Upload
others
View
11
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
ING. MARIANA FLORICA (căs.BEI) DOMOCOŞ
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ŞI
REGIMUL DE IRIGARE A CASTRAVEŢILOR ÎN SOLARII, ÎN
CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ALE ZONEI DE VEST A
ROMÂNIEI
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. univ.dr. ALEXANDRU SILVIU APAHIDEAN
CLUJ-NAPOCA
2011
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE
AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE
HORTICULTURĂ
3
Către,
..........................................................................................
Vă invităm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat
intitulată: „CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ŞI
REGIMUL DE IRIGARE A CASTRAVEŢILOR ÎN SOLARII, ÎN
CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ALE ZONEI DE VEST A ROMÂNIEI„
a d-nei ing. Mariana Florica (căs. BEI) DOMOCOŞ, în vederea obţinerii
titlului ştiinţific de „Doctor în Horticultură ”
Susţinerea va avea loc în ziua de 15.07.2011 ora 1200
SALA A1
Vă rugăm să comunicaţi aprecierile dumneavoastră în timp util, pe
adresa Şcolii Doctorale USAMV Cluj-Napoca sau pe adresa de email
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. univ.dr. ALEXANDRU SILVIU APAHIDEAN
ing. Mariana Florica (BEI) DOMOCOŞ,
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE
AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE
HORTICULTURĂ
Calea Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-
Napoca
Tel: +40 264 596384 Fax:+40 264
593792
:
4
ING. MARIANA FLORICA (căs.BEI) DOMOCOŞ
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ŞI
REGIMUL DE IRIGARE A CASTRAVEŢILOR ÎN SOLARII, ÎN
CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ALE ZONEI DE VEST A
ROMÂNIEI
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. univ.dr. ALEXANDRU SILVIU APAHIDEAN
CLUJ-NAPOCA
2011
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE
AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE
HORTICULTURĂ
5
CUPRINS
INTRODUCERE ....................................................................................................... 6
CAPITOLUL I IMPORTANŢA ALIMENTARĂ, TERAPEUTICĂ ŞI
ECONOMICĂ A CASTRAVEŢILOR..................................
7
CAPITOLUL II MATERIALUL BIOLOGIC ŞI ORGANIZAREA
EXPERIENŢELOR.................................................................
10
2.1 Scopul și obiectivele cercetărilor............................................... 10
2.2 Materialul biologic, metoda de lucru și organizarea
experiențelor..............................................................................
12
CAPITOLUL III REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND TEHNOLOGIA DE
CULTURĂ A CASTRAVEŢILOR ÎN SOLARII, ÎN
SISTEME DIFERITE DE CULTURĂ...................................
15
3.1 Creșterea și fructificarea plantelor de castraveți cultivați în
solarii în sistem convențional și ecologic de cultură...................
15
3.2 Influența unor factori tehnologici asupra producției de
castraveți cultivați în solarii, în sistem convențional..................
24
3.2.1 Dinamica producţiei.................................................................... 24
3.2.2 Producția de vară–rezultate medii – 2007-2009........................ 27
3.2.3 Producția de totală rezultate medii – 2007-2009......................... 31
3.2.4 Calitatea comercială a feructelor de castraveți în sistem
convențional de cultură .............................................................. 33
3.3 Influența unor factori tehnologici asupra producției de
castraveți cultivați în solarii, în sistem ecologic..........................
37
3.3.1. Dinamica producției.................................................................... 37
3.3.2 Producția de vară–rezultate medii – 2007-2009.......................... 40
3.3.3 Producția de totală rezultate medii – 2007-2009......................... 42
3.3.4 Calitatea producţiei la castraveţii cultivaţi în solarii în sistem
ecologic de cultură.......................................................................
45
3.4 Rezultate comparative privind producția de castraveți în solarii
realizată în sisteme de cultură diferite.........................................
48
3.4.1 Producţia de vară de castraveţi realizată în sisteme diferite de
cultură.......................................................................................
48
3.4.2 Producţia totală de castraveţi realizată în sisteme diferite de
cultură..........................................................................................
50
CAPITOLUL IV REZULTATE PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE,
CONSUMUL DE APĂ ŞI PROGNOZA IRIGAŢIEI LA
CULTURA CASTRAVEŢILOR ÎN SOLAR.........................
53
CAPITOLUL V CONCLUZII GENERALE PRIVIND CULTURA
CASTRAVEŢILOR ŞI REGIMUL DE IRIGARE LA
CULTURA ÎN SOLARII..........................................................
55
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................... 62
SUMMARY OF THE PhD THESIS………………………… 65
6
INTRODUCERE
Cultura forţată a legumelor în ţara noastră, s-a dezvoltat începând
cu anii 1960, când a început construirea marilor complexe industriale de
sere, în timp ce primele suprafeţe ocupate cu solarii au apărut în 1967.
Extinderea şi perfecţionarea producerii forţate a legumelor în seră, ridică
probleme tehnice complexe, a căror soluţionare depinde de conlucrarea
legumiculturii cu o serie de instituţii profilate pentru cercetare, proiectare şi
execuţie.
Producerea legumelor se desfăşoară în prezent în grădinile
familiale, cu destinaţie pentru autoconsum şi în exploataţii mai mici sau
mai mari, cu capital privat, de stat sau mixt, a căror producţie este destinată
în principal comercializării.
Parametrii de productivitate şi timpurietate pot fi îmbunătăţiţi prin
diferite metode, fără a încărca prea mult costurile de producţie. Astfel
gestionarea corectă a apei de irigat din spaţiile protejate are ca ţel final, nu
doar creşterea calităţii şi cantităţii producţiei ci şi crearea în sol a unui
regim hidric favorabil plantelor, cu evitarea risipei de apă şi a stresului
hidric, determinat de excesul sau insuficienţa apei în substrat.
Pe de altă parte mulcirea solului în solarii poate îmbunătăţii în
mare măsură, regimul termic şi hidric din sol, cu efecte favorabile asupra
creşterii şi fructificării plantelor cu sporirea timpurietăţii, a producţiei
cantitative şi calitative a castraveţilor din solar.
Extinderea şi perfecţionarea producerii forţate a legumelor în seră,
ridică probleme tehnice complexe, a căror soluţionare depinde de
7
conlucrarea legumiculturii cu o serie de instituţii profilate pentru cercetare,
proiectare şi execuţie.
Majoritatea cercetărilor privind tehnologia de cultură, regimul de
irigare şi condiţiile ecopedoclimatice în legumicultură au evidenţiat câteva
obiective principale care studiează şi analizează caracteristicile biologice şi
ecologice ale plantelor legumicole şi pe această bază, elaborează măsuri
tehnice şi organizatorice care aplicate în practică determină realizarea de
producţii mari, eşalonate în tot cursul anului, de calitate superioară, prin
efectuarea culturilor ecologice şi convenţionale în câmp, sere şi solarii,
protejând astfel mediul înconjurător.
Aplicarea tehnologiilor ecologice intervin hotărâtor în parametrii
productivitate, calitate. Un aspect important îl reprezintă comportarea unor
hibrizi de castraveţi la aplicarea tehnologiilor ecologice. Unii hibrizi dau
rezultate foarte bune în agricultura convenţională, însă în sistemul ecologic
rentabilizarea culturii este aproape imposibil de obţinut.
CAPITOLUL I
IMPORTANŢA ALIMENTARĂ, TERAPEUTICĂ ŞI ECONOMICĂ
A CASTRAVEŢILOR
Pentru întreţinerea funcţiilor vitale, omul are nevoie de hrană, care
să-i asigure integral cerinţele nutritive, menţinerea capacităţii activităţilor
fizice şi intelectuale, în condiţii de sănătate deplină.
O alimentaţie raţională presupune folosirea în dieta zilnică atât a
alimentelor de origine animală cât şi a celor de origine vegetală, care,
furnizează, în proporţii echilibrate, factorii nutritivi: glucide, protide, lipide,
săruri minerale apă şi vitamine. Pe baza conţinutului în aminoacizi
8
esenţiali, valoarea biologică a protidelor clasifică legumele, în ordine
descrescândă astfel: spanac, frunze de pătrunjel, conopidă, praz, mazăre
verde, salată, varză, fasole verde, gulii, ardei, tomate, castraveţi, morcov
(RINNO, 1965).
Cultivarea unor soiuri şi hibrizi de mare productivitate, cu calităţi
tehnologice şi nutriţionale superioare, rezistenţi la agenţi patogeni şi la
condiţii adverse de mediu, care datorită bogăţiei în vitamine şi alte
substanţe bioactive, intră curent în hrana omului sub forme variate, crude
sau preparate culinare, din produse proaspete sau conservate prin procedee
diferite de sterilizare, congelare sau fermentare. Interesul pentru consumul
de legume obţinute în special prin culturi ecologice, ca furnizor de
vitamine a crescut din ce în ce mai mult odată cu precizarea rolului de
antidot pe care-l au cu precădere beta carotenul, acidul ascorbic şi
tocoferolul (vitamina E), în cazul tulburărilor genetice, care au ca şi cauze
etiologice acţiunea factorilor poluanţi fizici, chimici şi biologici tot mai
prezenţi în mediul nostru de viaţă. În alimentaţia raţională a omului,
legumele pe lângă alte produse de origine vegetală şi animală, sunt
considerate un factor de bază al sănătăţii umane. Alături de valoarea
alimentară, efectele terapeutice şi fineţea preparatelor culinare din legume,
contribuie la creşterea interesului consumatorilor pentru astfel de alimente.
Valoarea biologică alimentară a legumelor a fost cuantificată pe
baza celor mai importanţi factori de nutriţie asiguraţi. RINNO, 1965,
propune calculul ,,factorului nutritiv real” (FNR) pe baza următoarei
formule (valori exprimate la 100 g substanţă edibilă):
FNR =
20
)(. mgCvit + carotenoide (mg) + celuloza (g) +
100
)(mgCa +
2
)(mgFe
9
O altă formulă include în calcul şi conţinutul de protide pentru
stabilirea valorii biologice (V.B.) a legumelor (BIELKA, 1965).
2
VB=
10
)(. mgCvit+ carotenoide (mg/100 g s.u.) + 5 x protide(g) + 5Fe(mg) +
5
)(mgCa
Aplicând formulele la valorile cunoscute în prezent pentru factorii
nutritivi se constată o oarecare concordanţă în clasificarea calităţii
legumelor (tabelul 1.2)
Tabelul 1.1
Valoarea biologică a principalelor legume pe baza formulelor
Rinno şi Bielka
Produsul FNR
2
VB
Produsul FNR
2
VB
Produsu
l
F NR
2
VB
Pătrunjel
fr.
25,25 157,5 Mazăre
v.
7,08 51,0 Pepen
e g.
4,41 23,2
Morcov 17,15 125,4 Gulie 6,00 30,9 Tomat
e
4,26 26,9
Varză fr. 16,60 113,4 Ţelină
r.
5,98 25,6 Fasole
v.
4,18 32,4
Ardei
rom.
12,60 45,5 Conopi
dă
5,18 27,4 Ceapă 4,13 16,1
Brocoli 12,45 68,3 Varză 5,40 23,2 Salată 3,86 36,3
Creson gr 12,29 101,6 Usturoi 4,91 46,9 Cartofi 3,86 17,8
Spanac 7,95 67,3 Porumb
z.
4,70 22,1 Castra
veţi
1,77 13,6
Castraveţii se folosesc în industria cosmetică pentru pregătirea
preparatelor emoliante de întreţinere a tenului, având efect de întinerire a
acestuia (VALNET, 1986). Sucul de castraveţi este indicat în dietele
bolnavilor de rinichi deoarece poate dizolva calculii renali, ajută la
creşterea părului şi tonifierea unghiilor, iar din seminţe se prepară diferite
produse folosite în tratarea bolilor de piele (PELAGHIA CHILOM,
10
HORGOŞ, 2003). Cucurbitacina B, prezentă în speciile cucurbitacee, este
considerată o componentă naturală cu efect anticancer (CHAN K.T., LI K.,
LIU S.L., CHU K.H., TOH M., XIE W.,2010).
CAPITOLUL II
MATERIALUL BIOLOGIC ŞI ORGANIZAREA EXPERIENŢELOR
2.1 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR
Experienţele privind cultura castraveţilor tip cornichon în solar, au
fost efectuate în anii 2007-2009, în localitatea Husasău de Tinca, judeţul
Bihor, într-o microfermă particulară.
Pe lângă studierea condiţiilor pedologice ale zonei de vest a ţării şi
condiţiile climatice, tehnologia de cultură aplicată, prezintă importanţă
deosebită în obţinerea de producţii cantitative şi calitative corespunzătoare.
Deşi unele elemente tehnologice au mai fost cercetate, separat şi în
condiţii naturale deosebite faţă de cele din ţara noastră, în cadrul tezei de
doctorat „Cercetări privind tehnologia de cultură şi regimul de irigare
a castraveţilor în solarii, în condiţiile pedoclimatice ale zonei de vest a
României” s-a considerat că abordarea lor în complex într-o zonă în care
culturile protejate de legume au o pondere considerabilă (Câmpia de vest a
ţării) şi în condiţiile social-economice actuale, pot să aducă elemente noi de
cunoaştere a influenţei lor, precum şi soluţii tehnice menite să contribuie la
obţinerea de producţii de castraveţi de calitate tehnologică şi nutriţională
superioară.
Din cercetările efectuate, în perioada anilor 2007-2009, în ferma
legumicolă, din localitatea Husasău de Tinca, judeţul Bihor, privind
11
influenţa desimii plantelor în sistem de cultură mulcit cu folie neagră şi
nemulcit, a irigării prin picurare asupra culturii castraveţilor în solarii în
sistem convenţional şi ecologic de cultură în scopul introducerii în
tehnologia de cultură a castraveţilor în solarii a unor elemente tehnologice
noi adaptabile unor hibrizi cu potenţial de creştere şi fructificare în
condiţiile pedoclimatice din N-V ţării şi la care să poată fi aplicate
tehnologii alternative de cultură, şi care cresc nivelul calităţii prin
eliminarea reziduurilor chimice de sinteză din produsul finit, sporesc
producţia şi asigură creşterea calităţii fructelor de castraveţi.
Scopul principal al cercetării constă în introducerea în tehnologia
de cultură a castraveţilor în solarii a unor elemente noi de intensivizare în
paralel cu găsirea hibrizilor cel mai bine adaptaţi la condiţiile pedoclimatice
din N-V ţării şi la care să poată fi aplicate tehnologii alternative de cultură,
menite să uşureze munca cultivatorilor, să atingă performanţe productive
rezonabile, crescând nivelul calităţii prin eliminarea reziduurilor chimice de
sinteză din produsul finit, aducându-le totodată unele avantaje în ceea ce
priveşte timpurietatea, producţia şi calitatea fructelor de castraveţi.
