1

2

Toate drepturile sunt protejate. Conținutul Analizei poate fi utilizat și reprodus în scopuri non–profit și

fără acordul prealabil al Asociației Promo–LEX cu condiția indicării sursei de informație.

Analiza este realizată în cadrul Programului „Monitorizarea Proceselor Democratice”, finanțat de

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Opiniile exprimate în analizele publice ale Promo-LEX aparțin autorilor și nu reflectă neapărat

punctul de vedere al finanțatorilor.

3

ANALIZA Promo-LEX

privind potențiale aspecte problematice și eventuale efecte ale

constituirii circumscripțiilor uninominale în condițiile prevederilor legale actuale

Asociația Promo-LEX regretă și dezaprobă modul în care a fost aprobată de către Guvern Hotărârea privind circumscripțiile uninominale permanente în ședința din 7 noiembrie 2017. Reiterăm convingerea că un astfel de document important pentru implementarea în condiții de transparență și integritate a Legii nr. 154 din 20 iulie 2017 cu privire la modificarea Codului Electoral trebuia supus de către Guvern unui amplu proces de consultare publică cu implicarea atât a părților interesate (partide, asociații obștești, administrații publice locale etc.) cât și a publicului larg.

Exprimăm încă o dată încrederea că a existat timp suficient pentru organizarea unor discuții plenare în societate până în data de 30 noiembrie 2017. În schimb, am fost martorii aprobării unei decizii de Guvern într-un mod pripit, fără discuții și în cadrul unei ședințe care s-a desfășurat într-o perioadă deosebită de programul obișnuit de realizare a ședințelor de Guvern.

În același timp, amintim că Asociația Promo-LEX a identificat și prezentat din momentul aprobării modificărilor în legislația electorală un șir de probleme și lacune legale ce țin de implementarea sistemului mixt de alegere a deputaților, și care în opinia organizației necesită o abordare urgentă, ca de exemplu: lipsa unei hotărâri a Curții Constituționale pe marginea sesizării unui grup de deputați privind controlul constituționalității Legii nr. 154 din 20 iulie 2017; reprezentativitatea redusă a Parlamentului în condițiile alegerii deputaților din circumscripții uninominale într-un singur tur de scrutin; clarificarea situației candidatului din lista națională a partidului, care concomitent este și candidat independent în circumscripția uninominală; regimul legal de vot al studenților etc. Subliniem, că nici un subiect de problemă invocat de către Asociație nu a fost examinat.

În contextul celor expuse, precum și reieșind din misiunea Asociației Promo-LEX de a monitoriza procesele democratice și a promova valorile democrației participative, indiferent de atitudinea factorului politic decizional, continuăm să prezentăm constatări privind situația actuală în domeniul politic și legal, precum și să prezentăm propuneri de îmbunătățire a procesului de implementare a Legii nr. 154 din 20 iulie 2017. Aspectele vizate în prezenta Opinie sunt:

1. Interpretabilitatea și nerespectarea criteriului demografic de repartizare utilizat pentru constituirea circumscripțiilor electorale de pe teritoriul Republicii Moldova aflate sub

jurisdicția autorităților constituționale

În calitate de criteriu de constituire a circumscripțiilor a fost utilizat numărul alegătorilor înregistrați în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA). În acest sens, atragem atenția că, în conformitate cu prevederile Codului electoral, circumscripțiile electorale de pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția autorităților constituționale vor avea la bază un număr relativ egal de alegători și vor cuprinde între 55000 și 60000 de alegători cu drept de vot. De asemenea, în spiritul bunelor practici, Codul electoral stabilește că devierea numărului de alegători între circumscripțiile electorale uninominale nu trebuie să depășească 10%. În contextul dat, constatăm cel puțin următoarele situații problematice:

- nu este clar în baza cărei cifre se calculează abaterea maximal admisibilă de 10%, or intervalul de 55 000 – 60 000 lasă loc pentru interpretări; - doar 10 circumscripții se încadrează în limita de 55 000 – 60 000 (toate fiind din municipiul Chișinău);

4

- diferența dintre cea mai numeroasă circumscripție – 67 278 (nr. 46, Ceadîr-Lunga) și cea mai puțin numeroasă – 55 161 (nr. 25, mun. Chișinău) este de 12 117 de alegători, ceea ce reprezintă o pondere de 18,01% din numărul de 67 2781 și una de 21,96% din 55 161.

