Tratat de drept international umanitar - cdn4.libris.ro de drept international umanitar - Ion... · Cuprins 883 Cuprins Postfa la edi ia din 1999 ..... 5

Cuprins 883

Cuprins

Postfa la edi ia din 1999 ...................................................................................................... 5

În loc de introducere la edi ia din 2003 ................................................................................... 6

Argument la edi ia din 2010 .................................................................................................... 9

Introducere la Manualul CICR din 2011 ............................................................................... 11

Argument la edi ia din 2011 .................................................................................................. 13

Cuvânt-înainte ....................................................................................................................... 19 PARTEA ÎNTÂIA FUNDAMENTELE DREPTULUI INTERNA IONAL UMANITAR ....................................... 25 CAPITOLUL 1. EVOLU IA, DENUMIREA I DEFINI IA .................................................... 26

1.1. Geneza i evolu ia r zboiului .................................................................................... 26 1.2. Denumirea de drept interna ional umanitar ............................................................... 27 1.3. Defini ia dreptului interna ional umanitar ................................................................... 28

CAPITOLUL 2. IZVOARELE DREPTULUI INTERNA IONAL UMANITAR ......................... 30

2.1. Izvoarele principale ale dreptului interna ional umanitar ........................................... 30 2.1.1. Acordurile interna ionale .................................................................................... 30 2.1.2. Influen ele rezervelor f cute de state la Protocoalele adi ionale din 1977 ........ 31 2.1.3. Principiile i regulile cutumiare ........................................................................... 36 2.1.4. Codificarea dreptului militar i umanitar ............................................................. 39

2.1.4.1. Codificarea în practica i teoria general a dreptului ................................. 39 2.1.4.2. Codificarea în dreptul interna ional public .................................................. 41 2.1.4.3. Codificarea în dreptul militar interna ional .................................................. 43 2.1.4.4. Codificarea în dreptul interna ional umanitar (DIU) .................................... 46

2.2. Izvoarele secundare ale dreptului interna ional umanitar ......................................... 49 2.2.1. Jurispruden a ..................................................................................................... 49 2.2.2. Lucr rile speciali tilor în drept ........................................................................... 49 2.2.3. Manualele de Drept Militar ................................................................................. 50

CAPITOLUL 3. PRINCIPIILE GENERALE ........................................................................... 51

3.1. Principiile dreptului interna ional umanitar în teoria surselor de drept ...................... 51 3.2. Principiile lui Jean Pictet asupra dreptului interna ional umanitar ............................. 52

CAPITOLUL 4. SUBIECTELE I OBIECTUL DREPTULUI INTERNA IONAL

UMANITAR .................................................................................................. 62 4.1. Subiectele .................................................................................................................. 62

4.1.1. Comunit ile ....................................................................................................... 62 4.1.1.1. Statele, comunit ile prestatale i beligeran ii de facto .............................. 62 4.1.1.2. Organiza iile interna ionale ......................................................................... 63

4.1.1.2.1. Organiza ia Na iunilor Unite .................................................................. 65 4.1.1.2.2. Organiza ii regionale europene ............................................................. 75 4.1.1.2.3. Organiza iile interna ionale neguvernamentale i DIU .......................... 83

884 Tratat de drept interna ional umanitar

4.1.1.2.4. Concluzii privind calitatea de subiect de DIU al organiza iilor interna ionale ........................................................................................................90

4.1.2. Statutul juridic al indivizilor .................................................................................92 4.2. Obiectul dreptului interna ional umanitar ...................................................................93

4.2.1. Conflictul armat interna ional .............................................................................94 4.2.2. Conflictul armat neinterna ional .........................................................................96 4.2.3. Conflictul armat destructurat sau r zboiul hibrid ............................................. 100 4.2.4. Noile tipuri de beligeran la începutul mileniului III ........................................ 102

4.2.4.1. Lupta global împotriva terorismului interna ional ................................... 103 4.2.4.2. Conflictele armate asimetrice i hibride ................................................... 105

4.2.5. Dreptul interna ional umanitar aplicabil în noile tipuri de beligeran ............. 108 4.2.6. Tulbur ri interne i tensiuni în interiorul statelor ............................................. 117

CAPITOLUL 5. RELA IILE DREPTULUI INTERNA IONAL UMANITAR CU ALTE

TIIN E .................................................................................................... 119 5.1. tiin a dreptului interna ional umanitar ................................................................... 119 5.2. Filozofia pluridisciplinar a protec iei umanitare în timp de conflict armat ............. 121 5.3. Personalit i universale ale gândirii i practicii umanitare ...................................... 122 5.4. Raportul dintre dreptul interna ional umanitar i drepturile omului ......................... 125

PARTEA A DOUA DREPTUL LA R ZBOI ..................................................................................................... 133 CAPITOLUL 6. DE LA „R ZBOIUL JUST” LA „CRIMA DE AGRESIUNE” ....................... 134

6.1. Teoria r zboiului just .............................................................................................. 134 6.1.1. R zboiul ca leac al problemelor f r leac ale rela iilor mondiale .................... 134 6.1.2. Originea i evolu ia conceptului de „r zboi just” ............................................. 136 6.1.3. Critica teoriei r zboiului just ............................................................................ 137

6.2. Câteva consecin e ale aplic rii teoriei r zboiului just ............................................. 139 6.2.1. Implicarea politicii în conducerea r zboiului ................................................... 139 6.2.2. Violen a generalizat a statelor în conflictele armate ..................................... 146

6.2.2.1.Violen a, pacea i securitatea în politica regional i global .................. 147 6.2.2.2. Conflicte armate legitime i agresiuni interna ionale ............................... 151 6.2.2.3. Gestionarea violen ei generalizate în mediul geopolitic interna ional ..... 155

6.2.3. Victimele utiliz rii for ei armate ....................................................................... 159 6.2.3.1. Victime i victimologie .............................................................................. 159 6.2.3.2. Victimele în dreptul intern al statelor ....................................................... 161 6.2.3.3. Victimele în dreptul interna ional ............................................................. 163 6.2.3.4. Victimele conflictelor armate .................................................................... 165 6.2.3.5. Concluzia pentru protec ia victimelor conflictelor armate în prezent i

în viitor ..................................................................................................... 167 6.3. Crima de agresiune ................................................................................................ 168

6.3.1. Definirea crimei de agresiune ......................................................................... 168 6.3.2. Consecin e ale definirii crimei de agresiune asupra respect rii dreptului

interna ional umanitar ..................................................................................... 170 CAPITOLUL 7. LEGITIMITATEA UTILIZ RII FOR EI ARMATE ÎN CARTA

NA IUNILOR UNITE ................................................................................ 172 7.1. Legitimitatea utiliz rii for ei în ordinea juridic statal ............................................ 172

7.1.1. Violen a ilegal a indivizilor i reac ia statului la aceasta ............................... 173 7.1.2. Ap rarea ordinii constitu ionale împotriva tulbur rilor agresive interne .......... 179

Cuprins 885

7.1.3. Dreptul la insurec ie armat i revolu ie ........................................................... 183 7.1.3.1. Delimit ri conceptuale referitoare la insurec ie i revolu ie ...................... 183 7.1.3.2. Momente ale teoriei dreptului la o bun guvernare .................................. 184 7.1.3.3. Consacrarea juridic a dreptului la schimbarea regimului politic ............. 185

7.2. Legitimitatea utiliz rii for ei în cadrul comunit ii interna ionale .............................. 186 7.2.1. Aspecte istorice ................................................................................................ 187 7.2.2. Abolire folosirii for ei prin Carta ONU ............................................................... 188 7.2.3. Utilizarea for ei în mod anticipat sau preventiv ................................................ 189

CAPITOLUL 8. LEGITIMA AP RARE ................................................................................ 192

8.1. Legitima ap rare în dreptul interna ional ................................................................. 192 8.2. Legitima ap rare individual ................................................................................... 193 8.3. Legitima ap rare colectiv ...................................................................................... 195 8.4. Riposta armat dispropor ionat ............................................................................. 196

8.4.1. Regula propor ionalit ii în dreptul p cii i cel al conflictelor armate ............... 197 8.4.2. Reac ia armat dispropor ionat în practica interna ional ............................. 199 8.4.3. Concluzii referitoare la conflictul din Georgia din 2008 .................................... 201

CAPITOLUL 9. FOLOSIREA FOR EI ARMATE CA M SUR DE SECURITATE

COLECTIV ............................................................................................... 203 9.1. Monopolul ONU în autorizarea folosirii for ei în rela iile interna ionale ................... 203 9.2. Reac ii ale comunit ii interna ionale la terorismul antiumanitar al Daesh .............. 205

9.2.1. Originea i evolu ia ISIS ................................................................................... 205 9.2.2. Violen a terorist a ISIS în Siria ....................................................................... 207 9.2.3. Crimele împotriva drepturilor omului i DIU în Irak .......................................... 209 9.2.4. Pozi ia comunit ii interna ionale fa de crimele de DIU ale ISIS ................... 209

9.3. Dreptul de interven ie umanitar în sistemul securit ii colective ........................... 211 9.3.1. Raportul dintre umanitarism i securitate dup încheierea r zboiului rece ..... 215 9.3.2. Practici interven ioniste ale guvern rii suprana ionale ..................................... 218 9.3.3. „Responsabilitatea de a proteja” ca obiectiv al activit ii Comisiei

Interna ionale pentru Interven ie i Suveranitatea Statului .............................. 221 9.3.4. Consecin e ale adopt rii de c tre ONU a Raportului Comisiei

Interna ionale pentru Interven ia i Suveranitatea Statului pentru implementarea „responsabilit ii de a proteja” ................................................. 226

CAPITOLUL 10. RAPORTURILE DINTRE „JUS AD BELLUM” I „JUS IN BELLO” ADIC DINTRE DREPTUL LA PACE I SECURITATE I DREPTUL INTERNA IONAL UMANITAR ........................................................................................... 229

10.1. Rela ia dintre jus ad bellum i jus in bello ............................................................. 229 10.2. Necesitatea i propor ionalitatea în jus ad bellum i jus in bello ........................... 231 10.3. Dezvolt ri jurispruden iale ale rela iei dintre jus ad bellum i jus in bello ............. 232 10.4. Reguli individuale de utilizare sau angajare a for ei .............................................. 233 10.5. Utilizarea for ei în tiin a dreptului interna ional .................................................... 235

PARTEA A TREIA DREPTUL MILITAR INTERNA IONAL ............................................................................. 239 CAPITOLUL 11. ÎNCEPEREA OSTILIT ILOR I INSTITUIREA ST RII

DE BELIGERAN .................................................................................. 240 11.1. Avertizarea prealabil a adversarului .................................................................... 240

11.1.1. Procesul de institu ionalizare a regulii avertiz rii prealabile .......................... 240


11.1.2. Modalit i juridice de avertizare .................................................................... 241 11.2. Instituirea st rii de beligeran ............................................................................. 243

11.2.1. Efectele asupra rela iilor dintre beligeran i .................................................... 244 11.2.2. Efectele st rii de beligeran asupra resortisan ilor statelor inamice ........... 246 11.2.3. Raporturile dintre cet enii statelor beligerante ............................................ 248

11.3. Avertizarea în monopolul Consiliului de Securitate al ONU asupra uzului interna ional de for ............................................................................................. 249

11.4. Dreptul neutralit ii ................................................................................................ 250 11.4.1.Neutralitatea terestr ...................................................................................... 250 11.4.2. Neutralitatea maritim ................................................................................... 253 11.4.3. Neutralitatea aerian ..................................................................................... 255

