F

F.M.I i rolul su n economia Romniei

FMI - o institutie globala

FMI a fost conceput in iulie 1944 la o conferinta a Natiunilor Unite tinuta la Bretton Woods, New Hempshire,U.S.A cand reprezentantii a 45 de guverne au stabilit de comun acord sa puna bazele unei institutii pentru cooperare economica, proiectata pentru a evita o repetare a politicilor economice dezastruoase ce au contribuit la marea criza din anul 1930.

In timpul acelei decade pe masura ce puterea celor mai puternic industrializate state scadea,acestea au incercat sa-si apere economiile prin cresterea restrictiilor asupra importurilor, prin restrictii in ceea ce priveste achizitia bunurilor de peste hotare si detinerea de moneda straina impuse cetatenilor.Dar aceste masuri nu au fost potrivite sitautiei deoarece ele nu au facut decat sa ingreuneze comertul extern, sa micsoreze veniturile si sa creasca rata somajului.Astfel nivelul de rai in aceste state a inrat intr-un declin acut.

Pe masura ce Al Doilea Razboi Mondial lua sfarsit statele aliate fruntase au inceput sa contureze variate planuri pentru a restaura ordinea in relatiile monetare internationale, astfel ca la conferinta de la Bretton Woods a luat nastere FMI.Obiectivele acestei institutii au fost aceleasi atunci cand a fost infiintata ca si cele din perioada actuala.Din acea perioada s-au constat cresteri ale veniturilor fara precedent, si desi beneficiile cresterii economice nu s-au manifestat in mod egal pentru toate statele, majoritatea au cunoscut prosperitate care contrasteaza in mod special cu perioada in care au avut loc marile conflagratii.

Obiectivele si rolul Fondului Monetar de Investitii au devenit din ce in ce mai importante si din simpla cauza a cresterii numarului de membri.Acest numar de state membre a crescut de peste 4 ori fata de initialul de 45 de state implicate in creearea lui, fapt ce reflecta obtinerea independentei politice a mai multor state in curs de dezvoltare si mai recent a colapsului blocului sovietic.Expansiune numarului de state membre impreuna cu schimbarile petrecute in economia mondiala au obligat Fondul Monetar International sa se adapteze intr-o mare varietate de moduri pentru a continua sa serveasca aceleasi scopuri in mod eficient.

Alaturi de FMI in 1944 a fost creata (BIRD) Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, cunoscuta si sub numele de Banca Mondiala, care a fost creata pentru dezvoltare economica pe termen lung, incluzand finantarea proiectelor de infrastructura.In timp ce FMI este preocupat cu performanta si politici financiare macroeconomice BIRD se ocupa cu dezvoltarea pe termen lung si solutii pentru eliminarea saraciei la nivel mondial.

Cand FMI si BIRD au fost create, se avea in vedere aparitia unei noi organizatii pentru a promova liberalizarea comertului international, desi au trebuit sa treaca mai bine de 50 de ani pana cand World Trade Organization sa fie infiintata(1995).In anii precedenti problemele in materie de comert fiind rezolvate prin (AGTT) Acordul General cu privire la Tarife si Comert.

Astfel Fondul Monetar International este o oganizatie a Natiunilor Unite infiintata prin tratatul din 1945 pentru a ajuta si a imbunatati sanatatea sistemului economic mondial.Sediu FMI este localizat in Washington D.C, si este condus de cele 184 de tari membre.

FMI este institutia centrala a sistemului monetar international-sistem de plata si rate de schimb intre monedele nationale,ce permite desfasurarea afacerilor intre diferite state.

Pentru realizarea acestor obiective FMI: Monitorizeaza schimbarile si politicile economice si financiare in tarile membre si la nivel global,si asigura consultanta in acest domeniu tarilor membre, avand ca baza cei 50 de ani de experienta.Spre exemplu:

In analiza anuala a economiei japoneze pentru anul 2000,FMI sfatuieste guvernul japonez sa sa stimuleze cresterea economica prin pastrarea nivelului saczut al ratei dobanzii, incurajand restructurarea corporatiilor si

bancilor si promovand concurenta.

Acorda imprumuturi tarilor membre care au probleme in ajustarea balantei de plati,nu doar pentru a acorda ajutor financiar temporar, dar pentru a sustine ajustarea si reformare politicii economice , actiune indreptata spre eliminarea defectelor si problemelor existente.Spre exemplu:

In timpul crizei financiare din Asia(1997-1998) FMI actioneaza rapid pentru a ajuta Koreea sa-si reformeze economia printr-un imprumut de 21 miliarde $.

Asigura guvernelor si bancilor centrale ale statelor membre asistenta tehnica si posibilitati de trainig in acest domeniu de expertiza.Spre exemplu:

Dupa colapsul Uniunii Sovietice,FMI ajuta bancile centrale ale statelor baltice, Rusia si ale altor foste state sovietice sa-si stabileasca un nou sistem de tezaurizare in trecerea la economia de piata.

Principala preocupare a FMI:politicile macroeconomice si de sector financiar

In supravegherea politicilor economice ale statelor membre se observa faptul ca FMI este interesat in principal de performanta unei economii ca un tot adesea referindu-se la performantele ei macroeconomice,acestea cuprinzand totalul cheltuielilor, veniturile, rata somajului, inflatia, rata somajului in statul respectiv, precum si balanta de plati a acestuia.

FMI isi concentreaza atentia in mod deosebit asupra politicilor macroeconomice ceea ce inseamna strategii referitoare la bugetul guvernului,managementul banilor si creditului, si rata de schimb si a politicilor de sector financiar, incluzand supravegherea bancilor si a altor institutii financiare.In plus FMI acorda atentie binemeritata politicilor structurale care sunt capabile sa afecteze in masura destul de mare performantele la nivel macroeconomic ceea ce include politica statala fata de piata muncii, care afecteaza rata somajului si cresterea sau scaderea nivelului salariului de baza.

FMI ofera consultanta fiecarui membru in ceea ce priveste modul de abordare a acestor arii mentionate mai sus, pentru a permite realizarea obiectivelor cu o eficienta crescuta - obiective precum: inflatie si rata a somajului scazuta si crestere economica sustinuta.

De unde isi obtine FMI resursele financiare?

Resursele FMI vine in mare parte din capitalul subscris pe care statele il depun cand intra in aceasta organizatie, sau din revizuiri periodice ale acestor cote care pot fi marite.

Statele membre platesc 25% din capitalul subscris in (DSR) Drepturi Speciale de Tragere, sau monede de circulatie internationala cum ar fi dollarul american sau yenul japonez;in ceea ce priveste restul de 75% al sumei FMI poate cere statului respectiv sa il plateasca in moneda proprie.Aceste cote platite determina puterea votului detinuta de un stat in cadrul FMI, cantitatea de bani cu care acesta poate fi finantat in caz de nevoie, sau chiar procentul detinut in Drepturi Speciale de Tragere.

Astfel cota platita de noii membrii este proportionala cu marimea relativa a economiei statului in cadrul economiei mondiale.Deci S.U.A avand cea mai puternica economie contribuie cu cea mai mare parte din totalul cotelor adica 17,6%.

