cu presa/2015/OCTOMBRIE... · Web viewDin acesti puieti 413.000 sunt puieti apti de plantat de brad, 1.400.000 sunt puieti de molid, 83.000 sunt puieti de paltin, 134.000 sunt de

09.10.2015

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI3 – 9 octombrie 2015

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

09.10.2015

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.........................................................................................................10

Teme ANAR................................................................................................................10Lucrările pentru circuitul turistic pe lacurile Floreasca şi Tei au fost oprite...............10Pericol de inundatii din cauza bursucilor...................................................................12Grevă japoneză la Administrația Bazinală de Apă Banat............................................12Adevărul despre reabilitarea litoralului. Ce înseamnă „finalizat în proporție de 99%” în olandeză.................................................................................................................14ABA în grevă japoneză...............................................................................................18Teme de mediu...........................................................................................................18MFE: Rata absorbției fondurilor europene a ajuns la aproape 57%, în septembrie...18CE a decis clasarea procedurii de infringement impusă României din cauza amenajării plajei Sulina..............................................................................................19România va avea un plan pentru implementarea Strategiei de schimbări climatice, până la finalul anului..................................................................................................21România ar putea avea o nouă rezervaţie a biosferei................................................22

PRESA LOCALĂ............................................................................................................24ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................24

Teme ABA...................................................................................................................24Grevă la Apele Siret....................................................................................................24Prea mulți bani! S-au alocat 3 milioane de lei pentru Insulă, însă constructorul nu face lucrări decât de 1 milion.....................................................................................24Încă o zi de grevă........................................................................................................25Grevă la Apele Române..............................................................................................26Angajatii „Apele Române” isi cer drepturile inapoi....................................................26Proteste la Apele Siret – interventie purtator de cuvant, Georgiana Cernat.............28Conflict de muncă la Apele Române, după două luni cu salarii diminuate.................28Patru zile de grevă japoneză la Apele Române..........................................................29Greva japoneza, la „Apele Române” Bacau................................................................30

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

09.10.2015

Grevă japoneză la SGA Vrancea.................................................................................32Greva japoneza la SGA Vrancea.................................................................................33Se tulbura apele la Administratia de Apa Bazinala Siret.............................................33Teme similare.............................................................................................................35Hidroelectrica scoate la vânzare în județul Neamț 2 microhidrocentrale..................35Lucrările la Insula de Agrement NU se termină în 2015. Cofinanțarea de la UE ar putea fi afectată.........................................................................................................36

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................37Teme ABA...................................................................................................................37Dacă unii n-au voie să se plimbe nici cu barca pe lacul Colibița, Vasile Coruțiu se plimbă cu raba şi-şi face peninsulă fără autorizații şi avize........................................37Angajaţii de la SGA BN au intrat în grevă japoneză! AFLĂ ce îi nemulţumeşte:.........39Clujul proiectat pe genunchi. Devierea Someşului se-mburdă cu centura şi cu o benzinărie.................................................................................................................. 39Regularizarea râului Tisa la Remeţi............................................................................42INVESTITII – Referate la nivel central impotriva construirii de microhidrocentrale, investitii despre care se spune ca duc la disparitia anumitor specii de pesti.............43DEZBATERE - Efectele pe care le au microhidrocentralele asupra mediului din Maramureş. Ce spun factorii responsabili..................................................................45Scandalul dejecţiilor din Tarniţa. ABAST a luat măsuri, Garda de Mediu s-a contrazis. Aceeaşi apă la robinetul clujenilor.............................................................................47Centura Apahida trebuie demolată. Motivul este absurd!.........................................4998 de angajați de la Apele Române au dat instituția în judecată: vor sporurile înapoi!................................................................................................................................... 51Fără microhidrocentrale în Maramureş!?..................................................................52Raul Lapus va fi populat cu 2 tone de puiet de peste.................................................53Teme similare.............................................................................................................53Podul de la Bobota va fi gata până la sfârşitul anului.................................................53Staţie de epurare la nivel european, în Sălaj..............................................................54Trei staţii de epurare, modernizate cu 45 de milioane de lei.....................................55

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

09.10.2015

Pseudodezbaterea publica a lui Boc. Proiectul de asfaltare a malului Somesului nu poate fi schimbat.......................................................................................................57Betonarea Someşului, dezbătută public. Un arhitect l-a făcut mat pe primar. La ce concluzie s-a ajuns.....................................................................................................61Hidroelectrica vrea sa vanda 31 de microhidrocentrale, inclusiv din Maramures.....64Arhitectul Șerban Țigănaş explică de ce NU trebuie lărgită strada de pe malul Someşului...................................................................................................................64Lanţ uman, la Cluj, împotriva betonării malului Someşului. ”Vrem spaţiu verde amenajat frumos”......................................................................................................66Gabriela Tulbure, speaker la ”Conferința internațională privind implementarea Directivei Nitrați din România”..................................................................................68Boc a cedat. A oprit lucrările pe malul Someşului şi organizează dezbatere publică. 69Teme de mediu...........................................................................................................71PREMIERA IN TURISM - Doua statii de epurare biologice cu stuf vor fi inaugurate in doua sate din Maramures..........................................................................................71Criza gunoaielor. „Transferul pe buzunarul cetăţeanului a eşecului CMID nu trebuia votat fără o recuperare de la cei vinovaţi".................................................................73ECO – Directia Silvica Maramures face inventarul puietilor din pepinierele judetului. Peste 2.000.000 de arbori vor ajunge la primavara in paduri....................................74EXPLICAŢIE - De ce e cod roşu de tăieri ilegale de păduri în Maramureş...................76Consilierii judeteni au aprobat fazarea lucrarilor la depozitul ecologic.....................77

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................78Teme ABA...................................................................................................................78Vicele Mărăşoiu, vizită de lucru la Leordeni...............................................................7820 de elevi de la Şcoala Gimnazială din Lereşti în vizită la barajul Râuşor.................78Ziua Mondială a Educaţiei, sărbătorită de ABAAV......................................................79O lecţie predată la barajul Râuşor..............................................................................80Peste 700 de salariati argeşeni lăsati fară bani în pragul iernii..................................80Angajaţii de la Ape primesc salariile diminuate!........................................................81

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

09.10.2015

MINISTRUL MEDIULUI VREA SĂ DEBLOCHEZE LUCRĂRILE ÎN ZONA BEREJELOR GOLEȘTI-OGREZENI....................................................................................................82Ziua Mondială a Educației sărbătorită şi de Administrația Bazială de Apă Argeş-Vedea................................................................................................................................... 83Teme de mediu...........................................................................................................84O nouă alertă radioactivă, la Cîmpulung....................................................................84

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.....................................................85Teme ABA...................................................................................................................85De ce mor peştii la Chețani?......................................................................................85ABA în grevă japoneză...............................................................................................90Angajaţii de la Ape sunt în grevă japoneză................................................................90Teme similare.............................................................................................................91Studiu sociologic referitor la oportunităţile de dezvoltare ale Văii Mureşului...........91Trecerea defrişărilor ilegale la categoria ameninţărilor la securitatea naţională, aprobată tacit în Camera Deputaţilor........................................................................92Tăierile ilegale, atentat la siguranța națională...........................................................93Senatorii vor decide dacă defrişările ilegale reprezintă un atentat la siguranța națională....................................................................................................................93Planul de restructurare al CEH e, deocamdată, secretizat. Previziunile sunt sumbre 94Încă o zi întreagă fără apă în Vladimirescu................................................................95Precipitații peste medie în luna octombrie................................................................96O să ne trezim cu deşeurile în poartă.........................................................................97Staţia de tratare a apei de la Sântămăria Orlea, modernizată complet...................100Hidroelectrica scoate la vânzare microhidrocentrale la preţ redus.........................101Ne aşteaptă o iarnă mai caldă, cu precipitații apropiate de norme.........................102Primăria Arad face primele demersuri pentru construirea unui nou pod peste Mureş................................................................................................................................. 102Teme de mediu.........................................................................................................104Viermele care se hrăneşte cu plasticul din gunoaie.................................................104Încă un miting.......................................................................................................... 105

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

09.10.2015

Cristian Chirteş, recomandări pe teme silvice pentru Guvern..................................105”Refrişarea de la Gârda”. O asociaţie a mobilizat zeci de voluntari pentru a reîmpăduri un munte din Apuseni...........................................................................106Cariera de argilă Mureşeni, subiect închis pentru Primărie.....................................107Cu barca şi bicicleta prin Parcul Natural Lunca Mureşului.......................................109Transporturi ilegale de lemne depistate în apropierea frontierei............................109Garda forestieră Cluj pe urmele hoților de lemne...................................................110Noi măsuri de control privind comerţul ilegal cu lemn. Obligaţii şi amenzi pentru firmele care vând produse din lemn pe piaţa UE.....................................................111În cazul poluării cu plumb. Statul va plăti peste 300.000 de euro ca să acopere incompetenţa dregătorilor.......................................................................................114Geologi bulgari şi rangeri islandezi s-au bucurat de frumuseţea Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.....................................................................................116Fermierii vor fi obligaţi să plătească 80 lei/tonă pentru aruncarea deşeurilor........118Scutul Pădurii – un nou transport ilegal de lemne a căzut în plasa polițiştilor din Alba................................................................................................................................. 118Combaterea furtului de material lemnos în județul Harghita..................................119Primăria contestă în instanță amenda Gărzii de Mediu...........................................119Problema gunoielor din Tîrgu Mureş prezentată în Senat !.....................................121Cristian Chirteş, declaraţie politică despre Parcul Natural Defileul Mureşului Superior................................................................................................................................. 124

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT...................................................125Teme ABA.................................................................................................................125Grevă japoneză la Administraţia Bazinală de Apă Banat..........................................125Administrația Bazinală de Apă Banat a intrat în grevă japoneză..............................127Greva japoneza la Directia Apelor. Angajatii reclama probleme legate de salarizare................................................................................................................................. 128Comunicat de presă - Sindicatul Liber 'Apele Române' Filiala Timişoara.................130Comunicat de presă - Sindicatul Liber 'Apele Române' Filiala Timişoara.................130Teme similare...........................................................................................................132

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

09.10.2015

Hidrocentrala Surduc este scoasă la vânzare...........................................................132Cu vaporetto pe Bega, mai aproape de realitate!....................................................132Datorită unor voluntari inimoşi, Bega are maluri mai curate...................................133Teme de mediu.........................................................................................................134Containerele noi nu vor face față gunoaielor speciale.............................................134

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU...........................................................135Teme ABA.................................................................................................................135Barajul de la Valea de Peşti a fost golit, urmând a fi blocat accesul apei în baraj....135

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI................................................137Teme ABA.................................................................................................................137Verificări transfrontaliere.........................................................................................137

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.........................................................138Teme similare...........................................................................................................138Primarul Florin Ionescu construieşte două poduri, în satele Ghiobeşti şi Malu.......138APAVIL scoate la licitaţie realizarea a 4 microhidrocentrale ultra-moderne............138Primarul din Roşiile vrea apă în comună..................................................................140Mazilu vrea canalul Bucuresti-Oltenita....................................................................1413.000 de semnături pentru diminuarea preţului la apă...........................................142Hidroelectrica vrea să vândă cinci microhidrocentrale din Braşov cu aproape 11 milioane de lei..........................................................................................................143Investiţii importante în comuna Brebeni.................................................................143Reţea de apă şi canalizare, în comuna Perieţi, de la anul.........................................144Bulacu vrea urgentarea lucrarilor pe DJ 677A..........................................................146Teme de mediu.........................................................................................................147Ministrul Mediului: România va finaliza planul de măsuri privind Strategia Naţională pe Schimbări Climatice, până la sfârşitul anului.......................................................147Armonie, sălbăticie şi spiritualitate în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa................149Şi Municipiul Râmnicu Vâlcea va planta pe 14 noiembrie!......................................155Redevenim ce eram odinioara prin munca voluntara..............................................156Acţiuni ample în Vâlcea în domeniul silvic...............................................................157

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

09.10.2015

NICI MEDIATIZAREA, NICI TĂIERILE HAOTICE N-AU EFECT DOAR UN SFERT DIN PROPRIETARII PĂDURILOR AU ASIGURATĂ PAZA.....................................................158

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL......................15822.09. – 02.10.2015.................................................................................................159Teme ABA.................................................................................................................159Micro-plajele s-au transformat: au acum peste 100 de metri lățime.......................159Galerie foto. Transformare spectaculoasă a plajelor din Constanţa. Sute de metri de nisip, apă cristalină şi diguri în larg..........................................................................160Receptia plajelor largite, peste o luna. Urmeaza etapa a doua................................161VIDEO / FOTO / Se lărgesc şi plajele dintre Năvodari şi Vama Veche, de la anul?!. .162„Marea Neagră va avea altă culoare“, afirmă specialiştii care au lucrat la reabilitarea plajelor litoralului.....................................................................................................164Curăţenie generală pe lacul Tăbăcărie.....................................................................165AUDIO + FOTO: Plajele din Constanţa, extinse până la sfârşitul toamnei................166Anul viitor, plajele din Mamaia vor găzdui mai mulţi turişti.....................................166Plajele din nordul judeţului Constanţa sunt de nerecunoscut. Urmează schimbări şi mai spectaculoase....................................................................................................167Proiectul de protecţie şi reabilitare a plajei împotriva eroziunii este realizat în proporţie de 99%.....................................................................................................167Lucrările pentru lăţirea plajelor, aproape de final....................................................168Transformarea litoralului romanesc care va aduce mai multi turisti in fiecare an. Plajele marite in cadrul unui proiect de 170 de milioane de euro...........................169S-a început reabilitarea în forţă a plajelor de la Constanţa. Litoralul, văzut din aer VIDEO.......................................................................................................................170Se măreşte plaja! Acum se lucrează în Mamaia Sud, unde plaja va ajunge la 160 de metri........................................................................................................................ 171Lucrările pentru lăţirea plajelor, aproape de final....................................................172Campania Curățam Constanța Noastră continuă: echipele ABADL ecologizează parcul Tăbăcărie..................................................................................................................173GALERIE FOTO. Lucrările de lărgire a plajelor continuă: imagini spectaculoase.......174

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

09.10.2015

Litoralul se măreşte pe zi ce trece! Imagini spectaculoase pe plajele din Constanța, Mamaia şi Eforie Nord!............................................................................................175Plaje întinse pentru turişti........................................................................................176Lucrările de lărgire a plajelor au ajuns în staţiunea Mamaia....................................177Proiect de 170 milioane de euro..............................................................................177Turiştii care merg pe litoral vor avea parte de o surpriză plăcută anul viitor...........178Proiectul de înnisipare de pe litoral, în etapa finală.................................................180GALERIE FOTO. Cum vor arăta plajele după înnisipare (123)...................................181Plaje mai mari..........................................................................................................182Teritoriul României, mai mare cu 33 hectare. De plajă............................................182Plaje de pe litoralul românesc, mai late cu 60 de metri din 2015............................183Plaje mai late, pe litoralul românesc........................................................................184Litoralul românesc are cele mai largi plaje din Marea Neagră.................................185Apare o nouă plajă în Constanţa. Unde va fi situată şi în ce stadiu sunt lucrările....186Teme similare...........................................................................................................186Lecţie de implicare de la americani. Militarii şi diplomaţii au făcut curăţenie pe plaja din Mamaia..............................................................................................................186Voluntarii curăţă plaja din Mamaia. Hadeţi să dăm o mână de ajutor!...................187Dean Thompson şi 300 de voluntari români şi americani vor strânge gunoaie de pe plaja din Mamaia......................................................................................................188Plaja din staţiunea Mamaia, curăţată de americani şi voluntari (galerie foto + video)................................................................................................................................. 189Acţiune de ecologizare a plajei din Mamaia. A fost prezent şi adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, Dean Thompson.......................................191Dean Thompson, însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, împreună cu 300 de voluntari curăţă plaja din Mamaia...........................................................................192GALERIE FOTO/300 de voluntari români şi americani au curăţat plaja din Mamaia 193GALERIE FOTO/ Concesionarii plajelor ne-au lăsat “cadou” munţi de gunoaie........195Halal să ne fie! Voluntarii americani ne curăţă, din nou, plajele..............................195Teme de mediu.........................................................................................................197

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

09.10.2015

Strategii pentru protejarea şi conservarea rezervației.............................................197Guvernul a stabilit planul de protejare a Biosferei Delta Dunării.............................197

PRESA CENTRALĂTeme ANARLucrările pentru circuitul turistic pe lacurile Floreasca şi Tei au fost opriteTrebuie să mai curgă multă apă pe Dâmboviţa până să avem circuitul turistic pe lacurile Floreasca şi Tei din Bucureşti. Nici nu au ajuns lucrările la jumătate şi au fost oprite de autorităţi, pentru că sunt făcute de mântuială. Problema este că circuitul trebuie să fie gata până în decembrie şi, cum e greu să se întâmple aşa ceva, Capitala va pierde 23 de milioane de lei bani europeni şi va trebui să aloce fonduri publice.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

09.10.2015

„Suntem cu 20% în întârziere pentru că lucrările inițiale de colmatare şi de retragere a malurilor sunt cele mai complexe şi greu de realizat”, a spus reprezentantul constructorului.Chiar dacă ştiu că sunt în urmă, constructorii nu se grăbesc să recupereze. Deşi mai sunt doar două luni până când proiectul de dezvoltare turistică din Capitală ar fi trebuit să fie finalizat, în momentul de faţă pe şantier este o linişte deplină. Nu există niciun muncitor care să-şi facă treaba. Explicaţia pentru lucrările oprite este simplă. Mai bine deloc, decât de mântuială.„Măsurile de sistare a lucrărilor au fost luate de specialiştii Apelor Române din cauza nerespectării soluţiilor tehnice din proiectul avizat”, spun cei de la Apele Române.Lucrările sunt la 45% cu două luni înainte de termenul limită şi e clar că nu pot fi gata la timp. Asta înseamnă că vor fi pierduţi peste 23 de milioane de lei - fonduri europene - pentru amenajarea circuitului turistic pe lacurile Floreasca şi Tei. „De multe ori autoritățile, datorită faptului că banii europeni sunt mult mai greu de furat decât banii statului român, preferă să evite absorbția fondurilor europene deşi se califică pe proiecte europene. După aceea declaşează proiectele ca să nu mai aibă posibilitatea de absorbție a banilor europeni, iar apoi proiectele sunt finalizate pe fonduri naționale, ceea ce este o adevărată crimă”, a spus Silviu Văduva, consilier la Primăria Capitalei. Modernizarea lacurilor Floreasca şi Tei din Bucureşti ar fi adus cu 15% mai mulţi turişti, adică aproape un milion de oameni în plus în fiecare an. Planurile prevedeau construirea a şase porturi turistice, 12 pontoane, benzi pentru biciclete sau săli polivalente. Autorităţile nu ştiu dacă şi când vor fi reluate lucrările. /Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Lucrarile+pentru+circuitul+turistic+pe+lacurile+Floreasca+si+Tei/Turism BZI, http://turism.bzi.ro/lucrarile-pentru-circuitul-turistic-pe-lacurile-floreasca-si-tei-au-fost-oprite-de-autoritati-43244/Ziare live, http://www.ziarelive.ro/stiri/lucrarile-pentru-circuitul-turistic-pe-lacurile-floreasca-si-tei-au-fost-oprite.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.ziarelive.ro/stiri/lucrarile-pentru-circuitul-turistic-pe-lacurile-floreasca-si-tei-au-fost-oprite.html

http://www.ziarelive.ro/stiri/lucrarile-pentru-circuitul-turistic-pe-lacurile-floreasca-si-tei-au-fost-oprite.html

http://turism.bzi.ro/lucrarile-pentru-circuitul-turistic-pe-lacurile-floreasca-si-tei-au-fost-oprite-de-autoritati-43244

http://turism.bzi.ro/lucrarile-pentru-circuitul-turistic-pe-lacurile-floreasca-si-tei-au-fost-oprite-de-autoritati-43244

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Lucrarile+pentru+circuitul+turistic+pe+lacurile+Floreasca+si+Tei

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Lucrarile+pentru+circuitul+turistic+pe+lacurile+Floreasca+si+Tei

09.10.2015

Pericol de inundatii din cauza bursucilor

/Click

Grevă japoneză la Administrația Bazinală de Apă Banat"Având în vedere situația salariaților Administrației Bazinale de Apă Banat (A.B.A. Banat) existentă la această dată, Sindicatul Liber 'Apele Române', Filiala Timişoara, afiliat la Federația APEHID, a intrat in greva de avertizare de tip greva japoneză, în perioada 7-9 octombrie 2015. Aceasta se manifestă fără încetarea lucrului, prin purtarea unui semn distinctiv, o banderolă albă, în semn de protest", se arata in comunicatul de presa al Sindicatului Liber 'Apele Române' Filiala Timişoara.Prezentam comunicatul de presa:"Situația creată prin emiterea de către A.N. 'APELE ROMÂNE' a deciziilor 480/31.07.2015 şi 507/01.08.2015 de suspendare a unor drepturi prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (C.C.M.) 2011-2015 şi faptul că până în acest moment nu s-au găsit soluțiile care să acopere aceste drepturi suspendate, au dus la nemulțumiri şi tensiuni deosebit de grave în cadrul relațiilor de muncă, fapt care determină manifestări de protest cu rolul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

09.10.2015

de a atrage atenția conducerii Administrației Bazinale de Apă Banat şi implicit Conducerii A.N. 'Apele Române', asupra următoarelor aspecte:1. Nerespectarea C.C.M.-ului privind suspendarea sporului de fidelitate şi a celorlalte drepturi salariale prevăzute în cadrul acestui C.C.M.;2. Nerespectarea C.C.M.-ului privind limita minimă de salarizare pentru aproximativ jumătate din angajații A.B.A. Banat;3. Nerespectarea C.C.M.-ului şi a dreptului de negociere anuală prin faptul că salariile personalului încadrat nu au mai fost modificate în coroborare cu creşterea salariului minim pe economie şi/sau cu rata inflației;4. Lipsa de considerație față de experiența profesională a persoanelor cu vechime în cadrul instituției şi care, în situația dată, ajung la salarii a căror cuantum se situează în jurul cuantumului unui salariu de debutant;5. Îngrijorarea majoră a salariaților derivă din faptul că, s-a vehiculat de către conducerea A.N. 'Apele Române' o variantă posibilă de recuperare a prejudiciului constatat de Curtea de Conturi privind salarizarea personalului şi anume, aceea de a recupera prejudiciul de la salariați. În aceste condiții personalul care ar putea fi afectat este cel cu o vechime mai mare de 4 — 5 ani în cadrul instituției (însemnând personalul care are o experiență deja formată în domeniul gospodăririi apelor).În situația actuală, suntem într-o incertitudine privind cadrul legal în baza căruia suntem salarizați, incertitudine care derivă şi din faptul că oficial avem C.C.M. valabil, însă practic nu se aplică in totalitate, deşi este invocat ca bază legală inclusiv în Contractele individuale de muncă!Se mentionează faptul că C.C.M.-ul este la nivel de ramură de activitate şi că neaplicarea în cadrul A.B.A. Banat a unor prevederi din C.C.M. este din cauza deciziilor (bazate pe rapoartele Curții de Conturi) emise la nivel A.N. 'Apele Române', în a cărei subordonare este şi A.B.A. Banat. Dorim să ne desfăşurăm activitatea in baza unui Contract Colectiv de Muncă, a unui Contract Individual de Muncă, ambele conferindu-ne un climat legal şi clar privind salarizarea, drepturile şi obligațiile care revin părților implicate".Lider Sindicat,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

09.10.2015

dr. ing. Roşu Alina Letiția /AmosNews, http://www.amosnews.ro/greva-japoneza-la-administratia-bazinala-de-apa-banat-2015-10-08

