-Interventii Psihoterapeutice Cu Copii Si Adolescenti

  • Published on
    16-Jan-2016

  • View
    22

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

interventii

Transcript

  • INTERVENTII PSIHOTERAPEUTICE CU COPII SI ADOLESCENTISPERANTA POPESCUDoctor in psihologiePsiholog principal clinicianPsihoterapeut Specialist

  • MODEL PENTRU PRACTICAREA PSIHOTERAPIEI CU COPII SI ADOLESCENTITulburarile de dezvoltare: evaluarea pe mai multe dimensiuni ale dezvoltarii si mai putin in manifestarea unor simptome specifice.Evalurea se va raporta la nivelul stadiului de dezvoltare specific etapei de varsta a copilului.Importanta contextului social si educational privind stimularea.Diferente privind subiectivitatea celor care informeaza.

  • EVALUAREA IN VEDEREA PSIHOTERAPIEIParintii relateaza explicit unele manifestari comportamentale.Copiii exteranalizeaza emotii si manifesta jena fata de abuzuri exercitate de adult.Includerea parintilor in evaluare este importanta pentru realizarea aliantei terapeutice si pentru realizarea consilierii de familie.Este importanta intelegerea in cadrul evaluarii a sentimentelor, emotiilor, cognitiilor care insotesc comportamentele problema.

  • EVALUAREA IN VEDREA PSIHOTERAPIEIDecizia de tratament va fi adaptata nivelului cognitiv, de limbaj si social al copilului.Metode: jocul interactiv, tehnicile proiective, desenul faciliteaza comunicarea cu interventionistul.Jocurile de rol, papusile, animalele, micile figurine permit exprimarea spontana.Desenul reprezinta o fereastra prin care se poate privi lumea interna a copilului si prin care se pot evalua anumite functii non-verbale.Se indica aceste tipuri de evaluari copiilor cu varste pana la 10 ani.

  • PSIHOTERAPIA Psihoterapia individuala: indicata pentru copii care manifesta simptome ego-distonice (anxietatea, depresia, denegarea abuzului), alte retarduri care privesc diferite arii comportamentale.Terapia de familie: in cazul modificarilor comportamentale ca rezultat al distorsiunilor de comunicare in familie.Schimbarea indusa prin terapie se face prin activarea tuturor verigilor care compun sistemul de familie.Terapia de grup: orice suferinta psihiatrica care interfereaza cu cognitia sociala sau comportamentala, de la depresie la tulburarea de invatare poate forma o baza pentru terapia de grup.Terapia in mediul de viata al copilului: asistarea infara institutiei.Riscurile dependentei terapeutice: confirmarea neputintei, intretinerea castigului secundar fata de comportamentul regresiv al copilului.

  • PSIHOTERAPIATratamente combinate: terapia individuala si cea de familie alaturi de medicalizarea suferintei.Decizia privind psihoterapia si tehnica cea mai potrivita este ghidata de scopurile terapeutice.Comportamentul este in general influentat de o anumita dinamica interpersonala : ex: buc-emisarul, disciplina inconsistenta, ajutorul neconditionat, etc.

  • PSIHOTERAPIACarl WITHEAKER: Pentru a deveni matur,trebuie sa fii mai intai imaturComportamentele copiilor in cadrul intalnirilor terapeutice sunt adevarate mesaje metaforice privind comportamentul familiei.Mara SELVINI: rolul terapeutului este acela de a stimula rolurile parentale.Eric BERNE: sugereaza jocul in cadrul povestilor impreuna cu parintii.

  • FUNCTIILE TERAPEUTICE ALE JOCULUIRolul central al jocului in terapia copilului a fost comparat cu hipnoza, asociatia libera si fantezia in psihiatria adultului (Hug-HELMUTH, ERICKSON, 1950).EKSTEIN si FRIEDMAN (1957): jocul este calea regala prin care se ajunge la inconstientul copilului.Jocul serveste patru functii: descarcarea energiei, dominarea anxietatii, experimentarea si dezvoltarea unor noi deprinderi pe calea modelarii.Prin joc copilul intoarce pasivul in activ si rearanjeaza realitatea astfel incat trauma poate fi prelucrata la nivel constient.Jocul de rol implicand alte persoane sau interpretarea mai multor personaje ilustreaza aspectul comunicativ al acestuia.Categorii ale terapiei de joc: terapeutul participa direct in joc, joc de societate, observator prin interventii non-directive.

