Universitatea Spiru Haret Facultatea de Medicină Veterinară Disciplina: Semiologie şi imagistică medicală

Întrebări test grilă Licenţă sesiune iulie 2016

1. Mirosul de acetonă al pielii este dat de:

a) hiperglicemie

b) uremie

c) infestația cu Demodex

2. Exantemul este:

a) o modificare melanică a pielii

b) o modificare congestivă la nivel cutanat

c) hemoragie punctiformă la nivel cutanat

3. Achantozis nigricans este:

a) un tip de nev pigmentar

b) o decolorare localizată/generalizată a pielii

c) o hipercromie localizată determinată de iritații cronice

4. Impetigo este:

a) senzația de prurit

b) leziunea provocată de grataj

c) alergie la anumite alimente

5. Echimozele apar în urma:

a) vasodilatației la nivel cutanat

b) vasoconstricției periferice

c) spargerii vaselor cutanate

6. Prodromul reprezintă:

a) tendința de a merge înainte, fără o țintă anume

b) stadiul incipient în evoluția clinică a unei boli

c) prognosticul

7. Simptomul este:

a) totalitatea semnelor clinice prin care se caracterizează o boală

b) un complex de semne clinice specifice unei boli

c) o manifestare a animalului în cursul unei boli

8. Următorul simptom este funcțional:

a) fractura

b) strănutul

c) tumora

9. Simptomul patognomonic este:

a) un simptom care definește boala

b) un simptom necaracteristic

c) o leziune ce necesită spitalizare

10. Simptomul dubios este:

a) un simptom care definește boala

b) o leziune ce nu necesită spitalizare

c) o manifestare necaracteristică, ce apare în multe boli

11. Sindromul este:

a) o asociere de simptome

b) un simptom care definește boala

c) un medicament antitrombotic

12. Diagnosticul este:

a) noțiunea care definește starea clinică a animalului examinat

b) stadiul incipient în evoluția clinică a unei boli

c) un complex de semne clinice specifice unei boli

13. Diagnosticul diferențial este:

a) modalitatea de diagnostic prin care se exclud bolile ale căror semne nu corespund cu cazul

clinic examinat

b) diagnosticul stabilit în urma răspunsului pacientului la terapie

c) diagnosticul pus fără a examina pacientul

14. Prognosticul reprezintă:

a) aprecierea anticipată asupra evoluției bolii

b) un complex de semne clinice specifice unei boli

c) o manifestare a animalului în cursul unei boli

15. Prognosticul favorabil este:

a) când vindecarea este anevoioasă sau când este posibilă pierderea pacientului

b) când salvarea animalului este incertă

c) atunci când viața animalului nu este în pericol iminent și sunt șanse mari de vindecare

16. Abordarea reprezintă:

a) prima metodă obligatorie de examinare

b) înlăturarea posibilităților de atac sau agresiune sau apărare a animalelor

c) procedura apropierii de animal

17. Abordarea cabalinelor se face:

a) perpendicular pe baza cozii

b) pe partea laterală, în dreptul spetei

c) odată cu contenția de baza cozii

18. Inspecția folosește pentru culegerea informațiilor:

a) simțul tactil, dureros și termic

b) văzul, auzul și mirosul

c) văzul și simțul tactil

19. Inspecția de la distanță are ca obiectiv:

a) tipurile sonuri produse în urma percutării abdomenului

b) consistența organelor interne

c) observarea semnelor clinice decelabile de la distanță

20. Palpația reprezintă:

a) ciocănirea suprafeței corpului animal

b) procedura apropierii de animal

c) perceperea tactilă a semnelor clinice decelabile la atingerea sau apăsarea suprafeței corporale

a pacientului

21. Palpația superficială oferă date privind:

a) modificări de formă și structură ale organelor

b) topografia organelor abdominale

c) piela și țesutul conjunctiv subcutan

22. Percuția folosește simțul:

a) tactil, dureros și termic

b) auditiv

c) mirosul

23. Percuția indirectă:

a) se face prin ciupirea pielii și urmărind reacțiile comportamentale

b) se face utilizând interpunerea unui mediu între pielea animalului și percutor

c) se face cu ajutorul cleștelui de încercat copita

24. Stetoscopul este un instrument utilizat:

a) la percuția indirectă

b) la ascultația directă (imediată)

c) la ascultația indirectă (mediată)