Adevărul despre reabilitarea litoralului. Ce înseamnă „finalizat în proporție de 99%” în olandezăVan Oord Dredging and Marine Contractors BV (Olanda) şi Porr Bau Gmbh (Austria), companiile însărcinate de Guvernul României cu reabilitarea litoralului Mării Negre, nu îşi fac treaba nici acum. Într-un articol anterior am prezentat condițiile dubioase şi hilare pe alocuri (vezi protejarea păsării Florinte clitoris clitoris în Acordul de Mediu) în care au fost autorizate lucrările. Mai gravă este nerespectarea termenelor de execuție a lucrărilor. După numeroase tergiversări, a părut că se intră într-un grafic cât de cât normal. Însă o vizită pe şantier ne-a convins că lucrările sunt departe de cele susținute de reprezentanții celor două companii.Lucrările au loc în cinci zone prioritare din partea sudică a litoralului românesc al Mării Negre: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord.Proiectul, în pericol de nefinalizare!Săptămâna trecută, ROMAIR Consulting, în calitate de prestator al serviciilor de asistență tehnică pentru managementul şi supravegherea lucrărilor pe litoralul românesc, anunța în cadrul unei conferințe, organizată la Constanța, că microplajele din Constanța, Mamaia Sud şi Eforie Nord au câştigat deja zeci de metri de nisip fin şi au acum peste 100 de metri lățime şi, după ce au încheiat procesul de îndiguire, constructorii lucrează intens la extinderea plajelor din Tomis Nord (zona Reyna), Tomis Centru (zona Trei Papuci), Tomis Sud (plaja Modern), plaja din Eforie Nord şi cea din Mamaia Sud, iar în unele zone din Constanța, lucrările sunt finalizate în proporție de 99%! PUTEREA s-a deplasat la o astfel de plajă din Constanța, cunoscută localnicilor ca „plaja Modern” şi nici vorbă de lucrări realizate în proporție de 99%! Plaja este inaccesibilă, stratul de nisip este atât de mare încât ai nevoie de scară ca să îl escaladezi şi să te apropii de mare, iar munca este în toi. Deci, nici vorbă de 99%, care ar fi însemnat procedurile finale, de tip „adunatul sculelor”.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.amosnews.ro/greva-japoneza-la-administratia-bazinala-de-apa-banat-2015-10-08

http://www.amosnews.ro/greva-japoneza-la-administratia-bazinala-de-apa-banat-2015-10-08

09.10.2015

Inginer: „Termină în aprilie-mai 2016”!Am discutat cu un inginer-constructor care cunoaşte foarte bine situația, lucrând în domeniu, iar acesta ne-a confirmat că lucrările nu sunt realizate în proporție de 99%, aşa cum anunța încă de acum o săptămână ROMAIR Consulting, respectarea termenului de finalizare decembrie 2015 fiind chiar iluzorie!„Undeva prin aprilie, mai, anul viitor, trebuie să fie gata, dacă merg în ritmul ăsta. Faza ştii care e? Bine, ei întind-întind nisipul ăla, dar acolo trebuie făcute teste, probabil vor să se şi construiască ceva, un complex, un «împinge tava», ceva. 99% gata, nu mi se pare! Am zis aprilie-mai gata, pentru că din decembrie până în februarie nu se lucrează în construcții”. ROMAIR Consulting mai anunța în cadrul aceleiaşi conferințe că „s-au realizat şi zone de promenadă”, de unde „turiştii să poată admira infinitul albastru al mării”. Constatăm că turiştii au nevoie de o scară pentru a admira „infinitul albastru”, iar aşa-zisa promenadă este aceeaşi, ba chiar cu ceva grămezi de pietre şi nisip în mijlocul drumului, aşa cum demonstrăm în fotografiile ataşate.Ministerul Mediului pregăteşte şi un alt proiect, de trei ori mai mare, pentru celelalte plaje turistice ale litoralului românesc, cu o valoare de aproximativ 500 milioane de euro. Dacă în cele 5 zone s-a lucrat pe o lungime de 7,3 kilometri, de data aceasta va fi implicată în proiect o suprafață de minimum 24 de kilometri. „Vor fi 11 loturi, în Mamaia, dar şi în sudul litoralului, din Eforie Sud şi până în Vama Veche. Suntem în faza de pregătire. Pe 14 octombrie se predă studiul de fezabilitate, iar în noiembrie, aplicația de finanțare către UE. Impactul de mediu e covârşitor - vor fi rezolvate probleme de mediu pe care şi lacurile le au, iar fauna va fi protejată”, anunța reprezentantul consultantului, Gheorghe Boeru.Companii occidentale, mobilizare autohtonăDe-a lungul timpului, compania olandeză (Van Oord) şi cea austriacă (Porr Bau) au fost luate în vizor de autorități. În luna noiembrie a anului trecut, firma austriacă nu a demarat lucrările, aflându-se încă în faza de pregătire a şantierului, încă din vară, deşi, în octombrie, directorul Porr Bau, Klaus Bleckenwegner, susţinea că, până la revenirea ministrului de atunci, Attila Korodi, va fi recuperată întârzierea. Korodi a constatat atunci numai nereguli. „Situaţia faţă de vizita mea de acum o lună nu s-a schimbat radical. Sunt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

09.10.2015

anumite elemente care pe noi, ca instituţie de finanţare - şi vorbesc din partea Ministerului Mediului ca instituţie care finanţează acest proiect -, nu ne încântă. (...) Sunt întârzieri, din ceea ce constat, în cazul proiectului care se desfăşoară în imediata vecinătate a Mamaiei şi sunt întârzieri pe proiectul celălalt, de două săptămâni, ale executantului olandez (Van Oord – n.r.). Ceea ce pe mine mă îngrijorează. (…) Mobilizarea este foarte slabă, nu vreau să intru în toate detaliile tehnice, pentru că nu este în responsabilitatea noastră, toate detaliile tehnice sunt elemente la care colegii mei tehnici, care urmăresc procedurile, sunt îngrijoraţi”, spunea atunci Korodi.În apărarea sa, Van Oord a invocat pentru cele două săptămâni de întârziere cauze meteo, deşi în Constanţa în acea perioadă a plouat cam cât în Sahara şi nici vântul nu a deranjat aşa cum face de obicei. În luna martie a.c., ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a vizitat mai multe puncte de lucru din Constanţa unde îşi desfăşoară activitatea Porr Bau. Veştile nu au fost tocmai îmbucurătoare, deşi sezonul estival se apropia, iar pietrele ar fi oferit un peisaj dezolant pe plajă. „Paza va fi făcută tot de către firma Porr Bau şi rugămintea mea către antreprenori este să se ţină de grafic, iar în perioada următoare toţi cei implicaţi sunt interesaţi să urmărească demararea lucrărilor, astfel încât să nu putem să avem întârzieri. (…) Atrag atenţia firmei că nu trebuie să nu existe nici un fel de pietre, pietricele din acestea mai mari sau pietroaie, ca să le spunem aşa, care să le facă rău celor care vin la plajă”, a spus atunci Gavrilescu. În aceeaşi perioadă, ministrul Fondurilor Europene (la acea vreme), Eugen Teodorovici (actualmente ministru de Finanțe), aflat la Constanţa, a spus că intenţionează să efectueze o vizită inopinată pe litoral, pentru a observa cum decurg lucrările de reabilitare a litoralului.Mulţi, mulţi bani!Proiectul de reabilitare a litoralului românesc are o valoare totală de 170.450.084 euro, inclusiv TVA, din care finanţarea nerambursabilă de la Fondul de coeziune este de 85,49%, de la bugetul de stat de 14,51%, iar termenul de finalizare a proiectului este luna decembrie 2015. Obiectivul general îl reprezintă realizarea măsurilor de protecţie şi reabilitare a plajei împotriva riscului de eroziune accelerată care afectează zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord pe o lungime de peste

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

09.10.2015

7,3 km, iar lucrările au constat în reabilitarea, extinderea şi construcţia a 15 epiuri (diguri de ţărm) şi a 7 diguri submerse pe o lungime de 12.800 de metri liniari, iar lăţirea plajelor se va face cu 3.477.442,47 mc de nisip adus din largul Mării Negre. Scopul proiectului este de a reduce eroziunea costieră în zonele cele mai expuse la risc ale coastei Mării Negre. Sectoarele cele mai afectate de fenomene de eroziune sunt situate în sudul litoralului: Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai-Vama Veche. Specialiştii spun că orice întârziere în abordarea acestei probleme poate duce la consecinţe negative ireversibile asupra mediului şi calităţii vieţii, iar în baza cercetărilor efectuate de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, privind evoluţia zonei costiere, s-a ajuns la concluzia că eroziunea costieră atinge în unele zone rata de circa 2m/an! „Lucrările propuse a se executa (...) au un impact negativ temporar asupra mediului, doar pe durata de execuţie, efectele secundare negative fiind eliminate prin lucrări de refacere a cadrului natural la finalizarea execuţiei investiţiei. (…) Din cauza traficului rutier al utilajelor grele, în timpul executării lucrărilor, poluarea fonică va fi crescută”, se arată în nota de fundamentare a Executivului la hotărârea prin care s-a decis reabilitarea litoralului. /Puterea, http://www.puterea.ro/special/adevarul-despre-reabilitarea-litoralului-ce-inseamna-finalizat-in-proportie-de-99-in-olandeza-123048.html/News portal, http://news.portal-start.com/post/adevarul-despre-reabilitarea-litoralului-ce-/

ABA în grevă japonezăÎn semn de protest faţă de suspendarea unor drepturi salarizare angajaţii Administraţie Bazinale de Apă (ABA) Mureş au mers vineri la serviciu cu banderole albe. Liderul Federației sindicatelor democratice ”Aquarom” din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române”, Dorel Negrea a declarat că îşi desfăşoră activitatea în continuare, dar în cazul în care revendicările lor vor rămâne nesoluţionate, ei vor trece la greva generală. „Ieri am fost eu personal la discuţii cu conducerea forului nostru, Administraţia Naţională a Apelor Române, s-au rezolvat unele probleme, în mod sperăm favorabil. Noi continuăm cu această mică manifestare de solidaritate, practic, între noi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://news.portal-start.com/post/adevarul-despre-reabilitarea-litoralului-ce-/

http://news.portal-start.com/post/adevarul-despre-reabilitarea-litoralului-ce-/

http://www.puterea.ro/special/adevarul-despre-reabilitarea-litoralului-ce-inseamna-finalizat-in-proportie-de-99-in-olandeza-123048.html



09.10.2015

salariaţii, o formă fără întreruperea activităţii, fără comunicate speciale în presă, e o formă de acţiune de protest a sindicatului de bază, nu a Federaţiei Aquarom, deci a Sindicatului Liber Apele Române Mureş. Ne desfăşurăm activitatea în continuare, chiar am rugat colegii să ne desfăşurăm activitatea ca de obicei.”., a declarat Negrea citat de RTM.(EM) /Jurnalul Bucurestiului, http://jurnalulbucurestiului.ro/punctul-ro-aba-in-greva-japoneza/

Teme de mediuMFE: Rata absorbției fondurilor europene a ajuns la aproape 57%, în septembrieRata absorbției fondurilor europene a ajuns la 56,99%, la finalul lunii septembrie, pe cadrul financiar 2007-2013, se arată într-o statistică publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (MFE).În ceea ce priveşte suma rambursată, aceasta se ridică la 10,05 miliarde euro, reprezentând 52,74% din totalul alocării. Pe Programul Operațional Regional absorbția a fost de 62,99%, pe Programul Operațional Sectorial Mediu — 52,25%, pe Transport — 55,45%, pe Creşterea Competitivității Economice — 73,03%, pe Dezvoltarea Resurselor Umane — 68,87%, pe Dezvoltarea Capacității Administrative — 82,25%, iar pe Asistență Tehnică — 62,99%. Pe 1 octombrie, ministrul de resort, Marius Nica, a declarat că România va încheia exercițiul financiar 2007-2013 cu o absorbție a fondurilor europene de 70%. "România termină acest exercițiu financiar, din estimările pe care le avem de la beneficiari, cu o absorbție de 70%. Ceea ce s-a omis întotdeauna este că România a fost la primul exercițiu financiar de acest gen. Ne place să ne comparăm cu Polonia. Este OK. Dar haideți să luăm raporturile Poloniei din perioada anterioară să vedem că a avut un nivel al absorbției în jur de 60%. Haideți să luăm de la celelalte țări europene care aflate la primul exercițiu au înregistrat o absorbție similară cu aceea pe care o să o înregistrăm noi. Nu consider a fi un rezultat ruşinos", a spus Marius Nica. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/economie/2015/10/06/mfe-rata-absorbtiei-fondurilor-europene-a-ajuns-la-aproape-57-in-septembrie-17-29-03

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.agerpres.ro/economie/2015/10/06/mfe-rata-absorbtiei-fondurilor-europene-a-ajuns-la-aproape-57-in-septembrie-17-29-03

http://www.agerpres.ro/economie/2015/10/06/mfe-rata-absorbtiei-fondurilor-europene-a-ajuns-la-aproape-57-in-septembrie-17-29-03

http://jurnalulbucurestiului.ro/punctul-ro-aba-in-greva-japoneza/

http://jurnalulbucurestiului.ro/punctul-ro-aba-in-greva-japoneza/

09.10.2015

/B1 TV, http://www.b1.ro/stiri/economic/rata-absorbtiei-fondurilor-europene-a-ajuns-la-56-99-la-finalul-lunii-septembrie-pe-cadrul-financiar-2007-2013-126844.html/Fonduri Structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=17269/Economica.net, http://www.economica.net/mfe-rata-absorbtiei-fondurilor-europene-a-ajuns-la-aproape-57prc-in-septembrie_108107.html/Bursa, http://www.bursa.ro/pe-cadrul-financiar-2007-2013-rata-absorbtiei-fondurilor-europene-a-ajuns-la-57-procente-280049&s=print&sr=articol&id_articol=280049.html

CE a decis clasarea procedurii de infringement impusă României din cauza amenajării plajei SulinaComisia Europeană a decis clasarea procedurii de infringement impusă României din cauza proiectului de amenajare a plajei de la Marea Neagră din oraşul Sulina, potrivit unui comunicat remis marți AGERPRES de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Decizia a fost luată după ce România a transmis CE studiile şi rapoartele prin care s-au detaliat măsurile care au fost luate la plaja Sulina în vederea protejării habitatelor strict protejate, precum şi studiul de evaluare adecvată comandat de Consiliul Județean care a cuprins analizarea ponderii habitatelor pe o suprafață mult extinsă față de cea alocată proiectului."Studiul a fost realizat de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării şi a fost discutat şi aprobat de o Comisie special constituită din specialişti în domeniu. În urma analizării acestor studii şi rapoarte, Comisia Europeană a decis clasarea acțiunii de infringement', se arată în comunicatul de presă al ARBDD. Decizia privind clasarea acțiunii de infringement impusă României din cauza proiectului de amenajare a plajei din Sulina a fost luată pe data de 24 septembrie. În urmă cu aproape cinci ani, CE a declanşat procedura împotriva României pentru aplicarea incorectă a directivei europene privind conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi de faună, ca urmare a proiectului de amenajare a plajei Sulina realizat de Ministerul Turismului din acea vreme. CE a solicitat României să clarifice problema proiectului de amenajare a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.bursa.ro/pe-cadrul-financiar-2007-2013-rata-absorbtiei-fondurilor-europene-a-ajuns-la-57-procente-280049&s=print&sr=articol&id_articol=280049.html



http://www.economica.net/mfe-rata-absorbtiei-fondurilor-europene-a-ajuns-la-aproape-57prc-in-septembrie_108107.html

http://www.economica.net/mfe-rata-absorbtiei-fondurilor-europene-a-ajuns-la-aproape-57prc-in-septembrie_108107.html

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=17269

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=17269

http://www.b1.ro/stiri/economic/rata-absorbtiei-fondurilor-europene-a-ajuns-la-56-99-la-finalul-lunii-septembrie-pe-cadrul-financiar-2007-2013-126844.html

http://www.b1.ro/stiri/economic/rata-absorbtiei-fondurilor-europene-a-ajuns-la-56-99-la-finalul-lunii-septembrie-pe-cadrul-financiar-2007-2013-126844.html

09.10.2015

plajei Sulina, proiect contestat de organizațiile nonguvernamentale de mediu, prin care în această zonă erau construite mai multe clădiri uşoare din lemn. Comisia a considerat, la acea vreme, că existau deficiențe în privința studiului de impact asupra mediului. Din această cauză a solicitat României refacerea acestui studiu şi stabilirea exactă a problemelor generate de proiect. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/06/ce-a-decis-clasarea-procedurii-de-infringement-impusa-romaniei-din-cauza-amenajarii-plajei-sulina-10-09-53/Bizlawyer, http://www.bizlawyer.ro/stiri/juridice/tulcea-ce-a-decis-clasarea-procedurii-de-infringement-impusa-romaniei-din-cauza-amenajarii-plajei-sulina/Stiri pe surse, http://www.stiripesurse.ro/ce-a-clasat-o-procedura-de-infringement-impusa-romaniei_969128.html/Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/politica/uniunea-europeana/procedura-de-infrigement-impotriva-romaniei--oprita-de-comisia-europeana--despre-ce-proiect-este-vorba-395513/Ultimele stiri, http://www.ultimelestiri.com/procedura-de-infrigement-impotriva-romaniei-oprita-de-comisia-europeana-despre-ce-proiect-este-vorba-640979.html/Antena.ro, http://www.antena.ro/stiri/procedura-de-infrigement-impotriva-romaniei-oprita-de-comisia-europeana-despre-ce-proiect-este-vorba

România va avea un plan pentru implementarea Strategiei de schimbări climatice, până la finalul anuluiMinisterul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu Banca Mondială, va finaliza dezbaterea referitoare la Strategia Naţională de Schimbări Climatice şi va avea un plan de măsuri pentru implementarea acesteia, până la finalul anului 2015. Declaraţia a fost făcută de Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, în cadrul unei conferinţe pe tema tehnologiilor cu emisii reduse, organizată de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti.„Lucrăm astăzi, împreună cu Banca Mondială, pentru readucerea la standardele europene a Strategiei Naţionale de Schimbări Climatice. Suntem într-un an crucial,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.antena.ro/stiri/procedura-de-infrigement-impotriva-romaniei-oprita-de-comisia-europeana-despre-ce-proiect-este-vorba

http://www.antena.ro/stiri/procedura-de-infrigement-impotriva-romaniei-oprita-de-comisia-europeana-despre-ce-proiect-este-vorba

http://www.ultimelestiri.com/procedura-de-infrigement-impotriva-romaniei-oprita-de-comisia-europeana-despre-ce-proiect-este-vorba-640979.html

http://www.ultimelestiri.com/procedura-de-infrigement-impotriva-romaniei-oprita-de-comisia-europeana-despre-ce-proiect-este-vorba-640979.html

http://www.romanialibera.ro/politica/uniunea-europeana/procedura-de-infrigement-impotriva-romaniei--oprita-de-comisia-europeana--despre-ce-proiect-este-vorba-395513



http://www.stiripesurse.ro/ce-a-clasat-o-procedura-de-infringement-impusa-romaniei_969128.html

http://www.stiripesurse.ro/ce-a-clasat-o-procedura-de-infringement-impusa-romaniei_969128.html

http://www.bizlawyer.ro/stiri/juridice/tulcea-ce-a-decis-clasarea-procedurii-de-infringement-impusa-romaniei-din-cauza-amenajarii-plajei-sulina

http://www.bizlawyer.ro/stiri/juridice/tulcea-ce-a-decis-clasarea-procedurii-de-infringement-impusa-romaniei-din-cauza-amenajarii-plajei-sulina

http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/06/ce-a-decis-clasarea-procedurii-de-infringement-impusa-romaniei-din-cauza-amenajarii-plajei-sulina-10-09-53

http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/06/ce-a-decis-clasarea-procedurii-de-infringement-impusa-romaniei-din-cauza-amenajarii-plajei-sulina-10-09-53

09.10.2015

suntem într-un an la sfârşitul căruia se va încheia Acordul Global de la Paris, iar speranţele noastre sunt extrem de mari.”, a precizat Graţiela Gavrilescu.Ministrul Mediului a mai insistat asupra importanţei colaborării între autorităţi, mediul de afaceri şi simplii cetăţeni, fără de care România nu îşi poate îndeplini obiectivele asumate la nivel european:Fiecare dintre noi avem un rol important. Fie că e vorba de companii, autorităţi locale şi centrale sau noi, ca oameni, ar trebui să comunicăm ce înseamnă de fapt schimbările climatice. Sunt poate prin traducere doua cuvinte care par puţin bombastice, dar ar trebui să vedem ce stă în spatele acestor schimbări climatice şi care sunt cauzele şi efectele lor. Pentru a încuraja această colaborare, Ministerul Mediului a înfiinţat recent o ecobibliotecă, în cadrul căreia se pot organiza dezbateri referitoare la schimbările climatice. Colegii mei din minister au început deja să se întâlnească fie cu societăţi din România care aplică tehnologii de ultimă oră, şi nu sunt puţine acelea, fie cu parteneri veniţi din străinătate, pentru a face schimb de experienţă, iar optimul pe care să îl găsim să fie de fapt o dimunuare a poluării, indiferent de unde cine, o produce. Conform Strategiei naţionale pentru eficienţă energetică, România va investi, în următorii 6 ani, 5 miliarde de euro în iniţiative care reduc emisiile. 3,9 miliarde din această sumă vor fi alocate proiectelor cu emisii reduse, iar 1,1 miliarde – proiectelor de eficientizare energetică. /Green Report, http://www.green-report.ro/romania-va-avea-un-plan-pentru-implementarea-strategiei-de-schimbari-climatice-pana-la-finalul-anului//Agerpres, http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/06/ministrul-mediului-romania-va-finaliza-planul-de-masuri-privind-strategia-nationala-pe-schimbari-climatice-pana-la-sfarsitul-anului-10-08-58/Antena Satelor, http://www.antenasatelor.ro/%C8%99tiri/56-mediu/16634-rom%C3%A2nia-va-finaliza-planul-de-m%C4%83suri-privind-strategia-na%C5%A3ional%C4%83-pe-schimb%C4%83ri-climatice,-p%C3%A2n%C4%83-la-sf%C4%83r%C5%9Fitul-anului.html/E-politic, http://e-politic.ziuanews.ro/revista-presei/ministrul-mediului-romania-va-finaliza-planul-de-masuri-privind-strategia-na-ionala-pe-schimbari-climatice-pana-la-sfar-itul-anului-287590

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://e-politic.ziuanews.ro/revista-presei/ministrul-mediului-romania-va-finaliza-planul-de-masuri-privind-strategia-na-ionala-pe-schimbari-climatice-pana-la-sfar-itul-anului-287590



http://www.antenasatelor.ro/%C8%99tiri/56-mediu/16634-rom%C3%A2nia-va-finaliza-planul-de-m%C4%83suri-privind-strategia-na%C5%A3ional%C4%83-pe-schimb%C4%83ri-climatice,-p%C3%A2n%C4%83-la-sf%C4%83r%C5%9Fitul-anului.html



http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/06/ministrul-mediului-romania-va-finaliza-planul-de-masuri-privind-strategia-nationala-pe-schimbari-climatice-pana-la-sfarsitul-anului-10-08-58



http://www.green-report.ro/romania-va-avea-un-plan-pentru-implementarea-strategiei-de-schimbari-climatice-pana-la-finalul-anului/

http://www.green-report.ro/romania-va-avea-un-plan-pentru-implementarea-strategiei-de-schimbari-climatice-pana-la-finalul-anului/

09.10.2015

România ar putea avea o nouă rezervaţie a biosfereiRomânia ar putea avea o nouă rezervaţie a biosferei, după cea Deltei Dunării, dacă UNESCO va fi de acord cu solicitarea autorităţilor naţionale cu privire la Parcul Natural Porţile de Fier, a anunţat, vineri, într-un comunicat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor /MMAP/.“În prezent, în România există o singură arie protejată, rezervaţie a biosferei, şi anume Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), deşi mai există două arii protejate ce au şi statutul de rezervaţie a biosferei, conferit înainte de 1989, dar care nu îndeplinesc criteriile strategiei de la Sevilia, din cauza absenţei aşezărilor umane. În acest context, există riscul ca aceste arii să-şi piardă în viitor acest statut, ceea ce ar plasa România pe un loc codaş din punct de vedere al numărului de rezervaţii ale biosferei, chiar dacă la capitolul suprafaţă situaţia este mai bună prin RBDD”, precizează Anne Jugănaru, secretar de stat în ministerul de resort.Documentaţia întocmită de către autorităţile de la Bucureşti va fi transmisă la UNESCO - Paris pentru declararea unei noi rezervaţii a biosferei pe teritoriul României, aceasta reprezentând prima etapă procedurală (cea internaţională) dintre cele două necesare declarării unei rezervaţii a biosferei. Cea de-a doua etapă, naţională, are loc după aprobarea documentaţiei de către UNESCO şi constă în promovarea hotărârii de guvern pentru declararea rezervaţiei biosferei. “O rezervaţie a biosferei favorizează dezvoltarea durabilă prin echilibrul asigurat între preocupările pentru protecţia mediului, protecţia socială şi culturală, păstrarea tradiţiilor şi activitatea economică. Prezenţa aşezărilor umane în interiorul rezervaţiilor biosferei constituie o particularitate dar şi obligativitate care nu se regăseşte în cadrul rezervaţiilor naţionale. În multe astfel de rezervaţii, comunităţile locale au câştigat enorm în urma promovării produselor locale sub eticheta şi sigla rezervaţiei biosferei”, a subliniat Jugănaru. Potrivit MMAP, odată cu declararea ca rezervaţie a biosferei a Parcului Natural Porţile de Fier, vor apărea o serie de alte consecinţe favorabile, printre care: beneficii aduse comunităţilor locale prin desfacerea produselor specifice zonei sub sigla noii rezervaţii, dezvoltarea turismului şi încurajarea conservării tradiţiilor culturale şi populare ale zonei sub egida UNESCO, perspectiva