CAPITOLUL 12. PERSOANELE AUTORIZATE S COMIT ACTE DE OSTILITATE .... 257

12.1. Combatan ii legali în conflictele armate interna ionale ......................................... 257 12.1.1. Statutul combatan ilor potrivit Conven iilor de la Haga din 1899 i din

1907 ............................................................................................................... 257 12.1.2. Statutul combatan ilor potrivit Conven ia a III-a de la Geneva din 12

august 1949 ................................................................................................... 258 12.1.3. Statutul combatan ilor potrivit Protocolului I din 1977 ................................... 261 12.1.4. Specificul statutului personalului din for ele multina ionale ........................... 263

12.2. Alte categorii de participan i la ostilit i ................................................................ 266 12.2.1. Spionii ............................................................................................................ 266 12.2.2. Mercenarii ..................................................................................................... 267 12.2.3. Criminalii de r zboi sau combatan ii neprivilegia i ........................................ 269

12.3. Participarea direct la ostilit i .............................................................................. 270 12.3.1. Dezvolt ri doctrinare i jurispruden iale ........................................................ 271 12.3.2. Orient rile interpretative ale CICR asupra no iunii de participare direct

la ostilit i în DIU ........................................................................................... 272 12.3.3. Grupurile armate organizate i statutul de combatant în conflictele

armate f r caracter interna ional ................................................................. 273 12.3.4. Regimul companiilor private militare i de securitate .................................... 274

12.4. Obiectivele militare ca reflexie în bunuri a statutului combatan ilor ..................... 285 CAPITOLUL 13. REGIMUL METODELOR I MIJLOACELOR DE R ZBOI .................... 288

13.1. Interzicerea sau limitarea utiliz rii unor mijloace de lupt clasice i neconven ionale ................................................................................................... 288

13.1.1. Principii fundamentale care guverneaz dreptul p r ilor la un conflict armat de a recurge la mijloace de r zboi ..................................................... 288

13.1.2. Mijloace de r zboi interzise sau limitate la utilizare ...................................... 288 13.1.2.1. Criterii de ilegalizare a mijloacelor de r zboi ......................................... 289 13.1.2.2. Mijloace i metode de r zboi interzise prin efectul criteriului „r u

superflu” ................................................................................................. 289 13.1.2.3. Mijloacele i metodele de r zboi cu efect nediscriminat ....................... 290 13.1.2.4. Mijloace de r zboi ecologic .................................................................... 295

13.2. Regimul unor arme clasice de natur a produce „r u superflu” ........................... 297 13.2.1. Regimul unor arme conven ionale specifice ................................................. 297 13.2.2. Arme clasice care pot fi considerate ca producând efecte traumatizante

excesive sau ca lovind f r discriminare ....................................................... 298 13.2.2.1. Schijele nelocalizabile ............................................................................ 298 13.3.2.2. Mine, capcane i alte dispozitive ........................................................... 299 13.2.2.3. Arme incendiare ..................................................................................... 302

Cuvânt-înainte 19

Cuvânt-înainte

Este o stare de fapt ce nu poate fi pus la îndoial c în a doua decad a secolului XX

s-au multiplicat în a a m sur documentele de drept interna ional umanitar (DIU) încât se poate concluziona c suntem martorii unui proces de maturizare a con tiin ei umanitare la toate nivelurile de guvernare. Încercarea de a elabora standarde cât mai eficace referitoare la limitarea utiliz rii for ei armate în rela iile interna ionale concomitent cu protec ia victimelor conflictelor armate este deosebit de vizibil la nivelul guvern rii globale realizate prin intermediul ONU. Expresia esen ial a acestei tendin e este ini iativa Secretarului General al ONU intitulat Drepturile omului în primul rând1 lansat la sfâr itul anului 2013 care are menirea de a asigura condi iile ca Sistemul Na iunilor Unite s ac ioneze eficace i la timp în prevenirea i r spunsul la viol rile pe scar larg a drepturilor omului i dreptului umanitar, a a cum este mandatat de Cart i de Rezolu iile sale; aceast ini iativ global , inovatoare i cuprinz toare î i propune s - i materializeze obiectivele printr-un schimb cultural în

interiorul Organiza iei astfel încât drepturile omului i protec ia civililor în conflictele armate s fie considerate esen a responsabilit ii întregului sistem, încurajând organele principale s ia m surile necesare i s ac ioneze cu curaj moral pentru prevenirea viol rilor grave i atragerea întregului personal la acest scop nobil.

Declara ia Secretarului General al ONU din 22 noiembrie 2013 reînnoie te angajamentul Preambulului Cartei care începe cu cuvintele „Noi popoarele ...” pentru men inerea p cii i securit ii în vederea protec iei drepturilor omului, încercând s dep easc sl biciunile i criticile la adresa Organiza iei printr-un Plan de ac iune de evitare a catastrofelor umanitare, plan ce implic ase domenii: angajamentul conducerii ONU de a promova respectarea drepturilor omului pe baza Cartei i a propriilor rezolu ii; furnizarea c tre toate statele membre a informa iilor necesare pentru a r spunde responsabil la orice violare a drepturilor omului; recunoa terea rapid , pe teren, a tuturor situa iilor care prezint risc de viol ri grave ale drepturilor omului i DIU; abordarea coerent a r spunsului ONU prin misiunile sale opera-ionale care s faciliteze coordonarea rezolu iilor organelor principale de la Sediu; angajarea organizat i eficace a agen ilor umanitari din teren în identificarea abuzurilor la adresa drepturilor omului i dreptului interna ional umanitar (DIU); întrep trunderea tuturor acestor activit i printr-o mai bun gestiune a informa iilor asupra amenin rilor la adresa drepturilor omului în vederea elabor rii propriilor planuri opera ionale de ap rare cât i a implic rii eficiente a statelor membre.

Eficacitatea Ini iativei „Drepturile înainte de orice” a fost demonstrat nu numai cu prilejul rezolv rii în 2014 a situa iei tensionate din Sudanul de Sud dar a fost eviden iat i în Raportul asupra activit ii Organiza iei2 ori în cel referitor la viitorul opera iilor de pace ale Na iunilor Unite3. O importan deosebit pentru starea de maturitate a culturii de DIU în ONU o are i Raportul prezentat Adun rii Generale la cea de-a 70-a sesiune referitoare la Protec ia civililor în conflictele armate4 care identific la punctul 7 cele cinci mari imperative de ac iune în acest domeniu: intensificarea ac iuni de determinare a beligeran ilor s respecte DIU pe timpul luptelor; colaborarea sistematic i cu grup rile armate nestatale pentru a le obliga s respecte DIU; înt rirea progreselor f cute deja pentru protec ia civililor în opera iile de pace; concertarea eforturilor în direc ia accept rii de c tre beligeran i a interven iei umanitare pentru civili; favorizarea culturii r spunderii pentru violarea DIU. Enumerând problemele specifice diferitelor ri afectate de conflicte (Afganistan, Republica Centrafrican , Columbia, R.D.

1 În limba englez Human Rights up Front Initiative iar în francez les droits avant tout. 2 Documentul A/70/1. 3 Documentul A/70/357-S/2015/682. 4 Documentul S/2015/453.


Congo, Irak, Libia, Myanmar, Mali, Nigeria, Palestina, Pakistan, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan, Siria, Ukraina, Yemen) se propune ca acest tip de Raport s se fac anual ( i nu la 18 luni ca pân în prezent) iar Consiliul de Securitate al ONU s analizeze semestrial protec ia civililor în conflictele armate prin intermediul Grupului s u de exper i care s fie solicitat sistematic în urm rirea evolu iei tendin elor acestui fenomen.

Inten iile ONU de a pune în viitor pe primul loc respectarea drepturilor omului atât pe timp de pace cât i la criz i r zboi rezult i din rezolu iile Consiliului de Securitate, cum ar fi cea cu nr. 2182/2014 referitoare la situa ia din Somalia i Eritreea sau cea cu nr. 2199/2015 privind stoparea terorismului în Irak i Siria, prin ambele1 reafirmându-se multiple sanc iuni economice fa de înc lc rile DIU. Pe de alt parte, Rezolu ia Adun rii Generale a ONU din 18 septembrie 2003, referitoare la promovarea i protec ia drepturilor omului i libert ilor fundamentale în cadrul luptei contra teroriste con ine referiri la necesitatea respect rii DIU în special în cazul atacului din aer al intelor teroriste2. De asemenea, Rezolu ia Consiliului de Securitate al ONU nr. 2249/2015, depus de Fran a în urma atentatelor teroriste de la Paris din 13 noiembrie 2015, autorizeaz toate statele membre s ia toate m surile necesare împotriva Daesh (ISIS), coordonându- i eforturile în vederea distrugerii grup rii teroriste i prevenirii/elimin rii amenin rilor teroriste, fiind condamnate i recentele atacuri teroriste din Tunisia, Turcia, Liban, Egipt.

Instaurarea domniei legii la nivelul guvernan ei globale are note specifice în rapoartele prezentate de instan ele penale interna ionale la cea de a 70-a sesiune a Adun rii Generale a ONU3, demonstrând o puternic voin de a pune cap t impunit ii criminalilor de r zboi. Astfel, la Tribunalul Penal Interna ional pentru fosta Iugoslavie au fost trimi i în judecat din 1993 pân în prezent 161 de acuza i, procesele fiind finalizate pentru 147, dintre ace tia, 80 fiind condamna i, 18 achita i, 13 transfera i la instan e na ionale iar pentru 36 acuza iile au fost retrase. O activitate la fel de laborioas a avut i Tribunalul pentru Ruanda, în al 20-lea ( i ultimul) s u raport eviden iind c din cei 93 de acuza i în instan a de la Arusha 61 au fost condamna i, 14 achita i, 10 trimi i în instan e na ionale iar pentru 2 acuza iile au fost retrase, 3 au decedat i 3 n-au putut fi aresta i. i Curtea Penal Interna ional a fost sesizat cu 21 de afaceri judiciare în care s-au dat deja sentin e în prim instan , trecându-se la faza apelului, dar i cu 10 situa ii în care Biroul Procurorului desf oar examin ri preliminare (Afganistan, Columbia, Georgia, Guineea, Honduras, Irak, Nigeria, R. Centrafrican , Palestina, Ukraina); dac se are în vedere c num rul ratific rilor Statutului CPI a ajuns la 123, existând 24 de ratific ri la amendamentele art. 8 i înc 23 la defini ia crimei de agresiune, iar în 2016 patru procese simultan privind infrac iuni grave de DIU împotriva a 10000 de persoane sunt pe rolul instan ei, se poate concluziona c instan a interna ional penal cu caracter permanent î i aduce o contribu ie remarcabil la înf ptuirea justi iei.

i la nivelul organiza iilor interna ionale regionale se constat un progres real al docu-mentelor de DIU, un exemplu în acest sens fiind ac iunea european care are un impact global. Astfel, Orient rile actualizate ale UE privind promovarea respect rii DIU 4 au ca obiectiv stabilirea instrumentelor opera ionale în acest domeniu, fiind complementare altor pozi ii comune deja adoptate referitoare la drepturile omului, tortura i protec ia civililor; inspirându-se din experien ele Consiliului Europei în promovarea DIU, Parlamentul UE a adoptat în 2015 o rezolu ie privind distrugerea de c tre Daesh/ISIS a siturilor culturale de la Palmyra din Siria5 în care se demonstreaz violarea izvoarelor juridice pertinente ale DIU

1 Publicate în M. Of. nr. 206/2015. 2 Documentul A/68/389. 3 Documentul ONU cu nr. A/70/4 (Curtea Interna ional de Justi ie), A/70/218 (Tribunalul Penal

Interna ional pentru Rwanda), A/70/225 (Mecanismul Instan elor Penale Interna ionale) i A/70/226 (Tribunalul pentru fosta Iugoslavie).

