arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/4980_arpmbc_1424.doc · Web viewAgregatele energetice din strada Chimiei nr.6 pentru producerea in cogenerare a energiei electrice si termice (cazanul

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr. 33 din 27.10.2006

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIUNr. 33 din 27.10.2006.

Operatorul instalatiei: S.C. CET S.A. BACAULocatia activitatii: Str. Chimiei nr.6, cod 600286,OP 10 CP 9, municipiul Bacau, Jud. Bacau; Categoria de activitate conform Anexei 1 a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006: - 1. Industrii energetice- 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de

50 MW;Codul CAEN:- 4011- producţia de energie electrică;- 4012- transportul şi distribuţia energiei electrice;- 4030 – productia si distributia energiei termice si a apei calde;- 4031- producerea, transportul, distributia de abur;- 4032- producerea, transportul, distributia de apa calda;Codul Nose-P:- 101.01- pentru procese de combustie > 300 Mw;- 101.02 - pentru procese de combustie > 50 Mw şi < 300 Mw;Codul SNAP:- 01-0301

Emisa de : ARPM Bacau- Serviciu Autorizare si Controlul Conformarii

Data emiterii: 27.10.2006Valabila pana la : 30.12.2012

Director ExecutivIng. Iulian Movila

1

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELORAGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂUBd.Ionita Sandu Sturdza nr.78, cod 600269,Bacau

Telefon: 0234-512750; 0234-512708; Fax: 571056; email : [email protected]


CUPRINS

PREVEDERI GENERALE pag. 4

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII............................ pag. 42. TEMEIUL LEGAL............................................................................................ pag. 43. CATEGORIA DE ACTIVITATE....................................................................... pag. 54. DOCUMENTATIA SOLICITARII…………………………………………………. pag. 5

CONDITII DE FUNCTIONARE pag.6

5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII.................................................................... pag. 65.1. Tehnici de management si control……………………………………. pag. 65.2. Obligatii............................................................................................. pag. 7

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE..................................................................... pag. 86.1. Materii prime..................................................................................... pag. 86.2. Materii auxiliare................................................................................ pag. 106.3. Selectarea materiilor prime si auxiliare............................................. pag. 116.4. Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare.................... pag. 146.5. Substante periculoase, activitati cu precursori.................................. pag. 17

7. RESURSE : APA, ENERGIE, GAZE NATURALE.......................................... pag. 187.1. Apa................................................................................................... pag. 187.2. Utilizarea eficienta a energiei............................................................ pag. 237.3. Gaze naturale.................................................................................... pag. 26

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE PE AMPLASAMENT................................................................................................. pag. 27

8.1. Activitatea desfasurata..................................................................... pag. 278.2. Descrierea activitatii.......................................................................... pag. 288.3. Fluxurile tehnologice......................................................................... pag. 308.4. Instalatii si dotari................................................................................ pag. 30

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU.................................................................................. pag. 37

9.1. Aer..................................................................................................... pag. 379.2. Apa.................................................................................................... pag. 389.3. Sol..................................................................................................... pag. 409.4. Alte dotari......................................................................................... pag. 41

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT............................................................. pag. 42

10.1. Aer................................................................................................... pag. 4210.2. Apa.................................................................................................. pag. 4910.3. Sol................................................................................................... pag. 5210.4. Zgomot si vibratii............................................................................. pag. 54

11. GESTIUNEA DESEURILOR.......................................................................... pag. 5611.1. Deseuri produse, colectate, stocate temporar................................ pag. 5611.2. Deseuri refolosite............................................................................ pag. 5811.3. Deseuri comercializate.................................................................... pag. 5811.4. Depozitarea definitiva a deseurilor................................................. pag. 5911.5. Obligatii........................................................................................... Pag. 60

2


12. INTERVENTIA RAPIDA, PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI................................ pag. 6113. MONITORIZAREA ACTIVITATII................................................................... pag. 62

13.1. Aer................................................................................................... pag. 6213.2. Apa.................................................................................................. pag. 6513.3. Sol................................................................................................... pag. 6613.4. Deseuri............................................................................................ pag. 6713.5. Zgomot............................................................................................ pag. 6813.6. Mirosuri........................................................................................... pag. 6813.7. Observatii........................................................................................ pag. 68

14. RAPORTAREA LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA.................................................. pag. 69

14.1. Raportari………………………………………………………………… pag.6914.2. Instiintari………………………………………………………………… pag.71

15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII…………………………………… pag. 7115.1. Obligatii…………………………………………………………………. pag. 7115.2. Planul de actiune………………………………………………….…… pag. 73

16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR……………………………………………………………………….. pag. 75

16.1. Lucrari si masuri specifice de protectia mediului............................. pag. 7516.2. Conditii generale privind gestionarea deseurilor............................. pag. 75

17. DISPOZITII FINALE........................................................................................ pag. 7618. GLOSAR DE TERMENI.................................................................................. pag. 76

Prezenta autorizatie contine 77 pagini .

3


PREVEDERI GENERALE

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII

1.1. Numele societatii comerciale: S.C. CET S.A. BACAU1.2. Adresa sediului social: Str. Chimiei nr.6, cod 600286,OP 10 CP 9, municipiul Bacau, Jud. Bacau; 1.3. Telefon: 0234/585.0501.4. Fax: 0234/519.6501.5. e-mail:[email protected] 1.6. Data înfiinţării societatii: S.C. CET S.A. BACAU a luat fiinţă în anul 20021.7. Număr de înmatriculare: J04/320/16.05.20021.8. Cod Fiscal ( CUI) R 14639374 1.9. Obiectul autorizarii: Centrala electrica de termoficare de tip I, cu putere termica nominala de 419 MWt , cu doua instalatii mari de ardere, inclusiv instalatiile auxiliare, direct legate – sub aspect tehnic – de instalatiile principale si aflate pe acelasi amplasament:

o IMA 1 - cazanul nr.1 de 420 t/h - 343 MWt;o IMA 2 - cazanul de abur industrial (CAI) de 100 t/h - 76,5 MWt;

1.10. Proprietarul terenului: Terenul pe care se afla amplasat obiectivul economic este in proprietatea publica a primariei municipiului Bacau, fapt atestat prin urmatoarele certificate de proprietate emise de fostul Minister al Industriilor si Resurselor:- certificat de proprietate nr. M03/6873 din 31.10.2001;- certificat de proprietate nr. M03/6874 din 31.10.2001;- certificat de proprietate nr. M03/7116 din 16.04.2002;- certificat de proprietate nr. M03/7361 din 07.05.2002;- certificat de proprietate nr. M03/7115 din 11.03.2002.Adresele centralei electrice de termoficare si a anexelor care o deservesc sunt urmatoarele:- incinta CET Bacau inclusiv zona preuzinala - strada Chimiei nr.6, Bacau;- antestatia CF, CF exterioara si estacada tehnica - comuna Nicolae Balcescu, judetul

Bacau;- instalatii de evacuare si depozitare a zgurii si cenusii - comuna Letea Veche, judetul

Bacau;- estacada de termoficare CET Bacau - SOFERT - strada Chimiei nr.6, Bacau;- retele de termoficare in municipiul Bacau - zone din municipiul Bacau.1.11. Amplasarea activităţii:Adresa: Str. Chimiei nr.6, cod 600286,OP 10 CP 9, municipiul Bacau, Jud. Bacau;

2. TEMEIUL LEGAL

Ca urmare a cererii adresate de S.C. CET S.A. BACAU, cu sediul social în Str. Chimiei nr.6, cod 600286,OP 10 CP 9, municipiul Bacau, Jud. Bacau, înregistrată la A.R.P.M. Bacau cu nr.1936/12.05.2006, in baza OUG nr.195/2005 aprobata prin Legea 265/2006, in urma analizarii documentelor transmise, a verificarii si parcurgerii etapelor procedurale, a evaluarii conditiilor de operare, a respectarii cerintelor O.U.G. 152/2005

4


aprobata prin Legea 84/2006, privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, in conditiile in care:

- activitatea se desfasura in conformitate cu legislatia nationala in vigoare privind protectia mediului, armonizata cu Directivele Europene in domeniu,

- operatorul utilizeza instalatii, procedee si metode tehnologice care corespund stadiului actual al tehnicii (cele mai bune tehnici disponibile), in conditii de protectie a mediului considerat in intregul sau,

se emite prezenta autorizatie integrata de mediu pentru S.C. CET S.A. BACAU.

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE 3.1. ACTIVITATEA PRINCIPALACategoria de activitate conform Anexei 1 a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006: - 1. Industrii energetice- 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;Codul CAEN:- 4011- producţia de energie electrică;- 4012- transportul şi distribuţia energiei electrice;- 4030 – productia si distributia energiei termice si a apei calde;- 4031- producerea, transportul, distributia de abur;- 4032- producerea, transportul, distributia de apa calda;Codul Nose-P:- 101.01- pentru procese de combustie > 300 Mw;- 101.02 - pentru procese de combustie > 50 Mw şi < 300 Mw;Codul SNAP:- 01-03013.2. ACTIVITATE AUXILIARA:Categoria de activitate conform Anexei nr.1 a OUG nr.152/2005, aprobata prin legea 84/2006: 5.4. Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte.Cod CAEN: -90- Depozitari Cod SNAP 2- conform Ordinului MAPM nr.1144/2002: 0904 Cod NOSE – P, conform Ordinului MAPM nr.1144/2002:109.06: 3.3. ACTIVITATI CONEXE –Distributia energiei termice prin 56 puncte termice si 16 Centrale termice de cartier care, nu se regasesc in anexa nr.1 a OUG nr.152/2005, aprobata prin legea 84/2006.

4. DOCUMENTATIA SOLICITARII 1. Formular de solicitare pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu – IMA 1 si

IMA 2 – din SC CET SA Bacau 2. Cerere solicitare SC CET SA Bacau. 3. Raport de amplasament pentru CET Bacau.4. Anexa la Raport de amplasament – Bilant de mediu nivel II ;

- Certificat de inregistrare fiscala ;- Autorizatia de mediu nr. 750 /11.06.2002 emisa de Inspectoratul de Protectia

a Mediului Bacau valabila pana la 11.06.2007 ;- Autorizatia de gospodarire a apelor nr 1 /02.03.2006 emisa de Directia Apele

romane- Siret Bacau, valabila pana la 02.03.2007, pentru depozitul de zgura si cenusa ;

5


- Autorizatia de gospodarire a apelor nr 3 /02.03.2006 emisa de Directia Apele romane- Siret bacau, valabila pana la 02.03.2007, pentru amplasamentul din str. Chimiei , nr. 6 ;

- Autorizatie de protectia muncii nr.2956/20.12.2002 eliberata de Inspectoratul Teritorial de Munca Bacau ;

- Contract nr.372/2004 pentru alimentarea cu apa potabila incheiat cu RAGC Bacau valabil pana la 31.10.2006 ;

- Autorizatii pentru operatiuni cu precursori ;- Buletine de incercare emise pentru probele de sol ;- Buletine de incercare emise pentru apa pluviala evacuata ;- Buletine de incercare emise pentru probele de apa freatica ;- Buletine de incercare emise pentru determinarea concentratiei poluantilor din

gazele de ardere evacuate la cos din instalatiile mari de ardere ;- Hartile de dispersie in atmosfera a poluantilor din gazele de ardere ;- Autorizatie pentru executare de lucrari nr.4 /21.02.1985- Constructia CET

Bacau ;- Lista documentelor Sistemului de Management Integrat Calitate- Mediu-

sanatate- securitate –Ocupationala ;- Lista planurilor de interventie in caz de accidente ;- Planul de situatie CET Bacau ;- Planul incintei CET Bacau ;- Planul de situatie – canalizarea pentru evacuarea apelor pluviale ;- Plan de situatie- Retea apa potabila – incendiu ;- Schema de functionare a CET Bacau ;- Schema circuitului hidrotehnic exterior ;- Schema evacuarilor din CET Bacau ;- Schema bloc a Sectiei chimice ;- Schema gospodariei de combustibil solid ;- Plan de situatie scara 1 :1000- Depozitul de Zgura si Cenusa ;- Schema tehnologica a sistemului de transport si depozitare hidraulica a zgurii

si cenusii ;- Schema constructiilor si instalatiilor din depozitul de zgura si cenusa ;

CONDITII DE FUNCTIONARE

5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII

5.1 TEHNICI DE MANAGEMENT SI CONTROL 5.1.1. Detinatorul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de management de mediu care sa respecte urmatoarele cerinte BAT:- structura clara de management si responsabilitati alocate ;- identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra mediului;- conformarea cu cerintele legislative ;- stabilirea unei politici de mediu a obiectivelor si tintelor ;- programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele- stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul

semnificativ asupra mediului;- programe de intretinere preventiva;- planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor;

6


- monitorizarea si masurarea caracteristicilor principale ale activitatilor cu impact semnificativ de mediu;

- sisteme de monitorizare si control;- instruire, constientizare, competente;- comunicarea si raportarea incidentelor actuale si posibilelor non-conformari si

reclamatii ;- auditarea interna si externa;- actiuni corective pentru a analiza avariile si pentru a preveni reaparitia ;- revizuirea si raportarea performantei de mediu;- administrarea documentatiei si inregistrarilor;

5.1.2. Aspecte procedurale5.1.2.1. Documentatia Titularul Autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină un sistem propriu de

management al documentelor de mediu. care va fi comunicat către Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bacau.

5.1.2.2. Actiunea corectiva Titularul Autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a asigura

faptul că sunt luate acţiuni corective în cazul în care cerinţele impuse de prezenta Autorizaţie nu sunt îndeplinite. În cazul raportării unei neconformări cu condiţiile prezentei Autorizaţii, trebuie declarate responsabilitatea şi autoritatea pentru iniţierea de investigaţii şi acţiuni corective suplimentare.

5.1.2.3. Constientizare si instruire Titularul Autorizaţiei trebuie să asigure instruiri adecvate pe teme de protecţia

mediului pentru tot personalul din unitate. Inregistrarile adecvate privind instruirile trebuie păstrate.

Personalul trebuie sa fie calificat conform specificului instalaţiei pe bază de studii, instruiri şi/sau experienţă adecvată.

Titularul Autorizaţiei trebuie să transmită câte o copie a prezentei Autorizaţii tuturor angajaţilor ale căror sarcini sunt legate de oricare din condiţiile prezentei Autorizaţii.

5.1.2.4. ResponsabilitatiI Titularul Autorizaţiei trebuie să asigure cu decizie o persoană responsabilă cu

probleme de protecţia mediului care în orice moment va fi disponibilă pentru realizarea unei legaturi rapide si eficiente intre SC CET SA BACAU si autoritatile cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului.

5.1.2.5. Reclamatii si sesizari Operatorul va inregistra si investiga orice reclamatie sau sesizare referitoare la

mediu, pe care o primeste. Inregistrarea va cuprinde: date referitoare la reclamatie/sesizare, investigarea facuta si actiunea intreprinsa pentru rezolvare.

5.2. OBLIGATII5.2.1. Politica de mediu adoptată de S.C. CET S.A. Bacau are în vedere producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice în condiţii de eficienţă ridicată şi cu impact cât mai redus asupra mediului. 5.2.2. Obiectivul general al Politicii de Mediu este reducerea impactului produs de funcţionarea instalaţiilor energetice la nivelul cerinţelor Directivelor Europene de Mediu în vigoare, în condiţiile unor costuri cât mai reduse. 5.2.3. Politica de mediu a fost implementată la S.C. CET S.A. Bacau pe baza procedurilor operaţionale stabilite şi a fost adusă la cunoştinţă întregului personal al

7

SC CET SA BACAU este certificata conform ISO 14001/2004 SRAC nr. 477/21.11.2005 si IQNet nr. RO-0477/21.11.2005


unităţii prin informările prezentate în cadrul şedinţelor operative şi prin notele interne difuzate secţiilor şi sectoarelor de activitate. 5.2.4. Sistemul de management de mediu introdus la S.C. CET S.A. Bacau este supus unui proces de perfecţionare continuă în concordanţă cu seria de standarde ISO 9000 şi ISO 14000. În acest mod, în crearea fluxului informaţional al asigurării protecţiei mediului la S.C. CET S.A. Bacau şi pentru eliminarea deficienţelor apărute sunt implicaţi toţi factorii de răspundere din centrală. 5.2.5. Titularul autorizatiei va intocmi si mentine un Sistem de management al mediului, pentru urmarirea si realizarea conditiilor din autorizatie.5.2.6.Titularul autorizaţiei trebuie să pregătească o planificare anuală a obiectivelor şi sarcinilor de mediu. Planificarea trebuie să conţină termene pentru atingerea seturilor de sarcini.

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE

6.1. MATERII PRIME6.1.1. Combustibil solid-lignitCarbunele este achizitionat de la exploatarile miniere. Conform contractelor economice incheiate cu furnizorii lignitul trebuie sa se incadreze in urmatorii indicatori de calitate:

- continut de carbon minim 20%;- continutul de sulf 0,7%- umiditate totala 37-46%- continut de cenusa 20-31%- putere calorifica inferioara 1350-1850 Kcal/kg.

6.1.2. PacuraPacura este achizitionata prin societati specializate, in baza unor contracte economice. Instalatiile de ardere sunt proiectate sa utilizeze pacura cu urmatorii indicatori de calitate:

- continutul maxim de sulf 3,35%- umiditate 0,5-0,9%- putere calorifica inferioara 9250-9400 Kcal/kg.

- Conform HG 142/2003 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi SC CET SA Bacau are obligativitatea ca incepand cu 1 ianuarie 2007 sa introduca pe piata si/sau sa utilizeze numai pacura in care continutul de sulf, exprimat in sulf , sa nu depaseasca 1% in greutate.

6.1.3. Gazul naturalGazul natural este preluat din reteaua de alimentare cu gaze a municipiului Bacau si are o putere calorifica de 8500 Kcal/Nm3

.

Tabel 6.1. Consumul de combustibil si productia neta de energie.Activitate UM 2005 2004 2003 2002

Productia de energie termica Gcal 366462 357865 395915 289309Productia de energie electrica MWh 132968 212602 205967 132245Consumul de lignit tone 332157 519926 571793 476300Consumul de pacura tone 0 0 0 672Consumul de gaze naturale mii Nm3 40168 34663 29306 21727

6.1.4. Reactivi chimici utilizaţi

8


S.C. CET S.A. Bacau va achiziţiona reactivii chimici numai de la furnizori autorizaţi şi va tine o evidenţă foarte exactă privind intrările şi consumul reactivilor chimici utilizaţi.

6.1.4.1. Acidul clorhidric – soluţie de concentraţie 32% Este utilizat în centrală la regenerarea maselor ionice din filtrele cationice şi

filtrele cu pat mixt de la Secţia de Tratare Chimică a Apei. Acidul se aduce în centrală în cisterne CFR ,de unde, cu ajutorul pompelor se transvazează în rezervoare metalice, protejate antiacid, dotate cu indicatoare de nivel , amplasate pe o platformă protejată antiacid. Din rezervoarele metalice, soluţia concentrată de acid este trecută în vasele de consum, de unde cu ajutorul ejectoarelor se diluează la 7% şi se trimit în instalaţie.

6.1.4.2. Hidroxidul de sodiu – soluţie de concentraţie 36% Hidroxidul de sodiu este utilizat în centrală la regenerarea filtrelor anionice şi

cele cu pat mixt de la Staţia de Tratare Chimică a Apei. Hidroxidul de sodiu se aduce în centrală în cisterne CFR, din care cu ajutorul pompelor se transvazează în rezervoare metalice, protejate anticoroziv, dotate cu indicatoare de nivel şi amplasate pe o platformă protejată anticoroziv. Din rezervoarele metalice, soluţia concentrată este trecută în vasele de consum, de unde cu ajutorul ejectoarelor se diluează la 4% şi se trimit în instalaţie.

6.1.4.3. Clorura de sodiu Clorura de sodiu se utilizează ca saramură pentru regenerarea filtrelor Na+

cationice din instalaţia de dedurizare a apei şi se aduce în centrală sub formă de bulgări, în vagoane CFR. Bulgării de sare se descarcă manual din vagoanele CFR în bazin de beton protejat anticoroziv unde se dizolva. După dizolvare, saramura astfel obţinută (concentraţie 10 %) se limpezeşte în filtrele de limpezire si se trimite în consum.

6.1.4.4. Amoniacul Se utilizează la corectarea pH-ului apei demineralizate, în scopul evitării

coroziunii elementelor metalice ale cazanelor. Acesta se aduce sub formă de soluţie 25%, în bidoane, cu transport auto , depozitarea se efectuează la magazia Secţiei Chimice.

Amoniacul se transvazează cu ajutorul ejectoarelor în vasele de consum , unde se prepară soluţiile de amoniac 1% ,prin recirculare. Cu ajutorul pompelor dozatoare, soluţia diluată de amoniac 1% se introduce în instalaţie.

6.1.4.5. Hidrazina Se utilizează pentru finisarea degazării apei demineralizate. Aceasta se

aduce sub formă de soluţie 24% în bidoane de plastic, cu transport auto, depozitarea se efectuează la magazie. Hidrazina se transvazează cu ajutorul ejectoarelor în vasele de consum, unde se prepară soluţiile de hidrazină 1% prin recirculare. Cu ajutorul pompelor dozatoare, soluţia diluată de hidrazină 1% se introduce în instalaţie.

6.1.4.6. Varul hidratat Varul hidratat este adus la SC TERMICA SA Botosani cu mijloace auto, fiind

ambalat în saci de hârtie, a câte 25 kg fiecare, depozitat în doua silozuri de 85t..

Varul hidratat este utilizat în Staţia de tratare chimică a apei.6.1.4.7. Sulfatul feros

- In stare solida este depozitat în saci de plastic depozitati in magazii inchise . În vasele de dizolvare sulfatul feros se dizolvă în apa coagulată prin barbotare cu aer comprimat. Pompele de transvazare recirculă soluţia la vasele de consum pentru amestecare – dizolvare şi o introduc în vasele de consum cu agitatori . Pompele dozatoare transportă soluţia de la vasele de consum la decantoare.

