Vreau Bilet - Numarul 09

8/14/2019 Vreau Bilet - Numarul 09

1/52


2/52


3/52

3www.VREAU BILET.ro

~ntr-un roman al lui Andre Malraux, Calea regal\,am `ntlnit urm\toarea fraz\: ~l ur\sc pe cel carem\ iart\ pentru ce am f\cut eu mai bun. Mult\vreme n-am `n]eles sensul acelor cuvinte. M-amdumirit recent cnd, dintr-un impuls de responsa-bilitate, `n care se amestecau durerea, neputin]a

[i vinov\]ia, am editat, din resurse proprii, unnum\r special al revistei VREAU BILET, dedicatmemoriei lui Adrian Pintea. R\spundeam, prinaceasta, chiar rug\min]ii sale, pe care mi-o f\cusecu vreo lun\ `nainte de nenorocire. Fapta mea afost catalogat\ ulterior, de familia artistului, ca furtintelectual. Au fost `ns\ unii care m-au iertat. M-auiertat ca de o fapt\ reprobabil\, comis\ cumvainvoluntar. Nu-i ur\sc, dar nici nu pot accepta ier-tarea lor pentru un lucru care, consider eu, m\onoreaz\. Am vrut s\ atrag aten]ia, prin fragmen-tele publicate, c\ marele actor a fost [i un mare

scriitor. {i c\, din ra]iuni morale [i culturale, c\r]ilesale ar trebui reeditate. Scandalul care a urmatatrage aten]ia asupra unui aspect confuz al pro-blemei drepturilor intelectuale: anume c\ unii din-tre mo[tenitori exagereaz\ pn\ la absurd prero-gativele mo[tenite, impiedicnd sau `ntrerupndcircuitul public normal al operei.Exist\ edituri care-[i pl\tesc promovarea c\r]ilorpe care vor s\ le scoat\ pe pia]\, tip\rind zeci demii de pliante cu fragmente consistente din cartearespectiv\, pe care le distribuie gratuit, la pachetcu publica]ii de mare tiraj. {i pentru asta pl\tesc,

c\ci nimic pe lumea asta nu e gratis. Nu [tiudac\, din punct de vedere juridic, mo[tenitoriidrepturilor de autor au sau nu dreptate, atuncicnd interzic publicarea f\r\ plat\ a e[antioanelordin opera asupra c\reia au drepturi patrimoniale.E discutabil. Dar, `n mod cert, pe termen lungrevendicarea este adesea o gaf\ de propor]ii, c\ciei `mpiedic\, practic, promovarea gratuit\ a pro-priului patrimoniu.La fel de adev\rat este `ns\ c\ rudele [i mo[teni-torii nu ]i-i alegi. Iar resposabilitatea moral\ nu setransmite prin mo[tenire, soarta unei valorir\mnnd la dispozi]ia succesorilor. Din fericire,cel care decide este, `n ultim\ instan]\,Dumnezeu.

Mo[tenitoriiMiron ManegaDirector editorial:

MIRON MANEGA

[email protected]

Redactor-[ef:

Dana Andronie

Editoriali[ti:

Tudor Gheorghe,

Miron Manega, Dan Toma Dulciu,

Narcisa Urechiu[\, Diana Corbea

Art director:

Florin M\nescu

[email protected]

Tipar:S.C. ROMPIT S.R.L. (021-3178975)

EDITORIAL

Editor:S.C. Vreau bilet S.R.LDirector general:

Pepino Popescu

Director marketing:

Daniela Elena Popescu

Director difuzare:

Alexandru Valerian Popescu

PR Manager:Claudiu Manea

Adresa:

Str.Traian nr. 206, Sector 3,

Bucure[ti,

Tel/Fax: 021-642-5830

web: www.vreaubilet.ro

e-mail: [email protected]


4/52

4www.VREAU BILET.ro

Fondarea teatrului craiovean `n 1850 (dup\al]i cercet\tori `n 1848), materializat\ deCostache Caragiale [i Costache Mih\ileanu(sprijini]i de intelectuali olteni ca GheorgheChi]u [i Pera Opran) au stimulat difuzareac\tre public a genurilor muzicale ale vode-vilului, operei [i operetei. ~n repertoriul

primei stagiuni apar, copios, vodeviluri multgustate `n epoc\: Muza de la Burdujeni,Carantina, Nunta ]ig\neasc\, Rudelenevestei mele, Logof\tul satului, Unamor romantic, [.a. Vodevilul a fostmijlocul cel mai eficace de stimulare ainteresului pentru spectacolul cu muzic\,pentru oper\ [i operet\ mai trziu.

Ani de martiriu [i execu]iuneIstoria teatrului romnesc se mndre[te cu ctevafiguri de actori, nu neap\rat [efi de [coal\, dar aprigi

lupt\tori pentru `ns\[i existen]a teatrului romnesc,actori care au avut de suferit m\surilor represive aleautorit\]ilor. Unul dintre ace[tia a fost TeodorTheodorini (1819-1873). Ajutat de o seam\ de inte-lectuali [i de actori, a pus temelia teatruluimodern, a teatrului permanent de laCraiova.Theodorini jucase timp de nou\ ani pescena teatrului din Ia[i. Perioada aceastaa fost, a[a cum m\rturise[te actorul, . Apoi, timp deal]i doi ani, a jucat la Bucure[ti, f\cndparte din trupa lui Costache Caragiale,

unde n-a putut rezista ns\ . ~n 1853, i s-a prezentat - afirm\Theodorini -


5/52

5www.VREAU BILET.ro

unui teatru romn `n mica Romnie>(Oltenia, n.n.), m\rturisindu-[i nepu-tin]a de a ridica singur teatrul: .

1860-1861, cea maigrea stagiune a

teatrului din CraiovaCum teatrul cu zestrea lui erauamenin]ate cu vnzarea la licita]ie,Theodorini a crezut c\ situa]ia arputea fi salvat\ prin cump\rarea cl\diriiteatrului de stat sau de prim\rie - < singurulmijloc mai ieftin [i mai propice care arputea s\ ne scape din o asemenearuin\ [i pierdere na]ional\> care ar fivnzarea teatrului, .{i astfel Theodorini, sus]inut de

G. L\ceanu, B. Radian [i Elef-terie Corneti, membri ai consiliu-lui municipal din Craiova, a lansatideea cre\rii .Dar societatea nu s-a putut constitui,pentru c\ `n Craiova cu at]ia bog\ta[inu s-au putut acoperi nici m\car cele 140 deac]iuni, de care era condi]ionat\ prin statute formareasocieta]ii... {i astfel, stagiunea 1860-1861 a teatruluidin Craiova a fost una dintre cele mai grele, teatrulsus]inndu-se mai mult prin contribu]ia unor bine-voitori, dintre cei care re]inuser\ ac]inuni la soci-

etatea care n-a putut s\ ia fiin]\.T. Theodorini s-a adresat, `n mai 1861, att Consiliu-lui de Mini[tri, ct [i municipalit\]ii ora[ului, cerndprelungirea concesiunii teatrului pentru nc\ cinci ani,

`ntruct contractul `ncheiat cu cinci ani `n urm\ expi-rase. Cu multe greut\]i [i piedici, dorin]a i s-a `nde-plinit, pe 5 august.Theodorini se obliga s\ `nceap\ stagiunea de la 1octombrie 1862 [i s\ alc\tuiasc\ , s\ aib\ , cabufetul s\ fie , s\ , ntr-o vreme cnd boierii veneau la

teatru cu servitorii dup\ ei. Specta-colele `n abonament se d\deau dedou\ ori pe pe s\pt\mn\, joi [iduminic\, pn\ la `nceputul car-

navalului, cnd sala ad\postea balurile.

Cuconi]e `mpopo]onate `nloji de rendez-vous

S-a spus c\ stagiunea 1862 -1863 ateatrului din Craiova a fost . ~n realitate, `n perioada aceea,teatrul a apar]inut mai mult protipen-dadei, dect publicului iubitor de

spectacole. La lumina palid\ a l\m-pilor cu rapi]\, cuconi]ele `mpo-po]onate `[i d\deau `ntlniri `n loji

care purtau numele familiilor respecti-ve, mobilate dup\ gustul [i averea fie-

c\rui proprietar. Lojile fiind astfel ade-v\rate salona[e de rendez-vous, aspectul

s\lii nu putea fi dect b\l]at. ~n curnd lucrurileaveau s\ se schimbe, `n sensul c\ spectacoleleteatrului din Craiova vor fi frecventate [i de masaor\[enilor...La Craiova - [i acesta a fost una dintre caracteristicileteatrului - s-au format adev\rate de actori,

unii dintre ei crescnd `n mediul culiselor `nc\ decopii. Poate c\ [i din aceast\ pricin\ teatrul dinCraiova a fost ani `ndelunga]i un fel de pepinier\ deactori pentru toate teatrele din ]ar\. {i aceasta ca oironie a sor]ii, `ntruct fra]ii Theodorini, gustnd dinvia]a amar\ a actorului, `[i `ndemnau copiii [i nepo]iinu cumva s\ `mbr\]i[eze cariera dramatic\: - exclama Teodor Theodorini. {i totu[i, Elena Theo-dorini, fiica sa (1857 - 1926), a fost una dintre vocilecelebre ale Europei. Iar Costache Demetriad sestr\duia s\ nf\]i[eze Aristizzei Romanescu .

Dup\ Ioan Massoff, Teatrul romnesc, vol II,Editura pentru Literatur\, 1966

Elena Theodorini


6/52

www.VREAU BILET.ro6

Nici un gnd poetic sau muzical nu l-am l\sat nedus pn\ la cap\t. Nu mi-au pl\cutlucrurile f\cute pe jum\tate.

Noul spectacol din repertoriul meu (eu pot spune c\ am un repertoriu de specta-cole, nu de cntece!) decurge firesc din respectarea acestui principiu.

a fost o discert\ incursiune `n universul muziciiu[oare interbelice [i nu numai att. ~ncercam, poate am [i reu[it, s\-l conducem pespectator `ntr-o perioad\ din istoria recent\ a Romniei, prea repede [i prea nedreptuitat\.

Am vrut s\ le spun `n felul meu, `n special tinerilor, c\ se pot mndri, `ntr-un posi-bil dialog cu parteneri, colegi sau prieteni europeni, cu o Romnie care a dat lumii,`n plan spiritual, valori de net\g\duit (Cioran, Ionescu, Eliade, Enescu, Brncu[i).

Succesul de care s-a bucurat acel spectacol m\ face s\ cred c\ am reu[it., spectacolul pe care vi-l propun acum, e o conti-

nuare fireasc\ [i necesar\ de restituire a unor bijuterii muzicale din aceea perioad\.Eu am convingerea c\ vor reveni, `ncet dar sigur, linia melodic\ simpl\ [i tangoul

`n prea zbn]uita lume de ast\zi.Vrnd-nevrnd, vom pomeni iar\[i numele acelor compozitori care scriau att de

frumos romne[te: Vasilache, Fernic, Andreescu, Vasilescu, Dendrino, dar [i pe alacelor trubaduri care, cu glasul lor, `nduio[au florile. Spre o mai dreapt\ cinstire a lor,

`i pomenesc aici, mul]umindu-le pentru tot ce mi-au l\sat mie [i dumneavoastr\, pe

Titi Botez, Dorel Livianu, Cristian Vasile, Jean Moscopol [i - cum puteam s\-l uit? -pe Zavaidoc.Din lumea lor r\zbat .

Tudor Gheorghe


7/52

Nu mi-am dat seama, dect trziu, c\ aceast\ mu-zic\ `nso]itoare de destin nu era `ntmpl\toare `nvia]a mea, a[a cum nu `ntmpl\tor a fost momen-tul `ntlnirii. Poate - cine [tie? - dac\ alta ar fi fostconjunctura, dac\ altfel s-ar fi potrivit lucrurile,nimic n-ar mai fi fost din ceea ce este iar aceast\sudur\ a sufletului meu de cntecele lui TudorGheorghe nu s-ar fi produs.

Maestrul rostirii

Nu are nici discipoli, nici epigoni. De ce? Motivele ]in,pe de o parte, de dispari]ia unei tradi]ii `n rela]ia ma-estru-discipol, iar pe de alta, de graba arti[tilor de adeveni vedete imediat. Or, asta nu e posibil `n cazulmuzicii marca Tudor Gheorghe. Care este, de fapt,marca ]\rii. ~n muzica sa Cuvntul este esen]ial, dup\modelul divin: . TudorGheorghe este `n primul rnd un maestru al rostiriicuvintelor. Pe care le cnt\oamenilor, `ncercnd s\ re-constituie sau s\ restaurezetraseul spre Dumnezeu.Cnt\ din datorie, dar mai

ales din nevoia imperioas\ dea cnta. Cnt\ versuri [i ros-te[te cntece. El este PR-ulbunului Dumnezeu.

De la [oapt\la strig\t

Exist\ poezii cu str\lucirea lavedere, care induc singuremelodia purt\toare. Trubadu-rul n-a trebuit dect s\ `ntind\mna spre ele [i s\ le aduc\la sine. al lui

Nicolae Labi[ este una dintreacestea. Artistul a luat poeziade pe hrtie [i a pus-o `n cutiade rezonan]\ a glasului s\uextraordinar. Restul a fost

doar o formalitate. Sunt [i poezii de timp [ide schimb\rile intervenite n limb\. S\ lu\m, de pild\, a lui Ien\chi]\ V\c\rescu. O poeziesimpl\, alc\tuit\ din dou\ strofe de cte patru versuripentasilabice, cu monorim\ pe fiecare strof\. . {i-n toat\ poezia, o singur\ figur\ de stil,o compara]ie: . ~n rest, nici un epitet,vreo metafor\ sau altceva care s\-i tulbure frumu-se]ea. Trubadurul a trebuit s\-i reconstituie drama-tismul care a generat-o, doar din modula]iile vocii.Astfel, strofele sunt cntate de dou\ ori: o dat\ ca o[oapt\ [i a doua oar\ `n crescendo, pn\ la limitastrig\tului. Efectul este magnific.