4 Documentul Consiliului UE cu nr. 2009/C303/06. 5 Documentul PE nr. 2015/2649 (RSP).

Cuvânt-înainte 21

referitoare la protec ia patrimoniului cultural universal. La rândul s u, implicându-se în ac iunile de combatere a cyber-terorismului, transpus în noua politic elaborat în cadrul Summitului din ara Galilor din septembrie 2014, NATO a afirmat hot rât c dreptul interna ional se aplic i în spa iul cibernetic, a a cum constatase Grupul Interna ional de Exper i invita i de Centrul de Excelen al NATO în ap rarea cooperativ cibernetic de la Tallin, finalizat cu elaborarea în 2014 a Manualului de la Tallin de drept interna ional aplicabil în r zboiul cibernetic; între documentele opera ionale ale Alian ei cu elemente de DIU trebuie amintit i Noua Politic NATO din 2014 referitoare la Femei, Pace i Securitate, în care se reflect punerea în practic a principiilor cristalizate prin Rezolu ia Consiliului de Securitate al ONU nr. 1325/2000 cu acela i subiect privind protejarea drepturilor persoanelor de sex feminin de violen ele conflictelor armate dar i înl turarea impedimentelor privind participarea femeilor în prevenirea, gestionarea i rezolvarea conflictelor ca i în opera iile de pace1.

O ac iune la fel de global i de cuprinz toare pentru reafirmarea i dezvoltarea DIU a avut-o în ultimii ani i OSCE. Pe lâng misiunile în teren de urm rire i evaluare a aplic rii DIU, între care cea din Ukraina s-a dovedit deosebit de laborioas , organiza ia pan-european a elaborat i documente cu un impact deosebit asupra evolu iei DIU. Între acestea, un loc aparte îl ocup Raportul Oficiului de la Var ovia pentru Institu ii Democratice i Drepturile Omului privind situa ia drepturilor omului în cazul de inu ilor de la Guantanamo2,

în care analiza i recomand rile formulate sunt bazate pe documentele pertinente ale OSCE din domeniul dreptului interna ional al drepturilor omului, ca i ale dreptului cutumiar i conven ional umanitar, avându-se în vedere în special instrumentele ratificate de SUA dar i interpret rile asupra standardelor umanitare ca i valoarea documentelor de Soft-law ale principiilor generale ale DIU. Tot în anul 2015, Misiunea OSCE din Serbia a elaborat, cu sprijinul financiar al UE, analiza asupra proceselor crimelor de r zboi judecate în anii 2003-2014 în Serbia3, tiut fiind c justi ia interna ional de la Haga este doar complementar celei na ionale iar dup închiderea Tribunalului penal interna ional pentru fosta Iugoslavie, responsabilitatea acuza ilor de crime de r zboi r mâne în sarcina tribunalelor din statele ai c ror cet eni sunt; perspectiva asupra aplic rii DIU se reg se te în special în capitolul ase al Analizei (p. 63-73), referindu-se la existen a unui conflict armat în condi iile în care codul penal sârb incrimineaz crimele de r zboi.

Guvern rile na ionale s-au preocupat i ele de evolu ia DIU plecând de la realitatea c statele reprezint principalele subiecte ale dreptului interna ional. Este semnificativ, în acest sens, un articol publicat într-o revist de specialitate din SUA4 sub titlul „War is governance”, care aminte te de formula clausewitzian a r zboiului ca fiind o continuare a politicii cu alte mijloace dar subliniaz c „de i respectarea dreptului r zboiului se poate dovedi uneori mai costisitoare pe termen scurt, statele cu for e armate numeroase vor fi beneficiare ale respec-t rii dreptului interna ional pe termen lung”. În aceea i ordine de idei se înscrie i tendin a de afirmare a principiului domniei legii (rule of law) nu numai în timp de pace, la nivel na ional ori interna ional, ci i în timp de conflict armat; este elocvent în acest sens proiectul Academiei de DIU i Drepturile Omului de la Geneva5 intitulat „Rule of law in armed conflict” (RULAC Project) care î i propune sprijinirea implement rii dreptului interna ional al conflictelor armate pe baza unei analize globale a informa iilor din domeniul DIU, dreptul interna ional al dreptu-rilor omului, dreptul interna ional penal i dreptul refugia ilor. Se poate spune c „RULAC

1 A.V. Istr tescu, Implicarea ONU, NATO, UE i OSCE în asigurarea securit ii umanit ii, în Buletinul

UNAP „Carol I” nr. 1/2015, p. 202. 2 Raport Human Rights Situation of Detainees at Guantanamo, OSCE, ODIHR, Warsaw, 2015. 3 War crimes proceedings in Serbia (2003-2014), An analysis of the OSCE Mission to Serbia's monitoring

results, Belgrade, 2015. 4 Eyal Benvenisti, War is governance, în Michigan Law Review, volume 112, issue 8/2014, p. 1363-1414. 5 Alte proiecte ale Academiei de la Geneva se refer la justi ia tranzi ional , grupurile armate nestatale,

demnitatea uman în r zboi etc.


Project” este similar „Clauzei Martens” din tratatele de drept interna ional umanitar deoarece î i propune s demonstreze c i conflictele armate trebuie s se conformeze unor principii universale (scrise ori nescrise) ca moralitatea, corectitudinea, dreptatea, umanitatea i protec ia victimelor.

„Barbaria concretului” rela iilor interna ionale face ca progresul idealului domniei legii în conflictele armate s se fac în realitate prin pa i relativi mici dar esen iali în consolidarea culturii de DIU. A a este cazul manualelor militare de drept al r zboiului pe care tot mai multe state au în eles c trebuie s le pun la dispozi ia for elor armate pentru con tientizarea standardelor de comportament pe timpul ostilit ilor militare. Un bun exemplu al apari iilor inovatoare în acest domeniu este manualul britanic de „Sprijin Juridic al Opera iilor Întrunite” în care se arat c DIU reprezint esen a dreptului militar opera ional, comandan ii i consilierii lor juridici, ca i întregul personal având obliga ii i responsabilit i stricte în

asigurarea domniei legii în opera ii1. Un alt exemplu este doctrina australian a dreptului conflictelor armate care-i orienteaz pe comandan ii de la toate nivelurile ierarhice militare în planificarea i conducerea opera iilor for elor armate în conflictele armate, detaliind respon-sabilit ile i obliga iile de DIU ale personalului militar în strâns leg tur cu celelalte doctrine opera ionale; ceea ce înseamn c înv area i respectarea regulilor DIU nu pune în pri-mejdie îndeplinirea misiunilor primite2. Continuând lunga tradi ie de reglementare juridic opera ional a armatei americane, Departamentul Ap r rii din SUA a elaborat în iunie 2015 un manual de drept al r zboiului de 1200 de pagini3, în care se sus ine c „autocontrolul necesar pentru formarea re inerii de a comite crime de r zboi în stresul luptei asigur aceea i bun ordine i disciplin necesare ac iuni coezive de succes în misiune”.

i organiza ii academice ori neguvernamentale au avut preocup ri în acest sens. În februarie 2009, CICR a elaborat „Orient rile interpretative ale no iunii de participare direct la ostilit i în DIU” conform principiilor i normelor dreptului umanitar cutumiar i conven ional, f r a prejudicia îns ramurile de drept conexe precum dreptul utiliz rii for ei între state ori dreptul drepturilor omului4. La fel, în mai 2009, Universitatea Harvard a con-tribuit la progresul DIU prin elaborarea în cadrul Programului s u de cercetare în domeniul politicii umanitare i conflictelor un Manual al Dreptului Interna ional aplicabil în r zboiul aerian i cu rachete, problematic rezolvat doar par ial pân în acel moment de Regulile de la Haga din 1922-1923, de Protocolul adi ional I din 1977 sau de Manualul de la San Remo din 1994. În aceea i ordine de preocup ri s-a înscris i Seminarul organizat de Forumul pentru drept interna ional penal i drept umanitar5 de la Oslo care a reamintit c în dezvoltarea manualelor militare de drept umanitar i militar s-au investit expertiz i eforturi admirabile, astfel c multe ri le consider o component indispensabil a cadrului juridic specific activit ii for elor armate, de securitate i ordine public .

Statele au la dispozi ie multiple posibilit i de implementare a DIU, singura condi ie fiind existen a voin ei politice în acest sens. Republica Moldova, spre exemplu, i-a modificat i completat codul penal prin intermediul legii nr. 64/2003 cu infrac iuni de genocid, împotriva umanit ii, infrac iuni de r zboi împotriva persoanelor sau propriet ii, de utilizare de mijloace i metode de r zboi interzise, inclusiv aceea de dare sau executare a unor ordine v dit

ilegale i de neexecutare sau executare necorespunz toare a controlului asupra for elor armate, precum i de definire legal a unor termeni precum „persoan protejat de DIU” în conflictele armate interna ionale i neinterna ionale, mercenari, semne distinctive de DIU, instan e penale interna ionale; mai mult ca sigur c acest demers a fost posibil dup

1 JWP 3-46/2005, Ministry of Defence, United Kingdom, 3005. 2 ADDP 06.4, Law of armed conflict, Canberra, 2006. 3 Law of war Manual, Department of Defence, United States, 2015. 4 Publicate în RICR, volume 90, no. 872, december 2008, p. 991-1041. 5 Nobuo Hayashi (editor), National Military Manuals on the Law of Armed Conflict, Torkel Opsahl

Academic Epublisher, Oslo, 2010.

Cuvânt-înainte 23

introducerea studierii DIU în institu iile de înv mânt interesate de aceast problematic , precum Universitatea de Studii Europene din Moldova, activitate acompaniat de apari ia manualelor de DIU1. În România, activitatea de aplicare a dreptului interna ional umanitar a fost coordonat în ultimii ani de Comisia Na ional de DIU astfel încât din anul colar 2011-2012 s-a introdus în programa colar a liceelor i disciplina op ional DIU iar în 2014 a ap rut Manualul Oficiului Na ional pentru Cultul Eroilor referitor la str mutarea mormintelor de r zboi, ONCE realizând la 25 octombrie 2015 i primul Memorial de r zboi al osta ilor români c zu i la Stalingrad. A continuat, de asemenea, apari ia lucr rilor de specialitate în acest domeniu2 ia la Facultatea de Drept a Universit ii Bucure ti s-a introdus, ca disciplin de studiu Dreptul interna ional al drepturilor omului, umanitar, al refugia ilor nu numai la licen i master ci i la coala Doctoral de Drept, ca disciplin obligatorie a programului de studii universitare avansate, avându-l ca titular pe prof. Corneliu Liviu Popescu. Din p cate, spre deosebire de alte câteva state europene, România n-a reu it s ratifice pân în prezent, probabil din ra iuni politico-strategice, nici Conven ia de la Oslo din 2008 cu privire la armele cu submuni ie (intrat în vigoare în 2010 dup ce 30 de state au ratificat-o) i nici amen-damentul la Statutul Cur ii Penale Interna ionale de la Kampala din 2010 privind definirea crimei de agresiune (neintrat înc în vigoare).