  • STABILIREA GRANITELOR IN JOCDescarcarea impulsivitatii copilului si rolul contratransferului.Restrictia.Gesturi si cuvinte care linistesc.Inabilitatea de a tolera spontaneitatea poate conduce la reactii punitive premature din partea terapeutului.

  • SCOPURILE TERAPIEI DE JOCRelatia de joc hraneste dezvoltarea de noi identificari, prelucreaza transferul distorsiunilor si corecteaza experientele emotionale (ex.: psihodrama copilului).Catharsis-ul permite descarcarea afectelor reprimate.Dobandirea unui nou comportament.Ridicarea blocajelor care impiedica dezvoltarea.Atenuarea distorsiunilor adaptarii.

  • EVALUAREA TERAPIEI PRIN JOC

  • AFFECT PLAY SCALE (APS)Play Therapy Observation Instrument (PTOI),Adaptat de PERRY (1991), evalueaza planul de interventie initiat pentru copil si are valoare prognostica.Subscale: (1) inadecvare sociala; (2) disconfort emotional; (3) implicarea fanteziei.PTOI este eficient in evaluarea schimbarilor care au loc in urma efectuarii psihoterepiei la copil (psihodinamica, centrata pe client.)

  • PLAY THERAPY OBSERVATION INSTRUMENTSubscala evaluarii emotionale identifica valorile dispozitiei: teme agresive, conflicte, anxietate.Inadecvarea sociala cuprinde evaluarea: bizareriilor comportamentale, excluderea terapeutului din activitati, rigiditatea gesturilor, raspunsuri ostile la interventii sau retragere.Implicarea fanteziei este evaluata prin: implicarea fantasmatica a copilului in construirea povestirilor, raportul dintre refugiul copilului in fantezie si pastrarea simtului realitatii, rolurile pe care le joaca.

  • THE AFFECT PLAY TASK

  • THE AFFECT PLAY TASKCuprinde sarcini standardizate de joc pentru copii de varste cuprinse intre 6-10 ani.Doua papusi umane: un baiat si o fata.Sedinta se filmeaza.Instructaj: Am aici doua papusi , mie imi place sa privesc copiii cum se joaca. Poti sa faci papusile sa vorbeasca tare. Sunt si cuburi cu care poti sa construiesti.Joaca-te cum iti place tie.

  • THE AFFECT PLAY TASK

  • EVALUAREA CU APTSe evalueaza o varietate de categorii de afect: fericire, placere, tristete, ura, agresivitate, teama, frustrare, dezamagire, competitie, oralitate (codificare:1-5)Fantezia in joc: organizare, complexitate, imaginatie (codificare:1-5)Se obtine un scor de integrare afectiva, se poate evalua integrarea cognitiva a copilului.Predictivitate privind dezvoltarea gandirii divergente.Relatia dintre scorurile semnificativ pozitive la APT si exprimarea emotiei in cadrul memoriei narative.Unii copii pot exprima raspunsuri complexe la intrebari care privesc situatii, ex.: Povesteste-mi un moment in care tu ai fost trist?

  • EXPRIMAREA AFECTELOR IN JOC:COPIL, 6, ani, scor inalt la APT, calitate inalta a fantezieiDaialog intre papusiHai sa construim un bloc inaltNu, nu vreau. (agresivitate)Eu vreau (agresivitate)Hei, da-mi cuburile(agresivitate)Ei bine am sa incep fara tine.(frustrare,dezamagire)Nu este vina mea, este a ta. (agresivitate)Oh, mai bine ma apuc de lucru, sa pun scara.(frustrare, dezamagire)Haide,fii sora mea (afectiune).

  • Exprimarea afectelor in jocCaz clinicDaca o pui in varf te spun mamei.(agresivitate)Dar cum sa fac altfel? (teama, anxietate)Bine, atunci construim impreuna.Vom construi un bloc. (bucurie, placere)Ce mai facem acum?Nu stiu.Hai sa facem o piata.Sa facem o piata este plictisitor.(frustrare)Nu, nu este, putem face multe lucruri dragute in piata (fericire, placere)Intotdeauna m-am zgariat pe maini.(tristete,ranire)Bine, dar daca vei fi atenta, nu se va mai intampla.(compasiune)

  • CREATIVITATEA

  • INVATAREA PRIN JOCAbilitati de exprimare a emotiilor.Abilitati comportamentale.Jocul are functie de adaptare in viata reala, dezvolta imaginatia, stimuleaza creativitatea (SMITH, SUTTON, 1994)Play terapia plasata in contextul teoriei lui LESLIE (1997) asupra cunoasterii: subiectii manipuleaza meta-reprezentari pentru a face inferente si predictii, pentru a intelege lumea, pentru a distinge intre fantezie si realitate.

