Upload
didu91
View
89
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
TUMORI CUTANATE MALIGNE
TUMORI CUTANATE MALIGNE
Celule de origine
Tumora malignă
Keratinocite Epiteliom bazocelular Keratinocite Epiteliom spinocelular Melanocite Melanom malign Fibroblaşti Dermatofibrosarcom Limfocite Limfoame
Non-cutanată Metastaze cutanate
EPITELIOM BAZOCELULAR
EPITELIOMUL BAZOCELULARSin. Carcinom bazocelular /
Bazaliom Carcinom anexial al pielii
tumoră provenind din celulelegerminative primitive ale pielii –epiteliul cutanat şi anexele pielii
Caracteristici
se dezvoltă aproape exclusiv pe pielea ceconţine foliculi piloşi
are o malignitate *locală*, nu determinămetastaze
nu se localizează pe mucoase localizare predilectă în 2/3 superioare ale feţei cea mai frecventă tumoră malignă a pielii
Factori favorizanţi radiaţiile solare – prin cumularea
efectelor nocive predispoziţie genetică radiaţiile X – induc frecvent
epiteliomatoza bazocelulară arsenicismul – profesional şi terapeutic vârsta între 50-80 de ani rasa albă, blonzi tenul gras, seboreic sexul masculin persoane cu activităţi prelungite la
soare – agricultori, grădinari, pescari,marinari
Leziuni preepiteliomatoase
keratoze solar-senile xeroderma pigmentosum nevul sebaceu Jadassohn cicatrici, radiodermite
Localizare 2/3 superioare ale feţei rar pe trunchi, gât şi membre nu se localizează niciodată pemucoase
SIMPTOMATOLOGIE
Perla epiteliomatoasă papulă translucidă, de culoarea pielii dispunere în cerc delimitând o zonă de
tegument Nodul
roz, translucid cu telangiectazii consistenţă elastică cu tendinţă de ştrangulare a bazei
Ulcer diametru de 1-1,5 cm curat, margini drepte margini neinfiltrate evoluţie tenebrantă, având capacitatea de a
perfora structurile subiacente Asimptomatic
Forme clinice
E.b. perlat zona de tegument delimitată de şiragul de perle
epiteliomatoase este indemnă E.b. perlat-cicatricial
placă cicatricială delimitată de chenarul perlat E.b. perlat – pagetoid
placă eritemato-scuamoasă cu chenar perlat E.b. perlat – sclerodermiform
placă scleroasă indurată cu chenar perlat E.b. ulceros = Ulcus rodens
margini tăiate drept, curate, bine delimitate chenarul perlat poate lipsi
E.b. nodular = globulos prezenţa nodozităţii
E.b. multiplu = epiteliomatoză
Complicaţii Epiteliom tenebrant
mai frecvent la nas, urechi, ochi,distrugeri tisulare subiacente
Epiteliom pigmentar pigmentare neomogenă şi
incompletă cu melaninăEvoluţie
favorabilă nu metastazează niciodată
Ex. Paraclinice Ex. histopatologic
dispunerea în palisadă a celulelor(similar scândurilor din gard ,imitând structura stratului bazal)
Diagnostic diferenţial Epiteliomul spinocelular – localizare în 1/3-a inferioară a
feţei, adenopatie, nu prezintă perleepiteliomatoase
Epiteliom intermediar – în acelaşi sector o asociere deelemente bazocelulare şi spinocelulare
Epiteliom mixt – un sector aspect de bazocelular, în altsector elemente de spinocelular
Melanomul malign – nu prezintă perle epiteliomatoase,culoarea mai neagră, omogenă, halou roşu-violaceu
Moluscum contagiosum – în forma cu leziune unicăimpune diagnostic histopatologic, nodozitateaeste ombilicată
Keratoze solar-senile – pete galben-brune cu hiperkeratoză
EPITELIOAME MIXTE ŞI
INTERMEDIARE
Tratament Excizia chirurgicală – cea mai sigură metodă şi
în special în localizările faciale, formeletenebrante, ulcerate
Radioterapie de contact – pentru leziuni mici şisuperficiale
Diatermocoagularea – indicaţii din ce în ce mailimitate, datorită modului de lucru în orb
Criocauterizarea – două congelări consecutive la–30 şi –50 grade C