Reafirmarea i dezvoltarea multiplicat a documentelor de DIU, într-o enumerare ce nu poate fi exhaustiv , s-a datorat nu numai maturiz rii con tiin ei umanit ii c astfel se ap r de catastrofele tragice provocate de r zboi ci i recursului repetat la for în rela iile interna ionale, provocator inerent al viol rilor grave i sistematice ale dreptului umanitar al conflictelor armate. Confrunt rile din al doilea deceniu al secolului 21 au dep it nu numai cadrul juridic existent al ordinii interna ionale i tipologia cu care ne familiarizasem la sfâr itul secolului trecut. Au intrat în limbajul curent, ad ugându-se unor termeni deja r spândi i, ca r zboi asimetric sau r zboi împotriva terorismului, expresii mai noi precum „r zboi hibrid” sau, în ceea ce-i prive te pe combatan i, „omule ii verzi” i „lupii singuratici”, no iuni referitoare mai ales la actele de r zboi din Estul Ukrainei i la cele de terorism care afecteaz întreaga lume. Dac „r zboiul hibrid” este o no iune occidental ce pune accentul pe particularitatea unor ostilit i militare de a avea frontiere fluide, deosebite de r zboiul clasic, în Rusia se vorbe te în aceea i situa ie conflictual din Estul Ukrainei de un r zboi „de nou genera ie”; se propune îns i noi termeni, precum „r zboi non-liniar” ori „comprehensive warfare”, cu refe-rire direct la combina ia dintre conflictul armat interna ional i cel neinterna ional, între mijloace de lupt conven ionale i neconven ionale i între actorii statali i non-statali, inclusiv civili3. Spre deosebire de situa ia tradi ional în care combatan ii puteau fi identifica i ca apar-inând for elor armate ale beligeran ilor, în r zboiul hibrid ac ioneaz „omule ii verzi” neiden-tifica i i nerevendica i de nimeni, în ambele tabere care se confrunt în Ukraina existând batalioane de „paramilitari” mai mult sau mai pu in legali, care nu se afl întotdeauna sub controlul i autoritatea statelor care se confrunt astfel c disciplina las de dorit i, de aici, i înc lcarea principiilor i normelor DIU4.

1 O. B lan, V. Rusu, V. Nour, Drept interna ional umanitar, Chi in u, 2003. 2 I. Gâlea, Folosirea for ei în dreptul interna ional, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2009; I. Dragoman,

D. Ungureanu, V. Veli cu, C. St nculescu, Manual de DIU pentru for ele de ordine i siguran public , Ed. Sitech, Craiova, 2011; I. Clo c , D. Codi , Dic ionar enciclopedic de DIU, Ed. Karta Graphic, Ploie ti, ARDU, vol. I, 2013, vol. II, 2014; I Gâlea, Aplicarea normelor DIU în cazul opera iilor antiteroriste, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2013; N. Lupulescu, Drept umanitar, Ed. C.H. Beck, Bucure ti 2009; I. Dragoman, D. Ungureanu, DIU aplicabil în noile tipuri de conflicte armate, Ed. Sitech, Craiova, 2013; ARDU-PH, Drepturile omului, o problem mereu actual , Ed. Karta Graphic, Ploie ti, 2014; E.R. Vi an, D. Codi (coord.), DIU – actualit i, perspective, provoc ri, Ed. Karta Graphic, Ploie ti, 2014; Laura-Maria Cr ciunean, Drept interna ional umanitar, Ed. Hamangiu, 2014; I. Dragoman, D. Ungureanu, Drepturile omului i dreptul umanitar pentru for ele de ordine i siguran public , Ed. Sitech, Craiova, 2015.

3 O. Manea, Buna guvernare – linia întâi a r zboiului hibrid, în FP România, august-septembrie 2015, p. 38.

4 S. Velenciuc, R zboaiele paramilitarilor, în FP România august-septembrie 2015, p. 40.


Aceea i situa ie pare s existe i în atentatele teroriste, tot mai descentralizate, pân la nivel individual, astfel încât trebuie i reconsiderat lupta global împotriva terorismului interna ional. Exemple în acest sens sunt grupurile teroriste derivate din Al-Qaida, precum Frontul Al-Nusrah (FAN) i Statul Islamic al Irakului i Levantului (SIIL sau Daesh) dar i Boko Haram din Nigeria i statele din jur, Camerun, Ciad, Niger i Benin. Pentru aceast din urm grupare este mai cunoscut luarea ca ostateci la 14 aprilie 2014 a 200 de fete dintr-un ora din Nigeria, a c ror soart n-a fost elucidat înc , ca i alte prelu ri de persoane a c ror eliberare imediat se impune f r condi ii; chiar dac terorismul amenin în general pacea i securitatea întregii lumii, f r a fi asociat vreunei religii, na iuni, civiliza ii sau grup etnic, organiza ia Boko Haram se opune valorilor occidentale i comite atrocit i i înc lc ri grave ale drepturilor omului i DIU, mai ales împotriva civililor, copiilor, fetelor, femeilor, grupurilor etnice i religioase minoritare, colilor, pie elor i bunurilor publice. Prin intermediul Daesh, efectele terorismului s-au resim it pân în Europa, nu numai sub forma sutelor de mii de refugia i de r zboi i de regimul represiv al acestei grup ri teroriste dar i sub acela al atentatelor sinuciga e. Anul 2015 a început în Fran a cu atentatul asupra redac iei revistei Charlie Hebdo i s-a finalizat în 13 noiembrie cu atentatele din Paris care au provocat moartea a 130 de civili, ceea ce l-a determinat pe pre edintele rii s declare c Fran a este în stare de r zboi. S ad ug m la toate acestea i eventualele „erori” care pot fi provocate de r zboiul hibrid i cel împotriva terorismului, cum ar fi doborârea unor avioane de pasageri în Ukraina i Egipt sau a avionului rus de bombardament de c tre Turcia, ori atacarea unor obiective protejate; în acest sens, un comandant american din Afganistan a declarat recent c bombardarea în prim vara anului 2015 a spitalului din Kunduz în care lucra organiza ia umanitar „Medici f r frontiere”, soldat cu 30 de mor i a fost o „eroare uman , acom-paniat de erori procedurale i de utilizare a echipamentelor gre ite”.

Inspirat de documente i fapte ca cele prezentate anterior, tiin a DIU s-a îmbog it cu reac ii oportune ale statelor i organiza iilor interna ionale, cu sentin e eficace ale tribunalelor penale na ionale i interna ionale dar i cu dezvolt rile doctrinare1 care s permit prevenirea i pedepsirea crimelor de r zboi. Recunoscând c eficacitatea DIU depinde de ac iuni

complementare i sinergice în toate domeniile de promovare a drepturilor omului i libert ilor fundamentale, propunerea noastr de compendiu tiin ific în acest domeniu se refer la aprofundarea aspectelor sale esen iale i anume: fundamentele DIU; dreptul la r zboi; dreptul militar interna ional; dreptul umanitar interna ional; aplicarea DIU; jurisdic ia crimelor de r zboi; România i DIU. Credem cu toat t ria c o astfel de abordare doctrinar va permite tuturor autorit ilor i agen ilor publici dar i membrilor societ ii civile din România s fac fa cu responsabilitate i eficien , în deplin cuno tin de cauz , provoc rilor pe care viol rile drepturilor omului i ale dreptului interna ional umanitar le pune în fa a întregii umanit i.

1 Dintre apari iile editoriale recente în domeniu amintim: D. Flleck, F.D. Gill, The handbook of the

international law of military operations, Oxford University Press, 2014; A. Orford, International Authority and the Responsability to Protect, Oxford University Press, 2014: R. Thakur, The United Nations, peace and security, Cambridge University Press, 2014; G. Robertson Crimes against humanity: The Struggle for Global Justice, Penguin Books Ltd, United Kingdom, 2012; D. Thürer, International Humanitarian Law, theory, practice, context, Brill/Nijhoff, 2011.

Capitolul 1. Evolu ia, denumirea i defini ia 25

PARTEA ÎNTÂIA

FUNDAMENTELE DREPTULUI INTERNA IONAL UMANITAR

Moartea lui Achilles

i acum, r zboiul durând de aproape zece ani, Neptun

se adreseaz zeului cu plete Smintheus cu aceste cuvinte: „O, cel mai iubit de mine din to i fiii fratelui meu,

care ai ridicat cu mine zidurile zadarnice ale Troiei, oare nu gemi când prive ti aceast cetate care în curând va c dea? Nu te doare c au fost ucise atâtea mii de eroi care ap rau zidurile?

i totu i acel crud i mai sângeros decât r zboiul însu i, distrug torul operei noastre, Achille. tr ie te înc . D -mi-l mie. îl voi face s simt ce pot cu tridentul.

i, fiindc nu ne este dat s lupt m cu du manul de aproape, ucide-l cu o s geat ascuns i venit pe nea teptate”.

A consim it Delianul, ascultând deopotriv de mânia unchiului s u i de a sa. Înv luit într-un nor, se duce în armata troian

i în mijlocul m celului z re te pe Paris, care arunca s ge i rare printre lacheii necunoscu i. Ar tându-se c e zeu, spune:

„Ce pierzi s ge ile în sângele celor de jos? Dac ai grij de-ai t i, întoarce-te împotriva Aeacidului i r zbun - i fra ii uci i”. A zis, i ar tând pe Peleianul, care a ternea la p mânt

osta i troieni cu fierul armelor, a întors contra lui arcul lui Paris i a îndreptat cu mân sigur s geata aduc toare de moarte.

A adar tu, Achille, înving torul atâtor viteji, e ti învins de un fricos r pitor al unei femei.

Acum Aeacidul, spaim a frigienilor, podoab i ocrotire a neamului grecesc, c petenie neînvins în r zboi, e ars pe rug.

Acela i zeu îl înarmase i acela i l-a ars. Acum e cenu i din Achille cel atât de mare r mâne o nimica toat , care nu umple bine o urn mic .

Dar gloria lui tr ie te i umple lumea întreag

Ovidius, Metamorfoze

26 Partea întâia. Fundamentele dreptului interna ional umanitar

CAPITOLUL 1

EVOLU IA, DENUMIREA I DEFINI IA

Statele, de la apari ia lor ca entit i de sine st t toare, au intrat în rela ii unele cu altele,

la început sporadic i accidental, pentru ca, pe m sura trecerii timpului, raporturile dintre ele s se extind treptat, ajungând la dimensiunile actuale, care cuprind toate domeniile vie ii social-economice, politic, cultural, medical, sportiv etc. Aceste rela ii au îmbr cat de la înce-put dou forme principale: de colaborare i de lupt , de confruntare. Rela iile de colaborare sunt guvernate de norme juridice, f când parte din dreptul interna ional public, cele de lupt , de norme ce alc tuiesc dreptul interna ional umanitar1.

1.1. Geneza i evolu ia r zboiului Sun Tzu în „Arta R zboiului” precizeaz c : „R zboiul este o problem de o importan

vital pentru stat, domeniul vie ii i al mor ii, calea care duce spre nimicire sau supravie uire2”. Este evident c natura i modalit ile de purtare ale r zboiului au evoluat în func ie de evolu ia general a societ ii omene ti, iar consecin ele sale au fost diferite pe parcursul istoriei3. Alvin i Heidi Toffler4 disting trei moduri de utilizare a violen ei armate organizate. Chiar i în comuna primitiv , colectivit ile umane se luptau pentru a r zbuna omoruri, pentru a r pi femei sau pentru accesul la vânat; aceast violen îns era sinonim cu r zboiul5. Abia când revolu ia agricol a lansat primul mare rol de schimb ri în istoria omenirii i s-au constituit statele antice au ap rut i r zboaiele ca ciocniri sângeroase între state. Pân în Evul Mediu, r zboaiele din primul val poart pecetea inconfundabil a economiilor agrare care le-au dat na tere, nu numai în sens tehnologic, ci i în sens al organiz rii, comunica iilor, logisticii, administra iei, structurilor de recompensare, stilurilor de comand i ipotezelor culturale6.

