UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE RELA łII … · planul de Înv ĂłĂ mÂnt al programului de masterat fi Şele disciplinelor din planul de Înv ĂłĂ mÂnt informa łii

_________________________________ UNIVERSITATEA SPIRU HARET

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE RELA łII INTERNA łIONALE, ISTORIE ŞI FILOZOFIE Specializarea Istorie

GHIDUL MASTERANDULUI

BUCUREŞTI, 2011


SUMAR PREZENTAREA FACULT ĂłII DE RELA łII INTERNA łIONALE, ISTORIE ŞI FILOSOFIE ŞI A PROGRAMULUI DE STUDII UNIVERSITARE DE LICEN łĂ ISTORIE PREZENTREA PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MAS TERAT ROMÂNIA ÎN ISTORIA RELAłIILOR INTERNA łIONALE PLANUL DE ÎNV ĂłĂMÂNT AL PROGRAMULUI DE MASTERAT FIŞELE DISCIPLINELOR DIN PLANUL DE ÎNV ĂłĂMÂNT INFORMA łII GENERALE


PREZENTAREA FACULT ĂłII DE RELA łII INTERNA łIONALE, ISTORIE ŞI FILOSOFIE ŞI A PROGRAMULUI DE STUDII UNIVERSITARE DE LICEN łĂ ISTORIE

1. CADRUL JURIDIC DE ORGANIZARE ŞI FUNCłIONARE. MISIUNEA ŞI

OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE STUDIU ISTORIE Cadrul juridic. Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie din cadrul UniversităŃii

Spiru Haret – instituŃie de învăŃământ superior acreditată prin Legea nr. 443 din 2 iulie 2002, publicată în ,,Monitorul Oficial” al României nr. 491 din 9 iulie 2002 a fost înfiinŃată, în urma deciziei Senatului UniversităŃii Spiru Haret din 15 februarie 2010 şi H.G. nr. 631/2010, publicată în ,,Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 578/16.08.2010 prin contopirea a trei facultăŃi: Facultatea de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene, Facultatea de Istorie, Muzeologie şi Arhivistică şi Facultatea de Filosofie şi Studii Culturale. Toate cele trei specializări ale FacultăŃii (RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene, Istorie şi Filosofie) sunt acreditate pentru forma de învăŃământ ZI, aşa cum rezultă şi din Hotărârea de Guvern. Programul de studii universitare de licenŃă Istorie funcŃionează în baza listei domeniilor pentru studiile universitare de licenŃă.

Începând cu anul universitar 2005/2006, Facultatea de Istorie a organizat, la specializarea Istorie, programul de studii postuniversitare de masterat România în relaŃiile internaŃionale, iar din anul universitar 2006/2007 şi programul de masterat CivilizaŃia românească în context european, ambele fiind acreditate de către ARACIS, fapt comunicat cu adresa nr. 38885R/septembrie 2005. Din anul universitar 2008/2009, în baza aprobării Senatului UniversităŃii Spiru Haret, au fost organizate următoarele programe de studii universitare de masterat, ciclul al II Bologna: România în istoria relaŃiilor internaŃionale, acreditat prin decizia ARACIS/comunicată cu nr. 5800 din 26 mai 2010, Istoria civilizaŃiei româneşti în context european; Politici, doctrine şi sisteme de securitate integrate. Istoric şi evoluŃie (ultimele două programe funcŃionând în baza Legii nr. 250/2009). Misiunea de învăŃământ şi de cercetare ştiinŃifică, asumată prin iniŃierea acestor programe, se încadrează în profilul şi specializarea unităŃii de învăŃământ organizatoare de studii de masterat.

Misiunea programului de studiu Istorie. Programul de studii Istorie are o misiune didactică şi de cercetare bine precizată, cu obiective clare şi realizabile - conform Cartei universitare a UniversităŃii Spiru Haret, care constă în instruirea temeinică a studenŃilor în domeniile Istoriei Românilor şi Istoriei Universale, precum şi în alte domenii conexe, printre care Istoria relaŃiilor internaŃionale, Arheologie, Muzeologie, Arhivistică, Bibliologie, Demografie, Istoria religiilor, Limbi ale izvoarelor istorice (latina), ŞtiinŃe auxiliare ale istoriei etc. Concomitent cu instruirea în problemele fundamentale ale specializării, o atenŃie deosebită se acordă aprofundării cunoaşterii valorilor civilizaŃiei moderne şi contemporane, naŃionale şi universale. În permanenŃă se are în atenŃie misiunea principală ce revine ştiinŃei istorice: aceea de a pune în lumină adevărul şi de a-l cultiva, de a contribui la realizarea idealului educaŃional al învăŃământului, întemeiat pe tradiŃiile umaniste, pe valorile democratice, europene, pe aspiraŃiile de progres şi bunăstare ale întregii omeniri.

În cadrul acestei misiuni, se acŃionează pentru îndeplinirea următoarelor obiective: În domeniul învăŃământului: organizarea procesului instructiv-educativ de predare, învăŃare şi

evaluare conform exigenŃelor impuse de performanŃă; modernizarea permanentă a procesului de învăŃământ prin perfecŃionarea programelor de studii universitare; asumarea permanentă a principiului calităŃii în toate activităŃile desfăşurate; evaluarea permanentă a activităŃii didactice conform standardelor şi indicatorilor de performanŃă; realizarea unui management strategic, performant, permanent şi transparent; educarea studenŃilor în spiritul respectării drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului, demnităŃii, toleranŃei şi colaborării; menŃinerea legăturii şi a unor relaŃii de colaborare cu absolvenŃii; preocuparea pentru extinderea şi modernizarea bazei materiale etc.

În domeniul cercetării: cercetarea modernă, multicriterială împreună cu cadre didactice de prestigiu din alte universităŃi; introducerea rezultatelor cercetării în procesul didactic; stimularea gândirii şi


capacităŃii creatoare, de analiză şi sinteză şi valorificarea procesului de creaŃie ştiinŃifică a studenŃilor; asigurarea resurselor financiare şi logistice necesare valorificării rezultatelor cercetării.

Misiunea şi obiectivele programului de studiu au fost stabilite de către Consiliul FacultăŃii şi au fost cuprinse în Planul strategic de activitate şi au fost transpuse în practică prin valoarea colectivului profesoral (cu calităŃi recunoscute la nivel naŃional şi internaŃional), precum şi prin condiŃiile oferite de Universitatea Spiru Haret pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi de cercetare ştiinŃifică de calitate.

Elemente de specificitate şi oportunitate. Misiunea didactică şi de cercetare şi obiectivele asumate de Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie conŃin elemente de specificitate în domeniul ştiinŃelor umaniste şi de oportunitate, în concordanŃă cu Cadrul NaŃional al Calificărilor. Ea urmăreşte, pe lângă formarea competenŃelor istorice fundamentale, competenŃe de specialitate (calificarea pentru învăŃământ, cercetare, media, cultură etc.), competenŃe conective (capacitatea de a realiza conexiuni interdisciplinare) şi competenŃe de cercetare (dezvoltarea abilităŃilor de cercetare).

Programul de studii universitare de licenŃă Istorie asigură studenŃilor o temeinică pregătire de specialitate şi un larg orizont cultural, misiunea specializării conŃinând elemente de specificitate şi oportunitate, în concordanŃă cu nomenclatorul naŃional de calificări şi cerinŃele pieŃei forŃei de muncă, raportându-se permanent la obiectivele de învăŃământ şi de cercetare ştiinŃifică şi profesionale, astfel încât, odată cu încheierea studiilor, absolvenŃii să se poată dedica, cu competenŃă, unei palete cât mai largi de profesiuni (profesori în învăŃământul preuniversitar), istorici, cercetători, asistenŃi de cercetare, documentarişti, arhivişti, muzeografi, funcŃionari de stat, funcŃionari publici etc.). În prezent, programul de studii universitare de licenŃă Istorie deŃine un loc clar delimitat, alături de celelalte programe de studii din cadrul UniversităŃii Spiru Haret şi de profil din alte UniversităŃi, asigurând desfăşurarea procesului didactic la standarde superioare de calitate. În structura FacultăŃii funcŃionează Centrul de Cercetare ŞtiinŃifică (Istoria civilizaŃiei româneşti în context european), ce oferă condiŃii de cercetare atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru studenŃi şi masteranzi.

ActivităŃile didactice şi de cercetare desfăşurate la nivelul FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie şi specializării Istorie sunt cuprinse în Planul strategic de activitate pentru perioada 2007-2013.

Elementele de specificitate şi oportunitate ale programului de studii universitare de licenŃă Istorie rezultă din fişele disciplinelor şi sunt prezentate în Ghidul de prezentare, actualizat la începutul fiecărui an universitar şi postat, pentru vizualizare permanenŃă, pe site-ul FacultăŃii Activitatea managerială. În cadrul FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie şi, implicit, Catedrei de Istorie, strategia privind managementul calităŃii reprezintă un proces de evaluare sistematică şi de îmbunătăŃire continuă a calităŃii învăŃământului şi cercetării universitare. Structurile manageriale îşi asumă responsabilitatea pentru îndeplinirea atribuŃiilor şi sarcinilor specifice, aplicându-se procedurile generale şi interne (specifice) pentru elaborarea, monitorizarea şi revizuirea periodică a procesului didactic şi de cercetare ştiinŃifică.

Consiliul FacultăŃii de Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie este compus din decan, şefii de departamente, şefii comisiilor de specialitate şi repreyentanŃi ai studenŃilor.

- Comisia de calitate îşi desfăşoară activitatea conform Regulamentului de organizare şi funcŃionare şi a Programului strategic, monitorizând în permanenŃă calitatea învăŃământului, organizarea şi desfăşurarea cercetării ştiinŃifice, evaluarea performanŃelor cadrelor didactice, evaluarea calităŃii învăŃământului pe domeniile sale principale, auditul intern al calităŃii, pregătirea pedagogică a studenŃilor şi redactează periodic rapoarte asupra evaluării calităŃii procesului de învăŃământ şi cercetare din cadrul facultăŃii. Aceste activităŃi se desfăşoară conform prevederilor Ghidului de evaluare periodică a calităŃii activităŃii didactice şi de cercetare la nivelul facultăŃii. - Comisia pentru cercetare ştiinŃifică monitorizează îndeplinirea planurilor de cercetare ştiinŃifică şi modul în care cadrele didactice se integrează în circuitul ştiinŃific naŃional şi internaŃional; - Comisia de audit intern organizează procedura de auditare internă în baza funcŃionează în baza Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităŃii de audit intern al calităŃii , astfel încât să existe certitudinea că angajamentele pe care instituŃia şi le-a asumat sunt respectate riguros, în condiŃii de transparenŃă publică.

- Comisia de etică investighează şi monitorizează modul în care sunt respectate prevederile Codului de etică şi integritate academică, respectarea, apărarea şi promovarea libertăŃilor şi a drepturilor fundamentale ale omului. Comisia urmăreşte îndeplinirea îndatoririlor faŃă de comunitate: onestitate,


integritate, competenŃă, seriozitate. În mod curent, Comisia controlează aplicarea în practică a prevederilor Codului de etică universitară în activităŃile de conducere, cercetare, predare sau examinare, păstrarea disciplinei în muncă, a respectului faŃă de instituŃie şi de studenŃi.Rezultatele analizelor, inclusiv măsurile disciplinare luate, sunt discutate şi, după caz, făcute publice.

Posturile vacante au fost scoase la concurs cu respectarea prevederilor legale, în ceea ce priveşte publicarea şi ocuparea acestora.

EvidenŃa activităŃii profesionale a studenŃilor se face în conformitate cu prevederile legale, documentele necesare (cataloage, registre matricole, foi matricole/fişe ale disciplinelor, diplome etc.) fiind cele omologate.

Activitatea de secretariat este asigurată de o secretară şefă (cu studii superioare) şi de şase secretare, care oferă informaŃiile necesare studenŃilor şi masteranzilor cu privire la desfăşurarea activităŃilor didactice şi rezolvă operativ solicitările de natură administrativă ale acestora.

Aparatul de conducere contribuie la asigurarea bunei desfăşurări a procesului de învăŃământ, la planificarea corespunzătoare a orelor de curs, a seminariilor şi a examenelor.

Gestiunea bazei materiale şi a spaŃiilor de învăŃământ revine unui administrator, iar buna funcŃionare a laboratoarelor de informatică este asistată de specialişti ai Departamentului IT al UniversităŃii.

2. PERSONALUL DIDACTIC Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, dispune pentru programul de studii

universitare de licenŃă Istorie de un valoros corp profesoral (profesori, conferenŃiari, lectori, asistenŃi). Cadrele didactice îndeplinesc cerinŃele legale ocupării posturilor didactice, prevăzute de legislaŃia în vigoare, toate fiind titularizate în învăŃământul superior.

ToŃi titularii de disciplină posedă titlul ştiinŃific de doctor, având rezultate remarcabile în activitatea didactică şi ştiinŃifică, fiind autori de lucrări de specialitate de largă apreciere pe plan naŃional şi internaŃional, inclusiv la ultima ediŃie a Tratatului de istorie a românilor, la Enciclopedia Armatei Române etc. (unii dintre profeosri au obŃinut premii ale Academiei Române şi ale altor instituŃii reprezentative din Ńară şi străinătate). Trei dintre cadrele didactice care predau la specializarea Istorie sunt conducători de doctorat în diverse centre universitare din Ńară.

Disciplinele din Planul de învăŃământ sunt acoperite cu manuale şi cursuri tipărite în cadrul Editurii FundaŃiei România de Mâine. În afara cursurilor prezentate pe suporturi tipărite, sub formă compactă sau modulară, la dispoziŃia studenŃilor se afla şi alte forme de materiale didactice, precum: sinteze pentru fiecare disciplină în parte, sinteze separate pentru fiecare dintre cei trei ani de studii; lecŃii şi consultaŃii pe suport tipărit, publicate în revista Opinia naŃională la rubrica: StudenŃii intreabă, profesorii răspund; suporturi magnetice audio-video; sisteme de învăŃământ on-line, prezentate prin intermediul paginii web a UniversităŃii, respectiv a FacultăŃii; prezentarea unor lecŃii de sinteză, prin TvRM, fiecare titular de disciplină fiind programat să susŃină asemenea lecŃii pe tot parcursul anului universitar 2010/2011.

Conducerea UniversităŃii Spiru Haret asigură condiŃii optime pentru multiplicarea/tipărirea cursurilor în cadrul unei edituri proprii (Editura FundaŃiei România de Mâine) şi a tipografiei, asigurându-le studenŃilor necesarul într-un număr suficient de exemplare, distribuite prin librăriile UniversităŃii şi alte numeroase puncte de difuzare a cărŃii.

Cadrele didactice asociate (4) îndeplinesc aceleaşi exigenŃe de încadrare pe post ca şi cele titulare. Ele informează anual, prin declaraŃie scrisă, conducerea FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie în ce instituŃie au norma de bază şi unde sunt asociate, precum şi numărul de ore didactice prestate. AsistenŃii universitari sunt absolvenŃi ai FacultăŃii de Istorie şi au pregătirea pedagogică atestată pentru a funcŃiona în cadrul învăŃământului superior.

Universitatea Spiru Haret şi Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie asigură pentru programul de studii Istorie toate condiŃiile pentru desfăşurarea activităŃilor didactice prevăzute în Planul de învăŃământ, beneficiind de un valoros colectiv de cadre didactice. 3. CONłINUTUL PROCESULUI DE ÎNV ĂłĂMÂNT

Programul pentru studii universitare de licenŃă Istorie, forma de învăŃământ ZI, este organizat pe baza Planului de învăŃământ, elaborat în conformitate cu cerinŃele normative specifice domeniului Istorie, stabilite în plan naŃional: discipline fundamentale, discipline de specialitate şi discipline complementare,


care, la rându-le, sunt grupate în discipline obligatorii, opŃionale şi facultative, ce corespund domeniului de licenŃă şi programului de studiu, fiind conforme cu misiunile specializării Istorie

Planul de învăŃământ al programului de studiu Istorie (pentru studenŃii admişi în anul universitar 2010/2011) cuprinde 63 de discipline, din care 35 sunt obligatorii (55,55%), 14 opŃionale (22,22%) şi 14 facultative (22,22%). Dintre disciplinele obligatorii, 23 sunt fundamentale (65,71%), 6 de specialitate (17,14%) şi 6 complementare (17,14%). Dintre cele opŃionale, 10 sunt de specialitate (71,42%) şi 4 complementare (28,57%). Dintre cele facultative, 4 sunt de specialitate (28,57% şi 10 (71,42%) sunt complementare.

La elaborarea Planului de învăŃământ s-a avut în vedere corespondenŃa dintre rezultatele în învăŃare şi calificarea ce urmează a fi obŃinută de către absolvenŃi. Structura programului este flexibilă şi permite fiecărui student să îşi aleagă un traseu propriu de învăŃare, conform aptitudinilor şi intereselor sale. Planurile de învăŃământ sunt făcute publice prin prezentarea acestora, la începutul fiecărui an de studiu, în Ghidul studentului, fiind puse la dispoziŃia studenŃilor înscrişi.

Disciplinele de studiu sunt prevăzute într-o succesiune logică, fiecare având delimitate şi definite competenŃele generale şi de specialitate la nivelul studiilor de licenŃă. Baza a constituit-o cadrul de calificări naŃional impus de Legea nr. 213 din 2004, precum şi asigurarea unei depline compatibilităŃi cu planurile şi programele de studii similare din alte state ale Uniunii Europene şi ale lumii, ponderea disciplinelor obligatorii şi opŃionale fiind exprimată în 180 credite de studii ECTS.

Disciplinele de studiu cuprinse în planurile de învăŃământ sunt prevăzute cu programe analitice/fişe ale disciplinelor elaborate de către titularii de disciplină, în concordanŃă cu planul de învăŃământ, cu legislaŃia naŃională, unde sunt clar precizate obiectivele disciplinei, conŃinutul tematic de bază, repartizarea numărului de ore de curs, seminar şi activităŃi aplicative pe teme, competenŃele urmărite, sistemul de evaluare a studenŃilor şi bibliografia minimală, care să asigure o cât mai bună însuşire a cunoştinŃelor, abilităŃilor şi competenŃelor necesare formării profesionale în concordanŃă cu profilul programului de studiu Istorie. La elaborarea programelor s-a avut în vedere eliminarea suprapunerilor tematice şi asigurarea complementarităŃii cu celelalte discipline. Programele analitice sunt actualizate anual şi fac obiectul analizei şi aprobării Consiliului FacultăŃii, fiind aduse la cunoştinŃa studenŃilor prin afişarea pe pagina web a FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filozofie. Programele analitice stabilesc şi condiŃionarea cu alte discipline obligatorii sau recomandate, acest aspect menŃionându-se în Planul de învăŃământ Nomenclatorul disciplinelor cuprinse în Planul de învăŃământ şi conŃinutul acestor discipline, precizat prin programele analitice şi fi şele disciplinelor, corespund domeniului de licenŃă şi programului de studii pentru care s-au elaborat planurile de învăŃământ respective şi sunt conforme cu misiunea declarată, în concordanŃă cu standardele ARACIS pentru Domeniul ŞtiinŃe umaniste, specializarea Istorie. Prin planurile sale de învăŃământ, programul de studii universitare de licenŃă specializarea Istorie, asigură absolvenŃilor săi competenŃe compatibile calificărilor din Codificarea ocupaŃiilor din România (COR 2010).

