PROGRAMUL COMUNITATE INCLUZIVĂ – MOLDOVA: OBIECTIVE … · • Copii cu dizabilități mintale cu risc sporit de a fi plasați în Casa internat pentru copii cu deficiențe mintale

1

Programul Comunitate Incluzivă Moldova obiective și rezultate (2009 – 2011)

Programul Comunitate Incluzivă - Moldova este implementat de Keystone Human Services International Moldova Association în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale

și Familiei din sursele financiare ale Open Society Foundation/Mental Health Initiatives și Fundația Soros-Moldova

PROGRAMUL COMUNITATE INCLUZIVĂ – MOLDOVA:

OBIECTIVE ȘI REZULTATE (2009 – 2011)

2

Keystone Human Services International Moldova Association

3


PROGRAMUL COMUNITATE INCLUZIVĂ – MOLDOVA:

OBIECTIVE ȘI REZULTATE (2009 – 2011)

Programul Comunitate Incluzivă - Moldova este implementat de Keystone Human Services International Moldova Association în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale

și Familiei din sursele financiare ale Open Society Foundation/Mental Health Initiatives și Fundația Soros-Moldova

4


ABREVIERI

APP - Asistenţă Parentală Profesionistă

C4A-MD – Programul Comunitate Incluzivă – Moldova (vers.en - Community for All – Moldova)

CES – Cerințe Educaționale Speciale

CRMPP – Consultația republicană medico-psiho-pedagogică

GACSM – Grupul de Acţiune Comună în Strategii Media

KHSI SUA – Keystone Human Services International / Statele Unite ale Americii

KHSIMA – Keystone Human Services International Moldova Association

MMPSF – Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

PCP – Plan Centrat pe Persoană

PEI – Plan Educaţional Individualizat

PFS – Plasament Familial Specializat

SCC – Serviciul Casă Comunitară

SEM – Serviciul Echipă Mobilă

SIB-R – Scala Conduitei Independente – Revizuită

SLP – Serviciul Locuinţă Protejată

5


Cuprins

Sumar ................................................................................................................................................7

Întroducere ....................................................................................................................................... 8

Capitolul 1. Dezvoltarea serviciilor comunitare axate pe necesităţile persoanelor cu dizabilităţi ..................................................................................................................................... 9

1.1 Suport familiilor pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi în familia biologică, extinsă sau în APP .................................................................................................................. 9

1.2 Asistenţă administrației publice locale în dezvoltarea serviciilor de asistență socialăpentru persoanele cu dizabilităţi ........................................................................................... 12

1.3 Asistenţă administrației publice locale în incluziunea educaţională a copiilor cu CES ..................................................................................................................... 17

1.4 Consolidarea capacităţilor reprezentanţilor comunităților, prestatorilor de servicii şi echipei C4A-MD în domeniul serviciilor sociale bazate pe comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi ......................................................................................................................... 19

Capitolul 2. Dezvoltarea cadrului legal şi normativ pentru reglementarea serviciilor noi create ....................................................................................................................... 20

Capitolul 3. Dezvoltarea mediului comunitar de suport prin schimbarea atitudinilor şi comportamentelor populaţiei cu privire la persoanele cu dizabilităţi .............................................. 21

Programul Comunitate Incluzivă – Moldova în imagini ...................................................................22

6


Echipă Mobilă Centru de Resurse în Educație Incluzivă Școală pilot educație incluzivă Casă Comunitară Asistență Parentală Profesionistă Plasament Familial Specializat Locuință Protejată Serviciu Respiro Servicii de Suport Familial

Harta serviciilor dezvoltate în cadrul Programului C4A-MD

7


Programul C4A-MD activează în 25 de raioane, două municipii (Chișinău și Bălți) și UTA Găgăuzia, ceea ce reprezintă 80% din unitățile administrativ teritoriale de nivelul doi din Moldova.

Pînă în prezent, Programul a oferit suport pentru 681 copii și adulți cu dizabilități din Moldova, din-tre care 58 au fost dezinstituționalizați din Casa internat pentru copii cu deficienţe mintale (băieţi) din Orhei și transferați, după cum urmează: 38 în familia biologică, opt în SCC, opt în SLP, trei în APP și un adult în PFS; 41 de persoane cu dizabilități au beneficiat de suport pentru prevenirea instituționalizării lor, 154 sunt în asistența SEM, 93 beneficiază de serviciile Centrelor de Resurse în Educație Incluzivă, 38 au fost incluși în școală cu PEI, iar 254 au fost deserviți în cadrul sălii de ludoterapie; 43 persoane cu dizabilități care încă se află în Casa internat, beneficiază de asistență intensă în vederea dezinstituționalizării lor.

Programul C4A-MD a creat 23 de servicii comunitare pentru susţinerea incluziunii sociale a per-soanelor cu dizabilităţi, dintre care: trei servicii APP, un serviciu PFS, două SCC, două SLP, nouă SEM, cinci Centre de Resurse în Educaţie Incluzivă şi un serviciu de Ludoterapie. În vederea asigurării durabilităţii serviciilor dezvoltate în cadrul C4A-MD, KHSIMA a încheiat acorduri de parten-eriat cu toate 23 APL unde au fost create serviciile respective.

Programul C4A-MD a început pilotarea educaţiei incluzive în 15 şcoli din 12 raioane; lista şcolilor pilot a fost aprobată oficial de către Ministerul Educației. Adițional, educația incluzivă este promovată și implementată încă în 11 școli în care sunt incluși copii cu dizabilități din comunitățile partenere ale Programului.

Programul C4A-MD a contribuit la crearea a 86 de locuri de muncă noi, dintre care: 23 specialişti de suport pentru beneficiarii din PRF şi PP (asistenţi personali, cadre didactice de sprijin), 28 angajați în cadrul SEM, 12 - în SCC, opt - în SLP, cinci coordonatori ai Centrelor de Resurse în Educaţie Incluzivă, cinci cadre didactice de sprijin pentru şcoli incluzive, trei prestatori APP, un prestator PFS şi un coordonator al Serviciului de Ludoterapie.

Programul C4A-MD a desfăşurat 4953 persoană/zile de instruire. 100% din comunităţile partenere ale Programului, au dezvoltat planuri de prevenire a instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi.

Programul C4A-MD a oferit asistență ministerelor de resort în dezvoltarea cadrului legal pentru reglementarea serviciilor comunitare nou create. Astfel, cu suportul C4A-MD, au fost dezvoltate și aprobate: Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi; Proiectul de Lege privind in-cluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi (aprobată de Guvernul Republicii Moldova și urmează a fi aprobată de Parlament); Regulamentele cadru şi Standardele minime de calitate pentru SCC, SLP, SEM şi metodologia de implementare a educaţiei incluzive în şcoli.

Programul a dezvoltat o serie de metodologii și scheme de lucru care la moment sunt aplicate efi-cient la scară națională pentru: dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități (inclusiv a adulților), și incluziunea lor în familii și servicii, incluziunea școlară, dezvoltarea serviciilor prin implicarea autorităților publice locale și doar în baza necesităților individuale ale persoanelor cu dizabilități, redirecționarea fondurilor de la instituția rezidențială către serviciile comunitare, aplicarea abordărilor de Valorizare a Rolului Social în toate activitățile desfășurate cu și pentru persoanele cu dizabilități.

Sumar

8


Întroducere

Programul Comunitate Incluzivă – Moldova a fost creat în noiembrie 2008 prin parteneriatul stabilit între Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Open Society Foundation/Mental Health Initai-tives, Fundația Soros-Moldova, KHSI și KHSIMA. Scopul acestui Program constă în reformarea sistemului de îngrijire şi protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi în vederea incluziunii sociale a acestora.