25. Ascultația mediată este:

a) ascultația cu câmpul de ascultație

b) ascultația cu stetoscopul

c) ascultația directă

26. Aprecierea obiectivă a temperaturii corporale se face:

a) prin observarea modificărilor de comportament

b) palpator

c) cu ajutorul termometrului

27. Febra efemeră este:

a) febra care durează câteva ore până la 1-2 zile

b) febra cu o variație termică mai mare de 1oC

c) febra caracterizată de alternarea perioadelor febrile cu cele afebrile

28. Febra recurentă este:

a) creșterea temperaturii cu peste 1oC peste maxima fiziologică

b) febra care durează câteva ore până la 1-2 zile

c) caracterizată prin alternarea perioadelor de hipertermie cu perioade afebrile

29. Febra septică este provocată de:

a) contactul cu medicamente antiseptice

b) contactul cu radiația solară o perioadă îndelungată

c) acțiunea unor germeni infecțioși

30. Ecografia este o metodă de examinare ce se încadrează în categoria metodelor:

a) fizice

b) chimice

c) biologice

31. Determinarea masei corporale este o metodă de examinare ce se încadrează în categoria metodelor:

a) fizice

b) chimice

c) biologice

32. ) Endoscopia este o metodă de examinare ce se încadrează în categoria metodelor:

a) fizice

b) chimice

c) biologice

33. Examenul radiologic este o metodă de examinare ce se încadrează în categoria metodelor:

a) fizice

b) chimice

c) biologice

34. Electrocardiografierea este o metodă de examinare ce se încadrează în categoria metodelor:

a) fizice

b) chimice

c) biologice

35. Electroencefalografierea reprezintă:

a) o metodă de examinare prin care se percep biocurenții produși la nivel cardiac, cu ajutorul

senzorilor aplicați pe membre

b) o metodă de examinare prin care se percep biocurenții produși la nivel cerebral, cu ajutorul

sondelor aplicate direct pe scoarța cerebrală

c) o metodă de examinare prin care se percep biocurenții produși la nivel cerebral, cu ajutorul

senzorilor atașați pe piele

36. Testul alergic este o metodă de examinare ce se încadrează în categoria metodelor:

a) fizice

b) chimice

c) biologice

37. Foaia de observație clinică este:

a) un document ce se întocmește în timpul examinării, separat pentru fiecare pacient, și care are

medicală, științifică și juridică

b) un registru în care se găsesc rubrici privind identificarea pacientului, semnele clinice,

diagnosticul și tratamentul

c) o foaie cu tratamentul recomandat de către medicul veterinar

38. Anamneza mai poartă numele de:

a) examenul obiectiv

b) planul examinării clinice

c) ancheta clinică

39. Examenul obiectiv al animalului trebuie să se realizeze:

a) în prezența proprietarului sau îngrijitorului

b) prin întrebări puse precis, concis și clar, fără echivoc

c) telefonic în caz de urgență, până ajunge medicul examinator la pacient

40. Habitusul reprezintă:

a) spațiul în care se desfășoară activitatea zilnică a animalului

b) starea generală prezentă a animalului

c) totalitatea modificărilor de comportament ale animalului

41. Temperamentul este:

a) indicatorul nivelului temperaturii interne

b) modul de reacție al animalului față de excitanții din mediul extern

c) sinonim cu constituția

42. Torticolisul este:

a) răsucirea capului pe gât

b) împingerea capului pe spate

c) devierea laterală a capului (autoascultație)

43. Camparea reprezintă

a) poziționarea membrelor anterioare înainte liniei de aplomb, iar a celor posterioare în spatele

liniei de aplomb

b) semiflexarea unui membru, reprezentând o manifestare dureroasă

c) îndepărtarea laterală a unui membru

44. Atitudinea ortopneică reprezintă:

a) poziționarea capului spre stern, perpendicular pe gât

b) contractarea tonică a întregii musculaturi

c) întinderea capului pe gât, cu dilatarea narinelor

45. Scolioza reprezintă:

a) curbarea ventrală (înșeuarea) coloanei vertebrale

b) curbarea dorsală (”cocoșarea”) coloanei vertebrale

c) devierea laterală (în ”S”) a coloanei vertebrale

46. Horipilația reprezintă:

a) căderea părului

b) zburlirea părului

c) căderea penelor (denumită de asemenea deplumare)

47. Seima reprezintă:

a) fisurarea cutiei de corn

b) congestia membranei cheratogene

c) reacție inflamatorie post-traumatică

48. Mirosul de amoniac al pielii apare în:

a) diabet zaharat

b) diabet insipid

c) azotemie

49. Hiperhidroza este:

a) denumită și xeroză, caracterizând uscarea pielii

b) reducerea secreției sudoripare

c) denumită și hipersudație

50. Lentigo sunt:

a) pete mici de culoare brună, de regulă congenitale

b) hipercromii întinse, acoperind zone ce au suferit iritații prelungite

c) pete acromatice bine delimitate

51. Exantemul reprezintă:

a) pată hemoragică ce infiltrează țesutul subcutanat

b) modificare congestivă la nivel cutanat

c) pată leucodermică bine delimitată

52. Xeroftalmia reprezintă:

a) uscarea mucoasei bucale

b) uscarea mucoasei oculare

c) uscarea mucoasei nazale

53. Epifora reprezintă:

a) lăcrimarea

b) secreție seroasă la nivelul narinelor

c) creșterea secreției glandelor salivare (denumită și sialoree)