9


- Se prezintă sub formă solidă ca un produs hidratat(FeSO4.7 H2O) cu următoarele caracteristici fizico –chimice conform STAS 2089/81:- Un produs cristalizat de culoare verzuie - FeSO4.7 H2O % = 97,50 pentru calitatea I si 95 % calitatea IIa

- Insolubile 0,2 %- Aspect – microcristale

6.2. MATERII AUXILIARE6.2.1. Hidrogenul

Hidrogenul este utilizat la racirea lagarelor turbinei. Aprovizionarea cu hidrogen se face în recipiente speciale din otel, sub

presiune, transportul efectuându-se cu mijloace auto. Tuburile de hidrogen sunt depozitate într-un spatiu special amenajat.

6.2.2. Uleiuri6.2.2.1. Uleiul de turbină se utilizează în sistemul de ungere şi reglaj al turbinelor.

Aprovizionarea se face în butoaie de metal omologate , cu transport auto. 6.2.2.2. Uleiul de transformator se utilizează la răcirea transformatoarelor şi ca mediu izolant. Aprovizionarea se face în butoaie de metal omologate, cu transport auto. 6.2.2.3. Uleiuri minerale pentru lubrifierea lagărelor electropompelor, uleiuri pentru transmisii industriale ,uleiuri auto. Depozitarea acestor uleiuri se face în butoaie , la magazia centrală , în spaţii special amenajate. Este asigurată o evidenţă strictă privind intrările şi consumul de uleiuri. 6.2.3. Oxigenul este utilizat sub forma de gaz la realizarea operatiilor de sudura oxiacetilenica. Aprovizionarea cu oxigen se face de la SC MOLDOTERM Bacau in recipiente (tuburi) de otel, de constructie speciala, transportul fiind efectuat cu mijloace auto, cu respectarea prevederilor legale. Tuburile de oxigen pot stoca o cantitate maxima de oxigen sub presiune de 6,5 m3 fiecare. Depozitarea tuburilor de oxigen se face intr-o magazie special amenajata.6.2.4. Carbidul este utilizat la producerea acetilenei necesare efectuarii operatiilor de sudura oxiacetilenica, in echipamente special construite in acest scop. Aprovizionarea cu carbid se face in butoaie metalice de 50kg, transportul fiind efectuat cu autovehicule rutiere. Butoaiele sunt depozitate in magazia centrala.

10


6.3. SELECTAREA MATERIILOR PRIME SI AUXILIARE - ANUL 2005Tabel 6.2. Materii prime si auxiliare

Nr. crt.

Materia prima

Natura chimica

/compozitieConsum/An 2005

Capacitate maxima de stocare Impactul asupra mediului Mod de stocare

1 Mase ionice 0.05 m3 /an 10 m.c. Nu are impact asupra mediului - inerta

Recipiente metalice depozitate in zona betonata si acoperita

2 Ulei de turbina

0.1 kg/ora de functionare turbina

24550 Kg

Inflamabil si impiedica procesele de oxigenare prin acumulare la suprafata apei. In caz de accident, tot uleiul se colecteaza in recipienti

Recipiente metalice depozitate in zona betonata si acoperita.

3 Ulei de transformator

2 t/grup (cand este cazul) 2500 Kg

Inflamabil si impiedica procesele de oxigenare prin acumulare la suprafata apei. Nu sunt pierderiIn caz de accident, tot uleiul se retine in cuvele de protectie a transformatoarelor

Rezervoare si recipiente metalice depozitate in magazia de materiale, betonata si acoperita.

4Hidroxid de sodiu 36 %

Baza /NaOH 45 t/an 140.000 Kg

Coroziv In caz de accident, tot hidroxidul de sodiu se retine in bazinele de amestec placate cu caramida antiacida

2 rezervoare metalice protejate anticoroziv de 100 m3

5Acid clorhidric 32 %

Acid /HCl 98 t/an 130.000 Kg

Coroziv si iritantIn caz de accident, tot acidul clorhidric se retine in bazinele de amestec placate cu caramida antiacida

5 rezervoare metalice protejate anticoroziv de 100 m3

6 Amoniac 25% Baza/NH3 930 litri/an 300 litri Toxic si coroziv bidoane din plastic depozitate in magazii

11


Nr. crt.

Materia prima

Natura chimica



inchise cu platforma betonata si sistem de ventilare.

7 Clorura de sodiu Sare/NaCl 190 t/an 180.000 Kg

In concentratii mari distruce flora si faunaIn caz de accident, toata sarea se retine in bazinele de amestec placate cu caramida antiacida

Bazin din beton protejat anticoroziv

8 Sulfat feros FeSO4 92 t/an 100.000 Kg Numai in cantitati marisaci de plastic depozitati in magazii inchise cu platforma betonata

9 Var CaO+MgO 199 t/an 150.000 KgAfecteaza mediul prin aspectul prafos 2 silozuri de 85 t

10 Hidrazina Baza N2H4 600 litri/an 300litriToxic pentru organismele acvatice, produce arsuri prin contact direct.

bidoane din plastic depozitate in magazie inchisa si cu platforma betonata.

11 Hidrogen gaz H 1691 m3/an 738 m.c. Inflamabil si exploziv

tuburi din otel de constructie speciala depozitate intr-o zona special amenajata

12 Apa industriala Neutra/ H2O 3.173.660 m3 Nu 2 bazine din beton de

300 m3

13 Combustibil solid - lignit solid 332157 t/an

Afecteaza factorii de mediu prin aspectul prafos, dupa concasare si macinare

4 halde de carbune de 70.000 t

12


Nr. crt.

Materia prima

Natura chimica



14 Combustibil - Gaz metan gaz 40.168

mii Nm3 Exploziv, inflamabil, toxicGazul metan se livreaza prin conducte. Nu se stocheaza

15 Combustibil - Pacura

complex de hidrocarburi 0 t Exploziv, inflamabil

2 rezervoare supraterane de 10.000 mc

13


6.4. CONDITII DE PRELUARE, TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE.6.4.1. Titularul de activitate, în condiţiile prezentei autorizaţii, va folosi materiile prime descrise în documentaţie, conform cu cele mai bune practici atat in ce priveste cantitatile cat si modul de depozitare.

i. Materiile prime necesare proceselor de productie vor fi descarcate si depozitate in magazii special amenajate.

ii. Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate vor fi receptionate, transportate, manipulate si depozitate conform cu prevederile Normelor Specifice de Protectie a Muncii- corespunzatoare fiecarei activitati si in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii, editia 2002

iii. Deseurile de ambalaje se vor gestiona potrivit legislatiei specifice, in vigoare.iv. Traseele, pompele si echipamentele de descarcare, transport, manipulare ale

materiilor prime si materialelor vor functiona in conditii corespunzatoare.v. Pentru a raspunde cerintelor BAT este necesara intocmirea in sase luni de la

eliberarea AIM a unui studiu pe termen lung pentru a stabili emisiile in mediu si impactul materiilor prime si a materialelor utilizate ;

vi. Masuri BAT pentru descarcare, depozitare si manevrarea materiilor prime si auxiliare sunt prezentate in Tabelul 6.3.

Tabelul 6.3. Masuri BAT pentru descarcare, depozitare si manevrarea materiilor prime si auxiliare.

Activitatea desfasurata Cerinte BAT Conform

Da/NuMasuri pentru conformare la cerintele BAT

Descarcarea, depozitarea, manipularea combustibilor solizi

Utilizarea echipamentului adecvat de incarcare si descarcare pentru a minimiza inaltimea caderii de combustibil in spatii de depozitare, la reducerea producerii de praf fugitiv.

Utilizarea sistemelor de pulverizare a apei pentru a reduce formarea de praf fugitiv din spatiile de depozitare pentru carbune.

Inierbarea ariei de stocare a carbunelui pe termen lung pentru a preveni emisia fugitiva de praf si combustibilul pierdut prin oxidare in contact cu oxigenul din aer.

Aplicarea transferului direct al lignitului cu benzi transportoare de la mine spre zona de stocare a lignitului.

Plasarea utilajului de transport in siguranta, in zone deschise deasupra pamantului astfel incat sa previna pagubele produse de vehicule si alte

Da

Da

Nu

Nu

Da

-

-

Nu este cazul

Nu este posibil (distante mari de

transport)

-

14




echipamente. Utilizarea procedurilor de

curatare pentru benzile transportoare pentru a minimiza producerea de praf fugitiv.

Utilizarea unor utilaje cu o buna conceptie, echipament de filtrare si extragere robusta in puncte de transfer ale utilajului (conveier) pentru a preveni emisia de praf.

Rationalizarea sistemelor de transport pentru a minimiza producerea si transportul prafului in incinta.

Folosirea unui bun proiect si unor practici de constructie cat si o intretinere adecvata.

Utilizarea de depozite pentru suprafetele asigurate cu drenaj, colectarea drenarii si tratarea apei la evacuare.

Colectarea din zonele de depozitare a lignitului si a carbunelui a apei de ploaie care cara particulele de combustibil departe, iar tratarea acestora printr-o colectare generala (evacuare) inainte de descarcare.

Supravegherea zonelor de stocare pentru carbune si lignit cu sisteme automate, de detectare a focului, cauzat de auto-aprindere si identificarea punctelor de risc.

Da

Da

Da

Da

Da

Da

da

Nu/Da

-

-

-

-

-

-

-

Zona este supravegheata, dar nu

cu aparatura automatizata

Descarcarea, depozitarea, manipularea combustibilor lichizi, gazosi si a aditivilor

Zona de depozitare sa detina un sistem impermeabilizat, care sa poata retine 75% din pacura stocata sau minim capacitatea celui mai mare rezervor. Zona si activitatea desfasurata sa fie monitorizate pentru prevenirea scaparilor accidentale de produse petroliere.

Sistemul de conducte pentru vehicularea pacurii sa fie plasat intr-o zona sigura, suprateran in scopul detectarii oportune a scurgerilor accidentale de

Da

Da

-

-

15




combustibil lichid si prevenirea poluarilor accidentale. In cazul utilizarii retelelor de conducte subterane traseul conductelor trebuie sa fie cunoscut si marcat. Conductele utilizate pentru traseele subterane trebuie sa fie din otel, imbinate prin sudura si fara armaturi de inchidere.

Apa pluviala din zona gospodariei de pacura, care poate fi impurificata cu produse petroliere, trebuie colectata si tratata inainte de evacuare.

Sisteme de detectare a scaparilor de gaze

Recuperarea energiei gazelor naturale la reducerea presiunii pana la valoarea de lucru

Sistem de transport inchis, sistem pneumatic de transfer, depozite proiectate de firme specializate, echipament fiabil de extractie si filtrare, cu zone inchise de vehiculare, pentru prevenirea emisiilor de praf de var si piatra de var.

Da

Da

Nu

Da

-

-

Necesita studiu

-

Depozitarea si vehicularea reactivilor chimici

Depozitarea reactivilor chimici sa se efectueze in rezervoare corespunzatoare, in functie de caracteristicile fizico-chimice ale acestora.

Depozitarea reactivilor chimici agresivi sa se faca in zone impermeabilizate, prevazute cu sisteme de captare si spalare/neutralizare a scurgerilor accidentale

Vechicularea reactivilor chimici sa se realizeze prin sisteme etanse, proiectate si realizate in functie de caracteristicile fizico-chimice ale subsatantelor vehiculate.

Da

Da

Da

-

-

-

Nota:

16


Este recomandat a se face un studiu pentru Recuperarea energiei gazelor naturale la reducerea presiunii pana la valoarea de lucru

17


6.5. SUBSTANTE PERICULOASE, ACTIVITATI CU PRECURSORI

i. Aceste substante vor intra în unitate pe baza de facturi. ii. Gestiunea lor se va face pe fise de magazie.iii. Materialele se vor elibera din magazia de substante chimice pe baza de bon de

consum si vor fi folosite numai de personal special instruit privind normele de transport, depozitare, si utilizare specifice fiecarei clase de substante.

iv. Pentru fiecare categorie de produse si substante vor fi amenajate spatii de depozitare adecvate si inscriptionate.

v. În laboratorul chimic pentru efectuarea unor analize chimice se utilizează substante toxice. Manipularea acestor materiale se va face de catre personalul instruit corespunzator si cu echipament de protectie adecvat, conform N.T.S.M.

vi. Substantele toxice se vor depozita sub cheie, în dulapuri speciale, în ambalaje corespunzatoare, etichetate cu denumirea toxicului si cu semnul specific “pericol”, cu menţiunea “otrava”.

vii. Urmarirea consumurilor si intrarilor substanţelor toxice se va realiza printr-un “Registru pentru Evidenta miscarii produselor si substantelor toxice”.

viii. Unitatea deţine urmatoarele Autorizaţii Pentru Operaţiuni Cu Precursori :- Nr. 3994/06.02.2006- pentru ACID SULFURIC.- Nr.3995/06.02.2006 – pentru ACETONA.;- Nr. 3996/06.02.2006 – pentru ACID CLORHIDIC;- Nr. 3997/06.02.2006 – pentru TOLUEN;

ix. Se va intocmi si respecta Planul de interventie rapida pentru prevenirea unui eventual accident si a urmarilor acestuia.

x. La documentatie sunt atasate fisele tehnice de securitate ale substantelor periculoase utilizate.

xi. Sunt interzise orice deversari de substante chimice periculoase sau scurgeri în reateaua de canalizare a societatii sau contaminare a solului.

xii. Conform HG 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, potrivit art.6 este prevazut faptul ca documentatia pentru autorizatie va fi insotita de o notificare care va fi completata conform Ordinului 1084/2003 .

Tabel 6.4. Substantele periculoase de pe amplasamentSubstanta

chimicaClasificare Fraze de risc Cantitate existenta

in unitateCantitate relevanta

(tone)(tone) min max

Pacura inflamabil R 45 20000 5000 50000Acid clorhidric coroziv R 34

R 37130 200 500

Hidroxid de sodiu

coroziv R 35 140 200 500

Ulei de turbine si de transformator

inflamabil R 11R 20

27,7 5000 50000

Hidrogen inflamabil R 12 0,65 5 50Hidrazina inflamabil

toxiccoroziv

R 45R 10R 23/24/25

0,3 50 200

Amoniac toxic R 35R 36/37/38

0,3 50 200

18


xiii. Pentru utilizarea substantelor chimice periculoase, cuprinse in notificarea intocmita conform HG nr.95/2003, se vor respecta prevederile legislatiei in vigoare:

- Legea 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase;

- HG 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase;

- HG 1374/2000 pentru aplicarea Normelor privind aplicarea etapizata in traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul substantelor si preparatelor chimice periculoase (A.D.R), incheiat la Geneva la 30 sept.1957, la care Romania a aderat prin Legea 31/1994;

- Ordinul nr. 22 /2003 pentru stabilirea metodologiei de declarare a substantelor si preparatelor chimice periculoase de catre agentii economici din industrie;

- Ordinul nr.221/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de omologare a ambalajelor destinate transportului substantelor si preparatelor chimice periculoase;

- Legea 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor modificata si completata de Legea 505/2004 si HG 1121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii 300/2002 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase;

- ORDIN nr. 1.084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si, respectiv, a accidentelor majore produse

- HG 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase.

- Se vor avea in vedere prevederile Legii nr. 263/05.10.2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase.

7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE.

7.1. APA7.1.1. Alimentarea cu apa

A. Alimentarea cu apă potabilăA.1. Surse : din reteaua de apa potabila a municipiului Bacau , contract cu RAGC Bacau nr. 718/725 din aprilie 2004.A.2. Volume şi debite de apă autorizate:

o Q zilnic maxim = 80 mc/zi = 1,0 l/s V anual = 29,2 mii mc o Q zilnic mediu = 73 mc/zi = 0,8 l/s V anual = 19.3 mii mco Q zilnic minim = 25 mc/h V anual = 5,4 mii mc Funcţionarea este: permanentă: 365 zile /an şi 24 ore/zi

A.3. Instalaţii de aducţiune a apei: din conducta de otel Dn 150 mm , L=30 m;

19

Instalatia se incadreaza in categoria de risc minor conform SEVESO II.In acest sens societatea a formulat si va respecta Politica de Prevenire a Accidentelor Majore.


B. Alimentarea cu apă tehnologică (industriala)B.1. Surse de apa autorizate:

a. Sursa principala – apa de suprafata , canal aductiune UHE Bacau II ;b. Sursa de rezerva - apa suprafata rau Bistrita , Lac Agrement ;

B.2. Volume şi debite de apă autorizate: din sursa principalao Q zilnic maxim = 19.000 mc/zi = 220 l/s V anual = 6.935 mii mc o Q zilnic mediu = 17.340 mc/zi =201 l/s V anual = 6.329 mii mco Q zilnic minim = 12.200 mc/zi = 141 l/s V anual = 4.453 mii mc

Functionarea este sezoniera: 210zile/an; 24 ore/zi;B.3. Instalaţii de captare a apei:

a. principala – priza de mal, amplasata pe malul drept al canalului de aductiune al UHE Bacau II ;

b. de rezerva - priza de mal , amplasata pe malul derpt al Lacului de Agrement Bacau in zona barajului deversor

B.4. Instalatii de tratare a apei:- Statie de tratare chimica compusa din:

- Instalatie de pretratare ;- Instalatie de demineralizare;- Instalatie de dedurizare;- Instalatia de tratare a condensului ;

B.5. Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei:a. Aductiune principala – doua conducte metalice Dn= 600 mm subterane in

lungime de L=0,57 Kmb. Aductiune de rezerva - doua conducte PREMO Dn=600 mm in lungime de

2,150Km.Exista rezervoare intermediare de inmagazinare a apei , pe diverse trepte de tratare a apei tehnologice si anume :

- 5 bazine pentru apa coagulata V= 300 mc/bazin, pentru instalatia de pretratare;

- 2 rezervoare pentru apa demineralizata v=500 mc/rezervor;- 2 rezervoare de inmagazinare apa tehnologica din beton armat V= 300

mc.B.6. Instalatii de distribuire a. Gospodaria de apa tehnologica

- 2 turnuri de racire;- Statie de pompare;- Conducte de apa rece si apa calda;- Camine speciale;- Statie de pompare evacuare ape tehnologice;

C. Apa pentru stingerea incendiilorC.1. Volum intangibil: 300 mca. Debitul pentru stingerea incendiului interior Qii=5 l/sb. Debitul pentru stingerea incendiului exterior Qie=20 l/sc. Debitul pentru instalatia fixa de stins incendiu cu apa pulverizata la transformatoare

la gospodaria de cabluri Qii=40 l/s

D. Volume de apă asigurate in surse pentru alimentarea cu apa tehnologica a folosintei:

regim nominal = 17 345 m3/zi regim minim = 12 200 m3/zi regim de restricţii = 10 370 m3/zi

20


E. Modul de folosire a apeiE.1. Necesarul total de apă:- maxim 19 080 m3/zi = 221 l/s V max. anual = 3990,2 mii mc;- mediu 17 418 m3/zi = 202 l/s V med. anual = 3641,4 mii mc;- minim 12 215 m3/zi = 141 l/s V min. anual = 2 562,0 mii mc;- Qorar max. = 2 225 mc/hE.2. Cerinţa totală de apă:a. Fara recirculare- maxim 21 380 m3/zi = 221 l/s V max. anual = 4 470,9 mii mc;- mediu 19 508 m3/zi = 202 l/s V med. anual = 4 077,8 mii mc;- minim 13 680 m3/zi = 141 l/s V min. anual = 2 869,2 mii mc;b. Pentru un grad de recirculare de max. 94%- maxim 1 366 m3/zi = 16 l/s V max. anual = 300,3 mii mc;- mediu 1 248 m3/zi = 14 l/s V med. anual = 274,5 mii mc;- minim 837 m3/zi = 10 l/s V min. anual = 178,4 mii mc;

E.3. Gradul de recirculare internă a apei: 94%.Apa utilizata in procesele tehnologice este apa tratata obtinuta cu costuri suplimentare din apa bruta. Circuitele tehnologice care utilizeaza ca agent de transport al caldurii apa sunt circuite inchise in care fluidul este recirculat. Necesarul de apa in aceste circuite este dat de pierderile tehnologice sau accidentale. Apa tehologica uzata este colectata prin canalizarea inustriala si este utilizata in circuitul de transport si depozitare hidraulica a zgurii si cenusii. Apa potabila este utilizata pentru consum menajer.Circuitele termice ale CET Bacau care vahiculeaza apa sunt circuite inchise, inclusiv circuitul de racire.Apele menajere colectate pe teritoriul centralei sunt evacuate in statia de epurare a municipiului Bacau.

7.1.2. Evacuarea apelor uzate

Tabelul 7.1.Categorii şi volume de ape evacuate zilnic

Categoriaapei

Receptori autorizaţi

Volum total evacuatzilnic (mc) Observaţii

maxim mediu minim Anual(mii mc)

MenajereReteaua de canalizare a mun. Bacau

64 58 23,4

Tehnologice Hidroamestec apă + zgură + cenusă

Depozit dezgură + cenusă

- - - -

se recirculă nu necesita epurare

Lungimea totală simplă a conductelor şi colectoarelor de canalizare 1,5 km pentru apele menajere si 5,7 Km pentru apele tehnologice ;

7.1.3. Staţii de epurareCentrala electrica de temoficare Bacau are un sistem de colectare selectiv a apelor de pe teritoriul centralei, fiind realizate canalizari separate pentru: apele tehnologice uzate, apele menajere si apa pluviala. Apa pluviala colectata pe teritoriul centralei este evacuata in raul Bistrita.