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

09.10.2015

dezvoltării cooperării cu Republica Serbia, prin crearea în viitor a unei rezervaţii a biosferei transfrontiere, similară Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în contextul în care partea sârbă a instituit un regim de protecţie şi conservare a naturii în cadrul Parcului Naţional Djerdap, crearea premiselor punerii în aplicare şi a altor importante convenţii internaţionale din domeniul ocrotirii mediului înconjurător (Convenţia Ramsar, Convenţia UNESCO privind protecţia patrimoniului natural universal etc.).Parcul Natural Porţile de Fier este o arie protejată înfiinţată prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a III-a - Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a peisajelor şi diversitatea biologică pot fi valorificate în condiţiile păstrării nealterate a tradiţiilor, iar calitatea vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor activităţi economice ale locuitorilor, desfăşurate în armonie cu natura. Poziţionat pe malul stâng al Dunării, în partea de sud-vest a României, Parcul reprezintă răscrucea între localităţile Buziaş şi Gura Văii. În perimetrul său intră şi prelungirile sudice ale Munţilor Banatului (Locvei şi Almăjului) şi Munţilor Mehedinţi, precum şi o parte din podişul Mehedinţi şi fâşia de lac ce aparţine teritoriului naţional. Pe teritoriul cu o biodiversitate bogată a Parcului Natural Porţile de Fier sunt incluse două arii de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, respectiv: Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier (10.124,4 hectare) şi Munţii Almăjului-Locvei (118.141,6 hectare). De asemenea, începând din anul 2007, situl de importanţă comunitară Porţile de Fier este parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în suprafaţă de 124.293 hectare. /Antena Satelor, http://antenasatelor.ro/%C8%99tiri/56-mediu/16572-rom%C3%A2nia-ar-putea-avea-o-nou%C4%83-rezerva%C5%A3ie-a-biosferei.html/Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/parcul-natural-portile-de-fier-poate-deveni-a-doua-rezervatie-a-biosferei-dupa-delta-dunarii-14784767/Agerpres, http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/02/romania-face-demersuri-pentru-desemnarea-parcului-natural-portile-de-fier-drept-rezervatie-a-biosferei-13-25-02/Realitatea, http://www.realitatea.net/parcul-natural-portile-de-fier-poate-deveni-a-doua-rezervatie-a-biosferei_1803230.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://www.realitatea.net/parcul-natural-portile-de-fier-poate-deveni-a-doua-rezervatie-a-biosferei_1803230.html

http://www.realitatea.net/parcul-natural-portile-de-fier-poate-deveni-a-doua-rezervatie-a-biosferei_1803230.html

http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/02/romania-face-demersuri-pentru-desemnarea-parcului-natural-portile-de-fier-drept-rezervatie-a-biosferei-13-25-02



http://www.mediafax.ro/social/parcul-natural-portile-de-fier-poate-deveni-a-doua-rezervatie-a-biosferei-dupa-delta-dunarii-14784767

http://www.mediafax.ro/social/parcul-natural-portile-de-fier-poate-deveni-a-doua-rezervatie-a-biosferei-dupa-delta-dunarii-14784767

http://antenasatelor.ro/%C8%99tiri/56-mediu/16572-rom%C3%A2nia-ar-putea-avea-o-nou%C4%83-rezerva%C5%A3ie-a-biosferei.html

http://antenasatelor.ro/%C8%99tiri/56-mediu/16572-rom%C3%A2nia-ar-putea-avea-o-nou%C4%83-rezerva%C5%A3ie-a-biosferei.html

09.10.2015

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAGrevă la Apele SiretInvitat în studio Gheorghe Gavrilă, liderul sindicatului APEHID./Stirile Realitatea TV Bacău, http://webtv.realitatea.net/jurnalelocale/bacau_347_141221/jurnalul-realitatea-tv-bacau-20-15-08-10-2015_921015.html?p=1#video

Prea mulți bani! S-au alocat 3 milioane de lei pentru Insulă, însă constructorul nu face lucrări decât de 1 milionLucrările de decolmatare ale lacului de la Insula de Agrement urmează modelul celorlalte investiții din Bacău, cum ar fi strada Milcov, şoseaua de centură sau Spitalul Municipal, fiind în întârziere. De data aceasta însă, nu mai este vorba de lipsa fondurilor. Surprinzător, sunt prea mulți bani.Ziarul de Bacău a scris la începutul lunii septembrie despre faptul că lucrările de decolmatare ale lacului de la Insulă au fost lăsate de izbelişte. Asta deoarece Guvernul nu a alocat sumele solicitate de Administrația Apelor. Din valoarea totală a investiției, de 9,4 milioane de lei, s-au alocat inițial doar 1 milion. Constructorul a sistat lucrările în vară, din lipsă de bani.Prea mulţi bani, ca să fie cheltuiţiConducerea Administrației Bazinale de Apă Siret (ABAS) a solicitat 3 milioane de lei de la Guvern pentru continuarea lucrărilor, bani care au venit, în cele din urmă, la începutul lunii octombrie. Astfel, conducerea ABAS susține că banii nu pot fi cheltuiți până la termenul stabilit, de 1 decembrie, de către asocierea de firme Rom Gan Construct şi Alconep SA. „Deşi eforturile instituției noastre de obținere a unor sume mai mari au fost depuse încă din vară, abia la începutul lunii octombrie s-a alocat suma de 3 milioane de lei”, a declarat Emil Vamanu, directorul ABAS, pentru Ziarul de Bacău. „Liderul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://webtv.realitatea.net/jurnalelocale/bacau_347_141221/jurnalul-realitatea-tv-bacau-20-15-08-10-2015_921015.html?p=1#video


09.10.2015

asociere consideră că nu are capacitatea de a consuma până la 1 decembrie întreaga sumă, astfel încât va executa lucrări în limita a 1 milion de lei”.Poate la iarnăEmil Vamanu a mai explicat că lucrările sunt dificile şi o perioadă bună pentru a efectua lucrările este iarna. „Lucrările sunt dificile din cauza faptului că nivelul freatic este la suprafață, iar materialul este mâlos, umed şi instabil. ABAS consideră că perioada optimă de execuție este perioada de îngheț, astfel încât depunem eforturi să primim sume importante pentru acest obiectiv în primele luni ale anului viitor”, susține directorul de la Ape. /Ziarul de Bacău, http://zdbc.ro/prea-multi-bani-s-au-alocat-3-milioane-de-lei-pentru-insula-insa-constructorul-nu-face-lucrari-decat-de-1-milion/

Încă o zi de grevă/Știrile REALITATEA TV Bacau - http://webtv.realitatea.net/jurnalelocale/bacau_347_141221/jurnalul-realitatea-tv-bacau-18-10-07-10-2015_921010.html?p=1#video

Grevă la Apele RomâneAngajații Sistemelor de Gospodărire a Apelor din țară sunt în grevă japoneză. Aceştia sunt nemulțumiți de faptul că le-au fost reduse salariile cu până la 45%. Decizia a venit în urma unor controale ale Curții de Conturi care a revelat nereguli în ce priveşte respectarea legii salarizării şi care a cerut banii înapoi. Potrivit protestarilor, Administrația Națională a Apelor Române a decis să rezolve situația reducând unele drepturi salariale şi sporuri fără să anunțe sindicatele sau să le cheme la masa discuțiilor.Curtea de Conturi a efectuat un control în anul 2012 la Administrația Națională a Apelor Române în urmă căruia a constatat nereguli în contractul colectiv de muncă, act ce a primit şi avizul Ministerului Muncii, Ministerului Finanțelor Publice dar şi de ANAR. Sindicatele susțin că au făcut demersuri pentru a intra în legalitate care nu au primit răspuns. Doi ani mai târziu Curtea de Conturi a reluat controlul şi a cerut Administrației Apelor Române să restituie banii pe care i-a dat, fără bază legală, angajaților. Aceasta a decis să oprească din salarii sporurile de fidelitate şi sporul primit pentru inspecția în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25



http://zdbc.ro/prea-multi-bani-s-au-alocat-3-milioane-de-lei-pentru-insula-insa-constructorul-nu-face-lucrari-decat-de-1-milion/

http://zdbc.ro/prea-multi-bani-s-au-alocat-3-milioane-de-lei-pentru-insula-insa-constructorul-nu-face-lucrari-decat-de-1-milion/

09.10.2015

teren. „Protestăm în primă fază pentru că de două luni de zile ne opreşte până în 45% din salarii, la unii dintre noi, la alții 15, la alții 25%, depinde cât are fiecare. De asemenea nu se întrevede nicio soluție până în momentul de față în ceea ce priveşte aducerea în legalitate a cotractului de muncă şi a termina cu tensiunile din teritoriu în ceea ce priveşte salariații noştri. La nivel național sunt peste nouă mii cinci sute de oameni.”, a spus Constantin Alexandru, lider de sindicat în cadrul SGA Neamț. Instituția omonimă din Vrancea are 154 de angajați însă nu toți sunt afectați de reducerile salariale. Proteste au avut loc peste tot în țară. La nivel național, afectați ar fi circa zece mii de salariați. /Est TV - http://esttv.ro/greva-la-apele-romane/

Angajatii „Apele Române” isi cer drepturile inapoiZeci de salariati din Bacau ai Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Siret – unitate subordonata Administratiei Nationale „Apele Române”(ANAP) – s-au adunat, marti, in fata institutiei pentru a marca, pentru câteva minute, in mod pasnic, prima zi de greva japoneza. Cu totii aveau prinse la piepturi ecusoane cu mesajul «Protest impotriva nerespectarii ANAR a Contractului Colectiv de Munca», unii venind chiar cu minipancarte improvizate pe loc pe care era inscris acelasi mesaj. Angajatii institutiei sunt nemultumiti pentru ca, din luna august, le-au fost reduse cu pâna la 25 la suta drepturile salariale. „Protestam pentru incalcarea de catre «Apele Române» a Contractului Colectiv de Munca. Ni s-au taiat niste drepturi salariale care, culmea!, au fost agreate de angajator si de sindicat, fiind negociate, acceptate si adoptate de ambele parti, de cinci ani, prin acest CCM”, spune Dolores Oprita, una dintre angajatele ABA Siret afectate de masura luata de aministratie. Taierea salariilor a survenit in urma unor controale efectuate, in 2002, de Curtea de Conturi, care au scos la iveala anumite nereguli in actele contabile ale ANAP. In plus, institutia de control considera ca unele drepturi salariale au fost acordate cu încalcarea unor acte normative, fapt pentru care a dispus masuri de intrare în legalitate, reducând, astfel, drepturile salariale cu procente cuprinse între 15% si 25%. „Masura taierii salariilor se aplica din luna august, desi CCM este in deplina legalitate, fiind valabil din 2010 si pâna in februarie 2016. Or, aceasta masura abuziva o resimtim cu totii, unii chiar mai mult decât

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://esttv.ro/greva-la-apele-romane/

09.10.2015

altii, daca luam in considerare ca lor le-au fost taiate si anumite sporuri”, a declarat Vlad Amariucai, un alt angajat al ABA Siret Bacau. Drepturi salariale si ajutoare socialeSindicalistii sunt cu atât mai nemultumiti cu cât masura reducerii salariilor a fost luata unilateral de Apele Române, fara a anunta in prealabil sindicatul in vederea discutarii deciziei. „In Contractul Colectiv de Munca, noi am avut si alte drepturi care, acum, au fost anulate, cum ar fi acele ajutoare sociale. Un coleg de-al nostru, daca era intr-o situatie de boala incurabila, putea primi un sprijin de la institutie. Au taiat chiar si ajutorul de deces sau sprijinul pe care-l acorda colegelor care au nascut, toate prevazute in CCM. Si, atentie!, noi nu suntem bugetari, ci pe autofinantare”, subliniaza, la rândul ei, Violeta Iacob, angajata la aceeasi institutie. Protestul sindicalistilor de la „Apele Române” va continua si in urmatoarele trei zile, pâna vineri, 9 octombrie, inclusiv. Promisiuni si … atâtLiderii de sindicat s-au aflat, ieri, in Capitala unde au purtat discutii cu ministrul de resort. Acesta le-a promis protestatarilor ca se pregateste sa faca un demers la Guvern prin care sa fie redus impactul masurilor luate asupra drepturilor salariale, cerându-le, in schimb, sindicalistilor sa renunte la proteste. „Nu ne-au dat nimic palpabil, n-au fost niste elemente foarte concrete, doar niste vorbe, promisiuni. Or, noi suntem decisi sa mergem mai departe, pâna se va intra in normalitate. Tensiunea sociala este in continua crestere si noi nu ne asumam nicio manifestare spontana care, Doamne fereste!, se va intâmpla pe undeva”, a incheiat Gheorghe Gavrila, liderul sindicalistilor de la ABA Siret Bacau. /Desteptarea (Bacau), http://www.desteptarea.ro/angajatii-apele-romane-isi-cer-drepturile-inapoi/

Proteste la Apele Siret – interventie purtator de cuvant, Georgiana Cernat/Stirile Realitatea TV Bacau, http://webtv.realitatea.net/jurnalelocale/bacau_347_141221/jurnalul-realitatea-tv-bacau-18-10-06-10-2015_921006.html?p=1#video

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27



http://www.desteptarea.ro/angajatii-apele-romane-isi-cer-drepturile-inapoi/

http://www.desteptarea.ro/angajatii-apele-romane-isi-cer-drepturile-inapoi/

09.10.2015

Conflict de muncă la Apele Române, după două luni cu salarii diminuateSalariile angajaților Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț au fost mai mici în ultimele două luni. Oamenii sunt nemulțumiți şi consideră că salariile au fost tăiate “unilateral şi nelegal”.“Nemulțumirea acestora a plecat de la suspendarea pe termen nelimitat a unor drepturi salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Munca (CCM), contract încheiat între Administrația Națională Apele Române (ANAR) şi Federațiile Sindicale «APEHID BACĂU» şi «AQUAROM BUCUREȘTI». Mai exact, ANAR a dispus tăierea salariilor cu până la 25%. Măsura a intervenit în urma unor controale efectuate de Curtea de Conturi asupra activității financiar – contabile la ANAR. Astfel, pe lângă unele nereguli în actele contabile ale ANAR, în raport Curtea de Conturi mai apreciază că unele drepturi salariale au fost acordate cu încălcarea unor acte normative, fapt pentru care a dispus măsuri de intrare în legalitate, cu alte cuvinte corelarea Contractul Colectiv de Muncă (CCM) la legislația actuală pentru articolele din contract care contravin legii”, afirmă Constantin Alexandru, lider de sindicat în cadrul SGA Neamț. El a precizat că intrarea în legalitate trebuia efectuată de ANAR printr-o notificare trimisă celor două federații sindicale, fapt nerealizat de ANAR încă din anul 2012. “Decizia luată de ANAR unilateral, fără acordul şi consultarea celor doua federații sindicale, contravine legislației în vigoare. De aceea, în prima fază, sindicatele au declanşat o serie de proteste la nivelul întregii țări, pornind de la grevă japoneză până la proteste fără întreruperea programului de lucru”, a adăugat liderul de sindicat. Federația Sindicală APEHID Bacău şi Federația Sindicală AQUAROM Bucureşti au dat în judecată ANAR pentru nerespectarea Contractului Colectiv de Muncă şi luarea unor decizii unilateral, fără consultarea membrilor de sindicat. În cadrul ANAR lucrează, la nivel național, pentre 9.500 de persoane. Reprezentanții ANAR au fost contactați pentru un punct de vedere în legătură cu situația creată. Aceştia au precizat că răspunsul va fi formulat în scris, în cel mai scurt timp. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/90137/conflict-de-munca-la-apele-romane-dupa-doua-luni-cu-salarii-diminuate/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.ziarulderoman.ro/90137/conflict-de-munca-la-apele-romane-dupa-doua-luni-cu-salarii-diminuate/

http://www.ziarulderoman.ro/90137/conflict-de-munca-la-apele-romane-dupa-doua-luni-cu-salarii-diminuate/

09.10.2015

Patru zile de grevă japoneză la Apele Române“Forurile superioare ar trebui să se gândească să nu scape de sub control aceastră situație”, afirmă liderul de sindicat din cadrul SGA Vrancea u greva japoneză este gândită a se desfăşura până vineri, 9 octombrie.Angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Vrancea, instituție condusă de fostul prefect Cătălin Kanty Popescu, au intrat în grevă japoneză marți, ca urmare a nemulțumirilor legate de tăierea unor drepturi salariale ce ajung în unele situații chiar şi la 25%. Măsura de diminuare a salariilor a fost luată începând cu luna august a acestui an ca urmare a unui Control al Curții de Conturia Romaniei care a considerat că angajații Administrației “Apele Române” nu au beneficiat de tăiarea de sporuri din 2010 operată la Guvernul Boc. Angajații Administrației “Apele Române” au încercat o serie de discuții cu mai-marii de la Bucureşti, au înaintat memorii către diferite ministere, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului şi la Guvern, iar în urmă cu o săptămână au avut o întâlnire cu şefii lor la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale, unde s-a încercat medierea conflictului. Cum întâlnirea nu s-a lăsat cu soluții favorabile pentru angajați, iar alte ministere, către care au fost trimise memorii, nu au oferit niciun răspuns, angajații Administrației “Apele Române” au decis intrarea în grevă japoneză. Ce spune liderul de sindicat?“Apele Române a luat unele măsuri de diminuare a drepturilor salariale, unilateral, ceea ce încalcă prevederile Contractului Colectiv de Muncă. Protestul este are un mesaj foarte clar către Apele Române care au tăiat mai multe drepturi, unele salariale, care la unii dintre colegii noştri au fost diminuate chiar şi cu 25%, dar sunt şi unele drepturi care se referă la zilele de concediu, prin deciziile 480/31.07.2015 şI 507/06.08.2015. Nu ştim ce va urma, dar oamenii sunt nemulțumiți, iar forurile superioare ar trebui să se gândească să nu scape de sub control această situație”, ne-a declarat Sergiu Mihăilă, liderul Sindicatului Liber “AQVA” din cadrul SGA Vrancea. Sindicatul vrâncean este afiliat la Federația Sindicatelor “APEHID”, care face parte din cadrul Confederației “Meridian”. Potrivit lui Sergiu Mihăilă, în grevă japoneză au intrat toți membrii sindicatelor afiliate la Confederația “Meridian”. Protestul se manifestă prin purtarea în piept, pe toată durata întregii zile de lucru, a unui ecuson pe care scrie “Protest împotriva nerespectării de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

09.10.2015

către AN “Apele Române” a Contractului Colectiv de Muncă”. Greva japoneză este gândită a se desfăşura până vineri, 9 octombrie 2015, fără încetarea activității specifice de gospodărire a apelor. La nivel național circa 10 mii de angajați ai Apelor Române au fost afectați de tăierile salariale cu procente cuprinse între 15% şi 25%. SGA Vrancea are 165 de angajați. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/economic/1588822140-patru-zile-de-greva-japoneza-la-apele-romane.html

Greva japoneza, la „Apele Române” Bacau– sindicalistii protesteaza impotriva deciziei de a li se opri 25 la suta din salariiCei peste 300 de angajati ai Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Siret Bacau, structura teritoriala inclusa in Administratia Nationala „Apele Române” (ANAR), declanseaza seria conflictelor de munca. Astfel, de marti, 6 octombrie, si pâna vineri, 9 octombrie, inclusiv, salariatii Administratiei Nationale „Apele Române” se vor afla in greva japoneza. Protestul este declansat de angajatii „Apele Române” din toate judetele Moldovei, dintre care si Bacau, precum si cei din celelalte judete din tara ale caror sindicalisti sunt afiliati Confederatiei Nationale Sindicale (CNS) „Meridian”. „Este o greva japoneza care se va desfasura de marti pâna vineri, pe durata intregii zile de lucru, timp in care sindicalistii vor purta un ecuson pe care sta scris mesajul «Protest impotriva nerespectarii ANAR a Contractului Colectiv de Munca»”, a subliniat Gheorghe Gavrila (foto), liderul sindicalistilor de la „Apele Române”. Nemultumirea salariatilor a fost declansata de o decizie a Curtii de Conturi prin care s-a dispus retinerea a 25 la suta din salarii. Institutia de control considera ca cei aproximativ 10.000 de angajati de la „Apele Române” nu au avut salariile micsorate cu 25 la suta în anul 2010, asa cum s-a întâmplat cu toti bugetarii, in urma aplicarii controversatei „Ordonante Boc”. Si asta desi societatea de apa nu e nici de stat, dar nici privata, fiind o institutie publica ce se finanteaza din venituri proprii si nu bugetare.Cert este ca angajatii „Apele Române” trebuie sa dea înapoi la stat 25 la suta din salariile primite în ultimii cinci ani, plus toate sporurile si primele primite. „Nu ne oprim aici, in niciun caz. Astazi sunt chemat din nou la doamna ministru, pentru alte discutii. Am

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.ziaruldevrancea.ro/economic/1588822140-patru-zile-de-greva-japoneza-la-apele-romane.html

http://www.ziaruldevrancea.ro/economic/1588822140-patru-zile-de-greva-japoneza-la-apele-romane.html

09.10.2015

inteles ca a deranjat-o faptul ca noi am actionat in instanta ANAR. In orice caz, tensiunea in rândul sindicalistilor este foarte mare, sunt multe cazuri sociale”, a declarat Gheorghe Gavrila, liderul Federatiei sindicatelor „APEHID”, organizatie reprezentativa la nivelul A.N. „Apele Române”. Sindicalistii spun ca exista riscul ca situatia sa degenereze si sa se declanseze si greve spontane. În plus, ei nu exclud ca, in cazul în care revendicarile nu le vor fi ascultate, sa se ajunga chiar si la si o greva generala. /DESTEPTAREA (Bacau), http://www.desteptarea.ro/greva-japoneza-la-apele-romane-bacau/

Grevă japoneză la SGA VranceaAngajații instituției reclamă tăierea unor sporuri prevăzute în Contractul Colectiv de MuncăAngajații Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Vrancea intră în grevă japoneză marți, 6 octombrie, ca urmare a diminuării salariilor. Angajații Administrației Apele Române din toată țara s-au trezit cu salarii mai mici de până la 25% pe luna august, ceea ce i-a nemulțumit. “Administrația Apele Române a tăiat salariile cu procente cuprinse între 15% şi 25%, însemnând unele drepturi salariale şi sporuri prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă. Ni s-a motivat că decizia a fost luată ca urmare a unui control al Curții de Conturi. Pe noi ne-a nemulțumit faptul că decizia a fost luată unilateral de Apele Române, care ar fi trebuit să ne anunțe şi să mergem la discuții. Protestul nostru este împotriva modului în care a acționat Apele Române”, ne-a declarat liderul de sindicat din cadrul SGA Vrancea, Sergiu Mihăilă. Instituția vrânceană are 165 de angajați, însă nu toți sunt afectați de tăierile salariale. Potrivit lui Sergiu Mihăilă, sporurile salariale reclamate acum de salariați erau încasate de aceştia de la finele anului 2011 când a fost semnat Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură. La nivel național afectați ar fi circa 10 mii de salariați ai Apelor Române. “Acțiunea de marți este doar un început al acțiunilor care vor urma”, ne-a mai spus liderul de sindicat de la SGA Vrancea. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/economic/1588822075-greva-japoneza-la-sga-vrancea.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.ziaruldevrancea.ro/economic/1588822075-greva-japoneza-la-sga-vrancea.html

http://www.ziaruldevrancea.ro/economic/1588822075-greva-japoneza-la-sga-vrancea.html

https://das-ad/owa/redir.aspx?C=hIigRuj7pUyq_xEEUufKDhkIg0mJ09JIGcPwP0vlEbf6O4EZjde2cP9D_FsjCUbNc4LxHf10KK0.&URL=http%3A%2F%2Fwww.desteptarea.ro%2Fgreva-japoneza-la-apele-romane-bacau%2F

https://das-ad/owa/redir.aspx?C=hIigRuj7pUyq_xEEUufKDhkIg0mJ09JIGcPwP0vlEbf6O4EZjde2cP9D_FsjCUbNc4LxHf10KK0.&URL=http%3A%2F%2Fwww.desteptarea.ro%2Fgreva-japoneza-la-apele-romane-bacau%2F

09.10.2015

Greva japoneza la SGA Vrancea

/Monitorul de Vrancea, http://www.monitorulvn.ro/articole/greva-japoneza-la-sga-vrancea_2_70855647.html