Anul universitar este structurat pe două semestre a câte 14 săptămâni, examenele desfăşurându-se în cursul sesiunilor de iarnă, vară şi toamnă. Media numărului de ore pe săptămână este de 24 (pentru disciplinele obligatorii şi opŃionale).

Fiecare semestru are prevăzute 30 de credite de studiu transferabile în sistemul european (ECST), indiferent de forma de învăŃământ

Disciplinele facultative din Planul de învăŃământ se încheie prin examene, colocvii sau verificare pe parcurs, urmârindu-se aceleaşi exigenŃe ca şi în cazul disciplinelor obligatorii şi opŃionale, creditele afectate fiind peste cele 30.

Începând cu anul universitar 2010/2011, raportul săptămânal dintre orele de curs şi cele de seminar este de 1/1,03 (1/1,01 - la anul I; 1/1,08 - la anul II; 1/1 - la anul III). În total, pe ani de studiu, situaŃia se prezintă astfel (pentru disciplinele obligatorii şi opŃionale): anul I - 658 ore, din care 322 curs şi 336 seminar; anul II - 682 ore, din care 322 curs şi 350 seminar; anul III - 672 ore, din care 336 curs şi 336 seminar. În total, 2 012 ore (990 curs şi 1 022 seminar). Pentru practica de specialitate şi pentru pregătirea examenului de licenŃă sunt alocate câte 90 de ore.

Programul de studii de licenŃă Istorie are inclus în Planul de învăŃământ (în anul II) şi un stagiu de practică de 3 săptămâni (90 de ore), cu caracter obligatoriu, care deŃine un loc important în procesul didactic şi care se desfăşoară conform Regulamentului privind practica studenŃilor. Obiectivele urmărite sunt cele de a le cultiva studenŃilor abilităŃile necesare muncii de cercetare în muzee, arhive, instituŃii de


cercetare, oferindu-le posibilitatea unei pregătiri complexe, aplicabilă în mai multe domenii, ceea ce creşte substanŃial competitivitatea viitorilor absolvenŃi pe piaŃa muncii

În cadrul specializării Istorie o atenŃie deosebită pregătirii psiho-pedagogice şi metodice a studenŃilor, realizată prin studierea disciplinelor din Planul de învăŃământ al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul UniversităŃii Spiru Haret: Psihologia educaŃiei, Pedagogie, Metodica predării istoriei, Sociologia educaŃiei, Management educaŃional ş.a.. Organizarea şi desfăşurarea examenului de finalizare al Programului de studii psiho-pedagogice se face conform Metodologiei prezentate pe pagina web a USH (http://www.spiruharet.ro/dppd/0e059d70049e245cd4fa16b60e6da4e7.pdf).

Practica pedagogică a studenŃilor se efectuează în liceele din capitală şi din Ńară, cu acordul Inspectoratelor şcolare, pe baza unor convenŃii încheiate anual. Personalul didactic al facultăŃii participă la această activitate, alături de personalul didactic din învăŃământul preuniversitar, acordând asistenŃă la orele de practică şi îndrumări de specialitate.

Un rol important în procesul de pregătire a studenŃilor facultăŃii se acordă cunoaşterii limbilor străine de circulaŃie internaŃională (engleză şi franceză) incluse în planul de învăŃământ, ca discipline obligatorii în semestrele 1-3, şi a utilizării tehnologiei informaŃiei în procesul de învăŃământ pentru informare – documentare şi deprinderea unor abilităŃi specifice pregătirii istorice.

În anul III de facultate, studenŃii parcurg, sub îndrumarea unui cadru didactic titular, un stagiul pentru pregătirea licenŃei, cu o durată de 3 săptămâni.

Practica de specialitate se desfăşoară pe şantiere şi situri arheologice, inclusiv la şantierul arheologic propriu al facultăŃii (Militari – Câmpul Boja), în muzee, arhive şi alte instituŃii de cultură, timp de trei săptămâni, în baza ConvenŃiilor de colaborare cu institutele de profil în care sunt precizate locul şi perioada desfăşurării practicii, modul de organizare şi îndrumare, responsabilii din partea FacultăŃii şi instituŃiei în care se efectuează aceasta Evaluarea practicii de specialitate se face în baza următoarelor documente: AdeverinŃa de efectuare a practicii de specialitate, eliberată de conducerea instituŃiei unde a fost efectuată practica (aceasta va cuprinde numele şi anul de studiu, respectiv perioada de efectuare a practicii, observaŃii ale coordonatorilor practicii, nu însă şi nota care se poate acorda doar de către cadrele didactice ale facultăŃii); Caietul de practică al fiecărui student, în care se vor detalia activităŃile desfăşurate şi se va face o probă a abilităŃilor dobândite în timpul practicii (redactarea unei fişe biliografice, de obiect, descrierea unui profil sau obiect de pe un şantier arheologic etc.). Modelul caietului de practică se află pus pe site-ul FacultăŃii .

Evaluarea studenŃilor se face în baza Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor, aprobată de către Senatul UniversităŃii Spiru Haret, utilizându-se platforma Blackboard e-learning – un sistem modern de evaluarea folosit în numeroase universităŃi din lume.

Pentru ciclul universitar 2010-2013, din totalul formelor de evaluarea, 64,28% reprezintă examenele, 33,92% colocviile şi 1,8% verificări pe parcurs.

Evaluarea disciplinelor de studiu respectă legislaŃia în vigoare pe baza căreia s-a întocmit Regulamentul de evaluare, aprobat de către Senatul UniversităŃii Spiru Haret, care este prezentat în Manualul CalităŃii (pag. 84-85) şi pe site-ul UniversităŃii Spiru Haret _ http://www.spiruharet.ro/asigurareacalitatii/a68dd1fef7f1ef4f3d81db052a725830.pdf. În cadrul procesului didactic, metodele de învăŃare sunt centrate pe student, pe însuşirea abilităŃilor de învăŃare, pe formarea de competenŃe necesare în însuşirea istoriei. În cadrul activităŃilor didactice este utilizată o gamă largă de procedee care uşurează reŃinerea informaŃiilor, înŃelegerea proceselor istorice şi a faptelor esenŃiale: rezumate, exemple ilustrative, concluzii etc. În cadrul întâlnirilor se pune accentul pe realizarea de proiecte, studii de caz, urmărindu-se participarea şi contribuŃia activă a studenŃilor la desfăşurarea seminariilor. La toate activităŃile faŃă în faŃă şi în întreaga activitate de pregătire profesională, atât în sălile de seminarii, precum şi în cadrul aplicaŃiilor practice, relaŃia dintre cadrele didactice şi studenŃi este una de parteneriat, în care fiecare îşi asumă responsabilitatea unor rezultate de calitate privind învăŃarea. In realizarea scopului propus, de un mare ajutor este baza materială oferită de Universitatea Spiru Haret, completată periodic cu achiziŃiile făcute din proiectele de cercetare realizate de către cadrele didactice.

Titularii disciplinelor de studiu au în vedere actualizarea permanentă a cursurilor şi a seminariilor în relaŃie directă cu cercetările şi abordările ştiinŃifice din Ńara noastră şi din alte Ńări. În acest scop sunt consultate lucrările ştiinŃifice apărute în diferite reviste şi cărŃi de specialitate. Un element important în realizarea cursurilor şi seminariilor la nivelul cerinŃelor actuale îl reprezintă utilizarea metodelor eficiente în predare prin intermediul mijloacelor şi echipamentelor audio-vizuale. De


asemenea, o practică uzuală este elaborarea de către studenŃi a unor lucrări şi referate pe baza unei bibliografii de specialitate, analizate, ulterior, în cadrul orelor de seminar.

Având în vedere faptul că metodele de predare bazate pe prelegere sunt adesea disfuncŃionale, ele ne mai corespunzând unei societăŃi dinamice în care informaŃia ocupă un loc central, se recurge tot mai activ la utilizarea tehnologiilor informatice (IT), ca o necesitate în modernizarea tehnicilor de predare şi de antrenare a studenŃilor la o participare activă în cadrul orelor de curs şi seminar. Sunt folosite mijloace audio-video, precum şi lucrul pe calculator cu soft-urile necesare.

Biblioteca FacultăŃii este conectată la INTERNET, fapt ce permite consultarea on-line a fondului digital de carte de către studenŃi şi cadrele didactice. Toate cursurile şi volumele de specialitate publicate la Editura FundaŃiei România de Mâine se regăsesc în bibliotecă într-un număr suficient de exemplare, pentru o fi consultate sau împrumutate. Pentru sporirea fondului de carte, periodic se fac achiziŃii de lucrări noi, inclusiv abonamente la reviste de specialitate.

Pentru a fi eficientiza relaŃia profesor-student şi pentru a-i sprijini pe cei din urmă în realizarea unei bune pregătiri profesionale, cadrele didactice stabilesc săptămânal ore de consultaŃii la catedră.

Programul de învăŃământ al specializării Istorie asigură absolvenŃilor competenŃe compatibile cu calificările prevăzute în Codul OcupaŃiilor din România (COR), absolvenŃii dobândind cunoştinŃe şi competenŃe generale şi de specialitate, precum şi abilităŃi cognitive specifice profesiei.

4. STUDENłII

Recrutarea şi admiterea studenŃilor în cadrul specializării se face, nediscriminatoriu, pentru toate formele de învăŃământ, conform prevederilor legale şi în conformitate cu prevederile Metodologiei organizării şi desfăşurării concursului de admitere a UniversităŃii Spiru Haret - http://www.spiruharet.ro/admitere/metodologia.php., adaptată specificului FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, respectiv specializării Istorie şi pusă la dispoziŃia celor interesaŃi cu 6 luni înainte de examenul de admitere, inclusiv pe site-ul UniversităŃii.

Universitatea Spiru Haret şi Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, specializarea Istorie, au o politică transparentă de recrutare şi admitere a studenŃilor. În acest scop sunt folosite, pentru anunŃuri şi publicitate, emisiunile postului naŃional, cultural şi universitar propriu de televiziune TV România de Mâine, informaŃiile fiind inserate şi în publicaŃia săptămânală a UniversităŃii Spiru Haret, intitulată Opinia NaŃională (http://www.opinianationala.ro/), care publică suplimente distincte dedicate admiterii, în care se regăsesc informaŃii aferente FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, specializarea Istorie, distribuite gratuit în licee, instituŃii, precum şi celor interesaŃi, inclusiv în anumite zone de interes din străinătate. AnunŃurile pentru admitere vizând specializarea Istorie sunt publicate şi în ziarele centrale, judeŃene, locale, în prospecte şi suplimente de presă, în broşuri, pe afişe şi postere stradale. Totodată, aspectele vizând admiterea se regăsesc pe site-ul universităŃii şi al facultăŃii, cu accesibilitate deschisă, pe Internet la adresa (http://www.spiruharet.ro/admitere/). CandidaŃii dispun şi de un Ghid de îndrumare, din care fiecare persoană interesată identifică datele principale cu privire la condiŃiile de admitere, planul de învăŃământ, conŃinutul programelor analitice, competenŃele finale dobândite şi principalele oportunităŃi pe piaŃa forŃei de muncă, la absolvire, pentru profesia aleasă â.

Înscrierea candidaŃilor se face prin întocmirea şi depunerea la Secretariatul FacultăŃii a dosarelor de concurs, care trebuie să conŃină următoarele documente: diploma de bacalaureat (sau diplomă echivalentă cu aceasta), sau adeverinŃă eliberată de liceu, pentru candidaŃii care au promovat examenul de bacalaureat în anul în care are loc admiterea, în original; certificatul de naştere, în copie (xerox); certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); adeverinŃă medicală tip; copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric personal; 3 fotografii tip buletin de identitate; fişa chestionar completată pentru admitere); adeverinŃă de la facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate).

Admiterea se face prin concurs/interviu individual în faŃa Comisiei de examinare numită prin decizia Senatului UniversităŃii Spiru Haret, în cadrul căruia se evaluează cunoştinŃele candidatului şi disponibilitatea acestuia pentru programul de studiu în cauză.

Înmatricularea studenŃilor în anul I de studii se face după admiterea acestora pe baza Contractului angajament anual de studii, care conŃine obligaŃiile şi drepturile părŃilor. Contractul este semnat de ambele părŃi în original, o copie a acestuia fiind înmânată candidatului. Contractul de şcolarizare precizează specializarea, durata studiilor, diploma obŃinută la absolvire, serviciile oferite, facilităŃile şi toate obligaŃiile de care Facultatea este răspunzătoare, drepturile şi obligaŃiile financiare şi de studiu ale


candidatului, obligativitatea asigurării materialelor necesare instruirii individuale, condiŃiile de retragere şi rambursare a taxelor de studiu. ConŃinutul contractelor anuale reglementează parcurgerea planurilor anuale de învăŃământ în sistemul de credite transferabile.

EvidenŃa studenŃilor se realizează în baza unui sistem informatic de ultimă generaŃie de tip Oracle, aflat în dotarea UniversităŃii Spiru Haret

Orarul desfăşurării activităŃilor de învăŃământ este întocmit la începutul fiecărui semestru, urmărindu-se desfăşurarea normală a procesului de învăŃământ, gruparea activităŃilor didactice şi formativ-educative, evitarea dispersării orelor sau a suprasolicitării studenŃilor

Analiza situaŃiei încadrării în câmpul muncii a absolvenŃilor specializării Istorie face dovada faptului că majoritatea dintre aceştea sunt încadraŃi cu contract legal de muncă, în conformitate cu specializarea obŃinută.

AbsolvenŃii FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, specializarea Istorie care promovează examenul de licenŃă primesc titlul de licenŃiat în istorie, certificat de Diploma de LicenŃă. Conferirea diplomelor de studiu şi certificatelor aferente programului de studiu respectă legislaŃia în vigoare.

Evaluarea pregătirii studenŃilor se face pe parcursul semestrelor şi la sfârşitul acestora, prin examen, colocviu şi verificare pe parcursul semestrului. Evaluarea pe parcurs se face în cadrul seminariilor, prin examinări pe baza testelor grilă sau prin elaborarea de referate menite să le dezvolte creativitatea şi reprezintă 40% din nota finală.

Rezultate obŃinute de studenŃi în timpul celor trei ani de studiu sunt consemnate în cataloagele de disciplină şi în Foaia matricolă/Suplimentul de diplomă, conform normativelor legale.

Promovarea anilor de studii se face în funcŃie de numărul de credite (ECTS) acumulate în fiecare an; promovarea în anul următor este condiŃionată de acumularea a minimum 60 de cerdite, anual. Nu au fost înregistrate cereri de comasare a anilor de studii.

Transferul studenŃilor între instituŃiile de învăŃământ superior, facultăŃi şi specializări se face conform prevederilor Metodologiei privind transferul rezultatelor formative ale studenŃilor , înainte de începerea anului de învăŃământ. Echivalarea notelor şi a creditelor aferente, precum şi stabilirea examenelor de diferenŃă se face prin analiza conŃinutului foii matricole/Suplimentului de diplomă şi a creditelor prevăzute pentru fiecare disciplină de către o Comisie specială, numită de decanul FacultăŃii.

Examenul de licenŃă se organizează şi se desfăşoară pe baza criteriilor generale privind finalizarea studiilor în învăŃământul superior, stabilite de Ministerul EducaŃiei şi Cercetării şi constă în evaluarea cunoştinŃelor fundamentale şi de specialitate, prin teste-grilă susŃinute prin sistemul Blackboard e-learning. Conform Metodologiei de organizare a examenului de licenŃă, modul de organizare, tematica, subiectele şi bibliografia etc. se afişează din timp (cu 6 luni înainte) pe pagina web a FacultăŃii.

După acreditarea programului de studiu Istorie, în 2005, absolvenŃii şi-au susŃinut examenul de licenŃă în cadrul FacultăŃii, în comisia de licenŃă fiind incluse şi cadre didactice de la alte instituŃii de învăŃământ superior acreditate (Facultatea de Istorie a UniversităŃii Bucureşti, Facultatea de ŞtiinŃe Umaniste a UniversităŃii Valahia din Târgovişte).

Marea majoritatea a absolvenŃilor programului de studii universitare de licenŃă Istorie, la forma de învăŃământ ZI (peste 99%) au promovat examenul de licenŃă.

Analiza situaŃiei încadrării absolvenŃilor specializării Istorie după absolvirea FacultăŃii relevă faptul că majoritatea acestora profesează în domeniu absolvit, în special în învăŃământul gimnazial, în biblioteci, arhive, muzee, în alte instituŃii de cultură, inclusiv în mass-media, diplomaŃie, unii dintre ei şi în cercetare, afirmându-se ca tineri cercetători. Unii dintre absolvenŃii programului de studii universitare de licenŃă Istorie au devenit asistenŃi universitari şi cercetători în cadrul unor instituŃii de profil, continuându-şi pregătirea în cadrul programelor de masterat şi doctorat.

Conferirea certificatelor şi diplomelor de absolvire respectă legislaŃia în vigoare.

5. CERCETAREA ŞTIIN łIFIC Ă În cadrul FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, specializarea Istorie, există o

preocupare permanentă pentru desfăşurarea activităŃii de cercetare ştiinŃifică, atât la nivelul corpului profesoral, cât şi la nivelul studenŃilor. Temele de cercetare sunt consemnate în Planul de cercetare ştiinŃifică al Catedrei de Istorie - parte componentă a Planul de cercetare ştiinŃifică al FacultăŃii - , şi se înscriu într-o strategie amplă, în domeniul de profil sau interdisciplinar, care vizează: asigurarea


competitivităŃii la nivel naŃional şi internaŃional prin calitatea lucrărilor elaborate, colaborarea cu cercetători şi cadre didactice de prestigiu din Ńară şi străinătate etc.

Temele de cercetare includ teme colective, interdisciplinare şi individuale, care se înscriu în aria ştiinŃifică a programului de studiu supus evaluării, a tematicii disciplinelor cuprinse în planul de studiu, referindu-se la probleme specifice istoriei, dar şi a disciplinelor conexe.

Activitatea de cercetare ştiinŃifică a cadrelor didactice include o parte importantă din problematica disciplinelor predate, rezultatele fiind incluse în cursurile, crestomaŃiile şi alte materiale didactice puse la dispoziŃia studenŃilor.

Cea mai mare parte a activităŃii de cercetare ştiinŃifică desfăşurată de cadrele didactice este valorificată în monografii (inclusiv în tratate academice) şi alte lucrări de specialitate, publicate în edituri recunoscute de CNCSIS, în limbi de circulaŃie internaŃională.

Unele cadre didactice sunt coordonatori (prof. univ. dr. Ioan Scurtu) şi coautori (prof. univ. dr. Alesandru DuŃu) la ultima ediŃie a Tratatului de istorie a românilor, fiind distinşi cu premii ale Academiei Române şi ale altor instituŃii reprezentative din Ńară şi străinătate. Lucrările cadrelor didactice sunt citate în bibliografia istorică din Ńară şi străinătate.