Dup\ legea cnteculuiDe poezia , cum `i zice el, TudorGheorghe nu s-a putut atinge: .Mai sunt [i poezii oarecumgreoaie la lectur\ sau ana-

cronice, c\rora Tudor Gheor-ghe le restaureaz\ pur [isimplu frumuse]ea, ad\u-gnd la vers, viersul potrivit.Dar ceea ce restaureaz\ elmai mult [i mai temeinic estecntecul popular. ~n primulrnd cntndu-l, pur [i sim-plu, `n al doilea rnd asam-blndu-l `ntr-o construc]iemuzical\ de mare maestru.Dar numai dup\ legile lui, alecntecului. ~n rest, cumreu[e[te Tudor Gheorghe s\ne arunce `n vltoareatr\irilor, asta n-o [tie nimeni,nici chiar el. Numai glasul lui[tie.

PR-ul bunului

Dumnezeude Miron ManegaM-am `ntlnit cu muzica lui Tudor Gheorghe `n vara lui 1977, anul `ncare descoperisem - `ntmpl\tor sau nu - c\ Dumnezeu exist\.Fusesem, pn\ atunci, ateu militant. De aici `ncolo, muzica lui m-a

nso]it pretutindeni, n toate c\ut\rile mele, ca o obsesie dureroas\ [ivindec\toare `n acela[i timp. De cte ori mi-era dor de mine, puneamo plac\ la pick-up-ul uzat, cu un singur difuzor, singurul pe care mi-lputeam permite la vremea aceea.

www.VREAU BILET.ro7


8/52


9/52

www.VREAU BILET.ro

.

.

...

...Locuie[te `n Craiova, vizavi de Casa C\s\tori-ilor, `mpreun\ cu so]ia sa, Georgeta, [i fiul lorAdrian. Locuin]a `i este p\zit\ de un rotweiler [idou\ broa[te ]estoase. }ine `n cas\ o colec]iede peste o sut\ de arici juc\rie, cump\ra]i dintoat\ lumea. Are [i trei statui cu chipul s\u(dou\ de bronz [i una de lemn), cadou de la pri-eteni. {i c\r]i, multe c\r]i.

9

Tudor Gheorghe laDomeniul Coroanei

de la Segarcea


10/52

10www.VREAU BILET.ro

Pe 25 octombrie, la Sibiu, `ncadrul Festivalului ASTRAFilm, Grigore Le[e asus]inut un concert de muzi-ci arhaice, al\turi dearomnii f\r[ero]i dinCogealac. Rapsodul i-a avutca parteneri de scen\ pe

Gherase Mihai (cimpoi),Giogi Vasile, Zogu Nicolae,Zogu Dumitru, Pre[aNicolae, {iapte T\nase,Mitrenca Vasile, CicaGheorge [i CaimacanDumitru.

Prin amabilitatea lui DumitruBudrala, directorulFestivalului, care ne-afurnizat acest material, amaflat mai multe despre

aceast\ conexiune


11/52

al]ii ]in isonul pe tonic\ cu vocalae. Structura muzical\ repetitiv\,melismatic\, ornamentat\, d\curs improviza]iei. Versul cntateste ntrerupt de numeroase inter-

jec]ii intonate n acut, la carecnt\re]ul recurge intuitiv pentru acompleta unele goluri ale rnduluimelodic. Alteori un cuvnt estecntat f\r\ ultima silab\, fiindreluat imediat n ntregime de

c\tre ntregul grup. Aceast\manier\ de interpretare, asem\-n\toare celei orientale, presupuneun auz muzical de excep]ie,cunoa[terea liniei melodice, a rit-mului, a textului, precum [i res-pectarea anumitor reguli de inter-pretare. Aromnii f\r[ero]i dinCogealac obi[nuiesc s\ stea josatunci cnd cnt\, oferind unadev\rat spectacol nu doar audi-tiv, ci [i vizual, prin expresivitateagesturilor [i plasticitatea mi[c\-rilor din timpul interpret\rii. Cnt\

despre p\stori, picurari, despredragoste, dor, nstr\inare. Suntstatuari, demni, liberi, conserva-tori, nzestra]i de Dumnezeu cuvirtu]i alese, spune Grigore Le[e.

Unii se slujesc defolclor, al]ii slujesc

folclorulDincolo de horele pe care le inter-preteaz\, Grigore Le[e este [i undes\vr[it cunosc\tor al instru-mentelor tradi]ionale cum ar fi

fluierul, cavalul, tilinca sau toaca.Bunul gust - bunul sim] - [i cali-tatea sunt atribute fire[ti [i toto-dat\ garan]ii ale unui concert

Grigore Le[e.Cntecelor li sespun hori: hore

n grumaz, ntur-nat\, adncat\,moro[eneasc\.De ce cnt\omul? Pentru c\

a[a i vine: depild\, de oste-nealab\trne]ilor.Cnd cnt\omul? Cnd ivine. Care estediferen]a dintremuzicatradi]ional\romneasc\ [imuzical\ut\reasc\]ig\neasc\?

Muzicaromneasc\ exprim\ un senti-ment: de dragoste, de dor, de

nstr\inare, de jale; muzica demahala exprim\ exaltare tru-peasc\. }\ranul cnta pentru a-[iexprima un sentiment, l\utarii ofac pentru a c[tiga bani. Unii seslujesc de folclor, al]ii slujesc fol-clorul. Pe p\mnt avem dou\[anse: credin]a [i arta, suntcuvintele rostite de Grigore Le[e

n cadrul unei discu]ii cu tinerii, laSibiu. Iar mai trziu, `ntr-o confe-

siune f\cut\ lui Radu-Ilarion

Munteanu, Le[e a ad\ugat:Constantin Noica spunea c\ fol-clorul romnesc are dou\ suflete.Unul pastoral [i unul agrar. Nutrebuie s\ ne sup\r\m c\ suntemnumi]i popor de p\stori. Pentru c\p\storul, ciobanul, p\curarul, cumse spune la noi, este cea maideschis\ categorie social\. Elnu-[i ngr\de[te p\mntul, nuucide pe cel care intr\ pe teritoriullui. Tot ce nseamn\ sentimentuman, nostalgie, ]ine de sufletulciobanului. Ace[tia sunt numi]i

adev\ra]i interna]ionali[ti.


Grigore Le[e s-a n\scut n 1954, n Stoiceni, jude]ulMaramure[. A studiat la Academia de Muzic\ GheorgheDima Cluj-Napoca, Facultatea de Interpretare. Debutul artisticeste marcat n 1977, n cadrul unui spectacol organizat deTeleviziunea Romn\. Dup\ 1989, a ob]inut numeroase premiila festivaluri jude]ene [i na]ionale [i a dus cntecul romnesc

n numeroase ]\ri - Italia, Fran]a, Elve]ia, SUA etc.

Grigore Le[e [iDumitru Budrala


12/52


Nici un bilet vndut laPurificare

Se [tie c\ ie[irea la pensie a popu-larului actor s-a datorat `n marem\sur\ venirii lui Andrei {erban laconducerea Teatrului Na]ional din

Bucure[ti (1990). Ei, bine, `n zilele de15 [i 16 octombrie, piesa a ajuns la Cluj, unde urma s\sus]in\ dou\ reprezenta]ii la TeatrulNa]ional. Acesta, se [tie, `[i `mpartespa]iul cu Opera, iar spectacolelesunt alternative. asus]inut primul spectacol pe spa]iulOperei care i l-a cedat cu pl\cere,mai ales c\ Piersic este clujean.Evident, s-au vndut toate biletele. Lacel de-al doilea n-a mai primit sala,pentru c\ aceasta era (pe spa]iulTeatrului) ocupat\ de piesaPurificare, `n regia lui Andrei

{erban. A[a c\ Piersic & Compania[i-au mutat reprezenta]ia la Casa deCultur\ a Studen]ilor unde, deasemenea, au jucat cu sala plin\. Lapiesa lui Andrei {erban `n schimb, nus-a vndut nici un bilet, a[a c\ spec-tacolul nici nu s-a mai ]inut. {i cndte gnde[ti c\ Purificare a c[tigatanul acesta dou\ premii UNITER...!

~ntlnire dup\ 17 ani

`l umile[te pe Andrei {erban* {i `l r\zbun\ pe FLORIN PIERSIC

Centrul de proiecte culturale ARCUB [i Agen]ialiterar-teatral\ BELDOR, cu sprijinul Agen]iei de

impresariat VREAU BILET.ro, au deschis seriaspectacolelor cu piesa Str\ini `n noapte, de

Eric Assous. Premiera a avut loc la sfr[itullunii septembrie, `n sala OPEREI ROMNE.

A urmat un turneu de pomin\, cus\li arhipline [i cu biletele vndutedinainte. Gra]ie numelor presti-

gioase (Radu Beligan regizor,Florin Piersic [i Emilia Popescu,protagoni[ti), spectacolele s-au]inut cu casa `nchis\. Iar inter-pretarea a confirmat a[tept\rile. LaCluj a avut loc [i o `ntmplare nos-tim\, menit\ s\-i dea o oarecaresatisfac]ie lui Florin Piersic.

Romantism old school:Ca s\ faci un copil nu e nevoie de prea mult\ lumeScena e generoas\. Luminile sunt difuze cnd cei doi stau apropia]i. Cana-

pelele de piele sunt ro[ii. Amndoi poart\ negru. El are o batist\ ro[ie `n bu-zunarul de sus al hainei. Ea are un [al [i pantofi cu toc.El este Pierre, director de vnz\ri adjunct [i sus]ine c\ nu vrea s\ posedenimic - . Ea `l `ntreab\ dac\ `[i iube[te so]ia. El r\spunde simplu: . Ea continu\ cu: .(...)Personajele sunt precaute, misterioase [i totu[i extrem de generice. El esteb\rbatul aflat `n criza vrstei mijlocii, b\rbatul `nsurat care vrea s\-[i demon-streze masculinitatea, so]ul care `[i minte [i `[i `n[al\ so]ia. Ea este, pe rnd,fata cuminte, prostituata de lux, ziarista care face un studiu `ntr-o revist\pentru femei. pe care le schimb\ Emilia Popescu necesit\ mult\energie emo]ional\, att din partea sa, ct [i din partea publicului.Replicile celor doi strnesc aprob\ri [i aplauze din sal\ - . Re]et\ sigur\: , spune Juliette. Dar, dinp\cate, `n viziunea lui, . - rezum\ atitudinea voluntar\ a fetei `n rol de prostituat\. Maisimpl\ e viziunea unui b\rbat: ... ~ntreb\rile n-au `ntotdeauna un r\spuns con-cret `n pies\: . (...)Bine`n]eles c\ a existat o pr\pastie `ntre genera]ii [i chiar [i `ntre sexe. ~ntimp ce doamnele au exclamat entuziasmate: , dom-nii se `ntrebau cum de pot actorii s\]in\ minte dou\ ore de replici sau,pur [i simplu, fredonau: . Cei mai tineri au fost des-tul de sceptici, prefernd s\ spun\

doar: >romantism - old school>.

(Anca Negoi]\ ->Ziarul de duminic\>, 5 oct.)

Str\ini `n noapte este o comedie cu r\sturn\ri surprinz\toare desitua]ii, despre seduc]ie, minciun\ [i timpul care ne transform\. Este ocomedie romantic\, prezentat\ acum `n premier\ pe ]ar\.Sub `ndrumarea regizoral\ a maestrului Radu Beligan, evolueaz\ cu

farmec [i umor debordant Florin Piersic, cel mai `ndr\git actor romn,[i Emilia Popescu, una dintre cele mai talentate actri]e din Romnia.Piesa este jucat\ din 2004 cu uria[ succes de Alain Delon [i AstridVeillon att la Paris, ct [i `n turnee `n Fran]a [i Europa.

Pierre este c\s\torit [i tat\ al unui adolescent. A r\mas singur `n Pariss\ munceasc\, `n timp ce so]ia [i fiul s\u sunt pleca]i `n vacan]\.Juliette este o blond\ tn\r\, frumoas\ [i enigmatic\. ~l `ntlne[te pePierre `ntr-un bar [i-i accept\ invita]ia de a mai bea un pahar la elacas\. Seara abia `ncepe... Cum va evolua rela]ia dintre ei? Cine esteea cu adev\rat? Cine este el?


13/52


14/52


Cum s-a transformat BrigadaCultural\ `n Teatru de StatMarele actor s-a n\scut la 21 august 1925 `nGrecia, `ntr-o familie de aromni originar\ din satulgrecesc Aetomilitsa, provincia Konitsa, prefecturaIoannina, regiunea Epirus.P\rin]ii: Nico Caragiu [i Atena Papastere Caragiu.Familia Caragiu se stabile[te la Ploie[ti, pe str.Rudului 144. Toma a intrat la Liceul Sfin]ii ApostoliPetru [i Pavel, unde va fi cooptat `n trupa de teatrua [colii. I se `ncredin]eaz\ rolul ~ngerul `n specta-colul Vicleim, de V. I. Popa. Scrie [i public\ `nrevista liceului Fr\mntari. Vara anului 1945 `i

aduce diploma de Bacalaureat.Se `nscrie la Drept, dar abandoneaz\ cursurile [iintr\ la Conservatorul de Muzic\ [i Art\ Dramatic\din Bucure[ti, clasa Victor Ion Popa. Face zilnic

naveta. ~n vacan]e sus]ine rolul de animator cul-tural, adunnd `n jurul s\u tineri arti[ti pentru a rea-liza spectacolul Tache, Ianke [i Cadr, de V. I.Popa, care se joac\ la cinematograful Modern dinPloie[ti. Astfel, se formeaz\ Brigada cultural\Prahova, ce se va transforma, `n 1947, `n TeatrulSindicatelor Unite din care se va na[te, `n 1949,Teatrul de Stat Ploie[ti.