Beneficiarii Programului sînt: • Persoanele cu dizabilităţi mintale plasate în Casa internat pentru copii cu deficienţe mintale (bă-

ieţi) din Orhei sau în risc de a fi instituţionalizate;• Familiile biologice / extinse sau substitutive ale persoanelor cu dizabilităţi mintale; • Prestatorii de servicii de asistenţă socială pentru persoane cu dizabilităţi mintale; • Autorităţile publice locale de nivelul unu şi doi; • Membrii comunităţilor.

Pentru realizarea scopului stabilit, activitatea Programului se axează pe trei obiective strate-gice: • Dezvoltarea serviciilor comunitare axate pe necesităţile persoanelor cu dizabilităţi şi cele ale

familiilor / îngrijitorilor acestora. • Dezvoltarea cadrului legislativ normativ pentru reglementarea serviciilor noi destinate persoane-

lor cu dizabilităţi. • Dezvoltarea unui mediu comunitar de acceptare prin schimbarea atitudinii şi comportamentului

populaţiei faţă de persoanele cu dizabilităţi.

Principiile pe care se bazează întreaga activitate a Programului: • Parteneriate cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Educației, administrația

publică raională și cea locală și cu ONG-uri. • Implicarea activă a comunităţilor locale în elaborarea planurilor de intervenţie şi suportul benefi-

ciarilor;• Suport focusat pe nevoile beneficiarilor;• Instruire şi mentoring continuu pentru toţi actorii implicaţi în Program;• Asigurarea durabilităţii activităţilor iniţiate: cadru legal creat, serviciile dezvoltate - parte a siste-

mului de protecție și asistență socială, cofinanţarea serviciilor nou create sau extinse de admi-nistraţia raională.

Activitățile susținute în cadrul Programului:• Asistență tehnică MMPSF în dezvoltarea cadrului legal pentru protecția socială a persoanelor cu

dezabilități, inclusiv a regulamentelor și standardelor pentru serviciile de asistență socială noi;• Suport autorităților publice locale în dezvoltarea serviciilor de asistență socială comunitare pen-

tru persoanele cu dezabilități mentale dezinstituționalizate sau în risc de instituționalizare și în incluziunea acestora în diferite servicii comunitare;

• Suport copiilor și adulților dezinstituționalizați în integrarea lor în familiile biologice și extinse;• Suport familiilor în risc de a plasa copiii cu dezabilități mentale în instituții rezidențiale în vederea

prevenirii instituționalizării;• Suport copiilor cu dezabilități mentale și familiilor lor în promovarea drepturilor lor în conformitate

cu convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dezabilități.

Raportul include rezultatele Programului Comunitate Incluzivă - Moldova în perioada 2008-2011 și este destinat partenerilor Programului și tuturor acelor interesați în activitatea KHSIMA orientată spre incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. De rînd cu cifrele statistice, prezentul raport include o serie de istorii de succes care tind să demonstreze că, în pofida dificultăților și provocărilor cu care ne confruntăm în implementarea acestui Program, schimbările la nivel de persoană, familie, comunitate, valorează mult mai mult. Sperăm că aceste schimbări, în cele din urmă, vor conduce la transformări majore în domeniul asistenței și protecției sociale a persoanelor cu dizabilități și vor contribui la valorizarea și incluziunea lor socială.

9


Capitolul 1. Dezvoltarea serviciilor comunitare axate pe necesităţile persoanelor cu dizabilităţi

Unul din obiectivele Programului Comunitate Incluzivă - Moldova constă în dezvoltarea serviciilor de asistență socială în funcție de necesitățile persoanelor cu dizabilități și familiilor lor. În vederea realizării acestui obiectiv, Programul C4A-MD a fost axat pe următoarele aspecte: 1. Suport familiilor pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi în familia biologică, extinsă sau în

APP;2. Asistenţă administrației publice locale în dezvoltarea serviciilor de asistență comunitară pentru

persoanele cu dizabilităţi; 3. Asistenţă administrației publice locale în incluziunea şcolară a copiilor cu necesităţi educaţionale

speciale; 4. Dezvoltarea capacităţilor reprezentanţilor comunităţilor, prestatorilor de servicii şi persona-

lului C4A-MD în domeniul serviciilor de asistenţă socială comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi.

1.1 Suport familiilor pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi în familia biologică, extinsă sau în APP

• 126 de familii (42 de familii din programul de reintegrare în familia biologică / extinsă / APP; 43 de familii din programul de dezinstituționalizare și 41 de familii din programul de prevenire a instituționalizării) au beneficiat de suport familial (Figura 1).

• Suportul familial a fost acordat în baza evaluării complexe a necesităților copiilor și tinerilor dezinstituționalizați sau în risc de instituționalizare, a familiilor lor și a capacităților comunităților de a satisface aceste necesități. În fiecare comunitate a fost creat câte un grup de suport pentru persoanele și familiile în asistență. Grupurile de suport au elaborat planuri centrate pe persoană, în baza cărora Programul a oferit asistență. Planurile centrate pe persoană sunt actualizate o dată la jumătate de an.

• Programul a oferit următoarele tipuri de asistență beneficiarilor: asistență socială, consiliere psihologică, suport comportamental, asistență medicală și legală, suport pentru creșterea gr-adului de autonomie personală și incluziune școlară, suport pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și creșterea accesibilității copiilor, activități de instruire pentru părinți, reprezentanți ai APL și prestatori de servicii (Figura 2).

44

78

126

0

20

40

60

80

100

120

140

2009 2010 2011

Copii / adulți cu dizabilități care au beneficiat de suport familial, număr

Beneficiari care au primitsuport familial

Figura 1

10


• Asistența a fost oferită beneficiarilor atât de către echipa Programului, cât și de către specialiști de suport (cadre didactice de sprijin, psiho-pedagogi și asistenți personali) din localitățile de baștină ale beneficiarilor angajați de KHSIMA pentru a le oferi un suport constant, specializat, în funcție de necesitățile acestora. Astfel, până în prezent, KHSIMA a angajat 23 de specialişti de suport, inclusiv 13 cadre didactice de sprijin, opt asistenţi personali şi doi pedagogi care oferă asistenţă copiilor după ore și /sau în timpul orelor de studiu.

• Grație serviciilor de suport familial oferit de C4A-MD, toți cei 126 de beneficiari asistați și familiile lor și-au îmbunătățit calitatea vieții, inclusiv: starea de sănătate, alimentația, condițiile de trai, relația părinte-copil și părinte-părinte, abilitățile de auto-deservire, incluziunea școlară, implicar-ea în activitățile comunitare etc.

• Copii cu dizabilități mintale cu risc sporit de a fi plasați în Casa internat pentru copii cu deficiențe mintale (băieți) din Orhei, au beneficiat de aceeași gamă de servicii de suport familial ca și copiii / adulții dezinstituționalizați, fapt care a contribuit la prevenirea instituționalizării lor și la evitarea traumei pe care ar fi avut-o la despărțirea de familia lor.