  • TERAPIA PRIN JOCIn timpul jocului se dezvolta manipularea reprezentarilor (SINGER, 1994).Terapia prin joc este asumata in cadrul unor training-uri care se desfasoara in contextul clinic/terapeutic si in contextul academic.SIMLANKY (1968), Izrael a experimentat jocul socio-dramatic cu copii de varste cuprinse intre 5-6 ani, 90 min./zi, 5 zile/sapt., 9 sapt.si a constatat schimbarea semnificativa a abilitatilor de cunoastere prin noi achizitii raportat la lotul martor.DANSKY (1980):Antrenamentul prin joc dezvolta imaginatia copilului, imbogatind-o prin noi deprinderi de cunoastere.D.SINGER si J.SINGER (2002),au scris un manual pentru parinti si profesori in care prezinta metode de interventie prin joc pentru dezvoltarea imaginatiei la copil si dobandirea unor noi comportamente.( Ex.: Mersul la restaurant: invata sa socoteasca, sa manance singur, deprinderi de autoservire,s.a.)

  • TERAPIA PRIN JOCHELENDOORN (1994), a elaborat un program de joc imaginativ cu copii si adolescenti retardati (v.m.=2-3 ani).Durata: 3 luniProgramul cuprindea opt teme de joc, fiecare tema respectand 6 pasi consecutivi:1. Material de joc functional fara pretentie, folosit zilnic.2. Activitati de joc realizate cu personaje simbolice.3. Introducerea unor elemente speciale atunci cand jocul simuleaza o situatie reala, creeaza noi credinte.4. Extinderea acestor credinte, valori asupra unor persoane simbolice.5. Extinderea numarului schimbarilor.6. Legarea temelor de joc, una de cealalta, dezvoltand o poveste in joc.

  • PROGRAM PILOT-MODELE DE INTERVENTIE PRIN JOCMELISSA MOORE, MAUREEN WILLIAMS (SANDRA W. RUSS, 2004, Play Child Developement and Psychotherapy, LEA).Studiul s-a realizat pe 13 copii de 6-7 ani.Lucrul cu copii, individual, 30 min., 5 sedinte/saptamana, durata: 4-5 saptamani.Se folosesc o varietate de jucarii: animale, papusi umane, lego.Se cere copiilor sa construiasca povesti care au un inceput, o intriga si un deznodamant.

  • PROGRAM-PILOT

  • PROGRAM-PILOT

  • PROGRAM-PILOT

  • PROGRAM-PILOTGRUPUL 1Grupul este un grup de joc si fantezie.Scopul: organizarea fanteziei si imaginatiei.Se vor aborda teme variate pentru imaginarea unor povestiri, folosind jucarii.Exemple: Prima zi de scoala, La culcare, La zoo, Esti un vrajitor,Zana cea buna,O plimbare pe vapor , s.a.Terapeutul va repovesti cu voce tare ceeea ce se intampla in timpul jocului.Se va incepe cu povestiri simple, continuand cu cele mai complexe.

  • PROGRAM-PILOTGRUPUL 2Grupul 2 este un grup de joc emotional.Se urmareste cresterea gradului de exprimare al emotiilor.Copiii sunt incurajati sa construiasca povesti cu teme care contin tristete: Prietenul tau pleaca din cartier, Cainele tau s-a ratacit.Teme fericite: Ai o bicicleta noua, Este ziua ta de nastere, La picnic.Teme de impartasire: Pregatesti un cadou pentru prietenul tau, Faci un desen pentru ziua mamei, Faci prajituri impreuna cu mama, s.a.

  • INTERVENTIA PRIN JOCSe pot crea teme care privesc sentimente de dezamagire, de furie, de teama.Studiile confirma dezvoltarea prin joc a organizarii imaginatiei si afectivitatii.Dezvoltarea abilitatilor de invatare si adaptare in scoala si gradinita.Utilizand evaluarea efectelor jocului in psihoterapie se pot fixa scopuri terapeutice clare si de lunga durata.