Cel de-al Doilea Val de schimb ri istorice lansat de revolu ia industrial a f cut ca distru-gerile de mas s devin esen a beligeran ei din epoca produc iei industriale de mas bazat pe tehnologia co ului de fum. Elementele acestei schimb ri revolu ionare a r zboiului au fost: înlocuirea r zboiului „limitat” cu cel „nelimitat”; transformarea lui dintr-o ciocnire între condu-c tori într-o ciocnire între popoare, între armate regulate bazate pe serviciul militar obligatoriu; organizarea i doctrina; cre terea puterii de foc a armamentelor i apari ia unor noi tactici; extinderea teatrului de r zboi. Punctul culminant al celui de-al Doilea Val a fost apari ia armelor de distrugere în mas 7.

Cu r d cini anterioare acestui eveniment, r zboiul din Golf din 1991 a fost expresia tipului de violen armat a celui de-al Treilea Val, r zboiul epocii informa ionale bazat pe cunoa tere, demasificare, accelerarea schimb rilor. În fapt, în Golf, s-au purtat simultan dou r zboaie, unul vizibil de tip industrial i altul invizibil, radical diferit, cu o natur a beligeran ei complet modificat . Rezultatul a fost o imagine foarte aseptizat a r zboiului, o form de lupt aparent scutit de carnagii, dus cu arme ale celui de-al Treilea Val, concepute pentru o precizie maxim , distrugere specializat i minime pagube colaterale. În ultima perioad de timp se discut tot mai des despre conceptul de „r zboi bazat pe re ea” ca fiind expresia tipului de violen specific celui de-al Patrulea Val, dar aceast no iune nu este delimitat i clarificat complet înc .

1 I. Clo c , I. Suceav , Tratat de drept interna ional umanitar, Ed. V.I.S. Print, Bucure ti 2000, p. 12. 2 Sun Tzu, Arta R zboiului, p. 7. 3 I. Dragoman, Drept interna ional umanitar, Ed. Funda iei, „Andrei aguna, Constan a”, 1999, p. 6-8. 4 Alvin i Heidi Toffler, R zboi i antir zboi. Supravie uire în zorii secolului XXI, Ed. Antet 1995, p. 46-101. 5 I. Dragoman, op. cit., p. 6. 6 D. Toma, Drept interna ional umanitar, Ed. Funda iei „Andrei aguna”, Constan a, 2005, p. 4. 7 I. Dragoman, op. cit., p. 6.


S-a încercat definirea r zboiului înc din antichitate. Cicero îl define te ca înfruntare violent iar Hugo Grotius sesizeaz c prin cuvântul bellum (cu origine în duellum) se în elege nu numai ac iunea, ci i starea celor care se înfrunt în mod violent1. Pentru epoca modern , cea mai cunoscut defini ie apar ine lui Karl von Clausevitz, potrivit c ruia r zboiul este un act de violen destinat constrângerii adversarului de a se supune voin ei noastre, fiind o continuare a politicii cu alte mijloace2. Iar fondatorul polemologiei remarca faptul c r zboiul este o form de violen , cu tr s tura esen ial de a fi metodic i organizat în ceea ce prive te grup rile lupt toare i modalit ile de ducere; mai mult, el este limitat în timp i spa iu fiind supus unor reguli speciale foarte variabile, o alt caracteristic a sa fiind aceea c este sângeros, c ci dac nu implic distrugeri de vie i umane, el r mâne doar un schimb de amenin ri3.Conceptul juridic de r zboi se refer la recursul la for i obiectivul de a înfrânge adversarul, fiind fie un procedeu de autoap rare, un mod coercitiv de executare a dreptului interna ional (H. Kelsen), fie o lupt armat între state, voit de cel pu in un stat i dus în vederea unui interes na ional (L. Delbez), un element psihologic (voin a de a face r zboi), un element material (lupta armat ), i un element teleologic (servirea interesului na ional)4. Toate aceste defini ii insist pe utilizarea mijloacelor violen ei armate ca esen a r zboiului, iar expresiile metaforice „r zboi economic”, „r zboi psihologic”, „r zboi informa ional” exced conceptului propriu zis. Oricum el r mâne un fenomen deosebit de complex care antreneaz diferitele aspecte ale vie ii sociale, fapt pentru care în jurul lui s-au creat adev rate ramuri de cercetare precum arta r zboiului, politica militar , sociologia r zboiului, istoria artei militare, polemologia5, dreptul r zboiului.

1.2. Denumirea de drept interna ional umanitar

Analizele militare, istorice, psihologice, economice sociologice etc., nu pot fi complete f r cercetarea normelor juridice referitoare la r zboi, norme al c ror ansamblu formeaz dreptul r zboiului. Dac r zboiul este un fenomen curent al raporturilor dintre state, este normal ca dreptul interna ional s normeze aceast stare i s se preocupe de protec ia oamenilor în astfel de situa ii6. Ca urmare dreptul interna ional a fost definit ca fiind chiar un „drept al r zboiului”, concept care are dou sensuri.

Într-un sens subiectiv prin dreptul r zboiului se în elege facultatea statelor de a- i regle-menta raporturile reciproce prin intermediul acestui adev rat instrument al politicii na ionale care presupune utilizarea mijloacelor violen ei armate. Înc de la apari ia i formarea comu-nit ii statale incipiente, s-a recunoscut entit ilor statale prerogativa de a recurge la r zboi în promovarea intereselor ca o continuare a politicii cu alte mijloace. Mai mult, s-a considerat c aceasta ar fi un adev rat „drept”, un act licit derivat din suveranitate i, ca atare, o real procedur „legal ” de solu ionare a litigiilor dintre state. Romanii numeau acest drept „jus ad bellum”(dreptul la r zboi). În sus inerea acestui drept, doctrinele politico-juridice formuleaz justific ri „juridice”, ca autoconservarea, necesitatea, autoprotec ia, men inerea echilibrului de for e .a.7 În practica statelor se concretizeaz astfel concep ia c r zboiul constituie o

1 H. Grotius, Despre dreptul r zboiului i al p cii, Ed. tiin ific , Bucure ti, 1968, p. 104. 2 Karl von Clauservitz, De la Guerre, Editions du Minuit, Paris 1950, p. 51. 3 G. Bouthoul, Le phenomene guerre, Payot, 1962. 4 I. Motoc, Interpreter la guerre, les exceptions de l’article 2 par. 4 de la Charte de l’ONU dans le practique de

Conseil de Securité, Editions Babel, Bucure ti 1997, p. 10-11. 5 Termenul provine din limba greac („polema” – r zboi i „logos” – tiin ) i î i propune ca obiect

cercetarea fenomenului r zboiului, studiind structurile beligere i periodicitatea conflictelor. 6 I. Dragoman, op. cit., p. 9. 7 Hugo Grotius afirma c dreptul material sau dreptul gin ilor încuviin eaz ca legitim r zboiul drept c ci

este îng duit s se r spund la for prin for , acest drept fiind statornicit chiar de la natur i g sea nenu-m rate argumente în acest sens, v. Hugo Grotius, op. cit., p. 119-152. De asemenea, în „De spiritual legilor”, Montesquieu afirma c , între societ i, dreptul de legitim ap rare implic uneori necesitatea de a ataca, atunci când un popor vede c o pace de o lung durat ar da altui popor putin a s -l distrug i s -l distrug i c atacul este în acel moment singurul mijloc de a preîntâmpina aceast distrugere, în Montesquieu, Despre spiritul legilor, Ed. tiin ific , Bucure ti, 1964, vol. I, p. 174.

28 Partea întâia. Fundamentele dreptului interna ional umanitar

procedur legitim , ultimul mijloc la care politica statelor este îndrept it s recurg în rezol-varea disputelor dintre ele ca s - i apere i s - i asigure realizarea drepturilor lor. Evolu ia concep iilor i institu iilor juridice privind recurgerea la r zboi în rela iile interstatale a parcurs mai multe etape istorice pân în prezent când în dreptul interna ional s-a consacrat ca o norm imperativ de jus cogens gentium, principiul fundamental al nerecurgerii la for i la amenin area cu folosirea for ei împotriva suveranit ii, integrit ii i independen ei politice a statelor sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile i principiile Cartei Na iunilor Unite1.

Cea de-a doua semnifica ie a no iunii de „dreptul r zboiului” este cea de totalitate de norme juridice care reglementeaz declan area, desf urarea i încheierea ostilit ilor militare, ceea ce la romani echivala cu expresia „jus in bello” (dreptul în r zboi). În acest în eles obiectiv, dreptul r zboiului este o parte a dreptului interna ional care cuprinde regulile create prin acordul de voin al statelor având ca scop reglementarea conflictelor armate în vederea atenu rii efectelor distructive ale acestora, fiind susceptibile a fi duse la îndeplinire prin utilizarea constrângerii exercitate tot de state, individual sau colectiv asupra belige-ran ilor2. În acest în eles, înc din 1625, Hugo Grotius analiza regulile generale cu privire la ceea ce este îng duit într-un r zboi dup dreptul natural3. Concret, în aceast accep iune, dreptul r zboiului a însemnat întotdeauna impunerea de restric ii juridice ac iunilor militare prin intermediul cutumei sau conven iilor i protejarea unor valori în caz de conflict armat4; înc lcarea lor a constituit i constituie infrac iuni grave care sunt denumite crime de r zboi sau crime împotriva umanit ii.

Expresiile echivalente ale conceptului de „drept al r zboiului” în sens obiectiv sunt: „dreptul de la Haga”, care fixeaz drepturile i obliga iile beligeran ilor în conducerea ac iu-nilor militare precum i „dreptul de la Geneva” care cuprinde normele referitoare la protec ia victimelor conflictelor armate, a popula iei i bunurilor civile, a organismelor care au grija acestora5. Observ m c dreptul de la Haga se completeaz cu cel de la Geneva astfel încât împreun formeaz dreptul r zboiului tradi ional, dreptul de la Haga con inând i norme umanitare iar cel de la Genova reglementând, într-o anumit m sur , comportamentul for e-lor armate în ac iune. Conflictele de codificare de la sfâr itul secolului al XIX-lea i începutul secolului XX au consacrat dreptul r zboiului în formula „legile i obiceiurile r zboiului”. În sfâr it, ultima mare codificare din anul 1977 reune te cele dou ramuri – dreptul r zboiului (Hugo) i dreptul umanitar (dreptul de la Geneva) – într-un nou concept: „dreptul interna ional umanitar al conflictelor armate”, aceasta fiind denumirea oficial 6.