Rezultatele cercetării ştiinŃifice ale profesorilor, precum şi cele ale studenŃilor şi masteranzilor sunt valorificate şi în publicaŃii de specialitate, inlcusiv în revista Anale. Seria Istorie a UniversităŃii Spiru Haret, publicaŃie de profil (înscrisă după criteriile CNCSIS, la categoria D şi, actual, în proces de obŃinere a unei cotaŃii superioare). Studiile, articolele şi comunicările ştiinŃifice, apărute în această publicaŃie, sunt întregite de rapoarte documentare, informaŃii referitoare la viaŃa ştiinŃifică şi universitară, recenzii sau note de lectură.

Rezultatele cercetării ştiinŃifice sunt valorificate şi în cadrul laboratoarelor de cercetare ale FacultăŃii, UniversităŃii USH şi a instituŃiilor cu care se colaborează (mai ales în domeniul arheologiei - unde s-a stabilit un parteneriat cu Institutul de Arheologie – şi al statisticii istorice – cu Institutul NaŃional de Statistică). Un veritabil laborator de cercetare este şi şantierul arheologic Militari-Câmpul Boja, organizat şi condus de conf. univ. dr. Mircea Negru, arheolog expert atestat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional.

Concomitent, Catedra de Istorie a organizat, în perioada 2005 -2010, 13 sesiuni ştiinŃifice cu participare naŃională şi internaŃională, unele dintre dezbateri, fiind transmise pe posturile Televiziunii România de Mâine. În cadrul acestor sesiuni, cadrele didactice ale programului de studii Istorie au avut o contribuŃie majoră, susŃinând 87 comunicări.

Multe dintre studiile şi lucrările publicate au fost elaborate în cadrul Centrului de cercetare ştiinŃifică CivilizaŃia românească în context european, care funcŃionează cu aprobare Senatului UniversităŃii Spiru Haret, pe baza unui Plan de cercetare şi care a desfăşoară o laborioasă activitate ştiinŃifică, organizând sesiuni ştiinŃifice cu caracter naŃional şi internaŃional

Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie beneficiază de facilităŃile oferite în domeniul cercetării de Universitatea Spiru Haret, care dispune de Editură proprie, acreditată CNCSIS (site-ul Editurii), de tipografie şi mijloace de difuzare a cărŃii ([email protected]).

Personalul didactic desfăşoară activitate de cercetare şi prin colaborare cu alte instituŃii de profil şi de cercetare din Ńară, în cadrul unor protocoale de colaborare. În acest sens, se înscrie colaborarea cu Academia Română pentru elaborarea Tratatului de istorie a românilor , colaborare cu Facultatea de Istorie şi Filosofie a UniversităŃii de Stat din Chişinău, cu Facultatea de Filologie şi Istorie a UniversităŃii Bogdan Petriceicu Hasdeu din Cahul etc., precum şi cu Academia Română – Cabinetul Numismatic, Muzeul RomanaŃilor din Caracal, Muzeul JudeŃean Slatina, FacultăŃile de Geografie şi Arhitectură ale UniversităŃii Spiru Haret şi Facultatea de Istorie, Filosofie şi Geografie a UniversităŃii din Craiova privind explorarea ştiinŃifică a sitului arheologic de la Romula. În acelaşi sens, Ministerul Culturii şi Cultelor, DirecŃia generală a Patrimoniului NaŃional, DirecŃia Monumentelor Istorice a aprobat, cu numărul 317 din 14 iunie 2007, Programul de cercetare ,,Romula - capitala Daciei Malvensis. Oraşul şi Teritorium Romulense”, iniŃiat de Facultatea de Istorie, Muzelogie şi Arhivistică. Tot în domeniul cercetării arheologice, Ministerul Culturii şi Cultelor, DirecŃia generală a Patrimoniului NaŃional, a autorizat Universitatea Spiru Haret să efectueze, prin Facultatea de Istorie, Muzeologie şi Arhivistică, cercetări arheologice sistematice în situl arheologic de la Militari-Câmpul Boja. De asemenea, au fost încheiate protocoale de colaborare în domeniul ştiinŃific cu Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul UniversităŃii de Stat din Republica Moldova şi cu Facultatea de Filologie şi Istorie din cadrul UniversităŃii de Stat B.P.Hasdeu din Cahul.


Unele cadre didactice (prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. univ. dr. Gheorghe Onişoru, conf. univ. dr. Mihail Andreescu etc) au fost sau sunt implicate în granturi de cercetare ale altor instituŃii, publicând lucrări cu finanŃare din partea AutorităŃii NaŃionale pentru Cercetare ŞtiinŃifică.

Dotarea Laboratorului de istorie veche şi arheologie corespunde exigenŃelor unei cercetări moderne, acesta beneficiind de echipament audio-video, imprimantă color, calculatoare conectate la Internet, materiale didactice necesare activităŃii studenŃilor şi masteranzilor (hărŃi, fişe, materiale video etc.). Rezultatele obŃinute în domeniul cercetării ştiinŃifice a cadrelor didactice se datorează şi bazei materiale de care dispune Universitatea Spiru Haret şi Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, care au afectat Catedrei de Istorie echipamente moderne necesare cercetării (calculatoare, imprimante etc.), precum şi accesul nelimitat la sursele electronice.

StudenŃii îşi desfăşoară activitatea de cercetare ştiinŃifică în cadrul cercurilor ştiinŃifice studenŃeşti organizate la nivelul FacultăŃii, beneficiind de o Metodologie a întocmirii lucrărilor ştiinŃifice întocmită la nivelul Catedrei. 6. BAZA MATERIAL Ă Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie dispune, pentru programul de studii Istorie, de o bază materială corespunzătoare desfăşurării unui proces de învăŃământ superior de calitate, în locaŃia din Str. Fabricii nr. 46 G, sector 6, Bucureşti, unde dispune de 1 amfiteatru, 3 săli de seminar (160 mp), 1 laborator de cercetare, 2 imprimante alb/negru si color), 2 laborator pentru informatică, materiale didactice auxiliare (26 hărŃi istorice, planşe, copii de documente), necesare desfăşurării unui proces instructiv-educativ de performanŃă, în conformitate cu cerinŃele naŃionale şi internaŃionale. Sălile şi spaŃiile aferente îndeplinesc normativele şi cerinŃele obligatorii impuse de ARACIS.

Facultatea dispune şi de platforma Blackboard, ce permite eficientizarea procesului de pregătire a studenŃilor prin accesul permanent al acestora la materialele de studiu expuse de cadrele didactice pentru fiecare disciplină în parte Clădirea din str. Fabricii nr. 46 G (imobil modern, cu 4 etaje, construit recent) se află în proprietatea UniversităŃii Spiru Haret. Biblioteca dispune de fondul de carte – (circa 5 000 de titluri), corespunzător disciplinelor din Planul de învăŃământ şi de sală de lectură modernă Fondul de carte se înnoieşte permanent prin achiziŃii anuale, schimburi de lucrări şi periodice.

Capacitatea spaŃiilor de învăŃământ corespunde standardelor . Numărul locurilor în sălile de curs şi de seminar (323 de locuri) şi al celor din laboratoarele de

informatică (150 de locuri) este corelat cu numărul studenŃilor şi formaŃiunilor de studii . SpaŃiile de învăŃământ alocate asigură buna desfăşurare a activităŃilor aplicative, Facultatea

dispunând de un număr de calculatoare suficiente pentru numărul studenŃilor înmatriculaŃi . Sala de lectură (80 mp) a Bibliotecii are o capacitate de 50 de locuri, asigurând necesităŃile de studiu ale studenŃilor. Biblioteca dispune de circa 5 000 de titluri de carte română şi străină, majoritatea corespunzând domeniului de studii. Circa 15% din cărŃi sunt editate în ultimii 10 ani în edituri recunoscute de către CNCSIS. Fondul de carte este sporit mereu prin noi achiziŃii bibliografice şi prin abonamente la revistele reprezentative pentru domeniul istoriei. O pondere importantă în cadrul titlurilor de carte din bibliotecă o reprezintă lucrările personalului didactic propriu, inclusiv cursurile editate de acesta, precum şi colecŃiile de specialitate, reprezentative pentru istoria naŃională. Fondul de carte este completat permanent prin achiziŃii de carte si prin schimburile de periodice, realizate între Facultate şi alte instituŃii de cercetare si învăŃământ superior (Universitatea din Craiova, Universitatea Dunărea de Jos din GalaŃi, Universitatea Valahia din Târgovişte, Institutul de Studii Politice de Apărare si Istorie Militară, Universitatea de Stat din Moldova). Fondului de carte propriu-zis (tratate de istorie, monografii, albume, culegeri de documente, antologii de texte, dicŃionare etc.) i se adaugă un număr suficient de reviste de specialitatea, în limba română şi străină, achiziŃionate prin abonamente sau prin schimburi interuniversitare.

7. ACTIVITATEA FINANCIAR Ă Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie nu este ordonatoare de credite (problemele

financiare sunt gestionate de Departamentul de profil din cadrul UniversităŃii Spiru Haret), dar i se repartizează de către Universitatea Spiru Haret bugetul necesar pentru funcŃionare


StudenŃii sunt informaŃi despre posibilităŃile de acordare a asistenŃei din partea UniversităŃii şi

despre modul de utilizare a taxelor. La nivel de Universitate există o Metodologie de acordare a burselor. Prin urmare, specializarea Istorie a funcŃionat şi funcŃionează în conformitate cu criteriile şi

standardele de evaluare academică şi acreditare prevăzute prin lege, dispune de un corp didactic recunoscut pe plan naŃional şi internaŃional, asigură toate condiŃiile necesare pentru desfăşurarea unui proces de învăŃământ eficient şi modern, calitatea sa fiind confirmată de procentul mare de promovabilitate al studenŃilor la examenul de licenŃă şi de prezenŃa absolvenŃilor facultăŃii în remarcabile instituŃii de învăŃământ, cercetare ştiinŃifică şi cultură din Ńară.


PREYENTAREA PROGRAMULUI DE STUDII UNIVERSITARE DE M ASTERAT ROMÂNIA ÎN ISTORIA RELAłIILOR INTERNA łIONALE

1. Cadrul juridic de organizare şi funcŃionare a programului de masterat. Misiune şi obiective

Programul de studii universitare de masterat, ciclul al II-lea Bologna, România în istoria relaŃiilor internaŃionale , acreditat prin decizia ARACIS/comunicată cu nr. 5800 din 26 mai 2010, s-a bucurat de la început de atenŃia absolvenŃilor FacultăŃii de Istorie, Muzeologie şi Arhivistică, ai FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene şi a altor instituŃii de învăŃământ superior de profil. Programul de masterat se încadrează în domeniul de licenŃă specific FacultăŃii şi specializării Istorie, care este acreditată şi corespunde Clasificării ocupaŃiilor din România (COR, grupa majora 2, Pozitia 2443 –Filosofi, istorici şi specialităŃi în ştiinŃe politice).

Motiva Ńie. Programul de masterat România în istoria relaŃiilor internaŃionale se întemeiază pe aprofundarea cunoştinŃelor referitoare la relaŃiile internaŃionale ale României în epoca modernă şi contemporană, inclusiv a procesului de integrare europeană şi euroatlantică.

Modulul include discipline şi teme formative utile pentru desăvârşirea pregătirii absolvenŃilor de învăŃământ superior cu diplomă de licenŃă, pentru formarea lor ca specialişti în relaŃii internaŃionale, diplomaŃie, studii politice, studii europene şi euroatlantice, istorie etc., oferind, totodată, o bună pregătire pentru continuarea studiilor doctorale.

Utilitatea socio-profesională a programului de masterat România în istoria relaŃiilor internaŃionale rezultă şi din varietatea selecŃiei şi a participării cursanŃilor la o asemenea structură de aprofundare: istorici, specialişti în relaŃii internaŃionale, cadre didactice, cercetători, jurnalişti, muzeografi, funcŃionari în administraŃia publică, centrală şi locală etc.

Concomitent, programul de masterat îşi propune să pună bazele unei colaborări instituŃionale şi ştiinŃifice cu universităŃi şi instituŃii de profil din Ńară şi străinătate pe problematica participării României în sistemul relaŃiilor internaŃionale.

Prin cursurile speciale - care acoperă un spectru tematic larg, de la relaŃiile României cu marile centre de putere europene şi extraeuropene, politica de alianŃe, la studii regionale referitoare la interacŃiunile statale cu spaŃii continentale – programul de masterat oferă posibilitatea reconfigurării informaŃiilor şi dezvoltării analizei pe palierul istoriei raporturilor externe ale Ńării noastre.

Din perspectiva periodizării istorico - diplomatice, disciplinele incluse în cadrul acestui program se referă la :

- politica externă a României, de la constituirea sa ca stat modern unitar, în 1859, până la desăvârşirea unităŃii naŃional statale, în 1918;

- relaŃiile internaŃionale ale României în perioada interbelică şi a celui de-al Doilea Război Mondial; - situaŃia geopolitică şi geostrategică în timpul Războiului rece; - politica externă şi securitatea naŃională la începutul secolului al XXI-lea; - aderarea României la Pactul Nord-Atlantic şi Uniunea Europeană, precum şi activitatea Ńării noastre în cadrul acestor organizaŃii internaŃionale.

Obiective didactice şi ştiin Ńifice: În domeniul relaŃiilor internaŃionale ale României:

- cunoaşterea şi însuşirea relaŃiilor României cu marile centre de putere europene şi mondiale, configurarea mediului internaŃional de securitate şi a arhitecturii politico-teritoriale mondiale;

- studiul şi aprofundarea unor noŃiuni specifice relaŃiilor internaŃionale în acord cu evoluŃiile istorice ale României în sfera reprezentării externe (securitate naŃională şi internaŃională, analiza politicii externe, teoria alianŃelor, multilateralism, bilateralism în actul politico-diplomatic, politici regionale etc.); - explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese din dinamica istorică a relaŃiilor externe ale României; - asimilarea unor informaŃii şi evaluări ştiinŃifice din domeniul afacerilor externe ale României într-o formulă pluridisciplinară, axată pe abordarea prefacerilor contextului regional şi global, evoluŃiilor şi tendinŃelor relaŃiilor internaŃionale ale statului român; - fundamentarea teoretică şi complementaritatea cu alte discipline de ramură şi/sau conexe (teoria relaŃiilor internaŃionale, relaŃii economice internaŃionale, diplomaŃia, drept comunitar, drept internaŃional public, sociologia relaŃiilor internaŃionale etc.);


- inducerea unui echilibru între dimensiunea teoretică – de factură informativă – şi nivelul practic, formativ, aspect util pentru orientarea profesională a cursanŃilor după absolvire în problematica relaŃiilor internaŃionale.

În domeniul alianŃelor bilaterale şi multilaterale ale României: - prezentarea şi explicarea unor teme din istoria politică externă a României în corespondenŃă cu

arhitectura globală şi europeană, sistemul multipolar interbelic, alianŃele Războiului Rece; evoluŃiile recente ale sistemului internaŃional; - aprofundarea principiilor raporturilor externe ale României: bună vecinătate, coexistenŃă pacifică, diplomaŃie preventivă, egalitate suverană a statelor, multilateralism instituŃional internaŃional; - analiza critică a unor experienŃe istorice externe şi orientări de securitate ale statului român în perioade istorice distincte, caracterizate prin evoluŃii ale statului naŃional modern (1859-1918), unitatea naŃional-statală (1918-1939), destructurarea configuraŃiei politico-teritoriale europene (1939-1945), creată prin sistemul tratatelor de pace de la Paris (1919-1920), instalarea regimului comunist şi căutarea unei identităŃi independente în sfera raporturilor mondiale (1948-1968), deteriorarea constantă a statutului de stat independent şi a imaginii în plan internaŃional (1968-1989), acomodarea politicii externe cu noul cadru post Război Rece (1990-2007).

În domeniul relaŃiilor României cu spaŃiile extraeuropene: - analizarea interferenŃelor româneşti cu alte regiuni geopolitice şi spaŃii de cultură şi civilizaŃie - America Latină şi America de Nord, Asia Orientală, blocul unional sovietic -, depăşindu-se viziunea tradiŃional europocentristă a studiilor regionale.

În domeniul integrării europene: - evoluŃia României în spaŃiul european; - procesul de aderare; - noul statut internaŃional după 1 ianuarie 2007.

Prin conceptul de organizare, structurarea tematică şi conŃinutul ideatic, programul de masterat România în istoria relaŃiilor internaŃionale oferă posibilitatea cunoaşterii unor aspecte concrete din istoria relaŃiilor internaŃionale ale României, concomitent cu dezvoltarea capacităŃii de analiză şi sinteză a cursanŃilor, inclusiv prin metoda critică asupra studiilor şi lucrărilor de specialitate studiate şi a evenimentelor analizate.

În ansamblul său, programul de masterat se caracterizează printr-o abordare atitudinală care oferă cursanŃilor posibilitatea dezvoltării unor reacŃii intelectuale, definite, de tradiŃii şi relaŃii democratice, promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice, afirmării optime şi creative a potenŃialului individual de cercetare ştiinŃifică, parcurgându-se astfel, o treaptă obligatorie pentru studii doctorale.

Prin urmare, programul de masterat se justifică prin elemente de pertinenŃă şi oportunitate, el oferind masteranzilor, pe lângă aprofundarea cunoştinŃelor în domeniul istoriei relaŃiilor internaŃionale, posibilitatea de a face faŃă, pe termen scurt, cerinŃelor pieŃei forŃei de muncă, iar pe termen lung urmării ciclului următor de perfecŃionare prin doctorat, în domeniul istoriei. Acest lucru este posibil şi prin faptul că misiunea de învăŃământ şi de cercetare se încadrează în profilul şi specializarea FacultăŃii de istorie.

Activitatea managerială în cadru programului de masterat Activitatea managerială în cadrul programului de masterat este asigurată de Consiliul FacultăŃii,

care decide în toate problemele importante legate de organizarea procesului de învăŃământ şi calitatea acestuia. Un rol important revine Comisiei de asigurare a calităŃii, care acŃionează conform Regulamentului de evaluare, elaborat în conformitate cu legislaŃia naŃională în vigoare şi cu Carta UniversităŃii Spiru Haret, publicat în Manualul CalităŃii învăŃământului şi cercetării ştiinŃifice la Universitatea Spiru Haret.

Desfăşurarea activităŃi se bazează pe principiile Codului etic şi este monotorizată de către Comisia de Etică, constituită pentru a asigura un climat favorabil respectării principiilor morale în mediul academic. Acestea îmbină profesionalismul cadrelor didactice cu principiile morale şi etice general umane: apărarea valorilor libertăŃii academice, respectul pentru instituŃie, responsabilitatea pentru calitatea procesului de învăŃământ, desfăşurarea acestuia într-un cadru propice, responsabilitatea pentru pregătirea profesională a studenŃilor şi masteranzilor, colaborarea dintre profesori şi discipolii acestora, atât în timpul studiilor, cât şi după finalizarea lor. În această din urmă direcŃie de activitate, conducerea FacultăŃii a întocmit o bază de date a licenŃiaŃilor şi masteranzilor, urmărind traiectoria lor profesională şi direcŃionându-i spre continuarea studiilor prin masterat şi doctorat.