Cine ia deciziile in cadrul FMI?

Consiliul de Guvernare in care fiecare tara membra este reprezentata, este cea mai mare autoritate in cadrul FMI, se intruneste annual odata cu Intalnirea Anuala a FMI si a Bancii Mondiale.Fiecare stat mambru stabileste un guvernator ( de obicei ministrul de finante sau presedintele Bancii Centrale)si un guvernator alternativ.Consiliul de Guvernare decide cum se procedeaza in cazul problemelor majore, lasand deciziile de zi cu zi Consiliului Executiv.

Probleme cheie cu privire la sistemul monetar international sunt luate in considerare de 2 ori pe an intr-un comitet al Guvernatorilor numit Comitetul Financiar Monetar International (CMFI).Un comitet comun al Consiliului de Guvernator si al Bancii Mondiale raporteaza Guvernatorilor schimbarile de politica monetara si alte probleme ce privesc tarile in curs de dezvoltare.

Consiliul Executiv este alcatuit din 24 de directori executivi, impreuna cu un director care prezideaza acest consiliu.Ei se intalnesc de obicei de 3 ori pe saptamana, in sesiuni ce au ca durata o zi intreaga,si chiar si mai des daca este necesar.Intalnirile au loc la sediul organizatiei in Washington D.C.Principalele state membre au reprezentanti in acest consiliu in mod permanent, celelalte 16 locuri fiind alese pe termen de 2 ani de grupuri de state.Spre deosebire de alte institutii de acest gen care folosesc principiul- fiecare stat are un vot in cadrul FMI votul fiecarui stat este proportional cu marimea capitalului varsat.Astfel principalele membre au un loc permanent in acest Consiliu,celelalte 16 locuri fiind impartite intre restul statelor membre, dierctorii fiind alesi pentru perioade de 2 ani pe grupuri de tari.Consiliul executiv isi alege un presedinte si unul sau doua ajutoare directe pentru acesta dintre proprii membri.Acesta conduce afacerile FMI sub directivele intregului consiliu pe care il prezideaza.

Documentele care asigura baza deliberarilor facute de Consilul Executiv si cel de Guvernare sunt realizate de Staff-ul FMI care cuprinde peste 2800 de angajati civili din diferite state.

Ce este un Drept Special de Tragere?

DST-ul, este un activ de rezerva internationala introdus de FMI in 1969,din motivul ca stocurile actuale si cresterea prevazuta a rezervelor nationale nu va fi suficienta pentru a sustine cresterea comertului international.Mare parte din rezerve erau pastrate in aur si dolari, iar statele membre FMI nu doreau ca rezervele globale sa depinda de productia de aur datorita incertitudinilor inerente si a deficitelor ce se manifestau in balanta de plati a Americii, care ar fi fost nevoita sa asigure cresterea rezervelor in dolari.DST au fost introduse ca o rezerva suplimentara care putea fi alocata membrilor care aveau nevoie.

Pana in prezent FMI a alocat 21,4 miliarde DST(29 milarde dolari) catre membrii sai .Ultima alocare de DST a fost facuta in 1981 cand 4,1 miliarde au fost primite de catre cele 141 de state membre.Incepand din anul 1981 tarile membre nu au mai avut nevoie de o alta alocare in DST daorita cresterii pietei de capital la nivel mondial.In septembrie 1997 pentru a aduce la acelasi nivel noile tari membre, care include state ce nu primisera nici o alocare de DST,Consiliul Guvernatorilor a propus o alocare de 21,4 miliarde care va fi distribuita in momentul cand va obtine majoritatea voturilor in consiliu.Cele 21,4 miliarde DST vor fi folosite pentru a aduce la un nivel echitabil al alocarilor primite.

Tarile membre pot sa foloseasca DST in tranzactiile dintre ele , cu cei 16 detinatori institutionalzati de DST si cu FMI.

Valoarea DST este calculata zilnic, folosind un cos al celor mai puternice si mai stabile monede din lume: Euro, yen japonez, lira sterlina si dolar american.Componenta cosului este revizuita la fiecare 5 ani pentru a asigura ca este reprezentativa pentru monedele folosite in tranzactiile internationale,si ca ponderea atribuita unei monede in cadrul cosului reflecta importanta monedei in tranzactiile internationale.

Instrumentele de imprumut ale FMI si evaluarea acestora:

FMI asigura imprumuturi sub o varietate de facilitati care au evoluat de-a lungul anilor pentru a satisface complet nevoile statelor membre.Durata, termenul de plata al datoriei si conditiile de imprumut atasate acestor facilitati variaza reflectand tipul balantei de plati si circumstantele carora se adreseaza.

Acordurile Stand-by formeaza miezul politicii de imprumut al FMI.Un acord Stand-By asigura un stat membru ca poate sa obtin o cantitate de bani stabilita, de obicei in termen de 12-18 luni, pentru a rezolva probleme pe termen scurt in ceea ce priveste balanta de plati.

Facilitatea rezervei suplimentare.Furnizeaz finanare adiional pe termen scurt rilor membre care au dificulti la balana plilor datorit unor neateptate pierderi de ncredere pe pia reflectate n scurgeri de capital.

Linii de credit contingente.Linii de precauie prin care membrii sunt antrenai s ating politici economice puternixe pentru a obine finanarea FMI pe termen scurt cnd sunt ameninai de pierderineateptate de ncredere datorit dificultilor din alte ri.

Asisten de urgen. Introdus n 1962 pentru a ajuta membrii s se descurce cu probleme de pli datorit unor dezastre naturale, aceast form de asisten a fost extins n 1995 pentru membrii care au ieit din conflicte militare cu capacitatea instituional i administrativ precar.

n prezent, mprumutaii de FMI sunt fie ri n curs de dezvoltare,ri n tranziie de la planificarea centralizat la sistemul economiei de pia ori ri care se refac din crize financiare.Multe din aceste ri au acces limitat la pieele de capital internaionale datorit dificultilor economice.

Particulariti ale mprumuturilor fcute de FMI

FMI nu este o agenie de ntrajutorare sau o banc de dezvoltare.mprumut pentru a-i ajuta membrii s se descurce cu probleme la balana de pli sau pentru a reface creterea economic susinut.Spre deosebire de mprumuturile ageniilor de ntrajutorare fondurile FMI nu sunt alocate pentru activiti sau proiecte particulare.Acordarea mprumuturilor FMI sunt condiionate de anumite politici: ara mprumutat trebuie s adopte politici pentru a corecta balana plilor.Astfel aceste condiii asigur c ara respectiv nu va amna deciziile grele, sau nu va acumula n continuare datorii i va putea s devin puternic i astfel va putea restitui creditul.ara mprumutat i FMI trebuie s se neleag n privina politiclor economice ce sunt necesare.FMI aloc fondurile n trane legate de nevoile rii respective n politicile economice adoptate.n tre 2000-2001 FMI s-a axat pe politicile economice la nivel macroeconomic fr a interveni n politica rii respective.mprumuturile FMI sunt temporare.n funcie de faciliti, mprumuturile pot fi pe perioade de ase luni sau de maxim patru ani.Perioada de rambursare este ntre 3 ani i 5 ani pentru mprumuturile pe termen scurt ( pentru acorduri stand-by) sau 4 ani i 10 ani pentru mprumuturile pe termen mediu ( pentru acorduri extinse), dar n noiembrie 200 Consiliul Executiv a fost de acord s introduc perspectiva unor durate de rambursare mai mici: ntre 2 i 4 ani pentru acorduri stand-by i ntre 4 i 7 ani pentru acorduri extinse.