Chimioterapie locală – 5 fluorouracil 5%(Efudix)
Laserterapia – rezervată leziunilor de dimensiunimici
EPITELIOM SPINOCELULAR
EPITELIOMUL SPINOCELULARSin. Carcinom spinocelular
tumoră malignă de origine epidermică,infiltarativă şi destructivă, cu evoluţie dinaproape în aproape, fiind sursă de metastazepe cale limfatică şi sanguină
Caracteristici puternică capacitate invazivă diseminare metastatică, în special limfatică se localizează şi la nivelul mucoaselor localizare în 1/3 inferioară a feţei – în special
pe buza inferioară evoluează mai rapid decât epiteliomul
bazocelular tegumentul este mai infiltrat decât în
epiteliomul bazocelular polimorfism clinic mai redus se dezvoltă mai frecvent pe leziuni
preexistente
Factori favorizanţi vârsta peste 45 de ani sexul masculin ten hipopigmentat, uscat expunere prelungită la soare – în
special UVB (280-320 nm) predispoziţie familială iradieri cu raze X traumatisme repetate inflamaţii cronice fumatul resturi dentare traumatizante imunosupresia infecţii virale – herpes labial
Afecţiuni cu potenţial de malignizare
Keratoze solar-senile – o pondereimportantă din viitoarele epitelioame, dartotuşi cu mică capacitate de transformaremalignă
Cheilite cronice, degenerative,hiperkeratozice
Xeroderma pigmentosum Radiodermita cronică tardivă Keratoze arsenicale Cornul cutanat Leucoplazia Lichenul plan Vegetaţii veneriene
Localizare 1/3 inferioară a feţei buza inferioară obraji mucoasa bucală şi genitală
Simptomatologie Nodozitate (sin. Papilom cornos)
uşor reliefată, infiltrată culoare roşie-violacee acoperit de o hiperkeratoză cornoasă
Ulcer Alungit, margini reliefate, tăiate drept fond infiltrat muguri pe fundul ulcerului
Vegetaţie aspect conopidiform cu suprafaţă ulcerată la presiune se evidenţiază o masă albicioasă – gălbuie
viermişorii lui Virchow pată leucoplazică
pe mucoase infiltrată formă de debut
Simptomatologie
Durere – la debut, apoi dispare Miros urât – în cazul formei ulcero- vegetante Metastaze ganglionare
E.s. ulcero-vegetant
debutează ca o nodozitate cu baza ştrangulată
se erodată pe suprafaţă se dezvoltă o placă
vegetantă care se ulcerează în centru
viermişorii lui Virchow urât mirositoare• aspect dezagreabil
E.s. nodular / keratozicnodul hemisferic, 1-2 cm unic acoperit de o
hiperkeratoză uscată• localizat frecvent la buză
E.s. vegetant gigant / conopidiform
masă tumoralăvoluminoasă cu conturneregulat
suprafaţă mamelonată,erodată
urât mirositoare
E.s. ulceros pe mucoase contur neregulat margine infiltrată fund dur evoluţie rapidă
Complicaţii Metastaze ganglionare
Prognostic mai rezervat în formele ulceroase şi cu
localizări pe mucoase
Diagnostic diferenţial Epiteliomul bazocelular – perle epiteliomatoase la
periferie Keratoacantomul – nu ulcerează, nu determină
metastaze Veruca seboreică – fără induraţie, fără viermişorii
lui Virchow Botriomicom – foarte friabilă, sângerează la
atingere, evoluţie acută Melanom malign acromic – nu au viermişorii lui
Virchow Ulceraţii cronice banale – uneori doar ex
histopatologic elucidează dg. Leucoplazia verucoasă – proemină mult deasupra
mucoasei, are aspect cornos, aspru, dur, cu suprafaţăneregulată, neinfiltrată
Şancrul dur – evoluţie acută, serologie pozitivă
Tratament
Excizia chirurgicală Radioterapie de contact Doze = 5000 –
6000 de rad. Laser terapia Electrocauterizări – doar pentru tumori
mici în stadii incipiente Chimioterapie generală – bleomicin – în
formele inoperabile
MELANOM MALIGN
MELANOMUL MALIGNSin. Nevocarcinom
neoplazie malignă a sistemului melanocitar
Caracteristici
cea mai gravă tumoră malignă cutanată polimorfism clinic prognostic rezervat – deces 100% la doi
