6
Strajan Andreea Anul I , Master/ Kinetoterapie Boala Psihica Boala psihica este o tulburare care afecteaza gandurile, perceptiile, emotiile si comportamentul.Boala psihica poate afecta oameni de pretutindeni, indiferent de sex, cultura, religie, statut economic sau social. Exista numeroase tipuri de boli psihice: unele sunt mai grave cu o evolutie indelungata, cu afectarea profunda a personalitatii si a calitatii vietii, altele sunt mai putin severe cu evolutie scurta sau fluctuanta si in prezent relativ usor de tratat. Boala psihica nu se trateaza de la sine. In general, este necesar un tratament medicamentos asociat cu consilierea si sedintele de psihoterapie. Principalele categorii de boli psihice sunt : - tulburarile psihotice (schizofrenia, tulburarea deliranta persistenta, tulburarea psihotica acuta, psihozele toxice) - tulburarile afective (mania, depresia, tulburarea afectiva bipolara)

Tulburarile Mintale La Copii

Embed Size (px)

DESCRIPTION

a

Citation preview

Strajan Andreea

Anul I , Master/ Kinetoterapie

Boala Psihica

Boala psihica este o tulburare care afecteaza gandurile, perceptiile, emotiile si comportamentul.Boala psihica poate afecta oameni de pretutindeni, indiferent de sex, cultura, religie, statut economic sau social. Exista numeroase tipuri de boli psihice: unele sunt mai grave cu o evolutie indelungata, cu afectarea profunda a personalitatii si a calitatii vietii, altele sunt mai putin severe cu evolutie scurta sau fluctuanta si in prezent relativ usor de tratat.

Boala psihica nu se trateaza de la sine. In general, este necesar un tratament medicamentos asociat cu consilierea si sedintele de psihoterapie.

Principalele categorii de boli psihice sunt :

tulburarile psihotice (schizofrenia, tulburarea deliranta persistenta, tulburarea psihotica acuta, psihozele toxice)

tulburarile afective (mania, depresia, tulburarea afectiva bipolara)

tulburarile anxioase (anxietatea generalizata, fobia, atacurile de panica)

tulburarile de dinamica sexuala

tulburarile de personalitate

tulburarile de alimentatie

adictiile

Ce trebuie sa stim despre boala psihica?

1. Boala psihica este o boala in adevaratul sens al cuvantului, NU un semn al slabiciunii celuilalt.

2. Boala psihica nu este o alegere pe care o facem.

3. Boala psihica poate fi rezultatul mai multor cauze: ereditatea, dezechilibre bio-chimice la nivelul creierului, trauma, comportament invatat etc.

4. Boala psihica poate fi la fel de dureroasa ca boala fizica, iar cateodata simptomele ei sunt o povara chiar si mai greu de suportat.

5. Boala psihica se poate trata.

6. Boala psihica nu se ia unul de la celalalt, la fel ca o raceala.

7. Sprijinul familiei si al celor apropiati sunt esentiale pentru reusita tratamentului bolii psihice.

8. Majoritatea oamenilor cu boala psihica nu sunt violenti.

9. In prezent exista mai multe tratamente si strategii terapeutice ca oricand pentru boala psihica.

10. Oamenii cu o boala psihica pot avea o viata activa si productiva.

Program de recuperare

Scop: Stabilirea contactului, comunicarea dintre pedagogul de recuperare tranformat n terapeut i beneficiar

Obiective:

s execute micrile cerute de pedagog;

s coopereze n interiorul grupului

s coordoneze micrile cu muzica;

s i diminueze tensiunile;

s-i amelioreze inhibiia voluntar a actelor motorii;

- s dobndeasc trsturi pozitive de personalitate;

- s-i dezvolte sociabilitatea.

Desfurarea activitii:

In prima parte vom lasa mingile si diverse materiale imprastiate prin sala rugandu-i pe pacienti sa incerce sa lucreze in echipa si fiecare sa culeaga cate un material si sa il duca intr-un loc dat. Practic pacientii isi amenajeaza si ordoneaza singuri sala. Astfel pacientii vor fi rugati sa se aseze o parte cu fata la oglinda (cei care nu au probleme mari in ceea ce inseamna aspectul lor fizic si increderea in sine) si o parte cu spatele la oglinda. Pacientii vor fi rugati sa incerce sa faca diverse miscari in ritm de voie :flexii de brate,extensii,pasi laterali,pasi in fata cu revenire etc. Terapeutul va incerca sa exemplifice si sa execute miscarile pe numaratoare 1-8. Mai apoi grupul va fi impartit in 2 grupe.La fiecare grupa se va da cate o minge si vom ruga fiecare pacient sa faca pasi lateral(stanga 1 pas dreapta 1 cu punctare respectiv dreapta 1 stanga 1) iar pacientul cu mingea va pasa mingea celuilalt coleg de grupa. Exercitiul va fi repetat de 4 ori a cate 8 timpi,dupa care pacientii vor fi rugati sa se aseze in sezut si sa formeze un cerc in care fara indrumarea terapeutului vor fi lasati sa relationeze,sa socializeze. In partea a doua pacientii vor fii asezati in acelasi mod ca in prima parte a sedintei doar ca in fata fiecaruia la o distanta de aproximativ 4 pasi se va pune o minge.Pacientii vor executa 4 pasi spre minge, o vor ridica si vor face aceeasi pasi inspre inapoi cu mingea in brate.Exercitiul se va repeta de 4 ori.Vor aseza materialele la locul destinat pentru ca pe urma sedinta se va incheia cu diverse jocuri(ascunsa,pantomima etc).

Alte exercitii pentru bolile pshice ar putea fii :

Ex.1 : Stand departat , cu mingea tinuta in fata coapselor , trecerea mingii dintr-o mana in alta in jurul soldurilor.

Ex.2 : Stand , mingea asezata in fata , pe sol : sarituri pe ambele picioare , inainte si inapoi peste minge.

Ex.3: Stnd deprtat cu spatele lipit de un plan vertical, mini peold, ndoirea trunchiului lateral, cu ducerea braelor lateral pe planulvertical, inspiraie, revenire - expiraie.

Ex.4: Mers cu minile pe old, la trei pai, ducerea alternativ aunui picior n extensie, simultan cu ducerea braelor lateral.

Ex.5: Mers - ducerea n cerc a braelor spre napoi cu oprire, ndoireagenunchilor i balansarea braelor napoi revenire cu braele sus.

Ex. 6: Mers pe varfuri pe o distanta de 10 metri , dupa care ne intoarcem si vom merge pe calcaie . Vom repeta exercitiul de 4 ori .

Ex, 7: Ne vom aseza in cerc , ne vom tine de maini . La comanda profesorului vom da drumul la maini si vom bate din palme de 5 ori , dupa care ne prindem iar de maini. Repetam exercitiul de 10 ori.