1 http://www.gov.md/sites/default/files/tabel_totalizator_circumscriptii_30_octombrie_0.pdf

5

Pornind de la constatarea caracterului interpretabil al cifrei în baza căreia se calculează abaterea maximal admisibilă de 10%, pentru a efectua un calcul a

numărului de circumscripții ce se încadrează în intervalul respectiv, vom utiliza atât limita de sus (67 278 de alegători), cât și limita de jos (55 161).

Graficul nr. 1. Ponderea de încadrare a circumscripțiilor electorale în abaterea maximal admisibilă de 10%

63

69

5

64

76

8

64

85

7

64

33

7

63

82

6

65

73

9

65

19

7

62

78

0

63

91

9

64

37

6 65

63

1

62

05

3

65

07

3

65

55

5

65

52

2

65

95

1

61

81

3

64

38

8

62

60

6

60

99

5

64

22

0

62

74

0

55

46

9 56

79

7

55

16

1

55

43

1

56

37

1

55

64

8

55

16

7

58

24

2

59

39

6

56

45

6

60

33

5

65

15

2

61

88

2

62

18

8

60

76

7

61

67

7

59

88

4

60

47

6

60

01

9

59

68

0

60

72

6

62

89

2

67

27

8

Cea mai mică CE (55 161) Nr. alegători Plafonul de sus în baza minimului (60 677)

Cea mai mare CE (67 278) Plafonul de jos, în baza maximului (60 550)

6

Dacă luăm drept bază de calcul a devierii de 10% cifra de 67 278 de alegători (circumscripția nr. 46,

Ceadîr-Lunga), care reflectă valoarea de sus a numărului de alegători din cadrul unei circumscripții,

un simplu exercițiu matematic, ne permite de a stabili că valoarea de jos a devierii de 10% ar fi circa

60 550 de alegători. Or, în afara intervalului acesta se situează un număr de circa 15 circumscripții2

din 453 (33,33%), care s-ar presupune că s-au constituit cu încălcarea prevederilor legale. De

cealaltă parte, dacă utilizăm pentru calcul cifra ce reflectă numărul de alegători din cea mai puțin

numeroasă circumscripție - 55 161, atunci valoarea de sus a devierii de 10% ar fi circa 60 677. Or, în

afara intervalului respectiv ar fi circa 30 circumscripții4 din 45 (66,67%), care s-ar presupune că

s-au constituit cu încălcarea prevederilor legale.

2. Potențial de utilizare a resurselor administrative în campania electorală

În contextul campaniilor electorale în circumscripții uninominale, rolul liderilor locali devine unul și

mai important. Ultimele alegeri locale generale s-au desfășurat în data de 14 iunie 2015. În același

timp, în perioada 2015-2017, spectrul politic la nivel decizional local a suferit un șir de schimbări,

generate de procesele și tendințele din activitatea de partid la nivel central. Reieșind din rezultatele

electoralei 2015, precum și în urma constatărilor observatorilor Promo-LEX, în cele ce urmează vom

încerca să analizăm potențialul de utilizare a resurselor administrative în baza apartenenței de partid

a reprezentanților autorităților executive de nivelul I (primarilor) și a reprezentanților autorităților

deliberative de nivelul II (consilierilor raionali).

Existența într-un număr mare a primarilor de o anumită apartenență politică în cadrul unei circumscripții electorale uninominale, poate crea condiții de utilizare a resurselor administrative în campaniile electorale din cadrul circumscripțiilor respective, de favorizare a anumitor concurenți electorali, mai ales, în condițiile în care acești aleși locali sunt parte a partidelor aflate la guvernare.5.