Se tulbura apele la Administratia de Apa Bazinala Siret– angajatii sunt revoltati ca li s-au taiat „unilateral si nelegal” drepturile salarialeStare de tesiune in crestere printre angajatii Administratiei de Apa Bazinala (ABA) Siret din Bacau aflata in cadrul Administratiei Nationale „Apele Române” (A.N.A.R). Nemultumirea salariatilor a plecat de la suspendarea pe termen nelimitat a unei parti dintre drepturile salariale. Mai exact, administratia „Apele Române” a dispus taierea salariilor cu 25%. Masura a intervenit in urma unor controale asupra activitatii financiar- contabile a A.N.A.R., efectuate de Curtea de Conturi. Astfel, pe lânga unele nereguli in actele contabile ale A.NA.R., in raport, institutia de control mai apreciaza ca unele drepturi salariale au fost acordate cu încalcarea unor acte normative, fapt pentru care a dispus masuri de intrare în legalitate. „Reactii greu de gestionat”Liderii Federatiei sindicatelor „APEHID”, organizatie reprezentativa la nivelul A.N. „Apele Române” si semnatara a Contractului Colectiv de Munca, sustin ca masura a fost luata

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.monitorulvn.ro/articole/greva-japoneza-la-sga-vrancea_2_70855647.html

http://www.monitorulvn.ro/articole/greva-japoneza-la-sga-vrancea_2_70855647.html

09.10.2015

de conducere fara acordul si consultarea sindicatelor. De aceea, in prima faza, sindicatele au declansat o serie de proteste la nivelul intregii tari. „Zilele trecute, colegii de la Mures au fost in greva japoneza, vor urma altii din celelalte sisteme de gospodarire a apelor. Insa, ma tem ca aceste decizii luate de administratia Apelor Române vor duce la niste reactii greu de imaginat in rândul angajatilor, si foarte greu de gestionat”, a declarat bacauanul Gheorghe Gavrila, presedintele Federatiei sindicatelor „APEHID”, initiatorul protestului. El reaminteste episodul de la finalul anilor ’90, când, pe fondul unor nemultumiri ale salariatilor de la „Apele Române”, localitatile de pe Valea Trotusului – Onesti, Tg. Ocna, Moinesti si Comanesti – au ramas fara apa. Atunci, toti salariatii au pus mâna pe vana si au inchis-o putin câte putin, ingreunând, astfel, sarcina organelor de cercetare penala.Cazuri sociale si gesturi extremeCert este ca la institutia bacauana activeaza circa 300 de angajati (1.000 la ABA Siret care include judetele Suceava, Neamt, Vrancea si Bacau) si, alaturi de cei 9.500 de la nivelul intregii tari, vor sa apeleze la instanta în speranta ca-si vor recupera banii. Grav este ca, potrivit sindicalistilor, multi dintre angajatii „Apelor Române” nu mai pot sa-si asigure cheltuielile zilnice sau ratele la banca, situatia generând adevarate drame. „Sunt cazuri disperate printre colegii nostri. De exemplu, luna trecuta, o salariata de-a noastra a intrat in greva foamei, pentru ca, retinându-i atât de mult din salariu, ea urmeaza sa-si piarda casa. Noroc ca ma intervenit noi”, explica liderul Gavrila.Avocatul PoporuluiLa rândul lor, reprezentantii locali ai „Apelor Române” sustin ca exista un Contract Colectiv de Munca la nivel national care este respectat, dar care o parte dintre prevederi au fost considerate nelegale de Curtea de Conturi. „A.N. «Apele Române» este o istitutie publica ce se finanteaza din venituri proprii si nu bugetare. Aceasta divergenta sta la originea situatiei actuale. In momentul de fata, A.N. «Apele Române» a contestat decizia Curtii de Conturi, litigiul aflându-se pe rolul instantelor de judecata. Regretam situatia creata fata de salariati. Mai mult, A.N «Apele Române», impreuna cu partenerul social, cauta o solutie de rezolvare”, a declarat Georgiana Cernat, purtatorul de cuvânt al ABA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

09.10.2015

Siret din Bacau. In plus, sidicalistii au formulat o petitie la institutia Avocatul Poporului prin care cer sa li se ofere sprijin pentru rezolvarea problemei. PretentiiSindicatele le cer guvernantilor stabilirea statutului personalului A.N. „Apele Române”, inclusiv a modului de salarizare, astfel încât sa fie eliminate toate prevederile care lasa loc de interpretari. Totodata, sindicalistii solicita amendarea legii salarizarii unitare si declararea familiei ocupationale a personalului angajat în „Apele Române” si stabilirea unei grile de salarizare care sa stabileasca veniturile salariale. Iar, daca se va decide modificarea statutului si transformarea în regie, sindicalistii solicita urgentarea procedurilor, astfel încât, pâna la 1 decembrie 2015 sa se încheie un nou Contract Colectiv de Munca, un calendar clar de majorare a veniturilor salariale, care sa pastreze raportul cu salarizarea preconizata pentru celelalte ocupationale pentru perioada 2015-2017. Sindicalistii vor o conducere profesionista la nivelul A.N. „Apele Române” si încheierea perioadei de interimat pentru a exista un partener avizat si recunoscut în viitoarele negocieri cu federatiile sindicale reprezentative din cadrul administratiei si sistarea diminuarii unilaterale a veniturilor salariale. /Desteptarea (Bacau), http://www.desteptarea.ro/se-tulbura-apele-la-administratia-de-apa-bazinala-siret/

Teme similareHidroelectrica scoate la vânzare în județul Neamț 2 microhidrocentraleHidroelectrica scoate la vânzare, în cadrul licitațiilor deschise cu strigare din perioada 23-26 noiembrie 2015, 31 de hidrocentrale de putere mică (MHC-uri), beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi, situate în 13 județe. În Județul Neamț, sunt scoase la vânzare 2 microhidroelectrice de acest tip. O microhidrocentrală este situată în bazinul râului Neagra şi are prețul de pornire de 596.690 lei, iar cealaltă microhidrocentrală, situată în bazinul râului Cracău, porneşte de la 2.159.967 lei. In vederea participarii la licitatie, ofertanții vor depune documentele de participare la sediul Hidroelectrica SA, în plicuri sigilate, până la data limită de 13 noiembrie 2015, ora 15.00, deschiderea plicurilor urmând să aibă loc în perioada 16-19 noiembrie 2015.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.desteptarea.ro/se-tulbura-apele-la-administratia-de-apa-bazinala-siret/

09.10.2015

Dacă la licitațiile organizate anterior cele 31 de microhidrocentrale erau oferite spre vânzare la suma de 83,2 milioane de lei, la licitatiile organizate în noiembrie, valoarea lor a scăzut la aproximativ 70 de milioane de lei, având o reducere de 13 milioane lei, fiind aplicat un discount de până la 20%. Mai multe detalii găsiti în anunțul publicat pe site-ul Hidroelectrica: www.hidroelectrica.ro. /Ziar Piatra Neamț, http://www.ziarpiatraneamt.ro/hidroelectrica-scoate-la-vanzare-in-judetul-neamt-2-microhidrocentrale

Lucrările la Insula de Agrement NU se termină în 2015. Cofinanțarea de la UE ar putea fi afectatăModernizarea Insulei de Agrement nu se va finaliza până la 31 decembrie 2015, aşa cum se spera în primăvară, când au început lucrările. Principala miză constă în faptul că finanțarea europeană pentru această investiție este valabilă doar pentru lucrările încheiate până la finalul acestui an. Investiția costă circa 10 milioane de euro, din care jumătate provin de la Uniunea Europeană, iar restul de la bugetul local.Lucrările sunt executate de consorțiul CONBAC SA, SSAB-AG SRL, Moldocor SA şi Casa Design SRL, care a câştigat licitația, iar termenul din contract este februarie 2016. Modernizarea s-ar fi putut totuşi termina în avans, până la 31 decembrie 2015, dacă nu ar fi apărut diferite probleme „pe teren”. Conform unor informații neconfirmate oficial, constructorii au zi de zi mari dificultăți din cauza proiectului întocmit defectuos. În plus, o piedică neaşteptată este parcarea de la intrarea pe Insula de Agrement, sub care trebuie deviată o conductă de canalizare. Leonard Pădureanu, manager public al municipiului Bacău, confirmă parțial problemele de pe teren, dar se declară optimist că nu se vor pierde banii europeni. „Deocamdată nu ştim dacă se întârzie lucrările. La parcare nu este nicio problemă, e o conductă de deviat, avem doar nişte discuții cu vecinul Insulei, fostul Centru de Calcul. Acum, proprietarul e supărat că nu va mai avea accesul auto de pe dig, care era pe domeniul public. I-am propus să-l facă din Milcov, pentru că oricum nu era conform cu normele, Direcția Apelor are o problemă cu urcatul maşinilor pe dig”, afirmă Pădureanu.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.ziarpiatraneamt.ro/hidroelectrica-scoate-la-vanzare-in-judetul-neamt-2-microhidrocentrale

http://www.ziarpiatraneamt.ro/hidroelectrica-scoate-la-vanzare-in-judetul-neamt-2-microhidrocentrale

09.10.2015

Managerul public precizează că modernizarea Insulei de Agrement este un proiect finanțat „50-50” (de la UE şi bugetul local, în părți egale), pentru că este aducător de venit, o structură de agrement pe care se vor încasa bani. „Pentru că UE finanțează doar 50%, nu este o tragedie foarte mare dacă vom face şi anul viitor toate decontările. În 2016, toate decontările se vor face din bugetul local. În urma unei şedințe cu ADRNE, încercăm să facem în 2015 toate cheltuielile din finanțarea UE, ca să rămână restul de 50%, din bugetul local, pentru anul viitor. Pe cât posibil, vrem să nu pierdem nimic din banii de la UE”, spune Leonard Pădureanu. Se aşteaptă aprobarea de la ADRNE pentru ca decontările să se facă prioritar din finanțarea de la UE. În caz contrar, se vor pierde banii europeni care nu s-au „tras” deja. Dotările, de exemplu, în valoare de circa 1,5 milioane de euro, sunt aşteptate să fie livrate în cursul lunii noiembrie, primele transporturi urmând să sosească de săptămâna viitoare. /Ziarul de Bacau, http://zdbc.ro/lucrarile-la-insula-de-agrement-nu-se-termina-in-2015-cofinantarea-de-la-ue-ar-putea-fi-afectata/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABADacă unii n-au voie să se plimbe nici cu barca pe lacul Colibița, Vasile Coruțiu se plimbă cu raba și-și face peninsulă fără autorizații și avize Deşi pare greu de crezut, omul de afaceri Vasile Coruțiu, care deține şi complexul Fisherman`s, a încercat să îşi facă peninsulă la Colibița. Practic, acesta a încercat să lege două insulițe de mal, folosindu-se de 100 de tone de piatră de construcții, fără niciun aviz sau autorizație. La scurt timp după ce Instituția Prefectului a anunțat că se face „curățenie” la lacul Colibița, interzicându-se şi bărcile cu motor termic, un om de afaceri pare să-şi facă de cap fără să ceară vreo autorizație sau vreun aviz.În perioada 4-7 septembrie, Vasile Coruțiu, administratorul complexului Fisherman`s a încercat să îşi facă peninsulă, cu ajutorul unor insulițe situate în cuveta lacului de acumulare. Nu mai puțin de 100 de tone de piatră de construcții a băgat Vasile Coruțiu în lac pentru amenajarea unui drum. Culmea, pentru lucrările în cauză, omul de afaceri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://zdbc.ro/lucrarile-la-insula-de-agrement-nu-se-termina-in-2015-cofinantarea-de-la-ue-ar-putea-fi-afectata/

http://zdbc.ro/lucrarile-la-insula-de-agrement-nu-se-termina-in-2015-cofinantarea-de-la-ue-ar-putea-fi-afectata/

09.10.2015

nu a cerut niciun aviz şi nicio autorizație de la Agenția pentru Protecția Mediului sau Apele Române. Despre aceste lucrări au aflat atât Apele Române, cât şi Garda de Mediu, cu ajutorul unei sesizări făcute de Casa de Investiții Alianța, care deține terenuri şi construcții la Colibița.„Domnul Coruțiu Vasile execută pentru domnul Marcu Cornel lucrări de supraînălțare și amenajare drum de acces către lac în zona cabana Sculptorului, la cota 795,5 m. Am constatat depozitări de piatră construcții (aproximativ 100 de tone) în continuarea drumului de acces mai sus menționat, pe o distanță de aproximativ 40 de metri, pentru a permite accesul pe insulă, fără a deține acte de reglementare respectiv, acord de mediu. S-a trasat ca măsură interzicerea oricăror tipuri de lucrări pe drumurile de acces către lac la orice cotă fără deținerea actelor de reglementare. S-a aplicat sancțiune contravențională de 5000 de lei”, precizează reprezentanții Comisariatului Județean Bistrița-Năsăud al Gărzii de Mediu, în răspunsul la sesizarea făcută de Casa de Investiții Alianța. Necruțători au fost şi reprezentanții Apelor Române, care au interzis şi ei lucrările în cauză:„S-au luat măsuri de sancționare a domnului Coruțiu Vasile și de interzicere a desfășurării oricăror lucrări în zona menționată în petiție, până la obținerea actelor de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor”, spun reprezentanții Apelor Române în răspunsul la sesizarea făcută de Casa de Investiții Alianța.Cei de la Casa de Investiții Alianța susțin că Vasile Coruțiu nu doar că nu a obținut avizele necesare pentru a desfăşura aceste lucrări, ci nu deține nici acte de proprietate pe cele două insulițe aflate în discuție. „Actele de proprietate invocate de către domnul Coruțiu Vasile nu atestă proprietatea asupra insulelor, așa cum eronat încearcă să ne convingă acesta (cu intenție sau nu...)”, precizează reprezentanții Casa de Investiții Alianța în sesizarea făcută. /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/daca-unii-nau-voie-sa-se-plimbe-nici-cu-barca-pe-lacul-colibita-vasile-corutiu-se-plimba-cu-raba-sisi-face-peninsula-fara-autorizatii-si-avize-1444305922206.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://www.bistriteanul.ro/daca-unii-nau-voie-sa-se-plimbe-nici-cu-barca-pe-lacul-colibita-vasile-corutiu-se-plimba-cu-raba-sisi-face-peninsula-fara-autorizatii-si-avize-1444305922206.html



09.10.2015

Angajaţii de la SGA BN au intrat în grevă japoneză! AFLĂ ce îi nemulţumeşte: Trei zile de protest! Aceasta este modalitatea prin care cei de la Sistemul de Gospodărire al Apelor Bistrița-Năsăud vor să îşi arate nemulțumirile. Aceştia au intrat de astăzi, oficial, în grevă japoneză. VEZI ce îi nemulțumeşte pe protestatari: Grevă japoneză miercuri, joi şi vineri! Angajații SGA BN au decis să intre în grevă japoneză şi timp de trei zile vor purta ecusoane cu ajutorul cărora speră că vor reuşi să atragă atenția asupra problemelor care îi nemulțumesc. Protestul a pornit din cauză că le-au fost diminuate salariile, fără consultarea sindicatelor înainte de luarea acestei măsuri. „În perioada 7 - 9 10.2015 angajații Sistemului de Gospodărire al Apelor Bistrița-Năsăud declanșează grevă japoneză, fără încetarea sau diminuarea timpului de lucru și fără a afecta sarcinile de serviciu ale angajaților", anunță cei de la SGA BN. Protestatarii anunță că sunt dispuşi să recurgă şi la alte forme de protest dacă problemele şi solicitările lor nu vor fi rezolvate. /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/angajatii-de-la-sga-bn-au-intrat-in-greva-japoneza-afla-ce-ii-nemultumeste-1444210628323.html/Bistrita News, http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=16355/Mesagerul, http://www.mesagerul.ro/2015/10/07/greva-japoneza-de-trei-zile-la-sga-bistri-nasaud-din-cauza-diminuarii-salariilor/Rasunetul, http://www.rasunetul.ro/greva-japoneza-la-sga-bnhttp://www.timponline.ro/greva-japoneza-la-sga-bistrita-nasaud/

Clujul proiectat pe genunchi. Devierea Someșului se-mburdă cu centura și cu o benzinărieȘeful Administrației Bazinale Someş Tisa, Dan Canta, spune că proiectul de deviere a Someşului va intersecta un punct din centura Vâlcele – Apahida. În punctul respectiv sunt construite un sens giratoriu şi o benzinărie OMV. Reprezentanții benzinăriei spun că nu au fost anunțați de aceste lucrări, iar oficialii CNADNR au declarat pentru presa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.timponline.ro/greva-japoneza-la-sga-bistrita-nasaud/

http://www.rasunetul.ro/greva-japoneza-la-sga-bn

http://www.mesagerul.ro/2015/10/07/greva-japoneza-de-trei-zile-la-sga-bistri-nasaud-din-cauza-diminuarii-salariilor

http://www.mesagerul.ro/2015/10/07/greva-japoneza-de-trei-zile-la-sga-bistri-nasaud-din-cauza-diminuarii-salariilor

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=16355

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=16355

http://www.bistriteanul.ro/angajatii-de-la-sga-bn-au-intrat-in-greva-japoneza-afla-ce-ii-nemultumeste-1444210628323.html



09.10.2015

centrală că nu au dat nici un aviz pentru aceste lucrări. Gazeta de Cluj a prezentat încă din anul 2010 că proiectele Centura Vâlcele – Apahida, Pista Aeroportului Internațional Cluj Napoca şi Devierea Someşului se intersectează, însă oficialii instituțiilor care gestionează aceste lucrări nu au luat nici o măsură. Directorul Administrației Bazinale Someş Tisa, Dan Canta, a declarat pentru Gazeta de Cluj că ”este vorba de amenajarea Someşului în Cluj-Napoca. Este un proiect mai vechi, care s-a făcut când eu nu eram director şi cred că nici centura respectivă nu era construită. Ceea ce este important este că această investiție va da posibilitatea extinderii pistei Aeroportului Internațional Cluj-Napoca. Nu pot spune dacă se va demola sau nu sensul giratoriu al centurii sau benzinăria din zona care se intersectează cu viitoarea albie a Someşului. Cred că cei care gestionează aceste puncte de interes vor găsi soluții tehnice pentru rezolvarea acestor probleme. Aşa că nu cred că vor fi demolate aceste puncte”, a declarat Canta.Potrivit presei centrale, oficialii de la Compania Națională de Autostrăzi susțin că ei nu şi-au dat avizul pentru acest proiect de demolare a unei porțiuni de centură. ”Ce vor să pună în loc? Probabil un pod. Dar acolo, unde noul curs al albiei râului Someş intersectează şoseaua de centură, cei de la Apele Române vor să construiască un zid, un dig de trei metri înălțime care să prevină viitoare inundații. Râul Someşul Mic nu a mai inundat zona unde se regularizează cursul apei din anul 1977. După marea inundație, comuniştii au construit o serie de hidrocentrale cu ajutorul cărora se controlează debitul Someşului”, declară un oficial de la CNADNR pentru evz.ro.Reprezentanții OMV Petrom spun că ei nu au primit nici o înştiințare că se va demola benzinăria respectivă care se află pe centura Vâlcele – Apahida.Cine a făcut ca pista să intre-n drumÎn 2009, Consiliul Județean Cluj a înaintat către Ministerul Transportului şi Infrastructurii proiectul de redimensionare a pistei Aeroportului Internațional Cluj Napoca la 3.500 de metri. Documentația a fost aprobată de oficialii ministerului iar proiectul a primit fonduri europene iar CJ Cluj a scos la licitație acest proiect valoarea estimată a proiectului ridicându-se între 60.000.000 şi 120.000.000 de euro, fără TVA. Singura societate care a participat la licitație, SC Romstrade, a câştigat dreptul de a construi această pistă. Proiectul noii piste a fost făcut de SC Iptana SA, iar conform şefului de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

09.10.2015

proiect al acestei lucrări, Radu Zus, autoritățile au fost înştiințate de faptul că centura oraşului se construieşte peste spațiul pe care îl va ocupa aeroportul după extinderea pistei. Zus a declarat în trecut că i-a înştiințat pe directorul aeroportului, David Ciceo, şi pe vicepreşedintele CJ Cluj, Radu Bica, despre faptul că centura de Est intră în spațiul aeroportului.„Eu aştept răspuns acum de la directorul aeroportului, David Ciceo, şi de la vicepreşedintele CJ, Radu Bica (fostul vicepreşedinte al CJ Cluj, n.red.), să îmi spună ce se întâmplă cu devierea centurii Est, care taie pista în două”, decla în urmă cu circa doi ani şeful de proiect al Iptana, Radu Zus. El a mai susținea că pentru a face loc pistei, ocolitoarea de Est va trebui să îşi modifice traseul pe o suprafață de circa 1,5 kilometri (deviere scurtă – n.r.) sau 2,5 kilometri (deviere lungă – n.r.). Potrivit lui Zus, suprafața deviată va genera şi lungimea pistei. “Dacă nu optăm deloc pentru devierea Someşului, pista va fi redusă la 3.000 de metri între praguri. Singura problemă este cea a banilor”, a declara Zus în 2010.Cine a proiectat pista şi centuraÎn 2006, societatea DP Consult se ocupa de exproprierile terenurilor peste care urma să treacă centura Vâlcele Apahida. La data respectivă, DP Consult câştigase licitația pentru proiectarea centurii şi guvernul promisese că va da circa 45 de milioane de euro pentru construirea ei. În mare parte, Emil Boc a trasat această centură pe un studiu de fezabilitate comandat de Miron Mitrea pe vremea când acesta era ministrul Transporturilor şi PSD-iştii, care conduceau Clujul, îi cereau lui Mitrea să dea bani pentru acest proiect. Traseul Vâlcele-Apahida are o lungime de 23,612 km, studiul de fezabilitate a fost făcut în 2004, adică în faza incipientă a proiectării drumului, iar în 2006 studiul de fezabilitate a fost actualizat şi avizat de CNADNR. Pe lângă proiectanții de la DP Consult, la această centură au mai lucrat, în calitate de consultanți, şi firmele Search Corporation şi Primacons Group. În total, valoarea acestor două servicii a costat statul 60 de milioane de lei. În 2008, tot SC DP Consult a câştigat licitația pentru proiectarea centurii de Nord, dată în funcțiune de curând. Pentru acest serviciu, societatea a câştigat 150.000 de euro fără TVA. În acest caz, licitația a fost contestată de celelalte societăți participante, dar într-un final CNADNR a atribuit contractul acestei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

09.10.2015

firme clujene. Pista Aeroportului Internațional Cluj Napoca a fost proiectată de SC Iptana. Patronul acestei firme este Cornel Mărtincu, care a proiectat şi traseul Autostrăzii Transilvania. Mărtincu face parte din grupul oamenilor de afaceri care sprijină PSD-ul, creditându-l, în special, pe fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Sorin Bota. Mărtincu, chiar dacă este bucureştean, a înființat la Cluj firma Inframed SRL, prin care a încheiat mai multe contracte de consultanță cu Bechtel. În Inframed, Mărtincu s-a asociat cu Ela Staicu, reprezentanta secretarului de stat Bota în cadrul altor afaceri.

