PowerPoint Presentation
Ziua mondiala a apei 22 martie 2015
Liceul Teoretic Traian
Facultatea de Hidrotehnica
Consum apa/sectoare (km3)*
beneficiari: agricultura, industria, populatia;
agricultura: mai mult de dou treimi din consumul de ap la nivel
mondial;
consumul de ap s-a dublat dupa al doilea rzboi mondial;
este de ateptat s creasc pana in 2030 cu 25 % (creterea
populaiei la circa 8 miliarde)**
18.03.2015
2
Apa - resursa
Chiar daca Pamantul este Planeta Albastra cantitatea de apa
accesibila oamenilor este extrem de redusa.
Daca toata apa de pe Pamant ar incapea in 100 de pahare,
cantitatea de apa disponibila consumului uman nu ar umple 1 sfert
dintr-un pahar.
Strategii pe termen lung si masuri pe termen scurt si mediu.
18.03.2015
3
Apa - resursa
IPCC Intergovernmental Panel on Climate Change (2007), 3,2
miliarde de oameni vor trai in zone fara apa in anul 2050;
Zonele aride vor deveni mai sarace in apa, iar zonele umede vor
avea mai multa apa;
Ploi mai multe nu inseamna neaparat mai multa apa*; depinde de
viteza de circulatie a apei, de intensitatea, frecventa si
distributia pe durata unui an a ploilor;
18.03.2015
4
18.03.2015
5
restul, 97% din amprenta de apa este invizibila; reflecta
produsele pe care le cumparam de la supermarket.
3400 litri/zi produse agricole
1100 litri/zi produse industriale
circa 3% din amprenta de apa este consumata acasa.
150 litri/zi
Amprenta de apa - consumator
[Hoekstra & Chapagain, 2008]
18.03.2015
7
The water footprint of pure chocolate is 2400 litres for a
100-gram bar (as a world average!). Composition of dark chocolate:
40% cocoa paste (water footprint 33260 litres/kg); 20% cocoa butter
(water footprint 50730 litres/kg); 40% sugar (water footprint 1526
litres/kg). We then can calculate: 40% 33260 + 20% 50730 + 40% 1526
= 24060 litres/kg = 2400 liters for one 100gr chocolate bar. The
water footprint of milk powder is 4600 litres/kg, so that milk
chocolate will have a bit larger water footprint (about 2500 litres
for one 100gr chocolate bar) than dark chocolate when total cocoa
content remains the same. Most crucial for the water footprint of
chocolate is the cocoa paste and cocoa butter content.
Apa este viata
Apa este esentiala pentru viata consum si igiena
Corpul uman este format din 50 65 % apa. (cca. 78% la nou
nascuti)
Azi peste 748 milioane de oameni nu au acces la o sursa de apa
controlata si peste 2,5 miliarde nu au acces la conditii sanitare
sigure.
Apa este natura
Dezvoltarea si viata ecosistemelor depind circuitul natural al
apei.
Multe resurse de apa sunt exploatate nesustenabil ducand la
degradarea lor.
Politici economice de mediu, durabile care s in cont de
interconectarea sistemelor ecologice.
O provocare este de a menine un mix benefic ntre mediul
construit i mediul natural pentru asigurarea serviciilor
ecosistemelor acvatice
Apa este urbanizare
Azi, jumatate din populatia planetei locuieste in orase si
populatia oraselor creste continuu. Pana in 2050 inca 2,5 miliarde
de oameni se vor muta in orase!
Mii de kilometri de conducte de infrastructura asigura
distributia apei potabile in orase.
Multe orase nu dispun inca de sisteme centralizate de alimentare
cu apa sau de sisteme de colectare si tratare a apelor uzate
menajere.
Apa este industrie
Apa este cea mai importanta materie prima pentru industrie.
Disponibilitatea apei factor important in alegerea
amplasamentului.
Consumul de apa pentru industrie va creste cu 400% pana in
2050.
Recircularea metoda de eficientizare a consumului de apa
industriala.
Apa este energie
Apa este folosita in aproape toate sistemele de producere a
energiei.