Analiza apartenenței de partid a primarilor, din cadrul celor 46 de circumscripții uninominale,

conform observatorilor Promo-LEX, denotă următoarele concluzii (a se vedea Anexa 1)6:

a. În 25 din 46 circumscripții (54,35%) – PDM deține majoritatea relativă/absolută a mandatelor de primar. În 12 din aceste 25 circumscripții PDM deține 50% și mai mult

(majoritate absolută) din funcțiile de primar. Cei mai mulți sunt concentrați în Circumscripția

uninominală nr. 16, or. Ungheni – 81,25%.

b. Ca și număr de primari PDM nu este prezent sau este prezent în minoritate în 21 de

circumscripții. Acestea sunt (cu indicarea partidului majoritar ca și număr de primari): nr.9 și 10

(mun. Bălți) – PN și PN/PCRM; nr.22 (Ialoveni) – PLDM; nr.23-33 (toate mun. Chișinău), dintre care:

nr.23-31 – este asigurat interimatul funcției de primar general mun. Chișinău, iar nr.32 – PLDM, nr.33

- PL; nr.35 (Căușeni) - PLDM; nr.37 (Răzeni) - PLDM; nr.42 (Cantemir) - PLDM; nr.43 (Cahul) - PLDM;

nr.44 (Taraclia) - PCRM; nr.45 (Comrat) - CI; nr.46 (Ceadîr-Lunga) – CI.

2 Circumscripțiile uninominale nr.: 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33 (toate - mun. Chișinău), 39 com. Sărata Galbenă, 40 or. Cimișlia, 41 or. Leova, 42 or. Cantemir. 3 Nu sunt luate în calcul cele 2 circumscripții pentru stânga Nistrului și circumscripția nr. 44, Taraclia. 4 Circumscripțiile uninominale nr.: 1 or. Briceni, 2 or. Ocnița, 3 or. Edineț, 4 or. Rîșcani, 5 or. Glodeni, 6 or. Drochia, 7 or. Soroca, 8 or. Florești, 9 mun. Bălți, 10 mun. Bălți, 11 or. Fălești, 12 or. Sîngerei, 13 or. Rezina, 14 or. Telenești, 15 or. Călărași, 16 or. Ungheni, 17 or. Nisporeni, 18 or. Orhei, 19 com. Ivancea, 20 or. Strășeni, 21 or. Criuleni, 22 or. Ialoveni, 34 or. Anenii Noi, 35 or. Căușeni, 36 or. Ștefan Vodă, 37 com. Răzeni, 38 or. Hîncești, 43 or. Cahul, 45 mun. Comrat, 46 or. Ceadîr –Lunga. 5 Ipoteza în cauză este formulată, inclusiv, în baza constatărilor observatorilor Promo-LEX privind cazurile ce pot fi calificate drept utilizare a resurselor administrative în perioada de activitate a grupurilor de inițiativă în vederea desemnării candidaților pentru funcția de Președinte al RM (alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016). Amintim că, de exemplu, candidatul desemnat de PDM, timp de aproximativ24 ore, a reușit să colecteze circa 25 499 semnături în 414 localități, dintre care în 311 erau oficial conduse de primari PDM (cca. 75,12%). A se vedea Raportul nr.2 Misiunea de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al RM din 30 octombrie 2016. https://promolex.md/wp-content/uploads/2016/09/RAPORT-nr.2_elctoral-14.09.2016.pdf 6 Calculele din studiul de față sunt efectuate în baza informațiilor obținute din surse deschise, precum și în rezultatul observărilor din teritoriu a monitorilor Promo-LEX.