În 2010, Gazeta de Cluj prezenta faptul că pista de 3.500 de metri a aeroportului nu se poate construi din cauza faptului că se intersectează cu una dintre centurile Clujului (http://www.gazetadecluj.ro/citeste/4340-iptana-accidenteaza-centura-valcele-apahida). La data respectivă, oficialii CJ Cluj, instituția care administrează aeroportul clujean, spuneau că probleme s-ar putea să apară dacă vor ateriza “avioane mai mari”, însă motivul pentru care s-au investit bani în construcția acestei piste este tocmai acesta: să permită avioanelor de marfă de mare tonaj să aterizeze și la Cluj, nu doar la București. La data respectivă, nici un oficial nu a luat atitudine în urma apariției articolului respectiv, lucru lesne de înțeles dacă e să ne gândim asupra faptului că administrațiile Clujului erau guvernate de o singură culoare politică. /Gazeta de Cluj, http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj/clujul-proiectat-pe-genunchi-devierea-somesului-se-mburda-cu-centura-si-cu-o-benzinarie/

Regularizarea râului Tisa la RemeţiAdministrația Bazinală de Apă Someş-Tisa derulează proiectul “Regularizare rîu Tisa la Remeți, județul Maramureş”, cu valoarea de 45.122.594 lei, din care eligibilă, conform POS Mediu, este suma de 36.387.299 lei (finanțare nerambursabilă din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Sectorial “Mediu” şi cofinanțare din bugetul de stat). TVA-ul şi contribuția beneficiarului se ridică la 8.735.295 lei. Se lucrează la obiectivul de investiție din bazinul hidrografic Someş-Tisa, pe sectorul comun de frontieră cu Ucraina, pe malul stâng al cursului rîului Tisa, în zona localității Remeți. Proiectul prevede: refacerea digului de dirijare pe o lungime de 412,35 m; refacerea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj/clujul-proiectat-pe-genunchi-devierea-somesului-se-mburda-cu-centura-si-cu-o-benzinarie/

http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj/clujul-proiectat-pe-genunchi-devierea-somesului-se-mburda-cu-centura-si-cu-o-benzinarie/

http://www.gazetadecluj.ro/citeste/4340-iptana-accidenteaza-centura-valcele-apahida

http://www.gazetadecluj.ro/citeste/4340-iptana-accidenteaza-centura-valcele-apahida

09.10.2015

consolidării de mal pe o lungime de 1.200 m; decolmatarea albiei pe o lungime de 750 m; realizarea a trei epiuri în lungime de 60 m; realizarea a opt traverse de consolidare, cu o lungime de 479 m. Prin aceste lucrări, se reduce riscul de inundații în zona proiectului cu 21-22%. Termenul de finalizare a proiectului, conform contractului, este 15 decembrie 2015. /Graiul Maramu resului, http://www.graiul.ro/2015/10/03/regularizarea-raului-tisa-la-remeti/

INVESTITII – Referate la nivel central impotriva construirii de microhidrocentrale, investitii despre care se spune ca duc la disparitia anumitor specii de pestiMicrohidrocentralele construite in Maramures aduc mai mult pagube decat venituri, au concluzionat reprezentantii institutiilor de mediu. Cu toate acestea, in judet exista inca 11 potentiali investitori care sunt la un pas de a obtine autorizatiile necesare pentru a executa microhidrocentrale. Reprezentantii Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se opun vehement unor astfel de lucrari, aratand ca in doi ani nu vom mai avea o serie de specii de pesti pe raurile unde s-au realizat microhidrocentralele. Reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures au prezentat zilele trecute in fata conducerii Prefecturii un raport in care semnalau problemele aduse de constructia microhidrocentralelor. Inginerul-sef al SGA Maramures, Stelian Ivascu, a aratat ca, in mod normal, aceste investitii nu ar trebui sa aiba efecte negative asupra mediului. Numai ca nerespectarea legislatiei duce la deficiente grave. “Aparent, microhidrocentralele nu au niciun impact asupra mediului. Ele preiau o apa in regim natural de o calitate si o restituie in emisar cel putin la acelasi nivel de calitate, pentru ca o oxigeneaza. Problema e alta. Problema de mediu se intampla intre captare si restitutie. In general, aceste conducte au o lungime de circa 2-5 km si se pun doua probleme: este legat de migratia microfaunei, pentru ca sectiunea captarii este blocata si acolo se construieste o scara de pesti,. In aval de aceasta captare trebuie asigurat debitul, astfel incat, la fel, hidro-microfauna sa poata trai in conditii normale”, a aratat Stelian Ivascu. La randul lor, reprezentantii VWF au precizat ca nu se opun realizarii acestor investitii, dar sa fie respectata legislatia de mediu. “VWF nu se opune realizarii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://www.graiul.ro/2015/10/03/regularizarea-raului-tisa-la-remeti/

09.10.2015

investitiei, ci subliniaza nevoia realizarii acestora. Desigur, avem cadru european cu directiva apa, care creeaza necesitatea de a obtine o stare buna a apei. Trebuie sa evitam degradarea habitatelor naturale”, a declarat,asistent proiect Asociatia VWF, Calin Ardelean. Pe de alta parte, conducerea SGA a declarat ca aceste investitii au adus la buget pe parcursul unui an, venituri in cuantum de circa 234.000 de lei. Datele prezentate au starnit indignare in randul reprezentantilor Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura. Acestia au aratat ca microhidrocentralele nu fac altceva decat sa duca la disparitia anumitor specii de pesti si, in plus, nici nu aduc venituri foarte consistente. “In controalele pe care le facem, constatam ca acest debit de servitute este aproape inexistent, au inceput sa dispara specii de pesti. Pericolul mare este ca in urmatorii doi ani, turistii care vin sa ne vada tara risca sa nu mai vada un peste. Sunt trist totodata. Nu-mi vine sa cred. Daca intr-un an aceste microhidrocentrale au adus venit de doua miliarde de lei, eu pana astazi, am incasat de la cei 11.000 de pescari, suma de 207.000 de lei. Si atunci care este valoarea pe care o dau aceste investitii?”, a spus inspectorul piscicol Liviu Muresan. Inspectorul piscicol Liviu Muresan a aratat ca va semnala problemele cauzate de constructia microhidrocentralelor intr-un referat pe care il va inainta la Bucuresti, la Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura. Asta in conditiile in care investitorii nu se descurajeaza deloc cand vine vorba despre a face astfel de investitii, desi e nevoie sa obtina nu mai putin de 15 avize si autorizatii de la diferite institutii. In prezent sunt in functiune 11 microhidrocentralele. Alti 11 potentiali investitori asteapta sa fie autorizati. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/118714/INVESTITII-Referate-la-nivel-central-impotriva-construirii-de-microhidrocentrale-investitii-despre-care-se-spune-ca-duc-la-disparitia-anumitor-specii-de-pesti-

DEZBATERE - Efectele pe care le au microhidrocentralele asupra mediului din Maramureş. Ce spun factorii responsabiliÎn şedința de Consiliu Prefectural, s-a rupt pisica după conflictul deschis de prefectul Rohian, ce s-a poziționat total împotriva amplasării de noi microhidrocentrale (MHC-uri) în Maramureş.Stelian Ivaşcu, şef de sistem la SGA Maramureş, a prezentat principalele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://www.emaramures.ro/stiri/118714/INVESTITII-Referate-la-nivel-central-impotriva-construirii-de-microhidrocentrale-investitii-despre-care-se-spune-ca-duc-la-disparitia-anumitor-specii-de-pesti-



09.10.2015

probleme ivite. „Aparent nu au niciun impact asupra mediului, iar apa o restituie chiar la o calitate mai bună, pentru că o oxigenează. Însă au apărut probleme de mediu între captare şi restituția apei, referitor la migrația peştilor”, spune el, apoi prezintă situația din Maramureş.Avem 19 microhidrocentrale în funcțiune, din care doar patru în arii naturale protejate(Baicu, Săpânța, două la Borşa-Vişeu). În pregătire mai e una pe Valea Stur, în amonte de cele ce funcționează deja, la Firiza. Din cele 19, trei MHC sunt în corpuri de baraj, 12 au scări de peşti, patru nu au. „În ce priveşte debitele salubre şi de servitute, se fac controale lunar sau inopinat. Am dat atenționări şi o singură amendă, la Suciu-Minghet, pe 6 august, în valoare de 35.000 lei. Primul semn, dacă e apă pe scara de peşti. Am mai avut probleme de curățenie şi de integrare în mediul natural, la Valea Neagră şi pe Cavnic”, mai spune el, promițând concret, ca SGA să oblige beneficiarii să îşi facă un sistem de monitorizare a debitelor, care să fie transmise automat la SGA. De asemenea, să se facă peste tot scări de peşti şi lucrări...prietenoase cu mediul. Vina este dată şi pe ultimii patru ani foarte secetoşi, aproape în pragul secetei hidrologice grave, situație în care s-ar putea opri activitatea microhidrocentralelor.Din februarie 2014, nu se mai emit avizeAflăm că mai sunt încă 18 asemenea proiecte în diferite faze de avizare, cu diferite probleme. Pentru două s-a solicitat, de SGA, rezilierea contractelor; în practică, viabile ar fi doar opt. „Începând din 10 februarie 2014, nu s-a mai emis niciun aviz nou, din cauza unei adrese venite de la Ministerul Mediului”, spune Stelian Ivaşcu.Prefectul Anton Rohian vede problema total diferit, el caută efectele acelei industrii asupra localităților. „Am avut tot felul de petiții de la oameni din localități din apropierea microhidrocentralelor. Am fost pe teren. E vorba de apă pentru comunități şi animale... În august, am avut 65 de localități ce au solicitat apă transportată de ISU... Culmea, se cam suprapun localitățile cu harta MHC-urilor. Au lucrat 240 de cadre ISU şi au dus 640.000 litri de apă, pe roți. Și încă ceva... cele 19 MHC-uri au adus un beneficiu financiar de 234.033 lei, adică două miliarde lei vechi. Comparativ, în 2014, Maramureşul a făcut export de 1,2 miliarde euro! Iar locurile de muncă au fost câte 2-3 din care a rămas repede unul singur.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

09.10.2015

„Trebuie stabilite zone de excludere”Reprezentantul fundației ecologiste WWF a turnat şi el benzină pe foc: „Nu ne opunem investițiilor, dar vrem realizarea lor cu responsabilitate pentru mediu. E nevoie să se stabilească zone de excludere. U.E. a cerut ca statele să facă o planificare, să se limiteze MHC-urile în zonele protejate”, spune Călin Ardelean, care a insistat la rându-i pentru măsurători reale ale debitelor, trimise online la SGA. Stelian Ivaşcu a replicat, recunoscând că la nivelul Maramureşului încă nu se face, iar la nivelul Direcției Cluj, o singură microhidrocentrală trimite online datele. Reprezentantul WWF a atenționat că România are de făcut față unei proceduri europene de infringement tocmai pentru MHC-uri aprobate în zona Făgăraş. Pe de altă parte, în urma luptelor duse de ecologişti, acest gen de investiții au fost excluse de la finanțările europene.Au dispărut câteva specii de peşti.O replică interesantă a venit de la inspectorul piscicol Liviu Mureşan, care a constatat, cu stupoare, că până în acest moment, în 2014, el a încasat, de la cei 11.000 de pescari din Maramureş, 2,7 miliarde lei vechi, mai mult decât banii aduşi de microhidrocentrale până acum. „Care e valoarea lor atunci?? În plus, constat cu stupoare că numai aviz de la noi nu trebuie, de la Agenția Națională de Pescuit şi Piscicultură... Adresați-vă Ministerului Mediului, să fie necesar şi avizul nostru şi... va fi bine! Au dispărut deja câteva specii de peşti, gen scobar, clean, mreană!”Prefectul a spus că oricum situația a ajuns pe masa Comisiei pentru Corectarea Abuzurilor, din Camera Deputaților, al cărei preşedinte este acum deputatul Mircea Man... În fine, Alexandru Cosma, director APM, pragmatic, a spus că, dacă nu se impune arhitecților obligativitatea scărilor de peşte făcute, nu în batjocură, cum s-a văzut în imagini şi de asemenea transmiterea debitelor online obligatoriu, nu va avea nicio finalitate discuția. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/decizie-avize-sistate-pentru-microhidrocentrale-in-maramures-ce-efecte-au-asupra-mediului

Scandalul dejecţiilor din Tarniţa. ABAST a luat măsuri, Garda de Mediu s-a contrazis. Aceeaşi apă la robinetul clujenilorÎn august, ZIUA de CLUJ a scris despre un proprietar de cabană de pe lacul Tarnița care scurge dejecții în apa pe care o beau clujenii. Prefectul Gheorghe Vuşcan a cerut imediat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://www.infomm.ro/ro/detalii/decizie-avize-sistate-pentru-microhidrocentrale-in-maramures-ce-efecte-au-asupra-mediului

http://www.infomm.ro/ro/detalii/decizie-avize-sistate-pentru-microhidrocentrale-in-maramures-ce-efecte-au-asupra-mediului

09.10.2015

un control al instituțiilor responsabile, atât la Tarnița, cât şi de la Someşul Cald. Iată primele concluzii.ZIUA de CLUJ a solicitat controale din partea Gărzii de Mediu, imediat după ce a publicat seria de articole din ciclul „Scandalul dejecțiilor de la Tarnița", care se referea în principal la o țeavă de pe proprietatea lui Titus Iunian. A venit un răspuns descurajant, în 31 august. Lucian Stanca, comisar şef al Gărzii de Mediu Cluj, transmitea redacției: „Ţeava de evacuare care se varsă în lacul Tarniţa de pe proprietatea acestuia (Titus Iunian, n. red.) este un dren de apă freatică". Deci omul e în regulă, iar apa murdară şi urât mirositoare pe care a depistat-o şi fotografiat-o colegul jurnalist Sorin Grecu era doar o iluzie. Înainte să ne cerem scuze lui Iunian, am cerut şi un punct de vedere al Prefecturii Cluj, cea care a solicitat controlul amplu privind poluarea lacurilor județului. L-am primit săptămâna aceasta. În documentul primit la redacție apare răspunsul pe care acelaşi Lucian Stanca, comisar şef al Gărzii de Mediu Cluj, îl trimitea Prefecturii tot în 31 august. De altfel, numerele de înregistrare ale documentelor sunt apropiate: 2565 pentru răspunsul trimis către ZIUA de CLUJ, 2575 pentru cel ajuns pe masa prefectului.„A fost verificată cabana domnului Titus Iunian care deţine autorizaţia de construire nr. 44/08.05.1996, eliberată de Consiliul Judeţean Cluj, precum şi acordul de mediu nr. 1792/05.10.1995 emis de Regia Autonomă Apele Române. De asemenea, ţeava de evacuare care se varsă în lacul Tarniţa de pe proprietatea acestuia este un dren, Administraţia Bazinală Someş-Tisa impunând măsuri de intrare în legalitate pentru capacităţile de colectare/evacuare ape uzate şi ape pluviale, altele decât cele avizate în anul 1995, precum şi interzicerea evacuării apelor uzate în lac", scrie în răspunsul dat Instituției Prefectului.Deci, cum? Evacuează ape uzate în apa potabilă a clujenilor? Nu e apă freatică, practic o fântână? Am încercat să îl contactăm pe Lucian Stanca, să ne explice punctele de vedere care nu coincideau, dar acesta nu era joi la serviciu. Ni s-a spus că a însoțit la urgențe o colegă care s-a simțit rău. În comunicarea către Prefectură, Garda de Mediu arată că depistarea unor evacuări ale apelor uzate în lac este aproape imposibilă, din cauza nivelului ridicat al apei din ziua când s-a făcut controlul şi din cauza gardurilor instalate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/nesimtire-maxima-un-smecher-din-tarnita-si-a-facut-conducta-de-deversare-a-dejectiilor-in-lacul-din-care-beau-apa-clujenii-foto--140300.html

09.10.2015

până în apă, riveranii neasigurând dreptul la servitute pentru verificări. Practic, riveranii nu respectă legea în ceea ce priveşte zona de protecție, spune Stanca. Acesta afirmă că s-au descoperit construcții de beton pe Plaja I, în cuveta lacului, dar proprietarii lor nu au fost găsiți şi urmează să fie identificați de Primăria Gilău. Stanca mai spune că accesul pe lac nu a fost posibil "din cauza lipsei dotărilor, respectiv a unei ambarcațiuni".În 16 august, ZIUA de CLUJ a descoperit cum un proprietar de la Tarnița îşi trimite dejecțiile în lac, cu ajutorul unei țevi camuflate de vegetație. Vecinii s-au declarat oripilați, iar o serie de turişti au anunțat că au decis să nu mai facă baie în lac după ce au văzut ce se întâmplă. Proprietarul Titus Iunian este vicepreşedintele Asociației Împreună pentru România Modernă. Acesta recunoştea că există materii fecale în apa lacului şi că sunt lucruri urât mirositoare pe proprietatea sa, dar amenința cu trimiterea în judecată a jurnalistului care a scris despre țeavă."Este un dren de sub casă, haideţi cu Garda de Mediu să faceţi constatări. Poate cu ocazia aceasta se vor verifica toate ţevile şi toaletele de la Tarniţa, asta îmi doresc demult. Să faceţi un articol în care să se verifice toate fosele septice. Eu tocmai îmi fac o fosă septică, datorită faptului că în fosa septică veche era un dren din cauza căruia se umplea fosa şi o vidanjam foarte des. Aţi făcut o mare greşeală, o să pătimiţi din această cauză.Vă dau în judecată. Miroase apa de sub casă, pământul de sub casă. Cine a scris articolul? Sorin Grecu. Sorin Grecu o să şi-o ia. Dacă într-adevăr miroase ceva e pământul pe care eu l-am excavat şi l-am aruncat pe marginea... S-ar putea să miroasă, da. Pentru că pe 1 mai eu am vidanjat şi în 12 mai pluteau rahaţii pe plajă, aici sus, lângă casă. De ce, pentru că s-a acumulat foarte multă apă în pământ", a spunea Titus Iunian, în august. "Chiar dacă este doar un dren, așa cum spune domnul, este sancționabil. Sau cu avertisment, sau cu amendă. Amenzile sunt foarte mari. Minim 5.000 de lei, cu jumătate în 48 de ore. Nu putem lăsa așa ceva, să meargă în Tarnița și apoi să vină la noi la chiuvetă", ne declara atunci Grigore Crăciun, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Cluj. Apa din lacul Tarnița este captată, filtrată şi tratată, apoi ea ajunge la robinetele clujenilor. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/scandalul-dejectiilor-din-tarnita-abast-a-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/scandalul-dejectiilor-din-tarnita-abast-a-luat-masuri-garda-de-mediu-s-a-contrazis-aceeasi-apa-la-robinetul-clujenilor--141541.html

09.10.2015

luat-masuri-garda-de-mediu-s-a-contrazis-aceeasi-apa-la-robinetul-clujenilor--141541.html

Centura Apahida trebuie demolată. Motivul este absurd!Centura Apahida trebuie demolată parțial pentru că se intersectează cu noul curs al râului Someş, pe care inginerii de la Apele Române l-au trasat prin centură conform celor de la Știri de Cluj .În 2014, Administrația Bazinală Someş Tisa a lansat lucrările de reglarizare a rîului Someş, lărgire şi construire de maluri betonate şi din piatră, pe fonduri europene. Jumătate din sumă este de la UE, iar restul de la bugetul de stat.Proiectul realizat de inginerii de la Apele Române şi pe care s-au luat banii europeni trece direct prin centura Apahida. Autorizația de construcție a fost avizată, dar nimeni nu a realizat enormitatea situației, faptul că Someşul va trece direct prin centură, mai preciz în zona sensului giratoriu dintre satele Sub Coastă şi Sânnicoară.Sensul giratoriu va trebui să fie demolat, o parte din centură, dar şi benzinăria de acolo. Directorul Administrației Bazinale Someş Tisa, Dan Canta, a declarat că sunt soluții. ”Noul curs al Someşului va merge foarte aproape de sensul giratoriu. Drumarii vor ştii ce soluţie se vor adopta. Este adevărat faptul că noul curs va trece pe acolo. Dvs. credeţi că la un proiect de 24 de milioane de euro acest detaliu a trecut neobservat? Să nu ne imaginăm aşa ceva. Dacă ne amintim bine şi şoseaua de centură, care azi se dovedeşte a fi bună, dincolo de costuri, a fost şi ea construită forţat”, a declarat Dan Canta. Problema este că cei de la CNADNR nu şi-au dat avizul de demolare a centurii, dar se pare că nimeni nu i-a ascultat. ”Ce vor să pună în loc? Probabil un pod. Dar acolo, unde noul curs al albiei râului Someş intersectează şoseaua de centură, cei de la Apele Române vor să construiască un zid, un dig de trei metri înălţime care să prevină viitoare inundaţii. Râul Someşul Mic nu a mai inundat zona unde se regularizează cursul apei din anul 1977. După marea inundaţie, comuniştii au construit o serie de hidrocentrale cu ajutorul cărora se controlează debitul Someşului”, spune un oficial de la CNADNR, citat de evz.ro. Centura Apahida a fost construită între anii 2006-2011 şi a costat 150 de milioane de euro. Porțiunea care vine de la Bulevardul Muncii şi merge

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48



09.10.2015

spre Gherla şi cea care trece pe lângă satul Sânnicoară, întâlnindu-se în sensul giratoriu, sunt utile pentru că scot traficul de pe DN 1C, din comuna Apahida. În 2013, centura Apahida a fost la un pas să fie demolată pentru că afecta proiectul de extindere a pistei Aeroportului. Conform sursei mai sus menționate, situația jenantă de pe Centura Vâlcele-Aopahida, care se suprapune cu pista de 3.500 de metri a Aeroportului Internațional Cluj-Napoca, a fost deja rezolvată de Consiliul Județean Cluj. În loc să demoleze centura pe o distanță de trei kilometri, în zona Dezmir, autoritățile județene au luat o decizie mult mai rațională. Pe actualul amplasament al pistei Aeroportului, construită pe o lungime de 2.100 de metri vor fi construite două piste mai scurte. ”Vom construi o porțiune de 300 de metri, de la pista aflată în construcție, înspre Cluj Napoca. Apoi, vom construi o altă pistă de 1.100 de metri înspre Apahida, de la capătul celei aflate azi în construcție. Prin această soluție am rezolvat această situație care ar fi dus la o situație jenantă pentru județul Cluj, adică să demolăm o şosea construită abia de patru ani”, spun surse autorizate din cadrul acestui proiect. Autoritățile județene din perioada 2008-2012, timp în care Consiliul Județean Cluj a fost condus de democrat liberalul Alin Tişe, ştiau despre situația jenantă de la centura Vâlcele-Apahida, care se suprapune pe o distanță de 100 de metri cu pista aeroportului, încă din anul 2009. Mai multe documente aflate în posesia redacției Știri de Cluj demonstrează clar că în perioada anilor 2009-2010, între Consiliul Județean, Aeroportul Cluj Napoca şi Direcția Regională de Drumuri şi Poduri Cluj a existat o corespondență bogată pe această temă. Culmea este că fostul director al DRDP Cluj, democrat liberalul Ion Pantelimon a avizat documentația cu privire la construcția aeroportului, printr-o adresă din data de 2septembrie 2010. ”DRDP Cluj a fost de acord cu iniţiativa Consiliului Judeţean Cluj privind iniţierea/deblocarea/pregătirea procesului de investiţii după cum este prezentată în primul aliniat al Memoriului Tehnic”, se arată în documentul semnat de Pantelimon. /Gazeta de Cluj, http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj/centura-apahida-trebuie-demolata-motivul-este-absurd/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj/centura-apahida-trebuie-demolata-motivul-este-absurd/

http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj/centura-apahida-trebuie-demolata-motivul-este-absurd/

http://www.stiridecluj.ro/

09.10.2015

98 de angajați de la Apele Române au dat instituția în judecată: vor sporurile înapoi!Supărați că s-au pomenit cu salariile diminuate în timp ce şefii au beneficiat de creşteri salariale, angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor din întreaga țară amenință cu greva generală şi au dat instituția în judecată după ce le-au fost diminuate salariile începând cu luna septembrie ca urmare a unei decizii a Curții de Conturi. Liderul de sindicat de la Bistrița, Gheorghe Ani spune că au deschis acțiune în instanță doar 98 dintre angajații instituției, cei care au salariile diminuate şi sunt afectați de decizia luată de Sistemul de Gospodărire a Apelor.Pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud s-a înregistrat deja un proces care îi are ca părți pe cei 98 de reclamanți, angajați ai instituției care începând de luna aceasta au rămas fără o parte dintre drepturi, cum ar fi de exemplu, sporul de fidelitate.În total în Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud lucrează aproape 125 de angajați, însă nu toți au începând din luna septembrie salariile modificate.Încă de la finalul lunii august, membrii Sindicatului Liber SGA Bistrița-Năsăud au formulat în scris un protest pe care l-au înaintat conducerii Administrației Naționale Apele Române, Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud prin care solicitau revenirea asupra hotărârii acestora de „diminuare a veniturilor fiecărui salariat în timp ce membrilor Comitetului de Direcție li se suplimentează în mod substanțial veniturile, respectiv cu 20 la sută din salariul de bază al directorului Administrației Bazinale de Apă și respectarea în totalitate a prevederilor contractului colectiv de muncă în vigoare”.Pentru că astfel de acțiuni au avut loc în toată țara şi conducerea Apelor Române nu a luat nicio măsură, în toate instanțele din România au început acțiunile de contestare a deciziilor conducerii SGA. La Bistrița procesul a fost înregistrat ieri pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud şi nu a primit deocamdată primul termen de judecată.Sindicaliştii s-au plâns şi Ministrului Muncii, însă autoritățile centrale susțin că vina ar aparține chiar unor sidicalişti, dar şi conducerii SGA care nu ar fi respectat o decizie a Curții de Conturi şi că decizia de a diminua salariile angajaților din SGA a fost luată de persoanele aflate în conducerea instiuției, în mod unilateral ca urmare a deciziei Curții

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

09.10.2015

de Conturi. Sindicaliştii bistrițeni vor fi reprezentați în instanță chiar de fostul şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Bistrița-Năsăud, devenit între timp avocat./Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/98-de-angajati-de-la-apele-romane-au-dat-institutia-in-judecata-vor-sporurile-inapoi-1443707904631.html