21


a. Canalizarea apelor uzatea1 ) - sistemul de canalizare a apelor uzate menajere este format din 5 colectoare din tuburi de beton simplu cu diametrul de 200-300 mm si evacueaza apele uzate la canalizarea municipiului Bacau. Evacuarea se face prin intermediul unei statii de pompare echipata cu doua pompe EPEG 65-22 avand Hp= 6 m, Dn =300mm. Conducta de refulare are Dn = 100 mm.a2 ) – Sistemul de canalizare al apelor tehnologice – apele de la statia de tratare chimica si spalari cazane, sunt trimise la bazinul de omogenizare, prin intermediul unei statii de pompare la statia de pompare Bagger si de aici sunt transportate la depozitul de zgurasi cenusa. Reteaua de canalizare tehnologica este constituita din doua colectoare principale si 4 colectoare secundare, din tuburi de gresie ceramica cu Dn = 300-400 mm. Bazinul are forma dreptunghiulara din beton armat, lungimea de 36 m, latimea de 6 m, adancimea totala de 2,5 m , cu doua compartimente unul in functiune si celalalt in rezerva., fiecare avand volumul util de 240 mc.a3 ) – debitul maxim al apelor pluviale este de 3,5 mc/s. Sistemul de canalizare a apelor pluviale este compus din urmatoarele componente :- Un bazin de retentie de 400 mc in zona cladirii principale ;- Un bazin de retentie de 100 mc in zona depozitului de carbune ;- Un bazin de retentie de 1000 mc in zona celor doua bazine decantare carbune ; - Un bazin de retentie de 1600 mc in rigolele din depozitul de carbune ;- Un bazin de retentie ape pluviale de 2200 mc.a3.1. ) – evacuarea gravitationala a apelor pluviale se face prin intermediul unei camere de evacuare realizata din beton armat avand B/h = 2200/1390 mm, urmata de un colector clopot cu aceleasi dimensiuni pana la caminul CV2. Intre caminele CV2 si CV4 traseul este continuat cu doua fire tip PREMO Dn = 1000mm, iar de la CV4 pana la rau prin clopot si canal deschis pe ultima portiune. In caminul CV4 s-a pus pe fiecare fir cate un clapet de retinere Dn 1000 mm.a3.2. ) - evacuarea mecanica a apelor pluviale – cand nivelul apei in emisar este peste cota de evacuare a canalului clopot apele puviale se evacueaza prin statie de pompare echipata cu o motopompa MP 79 cu Q = 1400 l/min.ce se racordeaza la conducte Dn=500 mm. Evacuarea apelor pluviale se poate face si mixt :gravitational + mecanic. Sistemul de preluare si evacuare a apelor pluviale este dimensionat sa evacueze 3,5 mc/s si este alcatuit din patru tronsoane distincte de colectoare principale din tuburi PREMO Dn = 400-500 mm si beton simplu Dn= 300 mm in lungime de L = 5200 m. Bazinul de retentie finala ape pluviale este amplasat pe platforma gospodariei de carbune cu dimensiunile L=46 m, l = 35 m, H = 2 m, avand o capacitate de inmagazinare de 2600 mc.

7.1.4.Titularul autorizatiei este obligat:- Să exploateze construcţiile şi instalaţiile de captare, aducţiune, folosire, epurare şi

evacuare a apelor uzate, precum şi dispozitivele de măsurare a debitelor şi volumelor de apa în conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare care face parte integrantă din documentaţia pentru fundamentarea autorizaţiei de gospodarire a apelor;

- Să reactualizeze, ori de cite ori este nevoie, planul de prevenire şi combaterea poluărilor accidentale, să deţină mijloacele şi materialele necesare în caz de poluări accidentale şi să acţioneze în conformitate cu prevederile planului menţionat mai sus;

- Să transmită anual necesarul de apă brută; să contracteze anual serviciul de asigurare a volumelor de apă brută în sursa şi respectiv celelalte servicii de gospodărirea apelor aferente în limitele autorizate, în vederea asigurării funcţionării folosinţei;

22


- Să întreţină construcţiile de captare, aducţiune, folosire, epurare şi evacuare a apelor uzate în condiţii tehnice corespunzătoare în scopul minimizării pierderilor de apa;

- Să determine prin măsurători datele tehnice privind serviciile de gospodărire a apelor efectuate (captarea, aducţiunea, tratarea, evacuarea şi epurarea apelor), să organizeze şi să întreţină evidenţa acestora şi să transmită datele respective autorităţilor de gospodărire a apelor conform prevederilor legale;

- În caz de modificare a proceselor tehnologice sau de schimbare a materiilor prime, de restrângere sau de încetare provizorie sau definitivă a utilizării volumelor de apă brută din sursele de apă, să anunţe conform obligaţiilor contractuale, organul emitent al autorizaţiei de gospodarire a apelor;

- În caz de restrângere, de încetare provizorie sau definitivă a utilizării apei să solicite emitentului modificarea autorizaţiei de gospodărire a apelor;

- În cazul provocării unor poluări în receptori, prin depăşirea concentraţiilor indicatorilor de calitate autorizaţi, să anunţe imediat telefonic Sistemul de Gospodarire a Apelor si Directia Apelor Siret Bacau, Garda de Mediu Bacau , APM Bacau si ARPM Bacau.

- Se vor respecta toate prevederile urmatoarelor autorizatii:- AUTORIZAŢIE DE GOSPODĂRIREA APELOR privind “Folosinta de apa a

SC CET SA BACAU” eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret;

- AUTORIZAŢIE DE GOSPODĂRIREA APELOR privind “Depozitul de zgura si cenusa al SC CET SA BACAU” eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret;

7.1.3.Ape subteraneNu exista descarcari directe in apele subterane. 7.1.3.1. Surse potentiale de poluare:- depozitarea temporara a deseurilor in cazul neincadrarii in spatiile special

amenajate;- reteaua de canalizare ape uzate, in cazul deteriorarii;- bazinele statiilor de tratare locale a apelor chimic impure, in cazul deteriorarii lor sau

a exploatarii necorespunzatoare;- activitatile de dezafectare instalatii si/sau demolare cladiri, in cazul nerespectarii

conditiilor de protectie a mediului;- activitatile de descarcare, depozitare si manipulare a substantelor chimice, in cazul

nerespectarii conditiilor specifice si/sau a deteriorarii rezervoarelor, cuvelor de retentie, conductelor, pompelor si altor echipamente;

- activitatea de gestionare a combustibililor lichizi, a uleiurilor si uleiurilor uzate, bateriilor cu plumb, materialelor de reparatii si intretinere, in cazul nerespectarii conditiilor specifice de transport, depozitare, manipulare;- avarii, accidente in instalatiile tehnologice si auxiliare.

7.1.3.2. Masuri de protectie- respectarea instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca si instruirea

corespunzatoare a personalului;- desfasurarea in conditii optime a activitatii, pentru reducerea la minim a pierderilor

tehnologice;- respectarea programului de revizii si reparatii a instalalatiilor, inclusiv a conductelor

de transport al substanlelor si materialelor;- program de inspectie si intretinere a traseelor, bazinelor de neutralizare, conductelor

coform proiect.

23


- program de inspectie si intretinere periodica a retelelor de canalizare. Sunt constructii etanse realizate din beton rezistent la coroziunea apei.

- program de inspectie si intretinere periodica a bazinelor statiei de tratare chimică a apei.

- stabilirea de proceduri de actiune in caz de poluare a solului si apei subterane, in termen de trei luni de la emiterea autorizatiei si respectarea prevederilor acestora;

- valorificarea si/sau eliminarea ritmica a deseurilor generate cu respectarea stricta a legislatiei in vigoare privind gestionarea deseurilor;

- respectarea capacitatilor maxime de stocare a depozitelor, rezervoarelor, bazinelor, recipientilor;

- urmarirea calitatii apei subterane, conform prevederilor capitolului 13.- Monitorizare.

7.2. UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEIi. Utilizarea energiei termice si electrice se va face cu respectarea celor mai bune

tehnici disponibile, declarate de titular avand in vedere cogenerarea de caldura si energie(CHP) prin producerea combinata de energie electrica si termica.

ii. Titularul autorizatiei trebuie sa identifice si sa aplice toate oportunitatile pentru reducerea energiei folosite si cresterea eficientei energetice.

iii. Pentru instalatiile energetice, eficienta energetica a fost considerata ca valoare a caldurii (combustibil energetic introdus/energie produsa la limita instalatiei energetice) si ca eficienta a instalatiei energetice, care aici este considerata ca inversul caldurii consumate, adica procentul de energie produsa/ combustibil energetic introdus. Combustibilul energetic este masurat prin puterea calorifica inferioara.

iv. Cogenerarea de caldura si energie (CHP) este unul din cele mai eficiente mijloace tehnice si economice pentru a creste eficienta energetica a sistemului de alimentare cu energie. Cogenerarea este deci considerata ca cel mai important BAT ca optiune in ordinea de a reduce cantitatea de CO2 evacuata in atmosfera pe unitatea de energie generata. Pentru ca cererea de caldura variaza de-a lungul anului, instalatiile CHP au nevoie sa fie foarte flexibile in ceea ce priveste gradul de producere al caldurii si electricitatii si acestea trebuie sa posede o inalta eficienta de asemenea la o functionare la sarcina partiala.

Tabelul 7.2. Consumul anual de energie al activitatilor SC CET SA BACAU

Sursa de energie

Energie produsa Energie consumata

Cantitate % din Energia produsaEnergie

electrica (Mwh)

Energie termica (Gcal)

Energie electrica

(Mwh)

Energie termica (Gcal)

Energie electrica

%

Energie termica

%Electricitate din reteaua publica 132.968 39731 - 23 -

Electricitate din alta sursa

- - - - - -

Abur/apa fierbinte importat(a)

- 260/366.202

- x - x

Gaze (mii Nm3) pacura (tone)

- - - 40.1680

- -

Carbune (tone) - - - 332157 - -Altele - - - - - -

24


Activitatile desfasurate

Consum specific de

energie (CSE)*Descrierea

fundamentelor CSECompararea cu

limitele

Producere energie electrica

345,79 gcc/KWhCSE pentru producerea energiei electrice

Limitele sunt impuse de regimul de functionare si de eficienta economica

Producere energie termica

187,85 kgcc/GcalCSE pentru producerea energiei termice

Tabelul 7.3. Energie specifica

25


Tabelul 7.4. Masuri BAT pentru eficienta energetica



Pretratarea carbunelui

Amestecarea carbunelui in functie de carateristici Da -

Combustie carbune

Ardere in stare pulverizata Focar cu ardere ciclon

DaDa

--

Eficienta termica Masuri pentru cresterea eficientei energetice:

- cogenerarea

- parametri ridicati ai aburului viu

- cicluri cu parametri supracritici

- dubla supraincalzire- incalzirea regenerativa a

apei de alimentare- controlul automat al arderii

- arzatoare cu amestec de aer si combustibil

- reducerea excesului de aer- reducerea temperaturii

gazelor evacuate- reducerea CO- utilizarea cosurilor de fum

reci pentru evacuarea gazelor arse din instalatiile de desulfurare

- preincalzirea gazului natural- randamentul CAF peste 90%

la functionarea pe gaz- functionarea turbinei cu

parametri alunecatori ai aburului- functionarea cu depresiune a

condensatorului de abur Eficienta

energetica la sarcina nominala 75-90%

Nu

DaNuNuDa

Nu

Da

DaDa

DaNu

NuDa

Da

Da

Da

Cazanul energetic este in

compomenta instalatiei de cogenerare a

energieiCAF si CAI produc

doar energie termica (va fi

instalata o turbina cu gaze si cazan

recuperator)-

numai la instalatii noi-

modernizarea sistemului de

ardere a combustibilului

-

--

-nu este cazul

Necesita studiu-

-

-

-

26


27


vii. Obligatii:Pentru conformarea la cerintele BAT de utilizare eficienta e anergiei termice si electrice titularul va lua urmatoarele masuri :- Va utiliza energia termica si electrica cu respectarea celor mai bune tehnici

disponibile, - Va aplica toate oportunitatile pentru reducerea energiei folosite si cresterea eficientei

energetice.- Anual va intocmi un plan de utilizare eficienta a energiei si o data la trei ani se va

realiza un audit privind eficienta energetica. - Cantitatea de energie consumata va fi urmarita periodic si contorizata;- Se vor izola corespunzator halele pentru anotimpul rece;- Se va asigura functionarea crespunzatoare a sistemului de ventilatie a halelor;- Se va curata periodic sistemului de ventilatie, pentru evitarea infundarilor;- Se va asigura iluminarea spatiilor de lucru cu instalatii care consuma putina

energie.- Se recomanda efectuarea unui studiu privind preincalzirea gazului natural ;- Anual va intocmi un raport privind consumul de energie si emisiile deCO2,

identificarea si aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei.Societatea va intreprinde eforturi pentru cresterea permanenta a eficientei energetice si reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.

7.3. GAZE NATURALE Gazul natural este preluat din reteaua de alimentare cu gaze a municipiului Bacau si are o putere calorifica de 8500 Kcal/Nm3

.

Funcţie de evoluţia pieţii de energie şi evoluţia preţurilor de achiziţie a carbunelui păcurii şi gazelor naturale şi pe baza analizării comparative a cheltuielilor de producţie la funcţionarea pe gaze naturale faţă de funcţionarea pe păcură sau carbune se va stabili oportunitatea utilizării ca suport de ardere a păcurii sau gazelor naturale.

28


8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT.

8.1. ACTIVITATEA DESFASURATA8.1.1.Obiectul de activitate Tabel 8.1. inventarul proceselor

Nr. crt.

Denumirea procesului

Descrierea procesului

Parametri (valoare maxima)

Emisii/Evacuari

1 Producerea energiei termice

Producerea aburului in cazane prin

vaporizarea apei care preia caldura generata

de arderea combustibililor. Aburul produs este introdus direct in reteaua de

termoficare industriala (din CAI) sau dupa

destinderea partiala in turbina cu abur (cel

produs de cazanul de 420t/h).

Producerea energiei termice prin incalzirea

apei din circuitul de termoficare urban cu

abur produs de cazane. Transferul de

caldura are loc in schimbatoare de

caldura de suprafata (boilere)

Abur industrial la 17 bar si 280ºC

Apa fierbinte la 12 bar si 130ºC

Gaze arse evacuate in atmosfera

2 Producerea energiei electrice

Energia electrica este produsa la bornele generatorului, care

utilizeaza lucrul mecanic obtinut in

urma transformarilor termodinamice care au loc in turbina si cazanul de 420t/h.

Puterea electrica maxima la bornele

generatorului electric 60 MW

Parametrii aburului produs de cazan 137 bar si

540ºC.

Gaze arse evacuate in atmosfera.

Zgura si cenusa

evacuata in depozitul de deseuri de

ardere

29


3Prepararea apei

dedurizate si demineralizate

Trecerea apei brute prin filtre inarcate cu

rasini schimbatoare de ioni (mase ionice).

Regenerarea maselor ionice cu reactivi

chimici

630m3 /h apa demineralizata742 m3/h apa

dedurizata

Ape uzate si slam evacuate

in statia de pompe

Bagger si utilizate in

hidrotransportul deseurilor de ardere.

8.1.2. Capacităţi de producţie- S.C. CET S.A. BACAU are în structura organizatorică şi funcţională urmatoarele

capacităţi de producţie :1. Agregatele energetice din strada Chimiei nr.6 pentru producerea in cogenerare a

energiei electrice si termice (cazanul energetic CRG si turbina cu abur tip DSL 50) si un cazan pentru producerea aburului industrial (CAI). Aburul industrial este furnizat agentilor economici din zona sau este utilizat pentru producerea energiei termice livrate in reteaua de termoficare urbana;

2. Cazanul din strada Letea nr.28 pentru producerea apei fierbinti (CAF).3. 16 centrale termice cu puteri instalate intre 1,2 si 10 Gcal/h, ce functioneaza cu gaz

metan care fac obiectul altor autorizatii de mediu.

8.2. DESCRIEREA ACTIVITATII Instalatiile energetice din str. Chimiei , nr. 6, au urmatoarea configuratie:1. IMA 1 cu o putere termica de 343 MWt, formata din cazanul energetic tip CRG

1870 care poate produce un debit de abur de 420 t/h. Aburul produs de cazan este utilizat pentru producerea in cogenerare a energiei electrice si termice prin destinderea acestuia in turbina tip DSL 50. Combustibilul de baza este lignitul cu adaos de gaze naturale sau pacura. Aportul de energie la sarcina termica a cazanului dat de gazele naturale sau pacura poate varia intre 10% (minim necesar pentru asigurarea stabilitatii procesului de ardere in focar) si 100%, in functie de disponibilitatea sistemului de alimentare cu combustibil solid;

2. IMA 2 are cu o putere termica de 76,5 MWt, fiind compusa din cazanul de abur industrial (CAI) tip BABCOCK, care poate produce un debit de abur de 100 t/h. Cazanul utilizeaza drept combustibil gazele naturale sau pacura. Aburul produs este livrat consumatorilor industriali de energie termica sau este utilizat la incalzirea apei vehiculata prin retelele de termoficare urbana.

- Gazele reziduale rezultate in cele doua instalatii de ardere (care functioneaza alternativ) sunt evacuate prin cosul de fum de 220 de metri.

Regimurile de functionare ale blocului energetic din CET Bacau sunt urmatoarele:30

Capacitatea de productie a CET Bacau este de 800.000 Gcal/an energie termica si 350.000 MWh/an energie electrica. Din productia totala de energie 69,28% este energie termica (52,11% sub forma de apa calda si 17,17% sub forma de abur), iar 30.72% energie electrica.

Grupul energetic format din cazanul tip CRG 1870 si turbina cu abur tip DSL 50 permite producerea in cogenerare a energiei termice si electrice. Puterea electrica instalata este de 50MW, iar capacitatea de producere a energiei termice este 130Gcal/h.

cazanul de apa fierbinte tip BABCOCK asigura producerea de energiei termica. Capacitatea de producere a energiei termice este 60 Gcal/h.

cele 16 CT-uri pot produce 87,8 Gcal/h, functionind cu gaz metan.


- in sezonul rece, productia de energie electrica si termica este realizata prin functionarea blocului energetic, in regim de cogenerare (circa 6-9 luni pe an);

- in perioada de vara timp de aproximativ 30 de zile sunt efectuate operatiile de revizie, intretinere si reparatii. In afara acestei perioada blocul se afla la dispozitia Dispecerului Energetic National.

Schema de functionare a CET Bacau este prezentata in fig. 1

31


32


8.3. FLUXURILE TEHNOLOGICE Cele doua instalatii mari de ardere cuprind un complex de instalaţii care transformă

energia chimică a combustibililor naturali în energie electrică şi termică. Acestea sunt străbătute de următoarele fluxuri de energie şi masă:a. Combustibilul. CET Bacau utilizează drept combustibili cărbune-lignit gaze

naturale şi păcură. Acest flux depinde de puterea electrică şi termică a instalaţiei mari de ardere .

b. Aerul necesar arderii. Aerul este preluat din exteriorul sau interiorul clădirii în care se află instalate cazanele energetice .

c. Gazele de ardere. În focar are loc procesul de reacţie între aerul de ardere şi combustibili, iar gazele de ardere formate cedează căldură fluidului de lucru – apă, reducîndu-şi treptat temperatura până la temperatura de evacuare din cazan.

d. Fluxul fluidului de lucru apă-abur. Aburul supraîncălzit iese din cazan şi se destinde în turbină până la presiunea subatmosferică de condensare, cu producere de lucru mecanic.

e. Fluxul de apă de răcire. Acest flux este caracterizat prin debitele de apă necesare pentru condensarea aburului destins în turbină şi pentru răcirea agregatelor auxiliare.

f. Fluxul de căldură către consumatorii externi. Cuprinde traseele de abur şi apă fierbinte către consumatorii de căldură.

g. Fluxul de energie electrică este direcţionat spre Sistemul Energetic Naţional.h. Fluxul de energie pentru serviciile interne permite alimentarea cu energie a

consumatorilor proprii. Energia electrica si termica consumata in procesele tehnologice ce au loc in centrala electrica de termoficare este aisgurata din productia proprie sau din Sistemul Energetic National, atunci cand centrala nu produce energie electrica.

i. Evacuarea zgurii si cenusii. Evacuarea deseurilor are loc continuu prin utilizarea unui circuit de transport hidraulic (in amestec cu apa). Zgura si cenusa sunt depozitate pe termen lung in depozitul de deseuri de ardere amenajat in exteriorul centralei.

j. Fluxul apei de adaos in circuitul termic al centralei. Debitul de apa de adaos este proportional cu pierderile tehnologice din circuitul termic al centralei. Apa de adaos este apa demineralizata. Pierderile de agent termic din reteaua de termoficare urbana sunt compensate prin adaos de apa dedurizata, in instalatiile din centrala.

8.4. INSTALATII SI DOTARI.8.4.1. Instalaţii termomecanice

a. Cazane energetice: IMA 1- 1 cazan energetic pentru producerea aburului, prin conversia energiei chimice

inmagazinate in combustibili fosili (carbune, gaze naturale si/sau pacura) in energie termica. Cazanul energetic tip CRG 1870 este fabricat in Romania si are o putere termica instalata de 343 MWt; Cazanul tip CRG 1870 poate produce un debit de abur de 420 t/h la o temperatura de 540ºC si o presiune de 137 bar., si este echipat cu 12 arzatoare mixte (cu emisie redusa de NOx) care functioneaza pe gaze naturale sau pacura. Cazanul este proiectat sa functioneze pe combustibil solid (lignit) si este echipat cu 6 mori ventilator pentru macinarea carbunelui. Morile sunt fabricate de SC VULCAN SA Bucuresti si pot macina un debit de carbune de 50 t/h, reducand granulatia lignitului de la 30 mm la 0,9 mm. Carbunele este ars in cazan prin 6 arzatoare de praf (de carbune). Pentru sustinerea flacarii in focar (asigurarea continuitatii procesului de ardere) cazanul

33


este echipat cu arzatoare mixte de gaze naturale sau pacura (grupa 3 de arzatoare). Pentru asigurarea functionarii cazanului energetic in perioadele in care alimentarea cu carbune nu este posibila (indisponibilitati momentane) sunt montate doua grupe de arzatoare de sarcina mixte (gaze naturale sau pacura). Cele 12 arzatoare mixte utilizate pentru arderea gazelor naturale sau a pacuri sunt arzatoare cu emisie redusa de NOx, pulverizarea pacurii fiind realizata cu abur. In cazul utilizarii in exclusivitate a pacurii cazanul poate produce 70% din sarcina nominala, iar in cazul utilizarii gazelor naturale productia este de 55-60%.