7

c. PSRM deține o pondere de peste 10% din numărul primarilor în 4 CE (Briceni, Ocnița, Taraclia,

Comrat). În rest, sau dispun de un număr de sub 10% sau nu au primari în circumscripția

uninominală.

d. Din 25 de circumscripții unde PDM are majoritatea, la prezidențiale 2016, în 16 CE – în primul

tur a învins PSRM.

Cromatica politică a consiliilor raionale, este un alt aspect relevant pentru identificarea

potențialului de utilizare a resurselor administrative în campania electorală. Reieșind din rezultatele

alegerilor locale generale din 2015, precum și în baza ultimilor schimbări identificate de observatorii

Promo-LEX, majoritatea relativă în cele 32 de consilii raioane, 2 consilii municipale și în

Adunarea Populară este deținută de următoarele forțe politice:

a. consilierii PDM sunt cei mai numeroși ca fracțiune în 16 din cele 35 autorități deliberative

(45,71%);

b. consilierii PLDM formează cea mai numeroasă fracțiune în 5 din cele 35 autorități deliberative

(14,29%); c. consilierii PSRM formează cea mai numeroasă fracțiune în 3 din cele 35 autorități deliberative

(8,57%);

d. consilierii PN constituie cea mai numeroasă fracțiune în 2 din cele 35 autorități deliberative

(5,71%). Același procent este valabil și pentru cazul candidaților independenți, ce la fel sunt

majoritari în 2 autorități deliberative;

e. consilierii PPEM și PCRM sunt mai mulți ca număr în a câte o autoritate deliberativă (câte

2,86%);

f. în cazul a 5 autorități există mai multe fracțiuni (cu cel mai mare număr de aleși locali) cu același

număr de consilieri, din așa partide ca: PLDM (4), PDM (3), PSRM (2), PL și PN (câte 1).

Graficul nr. 2. Numărul de autorități deliberative în care partidele dețin cea mai numeroasă fracțiune

(exceptând 5 autorități unde mai multe fracțiuni au același număr de consilieri)

3. Aspecte de proiectare electorală

Analiza configurației electorale, reieșind din geografia circumscripțiilor uninominale, a fost

înfăptuită în baza alegerilor prezidențiale. De rând cu rezultatele alegerilor locale generale, analizate

mai sus, scorul de la prezidențiale va permite formarea unui tablou plenar pe subiectul predilecțiilor

politice ale electoratului. În pofida anumitor neajunsuri ale rezultatelor de la prezidențiale (în

special, lipsa din lista concurenților a PDM), aceste scoruri electorale fiind cele mai recente, le

considerăm ca fiind mai relevante pentru procesele politice actuale.

În urma analizei și proiectării rezultatelor menționate mai sus asupra hărții circumscripțiilor

electorale, pot fi deduse următoarele concluzii:

16

5

3

2

1 12

PDM PLDM PSRM PN PPEM PCRM CI

8

a. În 30 din 46 de CE (65,22%) în primul tur al alegerilor prezidențiale cele mai multe voturi a

acumulat Igor Dodon (PSRM). Amintim că în primul tur al prezidențialelor candidatul Igor Dodon

a acumulat în general pe țară – 47,98%;

b. În plus, reieșind din rezultatele alegerilor prezidențiale, șanse mari de a obține 2 mandate în

baza circumscripțiilor uninominale constituite pentru unitățile administrative din stânga Nistrului

la fel le are PSRM. Ipotetic, pornind de la rezultatele alegerilor prezidențiale proiectate pe harta

circumscripțiilor uninominale, din totalul de 48 constituite (exceptând cele de peste hotare) 32 de

mandate (66,67%) ar putea fi adjudecate de către PSRM.

c. În conformitate cu datele din I tur prezidențiale, în cel puțin 4 CE rezultatele au fost la limită

între primii doi candidați:

Tabelul nr. 1.