În scopul celor menţionate, abordarea noastră se referă la unele
aspecte majore care să evidenţieze:
- influenţa tehnologiei de cultură convenţionale şi ecologice, a
irigării prin picurare şi a mulcirii solului asupra creşterii şi fructificării
plantelor;
- obţinerea de producţii superioare analizate prin dinamica
recoltărilor sub influenţa tehnologiei de cultură convenţionale şi ecologice,
a irigării prin picurare şi a mulcirii solului;
12
- aprecierea volumului producţiei de vară şi totale sub influenţa
tehnologiei de cultură convenţionale şi ecologice, a irigării prin picurare şi
a mulcirii solului;
- determinarea calităţii comerciale a fructelor de castraveţi
cultivaţi în sistem de cultură convenţional şi ecologic în solarii, în variante
mulcite şi nemulcite;
- analizarea productivităţii şi calităţii a patru hibrizi de castraveţi.
Pe parcursul elaborării tezei de doctorat şi în urma anlizelor
efectuate ne-am străduit să dăm un răspuns cât mai corect la aspectele luate
în studiu, corelând datele proprii cu multiplele cercetări oferite de literatura
de specialitate.
2.2 MATERIALUL BIOLOGIC, METODA DE LUCRU ŞI
ORGANIZAREA EXPERIENŢELOR
Materialul biologic utilizat a fost constituit din patru hibrizi de
castraveţi, Szatmar, Crispina, Pasalimo, Mirabelle, cu fructe tip cornichon,
rezistenţi la unele boli mai frecvente întâlnite în spaţii protejate.
În vederea realizării scopului şi obiectivelor cercetării s-au
organizat experienţe polifactoriale, cu trei graduări, care s-au urmărit în
două sisteme de cultură diferite, convenţional şi ecologic.
Factorii experimentali, urmăriţi în sistemul de cultură
convenţional, au fost următorii:
Factorul A – mulcirea solului
a1 – nemulcit
a2 – mulcit cu folie neagră
Factorul B – desimea plantelor (distanţa dintre plante pe rând)
13
b1 – 64,4 mii plante/ha (20 cm)
b2 – 44,4 mii plante/ha (30 cm)
b3 –33,3 mii plante/ha (40 cm)
Factorul C – hibridul folosit în experienţă
c1 – Szatmar F1
c2 – Crispina F1
c3 – Pasalimo F1
c4 – Mirabelle F1
Prin combinarea celor trei factori au rezultat 24 variante
experimentale, care sunt prezentate în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1.
Variantele experimentale Nr.crt. Mulcirea solului Desimea plantelor
(mii plante/ha)
Hibridul
1. Nemulcit 64,4 Szatmar
2. Nemulcit 64,4 Crispina
3. Nemulcit 64,4 Pasalimo
4. Nemulcit 64,4 Mirabelle
5. Nemulcit 44,4 Szatmar
6. Nemulcit 44,4 Crispina
7. Nemulcit 44,4 Pasalimo
8. Nemulcit 44,4 Mirabelle
9. Nemulcit 33,3 Szatmar
10. Nemulcit 33,3 Crispina
11. Nemulcit 33,3 Pasalimo
12. Nemulcit 33,3 Mirabelle
13. Mulcit 64,4 Szatmar
14. Mulcit 64,4 Crispina
15. Mulcit 64,4 Pasalimo
16. Mulcit 64,4 Mirabelle
17. Mulcit 44,4 Szatmar
18. Mulcit 44,4 Crispina
19. Mulcit 44,4 Pasalimo
20. Mulcit 44,4 Mirabelle
21. Mulcit 33,3 Szatmar
22. Mulcit 33,3 Crispina
23. Mulcit 33,3 Pasalimo
24. Mulcit 33,3 Mirabelle
14
Variantele au fost aşezate în blocuri subdivizate în 3 repetiţii, iar
prelucrarea statistică a datelor experimentale s-a făcut prin analiza
varianţei.
În sistemul de cultură ecologic s-a renunţat la factorul A –
mulcirea solului deoarece cultura a fost mulcită. Factorii experimentali au
fost desimea plantelor cu cele trei graduări şi hibridul, cu patru graduări ca
în sistemul convenţional, rezultând astfel 12 variante experimentale (tabelul
2.2).
Tabelul 2.2.
Variantele experimentale Nr.crt. Desimea plantelor
(mii plante/ha)
Hibridul
1. 64,4 Szatmar
2. 64,4 Crispina
3. 64,4 Pasalimo
4. 64,4 Mirabelle
5. 44,4 Szatmar
6. 44,4 Crispina
7. 44,4 Pasalimo
8. 44,4 Mirabelle
9. 33,3 Szatmar
10. 33,3 Crispina
11. 33,3 Pasalimo
12. 33,3 Mirabelle
Variantele şi în sistemul de cultură ecologic au fost aşezate în
blocuri subdivizate în 3 repetiţii, iar prelucrarea statistică a datelor
experimentale s-a făcut prin analiza varianţei.
15
CAPITOLUL III
REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ
A CASTRAVEŢILOR ÎN SOLARII, ÎN SISTEME DIFERITE DE
CULTURĂ
3.1. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR DE
CASTRAVEŢI CULTIVAŢI ÎN SOLARII ÎN SISTEM CONVENŢIONAL
ŞI ECOLOGIC DE CULTURĂ
În urma analizei proceselor de creştere în anul 2007 – 2009
(tabelele 3.1, 3.2, 3.3) s-a constatat că lungimea tulpinii, numărul de lăstari
de ordin I şi II, număr de frunze, număr de flori femele şi număr de fructe
legate prezintă unele diferenţe în funcţie de variantele experimentale, ceea
ce denotă influenţa pe care o au aceşti factori asupra proceselor de creştere.
Astfel, în toate variantele analizate, creşterile au fost mai slabe în variantele
nemulcite, comparativ cu variantele mulcite. Numărul de frunze, flori
femele şi fructe legate, au evoluat în paralel cu înălţimea tulpinii la toţi cei
patru hibrizi analizaţi (Szatmar F1, Crispina F1, Pasalimo F1, Mirabelle F1).
Aceste diferenţe sunt mai concludente în prima parte a vegetaţiei
urmând ca mai târziu diferenţele să scadă, diferenţe ce sunt evidenţiate şi în
cele două sisteme de cultură şi anume cultură ecologică şi cultură
convenţională, unde se observă că plantele cultivate în sistem convenţional
au o creştere vegetativă mai mare datorită utilizării fertilizanţilor chimici
care prin elementele conţinute stimulează foarte mult planta comparativ cu
fertilizanţii ecologici care au efect mai lent asupra creşterii şi dezvoltării
acestora.
16
În anul 2007 creşterea plantelor în înălţime, la plantele cultivate în
sistem convenţional au avut valori mai ridicate la variantele mulcite
comparativ cu variantele nemulcite. Hibridul Mirabelle mulcit ajunge la
valori de 176 cm – 193 cm, urmat de Szatmar la valori de 167 cm – 175 cm
(tabelul 5.1). numărul de lăstari este mai redus la variantele cu desime mare.
Numărul de frunze a fost mai mare la variantele mulcite şi deasemenea
numărul de flori şi fructe.
În anul 2008 creşterea plantelor a avut tendinşe asemănătoare
celor din 2008 (tabelul 3.2). Hibridul Mirabelle a avut creşterea cea mai
viguroasă, realizând cel mai mare număr de fructe urmat de hibridul
Szatmar.
În anul experimental 2009 se înregistrază valori asemănătoare celor
din anii anteriori, în ceea ce priveşte creşterea şi fructificarea plantelor de
castraveţi cultivaţi în sistemul convenţional (tabelul 3.3).
În cei trei ani experimentali (tabelele 3.4, 3.5, 3.6), creşterea şi
fructificarea plantelor de castraveţi în sistemul ecologic a înregistrat valori
comparabile dar mai scăzute comparativ cu plantele cultivate în sistem
convenţional. Plantele hibridului Mirabelle au avut înălţimea cea mai mare,
au avut cel mai mare număr de lăstari de ordin I şi II şi cel mai mare număr
de flori şi fructe pe plantă, urmat de hibridul Szatmar.
În anul 2007, creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în
sistemul ecologic a înregistrat valori mai scăzute comparativ cu plantele
cultivate în sistem convenţional (tabelul 3.4). Astfel plantele hibridului
Mirabelle faţă de 176 cm – 193 cm au avut înălţimea de 170 cm - 173 cm,
în sistemul ecologic.
17
În anul 2008 plantele de castraveţi cultivaţi în sistemul ecologic au
înregistrat valori comparabile cu cele din 2007, valorile fiind mai reduse
comparativ cu cele realizate în sistemul convenţional (tabelul 3.5).
În anul 2009 creşetrea şi fructificarea plantelor cultivate în
sistemul ecologic au avut tendinţe asemănătoare celor din anii anteriori
(tabelul 3.6). Plantele hibridului Mirabelle realizează înălţimea cea mai
mare, precum şi numărul de lăstari de ordinul I şi II, respectiv respectiv
cele mai multe flori şi fructe/plantă.
18
Tabelul 3.1
Creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în solarii, cultivaţi în sistem convenţional Husasau de Tinca, 2007
V a r i a n t a
Inălţimea plantelor
cm
Nr.lăstari Nr.
frunze
Nr.flori
femele
Nr.
fructe
Hibridul Sistemul
de cultură
Desimea plantelor
mii pl/ha
Ordinul I Ordinul II
Szatmar Nemulcit 64,4 155 6 13 64 21 15
Szatmar Nemulcit 44,4 162 12 19 67 17 25
Szatmar Nemulcit 33,3 162 13 17 73 27 29
Szatmar Mulcit 64,4 167 9 18 83 30 27
Szatmar Mulcit 44,4 171 16 25 79 23 29
Szatmar Mulcit 33,3 175 16 19 79 29 33
Crispina Nemulcit 64,4 158 6 15 60 23 18
Crispina Nemulcit 44,4 159 14 21 63 16 26
Crispina Nemulcit 33,3 160 11 17 71 29 27
Crispina Mulcit 64,4 162 9 17 67 32 28
Crispina Mulcit 44,4 169 15 22 73 27 30
Crispina Mulcit 33,3 173 15 20 75 30 32
Pasalimo Nemulcit 64,4 148 5 11 57 21 18
Pasalimo Nemulcit 44,4 153 10 19 66 15 23
Pasalimo Nemulcit 33,3 161 14 18 70 26 29
Pasalimo Mulcit 64,4 160 8 15 61 34 25
Pasalimo Mulcit 44,4 162 11 20 69 29 29
Pasalimo Mulcit 33,3 171 17 18 74 28 34
Mirabelle Nemulcit 64,4 162 9 19 73 29 21
Mirabelle Nemulcit 44,4 173 16 24 80 22 27
Mirabelle Nemulcit 33,3 183 16 22 81 31 35
Mirabelle Mulcit 64,4 176 11 25 89 39 30
Mirabelle Mulcit 44,4 178 19 28 84 32 38
Mirabelle Mulcit 33,3 193 20 23 86 36 39
19
Tabelul 3.2
Creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în solarii, cultivaţi în sistem convenţional
Husasau de Tinca, 2008
V a r i a n t a
Inălţimea plantelor
cm
Nr.lăstari Nr.
frunze
Nr.flori
femele
Nr.
fructe
Hibridul Sistemul de
cultură
Desimea plantelor
mii pl/ha
Ordinul I Ordinul II
Szatmar Nemulcit 64,4 169 9 15 68 21 15
Szatmar Nemulcit 44,4 170 11 19 72 21 17
Szatmar Nemulcit 33,3 183 16 19 78 31 27
Szatmar Mulcit 64,4 178 16 20 83 29 17
Szatmar Mulcit 44,4 190 13 23 82 32 27
Szatmar Mulcit 33,3 189 19 25 80 31 29
Crispina Nemulcit 64,4 170 8 14 69 24 17
Crispina Nemulcit 44,4 173 12 17 70 21 19
Crispina Nemulcit 33,3 178 17 22 79 30 28
Crispina Mulcit 64,4 182 15 21 73 30 18
Crispina Mulcit 44,4 187 10 24 81 36 28
Crispina Mulcit 33,3 183 17 26 79 33 28
Pasalimo Nemulcit 64,4 164 10 12 62 24 16
Pasalimo Nemulcit 44,4 164 10 14 72 19 15
Pasalimo Nemulcit 33,3 173 14 19 73 28 25
Pasalimo Mulcit 64,4 170 12 19 64 28 16
Pasalimo Mulcit 44,4 178 9 19 78 28 25
Pasalimo Mulcit 33,3 177 14 22 75 29 26
Mirabelle Nemulcit 64,4 179 13 19 73 31 21
Mirabelle Nemulcit 44,4 183 19 25 87 26 23
Mirabelle Nemulcit 33,3 191 24 28 88 34 34
Mirabelle Mulcit 64,4 189 19 24 85 36 24
Mirabelle Mulcit 44,4 208 22 29 95 39 32
Mirabelle Mulcit 33,3 195 26 29 92 40 39
20
Tabelul 3.3
Creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în solarii, cultivaţi în sistem convenţional
Husasau de Tinca, 2009
V a r i a n t a
Inălţimea plantelor
cm
Nr.lăstari Nr.
frunze
Nr.flori
femele
Nr.
fructe
Hibridul Sistemul de
cultură
Desimea plantelor
mii pl/ha
Ordi-nul I Ordinul II
Szatmar Nemulcit 64,4 172 13 25 71 36 24
Szatmar Nemulcit 44,4 174 15 28 70 39 35
Szatmar Nemulcit 33,3 183 15 29 78 37 37
Szatmar Mulcit 64,4 179 17 27 75 37 37
Szatmar Mulcit 44,4 189 22 29 85 44 41
Szatmar Mulcit 33,3 198 19 32 79 45 46
Crispina Nemulcit 64,4 170 13 26 70 37 25
Crispina Nemulcit 44,4 170 13 27 70 38 31
Crispina Nemulcit 33,3 179 14 27 79 39 38
Crispina Mulcit 64,4 177 17 27 73 38 36
Crispina Mulcit 44,4 178 20 29 83 41 40
Crispina Mulcit 33,3 195 19 30 75 49 49
Pasalimo Nemulcit 64,4 161 12 22 69 35 19
Pasalimo Nemulcit 44,4 163 12 22 69 35 31
Pasalimo Nemulcit 33,3 176 15 28 73 34 37
Pasalimo Mulcit 64,4 171 14 23 70 34 24
Pasalimo Mulcit 44,4 173 18 24 78 40 39
Pasalimo Mulcit 33,3 189 18 28 72 39 44
Mirabelle Nemulcit 64,4 179 19 29 79 44 28
Mirabelle Nemulcit 44,4 183 19 31 89 47 38
Mirabelle Nemulcit 33,3 190 17 31 91 46 47
Mirabelle Mulcit 64,4 189 24 31 82 49 37
Mirabelle Mulcit 44,4 198 28 37 89 51 48
Mirabelle Mulcit 33,3 199 21 38 92 53 53
21
Tabelul 3.4
Creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în solarii, cultivaţi în sistem ecologic
Husasau de Tinca, 2007
V a
r i a n t a
Inălţimea
plantelor
cm
Nr.lăstari Nr.