FMI ateapt ca mprumutaii si s dea prioritate rambursrii mprumuturilor sale.ara mprumutat trebuie s rambueseze banii la data stabilit pentru ca fondul s poat mprumuta i alte ri care au nevoie de fonduri.

n majoritatea cazurilor cnd FMI aprob acordarea mprumuturilor nseamn c ara respectiv se afl pe drumul cel bun n politica economic i astfel sunt ncurajai investitorii strini s investeasc n ara respectiv

Evenimente majore n evoluia mprumuturilor FMI

1952

Acordurile stand-by au fost introduse n 1952 i Belgia a fost prima ar care a mprumutat 50 milioane dolari pentru a-i consolida rezervele internaionale.Termenul stand-by nseamn c subiectul poate lua bani doar n urma unor condiii.

1963

n 1963 fondul a nfiinat facilitatea financiar de compensare pentru a ajuta rile membre productoare de bunurile de baz n urma unor deprecieri temporare a exporturilor ca urmare a scderilor de preuri.O component adiional pentru a ajuta rile s se descurce cu crizele temporare n importurile de cereale a fost adugat n 1981

Anii 70

n timpul crizei energetice cnd preurile la petrol au crescut de 4 ori, fondul a ajutat rile importatoare de petrol printr-o facilitate petrolier.Aceast facilitate a avut efect ntre 1974 i 1976 cnd FMI a mprumutat de la rile exportatoare i de la cele puternice i a acordat mprumuturi rilor importatoare pentru a-i regla deficitele ca urmare a exploziei de preuri.

1974

n 1974 a fost introdus facilitatea extins a fondului pentru a asigura asisten pe termen mediu membrilor cu probleme la balana plilor datorate slbiciunilor economice i care necesit reforme structurale pe termen lung.Perioada acordurilor extinse este de 3 ani cu posibilitatea extinderii la 4 ani.Kenya a fost prima ar care a beneficiat de acest tip de acord

Anii 80

n anii 80 FMI a jucat un rol central n rezolvarea crizei datoriilor rilor latino-americane mpreun cu comunitatea bancar internaional.FMI a ajutat rile cu datorii s-i realizeze programe de stabilizare pe termen mediu cu banii proprii dar i cu fonduri atrase de la bnci comerciale i alte organizaii internaionale.

1989

nc din 1989 FMI a ajutat rile din centrul i estul Europei, zona baltic, Rusia i alte ri ale fostei Uniuni Sovietice pentru a-i transforma economiile din sistemul planificat n cel al economiei de pia.A lucrat n parteneriat cu aceste ri pentru a le stabiliza i restructura economiile lucrnd chiar i la cadrul instituional i legal necesar pentru o economie de pia funcional.

1994-1995

ntre 1994 i 1995 Mexic a suferit o puternic criz financiar datorit unei modificri n ncrederea pe pia.Mexic a adoptat rapid un sitem de reforme iar FMI i-a acordat un mprumut de 17,8 miliarde de dolari.FMI a introdus noile aranjamente pentru a mprumuta (New Arrangements to Borrow (NAB)) pentru a avea suficiente fonduri n cazul unor crize majore.

1996

n 1996 FMI mpreun cu Banca Mondial au lansat Iniiativa pentru rile srace puternic ndatorate cu scopul de-a reduce datoriile rilor celor mai srace din lume la nivel acceptabil ntr-un timp ct mai scurt.

1997-1998

n timpul crizei financiare asiatice (1997-.1998) FMI a acordat fonduri uriae totaliznd mai mult de 36 miliarde de dolari Indoneziei,Coreei i Tailandei pentru a-i realiza reformele i a-i stabiliza economiile.n 1997 fondul a introdus facilitatea rezervei suplimentare pentru a ajuta rile care au nevoie mare de finanare pe termen scurt datorate unor pierderi neateptate de ncredere pe pia reflectate n scurgeri de capital.

1999

Fondul a introdus un nou instrument de criz liniile de credit contingente.Acestea sunt linii de precauie prin care membrii sunt antrenai s ating politici economice puternixe pentru a obine finanarea FMI pe termen scurt cnd sunt ameninai de pierderineateptate de ncredere datorit dificultilor din alte ri.

2000

Au fost introduse o serie de msuri prin care FMI s asigure un ajutor mai rapid n prevenirea i rezolvarea crizelor, dar i o mai bun utilizare a resurselor FMI.

Asisten tehnic i instruire

FMI este mai bine cunoscut pentru politica de consiliere i pentru cea de mprumut n cazul crizelor economice.Dar FMI se mai ocup i cu asisten tehnic i instruire ntr-o arie larg de domenii cum ar fi: banca central, politici monetare i valutare, politici administrative i de taxe i statistici oficiale.Scopul este cel al mbuntirii situaiei rii n domeniul respective.

FMI a nceput s asigure asisten tehnic pe la mijlocul anilor 60 cnd multe ri independente au cerut ajutor n nfiinarea bncilor centrale i a ministerelor financiare.De asemenea n anii 90 rile din fosta Uniune sovietic (inclusive Romnia ) au cerut ajutor n momentul trecerii de la sistemul economiei centralizate la cea de economie de pia.n present FMI a trecut la un alt nivel de asisten: cel de-a ntri arhitectura sistemului financiar internaional.

FMI a mai ajutat i rile care au trebuit s-i renfiineze instituiile guvernamentale ca urmare a unor rzboaie sau revoluii civile.

FMI asigur asiten tehnic i instruire n domenii cum ar fi:

-ntrirea sectoarele monetare i financiare prin sfaturi n sistemul bancar,managemet valutar i n dezvoltarea bncilor centrale

-Suportarea politicilor fiscale puternice prin sfaturi cu privire la taxe, politici de consum, formularea bugetului i management al datoriilor interne i externe.

-Alctuirea,managementul i rspndirea datelor statistice dar i mbuntirea calitii lor

-Proiectarea i revizuirea legislaiei economice i financiare

FMI ofer cursuri de instruire pentru oficiali din guvern sau bnci centrale la sediul central din Washington sau la centrele regionale din Abidjan, Brazilia, Singapore i Viena.

Se poate asigura asisten tehnic prin vizitele personalului mpreun cu experi i consultani.

ntrirea sistemului monetary i financiar extern

Globalizarea a creat o nou ncercare pentru FMI.Dou dintre cele mai importante i mai dificile ncercri sunt: cum s ntreti sistemul financiar global ( pentru a fi mai puin vulnerabil la crize financiare i cum s se descurce cnd crizele apar) i cum s avansezi n lupta mpotriva ndatorrii rilor slab dezvoltate.