2009 2010 2011Evaluarea necesităţilor copilului şifamiliei (evaluarea familiei, SIB-R,

PCP)250 659 1021

Suport oferit APL şi prestatorilor deservicii 30 128 263

Suport comportamental 182 449 572Suport medical 66 292 610Suport pentru sporirea autonomiei

personale 31 120 341

Suport pentru incluziunea şcolară 12 142 311Consiliere psihologică oferită

copilului şi familiei 41 149 305

Asistenţă socială 134 234 592Suport pentru îmbunătăţireacondiţiilor de trai ale copilului 75 159 331

Activităţi de monitorizare 263 701 1253

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Num

ăr d

e se

rvic

ii de

sup

ort f

amili

alServicii de suport familial, număr

Figura 2

11


Alexandru, un băiat dezinstituționalizat din Casa-internat din Orhei, speră la un viitor frumos și plin de realizări

Pe când avea 5 ani Alexandru a fost lovit de o motocicletă şi a suferit un traumatism craneo-cerebral. Accidentul i-a afectat nu doar corpul (copilul a rămas cu tetra-pareză spastică pe partea dreaptă), ci şi dezvoltarea intelectului. Sărăcia, lipsa serviciilor adecvate necesităţilor copilului şi refuzul instituţiilor de educaţie de a-l accepta au determinat-o pe mama lui Alexandru să-l plaseze în Casa internat din Orhei, unde băiatul a stat 4 ani. Un timp pierdut pentru reabilitarea şi dezvoltarea copilului, recunoaşte Svetlana, mama lui Alexandru, însă o soluţie mai bună la acel moment nu a avut, deoarece îşi educa de una singură copilul.

Lucrurile s-au schimbat odată cu intervenţia Programului C4A-MD, care a sprijinit-o pe mama lui Alexan-dru în dorinţa ei de a-şi reîntoarce copilul acasă. I-a fost alături şi actualul soţ, Ilie, care a devenit pentru Alexandru un adevărat tată. Sprijinul acordat de Program s-a axat nu doar pe oferirea suportului în reinte-grarea copilului în familie, dar şi pe îmbunătăţirea condiţiilor de trai (procurarea mobilierului pentru odaia copilului, a hainelor şi a încălţămintei pentru copil), acordarea suportului pedagogic, însoţit de procurarea materialelor didactice şi a unui computer pe care Alexandru a învăţat să-l utilizeze într-un timp foarte scurt, cu ajutorul tatălui. Pentru Alexandru a fost amenajată o odaie proprie, el are obiecte personale, jucării şi manuale – lucruri de care a fost lipsit în instituţie.

“Când l-am adus acasă, foarte multe lucruri le făcea la fel ca la Orhei – mânca repede, se uita să nu-i ia nimeni mâncarea de dinainte şi întindea cuvintele foarte tare atunci când vorbea”, îşi aminteşte mama lui Alexandru. Acasă el a învăţat lucruri aparent simple, dar foarte complicate pentru un copil care nu-şi poate folosi liber mâna dreaptă şi piciorul drept - să se îmbrace şi să se încalţe singur, să-şi strângă jucăriile, să ridice şi să coboare singur 6 etaje. Mai mult decât atât, el o ajută pe mama în gospodărie - face curat, spală vesela, merge la magazin după cumpărături, iar părinţii pot pleca la serviciu liniştiţi, fiindcă sânt siguri că totul va fi în regulă şi că Alexandru va şti cum să se descurce în caz de necesitate.

În mare parte, schimbările pozitive se datorează şi faptului că Alexandru a început să frecventeze școala. El a învăţat alfabetul, cifrele, să scrie şi să citească pe silabe, poezii şi cântece. Şi nu doar atât. De fapt, a învăţat din nou să trăiască în comunitate.

S-au spulberat şi îndoielile mamei vizavi de viitorul copilului: “Mai înainte aveam îndoieli că fiul meu va putea să ducă o viaţă normală atunci când va creşte mare, că o să-şi găsească un serviciu şi că o să aibă singur grijă de sine. Acum însă sânt convinsă că o să poată, că va reuşi. Eu cred că viitorul lui va fi frumos şi plin de realizări.”

Cu un anumit suport, Ion a reușit să evite instituționalizarea

Cele mai dese motive ale instituţionalizării copiilor sânt abandonul sau decesul părinţilor, dizabilitatea fizică sau mintală, problemele de comportament, lipsa condițiilor de trai şi de a menţinere a sănătăţii, posibilităţi educaţionale reduse. Toate acestea fac parte din viaţa lui Ion, un copil de 10 ani din raionul Leova. Mama lui Ion a decedat, iar tatăl se află într-o instituţie penitenciară de unde va ieși abia peste 15 ani.

Copilul a frecventat grădiniţa din localitate apoi, timp de un an a mers la o şcoala auxiliară internat din localitatea vecină. Cei care l-au cunoscut descriau comportamentul lui ca fiind agresiv. Din această cauză, toți, inclusiv rudele, îi vedeau locul și viitorul într-o instituție rezidențială.

La finele anului 2009, CRMPP a referit cazul lui Ion Programului C4A-MD. Echipa de specialiști a intervenit cu asistență pentru stabilirea diagnosticului şi a tratamentului corect, îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale familiei, facilitarea procesului de incluziune școlară prin angajarea unui cadru didactic de sprijin, precum şi dezvoltarea unui plan de relaţionare şi interacţiune socială. În prezent, Ion merge la școală și frecventează de două ori pe săptămână Centrul de zi din Leova.

Datorită suportului din partea specialiștilor, Ion a învățat cum să utilizeze formule de politețe (de ex: va rog frumos, mulțumesc), metodele de salut (de ex: bună ziua, strânsul mânii, la revedere), să facă cumpărături cu sume mici de bani (în limita a 10 lei). În plus, comportamentul lui Ion s-a schimbat în bine - el o ajută pe bunica în gospodărie și are doi prieteni cu care își petrece timpul liber. El este foarte mândru de faptul că a învățat să numere până la 12 şi să recunoască culorile. Însăşi viaţa lui a căpătat culoare.

Succesele lui Ion i-au convins pe cei care l-au tratat cu neîncredere că locul lui nu este în instituție, ci alături de familie și prieteni. Important este să i se ofere puțin ajutor.

12


1.2 Asistenţă administrației publice locale în dezvoltarea serviciilor de asistență socială pentru persoanele cu dizabilităţi

• 23 servicii de suport pentru persoanele cu dizabilităţi au fost create de administrațiile publice locale cu suportul KHSIMA (vezi Tabelul 1), inclusiv: trei servicii de APP ►un serviciu PFS ►două SCC ►două SLP ►un serviciu de Ludoterapie în cadrul Departamentului de Neurologie al Institutului de Cercetări ►Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copiluluinouă SEM ►cinci centre de resurse în educația incluzivă ►

• 517 de persoane cu dizabilități beneficiază de aceste servicii• 58 de locuri noi de muncă au fost create în cadrul acestor servicii.

•1 Toate serviciile au fost dezvoltate în baza acordurilor de colaborare dintre KHSIMA și Consiliile raionale, prin deciziile Consiliilor raionale. Conform acordurilor semnate, KHSIMA își asumă re-sponsabilitatea de a susține toate cheltuielile necesare pentru crearea serviciilor (lucrările de reconstrucție și adaptare, crearea condițiilor de accesibilitate, dotarea cu echipament și mobilier, perfectarea documentației necesare de înregistrare a serviciului, angajarea și instruirea persona-lului), precum și pentru acoperirea cheltuielilor administrative și de întreținere a serviciilor până la preluarea acestora de către administrațiile publice raionale (cel mult doi ani). Consiliile raionale își asumă responsabilitatea de a dezvolta serviciile, a angaja personalul, a transfera copiii din instituția rezidențială în serviciile noi create, a monitoriza calitatea serviciilor prestate, a prelua integral serviciile în cel mult doi ani de la crearea lor.