frunze
Nr.flori
femele
Nr.
fructe
Hibridul Desimea plantelor
mii pl/ha
Ordinul I Ordinul II
Szatmar 64,4 151 9 17 51 21 13
Szatmar 44,4 151 9 16 47 24 19
Szatmar 33,3 157 10 19 52 30 29
Crispina 64,4 145 8 16 43 21 15
Crispina 44,4 159 9 18 49 23 18
Crispina 33,3 169 10 18 43 37 37
Pasalimo 64,4 160 7 12 59 18 14
Pasalimo 44,4 146 16 16 60 20 24
Pasalimo 33,3 147 9 17 46 34 32
Mirabelle 64,4 170 12 20 66 29 19
Mirabelle 44,4 166 18 23 63 34 25
Mirabelle 33,3 173 12 28 59 45 41
22
Tabelul 3.5
Creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în solarii, cultivaţi în sistem ecologic
Husasau de Tinca, 2008
V a r i a n t a
Inălţimea plantelor
cm
Nr.lăstari Nr.
frunze
Nr.flori
femele
Nr.
fructe
Hibridul Desimea plantelor
mii pl/ha
Ordinul I Ordinul II
Szatmar 64,4 176 6 13 58 29 15
Szatmar 44,4 154 6 11 52 27 25
Szatmar 33,3 170 6 11 48 29 25
Crispina 64,4 175 6 11 51 30 14
Crispina 44,4 158 6 10 48 25 26
Crispina 33,3 171 8 10 49 27 27
Pasalimo 64,4 169 5 12 54 32 15
Pasalimo 44,4 166 5 13 69 26 22
Pasalimo 33,3 179 11 16 62 30 23
Mirabelle 64,4 182 9 17 67 39 19
Mirabelle 44,4 178 11 15 71 37 28
Mirabelle 33,3 185 13 18 71 38 30
23
Tabelul 3.6
Creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în solarii, cultivaţi în sistem ecologic
Husasau de Tinca, 2009
V a r i a n t a
Inălţimea plantelor
cm
Nr.lăstari Nr.
frunze
Nr.flori
femele
Nr.
fructe
Hibridul Desimea plantelor
mii pl/ha
Ordinul I Ordinul II
Szatmar 64,4 153 7 14 75 32 31
Szatmar 44,4 159 8 11 79 30 47
Szatmar 33,3 168 8 13 79 39 42
Crispina 64,4 154 7 15 73 34 34
Crispina 44,4 160 7 12 73 38 46
Crispina 33,3 170 7 1 14 75 40 40
Pasalimo 64,4 153 8 13 78 35 32
Pasalimo 44,4 172 8 17 76 36 43
Pasalimo 33,3 179 9 15 84 36 44
Mirabelle 64,4 168 11 17 86 44 38
Mirabelle 44,4 179 12 19 88 45 49
Mirabelle 33,3 181 12 21 89 46 51
24
3.2. INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA
PRODUCŢIEI DE CASTRAVEŢI CULTIVAŢI ÎN SOLARII, ÎN
SISTEM CONVENŢIONAL.
3.2.1. Dinamica producţiei
Analizând în dinamică producţia de castraveţi cultivaţi în sistem
convenţional de cultură în cei trei ani experimentali, se constată că
recoltarea a început în a doua decadă a lunii iulie la variantele mulcite, cu
excepţia hibridului Crispina la care recoltarea a început în decada a treia a
lunii iulie la fel ca şi la variantele nemulcite. Volumul maxim de producţie
s-a recoltat la toate variantele, în lunile august şi septembrie iar dintre
hibrizi se remarcă Mirabelle şi Szatmar, dinamica producţiei fiind mai bună
la variantele cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha.
Din datele prezentate în tabelul 3.10 se constată că dinamica
producţiei de castraveţi, cultivaţi în sistemul convenţional în medie pe trei
ani (2007-2009) a fost mai favorabilă în cazul variantelor mulcite.
Recoltarea la aceste variante a început din a doua decadă a lunii iulie în
comparaţie cu cele nemulcite, la care recoltarea a început în a III-a decadă a
lunii iulie.Recoltarea a continuat până în prima decadă a lunii octombrie.
În prima parte a perioadei de recoltare dinamica producţiei a fost
mai bună la variantele cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha iar spre
sfârşitul perioadei a fost mai favorabilă variantelor cultivate la desimea de
33,3 mii plante/ha ). Referitor la hibrizi se constată o dinamică mai bună a
producţiei la hibrizii Mirabelle şi Szatmar.
25
Tabelul 3.10
Influenţa combinată a sistemului de cultură, desimii plantelor şi a hibridului asupra dinamicii producţiei, la
castraveţii din solarii (kg/m2 )
Husasău-Tinca, 2007-2008-2009 V a r i a n t a
Sistemul Desimea Hibridul
de cultură mii pl./ha
Iulie/decadă August/decadă
Septembrie/decadă
Octombrie/decadă
Total II III Total I II III Total I II III Total I Total
Nemulcit 64,4 Szatmar - 0,23 0,23 0,39 0,52 0,59 1,50 0,54 0,40 0,31 1,25 0,17 0,17 3,15
Nemulcit 64,4 Crispina - - - 0,31 0,45 0,56 1,32 0,51 0,31 0,27 1,09 0,20 0,20 2,61
Nemulcit 64,4 Pasalimo - 0,14 0,14 0,35 0,39 0,54 1,28 0,50 0,33 0,24 1,07 0,18 0,18 2,67
Nemulcit 64,4 Mirabelle - 0,25 0,25 0,44 0,44 0,68 1,56 0,60 0,38 0,23 1,21 0,19 0,19 3,21
Nemulcit 44,4 Szatmar - 0,11 0,11 0,38 0,56 0,68 1,62 0,71 0,53 0,44 1,68 0,30 0,30 3,71
Nemulcit 44,4 Crispina - - - 0,39 0,54 0,65 1,58 0,63 0,45 0,30 1,38 0,16 0,16 3,12
Nemulcit 44,4 Pasalimo - 0,20 0,20 0,40 0,51 0,62 1,53 0,67 0,55 0,42 1,64 0,23 0,23 3,60
Nemulcit 44,4 Mirabelle - 0,29 0,29 0,45 0,57 0,63 1,65 0,67 0,58 0,38 1,63 0,23 0,23 3,80
Nemulcit 33,3 Szatmar - 0,10 0,10 0,25 0,34 0,62 1,21 0,68 0,65 0,53 1,86 0,46 0,46 3,63
Nemulcit 33,3 Crispina - - - 0,30 0,38 0,61 1,29 0,74 0,77 0,51 2,02 0,39 0,39 3,70
Nemulcit 33,3 Pasalimo - 0,13 0,13 0,18 0,27 0,50 0,95 0,69 0,67 0,51 1,87 0,34 0,34 3,29
Nemulcit 33,3 Mirabelle - 0,21 0,21 0,32 0,43 0,60 1,35 0,70 0,59 0,34 1,63 0,30 0,30 3,49
Mulcit 64,4 Szatmar 0,15 0,37 0,52 0,49 0,57 0,64 1,70 0,55 0,41 0,32 1,28 0,26 0,26 3,76
Mulcit 64,4 Crispina - 0,23 0,23 0,42 0,47 0,54 1,43 0,64 0,43 0,36 1,43 0,14 0,14 3,23
Mulcit 64,4 Pasalimo 0,14 0,29 0,43 0,39 0,46 0,47 1,32 0,55 0,44 0,24 1,23 0,21 0,21 3,19
Mulcit 64,4 Mirabelle 0,21 0,36 0,57 0,47 0,59 0,51 1,57 0,59 0,39 0,28 1,26 0,19 0,19 3,59
Mulcit 44,4 Szatmar 0,28 0,40 0,68 0,57 0,59 0,77 1,93 0,77 0,66 0,53 1,96 0,26 0,26 4,83
Mulcit 44,4 Crispina 0,19 0,42 0,61 0,46 0,52 0,65 1,63 0,60 0,43 0,34 1,37 0,21 0,21 3,82
Mulcit 44,4 Pasalimo 0,21 0,41 0,62 0,48 0,50 0,68 1,66 0,68 0,58 0,41 1,67 0,37 0,37 4,32
Mulcit 44,4 Mirabelle 0,39 0,44 0,83 0,65 0,67 0,78 2,10 0,74 0,67 0,57 1,98 0,44 0,44 5,35
Mulcit 33,3 Szatmar 0,19 0,30 0,49 0,38 0,50 0,71 1,59 0,76 0,75 0,64 2,15 0,43 0,43 4,66
Mulcit 33,3 Crispina 0,12 0,24 0,36 0,36 0,47 0,70 1,53 0,80 0,76 0,68 2,24 0,44 0,44 4,57
Mulcit 33,3 Pasalimo 0,19 0,27 0,46 0,34 0,41 0,72 1,47 0,78 0,77 0,55 2,10 0,40 0,40 4,43
Mulcit 33,3 Mirabelle 0,31 0,46 0,77 0,52 0,55 0,68 1,75 0,82 0,69 0,50 2,01 0,36 0,36 4,89
26
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
Szatmar
64,4
Crispina
64,4
Pasalimo
64,4
Mirabelle
64,4
Szatmar
44,4
Crispina
44,4
Pasalimo
44,4
Mirabelle
44,4
Szatmar
33,3
Crispina
33,3
Pasalimo
33,3
Mirabelle
33,3
Iul/dec II
Iul/dec III
Aug/dec I
Aug/dec II
Aug/dec III
Sept/dec I
Sept/dec II
Sept/dec III
Oct/dec I
(kg/m²)
Fig. 3.1 Influenţa combinată a desimii plantelor şi a hibridului în sistem de
cultură nemulcit asupra mediei dinamicii producţiei, la castraveţii din solarii în
anii experimentali 2007-2008-2009
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
Szatmar
64,4
Crispina
64,4
Pasalimo
64,4
Mirabelle
64,4
Szatmar
44,4
Crispina
44,4
Pasalimo
44,4
Mirabelle
44,4
Szatmar
33,3
Crispina
33,3
Pasalimo
33,3
Mirabelle
33,3
Iul/dec II
Iul/dec III
Aug/dec I
Aug/dec II
Aug/dec III
Sept/dec I
Sept/dec II
Sept/dec III
Oct/dec I
(kg/m²)
Fig. 3.2 Influenţa combinată a desimii plantelor şi a hibridului în sistem de
cultură mulcit asupra mediei dinamicii producţiei, la castraveţii din solarii în
anii experimentali 2007-2008-2009
27
3.2.2 Producția de vară – rezultate medii -2007-2009
În anul 2007, 2008 şi 2009, producţia de vară la castraveţii
cultivaţi în solarii a fost influenţată de factorii studiaţi.
S-a constatat faptul că sistemul de cultură (nemulcit sau mulcit) a
influenţat producţia realizată în perioada de vară, respectiv în sistemul de
cultură mulcit cu folie de polietilenă neagră, sporul de producţie faţă de
sistemul nemulcit a fost de 66,5 % în 2007, de 62,4 % în 2008 şi de 62,8 %
în 2009, diferenţa de producţie fiind foarte semnificativă (tabelul 3.11,
3.23, 3.35).
Tabelul 3.11
Influenţa unilaterală a sistemului de cultură asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2007 V a r i a n t a
Sistemul de cultură
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor
(kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Cultură nemulcită –Mt. 0,94 100,0 0,00 -
Cultură mulcită 1,56 166,5 0,62 ***
DL (p 5%) 0,10
DL (p 1%) 0,21
DL (p 0,1%) 0,58
Tabelul 3.23
Influenţa unilaterală a sistemului de cultură asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2008 V a r i a n t a
Sistemul de cultură
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor
(kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Cultură nemulcită -Mt 0,96 100,0 0,00 -
Cultură mulcită 1,55 162,4 0,60 **
DL (p 5%) 0,11
DL (p 1%) 0,24
DL (p 0,1%) 0,78
28
Tabelul 3.35
Influenţa unilaterală a sistemului de cultură asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2009 V a r i a n t a
Sistemul de cultură
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor
(kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Cultură nemulcită – Mt. 0,95 100,0 0,00 -
Cultură mulcită 1,54 162,8 0,59 ***
DL (p 5%) 0,08
DL (p 1%) 0,19
DL (p 0,1%) 0,58
Desimea plantelor a influenţat producţia de vară a culturii
castraveţilor, influenţă evidenţiată prin sporul de producţie care la
variantele cultivate la desimea de 64,4 mii plante/ha comparativ cu
variantele cultivate la desimea de 33,3 mii plante/ha în cei trei ani
experimentali a avut valori de 10,3 % în 2007, 12,1 % în 2008 şi de 15,8 %
în 2009, diferenţele de producţie fiind semnificative (tabelele 3.12, 3.24,
3.36). La variantele cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha comparativ
tot cu variantele cultivate la desimea de 33,3 mii plante/ha, în cei trei ani
experimentali (fig. 3.3, 3.9, 3.15) a fost mult mai mare decât la variantele
cultivate la desimea de 64,4 mii plante/ha astfel în 2007 sporul a fost de
31,5 %, în 2008 de 35,5 % iar în 2009 de 40,9 %, diferenţele de producţie
fiind distinct semnificative.
Tabelul 3.12
Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2007 V a r i a n t a
Desimea plantelor
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor (kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
33,3 mii pl/ha –Mt. 1,10 100,0 0,00 -
64,4 mii pl/ha 1,21 110,3 0,11 *
44,4 mii pl/ha 1,44 131,5 0,35 **
DL (p 5%) 0,08
DL (p 1%) 0,19
DL (p 0,1%) 0,51
29
Tabelul 3.24
Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2008 V a r i a n t a
Desimea plantelor
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor (kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
33,3 mii pl/ha -Mt 1,08 100,0 0,00 -
64,4 mii pl/ha 1,21 112,1 0,13 *
44,4 mii pl/ha 1,47 135,5 0,38 **
DL (p 5%) 0,09
DL (p 1%) 0,16
DL (p 0,1%) 0,54
Tabelul 3.36
Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2009 V a r i a n t a
Desimea plantelor
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor (kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
33,3 mii pl/ha –Mt. 1,05 100,0 0,00 -
64,4 mii pl/ha 1,22 115,8 0,17 *
44,4 mii pl/ha 1,48 140,9 0,43 **
DL (p 5%) 0,10
DL (p 1%) 0,18
DL (p 0,1%) 0,48
Hibrizii analizaţi au realizat producţii diferite unul faţă de altul. În
toţi cei trei ani experimentali, hibridul care a obţinut producţia de vară şi
totală cea mai mare a fost hibridul Mirabelle urmat de Szatmar cu diferenţe
semnificativă respectiv distinct semnificative faţă de hibridul martor
Crispina (tabelele 3.13, 3.25, 3.37 şi fig. 3.4, 3.10, 3.16).