  • INTERVENTII PRIN JOC DE LUNGA DURATAProgramele de interventie prin joc sunt incurajatoare prin efectele demonstrate in ceea ce priveste dezvoltarea abilitatilor de joc la copil care influenteaza evolutia altor procese psihice si calitati ale acestora precum creativitatea.Christie (1994) sugereaza : folosirea acestui tip de tratament pe timp indelungat de cateva luni sau cativa ani, astfel asigurandu-se dobandirea deplina a unor aptitudini.Folosirea pe scara larga a unor variabile dependente.Varsta, nivelul de dezvoltare al unor abilitati, valorile educationale, sunt cateva variabile care pot media efectele unui program de interventie prin joc.

  • TERAPIA PRIN ARTAInterventia prin joc si arta este privita prin prisma dezvoltarii incepand cu cele mai timpurii faze ale exprimarii artistice (faze senzoriomotorii si preoperationale ale lui Piaget de la 0 la 7 ani).Pentru copiii cu tulburari in dezvoltare de ordin cognitiv, fizic, emotional se pot folosi materiale care apartin pre-artei (apa, nisip, lut)Selectarea materialelor se poate face in functie de anumite variabile ale dezvoltarii.

  • TERAPIA PRIN ARTA

  • EVALUAREAEvaluarea structurala a materialelor pre-artei, observand modul in care subiectul utilizeaza mediile in termenii orientarii, manipularii si ai organizarii.Evaluarea orientarii: se face prezentand medii diferite calitativ (fluid, solid) si se noteza raspunsul (aversiv, pozitiv).Alte sarcini examineaza aptitudini manipulative (scoaterea, turnarea, lovirea) si organizationale (combinarea,continera).Evaluarea ofera informatii privind: nivelul de dezvoltare al subiectului in utilizarea materialelor, utilizarea formatelor structurate/nestructurate si capacitatea de a exprima afecte.

  • CAPACITATEA DE EXPRIMARE A AFECTULUINivelele exprimarii afective sunt evaluate verbal si non-verbal.Pentru a identifica modalitatea preferata se pot prezenta experiente vizuale, tactile,kinestezice, olfactive si gustative. Se noteaza raspunsurile pentru a dezvolta strategiile de tratament care vor atrage interesul subiectului.Ex.: pentru forma auditiva de autostimulare a subiectului (scoate sunete nearticulate) se pot declansa stimuli auditivi facuti de terapeut (lovirea lutului de masa, batut din pame,lovirea cu creionul).

  • Terapie: faza senzoriomotoriePiaget: prima faza a dezvoltarii intre 0-2 ani.Corpul, prima jucarie, Freud.Eu versus non-eu, Winnicott (diferentierea dintre imputurile kinestezice si cele senzoriale).Miscarile practicate fara materilale(inchiderea si deschiderea mainii) pot fi folosite in manipularea materialelor.Se poate incepe cu mediile pre-artei, avand ca obiectiv dezvoltarea capacitatilor senzoriale, perceptuale si motorii.Materialele pre-artei includ elemente sigure, digerabile si manipulabile (blana, faina, pene, nisip, apa,etc.)

  • FAVORIZAREA ATASAMENTULUI, DIFERENTIEREA SINELUI, A CELUILALT SI A OBIECTULUI.Dezvoltarea interventiilor terapeutice potrivite pentru subiectii cu tulburari in dezvoltare se pot identifica trei faze de lucru potrivit acestui stadiu senzoriomotor:1. Subiect cu dependenta extrema si dezorientare: terapeutul foloseste materiale simple(fasole,frunze) favorizand investigarea(prin auz, miros, gust).2. Subiect care raspunde semnelor interpersonale, terapeutul favorizeaza imitatia in procesul jocului (ex.:miscarea in oglinda a mainii inainte-inapoi in manevrarea lutului, a plastelinei).3. Subiect cu initiativa si reciprocitate in joc:terapeutul este activ ajutand pacientul sa foloseasca materialele (culori, lut)In faza senzoriomotorie terapeutul integreaza informatia senzoriala prin rafinarea schemelor motorii simple: desenzibilizarea emotionala a subiectului utilizand texturi graduate asociate cu afecte ale vocii si gesturilor diferentiate.

  • Terapie: faza preoperationalaSubiectul functioneza intre varstele de 2-7 ani.Aspecte psihologice: progres intre reprezentare si simbolism, dezvoltarea limbajului, a afectivitatii si gandirii preoperatorii.Materilale: nisipul, apa, culorile, investigarea materialelor artistice cu ajutorul...

Recommended

View more >