Globalizarea a demonstrat c poate aduce mari beneficii pentru multe ri i persoane din lume.Pentru creterea nivelului de trai rile trebuie s se integreze n economia global.Dar globalizarea pe lng creterea volumului i vitezei capitalurilor internaionale a crescut i riscul unor crize financiare.i n acelai timp rile slab dezvoltate care nu beneficiaz din globalizare se pot deprta i mai mult de nivelul celorlalte ri.

n 1997-1998 a avut loc criza asiatic i ea nu a lovit doar n slbiciunile rilor respective dar ea s-a propagat n tot sistemul financiar internaional i a avut 2 urmri majore:

-Investitorii se pot retrage rapid dac sesizeaz anomalii n politicile economice ale rii respective, astfel se pierde ncrederea, i se declaneaz o criz

-O criz ntr-o ar sau regiune se poate rapid rspndi i n alte ri datorit legturilor dintre acele ri

Pentru a reduce riscul apariiei crizelor FMI a promovat msuri mpreun cu membrii guvernelor dar i pentru a ntri sistemul monetar i financiar internaional.O ar poate fi vulnerabil la o criz economic dac instituiile sale sunt insolvente sau au tendina de-a deveni.Pentru a face un sistem mai robust, bncile i alte instituii financiare trebuie s mbunteasc controlul i managementul riscului pentru ara respectiv.

FMI i Banca Mondial n 1999 au nceput s aprecieze slbiciunile actuale i poteniale ale sistemului financiar internaional.Aceste aprecieri au fost prezentate rilor ca un ghid pentru a le remedia.

FMI mai lucreaz de asemenea cu guvernele naionale i alte instituii internaionale pentru:

- A ntri funcionarea bncilor

-A reface minimul de capital necesar pentru bnci i instituii financiare

-A crea un set de standarde de contabilitate internaional

-A finaliza un set de principii pentru o bun guvernare

Publicarea de date actualizate cu privire la situaia unei ri reprezint o premis necesar pentru ncurajarea investiiilor.n 1996 dup criza din Mexic FMI a creat o serie de msuri pentru a ajuta rile care au nevoie de capital extern.rile care cereau fonduri au acceptat s publice date cu privire la situaia economic i financiar a lor.

FMI prin politica sa deschis de publicare a datelor cu privire la situaia unei ri ncurajeaz progresul economic i investiiile.

Cu toate c transparena FMI este n cretere, Consiliul executiv este contient c fondul trebuie s pstreze un rol de confident cu rile membre.

Dac crizele se produc programele FMI sunt ateptate ca n majoritatea cazurilor s restabileasc stabilitatea prin finanarea sa i prin ajustrile de politic impuse de fond.

FMI colaboreaz activ cu Banca Mondial, bncile regionale de dezvoltarea, Organizaia Mondial de Comer, cu ageniile Naiunilor Unire i cu alte instituii internaionale pentru a asigura buna funcionare a sistemului financiar internaional.

Reducerea ndatorrii rilor slab dezvoltate

FMI este o instituie monetar, nu de dezvoltare, dar are un rol important n reducerea ndatorrii membrilor si prin: cretere economic durabil care este esenial pentru scderea ndatorri i care necesit politici monetare macroeconomice.

Timp de mai muli ani FMI a ajutat rile slab dezvoltate s-i implementeze politici economice pentru a crete nivelul de trai prin sfaturile prin asistena tehnic i suportul su financiar.ntre 1986 i 1999 56 de ri cu o populaie de 3,2 miliarde au fost mprumutate cu credite cu dobnd redus prin facilitatea ajustrii structurale pentru ca aceti membrii s dobndeasc creterea economic i o mbuntire n balana lor de pli.

Aceste faciliti au adus contribuii masive la dezvoltarea rilor slab dezvoltate, dar n ciuda asistenei substaniale din partea FMI i a altor instituii internaionale multe ri slab dezvoltate n-au reuit s-i revin.

Rolul FMI i al Bncii Mondiale

FMI i Banca Mondial creeaz suportul necesar guvernelor pentru dezvoltarea strategiilor lor dar nu impune destinaia veniturilor.Fiecare instituie se concentreaz pe aria sa de expertiz.De aceea personalul Bncii Mondiale se concentreaz pe politicile sociale pentru a reduce srcia inclusiv munca necesar atingerii acestui deziderat.FMI ndrum guvernele n promovarea politicilor macroeconomice prudente.ncepnd cu aprilie 2002 FMI a nceput alturi de Banca Mondial un program pentru ajutarea rilor slab dezvoltate n reducerea datoriilor axndu-se pe 37 dintre care 23 sub din Africa.

Relatia dintre Romania si FMIRomania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972. Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total.

Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998.

Guvernatorul Romaniei la FMI este Excelenta Sa, dl. Constantin Mugur Isarescu, Guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Guvernator Supleant este Excelenta Sa, dl. Enache Jiru, Secretar de stat, Ministerul Finantelor.

Rolul si activitatile Biroului Reprezentantei Rezidente a FMI in Romania

Biroul Reprezentantei Rezidente in Romania desfasoara o gama larga de activitati in scopul de a contribui activ la implementarea recomandarilor de politica economica ale Fondului de catre autoritati, cat si la mentinerea unei stranse legaturi intre sediul central al FMI si autoritatile din Romania.

Biroul se ocup cu:

Explicarea opiniilor Fondului in chestiuni legate de politici i consilierea autoritatilor romane in implementarea programelor macroeconomice incheiate cu FMI, in principal in contextul solicitarii Romaniei pentru sprijin financiar din partea Fondului (cum ar fi acordurile stand-by). Aceasta activitate implica o stransa colaborare si consultare atat cu institutii guvernamentale cat si cu sediul central al FMI.

Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale Bancii Modiale, Uniunii Europene, BERD, agentiile Natiunilor Unite, precum si cu ambasadele tarilor membre ale FMI, pentru a asista autoritatile din Romania in implementarea unui program macroeconomic coerent si cuprinzator

Monitorizarea evenimentelor si a evolutiei economice in scopul de ajuta la evaluarea performantelor financiare si economice ale programelor si politicilor macroeconomice ale Guvernului.Biroul se bazeaz pe o gama larga de surse de informare, care includ Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Finantelor si Comisia Nationala de Statistica.

Biroul Reprezentatei Rezidente a FMI joaca un rol important in asigurarea transparentei politicilor FMI in Romania. Biroul este disponibil pentru intalniri cu oamenii de afaceri romani si straini, reprezentanti din domeniul bancar si pentru schimbul de opinii referitoare la economia romaneasca si politicile economice. Reprezentantul Rezident este singurul purtator de cuvant al Fondului in Romania si este disponibil pentru contacte periodice cu ziaristii. In acest context, Reprezentantul poate face declaratii de presa si poate participa la interviuri de presa si televiziune, prezentand viziunea Fondului in probleme legate de economia romaneasca. Mai mult decat atat, Reprezentantul Rezident al FMI participa ocazional la conferinte si intalniri organizate de institutii publice, organizatii financiare internationale, organizatii neguvernamentale, sindicate si alte grupari care se dezbat probleme generale de macroeconomie si referitoare la economia romaneasca. Biroul nostru este, de asemenea, gata sa colaboreze cu universitati si institute economice interesate in activitatea desfasurata de FMI. Biroul Rezident acorda, totodata, o atentie deosebita posibilitatilor de instruire profesionala care contribuie la intelegerea si tratarea de catre participanti a problematicii FMI. In acest sens, Reprezentantul Rezident al FMI participa la preselectia candidatilor care solicita participarea la cursuri si seminarii organizate de FMI si Joint Vienna Institute.