ani fără tratament
Factori favorizanţi traumatismele locale, atât cele unice,
cât şi iritaţiile repetate radiaţiile solare tulburări hormonale – disfuncţii
hipofizare, ovariene, suprarenale sexul feminin - 2/3 din MM sarcina şi menopauza factorul genetic – predispoziţia vârsta – mai frecvent între 40-60 de ani rasa albă (blonzi, ochi albaştrii) necunoscut - în peste 60% din cauze
Etiologia transformarea malignă a unui nev
nevocelular preexistent (30%) nevii joncţionali au potenţialul cel
mai mare de transformare malignă o dermatoză precanceroasă Dubreuille pe pielea sănătoasă (60%)
Semnele de transformaremalignă a unui nev
Semne de alarmă / semne minore / de transformare
creşterea rapidă în suprafaţă şi înălţime
intensificarea pigmentaţiei locale - devine neagră, lucioasă, netedă
halou congestiv roşu-violaceu
infiltrarea bazei prurit şi durere locală• o fină descuamare
Regula ABCDE
• A – Asimetrie• B – Margine (Border) neregulate• C – Culoare de intensitate variat[• D – Diametru peste 0,6 mm• E – Reliefare (Elevation)
- Evolutie - crestere a dimensiunilor
Semne de evoluţie / semnemajore
ulceraţii / burjonări localesângerânde
metastaze locale, cutanate – petesau noduli negrii în vecinătateatumorii
Metastaze ganglionare – loco-regionale
Metastaze viscerale – pulmonare,hepatice
Localizare la nivel cutanat - în special în raport
cu localizarea lez. precanceroase:plante, călcâi, subunghial, faţă, pieleapăroasă a capului, trunchi, membre
mucoasa bucală mucoasa geniatlă sistem nervos central ochi, meninge
Forme clinice M.M. cu extensie în suprafaţă
pată pigmentară neinfiltrată, uşor reliefată zona centrală – proeminentă, burjonată,
mamelonată, ulcerată zona periferică - evoluează similar leziunii iniţiale
M.M. nodular nodozitate rotundă, vegetantă, neregulată baza infiltrată ulcerare în cursul evoluţiei
M.M. acromic apare în pielea sănătoasă aspectul unui chist sau a unei veruci debut – nodul roz, roşu, de culoarea pielii normale evoluţie – se erodează şi sângerează
M.M. cu extensie în suprafaţă
pată pigmentară neinfiltrată, uşor reliefată
zona centrală – proeminentă, burjonată, mamelonată, ulcerată
zona periferică - evoluează similar leziunii iniţiale
M.M. nodular
nodozitate rotundă,vegetantă, neregulată
baza infiltrată ulcerare în cursul
evoluţiei
M.M. subunghial o pată subunghială maronie ce despică unghia şi
care se extinde spre partea distală dar persistă şi lanivelul locului de debut
mai frecvent peste 50 de ani M.M. al pielii păroase a capului
mai puţin pigmentat, de aspect conopidiform,erodat
metastazează rapid datorită circulaţiei bogatesanguine şi limfatice
M.M. pe melanoza precanceroasă Dubreuille apariţia de mici nodozităţi negre-strălucitoare pe
placa maronie apare după o perioadă de latenţă de 1 până la 30
de ani
Metastaze locale MM
Ex. paraclinice Melanuria
evidenţierea prezenţei melaninei în urină urina + acid sulfuric diluat
Ex. histopatologic contraindicată biopsia in vivo celule poliedrice, sferice, fuziforme, grupate în
trabecule, în cordoane sau în fascicule Citodiagnosticul Tzanck
celulele tumorale apar izolate sau în grupuri mici, colorarea cu metoda Papanicolau evidenţiază granulele de melanină cu tentă verzuie cu nuanţe brun-roşcate
Markerii tumorali B3 integrina – molecula cu rol de adeziune si
faciliteaza aparitia metastazelor ICMA – molecula de suprafata eliberata de celulele
melanice transformate malign
Dermatoscopia ANALIZA STRUCTURALĂ / MORFOLOGICĂ
• Microscopia de suprafata• introdusă de şcolala vieneză – H. Pehamberger, A. Steiner, K. Wolff,