1 Numărul beneficiarilor plasaţi în APP şi PFS nu sunt incluşi aici deoarece acest număr a fost inclus în numărul beneficiarilor din cadrul Serviciului de Suport Familial.

Tabelul 1 Beneficiari în servicii şi locuri de muncă create, număr

Tipul serviciului Denumirea serviciului

Servicii, unităţi

Persoane cu dizabilităţi

Locuri de muncă create

Servicii în baza

familiei

APP 3 3 3

PFS 1 1 1 Subtotal 4 41 4

Servicii comunitare

SCC 2 8 12 SLP 2 8 8 SEM 9 154 28 Centre de Resurse în educaţie incluzivă 5 93 5 Sala de Ludoterapie 1 254 1

Subtotal 19 517 54 Total 23 517 58

1 Numărul beneficiarilor plasaţi în APP şi PFS nu sunt incluşi aici deoarece acest număr a fost inclus în numărul beneficiarilor din cadrul Serviciului de Suport Familial .

13


• KHSIMA desfășoară activități de instruire și oferă mentoring continuu personalului angajat în servicii, pentru a garanta o calitate cât mai înaltă a serviciilor prestate persoanelor cu dizabilități și familiilor lor.

• Primele SCC2 au fost dezvoltate în satul Mitoc, raionul Orhei și în satul Voloave din raionul So-roca. În aceste servicii au fost transferați opt băieți din Casa internat Orhei pentru copii (băieți) cu dizabilități intelectuale severe. În doar câteva luni de trai în Casele comunitare, datorită abordării individuale, bazate pe necesități și capacități, băieții și-au îmbunătățit abilitățile de autodeservice, mobilitatea fizică, comunicarea cu semenii și personalul; au dezvoltat relații de prietenie cu per-soanele din Casele comunitare și cu membrii comunității; și-au întărit comportamentele pozitive. Unii dintre băieți au învățat să navigheze pe internet, să citească și să scrie și chiar au reușit să-și găsească rudele.

• Primele SLP3 au fost dezvoltate în orașele Orhei și Călărași. Opt adulți cu vârsta între 20 și 38 de ani au fost transferați din Casa internat Orhei pentru copii (băieți) cu dizabilități intelectuale severe în SLP. În perioada de când au fost transferați, adulții au învățat cum să aibă grijă de igiena personală, cum să-și organizeze timpul mai eficient, cum să gătească, să spele și să conviețuiască în comun. Personalul din SLP învață băieții să citească și să scrie, să se descurce în cifre, să comunice cu persoanele din comunitate, să planifice și să facă cumpărături. Doi băieți au fost angajați oficial în câmpul muncii. Băieții din SLP din Orhei au reușit să dezvolte o mică gospodărie auxiliară: cresc iepuri și găini. Toți băieții din SLP sunt membri ai grupului de au-todeterminare, unde sunt ajutați să-și perceapă rolul lor în familie, comunitate, societate; învață drepturile și responsabilitățile lor și modalitățile de apărare ale acestor drepturi.

2 SCC – Serviciul de Casa Comunitară este un serviciu de tip rezidenţial dezvoltat la nivel de comunitate, care oferă condiţii de trai, îngrijire şi asistenţă continuă persoanelor cu dizabilități intelectuale care nu pot beneficia de altă formă de protecție și sprijin. În Casa Comunitară pot fi plasați cel mult patru beneficiari.

3 SLP - Serviciul Locuinţă Protejată este destinat adulţilor cu dizabilităţi mintale, care doresc şi au nevoie de suport / servicii, care să le faciliteze o viaţă independentă în locuinţe independente. Spre deosebire de alte servicii pentru persoanele cu dizabilităţi, serviciul Locuinţă Protejată oferă un context real pentru dezvoltarea unei vieţi independente a persoanelor cu dizabilităţi mintale

La zece ani ai săi, Gheorghe a făcut primii pași în Casa Comunitară

Gheorghe se numără printre primii beneficiari ai serviciului Casa comunitară. Împreună cu alţi trei copii el a fost transferat din Casa internat pentru copii cu deficienţe mintale (băieţi) din Orhei în serviciul Casa comunitară din s. Mitoc, r. Orhei în luna august a anului curent.

Gheorghe are 10 ani. Băiatul s-a născut prematur şi a fost diagnosticat cu sindromul Down şi retard mintal sever. Mama s-a dezis de copil după naşterea acestuia.

Gheorghe este dornic de comunicare şi atenţie. Deoarece nu poate vorbi, el comunică prin gesturi. Când a fost transferat în serviciu, copilul se deplasa în scaunul rulant. Aici, în Casa comunitară, el a făcut primii paşi.

Datorită eforturilor echipei de specialişti care lucrează cu el, în prezent Gheorghe se deplasează cu susţinere, se ridică singur de la masă, se alimentează cu acurateţe, adună jucăriile în cutie şi a învăţat să îşi dezbrace singur pantalonii. În afară de aceasta, acum Gheorghe poate să folosească veceul independent şi a însuşit gesturi de indicare a necesităţilor. Atmosfera Casei i-a plăcut şi este foarte atent la însărcinările şi exerciţiile cerute de către personal. Aceasta a şi determinat, de fapt, dezvoltarea abilităţilor lui fizice.

Cel mai mult lui Gheorghe îi place să dea cu aspiratorul (cu susţinerea unui asistent) şi să fie în rol de artist imitând mişcări de dans şi cântec cu microfonul.

14


• În aprilie 2011, în cadrul Instituţiei Medico-Sanitare Publice Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului, cu suportul KHSIMA a fost creată o sală de lu-doterapie pentru copiii internați în secția de neuropsihiatrie a spitalului, de care, pînă la finele anului 2011 au beneficiat 254 copii. În cadrul acestui serviciu sunt desfășurate activități de evalu-are complexă, consiliere psihologică, recuperare şi psiho-corecţie. Consilierea psihologică este oferită nu doar copiilor, dar şi părinţilor acestora, ei beneficiind de informație despre dizabilitatea copilului şi cum să reacționeze în diverse situaţii de criză. Perioada medie de asistenţă în cadrul serviciului per beneficiar constituie 12 zile (perioada de spitalizare).

• Până la finele lunii decembrie 2011 cu suportul KHSIMA au fost create trei servicii de APP pentru copii cu dizabilități în raioanele Orhei, Ialoveni și Cantemir. În aceste servicii au fost plasați trei copii cu dizabilități intelectuale dezinstituționalizați din Casa internat Orhei pentru copii (băieți) cu dizabilități intelectuale severe. Toți cei trei copii s-au integrat foarte bine în famili-ile asistenților parentali profesioniști, regăsind aici căldura sufletească, grija și suportul necesar pentru dezvoltarea lor multiaspectuală. Copiii plasați în familiile asistenților parentali profesioniști și-au îmbunătățit sănătatea, beneficiind de o alimentație sănătoasă, corespunzătoare vârstei și fiind consultați periodic la medicii din comunitate și din centrele raionale; s-au dezvoltat din punct de vedere fizic și psiho-social; au învățat să întrețină relații cu membrii familiei și cu vecinii; doi copii au fost încadrați în școala din comunitate. Totodată, ei au însușit multe abilități ce țin de păstrarea igienei personale, de autodeservire, de îngrijirea animalelor, de pregătirea bucatelor și servirea mesei, de petrecerea sărbătorilor de familie etc.