In lume, energia hidroelectrica asigura cca. 16% din productia
totala de electricitate, iar in Romania acest procent este de cca.
20%
In urmatoarele doua decenii peste 3700 de baraje vor asigura
dublarea productiei actuale de electricitate (in lume).
In Romania potentialul hidronergetic este amenajat doar la 50%
din capacitatea disponibila.
Apa este hrana
Agricultura este cel mai mare consumator de apa 70% din totalul
captat.
56 % din apa prelevata pentru irigatii este pierduta prin
sistemele de stocare, aductiune si distributie.
Pana in 2050 agricultura va trebui sa produca cu 60% mai multa
hrana.
Agricultura intensiva pesticide, insecticide conduce la poluarea
apei
Problemele causate de apa
Inundatiile
provoaca pagube materiale si victime omenesti
Seceta
una din cele mai mari catastrofe naturale
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
Oferta educationala
Evaluarea i gospodrirea resurselor de ap de suprafa i
subteran.
Satisfacerea cerinelor de ap ale populaiei urbane i rurale prin
mbuntirea i dezvoltarea infrastructurilor sistemelor centralizate
de alimentare cu ap i canalizare din orae i sate.
Producerea de energie electrica, regenerabila i curata, prin
hidrocentrale.
Apararea mpotriva dezastrelor naturale legate de ap inundaii i
secet - prin lacuri de acumulare create de baraje, prin ndiguiri i
prin regularizri de ruri.
Construcii pentru asigurarea navigaiei porturi, ecluze, canale
navigabile.
Lucrri pentru protecia zonelor litorale.
Restaurarea ecologic/renaturarea rurilor; realizarea unor
habitate necesare dezvoltrii biodiversitii.
Domeniul ingineriei hidrotehnice
Amenajari si constructii hidrotehnice
Inginerie sanitara si protectia mediului
Ingineria mediului
Automatica si informatica aplicata
Specializari ale facultatii
Amenajari si Constructii Hidrotehnice
Scop formarea inginerilor pentru proiectarea, executia si
exploatarea lucrarilor hidrotehnice
Amenajarea bazinelor hidrografice (baraje, diguri, derivatii) si
planuri de management a resurselor de ap
Asigurarea apei brute pentru populatie, industrie, agricultura
etc
Construcia de hidrocentrale pentru producerea de energie
regenerabil i curat
Evaluarea resurselor de ap subteran i protecia acestora.
Amenajari si Constructii Hidrotehnice
lucrri de barare pentru crearea lacurilor de acumulare n vederea
asigurrii apei la folosine: centre urbane i rurale, uniti
industriale, hidroenergetica, agricultura irigat, zootehnia,
piscicultura, transportul pe ap, activiti recreative i
sportive;
lucrri de barare, combinate cu ndiguiri i lucrri de regularizare
n vederea protejrii populaiei i a bunurilor materiale impotriva
inundaiilor
amenajarea porturilor de pe Dunre si a porturilor maritime
lucrri costiere i de protejare a litoralului
prognoze hidrologice i planuri de management ale resurselor de
ap
managementul dezastrelor (inundaii, cutremure de pmnt,
alunecri)
Inginerie Sanitara si Protectia Mediului
Specializarea Inginerie Sanitara si Protectia Apelor - ISPM este
continuatoarea specializarilor de Edilitate (1903 - 1948) si
Alimentari cu Apa si Canalizari (1948 - 1989) si asigura formarea
specialistilor in domeniile:
alimentarea cu apa potabila, pentru populatie, Institutii
publice si agenti economici:
captarea apelor din surse de suprafata sau subterane;
tratarea apei in conformitate cu prevederile legale;
transportul apei prin aductiuni si inmagazinarea in rezervoare
si castele de apa;
distributia apei la consumatori prin retele de distributie.