în 1987• Metodă rapidă şi neinvazivă de diagnosticare in vivo a leziunilor
pigmentare ale pielii ce permite vizualizarea structurilor cutanate de la suprafaţă şi din imediata vacinătate a acesteia
• Vizualizarea elementelor morfologice dispuse în » epiderm» jonţiunea dermo-epidermică» dermul superficial» dermul mijlociu
• permite diferenţierea - lez pigmentare şi nepigmentare
- diagnosticul melanomului malign
Aspecte dermatoscopiceMelanom malign
• 1. Aspect general– Asimetrie– Coloratie policroma– Bizarerie
• 2. Aspect structural global– polimorfism
• 3. Elemente structurale– Retea pigmentara atipica– Striuri si pseudopode– Val albastru– Regresie alba sau albastr[– Pigmentatie neregulata– Elemente vasculare atipice capilare punctiforme sau neregulate
Factori histologici de prognostic
• Indicele Breslow (grosimea maxima a tumorii in mm de la stratul granulos pana in cel mai decliv punct al tumorii)
• Nivelul de invazie Clark (a structurilor org cutanat – epidermica, discontinua a dermului papilar, continua a derm papilar, derm reticulat si hipoderm)
• Activitatea mitotica (nr de mitoze / mm2)
Diagnostic diferenţial Epiteliomul bazocelular pigmentat – chenar perlat,
translucid, pigmentaţie cenuşiu-albastră Veruca seboreică – pori dilataţi plini cu dopuri
cornoase negre Nevul nevocelular tuberos – pori dilataţi, culoare
mai deschisă a pigmentaţie Nodulul din angiosarcomatoza Kaposi – necesită
uneori ex histopat. Melanoza Dubreuille – placard hiperpigmentat
(brun-închis), bine delimitat, cu conturgeografic
Fibrom pigmentat – culoarea cafelei cu lapte,suprafaţă uşor keratozică, pigmentarea sepierde treptat în tegumentul normal
Angiom trombozat – cu depozite de hemosiderină Hematomul subunghial – se deplasează pe măsură
ce creşte unghia Comedoane gigante – extragerea cu un extractor de comedoane a dopului negru
Tratamentul Profilaxia – evitarea traumatismelor şi a expunerii la
soare Chirurgical – excizia chirurgicală cu zonă de
siguranţă Radioterapia – radiorezistenta Laserterapia – mai sigură Chimioterapia pre şi postchirurgicală Alte metode
Frenatori hipozizari Hormoni glucocorticoizi Imunoterapia – nespecifică: vaccinare BCG;
specifică: inoculări de material autolog iradiat Interferon – s a organismului dotata cu proprietati
antivirale, anticanceroase si modulatoare ale f imune
SARCOM KAPOSI
SARCOMUL KAPOSI Sin. Boala Kaposi Sarcom idiopatic
hemoragic formă particulară de tumoră angiofibroblastică
multifocală descris de Kaposi în 1872
Caracteristici nu determină metastaze
Epidemiologie în bazinul mediteranian – forma clasică în ţări africane – forma endemică (africană)
Incidenţă mai frecvent la sexul masculin mai frecvent – între 50-70 de ani
Etiologie factor genetic – HLA DR5 imunodepresie – corticoterapie prelungită,
chimioterapie SIDA Asociată uneori cu tumori maligne –
limfoame, boala Hodgking
Localizare membre inferioare mâini faţă (urechi)
Simptomatologie Plăci eritemato-angiomatoase
devin infiltrate culoare roşi-violacee sau
maronii Noduli
diametru 1-3 cm roşii-violacei tendinţă la confluare
Adenopatie Atingeri viscerale – rare – osoase,
cardiace, digestive, pulmonare
Forme clinice Clasică / comună
descrisă anterior Africană
cu caracter endemic în unele ţăriafricane – Camerun, Congo,Zair
Iatrogenă la persoanele cu tratamente
imunosupresoare localizare bilaterală şi la nivelul
mucoasei bucale Din SIDA
Evoluţie lentă - 20 de ani
Dg. diferenţial Botriomicom – evoluţie rapidă, număr mic
de leziuniTratament
Electrocauterizarea Crioterapia Radioterapia Chimioterapia – Bleomicin, Vinblastin Imunostimulare – BCG, DNCB