PAS PSRM

Nr. 25, Chișinău 45,16% 45,74%

Nr. 26, Chișinău 45,83% 45,27%

Nr. 41, Leova 41,00% 42,21%

Nr. 43, Cahul 42,22% 42,19%

4. Probleme de natură teritorial-geografică

Atât Codul electoral, cât și Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei naționale pentru

constituirea circumscripțiilor uninominale permanente specifică că la stabilirea circumscripțiilor

uninominale permanente Comisia va lua în calcul și conexiunea prin intermediul infrastructurii

rutiere, dar și relațiile istorice dintre anumite unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi. În

contextul celor relatate, observatorii Promo-LEX au identificat cel puțin următoarele probleme în

domeniu:

Tabelul nr. 2.

Circumscripția, numărul

Aspecte problematice

Circumscripția uninominală nr. 2, or. Ocnița

1. s. Horodiște, r. Dondușeni, se află la o distanță de circa 70 km de or. Ocnița (sediul circumscripției). 2. s. Scăieni, r. Dondușeni se află la o distanță de circa 65 km de or. Ocnița (sediul circumscripției).

Circumscripția uninominală nr. 12, or. Sîngerei

Pentru a ajunge de la Ștefănești la Sîngerei, BESV Ștefănești va trebui să parcurgă 68 km trecând prin 3 raioane (Florești –Telenești- Sîngerei via M2 și R14) sau să parcurgă 51.5 km prin Florești-Bălți-Sîngerei via R18 sau R14. Același lucru este valabil și pentru Ciutulești și Domulgeni.

Circumscripția uninominală nr. 14, or. Telenești

Distanța dintre localitățile Chipeșca, Dobrușa, Găuzeni, Răspopeni (toate – r. Șoldănești) până la Telenești este de circa 80-95 km.

Circumscripția uninominală nr. 18, or. Orhei

Distanța între or. Orhei și s. Vărzăreștii Noi este de: 1 traseu – 68.5 km, 2 traseu – 78 km

Circumscripția uninominală nr. 22, or. Ialoveni

Distanța între or. Ialoveni și Buda: 1 traseu – 62 km, 2 traseu – 70 km. CECE Ialoveni se află la minim 70 km de cea mai îndepărtate localitate. Pentru a ajunge la CECE, localitățile din r. Călărași trebuie să tranziteze 3 raioane (CL-ST-IL).

Circumscripția uninominală nr. 42, or. Cantemir

s. Pelinei, s. Găvănoasa și s. Burlăceni ( r. Cahul) se află la o distanță medie până la or. Cantemir de 85 km.

9

Circumscripția uninominală nr. 45, or. Ceadîr-Lunga

s. Gaidar este situat la o distanță de 10 km de or. Ceadîr-Lunga și 35 km de Comrat, ceea ce arată că logic ar fi trebuit să fie inclus în circumscripția nr.46 Ceadîr-Lunga ci nu nr.45 cum este la moment. Satul putea fi substituit cu alte sate mai apropiate de or. Comrat, cum ar fi s. Tomai (19km).

5. Neclarități privind formarea consiliilor electorale de circumscripție generate de

geografia circumscripțiilor uninominale

Conform prevederilor Codului electoral, art. 75 alin. (6), pentru alegerile parlamentare consiliile

electorale de circumscripție vor fi constituite în baza circumscripțiilor uninominale și își vor exercita

atribuțiile în baza competenței teritoriale a acestora. Aliniatul (1) al prezentului articol stipulează că

Comisia Electorală Centrală formează consilii electorale de circumscripție în condițiile art.27 al

Codului.

Articolul 27 alin. (4) prevede că în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, referendumurilor

republicane și alegerilor locale generale, candidaturile a 2 membri ai consiliului electoral de

circumscripție de nivelul doi se propun de către judecătorie sau, după caz, de către curtea de apel,

candidaturile altor 2 membri – de către consiliile locale de nivelul doi și Adunarea Populară a

Găgăuziei. Candidaturile celorlalți membri se propun de către partide și alte organizații social-

politice reprezentate în Parlament la data constituirii consiliului electoral de circumscripție, iar dacă

nu este suficient, numărul rămas de membri se completează de CEC, din RFE. Problema intervine în

momentul în care avem 21 de circumscripții din 46 formate în baza a cel puțin două unități

administrativ teritoriale de nivelul II. Nu este clar care APL de nivelul II (consiliu raional) vor

propune membri în CECE în Consiliile de circumscripție ce activează în circumscripțiile constituite

în baza mai multor UAT.