FMI are un rol bine definit n economia Romniei, acela de-a crea un sistem financiar i monetar puternic i de-a ncuraja dezvoltarea economic durabil.

I.1. Crearea Fondului Monetar InternationalFondul Monetar International este o agentie specializata care are ca scop promovarea sigurantei economice la nivel mondial. A fost fondat n iulie 1944 n urma unei conferinte monetare organizata la Bretton Woods. n cadrul acestei conferinte se redacteaza proiectul de statutal FMI care va deveni text de referinta pentru functionarea Sistemului Monetar International.n linii mari, orientarile FMI prevazute la aceasta conferinta sunt valabile si astazi.Crearea unui nou sistemConferinta de la Bretton Woods s-a desfasurat pentru a analiza dezordinea economica generata de al doilea razboi mondial si pentru a cauta o modalitate de stabilitate economica la nivel international.S-a pus ntrebarea prin ce mecanism international se poate evita revenirea la conditiile economice dezastruase de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial. Pentru a evita instaurarea dezordinii monetare internationale, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie decid sa puna fundamentele unui nou sistem international, capabil sa asigure stabilitatea economica mondiala dupa razboi.Au fost propuse doua planuri:a)Planul "White", din partea Statelor Uniteb)Planul Keynes, din partea Marii Britanii.Planul Whitepleaca de la idea ca marea criza a anilor '30 a fost provocata de supraevaluarea monedelor, ceea ce a provocat o puternica instabilitate a schimburilor si o frecventa devalorizare a monedelor nationale. El propune sa se creeze un Fond de Stabilitate a Natiunilor Unite si a asociatiilor acestora, fond care sa mpiedice revenirea la politici de schimb necooperatiste si sa acorde credite tarilor care vor sa-si apere monedele. Planul prevede, de asemenea, crearea unei Banci Internationale pentruReconstructie si Dezvoltare, nsarcinata sa finanteze reconstructia tarilor distruse de conflicte militare, precum si dezvoltarea economica a statelor slab dezvoltate.Planul Keynesa aparut ntr-o prima versiune n septembrie 1941 si reia idea nfiintarii unei banci supranationale. Acest organism e denumit n acest plan "Camera Internationala de Compensatie", ar fi fost nsarcinat sa efectueze o compensatie multilaterala ntre b 16516r1716q 259;ncile centrale si sa acorde credite tarilor n dificultate. Keynes prevede ca toate platile sa fie facute ntr-o noua moneda cu acoperire n aur, pe care o denumestebancor.Desi elaborate separat, cele doua planuri coincid n privinta obiectivelor de atins, respectiv:

restabilirea convertibilitatii libere a monedei;ncurajarea comertului international;acordarea de finantari tarilor aflate in dificultate.Planurile se opun nsa n doua domenii principale:a)domeniul finantarilor.Engleziisustin ca sistemul de finantare prevazut de proiectul american risca sa provoace o penurie de dolari si sa blocheze expansiunea comertului international. n mod contrar,americaniiapreciaza ca sistemul de finantare elaborat de Keynes va duce la o ndatorare nelimitata a tarilor ale caror balante de plati sunt n deficit, iar aceasta ndatorare risca sa puna n pericol stabilitatea Sistemului Monetar International.b)modul de ajustare.Planul Keynespropune ca efortul de ajustare sa fie suportat de tarile excedentare, obligndu-le sa-si mareasca importurile. n mod contrar,Planul Whitepropune ca ajustarile sa fie suportate de tarile deficitare, obligndu-le sa prevada programe de stabilizare prin reducerea importurilor.I.2. Statutul Fondului Monetar InternationalStatutul FMI cuprinde 31 de articole care definesc regulile si obiectivele sale de functionare. Principalele articole sunt cele care stabilesc rolul FMI, regimul schimburilor fixe si stabilitatea schimburilor, convertibilitatea monedelor si facilitatile de credit.Art.1.- Stabileste rolul Fondului Monetar International. Conform acestui articol, Fondul Monetar International este nfiintat ca o institutie permanent nsarcinata sa mentina buna functionare a Sistemului Monetar International.Pentru acesta, el trebuie sa favorizeze schimburile de informatii ntre tarile membre, sa ncurajeze o apropiere ntre responsabilii monetari si sa puna n functiune mecanisme de cooperare internationala pentru a mpiedica actiuni unilaterale.Art.4.- Regimul schimburilor fixe si stabilitatea schimburilor.Acest articol stipuleaza ca toate tarile membre trebuie sa declare oficial Fondului o paritatecentrala a monedelor lor. Aceste paritati trebuie exprimate n aur, nsa practic ele sunt exprimate n dolari. Astfel dolarul devine etalonul sistemului deoarece e unica moneda convertibila n aur la un curs fix. Odata declarate aceste paritati, statele membre trebuie sa mentina acest curs la un nivel limitat de fluctuatii de 1%.Art.8.- Convertibilitatea monedelor. Statutul FMI obliga statele membre sa faca n asa fel nct monedele lor sa fie convertibile n vederea operatiunilor curente. n acest sens, tarile se angajeaza sa elimine restrictiile la cumpararea de devizede catre rezidenti si pentru operatiunile curente. Este prevazuta si o clauza de protectie care sa permita statelor membre cu dificultati ale balantelor de plati sa mentina un control al schimburilor pe o perioada de cinci ani de la crearea Fondului, daca pot justifica aceasta necesitate.Art.5.- Facilitatile de credit. Statutul Fondului Monetar International prevede pentru tarile membre posibilitatea de a face apel la resursele sale financiare. Acordarea de credite urmareste sa usureze adoptarea de politici de deschidere si de liberalizare, si asigura autoritatile ca o finantare va fi posibila pentru a compensa eventualul impact al acestor politici asupra balantelor de plati. Prin acordarea acestor credite, Fondul Monetar International ncurajeaza politicileprivind realizarea liberalizarii monedei, liberalizarea schimburilor si facilitarea miscarilor de capital la nivel international.Aceste credite ncurajeaza tarile care se confrunta cu deficit al balantei de plati sa nu aplice politici nefaste pentru comertul International, cum ar fi devalorizarea competitiva sau blocarea schimburilor externe. Statutul precizeaza ca aceste resurse au caracter temporar, deoarece acordarea de credite pe termene nelimitate ar putea ncuraja mentinerea de politici nefaste.Conferinta de la Bretton Woods da nastere la trei organizatii:Fondul Monetar InternationalBanca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca Mondiala)Organizatia Comertului International.Idea crearii Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare si are originea n constatarea faptului ca pietele financiare s-au aratat reticente n a finanta proiecte n tarile n curs de dezvoltare, chiar daca aceste proiecte prezentau garantii semnificative n ceea ce priveste seriozitatea si rentabilitatea.Banca Mondiala e conceputa cu misiunea de a contribui la finantarea acestor proiecte de investitii, n special n zonele mai putin dezvoltate. Ea este, de asemenea, nsarcinata sa acorde guvernelor asistenta tehnica si sa promoveze initiativa privata, garantnd si participnd la proiecte private.Nasterea Organizatiei Comertului International a pornit de la dorinta Statelor Unite ale Americiide a crea un organism International capabil sa impuna o reducere generala a tarifelor vamale si o eliminare progresiva a masurilor protectioniste.Statutul noului organism creat s-a stabilit n cadrul Conferintei de la Havana, n 1947, dar abia n anii '50 se va pune pe picioare GATT-ul, o reuniune permanenta a partilor interesate, cu un secretariat al carui scop este de a oferi un cadru juridic pentru reglementarea conflictelor comerciale si pentru destabilizarea masurilor protectioniste.Spre deosebire de FMI si BIRD, GATT nu este o organizatie internationala, deoarece nu dispune nici de finantari si nici de reglementari. GATT trebuie sa promoveze schimburile mondiale prin combaterea restrictiilor tarifare si netarifare.n perioada 1945 -1970, Fondul Monetar International si celelalte organisme ale sale au reusit sa mentina un regim de schimburi fixe. n cursul perioadei de existenta a acestui regim, FMI joaca trei roluri succesive:1)incita statele membre sa adopte paritati fixe si sa faca dupa razboi n asa fel nct monedele sa fie liber convertibile;2)ncurajeaza ajustarea economica n tarile industrializate, mai ales n cele europene;3)ncearca, dar fara succes, sa salveze Sistemul Monetar International de marile dificultati pe care le traverseaza la sfrsitul anilor '60, crend drepturile speciale de tragere.I.3. Cadrul institutional si financiar al F.M.I.Fondul Monetar International nu este o institutie independenta, precum bancile centrale. El este condus de reprezentantii statelor membre, reuniti n diferite forme de organizare.1. CONSILIUL GUVERNATORILOR.Este cel care conduce Fondul Monetar International, fiind compus din cate un guvernator din fiecare stat membru, care de regula este ministrul de finante sau guvernatorul bancii centrale din tara respectiva.Consilul Guvernatorilor se reuneste o data pe an n adunare generala, cnd examineaza activitatile fondului si adopta deciziile importante cum ar fi revizuirea statutului Fondului sau admiterea de noi tari membre.2. CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.Este format din 24 de administratori, cu sediul n permanenta la Washington. Cinci dintre administratori sunt numiti n mod direct de catre tarile lor (Statele Unite ale Americii, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie), Rusia, China si Arabia Saudita au obtinut dreptul de a avea administratori proprii, iar toate celelalte tari membre trebuie sa se reuneasca n cadrul unor circumscriptii, adica pe grupe de tari.Rolul Consiliului de Administratie este de a conduce afacerile curente referitoare la supravegherea politicilor de schimb, la acordarea de sprijin financiar, la problemele administrative si financiare.Deciziile Consiliului de Administratie si ale Consiliului Guvernatorilor sunt luate cu majoritate calificata.3. DIRECTORUL GENERAL AL F.M.I.dirijeaza serviciile si prezideaza Consiliul de Adminstratie. El este ales de Consiliul de Administratie pe o perioada de cinci ani si, printr-o conventie tacita, Directorul General este ntotdeauna european, n timp ce presedintele Bancii Mondiale este american.Directorul general este asistat de trei directori generali adjuncti.4. COMITETUL INTERIMARa fost creat n 1974 si este compus din 24 de membri, la nivel deministri sau guvernatori de banci centrale, care se reunesc de doua ori pe an, primavara si cu ocazia Adunarii Generale a Guvernatorilor.Rolul Comitetului este de a propune Adunarii Generale marile orientari ale Sistemului Monetar International si functionarea Fondului Monetar International. Numarul redus al membrilor sai ofera posibilitatea sa fie