54. Inflamația nodulului limfatic poartă denumirea de:

a) limfangită

b) adenită

c) elefantiazis

55. Anorexia este sinonimă cu:

a) hiperorexia

b) inapetența

c) polifagia

56. Trismusul reprezintă:

a) contracția tonică a musculaturii maseterine

b) scurgerea salivei

c) mirosul fetid al cavității bucale

57. Suprimarea eructației la rumegătoare determină:

a) timpanism

b) diaree

c) parorexie

58. Macroglosia reprezintă:

a) creșterea în volum a buzelor

b) creșterea volumului limbii

c) creșterea grosimii maxilarului inferior în urma unei distrofii osoase

59. Vomituriția este:

a) sinonimă cu falsa vomă sau regurgitare

b) eliminarea vomitusului pe nas

c) aspect clinic al stării de vomă, cu mișcări specifice vomei, fără eliminare de vomitus

60. Chiștii salivari ai glandelor sublinguale poartă numele de:

a) broscuță sau ranulă

b) zâmbre

c) sialoree

61. Esofagismul este:

a) jabou esofagian

b) contracția spastică a esofagului

c) diverticulită

62. Inflamația gușii poartă denumirea de:

a) jabou esofagian

b) ingluvită

c) diverticulită

63. Aspectul clinic al ascitei este:

a) abdomen de batracian

b) abdomen de ogar

c) abdomen de lemn

64. Creșterea rapidă a volumului flancului stâng, peste nivelul apofizelor transverse lombare are loc în:

a) meteorismul ruminal acut

b) meteorismul ruminal cronic

c) ruminită

65. Care din următoarele metode de examinare nu este probă specială pentru examinarea rețelei:

a) proba bastonului sau a lui Götze

b) proba Westphall

c) proba Falke

66. Inflamația foiosului poartă denumirea de:

a) abomasită

b) omasită

c) tiflită

67. Examinarea stomacului la rumegătoare se face pe:

a) partea dreaptă, în spațiile intercostale 7-11

b) partea stângă, în ultimul spațiu intercostal și în spatele rebordului costal

c) pe ambele părți, în spatele ariei hepatice

68. Colica la cal nu prezintă următorul semn:

a) trântiri repetate

b) sete exagerată

c) oprirea urinării

69. Hiperchilia reprezintă:

a) hipersecreția biliară

b) hiperperistaltismul intestinal

c) hipersecreția de suc gastric

70. Dispepsia gastrică hiperstenică este:

a) o dispepsie secretorie

b) o dispepsie motorie

c) o ulcerație la nivelul pilorului

71. Respirația anală reprezintă:

a) o afecțiune specifică paraliziei trenului posterior

b) absorbția gazelor pătrunse prin anusul flasc la nivel de colon descendent și rect

c) mișcări ritmice ale anusului sincrone cu mișcările respiratorii

72. Melena reprezintă:

a) diaree cu fecale urât mirositoare

b) diaree cu fecale negre datorită sângelui digerat

c) diaree cu fecale lichide și urme de mucoasă

73. Insuficiența pancreatică exocrină se manifestă prin:

a) hiperglicemie

b) fecale cu aspect argilos, păstoase, cu bucăți de alimente nedigerate

c) icter

74. Epistaxisul este:

a) lăcrimarea

b) scurgere a sângelui din nas

c) secreție seroasă nazală

75. Șocul cardiac este rezultatul:

a) izbirii cordului de peretele toracelui în timpul contracției

b) închiderii valvei mitrale

c) închiderii valvei pulmonare

76. Palpația șocului cardiac se face în mod normal:

a) în spatele inserției tricipitalului, în jumătatea dorsală a toracelui stâng

b) axilar, pe partea stângă

c) prescapular

77. Bradicardia este:

a) creșterea frecvenței cardiace

b) scăderea frecvenței cardiace

c) creșterea frecvenței respiratorii

78. Aritmia cardiacă fiziologică se întâlnește la:

a) câine

b) pisică

c) cal

79. Mărirea ariei de percuție cardiacă apare în:

a) hidropericard

b) emfizem pulmonar

c) pneumotorax

80. Micșorarea ariei de percuție cardiacă apare în:

a) hidropericard

b) emfizem pulmonar

c) dilatația cardiacă

81. Primul zgomot cardiac este determinat de:

a) închiderea valvelor sigmoidiene

b) închiderea valvelor mitrală și tricuspidă

c) deschiderea valvei mitrale

82. Al doilea zgomot cardiac este de terminat de:

a) închiderea valvelor sigmoidiene

b) închiderea valvelor mitrală și tricuspidă

c) deschiderea valvei mitrale

83. Blocul atrio-ventricular este:

a) oprirea cordului (sau asistolie)