~nva]\-m\, omule, s\-l `nving peCel de Sus!

Debutul pe o scen\ adev\rat\ se produce `ntr-osear\, `n anul 1948, pe scena Teatrului Na]ional din

Pia]a Amzei, cnd, student fiind, `n anul III, i se d\rolul unui scutier din Toreadorul din Olmado, `nregia lui Ion {ahighian. ~n timpul studen]iei, Tomacompune cteva melodii de muzic\ u[oar\ pe care

Galeria cu mon[tri sacri

A fost [i

compozitorde muzic\u[oar\

A fost [i

compozitorde muzic\u[oar\

un actorgenialcaren-aveanici otrufie.S-a d\ruit

`ntregartei. Elsingur e

un capitol`n istoriateatruluiromnesccontempo-ran, `nistoriacinemato-grafieinoastre, `nistoria te-leviziunii.

N-a copiatniciodat\ penimeni, toatepersonajelesale fiind origi-nale. A practi-cat, cu egal\robuste]e,toate genurile,fiind la fel deatr\g\tor `ncomedie,dram\,tragedie,vodevil,revist\, g\sinduimitor cheiarolului [iadresndu-setuturor cate-goriilor despectatori.

TOMACARAGIU:


15/52


George Timic\ le-a considerat pe atunci extraor-dinare. Marele actor a scris [i poezii. Autorulspunea `n Vatra c\ poeziile mele sunt foartedirecte, foarte sincere. Eu nu literaturizez.Sinceritatea versurilor poate fi testat\ acum: ~nva]\-m\ omule/ s\-l `nving pe Cel de Sus/ [i s\-l oblig/ca-ntreaga lumin\ a Lunii/ lumin\ f\r\ seam\n/scnteietoare topit\ nefireasc\/ lumina marei uzini/

ce lumineaz\ spiritul universului/ s\ cad\/ ne`ntre-rupt `n timp/ pe luciul apei celei mari./ ~nva]\-m\omule singuratic/ al nop]ilor al dimine]ilor/ omule slut[i t\cut/ s\ oblig cerul/ s\ lumineze puternic/ ocea-nul cel mare/ ziua [i noaptea ne`ntrerupt/ o lumin\f\r\ seam\n/ scnteietoare nefireasc\ topit\/alunecnd prin noi/ spre adncuri./ S\ ne `ntlnimaici/ `n mijlocul apei celei mari/ la mijlocul nop]ii/c\lcnd `n vis/ rznd/ timpul proorocit/ al omuluifericit/ r\mas el singur/ cu ea/ marea lumin\.

Epoca Toma CaragiuLa vrsta de 28 de ani este numit Director alTeatrului de Stat Ploie[ti, func]ie pe care o va de]inetimp de 12 ani. Unui reporter care l-a `ntrebat,odat\: Cum a fost la Ploie[ti?, Toma Caragiu i-ar\spuns a[a: Trei, patru, cinci roluri mari pe an,pentru c\ scoteam cte opt premiere. Am c[tigat omare experien]\ de via]\, for]at de multe ori s\ m\ocup de lucruri care nu m\ interesau, dar am jucataici Figaro, Hlestakov, Ianke, Bertoldo, Cerchez,Vulpa[in, Ca]avencu, Pampon, Stancu, SoldatulPiccico...Perioada 1953-1965 a fost apreciat\ drept EPOCATOMA CARAGIU. Dup\ asemenea succes, invitatde Liviu Ciulei, Toma Caragiu pleac\ la TeatrulBulandra din Bucure[ti. A plecat cu fruntea sus,

l\snd `n urma lui o zestre de 90 de premiere.I-a f\cut pe oameni s\ rd\, de[i era de o triste]eincurabil\. Din dragoste pentru ei a f\cut-o. Iar caactor a fost obsedat de rolul de clovn, visnd pn\-nultima clip\ a vie]ii s\ intre `n pielea unui arlechin.

~ns\ acest rol nu a fost niciodat\ scris pentru el.

P\i, ce, \la-i actor?Mult haz f\cea Toma Caragiu cnd `[i amintea deIon Iancovescu. Marelui comediant `i pl\cea s\relateze (`n fa]a amicilor) urm\toarea poveste cu izde scheci: Am avut azi-noapte un vis. Se f\cea c\murisem, urcasem la cer [i m\ aflam `n preajma

Raiului. Aici e Raiul?. - Aici! Uite acolo e poarta,`mi r\spunde un am\rt. Cioc\nesc la poart\ [i ieseSfntu Petre. S\rut mna, Sfinte Petre, am venits\ m\ prime[ti [i pe mine `n Rai. - Cum te cheam\?- Ion Iancovescu. - Ce meserie ai? - Actor. - Actor?,se burzuluie[te Sfntu Petre. {i ce cau]i aici? Aicinu intr\ nici un actor. Mai la vale, la Iad!. {i `mitrnte[te u[a `n nas. Mergnd eu a[a mhnit pemarginea Raiului, m\ `nal] mai bine, m\ uit pestegard [i z\resc `n\untru un actor. M\ `ntorc cu capsapus\ la poarta Raiului [i cioc\nesc din nou. Cemai vrei, m\i omule?, `[i iese Sfntu Petre din fire. -Sfinte Petre, ziceai c\ `n Rai, la dumneata, nu intr\nici un actor. - P\i, nu intr\. Cum s\ intre? - M-am

`n\l]at adineauri `n vrful picioarelor [i am v\zut`n\untru un actor. - Pe cine? - Pe GeorgeCalboreanu. Sfntu Petre r\sufl\ u[urat [i `mir\spunde: P\i, ce, \la-i actor?.

Nu era u[or s\ filmezi cuTomi]\

Toma Caragiu avea o poft\ molipsitoare de a rdede lume. C\ci, [i ea, lumea, rdea de el... ~ntr-o zidin Epoca de Aur, actorul l-a rugat pe Dan Mih\escus\ scrie un monolog `n cinstea deciziei lui NicolaeCeau[escu de a se face gr\dini cu legume `n curtea

`ntreprinderilor, pentru aprovizionarea cantinelor. Oasemenea gr\din\ exista [i `n curtea TVR.Trec\torii de pe Calea Doroban]i se uitau peste gard[i se `nchinau! Monologul Un morcov al zilelornoastre a fost rostit de Toma doar `ntr-un spectacolla Arenele Romane, cu ocazia unor manifest\riartistice, `ntr-o S\pt\mn\ Cultural\ a Capitalei. ~nziua spectacolului a plouat [i oficialit\]ile din primelernduri au fugit la ma[ini. Numai a[a a fost posibils\ zic\ Toma Caragiu monologul. La Televiziune,acesta a fost respins, cu scandal, de[i autorul l-amai `mblnzit pe ici, pe colo. Nu era u[or s\ filmezicu Tomi]\ (un profesionist des\vr[it), ntr-oinstitu]ie precar dotat\, aproape artizanal\ -

m\rturise[te Dan Mih\escu. Venea n platou cu tex-tul a[ezat temeinic pe raftul nteligen]ei sale excep-]ionale, nuan]at cu virgule derutante, paranteze sur-prinz\toare, fine]uri subliniate teribil cu o mi[care asprncenelor, cu priviri elocvente, cu dozareauluitoare a cuvintelor. {i atunci pretindea, avea pedeplin acest drept, lini[te n studio, profesionalism,respect pentru munca actorului.

Sau, poate, ca prin lacrim\...S\ spun c\ lumea era mai frumoas\ cu Tomi]\, ar fiun truism - continu\ Dan Mih\escu. Acum, cnd m\apuc\ dorul de el, scot un petic de hrtie, pe caremi-a scris, cu presim]iri de moarte, ntr-o sear\ a lui

februarie 1977: Dac\ posteritatea se va ntrebacine a fost cel mai iubit dintre prietenii mei, te rog s\fii amabil [i s\ ar\ti hrtia aceasta. T. Caragiu. Defiecare dat\, dup\ lectura acestor cuvinte, v\d totulmultiplicat ca printr-o prism\ de cristal, cu iriz\riconfuze... Sau, poate, ca prin lacrim\.Toma Caragiu a p\r\sit scena, la 4 martie 1977,cnd aplauzele erau la apogeu. Au trecut 30 de anide atunci. Iar noi descoperim abia acum ceea ce ela [tiut dintotdeauna: Mor]ii ne lipsesc de la un timpdintre noi...


16/52


Regia: FLORIN F|TULESCU,(regizor american de origineromn\)Decoruri: PUIU ANTEMIR,Costume: LILIANA CENEAN,Muzica: RODICA F|TULESCU

Distribu]ia:Iuri PetrovskiCLAUDIU BLEON}Grigori Dekanozov(directorul Spitalului)MIRCEA RUSU

Stefanida Rozanova(directoarea adjunct\)FLORINA CERCELKatia Ezova (asistenta medical\)MEDEEA MARINESCUBolnavul 2 (Ivan) / TimofeiANDREI DUBANBolnavul 1 (Piotr) / KukinTOMI CRISTINBolnavul 5 / Crupierul / IvanMikadoi GamarovskiDORIN ANDONEBolnavul 4 / Un bolnav care l-acunoscut pe StalinOVIDIU CUNCEA

Bolnavul 6 /Femeia b\trn\ /Vera Dav`dovaSANDA TOMABolnavul 7 / Femeia 4 / Str\inulAMALIA CIOLANBolnavul 8 / Nebunul caremizeaz\ pe Stalin / Femeiatn\r\TATIANA CONSTANTINBolnavul 3 / Femeia 3 /Al doilea bolnav care l-a cunoscutpe StalinNATALIA C|LIN

TNB - Sala Atelier

Istoriacomunismului

povestit\pentru

bolnavimintal

O comedie amar\ despre delirulsociet\]ii totalitare.O pies\ despre experimentule[uat al celei mai bune lumiposibile - comunismul -, reflec-tat\ `n metafora unui spital deboli mintale, unde nebunii suntliberi, iar oamenii normali `nne-bunesc.O satir\ virulent\ despre opre-siunea ideologic\ [iabsurditatea no]iunii de utopie,`n viziunea unuia dintre cei maicunoscu]i dramaturgi romnicontemporani,

Matei Vi[niec


17/52

www.VREAU BILET.ro17

Istoria comunismului povestit\pentru bolnavii mintal a fostscris\ ini]ial `n limba francez\,`n 1998, `n cursul unei reziden]ede scriitor la Funda]ia de laVilleneuve-Lez-Avignon. O prim\lectur\ a piesei a avut loc `n 1999

`n cadrul Festivalului de Teatru dela Avignon. Prima montare `nFran]a, la teatrul Tourski dinMarsilia, `n regia lui GuyCambrelang, a beneficiat, `n2001, de un ajutor financiar dinpartea Ministerului Francez alCulturii. Piesa a mai fost montat\

`n Statele Unite, Moldova, Fran]a,Germania, Serbia, Polonia, Israel.Spectacolul american realizat deFlorin F\tulescu a fost prezentat,

`n 2006, la Festivalul de Teatru dela Edinburgh (fiind o produc]ie aOpen Fist Theatre Company [i aFunda]iei Catherine Popesco).

~n Romnia, piesa a ap\rut desub tipar la Editura Aula de laBra[ov, `n 2001, [i este reeditat\

`n 2007, de Editura Paralela 45.

Matei Vi[niec (n. 29 ianuarie1956, R\d\u]i) este un poet [idramaturg francez de origineromn\. A studiat istoria [ifilosofia la Universitatea dinBucure[ti [i a fost membru alCenaclului de Luni, coordonatde profesorul NicolaeManolescu.Piesele scrise `ntre 1977 [i 1987au fost cenzurate [i circulau peascuns, doar poemele `i eraupublicate. ~nainte de 1989, i-auap\rut `n Romnia: , Editura Albatros,1980, , Editura Albatros, 1982,,Editura Cartea Romneasca,1984.

~n septembrie 1987 p\r\se[te

Romnia, ajunge `n Fran]a,unde cere azil politic, `ncepes\ scrie `n limba francez\ [ilucreaz\ pentru RadioFrance Internationale. Intr\

`n cultura francez\ prinpoezie,


18/52


Teatrul Na]ional din Craiovaeste membru al Conven]iei Teatrale Europene(CTE) din anul 1995. ~n prezent de]ineSecretariatul General al CTE, prin alegerea n

aceast\ func]ie a directorului Mircea Corni[teanu.Creat\ n 1988, Conven]ia Teatral\ European\ esteo asocia]ie ce reune[te 40 de companii de teatru din24 de ]\ri europene. CTE dore[te stimularea tinereidramaturgii [i a noilor produc]ii n Europa, creareade spectacole [i proiecte ce reunesc limbi diferitedin teatre diferite. ~ncurajeaz\ n egal\ m\sur\schimburile de idei `ntre indivizi [i integrarea profe-sional\ a tinerilor arti[ti europeni, contribuind laameliorarea rela]iilor interculturale. CTE este, nconsecin]\, o re]ea decooperare n domeniulartelor spectacolului, ce-[idesf\soar\ activitatea la

grani]ele noii Europe.Cu Mircea Corni[teanu lacrm\, Teatrul Na]ional a organi-zat, `n perioada 1-4 noiem-brie, cea de-a treia edi]ie aevenimentului: .La fiecare edi]ie, na]ionalulcraiovean prezint\invita]ilor veni]i din Europa(dar [i celor sosi]i dinRomnia) cele mai bune

spectacole din repertoriuls\u. Astfel, `n acest an auintrat `n scen\ piesele

(regia Alexandru Boureanu), (regia Yiannis Parakevopoulos), (regia Silviu Purc\rete) [i (regia Yiannis Paraskevopoulos).Teatrul care poart\ numele lui MarinSorescu a g\zduit Adunarea General\ aCTE. Mai exact peste 40 de directori [i

manageri ai teatrelor membre ale Conventiei au fostmusafirii pofti]i ai oamenilor de cultur\ din Craiova.Directorul Mircea Corni[teanu a reu[it s\ aduc\ `ncapitala nume importante din lumeateatral\ european\: Jean Claude Berutti, pre[edin-tele n exerci]iu al CTE, director al Comdie deSaint-Etienne, Giles Croft, vicepre[edinte, director alTeatrului Nottingham Play House, Primoz Bebler,trezorier, director al Teatrului Na]ional din NovaGorica, Slovenia, Andy Bargilly, adjunct al secretaru-lui general...Uite ce f\cur\ oltenii!!