un bun forum de discutii.5. COMITETUL DE DEZVOLTAREeste format din 24 de membri, ministri sau guvernatori de banci centrale, cu rol de consilieri pe lnga guvernatorii FMI si ai Bancii Mondiale, n legatura cu probleme de tranferuri de fonduri catre tarile n curs de dezvoltare. Aceste Comitet se reuneste n acelasi timp cu Comitetul Interimar.Adoptarea deciziilor n cadrul FMIStatele membre ale FMI au drepturi de vot diferentiat astfel: li se atribuie un minim de 250 de drepturi de vot, la care se adauga un drept de vot suplimentar pentru fiecare transa de o suta de mii DST cota parte varsata.n general, deciziile se iau pe baza unui consens ntre toate statele membre. Totusi, atunci cnd nu apare un consens, decizia se ia pe baza unui vot al administratorilor sau guvernatorilor. n acest caz, celor mai multor dintre decizii li se aplica regula majoritatii simple (50%). O regula de majoritate calificata nseamna 70% din voturi, si se aplica n cazul deciziilor foarte importante, mai ales n ceea ce priveste comisioanele legate de creditele Fondului si remunerarea avutiilor n DST.Pentru deciziile care angajeaza viitorul Fondului, cum ar fi schimbarea cotelor parti, alocarea de DST sau vnzarile de aur, sunt necesare si obligatorii 85% din voturi. n acest caz, anumite tari sau grupuri de tari, pot sa-si manifeste dreptul de veto.Acest sistem de majoritate calificata i-a determinat pe anumiti analisti sa spuna ca FMI este dominat de Statele Unite ale Americii.Influenta americanaa este contrabalansata nsa de alti factori. Pe de o parte, deciziile curente precum acordarea unui credit sau aprobarea unui program de ajustare nu necesita dect o majoritate simpla, de 50%, la careSUA nu se pot opune. Pe de alta parte, tarile industrializate sau cele n curs de dezvoltare ar putea usor constitui o minoritate de blocaj de 15%, care s-ar opune majoritatii americane n cazul deciziilor foarte importante.n consecinta, SUA pot ntr-adevar sa frneze o decizie sau o orientare, dar pot rareori sa o mpiedice definitiv.Resursele FMIEsentialul resurselor de care dispune Fondul Monetar International pentru a acorda credite este format din cotele parti subscrise de statele membre. Aceste cote nu sunt ntotdeauna suficiente pentru a raspunde cerintelor tarilor membre. De aceea Fondul apeleaza la resurse mprumutate.Cotele partireprezinta capitalul FMI, adica fonduri proprii, care i permit sa acorde credite. Fiecarui stat membru i se atribuie o cota parte, cota care serveste la determinarea importantei drepturilor de vot si a marimii eventualelor credite.Totalul capitalurilor proprii ale FMI a evoluat de la nfiintare si pna n prezent.Statutul FMI nu precizeaza n ce mod se face determinarea cotelor parti individuale. Consiliul Guvernatorilor a decis sa lege cotele parti de factori economici, cum ar fi: venitul national, rezervele de schimb sau comertul exterior.Cotele parti sunt subscrise prima oara cu ocazia adeziunii la FMI si ulterior cu ocazia revizuirii generale a cotelor parti.Aceste subscriptii implica varsaminte pentru 75% din total n moneda nationala si pentru 25% n DST, sau ntr-o moneda desemnata de Fond ca liber utilizabila.Pentru tarile n curs de dezvoltare, varsamintele n devize implica utilizarea rezervelor de schimb ale tarilor respective, care n general sunt insuficiente.Pentru a mentine capitalul FMI ntr-o proportie constanta cu nivelul schimburilor comerciale internationale, nivelul cotelor parti este revizuit la fiecare cinci ani. Atunci cnd este cazul, cnd se constata o dezvoltare a schimburilor internationale, capitalul Fondului se mareste. Totusi exista tari care s-au aratat reticente fata de acceptarea unor cresteri prea frecvente si prea ample ale capitalului Fondului Monetar International.Drepturile Speciale de Tragere - DSTDST reprezinta prima moneda internationala creata vreodata, lund nastere n 1967 cu scopul de a furniza lichiditatile necesare bunei functionari a Sistemului Monetar International.Initial era compusa dintr-un grup de cinci monede, carora le-a fost atribuita o anumita pondere (dolarul american, yen-ul japonez, marca germana, francul francez si lira sterlina).O creare de DST-uri este echivalenta cu crearea de moneda de catre o banca centrala. DST-urile astfel create sunt repartizate ntre tarile membre n functie de prorata cotelor parti.Partile de DST alocatepot fi folosite de tarile membre astfel:a)sa le detina n rezervele lor oficiale;b)sa le schimbe ntr-o moneda forte, printr-o simpla cerere adresata FMI;c)sa achite plati catre FMI, de exemplu pentru rambursarea mprumuturilor sau pentru a plati o parte din cresterile cotelor parti.Ultima emisiune de DST s-a facut n 1981. Totusi, de ctiva ani, anumite tari industrializate, preconizeaza o noua alocare de DST-uri nsotita de o redistribuire a acestora n favoarea tarilor n curs de dezvoltare, a tarilor din Europa de Est si din fosta Uniune Sovietica.mprumuturile FMIPentru a elimina riscul de lichiditate cu care FMI s-a confruntat n perioadele de puternice tensiuni financiare, Fondul a decis recurgerea la mprumuturi pentru marirea resurselor.Aceste mprumuturi permit Fondului sa dispuna de lichiditati importante, pe care le poate utiliza n caz de criza financiara grava.Recurgerea la mprumuturi risca sa schimbe natura Fondului, facndu-l sa semene mai mult cu o banca care se mprumuta pentru a-si finanta creditele, asa cum face Banca Mondiala.arile membre au decis nsa ca Fondul trebuie sa ramna o institutie ale caror resurse provin, n mod esential, din cotele parti, si au impus un plafon echivalent cu 60% din valoarea totala a acestora ca fiind suma totala pe care FMI poate sa o mprumute pentru a-si asigura lichiditatile.n 1963, singurul mprumut disponibil era cel cunoscut sub denumirea de "Acordul general de mprumut". El este contractat de tarile componente ale Grupului celor 10 tari cel mai puternic industrializate, carora li s-au adaugat Elvetia si Arabia Saudita.Aceasta linie de credit este o rezerva pentru situatii de urgenta, destinata a fi utilizata doar n cazul unei crize grave a Sistemului Monetar International. Ea a fost utilizata de mai multeori de tari puternic industrializate, precum Franta in 1969 si SUA n 1978, pentru a le ajuta sa finalizeze dificultatile temporare ale balantei de plati.n 1995, ca urmare a acordarii unui credit foarte mare Mexicului, urmat de un altul acordat Rusiei, FMI a observat ca i scad foarte repede lichiditatile. Pentru a-i furniza resursele necesare, Grupul celor 10 (G10), a decis n 1996 sa dubleze suma acordurilor generale de mprumut.Una dintre misiunile cele mai importante ale FMI este aceea de a acorda credite tarilor membre pentru a le ajuta sa-si rezolve dificultatile balantelor de plati. Pentru multe tari n curs de dezvoltare, Fondul Monetar International este singura sursa de finantare n devize, atunci cnd pe piata privata, si uneori chiar si Banca Mondiala, li se refuza acordarea de credite.n aceste situatii, FMI acorda credite n baza unui program de ajustare economica. Acordarea unui credit de catre FMI n baza unui program de ajustare economica ofera n acelasi timp si cresterea credibilitatii tarii respective pe pietele private, ceea ce ar putea duce la obtinerea de credite n devize si de pe aceste piete.mprumuturile tarilor membre sunt proportionale cu cotele parti, iar marimea creditelor depinde de asemenea de nevoia de finantare externa, de calitatea programului ntreprins, de marimea datoriei fata de Fond, de perspectivele balantei de plati si de usurinta de adaptare.Datoria fata de FMI trebuie sa ramna inferioara cifrei de 300% fata de cota parte.FMI cauta n primul rnd sa exercite un rol de catalizator, adica sa ajute tarile membre sa mobilizeze o asistenta financiara pe lnga creditorii de fonduri bilaterale, pe lnga celelalte organizatii internationale si, eventual, n cadrul reesalonarii datoriilor externe. n lipsa unui program de ajustare aprobat de Fondul Monetar International, aceasta asistenta nu va fi acordata.n al doilea rnd, prudenta Fondului se explica prin faptul ca a acorda mprumuturi unor tari cu balante de plati deficitare este o actiune riscanta si poate genera ntrzieri ale rambursarilor fata de FMI.n al treilea rnd, creditele