Tratat de economie politica

Jean Baptiste Say (1767-1832), economist de origine franceză, este adept şi promotor al ideilor liberalismului clasic. Admiraţia sa pentru ideile cuprinse în lucrarea "Avuţia naţiunilor" a lui Smith şi influenţele exercitate de acesta asupra oamenilor de ştiinţă l-au determinat pe Say să încerce sistematizarea ideilor smithiene în lucrările: "Tratat de economie politică"(1803) şi "Curs complet de economie politică practică" (1828-1829).

În lucrările sale, Jean Baptiste Say reia concepţia economică a lui Adam Smith, o sistematizează şi o ordonează logic, îi relevă principiile generale ale căror consecinţe "aproape că se deduc singure".

Say, cum remarcau Gide şi Rist, "cerne întrucâtva ideile lui Smith (...) le colorează cu un colorit propriu care va da, multă vreme, economiei politice franceze ( a lui Say, n.n.) caracterul ei original faţă de economia politica engleză, căreia, în acelaşi moment, Malthus şi Ricardo, "pesimiştii" în raport cu optimismul lui Adam Smith, aveau să-i dea o direcţie nouă".

Potrivit concepţiei lui Say, economia politică este ştiinţa care studiază producţia, repartiţia, circulaţia şi consumul avuţiei, în contextul utilizării corespunzătoare a celor trei factori de producţie - munca, natura şi capitalul - precum şi pe baza raporturilor cerere-ofertă stabilite pe piaţă. Ea este o ştiinţă cu un pronunţat caracter normativ ce stă la baza constituirii în mod spontan a ordinii vieţii economice.

Este criticată lipsa de consistenţă a unor idei fiziocrate care se bucurau de recunoaştere în epocă. Astfel, Say arată că, nu numai în agricultură ci pretutindeni "natura este forţată să lucreze împreună cu omul", prin "fonds de terre" Say înţelegând tot ajutorul pe care "o naţie îl are direct de la puterile naturale, respectiv din forţa vântului, din curenţii de apă etc".

Ideea este corectă deşi, Say face abstracţie de ceea ce fiziocraţii au intuit în mod primar şi care mai târziu s-a numit "monopolul asupra pământului ca obiect al economiei" şi "monopolul asupra pământului ca obiect al proprietăţii private".