1.3. Defini ia dreptului interna ional umanitar

Cea mai simpl defini ie a dreptului interna ional umanitar este aceea de ansamblu al normelor care asigur protec ia omului în conflictul armat7. Dar defini ia dat în literatura de

1 Art. 2 Carta ONU. 2 I. Dragoman, op. cit., p. 10. 3 H. Grotius, op. cit., p. 605. 4 J. Pictet, Development et principes du droit international humanitaire, Paris, 1983, p. 28-29. 5 I. Dragoman, Drept interna ional aplicabil în conflictele armate, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare,

Bucure ti, 1993, p. 8-9. 6 În cuprinsul Protocolului, sunt utilizate i alte expresii, precum: „reguli de drept interna ional privind rela-

iile diplomatice” (art. 5); „Orice alt regul de drept interna ional aplicabil acestei Înalte P r i Contractante” (art. 36); „reguli existente generalmente recunoscute de drept interna ional aplicabile spionajului i folosirii pavi-lioanelor i conducerea conflictelor armate pe mare” (art. 33 par. 3); „reguli de drept interna ional aplicabile în conflictele armate pe mare sau în aer” (art. 49 par. 3); „alte reguli de drept interna ional aplicabile” (art. 51 par. 1); „drept interna ional” (art. 56 par 3); „alte norme de drept interna ional care guverneaz protec ia dreptu-rilor fundamentale ale omului în timpul unui conflict armat cu caracter interna ional” (art. 72); „reguli de drept interna ional aplicabile” (art. 75 par. 7);

7 Humanitarian Law in Armed Conflicts Manual, The Federal Ministry of Defence of the Federal Republic of Germany, 1992, p. 11.


specialitate este aceea c dreptul interna ional umanitar al conflictelor armate este ansamblul de norme de drept interna ional, de sorginte cutumiar sau conven ional , destinate a reglementa în mod special problemele survenite în situa iile de conflict armat interna ional public1. Apartenen a la dreptul interna ional public este deci genul proxim al defini iei; ca urmare, dreptul interna ional umanitar va avea toate caracteristicile generale ale acestuia. Iar reglementarea problemelor survenite în situa ii de conflict armat reprezint diferen a specific a defini iei care ne indic i caracteristicile dreptului interna ional umanitar: a) caracterul dual al violen ei i, în acela i timp, de drept al asisten ei umanitare; b) actualitatea lui, chiar i dup interzicerea recursului la for i perpetuarea sa atâta timp cât vor exista r zboaie; c) com-plexitatea, rezult din multitudinea reglement rilor, obiectului, destinatarilor, problemelor de aplicabilitate; d) simplitatea lui, bazat pe îmbinarea principiului umanit ii cu cel al necesit ii militare i care arat c nu- i trebuie studii juridice pentru a ti care sunt crimele de r zboi; e) integralitatea i în acela i timp ambiguitatea lui, în sensul c pare a fi straniu, dac nu paradoxal s reglementeze violen a armat ce pare a fi prin esen refractar dreptului, în acela i timp el existând ca un ansamblu de reguli ce trebuie în elese i aplicate nu numai în fa a tribunalelor ci i pe parcursul luptelor2.

Scopul dreptului interna ional umanitar în sens obiectiv nu este de a interzice r zboiul ci de a-i mic ora urm rile distructive, de a împu ina suferin ele ce le cauzeaz i de a elimina pierderile i pagubele inutile, deci de a asigura protec ia drepturilor omului în caz de conflict armat. Acest scop de p strare a sentimentului omeniei în timpul ac iunilor ce presupune folosirea violen ei armate se coreleaz , în dreptul conflictelor armate, cu ra iunea de a fi a r zboiului i anume cu obiectivele militare ale statelor; continuarea politicii statale cu alte mijloace decât cele non-violente nu a însemnat niciodat i nu înseamn nici ast zi distrugerea total a adversarului ci numai anihilarea sau sl birea poten ialului s u militar, beligeran ii neavând dreptul de a folosi for a armat peste limitele necesare ob inerii victoriei. Ceea ce înseamn c dreptul r zboiului este compatibil i chiar are ca obiect protejarea, în m sura impus de necesit ile militare, a drepturilor omului în timp de conflict armat. Aceast corela ie între scopul r zboiului este prezentat înc în primele instrumente interna ionale în domeniu. Declara ia de la Sankt-Petersburg din 1868 „a fixat limitele tehnice unde necesit ile r zboiului trebuie s se opreasc în fa a exigen elor umanit ii” considerând „c progresele civiliza iei trebuie s aib ca efect atenuarea pe cât posibil a calamit ilor r zboiului; c singurul scop legitim pe care statele trebuie s -l opun în timpul r zboiului este sl birea for elor militare ale inamicului; c , în acest scop, este suficient s se scoat în afara luptei cel mai mare num r de oameni; c acest scop ar fi dep it prin folosirea de arme care ar agrava în mod inutil suferin ele oamenilor sco i în afara luptei sau ar face moartea lor inevitabil ; c folosirea unor asemenea arme ar fi contrar legilor umanit ii3”.

Dreptul umanitar propriu-zis, care din titlu subliniaz scopurile umanitare ale dreptului aplicabil în conflictele armate a fost elaborat exclusiv în profitul victimelor, având drept prioritate omul i principiile umanitare, ca elemente primordiale de pace i civiliza ie. Normele din aceast categorie sunt în prezent concretizate în cele patru Conven ii elaborate la Geneva la 12 august 1949 i cele dou Protocoale adi ionale la aceste conven ii, adoptate la 8 iunie 1977.

1 I. Clo c , I. Suceav , op. cit., p. 14. 2 E. David, Principes de droit des conflicts armés, Bruylant, Bruxelles, 1994, p. 29-34 i Le droit

international humanitaire, Textes & documents, M.A.E., Bruxelles, 1996, p. 5-7. 3 Dreptul interna ional al conflictelor armate, documente, ARDU, Casa de Editur i Pres ansa SRL,

Bucure ti 1993, p. 12.

Cuprins 887

13.2.2.4. Proiectilele de mic calibru ....................................................................... 303 13.2.2.5. Armele laser ............................................................................................ 303 13.2.2.6. Resturile explozive de r zboi .................................................................. 304 13.2.2.7. Muni iile cu fragmentare ......................................................................... 305

13.3. Metode de r zboi ................................................................................................... 305 13.3.1. Definirea metodelor de r zboi în dreptul interna ional umanitar .................... 305 13.3.2. Metode de r zboi interzise ............................................................................. 306

13.2.2.1. Metode de lupt interzise împotriva persoanelor ................................... 306 13.2.2.2. Metode de lupt interzise împotriva bunurilor ........................................ 307 13.2.2.3. Interzicerea scuturilor umane ................................................................. 307 13.2.2.4. Represaliile ............................................................................................. 307 13.2.2.5. În elarea adversarului ............................................................................ 308

13.4. Importan a regimului mijloacelor i metodelor de r zboi pentru conducerea opera ional ........................................................................................................... 309

13.4.1. Managementul intelor (targeting) .................................................................. 310 13.4.2. Transparen i clandestinitate în ac iunile militare ....................................... 316

CAPITOLUL 14. ÎNCETAREA ST RII DE BELIGERAN I RESTABILIREA P CII ..... 323

14.1. Încetarea ostilit ilor .............................................................................................. 323 14.1.1. Modalit i tradi ionale de încetare a ostilit ilor .............................................. 323

14.1.1.1. Prin instrumente scrise ........................................................................... 323 14.1.1.2. Încetarea ostilit ilor prin acord tacit i act legislativ intern..................... 327

14.1.2. Încetarea st rii de beligeran prin debellatio ................................................ 328 14.2. Restabilirea p cii ................................................................................................... 328

14.2.1. Preliminariile p cii .......................................................................................... 328 14.2.2. Tratatul de pace ............................................................................................. 329

14.3. Încetarea st rii de beligeran în sistemul actual de securitate colectiv ............. 331 14.4. Dreptul ocupa iei ................................................................................................... 333

CAPITOLUL 15. PARTICULARIT ILE CONFLICTELOR SPECIFICE ............................ 338

15.1 R zboiul maritim ..................................................................................................... 338 15.2. R zboiul aerian...................................................................................................... 344

15.2.1. Originea i evolu ia r zboiului aerian i reglement rilor sale ........................ 344 15.2.2. Manualul HPRC privind dreptul interna ional în r zboiul aerian i de

rachete ........................................................................................................... 346 15.2.3. Sistemele de arme automate în conflictele armate aeriene .......................... 348

15.3. Specificul conflictelor armate f r caracter interna ional ...................................... 349 15.4. Opera iunile de sprijinire a p cii (OSP) ................................................................. 351 15.5. Opera iile de siguran intern (OSI) .................................................................... 352 15.6. R zboiul cibernetic ................................................................................................ 358 15.7. R zboiul global împotriva terorismului .................................................................. 360

PARTEA A PATRA DREPTUL UMANITAR INTERNA IONAL ........................................................................ 367 CAPITOLUL 16. PROTEC IA R NI ILOR, BOLNAVILOR I NAUFRAGIA ILOR ......... 368

16.1. Comitetul Interna ional al Crucii Ro ii: activit ile i mandatul s u cu privire la dreptul interna ional umanitar ............................................................................ 368

16.1.1. Geneza i structura Mi c rii Interna ionale de Cruce Ro ie i Semilun Ro ie .............................................................................................................. 368

16.1.1.1. Apari ia i evolu ia Mi c rii Interna ionale de Cruce Ro ie .................... 368


16.1.1.2. Structura Mi c rii Interna ionale de Cruce Ro ie i Semilun Ro ie .... 370 16.1.1.3. Societatea Na ional de Cruce Ro ie din România .............................. 373

16.1.2. Locul i rolul Comitetului Interna ional al Crucii Ro ii în sistemul dreptului umanitar ......................................................................................... 374

16.1.3. Ac iunile Comitetului interna ional al Crucii Ro ii în timp de pace ................ 375 16.1.3.1. CICR – promotorul dreptului interna ional umanitar .............................. 375 16.1.3.2. Rolul CICR în aplicarea dreptului interna ional umanitar ...................... 376 16.1.3.3. Difuzarea dreptului interna ional umanitar i a principiilor Crucii

Ro ii ....................................................................................................... 376 16.1.4. Ac iunile Comitetului Interna ional al Crucii Ro ii în situa ii de conflict

armat ............................................................................................................. 377 16.1.4.1. Atragerea aten iei p r ilor la conflict asupra obliga iei de respectare

a dreptului interna ional umanitar .......................................................... 377 16.1.4.2. Substitut al Puterilor protectoare ........................................................... 377 16.1.4.3. Protec ia i asisten a pentru victimele de r zboi ................................... 378 16.1.4.4. Mijloacele i metodele prin care ac ioneaz CICR ................................ 378

16.2. Con inutul protec iei r ni ilor, bolnavilor i naufragia ilor ...................................... 379 16.3. Persoane disp rute i decedate ........................................................................... 382 16.4. Protec ia personalului organismelor umanitare .................................................... 383

CAPITOLUL 17. TRATAMENTUL PRIZONIERILOR DE R ZBOI .................................... 387

17.1. Defini ie i statut ................................................................................................... 387 17.2. Captivitatea ........................................................................................................... 389 17.3. Eliberarea ............................................................................................................. 391 17.4. Aspecte istorice i actuale ale tratamentului prizonierilor .................................... 393

17.4.1. Regimul juridic al prizonierilor de r zboi în URSS ........................................ 394 17.4.2. Situa ia de inu ilor de la Guantanamo ........................................................... 397 17.4.3. Activitatea CICR pentru ameliorarea condi iilor de deten ie în conflictele

armate neinterna ionale ................................................................................. 399 CAPITOLUL 18. POPULA IA CIVIL I PERSOANELE CIVILE ..................................... 400

18.1. Evolu ia i con inutul protec iei ............................................................................. 400 18.2. Copii, femei i reîntregirea familiilor ..................................................................... 402 18.3. Refugia i i apatrizi ............................................................................................... 405

18.3.1. Actuala criz a migra iei în Europa i transformarea legisla iei europene i na ionale a refugia ilor ............................................................................... 407

18.4. Ziari tii .................................................................................................................. 416 18.4.1. Libertatea de informare, opinia public i ziaristica în societ ile

democratice ................................................................................................... 418 18.4.2. Etica ziaristic în timp de conflict armat ........................................................ 420 18.4.3. Protec ia juridic a jurnalistului de r zboi ...................................................... 422 18.4.4. Jurnalismul în r zboiul global împotriva terorismului .................................... 425

18.5. Organismele de protec ie civil ............................................................................ 428 18.6. Garan ii fundamentale .......................................................................................... 432 18.7. Dreptul opera ional al protec iei umanitare a civililor i victimelor r zboiului ....... 434

18.7.1. Regulile de comportament umanitar pentru militari i poli i ti ....................... 434 18.7.2. Aspecte opera ionale umanitare ................................................................... 437