FMI sunt, prin natura lor, sustinute financiar pe perioade scurte de timp si sunt destinate sa ajute la depasirea dificultatilor de scurta durata ale balantei de plati. Aceste credite sunt deci diferite de cele ale institutiilor de dezvoltare, cum ar fi Banca Mondiala, care au ca scop asigurarea unei finantari pe termen lung.I.4. Drepturile de tragere, facilitatile sintrzierile la rambursareTragerile din fondurile FMIse fac sub forma dreptului de a cumpara devize convertibile. Statele membre au dreptul sa cumpere de la FMI devizele de care au nevoie, platindu-le cu propriile monede. n momentul n care operatiunea ia sfrsit, tara isi rascumpara propria moneda cu deviza straina, pe care si-a procurat-o ntre timp.Aceste operatiuni de cumparare sunt asemnatoare unui credit si rambursarii lui ulterioare. Statul care mprumuta devize straine cu ajutorul monedei sale nationale, plateste un comision, respectiv o dobnda, asupra acestei trageri, si apoi trebuie sa rascumpere moneda sa cu aur sau cu devizele forte stabilite de FMI.Aceste trageri asupra resurselor n devize ale FMI sunt supuse unor reguli stricte, deoarece maresc depozitele FMI n monede slabe si reduc rezerva devizelor forte disponibile. Pentru a evita acest lucru, tragerile sunt supuse unor conditii din ce n ce mai stricte.Orice stat membru are dreptul la o transa de credit initiala, corespunznd la 25% din cota sa parte, si poate fi obtinut n orice moment, n mod automat si fara conditii. Transele urmatoare pe care le poate obtine un stat membru sunt mpartite n patru transe de credit egale fiecare cu 25% din cota parte. Pentru a trage din aceste transe, tara beneficiara trebuie sa demonstreze ca practica politici de redresare a balantei sale de plati, care ii vor permite sa rascumpere moneda sa nationala.Facilitatile FMIExista mai multe facilitati oferite statelor membre de catre Fondul Monetar International. Alegerea facilitatii depinde de natura problemei cu care se confrunta tara respectiva.Tipurile de facilitati acordate de FMI sunt:1) Transele de credit. Acestea reprezinta politica de credit cea mai veche si cea mai raspndita. Creditele sunt disponibile pentru tarile membre n transe echivalente cu 25% din cota parte. Pentru prima transa, tarile trebuie sa demonstreze dorinta de echilibrare a balantei de plati, iar pentru transele superioare se cere un acord de confirmare Stand-by, bazat pe politici de stabilizare ce acopera o perioada de 1 - 2 ani.n mod normal, la aceste acorduri se adauga anumite criterii de realizare.2) Mecanismul acordurilor extinse- este destinat statelor membre care au dificultati structurale ce nu potfi depasite ntr-o perioada scurta de timp. Aceste acorduri permit sa se abordeze ajustarea economica pe parcursul mai multor ani.3) Facilitatile de ajustare structurala rentarita. Aceste facilitati raspund la esecul programelor de ajustare traditionala aplicate n tarile cele mai sarace. Se pune accentul pe cresterea economica, pe lupta mpotriva saraciei, reformele structurale bazndu-se pe o finantare extinsa pe o perioada de 3 ani. Se obtin n aceste situatii mprumuturi relativ mari, care nsa cer eforturi deosebite n domeniul structural si fac obiectul unor conditionari riguroase, ca de exemplu vizite ale misiunilor FMI si criterii cantitative de respectat naintea fiecarei trageri.4) Facilitatea de compensare si finantare a cheltuielilor neprevazute. Aceasta facilitate are ca scop acoperirea pierderilor temporare ale ncasarilor din exporturi, si sa finanteze o crestere a costului importului de cereale.5) Facilitati pentru transformarea sistemica. Scopul n aceasta situatie este sa se permita finantarea tarilor n curs de tranzitie, care se confrunta cu dificultati ale balantei de platidin cauza disparitiei relatiilor lor comerciale traditionale, din cadrul CAER. Aceste facilitati au avut un caracter temporar, create n aprilie 1993, si ncetndu-si existenta la 1 mai 1995. Au recursla acest tip de facilitate 20 de tari, suma cea mai mare fiind primita de Ucraina.6) Asistenta financiara n caz de urgenta.Aceasta permite acordarea unui ajutor financiar tarilor membre care se confrunta cu probleme ale balantelor de plati ca urmare a unor catastrofe naturale.ntrzierile la rambursare.Fondul Monetar International dispune de un statut special de creditor privilegiat. El nu recurge niciodata la reducerea obligatiilor sau anularea datoriilor. Totusi, FMI a nregistrat, ncepnd cu anii '80, o crestere a ntrzierilor la rambursare a unui mic grup de tari. Aceste ntrzieri fac ca FMI sa nu poata realiza refinantari ale acestor tari, deoarece, prin statut, i se interzice sa mprumute tari care nregistreazantrzieri la rambursare.arile care ntrerup rambursarea sunt marginalizate, fiind ncadrate ntr-o situatie de ilegalitate financiara internationala. Aceste tari nu primesc nici un ajutor tehnic si nici sprijin financiar din partea Fondului Monetar International, si le este interzis accesul la credite bilaterale si la mecanismele de reesalonare a datoriei.I.5. Necesitatea perfectionarii FMIn prezent, FMI se afla n fata unor noi provocari. S-au nmultit criticile la adresa sa, considerndu-se ca FMI este o institutie privata, sau subordonata intereselor tarilor dezvoltate, mai ales ale SUA.Printre criticile aduse Fondului se numara:1)a dobndit o putere mult prea mare, ce risca sa scape de sub control. Argumentul adus n acest sens este interventia FMI n criza asiatica, ndatornd aceste tari n scopul de a salva bancile internationale care au garantat creditele plasate n economia acestor tari;2)este acuzat de lipsa transparentei, de faptul ca operatiunile pe care le deruleaza nu sunt cunoscute n amanunt, oferindu-se opiniei publice doar informatii sumare;3)atitudinea FMI si politica acestuia n tarile sarace si n cele aflate n procesul de tranzitie de la economia centralizata la cea de piata: de cele mai multe ori FMI a fost acuzat ca nu tine cont de conditiile concrete din aceste tari, iar conditiile impuse duc la nrautatirea situatiei;4)aplicarea unei retete unice n materie de tranzitie nu a condus la o crestere economica n tarile sarace si cele n curs de tranzitie. Analistii economici considera ca n cazul tarilor n tranzitie si sarace, programele FMI trebuie sa realizeze un compromis viabil ntre ajustare si dezvoltare;5)FMI-ul n calitatea sa de institutie centrala a Sistemului Monetar International, este incapabil sa faca fata unei crize declansate n interiorul Sistemului. Exista opinii care sustin ca o criza n SUA sau Japonia ar duce la prabusirea ntregului sistem financiar international. Crizele din Mexic, Asia de Sud-est si Argentina au aratat o vulnerabilitate deosebita a Sistemului. De aceea multi experti considera necesara realizarea unor mecanisme flexibile care sa permita interventia FMI n cazurile de urgenta de tipul crizei asiatice;6)globalizarea tot mai accentuata a economiei mondiale necesita racordarea actiunilor FMI la noile realitati economice mondiale, inclusiv la mbunatatirea statutului si a obiectivelor functionale.Obiectivele FMI sunt:

Promovarea cooperarii pe plan financiar printr-o institutie care asigura baza mecanismului pentru consultatie si colaborare in priviinta problemelor monetare internationale.

Facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a comertului international,si contributia la mentinerea unui nivel cat mai scazut al ratei somajului, cresterea venitului net si dezvoltarea resurselor productive ca obiectiv principal al politicii economice aplicate in tarile membre.

Promovarea stabilitatii ratelor de schimb si evitarea depreciarii monedelor datorata schimbului de natura concurentiala.

Asistenta in stabilirea unui sistem multilateral de plata,care ar elimina anumite restrictii care incetinesc intensificarea comertului international.

De a da incredere tarilor membre prin accesul temporar la resursele proprii, deci asigurandu-le sansa de a corecta neajunsurile existente in balanta de plati, fara ca fara ca statele acestea sa fie nevoite sa recurga la masuri disructive fata de proprietatea nationala si internationala.

In concordanta cu cele mentionate mai sus sa micsoreze durata si gradul de dezechilibru in balanta de plati a statelor membre