Frații Vadim și Vitalie au trecut cu traiul în Locuința Protejată și au reușit să se angajeze în câm-pul muncii

Fraţii Vitalie şi Vadim au trăit timp de 25 de ani în Casa internat pentru copii cu deficienţe mintale (băieţi) din Orhei. Au fost plasaţi în această instituţie după decesul părinţilor. Aveau atunci câte 12, respectiv, 10 ani. De curând, însă, ei au obţinut o casă proprie, unde învaţă să trăiască independent. În luna octombrie, anul curent, băieţii au fost transferaţi în SLP din oraşul Orhei.

Acum ei trăiesc într-un mediu sigur, accesibil, dotat cu echipamentul necesar și confortabil, asemănător celui familial. Tinerii și-au ales singuri cu cine să locuiască în casă, dar și îmbrăcămintea, încălțămintea, obiectele de uz personal. De asemenea, ei pot decide singuri ce şi când să facă, cu ce să se îmbrace, ce mâncare să gătească ş.a.m.d. Împreună cu ceilalţi doi colocatari, fraţii au însuşit acţiuni de gospodărire pe care nu le-au mai făcut vreodată: călcarea hainelor, încălzirea mâncării în microundă, utilizarea maşinii de spălat etc.

Personalul din serviciu le acordă suport în păstrarea igienei personale, în organizarea vieții lor în serv-iciu și în comunitate și îi susține emoțional pentru ca ei să se simtă ca acasă, lucru de care au avut foarte puţin parte în viaţă. Deși a trecut puțin timp de când locuiesc în SLP, frații au învățat deja unele reguli de igienă, cum ar fi, de exemplu spălatul dinților în fiecare dimineață. Vitalie a învățat să se bărbierească singur. Vadim a şi început o activitate care îi place foarte mult - confecţionarea căsuţelor pentru iepuri, învățând să folosească unelte de lucru cu lemnul. Vitalie îl completează prin grija lui faţă de animale şi programul strict de hrană a iepurilor şi păsărilor pe care îi au în gospodărie. Traiul în comun în casa nouă a consolidat şi relaţia personală dintre fraţi. Acum ei se ajută și se susțin reciproc mult mai mult.

De asemenea, ei au căpătat abilităţi noi. Vitalie, care mai înainte apela la ajutorul fratelui pentru a se face înţeles, reuşeşte din ce în ce mai bine comunice verbal şi articulează cuvintele mai clar. Vadim poate să facă mâncare şi chiar are mare interes în arta gastronomică. Mai are şi vise îndrăzneţe să se însoare sau să călătorească, în special peste hotare ca să vadă condiţiile unui serviciu de genul SLP acolo.

La scurt timp după ce s-au mutat în propria casă, fraţii Crudu s-au angajat în câmpul muncii, cu acte în regulă. Tinerilor le place munca pe care trebuie să o facă la serviciu și își doresc să câștige suficienți bani pentru a se putea întreține desinestătător.

15


• Administrația raională din Telenești a creat cu suportul KHSIMA primul serviciu de PFS din Re-publica Moldova. PFS este un serviciu pentru adulții cu dizabilități intelectuale care nu au abilități de trai independent. Primul adult care beneficiază de acest serviciu a fost dezinstituţionalizat din Casa internat pentru copii (băieţi) cu dizabilităţi mintale din Orhei şi a fost plasat în cadrul unei familii din Teleneşti.

Ion se bucură de căldură, înțelegere și suport în familia asistentului parental profesionist

Anul acesta a fost cel mai frumos din viaţa lui Ion. Pe 27 iulie 2011 el a fost luat acasă, în familia unor asistenţi parentali profesionişti. Deşi au trei copii proprii, soţii Florea şi-au dorit foarte mult să îi ofere băiatului un mediu familial şi educaţia de care se bucură semenii lui.

Ion are 10 ani şi aceasta este prima lui familie. De la vîrsta de numai trei luni el a crescut doar în instituţii rezidenţiale, fără ca cineva dintre rude să îl viziteze sau să se intereseze de el. În familia asistenţilor parentali profesionişti Ion se bucură de căldura, înţelegerea şi suportul unei familii adevărate. Părinţii recunosc că schimbările pozitive au venit destul de repede - băiatul a învăţat să interacţioneze cu fraţii, cu unchii şi mătuşile. Împreună cu familia el merge la biserică în fiecare săptămână. Este foarte curios şi permanent adresează întrebări. Îi place să participe la munca de menaj împreună cu tata.

La 1 septembrie Ion a mers împreună cu toţi copiii la şcoală. Reuşita lui şcolară este una relativ bună, el reuşind să ţină pasul cu colegii săi cu ajutorul cadrului didactic de sprijin, angajat cu suportul Progra-mului C4A-MD. Materia preferată a lui Ion este matematica. Citeşte la fel de bine ca şi ceilalţi copii, deşi întâmpină dificultăţi la grupurile de litere. S-a împrietenit cu colegii de clasă, iar începînd cu luna octomb-rie Ion se întoarce singur de la şcoală.

Recent, Ion a participat, alături de alţi 7 băieţi, la expoziţia „Lumea, aşa cum o văd Eu”, unde au fost expuse mai multe fotografii realizate de el. A fost uşor de observat siguranţa şi încrederea în sine a băiatului, precum şi relaţia de apropiere şi încurajarea din partea familiei.

Mihai învață să trăiască într-o familie

Mihai a stat în diverse instituţii rezidențiale timp de 24 de ani. În prezent, el beneficiază de îngrijire şi susţinere într-un mediu familial substitutiv, unde i se oferă condiţii bune de trai şi o educaţie adecvată, în vederea sporirii abilităţilor pentru un trai independent şi integrării lui în comunitate. Adultul se află de trei luni în familia respectivă, s-a integrat foarte bine şi deja participă la activităţile cotidiene ale acesteia.

Tânărul este foarte ataşat de capul familiei, al cărui cuvânt îl preţuieşte foarte mult. Relaţia frumoasă pe care o are cu ”tatăl său” se datorează faptului că în casa internat figura maternă a fost cea dominantă, or un bărbat la 28 de ani are nevoie de compania altor bărbaţi.

Familia Creţu, care prestează serviciul de PFS, şi-a propus să-l ajute pe Mihai să devină mai indepen-dent şi mai pregătit pentru viaţa independentă. Cu suportul şi implicarea tuturor membrilor familiei, Mihai şi-a format abilităţi de menaj (sparge nuci, mătură şi spală podeaua, strânge masa, strânge iarbă, pune vreascuri pe foc şi are grijă să menţină cald în odaie, spală vesela, hrăneşte câinele).

Cel mai important lucru pe care îl menţionează familia este faptul că Mihai începe să manifeste iniţiativă în realizarea unor activităţi (întreabă pe „mama Angela” ce are de făcut pentru ziua curentă în perioada când părinţii lipsesc de acasă; când „tata” vine cu cineva în vizită şi ia masa, Mihai mănâncă împreună cu ei şi, dacă „mama” nu este acasă, strânge de unul singur masa fără a i se spună). Cu suportul “mamei” Mihai a depăşit frica de a pune vreascuri pe foc în sobă. De asemenea, el este curios şi adresează foarte multe întrebări legate de activităţile din casă şi obiceiurile familiei. Pentru următoarea etapă familia va încerca să organizeze nişte activităţi cognitive cu tânărul pentru a evalua potenţialul lui de învăţare a citirii, scrisului şi calculului.

16


• Până în prezent, KHSIMA a susținut dezvoltarea SEM4 în șapte raioane (Orhei, Soroca, Telenești, Leova, Ialoveni, Edineț, Hâncești) și două municipii (Bălți și Chișinău). Circa 154 de copii cu dizabilități și familiile lor beneficiază de suportul SEM. În rezultatul activităților desfășurate de Echipele Mobile, 13 persoane cu dizabilități au fost prevenite de instituționalizare, 12 copii au fost incluși în grădiniță, opt copii au fost incluși în școală, iar cinci copii beneficiază de instruire la domiciliu.