Tabelul 3.13
Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2007 V a r i a n t a
Hibridul
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor (kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Crispina –Mt. 1,06 100,0 0,00 -
Szatmar 1,32 123,8 0,25 **
Pasalimo 1,12 105,4 0,06 -
Mirabelle 1,51 141,6 0,44 **
DL (p 5%) 0,09
30
DL (p 1%) 0,22
DL (p 0,1%) 0,48
Tabelul 3.25
Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2008 V a r i a n t a
Hibridul
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor (kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Crispina –Mt. 1,05 100,0 0,00 -
Szatmar 1,30 123,7 0,25 **
Pasalimo 1,14 108,5 0,09 -
Mirabelle 1,54 147,0 0,49 **
DL (p 5%) 0,12
DL (p 1%) 0,24
DL (p 0,1%) 0,52
Tabelul 3.37
Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2009 V a r i a n t a
Hibridul
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor (kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Crispina –Mt. 1,05 100,0 0,00 -
Szatmar 1,29 122,1 0,23 **
Pasalimo 1,13 107,5 0,08 -
Mirabelle 1,52 144,5 0,47 **
DL (p 5%) 0,10
DL (p 1%) 0,21
DL (p 0,1%) 0,50
Hibrizii menţionaţi au realizat cele mai mari producţii la desimea
de 44,4 mii plante/ha, respeciv de 1,91 Kg/m2 – Szatmar şi 2,15 kg/m2 -
Mirabelle, diferenţele de producţie fiind distinct semnificative şi respectiv
foarte semnificative.
Producţiile totale cele mai mari în sistem de cultură nemulcit s-au
obţinut în 2007 la desimea de 44,4 mii plante/ha la hibrizii Szatmar şi
Mirabelle iar în 2008 şi 2009 producţiile totale au fost mai scăzute la toţi
hibrizii şi la toate variantele de desime practicate. În sistem de cultură
31
mulcit producţiile totale cele mai mari în 2007 s-au înregistrat la hibrizii
Mirabelle urmat de Szatmar la desimea de 44,4 mii plante/ha, în 2008 şi
2009 la hibrizii Mirabelle la desimea de 44,4 mii plante/ha urmat de
Mirabelle la desimea de 33,3 mii plante/ha.
În medie, pe trei ani (2007-2009), producţia totală realizată la
cultura castraveţilor din solarii a fost de 3,35 kg/m2 în sistemul de cultură
nemulcit şi 4,25 kg/m2 la sistemul de cultură mulcit (tabelul 3.95). Sporul
de producţie realizat la sistemul de cultură mulcită a fost de 26,8 %,
diferenţa de producţie faţă de cultura nemulcită a fost foarte semnificativă.
Tabelul 3.95
Influenţa unilaterală a sistemului de cultură asupra producţiei totale
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2007-2009 V a r i a n t a
Sistemul de cultură
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor
(kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Cultură nemulcită –Mt. 3,35 100,0 0,00 -
Cultură mulcită 4,25 126,8 0,90 ***
DL (p 5%) 0,14
DL (p 1%) 0,36
DL (p 0,1%) 0,80
3.2.3 Producția totală – rezultate medii - 2007-2009
Producţia totală de castraveţi a fost influenţată negativ de sporirea
desimii plantelor (tabelul 3.96). Producţia maximă, 4,12 kg/m2, s-a obţinut
la desimea de 33,3 mii plante/ha, urmată de desimea de 44,4 mii plante/ha
la care s-a realizat 4,10 kg/m2. Producţia cea mai mică, de 3,19 kg/m2, a
fost realizată la desimea de 64,4 mii plante/ha , diferenţa de producţie faţă
de varianta martor fiind foarte semnificativ negativă (fig. 3.45).
32
Tabelul 3.96
Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei totale
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2007- 2009 V a r i a n t a
Desimea plantelor
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor (kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
33,3 mii pl/ha –Mt. 4,12 100,0 0,00 -
64,4 mii pl/ha 3,19 77,3 -0,94 000
44,4 mii pl/ha 4,10 99,6 -0,02 -
DL (p 5%) 0,14
DL (p 1%) 0,26
DL (p 0,1%) 0,58
-1
0
1
2
3
4
5
33,3 mii pl/ha Mt 64,4 mii pl/ha 44,4 mii pl/ha Desimea plantelor
Producţia
Diferenţa faţă de martor
(kg/m²)
Fig. 3.45 Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei totale
la castraveţii din solarii
Producţia totală de castraveţi, realizată de cei patru hibrizi a fost
cuprinsă între 3,52 kg/m2 şi 4,06 kg/m2 (fig. 3.46). Hibrizii Mirabelle şi
Szatmar au realizat o producţie mai mare comparativ cu martorul Crispina,
sporul de producţie fiind mai mare cu 13,6 % şi 15,0 %, iar diferenţele de
producţie, semnificative respectiv distinct semnificative (tabelul 3.97).
33
Tabelul 3.97
Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei totale
la castraveţii din solarii
Husasău-Tinca, 2007-2009 V a r i a n t a
Hibridul
Producţia
kg/m2 %
Diferenţa faţă de
martor
(kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Crispina –Mt. 3,53 100,0 0,00 -
Szatmar 4,01 113,6 0,48 *
Pasalimo 3,61 102,3 0,08 -
Mirabelle 4,06 115,0 0,53 **
DL (p 5%) 0,16
DL (p 1%) 0,30
DL (p 0,1%) 0,58
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
Crispina Mt Szatmar Pasalimo Mirabelle Hibrid
Producţia
Direfenţa faţă de martor
(kg/m²)
Fig. 3.46 Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei totale
la castraveţii din solarii
3.2.4 Calitatea comercială a feructelor de castraveți în sistem
convențional de cultură
Alături de nivelul producţiei, calitatea comercială a fructelor de
castraveţi, reprezintă un parametru important, în procesul de valorificare
eficientă a castraveţilor. Pentru aceasta, în cei trei ani experimentali, după
34
fiecare recoltă, castraveţii au fost sortaţi pe trei calităţi şi anume, calitate
extra (3-6 cm), calitatea I-îi (6-9 cm), calitatea a II-a (9-12 cm).
Analiza calităţii fructelor de castraveţi în cei trei ani experimentali
la toţii hibrizii luaţi în studiu confirmă încă o dată calitatea superioară a
fructelor din variantele mulcite cu folie de polietilenă neagră cultivate la
desimea de 44,4 mii plante/ha, unde s-a înregistrat cel mai mare procent de
fructe de calitate extra din producţia totală, cu diferenţe procentuale de 5,30
% fructe de calitate extra din total în 2007, de 8,51 % fructe de calitate extra
din total în 2008 şi de 7,84 fructe de calitate extra din total în 2009. De
asemenea se constată că în toate variantele calitatea extra a reprezentat cel
mai mare volum de producţie, fiind urmată de calitatea a I-a care a prezentat
valori medii destul de apropiate între variante. În toate variantele calitatea a
II-a nu a reprezentat un segment important al producţiei, totuşi se constată o
uşoară diferenţă între variante nemulcite şi cele mulcite.
Analizând în medie calitatea comercială a fructelor de castraveţi
(tabelul 3.110) cultivaţi în sistem convenţional de cultură, în cei trei ani
experimentali se observă că producţia totală cea mai mare a fost obţinută la
variantele mulcite şi la desimea de plantare de 44,4 mii plante/ha iar dintre
hibrizi se remarcă hibridul Mirabelle (fig. 3.51) la care producţia medie
totală a fost de 5,36 kg/m2, din care fructe de calitate extra au fost 4,13 kg/
m2, reprezentând un procent mediu de 77,05 %, urmat de hibridul Szatmar
care a obţinut o producţie medie totală de 4,84 kg/m2, şi un procent de fructe
de calitate extra din total de 65,73 %. Un procent bun de fructe de calitate
extra s-a înregistrat şi la desimea de 33,3 mii plante/ha la hibrizii Mirabelle
(73,06 %) şi Szatmar (72,00 %).
35
Tabelul 3.110
Calitatea comercială medie a castraveţilor
Husasău de Tinca 2007 – 2009 V a r i a n t a
Sistemul Desimea Hibridul
de cultură mii pl./ha
Anii experimentali 2007 – 2009
Producţia totală
medie
(kg/m2)
Producţia medie pe calităţi
(kg/m2)
Cal. Extra
medie din
total
(%) Extra Cal.I. Cal. II
Nemulcit 64,4 Szatmar 3,15 2,01 0,89 0,25 63,80
Nemulcit 64,4 Crispina 2,62 1,61 0,76 0,25 61,45
Nemulcit 64,4 Pasalimo 2,74 1,67 0,80 0,27 60,94
Nemulcit 64,4 Mirabelle 3,21 2,10 0,85 0,26 65,42
Nemulcit 44,4 Szatmar 3,73 2,49 0,92 0,32 66,75
Nemulcit 44,4 Crispina 3,14 2,02 0,89 0,23 64,33
Nemulcit 44,4 Pasalimo 3,63 2,38 1,00 0,25 65,56
Nemulcit 44,4 Mirabelle 3,83 2,67 0,90 0,26 69,71
Nemulcit 33,3 Szatmar 3,64 2,46 0,92 0,26 67,58
Nemulcit 33,3 Crispina 3,71 2,50 0,85 0,36 67,38
Nemulcit 33,3 Pasalimo 3,31 2,15 0,87 0,29 64,95
Nemulcit 33,3 Mirabelle 3,51 2,32 0,94 0,25 66,09
Mulcit 64,4 Szatmar 3,77 2,54 0,92 0,31 67,37
Mulcit 64,4 Crispina 3,24 2,03 0,93 0,28 62,65
Mulcit 64,4 Pasalimo 3,21 2,08 0,87 0,26 64,79
Mulcit 64,4 Mirabelle 3,56 2,34 0,97 0,25 65,73
Mulcit 44,4 Szatmar 4,84 3,56 0,91 0,37 65,73
Mulcit 44,4 Crispina 3,84 2,55 0,96 0,33 66,40
Mulcit 44,4 Pasalimo 4,31 2,87 1,08 0,36 66,58
Mulcit 44,4 Mirabelle 5,36 4,13 0,96 0,27 77,05
Mulcit 33,3 Szatmar 4,68 3,37 0,93 0,38 72,00
Mulcit 33,3 Crispina 4,60 3,17 0,99 0,44 68,91
Mulcit 33,3 Pasalimo 4,46 3,05 0,95 0,46 68,38
Mulcit 33,3 Mirabelle 4,90 3,58 0,96 0,36 73,06
Procentul mediu de fructe de calitate extra din total cel mai mic a
fost obţinut de hibridul Crispina în variantă nemulcită şi la desimea de
plantare de 64,4 mii plante/ha, (61,45 %) (fig. 3.52) iar procentul mediu cel
mai mare de fructe de calitate extra din total în variante nemulcite a fost
obţinut de hibridul Mirabelle la desimea de plantare de 44,4 mii plante/ha
(69,71 %).
36
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
Szatmar
nem 64,4
Crispina
nem 64,4
Pasalimo
nem 64,4
Mirabelle
nem 64,4
Szatmar
nem 44,4
Crispina
nem 44,4
Pasalimo
nem 44,4
Mirabelle
nem 44,4
Szatmar
nem 33,3
Crispina
nem 33,3
Pasalimo
nem 33,3
Mirabelle
nem 33,3
CALITATEA COMERCIALĂ MEDIE A CASTRAVEŢILOR CULTIVAŢI ÎN SISTEM CONVENŢIONAL DE CULTURĂ
Producţia totală
Producţie Extra
Producţie Cal I
Producţie Cal II
(kg/m2)
Fig. 3.51 Calitatea comercială medie a castraveţilor în variante nemulcite
0
1
2
3
4
5
6
Szatmar
mulc 64,4
Crispina
mulc 64,4
Pasalimo
mul 64,4
Mirabelle
mul 64,4
Szatmar
mul 44,4
Crispina
mul 44,4
Pasalimo
mul 44,4
Mirabelle
mul 44,4
Szatmar
mul 33,3
Crispina
mul 33,3
Pasalimo
mul 33,3
Mirabelle
mul 33,3
Producţia totală
Producţie Extra
Producţie Cal I
Producţie Cal II
(kg/m2)
CALITATEA COMERCIALĂ MEDIE A CASTRAVEŢILOR CULTIVAŢI ÎN SISTEM CONVENŢIONAL DE CULTURĂ
Fig. 3.52 Calitatea comercială medie a castraveţilor în variante mulcite
37
3.3. INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA
PRODUCŢIEI DE CASTRAVEŢI CULTIVAŢI ÎN SOLARII, ÎN
SISTEM ECOLOGIC.
3.3.1. Dinamica producției
Media dinamicii producţiei culturii castraveţilor în solarii în sistem
ecologic (fig. 3.3.1), în anii experimentali 2007-2009, prezentată în tabelul
3.3.4. evidenţiază cel mai mare volum al producţiei la hibridul Szatmar
urmat de Mirabelle cultivaţi la desimea de 44,4 mii plante/ha iar volumul
maxim de producţie s-a înregistrat în lunile august şi septembrie.
La toate variantele recoltarea în anii experimentali 2007, 2008 şi
2009 a început din a doua decadă a lunii iulie cu excepţia hibridului
Crispina la care recoltarea a început în a treia decadă a lunii iulie. Dinamica
producţiei cea mai mare s-a înregistrat la hibrizii Mirabelle şi Szatmar
cultivaţi la desimea de 44,4 mii plante/ha iar volumul maxim al producţiei s-
a recoltat în lunile august (decada II şi III) şi septembrie (decada I).