Narcisa Urechiu[\

Mircea Corni[teanu e de vin\!

Teatrul din Craiova, gazda Adun\rii

Conven]iei Teatrale Europene

,spunea Saint-Lambert. Se

pare c\ de acest lucru estecon[tient [i directorul

Teatrului din Craiova, MirceaConi[teanu. A[a se explic\

lucrurile bune pe care nu`nceteaz\ s\ le fac\ `n cali-tate de gospodar [ef al unei

institu]ii culturale.

Teatrul Na]ional Marin Sorescudin Craiova


19/52

Dupq ce au cuerit genera]ii dupq genera]ii, Smokiecontinuq sq facq istorie [i, n data de 16 decembrie,iubitorii de muzicq bunq vor putea asculta piese celebre

precum -Living next door to Alice, MexicanGirl, Dont Play Your Rocken Roll To Me,ntr-un concert extraordinar de Crqciun.

Pe 16 decembrie2007, forma]ia

Smokie va sus]ine unrecital la Sala

Polivalent\ dinBucure[ti. Trupa va

mai sus]ine concerten Constan]a (17

decembrie) [i nBra[ov (18 decem-brie).

n anul 1966 laBradford, Yorkshire

lua fiin]\ trupaEssence, care ulte-

rior devine Smokie[i care sus]ine con-

certe n diversecluburi din apropiere.

Componen]a trupeiera: Terry Uttley,

Chris Norman, AlanSilson [i Ron Kelly,care aveau s\ scoat\n anul 1975, primul

album Pass ItAround. n 2006

trupa Smokie scoatealbumul-compila]ie

From The Heart [icontinu\ seria con-

certelor.

Un concert cu trupaSmokie este un

eveniment pe carenimeni nu [i-ar doris\-l rateze. Una din-

tre cele mailongevive trupe din

show-biz-ulinterna]ional, Smokie

s-a bucurat ntot-deauna de o prezen]\

masiv\ la specta-colele sale. De la

oameni care au cres-cut cu genera]ia

Smokie [i care nc\ i

ascult\ cu pl\cere, lagenera]ia tn\r\,

care trziu i-adescoperit.

Cu o carier\ de peste30 de ani, Smokie [ip\streaz\ stilul origi-

nal de compozi]ie,fiind catalogat\ drept

cea mai bun\ trup\live din Europa.

Succesul vnz\rilor afost nregistrat cupiesa Living next

door to Alice, ceeace a nsemnat peste

zece milioane deexemplare la nivel

mondial.

Cea mai bunq trupq live din EuropaLegendara Smokie va oferi un concert de Cr\ciun

19


20/52


Pe la vrsta majoratului, vindeamezeluri tot cu ajutorul... gurii. Att lemai l\uda, c\ nu puteau ie[i clien]iidin magazin f\r\ s\ cheltuiasc\ maimult dect `[i programaser\. Ca unf\cut, tot cu gura, [i tot carne a vn-dut `n , piesa `n carea debutat la Teatrul Bara[eum dinBucure[ti. Succesul de care s-a

bucurat `n rolul m\celarului i-a f\cutpe invidio[i s\ spun\: . Cri[an d\ [i acum ,modest, pe talentul propriu, nu peexperien]a de mezelar. Are dreptate,de atunci au trecut mai bine de 60 deani `n care scena l-a iubit, iar el aiubit scena.

Confesiuni

MIRCEA CRI{ANMIRCEA CRI{ANsau celebritateaunui fost

mezelar

sau celebritateaunui fost

mezelar

Diana Corbea

De mic s-a priceput s\ jongleze cu vorbele. P\rin]ii s\i mergeau din trg `ntrg cu [i alte jocuri de blci. Pe la vreo 5 ani, micu]ulMauritius Kraus (a[a `l cheam\ pe Mircea Cri[an `n acte) `ncepuse s\-[i

`ntreac\ tat\l `n dexteritatea cu care atr\gea lumea s\ cheltuie b\nu]ii la

taraba lui cu distrac]ii. , o spune un Mircea Cri[an octogenar.


21/52


Securi[tii aveau nevoie de elPn\ `n 1967, cnd hot\r\[te s\ nu mai revin\ `nRomnia, dup\ un turneu cu Teatrul de Estrad\ laParis, Mircea Cri[an fusese scenei decomedie autohtone. ~mpreun\ cu Alexandru Andy,colaboratorul lui, a reu[it s\ introduc\ problemepolitice f\r\ s\ fie . Secretul lui: sublinia prin mimic\.


22/52


de Ioan Dr\goi

Regia: Marian CiripanDistribu]ia: Raluca Petra, AlexandruHasna[, Raluca Guslicov, VoicuHetel, Cristina Moldoveanu, MarianCiripan

Parcurgnd cu succes stagiunea2006 - 2007, compania de specta-cole Civic Art se ambi]ioneaz\ s\r\mn\ `n peisajul cultural bucure[-tean ([i nu numai, avnd `n vederenumeroasele turnee), prin specta-cole de ]inut\ care s\ r\spund\ exi-gen]elor publicului. Cu acest gnd,urmeaz\ s\ vad\ `n aceste zile lumi-na rampei, premiera comedieiComplotul semnat\ de jurnalistul

Ioan Dr\goi. Distribu]ia cuprinde actori con-sacra]i apar]innd teatrelor bucure[tene:Raluca Petra [i Alexandru Hasnas (TeatrulNa]ional I.L.Caragiale), Raluca Guslicov(Teatrul Constantin T\nase), Voicu Hetel(Teatrul Ion Creang\, Cristina Moldoveanu[i Marian Ciripan (Compania Civic Art).

Na[ul din Vacan]a Marejoac\ [i regizeaz\

Complotul, o feerie de tranzi]ie, cum `i pla-ce autorului s\ o numeasc\, are ca subiectunul dintre p\catele lumii moderne ([i a lumii`n general), tr\it uneori cu intensitate demul]i dintre semenii no[tri, indiferent de sex,

vrst\ sau culoare: adulterul. Piesa este, defapt, o dezbatere scenic\, `n registru comic,a unui p\cat vechi de cnd lumea.Actorul Marian Ciripan (interpretul Na[uluidin Vacan]a Mare), care semneaz\ [i regiaspectacolului, joc\ aici rolul so]ului adulterin,`ncearcnd s\ atrag\ aten]ia publiculuiprintr-o comedie de substan]\. Este ajutat `ndemersul s\u de interpretarea dezinvolt\ [iplin\ de haz a tinerei trupe, cump\nit\ deexperien]a scenic\ a maestrului AlexandruHasna[.Premiera Complotului a avut loc duminic\4 noiembrie 2007, pe scena Centrului Cul-tural al M.I.R.A, urmnd s\ fie prezentat\publicului din Buz\u, Bu[teni, C\l\ra[i,Ploie[ti, Predeal, Pucioasa, Voluntari, [i alteora[e... carpato-danubiano-pontice.

O feerie de tranzi]ie

COM

PLOTUL


23/52


24/52

de Cornel MimiBr\nescu

Distribu]ia:Ea - Delia SeceleanuEl - Claudiu Bleon]Nunta[i: Andrei Amariei,Viorica Tabl\, Elena Ciobanu,Ion Gilic\

Regia: Marcel }opScenografia: Anca Cernea

Coloana sonor\ [ivideoproiec]ie:Robert Ionescu

Data premierei:23 iunie 2007

Durata spectacolului:1 h 30 min

Dedic acest spectacol celor (pu]ini) careau capacitatea s\ iubeasc\ [i s\ fac\ art\cu fanatism, dar [i celor (mul]i) care aureu[it s\ fac\ din Romnia un locdetestabil!

Marcel }op

- premier\ pe ]ar\ -


25/52

... Doi oameni care se biciuie,rznd de ei in[i[i [i de cei carele provoac\ durerea [i nenoro-

cirea, doi oameni care rd cufanatism, cinism [i de dincolo demoarte, de ei n[i[i, de ]ara lor,Romnia, [i de tor]ionarii lor -romnii sadea; doi oameni caremu[c\ din propria carne [i selas\ mu[ca]i f\r\ s\ crcneasc\,zmbind. Doi oameni care sezvrcolesc ntr-un spa]iu n careto]i sunt vinova]i, conform sin-tagmei lui Camus. Chiar [i ei

n[i[i erau vinova]i din punctulmeu de vedere, de inac]iune, nacela[i timp scuza]i ns\ prinstructura lor fanatic-inocent\; doioameni pe care i ]ine n via]\ [i nmoarte iubirea [i credin]a nDumnezeul de a doua zi, doioameni care calc\ cu via]a [iiubirea lor peste prostie, r\utate [ipeste moarte.{i atunci, n timp ce m\ gndeam[i fantazam pe aceast\ tem\, auap\rut Actorii!A avut loc ntlnirea, ntlnirea pecare o a[teptam nc\ din timpulfacult\]ii!

Cei mai tineri oameni, cei maitineri arti[ti pe care i-am cunoscutpn\ acum: Claudiu Bleon] siDelia Seceleanu! Cnd spuntineri m\ gndesc la ceea ce le

spuneau egiptenii grecilor: Voigrecii, sunteti tineri.

ntlnirea cu Claudiu Bleon], din

punct de vedere artistic, a avut, nce m\ prive[te, valoarea unei re-vela]ii. S-a creat ntre noi, Delia,Claudiu [i eu, un triumvirat attde special, nct ar fi nevoie decteva zeci de pagini ca s\ ldescriu. {i v\ asigur c\ naceast\ formul\ magic\ ve]i maivedea cu siguran]\ [i alte specta-cole.Am avut pentru prima oar\senza]ia ntlnirii, Nu a Repeti]iei!A ntlnirii dintre regizor [i actori -despre care vorbea Grotowsky -[i sper, [i cu dumneavoastr\ pu-blicul!SENZA}IA S|RB|TORII {I ALIBERT|}II! SENZA}IA C|DUMNEZEUL ZILEI DE MINEEXIST| N ART|!Au nceput s\ se adevereasc\ [is\ se nf\ptuiasc\ toate utopiilemele n ce prive[te teatrul caspa]iu al libert\]ii. Datorit\ ncre-derii [i libert\]ii acordate dedomnul George Mih\i]\ to]i patru- un regizor, doi actori [i Anca

Cernea (scenografa cu care amnceput s\ dansez imaginativpoetic, [i nu numai) - am reu[it s\facem ceea ce se se cheam\ unlaborator, sau s\-i zicem,

parafrazndu-l tot pe mo[ul Will,un loves labour. El este [i va fitot timpul deschis, ca un nceput,

a[a cum spuneam mai sus, f\r\sfr[it.Voi, spectatorii, sunte]i, n fapt,parte integrant\ a acestui loveslabour pe care v\ invit s\ lfrecventa]i la rndul vostrudeschi[i, liberi, c\ci altfel jocul nu]ine, nu are sens!

Marcel }op

Au `nceput s\ se adevereasc\ utopiile



26/52


27/52


Doamne, sunt singur...Doamne, sunt singurCa un pom plin de roade

Pierdut `n cmpia `ntins\,Precum o lumnareCe-n templu st\ neaprins\...

Roadele-mi cad prin ierburi{i putrezesc zadarnic,

M\ simt ca un paznic

De far...Trimis prea novice

~n slujba divin\,Ce st\ speriat `n bezn\,

Neputincios, s\ afleIzvorul de lumin\...

(iulie 1993)

Bufni]e...Ca legendara pas\reCrescut\ din cenu[a-i

Din spirit de foc cre[te]iCe singur se devor\.

Ave]i doar la-nceput...{i la sfr[it...O or\...

Cu ve[tedele zile, nep\s\toriPetrece]i minutarul,Precum copilul firav,V\ bucura]i de darulVie]ii...

Prin c\utarea voastr\~n trupuri de p\mntCe nu au team\ de mormnt.

{i `n aceast\ ne`n]eleas\

{i scurt\ escapad\Incon[tien]iUcide]i speran]ele [i visulGr\untelui de linteCe na[te sub z\pad\...

Bufni]e suspendate~ntre p\mnt [i cer,Cu ochii larg deschi[iClarv\z\tori `n noapte

~nchide]i cu dalbele zoriAl luminii mister...

D\n]uitori de[\n]a]i

Ce v\ crede]i matusalemici!Uita]i-v\ spre cimitireUnde s\l\[luie[te via]a~ntoars\ `n ]\rn\,

{i ve]i vedea copiii vo[tri{i pe voi `n[iv\

Dansnd mn\ `n mn\...(1 decembrie 1997)

~nl\ncr\matule...Rug\ciune c\tre Lucian Blaga

Magistre, ~nl\ncr\matule,Baciule, ~NV|}|TORULE;

Pentru ve[nicie tr\itor `n lumeaMarelui Anonim, arat\-mi-Te...Ia-mi mna Ta de stei,S\-mi sprijini pe hrtie

Ne`nv\]at condei...

Precum b\trnul dasc\lCu haina lui cea roas\

De c\ut\ri [i chin,Deschide UniversulCu marile lui taine,

~n ochiul de copil

Acord\-mi lira spart\Cu pa[ii de Profet,Ca ne`ncercata-mi muz\

Din somnu-i s-o de[tept.