IMA 2- 1 cazan de abur industrial tip BABCOCK, care poate produce un debit de abur

de 100 t/h prin arderea gazelor naturale sau a pacurii si are o putere termica instalata de 76,5 MWt; Cazanul de abur industrial de 100 t/h constituie o rezerva pentru siguranta alimentarii cu energie termica a municipiului Bacau si functioneaza numai in urmatoarele conditii:

- in sezonul rece cand cazanul de 420 t/h este indisponibil;- in perioada verii cand CAF-ul de 100 Gcal/h este indisponibil. Acest

cazan de apa fierbinte este situat pe un alt amplasament ce apartine si al S.C. CET S.A. Bacau.

b. Turbine cu abur IMA 1- 1 turbogenerator tip DSL 50 cu o putere electrica la sarcina nominala de 50 MW,

care transforma energia cinetica a aburului produs in cazanul energetic in energie electrica. Aburul este destins in turbina, printr-o succesiune de transformari termodinamice, energia cinetica a acestuia fiind transformata in lucru mecanic (rotirea turbinei). Axial cu turbine este cuplat generatorul electric, care transforma lucrul mecanic in energie electrica produsa la bornele acestuia; Productia de energie electrica este realizata cu ajutorul turbogeneratorului cu turbina cu abur tip DSL 50-1, construita cu doua prize reglabile pentru extragere de abur. Aburul este utilizat direct pentru furnizarea energiei termice prin reteaua de termoficare industriala sau pentru prepararea in boilerele de termoficare a apei fierbinti vehiculate prin reteaua de termoficare urbana. Energia electrica produsa la bornele generatorului electric are o tensiune de 10,5 KV si este livrata in Sistemul Energetic National prin intermediul propriei statii electrice de transformare, care ridica tensiuniea electrica la 110 KV. Consumul de energie electrica si termica este asigurat la functionarea blocului energetic din productia proprie. In perioada de vara sau atunci cand blocul energetic este indisponibil consumul de energie electrica este asigurat din SEN prin intermediul statiei de 110 KV.

8.4.2. Instalatii pentru tratarea chimica a apeia. Instalatia de pretratareApa bruta utilizata in centrala este introdusa in doua bazine tampon pentru stocarea apei industriale. Din aceste bazine apa este pompata prin schimbatorii de caldura, in trei decantoare, unde au loc urmatoarele procese fizico-chimice:

- coagulare prin adaos de clorura ferica;- decarbonatare cu adaos de var;- indepartarea substantelor organice.

Din decantoare apa este introdusa prin cadere libera in trei rezervoare de apa coagulata cu un volum de stocare de 300 m3 fiecare.

Apa pretratata are urmatorii indicatori chimici:- Ca2+ (mval/l): 2,5;- Mg2+ (mval/l): 0,5;

34


- Na+ (mval/l): 3,0;- SO4

2- (mval/l): 2,5;- HCO3

- (mval/l): 1,7;- Cl - (mval/l): 2,3.

Namolul rezultat este purjat din decantoare prin curgere libera, in trei bazine de slam de 25 m3 fiecare, de unde este evacuat in halda de zgura si cenusa, prin intermediul statiei de pompe Bagger. b. Instalatia de demineralizare

Apa utilizata la alimentarea cazanelor energetice este apa demineralizata, obtinuta prin eliminarea totala a continutului de saruri si gaze dizolvate. Statia de demineralizare este proiectata sa produca un debit de apa tratata de 630 m3/h.

Apa demineralizata este obtinuta din apa coagulata, care inaite de a fi introdusa in instalatia de demineralizare este trecuta succesiv prin filtrele mecanice si filtrele cu carbune activ. Instalatia de demineralizare are linii de schimbatoare ionice compuse din: filtru cationic puternic acid, filtru anionic puternic bazic si filtru anionic slab bazic.

Fitrele cotionice puternic acide sunt umplute cu masa ionica tip VIOVIT CS 3 sau PUROLITE C 100 si au rolul de a retine cationii sarurilor solubile. Filtrele anionice puternic bazice sunt umplute cu mase ionice WOFATIT SBK, iar cele slab bazice sunt umplute cu mase ionice WOFATIT AD-41 sau PUROLITE A 847. Filtrele anionice au rolul de a retine anionii din apa.

Apa obtinuta in liniile de demineralizare este o apa partial demineralizata si este stocata in doua rezervoare de 500 m3 fiecare. Din aceste rezervoare apa este pompata in instalatia de finisare, unde cu ajutorul filtrelor cu pat mixt apa este total demineralizata. Filtrel cu pat mixt sunt umplute cu cationid puternic acid tip WOFATIT KPS-MB sau PUROLITE C100 m -MB si anionit puternic bazic tip WOFATIT SBW-MB sau PUROLITE A 400-CL. Apa finisata este stocata in rezervorul de apa demineralizata de unde este pompata in circutele termice ale instalatiilor energetice, in functie de necesitati.

Liniile de demineralizare functioneaza alternativ, fiind supuse zilnic (conform proiectului) unor procese de regenerare a maselor ionice din schimbatoarele de ioni.

Regenerarea maselor ionice din filtrele cationice se face cu o solutie de acid clorhidric (HCl) cu o concentratie de 6%. Procesul de regenerare consta in afanarea masei cationice prin trecerea apei in contracurent prin filtre, vehicularea solutiei acide si spalarea masei ionice cu apa pentru indepartarea excesului de acid. Pentru prepararea solutiei acide se utilizeaza acid clorhidric cu concentratia de 32% achizitionat prin serviciul de aprovizionare. La o regenerare se utilizeaza 3,5m3 de solutie de HCl cu concentratie 32%.

Regenerarea maselor ionice din filtrele anionice se face cu o solutie de hidroxid de sodiu (NaOH) cu o concentratie de 4%. Procesul de regenerare consta in afanarea masei cationice prin trecerea apei in contracurent prin filtre, vehicularea solutiei regeneratoare si spalarea masei ionice cu apa pentru indepartarea excesului de hidroxid de sodiu. Pentru prepararea solutiei bazice se utilizeaza hidroxid de sodiu cu concentratia de 36% achizitionat prin serviciul de aprovizionare. La o regenerare se utilizeaza 2,21 m3 de solutie de NaOH cu concentratia de 36%.

Regenerarea maselor ionice din filtrele cu pat mixt se face cu o solutie de HCl de concentratie 6% si cu o solutie de NaOH de concentratie 4%. La o regenerare sunt utilizate urmatoarele cantitati de reactivi chimici: 1 m3 HCl 32% si 1,1 m3 NaOH 36%. Regenerarea filtrelor cu pat mixt este efectuata periodic in functie de timpul de utilizare, in proiect fiind prevazuta regenerarea saptamanala.

Apele uzate rezultate din regenerarea filtrelor ionice au caracter agresiv si sunt colectate in doua rezervoare de neutralizare-recirculare cu un volum de 500 m3 fiecare. Apele neutralizate sunt trimise la statia de pompe Bagger pentru a fi utilizate in sistemul hidrauluic dea evacuare a zgurii si cenusii din centrala.

35


Debitul de apa uzata evacuata din instalatia de demineralizare este de 455 m3/h, in perioada de regenerare.c. Instalatia de dedurizare

Instalatia de dedurizare permite eliminarea ionilor de Ca+2 si Mg+2 din apa pretratata. Apa dedurizata este utilizata pentru completarea pierderilor de agent termic din circuitul primar de termoficare urbana (centrala-puncte termice) si ca adaos in circuitul de racire al instalatiilor energetice din centrala.

Apa dedurizata este obtinuta din apa coagulata si filtrata care este trecuta prin unul din cele 8 filtre Na-cationice ale instalatiei de dedurizare. Din aceste filtre apa este stocata in rezervoarele de apa dedurizata. Apa utilizata ca adaos in reteaua de termoficare este pompata din rezervoare prin filtrele de finisare Na-cationice.

Regenerarea maselor ionice din filtrele Na-cationice se face cu solutie de clorura de sodiu (NaCl) de concentratie 10%. Intr-un proces de regenerare se utilizeaza un volum de 12 m3 de solutie de sare cu o concentratie de 10%. Frecventa regenerarilor depinde de gradul de utilizare al schimbatorilor de ioni, la sarcina de proiect regenerarea fiind facuta zilnic.

Apele uzate provenite din instalatia de dedurizare sunt evacuate la cele doua bazine de omogenizare, de unde pompate catre statia de pompe Bagger pentru a fi utilizate la evacuarea hidraulica a zgurii si cenusii.

In instalatia de dedurizare poate fi produs un debit de apa tratata de 742m3/h. Debitul de apa uzata evacuat din instalatia de dedurizare este de 160m3/h, in perioada regenerarii.d. Instalatia de tratare a condensului

In scopul mentinerii indicatorilor de calitate ai apei din circuitul termic al instalatiilor energetice, condensul din condensatorul turbinei, din boilerul de termoficare si cel returnat prin circutul de termoficare industriala este introdus intr-o instalatie distincta de tratare chimica. Aceasta instalatie este compusa dintr-un filtru cationic (umplut cu masa ionica puternic acida VIONIT CS3 sau PUROLITE C100) si un filtru cu pat mixt (umplut cu cationit puternic acid tip WOFATIT KPS-MB sau PUROLITE C 100-MB si anionit puternic bazic tip WOFATIT SBW-MB sau PUROLITE A400-CL).

Regenerarea maselor ionice din filtrele cationice ale instalatiei de tratare a condensului se face cu o solutie de HCl de concentratie 6%. La o regenerare se utilizeaza aproximativ 2,53 m3 de solutie HCl 32%. Perioada la care este efectuata regenerarea filtrelor ionice depinde de gradul de utilizare, la parametri de proiect regenerarea fiind efectuata saptamanal.

Regenerarea maselor ionice din filtrele cu pat mixt se face cu solutie de HCl cu o concentratie de 6% si o solutie de NaOH de concentratie 4%. La o regenerare este utilizata o cantitate de 0,85 m3 solutie de HCl 32% si 0,95% solutie de NaOH 36%. Prin proiect este prevazuta regenerarea saptamanala a filtrelor ionice.

Apele uzate sunt evacuate din instalatie in cele doua bazine de omogenizare si prin canalizarea tehnologica la statia de pompe Bagger. Debitul de apa uzata (afanari, spalari, regenerari) evacuat din instalatia de tratare a condensului este de aproximativ 300 m3/h.

8.4.3. Zona de descarcare, depozitare, preparare si transport a combustibilului solid;

Carbunele este descarcat din vagoanele CF pe cele doua rampe supraterane de descarcare, care au o lungime utila de 405 m si o capacitate de 30 000 tone fiecare.

Carbunele este preluat din rampele de descarcare cu ajutorul a patru masini si transportat prin intermediul unor benzi rulante in statia de sortare-sfaramare. Cu ajutorul unor gratare cu bare carbunele este sortat dupa dimensiune, cel cu granulatie mai mare de 30 mm fiind introdus intr-un concasor

36


Din statia de sortare-sfaramare carbunele poate fi trimis direct spre instalatia de ardere sau in zona de depozitare de pe teritoriul centralei. Transportul, descarcare in depozit si preluarea din depozit a carbunelui se face mecanic cu ajutorul a doua masini combinate si a benzilor transportoare. Cele patru halde de carbune au o capacitate de 70000 de tone si sunt amplasate in aer liber pe o platforma amenajata, avand peretii laterali din beton. Dimensiunile mari ale particulelor de carbune din depozit si tasarea mecanica a stivelor de lignit (prin calcare cu senilele buldozerelor) impiedica spulberarea sub actiunea vantului a combustibilului solid. Zona de depozitare este prevazuta cu inel de incendiu.

Apele pluviale de la depozitul de carbune sunt colectate prin rigole din beton in doua bazine de predecantare, si unul final de decantare dupa care sunt evacuate in raul Bistrita.

Benzile de transport a lignitului din depozit in buncarii intermediari (situati in partea superioara a salii cazanelor) sunt pozitionate printr-un tunel inchis care impiedica antrenarea particulelor de carbune sub actiunea curentilor atmosferici de altitudine. Transportul lignitului din buncarii intermediari in morile de carbune este realizat cu ajutorul benzilor cu racleti, pozitionate in tunele inchise in scopul evitarii poluarii cu particule solide in suspensie a aerului din sala cazane.

8.4.4. Rampa de descarcare a combustibilului lichid, rezervoarele pentru stocarea pacurii si circuitele de transport a combustibililor lichizi si gazosi;

Aprovizionarea cu pacura este efectuata pe calea ferata in vagoane cisterne CFR de 25 sau 60 de tone, prevazute cu sistem de incalzire. Descarcarea, depozitarea si transportul pacurii este efectuata intr-o zona special amenajata pe teritoriul centralei (gospodaria de pacura), care are in componenta: rampa de descarcare, rezervoarele de pacura, statiile de pompe pentru transvazare si treapta I de pompare, preincalzitoarele de pacura si statia de pompe treapta a doua.

Vagoanele cisterna sunt introduse pe rampa de pacura construita cu doua fire, unde prin 15 guri de descarcare pacura este pompata in rezervoarele de pacura. Din rezervoare pacura este preluata cu ajutorul statiilor de pompare, incalzita, filtrata si trimisa catre instalatiile de ardere. Din considetente tehnice o patre din pacura trimisa la arzatoare este returnata printr-un circuit separat in rezervoare.

Pacura este depozitata pe teritoriul centralei intr-o zona special amenajata in cadrul gospodariei de combustibil lichid. Rezervoarele de pacura sunt supraterane, metalice, prevazute cu izolatie termica la exterior si cu instalatie de incalzire a pacurii depozitate. Capacitatea de stocare a fiecaruia din cele doua rezervoare de pacura este de 10 000 m3.

In scopul limitarii efectelor negative generate de o eventuala scurgere accidentala a pacurii din rezervoare, zona de depozitare a combustibilului lichid este imprejmuita de un batal din placi de beton etanse, care asigura un volum de retinere egal cu capacitatea de stocare a rezervoarelor.

8.4.5. Gospodaria si circuitele pentru transportul reactivilor chimici8.4.5.1. Acidul clorhidric este adus in centrala pe calea ferata in vagoane tip cisterna de constructie speciala cu o capacitate de 25 sau 50 tone, de la S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti. Vagoanele cisterna sunt stationate pentru descarcare pe teritoriul centralei pe rampa special amenajata din cadrul Sectiei Chimice, acidul clorhidric fiind transferat din vagoane in 5 cisterne metalice de stocaj de 100 m3. Rezervoarele sunt protejate la interior impotriva agresivitatii reactivului chimic prin cauciucare la rece, materialul utilizat fiind de provenienta germana. Calitatea materialului si a lucrarilor de executie sunt determinate prin utilizarea unui aparat de inductie electromagnetica.

Cisternele utilizate pentru depozitarea acidului clorhidric de concentratie 32% sunt amplasate suprateran in aer liber, pe suporti de beton, pe o platforma protejata anticoroziv cu placi de gresie si prevazuta cu sistem de colectare si evacuare catre

37


bazinele de omogenizare a scurgerilor accidentale de reactivi. Rezervoarele de acid clorhidric sunt prevazute cu un sistem de conducte de aerisire, pentru captarea vaporilor de acid si neutralizarea acestora in vase de aerisire umplute cu NaOH. Conductele de preaplin si de golire sunt racordate la canalizarea tehnologica care face legatura cu bazinele de omogenizare.

Din cisternele de stocare acidul clorhidric este pompat printr-o instalatie de constructie speciala, protejata antiacid, intr-un rezervor de diluare. Solutia de acid clorhidric cu o concentratie de 6% este introdusa cu ajutorul ejectoarelor in instalatia de tratare a apei in faza de regenerare a masei ionice din schimbatoarele de ioni.8.4.5.2. Hidroxidul de sodiu (lesie) este achizitionat de la S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti, sub forma de solutie cu o concentratie de 36%. Transportul este efectuat pe calea ferata in vagoane tip cisterna de constructie speciala cu o capacitate de 25 sau 50 de tone. Vagoanele cisterna sunt stationate pentru descarcare pe teritoriul centralei pe rampa special amenajata din cadrul Sectiei Chimice, hidroxidul este transvazat cu ajutorul pompelor in una din cele 3 cisterne de stocare. Rezervoarele de stocare sunt realizate din otel cu o capacitate de 100 m3 fiecare , cauciucate la interior pentru protectie fata de agresivitatea reactivului. Cisternele de stocare sunt amplasate in aer liber pe o platforma betonata placata cu gresie anticoroziva, pe suporti din beton. Platforma este prevazuta cu sistem de captare si evacuare a scurgerilor accidentale de reactiv in bazinele de omogenizare. Conductele de preaplin si de golire sunt racordate la canalizarea tehnologica care permite evacuarea reactivilor chimici colectati in bazinele de omogenizare.

Regenerarea maselor ionice din instalatia de tratare a apei brute este realizata cu o solutie de NaOH 4%, preparata in rezervoarele de diluare din hidroxidul de sodiu 36% preluat din rezervoarele de stocare cu ajutorul ejectoarelor.8.4.5.3.Clorura de sodiu se aprovizioneaza pe calea ferata. Vagoanele CFR sunt aduse pe rampa special amenajata din zona Sectiei Chimice, bulgarii de sare fiind descarcati manual in cele doua bazine betonate in care este preparata saramura (concentratie 25%), prin adaos de apa pretratata si recirculare. Din cele doua bazine saramura este pompata prin doua filtre cu cuart (pentru retinerea impuritatilor) in cistene de stocare, de unde este transmisa in instalatiua de dedurizare in faza de regenerare.8.4.5.4. Varul este adus in centrala sub forma de praf hidratat (CL80) in vagoane de cale ferata. Descarcarea varului in cele 2 silozuri de depozitare se face printr-un sistem pneumatic. Fiecare din cele doua silozuri poate stoca o cantitate de 85 de tone si sunt amplasate in partea superioara a instalatiei de dozare a varului. Legatura intre silozuri si instalatia de dozare este realizata in mod etans, printr-un racord flexibil de cauciu

8.4.6. Circuitul de racireCiclul termodinamic de transformare a caldurii in lucru mecanic presupune

existenta unei surse reci. Intr-o termocentrala sursa rece este asigurata de circuitul de racire, care permite transferul caldurii din condensatorul turbinei catre aerul atmosferic (pentru circuitele inchide), utilizand ca agent termic apa de racire.

Totodata, functionarea in conditii optime a unor instalatii si echipamente necesita racirea acestora: hidrogenul utilizat din considerente tehnice la racirea generatorului electric si uleiul din circuitul de comanda hidraulic al turbinelor cu abur sunt racite cu apa din circuitul de racire al centralei. Transferul de energie termica are loc in schimbatoare de caldura care nu permit amestecul fluidelor de lucru.

Apa din circuitul de racire al centralei electrice de termoficare preia caldura din condensatoarele turbinei si din racitoarele secundare (racitoare de ulei, racitoare de hidrogen etc) si o cedeaza prin contact direct aerului atmosferic, in turnurile de racire. Apa de racire este vehiculata cu ajutorul electropompelor de circulatie in circuit inchis, necesarul de apa de racire fiind determinat de pierderile tehnologice sau accidentale din sistemul de racire.

Circuitul de racire al CET Bacau are in componenta:38


- 2 turnuri de racire hiperboloidale in contracurent, fiecare putand racii un debit de apa de 8000 m3/h (unu in exploatare);

- statia de pompe de circulatie a apei de racire, structurata in doua module. Modulul nr.1 este echipat cu 3 electropompe (2 x 4500 m3/h si 1 x 2500m3/h), iar modulul nr.2 cu 4 pompe (2 x 4500m3/h si 2 x 2500m3/h);

- schimbatoare de caldura prin suprafata pentru racirea instalatiilor energetice si a fluidelor de lucru;

- trasee de conducte pentru vehicularea apei intre turnurile de racire si schimbatoarele de caldura.

Pierderile tehnologice (evaporare la turnurile de racire, purjari) sau accidentale de apa din circuitul de racire sunt compensate prin introducerea de apa dedurizata, produsa din apa bruta in Sectia Chimica a centralei.

Cantitatile excedentare de apa din circuitul de racire ce pot apare in anumite perioade sunt evacuate prin preaplinul bazinelor turnurilor de racire in canalizarea tehnologica.

8.4.7. Evacuarea si depozitarea deseurilor de ardereArderea combustibililor fosili genereaza o serie de rezidurii solide (zgura si

cenusa), care sunt antrenate de gazele de ardere pe traseul de evacuare la cosul de fum sau se depun gravitational sub zona de combustie (focar). In scopul reducerii impactului activitatii de producere a energie electrice si termice deseurile de ardere (cenusa) aflate in suspensie in gazele evacuate la cos sunt retinute in instalatii specializate (electrofiltre), care au un randament de retinere de peste 99,9%.

Pentru asigurarea conditiilor de functionare a instalatiilor de ardere deseurile colectate sub focar (zgura) sau pe traseul de evacuare a gazelor de ardere (cenusa) sunt evacuate continuu in depozitul de zgura si cenusa.

Cenusa si zgura sunt evacuate din zonele de colectare prin amestecare cu apa in proportie de 1:10, hidroamestecul fiind pompat cu ajutorul pompelor Bagger in depozitul de zgura si cenusa prin intermediul unei retele de conducte metalice supraterane. Cele cinci conducte utilizate pentru transportul hidroamestecului si cele 2 conducte de recirculare a apei limpezite sunt amplasate pe o estacada realizata din stalpi de beton armat, proiectata astfel incat sa asigure pante continue de scurgere spre bazinul de golire.

In depozit cenusa si zgura se decanteaza gravitational, apa limpezita fiind colectata si pompata catre centrala pentru a fi reutilizata in circuitul de transport hidraulic al deseurilor solide rezultate in urma arderii combustibililor fosili.

Necesitatea amenajarii si exploatarii unui depozit de zgura si cenusa apare numai in cazul utilizari in instalatii de ardere a combustibililor solizi, care datorita continutului ridicat de materiale necombustibilile conduc la formarea unor cantitati semnificative de deseuri solide de ardere..

8.4.8.Sistem termoficare- Schimbătoare de căldură utilizate pentru încălzirea apei de termoficare- Staţii de pompare (circulaţie) a agentului termic primar - 56 puncte termice;- 16 centrale termice.

8.4.9.Alte instalatii si dotari:i. Zonele de depozitare a uleiurilor:

- zona inchisa amenajata pe o suprafata betonata pentru butoaiele de ulei de turbina;

- Uleiul de transformator este stocat in butoaie metalice cu o capacitate de 200 dmc fiecare, amplasate in magazia unitatii. Instalatia de regenerare a uleiurilor de transformator are o capacitate de stocare de 1800 dmc.

39


ii. Zone de depozitare a substantelor chimice si/sau a materialelor explozive sunt inscriptionate corespunzator pentru avertizare.

- Spatiu depozitare hidrogen;- Magazia pt depozitare oxigen;- Magazia centrala de depozitare;

iii. Instalaţia de atenuare a zgomotului ;- Supapele de siguranta sunt prevazute cu instalatii de destindere ( 6 la IMA

1 si 3 la IMA2) ;- Instalatiile de esapare, la porniri, au amortizoare de zgomot (cota 58 la

IMA 1 si cota 20 la IMA2) ;- Golirea in caz de avarie este prevazuta cu expandor.