Facultatea dispune de practice de auditare internă cu privire la principalele domenii ale activităŃii universitare pentru a se asigura că angajamentele prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea studiilor de masterat

Monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studii de masterat Desfăşurarea studiilor universitare de masterat este permanent monitorizată de către Comisia

pentru asigurarea calităŃii, care urmăreşte în ce măsură sunt asigurate standardele asumate, prevăzute în acest scop: elaborează anual un raport privind asigurarea calităŃii studiilor masterale, pe care îl supune dezbaterii Consiliului FacultăŃii; asigură adaptarea permanentă a programelor analitice la cerinŃele pieŃii de muncă; evaluează periodic opiniile masteranzilor privind conŃinutul şi metodologia activităŃilor didactice; analizează nivelul la care se realizează componenta de cercetare ştiinŃifică a masteranzilor;evaluează, pentru fiecare serie de masteranzi, calitatea lucrărilor de disertaŃie; analizează activitatea de tutoriat a profesorilor, în baza Regulamentului privind tutoriatul .

2.Personalul didactic Programul de masterat România în istoria relaŃiilor internaŃionale beneficiază de un corp

profesoral de valoare, cu o recunoscută activitate ştiinŃifică şi didactică, alcătuit din specialişti reputaŃi în domeniul relaŃiilor internaŃionale, politicii externe şi a relaŃiilor politico-militare ale României.

Din cele 8 (opt) cadre didactice angajate în cadrul programului, toate sunt titularizate în învăŃământul superior. Trei profesori universitari (Ioan Scurtu, Gheorghe Onişoru, Vasile Mihai-Ozunu) - 37,5% - sunt conducători de doctorat în domeniul istoriei.

Pentru buna desfăşurare a programului de masterat, cadrele didactice şi masteranzii colaborează cu Institutul pentru RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene, din cadrul UniversităŃii Spiru Haret, cu alte institute şi centre de cercetare de profil, cu specialişti din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării NaŃionale, precum şi din alte structuri de profil ale guvernului şi Parlamentului etc. Astfel, instruirea în cadrul programului de masterat depăşeşte cadrul tradiŃional al transmiterii informaŃionale de la profesor la discipol şi se bazează pe o relaŃie de parteneriat, prin abordarea complexă a tematicii cercetare în cadrul dezbaterilor de idei, şedinŃelor de lucru, a legăturii directe prin e-mail, pagină Web, platforma de e-learning Blackbord etc. pentru optimizarea procesului de învăŃare, la nivelul grupelor de masteranzi este desemnat câte un îndrumător dintre cadrele didactice, precum şi mai multi tutori, în funcŃie de specificul problematicii abordate de către masteranzi.

Periodic, în cadrul Catedrei, se face evaluarea colegială a personalului didactic. Valorarea şi experienŃa profesională a cadrelor didactice sunt probate de o bogată activitate

didactică, lucrări ştiinŃifice şi proiecte de cercetare în domeniu, de recunoaşterea excelenŃei şi competenŃei acestora în domeniile de specialitate, de prezenŃa în diferite sectoare ale activităŃii publice. ActivităŃile de seminar, elaborarea de referate şi lucrări de disertaŃie sunt îndrumate de aceleaşi cadre didactice, care îndeplinesc condiŃiile legale desfăşurării unei asemenea activităŃi.

3. ConŃinutul procesului de învăŃământ Planul de învăŃământ al programului de masterat România în istoria relaŃiilor internaŃionale este

structurat pe doi ani (patru semestre) şi cuprinde 14 discipline de studiu (12 fundamentale şi 2 opŃionale) , care oferă o perspectivă unitară tematic şi integrată cronologic în ansamblul relaŃiilor internaŃionale ale României moderne şi contemporane. El include discipline de aprofundare (cunoştinŃe avansate) şi complementare, astfel încât absolvenŃii să poată urma studii de doctorat pe o arie tematică largă în domeniul relaŃiilor internaŃionale Studiul teoretic este conjugat cu aplicatiile practice privind cercetarea ştiinŃifică, elaborarea lucrărilor de disertaŃie, în vederea stimulării vocaŃiei creatoare a masteranzilor, motiv pentru care în Planul de cercetare au fost introduse discipline obligatorii precum Metodologia cercetării ştiinŃifice, Practica de specialitate şi documentare.

În elaborarea Planului de învăŃământ s-a Ńinut cont atât de evitarea suprapunerii tematice cu disciplinele din Planul de studii universitare, cât şi de eventualele suprapuneri cu oferta educaŃională a altor instituŃii de învăŃământ superior.

Durata programului de masterat este de patru (4) semestre, în semestrele trei şi patru, în special, acordându-se timp de documentare şi cercetare pentru elaborarea disertaŃiei sub îndrumarea profesorilor de specialitate.


În semestrul 4, masteranzii vor face (2 ore săptămânal) aplicaŃii practice privind metodologia cercetării ştiinŃifice, iar 3 săptămâni vor face practica de specialitate în institute de de profil (instituŃii guvernamentale, instituŃii de cercetare, arhive). Astfel, prin implicare nemijlocită a acestora în activitatea de practică se urmăreşte formarea aptitudinilor necesare desfăşurării cu succes a unei cariere în cercetare, precum şi a unor competenŃe de consultanŃă şi asistenŃă specializată oferită instituŃiilor guvernamentale de profil, organizaŃiilor nonguvernamentale etc.

Programul include un număr de 14 ore de activitate didactică pe săptămână (6 ore curs şi 8 ore seminar) pentru fiecare din cele 4 (patru) semestre. Un semestru cuprinde 14 săptămâni de activitate didactică şi ştiinŃifică.

ConŃinutul programelor disciplinelor din Planul de învăŃământ corespunde cerinŃelor Uniunii Europene privind studiile de masterat, oferind masteranzilor posibilitatea unei specializări aprofundate în domeniul relaŃiilor internaŃionale. Pentru fiecare disciplină inclusă în planul de învăŃământ, programa analitică are definite: numărul săptămânal de ore, obiectivele generale şi specifice, abilităŃi şi competenŃe, conŃinutul tematic de bază, conŃinutul activităŃilor de seminar, metodele didactice utilizate, temele de cercetare, bibliografia, modalităŃile de evaluare a cunoştinŃelor. Fiecare disciplină beneficiază de un vast material bibliografic şi documentar, accesibil şi pe pagina web a programelor de masterat a USH, inclusiv lucrări ştiinŃifice ale titularilor de disciplină.

Pentru pregătirea psihopedagogică şi metodică a masteranzilor, interesaŃi de acest domeniu, prin includerea în Planul de învăŃământ al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, din cadrul UniversităŃii Spiru Haret, a disciplinelor de profil. Nivelul II de aprofundare acordă absolvenŃilor de studii masterale dreptul de ocupare a posturilor didactice în învăŃământul liceal, postliceal şi universitar, cu condiŃia acumulării unui minim de 60 de credite transferabile.

Pe parcursul procesului de instruire sunt utilizate multiple materiale didactice de natură cartografică (hărŃi istorice, planşe, fişe) grafice, video şi foto, unele dintre acestea fiind realizate de către profesorii titulari.

4. Masteranzii Admiterea masteranzilor în cadrul programului de masterat se face prin concurs de admitere, după

completarea fişei de înscriere pentru admiterea la masterat în baza diplomei de absolvire a ciclului I de studii universitare de licenŃă (inclusiv a studiilor universitare de lungă durată, indiferent de domeniu în care a fost obŃinută) şi a cunoştinŃelor de specialitate prevăzute prin programa de admitere, care este făcută public cu 6 luni înainte. Criteriile de admitere, disciplinele la care se vor susŃine probele, bibliografia necesară pregătirii candidaŃilor şi alte informaŃii utile sunt cuprinse în Ghidul de îndrumare şi Metodologia de admitere, care asigura o abordare transparentă si egalitate de sanse pentru toti doritorii care indeplinesc criteriile de selectie.

Admiterea se face în conformitate cu numărului de locuri, în ordinea ierarhică a notelor obŃinute, cei admişi completând Fişa de înscriere la masterat. Validarea rezultatelor concursului de admitere şi înmatricularea candidaŃilor se face prin decizie a conducerii institutiei.

Înmatricularea în anul I de studii masterale se face în baza deciziei Rectorului UniversităŃii Spiru Haret şi a Contractului de studii care conŃine obligaŃiile şi drepturile părŃilor. Taxa de şcolarizare, stabilită periodic, poate fi achitată integral sau în trei rate.

Pe parcursul programului de masterat, masteranzii sunt îndrumaŃi de către un tutore din rândul cadrelor didactice.

Evaluarea pregătirii masteranzilor se face, conform normelor înscrise în Regulamentul privind examinarea şi notarea masteranzilor, prin examen, colocviu şi verificare pe parcursul semestrelor şi se cuantifică prin note şi număr de credite (120 în total).

Pe parcursul anului de studiu, masteranzii (în special cei de la forma de învăŃământ on-line) beneficiază de prelegeri televizate (incluse şi pe platforma Blackbord) şi de dezbateri pe teme solicitate anterior, susŃinute de cadrele didactice implicate în cadrul programului de masterat.

Temele pentru lucrarea de disertaŃie se aprobă de către Consiliul FacultăŃii la propunerea Departamentului şi sunt aduse la cunoştinŃa masteranzilor în semestrul 3. Masteranzii pot face propuneri de teme pentru lucrările de disertaŃie, acestea urmând să fie aprobate după aceeaşi procedură.

Lucrarea de disertaŃie se elaborează în semestrele 3 şi 4 sub îndrumarea ştiinŃifică a unui cadru didactic, angajat în programul de masterat.


Televiziunea România de Mâine difuzează periodic consultaŃii susŃinute de profesorii titulari referitoare la modalitatea de susŃinere a examenului de disertaŃie, inclusiv la elaborarea şi definitivarea lucrării de disertaŃie.

Examenul de disertaŃie se organizează în baza Regumentului propriu şi constă în susŃinerea lucrării de disertaŃie, în şedinŃă publică, în faŃa Comisiei de examinare, preşedintele comisiei fiind desemnat de Senatul UniversităŃii Spiru Haret. Lucrarea trebuie să conŃină elemente de originalitate. Pentru a absolvi, masterandul trebuie să obŃină cel puŃin nota 6 (rezultând din media aritmetică a fiecărui membru al Comisiei).

AbsolvenŃii programului de masterat primesc diplomă de studii universitare de masterat, însoŃită de supliment de diplomă.

În caz de nepromovare, masteranzii mai pot susŃine o dată lucrarea de disertaŃie. În cazul în care nici în acel moment nu promovează, primesc certificat de studii universitare de masterat şi foaia matricolă. Preocuparea Facultatii în vederea consultarii profesionale a studenŃilor si a masteranzilor săi este ilustrată de protocolul de colaboare cu Institutul National de Administratie, care organizează permanent treninguri de orientare profesionala.

5. Cercetarea ştiin Ńifică Cercetarea ştiinŃifică se realizează pe baza Planului de cercetare ştiinŃifică al programului de masterat

România în istoria relaŃiilor internaŃionale, care include teme de cercetare în echipă sau individuale (pe termen lung, mediu şi scurt), fiind inclus în programul de cercetare ştiinŃifică al FacultăŃii şi aprobat de Departament şi de către Consiliul FacultăŃii. O atenŃie sporită se acordă colaborărilor naŃionale şi internaŃionale, prin participarea studenŃilor, masteranzilor şi profesorilor FacultăŃii la diverse sesiuni şi conferinŃe ştiinŃifice, stagii de cercetare.

Planul de cercetare cuprinde teme cu finalizare pe termen lung, mediu şi scurt, Universitatea Spiru Haret dispunând de resursele financiare necesare valorificării acestora.

Temele de cercetare incluse în Planul de cercetare ştiinŃifică se înscriu într-o strategie amplă, în domeniul de profil sau interdisciplinar concepută la nivel de catedră.

Pentru elaborarea referatelor şi temelor de cercetare ştiinŃifică, masteranzii folosesc Laboratorul/Cabinetul de cercetare al FacultăŃii, care dispune de bibliografia şi materialele didactice adecvate. Fondul de carte al laboratorului/cabinetului de cercetare este completat de cel al bibliotecii FacultăŃii, care întruneşte un număr important de lucrări de specialitate atât în limba română, cât şi în limbi străine, cele mai multe dintre acestea fiind editate în ultimii 10 ani. Un rol important în activitatea de cercetare ştiinŃifică a masteranzilor îl are Centrul de cercetare ştiinŃifică Istoria civilizaŃiei româneşti în context european (aprobat de Senatul USH), în cadrul căruia există o direcŃie de cercetare a istoriei relaŃiilor internaŃionale ale României, în sistemul geopolitic si geostrategic din secolele XIX-XXI. Temele incluse în Planul de cercetare al Programului de masterat sunt corelate cu temele de cercetare ale cadrelor didactice din Planul de cercetare al FacultăŃii.

Cele mai bune rezultate obŃinute în domeniul cercetării ştiinŃifice sunt valorificate prin elaborarea de comunicări ştiinŃifice care sunt prezentate la sesiunile şi simpozioanele ştiinŃifice (proprii sau organizate de alte instituŃii similare, inclusiv cu participare internaŃională), prin publicare în revista FacultăŃii, Anale. Seria Istorie sau în alte publicaŃii de profil. La nivelul FacultăŃii s-a desfăşurat mai multe proiecte de cercetare pe bază de protocol/contract, în parteneriat cu alte facultăŃi ale USH (Facultatea de Arhitectura, Facultatea de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene, Facultatea de Geografie) sau individuale.

Masteranzii pot participa, de asemenea, la dezbateri televizate, organizate de Televiziunea România de Mâine.

Prin urmare, în cadrul programului de masterat procesul de învăŃâmânt se desfăşoară concomitent cu efectuarea activităŃii de cercetare ştiinŃifică, masteranzii beneficiind de laboratoare/cabinete de cercetare, doatate conform cerinŃelor. Cercetarea ştiinŃifică se efectuează în conformitate cu prevederile Planului de cercetare specific programului de masterat, parte componentă a Planului de cercetare al facultăŃii, temele înscrise în Plan corespunzănd domeniului de studii de masterat.

Rezultatele cercetării ştiinŃifice, efectuate individual sau colectiv, în cadrul structurilor proprii de cercetare (laboratoare, Centre de cercetare) sunt valorificate în revista ANALELE UNIVERSITATII SPIRU HARET. Seria Istorie (acreditata CNCSIS la categoria D), prin publicarea în alte reviste de specialitate sau la edituri prestigioase din Ńară (recunoscute de catre CNCSIS), prin prezentarea de comunicări


ştiinŃifice la simpozioane şi seminarii, cu caracter naŃional sau internaŃional. Anual, Facultatea organizează sesiuni ştiinŃifice, simpozioane, mese rotunde etc. Resursele financiare şi logistice sunt asigurate de către USH.

Concomitent, cadrele didactice au fost angajate în granturi de cercetare, naŃionale şi internaŃionale, sau au coordonat (şi coordonează) lucrări ştiiin Ńifice în cadrul FacultăŃii de Istorie, Muzeologie şi Arhivistică sau a altor institute reprezentative de istorie naŃională.

6. Baza materială Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie a UniversităŃii Spiru Haret dispune de o

bază materială corespunzătoare desfăşurării în bune condiŃii a programului de masterat.Sălile de studiu dispun de echipamente tehnice de învăŃare, predare şi comunicare, care facilitează activitatea cadrelor didactice şi receptivitatea fiecărui masterand.

Laboratorul/Cabinetul programului de masterat dispune de materiale didactice corespunzătoare (hărŃi, planşe, fişe, diapozitive, filme video, materiale fotografice), precum şi bibliografia necesară desfăşurării procesului de învăŃământ, fiind dotat cu calculatoarele necesare consultării surselor electronice. Echipamentele şi mijloacele de funcŃionare ale laboratorului corespund cerinŃelor necesare efectuării unor cercetări de performanŃă.

Biblioteca FacultăŃii dispune de o sală de lectură şi de un valoros fond de carte, suficient pentru toate disciplinele din Planul de învăŃământ, majoritatea titlurilor fiind semnificative pentru domeniul de învăŃământ abordat. Ele sunt reprezentate de enciclopedii, atlase, tratate, sinteze, monografii, colecŃii de documente, manuale şi cursuri universitare, periodice de specialitate, memorialistică. În fondul de carte există colecŃii de specialitate, carte rară, ediŃii princeps, colecŃii editoriale, publicaŃii de specialitate. De asemenea, există reviste de specialitate, obŃinute prin abonamente, donaŃii şi schimb de carte.

Pentru studiile de masterat se folosesc spaŃiile de învăŃământ ale FacultăŃii de Istorie, Muzeologie şi Arhivistică, precum şi cele ale UniversităŃii Spiru Haret (săli de curs, seminar, laborator) dotate cu mobilier modern, instalaŃie de sunet, video-proiector, calculatoare cu conectare la Internet şi la sistemul electronic al UniversităŃii.

Editura FundaŃiei România de Mâine publică cursuri şi lucrări de sinteză corespunzătoare structurii pe discipline din programul de master.

Accesul la Internet, biblioteca virtuală şi avizierul virtual permit o documentare bogată şi diversificată, precum şi o comunicare rapidă între cadrele didactice şi cursanŃi.

În concluzie, Facultatea dispune de spaŃii de învăŃământ pentru predare şi seminarizare, de laboratoare didactice şi de cercetare, de bibliotecă, dotate corespunzător, asigurând condiŃiile necesare pentru desfăşurarea unui proces de învăŃământ modern, a cărui eficienŃă este confirmată de procentul mare de promovabilitate al studenŃilor la examenul de licenŃă şi de prezenŃa absolvenŃilor facultăŃii în remarcabile instituŃii de învăŃământ şi cercetare ştiinŃifică din Ńară.

Baza materială se află la sediul FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, istorie şi Filosofie, în str. Fabricii nr. 46 G, sectorul 6.

7. Activitatea financiară

Activitatea financiară se desfăşoară conform regulilor stabilite de compartimentul de specialitate al UniversităŃii Spiru Haret. Activitatea financiară a programului de masterat este gestionată pe bază de buget de venituri şi cheltuieli, parte a bugetului centralizat al UniversităŃii Spiru Haret. Sursa veniturilor o constituie taxele de şcolarizare, contribuŃia membrilor fundaŃiei etc.

Cheltuielile se administrează conform reglementărilor legale şi a celor interne ale universităŃii, fiind destinate dezvoltării bazei materiale a facultăŃii şi dezvoltării de noi facilităŃi pentru activităŃile didactice şi de cercetare din ciclul de studiu universitar de masterat.

Comisia de elaborare a Raportului de autoevaluare şi de întocmire a dosarului de acreditare a programului de masterat România în istoria relaŃiilor internaŃionale a colaborat îndeaproape cu Comisia de Calitate care funcŃionează la nivelul FacultăŃii, reflectând în prezentul raport recomandările Comisiei privind conŃinutul procesului de învăŃământ, cercetarea ştiinŃifică şi formele de evaluare.


UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE RELA łII INTERNA łIONALE, ISTORIE ŞI FILOZOFIE SPECIALIZAREA ISTORIE DOMENIUL DE LICEN łĂ: ISTORIE PROGRAM MASTER: ROMÂNIA ÎN ISTORIA RELA łIILOR INTERNA łIONALE ANUL UNIVERSITAR 2011-2011 FORMA DE ÎNV ĂłĂMÂNT: ZI

FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL GEOPOLITIC ŞI GEOSTRATEGIC EUROPEAN ÎN PERIOADA 1859-1938 Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/1/1/1 Titular disciplină: Alesandru DuŃu Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1

(14 săptămâni) Semestrul 2



(14 săptămâni) Forma de examinare/

evaluare Nr puncte de credit

C S L P C S L P C S L P C S L P ECTS

2 2 E1 10

STATUT DISCIPLIN Ă STATUT DISCIPLINĂ Obligatorie OpŃională Facultativă

(se marchează cu x) x

OBIECTIVELE DISCIPLINEI A. OBIECTIVE GENERALE:

Cursul îşi propune să prezinte situaŃia României în contextul european emblematic perioadei care a urmat constituirii statului naŃional român modern (1859) şi până în 1938. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• să analizeze principalele alianŃe politico-militare făurite la nivel continental, până în momentul declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial (1939);

• să reliefeze impactul acestora asupra României; • să dezbată reacŃia factorilor de decizie de la Bucureşti, succesele obŃinute în plan

diplomatic, dar şi cauzele care au făcut ca, în diferite perioade istorice, România să se afle izolată în plan internaŃional, suportând consecinŃele de rigoare.

COMPETENłE Cursul dezvoltă următoarele aptitudini, competenŃe:

1. analiză politică externă 2. strategie şi proiecŃie de politică externă şi relaŃii internaŃionale

CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă 1. SituaŃia geostrategică a României după constituirea statului naŃional român modern în 1859.


2. Modificări intervenite în situaŃia geostrategică a Ńării după cucerirea independenŃei de stat (1877). Aderarea la Tripla AlianŃă (1883), relaŃiile cu marile puteri europene şi cu statele din zonă până la declanşarea primului război mondial (1914).

3. România în contextul Primului Război Mondial (1914-1918). Neutralitatea, participarea la război alături de Antantă, confirmarea internaŃională a Marii Uniri din 1918.

4. Caracteristici ale situaŃiei internaŃionale în perioada interbelică. PoziŃia României în noul context geopolitic european.

5. Obiective şi direcŃii de politică externă românească. 6. PoziŃia adoptată de România în cadrul Micii ÎnŃelegeri. 7. Obiectivele şi modul de funcŃionare a alianŃei româno-polone. 8. RelaŃiile politico-diplomatice ale României cu Marile Puteri europene. 9. IniŃiative româneşti în cadrul SocietăŃii NaŃiunilor. Nicolae Titulescu – diplomat de anvergură

mondială. 10. PoziŃia adoptată de România în cadrul ÎnŃelegerii Balcanice. 11. Caracteristici ale situaŃiei internaŃionale la sfârşitul anilor ’30 şi poziŃia adoptată de factorii

români de decizie. 12. Concluzii privind evoluŃia situaŃiei politice şi teritoriale europene în perioada interbelică.

CONłINUTUL ACTIVIT ĂłILOR DE SEMINAR A. Obiective:

Aprofundarea cunoştinŃelor transmise la curs prin dezbateri, analiza referatelor şi a studiilor de caz, dezbateri pe documente etc. B. Tematica seminariilor:

- modificări intervenite în situaŃia geostrategică a României în perioada 1859-1939. - adoptarea deciziei politico-militare româneşti faŃă de evenimentele internaŃionale petrecute în

perioada 1858-1939; -comparaŃie între conŃinutul şi modul de funcŃionare a alianŃelor politico-militare româneşti până

la 1918 şi după; - eficienŃa alianŃelor politico-militare la care a participat România în perioada 1859-1939. PROIECTE / REFERATE / TEME DE CERCETARE

1. RelaŃiile politico-diplomatice ale României cu FranŃa. 2. RelaŃiile politico-diplomatice ale României cu Marea Britanie. 3. RelaŃiile politico-diplomatice ale României cu Italia. 4. RelaŃiile politico-diplomatice ale României cu Germania. 5. RelaŃiile politico-diplomatice ale României cu statele din Mica ÎnŃelegere. 6. RelaŃiile politico-diplomatice ale României cu statele vecine. 7. RelaŃiile politico-diplomatice ale României cu Uniunea Sovietică.

BIBLIOGRAFIE A. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MINIMAL Ă:

• *** Istoria Românilor, vol. VIII, România Întregită (1918-1940), Bucureşti, 2003. • *** Istoria militară a poporului român, vol. VI, 1989.

B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă: • Em.Bold, I.Ciupercă, Europa în derivă (1918-1940). Din istoria relaŃiilor internaŃionale,

Iaşi, 2001. • Duroselle, J,B.,Histoire diplomatique de 1919 á nos jours, Paris 1974. • DuŃu, Alesandru, Modificări ale statu-quo-ului teritorial european (1938-1941),

Bucureşti, 2005. • Moisuc, Viorica, Premisele izolării politice a României, 1919-1940, Bucureşti, 1991. • Onişoru, Gheorghe, Istoria contemporană universală (1917-1945), Bucureşti, 2005. • Gheorghe, Gheorghe, Tratatele internaŃionale ale României, 1921-1939, Bucureşti, 1980. • Scurtu, Ioan, România şi marile puteri. Documente, vol.1, 1918-1933, Bucureşti, 1999,

vol. 2. 1933-1940, Bucureşti, 2000. C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă:

• Retegan, Mihai, În balanŃa forŃelor. AlianŃe militare româneşti interbelice, Bucureşti, 1997.


• Scurtu, Ioan, Buzatu, Gheorghe, Istoria românilor în secolul XX (1918-1948), Bucureşti, 1999.

• Talpeş, Ioan, DiplomaŃie şi apărare. Coordonate ale politicii externe româneşti, 1933-1939, Bucureşti, 1988.

• Taylor, A.J.P., Originile celui de-al doilea război mondial, Iaşi, 1999. METODE DIDACTICE UTLIZATE (clasice/moderne)

În scopul atingerii obiectivelor cursului se vor utiliza metode didactice specifice: teme pentru studiu individual, documentare, studii de caz, referate, dezbateri. Prezentarea temelor se va realiza cu ajutorul mijloacelor multimedia (computer şi video-proiector).

MODALIT ĂłI DE EVALUARE A CUNO ŞTINłELOR CursanŃii vor fi evaluaŃi pe parcursul desfăşurării semestrului prin întrebări referitoare la tematica

abordată, analize în cadrul seminariilor şi asupra referatelor întocmite. Evaluarea semestrială se face prin examen orar şi prin notarea referatelor elaborate de către masteranzi, iar, cea finală, prin susŃinerea lucrării de disertaŃie.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET


FACULTATEA DE RELA łII INTERNA łIONALE, ISTORIE ŞI FILOZOFIE SPECIALIZAREA ISTORIE DOMENIUL DE LICEN łĂ: ISTORIE PROGRAM MASTER: ROMÂNIA ÎN ISTORIA RELA łIILOR INTERNA łIONALE ANUL UNIVERSITAR 2011-2011 FORMA DE ÎNV ĂłĂMÂNT: ZI

FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : RELAłIILE ROMÂNO-SOVIETICE ÎN SECOLUL XX Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/1/1/2 Titular disciplină: Gheorghe Onişoru Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax.: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 3 E1 10




Studierea raporturilor dintre România şi Uniunea Sovietică pune în lumină două tipuri de abordare a problematicii politicii externe, având în vedere că, la Bucureşti, pe parcursul perioadei de referinŃă, s-au succedat mai multe forme de guvernământ care au abordat, desigur, în maniere diferite relaŃiile cu Uniunea Sovietică. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• Analiza manierei de abordare a relaŃiilor bilaterale de către partea română confruntată cu două obiective majore în perioada interbelică, recunoaşterea noului statut al Basarabiei şi recuperarea tezaurului de la Moscova.

• aprofundarea unor aspecte specifice ale istoriei relaŃiilor internaŃionale. • punerea în lumină a tipologiei specifice raporturilor dintre o mare putere şi un stat mic, care

au de rezolvat un diferend teritorial. • Analiza manierei în care factorul ideologic influenŃează politica externă şi relaŃiile bilaterale

dintre state. COMPETENłE Cursul dezvoltă următoarele aptitudini, competenŃe:

1. analiză politică externă 2. strategie şi proiecŃie de politică externă şi relaŃii internaŃionale


CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă

1. Impactul Primului Război Mondial asupra relaŃiilor dintre România şi Rusia; 2. Unirea Basarabiei cu România şi eforturile pentru consacrarea ei în plan

internaŃional; 3. RelaŃiile româno-sovietice în perioada interbelică; 4. Reluarea raporturilor diplomatice, rolul jucat de Nicoale Titulescu şi Maxim

Litvinov; 5. Ultimatumul sovietic din vara lui 1940; 6. RelaŃiile româno-sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; 7. RelaŃiile româno-sovietice între anii 1944 – 1947; 8. Politica lui Gh. Gheorghiu-Dej faŃă de Moscova, limitele şi treptele emancipării,

retragerea trupelor sovietice din România 1958; 9. Impactul declaraŃiei din aprilie 1964 asupra raporturilor bilaterale şi a mişcării

comuniste internaŃionale; 10. Politica externă promovată de Nicolae Ceauşescu şi atitudinea faŃă de Kremlin,

inclusiv analizarea momentului 1968; 11. RelaŃii româno-sovietice în perioada 1968- 2001.



- Analiza cauzelor care au determinat poziŃiile diferite ale diplomaŃiei române şi ruse/sovietice în timpul secolului XX. - studii de caz pe documente semnificative tematicii cursului

PROIECTE / REFERATE / TEME DE CERCETARE

1. RelaŃiile româno-sovietice în perioada Primului Război Mondial. 2. RelaŃiile româno-sovietice în anii de imediat după Primul Război Mondial. 3. RelaŃiile româno-sovietice în perioada interbelică. 4. RelaŃiile româno-sovietice în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. 5. RelaŃiile româno-sovietice în primii ani de după impunerea comunismului în România. 6. RelaŃiile româno-sovietice în perioada Gh. Gheorghiu-Dej. 7. RelaŃiile româno-sovietice în perioada N. Ceauşescu. 8. RelaŃiile româno-sovietice (ruse) în perioada 1989-2001.


- Mihail Bruhis, Rusia, România şi Basarabia. 1812. 1918. 1924. 1940, Chişinău, 1992 - Oleg Sarin, Lev DvoreŃki, Război contra speciei umane. Agresiunile Uniunii Sovietice

împotriva lumii, 1918 – 1989, Bucureşti, 1997 B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă:

- Mioara Anton, Ion Chiper, Instaurarea regimului Ceauşescu. Continuitate şi ruptură în relaŃiile româno-sovietice, Bucureşti, 2003

- Florian Banu, Asalt asupra economiei româneşti. De la Solagra la Sovrom, 1936 – 1956, Bucureşti, 2004

- Idem, Liviu łăranu, Aprilie 1964. „Primăvara de la Bucureşti”. Cum s-a adoptat „declaraŃia de independenŃă” a României”, Bucureşti, 2004

- Mihai Retegan, Alessandru DuŃu, Război deschis în blocul comunist. RelaŃii româno-sovietice. Documente, Bucureşti, 2004

C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă: - Ion Chiper, Florin Constantiniu, Adrian Pop, Sovietizarea României. PercepŃii româno-

americane, 1944 – 1947, Bucureşti, 1993


- Radu Ciuceanu, Ion Chiper, Florin Constantiniu, Vitalie Văratic, Misiunile lui A.I. Vâşinski în România. Din istoria relaŃiilor româno-sovietice, 1945 – 1946. Documente secrete, Bucureşti, 1997

- Dinu C. Giurescu, Imposibila încercare. Greva regală, 1945. Documente diplomatice, Bucureşti, 1999 tantin Olteanu, România – o voce distinctă în Tratatul de la Varşovia. Memorii, 1980 – 1985, Bucureşti, 1999

- Ion RaŃiu, Moscova sfidează lumea, Timişoara, 1990 METODE DIDACTICE UTLIZATE (clasice/moderne)

Pe lângă formele clasice, predare şi referat, vom utiliza mijloace interactive de lucru, inclusiv utilizarea mijloacelor audio-video, precum şi lucrul de documente diplomatice

MODALIT ĂłI DE EVALUARE A CUNO ŞTINłELOR

CursanŃii vor fi evaluaŃi pe parcursul desfăşurării semestrului prin întrebări referitoare la tematica abordată, analize în cadrul seminariilor şi asupra referatelor întocmite. Evaluarea semestrială se face examen şi prin analiza şi notarea referatelor elaborate de către masteranzi, iar cea finală prin susŃinerea lucrării de disertaŃie.



FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL RELAłIILOR INTERNAłIONALE (1938-1945) Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/1/1/3 Titular disciplină: Ştefan Lache Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 3 E1 10




Disciplina analizează relaŃiile internaŃionale ale României din ajunul şi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• impactul politicii Marilor Puteri (Germania, Italia, Uniunea Sovietică, FranŃa, Marea Britanie şi SUA) asupra orientării externe a României;

• demersurile politico-diplomatice româneşti în perioada neutralităŃii şi a nonbeligeranŃei; relaŃiile româno-germane în timpul Campaniei din Est;

• implicaŃiile interne şi internaŃionale ale Actului istoric de la 23 august 1944; contribuŃia României la victoria NaŃiunilor Unite în Al Doilea Război Mondial. COMPETENłE

• dezvoltarea deprinderilor de cercetare ştiinŃifică ale masteranzilor în vederea elaborării disertaŃiei.


1. RelaŃiile internaŃionale ale României între ConferinŃa de la München din 29-30 septembrie 1938 şi Pactul germano-sovietic din 23 august 1939.


2. Neutralitatea şi nonbeligeranŃa României în perioada de început a celui de-Al Doilea Război Mondial – septembrie 1939 – septembrie 1940.

3. Destrămarea naŃional-teritorială a României în vara anului 1940 – rezultat al dictatului Marilor Puteri totalitare.

4. Aderarea României la Pactul Tripartit şi angajarea în război împotriva Uniunii Sovietice pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord.

5. RelaŃiile României cu Marea Britanie, SUA şi URSS în anii celui de-Al Doilea Război Mondial (negocieri şi înşelegeri secrete). Actul istoric de la 23 august 1944 şi ConvenŃia de ArmistiŃiu de la Moscova din 12 septembrie 1944.

6. România în război alături de NaŃiunile Unite (23 august 1944 – 9 mai 1945). CONłINUTUL ACTIVIT ĂłILOR DE SEMINAR A. Obiective:

Aprofundarea studiului relaŃiilor internaŃionale ale României în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Dezbaterea referatelor, studiilor de caz, etc. Evaluare parŃială. B. Tematica seminariilor:

România şi Pactul Ribbentrop-Molotov. DiplomaŃia română şi „Blocul Neutrilor”. România între ultimatumul sovietic şi Dictatul de la Viena. RelaŃiile româno-germano-italiene în perioada septembrie 1940 – august 1944. Starea de război dintre România şi Puterile anglo-saxone. Tentative şi negocieri politico-diplomatice privind aderarea României la CoaliŃia NaŃiunile Unite. RelaŃiile româno-sovietice de la 23 august 1944 până la 6 martie 1945. Problema petrolului românesc în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial. Grigore Gafencu. Activitatea politico-diplomatică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.


1. România şi Pactul Ribbentrop-Molotov. 2. RelaŃiile româno-germano în perioada septembrie 1940 – august 1944. 3. RelaŃiile româno-italiene în perioada septembrie 1940 – august 1944. 4. Problema petrolului românesc în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial. 5. Grigore Gafencu. Activitatea politico-diplomatică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. 6. Preliminarii de armistiŃiu cu NaŃiunile Unite. 7. 23 august 1944. Între propaganda comunistă şi adevărul istoric.


• Lache, Ştefan, România în relaŃiile internaŃionale. 1939-2006, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007, pp. 11-217.

B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă: • Bold, Emilian, Seftiuc, Ilie, Pactul Ribbentrop-Molotov. Antecedente şi consecinŃe,

Institutul European, Iaşi, 1996. • Buzatu, Gheorghe, România şi Marile Puteri (1939-1947), Editura Enciclopedică,

Bucureşti, 2003, pp. 22-443. • Chirnoagă, Platon, general, Istoria politică şi militară a războiului României contra

Rusiei sovietice, EdiŃia a III-a, Editura Fides, Iaşi, 1997. • Constantiniu, Florin, 1941. Hitler, Stalin şi România. România şi geneza OperaŃiunii

„Barbarossa”, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002. • Constantiniu, Florin, DuŃu, Alesandru, Retegan, Mihai, România în război. 1941-1945.

Un destin în istorie, Editura Militară, Bucureşti, 1995. • Moisuc, Viorica, DiplomaŃia României şi problema apărării suveranităŃii şi

independenŃei naŃionale în perioada martie 1938 – mai 1940, Bucureşti, 1971. • Onişoru, Gheorghe, RelaŃii internaŃionale, Editura FundaŃiei România de Mâine,

Bucureşti, 2007, pp. 11-90.


• Preda, Eugen, Miza petrolului în vâltoarea războiului, Editura Militară, Bucureşti, 1983. • Simion, A., Dictatul de la Viena, EdiŃia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Albatros,

Bucureşti, 1996. C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă:

• Corneanu, Constantin, Sub povara marilor decizii. România şi Geopolitica Marilor Puteri. 1941-1945, Editura Scripta, Bucureşti, 2007.

• Durandin, Catherine, Istoria românilor, Institutul European, Iaşi, 1998, pp. 235-260. • DuŃu, Alesandru, EvoluŃii diplomatice şi teritoriale în Europa în secolele XIX-XX, Editura

FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2008, pp. 182-258. • DuŃu, Alesandru, Modificări ale statu-quo-ului teritorial european, 1938-1941,

preliminarii, conŃinut şi consecinŃe, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

• Gafencu, Grigore, Preliminarii la Războiul din Răsărit , Editura Globus, Bucureşti, 1996. • Giurescu, Dinu, C., România în al doilea război mondial (1939-1945), Editura All

EducaŃional, Bucureşti, 1999. • Hillgruber, Andreas, Hitler, Regele Carol şi Mareşalul Antonescu. RelaŃiile româno-

germane. 1938-1944, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. METODE DIDACTICE UTLIZATE (clasice/moderne)

Prelegeri, dezbateri, studii de caz, analiza unor documente diplomatice.


abordată, analize în cadrul seminariilor şi asupra referatelor întocmite. Evaluarea semestrială se face prin examen şi prin analiza şi notarea referatelor elaborate de către masteranzi, iar cea finală prin susŃinerea lucrării de disertaŃie.



FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : STATUTUL INTERNAłIONAL AL ROMÂNIEI ÎN TIMPUL REGIMULUI DE ARMISTIłIU (1944-1947) Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/1/2/4 Titular disciplină: Ştefan Lache Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax.: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 3 E2 10




Cursul îşi propune să analizeze relaŃiile internaŃionale ale României din toamna anului 1944 până la sfârşitul anului 1947. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• Analiza statutului internaŃional al României, cum s-a configurat acesta, în contextul raporturilor dintre cele trei Mari Puteri ale CoaliŃiei NaŃiunilor Unite: URSS, Marea Britanie şi SUA.

• analiza confruntărilor politico-diplomatice sovieto-anglo-americane privind viaŃa politică internă a României;

• analiza problemelor româneşti în dezbaterile reuniunilor internaŃionale de la Moscova, Yalta, Potsdam, Paris;

• elaborarea şi încheierea Tratatului de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate; • semnificaŃia acestuia pentru statutul internaŃional postbelic al statului român.