b) întreruperea sau prelungirea conducerii stimulilor spre ventricule

c) complexul format de atrii, ventricule și sistemul valvular (atrio-ventriculare și ventriculo-

arteriale)

84. Suflul de stenoză mitrală apare în:

a) lărgirea inelului valvular

b) îngustarea orificiului atrio-ventricular drept

c) îngustarea orificiului atrio-ventricular stâng

85. Suflul de insuficiență tricuspidiană apare în:

a) lărgirea inelulul atrio-ventricular stâng

b) lărgirea inelului atrio-ventricular drept

c) îngustarea inelului aortic

86. Unda P pe electrocardiogramă reprezintă:

a) transmiterea excitației de la nodulul sino-atrial la musculatura atriilor

b) transmiterea excitației prin septumul interventricular

c) transmiterea excitației prin pereții ventriculelor

87. Complexul QRS pe electrocardiogramă reprezintă:

a) transmiterea excitației de la nodulul sino-atrial la musculatura atriilor

b) transmiterea excitației de la nodulul atrio-ventricular la musculatura ventriculară

c) refacerea depolarizării la nivelul sistemului excito-conducător

88. Frecvența pulsului este identică cu frecvența cardiacă cu excepția:

a) disociației cardio-sfigmice

b) tahicardiei

c) bradicardiei

89. Semnul Magazzari reprezintă:

a) pulsul venos retrograd pozitiv

b) pulsul venos retrograd negativ

c) turgescența venei pintenului la cal în emfizemul pulmonar

90. Pulsul venos retrograd pozitiv apare în:

a) insuficiența tricuspidiană

b) trombembolismul pulmonar

c) tromboflebita venei jugulare

91. Strănutul este:

a) expiraţie suflantă, sonoră, prelungită

b) expulzare zgomotoasă a aerului pe nas şi gură

c) zgomot suflant însoţit de proeminarea buzelor – după efort, în dispnee etc

92. Tusea chintoasă este:

a) tuse provocată prin presiune asupra inelelor traheale

b) tuse slabă (goală, afonă, mică, avortată)

c) acces de tuse în salve

93. Respiraţia subresotantă este caracterizată prin:

a) respirație frecventă

b) expiraţie prelungită, în 2 timpi

c) dismetrie respiratorie a unui hemitorace faţă de celălalt

94. Dispneea periodică de tip Kussmaul este caracterizată prin:

a) tahipnee paroxistică

b) scurtarea perioadei de pauză între respirații

c) inspiraţie profundă, bruscă şi zgomotoasă, pauză scurtă, expiraţie prelungită şi profundă,

pauză mare

95. Respirația discordantă se caracterizează prin:

a) respirație amplă

b) mişcări abdominale în contratimp cu cele toracale

c) inspiraţie profundă, bruscă şi zgomotoasă, pauză scurtă, expiraţie prelungită şi profundă,

pauză mare

96. Bronșectazia este:

a) inflamația bronhiei

b) îngustarea bronhiei

c) dilatația bronhiei

97. Tirajul reprezintă:

a) bombări asimetrice ale peretelui toracal (abcese, formațiuni tumorale etc.)

b) respirație superficială, cu amplitudine redusă

c) înfundarea spatiilor intercostale sau depresiune toracală în timpul inspirației

98. Pleurodinia reprezintă:

a) sensibilitate dureroasă profundă la nivel toracal

b) o modificare a formei și aspectului suprafeței toracice

c) îngroșarea pleurei

99. Pleurezia este:

a) acumulare de limfă în cavitatea toracică

b) inflamaţia exsudativă a pleurei

c) prezența de aer în spațiul pleural

100. Suflul tubar este:

a) produs de pătrunderea aerului şi dezlipirea pereţilor alveolari lipiţi de un strat subţire de lichid

b) asemănător unei pârâituri fine consecutiv ruperii pereţilor alveolari sau ţesutului interstiţial în

emfizemul pulmonar

c) suflul laringian transmis la peretele toracic prin densificările cortexului pulmonar

Lector univ.dr. Adrian BRADEA