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU .

9.1. AER a. Cosuri de fum.

In reactiile de oxidare a elementelor combustibile desfasurate in instalatiile de ardere rezulta o serie de produsi chimici in stare gazoasa care sunt evacuati cu ajutorul ventilatoarelor de gaze arse in aerul atmosferic, prin intermediul cosului de fum.

Cosul de fum are rolul de a asigura dispersia gazelor in atmosfera si a fost dimensionat astfel incat sa nu fie atinse valorile limita admisibile a concentratiei de poluanti aflati in imisie in aerul atmosferic. Calculul de dimensionare al cosului se afla anexat la documentatie.

Inaltimea cosului de fum este de 220 m, diametrul interior la varf este de 9,5 m, iar viteza si temperatura gazelor arse in sectiunea de iesire sunt de maxim 5 m/s, respectiv 150ºC. Cosul de fum este realizat din beton armat, captusit la interior cu caramida refractara si protectie antiacida. Cosul interior este zidarie din caramizi ceramice antiacide rezemata pe structura din beton armat. Palnia de cenusa este placata cu placi din gresie ceramica antiacida. Suprafata exterioara a cosului interior este captusita cu placi termoizolante din sticla expandata multicelulara, rezistenta la acizi si temperatura.

b. Instalatie de reducere a concentratiei de particule solide aflate in suspensie in gazele rezultate in procesele de ardere a combustibilului solid (lignit).

Gazele rezultate in procesele de ardere a carbunelui (lignit) in cazanul energetic de 420 t/h contin o cantitate mare de cenusa (70g/Nm3), fapt pentru care instalatia energetica a fost proiectata cu un sistem de retinere a pulberilor solide aflate in suspensie in gazele arse evacuate la cos. Aceasta instalatie este compusa din doua electrofiltre, cate unul pe fiecare canal de evacuare a gazelor din instalatia de ardere. Fiecare electrofiltru este format din 4 cimpuri.

Principiul de functionare a acestor electrofiltre este urmatorul: in interiorul separatoarelor de praf este generat un camp electrostatic puternic, generat de diferenta de tensiune electrica intre electrozi (75-100KV), gazele arse sunt ionizate la trecerea prin camp, iar pulberile solide aflate in suspensi sunt colectate pe electrozii de depunere. Acesti electrozi sunt scuturati periodic (in mod automat), cenusa fiind colectata in zona inferioare a electrofiltrelor si evacuata hidraulic spre depozitul de cenusa, prin intermediul pompelor Bagger.

Electrofiltrele din CET Bacau sunt de tip BS 672 cu patru campuri fiecare, suprafata reala desfasurata fiind de 140385 m2/ electrofiltru. Valoarea de proiect a debitului de gaze arse este de 1240000 m3/h (pentru sarcina nominala), iar randamentul de retinere a particulelor solide aflate in suspensie este de 99,98%. Racordul intre

40


electrofiltre si cosul de fum se face prin doua canale de gaze (stanga-dreapta) cu dimensiunile de 2,97/4,15m.

Tabel 9.1. Instalatii pentru evacuarea,retinerea si dispersia poluantilor in aer

Nr.crt.

Sursageneratoare

Com-bustibil

Debit nominal

aburt/h

Puteretermica

MWtInstalatie dispersie

Instalatii retinere

Eficienta

1.

IMA 1-cazanul energetic tip CRG 1870

LignitGaz naturalPacuraArzatoare mixte

420 343

CDh=220 m

dvirf=9,5mDint. =7m

-2 electrofiltre tip tip BS 672

99,98%

2.

IMA 2-cazanul de abur industrial (CAI) tip BABCOCK,

Gaz naturalPacuraArzatoare mixte

100 76,5

CDh=220 m

dvirf=9,5mDint. =7m

- -

9.2. APAa. Instalatie de neutralizare a apelor cu caracter agresiv

Centrala electrica de termoficare Bacau detine o instalatie proprie pentru neutralizarea apelor uzate cu caracter agresiv, provenite din procesele tehnologice ce se desfasoara pe amplasament.

Solutia de evacuare a apelor uzate rezultate in instalatiile de tratare chimica a apei brute prevede inmagazinarea acestora intr-un bazin de omogenizare si evacuarea lor cu ajutorul statiei de pompe aferente, spre bazinul de aspiratie a pompelor Bagger 1.

Bazinul de omogenizare are rolul de uniformizare a calitatii apelor uzate, prin amestecul apelor cu caracter bazic cu cele acide, astfel incat sa fie redusa agresivitatea acestora. Pentru bazinul de omogenizare a fost adoptata solutia constructiva de cuva dreptunghiulara realizata din beton, ingropata in pamant. Bazinul are doua compartimente (unul in functiune celalalt in rezerva) cu un volum util de 250 m 3 fiecare. La interior bazinul de omogenizare este protejat anticoroziv cu caramida antiacida, iar piesele metalice (stuturi de teava, conducte, armaturi) prin cauciucare.

Statia de pompe pentru bazinul de omogenizare se afla amplasata in vecinatatea constructiei si este de tip subteran, fapt ce permite amorsarea directa a pompelor. Conductele de legatura, armaturile si electropompele sunt protejate anticoroziv prin cauciucare. Statia are in componenta trei electropompe (doua in functiune si una in rezerva) cu urmatoarele caracteristici tehnice: tipul PNCS-C-125-400, debitul nominal 150 m3/h, inaltimea de pompare 24 mCA, putere electrica 18,5 KW, turatie 960 rot/min. Pentru siguranta in fuctionare si controlul procesului, in refularea pompelor au fost prevazute tronsoane cu stuturi de prelevare a probelor de ape uzate, clapeti de retinere cu bila si robineti cu membrana.

Statia de pompe este prevazuta cu instalatie de iluminat interior, instalatie electrica de forta si instalatie de pornire manuala/automata in functie de nivelul minim/maxim. Ventilatia interioara se face natural prin ferestre sau mecanic cu ajutorul unui ventilator axial.b. Instalatie de separare gravitationala a produselor petroliere.

Apele impurificate cu pacura sunt colectate in zona gospodariei de pacura si canalizate spre sistemul de separare a produselor petroliere.

41


Principiul de functionare al instalatiei este cel gravitational, pacura cu o greutate specifica mai mica se ridica la suprafata apei de unde este colectata mecanic si reintrodusa in circuitul de combustibil lichid.

Apele impurificate cu pacura sunt colectate printr-o canalizare tehnologica subterana, compusa din conducte metalice amplasate intr-un canal etans din beton armat si insotite de conducte de incalzire (prin care este vehiculat abur) pentru mentinerea pacurii la o temperatura de circa 45ºC. Pe parcursul canalizarii sunt amplasate camine de vizitare metalice (din 50 in 50 de metri) armate cu beton.

Apele colectate sunt evacuate intr-un bazin de aspiratie, compartimentat si etansat hidrofug, de unde prin pompare sunt transvazate fie intr-un rezervor de compensare de 415m3 atunci cand debitele sunt mari, fie direct in separatoarele rectangulare care au o capacitate de 12,5 m3 fiecare. Bazinul de aspiratie si rezervorul de compensare sunt prevazute cu instalatie de incalzire cu abur vehiculat printr-o serpentina.

Pacura colectata in separatoare este evacuata intr-un bazin de stocare metalic (suprateran), cu o capacitate de 6,3 m3, de unde prin pompare este trimisa in circuitul de descarcare a pacurii. Apa limpezita este evacuata in statia de pompe Bagger pentru a fi utilizata in circuitul de hidrotransport al zgurii si cenusii.

Procesul de purificare gravitationala a apelor cu continut de produse petroliere permite reducerea concentratiei de produse petroliere in apele uzate de la 10000mg/l, la 0,15 mg/l.c. Bazine de retentie si decantare a apelor pluviale.

Bazinul de retentie aduna apele meteorice colectate pe tertitoriul centralei prin cele patru tronsoane principale ale canalizarii pluviale. Bazinul de retentie este amplasat pe platforma gospodariei de carbune si are urmatoarele dimensiuni constructive: lungimea 46m, latimea 35m si adancimea de 2m, cu o capacitate totala de inmagazinare de 2600m3. Peretii bazinului sunt realizati din dale prefabricate 50x50x5 din beton simplu si au o pante de 1:2. Fundul bazinului este realizat din balast compactat si are o grosime de 20 cm. Constructia este prevazuta cu o rampa de acces auto pentru operatiile de curatare, ultima fiind realizata in anul 2003.

Cele doua bazine de decantare au rolul de a elimina suspensiile solide (in special praf de carbune) din apele pluviale colectate in zona gospodariei de carbune.

Evacuarea apei din bazinul decantor BD1 amplasat langa turnul T8' este efectuata prin intermediul unei conducte Dn 400 si a unui camin de vane, direct in bazinul de retentie.

Evacuarea apei din bazinul decantor BD2 amplasat in apropierea statiei de concasare a lignitului este efectuata gravitational printr-o conducta Dn 400 in colectorul deschis din zona caminului CP 48 si printr-un camin CV1 prevazut cu clapet de retinere. Pentru evacuarea totala a apei din bazin (pentru curatare) este utilizata o motopompa tip MP 79.

Bazinele decantoare sunt realizate din dale prefabricate din beton simplu (50x50x5), rezemate pe un pinten din beton armat cu fundul din balast compactat cu o grosime de 20 cm. Dimensiunile constructive sunt urmatoarele: lungimea 36,5 m, latimea 20 m, si adancimea de 2 m, cu o capacitate de inmagazinare de 100 m3.Tabel 9.2. Modul de evacuare a apelor uzate menajere, tehnologice, pluviale

Categoria de ape

Modul de colectare, stocare , evacuare

Instalatii de retinere poluanti

Eficienta Receptor

Ape uzate menajere

-5 colectoare din tuburi de beton-Statie pompe ape menajere-conducta refulare.

Staţia de Epurare Orăşenească

Ape uzate -retea de rigole de scurgere - separatoare 75% Depozit

42


Categoria de ape

Modul de colectare, stocare , evacuare

Instalatii de retinere poluanti

Eficienta Receptor

tehnologice de la gospodaria de pacura:

-statie pompe -Pompe Bagger

de păcură subterane

zgura si cenusa

Ape uzate de la statia de tratare chimica a apei si spalari cazane

-colectoare de canalizare pentru ape agresive : -2principale -4secundare- rezervoare ape uzate - statie pompe ape uzate- Pompe Bagger

pH= 6,5 – 8,5 Neutralizare prin recirculare , cu verificare pH

Depozit zgura si cenusa

Ape uzate de la filtrele de limpezire:

- colectoare de canalizare pentru ape uzate - Bazine de omogenizare - staţie pompe ape uzate- Pompe Bagger

Omogenizare prin amestecare

Depozit zgura si cenusa

Ape pluviale de la gospodaria de carbune

- canale deschise - 2 bazine de retentie- decantoare praf cărbune - staţie pompe ape pluviale

decantoare praf cărbune

70% R. Bistrita

Ape pluviale din incinta CET

- colectoare de canalizare - 2 bazine de retenţie - staţie pompe ape pluviale -sistem GA evacuare in riul Bistrita

R. Bistrita

Ape de drenaj de la depozitul de zgura si cenusa si apele recuperate din depozit prin sistemul de puturi si conducte colectoare

- bazin de aspiratie- staţie pompe recirculare

CET

9.3. SOL SC CET SA BACAU are în dotare separatori de produse petroliere . La SC CET SA BACAU exista o platformă de depozitare a deşeurilor rezultate din

activităţile de reparaţii, dezmembrări, etc. Această platformă va fi betonata in intregime (este betonata partial) si compartimentată. Deşeurile metalice şi

43


nemetalice se vor depozita fie direct pe platorma, fie în recipienţi metalici acoperiţi ( vata minerală, şpan, etc). Platforma este împrejmuită cu gard, find încuiată cu lacăt.

Pentru evitarea poluarii solului la depozitele de combustibili ,lubrefianti,chimicale prezente pe amplasament sunt construite cuve de preluare a unor potentiale deversari in caz de accident.

Pentru preluarea uleiului de transformator in caz de accident la transformatoare statia de transformatoare este prevazuta cu cuve betonate cu piatră spartă.

9.4. ALTE DOTARIa. Sisteme de protectie a factorilor de mediului realizate in depozitul de zgura si

cenusa.Pentru protectia factorilor de mediu depozitul de zgura si cenusa a fost proiectat si

realizat cu o serie de instalatii destinate acestui scop. Astfel, in zona constructiei hidrotehnice au fost efectuate urmatoarele investitii:

- instalatie de stropire a zonelor uscate, compusa din inel de conducte Dn 125mm, vane hidrant, furtune si aspersoare. Aceasta instalatie este pornita ori de cate ori au loc intensificari ale vantului, in scopul prevenirii spulberarii deseurilor de zgura si cenusa (acolo unde nu s-a putut face inierbarea zonei);

- placarea cu pamant a taluzelor interioare si exterioare ale digurilor si inierbarea taluzelor exterioare pentru prevenirea spulberarilor;

- mentinerea unei pelicule de apa deasupra zonei de depozitare a desurilor de ardere (in interiorul compartimentului aflat in exploatare);

- acoperirea cu pamant a compartimentelor de depozitare epuizate (compartimentul nr.1si nr. 3 );

- impermeabilizarea zonei de baza a depozitului cu un strat de argila, cu permeabilitate redusa;

- pe conturul interior al depozitului (la piciorul taluzului digului de baza) este realizat din conducte metalice un sistem de drenare pentru colectarea apelor de exfiltratie si reintroducerea acestora in circuitul de hidrotransport;

- rigola perimetrala la piciorul exterior al digului pentru captarea eventualelor exfiltratii si reintroducerea acestora in circuitul de hidrotransport.

Sistemul de management integrat calitate-mediu implementat in CET Bacau contine si “Procedura privind aprotectia Haldei de Cenusa la Actiunea Vintului” realizata si aplicata din 29 mai 2002 si vizata de APM si DA Siret Bacau. Solutia consta in aplicarea prin sistem hidraulic a unui strat de amestec 50% namol epurare chimica (statie neutralizare ape de la sectia acid fosforic) si 50% fosfogips ambele de la SC Sofert SA Bacau.

b. Instalatii de masura si control pentru supravegherea mediului Instalatii pentru supravegherea calitatii apelor:

- in incinta CET sunt executate si analizate, trimestrial, din punct de vadere al calitatii aelor subterane 18 puturi de observatie;

- -la depozitul de zgura si cenusa sunt amenajate 20 puturi de observatie, care sunt analizate din punct de vedere calitativ trimestrial;

Instalatii pentru supravegherea calitatii aerului:- doua opacimetre OLDHAM 2000 care masoara in mod continu pulberile de pe

canalele de gaze arse inainte de intrarea in cosul de fum;- instalatie de masurare a parametrilor de ardere, montata la iesirea gazelor de

ardere din cazan. Aceasta asigura reglarea arderii pentru a realiza o eficienta sporita a utilizarii combustibililor utilizati si tot o data cantitati mai mici de noxe. Aparatul este de productie germana de tip COMTEC 6000.

44


- Aparat portabil pentru analiza gazelor de ardere IMR 1400 de productie americana.

- Societatea contracteaza periodic studii privind calitatea gazelor emise.

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR , NIVEL DE ZGOMOT .

10.1. AER10.1.1. Emisii punctiforme, dirijate- Noxele specifice arderii combustibililor in cazane , conform Ghidului National al

emisiilor de poluanti sunt : CO2, CO,CH4, N2O, NOx, SO2, As , Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, dioxine si furani, cloruri, floruri.

Tabel 10.1. Nivelul emisiilor anuale la instalaţiile mari de ardere IMA 1 si IMA 2 de la CET BACAU.

Poluant 2005 2004 2003 2002IMA 1SO2 (t/an) 2734 4401 6390 4744NOx (t/an) 462 796 817 630Pulberi (t/an) 113 1154 394 410CO2 (t/an) 278243 405323 436784 370026IMA 2SO2 (t/an) 0 0 0 -NOx (t/an) 20 23 15 -Pulberi (t/an) 0 0 0 -CO2 (t/an) 16560 7940 12953 -

Nota:Estimarea emisiilor s-a facut prin calcul, utilizand un soft bazat pe metodologia CORINAIR.

Tabel 10.2. Valori limită de emisie pentru instalaţiile mari de ardere IMA 1 si IMA 2 de la CET BACAU.

Poluant Valori limita de emisie* (mg/Nm3) - HG 541/2003Focar alimentat cu combustibil solid

(6%O2)

Focar alimentat cu combustibil lichid

(3%O2)

Focar alimentat cu combustibil gazos

(3%O2)IMA 1 - 343 MWt

SO2 1028 1420 35

NOx 600 450 300

Pulberi 100 50 (100*) 5

IMA 2 - 76,5 MWt

SO2 - 1700 35

NOx - 450 300

45


Poluant Valori limita de emisie* (mg/Nm3) - HG 541/2003

Pulberi - 50(100*) 5

* - valoarea limita de 100 mg/Nm3 este aplicata atunci cand pacura are un continut de cenusa mai mare de 0,06%

Focar mixtValorile limita de emisie in cazul utilizarii combustibiluluimixt : ∑VLEi x Qi x PciiVLE = (1) ∑Qi x Pciiunde:VLE = valoarea limita de emisie, pentru un anumit poluant, incazul focarelor mixte.VLEi = valoarea limita de emisie, pentru poluantul respectiv,in cazul utilizarii combustibilului „i”;Qi = debitul combustibilului „i”;Pcii = puterea calorifica inferioara a combustibilului „i”.

Nota : La controlul conformarii la functionarea cu focar mixt se va folosi formula (1)

Concluzii privind emisiile dirijate punctiforme In urma analizei datelor cuprinse in rapoartele de incercare emise de laboratoarele

acreditate cu ocazia masuratorilor de emisii de poluanti in gazele de ardere evacuate din CET Bacau, se constata depasirea valorii maxime a concentratiei dioxidului de sulf si pulberi evacuate din IMA1, valori stabilite prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 541/2003.

Societatea comerciala CET S.A. Bacau dispune de o perioada de conformare la prevederile HG 541/2003 (valorile limita de emisie pentru dioxidul de sulf si pulberi) pana la data de 31.12.2012 pentru emisiile de SO2, respectiv 31.12.2009 pentru emisiile de pulberi (conform anexei 1 din HG 322/2005). Concentratia poluantilor gazosi in gazele arse evacuate din IMA2 (CET Bacau) se incadreaza in limitele de emisie stabilite prin HG nr. 541/2003.

Tabel 10.3. Valori limită de emisie pentru instalaţiile mari de ardere IMA 1 si IMA 2 de la CET BACAU conform BAT

Poluant Valori limita de emisie* (mg/Nm3) - BATCombustibil solid

(6%O2)Combustibil lichid

(3%O2)Combustibil gazos

(3%O2)

IMA 1 - 343 MWt

SO2 50-150 50-150 < 10

NOx 100-200 50-150 50-80

Pulberi 5-10 5-10 < 5

CO 100-200 30-50 < 30

IMA 2 - 76,5 MWt

SO2 - 200-300 < 10

46


NOx - 200-300 50-80

Pulberi - 10-20 < 5

CO - 30-50 < 30

Acestea sunt valorile tinta pe care operatorul le va avea in vedere in procesul de planificare a investitiilor pe linie de protectie a mediului, pentru promovarea tehnologiilor BAT

Nota:1. SC CET SA BACAU are obligatia conformarii cu VLE la data expirarii perioadei de

tranzitie, conform tabelelor 10.5; 10.6 ; 10.7 Pana la data conformarii se permite functionarea instalatiei cu conditia respectarii plafoanelor anuale de emisie negociate.

2. Noxele pentru care nu s-au stabilit VLE se vor estima anual si se vor raporta in tone/an

3. Monitorizarea continua a pulberilor si aplicarea de masuri pentru reducerea emisiilor de pulberi este considerata o masura BAT pentru reducerea emisiilor de metale grele. Conformarea la VLE pentru particule implica respectarea VLE pentru metale grele.

4. Exista un sistem de masurare continua la cosul de fum pentru IMA 1 ce utilizeaza un echipament de conditionare si masurare a componentilor gazosi la cos, cu prelevare secventiala a probei gazoase, in scopul determinarii concentratiilor de CO si pulberi ,independent masurandu-se parametri relevanti procesului de functionare (continut de O2, temperatura, presiune , umiditate şi debitul de gaze de ardere la coşul de fum). Se impun masuratori continue atat la SO2 cat si la NOX.

5. Conform art. 19 a HG 541/2003 unde se realizeaza monitorizarea continua a emisiilor, VLE se considera a fi respectate daca rezultatele acestor masuratori efectuate pentru orele de functionare dintr-un an calendaristic ,exceptand perioadele de functionare necorespunzatoare a instalatiilor de depoluare si perioadele de porniri/opriri , indeplinesc toate conditiile urmatoare:

- nici una dintre valorile medii lunare calendaristice pentru SO2, NOx, pulberi , nu depasesc valorile limita de emisie corespunzatoare .

- -95% din toate valorile medii la 48 ore pentru NOx, nu depasesc 110% din valorile limita de emisie corespunzatoare

- 97% din toate valorile medii la 48 de ore pentru SO2 şi pulberi nu depasesc 110% din valorile limita de emisie corespunzatoare

Tabel 10.4. Masuri BAT pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO2 , NOx si pulberi



Emisii de pulberi si metale grele

Desprafuire prin utilizarea filtrelor electrostatice sau a filtrelor textile, in combinatie cu instalatia de desulfurare in functie de puterea termica a instalatiilor de ardere.

Nu Utilizeaza filtre electrostatice si va reabilita instalatia

existenta ( conform planului de

actiune)Emisii de SO2 Reducerea emisiilor de SO2

prin utilizarea de pacura cu continut redus de sulf, combinat cu tehnici de desulfurarea gazelor arse.

Nu Este utilizata pacura cu continut

redus de sulf, in masura

disponibilitatilor.47



Da/NuMasuri pentru conformare la cerintele BATMasura privind utilizarea unor

tehnici de desulfurare a

gazelor arse din IMA1 este

cuprinsa in planul de actiune

Emisii de NOX Reducere emisiilor de NOX prin masuri primare si utilizarea arzatoarelor cu NOx redus

Da -

Emisii de CO Proiectare de specialitate a instalatiilor de ardere

Tehnici de control si monitorizare a emisiilor

Sistem de mentenanta a instalatiilor de ardere

Da

Da

Da

-

-

-

48


Tabel 10.5.Plafoane de emisii pentru dioxid de sulf.