Fii trunchi, pentruSufletul meu `nd\r\tnicCe-n trup trec\tor se sf[ie,S\-l las testament la copii

Pe frunze uscate de vie.

Ajut\-m\ s\ sporesc nesfr[ireaCu-o scam\, purtat\ de-un nor

~n lini[tea Serii de Tain\Cnd singur.... voi curge

~napoi la izvor...Mirabila S\mn]\ s\de[te-o~n amfora pieptului meuS\-mi mngie speran]a

Umil\ [i de[art\,C-a[ putea fi vreodat\,Contemporan,Cu fluturii, cu... Dumnezeu...

(Bucure[ti, februarie 1998)

M\ caut...Prietenii, pu]ini pe care i-am avut,S-au `mpu]inat considerabil.

Eu `nsumi m\ caut tot mai rar...Cu to]ii ne c\ut\m tot mai rar...

Nu mai [tim unde mergem{i de unde venim...

Lilieci orbec\ind~n noaptea polar\ f\r\ de sfr[it...Pe[ti s\lt\re]i printre pietreleRului, ce de mult e secat.Am obosit, prieteni...{i voi sunte]i obosi]i!

Ne-au obosit b\trniiPe care nu i-am ascultat{i femeile pe care nu le-am iubit,

Ne-au obosit orgiilePe care nu le-am f\cut{i vremea pe care n-am folosit-o...S\ nu ne mai min]im `nc\ o dat\,Cu to]ii suntem obosi]i...

R\cani - netrimi[i pe cmpul delupt\Ce reazem\ zidul caz\rmii

Prea obosi]i de greutatea armelorPurtate f\r\ rost...Avem nevoie de un lung repaos....Cnd noaptea se va sfr[i...

~n zori... s\ ne gr\bim la culcare...{i s\ l\s\m salv\rii,Cu mamele noastre-n dureri,

Drum liber spre... maternitate...(Cluj Napoca, 12 septembrie 1996)

M\ risipesc...M\ risipesc `n mine{i m\ `ntorc `napoi...

M\ risipesc `ntru voi

{i mai s\rac,M\ `ntorc `napoi...O, Doamne, Doamne!

D\-mi caii T\iS\ m\ alerge departe

La margine de curcubeie...D\-mi apele TaleS\ m\ curg\ cu eleSpre Marea, n\sc\toarea de ploi...

D\-mi mun]ii T\iS\ m\ sfarme `n piatr\

De drum c\tre dus...F\r\ `ntoarcere `napoi...Abia acolo, Doamne,Pe apostolica [i binecuvntata c\rare...M-a[ risipi `ntru to]iCa o stea c\l\toare.(Cluj-Napoca, martie 1996)

Poezia teatrului / Teatrul poeziei

Ne-au obosit orgiile

pe care nu le-am fqcutPoezii din volumul P\cate, de Dorel Vi[an


28/52


29/52


S\ nu uit\m, totu[i...

S eara de duminic\, 27 mai 2007 de la Cannesa fost prilejul unei mari bucurii pentru romniide pretutindeni, pentru c\ filmul , dup\ ce a luat deja dou\ premii(Premiul FIPRESCI [i Premiul Educa]iei Na]ionale),a ob]inut Palme dOr! Tot anul acesta filmul

(Nesfr[it) al lui CristianNemescu a ob]inut .Reamintim c\ nu e primul Palme dOr romnesc celde anul acesta [i, s\ sper\m, nici ultimul. Dar eprimul Palme dOr pentru lung metraj. Astfel, celetrei Palm dOr-uri precedente, pentru scurt-metraj,sunt: (Ion Popescu-Gopo, 1957), (Mirel Ilie[iu, 1969) [i (C\t\lin Mitulescu, 2004).Dou\ premii de neuitat r\mn cel pentru regie,ob]inut `n 1965 de Liviu Ciulei pentru , dar [i cel pentru scenariu ob]inut `n1963 de Dumitru Carab\] pentru filmul ,regizat de Henri Colpi.

Un alt film premiat mai recent a fost cel de anul tre-cut al lui Corneliu Porumboiu, ,care a primit Camera dOr, dar s\ nu uit\m [i cele-lalte dou\ premii: Premiul special al juriului [i cel alLabel Europa Cinemas. Tot anul trecut DoroteeaPetre a luat la Un certain regard premiu pentru ceamai bun\ actri]\. ~n 2005 nimeni nu poate uita Uncertain regard pentru al lui Cristi Puiu.Sec]iunea paralel\, denumit\ Quinzaine des reali-sateurs a fost mereu generoas\ cu noi, romnii, [ienumer\m aici premii pentru: (Lucian Pintilie, 1968), (BusuiocIonescu, 1969), (Radu Gabrea, 1971), (Radu Gabrea, 1974), (Savel Stiopul,1982), (Nae Caranfil, 1993), (Cristi Puiu, 2001), (Cristi

Romnia

la Cannes:

Romniala Cannes:

24 de premii [i

13 nominaliz\ri,`n 50 de aniBogdan Movileanu

Mungiu, 2002), (Lucian Pintilie, 2003).Alte premii la Cannes au fost, [i nu trebuie uitate

nici ele: (Savel Stiopul, 1965 - Premiula Sec]iunea tineret), (CorneliuPorumboiu, 2003 - premiul Cinefondation), (`n 1969, pe lng\ marele pre-miu, [i Premiul special al juriului), (Mircea Mure[an, 1966 - premiul Opera prima), iarregretatul Cristi Nemescu a luat, `n 2006, pentru fil-mul premiul Semaine de la cri-tique.Nu trebuie s\ uit\m nici faptul c\ au fost nominali-zate filme [i la cea mai mare distinc]ie a Festivaluluide la Cannes. Ele sunt: (Haralambie Boros, 1956), (Victor Iliu, 1957), (Louis

Daquin, 1958), (Gheorghe Naghi/AurelMihele[, 1960), (Mihai Iacob, 1962), (Ion Popescu-Gopo, 1962), (Liviu Ciulei, 1965), (Mircea Mure[an, 1966), (NicolaeBreban, 1971), (Ion Truic\, 1976), (Lucian Pintilie, 1994), (Mircea Daneliuc, 1995), (LucianPintilie, 1996).

Material furnizat de www.videofil.ro

Cristian Mungiu s\rutatcinematografic de Jane Fonda


30/52


31/52

31

Avem [i noi interna]ionalii no[tri!

Trebuie spus c\ domnul Diamond nu se afl\ printreaceia care s-au n\scut `n Romnia [i au emigrat lascurt timp, ci unul care a tr\it peste 20 de ani `n ]arade origine. Nu este nici printre cei care au f\cut osingur\ dat\ un film [i apoi au p\r\sit domeniul, cieste unul dintre marii scenari[ti ai Hollywood-ului!Colaborarea lui cu Billy Wilder a durat mult timp [ii-a adus mai mai multe nominaliz\ri la mult-rvnitulOscar. Trebuie men]ionate aici Some Like it Hot(Unora le place jazz-ul), `n 1960, [iThe Fortune Cookie (1966).Chiar dac\ numele lui Billy Wilder l-aeclipsat poate pe cel al lui I.A.L.Diamond, e de datoria noastr\ s\ nu-l

facem uitat pe ultimul. Cariera lui afost prolific\, activnd pe post de pro-duc\tor de film - vezi Fedora (1978),The Private Life of Sherlock Holmes(1970), The Fortune Cookie (1966),Kiss Me, Stupid (1964), Irma laDouce (1963) sau The Apartment(1960) - dar [i de compozitor demuzic\ de film (cntecul Some Likeit Hot din filmul omonim).Pe lng\ un premiu [i dou\ nomina-lizari la Oscar, Diamond a mai fostcreditat de Guild-ul American(Writers Guild of America) cu patru

premii [i [apte no-minalizari, un pre-miu al Asocia]iei deCritic\ de Film dinNew York (New YorkFilm Critics Circle), o nominalizare la Premiile EdgarAllan Poe [i alta la Globul de Aur.Vreau s\ contrazic cu aceast\ ocazie pe to]i cei cecred c\ a fi romn e o ru[ine, sau cred c\ noi nu

avem realiz\ri. Romnia are multevalori pe care lumea le uit\, dininer]ie sau ignoran]\.

Anul trecut, asocia]ia Writers Guild ofAmerica (WGA) a dat publicit\]ii o list\cu cele mai bune 101 scenarii din toa-te timpurile. Scenariul pentru Somelike it hot, scris de Billy Wilder [iI.A.L Diamond, a ocupat pozi]ia nou\,intrnd `n top zece, al\turi de filmememorabile ca Na[ul, Casablanca,Cet\]eanul Kane, Totul despre Evasau Sunset Boulevard.

Material furnizat de www.videofil.ro

Acum 46 de ani, un scenarist romn

a c[tigat premiul OscarBogdan Movileanu

2007 este anul `n care Cristian Mungiu, un romn din Ia[i, iaPalme dOr. Toat\ lumea [tie, toat\ lumea a aflat. Ceea ce pu]ini[tiu este `ns\ c\ mai avem un romn, n\scut `n Ungheni, jude]ulIa[i care, acum 46 de ani, a c[tigat Oscar-ul. Este vorba de I]icDomnici, un romn de etnie iudaic\, poreclit Iz, dar cunoscut `nistoria filmului sub pseudonimul de I.A.L. Diamond. Ei, bine, el aob]inut, `n 1961, premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu, cufilmul The Apartment (Apartamentul), `n regia lui Billy Wilder.


32/52


La Cap[a, unde vin to]i seniorii,Local cu dou mari despr]ituri;|ntr-una se mnnc prjituri,

{i-ntr-alta se mnnc... scriitoriiN. CREVEDIA

La Cap[a, unde vin to]i seniorii (IV)

Cap[a - dup\ r\zboiDan Toma DulciuDup\ r\zboi, Cap[a a

`nceput s\-i ad\posteasc\pe scriitori [i actori, iarcnd s-a d\rmat,Cap[a a devenit sediulmultora dintre r\sf\]a]iimuzelor - adev\rat cena-clu literar.Lucrul acesta i-a prilejuitunui publicist provincials\ azvrle cteva l\nci `n.

Replica i-a dat-o marele scriitorTudor Arghezi, publicnd un arti-col despre rolul Cap[ismului `ncultura general\, despre Cap[a -, singurul

local intelectual r\mas pe CaleaVictoriei: ...

Timpanul acesteimari urechi, careeste Bucure[tiul

~n anul 1935, publicistul PaulMorand, dup\ o vizit\ `n Bucu-re[ti, a publicat `n revista o serie de reportagii, cu multcuprins fantezis, intitulate:. ~n

cuprinsul unuia dintre acestereportagii, Casei Cap[a i se rez-erv\ un articol special: . ~ntre alte considera]ii,mai mult sau mai pu]in subiective,Paul Morand spune: . Publicistul francezmai este `ncredin]at c\ toateduelurile, adulterele, combina]iilepolitice, intrigile diplomatice alesecolului al XIX-lea au avut caleag\n cabinetele particulare de

la Cap[a.~n 1936, cnd conduc\torii CaseiCap[a, au g\sit nimerit s\ desfi-in]eze cu intrarea `ncol] (a[a-zisa cafenea, de[i i-aulipsit `ntotdeauna biliardul [iattea alte accesorii legate deno]iunea de cafenea), pentru cas-o unifice cu restaurantul,aproape toate ziarele au g\sitprilejul s\ publice un cuprinz\tormaterial anecdotic `n leg\tur\ cuCap[a. Ba, unii ziari[ti au plnscu lacrimi sincere pe ruinele :


33/52


cauza renov\rii... Faptul a pro-dus senza]ie: pn\ `n ultima clip\,clien]ii nu credeau `n zvonuriledup\ care, `n locul cafenelei, seva m\ri restaurantul acelea[ifirme... Pe la Cap[a au trecut fi-gurile cele mai reprezentative alepoliticii [i culturii noastre... Chiar

sub ultimele guverne au fostoameni politici care au aflat laCap[a c\ sunt mini[tri.>

Un punct de vedereasupra universului

Un alt ziar, `n cuprinsul unuireportaj intitulat - scriec\, al\turi de Teras\, Kbler [iRiegler, Cap[a r\mne o firm\istoric\ legat\ strns de mi[carealiterar\ de la noi: Intrarea litera]ilor la Cap[a ainspirat o seam\ de foiletoane,chiar `n presa str\in\. Articolele

publicate `n subsolurile ziarelorcuprind considera]ii despreCap[a, care, dup\ unii, ar fidec\zut pe motiv c\ boemareprezentat\ prin scriitori [i ziari[tis-a amestecat sau a luat loculvechii aristocra]ii.

~ntr-un foileton vienez - (11 ian. 1932) -Cap[a e comparat\ cu Sacher -dup\ cum al]ii compar\ Cap[a cuTortoni: .

Publicistul Leontin Iliescu a scrisc\ la Cap[a se redactau zilnic, `ncele mai variate edi]ii, gazeta vor-bit\, interesant\ mai ales prin fap-tul c\ nu era `n obiectivul cenzurii.{i mai departe: ...

Cap[a nu poate s\moar\

Un ziarist, lund un interviu unui, scrie `ntre altele:.{i-apoi: ...

~ntr-un reportaj pe trei coloane,

intitulat: , se scrie: >ocafenea care a acumulat `n cte-va decenii de existen]\ cel maiinteresant material, nf\]i[ndvia]a noastr\ public\ [i ,

`n toate domeniile>.Sub titlul, , un altarticol cuprinde aceast\observa]ie: .

Dar, s-ar putea spune: mult zgo-mot pentru nimic! C\ci, `n ziua de15 decembrie 1936, ziarele aupublicat urm\torul anun]: Pe drept cuvnt, o revist\ a scrisurm\toarele: Nu demult, un distins profesor

universitar, membru al AcademieiRomne, a scris: . M\rturisire revelatoarepentru atrac]ia Casei Cap[a.