Graficul nr. 3. Repartizarea circumscripțiilor uninominale,

conform numărului de UAT de nivelul II incluse

Potrivit celor expuse, mecanismul de implementare a sistemului electoral mixt ar fi fost mai explicit,

cel puțin din perspectiva implicării APL de nivelul II, după realizarea reformei organizării

administrativ-teritoriale.

În aceeași ordine de idei, cu referire la partidele politice reprezentate în Parlament care propun

membri în consiliile electorale, atragem atenția asupra unei incertitudini legate de interpretarea

normei legale citate supra.

Conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 29 din 9 decembrie 2014 privind confirmarea

rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 și validarea

mandatelor deputaților aleși, în Parlamentul de legislatura a XX-a au acces 5 formațiuni politice.

Actualmente însă, conform paginii web oficiale a Parlamentului, în legislativ sunt 4 deputați neafiliați,

5 fracțiuni și 1 grup parlamentar (un total de 6 partide reprezentate în Parlament )7. Urmare a

cazurilor de detașare de partidele pe listele cărora au acces în parlament, care au avut loc și în

7 http://parlament.md/StructuraParlamentului/Fractiuniparlamentare/tabid/83/language/ro-RO/Default.aspx

Total CEU 1 APL 2 APL 3-4 APL

46

2515

6

10

legislaturile anterioare, deputații aleg să se identifice cu diverse partide politice care în cadrul

alegerilor sau nu au atins pragul electoral sau nici nu erau constituite la moment.

Ținând cont de practicile relatate, considerăm necesară reformularea normei de la art. 27 alin. (4)

din Codul electoral, astfel încât propunerea membrilor consiliilor electorale să poată fi făcută

de partidele care au acces în Parlament în cadrul unui scrutin parlamentar desfășurat în

conformitate cu legislația electorală și Curtea Constituțională le-a validat mandatele distribuite.

6. Confuzii privind competența teritorială a judecătoriilor în contextul implicării în

procesul electoral potrivit noilor prevederi legale

Reieșind din structura și componența sistemului judiciar din Republica Moldova, lista judecătoriilor

conține 15 instanțe de fond în a căror competența teritorială se încadrează cele 48 de circumscripții

uninominale constituite pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care amintim că 21 de circumscripții

sunt formate în baza a cel puțin două UAT de nivelul II, iar 2 nici nu sunt controlate de autoritățile

constituționale8. Suprapunerea hărților denotă faptul că vor exista cel puțin 2 situații de problemă în

ceea ce privește identificarea judecătoriei în a cărei competență teritorială se vor încadra:

a. formarea consiliilor electorale de circumscripție. Iarăși facem referință la art. 27 alin. (4)

care prevede că în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, referendumurilor republicane și

alegerilor locale generale, candidaturile a 2 membri ai consiliului electoral de circumscripție de

nivelul doi se propun de către judecătorie sau, după caz, de către curtea de apel.

b. examinarea contestațiilor. Art. 65 alin. (1) stabilește că alegătorii și concurenții electorali pot

contesta acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale și acțiunile/inacțiunile

concurenților electorali. Depunerea cererii în instanța de judecată trebuie precedată de contestarea

prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepția

contestațiilor privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de

judecată, și a contestațiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor

depuse la biroul electoral în ziua alegerilor. Pot fi situații când biroul electoral se referă la competența

teritorială a unei instanțe, iar consiliul de circumscripție la alta.