Fără microhidrocentrale în Maramureş!?Ieri, la şedința Colegiului Prefectural, unul din punctele îndelung discutate a fost cel legat de condițiile legale de construire şi funcționare a microhidrocentralelor. Astfel, în județul Maramureş, există 19 microhidrocentrale în funcțiune, unde se verifică şi se monitorizează permanent activitatea. Există 4 arii naturale protejate (râul Baicu – râul Săpânța şi alte două microhidrocentrale amplasate în zona Borşa-Vişeu). 15 dintre aceste 19 microhidrocentrale sunt amplasate în arii naturale protejate.Prefectul județului, ing. Anton Rohian, a susținut la o întâlnire cu reprezentanții WWF România, că respinge ideea construirii de microhidrocentrale pe cursurile de apă din județ: „Avem un patrimoniu natural şi unul cultural pe care nu trebuie să le trecem cu vederea. Cred că trebuie să arătăm un mai mare interes pentru salvarea, conservarea şi păstrarea acestui patrimoniu, şi de aceea susțin pe mai departe ideea că în Maramureş nu vom mai permite construcția unor noi microhidrocentrale pe cursurile de apă. În acest sens, vom iniția o propunere legislativă care să situeze Maramureşul în zona arealelor naturale protejate”. De asemenea, inclusiv preşedintele C.J. Maramureş, Zamfir Ciceu, la preluarea mandatului, a refuzat eliberarea autorizării construcției unei microhidrocentrale pe râul Lăpuş, subliniind că ar fi un dezastru pentru mediu. De altfel, preşedintele CJ Maramureş a anunțat că suspendă eliberarea tuturor autorizațiilor pentru construcția de microhidrocentrale, pe toate cursurile de apă din județ, întrucât afectează puternic flora şi fauna.S-a mai precizat că un posibil investitor de microhidrocentrale ar fi foarte greu să mai obțină avizele, acestea fiind în număr de 15. Au fost de asemenea aduse în discuție patru măsuri de reducere a poluării pentru aceste microhidrocentrale aflate în funcțiune. /Graiul Maramuresului,http://www.graiul.ro/2015/10/01/fara-microhidrocentrale-in-maramures/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://www.graiul.ro/2015/10/01/fara-microhidrocentrale-in-maramures/

http://www.graiul.ro/2015/10/01/fara-microhidrocentrale-in-maramures/

http://www.bistriteanul.ro/98-de-angajati-de-la-apele-romane-au-dat-institutia-in-judecata-vor-sporurile-inapoi-1443707904631.html

http://www.bistriteanul.ro/98-de-angajati-de-la-apele-romane-au-dat-institutia-in-judecata-vor-sporurile-inapoi-1443707904631.html

09.10.2015

Raul Lapus va fi populat cu 2 tone de puiet de peste

/Glasul Maramuresului

Teme similarePodul de la Bobota va fi gata până la sfârşitul anului Veşti bune pentru locuitorii comunei Bobota, bineînţeles, şi pentru cei din satele aparţinătoare acestei comune. Podul peste râul Crasna, o lucrare pe cât de necesară, pe atât de aşteptată de bobotani, va fi gata până la sfârşitul acestui an. Viceprimarul comunei, Mugurel Moraviț, ne-a comunicat faptul că lucrările se încadrează în termenul stabilit şi că sunt realizate, cel puțin până în acest moment, fără probleme. „Lucrările avansează, ritmul este susținut şi în urmă cu câteva ore am primit asigurări din partea constructorului că în ultimele zile din această lună vor fi montate grinzile. Stâlpii sunt deja montați iar podul începe să capete contur. Pot să îi asigur pe localnici că depunem eforturi ca până la sfârşitul acestui an să se poată circula pe noul pod”, a spus viceprimarul din Bobota. Lucrarea va avea o lungime de 41 metri şi o lăţime de 11,5 metri şi va facilita circulaţia peste râul Crasna. Viceprimarul ne-a vorbit şi despre cea mai mare doninţă a celor din Primărie şi fireşte, a localnicilor. Proiectul de apă şi canalizare, pentru toată comuna, pe care toţi speră să-l vadă cât mai repede realizat. Măsurătorile au fost deja făcute astfel încât lucrările vor putea începe foarte curând. Acest proiect

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

09.10.2015

face parte din Planul de Management al spaţiului hidrografic Someş-Tisa, fiind o lucrare de amploare pe care bobotanii o aşteaptă de multă vreme. Nici satele nu au fost lăsate deoparte, primăria investind în asfalatrea a zece kilometri de străzi, în satele Bobota şi Derşida, patru kilometri fiind deja finalizaţi. Au fost reabilitate Căminele culturale din Derşida şi Zalnoc iar în Bobota şi Derşida este aproape de finalizare implementarea sistemului de supraveghere video al mai multor străzi. Viceprimarul Mugurel Moraviţ ne-a declarat însă că dincolo de planurile care sunt în derulare şi cele pe care le vor demara începând de anul viitor, cea mai mare dorinţă a bobotanilor este cea legată de apa potabilă şi canalizare, lucruri absolut normale şi fireşti într-o localitate dintr-o ţară – parte a Uninunii Europene. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/rural/podul-de-la-bobota-va-fi-gata-pana-la-sfarsitul-anului.html

Staţie de epurare la nivel european, în SălajMiercuri, în incinta staţiei de epurare care deserveşte localitatea Jibou a avut loc Ceremonia de recepţie la terminarea lucrărilor din cadrul contractului „Reabilitarea şi Extinderea staţiilor de epurare Jibou, Cehu Silvaniei şi Şimleu Silvaniei”.Proiectul este co-finanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu. Lucrările începute în aprilie 2013 au avut ca scop modernizarea şi mărirea capacităţii staţiilor de epurare care deservesc localităţile Jibou, Cehu Silvaniei şi Şimleu Silvaniei, în vederea eliminării descărcărilor neconforme în emisari. Prezent la eveniment, Tiberiu Marc, preşedintele Cosniliului Judeţean Sălaj, a apreciat calitatea proiectului şi impactul pe care acesta îl are prin faptul că are un impact minim asura mediului înconjurător prin încadrarea în limitele impuse de legislaţia naţională. ,,În proiectul finanţat în principal din fonduri europene, există o cofinanţare de circa 13 la sută a operatorului, care este şi aplicant şi o contribuţie simbolică, după părerea mea, de 1,9 la sută, a autorităţilor publice locale. Staţiile de epurare se modernizează, iar asta înseamnă o mai bună calitate a procesului de epurare, a apelor uzate care sunt deversate în emisari, o mai bună calitate a mediului şi nu în ultimul rând costuri de epurare mai reduse. Cred că acest proiect a putut fi implementat şi datorită deciziei de a reuni toţi micii operatori într-un operator regional, ceea ce a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

http://www.magazinsalajean.ro/rural/podul-de-la-bobota-va-fi-gata-pana-la-sfarsitul-anului.html

http://www.magazinsalajean.ro/rural/podul-de-la-bobota-va-fi-gata-pana-la-sfarsitul-anului.html

09.10.2015

făcut să existe o expertiză mai puternică, o capacitate tehnică şi financiară mai bună. Beneficiari vor fi locuitorii din zonă şi operatorii economici, care au astfel posibilităţi de extindere a investiţiilor, existând o acoperire cu o staţie de epurare modernă, fără restricţii de capacitate sau parametri", a precizat Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj. Valoarea totală a contractului pentru modernizarea celor trei staţii de epurare a fost de 45.245.876,35 lei (fără TVA). Reamintim că acest contract a făcut parte din proiectul major de investiții ,,Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din județele Cluj/Sălaj – Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare în zona Cluj-Sălaj”, co-finanțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 196,9 milioane de euro. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/statie-de-epurare-la-nivel-european-in-salaj-11727

Trei staţii de epurare, modernizate cu 45 de milioane de leiLa Jibou, în judeţul Sălaj, a avut loc miercuri, 7 octombrie, recepţia lucrărilor de modernizarea a staţiei de epurare din Jibou. Staţia de la Jibou, alături de cele din Cehu Silvaniei şi Şimleu Silvaniei, a fost reabilitată şi extinsă printr-un proiect cu finanţare europeană în valoare totală de peste 45 milioane de lei.Proiectul a fost derulat în perioada 2013-2015, de către Compania de Apă Someş SA (CASSA), cu sprijinul autorităţilor locale din aria proiectului. Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Sălaj, lucrările, începute în 2013, au avut ca scop modernizarea şi mărirea capacităţii staţiilor de epurare care deservesc cele trei oraşe, în vederea eliminării descărcărilor neconforme în emisari, rezultând astfel un impact minim asupra mediului înconjurător prin încadrarea în limitele impuse de legislaţia naţională şi europeană în domeniu. Valoarea totală a contractului pentru modernizarea celor trei staţii de epurare a fost de 45.245.876 lei, fără TVA."În proiectul finanţat în principal din fonduri europene, există o cofinanţare de circa 13% a operatorului, care este şi aplicant şi o contribuţie simbolică, după părerea mea, de 1,9%, a autorităţilor publice locale. Staţiile de epurare se modernizează iar asta înseamnă o mai bună calitate a procesului de epurare, a apelor uzate care sunt deversate în emisari, o mai bună calitate a mediului şi nu în ultimul rând costuri de epurare mai reduse. Cred că acest proiect a putut fi implementat şi datorită deciziei de a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

http://www.salajeanul.ro/statie-de-epurare-la-nivel-european-in-salaj-11727

http://www.salajeanul.ro/statie-de-epurare-la-nivel-european-in-salaj-11727

09.10.2015

reuni toţi micii operatori într-un operator regional, ceea ce a făcut să existe o expertiză mai puternică, o capacitate tehnică şi financiară mai bună. Beneficiari vor fi locuitorii din zonă şi peratorii economici, care au astfel posibilităţi de extindere a investiţiilor, existând o acoperire cu o staţie de epurare modernă, fără restricţii de capacitate sau parametri", precizează Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj,Contractul a făcut parte din proiectul major de investiţii "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţele Cluj şi Sălaj - Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare în zona Cluj-Sălaj", cofinanţat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 196,9 milioane de euro, atras şi derulat de CASSA.Următorul proiect de avergură al Companiei de Apă Someş va fi implementat, cel mai probabil, din 2017, când societatea intenţionează să introducă apă potabilă în toate localităţile din judeţele Cluj şi Sălaj cu peste 50 de locuitori şi în care nu există încă alimentare cu apă şi să realizeze reţea de canalizare şi staţii de epurare în localităţile cu peste 2.000 de oameni. Sursa de apă potabilă ar urma să fie cea care alimentează acum municipiul Cluj Napoca, respectiv staţia de tratare Gilău, care preia apă din Tarniţa. Valoarea proiectului este estimată la aproape 300 de milioane de euro, documentaţia fiind depusă pentru finanţare din fonduri europene. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/zalau/trei-statii-epurare-modernizate-45-milioane-lei-1_56151477f5eaafab2c67cc3f/index.html

Pseudodezbaterea publica a lui Boc. Proiectul de asfaltare a malului Somesului nu poate fi schimbatDezbaterea publica de astazi, desfasurata in Sala de Sticla a Primariei, cu privire la problema asfaltarii malului Somesului, a fost una de fatada. Odata aprobat, proiectul nu mai poate suferi modificari. Primarul Emil Boc le promite celor prezenti o discutie suplimentara cu privire la acest aspect. Dincolo de consilierii locali, la dezbatere au participat si cetateni ingrijorati de problema asfaltarii, precum si reprezentanti ai societatii civile, ai Asociatiei Centrul pentru Mediul Construit si altii. In cadrul dezbaterii au avut loc mai mult de 12 interventii, dintre care doar cele a arhitectului sef, a Mirelei Marincean, sef de serviciu la Directia Tehnica, si a arhitectului Adrian Borda s-au aratat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

http://adevarul.ro/locale/zalau/trei-statii-epurare-modernizate-45-milioane-lei-1_56151477f5eaafab2c67cc3f/index.html

http://adevarul.ro/locale/zalau/trei-statii-epurare-modernizate-45-milioane-lei-1_56151477f5eaafab2c67cc3f/index.html

09.10.2015

favorabile proiectului. Boc anunta ca daca proiectele europene nu sunt incheiate pana in vara anului viitor, Primaria trebuie sa returneze banii. Dupa primele zece minute de prezentare a planului de asfaltare a malului, primarul Boc a anuntat inceperea dezbaterii. Nu inainte de a reformula principala miza a proiectului, aceea de a fluidiza traficul. “Concluzionez, acest proiect ne este cerut de ceea ce ne obliga Clujul pentru a putea fluidiza traficul, realizand un compromis rezonabil, de a pastra pe de o parte ceea ce avem, cat mai mult cu putinta: spatiul verde si zona din dreapta Somesului. Dar, pe de alta parte, si de a incerca sa supravietuim din punctul de vedere al circulatiei in acest oras. Ceea ce mi-au spus specialistii, si eu n-am cum sa-i contrazic, e ca ne trebuie sensuri unice pe zona centrala, ca ne trebuie o linie dedicata pentru tramvai, asa cum ne trebuie o linie dedicata pentru transportul in comun pe Motilor. Si aici, pe Motilor, e a treia etapa de implementare a proiectului. Acestea sunt solutiile propuse de specialisti, eu nu pot sa le spun nu cand le-am cerut solutii pentru descongestionarea traficului”, a declarat Boc. Tot in termeni de supravietuire discuta si arhitectul Adrian Borda, cel care a coordonat realizarea noului PUG, despre banda de transport.“Din punctul nostru de vedere, indiferent de pozitia noastra fata de prioritatile traficului, transport public, trafic lent, trafic cu masini personale. Indiferent de ponderile acestor moduri de deplasare, un oras de natura Clujului trebuie sa aiba niste artere principale care sa lege parti ale orasului. Din punctul acesta de vedere cu malul Somesului, este vital pentru supravietuirea in conditii mai bune a centrului. Pe de alta parte, exista o seama de alte criterii care implica revalorizarea unor parti centrale ale orasului si asa mai departe care fac ca acest culoare sa fie vital pentru oras. Convingerea mea este ca acest culoar trebuie sa existe”, explica Borda. In cadrul discursului sau, Adrian Borda a ridicat si problema promenadei despre care a spus ca nu se poate realiza in paralel cu proiectul de asfaltare. Prin urmare, exista posibilitatea realizarii ei, dar nu si o promisiune in acest sens. Daca specialistii recomanda, primarul asa ar face, dar nu si cetateniiDupa discursurile Mirelei Marincean si al lui Borda , interventiile au venit, in special, din partea cetatenilor ingrijorati. Mihai Gotiu, jurnalist si scriitor, s-a prezentat inainte de toate ca cetatean preocupat de problema asfaltarii malului. “Vreau sa ma opresc asupra

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

09.10.2015

a doua probleme. Una legata de organizarea de astfel de dezbateri mai des inainte de a se lua astfel de decizii, iar a doua legata de modul in care a pornit acest proiect si in care chiar dumneavoastra ati spus, domnule primar, in aceasta prezentare, ca s-au cerut solutii pentru fluidizarea traficului, pentru descongestionarea traficului, pentru supravietuire. Intrebarea pe care mi-am pus-o, si o pun, este daca ceea ce ati cerut este ceea ce vor si clujenii. Pentru ca, din pacate, de vreo 50 de ani, se stie ca in orasele mari problema traficului nu se va rezolva nicicum largind benzile de circulatie pentru masini. El a existat in continuare”, a spus acesta. Raspunsul primarului Boc arata ca nimic nu garanteaza materializarea promenadei, dar ca nu este exclusa din discutii.“Eu am inteles, si vreau sa ma corecteze colegii mei daca n-am inteles bine, dar cred ca interventia domnului Borda a fost clarificatoare in acest sens. Realizarea acestui compromis cu banda de circulatie suplimentara in vederea in vedere fluidizarii traficului, nu exclude promenada pe malul Somesului care, inteleg ca din motive care tin de o buna realizare a proiectului, nu se poate realiza concomitent cu largirea benzii de circulatie, ci, ulterior trebuie facut proiectul astfel incat sa arate conform specialistilor ", completeaza Boc. Mai mult, consilierul local, Claudia Anastase, considera ca termenul de promenada e prea mult spus pentru spatiul care va ramane dupa terminarea lucrarilor. “Daca vrem sa vorbim de promenada, mi se pare prea generoasa formula pentru bucata aceea care ramane. Cred ca tot impreuna trebuie sa gandim cele doua proiecte, pentru ca altfel cel de al doilea proiect va suna ca o reparatie, poate, trista a ce ne-a mai ramas din ceea ce avem astazi”, este de parere Anastase.Multe intrebari, putine raspunsuriIn cadrul celorlate interventii, Emil Boc a fost asaltat de o serie de intrebari care s-au tot repetat pe parcursul celor trei ore de dezbatere. “Ce facem? Ne adaptam constant la crestere? Pentru ca Clujul, in strategie, mai ales, este un pol de crestere. Un pol de crestere regionala. Atunci, este clar ca, in timp, Clujul se va dezvolta. Ce incercam sa facem? Sa luam din toate trotuarele din Cluj inca 15 centimetri pentru ca vor fi din ce in ce mai multe masini? Sau sa gasim solutii sustenabile pentru un alt tip de organizare a orasului?”, a interogat Alexandru Bucus.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

09.10.2015

Cel mai puternic atac a venit din partea lui Serban Tiganas, Presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania. “Comunicarea despre problemele primariei, despre problemele orasului, despre coordonarea dintre strategii este absolut deficitara. Spre exemplu, nimeni dintre noi n-a putut sa consulte, chiar daca avem profesii care au legatura cu aceste probleme, n-a putut sa consulte sectiunea pe care o propuneti dumneavoastra pe malul Somesului si, iata, si domnul primar, in loc sa discute pe un desen tehnic, complet, cotat si coordonat, am discutat pe fotografii, pe imagini”, a observat Tiganas. Alte acuze care i s-au adus proiectului si, implicit primarului Emil Boc, tin de proasta comunicare, de modificarea proiectului, de orientarea inspre fluidizarea traficului, nu spre calmarea acestuia. A fost ridicata si problema pistelor de biciclete despre care Mihai Racu, membru al Asociatiei Centrul pentru Mediul Construit, afirma ca nu exista piste de biciclete in sensul adevarat al cuvantului. “Multumesc pentru sansa dezbaterii, desi nu mi se pare o dezbatere. E un fel de aparare a Primariei. Pista de biciclete din parc, nu e o pista. E o alee cu bancute. Pistele de pe trotuare nu sunt piste, sunt trotuare, ziceati ca proiectul a fost facut de specialisti. Cine sunt acesti specialisti? Studiile de trafic care se fac, si care e si situatia studiului de la Cluj, sunt niste studii clasice, nu sunt studii competitive, orientate catre utilizator”, a adaugat Mihai Racu.Proiectul nu poate fi modificatDezbaterea publica de astazi a fost tinuta de ochii lumii. Observatia lui Mihai Racu legata de modul de desfasurare a dezbaterii, a fost completata de cea a directorului executiv al Clubului de Cicloturism, Radu Mititean. Si acesta din urma considera inutila dezbaterea in contextul in care primarul Emil Boc afirma ca demersul pentru proiect a fost aprobat in Consiliul Local dupa o serie de dezbateri si ca nu poate fi modificat. Mai mult, spune Mititean, o dezbatere publica trebuie anuntata si pe site-ul Primariei. De altfel, participantii la dezbatere au venit cu argumente pertinente, insa primarul Emil Boc a venit cu un proiect care e deja pe un drum fara intoarcere, dupa cum spune chiar el. “Mi-as fi dorit ca aceste observatii ale dumneavoastra si ale celor de specialitate sa fi fost spuse la momentul potrivit, inainte de adoptarea acestor proiecte, care au ajuns pe un drum aproape fara intoarcere din perspectiva implementarii proiectului”, a declarat acesta. Principala frica a primarului este ca banii investiti in aceste proiecte vor trebui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

09.10.2015

returnati. E o teama nemarturisita, dar accentuata de repetarea aceleasi informatii conform careia, daca proiectul nu este incheiat pana in vara anului viitor, Primaria va trebui sa returneze o suma de 11-12 milioane de euro. “Toate aceste proceduri au fost respectate, cu dezbaterea publicului, inclusiv cu sedinta publica a consiliului local si, odata trecute aceste proceduri, pe baza lor s-au facut proiectele europene prin care s-au adus milioane de euro la Cluj si care, daca nu se finalizeaza, trebuie sa dam toti banii europeni inapoi. Odata plecat pe un drum, va rog sa intelegeti, din perspectiva autoritatii publice, noi suntem responsabili de modul in care cheltuim acesti bani publici. De aceea am oprit lucrarile. In sensul ca daca putem imbunatati ceva la ce exista sunt total de acord si dispus. Dar pana in 1 iunie 2016 trebuie sa inchidem toate proiectele europene inclusiv acesta cu banda suplimentara sau cu ceea ce decidem ca poate fi imbunatatit. Daca nu, primaria trebuie sa returneze toti, si subliniez, toti banii din proiectul asta. Deci, vreo 11 -12 milioane de euro. V-as ruga sa stiti acest lucru si sa ne intelegem cum stam din punct de vedere institutional”, a adaugat primarul Boc. La sfarsitul dezbaterii, solutia gasita de Emil Boc a fost aceea de a planifica o discutie suplimentara cu cei alaturi de care a pornit proiectul. Concluziile acestei discutii urmeaza sa fie facute publice. /Ziar de Cluj, http://www.ziardecluj.ro/pseudodezbaterea-publica-lui-boc-proiectul-de-asfaltare-malului-somesului-nu-poate-fi-schimbat

Betonarea Someşului, dezbătută public. Un arhitect l-a făcut mat pe primar. La ce concluzie s-a ajunsÎn jur de 50 de persoane s-au adunat miercuri după-amiază în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca pentru a dezbate proiectul care prevede crearea unei noi benzi de circulație pe malul râului Someş. Primarul Emil Boc, alături de aparatul din primărie, arhitecți, consilieri locali, reprezentanți ai societății civile şi jurnalişti s-au strâns miercuri să discute despre viabilitatea betonării Someşului. În sală s-au expus planşele, iar edilul a încercat din start să îi liniştească pe cetățeni, spunând că spațiul verde nu va fi distrus.Boc la planşă: trebuie să facem un compromis rezonabil

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

http://www.ziardecluj.ro/pseudodezbaterea-publica-lui-boc-proiectul-de-asfaltare-malului-somesului-nu-poate-fi-schimbat

http://www.ziardecluj.ro/pseudodezbaterea-publica-lui-boc-proiectul-de-asfaltare-malului-somesului-nu-poate-fi-schimbat

09.10.2015

"Trebuie să facem un compromis rezonabil între păstrarea spaţiului verde şi supravieţuirea noastră din punctul de vedere al traficului", a spus Boc. El a subliniat că vor rămâne între 1,8 şi 3 metri de spațiu verde. În ceea ce priveşte banda suplimentară, primarul a afirmat din nou că ea este cerută de studiile de trafic. "Este un studiu de trafic din 2005-2007, în care Splaiul Independenţei a fost considerat drept arteră de categoria a doua, ce leagă centrul de zonele de locuit. Străzile de categoria a doua trebuie să aibă două benzi pe sens", a întărit Mirela Mărincean, şeful Serviciului Siguranța Circulației din Primăria Cluj-Napoca. Totodată, Boc a explicat cum se va circula pe arteră. Astfel, va exista o bandă dedicată exclusiv tramvaielor, despărțită cu o bordură de alte două benzi pentru maşini - cea existentă şi cea pe care doreşte Primăria să o construiască pe malul Someşului. Ar urma să se circule cu sens unic spre centru, traficul spre cartierele Mănăştur şi Grigorescu urmând să se desfăşoare, tot pe sens unic, pe strada Dragalina, de dincolo de Someş."Specialiştii ne-au recomandat să facem sensuri unice în oraş. În etapa următoare vom avea sens unic şi pe Moţilor", a precizat edilul.Boc a vrut să fie convingător, dar a sfârşit prin a fi convinsÎn cadrul întâlnirii au cerut să ia cuvântul 11 reprezentanți ai societății civile, primul dintre ei fiind activistul ecologist Mihai Goțiu, care a susținut că dezvoltarea zonei respective nu a avut în centrul său Someşul, ci traficul rutier. "Ar trebui ca maşina să fie pe ultimul loc în ceea ce priveşte preocuparea zonei respectivă, după pieton, bicicletă şi mijloace de transport în comun. Acolo ar fi trebuit să fie gândite o promenadă şi o pistă de biciclete", a spus el, dând exemple din alte mari oraşe ale Europei. Punctul său de vedere legat de maşini a fost susținut şi de un alt activist, Alexandru Boguş, care prin intervenția sa a stârnit aplauzele publicului. Boguş a dat exemplul oraşului Tilburg, unde, atunci când s-a redus o bandă a unei străzi, cetățenii au fost atât de frustrați încât au decis să circule cu mijloace de transport alternative. El a adus şi argumentul ecologist că, în loc să încurajeze vegetația, Clujul încurajează poluarea prin crearea unei noi benzi de circulație rutieră. Poate cea mai de efect poziție a fost cea a preşedintelui Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaş, care a subliniat două lucruri: mai întâi că proiectul este o eroare deoarece nu a avut în centrul său pietonul, peisagistica şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