• KHSIMA a semnat două acorduri cu autoritățile publice ale raioanelor Orhei și Edineț în ve-derea creării serviciilor Respiro.

4 SEM – Serviciul Echipă Mobilă are drept scop de a oferi asistență socială și suport persoanelor cu dizabilități și familiilor lor în vederea incluziunii sociale a acestora și prevenirii abandonului și plasării lor în instituții de tip rezidențial. Echipa Mobilă este alcătuită, de regulă, din cinci specialiști de bază care interacționează direct cu familiile (coordonator, asistent social, psiholog, logoped și asistent medical) și doi angajați de suport (contabil și șofer). Asistența oferită de echipă este axată pe evaluarea necesităților familiei și copilului, elaborarea unui plan concret de acțiuni care prevede și implicarea membrilor comunității în susținerea acestor persoane, consiliere psihologică, evaluare și asistență medicală, asistență socială, suport pentru obținerea prestațiilor sociale, integrare în diferite servicii existente la nivel de raion etc.

Echipa mobilă i-a ajutat pe Mihai și familia sa să recapete încrederea în forțele proprii

Mihai este primul copil în familie. Datorită traumei craneo-cerebrale obţinute în timpul naşterii şi consecințelor acesteia asupra procesului de dezvoltare psiho-somatică, el a ajuns să se confrunte cu multiple probleme de sănătate - are des crize epileptice. Părinții lui Mihai au început construcția unei case, dar din considerentul problemelor financiare dificile, nu au putut s-o finiseze, amenajând cu chiu cu vai două odăițe, unde și locuiau împreună cu copiii. Deși copilul bolnav necesita o îngrijire specială, ei nu dispuneau nici de bucătărie, și nici de baie. Mama lui Mihai era într-o stare de depresie profundă, fiind epuizată atât fizic, cât şi psihic, fapt care a determinat-o să ia decizia de a-l plasa pe Mihai într-o şcoală internat.

SEM din Ialoveni a intervenit cu asistență necesară pentru a preveni instituționalizarea băiatului. Ast-fel, a fost creat un grup de suport la nivel de comunitate, care a elaborat împreună cu familia un plan individual de asistență. În conformitate cu acest plan, membrii grupului de suport și-au asumat diferite responsabilități pentru a ajutora familia în cauză. Astfel, administrația publică locală a alocat familiei 5000 de lei, iar Biserica Acoperământul Maicii Domnului – materialele de construcție rămase de la reparație pentru amenajarea bucătăriei și a băii. Tot biserica a procurat pentru Mihai produse alimentare speciale, bogate în vitamine şi minerale în sumă totală de 2000 (două mii lei). Datorită intervenţiei psihologului din cadrul SEM şi a celorlalţi specialişti, mama lui Mihai a depăşit stările depresive şi sentimentele de frus-trare și acum nu se mai gândește să dea copilul în instituţie. Îi oferă dragoste şi afecţiune ca altă dată, respectă indicaţiile specialiştilor şi are mari speranţe în legătură cu viitorul copilului. Totodată, mama s-a angajat în câmpul muncii (lucru la domiciliu) – factor important în socializarea membrilor familiei. Astfel, a apărut posibilitatea de completare a bugetului familiar fără ca mama să lipsească din familie.

De asemenea, Mihai a beneficiat de un curs de reabilitare la IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului din or. Chişinău, a fost asigurat cu un cărucior adaptat şi acum mama sa îl scoate mai des la plimbare prin curte, comunitate.

Și Daniel, fratele lui Mihai, a început să se implice, în măsura posibilităţilor sale, în procesul de îngrijire a fratelui, iar sora - să se joace cu el. Lui Mihai îi plac nespus de mult baloanele de săpun pe care le face Anastasia, îl amuză şi încearcă să le prindă sau să sufle în direcţia lor.

Drept urmare, familia și-a recăpătat încrederea în forţele proprii și privește cu optimism în viitor.

17


1.3 Asistenţă administrației publice locale în incluziunea educaţională a copiilor cu CES

• În baza unui Memorandum de colaborare încheiat cu Ministerul Educației, KHSIMA acordă suport administrațiilor publice locale din 15 comunități din Republica Moldova în procesul de incluziune școlară a copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES5 ). În proiect au fost incluse școlile care au experiență anterioară de incluziune școlară a copiilor cu dizabilități intelectuale dezinstituționalizați din Casa internat Orhei pentru copii (băieți) cu dizabilități intelectuale se-vere.

• Suportul acordat de KHSIMA comunităților în vederea incluziunii școlare a copiilor cu CES constă în următoarele:

Crearea unui mediu educațional favorabil incluziunii școlare a copiilor cu CES ► prin: pro-movarea incluziunii școlare; dezvoltarea echipelor multidisciplinare intrașcolare și capacitarea lor în evaluarea necesităților educaționale ale copiilor cu CES și elaborarea și implementarea PEI; capacitarea cadrelor didactice în instruirea și evaluarea copiilor cu CES; adaptarea cur-riculumului școlar la necesitățile copiilor cu CES; adaptarea mediului fizic la necesitățile copi-ilor cu CES; crearea unor centre de resurse în educația incluzivă la nivel de școli; asigurarea copiilor cu CES cu cadre didactice de sprijin în funcție de nevoile lor.Crearea unui mediu familial favorabil incluziunii școlare a copiilor cu CES ► prin: evalu-area mediului familiei în funcție de nevoile educaționale ale copiilor cu CES; dezvoltarea parteneriatelor cu familiile copiilor cu CES și crearea unor medii familiale favorabile pentru incluziunea școlară a copiilor; consilierea și capacitarea părinților copiilor cu CES.Crearea unui mediu comunitar favorabil incluziunii copiilor cu CES ► prin: sensibilizarea și informarea membrilor comunităţii despre dreptul copiilor cu CES la educație; necesitatea incluziunii școlare a copiilor cu CES; necesitatea susținerii procesului de incluziune școlară a copiilor cu CES de către membrii comunității.

• În rezultatul activităților desfășurate în cadrul acestui proiect, în 15 școli din republică au fost create și activează echipe multidisciplinare intrașcolare care au fost capacitate în evaluarea necesităților educaționale ale copiilor cu CES, elaborarea și implementarea PEI, evaluarea pro-greselor copiilor cu CES etc.

• Echipele multidisciplinare din 15 școli au evaluat necesitățile educaționale ale 220 de copii, 122 dintre care au fost recomandați pentru a fi incluși în lista copiilor care necesită suport supli-mentar în vederea incluziunii lor școlare.

• 38 de copii beneficiază de PEI și de cadre didactice de sprijin.

• În cinci școli au fost create Centre de Resurse în Educația Incluzivă. Circa 100 de copii beneficiază de serviciile acestor centre, inclusiv 51 de copii cu CES.

• ONG Pas cu Pas a organizat șase seminare de sensibilizare pentru pedagogi, părinți și copii în cinci școli incluzive. În anul care vine urmează să fie organizate asemenea seminare și în celelalte zece școli.

• KHSIMA a capacitat directorii adjuncți, pedagogii și cadrele didactice de sprijin din aceste școli în principiile educației incluzive și în PEI. În total au fost efectuate 699 persoane / zile instruire pentru crearea unui mediu favorabil de suport pentru incluziunea şcolară.