Nr JudetulNumele

instalatiei mari de ardere

Numele cazanului

Puterea termica

MWt

Conformare SO2

Plafoane emisii(tone/an)

Investitii mil. EURO

An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

1 BACAU

CET Bacau nr.1(IMA1)

Cazan cu abur CRG 1870 (420

t/h)

343 20 2012 8005 8005 8005 8005 8005 1281 1281 - - - -

CET Bacau nr.2(IMA 2)

Cazan cu abur Bab cocK 100

t/h

76,5 - 2004 127 127 127 127 127 127 127 - - - -

Tabel 10.6. Plafoane de emisii pentru oxizi de azot.

Nr JudetulNumele


Numele cazanului

Puterea termica

Conformare NOxPlafoane emisii

(tone/an)Investitii mil. EURO

An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

1 BACAU



t/h)

343 - 2004 1057 1057 1057 1057 1057 1057 1057 - - - -



t/h

76,5 2004 42 42 42 42 42 42 42 - - - -

49


Tabel 10.7. Plafoane de emisii pentru pulberi.

Nr JudetulNumele


Numele cazanului

Puterea termica

Conformare pulberi

Plafoane emisii(tone/an)

Investitii mil. EURO

An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

1 BACAU



t/h)

343 4 2009 262 262 156 156 156 156 156 - - - -



t/h

76,5 2004 1 1 1 1 1 1 1 - - - -

50


10.1.2. Emisii nedirijatei. Se considera emisii nedirijate, emisiile care au loc de pe o suprafata variabila

emitatoare, sunt dispersate si necontrolabile. Aceste emisii pot fi continue si discontinue.

ii. In cadrul procesului tehnologic al S.C. CET S.A. Bacau emisiile fugitive sunt difuze si nesemnificative. Constructiv cazanele energetice functioneaza cu depresiune, fata de presiunea atmosferica, pe canalele de gaze de ardere, fapt ce impiedica evacuarea necontrolata in atmosfera. Pentru controlul si evitarea scaparilor de gaz combustibil in aer S.C. CET S.A. Bacau are in dotare detectoare de gaz, cu care se verifica periodic traseele de conducte.

iii. Emisiile nedirijate apar de la rezervoarele de depozitare a pacurii, de la depozitul de produse chimice, de la statia de tratare a apei.

iv. Principalele noxe emise necontrolat pe amplasament pot fi : vapori de acid clorhidric, hidroxid de sodiu, amoniac. Transferul substantelor dintr-un vas in altul se face printr-un sistem etans de conducte.

10.1.3. Obligatii1. Se vor intreprinde toate masurile cuprinse in programul de conformare pentru

respectarea VLE stabilite in HG 541/2003 , conform perioadelor de tranzitie obtinute.

2. Se vor respecta plafoanele de emisie Tabelele nr.10.5; 10.6; 10.7; , permise pentru dioxidul de sulf, oxizii de azot si pulberi prevazute de Directiva Consiliului nr. 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere din <<Angajamente rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22-Mediu.>>

3. Se va promova o politica investitionala care sa faca posibila implementarea tehnologiilor BAT de reducere progresiva a emisiilor pentru conformarea la VLE .

4. Titularul de activitate va respecta toate obligatiile prevazute in OU 243/2000, aprobata prin Legea 655/2001, privind protectia atmosferei si in HG 541/2003 cu modificarile si completarile din HG 322/2005 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea anumitor poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere.

5. Avand in vedere pericolul schimbarilor climatice globale, SC CET SA BACAU va promova masuri pentru cresterea eficientei energetice si pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Anual va completa Chestionarul emisiilor atmosferice , Inventarul emisiilor de gaze cu efect de sera si alte inventare de noxe atmosferice, la cererea autoritatii competente de mediu.

6. Deoarece instalatiile de ardere care produc energie constitue surse fixe majore de emisii de poluanti organici persistenti (metale grele , dioxine si benzofurani) societatea va respecta toate obligatiile reglementate in Legea 271/2003, pentru ratificarea protocoalelor Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi referitor la poluantii organici persistenti, metale grele,noxe acidifiante si eutrofizante

51


10.2. APA.Tabelul 10.8. Evacuările punctiforme de ape uzate

Nr.crt. Sursa de ape uzate Natura

efluentuluiTipuri depoluanti

Sisteme de retinere a poluantilor

1. Purja cazane şi purje circuite de racire

Ape tehnologice conventional curate

Ca2+, Mg2+, Cl-, reziduu fix, suspensii, CBO5, subst. extractibile, subst. organice,

Separatoare de pacură în care are loc separarea gravitationala a păcurii dupa care sunt evacuate la depozitul de zgura.

2.Ape tehnologice şi ape de purjare de la gospodăria de păcură

Tabelul 10.9. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare a municipiului Bacau - pentru apele menajereNr.crt. Indicator de calitate U.M. Valori limită

admisibile1 Temperatura oC 402 pH unit pH 6,5-8,53 Materii în suspensie mg/l 3504 Consum biochimic de oxigen (CBO5) mgO2/l 3005 Consum chimic de oxigen (CBOCr) mgO2/l 5006 Azot amoniacal mgN/l 307 Fenoli mg/l 308 Fosfor total mg/l 59 Sulfuri+H2S mg/l 110 Detergenti mg/l 2511 Substanţe extractibile mg/l 20Nota : Limitele au fost stabilite conform HG 352/2005 + contract 725/2004 al RAGC Bacau + Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006

Tabelul 10.10. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în emisar , Raul Bistrita , ai apelor pluvialeNr.crt. Indicator de calitate U.M. Valori limită

admisibile1 Temperatura oC 302 pH unit pH 6,5-8,53 Materii în suspensie mg/l 354 CCOCr mg/l 705 Substanţe extractibile mg/l 106 Cloruri mg/l 5007 Sulfuri+H2S mg/l 0,18 Reziduu filtrat la 105oC mg/l 20009 Produse petroliere mg/l 1

10 Subst. Prioritare/prioritar periculoase din lista 2 si lista 3- antracen µg/l 0,063

Nota : Limitele au fost stabilite conform HG 351/2005 + HG 352/2005 + Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 3/02.03.2006

52


Calitatea apei freatice din incinta centralei rezultă din monitorizarea celor 18 puţuri existente ;

Calitatea apei freatice din zona depozitului de zgura si cenusa rezulta din monitorizarea celor 20 puturi de urmarire apa freatica;

Tabelul 10.11. Parametrii de calitate pentru poluantii din apa freatica

Nr.crt. Indicator de calitate U.M. Valori limită admisibile

conform Legii 458/2002Metoda de

analiză

1 pH unit.pH 6,5 – 9,5 SR ISO 10523/1997

2 Amoniu (NH4) mg/l 0,500 SR ISO 7150/1-2001

3 Cloruri mg/l 250 SR ISO 9297/1998

4 Sulfaţi mg/l 250 STAS 3069/87

5 Sulfuri şi hidrogen sulfurat mg/l 100 SR ISO

10530/1997

Legea 458/2002 – Legea privind calitatea apei potabile.

Tabelul 10.12. Parametrii de calitate ai metalelor grele din apa freatica.Indicator pH Cu Zn Pb Co Ni Mn Cr

U.M. upH mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l

Legea 458/2002

6,5 –9,5 0,1 5 0,01 - 0,02 0,05 0,05

Concluzii privind calitatea apelor evacuate din centrală şi a apelor freatice In urma analizelor probelor de apa pluviala prezentate in documentatie se constata

ca nu exista depasiri ale concentratiei maxime admisibile a indicatorilor de calitate reglementate prin HG 351/2005 + HG 352/2005 + Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 3/02.03.2006

In urma analizelor chimice efectuate trimestrial asupra probelor de apa freatica prelevate din cele 18 puturi amplasate pe teritoriul centralei s-a constatat ca la majoritatea indicatorilor de calitate determinati nu sunt depasite concentratiile maxime admisibile stabilite prin Legea 458/2002 si STAS 1342/91 privind calitatea apei potabile. Exista totusi o poluare semnificativa a panzei de apa freatica cu saruri de amoniu constatata in toate puturile forate pe teritoriul centralei (valori ale concentratiei cuprinse intre 14 si 169mg/m3 fata de o valoare maxima admisa de 0,5 mg/m3). In zona puturilor 10, 12 si 17 sunt inregistrate mici depasiri ale concentratiei ionului clor. La puturile 14,15 si 16 sunt inregistrate mici abateri fata de concentratiile maxime admisibile la indicatorii pH si ionul SO4

-2, iar la indicatorul ionul Mg+2 o depasire semnificativa (457mg/m3 fata de 50mg/m3).

Majoritatea indicatorii de calitate ai apei freatice prelevate din puturile forate in zona depozitului de zgura si cenusa se incadreaza in concentratiile maxime admisibile, cu exceptia concentratiei de saruri de amoniu si a ionului magneziu. Concentratia sarurilor de amoniu depaseste semnificativ valoarea concentratiei maxime admisibile (14-122 mg/m3 fata de 0,5 mg/m3), dar valoarea determinata este mai mica decat cea de pe amplasamentul centralei. Depasirile concentratiei maxime

53


admisibile a ionului magneziu in apa freatica sunt inregistrate in zona puturilor 18, 19 si 20, avand un caracter temporar si de mica amploare.

Determinarea cauzelor care conduc la depasirea locala sau zonala a concentratiei maxime admisibile a unor indicatori de calitate ai apei din panza freatica in zona de amplasare a centralei si a depozitului de zgura necesita efectuarea unor investigatii suplimentare in termen de un an de la eliberarea autorizatiei integrate de mediu.

O cauza a poluarii panzei de apa freatica cu saruri de amoniu o poate constitui activitatea desfasurata in vecinatatea centralei pe amplasamentul SC SOFERT SA Bacau, producator de ingrasaminte chimice pe baza de azotat si fosfor. De asemenea, la stabilirea cauzelor trebuie avuta in vedere pozitia in teren a puturilor de observatie a calitatii apei freatice. Astfel, puturile nr.10-17 sunt in apropierea zonei in care isi desfasoara activitatea SC SOFERT SA Bacau (producator de ingrasaminte chimice) si departe de zona de stocare si utilizare a reactivilor chimici pe teritoriul centralei (puturile 4, 5, 7).

In Tabelul nr. 10.13. sunt prezentate masurile BAT pentru prevenirea si controlul poluarii apelor. Obligatii :- Titularul trebuie sa respecte toate prevederile din AUTORIZAŢIE]A DE

GOSPODĂRIRE A APELOR privind “Folosinta de apa a SC CET SA BACAU” nr. 3/02.03.2006 eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret si din AUTORIZAŢIA DE GOSPODĂRIREA APELOR privind “Depozitul de zgura si cenusa al SC CET SA BACAU” nr. 1/02.03.2006 eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret;

- În cazul provocării unor poluări în receptori, prin depăşirea concentraţiilor indicatorilor de calitate autorizaţi sa aplice masuri urgente de reducere a impactului si sa anunţe imediat telefonic SGA Bacau, Garda de Mediu Bacau şi APM Bacau.

- Incepand cu 31.12.2012 , atunci cand se va sista evacuarea hidraulica a zgurii, apele uzate tehnologice care sunt utilizate in prezent in sistemul de transport al zgurii si cenusii vor trebui epurate si evacuate in emisar;

Tabel 10.13. Masurile BAT pentru prevenirea si controlul poluarii apelor.



Tratarea apei uzate rezultata in

instalatiile de desulfurare

umeda

Tratare prin flocurare, sedimentare, filtrare, schimbatoare de ioni si neutralizare

Reducerea continutului de amoniac rezultat din instalatia de reducere catalitica a NOX

Recircularea apei

Nu

Nu

Nu

Nu detine instalatie de desulfurare

Nu detine instalatie de reducere

catalitica a NOxNu detine instalatie

de desulfurareTratarea apei

uzate rezultate din regenerarea schimbatorilor de ioni sau a apelor

agresive

Neutralizare si sedimentare Da -

Tratarea apelor rezultate din

Neutralizare si recirculare Da -

54




curatarea suprafetelor de

schimb de caldura ale cazanelor

Utilizarea metodelor uscate Da -

Tratarea apelor uzate rezultate

din spalarea scaparilor de

combustibil lichid si reactivi chimici

Sedimentare sau tratare chimica si utilizare in circuitele interne

Separatoare de produse petroliere

Da

Da

-

-

Utilizarea reziduurilor de

ardere

Nu se poate impune un BAT, dar se recomanda valorificare in alte ramuri industriale (constructii, transporturi, inchideri de exploatari miniere).

Nu Nu exista la nivel national o cerere pentru astfel de

deseuri.

Depozitarea si vehicularea

reactivilor chimici

Depozitarea reactivilor chimici sa se efectueze in rezervoare corespunzatoare, in functie de caracteristicile fizico-chimice ale acestora.

Depozitarea reactivilor chimici agresivi sa se faca in zone impermeabilizate, prevazute cu sisteme de captare si spalare/neutralizare a scurgerilor accidentale

Vechicularea reactivilor chimici sa se realizeze prin sisteme etanse, proiectate si realizate in functie de caracteristicile fizico-chimice ale subsatantelor vehiculate.

Da

Da

Da

-

-

-

Apa utilizata la spalarea zgurii si

transport

Circuit inchis Da -

Pentru a respecta BAT-urile pentru IMA se impune punerea in functiune a unei instalatii de desulfurare gaze de ardere masura ce a fost cuprinsa in Programul de conformare si modernizare.

10.3. SOL. Sursele posibile de poluare sunt:

- scăpări accidentale de produse petrolire de la instalaţile de depozitare, descărcare, transport şi utilizare.

- depozitarea pe sol a diferitelor deşeuri metalice sau nemetalice

55


- deversarile accidentale de ape de la depozitul de zgura si cenusa; acest fenomen poate avea loc doar in cazul ruperii digurilor de contur s-au in caz de exploatare necorespunzatoare a depozitului;

- spulberarea zgurii si cenusii din depozit, in conditii de vint ;

Tabel 10.14. Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997

Produse petroliere

SulfuriSulf total

Metale grele

Cu Mn Pb As Cd Ni ZnValori

normale(mg/kg

s.u.)

<100 - - 20 900 20 5 1 20 100

Prag de alerta

1000 400 5000 250 2000 250 25 5 200 700

Prag de interventie

2000 2000 20000 500 4000 1000 50 10 500 1500

Concluzii privind calitatea solurilor: Analizele probelor de sol prelevate din zona de amplasament a CET Bacau au

evidentiat faptul ca nu exista o poluare semnificativa a solului. Exista totusi doua zone in care au fost depasite pragurile de atentie stabilite prin Ordinul MAPPM nr.756/1997 la indicatorii cupru (statia de concasare a carbunelui la adancimea de 25-30 cm) si zinc (statia electrica la adancimea 0-5 cm), fapt ce indica o potentiala poluare semnificativa a solului. Nu au fost evidentiate depasiri ale pragurilor de interventie.

In zona depozitului de zgura si cenusa majoritatea indicatorilor determinati sunt sub pragul de atentie, cu exceptia cuprului unde au fost constatate concentratii peste aceste valori in zona de sud si est. Nu au fost evidentiate depasiri ale pragurilor de interventie pentru indicatoriii determinati. In cadrul analizelor efectuate au fost determinate concentratiile de metale din zgura si cenusa depozitata in cadrul amenajarii. Valorile concentratiilor evidentiaza faptul ca prin imprastierea zgurii si cenusii depozitate (din cauza unor eventuale accidente), poate apare o poluare potential semnificativa numai vanadiu si cadmiu (nu si cu cupru).

Analiza rezultatelor obtinute pentru probele de sol prelevate din zona com. Saucesti si com Nicolae Balcescu, releva existenta unei concentratii ridicate a cuprului si vanadiului (valori apropiate de pragul de alerta sau care depasesc cu putin aceasta valoare) in solul din zona. Hartile de dispersie a gazelor arse si implicit a poluantilor gazosi (cu continut de pulberi in suspensie) evacuate in atmosfera de SC CET SA Bacau releva faptul ca localitatea Saucesti se afla in zona de dispersie, iar comuna Nicolae Balcescu se afla in afara acesteia. Concentratiile de metale in sol determinate sunt asemanatoare intre cele doua localitati, fapt ce nu evidentiaza o potentiala poluare a solului datorata activitatilor economice desfasurate pe amplasamentul centralei.

Masuri de protectieAvand in vedere concluziile Bilantului de Mediu sunt necesare urmatoarele masuri de protectie a solului :

56


- lucrari de etansare, desprafuire pe parcursul fluxului de transport si preparare a carbunelui

- controlul functionarii corecte a buncarilor de colectare a cenusii si a separatoarelor de pacura

- etansarea canalelor de gaze de ardere- intretinerea sistemului de conducte de evacuare a apelor uzate.

10.4. ZGOMOT SI VIBRATII.10.4.1.Surse de zgomot si vibratii functionarea turbinei cu abur: zgomot si vibratii. Vibratiile sunt monitorizate in regim

continuu. Turbina este echilibrata de firme specializate in scopul reducerii vibratiilor sub valorile maxime admisibile si implicit reducerea zgomotului. Turbina este amplasata intr-o incinta inchisa (sala masinilor).

functionarea echipamentelor auxiliare (mori, ventilatoare). Vibratiile sunt masurate periodic si echipamentele sunt supuse operatiilor de echilibrare.

turnuri de racire. Produc zgomot datorita caderii picaturilor de apa. functionarea instalatiilor industriale pe amplasament. esapari de abur in cazul producerii unor incidente tehnice. Supapele de esapare

sunt prevazute cu amortizoare de zgomot.

10.4.2. Nivelurile de zgomot Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din

punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009-89 şi prevăd la limita unei incinte industriale valoarea maximă de 65 dB,

Din punct de vedere al protecţiei muncii, există unele locuri de muncă cu depăşiri ale nivelului admis. Se va avea in vedere în acest sens, adoptarea unor măsuri de protectia muncii.

Tabel 10.15. Valorile nivelului de zgomot maxim admis la limita CET Bacau

Nr.crt. Denumirea punctului de masura

Valoare maxima admisadB (A)

1 Poarta principala de acces - Z1

65

2Limita incintei in zona de Est in dreptul sali cazanului si a turbinei - Z2

3 Zona de Sud-Est (depozitul de carbune) - Z3

4 Zona de Sud-Vest (gospodaria de pacura) - Z4

5Zona de Nord-Vest (Statie chimica-Turn de racire) - Z5

Concluzii privind nivelul de zgomot: In regim normal de functionare la limita amplasamentului nu au loc depasiri a

nivelului maxim admisibil a zgomotului stabilit prin STAS 10009/88. In zona depozitului de zgura si cenusa procesele tehnologice nu pot conduce la

depasirea nivelului maxim admisibil a zgomotului. Procesele tehnologice desfasurate pe amplasament pot conduce la depasirea

nivelului maxim admisibil a zgomotului la limita incintei numai in anumite situatii particulare (ex. esapari ale aburului in cazul aparitiei unor incidente tehnice).

57


10.4.3.Nivelurile de vibraţii Limita maximă admisă este de 20 vibraţii, conform STAS 12025/2-81.

10.4.3.Dotări şi măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor Se vor lua următoarele măsuri de reducere a nivelului de zgomot şi vibraţii şi de

protecţie a angajaţilor:o utilajele sa fie menţinute în stare normală de funcţionare;o Se impune ca tot personalul care lucrează în zonele cu nivel

acustic ridicat să folosească antifoane sau eventual să fie antifonate incintele respective.

58

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu Nr.33 din 27.10.2006

11. GESTIUNEA DESEURILOR .

11.1. DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR11.1.1. Deseuri nepericuloase Deşeuri metalice feroase şi neferoase.

- Deşeurile metalice feroase şi neferoase provin din procesul de reparaţii al utilajelor tehnologice din secţiile productive ale centralei electrice de termoficare. Deşeurile metalice se depozitează pe o platformă betonată special amenajată. De aici deşeurile sunt încărcate în maşini şi valorificate ca deşeuri reciclabile.

Deşeurile rezultate din reparaţii- Deşeurile provenite în urma reparaţiilor (vată minerală, moloz, etc.) se

depozitează în containere de gunoi pe platforma betonată special amenajată de unde se transporta periodic cu mijloace auto la groapa de gunoi a municipiului Bacau

Deşeurile menajere- Deşeurile menajere se depozitează în containere de gunoi pe platformă betonată

special amenajată de unde se transportă periodic cu mijloace auto la groapa de gunoi a municipiului.

Zgura şi cenuşa- Zgura şi cenuşa rezultată din procesul de ardere a cărbunelui, în amestec cu

apa, se transportă hidraulic la depozitul de zgură şi cenuşă. Apa din hidroamestecul de zgură şi cenuşă este decantată, deversată în puţuri şi recirculată.

Praful de cărbune sedimentat (şlamul)- Praful de cărbune sedimentat din bazinele de retenţie se extrage cu ajutorul unui

utilaj special şi se transportă la rampa de descărcare a cărbunelui în vederea reintroducerii în circuit.

Banda de cauciuc- Banda de cauciuc uzată provine din reparaţiile efectuate la benzile transportoare

de la gospodăria de cărbune. Se depozitează în vrac şi se valorifică prin vânzare la persoane fizice sau unităţi autorizate.