09.10.2015

Someşul, iar apoi că nu a existat o comunicare între administrația locală şi specialişti pe această temă. Acesta, la fel ca mulți alții, a observat că municipalitatea nu este interesată de părerea cetățenilor atunci când ia decizii importante pentru comunitate. În acest punct al discursului său a fost atacat de Emil Boc, care a atras atenția că firma sa, Dico şi Țigănaş, a proiectat Sala Polivalentă şi că încă de atunci avea toate informațiile pe masă; arhitectul a replicat, spunând un lucru extrem de interesant şi anume că planşa de atunci nu corespunde celei de acum.Discursul lui Țigănaş a cântărit greu. După ce şi un alt arhitect cunoscut, Szabolcs Guttman, a subliniat că ar fi bine ca proiectul să nu se mai realizeze în forma prezentată, Boc a promis că va avea o nouă discuție cu reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Primarul a părut decis să renunțe la ideea betonării Someşului şi vrea să afle dacă există posibilitatea de modificare a proiectului fără ca municipalitatea clujeană să piardă fonduri europene în cadrul programului de reabilitare a tramei stradale. Boc a subliniat că Splaiul Independenței, care are 1,2 kilometri, are o pondere importantă în proiectul de modernizare a tramei stradale şi că, prin renunțarea la el, municipalitatea ar putea pierde o sumă importantă, estimată la 11-12 milioane de euro, susține primarul. Chiar şi aşa, reprezentanții societății civile nu s-au lăsat convinşi. Ei cred că Primăria nu va opri proiectul şi sunt pregătiți să organizeze proteste.Betonarea Someşului, subiect sensibilSubiectul benzii de circulație suplimentare de pe Splaiul Independeței a fost lansat discret, într-o emisiune radio şi în alta de televiziune la care a luat parte primarul. Acesta nu a dat niciun fel de detalii despre costurile pe care le implică proiectul, mulțumindu-se să afirme că lucrările fac parte din modernizarea tramei stradale, de-a lungul liniei de tramvai, proiect realizat pe fonduri europene. Primul care a reacționat a fost Istvan Szakats, preşedintele Fundației AltArt, care a şi lansat o petiție. S-au alăturat mai multe organizații nonguvernamentale, iar Șerban Țigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecților din România, i-a trimis o scrisoare deschisă primarului, în care îi cerea oprirea lucrărilor. În plus, câteva zeci de clujeni au format luni un lanț uman pe Splaiul Independenței şi au militat pentru salvarea spațiului verde de pe malul Someşului. Conform unui studiu prezentat în septembrie de omul de afaceri Iosit Pop, preşedintele Consiliului Civic Local,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

09.10.2015

dintre cele 232 de proiecte de acte normative adoptate în perioada februarie - august 2015, au fost supuse consultării publice doar şase (13,9%), în baza legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, însă - atenție - 0 (zero) din inițiativa municipalității. Un singur act normativ a fost modificat în urma acestor dezbateri. /Ziar de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/betonarea-somesului-dezbatuta-public-un-arhitect-l-a-facut-mat-pe-primar-la-ce-concluzie-s-a-ajuns--141689.html /Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/lucrarile-de-pe-splaiul-independentei-ar-putea-continua-clujenii-raman-nemultumiti-care-este-rolul-nostru-in-aceste-conditii/

Hidroelectrica vrea sa vanda 31 de microhidrocentrale, inclusiv din MaramuresHidroelectrica vinde 31 de microhidrocentrale cu un discount de 20%, acestea avand o putere instalata cumulata de 25,7 MW, se arata intr-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES de companie.“Hidroelectrica scoate la vanzare, in cadrul licitatiilor deschise cu strigare din perioada 23-26 noiembrie 2015, 31 de MHC-uri, cu o putere totala instalata de 25,7 MW si o energie de proiect de 77,79 GWh, la cel mai mic pret, in conformitate cu aprobarea Adunarii Creditorilor din data de 29 septembrie 2015.Daca la licitatiile organizate anterior cele 31 de microhidrocentrale erau oferite spre vanzare la suma de 83,2 milioane de lei, la licitatiile organizate in noiembrie, valoarea lor a scazut la aproximativ 70 de milioane de lei, deci cu o reducere de 13 milioane lei”, se arata in document.Activele supuse vanzarii sunt structurate in 22 pachete si sunt situate in 13 judete, respectiv Suceava, Brasov, Hunedoara, Neamt, Sibiu, Valcea, Maramures, Arad, Arges, Buzau, Timis, Vrancea si Bacau.Dosarele de prezentare aferente fiecarui pachet de active pot fi procurate de luni pana vineri, pana pe data de 13 noiembrie 2015, intre orele 9,00 si 15,00 de la sediul Hidroelectrica. In vederea participarii la licitatie, ofertantii vor depune documentele de participare in plicuri sigilate, pana la data limita de 13 noiembrie 2015, ora 15,00, deschiderea plicurilor urmand sa aiba loc in perioada 16-19 noiembrie 2015.Hidroelectrica deruleaza astfel o noua etapa a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

http://www.voceatransilvaniei.ro/lucrarile-de-pe-splaiul-independentei-ar-putea-continua-clujenii-raman-nemultumiti-care-este-rolul-nostru-in-aceste-conditii/



http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/betonarea-somesului-dezbatuta-public-un-arhitect-l-a-facut-mat-pe-primar-la-ce-concluzie-s-a-ajuns--141689.html



09.10.2015

procesului de vanzare de microhidrocentrale, inceput in luna iunie 2013, ca urmare a deciziei administratorului judiciar. Pana in prezent au fost vandute 28 de MHC-uri, la un pret de 79,6 milioane lei, aproximativ 18 milioane euro./ZiarMM,http://ziarmm.ro/hidroelectrica-vrea-sa-vanda-31-de-microhidrocentrale-inclusiv-din-maramures/

Arhitectul Șerban Țigănaș explică de ce NU trebuie lărgită strada de pe malul SomeșuluiArhitectul Șerban Țigănaş a explicat că strada Splaiul Independenței nu trebuie să fie lărgită, prin distrugerea malului Someşului. Țigănaş a spus că ideea este mai veche, din 2005, dar că atunci planurile prevedeau o altă evoluție a lucrurilor. ”Aici este, în primul rând, vorba despre coordonare, de a exista un sistem integrat de trafic în oraş, care e un sistem şi nu e vorba de o singură stradă, ci de cum funcționează toate împreună, coordonat. Sistemul acesta trebuie să ia în calcul mai multe elemente ca să fie echilibrat. Să nu meargă pe sistemul că toate străzile trebuie lărgite pentru că atunci eventual este mai bine. Falsă această chestiune.Legat de Someş există în Planul Urbanistic General şi în ideile mai vechi de dezvoltare o serie întreagă de ipoteze pentru a folosi culoarul Someşului ca pe un culoar de-a lungul căruia să poată fi tranzitat oraşul, atât cât el este accesibil pe maluri. Malurile Someşului au o anumită valoare şi pentru trafic, dar ceea ce a propus Planul Urbanistic General, care este acum în vigoare, presupune o serie de coordonări şi de lucrări şi mai ales pe intersecții, lărgirile de poduri şi alte elemente, astfel încât, cel puțin parțial, să existe un mal care să preia traficul într-un sens şi pe celălalt mal în celălalt sens, iar pe poduri să se poată schimba sensurile.Conceptul acesta a fost anulat de linia de tramvai, felul în care s-a realizat linia de tramvai. Linia de tramvai s-a modernizat de fapt, nu s-a realizat că nu şi-a schimbat traseul. S-a modernizat şi a rămas în acelaşi loc. Era o variantă ca linia de tramvai să capete o linie dedicată, o bandă verde şi alături de ea era unul din sensurile de mers rutier şi pe celălat mal un alt sens.Când s-a realizat linia de tramvai s-au făcut nişte compromisuri şi toată ideea asta nu a fost urmărită şi lucrurile s-au realizat parțial. S-a reparat linia de tramvai şi o parte din carosabil, iar proiectul de atunci mai prevedea ceea ce s-a început acum de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

http://ziarmm.ro/hidroelectrica-vrea-sa-vanda-31-de-microhidrocentrale-inclusiv-din-maramures/

http://ziarmm.ro/hidroelectrica-vrea-sa-vanda-31-de-microhidrocentrale-inclusiv-din-maramures/

09.10.2015

când au început protestele, o extindere ulterioară cu o bandă de circulație către Someş. Aceasta este o chestiune care nu este foarte fericită, mai ales că această extindere nu se poate face decât cu beton, cu ziduri de sprijin, cu anularea taluzului verde de pe malurile Someşului, care se doreşte acum a fi păstrată de cei mai mulți care au protestat”, a declarat Șerban Țigănaş.Arhitectul susține că problema traficului de pe strada Splaiul Independenței ar fi soluționată prin sistematizarea intersecției de la Opera Maghiară.”Cred că soluția trebuie văzută în ansamblu şi discutată în ansamblu, pentru că eu personal cred că în paralele cu parcul şi stadionul, pe zona aceea, nu este o cerință de trafic atât de mare care să reclame lărgirea căii de circulație. Problema mi se pare mie este acolo la intersecția cu Opera Maghiară, la modul în care s-a introdus stația de tramvai acolo, care blochează traficul. Dacă acolo se fuidizează traficul eu cred că pe malul Someşului, în zona aceea, nu mai trebuie lărgit deloc. Dar asta trebuie să spună specialiştii de trafic, care cunosc mai bine datele. Trebuie echilibrat sistemul de trafic şi acolo unde se pot salva zonele verzi şi pietonalele eu cred că acest lucru trebuie să se întâmple pentru că este foarte important, mai ales în zona Parcului şi a Someşului”, a încheiat Șerban Țigănaş.Primarul Emil Boc a suspendat lucrările începute pe malul Someşului, iar miercuri, 7 octombrie, de la ora 15.00, la Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca va fi organizată o dezbatere publică pe tema oportunității lărgirii străzii prin betonarea malului Someşului. /Stiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/politic/arhitectul-serban-tiganas-explica-de-ce-nu-trebuie-largita-strada-de-pe-malul-somesului

Lanţ uman, la Cluj, împotriva betonării malului Someşului. ”Vrem spaţiu verde amenajat frumos”Peste 100 de clujeni au format astăzi un lanț uman pe malul Someşului, unde Primăria s-a apucat să efectueze lucrări pentru extinderea străzii Spaliul Independenței, fără o consultare publică prealabilă.Lanțul uman s-a întins de la Podul Elisabeta înspre Cluj Arena. Organizatorii spun că asftel vor să arate că locuitorii oraşului vor o promenadă pietonala, nu un Someş şi mai sufocat de traficul auto. Participanții la protest au scris mesaje sau au desenat cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

http://www.stiridecluj.ro/politic/arhitectul-serban-tiganas-explica-de-ce-nu-trebuie-largita-strada-de-pe-malul-somesului

http://www.stiridecluj.ro/politic/arhitectul-serban-tiganas-explica-de-ce-nu-trebuie-largita-strada-de-pe-malul-somesului

09.10.2015

markere pe un sul de hârtie care a fost desfăşurat apoi de-a lungul malului Someşului. „Vrem spațiu verde amenajat frumos pe tot parcursul Someşului în Cluj”, „Nu oraş de beton” sau “Copaci, căței, oameni, iarbă, flori copii! Nu asfalt”, au fost câteva din mesajele scrise de clujeni. Primăria Cluj a oprit vineri lucrările de pe malul Someşului, după ce opinia publică s-a sesizat cu privire la faptul că a dispărut scena urbană şi au început defrişările şi după ce preşedintele Ordinului Arhitecților din România a transmis primarului o scrisoare deschisă prin care solicita stoparea acestora. Mai mult, o dezbatere privind lucrările de extindere a străzii Splaiul Independenței va avea loc miercuri la Primărie. Între timp a apărut şi o petiție, purtând titul Someşul în pericol, care poate fi semnată de clujeni care cuprinde câteva solicitări către primarul Emil Boc."Noi, semnatarii acestei petiții ne exprimăm dezacordul față de:- distrugerea malului înierbat al Someşului şi tăierea copacilor prin proiectul de extindere a Splaiului Independenței cu încă o bandă de circulație auto- modul netransparent în care acesta este derulat şi- declarațiile lacunare ale administrației pe marginea acestui subiect.Prin urmare solicităm:1. Întreruperea imediată a lucrărilor de extindere a carosabilului şi gândirea unor soluții de amenajare care să pună în valoare contextul existent şi să contribuie la creşterea calităților ambientale ale zonei.2. Proiectul să fie făcut public şi dezbătut într-un mod transparent, zona fiind una de interes major pentru întregul oraş", se arată în petiție. /City News, http://citynews.ro/eveniment/foto-lant-uman-impotriva-betonarii-malului-somesului-vrem-spatiu-verde-amenajat-frumos /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/protest-lantul-de-aparare-a-somesului-galerie-foto--141632.html /EClujeanul, http://eclujeanul.ro/2015/10/05/protest-anemic-cu-150-de-reprezentanti-ai-societatii-civile-impotriva-distrugerii-malului-somesului-pentru-crearea-unei-noi-benzi-de-circulatie-pe-splaiul-independentei-foto/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

http://eclujeanul.ro/2015/10/05/protest-anemic-cu-150-de-reprezentanti-ai-societatii-civile-impotriva-distrugerii-malului-somesului-pentru-crearea-unei-noi-benzi-de-circulatie-pe-splaiul-independentei-foto/



http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/protest-lantul-de-aparare-a-somesului-galerie-foto--141632.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/protest-lantul-de-aparare-a-somesului-galerie-foto--141632.html

http://citynews.ro/eveniment/foto-lant-uman-impotriva-betonarii-malului-somesului-vrem-spatiu-verde-amenajat-frumos

http://citynews.ro/eveniment/foto-lant-uman-impotriva-betonarii-malului-somesului-vrem-spatiu-verde-amenajat-frumos

http://facem.de-clic.ro/somesul_in_pericol

http://citynews.ro/eveniment/presedintele-ordinului-arhitectilor-cere-primariei-cluj-oprirea-lucrarilor-de-pe-malul

09.10.2015

/Ziar de Cluj, http://www.ziardecluj.ro/spirit-civic-la-cluj-50-de-participanti-si-30-de-minute-de-protest-pe-malul-somesului-vezi-ce-mesaje-i-au-transmis-primarului-emil-boc /Actual de Cluj, http://actualdecluj.ro/cea-mai-lunga-petitie-150-de-metri-in-desene-si-cuvinte-pentru-verde-pe-malul-somesului/ /Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/protest-la-cluj-pe-malul-somesului-copaci-nu-asfalt-foto-si-video/ /Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/48666-ploaia-i-a-tinut-in-casa-protest-timid-fata-de-betonarea-somesului---foto#sthash.FzquvZE1.dpbs

Gabriela Tulbure, speaker la ”Conferința internațională privind implementarea Directivei Nitrați din România”Zilele trecute, la Hotelul Intercontinental din Bucureşti a avut loc ”Conferința internațională privind implementarea Directivei Nitrați din România”, sesiune de comunicări la care a fost invitată, în calitate de speaker, şi Gabriela Tulbure, primarul oraşului Seini, Maramureş. La deschiderea oficială au fost prezenți Grațiela Leocadia Gavrilescu, reprezentant al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Kulsum Ahmed, practice manager ECA – Environment & Natural Resurces – GP (Global Practice), Bilal H. Rahill – Director ECA – Environment & Natural Resurces – GP (Global Practice), Elisabetta Capanneli – Director de țară – Banca Mondială, România, Nicolae POPA, Director General Adjunct Fizice şi Plăți Directe Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale şi Nicolae Pandea, preşedintele Asociației comunelor din România, filiala Călăraşi. Moderatorul conferinței a fost profesorul Vladimir Rojanschi, de la Universitatea Ecologică Bucureşti.Conferința s-a desfăşurat pe parcursul a două sesiuni de comunicare. După prezentarea ”intervențiilor viitoare ale Băncii Mondiale privind reducerea poluării cu nutrienți” - speaker Cesar Niculescu, Taks Team Leader INCPC, tot în prima sesiune a venit rândul prezentării susținută de Gabriela Tulbure, primar al oraşului Seini, județul Maramureş, care a vorbit despre ”Construirea instalației pilot pentru producerea biogazului. Rezultate şi impact asupra mediului”. Au urmat, apoi, prezentări ale ”sistemului integrat de colectare şi management al gunoaielor de grajd”

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

http://www.doza24.ro/en/politic/6536-gabriela-tulbure,-speaker-la-%E2%80%9Dconferin%C8%9Ba-interna%C8%9Bional%C4%83-privind-implementarea-directivei-nitra%C8%9Bi-din-rom%C3%A2nia%E2%80%9D.html


http://www.monitorulcj.ro/actualitate/48666-ploaia-i-a-tinut-in-casa-protest-timid-fata-de-betonarea-somesului---foto#sthash.FzquvZE1.dpbs

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/48666-ploaia-i-a-tinut-in-casa-protest-timid-fata-de-betonarea-somesului---foto#sthash.FzquvZE1.dpbs

http://www.voceatransilvaniei.ro/protest-la-cluj-pe-malul-somesului-copaci-nu-asfalt-foto-si-video/

http://www.voceatransilvaniei.ro/protest-la-cluj-pe-malul-somesului-copaci-nu-asfalt-foto-si-video/

http://actualdecluj.ro/cea-mai-lunga-petitie-150-de-metri-in-desene-si-cuvinte-pentru-verde-pe-malul-somesului/

http://actualdecluj.ro/cea-mai-lunga-petitie-150-de-metri-in-desene-si-cuvinte-pentru-verde-pe-malul-somesului/

http://www.ziardecluj.ro/spirit-civic-la-cluj-50-de-participanti-si-30-de-minute-de-protest-pe-malul-somesului-vezi-ce-mesaje-i-au-transmis-primarului-emil-boc



09.10.2015

în localitatea Prejmer, județul Braşov şi în localitatea Balta Albă din județul Bacău, precum şi intevenții ale proiectului ”Controlul integrat al poluării cu nutrienți” în comuna Târguşoru Vechi, județul Prahova şi în comuna Grația din județul Teleorman. Sesiunea a doua s-a referit la ”întărirea capacității instituționale a ANAR prin achiziționarea de echipamente specifice de monitorizare a calității apei”, prezentarea fiind realizată de Constanța Moldovan, de la Administrația Națională Apele Române (ANAR), la ”plantarea de perdele forestiere” (Primăria Galicea Mare), precum şi la ”Realizarea centrului de instruire în domeniul ”Directivei Nitrați” la Voina, județul Argeş. /Doza 24, http://www.doza24.ro/en/politic/6536-gabriela-tulbure,-speaker-la-%E2%80%9Dconferin%C8%9Ba-interna%C8%9Bional%C4%83-privind-implementarea-directivei-nitra%C8%9Bi-din-rom%C3%A2nia%E2%80%9D.html

Boc a cedat. A oprit lucrările pe malul Someşului şi organizează dezbatere publicăReprezentanții primăriei au transmis un comunicat în care anunță că Emil Boc a cerut, în urma reacției arhitecților şi reprezentanților societății civile, oprirea lucrărilor de pe malul Someşului. Luând în considerare demersurile publice ale specialiştilor în urbanism şi ale unor reprezentanți ai societății civile cu privire la proiectul de reabilitare a tramei stradale, pe tronsonul de pe strada Splaiul Independenței, de-a lungul râului Someş, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc a dispus oprirea fazei de lucrări (pregătirea amplasamentului) pâna la obținerea unor concluzii în baza unei dezbateri publice pe acest proiect. Miercuri, 7 octombrie, ora 15.00 în Sala de Sticlă a Primăriei municipiului Cluj-Napoca va avea loc o dezbatere publică privind implementarea proiectului mai sus amintit. Proiectul de reabilitare a străzii aprobat spre implementare a fost realizat de specialişti în circulație şi construcții de drumuri şi au parcurs toate etapele de avizare şi aprobare. Cu toate acestea, pentru o mai bună aprofundare a soluțiilor tehnice propuse, primarul Emil Boc a decis discutatea publică a proiectului şi eventuala modificare a acestuia în baza concluziilor dezbaterii publice la care speram să participe persoane specializate în urbanism, toți reprezentanții interesați ai societății civile şi clujenii care doresc să aloce timp participând la luarea deciziilor în comunitate", susțin reprezentanții

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67




09.10.2015

Primăriei, în comunicat. Subiectul benzii de circulație suplimentare de pe Splaiul Independeței a fost lansat discret, într-o emisiune radio şi într-alta TV la care a luat parte primarul Emil Boc, în a doua parte a lunii septembrie. Acesta nu a dat niciun fel de detalii despre costurile pe care le implică proiectul, mulțumindu-se să afirme că lucrările fac parte din modernizarea tramei stradale, de-a lungul liniei de tramvai, proiect realizat pe fonduri europene. Diferit&Kiat este asocierea care ar urma să pună în operă acest proiect, despre care nimeni nu auzise nicio vorbă până de curând. Realizarea benzii suplimentare şi întărirea malului Someşului au fost interpretate ca lucrări în cadrul tramei stradale, deşi teoretic era normal să existe o licitație separată pentru acest proiect. „Se discută de multe luni acest lucru. Noi am luat o propunere a specialiştilor, ca pe Splaiul Independeței să se lărgească strada cu o bandă", a spus vineri Emil Boc, la postul de radio Realitatea FM Cluj. Proiectul pare „fluid", ca să îi spunem aşa: întrebat acum vreo două săptămâni, primarul spunea că betonul va merge până în „buza" Someşului, banda urmând să se continue cu un trotuar; vineri, Boc şi-a nuanțat poziția - nu a mai pomenit nimic despre trotuar şi a spus că va rămâne spațiu şi pentru verdeață.„Mai rămâne un spațiu între 1,5 şi 3 metri, unde se vor putea planta arbori, sălcii sau alți arbuşti, vedem ce ne recomandă specialiştii. O parte dintre copacii existenți vor fi tăiați. Proiectul presupune lucrări complicate, un zid de sprijin, devierea utilităților. Suntem acum în ultima etapă de obținere a avizelor", a afirmat edilul şef.Nicio dezbatere publică nu a existat în ceea ce priveşte banda de pe Someş. Aşa că ne-am întors la un studiu despre care nu s-a vorbit aproape deloc, prezentat în septembrie de omul de afaceri Iosit Pop, preşedintele Consiliului Civic Local. Studiul a fost întocmit pe baza unui chestionar alcătuit de Coaliția 52, aplicabil atât administrației locale, cât şi centrale. Iată ce spune studiul referitor la municipalitatea condusă de Emil Boc: dintre cele 232 de proiecte de acte normative adoptate în perioada februarie - august 2015, au fost supuse consultării publice doar 6 (13,9%!!!), în baza Legii52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, însă - atenție - 0 (zero) din inițiativa municipalității. Un singur act normativ a fost modificat în urma acestor dezbateri.L-am întrebat pe Iosif Pop despre proiectul de betonare a Someşului, iar acesta a arătat că, în 2005-2006, Hidroelectrica a obținut bani de la guvernul României pentru a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

09.10.2015

amenaja Someşul. „Inginerul şef adjunct al Hidroelectrica ne-a întrebat atunci, inclusiv pe noi, cei de la Consiliul Civic Local, dacă nu avem idei legate de Someş. Era un prilej bun de a gândi zone de promenadă, acces, cafenele. Am pus o dezbatere pe această temă pe agenda primarului, care era tot Emil Boc, dar nu l-a interesat. Au ratat şansa din neglijență. Acum vin cu alt şantier care va fi un dezastru pentru clujeni", a spus Pop, pentru ZIUA de CLUJ. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/boc-a-cedat-a-oprit-lucrarile-pe-malul-somesului-si-organizeaza-dezbatere-publica--141580.html/Actual de Cluj, http://actualdecluj.ro/scrisori-si-petitii-pe-mal-de-somes-stimate-domnule-primar-opriti-masacrul-verde/ /Monitroul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/48628-dupa-ce-a-fost-pus-la-punct-de-arhitecti-boc-opreste-lucrarile-de-pe-malul-somesului-si-organizeaza-o-dezbatere#sthash.UfDJTxrU.dpbs