Având în vedere cele menționate mai sus, precum și reieșind din necesitatea asigurării funcționalității mecanismului de alegere a deputaților în cadrul circumscripțiilor uninominale Asociația Promo-LEX vine cu următoarele recomandări Parlamentului Republicii Moldova:

- să modifice Legea nr. 154 din 20 iulie 2017 în vederea aplicării acesteia începând, cel devreme cu scrutinul parlamentar din 2022. Multitudinea de carențe de procedură și de conținut identificate de Promo-LEX consolidează ideea despre necesitatea de a pune în discuție aplicabilitatea noilor prevederi legale cel mai devreme pentru scrutinul electoral din 2022; - să modifice art. 74 alin. (4) litera a) din Codul electoral în vederea adaptării numărului utilizat în calitate de criteriu special de repartizare la realitățile și procesele demografice curente din Republica Moldova, în special, ținând cont și de numărul de cetățeni plecați peste hotarele Republicii Moldova; - să definească mai explicit situațiile de utilizare a resurselor administrative în campania electorală și astfel să modifice art. 47, alin. 6) al Codului electoral prin includerea sintagmelor “forme de presiune și/sau amenințări și/sau șantaj din partea autorităților publice asupra angajaților, reflectare părtinitoare în mass-media publică” după expresiile „mijloacele și bunurile publice…”; - să reformuleze art. 27 alin. (4) din Codul electoral, astfel încât propunerea membrilor consiliilor electorale să poată fi făcută de partidele care au acces în Parlament în cadrul unui scrutin parlamentar desfășurat în conformitate cu legislația electorală și Curtea Constituțională le-a validat mandatele distribuite;

8 http://www.justice.gov.md/slidepageview.php?l=ro&idc=54&

11

- să modifice legislația electorală în vederea asigurării funcționalității consiliilor electorale ale circumscripțiilor uninominale, prin clarificarea ariei de competență teritorială ale autorităților deliberative de nivelul II, precum și a judecătoriilor (autorități implicate în delegarea membrilor pentru consilii de circumscripție) în raport cu hotarele circumscripțiilor constituite.

Anexa 1.

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

1

3

5

7

9

11

13

15

17

19

21

23

25

27

29

31

33

35

37

39

41

43

45

53.33%

58.33%

40.63%

41.94%

50.00%

54.55%

69.57%

47.06%

11.11%

32.26%

40.00%

60.53%

45.95%

43.75%

81.25%

57.69%

52.38%

68.57%

56.52%

44.00%

25.00%

15.00%

20.00%

32.00%

25.00%

43.48%

22.73%

48.00%

50.00%

34.78%

46.88%

33.33%

18.18%

26.67%

6.67%

13.33%

31.25%

19.35%

21.43%

12.12%

17.39%

14.71%

25.00%

16.13%

20.00%

13.16%

40.54%

21.88%

12.50%

26.92%

23.81%

17.14%

21.74%

20.00%

30.00%

38.00%

20.00%

28.00%

50.00%

43.48%

50.00%

40.00%

30.00%

30.43%

25.00%

44.44%

45.45%

2.78%

3.13%

3.23%

3.57%

3.03%

0.00%

2.94%

0.00%

0.00%

3.23%

7.89%

10.81%

18.75%

11.54%

19.05%

5.71%

13.04%

12.00%

15.00%

100.00%

100.00%

100.00%

100.00%

100.00%

100.00%

100.00%

100.00%

100.00%

8.00%

40.00%

8.00%

9.09%

6.67%

6.25%

16.67%

19.44%

3.13%

6.45%

14.29%

3.03%

4.35%

2.94%

11.11%

9.68%

8.00%

2.63%

2.70%

3.13%

3.85%

4.76%

5.00%

8.00%

4.00%

5.00%

4.55%

4.00%

4.35%

3.13%

5.56%

13.33%

26.67%

9.09%

27.27%

26.67%

46.67%

72.73%

Apartenența politică a primarilor în 46 circumscripții uninominale

PDM PLDM PL PNL PPPN PSRM PCRM CI BEPPEM