(Va urma)

Banchetul meude Ion Minulescu

(poezie dedicat\ prietenilor dela Cap[a)

~n cinstea plictiselii meleVoi da la noapte un banchetCu versuri,Muzic\{i poze plastice cu steleDe cabaret

Voi pune-n capul mesei pepoe]i(Poe]ii sunt nebuni inofensivi),

~n coad\ pe dresorii de sticle]i{i printre eiSimetric a[eza]i,Ca vorbele cu tlc dintr-o[arad\Pe Bunii-Templieri, `ntre be]ivi,Pe filozofii gravi `ntre rata]i,Pe Muze-ntre femeile de strad\{i lng\ surdo-mu]i pe

guralivi

Banchetul meu va fi un faptdivers,Expus a doua zi [i comentatDe pres\ [i de public (vai!)inversDe cum a[ vrea s\-l dau cu-adev\ratDar cum va fi cu totul gratuitDe la-nceput [i pn\ la sfr[it,Eu cred{i sper

C-att mncarea ct [i b\uturaVor s\tura complet literaturaDe la Hors doeuvre

Dumitru Budrala- Director [i fondatoral Festivalului

ASTRA FILMDumitru Budrala


36/52


Ora[ele `n care s-a prezen-tat filmul au fost Alcalade Henares, Coslada,

Torejon de Ardoz, San Martinde la Vega, Alcobendas,Calatayud, Alcazar de SanJuan, Roquetas del Mar,Castellon [i Lograno. Printre

membrii delega]iei romne `n

Spania s-au num\rat MaiaMorgenstern, Dorel Vi[an,Mircea Albulescu, {erbanMarinescu (regizorul filmului),Pepino Popescu (pre[edinteleAVER), Daniela Elena Popescu(vicepre[edinte AVER) [icunoscutul impresar Joey deAlvare.

Coinciden]\ fericit\Presa comunit\]ii romne dinSpania a `ntmpinat cu c\ldur\

acest eveniment. Sosireadelega]iei de la Bucure[ti a coin-cis fericit cu apari]ia, la numaicteva zile, a num\rului 100 alpublica]iei de limb\ romn\


37/52


Spania, soranoastr\ mai mare

Spicuim cteva dintre declara]iilef\cute de ace[tia ziari[tilor pre-zen]i la eveniment.{erban Marinescu: Filmul s-an\scut dintr-o mare iubire -iubirea noastr\ pentru proiect [i anoastr\ pentru noi, ca echip\.Dorel Vi[an: Este un film intere-sant, deosebit, dup\ o cartemare, un film care poate c\ e maipu]in cunoscut `n lume, dar careduce la lucrurile fundamentale [i,de aceea, va fi `n]eles de toat\

lumea: [i de spanioli, [i deromni.Mircea Albulescu: Fiecare om,

`n via]\, are fra]i [i surori maimari. Cultura romneasc\ este

binecuvntat\ pentru c\ are, iat\,surori mai mari, mai frumoase [imai puternice: cultura din Spania,din Fran]a, din Italia [i de ce nu,din Germania, chiar dac\ aceastanu are o limb\ romanic\. Nesim]im bine cu tine, sora mea maimare, Spania, [i abia a[tept s\ne revedem [i s\ ne oferim toatesemnele de iubire reciproc\!.

regal actoricesc. Nici un film romnesc de pn\atunci, [i nici de atunci `ncoace, nu a beneficiat deo distribu]ie att de grandioas\. S-a filmat, timp de35 de zile, cu o d\ruire [i un entuziasm f\r\ prece-dent. Era primul film privat romnesc [i toat\echipa credea c\ particip\ la o revolu]ie `n cine-matografie. A fost cntecul de leb\d\ al unor mari

actori ca {tefan B\nic\, George Constantin, NinoAnghel, Aristide Teic\ [i Ileana Predescu.Regretata actri]\ juca `n film rolul unei femei bol-nave de cancer `n ultima faz\, `n timp ce ea chiar

suferea de aceast\ boal\, aflat\ `n stadiu terminal.Al]i mari actori din distribu]ie au fost {tefanIordache, Maia Morgenstern, Gheorghe Dinic\,Mitic\ Popescu, Mircea Albulescu, Dorel Vi[an,Colea R\utu, Victor Rebengiuc, Mariana Mihu],Tora Vasilescu, Valentin Uritescu, Emil Hossu,Bujor Macri etc. Pe lng\ regia de excep]ie, pelicu-

la avea [i toate datele unei produc]ii cu succes decas\, iar momentul lans\rii era ct se poate deoportun. Din p\cate, a r\mas doar un film dereferin]\ `n cinematografia autohton\.

Dorel Vi[an, Mircea Albulescu [i {erban Marinescu la Madrid,dup\ ce [i-au cump\rat... [epci


38/52


Re`ntlnirea cu publicul afost, pe de o parte, efectuldorin]ei acestuia, iar pe dealt\ parte meritul unui manage-ment adecvat. Ultimii directori aicelor dou\ institu]ii (C\t\linIonescu Arbore - la Oper\ [iR\zvan Dinc\ - la Operet\) suntoameni familiariza]i cu conceptulde marketing.

Opereta nu arerecitativ vorbit

La o prim\ vedere, opera [i operetasunt dou\ genuri foarte `nrudite.Ambele sunt structurate pe cte treicomponente majore ale actului sce-nic: muzical\, actoriceasc\ [i core-grafic\. De asemenea, ambele aurecitativ vorbit, ca [i teatrul, iarcomedia le caracterizeaz\ `ntr-ooarecare m\sur\ pe fiecare. Dar, la`ntrebarea fireasc\, de ce opera [iopereta nu sunt colocatare, attC\t\lin I. Arbore, directorul generalal Operei Na]ionale, ct [i DanielEufrosin, directorul executiv alTeatrului de Operet\ Ion Dacian,au pus accentul mai degrab\ pediferen]e dect pe asem\n\ri. N-aucum s\ fie colocatare - spune direc-torul Operei Na]ionale - pentru c\ auorient\ri diferite [i specializ\ridiferite ale arti[tilor. Dintr-o mareeconomie bugetar\ s-a ajuns ca

teatrele din provincie s\ aib\ reper-toriu [i de oper\, [i de operet\.Recitativul vorbit din oper\ nu-i d\

acesteia caracter de operet\. Iaropereta nu are recitativ vorbit, ciscene `ntregi de text actoricesc,care se rezolv\ ca [i `n spectacolulteatral.

Analogii [i diferen]eDaniel Eufrosin a f\cut ctevanuan]\ri mai aplicate, relativ la dife-ren]ele dintre cele dou\ genuri:Opereta, ca gen muzical distinct, afost `ntemeiat\ de Offenbach (1818-

1880 - n.r.) [i a reprezentat o form\de satir\ social\, de ridiculizare aaristocra]iei. Era inspirat\, deci, din

contemporaneitate [i se adresaacelei p\turi sociale pe care ast\zi onumim . Opereteles-au clasicizat prin trecerea timpului,dar s-au clasicizat numai specta-colele compuse atunci. Celelalte aucontinuat s\ se inspire din realitate.Muzicalul, de pild\, e forma contem-poran\ a operetei, este direc]ia `ncare aceasta a evoluat. Opera, `nschimb, s-a orientat `nc\ de la`nceput spre subiecte sau spre teme

dou\rude

certateMiron Manega

Dup\ 1990, Opera [i Opereta au resim]it, mai puternic dect oricealt\ institu]ie de spectacol, efectele nefaste ale democra]iei. Au

r\mas, practic, f\r\ public. Situa]ia s-a restabilit abia prin 97-98, laOperet\, [i dup\ 2004 la Oper\. Teatrul de Operet\ a avut `ns\ o

pauz\ for]at\, de doi ani, din 2005, cnd a luat foc.

Opera [i OperetaOpera [i Opereta

C\t\lin Arbore Daniel Eufrosin


39/52


clasice. Nu [tiu s\ r\spund la `ntre-barea legat\ de evolu]ia operei.Cred c\ `nc\ `[i caut\ drumul...Exist\ `ns\ [i analogii `ntre oper\ [ioperet\. Opera comic\ [i operabuf\ stau cumva la baza direc]ieispre operet\.Opera [i Opereta se situeaz\ astfel,

de[i sunt rude apropiate, pe pozi]iioarecum ireconciliabile. Dar, ca `norice , exist\ [iarmisti]ii. Astfel, `n luna mai a anuluiacesta, Teatrul Na]ional de Operet\a realizat, `n parteneriat cu OperaNa]ional\ Romn\, concertul-spec-tacol , opera baro-ca de Michel Pignolet [i JohnFrederick Lampe - regia AndreeaValean. Produc]ia s-a realizat ns\cu sprijinul Ambasadei Fran]ei nRomnia [i a Institutului Francez dinBucure[ti.

Decor... live, cu{tefan Popa Popas

Se [tie c\ Teatrul Na]ional deOperet\ Ion Dacian e g\zduit, decnd vechiul sediu a fost demolat deCeau[escu (`n 1986), `n cl\direaTeatrului Na]ional. Dar pu]in\ lume[tie c\ spectacolul de mare succesal Na]ionalului, Burghezul gen-tilom, `n regia lui Petric\ Ionescu,este realizat `n coproduc]ie cuTeatrul de Operet\. Soli[tii vocali,corul, soli[tii de balet, ansamblul de

balet [i orchestra apar]in TeatruluiIon Dacian. Ceea ce denot\ obun\ simbioz\ `ntre locatari. Ar fifost [i mai bun\ dac\ s-ar fimen]ionat [i pe afi[ c\ e vorba de ocoproduc]ie... Dar este numai un

aspect al nenum\ratelor experi-mente spectaculare comise deTeatrul Ion Dacian de laredeschidere `ncoace. Cea dintipremier\ (31 martie 2005) a avut loc`nainte de a fi gata repara]iile lascen\. Conducerea teatrului(R\zvan Dinc\ [i Daniel Eufrosin) n-

a mai a[teptat finalul lucr\rilor: auscos o parte din scaune [i au mon-tat o alt\ scen\ `n fa]a celei vechi,astfel `nct premiera s\ aib\ loc ladata promis\. A[a a redebutatTeatrul Na]ional de Operet\, cucolajul Broadway. Bucure[ti, unspectacol `n regia colectiv\ a luiAlexandru Tocilescu, Ion Caramitru,Beatrice Rancea, Radu Afrim,Cornel Todea, Radu Alexandru Nica[i R\zvan Dinc\. O alt\ g\selni]\de marketing a neastmp\ra]ilordirectori a fost, la premiera specta-colului Ce `nseamn\ s\ fii...Bunbury (muzical de GerdNatschinski, dup\ Oscar Wilde),pictarea `n direct a decorurilor.Autorul acestui... live scenografic afost {tefan Popa Popas.

Hausvater [iTocilescu adopta]i

de Oper\Nici Opera Na]ional\ n-a stat cuminile `n sn la capitolul marketing.Au fost aduse `n spectacole numecelebre, au fost solicita]i `n

realizarea scenografiei creatori dinlumea modei (Irina Schrotter, care acreat costumele la OlandezulZbur\tor, de Wagner), s-au experi-mentat mont\ri cu regizori din altezone ale spectacolului. Unul dintre

ace[tia este Alexander Hausvater,care a regizat, anul acesta,Trubadurul de Verdi, un spectacolmodern, ce `mbin\ cu succes toateformele posibile de art\: muzica,coregrafia, elementele de acroba]ie,jocul, proiec]iile, sculptura, efectelepirotehnice, costume [i cafuri de

rockeri etc. Totul, `ntr-un show sin-cretic [i monumental, care ofer\spectatorului modern o alt\ viziuneasupra lui Verdi. Spectacolul sejoac\ permanent cu sala plin\ [i cucasa `nchis\. O alt\ `ndr\zneal\artistic\ este montarea operei Faustde Charles Gounod `n regia luiAlexandru Tocilescu. Premiera aavut loc la mijlocul lunii octombrie.

Re`ntoarcereapublicului r\t\citor

~n concluzie, dinamica prezen]ei

publicului `n s\lile de spectacol aleOperei [i Operetei, `n perioada dedup\ 1990, comparativ cu cea ante-rioar\, suport\ urm\torul scenariuexplicativ: `n comunism, s\lile despectacole erau refugii sociale.Oamenii evadau din realitatea opre-siv\ `n care tr\iau `n realitatea virtu-al\ a spectacolului, fie el de teatru,oper\ sau operet\. Revenirea pu-blicului `n s\li se explic\, par]ial, prinacela[i fenomen: oamenii s-aus\turat de spectacolul prost alrealit\]ii, exhibat\ prin toate canalele

media. Nevoia de calitate a creatastfel orizontul de a[teptare al pu-blicului, `n `ntmpinarea c\ruia avenit managementul eficient al actu-alilor directori ai Teatrului Na]ionalde Operet\ [i Operei Na]ionale.

Stagiunea 2007-2008 a Teatrului

Na]ional deOperet\ a fostdeschis\ cu

opereta, deEmmerich

Kalman, `n regialui Nicu[or

Constantinescu.


40/52

40

Istoria filmului romnesc (V)

Industriaromneasc\ de film

www.VREAU BILET.ro

La 30 decembrie 1947 regele Mihai I a fost obligat s\ abdice [i afost instaurat primul guvern pro-sovietic. Regimul comunist a avutca efect, `n domeniul cinematografiei, o produc]ie de filme exclusivde stat, care ajunge destul de mare `n anii 80 (peste 30 de filme de

fic]iune anual), [i o cre[tere considerabil\ a num\rului de cine-matografe, inclusiv `n mediul rural.