38
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
Szatmar
64,4
Crispina
64,4
Pasalimo
64,4
Mirabelle
64,4
Szatmar
44,4
Crispina
44,4
Pasalimo
44,4
Mirabelle
44,4
Szatmar
33,3
Crispina
33,3
Pasalimo
33,3
Mirabelle
33,3
Iul/dec II
Iul/dec III
Aug/dec I
Aug/dec II
Aug/dec III
Sept/dec I
Sept/dec II
Sept/dec III
Oct/dec I
(kg/m²)
Fig. 3.3.1 Influenţa combinată a desimii plantelor şi a hibridului asupra mediei
dinamicii producţiei, la castraveţii din solarii, în anii experimentali 2007-2008-
2009
39
Tabelul 3.3.4
Influenţa combinată a desimii plantelor şi a hibridului asupra mediei dinamicii producţiei, la castraveţii din
solarii ( kg/m2 )
Husasău-Tinca, 2007-2009 V a r i a n t a
Desimea Hibridul
mii pl./ha
Iulie/decadă August/decadă Septembrie/decadă
Octombrie
Total
II III Total I II III Total I II III Total I Total
64,4 Szatmar 0,12 0,28 0,40 0,46 0,56 0,64 1,66 0,61 0,43 0,27 1,31 0,16 0,16 3,53
64,4 Crispina - 0,20 0,20 0,43 0,45 0,57 1,45 0,63 0,44 0,26 1,33 0,18 0,18 3,16
64,4 Pasalimo 0,14 0,24 0,38 0,38 0,49 0,52 1,39 0,50 0,38 0,28 1,16 0,21 0,21 3,14
64,4 Mirabelle 0,18 0,36 0,54 0,42 0,62 0,55 1,59 0,44 0,36 0,25 1,05 0,15 0,15 3,33
44,4 Szatmar 0,19 0,39 0,58 0,51 0,62 0,74 1,87 0,78 0,67 0,57 2,02 0,40 0,40 4,87
44,4 Crispina 0,16 0,30 0,46 0,40 0,49 0,51 1,40 0,51 0,39 0,24 1,14 0,17 0,17 3,17
44,4 Pasalimo 0,16 0,30 0,46 0,41 0,53 0,63 1,57 0,67 0,53 0,43 1,63 0,26 0,26 3,92
44,4 Mirabelle 0,32 0,47 0,79 0,61 0,72 0,70 2,03 0,71 0,53 0,48 1,72 0,31 0,31 4,85
33,3 Szatmar 0,15 0,27 0,42 0,35 0,46 0,74 1,55 0,77 0,75 0,60 2,12 0,40 0,40 4,49
33,3 Crispina 0,15 0,25 0,40 0,34 0,48 0,69 1,51 0,79 0,72 0,64 2,15 0,41 0,41 4,47
33,3 Pasalimo 0,11 0,22 0,33 0,33 0,47 0,72 1,52 0,79 0,71 0,55 2,03 0,39 0,39 4,27
33,3 Mirabelle 0,24 0,35 0,59 0,43 0,58 0,71 1,72 0,83 0,71 0,53 2,07 0,34 0,34 4,72
40
3.3.2 Producţia de vară – rezultate medii - 2007-2009
Din media experienţelor efectuate în perioada 2007-2008 rezultă
că producţia de vară la castraveţii cultivaţi în solarii, în sistemul ecologic, a
fost influenţată de factorii experimentali.
Desimea plantelor este unul din factorii care influenţează
producţia de vară la castraveţii cultivaţi în solarii, în sistemul de cultură
ecologică. Astfel din datele prezentate în tabelul 3.139, se poate constata că
producţia a fost, în prima parte a perioadei de recoltare, mai mare la
variantele cu desimea de 44,4 mii plante/ha, urmată de cea de la desimea de
64,4 mii plante/ha. Sporul de producţie, comparativ cu producţia realizată
la desimea de 33,3 mii plante-ha a fost de 27,5 %, la desimea de 44,4 mii
plante/ha. Diferenţa de producţie faţă de varianta martor a fost foarte
semnificativă la varianta cu 44,4 mii plante/ha, în timp ce la variantele cu
64,4 mii plante/ha, diferenţa de producţie nu este asigurată statistic, sporul
de producţie fiind de numai 3,4 % (fig. 3.72).
Tabelul 3.139
Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei de vară la
castraveţii din solarii
Unilateral influence of plant density on summer production on cucumbers
in polyethylene tunnels
Husasău de Tinca, 2007- 2009 V a r i a n t a
V a r i a n t
Desimea plantelor
Plant density
Producţia
kg/m2 %
Production
kg/m2 %
Diferenţa faţă de martor
(kg/m2)
Difference compared to control
(kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Significance
of difference
33,3 mii pl/ha–Mt. 1,29 100,0 0,00 -
64,4 mii pl/ha 1,34 103,4 0,04 -
44,4 mii pl/ha 1,65 127,5 0,36 ***
DL/LSD (p 5%) 0,07
DL/LSD (p 1%) 0,18
DL/LSD (p 0,1%) 0,31
41
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
1,6
1,8
33,3 mii pl/ha 64,4 mii pl/ha 44,4 mii pl/ha Desimea plantelor
Plant density
Producţia
Production
Diferenţa faţă de martor
Difference compared to
control
(kg/m²)
Fig. 3.72 Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Unilateral infleunce of plant density on summer production on cucumbers
in polyethylene tunnels
În funcţie de cultivarul folosit, producţia de vară a fost cuprinsă
între 1,22 kg/m2, la hibridul Crispina şi 1,78 kg/m2, la Mirabelle (tabelul
5.140). La hibridul Mirabelle s-a înregistrat un spor de producţie foarte
semnificativ, respectiv distinct semnificativ, la Szatmar (fig. 3.73).
Tabelul 3.140
Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Unilateral influence of cultivation on summer production at cucumbers
in polyethylene tunnels
Husasău de Tinca, 2007- 2009 V a r i a n t a
V a r i a n t
Hibridul
Hybrid
Producţia
kg/m2 %
Production
kg/m2 %
Diferenţa faţă de martor
(kg/m2)
Difference compared to control
(kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Significance of
difference
Crispina –Mt. 1,22 100,0 0,00 -
Szatmar 1,46 119,8 0,24 **
Pasalimo 1,26 103,1 0,04 -
Mirabelle 1,78 145,9 0,56 ***
DL/LSD (p 5%) 0,12
DL/LSD (p 1%) 0,25
DL/LSD (p 0,1%) 0,44
42
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
1,6
1,8
Crispina Mt Szatmar Pasalimo Mirabelle Hibrid
Hybrid
Producţia
Production
Diferenţa faţă de martor
Differnece compared to
control
(kg/m²)
Fig. 3.73 Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei de vară
la castraveţii din solarii
Unilateral influence of cultivator on summer production at cucmbers
in polyethylene tunnels
3.3.3 Producţia totală – rezultate medii - 2007-2009
În perioada 2007-2009, producţia totală la castraveţii cultivaţi în
solarii, în sistem ecologic, a fost influenţată de factorii studiaţi.
Desimea plantelor este unul din factorii care influenţează
producţia totală de castraveţi. Astfel din datele prezentate în tabelul 5.143
se poate constata că producţia a fost mai mare la variantele cu desimea de
33,3 mii plante/ha, 4,51 kg/m2, urmată de cea de la desimea de 44,4 mii
plante/ha, 4,23 kg/m2. În sistemul de cultură ecologică, sporirea desimii
plantelor nu este în favoarea creşterii producţiei totale la unitatea de
suprafaţă, spre deosebire de producţia de vară unde sporirea desimii a avut
efect favorabil în creşterea producţiei. La desimea maximă de 64,4 mii
plante/ha s-a înregistrat o diferenţă de producţie foarte semnificativ
negativă comparativ cu varianta martor (fig. 3.75).
43
Tabelul 3.143
Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei totale
la castraveţii din solarii
Unilateral influence of plant density on total production at cucumbers
in polyethylene tunnels
Husasău de Tinca, 2007-2009 V a r i a n t a
V a r i a n t
Desimea plantelor
Plant density
Producţia
kg/m2 %
Production
kg/m2 %
Diferenţa faţă de martor
(kg/m2)
Difference compared to control
(kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Significance
of difference
33,3 mii pl/ha –Mt. 4,51 100,0 0,00 -
64,4 mii pl/ha 3,31 73,5 -1,20 000
44,4 mii pl/ha 4,23 93,8 -0,28 0
DL/LSD (p 5%) 0,18
DL/LSD (p 1%) 0,29
DL/LSD (p 0,1%) 0,56
-2
-1
0
1
2
3
4
5
33,3 mii pl/ha Mt 64,4 mii pl/ha 44,4 mii pl/ha Desimea plantelor
Plant density
Producţia
Production
Diferenţa faţă de martor
Difference compared to
control
(kg/m²)
Fig. 3.75 Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei totale
la castraveţii din solarii
Unilateral influence of plant density on total production at cucumbers
in polyethylene tunnels
În funcţie de cultivarul folosit, producţia totală a fost cuprinsă între
3,63 kg/m2 şi 4,33 kg/m2 (fig. 3.76). Producţiile au fost mai mari la hibridul
Szatmar, urmat de hibridul Mirabelle diferenţele de producţie faţă de
Crispina fiind distinct semnificative (tabelul 3.144).
44
Tabelul 3.144
Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei totale
la castraveţii din solarii
Unilateral influence of cultivation on total production at cucumbers
in polyethylene tunnels
Husasău de Tinnca, 2007-2009 V a r i a n t a
V a r i a n t
Hibridul
Hybrid
Producţia
kg/m2 %
Production
kg/m2 %
Diferenţa faţă de martor
(kg/m2)
Difference compared to control
(kg/m2)
Semnificaţia
diferenţei
Significance
of
difference
Crispina –Mt. 3,63 100,0 0,00 -
Szatmar 4,33 119,3 0,70 **
Pasalimo 3,80 104,7 0,17 -
Mirabelle 4,32 119,2 0,69 **
DL/LSD (p 5%) 0,18
DL/LSD (p 1%) 0,34
DL/LSD (p 0,1%) 0,71
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
Crispina Mt Szatmar Pasalimo Mirabelle Hibrid
Hybrid
Producţia
Production
Diferenţa faţă de martor
Differnce compared to
control
(kg/m²)
Fig. 3.76 Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei totale la
castraveţii din solarii
Unilateral influence of cultivation on total production at cucumbers in
polyethylene tunnels
Din datele prezentate în tabelul 3.145 se poate constata că
producţia totală a castraveţilor cultivaţi în solar a fost diferită de la un
hibrid la altul precum şi în funcţie de desimea plantelor la unitatea de
suprafaţă. La desimea maximă de 64,4 mii plante/ha, producţia realizată de
45
cei patru hibrizi a fost cuprinsă între 3,16 kg/m2 şi 3,56 kg/m2. La desimea
de 44,4 mii plante/ha producţia realizată de aceeaşi hibrizi a fost cuprinsă
între 3,21 şi 4,89 kg/m2 iar la desimea de 33,3 mii plante /ha, producţia a
fost între 4,29 şi 4,76 kg/m2. Dintre hibrizi, producţia cea mai mare s-a
obţinut la Mirabelle şi Szatmar, în special la desimea de 44,4 mii plante/ha.
5.3.4. Calitatea producţiei la castraveţii cultivaţi în solarii în
sistem ecologic de cultură
Analiza calităţii fructelor de castraveţi în cei trei ani experimentali
la toţii hibrizii luaţi în studiu confirmă încă o dată calitatea superioară a
fructelor din variantele cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha, unde s-a
înregistrat cel mai mare procent de fructe de calitate extra din producţia
totală, cu diferenţe procentuale de 1,78 % fructe de calitate extra din total
faţă de variantele cultivate la desimea de 64,4 mii plante/ha în anul
experimental 2007, de 1,75 % fructe de calitate extra din total faţă de
variantele cultivate la aceeaşi desime de plantare în 2008 şi de 1,71 % fructe
de calitate extra din total comparativ tot cu variantele cultivate la desimea
de 64,4 mii plante/ha în anul experimental 2009. De asemenea se constată
că în toate variantele calitatea extra a reprezentat cel mai mare volum de
producţie, fiind urmată de calitatea a I-a care a prezentat valori medii destul
de apropiate între variante.
În toate variantele calitatea a II-a nu a reprezentat un segment
important al producţiei, totuşi se constată o uşoară diferenţă între variante
cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha şi variantele cultivate la desimea
de 64,4 mii plante/ha.
46
Tabelul 3.150
Calitatea comercială medie a castraveţilor
Average commercial quality of cucumbers
Husasău de Tinca 2007 - 2009 V a r i a n t a
V a r i a n t
Sistemul Desimea Hibridul
de cultură mii pl./ha
Culture Density Hybrid
system mii pl./ha
Anii experimentali
Experimental years
2007 – 2009
Producţia totală
medie
(kg/m2)
Average total
production
(kg/m2)
Producţia medie pe calităţi
(kg/m2)
Average quality production
(kg/m2)
Cal. Extra
medie
din total
(%)
Extra
average
production
(%)
Extra Cal.I. Cal. II
Mulcit 64,4 Szatmar 3,51 2,44 0,84 0,23 69,51
Mulcit 64,4 Crispina 3,13 2,03 0,85 0,25 64,85
Mulcit 64,4 Pasalimo 3,13 2,03 0,86 0,24 64,85
Mulcit 64,4 Mirabelle 3,37 2,30 0,83 0,24 68,24
Mulcit 44,4 Szatmar 4,87 3,75 0,87 0,25 77,00
Mulcit 44,4 Crispina 3,17 2,07 0,85 0,25 65,29
Mulcit 44,4 Pasalimo 3,92 2,75 0,89 0,26 70,15
Mulcit 44,4 Mirabelle 4,84 3,77 0,84 0,23 77,89
Mulcit 33,3 Szatmar 4,49 3,37 0,86 0,26 75,05
Mulcit 33,3 Crispina 4,47 3,27 0,90 0,30 73,15
Mulcit 33,3 Pasalimo 4,28 3,05 0,92 0,31 71,26
Mulcit 33,3 Mirabelle 4,72 3,62 0,85 0,25 76,69
Analizând în medie calitatea comercială a fructelor de castraveţi
(tabelul 3.150, fig. 3.78) cultivaţi în sistem ecologic de cultură, în cei trei
ani experimentali se observă că producţia totală cea mai mare a fost obţinută
la variantele cultivate la desimea de plantare de 44,4 mii plante/ha iar dintre
hibrizi se remarcă hibridul Szatmar şi Mirabelle la care producţia medie
totală a fost de 4,87 kg/m2 respectiv 4,84 kg/m2 din care fructe de calitate
extra au fost 3,75 kg/m2 respectiv 3,77 kg/m2, reprezentând un procent
mediu de 77,00 % respectiv 77,89 %, urmând hibridul Mirabelle în varianta
cultivată la desimea de 33,3 mii plante/ha care a obţinut o producţie medie
47
totală de 4,72 kg/m2, şi un procent de fructe de calitate extra din total de
76,69 %.