• KHSIMA împreună cu alte ONG-uri au elaborat o strategie de comunicare media pentru promo-varea educaţiei incluzive, care a fost inclusă în strategia de comunicare a Ministerului Educației. În cadrul acestei strategii, KHSIMA a elaborat două filmuleţe de auto-reprezentare privind educaţia incluzivă a copiilor cu dizabilităţi mintale (www.inclusion.md ) și un supliment la ziarul ”Săptămâna” (9000 de abonați) cu reflectarea aspectelor educaţiei incluzive.

5 Activităţile ce țin de incluziunea școlară a copiilor cu CES sunt finanţate din cadrul Proiectului Acces Egal la Educaţie susţinut de OSI Early Childhood Program şi complementează activităţile implementate de Programul Comuni-tate Incluzivă-Moldova.

18


• Adițional la cele 15 comunități aprobate de către Ministerul Educației pentru pilotarea educației incluzive, echipa KHSIMA promovează și implementează educația incluzivă încă în 11 școli, în care au fost integrați 20 de copii cu dizabilități intelectuale dezinstituționalizați din casa - internat Orhei sau preveniți de instituționalizare. În toate aceste școli au fost create echipe multidisciplin-are școlare care au evaluat necesitățile educaționale ale copiilor și au dezvoltat PEI. Toți copiii beneficiază de cadre didactice de sprijin care sunt susținute financiar de KHSIMA până la dez-voltarea cadrului legal și preluarea acestora de către stat.

• În vederea asigurării durabilității procesului de incluziune școlară a copiilor cu CES, KHSIMA a acordat asistență tehnică Ministerului Educației în elaborarea Proiectelor Regulamentului și standardelor școlii incluzive. Regulamentul și standardele școlii incluzive au fost discutate cu instituțiile de resort și ONG-urile din domeniu si sunt în proces de pilotare în școlile pilot.

În fiecare dimineață Gheorghe fericit merge la școală…

În fiecare dimineață Gheorghe se scoală, se spală pe față, se îmbracă, ia micul dejun și merge, împreună cu cele două surori mai mici, la școală. Aici, cu ajutorul cadrului didactic de sprijin și al colegilor, Gheor-ghe învață să scrie, să citească și să numere. Acesta este primul lui an la școală. Până anul trecut, Gheo-rghe a locuit timp de 6 ani în Casa internat pentru copii cu deficiențe mintale (băieți) din Orhei, unde nu a avut posibilitatea să beneficieze de instruire. Dizabilitatea intelectuală și comportamentul problematic al băiatului, pe care părinții nu știau cum să-l gestioneze, i-au forțat să-și plaseze feciorul în casa internat.

În 2010 însă, cu suportul specialiștilor din cadrul Programului Comunitate Incluzivă - Moldova, părinții lui Gheorghe au reușit să găsească soluții pentru cele mai stringente probleme legate de copil și au decis să-l ia acasă. Pe lângă suportul de ordin material (amenajarea camerei copiilor, procurarea îmbrăcămintei etc.) primit din partea Programului, Gheorghe beneficiază și de sprijin în incluziunea școlară. Astfel, inițial echipa multidisciplinară a evaluat necesitățile educaționale ale lui Gheorghe și a elaborat un PEI. După care, a fost angajat un cadru didactic de sprijin, care l-a pregătit individual pe Gheorghe de școală, reieșind din necesitățile lui educaționale.

În prezent băiatul, care are 12 ani, frecventează zilnic şcoala din comunitate, împreună cu toți copiii, a învăţat să se conformeze normelor de comportament și este fericit alături de părinți, surori și bunică.

19


1.4 Consolidarea capacităţilor reprezentanţilor comunităților, prestatorilor de ser-vicii şi echipei C4A-MD în domeniul serviciilor sociale bazate pe comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi

• Pe parcursul perioadei 2009 – 2011, Programul C4A-MD a furnizat 4953 persoană/zile de instru-ire, care sunt focusate pe îmbunătăţirea capacităţilor reprezentanţilor comunităţilor, prestatorilor de servicii, părinţilor şi echipei Programului C4A-MD (Figura 3).

• 36% din activitățile de instruire (1784 persoană / zile de instruire) au fost focusate pe reprezentanții comunităților: seminare de o zi pentru grupurile intersectoriale din 45 comunități partenere în ve-derea sensibilizării populației privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi mintale şi modalităţile de susţinere a incluziunii lor socială, seminare de două zile pentru prestatori de servicii din dome-niul dizabilităţii din 19 raioane şi asistenţi sociali comunitari privind serviciile de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, mese rotunde de prezentare a Programului etc.

• 25% din activitățile de instruire (1220 persoană / zile de instruire) au fost focusate pe prestatorii de servicii, în special pentru personalul din serviciile noi create în cadrul Programului C4A-MD. Tematica acestor instruiri variază de la astfel de subiecte generale precum “Servicii de incluzi-une socială a persoanelor cu dizabilităţi mintale”, „Managementul de caz în asistenţa socială a persoanelor cu dizabilităţi”, pînă la subiecte specifice în funcție de serviciul în care activează per-sonalul care participă la instruiri (“Abilităţi profesionale specializate pentru prestatorii serviciului APP”, “Instruirea inițială a personalului din serviciul Echipa Mobilă”, „Elaborarea documentelor de înregistrare a Casei Comunitare drept instituţie publică la Ministerul Justiţiei al Moldovei” etc).

• 26% din activitățile de instruire (1282 persoană / zile de instruire) au fost focusate nemijlocit pe echipa Programului C4A-MD, care în mare parte au fost realizate de experți din cadrul organizației KHS din SUA.

• 13% din activitățile de instruire (667 persoană / zile de instruire) au fost desfășurate cu părinții persoanelor cu dizabilități. Scopul acestor activităţi este de a sensibiliza şi de a informa părinţii, de a le schimba atitudinea faţă de copiii lor şi de a îmbunătăţi relaţiile părinte-copil în vederea reintegrării copiilor în familie sau evitării instituţionalizării lor. Un exemplu de succes în acest sens îl au școlile de vară organizate în cadrul Programului care oferă părinților și copiilor posibili-tateade a participa timp de 4-5 zile la diferite activităţi sociale şi educaţionale.

• Toate activitățile de instruire sunt desfășurate într-o manieră interactivă, oferind participanților posibilitatea de a-și exprima opinia și de a implementa în practică, în diverse activități individu-ale sau de grup, informația de ordin teoretic acumulată în cadrul instruirii. În toate activitățile de instruire se pune accent pe Valorizarea Rolului Social al persoanelor cu dizabilități și pe respect-area drepturilor acestora.

• 95% din participanți au apreciat înalt instruirile de care au beneficiat şi au menţionat că informaţia acumulată este foarte utilă pentru activitatea lor zilnică.