COMPETENłELE


Dezvoltarea abilităŃilor de cercetare ştiinŃifică ale masteranzilor necesare elaborării disertaŃiei şi studiilor doctorale. CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă

1. România în proiectele Marilor Puteri ale NaŃiunilor Unite de organizare a relaŃiilor internaŃionale postbelice.

2. ConcepŃia Marii AlianŃe (URSS, Marea Britanie şi SUA) privind statutul internaŃional al României de la 23 august 1944 până la 6 martie 1945.

3. România în spatele „Cortinei de Fier”. Problemele româneşti în dezbaterile conferinŃelor internaŃionale ale Marilor Puteri din 1945 de la Potsdam, Londra şi Moscova. Confruntări inter-aliate privind regimul politic din România. ImplicaŃiile interne şi internaŃionale ale „Grevei regale”.

4. România şi ConferinŃa de pace de la Paris din 1946. Elaborarea şi încheierea Tratatului de pace cu Puterile Aliate şi Asociate (februarie 1947). SemnificaŃia încheierii Tratatului pentru statutul interanŃioanal al României în epoca postbelică.


Aprofundarea studiului relaŃiilor internaŃionale ale României în anii 1945-1947. Dezbaterea referatelor, studiilor de caz, etc. Evaluare parŃială. B. Tematica seminariilor:

• Statutul internaŃional al României reflectat în prevederile ConvenŃiei de ArmistiŃiu din 12 septembrie 1944.

• Contextul internaŃional al instaurării regimului politic de la 6 martie 1945. Un test al Războiului Rece?

• Marile Puteri şi problema cobeligeranŃei României la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

• Proiectul Tratatului de pace cu România în dezbaterile Consiliului Miniştrilor de Externe al Marilor Puteri şi ale ConferinŃei de pace de la Paris din 1946 (clauze teritoriale, politice, militare, economice etc.)

• Rolul opoziŃiei şi al emigraŃiei politice în susŃinerea intereselor României la ConferinŃa de pace de la Paris din 1946.

• Definitivarea şi ratificarea Tratatului de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate. ConŃinut şi semnificaŃii.


1. Statutul internaŃional al României în perioada1944-1945. 2. Marile Puteri şi problema cobeligeranŃei României. 3. Definitivarea şi ratificarea Tratatului de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate. 4. Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate. 5. România şi începutul Războiului Rece. 6. RelaŃiile României cu statele vecine.


• Lache, Ştefan, România în relaŃiile internaŃionale. 1939-2006, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007, pp. 218-246.

B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă: • Constantiniu, Florin, De la războiul fierbinte la războiul rece, Editura Corint, Bucureşti,

1998. • Dobrinescu, Valeriu Florin, România și organizarea postbelică a lumii. 1945-1947,

Editura Academiei, Bucureşti, 1988.


• DuŃu, Alesandru, Sub povara armistiŃiului. Armata română în perioada 1944-1947, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003.

• Lache, Ştefan, łuŃui, Gheorghe, La Roumanie et la Conférence de paix de Paris (1946), Editura Academiei Române, Bucureşti, 1987.

• Quinlan, Paul, D., Clash over România. British and American Politics towards Romania, 1938-1947, University of California Press, Los Angeles, 1977 (ediŃie în limba română: Ciocnire deasupra României. Politica anglo-americană faŃă de România, 1938-1947, Iaşi, 1995).

C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă: • Onişoru, Gheorghe, RelaŃii internaŃionale, Editura FundaŃiei România de Mâine,

Bucureşti, 2007, pp. 113-121; 190-209. • Onişoru, Gheorghe, România în anii 1944-1948. Transformări economice şi realităŃi

sociale, FundaŃia Academia Civică, Bucureşti, 1998. • Soulet, Jean-François, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele

noastre, Editura Polirom, Iaşi, 1998, pp. 11-31. METODE DIDACTICE UTLIZATE (clasice/moderne)

Prelegeri, dezbateri, referate tematice, studii de caz, analiza unor documente diplomatice, proiecte de cercetare ştiinŃifică.





FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI: DE LA SOVIETIZARE LA DESOVIETIZARE: 1945-1964 Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/1/2/5 Titular disciplină: Ioan Scurtu Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 2 E2 10




Cursul analizează evoluŃia României în context internaŃional într-o perioadă extrem de complexă, dominată de încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• recunoaşterea tratatelor de pace cu statele care au luptat alături de Germania; • împăr Ńirea lumii în blocuri militare şi de războiul rece; • politica de dominaŃie a Uniunii Sovietice şi încercările României de a ieşi de sub

tutela Moscovei. COMPETENłE

Masteranzii vor avea posibilitatea să cunoască şi să aprofundeze un aspect important din istoria recentă a României, cu plusurile şi minusurile ei. CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă

1. Introducere. ImportanŃa temei, istoriografia şi izvoarele.


2. SituaŃia internaŃională a României în momentul 23 august 1944. ConvenŃia de armistiŃiu din 12 Septembrie 1944. ,,Acordul de procentaj” Churchill – Stalin din octombrie 1944. Participarea României la războiul antihitlerist.

3. România la sfârşitul războiului mondial. ConferinŃa de la Postdam (17 iulie – 2 august 1945). Problema semnării tratatului de pace. 4. Stalinizarea relaŃiilor diplomatice cu Uniunea Sovietică (6 august 1945). ConferinŃa de la Moscova (16 – 26 decembrie 1945) şi problemele României. Stabilirea relaŃiilor diplomatice cu SUA si Marea Britanie (5 februarie 1946). 5. România la ConferinŃa de Pace de la Paris (iulie – octombrie 1946). Problema graniŃelor. Activitatea diplomaŃilor din exil şi relaŃiile cu delegaŃia oficială română. Tratatul de pace 10 februarie 1947. 6. Războiul Rece. ÎmpărŃirea Europei în blocuri militare ostile. SituaŃia României de la ,,Planul Marshall” 1947 la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc – CAER 1949. Crearea NATO (1949) şi a Tratatului de la Varşovia (1955). 7. RelaŃiile României cu Iugoslavia: ,,Tratatul de Prietenie (1948)”; confruntarea politică şi ideologică ( 1949 – 1953 ); normalizarea relaŃiilor reciproce; acordul privind constituirea modului hidroenergetic de la PorŃile de Fier (1964 ). 8. Primirea României în O.N.U (1955 ) şi extinderea activităŃii sale internaŃionale. IniŃiative româneşti însuşite de Adunarea Generală O.N.U. 9. Retragerea trupelor sovietice din România (1958) – pas important în calea îndeplinirii independenŃei naŃionale depline. SemnificaŃia internaŃională a acestui act. 10. Reglementarea problemelor economice cu statele occidentale. Ridicarea relaŃiilor diplomatice la nivel de ambasadă ( 1960 – 1962 ) 11. România si activitatea CAER; tensionarea relaŃiilor cu URSS şi sateliŃii ei. Respingerea planurilor vizând ,,integrarea economică” şi ,,diviziunea socială a muncii'' ( 1962 – 1964 ). 12. RelaŃiile româno-chineze. Partidul Muncitoresc Român şi conflictul chino-sovietic. Consfătuirile partidelor comuniste şi româneşti – poziŃia P.M.R ( 1957 – 1960 ). AcŃiuni de mediere între Moscova şi Beijing. 13. DeclaraŃia C.C de la P.M.R din aprilie 1964. Ecoul internaŃional al acesteia. Noi perspective pentru politica externă a României. 14. Concluzii: politica externă a României a cunoscut mai multe etape: a) regimul convenŃiei de armistiŃiu (1944 – 1947); b) subordonarea totală faŃă de Moscova (1948 – 1958 ); c) extinderea relaŃiilor cu statele occidentale şi acŃiunile privind ieşirea de sub tutela sovietică (1959 – 1963 ); d) dobândirea independenŃei reale (1964 ).



- Analiza contextului internaŃional care a determinat evoluŃia politicii externe a României (1945 – 1964 ).

- - conŃinutul şi semnificaŃia termenilor de sovietizare şi desovietizare PROIECTE / REFERATE / TEME DE CERCETARE

1. ,,Acordul de procentaj” Churchill – Stalin din octombrie 1944. 2. SituaŃia României de la ,,Planul Marshall” 1947 la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc –

CAER 1949. 3. Retragerea trupelor sovietice din România. 4. România si activitatea CAER. 5. RelaŃiile româno-chineze. 6. DeclaraŃia C.C de la P.M.R din aprilie 1964.



• Ioan Scurtu, Istoria contemporană a României (1918 – 2007 ), Bucureşti, Editura FundaŃia România de Mâine, 2007.

• Ioan Scurtu (coordonator), România 1958. Retragerea trupelor sovietice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.

B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă: • Alesandru DuŃu, România în istoria secolului XX, Bucureşti, Editura FundaŃia România de

Mâine, 2006. • Stefan Lache, România în relaŃiile internaŃionale 1939 – 2006, Bucureşti, Editura FundaŃia

România de Mâine, 2007. • Gheorghe Onişoru, Istoria contemporană universală după 1945, Bucureşti, Editura FundaŃia de

Mâine, 2007 C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă:

• Mioara Anton, Ieşire din cerc. Politica externă a regimului Gheorghiu Dej, Institutul NaŃional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti 2007

• Florin Banu şi Liviu łăranu, Aprilie 1964 ''Primăvara de la Bucureşti'' , Bucureşti, Editura Enciclopedică 2004

• Mihai Retegan, Război, politic în blocul comunist. RelaŃii româno-sovietice în anii '60. Documente, Bucureşti, Editura RAO 2002

METODE DIDACTICE UTLIZATE (clasice/moderne)

Dialogul profesor-masteranzi, analiza unor documente semnificative, folosirea hărŃii, ilustraŃiilor de epocă şi, în măsura posibilităŃilor, a filmelor documentare.


Evaluare pe parcurs – dezbateri pe bază de bibiografie; susŃinerea finală unui referat stabilit la începutul semestrului; examen orar.


FACULTATEA DE RELA łII INTERNA łIONALE, ISTORIE ŞI FILOZOFIE SPECIALIZAREA ISTORIE DOMENIUL DE LICEN łĂ: ISTORIE PROGRAM MASTER: ROMÂNIA ÎN ISTORIA RELA łIILOR INTERNA łIONALE ANUL UNIVERSITAR 2011-2011 FORMA DE ÎNV ĂłĂMÂNT: ZI

FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : RELAłIILE POLITICO-MILITARE EXTERNE ALE ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 1945-1991 Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/1/2/6 Titular disciplină: Alesandru DuŃu Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 3 E2 10




Cursul îşi propune să prezinte şi să analizeze contextul internaŃional în care România a devenit membră a Tratatului de la Varşovia (1955) şi caracteristicile participării româneşti la această organizaŃie politico-militară. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• vor fi dezbătute aspecte esenŃiale privind percepŃia statelor participante la Tratatul de la Varşovia faŃă de OrganizaŃia Nord-Atlantică;

• poziŃia României faŃă de principalele crize europene şi mondiale, faŃă de dezarmare şi securitate europeană.

• Vor fi reliefate aspecte ale activităŃilor militare concrete (aplicaŃii militare etc.) organizate şi conduse de conducerea tratatului.

COMPETENłE Aprofundarea studiului relaŃiilor internaŃionale ale României. CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă

1. EvoluŃii internaŃionale în primii ani ai Războiului Rece. SituaŃia României.


2. Constituirea Pactului Nord-Atlantic şi a Tratatului de la Varşovia. Obiective şi structuri de conducere.

3. PrezenŃa trupelor sovietice şi a consilierilor militari din România. Retragerea acestora. 4. PoziŃia adoptată de România în cadrul Tratatului de la Varşovia în anii ’50 şi ’60. 5. PoziŃia României faŃă de invadarea Cehoslovaciei de către trupe ale Tratatului de la Varşovia

în 1968. 6. SituaŃia României în cadrul Tratatului şi în relaŃiile internaŃionale după criza cehoslovacă. 7. Încercări de perfecŃionare a mecanismelor de conduce şi cooperare în cadrul Tratatului în a

doua parte a anilor 80. 8. AplicaŃii comune ale ForŃelor Armate Unite. 9. RelaŃii militare cu armatele altor state. 10. DesfiinŃarea Tratatului de la Varşovia (1991). 11. EvoluŃii geo-strategice după încheierea Războiului Rece. 12. Concluzii privind participarea României la Tratatul de la Varşovia.


Aprofundarea cunoştinŃelor transmise la curs prin dezbateri, analiza referatelor şi a studiilor de caz, dezbateri pe documente etc. B. Tematica seminariilor: Analiza problemelor specifice participării româneşti la Tratatul de la Varşovia, comparativ cu situaŃia celorlalte state din Tratat, precum şi sinteze referitoare la contextul internaŃional din timpul Războiului Rece:

- contextul european şi mondial în care au fost constituite cele două mari blocuri politico-militare: NATO şi Tratatul de la Varşovia;

- cauzele care au determinat crizele politice şi militare în spaŃiul european; - schimbări intervenite în poziŃia adoptată de România.


1. Constituirea Pactului Nord-Atlantic. 2. Constituirea Tratatului de la Varşovia. 3. PoziŃia adoptată de România în cadrul Tratatului de la Varşovia în anii ’50. 4. PoziŃia adoptată de România în cadrul Tratatului de la Varşovia în anii ’60. 5. PoziŃia României faŃă de invadarea Cehoslovaciei.


• Gheorghe Onişoru, Istoria contemporană universală după 1945, Bucureşti, Editura FundaŃia de Mâine, 2007

• *** Romania and the Warsaw Pact, 1955-1989. Selcted documents (edited by Dennis Deletant and Mihail E.Ionescu), Bucharest, 2004.

B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă: • Martin Mc Cluny, Rusia, America şi războiul rece, Iaşi, 1999. • Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Bucureşti, 1997. • Rene Jean Dupuy, Mario Bettati, Le pacte de Warsovie, Paris, 1969. • Andre Fontaine, Istoria războiului rece, vol. 3, Bucureşti, 1993. • Henry Kissinger, DiplomaŃia, Bucureşti, 1998. • Stefan Lache, România în relaŃiile internaŃionale 1939 – 2006, Bucureşti, Editura

FundaŃia România de Mâine, 2007. C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă:

• Wilfied Loch, ÎmpărŃirea lumii. Istoria războiului rece, 1941-1955, Iaşi, 1999. • Constantin Olteanu, România. O voce distinctă în Tratatul de la Varşovia. Memorii,

1980-1985, Bucureşti, 1999.


• Constantin Olteanu, Alesandru DuŃu, Constantin Antip, România şi Tratatul de la Varşovia. Istoric. Mărturii. Documente, Bucureşti, 2005.

METODE DIDACTICE UTLIZATE (clasice/moderne) În afara prelegerilor propriu-zise vor fi organizate dezbateri în cadrul seminariilor. Concomitent, cursanŃii vor elabora lucrări tematice în care vor analiza diferite studii de caz, specifice problematicii cursului.


CursanŃii vor fi evaluaŃi pe parcursul desfăşurării semestrului prin întrebări referitoare la tematica abordată, analize în cadrul seminariilor şi asupra referatelor întocmite. Evaluarea semestrială se face prin examen şi prin analiza şi notarea referatelor elaborate de către masteranzi, iar cea finală prin susŃinerea lucrării de disertaŃie.



FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/2/3/7 Titular disciplină: Gheorghe Onişoru Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 3 E3 10




Statutul pe care l-a avut România în contextul evoluŃiilor internaŃionale dintre 1968 şi 1989 constituie un excelent prilej pentru aprofundarea studiului relaŃiilor internaŃionale la sfârşitul Războiului Rece, precum şi al politicii externe româneşti. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• clarificarea limitelor independenŃei afişate de Nicolae Ceauşescu în plan internaŃional, în primul rând, fiind vizată relaŃia cu Uniunea Sovietică.

• urmărind chiar ordinea de priorităŃi clamată de toate documentele oficiale emanate de Partidul Comunist Român, stabilirea importanŃei acordate relaŃiilor cu celelalte state socialiste, cu Ńările lumii a treia, dar şi cu marile puteri capitaliste.

• necesitatea clarificării rolului jucat de România în criza din Orientul Mijlociu • raporturile cu Statele Unite.

COMPETENłE Analiza şi prognoza în domeniul relaŃiilor internaŃionale ale României. CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă

1. Contextul internaŃional al preluării puterii de către Nicolae Ceauşescu şi moştenirea lăsată de Gh. Gheorghiu-Dej


2. Refuzul de a invada Cehoslovacia, semnificaŃii şi consecinŃe 3. RelaŃiile cu Kremlinul 4. AlianŃa cu China; impactul vizitei în Asia din 1971 5. România în cadrul tratatului de la Varşovia 6. Implicarea lui Nicolae Ceauşescu în reglementarea paşnică a crizei din Orientul

Mijlociu 7. Nicolae Ceauşescu şi dorinŃa de afirmare ca lider al statelor din lumea a treia 8. RelaŃiile cu Europa occidentală 9. România şi Statele Unite; degradarea continuă a raporturilor dintre cele două state 10. PoziŃia lui Nicolae Ceauşescu faŃă de politica promovată de Mihail Gorbaciov 11. România la OrganizaŃia NaŃiunilor Unite 12. Izolarea politică a României în momentul căderii regimului comunist.



Analiza politicii externe româneşti în a doua jumătate a secolului XX, comparativ cu cea a altor state din sistemul comunist

Analiza cauzelor care au determinat mişcările revoluŃionare din perioada 1988-1989 PROIECTE / REFERATE / TEME DE CERCETARE

1. Ascensiunea lui Nicolae Ceauşescu. Context intern şi internaŃional. 2. Personalitatea lui Nicolae Ceauşescu – perspectivă comparativă – model de lider comunist. 3. Izolarea politică a României. 4. RelaŃiile politice ale României cu statele membre ale Tratatului de la Varşovia. 5. România şi revoluŃia ungară. (1956). 6. Anul 1968 şi poziŃia României.


- Ion Calafeteanu, Istoria politicii externe româneşti în date, Bucureşti, 2003 B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă:

- Victor Frunză, Istoria comunismului în România, Bucureşti, 1999 - Anneli Gabanyi, RevoluŃia interzisă, Bucureşti, 1999 - Roger Kirk, Mircea Răceanu, România împotriva Statelor Unite. DiplomaŃia absurdului,

1985 – 1989, Bucureşti, 1995 - Constantin Olteanu, România – o voce distinctă în Tratatul de la Varşovia. Memorii.

1980 – 1985, Bucureşti, 1999 C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă:

- Katherine Verdery, Socialismul – ce a fost şi urmează, Iaşi, 2003 - Mircea Carp, „Vocea Americii” în România, 1963 – 1978, Iaşi, 1997

METODE DIDACTICE UTLIZATE (clasice/moderne) Pentru îndeplinirea obiectivelor cursului vom apela la forme moderne, interactive, bazate de

utilizarea mijloacelor audio-video, discutarea pe baza documentelor diplomatice şi a altor informaŃi primare, precum şi pe baza mărturiilor oferite de memorialistică sau istoria orală, fără a neglija mijloacele clasice reprezentate de predare şi referat. MODALIT ĂłI DE EVALUARE A CUNO ŞTINłELOR

CursanŃii vor fi evaluaŃi pe parcursul desfăşurării semestrului prin întrebări referitoare la tematica abordată, analize în cadrul seminariilor şi asupra referatelor întocmite. Evaluarea semestrială se face prin examen şi prn analiza şi notarea referatelor elaborate de către masteranzi, iar cea finală prin susŃinerea lucrării de disertaŃie.



FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : ROMÂNIA ÎN RELAłIILE INTERNAłIONALE DUPĂ 1989 Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/2/3/8 Titular disciplină: Constantin Buchet Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 2 E3 10



OBIECTIVELE DISCIPLINEI A. OBIECTIVE GENERALE: Extinderea cadrului general de informaŃii asupra istoriei recente a politicii externe a României după RevoluŃia Română din Decembrie 1989 B. OBIECTIVE SPECIFICE:

Analiza temelor majore ale diplomaŃiei şi relaŃiilor externe ale României, în anii ’90: integrare în structurile europene şi euroatlantice şi raporturile cu marile puteri mondiale. COMPETENłE Abilit ăŃi de analiză, prognoză a relaŃiilor internaŃionale. CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă

Cursul este structurat pe trei module care se referă la procesele contemporane ale politicii externe româneşti (1990-2008).

I. Filozofia politicii externe româneşti postrevoluŃionare. Obiectivele majore şi tendinŃele de integrare în mediul internaŃional post Război Rece.


- De la regional (ICE, CEFTA, Procesul de cooperare dunăreană, Procesul de Cooperare al Europei de Sud-Est, OCEMIN, Grupul GUUAM) la „european şi atlantic .

- Politica de apărare pentru „a doua Românie”. II. Procesele de integrare europeană şi euroatlantică

a. Integrarea în UE; Etapele aderării şa Uniunea Europeană (1990-2007). b. Integrarea în NATO; Etapele integrării în alianŃa nord atlantică (1990-2003).

III. Actorii politicii externe româneşti contemporane. Nivele executiv şi legislativ. Forme ale diplomaŃiei instituŃionale (parlamentară, militară). CONłINUTUL ACTIVIT ĂłILOR DE SEMINAR A. Obiective:


Schimbări intervenite în politica externă românească după 1989 Studiu comparativ faŃă de evoluŃiile diplomatice din statele aflate până în 1989 în sistemul comunist

PROIECTE / REFERATE / TEME DE CERCETARE 1. Procesul de cooperare dunăreană. 2. Procesul de Cooperare al Europei de Sud-Est. 3. România şi integrarea europeană. Etape. 4. Parcursul României spre Uniunea Europeană. 5. Parcursul României spre NATO. 6. Actorii politicii externe româneşti contemporane. Studii de caz comparative.


• România şi politica de alianŃe, Bucureşti, I.R.S.I., 1995 • Istoria politicii externe româneşti în date, coordonator: Ion Calafeteanu, Bucureşti, Editura

Enciclopedică, 2003 B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă:

• Acordurile internaŃionale încheiate de România sau la care România a devenit parte, Bucureşti, 1995

• România –N.A.TO., Bucureşti, Editura Monitorul Oficial, 2002 • România la O.N.U., coordonator: Virgil Constantinescu, Bucureşti, Editura Enciclopedică,

1996. • România and E.U., Bucureşti, Ministerul Integrării Europene, 2003.

C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă: • Romania and N.A.T.O., Bucharest, 2002.

• Adrian Năstase, România după Malta, Bucureşti, FundaŃia Europeană Titulescu, 4 vol., 2008.

METODE DIDACTICE UTLIZATE (clasice/moderne) Pentru îndeplinirea obiectivelor cursului vom apela la forme moderne, interactive, bazate de

utilizarea mijloacelor audio-video, discutarea pe baza documentelor diplomatice şi a altor informaŃi primare, precum şi pe baza mărturiilor oferite de memorialistică sau istoria orală, fără a neglija mijloacele clasice reprezentate de predare şi referat.

MODALIT ĂłI DE EVALUARE A CUNO ŞTINłELOR CursanŃii vor fi evaluaŃi pe parcursul desfăşurării semestrului prin întreb ări

referitoare la tematica abordată, analize în cadrul seminariilor şi asupra referatelor întocmite. Evaluarea semestrială se face prin examn şi prin analiza şi notarea referatelor elaborate de către masteranzi, iar cea finală prin susŃinerea lucrării de disertaŃie.



FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : ROMÂNIA ŞI AMERICA LATINĂ – ISTORIA RELAłIILOR DIPLOMATICE Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/2/3/9 Titular disciplină: Prof. univ. dr. Ion Dragoman Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 3 E3 10




Cursul urmăreşte transmiterea de cunoştinŃe noi privind istoria relaŃiilor cu Ńările din America Latină în contextul politicii externe a României în epoca contemporană. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• familiarizarea masteranzilor cu unele aspecte privind istoria diplomaŃiei din perspectiva relaŃiilor bilaterale,

• familiarizarea masteranzilor cu o serie de repere privind istoria exilului românesc din această parte a lumii

COMPETENłE

• masteranzii vor putea descrie, analiza, interpreta şi compara evenimentele istorice prezentate în cuprinsul temelor.

CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă 1. America Latină de la conchistadori la formarea statelor naŃionale

America Latină - un concept complex. Repere istorice: revoluŃia ispano-americană şi crearea statelor latino - americane.

2. America Latină în sistemul relaŃiilor interna Ńionale (secolul XX)


Participarea Ńărilor latino-americane la cele două conflicte mondiale. RelaŃii interamericane - organizaŃii regionale şi continentale. America Latină în contextul lumii postbelice. RelaŃiile cu Uniunea Europeană.

3. InstituŃionalizarea relaŃiilor româno-latino-americane Lumea Nouă a Americii Latine în conştiinŃa românească (sec. XVII-XVIII). Începuturile relaŃiilor

economice şi diplomatice (sec. XIX) 4. RelaŃiile româno-latino-americane în prima jumătate a secolului al XX-lea RelaŃiile româno-latino-americane în perioada interbelică - aspecte diplomatice, economice,

culturale. RelaŃiile în perioada celui de al doilea război mondial. 5. DiplomaŃi români în misiune în America Latină în perioada interbelică 6. DiplomaŃia românească în America Latină în prima fază a războiului rece RelaŃiile bilaterale în contextul declanşării războiului rece. RelaŃiile cu Argentina, Uruguay, Cuba

şi Brazilia. 7. RelaŃiile diplomatice româno-latino-americane în epoca destinderii De la legaŃii la ambasade - evoluŃia relaŃiilor bilaterale cu: Argentina, Brazilia, Bolivia, Chile,

Columbia, Cuba, Ecuador, Peru, Uruguay, Venezuela. 8. ContribuŃii la o istorie a emigraŃiei româneşti în America Latin ă Primii români în America Latină. EmigraŃia interbelică. EmigraŃia în perioada 1945-1970.

1. EvoluŃia relaŃiilor bilaterale româno-latino-americane după 1990


În orele de seminar se vor adânci cunoştinŃele transmise la curs, în special prin dezbateri, referate şi analiză de texte (documente de arhivă, articole de presă, tratate bilaterale) având ca subiect desfăşurarea unor evenimente istorice, a locului şi rolului unor personalităŃi în cadrul acestora, pe baza bibliografiei indicate. B. Tematica seminariilor:

1. America Latină în relaŃiile internaŃionale în epoca modernă şi contemporană 2. America Latină în conştiinŃa românească - imaginea celuilalt reflectată în cultura română 3. Arhivele din România despre începuturile relaŃiilor româno-latino-americane 4. ContribuŃia lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea relaŃiilor româno-latino-americane 5. DiplomaŃi români în America Latină - cazul Alexandru Duiliu Zamfirescu 6. RelaŃiile româno-latino-americane în epoca războiului rece - aspecte specifice 7. Perspectivele relaŃiilor româno-latino-americane la începutul secolului XXI


1. America Latină în relaŃiile internaŃionale în epoca modernă. 2. America Latină în relaŃiile internaŃionale în epoca contemporană 3. Începuturile relaŃiilor româno-latino-americane 4. DiplomaŃi români în America Latină – studii de caz.


• Doru Bratu, Istoria relaŃiilor româno-latino-americane , Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000.

• Doru Bratu, Istoria relaŃiilor României cu Ńările Americii Latine, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă: • Constantin Buşe, De la Bolivar la Cardenas, Editura ştiinŃifică şi enciclopedică, Bucureşti , 1984. • Constantin Buşe, Între Panama şi San Francisco. America Latină în lume, Editura ŞtiinŃifică,

Bucureşti, 1991. • Virgil Cândea, Constantin Turcu, România şi America Latină. TradiŃii şi actualitate, Editura

Politică, Bucureşti, 1970.


C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă: • Lavinia-Dacia Dumitraşcu, Lavinia - Dacia, Un veac de ne - singurătate. RelaŃii între

România şi Columbia în secolul al XX-lea, Editura Muntenia, ConstanŃa, 2006. • Benjamin Keen, Keith Haynes, A history of Latin America, Houghton Mifflin Company,

Boston, 2004. • Nicolae Petrescu, AfinităŃi şi întâlniri româno-braziliene, Editura Oscar Print, Bucureşti ,

2005 • Viorel Sîrbu, RevoluŃia hispano-americană, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti,1970. • Radu Toma, Românii din America, Editura Globus, Bucureşti , 1997.


• prelegeri, dezbateri, analizã de text MODALIT ĂłI DE EVALUARE A CUNO ŞTINłELOR

CursanŃii vor fi evaluaŃi pe parcursul desfăşurării semestrului prin întrebări referitoare la tematica abordată, analize în cadrul seminariilor şi asupra referatelor întocmite. Evaluarea semestrială se face prin examen şi prin analiza şi notarea referatelor elaborate de către masteranzi, iar cea finală prin susŃinerea lucrării de disertaŃie.



FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : ISTORIA RELAłIILOR DIPLOMATICE ALE ROMÂNIEI CU SUA ŞI CANADA Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/2/4/10 Titular disciplină: Conf. univ. dr. Dorel Bușe Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 2 E4 8




Cursul urmăreşte transmiterea de cunoştinŃe noi privind istoria relaŃiilor cu Statele Unite ale Americii şi Canada în contextul politicii externe a României în epoca contemporană. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• familiarizarea masteranzilor cu unele aspecte privind istoria diplomaŃiei din perspectiva relaŃiilor bilaterale, precum şi cu o serie de repere privind istoria exilului românesc din această parte a lumii.

COMPETENłE

• masteranzii vor putea descrie, analiza, interpreta şi compara evenimentele istorice prezentate în cuprinsul temelor.

CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă 1. S.U.A. - de la cucerirea independenŃei la statutul de mare putere

Naşterea Statelor Unite ale Americii – importanŃa istorică. Politica externă a S.U.A. în contextul afirmării ca mare putere mondială. 2. S.U.A. în sistemul relaŃiilor interna Ńionale în a doua jumătate a secolului XX Participarea S.U.A. la al doilea război mondial. S.U.A. şi O.N.U.


Politica externă a S.U.A. faŃă de Europa de Est în perioada războiului rece. 3. Începuturile relaŃiilor româno-americane Lumea Nouă în conştiinŃa românească (sec. XVII-XIX). Rădăcinile istorice ale relaŃiilor bilaterale. Imaginea societăŃii româneşti reflectată în S.U.A. InstituŃionalizarea relaŃiilor diplomatice româno-americane. RelaŃiile româno- americane în timpul primului război mondial 4. RelaŃiilor diplomatice româno-americane în prima jumătate a secolului XX EvoluŃia relaŃiilor diplomatice în perioada interbelică. RelaŃiile bilaterale în timpul celui de al doilea război mondial. RelaŃiile cu Statele Unite în timpul ConferinŃei de Pace de la Paris (1946) 5. RelaŃiile româno-americane în contextul războiului rece RelaŃiile diplomatice în perioada 1946-1968. De la confruntare la destindere - evoluŃia relaŃiilor diplomatice între 1968 - 1989. De la destindere la încordare - relaŃiile bilaterale în deceniul al IX-lea. 6. Aspecte privind relaŃiile româno-americane după 1990 Ecoul revoluŃiei române în S.U.A. Recalibrarea relaŃiilor diplomatice bilaterale. Aspecte ale cooperării româno-americane la începutul secolului XXI. 7. Momente din istoria emigraŃiei româneşti în S.U.A. Primii români în Statele Unite ale Americii. EmigraŃia interbelică. EmigraŃia în perioada 1945-1989. 8. Istoria Canadei - repere cronologice łara şi locuitorii. Colonizarea Canadei. Canada în cadrul Commonwealth-ului. 9. RelaŃiile româno-canadiene în secolul al XX-lea TradiŃii istorice. IniŃierea şi instituŃionalizarea relaŃiilor diplomatice. EvoluŃia relaŃiilor culturale şi economice. 10. EmigraŃia română în Canada. Primele comunităŃi româneşti în Canada. EmigraŃia interbelică. EmigraŃia postbelică. CONłINUTUL ACTIVIT ĂłILOR DE SEMINAR A. Obiective:

În orele de seminar se vor adânci cunoştinŃele transmise la curs în special prin dezbateri, referate şi analiză de texte (documente de arhivă, articole de presă, tratate bilaterale) având ca subiect desfăşurarea unor evenimente istorice, a locului şi rolului unor personalităŃi în cadrul acestora, pe baza bibliografiei indicate. B. Tematica seminariilor:

1. S.U.A. în relaŃiile internaŃionale în epoca modernă şi contemporană 2. România şi S.U.A. - imaginea celuilalt reflectată în presă 3. ComunităŃi româneşti în S.U.A. - evoluŃii istorice 4. EvoluŃia relaŃiilor româno - americane în perioada războiului rece 5. România şi S.U.A. după 1990 6. EvoluŃia relaŃiilor bilaterale româno - canadiene în epoca contemporană 7. ComunităŃi româneşti în Canada


1. Rolul S.U.A. în relaŃiile internaŃionale. 2. EvoluŃia relaŃiilor româno-nord-americane de-a lungul timpului (alegere perioadă). 3. Prezentarea comunităŃilor româneşti din Statele Unite. Istoric. Impact. Perspective. 4. Prezentarea comunităŃilor româneşti din Canada. Istoric. Impact. Perspective.



• Ion Stanciu, În umbra Europei. RelaŃiile României cu Statele Unite în anii 1919-1939, Bucureşti, 1996.

B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă: • Paul Cernovodeanu, Ion Stanciu, Ion, Imaginea Lumii Noi în łările Române şi primele

lor relaŃii cu Statele Unite până în 1859, Bucureşti , 1977. • ••• ISTORIA ROMÂNILOR, vol VIII, România întregită (1918-1940), coordonator prof.

univ. dr. Ioan Scurtu, Bucureşti, 2003. • ••• ISTORIA POLITICII EXTERNE ROMÂNEŞTI ÎN DATE, coordonator Ion

Calafeteanu, Bucureşti, 2003 • Philips Jenkins, Philips, O istorie a Statelor Unite, Bucureşti, 2002. • Aurel Sergiu Marinescu, O contribuŃie la istoria exilului românesc, vol. I, Bucureşti,

1999. • Gheorghe Onişoru, Istorie contemporană universală, vol. I-II, Bucureşti , 2004-2005

C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă: • Eugen Popa, Anotimpuri canadiene, Bucureşti, 1980. • Mircea Răceanu, Cronologie comentată a relaŃiilor româno - americane. De la începutul

cunoaşterii reciproce până la căderea regimului comunist din România, 1989, Bucureşti, 2005. • Howard Zinn, A people’s history of the United States (1492 - present), New York, 2003.


• prelegeri, dezbateri, analizã de text


abordată, analize în cadrul seminariilor şi asupra referatelor întocmite. Evaluarea semestrială se face prin şi prin analiza şi notarea referatelor elaborate de către masteranzi, iar cea finală prin susŃinerea lucrării de disertaŃie.



FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : ROMÂNIA ŞI STATELE DIN ASIA ORIENTALĂ: RELAłII POLITICO-DIPLOMATICE ŞI ECONOMICE Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/2/4/11 Titular disciplină: Constantin Buchet Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 2 E4 8




Asimilarea de către masteranzi a unor cunoştinŃe despre interacŃiunile dintre Ńara noastră şi lumea asiatică orientală, din perspectiva conexiunilor de cultură şi civilizaŃie sau legăturilor politico-economice. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• Analiza relaŃiilor României cu lumea asiatică. • Analiza relaŃiilor culturale româno-asiatice. • Analiza relaŃiilor economice româno-asiatice.

COMPETENłE

• Cursul dezvoltă abilităŃi de analiză, prognoză şi creionare de strategii de politică externă. CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă

Structura cursului se concentrează pe trei module tematice care urmăresc tratarea relaŃiilor României cu cei doi mari actori ai regiunii: China şi Japonia şi raporturile cu statele decolonizate din Asia de Sud-Est. Cercetarea fenomenului de politică externă, diplomaŃie şi economie dintre cele două spaŃii s-a extins pe perioadele modernă şi contemporană.


I Începuturile relaŃiilor româno-oriental-asiatice în Evul Mediu universal 1. Marea invazie tătaro-mongolă şi łările Române (1241) 2. Opera culturală şi enciclopedică a lui Nicolae Milescu spătarul (1675-1677)

II. China, Japonia şi România sub semnul modernităŃii 1. Recunoaşterea juridică de către Imperiile Chinei şi Japoniei a independenŃei de stat a României

(1880). 2. Japonia, Antanta şi România - Deschiderea diplomatică a Bucureştilor către „łara Soarelui Răsare” 1923.DiplomaŃia militară românească în spaŃiul nipon. 3. Probleme juridice interbelice în raporturile româno-chino-japoneze:recunoaşterile Basarabiei şi a

statului Manchuko, tratatul bilateral dintre Bucureşti şi Tokyo. 4. RalaŃiile dinastice româno-japoneze şi influenŃele Axei în conexiunile belice ale Chinei şi Japoniei

şi României. III . De la „Războiul Rece” la „Războiul împotriva terorismului”

2. R. S. România, R. P. Chineză şi policentrismul lumii comuniste (1949-1989). 3. Economie şi diplomaŃie parlamentară în relaŃiile româno-nipone (1950-1989). 4. ConŃinuturile post-revoluŃionare ale sistemului de relaŃii trilaterale Bucureşti-Beijing-Tokyo



- analiza caracteristicilor ale relaŃiilor României cu statele din Asia Orientală - relevarea diferenŃelor faŃă de relaŃiile cu Aisa ale altor state est-europene


1. RelaŃiile României cu China. Istoric, impact, consecinŃe. 2. RelaŃiile României cu India. Istoric, impact, consecinŃe. 3. RelaŃiile României cu zona coreeană. Istoric, impact, consecinŃe. 4. RelaŃiile României cu Japonia. Istoric, impact, consecinŃe.

BIBLIOGRAFIE A. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MINIMAL Ă: 1. ••• Istoria politicii externe româneşti (Coordonator: Ion Calafeteanu), Bucureşti, Editura

Enciclopedică, 2003. 2. ••• ReprezentanŃele diplomatice ale României, vol 2, Bucureşti, Editura Politică, 1971. B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă:

• Z. Zorin, Societatea NaŃiunilor şi agresiunea japoneză în China de nord-est, în RelaŃii internaŃionale în perioada interbelică, Bucureşti, Editura Politică, 1980, p. 174-235.