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
5
Szatmar
mulc 64,4
Crispina
mulc 64,4
Pasalimo
mul 64,4
Mirabelle
mul 64,4
Szatmar
mul 44,4
Crispina
mul 44,4
Pasalimo
mul 44,4
Mirabelle
mul 44,4
Szatmar
mul 33,3
Crispina
mul 33,3
Pasalimo
mul 33,3
Mirabelle
mul 33,3
Producţia totală
Total productionProducţie Extra
Extra Production Producţie Cal I
Production Quality IProducţie Cal II
Production Quality II
CALITATEA COMERCIALĂ MEDIE A CASTRAVEŢILOR CULTIVAŢI ÎN SISTEM ECOLOGIC DE CULTURĂ
(kg/m2)
Fig. 3.78 Calitatea comercială medie a castraveţilor cultivaţi în solarii în
sistem ecologic de cultură
Average commercial quality of cucumber grown in polyethylene tunnels
in ecological system
Procentul mediu de fructe de calitate extra din total cel mai mic a
fost obţinut de hibrizii Crispina şi Pasalimo în varianta cultivată la desimea
de plantare de 64,4 mii plante/ha, (64,85 %).
48
3.4. REZULTATE COMPARATIVE PRIVIND PRODUCŢIA DE
CASTRAVEŢI ÎN SOLARII REALIZATĂ ÎN SISTEME DE CULTURĂ
DIFERITE
3.4.1. Producţia de vară de castraveţi realizată în sisteme
diferite de cultură.
Din analizarea datelor medii privind producţia obţinută în sistemul
de cultură convenţional şi respectiv ecologic se constată că s-au înregistrat
diferenţe. Menţionăm că pentru cultura convenţională s-au utilizat, pentru
studiul comparativ, numai variantele mulcite la care s-a efectuat prelucrarea
statistică.
Tabelul 3.151
Influenţa desimii plantelor asupra producţiei de vară, la
castraveţii cultivaţi în solarii
Influence of plant density on summer production, at cucumbers
in polyethylene tunnels
Husasău de Tinca, 2007-2009 V a r i a n t a
V a r i a n t
Cultura convenţională
Conventional culture
Cultura ecologică
Ecological culture
Diferenţa
Difference
Desimea
mii plante/ha
Density
mii plante/ha
Kg/m2 % Semnificaţia
Significance
Kg/m2 % Semnificaţia
Significance
Kg/m2
33,3 1,29 100,0 - 1,41 100,0 - 0,12
64,4 1,34 103,4 - 1,43 101,0 - 0,09
44,4 1,65 127,5 *** 1,81 127,8 *** 0,16
DL/LSD (p 5%) 0,07 0,08
DL/LSD (p 1%) 0,18 0,13
DL/LSD (p 0,1%) 0,27 0,25
Din datele prezentate în tabelul 3.151 se constată că producţia de
vară a fost mai mare în variantele cultivate în sistemul ecologic. În ambele
sisteme de cultură desimea de 44,4 mii plante/ha asigură o producţie de
vară mai ridicată (fig. 3.79). Diferenţa de producţie dintre sistemul ecologic
49
şi cel convenţional a fost cuprinsă între 0,09 şi 0,16 kg/m2, în funcţie de
desimea practicată.
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
1,6
1,8
2
Producţia cultură convenţională
Production conventional culture
Producţia cultură ecologică
Production ecological culture
Diferenţa
Difference
33,3 mii pl/ha
64,4 mii pl/ha
44,4 mii pl/ha
(kg/m²)
Fig. 3.79 Influenţa desimii plantelor asupra producţiei de vară,
la castraveţii cultivaţi în solarii
Influence of plant density on summer production, at cucumbers in
polyethylene tunnels
În sistemul de cultură ecologic hibrizii utilizaţi realizează
producţii mai mari comparativ cu sistemul de cultură convenţional (tabelul
3.152). În ambele sisteme de cultură hibrizii Mirabelle şi Szatmar au realizat
cele mai mari producţii de vară (fig. 3.80).
Tabelul.3.152
Influenţa hibridului asupra producţiei de vară, la castraveţii
cultivaţi în solarii
Hybrid influence on summer production at cucumber cultures
in polyethylene tunnels
Husasău de Tinca, 2007-2009 Va r i a n t
a
Va r i a n t
Cultura convenţională
Conventional culture
Cultura ecologică
Ecological culture
Diferenţa
Difference
Hibridul
Hybrid
Kg/m2 % Semnificaţia
Significance
Kg/m2 % Semnificaţia
Significance
Kg/m2
Crispina – 1,22 100,0 - 1,31 100,0 - 0,09
50
Mt.
Szatmar 1,46 109,8 ** 1,62 123,6 ** 0,16
Pasalimo 1,26 103,8 - 1,38 105,9 - 0,12
Mirabelle 1,78 145,9 *** 1,89 144,6 *** 0,11
DL/LSD (p 5%) 0,12 0,09
DL/LSD (p 1%) 0,25 0,23
DL/LSD (p 0,1%) 0,44 0,38
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
1,6
1,8
2
Crispina Mt Szatmar Pasalimo Mirabelle Hibrid
Hybrid
Producţia cultură convenţională
Production conventional culture
Producţia cultură ecologică
Production ecological culture
Diferenţa
Difference
(kg/m²)
Fig. 3.80 Influenţa hibridului asupra producţiei de vară, la castraveţii
cultivaţi în solarii
Combined influnce of plant density and of the hybrid on summer
production, at cucumber in polyethylene tunnels
3.4.2. Producţia totală de castraveţi realizată în sisteme diferite
de cultură.
Tabelul 3.154
Influenţa desimii plantelor asupra producţiei totale, la castraveţii
cultivaţi în solarii
Influence of plant density on total production, at cucumbers in
polyethylene tunnels
Husasău de Tinca, 2007-2009 Va r ia n ta
V a r i a n t
Cultura convenţională
Conventional culture
Cultura ecologică
Ecological culture
Diferenţa
Difference
Desimea
mii
plante/ha
Kg/m2 % Semnificaţia
Significance
Kg/m2 % Semnificaţia
Significance
Kg/m2
33,3 4,70 100,0 - 4,51 100,0 - -0,19
51
64,4 3,45 73,4 000 3,31 73,5 000 -0,14
44,4 4,60 97,9 - 4,23 93,8 0 -0,37
DL/LSD (p 5%) 0,14 0,18
DL/LSD (p 1%) 0,26 0,29
DL/LSD (p 0,1%) 0,40 0,42
-1
0
1
2
3
4
5
Cultură convenţională
Conventional culture
Cultură ecologică
Ecological culture
Diferenţa
Difference
33,3 mii pl/ha
64,4 mii pl/ha
44,4 mii pl/ha
(kg/m²)
Fig. 3.83 Influenţa desimii plantelor asupra producţiei totale, la castraveţii
cultivaţi în solarii
Influence of plant density on total production, at cucumbers in polyethylene
tunnels
Din datele prezentate în tabelul 3.154 se constată că producţia
totală a fost mai mare în variantele cultivate în sistemul convenţional,
valorile fiind cuprinse între 0,14 şi 0,37 kg/m2. În sistemul de cultură
convenţional desimea de 44,4 mii plante/ha asigură o producţie totală mai
ridicată, în timp ce la sistemul de cultură ecologic desimea minimă de 33,3
mii plante/ha realizează maximum de producţie (fig. 3.83).
În sistemul de cultură convenţional hibrizii utilizaţi realizează
producţii mai mari comparativ cu sistemul de cultură ecologic (tabelul
5.155), diferenţa fiind între 0,15 şi 0,30 kg/m2. În ambele sisteme de cultură
hibrizii Mirabelle şi Szatmar au realizat cele mai mari producţii totale,
diferenţele de producţie faţă de Crispina fiind distinct semnificative (fig.
3.84).
52
Tabelul.3.155
Influenţa hibridului asupra producţiei totale, la castraveţii
cultivaţi în solarii
Hybrid influence on total production, at cucumbers in
polyethylene tunnels
Husasău de Tinca, 2007-2009 Va r i a n ta
V a r i a n t
Cultura convenţională
Conventional culture
Cultura ecologică
Ecological culture
Diferenţa
Difference
Hibridul
Hybrid
Kg/m2 % Semnificaţia
Significance
Kg/m2 % Semnificaţia
Significance
Kg/m2
Crispina –
Mt.
3,93 100,0 - 3,63 100,0 - -0,30
Szatmar 4,48 114,0 ** 4,33 119,3 ** -0,15
Pasalimo 3,99 101,5 - 3,80 104,7 - -0,19
Mirabelle 4,62 117,5 ** 4,32 119,2 ** -0,30
DL/LSD (p 5%) 0,21 0,19
DL/LSD (p 1%) 0,42 0,37
DL/LSD (p 0,1%) 0,74 0,71
-0,5
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
5
Crispina Mt Szatmar Pasalimo Mirabelle Hibrid
Hybrid
Cultură convenţională
Production conventional culture
Cultură ecologică Production
ecological culture
Diferenţa
Difference
(kg/m²)
Fig. 3.84 Influenţa hibridului asupra producţiei totale, la castraveţii cultivaţi
în solarii
Hybrid influence on total production, at cucumbers in polyethylene tunnels
53
CAPITOLUL IV
REZULTATE PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE, CONSUMUL DE
APĂ ŞI PROGNOZA IRIGAŢIEI LA CULTURA
CASTRAVEŢILOR ÎN SOLAR
Factorii care concură la stabilirea regimului de irigare sunt:
particularităţile biologice ale speciei respective, durata perioadei de
vegetaţie, perioada de înfiinţare a culturii, fazele critice pentru asigurarea
cu apă: consumul sau evapotranspiraţia potenţială lunară pe perioada de
vegetaţie; evaluarea cantităţii de apă necesară pentru aprovizionarea
stratului active de sol în perioada de vegetaţie şi lunar, proprietăţile
hidrofizice ale solului pe adâncimea stratului activ.
Principalele elemente ale regimului de irigare sunt: norma de
udare, numărul de udări, norma de irigare, momentul şi durata aplicării
udării, graficul udărilor.
Literature de specialitate recomandă pentru culturile din solarii
irigarea prin aspersiune, prin brazde şi prin picurare. Aşa cum s-a arătat s-a
folosit irigarea prin picurare.
Norma de udare ca prim element al regimului de irigare reprezintă
cantitatea de apă în m3/ha care se administrează la o udare pentru o cultură.
În conducerea regimului umidităţii solului s-a avut în vedere
menţinerea rezervei de apă pe adâncimea de 0-50 cm între plafonul minim
şi capacitatea de câmp. Plafonul minim s-a stabilit la 2/3 (66 %) din
intervalul umidităţii active. În acest scop s-a determinat umiditatea solului
din 10 în 10 zile, folosind metoda gravimetrică.
54
Regimul optim de irigare al castraveţilor pentru menţinerea
rezervei de apă între plafonul minim şi capacitatea de câmp pe adâncimea
de 0 – 50 cm s-a asigurat prin irigare cu norma de 3430 m3/ha în 2007, cu
norma de 2890 m3/ha în 2008 şi cu norma de 3340 m3/ha în 2009. Numărul
de udări a fost de 12 în 2007 şi 2009 şi de 10 în 2008. Valoarea medie pe
perioada studiată a normei de irigare a fost de 3220 m3/ha Normele de
irigare lunare folosite sunt în corelaţie directă cu temperatura aerului. În
luna iunie, cea mai mare valoare a normei de irigare s-a folosit în anul 2007
(870 m3/ha), în iulie în anul 2009 (950 m3/ha), în august 2009 (1090 m3/ha)
şi în septembrie tot în anul 2009 (800 m3/ha). În medie pe perioada studiată
dar şi în fiecare an în parte, cea mai mare valoare a normei de irigare şi cel
mai mare număr de udări s-au folosit în luna septembrie.
În cei trei ani experimentali s-au înregistrat valori mai mari ale
consumului total de apă în varianta nemulcită comparativ cu varianta
mulcită, diferenţele relative fiind de 3,2 % în 2007, 2,9 % în 2008 şi de 3,1
% în 2009. În varianta nemulcită cultura de castraveţi a consumat o
cantitate de apă mai mare din rezerva solului. În acoperirea consumului
total de apă al castraveţilor din solar irigarea a avut cea mai mare pondere,
în varianta nemulcită aceasta fiind de 67 % în 2007, de 68 % în 2008 şi de
77 % în 2009. În varianta mulcită ponderea irigaţiei în consumul total de
apă a fost mai mare, respectiv 69 % în 2007, 70 % în 2008 şi 79 % în 2009.
Metodele de prognoză şi avertizare folosite pe plan mondial se
bazează pe determinarea directă şi determinarea indirectă a momentului
aplicării udărilor.
Metodele directe se bazează pe controlul umidităţii solului prin folosirea
metodelor gravimetrice, tensiometrice, electrometrice.
55
Metodele indirecte se bazează pe legătura dintre consumul de apă
al plantelor (determinat direct) şi evapotranspiraţia de referinţă (ET0).
Evapotranspitaţia de referinţă poate fi calculată printr-o mare diversitate de
metode care folosesc elementele climatice sau poate fi măsurată cu ajutorul
evaporimetrelor sau lizimetrelor (Grumeza şi colab., 1989).
Atât în varianta fără mulci, cât şi în varianta cu mulci, cea mai
mare valoare a consumului mediu zilnic de apă, s-a înregistrat în luna
august.
CONCLUZII GENERALE PRIVIND CULTURA
CASTRAVEŢILOR ŞI REGIMUL DE IRIGARE LA CULTURA ÎN
SOLARII
Din cercetările efectuate, în perioada anilor 2007-2009, în ferma
legumicolă, din localitatea Husasău de Tinca, judeţul Bihor, privind
influenţa desimii plantelor în sistem de cultură mulcit cu folie neagră şi
nemulcit, a irigării prin picurare asupra culturii castraveţilor în solarii în
sistem convenţional şi ecologic de cultură, în scopul introducerii în
tehnologia de cultură a castraveţilor în solarii a unor elemente noi de
intensivizare în paralel cu găsirea hibrizilor cel mai bine adaptaţi la
condiţiile pedoclimatice din N-V ţării şi la care să poată fi aplicate
tehnologii alternative de cultură, menite să uşureze munca cultivatorilor, să
atingă performanţe productive rezonabile, crescând nivelul calităţii prin
eliminarea reziduurilor chimice de sinteză din produsul finit, aducându-le
totodată unele avantaje în ceea ce priveşte timpurietatea, producţia şi
calitatea fructelor, în vederea reducerii cheltuielilor de producţie şi
valorificării la maximum a condiţiilor naturale de climă şi sol s-au desprins
următoarele concluzii:
56
1. Solul pe care sunt amplasate solariile sunt soluri aluviare, care
au suferit modificări profunde o dată cu trecerea lor în sectorul legumicol.