Inginerie Sanitara si Protectia Mediului
restitutia apelor uzate, de la populatie, institutii publice sau
agenti economici:
sisteme de canalizare pentru preluarea apelor uzate menajere sau
industriale;
sisteme de canalizare pentru preluarea si descarcarea apelor
meteorice;
statii de epurare pentru corectarea calitatii apelor uzate
inainte de deversarea acestora in
emisarii naturali, pentru a diminua
efecte negative asupra mediului;
Ingineria Mediului
Specializarea are ca obiectiv formarea specialitilor n protecia
celor 3 factori de mediu (apa, aerul i solul). Se asigur studenilor
urmtoarele competene:
monitorizarea calitii factorilor de mediu;
identificarea surselor de poluare a mediului;
evaluarea impactului asupra mediului;
analiza evoluiei factorilor de mediu pe baz de modelare
matematic;
elaborarea i avizarea de proiecte pentru protecia mediului;
Ingineria Mediului
elaborarea de soluii de remediere a factorilor de mediu
poluai;
adoptarea de decizii i soluii n situaia unor poluri
accidentale;
ntocmirea de documentaii pentru avize de mediu;
elaborarea sistemelor de management al calitii factorilor de
mediu;
aprarea mpotriva dezastrelor naturale n general i a inundaiilor
n special;
elaborarea de modele matematice i programe de calcul pentru
protecia mediului.
Automatica si Informatica Aplicata
Specializarea formeaza ingineri avand competente specifice
domeniului Ingineria Sistemelor pentru activitati de:
creare si administrare de sisteme informatice,
sisteme automate in constructii si de
sisteme de date geospatiale;
Viitorul inginer va avea urmatoarele competente:
analiza, proiectarea si administrarea sistemelor complexe
(informatice si automate);
programarea calculatoarelor in diferite limbaje de programare
pentru diferite domenii.
proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare;
prelucrarea datelor geospatiale.
n baza Contractului Instituional ncheiat cu Comisia European,
Universitatea Tehnic de Construcii a primit cu regularitate fonduri
pentru participarea la diferite aciuni ale programului
SOCRATES-Erasmus, fonduri a cror utilizare a fost condiionat de
ncheierea unor convenii bilaterale cu universiti partenere din ri
ale U.E.
n prezent sunt ncheiate convenii bilaterale cu universiti de
prestigiu din Frana, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Marea
Britanie, Grecia, Belgia, Danemarca, Olanda, Austria, Suedia,
Finlanda.
CONTACTE INTERNAIONALE
INGINERIE CIVIL
DOMENIUL
AMENAJRI I CONSTRUCII HIDROTEHNICE
INGINERIE SANITAR
I PROTECIA MEDIULUI
55
55
FACULTATEA DE HIDROTEHNIC
40
tax
ING. 4 ANI
buget
DOMENIUL
INGINERIA MEDIULUI
ING. 4 ANI
FACULTATEA DE HIDROTEHNIC
SPECIALIZAREA
INGINERIA MEDIULUI
40
15
tax
TOTAL PE DOMENIUL INGINERIA MEDIULUI: 55 LOCURI
buget
Dup cei patru ani de Licen se poate opta pentru
continuarea studiilor n Ciclul II - Master, cu durata de
4 semestre la una din urmtoarele specializri:
Absolvirea ciclului II de studii ofer posibilitatea de
specializare ntr-unul din domeniile enumerate
i
obinerea unei calificri superioare.
INGINERIE HIDRAULIC
INGINERIE GEOTEHNIC
DEZVOLTARE DURABILA
Studenii pot beneficia de urmtoarele tipuri de burse:
burse de studii
burse de ajutor social
burse de ajutor social ocazional
burse de performan
burse de merit
burse acordate de diveri parteneri ai facultii i universitii
burse de studiu n strintate
n cadrul parteneriatelor pe care Facultatea de Hidrotehnic le-a
ncheiat cu diferite companii din domeniu exist posibilitatea ca
studenii cu performane deosebite, sau cu situaii familiale speciale
s beneficieze de sprijin financiar pentru absolvirea studiilor.
Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti
are ncheiate acorduri bilaterale cu universiti de prestigiu din
Frana, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Portugalia,
Grecia, Belgia, Danemarca, Olanda, Austria,
Suedia etc., n baza crora studenii UTCB pot studia cteva luni
sau un an la univesitile partenere.
BURSE
Multumesc pentru atentie!