Cuprins 889

CAPITOLUL 19. PROTEC IA BUNURILOR ...................................................................... 438 19.1. Bunurile civile ........................................................................................................ 438 19.2. Bunurile cu caracter sanitar ................................................................................... 441 19.3. Bunuri culturale...................................................................................................... 442 19.4. Protec ia special a unor zone i localit i ............................................................ 445 19.5. Cauze care înl tur r spunderea umanitar în conflictele armate ....................... 447

CAPITOLUL 20. PROTEC IA MEDIULUI .......................................................................... 451

20.1. Efectele r zboiului asupra mediului ...................................................................... 451 20.2. Dreptul umanitar al mediului .................................................................................. 454 20.3. Eficien a protec iei mediului prin dreptul umanitar. ............................................... 458

PARTEA A CINCEA APLICAREA DREPTULUI INTERNA IONAL UMANITAR .............................................. 461 CAPITOLUL 21. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA APLIC RII .............................................. 462

21.1. Importan a aplic rii i respect rii dreptului interna ional umanitar ........................ 462 21.1.1. Respectarea i aplicarea tratatelor în dreptul interna ional public ................. 462 21.1.2. Responsabilitatea execut rii tratatelor de drept interna ional umanitar ......... 462

21.2. Cauzele viol rilor dreptului interna ional umanitar i factorii ce influen eaz respectarea acestuia ............................................................................................. 465

21.2.1. Cauzele viol rilor dreptului interna ional umanitar ......................................... 465 21.2.2. Factori de influen are a dreptului interna ional umanitar................................ 467 21.2.3. Standarde Umanitare Minime-o posibil solu ie pentru cre terea

eficien ei DIU .................................................................................................. 469 21.3. Criterii ale aplic rii dreptului interna ional umanitar .............................................. 472

21.3.1. Domeniul de aplicare material al dreptului interna ional umanitar ................. 472 21.3.2. Domeniul de aplicare personal al dreptului interna ional umanitar ................ 472 21.3.3. Aplicarea dreptului interna ional umanitar în timp .......................................... 473 21.3.4. Aplicarea în spa iu a dreptului interna ional umanitar .................................... 473

21.4. Câteva aspecte militare ale aplic rii dreptului interna ional umanitar ................... 473 21.4.1. Asisten a juridic a ac iunilor militare i poli iene ti ....................................... 473 21.4.2. Consilierul juridic militar ................................................................................. 474 21.4.3. Conducerea ostilit ilor militare i opera iilor poli iene ti conform dreptul

interna ional umanitar .................................................................................... 476 21.4.3.1. Locul i rolul armatei i poli iei în societ ile democratice ...................... 477 24.4.3.2. Reguli generale de conducere a ostilit ilor militare ............................... 479 21.4.3.3. Conducerea opera iilor poli iene ti ......................................................... 480

CAPITOLUL 22. ASPECTE ALE APLIC RII DREPTULUI INTERNA IONAL

UMANITAR DE C TRE STATE .............................................................. 483 22.1. Aspecte politico-strategice în aplicarea dreptului interna ional umanitar .............. 483

22.1.1. Ra iunile aplic rii de c tre state a dreptului interna ional umanitar i obliga iile prevenirii înc lc rilor acestuia ........................................................ 483

22.1.2. Principiile aplic rii de c tre state a dreptului interna ional umanitar .............. 485 22.2. Angajamentele de aplicare ale tuturor statelor ...................................................... 487

22.2.1. Ratificarea conven iilor umanitare .................................................................. 487 22.2.2. Difuzarea conven iilor umanitare ................................................................... 489 22.2.3. Cunoa terea i implementarea prin intermediul strategiilor de drept

interna ional umanitar i manualelor de dreptul conflictelor armate .............. 492 22.2.4. Baza legal a difuz rii dreptului interna ional umanitar ................................. 493


22.2.5. Rolul disciplinei în respectarea dreptului interna ional umanitar ................... 497 22.2.5.1.No iuni generale privind disciplina .......................................................... 497 22.2.5.2.Disciplina în conven iile de drept interna ional umanitar ........................ 501 22.2.5.3. Proceduri disciplinare în cazul înc lc rii dreptului interna ional

umanitar ................................................................................................. 502 22.2.6. Preocup ri actuale de cunoa tere i aplicare a dreptului interna ional

umanitar ........................................................................................................ 503 22.3. Implementarea conven iilor umanitare de c tre beligeran i ................................. 507

22.3.1. M suri de implementare adoptate în timp de pace ....................................... 508 22.3.2. M suri de implementare adoptate dup declan area conflictului ................. 508 22.3.3. Asigurarea implement rii dup terminarea r zboiului .................................. 510 22.3.4. Gestionarea utiliz rii semnelor distinctive de protec ie ................................. 511

22.4. Aplicarea conven iilor de drept interna ional umanitar de c tre neutrii ................ 515 22.5. Controlul aplic rii dreptului interna ional umanitar ............................................... 516

22.5.1. Ancheta bilateral ......................................................................................... 517 22.5.2. Comisia interna ional de anchet ................................................................ 518 22.5.3. Comitetul pentru protec ia bunurilor culturale ............................................... 521

CAPITOLUL 23. IMPLEMENTAREA CONVEN IILOR UMANITARE PRIN

CONCEPTE ACTUALE I ABORD RII NOI .......................................... 522 23.1. Actualitatea i perspectivele Conven iilor de la Geneva i Haga ......................... 522 23.2. Abord ri jurispruden iale ale dreptului interna ional umanitar .............................. 524 23.3. Abord ri doctrinare ale dreptului interna ional umanitar ...................................... 535 23.4. Unele probleme specifice în noile tipuri de conflicte armate ................................ 545

CAPITOLUL 24. ASPECTE ALE APLIC RII DREPTULUI INTERNA IONAL

UMANITAR DE C TRE ORGANIZA IILE INTERNA IONALE ............. 555 24.1. Mandatul organiza iilor interna ionale de a respecta i a face s fie respectat

dreptul interna ional umanitar ............................................................................... 555 24.1.1. Rolul Organiza iei Na iunilor Unite ................................................................ 555

24.1.1.1. Consiliul de Securitate ........................................................................... 556 24.1.1.2. Adunarea General ............................................................................... 556 24.1.1.3. Consiliul Drepturilor Omului ................................................................... 557 24.1.1.4. Institu iile specializate ............................................................................ 563

24.1.2. Rolul organiza iilor regionale ......................................................................... 564 24.1.2.1. OSCE ..................................................................................................... 564 24.1.2.2. NATO ..................................................................................................... 564 24.1.2.3. Sistemul european de protec ie a drepturilor omului ............................. 565

24.2. Aplicarea dreptului interna ional umanitar în opera iile multina ionale de sprijinire a p cii ..................................................................................................... 565

24.2.1. Opera iunile ONU .......................................................................................... 566 24.2.1.1. Instruirea umanitar a for elor multina ionale ........................................ 566 24.2.1.2. Administra ia tranzi ional ...................................................................... 566 24.2.1.3. Protec ia civililor în opera iile ONU ........................................................ 571

24.2.2. Opera iunile OSCE ........................................................................................ 572 24.2.3. Opera iunile NATO ........................................................................................ 572 24.2.4. Opera iunile UE ............................................................................................. 573

24.2.4.1. Agen ia European de Ap rare ............................................................. 573 24.2.4.2. Colegiul European de Securitate i Ap rare ......................................... 576

Cuprins 891

24.2.4.3. Grupurile tactice de lupt ale Uniunii Europene ..................................... 580 24.2.4.4. Misiunea Althea a Uniunii Europene în Bosnia Her egovina .................. 584

24.3. Disciplina militar în opera iile multina ionale ....................................................... 588 24.3.1. Orient ri i directive ale ONU asupra problemelor disciplinare pentru

personalul misiunilor Na iunilor Unite ............................................................. 589 24.3.2. Doctrine i proceduri NATO pentru poli ia militar în vederea asigur rii

aplic rii regulilor disciplinare în opera ii multina ionale. ................................. 592 24.3.3. Standarde de comportament militar disciplinat pentru îndeplinirea

scopurilor strategice i tactice ale opera iilor desf urate de UE în cadrul Politicii de Securitate i Ap rare Comun ........................................... 594

24.3.4. Probleme disciplinare în Codul de conduit al OSCE ................................... 595 24.4. Asisten a umanitar a organiza iilor interna ionale ............................................... 596

24.4.1. Doctrine opera ionale de asisten umanitar la nivel global ........................ 596 24.4.1.1. Ac iunea umanitar , pacea i r zboiul în rezolu iile ONU ...................... 597 24.4.1.2. Departamentul Opera iilor de Men inere a P cii în ansamblul

reformelor sistemului opera ional global de sprijinire a p cii .................. 599 24.4.1.3. Rolul Biroului de coordonare a afacerilor umanitare în gestionarea

urgen elor complexe provocate de crize umanitare ................................ 603 24.4.2. Doctrine opera ionale de asisten umanitar la nivel european ................... 605

24.4.2.1. Complexitatea sistemului european al doctrinelor opera ionale umanitare militare i civile ....................................................................... 605

24.4.2.2. Crearea unui consens european în asisten a umanitar generat de aplicarea Politicii Europene de Securitate Comun (PESC) ............. 608

CAPITOLUL 25. ROLUL COMITETULUI INTERNA IONAL AL CRUCII RO II,

INSTITUTULUI INTERNA IONAL DE DREPT UMANITAR I ALTOR ORGANIZA II NEGUVERNAMENTALE .................................... 612

25.1. Comitetul Interna ional al Crucii Ro ii ................................................................... 612 25.2. Institutul Interna ional de Drept Umanitar .............................................................. 613 25.3. Alte organiza ii neguvernamentale ........................................................................ 615

PARTEA A ASEA JURISDIC IA CRIMELOR DE R ZBOI ............................................................................ 617 CAPITOLUL 26. PRINCIPII GENERALE ALE RESPONSABILIT II PENTRU

ÎNC LCAREA DREPTULUI INTERNA IONAL UMANITAR .................. 618 26.1. Responsabilitatea statelor, a organelor i agen ilor lor în conflictele armate

interna ionale i neinterna ionale .......................................................................... 618 26.2. Responsabilitatea organiza iilor interna ionale ...................................................... 621 26.3. Responsabilitatea individual ................................................................................ 623 26.4. Problema responsabilit ii companiilor private militare i de securitate

(PMSCs) ................................................................................................................. 624

CAPITOLUL 27. R SPUNDEREA MORAL , POLITIC I MATERIAL A STATELOR I A ORGANIZA IILOR INTERNA IONALE ....................... 627

27.1. R spunderea moral prin acordarea de satisfac ie .............................................. 627 27.2. R spunderea politic ............................................................................................. 628 27.3. R spunderea material prin desp gubiri de r zboi .............................................. 628 27.4. Curtea Interna ional de Justi ie – principala instan în stabilirea r spunderii

statelor i organiza iilor interna ionale ................................................................... 629


CAPITOLUL 28. INFRAC IUNI LA DREPTUL INTERNA IONAL UMANITAR ................ 634 28.1. Crimele de r zboi ................................................................................................. 634 28.2. Crimele contra umanit ii, genocidul i crima de agresiune ................................. 638 28.3. Implementarea dreptului interna ional umanitar prin intermediul Statutului de

la Roma al Cur ii Penale Interna ionale ................................................................ 642 28.3.1. Încorporarea viol rilor grave ale dreptului interna ional umanitar în

legisla ia intern ............................................................................................ 643 28.3.2. Analiza art. 8 din Statutul de la Roma ........................................................... 647 28.3.3. O abordare integrat a implement rii dreptului interna ional umanitar ......... 651 28.3.4. Rolul primei Conferin e de evaluare a Cur ii Penale Interna ionale .............. 652 28.3.5. Concluzii ........................................................................................................ 654