2. Datorită aportului constant de gunoi de grajd (chiar şi înaintea
cultivării cu legume) se observă conţinutul destul de ridicat de humus, 4,30
%, respectiv 4,53 %. Şi în cazul pH-ului s-au constatat modificări
comparativ cu solurile din zonă. Dacă în mare parte solurile au o reacţie
slab acidă şi neutră, în cazul solului din experienţă, reacţia solului în
ambele solarii este slab alcalină. De menţionat de asemenea este şi buna
aprovizionare a solului în N, P, K.
3. Media termică a perioadei analizate (1992-2009) s-a ridicat la
valoarea de 10,8ºC dintre care anul cel mai cald a fost 2007 când media lui
anuală a atins valoarea de 12,6 ºC, anul 2008 a fost considerat un an normal
din punct de vedere termic iar 2009 a fost un an cald cu o medie termică de
11,6 ºC, valori care au influenţat puternic condiţiile climatice din interiorul
solariilor şi care au necesitat o atenţie deosebită în corectarea lor în funcţie
de cerinţele castraveţilor faţă temperatură şi umiditate.
10. Referitor la temperatura solului în perioada studiată, se
observă diferenţe între variante. De remarcat este faptul că în solarul S1
toate variantele au fost mulcite cu folie neagră, în timp ce în solarul S2 au
existat variante mulcite cu folie neagră şi variante nemulcite.
11. De asemenea în variantele mulcite temperatura solului a avut
valori apropiate în timp ce la variantele nemulcite variaţiile au fost mai
mari. Se constată o descreştere a temperaturii începând din prima decadă a
lunii iulie şi până la sfârşitul lunii septembrie datorită descreşterii
temperaturii în solarii pe de o parte şi datorită gradului mai mare de
umbrire a solului cu plantele în vegetaţie.
57
12. De asemenea solul din solarul S1 a avut temperaturi ceva mai
ridicate comparativ cu variantele mulcite din solarul S2, diferenţe mai mari
înregistrându-se faţă de variantele nemulcite.
15. Analizând în ansamblu elementele microclimatului din solarii
exprimat prin evoluţia temperaturii aerului şi solului precum şi a umidităţii
relative a aerului în cei 3 ani experimentali, se constată condiţii mult mai
favorabile pentru cultura castraveţilor tip cornişon în anul 2008 comparativ
cu anul 2007 şi 2009, influenţa acestor elemente regăsindu-se în mod direct
asupra producţiei de fructe.
16. În sistemul de cultură mulcit prin comparaţie cu sistemul de
cultură nemulcit în cultura convenţională s-a constatat că cei 4 hibrizi
studiaţi (Szatmar, Crispina, Pasalimo, Mirabelle) la cele trei desimi ale
plantelor (64,4; 44,4; 33,3 mii plante/ha) au avut creşteri mai viguroase şi o
fructificare mai bună, valori exprimate prin înălţimea tulpinilor, numărul de
frunze pe plantă, număr de lăstari de ordin I şi II, număr de flori femele şi
număr de fructe legate.
17. Diferenţele de lungime, număr de lăstari de ordin I şi II, număr
de frunze, număr de flori femele şi mascule şi număr de fructe legate, sunt
evidenţiate şi în cele două sisteme de cultură şi anume cultură ecologică şi
cultură convenţională, unde se observă că plantele cultivate în sistem
convenţional au o creştere vegetativă mai mare datorită utilizării
fertilizanţilor chimici care prin elementele conţinute stimulează foarte mult
planta comparativ cu fertilizanţii ecologici cu efect mai lent asupra creşterii
şi dezvoltării acestora.
18. Mulcirea solului cu folie neagră în cultura castraveţilor în
solarii a influenţat de asemenea foarte puternic vegetaţia şi fructificarea
58
plantelor, datorită ridicării gradientului termic al solului, uniformizând şi
îmbunătăţind regimul de apă din sol. În consecinţă dinamica recoltărilor
este avantajoasă valorificării, producţia mai ridicată şi de calitate mai bună.
19. Dinamica producţiei exprimată prin producţia de vară şi
producţia totală este influenţată de sistemul de cultură mulcit, unde
recoltarea a început în a doua decadă a lunii iulie, excepţie făcând hibridul
Crispina la desimea de 64,4 mii plante/ha unde recoltarea a început în a III-
a decadă a lunii iulie în toţi cei trei ani experimentali la cultura
convenţională.
20. În sistemul convenţional de cultură, fără mulci, recoltarea a
început în a treia decadă a lunii iulie, excepţie făcând hibridul Crispina la
care recoltarea a început în prima decadă a lunii august, indiferent de
desimea practicată.
22. În toţi cei trei ani experimentali (2007-2009), în cultură
convenţională, volumul maxim al producţiei s-a recoltat în lunile august şi
septembrie, iar producţia cea mai bună s-a înregistrat la desimea de 44,4
mii plante/ha la hibrizii Szatmar şi Mirabelle, în variante mulcite. Volumul
cel mai ridicat al producţiei s-a realizat în 2008 şi 2009 la hibridul Mirabell,
cultivat la desimea de 44,4 mii plante/ha, iar în 2007 hibridul Szatmar
cultivat la desimea de 44,4 mii plante/ha, în variante mulcite, a înregistrat
cel mai ridicat volum al producţiei.
23. În cultura ecologică, recoltarea a început în a doua decadă a
lunii iulie la toate variantele şi în toţi cei trei ani experimentali, excepţie
făcând hibridul Crispina la desimea de 64,4 mii plante/ha, unde recoltarea a
început în a treia decadă a lunii iulie.
59
24. În toţi cei trei ani experimentali (2007-2009), în cultură
ecologică, volumul maxim al producţiei s-a realizat la variantele cultivate la
desimea de 44,4 mii plante/ha la hibrizii Sztamar şi Mirabelle. Volumul cel
mai mare al producţiei recoltate în lunile august şi septembrie s-a realizat în
2007 la hibridul Mirabelle cultivat la desimea de 33,3 mii plante/ha, urmat
la o diferenţă de 0,01 kg/m2 de hibridul Szatmar la desimea de 44,4 mii
plante/ha, în anul 2008 la hibrizii Szatmar şi Mirabelle cultivaţi la desimea
de 44,4 mii plante/ha iar în 2009 la hibridul Szatmar cultivat la desimea de
44,4 mii plante/ha urmat de hibridul Mirabelle.
25. În toţi cei trei ani experimentali, atât în cultură convenţională
cât şi în cultură ecologică volumul maxim al producţiei s-a realizat la
variantele cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha iar volumul cel mai
mare al producţiei în lunile august şi septembrie s-a realizat la variantele
cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha la hibrizii Szatmar şi Mirabelle.
26. Media dinamicii culturii castraveţilor în solarii în sistem
conveţional şi ecologic evidenţiază prin volumul de producţie total cel mai
mare hibrizii Mirabelle şi Szatmar în variante mulcite cultivate la desimea
de 44,4 mii plante/ha ca fiind cei mai productivi.
27. Pentru menţinerea umidităţii solului din solar pe adâncimea de
0 – 50 cm între plafonul minim şi capacitatea de câmp s-a utilizat o normă
de irigare de 3430 m3/ha în 2007, cu 2890 m3/ha în 2008 şi cu 3340 m3/ha
în 2009.
28. Consumul de apă al castraveţilor din solar a fost influenţat de
condiţiile climatice şi de sistemul de cultură mulcit. În anul cu temperatura
medie zilnică cea mai ridicată s-a înregistrat consumul de apă cel mai mare,
60
iar în varianta fără mulci consumul total de apă a fost mai mare decât în
varianta cu mulci.
29. Prognoza irigaţiei bazată pe folosirea evaporimetrului Piché a
necesitat determinări zilnice ale evaporaţiei Piché, care a avut cea mai mare
valoare în luna iulie. Pentru transformarea evaporaţiei zilnice Piché în
consum optim de apă al castraveţilor s-au calculat coeficienţii „Kc” ca
raport între consumul de apă optim zilnic şi evaporaţia Piché. Valorile
acestor coeficienţi sunt specifice fiecărei luni ale perioadei de vegetaţie. În
medie pe perioada studiată în varianta mulcită, valorile coeficienţilor „Kc”
sunt mai mici decât valorile determinate în varianta fără mulci.
RECOMANDĂRI
1. Pentru cultura castraveţilor în solarii, indiferent de
sistemul practicat (convenţional sau ecologic) recomandăm practicarea
mulcirii solului cu folie de polietilenă de culoare închisă, concomitent cu
utilizarea udării prin picurare.
2. Din experimentările întreprinse a rezultat faptul că
desimea cea mai potrivită la cultura castraveţilor de vară-toamnă este de
peste 40 mii plante/ha, respectiv 44,4 mii plante/ha.
3. Pentru realizarea unor producţii de toamnă rentabile,
recomandăm cultivarea hibrizilor Mirabelle şi Szatmar, asigurându-se astfel
volumul maxim al producţiei recoltate în lunile august-septembrie, când
cererea de castraveţi pe piaţă este cea mai ridicată.
4. Pentru menţinerea umidităţii solului din solar, în zona de
vest a României, pe adâncimea de 0 – 50 cm între plafonul minim şi
61
capacitatea de câmp este necesară o normă de irigare cuprinsă între 2890
m3/ha şi 3430 m3/ha în funcţie de condiţiile climatice specifice.
62
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. APAHIDEAN AL.,S., 1996, Cercetări privind consumul de apă şi
regimul de irigare al culturilor de ceapă şi varză semănate direct în câmp, în
condiţiile Podişului Transilvaniei-Teză de doctorat, Cluj-Napoca.
2. APAHIDEAN,AL.S. şi colab., 1999, Legumicultură generală, Ed. Tipo
Agronomia, Cluj-Napoca.
3. APAHIDEAN,AL.S. şi colab., 2000, Legumicultură generală, vol. I, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca.
4. APAHIDEAN,AL.S. şi colab., 2000, Legumicultură generală, vol. II, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca.
5. APAHIDEAN,AL.S. şi colab., 2001, Legumicultură generală, Ed.
Academic Pres, Cluj-Napoca.
6. APAHIDEAN, MARIA, AL.S.APAHIDEAN, 2000, Legumicultură
specială, Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca.
7. BEI, MARIANA, APAHIDEAN, S., Al., CĂRBUNAR, M., 2010, The
influence of some agro-tehnological feature on the cucumber yeld from
plastic tunnels in the western area of Romania, Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi, Simpozion Ştiinţific anual cu
participare internaţională – Horticultură –Ştiinţă, Calitate, Diversitate şi
Armonie.
8. BEI, MARIANA, APAHIDEAN, S., Al., DOMUŢA, C., 2010,
Determining the water consumption of cucumbers grown in solariums in the
western part of Romania, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară Iaşi, Simpozion Ştiinţific anual cu participare internaţională –
Horticultură –Ştiinţă, Calitate, Diversitate şi Armonie.
63
9. BEI, MARIANA, APAHIDEAN, S., Al., DOMUŢA, C., 2010,
Determining the irigation regime and the water consumption for cucumber
crops grown in solarium, Banat's University of Agricultural Sciences and
Veterinary Medicine Timişoara. Faculty Horticulture and Sylviculture.
Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology, Vol. 14(2), ISSN
2066-1797, pag. 316-320, 2010.
10. BEI, MARIANA, APAHIDEAN, S., Al., CĂRBUNAR, M., 2010, The
influence of some tehnological elements upon the production of organic
cucumbers cultivated in solariums, Banat's University of Agricultural
Sciences and Veterinary Medicine Timişoara. Faculty Horticulture and
Sylviculture. Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology, Vol.
14(2), ISSN 2066-1797, pag. 321-324.
11. BEYAERT, R. R., ROY, R. C.,COELHO, B. K. BALL, 2007,
Irrigation and fertilizer management effects on processing cucumber
productivity and water use efficiency, CANADIAN JOURNAL OF
PLANT SCIENCE, Vol. 87, Issue: 2 , 355-363
12. BERAR, V., 2006, Legumicultură, Ed. MIRTON, Timişoara.
13. CIOFU, RUXANDRA, STAN, N., POPESCU, V., PELAGHIA,
CHILOM, APAHIDEAN S., HOROGOŞ, A., BERAR, V., LAUEN, K.,F.,
ATANASIU, N., 2004, Tratat de legumicultură. Ed. Ceres, Bucureşti.
14. DOMUŢA C. şi colab., 2000, Irigarea culturilor. Ed. Universităţii din
Oradea.
15. DOMUŢA C., 2005, Irigarea culturilor. Ed. Universităţii din Oradea.
16. FUKUDA S., SATOH A., KASAHARA H., MATSUYAMA H. and
TAKEUCHI Y., 2008, Effects of ultraviolet-B irradiation on the cuticular
64
wax of cucumber (Cucumis sativus) cotyledons, Journal of Plant
Research ,121:2 ,179-189.
17. HAWRYLAK-NOWAK, B., MATRASZEK, R., SZYMAŃSKA, M.,
2010, Selenium Modifies the Effect of Short-Term Chilling Stress on
Cucumber Plants Biological Trace Element Research.
18. INDREA, D., BUTNARIU., H., FLORESCU, E., PANAIT, TINGA,
DINA, GH., 1983, Legumicultura. E.D.P. Bucureşti.
19. INDREA, D., APAHIDEAN, AL., 1995, Ghid practic pentru cultura
legumelor. Ed. Ceres, Bucureşti.
20. INDREA, D., APAHIDEAN, AL., 1997, Cultura legumelor timpurii.
Ed. Ceres, Bucureşti.
21. MĂNIUŢIU, D., 2008, Legumicultuiră generală, Ed.AcamicPres, Cluj-
Napoca.
22. POŞTA, G., BERAR, V., 2008, Legumicultură generală, Indrumător de
lucrări practice, Ed. MIRTON, Timişoara.
23. POSMYK, M.M., BALABUSTA, M., WIECZOREK, M.,
SLIWINSKA, E., JANAS, K.M., 2009, Melatonin applied to cucumber
(Cucumis sativus L.) seeds improves germination during chilling stress,
Journal of Pineal Research 46:2 , 214-223.
24. SIMA RODICA, 2009, Legumicultura sursă de hrană şi potenţial
ornamental, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.
25. SOARE, RODICA, DUŢĂ ADRIANA, 2008, Tehnologii legumicole
alternative, Ed. Universitaria, Craiova.
65
UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND
VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA
DOCTORAL SCHOOL
HORTICULTURE FACULTY
ENG. MARIANA FLORICA (căs. BEI) DOMOCOŞ
SUMMARY OF THE PhD THESIS
RESEARCH CONCERNING CULTURE TECHNOLOGY
AND IRIGATION REGIME OF CUCUMBERS IN
POLYETHYLENE TUNNELS, IN THE PEDOCLIMATIC
CONDITIONS OF ROMANIA’S WESTERN AREA
SCIENTIFIC COORDINATOR
Prof.PhD. ALEXANDRU SILVIU APAHIDEAN
CLUJ-NAPOCA
2011
66
The extension of vegetable cultures in covered shelters with
plastic sheets and using natural thermal potential has the aim of reducing of
heating costs in new ways to reduce losses.