~n 1950 (23 septembrie) se nfiin]eaz\ Studiourile ci-nematografice Bucure[ti,destinate produc]iei defilme artistice [i deanima]ie. Totodat\, `ncepeconstruc]ia Centrului deproduc]ie cinematografic\

(Studiourile Buftea), inau-gurat `n 1951. Studiourilevor ajunge la `ntreagacapacitate `n 1959,cuprinznd cinci platouride filmare, un platou defilm\ri combinate, un la-borator de prelucrare apeliculei etc.

Coproduc]ii

cu nou\ ]\riAstfel au fost create condi]iilenecesare pentru realizareafilmelor artistice romne[ti, bachiar a unor coproduc]iiinterna]ionale (Citadelasf\rmat\, 1957, `n regia luiMarc Maurette, Ciulinii B\r\ga-nului, 1957, `n regia lui LouisDaquin, Codin, 1963, `n regia luiHenri Colpi, ambele dup\ opereale scriitorului romno-francezPanait Istrati, Serb\rile galante,1965, `n regia lui Ren Clair,

Steaua f\r\ nume, 1966, `nregia lui Henri Colpi, {apte b\ie]i[i o [treng\ri]\, 1966, `n regia luiBernard Borderie, sau western-uri

(`n anii 80, realizate de Dan Pi]a[i Mircea Veroiu). Coproduc]iile

au continuat, mai ales cu Italia,dar cu regizori romni: Dacii(1966, regia Sergiu Nicolaescu),Columna (1968, regia MirceaDr\gan), Baltagul (1969, regiaMircea Mure[an). Pn\ `n 1990,

`n ciuda barierelor ideologice, aufost realizate coproduc]ii cu nou\]\ri.De[i prin colaborarea cu UFABerlin au fost realizate `nRomnia jurnale de actualit\]i [idocumentare color (primul -

Bucure[ti, 1942, de TraianBratu) `nc\ din timpul celui de-aldoilea r\zboi mondial, s-aup\strat foarte pu]ine imagini color

de atunci. Din 1955, o dat\ curealizarea primului film de fic]iunecolor, Nuf\rul ro[u, `n regia luiGeorge Tobias (un film de aven-turi cu intrig\ poli]ist\, localizat `nDelta Dun\rii), filmele color audevenit o prezen]\ constant\ peecranele romne[ti.

Animafilm~n 1957 (4 iulie) este `nfiin]at\Arhiva Na]ional\ de Filme carepreia filmele din patrimoniul ONC[i, `n regim de depozit legal,filmele care ruleaz\ pe teritoriulRomniei.

~nfiin]area studioului Animafilm(30 iunie 1964) a dat un impulsmajor produc]iei de desene ani-


41/52

41

mate astfel `nct aici s-au pututafirma, pe lng\ Ion Popescu-Gopo creatori precum Bob

C\linescu (prin Dl. Goe, Frescaetc. [i-a probat versatilitatea [igustul experimentului), Artin

Badea (creatorul serialului B\l\-nel [i Miaunel), Florin Anghe-lescu (creatorul seriilor Pic [iPoc, P\tr\]el, respectiv continu-ator al seriei B\l\nel), pictorulSabin B\la[a (prin desene ani-

mate memorabile, mai ales pentruadul]i), Izabela Petra[incu (uti-liznd lna ca material inedit `n

anima]ie), Liliana Petru]iu, IonTruic\, Constantin P\un (cei treivalorificnd motive folclorice

romne[ti), OlimpV\r\[teanu (seri-alul Pic [i Poc),Lumini]a Cazacu(realizatoareaunor desene ani-mate ironice `ncare Penelopa [iUlise sunt privi]idin perspectivacontemporan\),

ConstantinCrhm\rel, IulianHermeneanu(colaboratori ai luiGopo), GeorgeSibianu (prin seri-

alele sale Clubul curio[ilor [iVreau s\ [tiu), Victor Antonescu(serialele de lung metrajRobinson Crusoe, Aven-turi submarine, Uimitoare-le aventuri ale mu[cheta-rilor), Mircea Toia [i C\linCazan (Misiunea spa]ial\

Delta), caricaturi[tii NellCobar (serialul Mihaela) [iMatty Aslan (seria Formi-ca, compus\ din foarteconcentrate apologuri ironi-ce, destinate adul]ilor) etc.

StudioulSahiafilm [i

revista Cinema~n timpul comunismului aexistat o produc]ie impor-tant\ de filme docu-

mentare, datorate mai alesstudioului specializat,Sahia, `nfiin]at `n 1949.Produc]ia de filme docu-

mentare a atins un maximum de100 de filme pe an. Unelereprezint\ comenzi de filme turis-tice, de propagand\ sau de popu-larizare a [tiin]ei, `n schimb omare parte din ele `[i p\streaz\valoarea [i azi. Cei mai importan]irealizatori de filme documentare

sunt: Mirel Ilie[iu, Ion Bostan(autorul unor documentare me-morabile despre Delta Dun\rii [im\n\stirile din nordul Moldovei),Dona Barta, Paul Barb\neagr\(ini]ial operator, din 1965 `nFran]a), Nina Behar, Iosif Bertok,Nicoale Cabel, Copel Moscu,Alecu Croitoru, OlimpiaDaicoviciu, Dumitru Done, ErichNussbaum, Jean Petrovici,Sabina Pop, Slavomir Popovici,Doru Segal, Erwin Szekler,Elefterie Voiculescu, AlexandruGa[par, Titus Meszaros, PompiliuGlmeanu, Paul Orza etc. ~ntre1951-1959 [i desf\[oar\ activi-tatea `n Romnia ca realizator defilme documentare [i marea regi-zoare maghiar\ Marta Meszaros.

~n 1957 a `nceput s\ apar\revista Film, din 1963 Cinema,condus\ mai `nti de Victor Iliu,apoi de Ioan Grigorescu [iEcaterina Oproiu, singura dedi-cat\ celei de-a 7-a arte `n timpulcomunismului [i totodat\ revista

de cinema cu cea mai `ndelun-gat\ apari]ie, pn\ `n 1998 (dup\1990 sub denumirea de NoulCinema).

(dup\


42/52

Scenariul apar]ine tot lui MirceaDaneliuc [i e inspirat din carteasa, , ap\rut\ `n 1999 [i reedi-tat\ `n 2000. Filmul are [i doidebutan]i: Serghei Mizil, fostulamic al lui Nicu Ceau[escu, [iactorul de revist\ Cornel Pala-

de. Despre aceste debuturi, dar[i despre film `n general, ne-adezv\luit mai multe so]ia regi-zorului, Cecilia Brbora, careeste [i eroina filmului(Marilena).

Triunghiul amoros- Care este traseul ideii acestuifilm?- Ca [i Sistemul nervos, un filmdin 2005 al so]ului meu, scenariule inspirat din cartea Marilena [i

cteva volupt\]i, reeditat\ `n2000 cu titlul Marilene... E vorbade trei persoane care poart\numele Marilena: mam\, fiic\ [inepoat\...

- Despre ce e vorba `n film?- E o comedie cu substrat dra-matic. Comicul este `ns\ mai multde situa]ie [i de limbaj... ~n esen]\e vorba de un triunghi amoros, alc\rui vrf sunt eu, Marilena, iarceilal]i doi sunt Serghei Mizil [iNicodim Ungureanu. Eu sunt iubi-

ta lui Serghei (Radu, `n film), careemigreaz\ `n Canada s\ fac\bani. ~nainte de a pleca, las\ `ngrija celui mai bun prieten, Sebi(interpretat de Nicodim Ungurea-nu), femeia [i ma[ina. Cndrevine, dup\ patru ani, adus depoli]ia canadian\, `[i g\se[te ma-[ina bu[it\ [i iubita cu copil mic.Tot filmul e o nebunie de situa]iicomice `n care ea (eu adic\)ascunde de iubitul revenit penea[teptate copilul f\cut cu Sebi.

Smntnic\ [i Aurica- Cine mai joac\ `n film?- Sunt cinci personaje `n total.Celelalte dou\ sunt interpretate

de Anca Sigart\u [i CornelPalade.- Palade este la primul film?- Da, debuteaz\ `n film, ca [iSerghei Mizil... El este Smn-tnic\, un inginer de la o fabric\de cizme de cauciuc, iar AncaSigart\u este Aurica, so]ia lui.- De ce ascunde Marilena copilul?~l mai iube[te pe Radu, sper\ s\-lrec[tige?...- Da, ea `l iube[te foarte mult.Copilul a ap\rut din gre[al\. S-aculcat cu Sebi pentru c\ eradezorientat\ [i singur\. Marilenae o fat\ simpl\ care nu vrea de lavia]\ dect pu]in\ aten]ie dinpartea oamenilor. De aceea i-a [icedat lui Sebi...- La ct de exigent [i de riguroseste Mircea Daneliuc - l-am v\zut

la film\ri - aveam impresia c\ nuagreeaz\ ideea de a lucra cuactori neprofesioni[ti. Ric\R\ducanu din [i, acum, Serghei Mizil `n


43/52

na>, contrazic aceast\ percep]ie.Sau m-am `n[elat...?- V-a]i `n[elat. Mircea a lucrat `ntot-deauna cu actori neprofesioni[ti.Ba chiar [i-a dorit s\ fac\ un filmNUMAI cu neprofesioni[ti. N-areu[it dar, aproape `n fiecare filmal lui exist\ cel pu]in unul. ~n Ia-

cob, de exemplu, inginerul din mi-n\ este jucat de un... bijutier: PuiuMatei, unul dintre cei mai maribijutieri din Romnia. ~n au jucat vreo zece nepro-fesioni[ti. ~n , deasemenea, a lucrat cu o mulatr\de 17 ani, Beatrice Benedi, careacum e student\ la teatru.

Serghei Mizil, actorul- Cum l-a ales pe Serghei Mizil `nrolul lui Radu? A f\cut casting?

- Casting s-a f\cut, dar nu pentruSerghei. Pe el l-a ales dup\ ce l-av\zut la televizor, `ntr-un talk-show.- Dumneavoastr\ cum l-a]i primit capartener? A]i avut `ncredere `n el?- M\rturisesc c\, la `nceput, nu.Asta pn\ am `nceput s\ film\m.Serghei a fost extraordinar de dis-ciplinat [i de con[tiincios. Maimult, a intervenit cu propriile luireplici, atunci cnd cele din sce-nariu nu i se potriveau, a modifi-cat unele fraze, unele expresii...- {i regizorul a fost de acord?

- Normal. Lui Mircea Daneliuc `iplac actorii care-l surprind la ca-dru, care sunt creativi. {i vreaus\ spun c\ s-a filmat timp de 35de zile, pe o c\ldur\ infernal\.Foarte pu]ini neprofesioni[ti rezis-t\ `n asemenea condi]ii. {i totu[iSerghei s-a comportat exemplar,att ca actor, ct [i ca om deechip\... Un foarte bun camarad.De fapt, toat\ echipa a fost extra-ordinar\. O s\ vede]i filmul [i os\ v\ da]i seama...

Doamne, ce urt\-ilumea!

- Cel\lalt , CornelPalade, cum s-a adaptat?- Magistral. La `nceput i-a fostfric\. ~i spunea lui Mircea:. . {i a[a s-a

`ntmplat: e un cu totul alt CornelPalade dect cel de pe scen\ saude la televizor...- S-au tras multe ?- Nu, nu s-au tras multe. ~n generalDaneliuc nu trage multe duble, pen-tru c\ [tie ce vrea [i repet\ foartemult `nainte. {i, cu toate astea, s-afilmat foarte mult, chiar [i 200 demetri pe zi, ceea ce este enorm.Chiar [i 150 de metri e mult...- Este un film de atmosfer\, sau

de interpretare?- De[i s-ar putea crede altceva,avnd `n vedere c\ nici SergheiMizil, nici Cornel Palade n-au mai

jucat `n film, v\ spun cu toat\convingerea c\ e un film de acto-rie, de interpretare.- Mircea Daneliuc are de a lansa expresii memorabile:,sau . Se `ntrevede ceva degenul \sta `n ?- Da... am rostit-o chiar eu, `n


44/52

Filmul lui Iepan urm\re[te via]alui Bela Lugosi, starul holly-woodian de origine romn\,primul care l-a `ntruchipat peDracula, personaj cu care aajuns s\ se identifice `n primaparte a secolului trecut.Vampirul dec\zut realizeaz\nu numai o colec]ie de imaginicelebre legate de via]a luiLugosi, ci aduce `n prim plan [io serie `ntreag\ de secven]e[ocante despre obiceiurileprecre[tine legate de moarte,din Banat [i Transilvania.

Ritualuri vechi de

3-4000 de aniAm ales s\ aduc `n discu]ie [iaceste ritualuri precre[tine,deoarece cred c\ este un dome-niu care ]ine de antropologie [i decare nu ar trebui s\ ne ferim.Aceste ritualuri alc\tuiesc opoveste mult mai interesant\

dect cea a lui Bram Stocker. Aici

m\ refer la ritualurile vechi de 3-4000 de ani, a precizat Iepan.Cunoscut realizator de docu-mentare care studiaz\ am\nun]itastfel de ritualuri, tradi]ii [i mituristr\vechi, Iepan consider\ c\istoria lui Bela Lugosi [i-ar pierdeimportan]a f\r\ acea leg\tur\ vi-zibil\ cu aceste tradi]ii [i mituri.Mai toate documentarele despreDracula ocolesc aceste tradi]iiprecre[tine. {i cred c\ mai exist\o legitimitate pentru faptul c\ amadus aceste discu]ii `n film - BelaLugosi a construit constant o le-gend\ `n jurul s\u. A fost decizialui de a se promova `n felul aces-ta. Iar aceast\ alegere a lui `mipermite s\ duc specula]ia maideparte. Nu po]i vorbi despreLugosi f\r\ s\ prezin]i astfel deritualuri, a ad\ugat Florin Iepan.