59


Tabelul 11.1. Deşeuri nepericuloase gestionate pe amplasament

NrCrt

Denumire

deseuCod Compozitie

Frecventa de

colectareModul de stocare

Modul de refolosire

1 Zgura si cenusa 10 01 02

SiO2,Al2O3, Fe2O3,CaO,MgO,Na2O,K2O

zilnic Definitiva/halda Partial-R12

2

Namol din limpezirea apei brute tratate

19.09.02 zilnic Definitiva/halda -

2 Cupru 17 04 01Cu,Sn,Zn,Pb zilnic Temporara/

Incinta inchisa R12- reciclare3 Bronz 17 04 014 Alama 17 04 01

5 Aluminiu 17 04 02 Al zilnic Temporara/incinta inchisa

R12-Reutilizare/unitati reciclare

6 Fier si otel vechi 17 04 05 Fe si oxizi de

fier zilnicTemporara/Platforma depozitare

R12-reutilizare

7

Tevi diferite marimi-deseuri cu Pb

17 04 07 Pb zilnic Temporara/Incinta inchisa

R12-reutilizare

8 Carton + Hartie 15 01 01 celuloza Zilnic Temporara/

incinta inchisaR12-reutilizare/unităţi reciclare

9 Resturi PVC 17 04 03 PVC Zilnic

Temporara/Platforma depozitare

R12-reutilizare

10 Cauciuc 19 12 04 cauciucTemporara/Platforma depozitare

R12-reutilizare

11 Deseuri municipale 20 03 01 Resturi

menajere Zilnic containere -

12

Rasini schimbatoare de ioni –pierderi mecanice

19.09.05

Vionit CC21 - cationit slab acidVionit CS3 - cationit puternic acidWofatit AD41 - anionit slab basicPurolit A100 - anionit slab bazicVionit AT14 - anionit puternic basicPurolit A400 -anionit puternic bazic

Anual Definitiv/Halda de zgura şi cenuşă

-

11.1.2. Deseuri periculoase Uleiuri uzate

- Uleiurile uzate (uleiul de lubrifiere tip M30, uleiul de motor, uleiul hidraulic şi alte tipuri de uleiuri – K, TIN) sunt recuperate, stocate (în butoaie metalice în magazia

60


societăţii) şi apoi valorificate. Generarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor periculoase de pe amplasamentul SC CET SA BACAU este prezentată în tabelul: 11.2.

Şlamul de la rezervoarele de păcura - Şlamul rezultat de la curăţirea rezervoarelor de păcură trebuie colectat,

transportat şi depozitat de către firme specializate care au obligaţia să asigure aceste operaţii în condiţii ecologice. Fluxul mic de pacura a facut ca sa nu fie necesar curatarea rezervoarelor.

Tabelul 11.2. Deşeuri periculoase gestionate pe amplasament

Nrcrt Denumire deseu Cod Compozitie Modul de

DepozitareModul de

valorificare/Eliminare

1. Şlamul de la rezervoarele de păcura 13.07.03 * Păcură şi

impurităţi

Preluare unităţiautorizate

Regenerare /unitati autorizate

2.Şlam de la spalarea filtrelor grosiere si fine de la statiile de pacura

13.07.03 * Păcură şi impurităţi

Preluare Unităţiautorizate

Regenerare/unităţiautorizate

2.Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si ungere

13.02. 05*

Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere

Temporara/Rezervoaresau butoaie standardizate

R8-Regenerare /unitati autorizate

3. Alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere 13 .02. 08*

Uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere

Temporara/Rezervoare sau butoaie standardizate

R8-Regenerare /unitati autorizate

4.Uleiuri minerale neclorurate izolante si de transmisie a caldurii

13. 03 .07*

Uleiuri minerale neclorurate izolante şi de transmisie a căldurii

Temporara/Rezervoare sau butoaie standardizate

R8-Regenerare /unitati autorizate, Utilizare in societate

6.

Slam tratare apa industriala cu continut de substante toxice si periculoase

10. 01. 20*Soluţii acide sau alcaline

Neutralizare/Bazine neutralizare

E4 –Eliminare depozit zgură şi cenuşă

7.

Namoluri apoase de la spalarea cazanului de ardere, cu continut de substante periculoase

10. 01. 22* Soluţii acide saualcaline

Neutralizare/Bazine neutralizare

E4 – Eliminaredepozit zgură şi cenuşă

11.2. DESEURI REFOLOSITE Deşeuri metalice feroase si neferoase Deseuri de ulei de turbina, pentru ungerea pompelor din instalatii si statiile de

pompare din reteaua de termoficare ; Deseuri de cauciuc , pentru acoperirea pardoselilor ;

11.3. DESEURI COMERCIALIZATE Deşeuri metalice feroase si neferoase Uleiuri uzate Banda de cauciucIn anul 2005 in CET Bacau au fost generate si valorificate/eliminate urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri:

Tabel 11.3. Cantitati deseuri in 2005

61


Nr.crt

Denumire deseu Cod Cantitate

generataCantitate valorificat

aCantitate eliminata Stoc Societate

comerciala

1 Zg+cenuşă din vatra(tone)

10.01.01 19.971 - 19.971 - -

2 Cenuşă zburatoare(tone)

10.01.02 113.053 - 113.053 - -

3 Nămol apă brută (tone) 19.09.03 272,96 - 272,96 - -

4 Nămol limpezire (tone)

19.09.02 4,06 - 4,06 - -

5 Ape uzate chimic (tone) 19.09.06 31.200 - 31.200 - -

6 Ulei turbină (tone) 13.03.07 0,459 0,50 - 1,12 TERMOCE

T SRL7 Deşeu cupru

(kg) 17.04.01 1.831 1.667 - 164 REMAT SA

8 Fier vechi (tone) 15.01.04 106,19 106,19 - - SOMA SRL

9 Fier vechi (tone) 15.01.04 28,6 - - 28,6 -

10 Aluminiu (kg) 17.04.02 990,7 - - 990,7 -11 Alamă (kg) 17.04.01 647 647 - - Romrecyclin

g Buc.12 Alamă+

aluminiu (kg) 17.04.07 2548.8 2548.8 - SC REMAT SA

13 acumulatori (buc) 16.06.01 15 - - 15 -

11.4. DEPOZITARE DEFINITIVA A DESEURILOR. 11.4.1.Depozitul de zgură şi cenuşă

i. Depozitul de zgura si cenusa este amplasat la 3,8 km de centrala, in albia majora a raului Siret (intre localitatile Furnicari si Rusi-Ciutea). Proiectarea si executia a fost asigurata de societati comerciale specializate, in conformitate cu prevederile legale si in baza autorizatiilor de constructie si exploatare. Amenajarea este amplasata pe un teren aluvionar format dintr-un amestec de pietris cu bolovanis si nisip, suprafata de depozitare fiind impermeabilizata cu argila. Suprafata totala ocupata de amenajare este de circa 50 ha, cu o suprafata efectiva de depozitare de 35,7 ha si o capacitate de depozitare de 1.900.000 m3 (fara suprainaltari). Halda de zgura si cenusa este inconjurata de un dig de baza si contur realizat din balast cu o inaltime de 5 m si o lungime de 2700 m. Digul este placat cu beton, rezistent la inundatii cu un nivel de asigurare 1:1000 (riscul de distrugere a digului la o inundatie este de o data la 1000 de ani). Halda este impartita in trei compartimente prin diguri care au o lungime de 725 m si pante ale taluzelor de 1:2,5. Accesul la depozit se face pe un drum de exploatare din balast, cu o latime de 3,5m, care urmeaza traseul estacadei de transport hidraulic a deseurilor de ardere.

ii. Depozitul de zgură şi cenuşă funcţionează cu recircularea integrală a apei decantate ;

62


iii. In conformitate cu prevederile planului de implementare a Directivei 1999/31/CE (elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor) depozitul de zgura si cenusa exploatat de S.C. CET S.A. Bacau este un depozit de deseuri industriale nepericuloase.

iv. Prin Planul de implementare a Directivei 1999/31/CE (privind depozitarea deseurilor) se prevede ca " pentru fiecare termocentrala sa fie realizate studii de fezabilitate care vor analiza si managementul principalelor deseuri: colectarea uscata a cenusii si posibilitatile de valorificare sau depunerea acesteia in depozite sub forma de agregat sau ca fluid dens". Pentru conformare la prevederile Directivei CET Bacau dispune de o perioada de tranzitie pana la 31.12.2012.

11.5 OBLIGATII: Evidenţa deşeurilor generate şi valorificate anual de către SC CET SA Bacau se va

găsi în fişele interne de gestionare a deşeurilor întocmite conform legislaţiei naţionale în vigoare HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Titularul de activitate va respecta cerintele tehnice si masurile operationale pentru depozitarea deseurilor cuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul757/2004 si dispozitiile HG 349/2005 pentru exploatarea , inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor existente.

In ce priveste sistarea transportului hidraulic a zgurii si cenusii operatorul va prezenta autoritatii de mediu optiunile avute in vedere si varianta aleasa pentru transport si depozitare , in conformitate cu tehnologiile BAT in domeniu.

Conform art. 28 din HG 349/2005 operatorii depozitelor existente care primesc autorizatie de mediu au obligatia sa isi constituie fondul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului de deseuri.

Se vor respecta reglementarile HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate cu modificarile si complearile HG 441/2002 si HG 1159/2003

Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.

Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscriptionate.

Titularul va efectua operatiuni de valorificare a deseurilor numai cu operatori autorizati, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de societati autorizate si numai de la amplasament la locul de recuperare sau depozitare definitiva, fara a afecta in sens negativ mediul.

Operatiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-un registru special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de mediu.

Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta gestiunii deseurilor conform HG856/2002 si Ordinului 95/2005:

-incadrarea corecta a deseurilor pe categorii, - evidenţa cantitativă de deşeuri depozitate se va realiza lunar prin fişele interne de gestiune a deşeurilor,

- se va intocmi registru de depozitare cantitativă a deşeurilor. . Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a

deseurilor de ambalaje conform HG 621/2005 Societatea se va preocupa pentru gasirea unor modalitati de valorificare a zgurii si

cenusii.

63


12. INTERVENTIA RAPIDA / PREVENIREA SI MANEGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI .

Raspunsul de urgenta este sustinut prin implementarea la nivelul centralei a sistemului de management integrat mediu-calitate, sanatate si securitate ocupationala si care contine proceduri specifice precum:

- „Lista planurilor de interventie in caz de accident”, formular cod F–PS–MSSO–02–02/ var. 2/ 12.09.2005, se află la Serviciul de Protectie a Mediului, Sanatate si Securitatea Muncii (SPMSSM).

- „Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale”, formular cod F–PS–MSSO–02–06/ var. 2/ 12.09.2005, prin care se urmareste in mod continuu functionarea instalatiilor tehnologice, precum si comportarea constructiilor; aceasta inregistrare se afla la SPMSSM.

- „Lista aspectelor de mediu”, formular cod F–PS–M–01–01/ var. 1/ 12.09.2005, pentru fiecare proces, a fost realizată în baza procedurii de sistem „Aspecte de mediu” cod PS–M–01, iar evaluarea impactului a fost realizată în baza procedurii operaţionale „Metodologia de stabilire a impactului asupra mediului„ cod PO–M–01.

- „Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale”, formular F–PS–MSSO–02–06/ var. 2/ 12.09.2005.

Reactia prompta a persoanelor implicate in protectia a mediului in cazul aparitiei unor accidente este asigurata si prin urmatoarele activitati organizate la nivelul centralei:

- instruirea teoretica si practica a personalului care isi desfasoara activitatea in punctele critice (conform „Programului anual de instruire a lucratorilor din punctele critice” formular F–PS–MSSO–02–09/ var. 2/ 12.09.2005 si procedurii cod PO–CMSSO–02 „Instruire, constientizare si competenta”), asigurarea echipamentelor de interventie desemnate (conform formular cod F–PS–MSSO–02–08/ var. 2/ 12.09.2005 „Lista dotarilor si a materialelor necesare pentru sistarea poluarilor accidentale”);

- diseminarea in randul angajatilor a informatiilor referitoare caracteristicile poluantilor specifici cuprinsi în „Fisa poluantilor potentiali” formular F–PS–MSSO–02–05/ var. 2/ 12.09.2005, in cadrul cursurilor de instruire profesionala;

- organizarea de simulari ale accidentelor potentiale pentru evaluarea gradului de pregatire a personalului în astfel de situatii. Se analizeaza exercitiile de simulare întocmindu-se procese verbale de analiza a simularii accidentului si daca este cazul se revizuiesc planurile de interventie, conform formular F–PS–MSSO–02–10/ var. 2/ 12.09.2005, „Responsabilitatile conducatorilor”.

Colectivul pentru combaterea poluarilor accidentale din S.C. CET S.A. Bacau, numit prin decizie, evalueaza situatia si actiunile desfasurate în timpul interventiei. Se întocmeste „Raport privind capacitatea de raspuns în caz de accident” formular F–PS–MSSO–02–11/ var. 2/ 12.09.2005 care cuprinde:

- descrierea accidentului produs, cauza, planul de interventie aplicat;- modul de desfasurare a actiunilor de interventie, necesitatea modificarii planurilor de

prevenire si interventie daca este cazul si actiunile corective. La documentatie exista fise tehnice de securitate pentru substantele periculoase

utilizate. Aceste fise cuprind urmatoarele date:1. Identificarea substantei2. Compozitia3. Identificarea pericolelor(de aprindere si explozie)4. Primul ajutor5. Masuri de prevenire a incendiilor6. Masuri luate in caz de scapari accidentale7. Manipulare si depozitare8. Controlul nivelului de noxe/protectie individuala

64


9. Proprietati fizice si chimice10.Stabilitate si reactivitate11. Informatii toxicologice12. Informatii ecologice. Efectele produsului in mediul inconjurator, persistenta si

biodegradabilitatea, toxicitatea.13.Consideratii referitoare la evacuare (captare, neutralizare, deversare etc.)14. Informatii referitoare la transport15. Informatii referitoare la reglementari speciale16.Alte informatii

Exista "Plan de combatere a poluarilor accidentale", care constituie si o procedura a sistemului de management integrat mediu-calitate, sanatate si securitate ocupationala (PS-MSSO-02 var.2 din 12 09 2005 “Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale”), prin care s-au stabilit urmatoarele:

Componenta colectivului pentru combaterea poluarii accidentale; Lista punctelor critice din unitate unde pot proveni poluari accidentale; Fisa poluantului potential; Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale; Lista dotarilor si materialelor necesare pentru sistarea poluarii accidentale; Programul de instruire a lucratorilor de la punctele critice si a echipelor de

interventie; Responsabilitatile conducatorilor; Lista unitatilor care acorda sprijin in cazul aparitiei unei poluari accidentale; Lista folosintelor din aval care pot fi afectate.

Obligatii: In cazul producerii unui accident se va anunta in opt ore dispeceratul Agentiei pentru

Protectia Mediului Bacau, Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Bacau, ARPM Bacau si se vor aplica masurile de interventie stabilite prin planurile specifice fiecarui tip de accident.

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII.

13.1. AER13.1. 1. Monitorizarea emisii dirijate punctiforme

Monitorizarea poluantilor din gazele de ardere se efectueaza:- cu aparatura portabila ;- cu aparatura fixa ;

Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de acţiuni:- supraveghere din partea organelor abilitate si cu atributii de control;- automonitorizarea.

Automonitorizarea este obligatia societatii si are urmatoarele componente:- monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu;- monitorizarea variabilelor de proces;- monitorizarea post – inchidere.

Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (HG 541/2003, autorizatia de mediu).

Automonitorizarea emisiilor consta in urmatoarele actiuni:- urmarirea concentratiilor de poluanti la cosurile de fum;- urmarirea emisiilor de gaze toxice si explozive la locurile periculoase din

punct de vedere a posibilitatii de acumulare a acestora.

65


Tabelul 13.1. Monitorizarea emisiilor punctiforme in aer pentru IMA 1

Nr. Crt.

Noxa Emisa

Punctul de emisie

Metoda de monitorizare Estimare

masurare analiza frecventa Metoda Frecventa

1NOx

IMA 1Cos de fumnr. 1 P=343MWt

Normele metodologice din HG 541/2003

Conform Ghidului national al emisiilor de poluanti,Apendix 3 Conform BAT, principii generale de monitorizare,Anexa 2 Conform Standardelor in vigoare ,Catalogul Standardelor Romane 2004,sectiunea Protectia mediului

3ori/saptaman

a

Calcul pe bază de coeficienţi CORINAIRBilanţuri de masă

lunar

2 SO2


3ori/saptaman

alunar

3 Pulberi totale

On-line continuu -

4 CO

5 O2

6 temperatura

Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită de emisie prevăzute si impuse prin Autorizaţia Integrată de Mediu.

Nota :1. Monitorizarea continua a emisiilor de pulberi se va realiza cu respectarea

tuturor indicatiilor HG 541/2003, Anexa 2, cu modificarile din HG 322/2005.2. Se impune monitorizarea continua si a emisiilor de NOX , SO2 .

Tabelul 13.2. Monitorizarea emisiilor punctiforme in aer pentru IMA 2

66


Nr. Crt.

Noxa Emisa

Punctul de emisie

Metoda de monitorizare Estimare

masurare analiza frecventa Metoda Frecventa

1NOx

IMA 2Cos de fum

nr. 1P=76,5MWt


Conform Ghidului national al emisiilor de poluanti,Apendix 3 Conform BAT, principii generale de monitorizare,Anexa 2 Conform Standardelor in vigoare ,Catalogul Standardelor Romane 2004,sectiunea Protectia mediului

3ori/saptaman

a

Calcul pe bază de coeficienţi CORINAIRBilanţuri de masă

lunar

2 SO2


3ori/saptaman

alunar

3 Pulberi totale


3ori/saptamana

lunar

4 CONormele metodologice din HG 462/19933

trimestrial5 O2

6 temperatura

Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită de emisie prevăzute si impuse prin Autorizaţia Integrată de Mediu.

SC CET SA BACAU are obligatia conformarii la VLE la data expirarii perioadei de tranzitie, conform tabelelor 10.5, 10.6, 10.7. Pana la data conformarii se permite functionarea instalatiilor cu conditia respectarii plafoanelor anuale de emisie negociate.

13.1.2. Monitorizarea in conditii anormale de functionare este necesara in cazul apariritiei unei poluari accidentale datorata unor disfunctionalitati tehnologice cum ar fi : opriri, porniri cadere a echipamentului de control sau de reducere a emisiilor , care ar putea determina aparitiei unui episod de poluare cu posibil impact semnificativ asupra atmosferei . In toate aceste cazuri se va interveni rapid pentru reducerea impactului conform procedurilor de interventie in caz de poluari accientale si se va anunta imediat Autoritatea locala de mediu si Garda de Mediu.

67


- In cazul nefunctionarii corespunzatoare sau de intrerupere a functionarii echipamentelor de reducere a emisiilor titularul va respecta toate obligatiile cuprinse la art 12. a HG 541/2003

- Procedura pentru situatiile de functionare necorespunzatoare sau de intrerupere a functionarii echipamentelor de reducere a emisiilor va contine :1. Inregistrarea inreruperii functionarii sau a functionarii necorespunzatoare: , data,

ora, cauza, efectul produs ( cresterea valorii emisiilor).2. Notificarea disfunctionalitatii catre autoritatea competenta de mediu (data, ora,

cauza, efectul produs), conform tabelului.3. Luarea de urgenta a masurilor care se impun pentru remediere.( plan urgent de

gestionare a situatiei) si transmiterea lor catre APM/ARPM.4. Solicitarea motivate a unei eventuale derogari de la limitele de timp admise

conform art 12, punctul 3;5. Inregistrarea repunerii in functiune a instalatiei: data , ora6. Notificarea punerii in functiune catre autoritatea competenta de mediu(buletinul

de analiza a emisiilor la data si ora pornirii).La solicitarea autoritatii locale de mediu titularul de activitate va participa la elaborarea planurilor sau programelor de gestionarea calitatii aerului conform cerintelor HG 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii

13.2. APA Monitorizarea calitatii apelor uzate si a apelor freatice se efectueaza:

- prin analize de laborator, in laboratoarele proprii dupa tehnicile specificate de STAS-urile in vigoare;

- cu aparatura portabila;- cu laboratoare specializate ale unor societati autorizate de profil ;

Tabelul 13.3. Monitorizarea emisiilor din apele menajere evacuate in statia de epurare a orasului.

Nr. crt.

Indicatori urmăriţi

Frecventa de analiza Locaţia Metoda de lucru

1 Temperatura

la solicitarea RAGC Bacau

la caminul de evacuare

2 pH SE ISO 10523-97

3 Materii în suspensie STAS 6953-81

4Consum biochimic de oxigen (CBO5)

STAS 6560-82

5Consum chimic de oxigen (CBOCr)

SR ISO 6060-96

6 Azot amoniacal STAS 8683-707 Fenoli -8 Fosfor total -9 Sulfuri+H2S -10 Detergenti -

11 Substanţe extractibile

SR 7587-96

Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită din Autorizatia Integrata de Mediu si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006

68


Tabelul 13.4. Monitorizarea emisiilor din apa pluviala evacuata în emisari

Nr.crt. Categoria apei Poluant

Frecventa monitoriz

ariiMetoda/tehnica de

analiza

1.

Industriale de la gospodaria de

pacura si pluviale evacuate in r.

Bistrita

Temperatura trimestrial2. pH trimestrial SR ISO 10523-973. Suspensii totale trimestrial STAS 6953-815. CCOCr trimestrial SR ISO 6060-96

6. Substante extractibile trimestrial SR 7587/96

7. Cloruri trimestrial STAS 8663/70

8. Reziduu filtrat la 105oC trimestrial STAS 9187/84

9. Sulfuri trimestrial SRISO 10530/9710. Produse petroliere trimestrial

Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită din Autorizatia Integrata de Mediu si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006

Calitatea apei freatice din incinta centralei rezultă din monitorizarea celor 18 puţuri existente ;

Calitatea apei freatice din zona depozitului de zgura si cenusa rezulta din monitorizarea celor 22 puturi de urmarire apa freatica;

Tabelul 13.5. Monitorizare calitate apa freatică

Nr. Crt. Indicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucru

1 pH trimestrial SR ISO 10523/19972 Amoniu (NH4) trimestrial SR ISO 7150/1-20013 Cloruri trimestrial SR ISO 9297/19984 Sulfaţi trimestrial STAS 3069/87

5 Sulfuri şi hidrogen sulfurat trimestrial SR ISO 10530/1997

7 Metale grele La 5 ani SR ISO 8288-2001

Compararea indicatorilor de calitate ai apelor freatice se va face cu prevederile Legii 458/2002-Legea privind calitatea apei potabile.