Expanding the use of plastic sheets of long duration requires
knowledge of the effects on the microclimate, the influences on plants and
production and the economic efficiency measure taking into consideration
the high processing costs.
In order to achieve quality production through completion of the knowledge
about the eco-physical behavior of the main species for scientific
substantiation of technical and organizational measures applied to culture -
fertilization, irrigation, plant health treatments and substantiating the
initiation of research on cultivation systems based on biological resources,
the reduction or exclusion of synthetic chemicals, to obtain ,, organic
products, " have been important goals in research on technology culture and
irigation regime of cucumbers in greenhouses irrigation, in pedoclimatic
conditions in the western area of Romania.
Earliness and productivity parameters can be improved by various
methods, without increasing too much the production costs. Thus proper
management of irrigation water from protected areas is the final goal, not
only to improve production quality and quantity in the soil but also the
creation of a favorable regime for hydric plants, waste water and avoid
water stress, caused by excessive or insufficient water the substrate.
On the other hand mulching the soil in greenhouses can improve
greatly the temperature and hydric regime soil, with favorable effects on
growth and fructification of plants with increasing timpurietăţii, quantitative
and qualitative production of cucumber in greenhouses.
67
The main goal of research is the introduction of the technology
culture of cucumbers in greenhouses of new elements in parallel with the
intensification of finding hybrids best adapted to climatic conditions in the
northwest of the country and that alternative technologies can be applied to
culture, aimed at easing for growers the achievement of reasonable
production performance, increasing the quality of the synthetic chemical
disposal of the finished product, while bringing them some advantages in
terms of timpurietatea production and fruit quality of cucumbers.
In order to achieve the above-mentioned, our approach covers
some major issues to highlight:
- influence of conventional and organic crop technology, the drip
irrigation and soil mulching on growth and fructification of plants;
- obtaining higher production analyzed through the dynamics of
harvesting under the influence of conventional and organic technology, the
drip irrigation and mulching the soil;
- assessing the total summer and total production under the
influence of conventional and organic crop technology, the drip irrigation
and mulching the soil;
- determining the commercial quality of cucumber fruits grown in
conventional and organic crop systems in greenhouses, in mulched and
unmulched variants
- analysis of productivity and quality of four hybrids of
cucumbers.
During the development of the thesis and based on the analysis we
have tried to give an answer as correct as possible to the issues under study,
correlating the data with multiple research offered by literature.
68
The used biological material consisted of four hybrids of
cucumber, Szatmar, Crispin, Pasalimo, Mirabelle, with fruits of cornichon
type, resistant to some more common diseases found in protected areas.
In order to achieve research goals and objectives there were organized
polifactorial experiences with three graduations, which have been pursued
in two different culture systems, conventional and organic.
The experimental factors, followed in the culture system, were the
following:
Factor A – mulching the soil
a1 – unmulched
a2 – mulched with black foil
Factor B – density of plants (distance between plants in a row)
b1 – 64,4 thousand plants/ha (20 cm)
b2 – 44,4 thousand plants /ha (30 cm)
b3 –33,3 thousand plants /ha (40 cm)
Factor C – hybrid used in the experiment
c1 – Szatmar F1
c2 – Crispina F1
c3 – Pasalimo F1
c4 – Mirabelle F1
By combining the three factors there have resulted 24 variants. The
variants were placed in blocks subdivided into three repetitions, and
statistical processing of experimental data was done by analysis of variance.
În sistemul de cultură ecologic s-a renunţat la factorul A –
mulcirea solului deoarece cultura a fost mulcită. Factorii experimentali au
69
fost desimea plantelor cu cele trei graduări şi hibridul, cu patru graduări ca
în sistemul convenţional, rezultând astfel 12 variante experimentale.
After analyzing the processes of growth in 2007 - 2009 it was
found that stem length, number of shoots of order I and II, number of
leaves, number of female flowers and number of fruits show some
differences in the experimental variants, which show the influence that these
factors have on the processes of growth. Thus, in all variants examined, the
growth was weaker in unmulched versions compared to mulched versions.
The number of leaves, female flowers and fruits have evolved in parallel
with the stem height at all four hybrids analyzed (F1 Szatmar, Crispin F1,
Pasalimo F1, Mirabelle F1).
These differences are more conclusive in early and later vegetation
will decrease differences, differences that are highlighted in the two culture
systems, namely ecological culture and conventional culture, where it is
observed that plants grown in conventional systems have a vegetative
growth higher due to the use of chemical fertilizers by the elements
contained greatly stimulate organic plant fertilizers compared with the
slower effect on growth and development.
Analyzing dynamically the production of cucumbers grown in
conventional culture system in the three experimental years, it appears that
harvesting began in the second decade of July to mulched options except
Crispin hybrid the harvesting of which began in the third decade of July as
well as with the unmulcehd versions. The maximum production of all
variants was harvested in August and September and among the hybrids
Szatmar and Mirabelle stand out, the dynamic production being better with
variants grown the density of 44,400 plants / ha.
70
From the obtained data we can infer that the dynamic production
of cucumbers grown in conventional system in average of three years
(2007-2009) was more favorable for mulched variants. Harvesting of these
variants began in the second decade of July compared to unmulched ones,
the harvesting of which began in the third decade of July. Harvest
continued until the first decade of October.
In the first part of the harvest period the production dynamics was
better in variants grown at density of 44,400 plants / ha and towards the end
it was more favorable with variants grown at a density of 33,300 plants /
ha). On the hybrids there is a better dynamic production with the hybrids
Szatmar and Mirabelle.
Along with the production level the commercial quality of
cucumber fruits is an important parameter in the effective revaluation of
cucumbers. Therefore, in the three experimental years, after each harvest,
cucumbers were sorted into three qualities, namely, quality extra (3-6 cm),
the quality I-II (6-9 cm), quality II (9 -12 cm).
Analysis of fruit quality of cucumbers in the three experimental
years in all hybrids studied once again confirms the high quality of fruits in
the mulched variants with black polyethylene foil grown at a density of
44,400 plants / ha, where there registered the greatest extra percentage of
quality fruit of the total, 5.30% differences in percentage of total extra fruit
quality in 2007 of 8.51% of total extra fruit quality in 2008 and 7.84 extra
fruit quality in 2009. It has also been found out that extra quality in all
variants was the largest production volume, followed by quality I which
presented averages very close between the variants. In all variants of the
71
second quality was not a significant share of production, however there is a
slight difference between the unmulched and mulched variants.
Analyzing the average commercial quality of cucumber fruit grown
in conventional culture system, in the three experimental years it was
observed that the highest total production was achieved in mulched variants
and a planting density of 44,400 plants / ha and of Mirabelle hybrid where
the average production was of 5.36 kg/m2 total of which extra quality fruit
was 4.13 kg / m2, representing an average of 77.05%, followed by the
hybrid Szatmar that received an average total of 4.84 kg/m2, and a
percentage of extra quality fruit from a total of 65.73%. A good percentage
of quality fruit was registered at a density of 33,300 plants / ha for Mirabelle
(73.06%) and Szatmar (72.00%).
The average of dynamics of culture production in organic
cucumbers in greenhouses in the experimental years 2007-2009, shows the
largest volume of production at Syatmar hybrid, followed by Mirabelle
grown at density of 44,400 plants / ha and maximum production volume
was in August and September.
At harvest all the variations in the experimental years 2007, 2008
and 2009 it began in the second decade of July excepting the hybrid Crispin
at which it began in the third decade of July. The most dynamic production
was recorded at Mirabelle and Szatmar hybrids grown at density of 44,400
plants / ha and the maximum volume of production was harvested in August
(second and third decade) and September (decade I).
Analysis of fruit quality of cucumbers in the three experimental
years in all hybrids studied once again confirms the high quality fruit of the
variants grown at a density of 44,400 plants / ha, where there was recorded
72
the highest percentage of extra quality fruit of total production, with
percentage differences of 1.78% of total extra quality fruit grown at the
density variations of 64 400 plants / ha in the experimental year 2007,
1.75% of total extra quality fruit from variants grown at the same density
planting in 2008 and 1.71% of total extra fruit quality compared to all the
variants grown at density of 64,400 plants / ha in experimental 2009. It is
also shown that extra quality in all variants was the largest production
volume, followed by quality I, that presented averages very close to the
variants.
In all variants of the second quality was not a significant share of
production, however there is a slight difference between the variants grown
at density of 44,400 plants / ha and grown to density variations of 64 400
plants / ha.
Analyzing at the average commercial quality of cucumber fruit
grown in organic cultivation in the three experimental years it is noted that
the highest total production was achieved in variants grown at a planting
density of 44,400 plants / ha and of the Szatmar and Mirabelle hybrids stand
out and that the total average production of 4.87 kg/m2 was 4.84 kg/m2
respectively of the extra quality fruit was of 3.75 kg/m2 3.77 kg/m2
respectively, representing an average of 77.00% and 77.89%, followed by
the hybrid version Mirabelle grown at a density of 33,300 plants / ha
obtained a total average production of 4.72 kg/m2, and a percentage of fruit
of extra quality from a total of 76.69% .
The lowest average percentage of extra quality fruit was obtained
with Crispin and Pasalimo hybrids grown in alternative planting density 64
400 plants / ha (64.85%).
73
From analyzing data on the average production in conventional
culture system and ecological one it is found that there were differences. We
mention that for conventional culture there were used for comparative
study, only mulched variants undergoing statistical processing.
The production difference between organic and conventional
systems ranged between 0.09 and 0.16 kg/m2, depending on the density
practiced. In both culture systems, Szatmar and Mirabelle hybrids have
achieved the highest production in summer.
The conventional culture system the used hybrids achieved higher
total production than the ecological culture system, the difference is
between 0.15 and 0.30 kg/m2. In both culture systems Szatmar and
Mirabelle hybrids have achieved the highest total production, differences in
production from Crispin is significantly distinct.
In addressing this issue there were pursued some aspects
concerning the irigation of vegetables in greenhouses and the specific of
cucumber plants, their irrigation system, water supply and its quality as the
water in the soil and atmosphere has an important role in vegetable plant
life. By installing drip irrigation systems in greenhouses, there may be
reduced further, possibly by 50% -60%, the amount of water used per unit
of product. Irrigation in greenhouses is mandatory, due to lack of
contribution of rainfall and that can not count on the contribution of
groundwater. Therefore, to support growth and development of plants there
was monitored to ensure water, depending on phenophase, the specific
consumption of plants and the evolution of light and temperature.
Water consumption and irrigation regime of cucumbers differ
based on the nature of water ie water from the soil or the air (humidity) and
74
it has to be maintained at the required level because they are not resistant to
drought, if irrigation is not helped by irigation, the tying of flowers and the
growth of young fruits is endangered, the insufficiency leading to stunted
growth, the emergence of a greater number of male flowers, fruit
deformation and appearance of their bitter taste.
Irrigation regime was influenced by natural factors, techniques and
agro-phyto techniques. Technical factors affecting irrigation system
watering method used and the agro-phyto techniques by hybrids and
varieties used by plant density and the amount of fertilizer applied. Optimal
irrigation regime of cucumbers to maintain minimum reserve of water
between the minimum limit and the field capacity at the depth of 0-50 cm
was ensured by irrigation norm of 3430 m3/ha in 2007, full-time in 2008
and 2890 m3/ha m3/ha 3340 norm in 2009. Th enumber of watering was 12
in 2007 and 2009 and 10 in 2008. The average value for the period studied
was the standard irrigation m3/ha 3220.
From research conducted during the years 2007-2009, vegetable
farm in the town Husasău Tinca, Bihor county, on the influence of plant
density in the culture system mulched with foil and unmulched, drip
irrigation of cucumbers in greenhouses in the conventional culture system
and organic culture, to introduce the technology culture of cucumbers in
greenhouses of new elements in parallel with the intensification of finding
hybrids best adapted to climatic conditions in the northwest of the country
and where alternative technologies can be applied to cultures designed to
facilitate the work of farmers, to achieve reasonable production
performance, increasing the quality of the synthetic chemical disposal on
the finished product, while bringing them some advantages in terms of
75
earliness production and fruit quality, to reduce production costs and
recovery of the most of natural climatic and soil conditions.
Due to constant input of manure (even before the cultivation of
vegetables) there are observed relatively high contents of humus, 4.30%
and 4.53%. And if pH changes there were observed changes compared to
soils in the area. If soils are mostly acidic and neutral, in case of in case of
the soil from the experiment, the soil reaction is slightly alkaline in both
greenhouses. It is also noted the good supply in the soil of N, P and K. This
indicator reflects soil fertility which is a basic quality and appears as a
result of processes of formation and evolution of soil and its physical,
chemical and biological favorability with climate to contribute to the
necessary conditions for growth and development of cucumber plants.
Analyzing from the thermal point of view the months occupied by
the cucumber cultures in greenhouses in the three experimental years (2007
- 2009) there has been noted that July is the warmest was in 2007 when the
average was 23.6 º C, exceeding by 1,8 º C the annual average and a
deviation of the heat from the annual average of + 2.4 º C is in conclusion
the year with most of the warmer months (10).
In the experimental years the largest amount of precipitation was
recorded in 2008, being considered in terms of rainfall a normal year,
followed by 2007 which was considered a moderately dry year and 2009
considered a very dry year.
Air humidity in the period had an average of 68-74%, the lowest
value was recorded in 2007 (68%). Humidity is an important factor in the
culture of cucumbers in greenhouses, its optimum being between 80-90%.
In 2007, the recorded humidity in the two greenhouses ranged between 71.2
76
to 88.7% in the solarium S1 and from 69.5 to 86.9% in S2 solarium. Lower
values of humidity were recorded throughout June and the first decade of
July, on the one hand due to high temperatures this year and the other
smaller volume of plant mass.
Analyzing the overall elements of greenhouse microclimate
expressed by the evolution of air temperature and soil development and
relative air humidity in the 3 experimental years, there ares much more
favorable conditions for growing cucumbers of cornichon type in 2008
compared with 2007 and 2009, the influence of these elements being found
directly on fruit production.
For the culture of cucumbers in greenhouses, irrespective of the
practiced system (conventional or organic) we recommend the practice of
mulching the soil with dark polyethylene foil, while using of drip watering.
From experiments it showed that the density appropriate to the
culture of summer-autumn cucumber is 40 thousand plants / ha, ie 44 400
plants / ha.
To achieve profitable fall productions we recommend the usage of
Mirabelle and Szatmar hybrids, thus ensuring maximum production volume
harvested in August and September, when the demand for cucumbers in the
market is the highest.