• Danielle Elisseff, Istoria Japoniei între China şi Pacific, Bucureşti, Editura Lucman, 2002. • Constantin Buchet, Geopolitica –Mit, geopolitica-propagandă. Cazul nipon (1919-1940), cap.

PercepŃii române asupra politectonicii centrelor de putere în Extremul Orient (1932-1940), în „Arhivele Totalitarismului” nr. 1-2, 2001, p. 12- 24.

C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă: • ••• RezistenŃa antifascistă şi antiimperialistă în Asia şi Africa 1931-1945, Bucureşti, Editura

Militară, 1986, capitolele: China, Indochina, Birmania, Indonezia, Filipine, Thailanda, Malaysia, Japonia.

• ••• RelaŃiile internaŃionale 1945-1983 , 2 vol. (Coordonator ambasador Nicolae Ecobescu), Bucureşti, Editura Politică, 1986.

• Valeriu Florin Dobrinescu, DiplomaŃie românească în Japonia, În „Revista de Istorie Militară” 1994, nr. 3, p. 10-14; nr. 4, p. 12-14


• Ion Buzatu, Istoria relaŃiilor României cu China, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, Bucureşti, Meteor Press, f.a..


• prelegeri, dezbateri, analizã de text





FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : IMPLICAłIILE GLOBALIZĂRII ASUPRA SECURITĂłII NAłIONALE A ROMÂNIEI Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/2/4/12 Titular disciplină: Mihail Vasile-Ozunu Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 2 E4 8




Cursul îşi propune să dezvolte capacitatea de analiză a fenomenelor specifice problematicii securităŃii şi apărării naŃionale şi colective. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• aprofundarea cunoaşterii mediului de securitate şi a mecanismului de evoluŃie a acestuia; • aprofundarea conceptelor şi principiilor de acŃiune din domeniul securităŃii naŃionale.

COMPETENłE

• Cursul dezvoltă abilităŃi de analiză, prognoză şi creionare de strategii de politică externă şi identificare de factori de risc.


1. Mediul internaŃional de securitate: trăsături, tendinŃe de evoluŃie. 2. Globalizarea - caracteristică fundamentală a lumii contemporane. 3. Globalizarea şi implicaŃiile sale asupra statului naŃional. 4. Globalizarea militară – forme de manifestare.


5. Securitatea în era globalizării – concept cu geometrie variabilă. 6. ContribuŃii româneşti privind elucidarea conceptului de securitate. 7. Interesele naŃionale ale României: definire, modalităŃi de realizare. 8. Riscuri, ameninŃări şi vulnerabilităŃi la adresa securităŃii naŃionale în contextul procesului de

globalizare. 9. Terorismul – factor de risc major la adresa securităŃii statelor în epoca globalizării. 10. Strategia de securitate naŃională a României privind riscurile, ameninŃările şi vulnerabilităŃile la

adresa securităŃii naŃionale. 11. ImplicaŃiile procesului de globalizare asupra securităŃii naŃionale a României.



Analiza schimbărilor intervenite în poziŃia geopolitică şi geostrategică a României: poziŃia geografică, geopolitică şi geostrategică; implicaŃii asupra securităŃii naŃionale.

LUCRĂRI DE LABORATOR LUCRĂRI PRACTICE PROIECTE / REFERATE / TEME DE CERCETARE 1. Trăsături ale mediului internaŃional de securitate. 2. Globalizarea şi implicaŃiile sale asupra statului naŃional. 3. Conceptul de securitate. 4. Conceptul de securitate. Abordări româneşti. 5. Terorismul – factor de risc major la adresa securităŃii statelor în epoca globalizării. 6. Strategia de securitate naŃională a României. BIBLIOGRAFIE A. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MINIMAL Ă:

• *** Carta Albă a SecurităŃii şi Apărării NaŃionale, Bucureşti, 2004 • *** ConstituŃia României, Ed.Monitorul Oficial, Bucureşti, 2003 • ***Strategia de securitate naŃională a României, Bucureşti, 1999; 2001; 2006 • ***Strategia militară a României, Bucureşti, 2002

B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă: • *** România-NATO.Parteneriat şi cooperare, Editura Militară, Bucureşti, 1999 • Ionescu, M.I. După hegemonie. Patru scenarii de securitate în Europa de Est în anii 90,

Bucureşti, Editura Scripta, 1993 • Mihail Vasile-Ozunu, Geopolitică şi Geostrategie. Studii, Bucureşti, 2002 • Mihail Vasile-Ozunu Factori de risc la adresa securităŃii statelor în epoca globalizării,

Bucureşti, 2008 C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă:

• Ioan Munteanu, Sava, Ionel-Nicu, Studii de securitate, Bucureşti, 2005. • Alexandra Georgiana Ghica, Politica de securitate naŃională, Editura Polirom, Bucureşti, 2008


Prelegeri, dezbateri, referate tematice, analiza unor documente, studii de caz, proiecte de cercetare ştiinŃifică.


MODALIT ĂłI DE EVALUARE A CUNO ŞTINłELOR CursanŃii vor fi evaluaŃi pe parcursul desfăşurării semestrului prin întrebări referitoare la tematica abordată, analize în cadrul seminariilor şi asupra referatelor întocmite. Evaluarea semestrială se face prin examen şi prin analiza şi notarea referatelor elaborate de către masteranzi, iar cea finală prin susŃinerea lucrării de disertaŃie.



FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : CONTRIBUłIA DIPLOMAłIEI ROMÂNEŞTI ÎN SOLUłIONAREA UNOR PROBLEME INTERNAłIONALE Codul disciplinei: Titular disciplină: Conf. univ. dr. Mihail Andreescu Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 2 E4 8




Principalul obiectiv este prezentarea politicii externe a României şi a modelului în care diplomaŃia românească s-a implicat în dezbaterea şi soluŃionarea unor probleme importante ale vieŃii internaŃionale, începând cu ConferinŃa de pace de la Paris (1919-1920) şi până în actualitatea imediată (2010). Totodată, va fi marcat rolul unor personalităŃi, precum Ion I. C. Brătianu, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu, Corneliu Mănescu. B. OBIECTIVE SPECIFICE: - Relevarea rolului personalităŃilor în istorie şi a contribuŃiei acestora în soluŃionarea problemelor de politică externă. COMPETENłE

Masteranzii vor avea posibilitatea să cunoască şi să aprofundeze un aspect important din istoria recentă a României, cu plusurile şi minusurile ei. CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă

1. Introducere. ImportanŃa temei. 2. România la ConferinŃa Păcii de la Paris (1919-1920). Rolul lui Ion I. C. Brătianu 3. Crearea Micii ÎnŃelegeri (1921). ContribuŃia lui Take Ionescu


4. România şi pactul Briand-Kellog (1928) 5. Nicolae Titulescu – preşedintele Adunării Generale a SocietăŃii NaŃiunilor (1930-1931) 6. DiplomaŃia românească şi dejucarea ,,planului celor patru” (FranŃa, Marea Britanie, Germania

şi Italia) şi împărŃire a Europei (1933) 7. România şi ,,pactul ÎnŃelegerii Balcanice (1934) 8. Nicolae Titulescu- promotor al securităŃii colective în Europa (1935-1936) 9. DiplomaŃia românească şi conflictele militare din 1935-1939 (Abisinia, Spania) 10. ContribuŃia României la rezolvarea unor conflicte militare (Egipt – Israel, SUA- Vietnam,

1967-1973) 11. Corneliu Mănescu – preşedintele Adunării Generale a ONU (1967-1968) 12. Rolul diplomaŃiei româneşti în elaborarea şi definitivarea Actului Final al ConferinŃei pentru

Securitate şi Cooperare în Europa (1975) 13. Concluzii



Istoriografia şi surse de arhivă interne şi externe. Studiul practic pe documente Obiectivele politicii externe româneşti. Analiza comparativa a diverselor epoci istorice Identitate naŃională şi integrare europeană. Studii de caz

PROIECTE / REFERATE / TEME DE CERCETARE I.I.C. Brătianu şi ConferinŃa de pace de la Paris I.I.C.Brătianu şi Take Ionescu. Studiu comparativ al viziunii lor politice Nicolae Titulescu – personalitate marcantă a diplomaŃiei româneşti şi internaŃionale ImplicaŃiile pactului Molotov-Ribbentrop asupa României Etapele integrării euro-atlantice ale României. BIBLIOGRAFIE

A. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MINIMAL Ă: • Alesandru DuŃu, România în istoria secolului XX, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de

Mâine, 2006 • Ştefan Lache, România în relaŃiile internaŃionale 1939-2006, Bucureşti, Editura FundaŃiei

România de Mâine, 2007 • Ioan Scurtu, România şi Marile Puteri (1918-1933). Documente, Bucureşti, Editura FundaŃiei

România de Mâine, 1994 • Ioan Scurtu, România şi Marile Puteri (1933-1940). Documente, Bucureşti, Editura FundaŃiei

România de Mâine, 2000 B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă:

• Viorica Moisuc, Istoria relaŃiilor internaŃionale până la mijocul secolului al XX-lea, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2003

• Constantin Olteanu, RelaŃiile militare externe ale României în secolele XIX-XX, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2008

• Gheorghe Onişoru, Istoria Contemporană universală după 1945, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2004

• Cristina Păiuşan – Nuică, Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei (1945-2008), Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2008


B. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă: Istoria Românilor, vol VIII. România întregită (1918-1940). Coordonator Ioan Scurtu, Bucureşti,

Editura Enciclopedică, 2003 (partea a IV-a) Istoria Românilor, vol IX. România în anii 1940-1947. Coordonator Dinu C. Giurescu, Bucureşti,

Editura Enciclopedică, 2008 (Cap I şi III) Lavinia Betea, Convorbiri neterminate cu Corneliu Mănescu, Iaşi, Editura Polirom, 2001


Dialogul profesor-masteranzi, analiza unor documente semnificative, folosirea hărŃii, ilustraŃiilor de epocă şi, în măsura posibilităŃilor, a filmelor documentare.


Evaluare pe parcurs – dezbateri pe bază de bibiografie; susŃinerea finală unui referat stabilit la începutul semestrului; examen orar.



FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINłIFICE Codul disciplinei: U_IST/IST/RIRI/2/4/13 Titular disciplină: Teodora Stănescu-Stanciu Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1







2 CV4 4




Cursul doreşte să reprezinte un ghid în străbaterea labirintului istoriei ca ştiinŃă, un îndrumar adresat masteranzilor în activitatea de cercetare ştiinŃifică. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• introducerea şi familiarizarea cursanŃilor cu logica argumentării ştiinŃifice; • prezentarea şi fixarea surselor şi a locurilor de documentare; • aprofundarea şi aplicarea cunoştinŃelor legate de elaborarea unor lucrări ştiinŃifice.

COMPETENłE Cursul dezvoltă capacităŃile de sinteză, analiză şi valorificare ştiinŃifică. CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă

1. Scopul şi sarcinile cursului; resurse. 2. Ce este Istoria? Istoricii şi rolul lor în societate. 3. Materialul documentar. Clasificări comentate. AplicaŃii.


4. Depozitoare de informaŃie istorică: biblioteca, centrul de documentare, arhiva, muzeul, etc. A căuta, a stoca, a utiliza informaŃia istorică. Internetul – ajutor sau capcană?!

5. EvidenŃă şi obiectivitate în demersul ştiinŃific. 6. Trecutul din jurul nostru. Peisaj şi memorie publică (surse tradiŃionale; surse orale;

surse vizuale). AplicaŃii. 7. Teorie şi practică în elaborarea unei lucrări ştiinŃifice. Tipologii. Etape. AplicaŃii. 8. A se inspira, a prelua, a comenta, a plagia. 9. Metodologia cercetării istorice. Perspective, provocări, controverse ale noului mileniu.


Crearea de deprinderi privind elaborarea de lucrări ştiinŃifice, dar şi de interpretare a noilor direcŃii din domeniul istoriei. B. Tematica seminariilor:

• Personalitatea unui istoric important (naŃional sau universal), direcŃii de cercetare, operă, metodă. Propuneri: Dimitrie Onciul – o viaŃă dedicată istoriei; Robert Paxton şi analiza statului francez în perioada regimului de la Vichy.

• Teme controversate în istoria românească (universală) şi abordarea lor în demersuri ştiinŃifice. Propuneri: „Bunul sălbatic“ sau „sângerosul sălbatic“ – Descoperirea Americii. Imaginea celuilalt; .

• Istoricul = detectiv al trecutului?! Propuneri: obiceiuri alimentare în FranŃa medievală; localizarea geografică a bătăliilor de la Alésia şi Rovine.

• Literatura memorialistică – sursă istorică?! Propuneri: David S. Funderbuck şi I. M. Pacepa – dublă perspectivă asupra regimului Ceauşescu; Mircea Eliade şi C-tin C. Giurescu – şcoala şi societatea românească.

• Adevăr-mistificare în literatura contemporană – o nouă provocare istorică. Propunere: Dan Brown; Arturo Perez-Reverte.

• Imaginile trecutului. Propunere: România interbelică; O pagină din istoria SUA – războiul din Vietnam.


a. „Bunul sălbatic“ sau „sângerosul sălbatic“ – Descoperirea Americii. Imaginea celuilalt. b. Literatura memorialistică – adevăr şi non-adevăr istoric. Prezentare de cazuri. c. Imaginile trecutului – reprezentări publice ale principalelor evenimente din istoria

naŃională-universală. Studii de caz – perspectivă comparativă. d. Personalitatea unui istoric important (naŃional sau universal), direcŃii de cercetare, operă,

metodă. BIBLIOGRAFIE A. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE/MINIMAL Ă:

• Mihail Andreescu, Metodologia alcătuirii unei lucrări ştiinŃifice, Editura Univ. “Spiru Haret”, Bucureşti, 2006.

• Nicolae Iorga, GeneralităŃi cu privire la studiile istorice, ed. a IV-a, ediŃie de Andrei Pippidi, Editura Polirom, Iaşi, 1999;

• Bogdan Murgescu, “Metodologia cercetării istorice. Prezentare sintetică” , în Studii şi articole de istorie, an. LXVII (2002), p. 107-128;

B. BIBLIOGRAFIE FACULTATIV Ă: • D. Lowenthal, The Past is a Foreign Country, Cambridge University Press,

1985. • Green, K. Troup, eds., The Houses of History: A Critical Reader in

Twentieth-Century History and Theory, Manchester University Press, 1999. • Ch. Samaran, ed., Histoire et ses méthodes, Gallimard, Paris, 1964.

C. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR Ă:


• Historical Methods: A Journal of Quantitative and Interdisciplinary History, http://www.heldref.org/pef.php

• History and Theory. Journal, http://www.historyandtheory.org/journal.html METODE DIDACTICE UTLIZATE (clasice/moderne)

Cursul va combina prelegerile clasice, cu workshop-uri, realizarea de lucrări practice, atât individuale, cât şi de grup; temele propuse spre analiză, în procesul de trainning, acoperă o arie largă, atât din punct cronologic, cât şi geografic, reprezentând, în linii mari, puncte de atracŃie ale discursului istoric contemporan.


CursanŃii vor fi evaluaŃi pe parcursul desfăşurării semestrului prin întrebări referitoare la tematica abordată, analize în cadrul seminariilor şi asupra referatelor întocmite. Evaluarea semestrială se face prin analiza şi notarea referatelor elaborate de către masteranzi, iar cea finală prin susŃinerea lucrării de disertaŃie.



FI ŞA DISCIPLINEI

DISCIPLINA : PRACTICA DE SPECIALITATE Codul disciplinei: U-IST/RIRI/2/4/14 Titular disciplină: Teodora Stănescu-Stanciu Adresa e-mail: [email protected] Tel/fax: 021.444.20.88 NUMAR SĂPTĂMÂNAL DE ORE Semestrul 1

(14 săptămâni)

Semestrul 2 (14

săptămâni)

Semestrul 3 (14

săptămâni)

Semestrul 4 (14 săptămâni)

Forma de examinare/ evaluare

Nr puncte de credit


3 saptamani

E1 2




Stagiul de practică îşi propune să traseze principalele coordonate pentru activitatea viitoare a masteranzilor. B. OBIECTIVE SPECIFICE:

• să prezinte principalele direcŃii de cercetare şi deschideri viitoare pentru absolvenŃii respectivului pachet de studii masterale;

• să reliefeze atributele necesare activităŃii de cercetare, insistând pe caracteristicele fiecărui macro-domeniu în parte (DirecŃii de relaŃii internaŃionale; InstituŃii arhivistice, în special, MAE; InstituŃii de relaŃii internaŃionale etc.);

• să poată face cercetare aplicată (cantitativă şi calitativă) în profil, inclusiv cercetare comparată;

• să îşi formeze competenŃă de consultanŃă şi asistenŃă specializată instituŃiilor guvernamentale, organizaŃiilor neguvernamentale; să poată preda cursuri de profil.


COMPETENłE - competenŃe de de investigaŃie de tip ştiinŃific; - strategie şi proiecŃie de politică externă şi relaŃii internaŃionale – concretizate în realizarea de

materiale de specialitate (eseuri, informări, memo-uri, sinteze). CONłINUTUL TEMATIC DE BAZ Ă

1. Sistemul relaŃiilor internaŃionale – direcŃii de dezvoltare a viitoarei cariere ştiinŃifice. Privire specială: România.

2. InstituŃii implicate în analiza, sinteza şi prognoza sistemului de relaŃii internaŃionale. Privire comparativă: România (stat membru UE) – sistemul mondial.

3. Norme generale privind activitatea în institutele de specialitate din domeniu. 4. Indicatori cu privire la modalităŃile şi criteriile de realizare a documentaŃiei specifice în

respectivele instituŃii de specialitate. Notă

Practica de specialitate constă în desfăşurarea activităŃii educative în diverse instituŃii sau domenii înrudite cu profilul programului masteral (diplomatic, consular, cultural, etc.), implicarea în activităŃile specifice instituŃiilor respective şi elaborarea dosarului de practică privind cunostinŃele acumulate.

Practica se poate desfăşura în cadrul următoarelor instituŃii: • Ministere (direcŃii de relaŃii internaŃionale); • AutorităŃi administrative (direcŃii de relaŃii internaŃionale); • InstituŃii de cercetare; • InstituŃii de presă (departamentele de relaŃii internaŃionale); • OrganizaŃii guvernamentale şi nonguvernamentale; • Alte instituŃii cu atribuŃii de reglementare, organizare şi funcŃionare în sfera relaŃiilor

internaŃionale. Masteranzii pot opta, pentru efectuarea stagiului de practică, şi pentru alte instituŃii decât cele

propuse de Universitate, cu singura condiŃie ca activitatea desfăşurată să fie compatibilă cu domeniile de pregătire oferită de Programul masteral România în istoria relaŃiilor internaŃionale.


INFORMA łII GENERALE

Sediu: strada Fabricii nr. 46, sector 6, Bucureşti Adresă de maile: [email protected] Adresă web : WWW.spiruharet.ro

Documents

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE RELA łII … · planul de Înv ĂłĂ mÂnt al programului de masterat fi Şele disciplinelor din planul de Înv ĂłĂ mÂnt informa łii