28.4. Imprescriptibilitatea crimelor de r zboi i a crimelor contra umanit ii ................. 654 28.5. Ac iunea disciplinar în cazul înc lc rii dreptului interna ional umanitar ............. 656

28.5.1. Diferen ele dintre crimele de r zboi i abaterile disciplinare ......................... 656 28.5.2. Obliga iile comandan ilor privind aplicarea procedurilor disciplinare în

teatrul de opera ii ........................................................................................... 658 28.5.3. Codific ri disciplinare de drept al conflictelor armate ................................... 660

CAPITOLUL 29. JURISDIC IA NA IONAL A CRIMELOR DE R ZBOI ........................ 664

29.1. Reprimarea viol rilor comise de indivizi ............................................................... 664 29.2. Reprimarea na ional a viol rilor dreptului interna ional umanitar ....................... 668 29.3. Persisten a diversit ii de forme în reprimarea na ional a crimelor de r zboi .... 675 29.4. Buna administrare a justi iei prin tribunalele militare ............................................ 679

29.4.1.Tradi ia separ rii tribunalelor militare de sistemul justi iei civile .................... 679 29.4.2. Modernizarea tribunalelor militare prin unificarea lor cu justi ia civil ........... 681 29.4.3. Contribu ia guvern rii globale la implementarea principiilor bunei

administr ri a justi iei prin tribunale militare .................................................. 683 29.5. Evolu ia cercet rii infrac iunilor la ordinea i disciplina militar ........................... 685

29.5.1. Doctrina cercet rii penale a infrac iunilor militare ......................................... 685 29.5.2. Practica organelor judiciare în materia anchet rii infrac iunilor la ordinea

i disciplina militar ....................................................................................... 688 29.5.3. Caracteristicile cercet rii disciplinare în cadrul for elor multina ionale i

al instan elor penale interna ionale ............................................................... 692 29.6. Autorit i publice militare i judiciare cu atribu ii în investigarea infrac iunilor

la ordinea i disciplina militar .............................................................................. 694 29.6.1. Autorit ile publice militare ............................................................................ 695 29.6.2. Organele judiciare ......................................................................................... 699 29.6.3. Al i subiec i procesuali ................................................................................... 700

29.7. Cooperarea parchetelor militare cu instan ele penale interna ionale în combaterea viol rilor dreptului interna ional umanitar ......................................... 701

29.7.1. Cooperarea judiciar interna ional în materie penal ................................. 702 29.7.2. Întrajutorarea judiciar dintre state în procedurile anchet rii crimelor de

r zboi ............................................................................................................. 704 29.7.3. Rolul i atribu iile procurorilor instan elor penale interna ionale ................... 705 29.7.4. Valoarea investiga iilor independente ale organiza iilor

neguvernamentale ......................................................................................... 708 29.8. Contribu ia procurorilor militari la cre terea eficacit ii opera iilor

multina ionale ....................................................................................................... 711 29.8.1. Mecanismul interven iei comandan ilor pentru efectuarea cercet rii

penale i disciplinare în cazul infrac iunilor s vâr ite în opera ii multina ionale ................................................................................................ 711

Cuprins 893

29.8.2. Rolul procurorului militar în îndeplinirea obiectivelor opera iunilor multina ionale prin prevenirea i combaterea infrac iunilor ........................... 714

29.9. Lec ii înv ate din procesele intentate unor militari în fa a instan elor na ionale i interna ionale .................................................................................. 717

29.9.1. Procesul „Peleus” ........................................................................................... 719 29.9.2. Procesul uni „peacekeeper” belgian .............................................................. 720

29.10. Justi ia tranzi ional ca element al bunei guvern ri în societ ile posttotalitare ........................................................................................................ 723

CAPITOLUL 30. INSTAN E PENALE INTERNA IONALE ............................................... 729

30.1. Apari ia i evolu ia institu iei r spunderii interna ionale penale ............................. 729 30.1.1. Primele încerc ri în materia r spunderii penale interna ionale ..................... 729 30.1.2. Tribunalul Militar Interna ional de la Nürnberg ............................................... 731 30.1.3. Tribunalul Militar Interna ional pentru Extremul Orient (de la Tokyo) ............ 735

30.2. Tribunalele penale interna ionale de la Haga i Arusha ca instan e ad-hoc ......... 737 30.2.1. Tribunalul penal interna ional de la Haga pentru fosta Iugoslavie ................. 738 30.2.2. Tribunalul penal interna ional pentru Rwanda ............................................... 743 30.2.3. Mecanismul interna ional rezidual pentru tribunalele ad-hoc ........................ 745

30.3. Jurisdic ii penale mixte, interna ionale i na ionale ............................................... 746 30.3.1. Curtea Special pentru Sierra Leone ............................................................ 751 30.3.2. Tribunalul special pentru Liban ...................................................................... 752

30.4. Comisii interna ionale ale ONU cu atribu ii de investiga ie penal în domeniul dreptului interna ional umanitar ............................................................................. 753

30.5. Jurisdic ii interna ionale cu caracter regional în domeniul viol rii drepturilor omului .................................................................................................................... 753

30.6. Instituirea jurisdic iei interna ionale penale permanente ....................................... 759 30.6.1. Aspecte istorice .............................................................................................. 759 30.6.2. Natura juridic a Cur ii Penale Interna ionale ................................................ 760 30.6.3. Rela ia dintre Curtea Penal interna ional i ONU ...................................... 761 30.6.4.Compunerea i structura Cur ii ....................................................................... 762 30.6.5. Competen a Cur ii Penale Interna ionale ....................................................... 762

30.6.5.1. Competen a material a Cur ii ................................................................ 762 30.6.5.2. Competen a personal a Cur ii ............................................................... 764

30.6.6. Procedura în fa a Cur ii .................................................................................. 765 PARTEA A APTEA ROMÂNIA I DREPTUL INTERNA IONAL UMANITAR ................................................. 767 CAPITOLUL 31. RECEPTAREA CONVEN IILOR UMANITARE ÎN LEGISLA IA

NA IONAL ............................................................................................. 768 31.1.Tradi iile umaniste ale României ............................................................................ 768 31.2. Dreptul interna ional umanitar în activitatea Parlamentului contemporan al

României ................................................................................................................ 775 31.3. Dreptul interna ional umanitar în activitatea organelor executive ......................... 776 31.4. Dreptul interna ional umanitar în activitatea puterii judec tore ti ......................... 779 31.5. Aplicarea Dreptului interna ional umanitar în opera iile de men inere a p cii ....... 781

CAPITOLUL 32. ELEMENTE ISTORICE ALE IMPLEMENT RII DREPTULUI

INTERNA IONAL UMANITAR ÎN ROMÂNIA.......................................... 783 32.1. R zboiul de independen al României i dreptul conflictelor armate .................. 783 32.2. R zboaiele balcanice i legisla ia militar ............................................................. 790


32.3. Dezertarea în primul r zboi mondial .................................................................... 793 32.4. Captivitatea prizonierilor români în URSS în cel de-al doilea r zboi mondial ...... 798 32.5. Procesele judiciare ale Revolu iei din 1989 ......................................................... 802

32.5.1. Tragerea la r spundere juridic a militarilor .................................................. 803 32.5.2. Concluzii asupra ac iunilor militare ale armatei în procesele judiciare

române referitoare la evenimentele din decembrie 1989 ............................. 804 32.5.3. Interven ia Cur ii Europene a Drepturilor Omului în procesele juridice ale

ac iunilor Armatei în evenimentele din decembrie 1989 .............................. 806 CAPITOLUL 33. ASOCIA IA ROMÂN DE DREPT UMANITAR (ARDU) ....................... 809

33.1. Personalit i române ti ale gândirii i practicii umanitare .................................... 809 33.2. Înfiin area, organizarea i func ionarea ARDU ..................................................... 813 33.3. Revista Româna de Drept Umanitar i alte publica ii ale ARDU .......................... 814 33.4. Cursurile postuniversitare de drept interna ional umanitar i alte manifest ri

tiin ifice ale ARDU .............................................................................................. 815 33.5. Filialele ARDU ...................................................................................................... 817 33.6. Rela iile externe ale ARDU ................................................................................... 817 33.7. Dreptul Interna ional Umanitar în Republica Moldova .......................................... 818

CAPITOLUL 34. INFLUEN E EXTERNE ÎN APLICAREA TRATATELOR

UMANITARE ........................................................................................... 820 34.1. România la Consiliul Drepturilor Omului .............................................................. 820 34.2. Între exigen ele CPI i imperativele strategice ale SUA ....................................... 824

34.2.1. Curtea Penal Interna ional i obliga ia statelor de a coopera în realizarea jurisdic iei sale .............................................................................. 824

34.2.2. Pozi ia SUA fa de CPI i politica Acordurilor Bilaterale de Imunitate ........ 826 34.2.3. Pozi ia comun a Uniunii Europene .............................................................. 828 34.2.4. Atitudinea României fa de CPI în jocul dintre SUA i UE .......................... 830

34.3. România i închisorile CIA ................................................................................... 833 34.4. Opinia de DIU i drept interna ional penal a judec torului Corneliu-Liviu Popescu

în cauza andru .a. împotriva României la CEDO ................................................ 834 34.5. Influen a conceptelor de DIU ale UE .................................................................... 836

34.5.1. Cadrul general al UE în promovarea respect rii DIU ................................... 836 34.5.2. Conceptul European asupra protec iei civililor în opera iile UE .................... 838 34.5.3. Conceptul UE privind pagubele colaterale în opera ii militare ...................... 839

CAPITOLUL 35. COMISIA NA IONAL DE DREPT INTERNA IONAL UMANITAR ...... 840

35.1. Originea organismelor na ionale de implementare a DIU .................................... 840 35.2. Organisme române ti de aplicare a Dreptului Interna ional Umanitar ................. 842

35.2.1. Societatea Na ionala de Cruce Ro ie din România (SNCRR) ..................... 842 35.2.1.1. Aspecte istorice ale activit ii Societ ii de Cruce Ro ie Române ........ 842 35.2.1.2. Reglementarea actual a activit ii SNCRR .......................................... 843

35.2.2. Organisme române ti de protec ie civil ....................................................... 844 35.2.2.1. Aspecte istorice ale activit ii organismelor de „ap rare pasiv ” .......... 844 35.2.2.2. Reglement ri actuale ale protec iei civile .............................................. 845

35.2.3. Comisia de Drept Interna ional Umanitar a Armatei (CDIUA) ....................... 846 35.3. Comisia Interdepartamental de Drept Umanitar din Republica Moldova

(CIDURM) ............................................................................................................. 847 35.4. Înfiin area, organizarea i atribu iile Comisiei Na ionale de Drept

Interna ional Umanitar .......................................................................................... 848 35.5. Func ionarea CNDIU ............................................................................................ 850

Cuprins 895

35.6. Instrumente de func ionare a Comisiei Na ionale de Drept Interna ional Umanitar ................................................................................................................ 851

35.6.1. Strategia na ional a României de aplicare a DIU ......................................... 851 35.6.2. Planurile anuale de activit i ale CNDIU ........................................................ 852 35.6.3. Rapoarte asupra activit ii CNDIU ................................................................. 852 35.6.4. Ziua dreptului interna ional umanitar .............................................................. 853

În loc de încheiere .............................................................................................................. 855 BIBLIOGRAFIE SELECTIV .............................................................................................. 857

Documents

Tratat de drept international umanitar - cdn4.libris.ro de drept international umanitar - Ion... · Cuprins 883 Cuprins Postfa la edi ia din 1999 ..... 5