Figura 3

20


Capitolul 2. Dezvoltarea cadrului legal şi normativ pentru reglementa-apitolul 2. Dezvoltarea cadrului legal şi normativ pentru reglementa-rea serviciilor noi create

• Dezvoltarea cadrului legislativ normativ privind serviciile sociale comunitare presupune acorda-rea suportului tehnic MMPSF și elaborarea în parteneriat a proiectelor de acte legislative și nor-mative privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Acest parteneriat se bazează pe o metodologie de lucru adoptată de comun acord de către KHSIMA și MMPSF care presupune:

Elaborarea studiilor privind practica internațională în crearea și prestarea diferitor servicii so- ►ciale pentru persoanele cu dizabilități;

Elaborarea conceptelor de servicii, care urmează a fi reglementate, în baza evaluării comple- ►xe a necesităților beneficiarilor/potențialilor beneficiari;

Identificarea și documentarea bunelor practici implementate la nivel național/local de către ►autoritățile administrației publice locale și/sau de către organizațiile societății civile;

Pilotarea noilor servicii sociale; ►

Elaborarea proiectelor de Regulamente-cadru și a standardele minime de calitate a noilor ►servicii sociale;

Consultarea conceptelor și ulterior a proiectelor de acte normative cu prestatorii de servicii ►sociale, cu persoanele cu dizabilități și îngrijitorii acestora;

Monitorizarea procesului de consultare oficială a proiectelor de acte normative cu minis- ►terele de resort, reprezentanții APL, sindicatelor, patronatelor, asociațiilor persoanelor cu dizabilități;

Elaborarea manualelor operaționale (ghidurilor metodologice) pentru noile servicii sociale re- ►glementate etc.

• Printre rezultatele principale ale colaborării dintre KHSIMA și MMPSF în dezvoltarea cadrului legal în domeniul dizabilității putem menționa:

Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013) – adoptată de Parla- ►mentul RM prin Legea nr. 169 din 09.07.2010;

Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea serviciului social ”Locuință prote- ►jată” și Standardele minime de calitate aprobate prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 711 din 09.08.2010;

Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea serviciului social ”Casă comunita- ►ră” și Standardele minime de calitate aprobate prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 936 din 08.10.2010;

Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea serviciului social ”Echipă mobi- ►lă” și Standardele minime de calitate aprobate prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 722 din 22.09.2011;

Proiectul de Lege privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi aprobat prin Ho- ►tărîrea Guvernului RM, care urmează a fi adoptat de către Parlament (proiect înregistrat în Parlament cu nr. 2734 din 12.12. 2011 în proces de examinare);

• În prezent KHSIMA și MMPSF lucrează la definitivarea reglementării altor trei servicii sociale precum ”Asistența personală”, ”Plasamentul familial specializat” și ”Respiro”, precum și la manu-alele operaționale ale serviciilor reglementate.

21


Capitolul 3. Dezvoltarea mediului comunitar de suport prin schimba-rea atitudinilor şi comportamentelor populaţiei cu privire la persoanele cu dizabilităţi• Dezvoltarea mediului comunitar de suport prin schimbarea atitudinilor și comportamentelor populației

este un proces care urmărește prevenirea discriminării și stigmatizării persoanelor cu dizabilități, informarea şi schimbarea atitudinii față de aceste persoane, promovarea drepturile omului și advo-cacy și abilitarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi a membrilor familiilor acestora.

• Aceste obiective sunt realizate de GACSM1 cu susţinerea Open Society Foundations / Health Me-dia Initiative și a Fundației Soros-Moldova. Activitatea acestui grup este coordonată de KHSIMA.

• GACSM a elaborat şi implementează o Strategie media cu scopul de a spori cunoştinţele şi gradul de acceptare în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale.

• Strategia se axează pe promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a imaginii lor pozitive prin: emisiuni la Radio, TV, publicaţii în presa scrisă, istorii video, foto și scrise despre persoane reîntoarse din instituțiile rezidențiale și integrate cu succes în familie și comunitate şi acţiuni de au-toreprezentare. De asemenea, sunt organizate diverse instruiri pentru persoanele cu dizabilități și membrii familiilor lor privind dezvoltarea abilităților de autodocumentare și tehnicilor de realizare a materialelor media, utilizarea echipamentului foto/video (inclusiv cum să te filmezi singur pe tine), precum și implicarea în activități de auto-reprezentare și advocacy.

• Pînă în prezent, au fost dezvoltate / organizate: pagina web www.inclusion.md care conține informații cu privire la toate activitățile desfășurate de grup; 11 filme de promovare a incluziunii sociale a per-soanelor cu dizabilități; 7 emisiuni radio; un supliment la revista Săptămîna distribuit în 9170 exem-plare; 81 persoane / zile de instruire (copii cu dezabilități și părinți) în tehnici de autodocumentare precum utilizarea camerei de filmat și a aparatului foto. În total, au fost difuzate peste 280 minute de materiale audio (la radio), peste 28 minute de materiale video (la TV) şi 28 materiale text - ştiri / reportaje (în ziare, reţele sociale, pagini web, bloguri etc., cu excepţia www.inclusion.md şi http://khsima.wordpress.com/).

• Activitățile de instruire în tehnici de autodocumentare desfășurate pînă acum au avut un rezultat imens atît asupra copiilor, cît și asupra părinților acestora. Astfel, 22 copii cu dezabilități mentale au participat la Expoziția fotografiilor „Lumea, așa cum o văd eu” organizată în incinta MMPS în 2009, 2010 şi 2011 în care au fost expuse fotografii făcute de persoanele cu dizabilități. Dezvoltarea abilităților de mînuire a echipamentului, a capacităților de autodocumentare și realizare a materiale-lor media au motivat persoanele cu dizabilități și membrii familiilor lor să se implice direct și indepen-dent în promovarea drepturilor proprii.

1 Membri ai GACSM sînt organizațiile: KHSIMA, Asociația Obștească “Femeia şi Copilul – Protecţie şi Sprijin” din Criuleni, Asociația “Somato” din Bălţi, Centrul “Speranţa” și Centrul de Intervenție Precoce “Voinicel” din Chişinău.

Filmul ”Întoarcerea acasă”

În Moldova există multe familii care au fost forţate să-şi plaseze copii în instituţii rezidenţiale din cauza sărăciei sau a lipsei serviciilor alternative în comunitate. Familia Tcaci este una dintre numeroasele familii care au trecut prin această experienţă tristă şi dureroasă. În urma instruirilor de autodocumentare la care au participat membrii acestei familii au realizat un film ce relatează istoria fiului lor Stas care, după 6 ani petrecuţi în Casa internat pentru copii cu deficienţe mintale (băieți) din Orhei, s-a reîntors în familie. Ulte-rior filmul a fost făcut public pe internet și în cadrul activităților de informare și sensibilizare ale KHSIMA.

Familia Tcaci speră că istoria lor personală poate servi drept exemplu pentru alte familii, copiii cărora încă mai trăiesc în instituţii şi, de asemenea, va contribui la schimbarea opiniei publice despre copiii cu dizabilităţi.

Filmul se numește ”Întoarcerea acasă” și poate fi vizionat pe internet:http://www.youtube.com/watch?v=qkrCxbcz-FI ; http://inclusion.md/ro/videogallery/9

Totodată, o altă persoană care a participat la activitățile de instruire, și-a creat un blog personal (http://dianajalba-jalbadiana.blogspot.com/) cu scopul de aschimba atitudinea societății față de persoanele cu dizabilități.

22


PROGRAMUL COMUNITATE INCLUZIVĂ – MOLDOVA ÎN IMAGINI

Asistență Parentală Profesionistă și Plasament Familial Specializat

Reintegrare familială și prevenirea instituționalizării

23



Locuinta Protejată

Casa Comunitară

24



Echipa Mobilă

Autodocumentare

25



Incluziune școlară

26


Note

27


28


str. Mihai Kogălniceanu 81/3,or. Chişinău, Republica MoldovaTel.: +373 22 92-91-98, 23-33-22Fax: +373 22 24-00-03E-mail: [email protected]: www.keystone.md http://www.inclusion.md

Documents

PROGRAMUL COMUNITATE INCLUZIVĂ – MOLDOVA: OBIECTIVE … · • Copii cu dizabilități mintale cu risc sporit de a fi plasați în Casa internat pentru copii cu deficiențe mintale