13.3. SOLTabel 13.6 . Monitorizarea calitatii solului

Indicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucru

Produse petroliere

La cinci ani/in doua puncte

SR ISO TR- 11046-97SR ISO 10694-1998SR ISO 14235-2000

Sulfuri SR ISO 11048-1999Sulf total SR ISO 15178-2001

Metale(Cu,Mn, Pb, As, Cd, Ni,

Zn)

SR ISO 11047-1999SR ISO 14869-1 -2001

Compararea indicatorilor de calitate ai calitatii solului se va face cu limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997

13.4. DESEURI69


13.4.1. Deseuri tehnologice Evidenta deseurilor produse va fi tinuta conform HG 856/2002, continind

urmatoarele informatii:- tipul deseului- codul deseului- instalatia producatoare- cantitatea produsa- data evacuarii deseului din instalatie- modul de stocare- data predarii deseului - cantitatea predata catre transportator- date privind expeditiile respinse- date privind orice amestecare a deseurilor- date valorice privind valorificarea si eliminarea deseurilorVor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri : numele , specificul activitatii, autorizatia de functionare.

Transportul deseurilor se va realiza in conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privind transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei.

Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004. Este interzisa depozitarea pe sol, ingroparea, depozitarea in apele de suprafata, precum si incinerarea altfel decat in conditiile HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor HG nr.662/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase.

Deseurile cu continut de azbest se vor gestiona conform prevederilor HG nr.124/2003, art.13.

Depozitarea deseurilor in rampa de deseuri a municipiului se va face cu respectarea criteriilor de acceptare la depozitare, conform Ordinului Ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005.

Sistemul de monitorizare al depozitului de zgură şi cenuşă :- Debite – se măsoară permanent debitele de hidroamestec şi apă recirculată- Calitatea apelor freatice – se măsoară trimestrial, în 20 puţuri de observaţie din

jurul depozitului de zgură şi cenuşă şi se verifică prin analize chimice calitatea apelor freatice.

- Puţuri piezometrice de control – urmărirea nivelelor apei din depozit;- Reperi ficşi (borne) – se verifică periodic;- Reperi de tasare – se verifică periodic;- Se va urmarii comportarea constructiei si intalatiilor de transport si depozitare

zgura si cenusa prin rapoarte anuale, asigurindu-se astfel siguranta in functionare concomitent cu asigurarea riscului producerii de accidente.

13.4.2. Ambalaje Gestionarea si monitorizarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va efectua

conform prevederilor HG 621/2005.

13.5. ZGOMOT

70


Tabel nr. 13.7.Monitorizarea Zgomotului Nr. crt.

Locul de masurare Frecventa Metoda de referinta

1Poarta principala de acces - Z1

AnualISO 9613-2SR ISO 8297/1999SR EN ISO 3744/1998

2

Limita incintei in zona de Est in dreptul sali cazanului si a turbinei - Z2

3Zona de Sud-Est (depozitul de carbune) - Z3

4Zona de Sud-Vest (gospodaria de pacura) - Z4

5Zona de Nord-Vest (Statie chimica-Turn de racire) - Z5

Nota: Determinarile se vor face in perioada in care cazanele functioneaza la capacitate maxima.- ISO 9613-2 Zgomot industrial;Acustica- Diminuarea sunetului la propagarea sa in

aer liber, metode generale de calcul.- SR ISO 8297/1999 Acustica- Determinarea nivelurilor de putere acustica pentru

instalatiile industriale cu multe surse , pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustica in mediul inconjurator-metoda tehnica

- SR EN ISO 3746/1998- Acustica- determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot cu ajutorul unei suprafete inconjuratoare de masurare, deasupra unui plan reflectant.

- SR EN ISO 3744/1997- Acustica- determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot utilizand presiunea acustica –metoda tehnica aproximativa, in conditii asemanatoare de camp liber, deasupra unui plan reflectant

13.6. MIROSURI Nu este cazul.

13.7. OBSERVATII Conform prevederilor OUG nr.195/2005, aprobata prin Legea 265/2006 si a

Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.152/2005 aprobata de Legea 84/2006, titularul are urmatoarele obligatii:- sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii

factorilor de mediu conform standardelor europene in vigoare sau conform metodelor nationale standardizate;

- sa intocmeasca un plan de masuratori a emisiilor pe fiecare factor de mediu , reactualizat anual;

- Sa efectueze masuratori conform planului de masuratori si sa raporteze conform Cap 14. rezultatele monitorizarii catre ARPM Bacau, APM Bacau, GNM – Comisariatul Judetean Bacau;

- sa asigure cai de acces permanent si in siguranta la punctele de prelevare si monitorizare.

71


- sa transmita ARPM Bacau, APM Bacau, GNM – Comisariatul Judetean Bacau orice alte informatii solicitate, sa asiste si sa puna la dispozitie datele necesare pentru desfasurarea controlului instalatiei si pentru prelevarea de probe sau culegerea oricaror informatii pentru verificarea respectarii prevederilor autorizatiei.

- Activitatea de supraveghere si monitorizare a emisiilor si a mediului va fi efectuata de responsabilul de mediu numit cu decizie de conducerea unita tii.

- In cazul solicitarii de catre Agentia Nationala de Protectie a Mediu Bucuresti, titularul va asigura transmitere directa a rezultatelor monitorizarii conform solicitarii.

14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA.

14.1. RAPORTARI Titularul Autorizaţiei va respecta prevederile Ordinului 175/2005 privind procedura

de raportarea datelor referitoare la activitatea de protectie a mediului de catre agentii economici cu activitate industriala.

Titularul Autorizaţiei va respecta prevederile Ordinului 1001/2005 privind procedurile de raportare , de catre agentii economici a datelor si informatiilor referitoare la substantele si preparatele chimice.

Titularul activitatii va transmite catre agentia Regionala de Protectie a Mediului Bacau urmatoarele documente: la cererea ARPM Bacau:

- Raporarea anuala a emisiilor pentru Registrul poluantilor emisi de la instalatiile IPPC- Raportarea anuala a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje, conform

Ordinului 880/2004;- Raport privind realizarea masurilor din Planul de actiuni- Alte raportari, conform machetelor transmise.- Rezultatele activitatii de monitorizare:

zilnic:14.1.1. Rezultatele monitorizarii de impact (determinari de imisii atmosferice), in caz de poluari accidentale si analize de sol in caz de poluari accidentale ale acestuia.

Lunar :- rezultatul monitorizarii emisiilor in aer, conform tabelelor : 14.1.2. Monitorizarea emisiilor in aer pentru monitorizarea continua.

Data Timpul Valoare determinata Media la48 de ore

VLEConform

HG 541/2003SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

PM10Mg/Nmc

SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

PM 10Mg/Nmc

SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

PM10Mg/Nmc

..... ..... ..... .... ...... .... .... ....Medie lunara .... .... ..... .... ... ....

14.1.3. Monitorizarea emisiilor in aer pentru monitorizare discontinuaNoxe Parametri auxiliari

72


Locul recoltarii

Cantitatea de

combustibil ars

Val.calculata a emisiilor in cond. de

referinta(3% O2)

tipValoareMasurat

a

Debitul de gaze evacuate

Temp. gazelor

evacuate% O2

Trimestrial:14.1.4. Monitorizarea calitatii apelor subterane

Data efectuarii

masuratoriii

Punctul de prelevare

Parametru analizat

Valoarea limita admisa/act de reglementare

Valoarea realizata

Valoarea de referintaConform

Raportului de

amplasament

14.1.5. Monitorizarea emisiilor in apa (apa deversata in canalizarea oraseneasca si apa pluviala deversata in emisar.)

Luna Punctul de prelevare

Parametru analizat

Valoare limita admisa /act de reglementare

Valoare realizata

Frecventa depasirii

VLE

14.1.6. Monitorizarea gestiunii deseurilor: se va face conform indicatiilor legislatiei specifice, mentionate la capitolul III Monitorizare, punctul 13.4.

anual dar nu mai târziu de 01 Martie în fiecare an

14.1.7. Monitorizarea zgomotului:Data efectuarii

masuratoriiLocul efectuarii

masuratorii Vecinatati Valoare limita admisa

Valoare inregistrata

14.1.8.Raport anual privind starea mediului, care va cuprinde:o Date privind activitatea de productie in anul incheiat;o Sistemul de managenent de mediu si modul de implementare a politicii de

prevenire a accidentelor generate de substantele periculoase;o Utilizarea materiilor prime, auxiliare si utilitati ( consumuri, eficienta

energetica);o Impactul activitatii asupra mediului: poluarea aerului, apei, solului,

subsolului, panzei freatice, nivelul zgomotului;o Rezultatele auditului energetic, o data la trei ani;o Modul de gestionare a deseurilor si ambalajelor;o Stadiul de realizare a masurilor din Programul pentru conformare;o Costuri de mediu;o Informatii disponibile publicului;o Sesizari si reclamatii din partea publicului si modul de rezolvare a

acestora.

La cinci ani73


14.1.9. Monitorizarea calitatii solului

Data efectuarii analizei

Punctul de prelevare

Parametru analizat

Valoarea limita admisa/act de reglementare

Valoarea realizata

Valoarea de referintaConform

Raportului de amplasament

14.2. INSTIINTARI1.Operatorul va instiinta APM Bacau, ARPM Bacau si Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Bacau in in timp de 8 ore de la producere despre:- orice disfunctiune, avarie sau oprire a utilajelor, instalatiilor sau activitatilor, care au

cauzat sau pot cauza poluarea mediului;- orice accident care a cauzat sau poate cauza poluarea mediului;

2.Operatorul va transmite ARPM Bacau o instiintare scrisa in 24 de ore :- la incetarea definitiva a activitaii a oricarei parti din instalatia IPPC autorizata;- la incetarea activitatii intregii instalatii IPPC autorizate, pentru o perioada posibil a

depasi un an si repornirea activitatii in intregime sau partial;

3. Operatorul va instiinta in scris ARPM Bacau, in termen de 14 zile de la aparitie, urmatoarele situatii:- orice modificare a datelor de identificare a operatorului sau titularului de activitate,

declarate in solicitare;- orice schimbare a operatorului sau titularului de activitate, preluare de active,

vanzare, cesionare, actiuni intreprinse in scopul declararii falimentului, lichidarii. In acest caz se va solicita Aviz de mediu prin care se vor stabili obligatiile de mediu;

15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII.

15.1. OBLIGATII. Titularul autorizatiei va avea obligatia sa respecte urmatoarele: Luarea tuturor masurilor de prevenire eficienta a poluarii, in special prin recurgerea

la cele mai bune tehnici disponibile. Luarea masurilor care sa asigure ca nici o poluare importanta nu va fi cauzata. Evitarea producerii de deseuri iar in cazul in care aceasta nu este posibila,

valorificarea lor sau luarea masurilor pentru neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu-se impactul asupra mediului.

Utilizarea eficienta a energiei. Luarea masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor

acestora. Luarea masurilor necesare, in cazul incetarii definitive a activitatilor, pentru evitarea

oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea acestora.

Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop va revin urmatoarele obligatii:

Solicitarea şi obţinerea actelor de reglementare, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenta Nr.195/2005 privind protectia mediului, aprobata de legea 265/2006;

Respectarea condiţiilor din actele de reglementare obţinute; Nepunerea în exploatare a instalaţiilor ale căror emisii depăşesc valorile limita

stabilite prin actele de reglementare; Organizarea de structuri proprii specializate pentru protecţia mediului;

74


Asistarea persoanelor împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la dispoziţie evidenta măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le facilitează controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe;

Asigurarea accesului persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele aferente acestora;

Realizarea în totalitate şi la termen a măsurilor impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control;

Supunerea la dispoziţia scrisa de încetare a activităţii; Suportarea costului pentru repararea prejudiciului şi inlaturarea urmărilor produse

de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte";

Asigurarea sistemelor proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice şi pentru automonitorizarea emisiilor poluante;

Asigurarea evidentei rezultatelor şi raportarea autorităţii competente pentru protecţia mediului a rezultatelor automonitorizarii emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare;

Informarea autorităţilor competente, în caz de eliminari accidentale de poluanti în mediu sau de accident major;

Depozitarea deşeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest sens;

Ca instalatie IPPC aflata sub incidenta Directivei 96/61/CE pana la 30.10.2007 instalatia trebuie sa se conformeze celor mai bune tehnici disponibile din domeniu.

Ca instalatie IMA aflata sub incidenta Directivei 2001/80/CE SC CET SA BACAU are urmatoarele perioade de conformare :

Pentru SO 2 -Tabel nr. 15.1Numele


Numele cazanului Puterea termica

Conformare SO2

Investitii milioane

EUROAn

CET Bacau nr.1(IMA1)CET Bacau nr.2(IMA 2)

Cazan cu abur CRG 1870 (420 t/h) 343 20 2012

Cazan cu abur BabcocK 100 t/h 76,5 - 2004

Pentru NO x -Tabel nr. 15.2.Numele cazanului Conformare NOx

75


Numele instalatiei mari de ardere

Puterea termica

Investitii milioane

EUROAn


Cazan cu abur CRG 1870 (420 t/h) 343 - 2004


Pentru pulberi -Tabel nr. 15.3. Numele


Numele cazanului Puterea termica

Conformare pulberiInvestitii milioane

EUROAn


Cazan cu abur CRG 1870 (420 t/h) 343 4 2009


15.2. PLANUL DE ACTIUNE

- Planul de actiune face parte integranta din Autorizatia Integrata de Mediu- Este intocmit cu respectarea perioadelor de tranzitie .

SC CET SA BACAU

PLANUL DE ACTIUNEIMA 1+IMA 2

Nr. crt. Masura

Data propusa pentru

implementareCosturi

(EU)Sursa de finantare

NOTAResponsa

bili

1 Utilizarea pacurii sub 1% sulf. 01.01.2007 - -

Serv. ATT+Sectia Cazane

2

Reabilitarea instalatieie de desprafuire a gazelor arse evacuate de IMA 1

15.12.2008 200.000 01

Serv. PURSectia CazaneSectia PRAM

3

Punerea in functiune a turbinei pe gaze de 13,9 MWt

15.12.200601.05.2007-final 7.680.000 01+02+04 Serv.

Investitii

76


Nr. crt. Masura

Data propusa pentru

implementareCosturi

(EU)Sursa de finantare

NOTAResponsa

bili

4Realizarea turbinei cu gaze cu ciclu mixt

01.10.2010 53.550.000 01 Serv. Investitii

5*

Reabilitare 34 puncte termice in vederea eficientizarii consumului de energie.

30.12.2006 4.360.000 01+02+04 Serv. Investitii

6*

Alimentarea cu noi consumatori avand ca efect inchiderea centralelor termice a acestora.

30.12.2006 1.140.000 01 Serv. Investitii

7

Inchiderea depozitului de zgura si cenusa si ecologizarea acestuia

30.10.2012 500.000 03 Sectia Cazane

8

Realizarea monitorizarii continue a gazelor evacuate la cos

30.12.2012 100.000 01+02 Sectia Cazane

9

Punerea in functiune a instalatiei de desulfurare gaze de ardere

15.12.2012 20.000.000 03+04 Serv. Investitii

10 Reabilitare retele termice secundare

15.11.200815.10.2012-final 23.400.000 03+04 Serv.

Investitii

*reprezinta Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (termen 30.12.2009)

NOTA: 0 = sursa va trebui identificata 1 = finantare proprie 2 = credit bancar 3 = institutie financiara

internationala 4 = finantare nerambursabila

16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR.

Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.195/2005, aprobata prin Legea 265/2006, privind protectia mediului se specifica faptul ca la schimbarea destinatiei sau a proprietarului investitiei, precum si incetarea

77


activitatilor generatoare de impact asupra mediului este obligatorie solicitarea si obtinerea avizului de mediu, pentru stabilirea obligatiilor privind refacerea calitatii mediului in zona de impact a activitatii respective. Indeplinirea obligatiilor de mediu este prioritara. (art.10)

16.1. LUCRARI SI MASURI SPECIFICE DE PROTECTIA MEDIULUI. Inchiderea instalatiei se va face in conditii de siguranta pentru comunitatea locala si

pentru mediu. Se vor lua masuri pentru: curăţarea şi spălarea tuturor instalaţiilor, rezervoarelor şi magaziilor de stocare a

substanţelor chimice; scoaterea tuturor echipamentelor şi materialelor din canalele tehnologice de pe

teritoriul SC CET SA BACAU, curăţarea acestora şi umplerea lor cu pământ; obţinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu gaze naturale şi

dezafectarea instalaţiei, cu respectarea normelor specifice; obţinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu energie electrică şi

dezafectarea instalaţiei, cu respectarea normelor specifice; curăţat, arat şi semănat (cu plante de cultură sau chiar şi cu iarbă) a întregii

suprafeţe a SC CET SA BACAU după dezafectarea tuturor instalaţiilor; inchiderea depozitului de zgura si cenusa, in conditiile prevazute de legislatia in

vigoare; asigurarea pazei non-stop a obiectivului şi menţionarea într-un registru de

evidenţă a tuturor evenimentelor ce apar pe teritoriul SC CET SA BACAU ; anunţarea oricărui eveniment la APM Bacau, Garda de Mediu si Agenţia

Regională pentru Protecţia Mediului Bacau; verificarea şi întreţinerea circuitelor paratrăznet la toate clădirile şi instalaţiile de

pe teritoriul SC CET SA BACAU, (până la dezafectarea acestora); întocmirea unui registru de evidenţă pentru toate instalaţiile, utilajele şi piesele

preluate de la SC CET SA BACAU; La incetarea definitiva a activitatii titularul autorizatiei trebuie sa dezvolte un plan

de inchidere agreat de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Continutul planului de inchidere trebuie sa respecte prevederile Ghidului Tehnic General (punctul 18), aprobat prin Ordinul 36/2004. Planul de inchidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui in practica si sa declare mijloacele de asigurare a diponibilitatii acestor resurse, indiferent de situatia financiara a titularului autorizatiei. Dezafectarea, demolarea instalatiilor si constructiilor se va face pe baza unui proiect. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de dezafectare aferente.

16.2. CONDITII GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR LA INCHIDEREA INSTALATIEI. Gestionarea deşeurilor are în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu

pun în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător, iar autorităţile competente autorizează şi controlează activităţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor.

Conditiile generale de gestionare a deseurilor sunt cele prevazute in cap. 11.5. din autorizatie.

17. DISPOZITII FINALE

Datele cuprinse în prezenta autorizaţie nu sunt confidenţiale. Reexaminarea şi/sau modificarea autorizaţiei integrate de mediu se face in conditiile art .23 , capitolul V a OUG 152/2005, aprobata pri Legea 84/2006, cand apar următoarele situaţii:

78


o poluarea cauzată de desfăşurarea activităţii necesită revizuirea valorilor limită de emisie stabilite prin autorizaţie sau necesită stabilirea de noi valori limită de emisie;

o schimbări substanţiale şi/sau extinderea activităţii, pe acelaşi amplasament; o modificarea celor mai bune tehnici disponibile, care permit o reducere

semnificativă a emisiilor; o siguranţa exploatării instalaţiilor şi a desfăşurării activităţii face necesară

introducerea de tehnici speciale şi măsuri de management; o rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi,

neprecizate în documentaţia depusă pentru susţinerea solicitării, sau modificări ulterioare emiterii actului de autorizaţie;

o emiterea unor noi reglementări legale.o Are loc inchiderea definitiva a activitatii /cesiunea/transferul/vanzarea

instalatiei Transferul autorizaţiei este permis în condiţiile legii. Cu treizeci de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate al autorizatiei

titularul se va prezenta la autoritatea emitenta pentru reautorizare. Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE

MEDIU conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii , conform OUG nr.152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii aprobata prin legea 84/2006 , si a OUG nr.195/2005, aprobata pri Legea 265/2006 privind protectia mediului.

18. GLOSAR DE TERMENI.

ARPM Bacau Agenţia Regională pentruProtecţia Mediului BacauAPM Agenţia pentru Protecţia MediuluiBAT Cea Mai Bună Tehnică Disponibilă

AIM Autorizatie integrata de mediu

Anual Toată perioada sau părţi ale unei perioade de 12 luni consecutive

Lunar Cel puţin de 12 ori pe an la intervale de aproximativ o lună

Bilunar Cel puţin 20 de măsurători într-un an calendaristic, cu nu mai mult de o măsurătoare într-o săptămână

SăptămânalÎn timpul tuturor săptămânilor de exploatare a instalaţiei, iar în cazul emisiilor, când realmente apar emisii; cu maxim o măsurătoare pe săptămână

Semestrial Toată perioada sau părţi ale unei perioade de 6 luni consecutive

TrimestrialToată perioada sau părţi ale unei perioade de 3 luni consecutive, începând cu prima zi a lunii ianuarie, aprilie, iulie sau octombrie

79

Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda de Mediu- Comisariatul judetean Bacau, Agentia pentru Protectia Mediului Bacau si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau


Zi Orice perioadă de 24 de ore

ZilnicÎn timpul tuturor zilelor de exploatare a instalaţiei, iar în cazul emisiilor, când realmente apar emisii; cu maxim o măsurătoare pe zi

CAT Comisia de Analiză TehnicăCBO5 Consum Biologic de Oxigen la 5 zileCCO Consum Chimic de OxigenCOV Compuşi organici volatilidB(A) Decibeli (ponderaţi)Ghidul Tehnic General Ghidul aprobat prin OM nr. 36/2004Locaţia activităţii Str. Chimiei , nr.6, cod. 600286, Bacau, Jud. Bacau

Locaţie sensibilă la zgomot

Orice locuinţă, hotel sau pensiune, centru de tratament, centru de învăţământ, loc de cult sau distracţie sau orice altă amenajare sau zonă cu atracţie ridicată care, pentru propria funcţionare, necesită absenţa zgomotului la un nivel supărător

Operaţiunea de eliminare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de eliminare a deşeurilor inclusă în Legea nr. 426/2001

Operaţiunea de recuperare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de recuperare inclusă în Legea nr. 426/2001

RAM Raportul Anual de MediuREP Registrul Emisiilor de PoluanţiTitularul autorizaţiei S.C. CET S.A. BACAUVLE Valori limita de emisiiIMA Instalaţie mare de arderePA Prag de alertăPI Prag de intervenţieCAI Cazan de abur industrialCAF Cazan de apă fierbinteSMA Sistem de Management al AutorizaţieiCSE Consum specific de energie CHP Cogenerare de caldura si energie

Sef Serviciu ACC, Comp. Juridic si contencios,ing. Mihaela Munteanu Jr.Mosnegutu Elena

Intocmit,Ing. Ion Toba

80


81

Documents

arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/4980_arpmbc_1424.doc · Web viewAgregatele energetice din strada Chimiei nr.6 pentru producerea in cogenerare a energiei electrice si termice (cazanul