Dracula - dependentde droguri

Documentarul lui Florin Iepanurm\re[te cu lux de am\nuntecariera primului actor care l-a

`ntruchipat pe Dracula, misticulvampir `nchipuit de Bram Stocker.Personaj pentru care [i-ar punecariera la b\taie mul]i actori `nziua de azi, `n primii ani ai cine-matografiei, Universal Pictures ag\sit relativ greu un actor dispuss\ joace pe un astfel de scenariu.Bela Lugosi [i-a dorit mult acestlucru, jucnd acest rol `n mai mul-te piese de teatru. Succesul fil-mului `n Statele Unite l-a transfor-mat aproape peste noapte `ntr-unadin cele mai cunoscute figuri de laHollywood. A jucat `n peste 100

de filme, a fost c\s\torit de patruori, a devenit un megastar alprimei jum\t\]i de secol.Figura lui Bela Lugosi se confun-

dase cu cea a lui Dracula. F\r\Lugosi nu ar fi existat Dracula,concluzioneaz\ cei care l-aucunoscut pe Bela Lugosi - printreace[tia, Bela Lugosi jr., regizorulIstvn Szab, actorul Boris Karloff(primul actor care l-a jucat peFrankenstein) sau istoricul de filmGary Rhodes.Filmul lui Iepan surprinde [i mo-mentele de dec\dere ale actorului- Bela Lugosi este primul artist dela Hollywood care `[i recunoa[tedependen]a de droguri [i care nuascunde faptul c\ urmeaz\ o cur\de dezintoxicare.

(Material furnizat de biroul depres\ al ASTRA Film Fest)

Primul Dracula de la

Hollywood era din LugojVampirul dec\zut (The Fallen Vampire), filmul lui FlorinIepan, a avut premiera `n luna octombrie la Sibiu, `n cadrul

Festivalului ASTRA Film Fest. Acest film nu l-am f\cut pentrumine - a declarat autorul filmului. L-am f\cut pentru televiziune[i sunt onorat c\ premiera lui are loc `n cadrul acestui Festival.

Vampirul dec\zut face parte dintr-o serie de filme biografice

despre mai mul]i actori americani cu origine est-european\.



45/52


46/52


Obsedat\ de personalitatealui George Enescu, FloricaGheorghescu (realizatoruldocumentarului) a ajunss\-i scrie, `n 1992, LorduluiYehudi Menuhin. Spre sur-prinderea ei, sir Yehudi i-ar\spuns pe loc. Ba maimult chiar, [i-a oferit colaborarea la realizarea fil-mului. Distinsul muzicolog Florica Gheorghescunici nu `ndr\znise s\ viseze vreodat\ c\ vaputea sta `n livingul elegantei re[edinte lon-doneze a celebrului muzician, timp de o zi

`ntreag\. {i totu[i, acest lucru s-a `ntmplat.

Elevul [i mentorulA realizat, prin amabilitatea lordului Menuhin, uninterviu de peste o or\. Este o pledoarie superb\,unic\, despre o prietenie nobil\, care l-a legat pecelebrul violonist [i dirijor Yehudi Menuhin, deceniila rnd, de maestrul s\u George Enescu, pn\ `nclipa `n care, obosit, acesta a p\r\sit partiturile p\-mnte[ti pentru a face muzic\ prin Cmpiile Elizee.

~ntr-o lume cu sufletul uscat, mecanic [i mercantil,filmul acesta este o revenire la via]\, la speran]\, lafrumos [i la adev\r... Menuhin, la vrsta de 8 ani, [i

l-a ales pe Enescu profesor, refuznd cu `nc\p\]-nare toate numele sonore ale timpului. L-a a[teptatpe maestru luni de zile s\ se `ntoarc\ din turneelesale, venind cu toat\ familia aici, `n Romnia, numaipentru a-l avea ca `nv\]\tor. Au cntat `mpreun\ laNew York, `ntr-un concert transmis, se pare, depatru televiziuni, `n 1946! ~n film, al\turi de Sir Yehu-di Menuhin, apar al]i uria[i ai muzicii secolului XX.Cel mai mare pianist al timpului, Artur Rubinstein,

Enescu, `n inima mea

Profesorul LorduluiYehudi MenuhinProfesorul LorduluiYehudi MenuhinFilmul Enescu, `ninima mea a primitpremiul FestivaluluiInterna]ional de laMonte Carlo. TVRMedia l-a transpuspe suport DVD [i l-aredat publiculuiiubitor de art\ devaloare, nucontraf\cut\.

Eram pe atunci foarte tn\r. B\iat s\rac laParis . ntr-o zi, Enescu m\ ntlne[te pe strad\[i m\ ntreab\: . Acestaeste, poate, un mic am\nunt. Dar este unul din-tre acelea care vorbesc despre Enescu omul,marele om. (Artur Rubinstein, 1964)


47/52


evreul polonez americanizat, zicea(cu jucat\ sup\rare) c\ a fost gelospe George Enescu, pentru c\ lapian era mai bun dect el. Mai aparSir John Barbirolli, Cella Dela-vrancea, Const. Bobescu, PascalBentoiu [i Lory Wallfisch- celebr\pianist\, al c\rei so] (Ernest) a fost

tot elevul lui Enescu. Ace[tia, fiindevrei, au fost proteja]i de Enescu `nanii blestema]i ai r\zboiului.

Treptele unui vis~nc\ de la prima edi]ie a Festivalului[i Concursului Interna]ional GeorgeEnescu din 1958, Florica Gheor-ghescu [i-a dorit s\ contribuie (mult,pu]in) la r\spndirea n lume a isto-riei vie]ii [i operei marelui artist. ~l l\s\m pe omul deteleviziune s\ vorbeasc\ despre cum a `nceputmarea aventur\ a na[terii acestui film `nchinat unui

geniu: Au trecut anii, am acumulat tot mai multeinforma]ii [i abia n anul 1980 am avut curajul,ndr\zneala de a concepe un scenariu inspirat demuzica enescian\, mai precis de o oper\ a sa dintinere]e. Era vorba de Suita simfonic\ S\teasca, pecare am transpus-o ntr-un poem cinematografic.Film\rile s-au realizat la Liveni, satul de ob\r[ie almuzicianului. Filmul a fost primit cu c\ldur\ de pu-blic, de critic\ [i a fost premiat n prestigioase festi-valuri [i concursuri din ]ar\ [i str\in\tate. A urmatapoi filmul de televiziune Concertul, inspirat de celedou\ rapsodii. {i acest film a fost premiat. Ambeleproduc]ii mi-au adus multe satisfac]ii, dar visul meumergea mai departe, c\tre altceva...

~ntlnirea cu LordulA[a am ajuns s\-i scriu, n 1992, lordului YehudiMenuhin - poveste[te mai departe FloricaGheorghescu - pentru a-l ruga s\ ne spun\ dac\are cuno[tin]\ despre existen]a unor documenteprivind via]a [i opera lui George Enescu. Domnia saa avut gentile]ea de a-mi r\spunde imediat,interesndu-se de structura filmului [i de alteam\nunte ale proiectului pe care inten]ionam s\-lrealizez. R\spunsul s\u dep\[ea a[tept\rile mele.I-am scris imediat [i, spre surprinderea [i bucuriamea f\r\ margini, Sir Menuhin mi-a r\spuns dinnou, propunndu-mi chiar s\ colaboreze larealizarea filmului. A[a am ajuns, `n 1993, la Londra,

mpreun\ cu operatorul George Pascaru. ~n ChesterSquare, la num\rul 65, se afla somptuoasa vil\ amaestrului Yehudi Menuhin. Ne-a primit cu o c\ldur\emo]ionant\, semn al admira]iei [i pre]uirii uria[epe care le-a nutrit de-a lungul ntregii sale vie]i fa]\de maestrul mult iubit. Interviul, realizat n lini[teaelegantei [i primitoarei sale case, constituie, pentrugenera]iile de ast\zi [i pentru cele viitoare, o pagin\de istorie a muzicii romne[ti [i universale, totulizvornd dintr-o impresionant\, cald\ [i nobil\ pri-etenie [i din pre]uirea elevului pentru distinsul s\u

maestru. Filmul, intitulat sugestiv , a fost recompensat cu [ase premii presti-gioase n ]ar\. De asemenea, a primit premiulFestivalului Interna]ional de la Monte Carlo.

Cine a fostYehudi Menuhin

Violonistul [i dirijorul americanYehudi Menuhin a avut una dintrecele mai lungi [i distinse cariere alesecolului al XX-lea. N\scut la NewYork din p\rin]i ruso-evrei ce auemigrat `n America, YehudiMenuhin `ncepe studiul viorii lavrsta de 3 ani, cu Sigmund Anker.Debuteaz\ la vrsta de [apte ani,interpretnd Concertul pentruvioar\ a lui Mendelssohn. Ca ado-lescent va realiza turnee `n jurullumii, fiind considerat unul dintre ceimai buni cu mult `nainte de a implinivrsta de 20 de ani. A studiat, `nanii tinere]ii, la Paris cu violonistul

[i compozitorul George Enescu, care a reprezentatprima mare influen]\ asupra tn\rului muzician. Ceidoi vor r\mne peste ani buni prieteni [i colabora-

tori. ~n timpul celui de-al doilea R\zboi Mondial,Menuhin va sus]ine peste 500 de concerte pentrutrupele Aliate, iar la `ntoarcerea `n Germania a con-certat pentru cei elibera]i din lag\rele de concen-trare. Aceast\ vizit\ `l va marca profund. De-a lungulanilor 40 [i 50, Yehudi Menuhin a sus]inut concerte[i a f\cut `nregistr\ri ale celor mai importante parti-turi ale muzicii clasice, dup\ toate canoanele genu-lui. Una dintre marile sale realiz\ri a fost inter-pretarea Sonatei pentru vioar\ solo a lui BelaBartok. La `nceputul anilor 60, Menuhin se va impli-ca `n dezvoltarea muzicii, deschiznd, `n 1963,{coala Yehudi Menuhin, o institu]ie pentru copiidota]i din punct de vedere muzical. De asemenea,

`n aceast\ perioad\ a `nceput s\ dirijeze, lucru pecare-l va face pn\ la sfr[itul vie]ii sale. A dirijat lafoarte multe festivaluri [i aproape toate marileorchestre ale lumii. ~n anul 1985 prime[te cet\]eniabritanic\ [i este numit Sir Yehudi. A murit la Berlin,la 12 martie 1999. (Narcisa Urechiu[\)

Enescu, `n inima meaDocumentar, produc]ie a Televiziunii Romne(1993 -1995)Un film propus [i realizat de FloricaGheorghescuConsultant: Dumitru Moro[anuPartea I: interviu cu Sir Yehudi Menuhin.Partea a II-a: evoc\ri cu: Consstantin Bobescu,Sir. John Barbirolli, ArturRubinstein, Lory Wallfisch,Cella Delavrancea, MihaiBrediceanu, Pascal BentoiuPartea a III-a: evoc\ri `ncomunit\]ile romne[ti dinStatele UniteDurata: 110 minunteProduc\tor executiv: IoanaBogdanDocumentarist: Rodica Pavel

Concep]ia grafic\: RaduMitracheDirector general: AndreiEnescu


48/52


De la june-prim la

mascul feroce este opinia a 630 de cinefili,utilizatori ai www.cinemagia.ro -se spune `n textul comunicatuluiaflat pe site. Sondajul s-a realizatprintr-un poll postat pe home-page-ul site-ului, `n total adunn-du-se 1438 voturi la aceast\ cate-gorie. Tudor Chiril\ a ob]inut 251de voturi, Drago[ Bucur 211, DanBordeianu 157, iar AlexandruPapadopol - 68. Lucian Viziru nua strns dect 36 de voturi.Pentru actorii-simbol se utiliza laun moment dat sintagma . Asemenea actori [i roluri

precum cele interpretate de FlorinPiersic sau Adrian Pintea nu maiapar `n filmele romne[ti. Ast\zi,termeni ca sau, `ntr-otent\ ironic\, nusunt coresponden]ii fideli aino]iunii [i nici nu sunt folosi]i `nleg\tur\ cu actorii de film romni.Tudor Chiril\, Drago[ Bucur [iDan Bordeianu s-au deta[at u[orprin punctaj. Dar au putut fi v\zu]ipe marile ecrane la noi doar `n (2004,regia C\t\lin Saizescu), (2006, regia Tudor

Giurgiu), , , (cu Drago[ Bucur

`n rol principal). Ct `l prive[te peDan Bordeianu, cea mai recent\

O neglijen]\ `ngrijor\toare

Nu mai avem sex-simboluri

masculineDintr-unsondaj on-line realizatde site-ulwww.cine-magia.ro(1438 devoturi) sedesprindecu claritateideea c\ `nfilmeleromne[tiactuale numai suntsex-sim-boluri mas-culine. Esteadev\rat,nici `naintede 89 nu s-a

tratat cuseriozitateimportan]aacestuiaspect alsuccesuluide pia]\ alunui film.

Practic, `n cinematografia romneasc\ nu au fost - de cnd exist\ ea- dect dou\ sex-simboluri mari [i late: Florin Piersic [i, la mare dis-tan]\, Adrian Pintea. Dup\ 1990 problema sex-simbolurilor (junii-primi, cum se numeau pe vremuri) nu mai poate fi abordat\ din lips\de filme.


49/52

produc]ie pentru marele ecran `ncare a jucat este Lacrimi deiubire - filmul.Au mai ap\rut la noi interpre]i cudeosebite calit\]i fizice din rndulcnt\re]ilor (Dan Bittman `n [i ), la care s-au ad\ugatun regizor (Sergiu Nicolaescu) [iun scenograf (Radu Boruzescu).

Un fel desex-simboluri...

~n Romnia tipologia sex-simbolu-lu

Documents

Vreau Bilet - Numarul 09