Teme de mediuPREMIERA IN TURISM - Doua statii de epurare biologice cu stuf vor fi inaugurate in doua sate din MaramuresIn cadrul proiectului "Dezvoltarea unor tehnici ecologice pentru agroturismul din Romania" vor fi inaugurate joi, 15 octombrie 2015, doua statii de epurare biologice (cu pat de stuf) in localitatile Vadu Izei si Mara. Proiectul este realizat cu fonduri Norway Grants alocate de catre Guvernul Norvegiei prin Innovation Norway, organizatie norvegiana care, prin programul Green Industry Innovation Romania, a pus la dispozitie fonduri pentru realizarea mai multor obiective privind ecologia in agroturismul din Romania. Sistemul norvegian de management a apelor reziduale ce foloseste filtre cu pat de stuf va fi unic in Romania, fiind dezvoltat cu sprijinul NIBIO (Norwegian Institute of Bioeconomy Researh).Promotorul proiectului Dezvoltarea unor tehnici ecologice pentru agroturismul din Romania este Fundatia Heifer Project pentru Romania avand ca parteneri NIBIO (Norwegian Institute of Bioeconomy Researh) si Fundatia OVR “Agro-Tur-Art”, Vadu Izei - Maramures.Conform unui comunicat de presa remis redactiei Emaramures, proiectul propune ecologizarea agroturismului pe diferite nivele de interventie. Se urmareste construirea a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/48628-dupa-ce-a-fost-pus-la-punct-de-arhitecti-boc-opreste-lucrarile-de-pe-malul-somesului-si-organizeaza-o-dezbatere#sthash.UfDJTxrU.dpbs



http://actualdecluj.ro/scrisori-si-petitii-pe-mal-de-somes-stimate-domnule-primar-opriti-masacrul-verde/

http://actualdecluj.ro/scrisori-si-petitii-pe-mal-de-somes-stimate-domnule-primar-opriti-masacrul-verde/

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/boc-a-cedat-a-oprit-lucrarile-pe-malul-somesului-si-organizeaza-dezbatere-publica--141580.html



09.10.2015

doua sisteme pentru tratarea biologica a apelor reziduale, prin filtre biologice (cu pat de stuf) pentru facilitati agroturistice si gospodarii invecinate, ecologizarea sistemului de gestionare a deseurilor pentru gospodarii agricole, prin construirea de modele practice de colectare selectiva si compostare a deseurilor biodegradabile: construirea a 50 de ladite pentru compost organic, prevenirea contaminarii panzei freatice prin construirea a zece platforme de depozitare a gunoiului de grajd si crearea si distribuirea in zonele turistice rurale, a ghidului celor mai bune practici de ecologizare a sistemelor de tratare a apelor reziduale, a compostului organic, a sistemelor de stocare a gunoiului de grajd.Statiile de epurare cu stuf care vor fi inaugurate in localitatile Vadu Izei si Mara au ca principali beneficiari pensiunile „Casa Borlean” (Vadu Iezei) si „Pintea Haiducul” (Mara). Pentru ambele locatii s-a avut in vedere un numar de 30 de persoane per locatie si un volum maxim de ape uzate zilnic de 4,68 mc per locatie. Aceste cifre corespund volumului de ape uzate generat de cinci sau sase gospodarii, respectiv 30 de persoane pe sau 5 mc/zi, in conformitate cu standardele norvegiene.„Poluarea reprezinta una dintre cele mai mari provocari de mediu din tara. Particularizand, sistemul de management al apelor reziduale din Romania, in special in zonele rurale, se caracterizeaza prin protectia insuficienta a resurselor de apa. Un procent foarte mic al populatiei rurale este conectat la sistemele de canalizare si epurare a apelor uzate menajere. De asemenea, platformele impermeabile pentru gunoiul de grajd sunt rare”, a declarat Ovidiu Spinu, director Heifer Romania.Conform aceleiasi surse, volumul apelor reziduale evacuate in ultimii ani a fost de peste 4.000 milioane m3/ an, din care aproape 65% trebuie sa fie tratate. Din volumul total de ape reziduale care trebuie purificate, aproximativ 21% sunt suficient tratate, in timp ce restul de 79% al apelor reziduale in totalitate netratate sau insuficient tratate au fost evacuate in receptorii naturali. Acest lucru se datoreaza in principal lipsei facilitatilor de tratare sau insuficienta lor din intreaga tara. „Aceasta problema este abordata prin proiectul “Dezvoltarea unor tehnici ecologice pentru agroturismul din Romania”. Punerea in aplicare a unor astfel de sisteme va preveni contaminarea panzei freatice si poate duce la utilizarea mai eficienta a gunoiului ca ingrasamant. Consider ca este o initiativa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

09.10.2015

extrem de importanta pentru dezvoltarea durabila in Romania si imi doresc sa fim un exemplu de bune practici in acest sens”, a adaugat Ovidiu Spanu.Unul dintre cele mai eficiente sisteme de tratare naturala pentru indepartarea materiilor organice, a nutrientilor si a bacteriilor si altor agenti patogeni il reprezinta paturile de filtrare/cu zone umede. Eficienta acestor sisteme in indepartarea principalilor poluanti este relativ ridicata, 90% CBO, >50% N, >90% P si >99% bacterii. In Norvegia, sistemele cu flux orizontal de ape uzate sub suprafata patului sunt utilizate in mod obisnuit, astfel ca zonele umede sunt clasificate in Norvegia ca zone umede construite cu flux subteran orizontal (HSFCW).Sistemul norvegian de management a apelor reziduale folosind filtre cu pat de stuf va fi unic in Romania, fiind dezvoltat cu sprijinul NIBIO ( Norwegian Institute of Bioeconomy Researh).Pe termen scurt se va realiza imbunatatirea sistemului de management al apelor reziduale si gestionarea deseurilor domestice in zona tinta iar pe termen lung se va urmari imbunatatirea sistemului de management al apelor reziduale si gestionarea deseurilor domestice in alte zone turistice rurale din Romania. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/118886/PREMIERA-IN-TURISM-Doua-statii-de-epurare-biologice-cu-stuf-vor-fi-inaugurate-in-doua-sate-din-Maramures-

Criza gunoaielor. „Transferul pe buzunarul cetăţeanului a eşecului CMID nu trebuia votat fără o recuperare de la cei vinovaţi"Consiliul Civic Local organizează în această lună o dezbatere publică pe tema crizei gunoaielor din municipiu şi din judeţ.Reprezentanţii societăţii civile reuniţi în Consiliul Civic Local(CCL) nu sunt de acord ca cetăţenii să plătească mai mult pentru colectarea deşeurilor menajere şi cer tragerea la răspundere a celor vinovaţi pentru întârzierea finalizării Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) din Feleacu.„În măsura în care eşecul investiţiei în Centrul de Management Integrat al Deşeurilor aparţine Consiliului Judeţean şi executivului acestuia, transferul pe buzunarul cetăţeanului a acestui eşec nu trebuia votat fără o recuperare de la cei vinovaţi", se arată într-un comunicat al CCLConsiliul Civic Local se declară nemulţumit şi de faptul că decizia luată de Consilul Local Cluj-Napoca în 15 iulie de majorare a tarifelor pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

http://www.emaramures.ro/stiri/118886/PREMIERA-IN-TURISM-Doua-statii-de-epurare-biologice-cu-stuf-vor-fi-inaugurate-in-doua-sate-din-Maramures-



09.10.2015

ridicarea gunoiului, nu a fost precedată de o dezbatere publică.„ Hotărârea Consiliului Local de suportare a costurilor de către cetăţenii Clujului şi de către companiile comerciale a efectelor majorării tarifelor la companiile de salubritate - cu 19% respectiv de 3,3 ori în cazul firmelor - reprezintă un act normativ care în temeiul Legii nr. 52/2003 se supune necondiţionat dezbaterii publice", mai afirmă membrii Consiliului Civic Local.Creşterea preţului pentru colectarea gunoiului menajer a fost luată de primărie la cererea firmelor de salubritate, care şi-au motivat cererea prin creşterea costurilor de transport a deşeurilor, care au fost duse o perioadă la Alba Iulia, iar din 15 iulie la Oradea.Primarul Emil Boc a anunţat că în aceste zile funcţionarii primăriei lucrează la stabilirea noului preţ de ridicare a deşeurilor, care ar urma să scadă, preţ ce va fi anunţat până în data de 15 octombrie, de când depozitarea gunoaielor se va face pe rampa temporară amenajată de regia primăriei clujene, RADP.În opinia celor din Consiliul Civic Local, alternativa găsită de primărie pentru stocarea deşeurilor nu respectă exigenţele europene în domeniu: „...alternativa anunţată de Primăria Cluj-Napoca pentru amenajarea unei platforme de stocare pentru maxim 2 ani nu rezolvă cerinţele europene de procesare şi recuperare a deşeurilor menajere şi nu asigură suportul tehnologic pentru recuperarea costurilor de colectare şi transport."Consiliul Civic Local invită populaţia Clujului să participe activ la dezbaterea pe tema crizei gunoaielor ce urmează să se desfăşoare în data de 15 octombrie, între orele 11 şi 13, în sala de şedinţe de la Consiliul Judeţean Cluj.CCL a mai organizat o dezbatere publică la primăria Cluj-Napoca în data de 14 august 2015 pe tema Regulamentului de Salubritate în municipiu, dar unde s-a discutat şi despre criza apărută în procesul de stocare a resturilor menajere.Consiliul Civic Local invită Consiliul Judeţean Cluj să participe la organizarea dezbaterii publice, să invite toate primăriile din judeţ şi instituţiile publice implicate în acest proiect şi să faciliteze accesul cetăţenilor la această dezbatere. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/criza-gunoaielor-transferul-pe-buzunarul-cetateanului-a-esecului-cmid-nu-trebuia-votat-fara-o-recuperare-de-la-cei-vinovati--141663.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/criza-gunoaielor-transferul-pe-buzunarul-cetateanului-a-esecului-cmid-nu-trebuia-votat-fara-o-recuperare-de-la-cei-vinovati--141663.html



09.10.2015

ECO – Directia Silvica Maramures face inventarul puietilor din pepinierele judetului. Peste 2.000.000 de arbori vor ajunge la primavara in paduri La fiecare inceput de septembrie, la Directia Silvica Maramures se face numaratoarea. Se iau la rand toate pepinierele ocoalelor silvice care apartin statului si se numara puietii disponibili pentru impadurire. „In prima luna a fiecarui an de toamna, in septembrie, se face, la nivelul Directiei Silvice Maramures, inventarul tuturor puietilor existenti in pepiniere. In anul 2015 s-au inventariat un total de 6.500.000 de puieti. Din acestia, ne pregatim pentru campania de impadurire a anului viitor. S-au extras peste 2.100.000 de puieti ce sunt apti de plantat din punct de vedere etnic si calitativ. Din acesti puieti 413.000 sunt puieti apti de plantat de brad, 1.400.000 sunt puieti de molid, 83.000 sunt puieti de paltin, 134.000 sunt de cvercinee si aici vorbim de stejar pedunculat, 20.000 in zona de campie, Ulmeni, Somcuta, vorbim de gorun, 46.000 in zona de deal, Sighet, Baia Sprie si vorbim de stejar rosu, puiet folosit pentru zonele unde exista vanat, in cele 10 fonduri de vanatoare ale Directiei Silvice”, a declarat Mihai Lesan, purtatorul de cuvant al Directiei Silvice Maramures. In ciuda faptului ca primii arbori vor ajunge in paduri abia anul viitor, angajatii Directiei Silvice fac inventarul si incep pregatirile pentru aceasta actiune cu aproape o jumatate de an inainte. „Suntem in primele faze de pregatire tehnica a ceea ce inseamna campania. In perioada imediat urmatoare se va face un calcul privitor la suprafetele pe care vom interveni cu impaduriri in anul 2016, urmand ca pana la finalul anului sa analizam acesti puieti impreuna cu suprafetele care vor fi regenerate, iar excedentul, care in mod sigur se va obtine, de puieti, pe specii, sa fie valorificati in exteriorul Directiei Silvice Maramuresm la ocoalele silvice private, la beneficiari persoane fizice si juridice proprietare de padure, care au nevoie de acesti puieti”, a mai spus Lesan. Primii puieti vor fi plantati in sudul judetului, in zona Codru Chioar la jumatatea lunii februarie, in functie de cum se va topi stratul de zapada, urmand ca pana la finele lunii mai sa se ajunga si in zonele de munte din Maramuresul Istoric. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/118718/ECO-Directia-Silvica-Maramures-face-inventarul-puietilor-din-pepinierele-judetului-Peste-2-000-000-de-arbori-vor-ajunge-la-primavara-in-paduri-VIDEO-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

http://www.emaramures.ro/stiri/118718/ECO-Directia-Silvica-Maramures-face-inventarul-puietilor-din-pepinierele-judetului-Peste-2-000-000-de-arbori-vor-ajunge-la-primavara-in-paduri-VIDEO-



09.10.2015

EXPLICAŢIE - De ce e cod roşu de tăieri ilegale de păduri în MaramureşIn mod oficial, autorităţile au instituit cod roşu pentru suprafeţele forestiere din 27 de judeţe din România. În premieră, Ministerul Mediului, împreună cu organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature au realizat o hartă cu zonele de risc pentru tăierile ilegale de păduri.Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat pentru Gândul că harta de risc va avea un rol important în combaterea acestui fenomen care a dus la defrişări masive. Aproximativ 8,8 milioane de metri cubi de lemn dispar anual din pădurile României în urma tăierilor ilegale, potrivit ministrului Gavrilescu, scrie gandul.info. Potrivit sursei citate, 27 de judeţe sunt încadrate în zona de risc, din care 21 în zona de cod roşu, care semnalează cel mai mare pericol, şi şase în zona de cod galben. În aceste zone sunt cele mai multe păduri neadministrate sau slab supravegheate, unde de la o zi la alta dispar copaci prin tăieri ilegale.Maramureşul, locul şase naţional la tăieri ilegale. Experţii de la Ministerul Mediului, împreună cu cei de la World Wide Fund for Nature, au stabilit că în judeţele Dâmboviţa, Argeş, Olt, Mehedinţi, Bacău şi Maramureş există cel mai mare risc de defrişări neautorizate. În primele cinci cazuri, vorbim despre procente extrem de mari din suprafaţa forestieră a judeţului. Astfel, în Dâmboviţa, procentul este de 72%, Argeş de 67%, Olt 55%, Mehedinţi 54% şi Bacău 53%. Maramureşul vine pe locul al şaselea, cu 36%. „(Harta de risc privind tăierile ilegale) ne ajută pe toţi, în momentul în care ştim exact zona unde s-a tăiat ilegal, unde s-a defrişat ilegal, de exemplu, ştim exact şi unde trebuie să împădurim. Şi nu numai pentru terenurile degradate, dar şi pentru terenurile de unde s-a tăiat”, a declarat ministrul Mediului pentru gandul.info, adăugând că activitatea de control a personalului silvic va avea fi orientată în funcţie de zonele de risc. „Este un sistem de prioritizare transparentă a controalelor pe care şi-l propune autoritatea competenta pe principiul - trebuie acţionat cu prioritate acolo unde sunt riscurile cele mai mari”, a declarat Radu Vlad, coordonator Programe Forestiere în cadrul WWF, pentru stirileprotv.ro.Zonele unde se taie ilegal în Maramureş

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

09.10.2015

Radu Vlad a declarat pentru InfoMM.ro că „pentru a identifica zonele de risc, s-au utilizat mai multe criterii de bază”. „Primul a fost volumul de lemn exploatat ilegal în fiecare judeţ. Al doilea criteriu care a stat la baza întocmirii hărţii a fost suprafaţa de fond forestier neadministrat. Aici ne referim în special la fonduri private, întrucât toate pădurile statului sunt în prezent administrate. Un al treilea criteriu a fost numărul de sancţiuni aplicate de ocol agenţilor economici, în timp ce al patrulea a fost numărul de sancţiuni aplicate personalului silvic”, a explicat Vlad. Specialistul din cadrul organizaţiei a precizat că „normalitatea ar trebui să constituie respectarea legii”. „Se vede că suprafeţele unde avem tăieri ilegale sunt cantonate în Munţii Maramureşului, Ţibleşului, zona Săpânţa şi zona Târgu Lăpuş. Noi credem, pentru că lucrăm la această hartă de foarte mulţi ani, că reflectă realitatea”, a mai arătat Radu Vlad. Odată ce harta a fost realizată, e nevoie de soluţii. „E nevoie de un efort integrat, cu prioritate autorităţi responsabile, mediu politic, administratori silvici, societatea civilă pentru a reduce tăierile ilegale. Avem aceste zone de risc, le cunoaştem acum, există Radarul Pădurii. E nevoie de implicarea tuturor pentru a stopa acest flagel”, a mai precizat specialistul. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/explicatie-de-ce-e-cod-rosu-de-taieri-ilegale-de-paduri-in-maramures

Consilierii judeteni au aprobat fazarea lucrarilor la depozitul ecologicConsilierii judeteni au aprobat in sedinta de miercuri, 30 septembrie, fazarea lucrarilor la proiectul sistemului de management integrat al deseurilorPractic, acest lucru inseamna prelungirea termenului de finalizare pana in luna mai 2016, dat fiind faptul ca termenul initial, 30 decembrie, nu putea fi atins.“In cursul saptamanii trecute, Autoritatea de Management ne-a asumat expres asumarea acestei propuneri de fazare, prin hotarare. Cu cat vom faza mai putin, cu atat se va diminua mai putin viitorul proiect. Asta a fost una din recomandarile facute de catre Autoritatea de Mangement, sa incercam sa transferam cat mai putin, sa avem cat mai putine lucrari executate, sa absorbim cat mai mult in acest an.Acum, Doamne fereste de conditii imprevizibile, de alte conditii decat cele normale cu conditii de iarna normala, dar cred ca ne putem incadra in toate aceste termene. Cam 20% reprezinta procentul de fazat pentru anul viitor”, a spus

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

http://www.infomm.ro/ro/detalii/explicatie-de-ce-e-cod-rosu-de-taieri-ilegale-de-paduri-in-maramures

http://www.infomm.ro/ro/detalii/explicatie-de-ce-e-cod-rosu-de-taieri-ilegale-de-paduri-in-maramures

09.10.2015

presedintele Zamfir Ciceu. /ZiarMM, http://ziarmm.ro/consilierii-judeteni-au-aprobat-fazarea-lucrarilor-la-depozitul-ecologic/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme ABAVicele Mărășoiu, vizită de lucru la LeordeniJoi, 8 octombrie, vicepreşedintele CJ Argeş, Dorin Mărăşoiu, împreună cu conducerea Serviciului de Gospodărire a Apelor Argeş, a efectuat o vizită de lucru la Leordeni, în satul Baloteasca, pentru a stabili detaliile privind stabilizarea pragului de fund al pârâului Budişteanca. Realizarea acestei lucrări este una destul de importantă pentru cetățenii din satul Baloteasca, fiind practic „puntea de legătură” a acestora cu restul comunei Leordeni. Exista pericolul ca locuitorii din Baloteasca să rămână izolați de restul comunei, pentru că se bloca traversarea pârâului Budişteanca. Lucrarea se face de către SGA Argeş, cu sprijinul Primăriei Leordeni, şi astfel se asigură cetățenilor din Baloteasca accesul la rețeaua de drumuri comunale şi județene care traversează comuna Leordeni.Chiar dacă beneficiarul este comuna Leordeni, noi, cei din conducerea Consiliului Județean, suntem datori să veghem la corecta şi buna execuție a lucrării. Nu este nici prima şi nici ultima dată când verificăm sau ținem sub observație astfel de investiții, extrem de importante, care vizează comunitățile din județul nostru. Grija pentru cetățean şi felul în care se cheltuie banii publici vor reprezenta întotdeauna priorități ale Consiliului Județean. /Observator de Arges, http://www.observatordearges.ro/vicele-marasoiu-vizita-de-lucru-la-leordeni.html

20 de elevi de la Şcoala Gimnazială din Lereşti în vizită la barajul RâuşorDe Ziua Mondială a Educației, reprezentanții Administrației Baziale de Apă Argeş-Vedea s-au întors în mijlocul elevilor, pentru o nouă lecție de cunoaştere şi protecție a mediului. În cadrul campaniei “Să păstrăm apele curate”, dar şi cu ocazia Zilei Mondiale a Râurilor, sărbătorită la 27 septembrie, 20 de elevi de la Școala Gimnazială nr. 1 Lereşti au fost invitați să viziteze barajul şi lacul de acumulare Râuşor. Copiii au aflat astfel,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

http://www.observatordearges.ro/vicele-marasoiu-vizita-de-lucru-la-leordeni.html

http://ziarmm.ro/consilierii-judeteni-au-aprobat-fazarea-lucrarilor-la-depozitul-ecologic/

http://ziarmm.ro/consilierii-judeteni-au-aprobat-fazarea-lucrarilor-la-depozitul-ecologic/

09.10.2015

foarte multe informații despre această construcție hidrotehnică, despre rolul pe care îl are în alimentarea cu apă, producerea de energie electrică, protecție împotriva inundațiilor, când şi cum a fost construit, cum este exploatat. Cei care i-au purtat în această călătorie de cunoaştere au fost chiar gospodarii de ape care se ocupă de întreținerea barajului şi exploatarea echipamentelor acestuia. Copiii i-au urmărit apoi pe chimiştii ABAAV cum au realizat analiza unei probe de apă prelevată din lacul de acumulare Râuşor, pe care au comparat-o apoi, cu o probă de apă poluată. Au aflat astfel că apele de munte, care nu se află în vecinătatea aglomerarilor urbane, sau a altor surse de poluare, se încadrează în clase de calitate superioare. În acest mod mesajul protejării apei, râurilor, lacurilor, mediului înconjurător au fost transmise şi copiii din localitatea Lereşti, care de altfel, s-au dovedit a fi bine informați şi pregătiți de către cadrele didactice ale şcolii. Atât elevii cât şi cadrele didactice au primit diplome şi materiale informative care să le fie de ajutor în procesul instructiv-educativ. /Ziarul din Muscel, http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/20-de-elevi-de-la-%C5%9Fcoala-gimnazial%C4%83-din-lere%C5%9Fti-%C3%AEn-vizit%C4%83-la-barajul-r%C3%A2u%C5%9For

Ziua Mondială a Educaţiei, sărbătorită de ABAAVCopiii au vizitat barajul şi lacul de acumulare RîuşorDe Ziua Mondială a Educației, reprezentanții Administrației Baziale de Apă Argeş - Vedea s-au întors în mijlocul elevilor, pentru o nouă lecție de cunoaştere şi protecție a mediului. În cadrul campaniei „Să păstrăm apele curate“, dar şi cu ocazia Zilei Mondiale a Rîurilor, sărbătorită la 27 septembrie, 20 de elevi de la Școala Gimnazială Nr. 1 Lereşti au fost invitați să viziteze barajul şi lacul de acumulare Rîuşor. Copiii au aflat astfel foarte multe informații despre această construcție hidrotehnică, despre rolul pe care îl are în alimentarea cu apă, producerea de energie electrică, protecție împotriva inundațiilor, cînd şi cum a fost construit, cum este exploatat. Cei care i-au purtat în această călătorie de cunoaştere au fost chiar gospodarii de ape care se ocupă de întreținerea barajului şi exploatarea echipamentelor acestuia. Copiii i-au urmărit apoi pe chimiştii ABAAV cum au realizat analiza unei probe de apă prelevată din lacul de acumulare Rîuşor, pe care au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/20-de-elevi-de-la-%C5%9Fcoala-gimnazial%C4%83-din-lere%C5%9Fti-%C3%AEn-vizit%C4%83-la-barajul-r%C3%A2u%C5%9For



09.10.2015

comparat-o apoi, cu o probă de apă poluată. Au aflat astfel că apele de munte, ca-re nu se află în vecinătatea aglomerărilor urbane sau a altor surse de poluare, se încadrează în clase de calitate superioare. În acest mod, mesajul protejării apei, rîurilor, lacurilor, mediului înconjurător au fost transmise şi copiilor din Lereşti, care, de altfel, s-au dovedit a fi bine informați şi pregătiți de către cadrele didactice ale şcolii. Atît elevii, cît şi cadrele didactice au primit diplome şi materiale informative care să le fie de ajutor în procesul instructiv-educativ. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71948&Itemid=375/Muscel-Arges.ro, http://www.muscel-arges.ro/stiri/ziua-mondiala-a-educatiei-a-fost-sarbatorita-si-de-administratia-baziala-de-apa-arges-vedea

O lecţie predată la barajul Râuşor/Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/o-lectie-predata-la-barajul-rausor/

Peste 700 de salariati argeşeni lăsati fară bani în pragul ierniiSalariatii Administratiei Bazinale Argeş Vedea s-au trezit, în luna septembrie, cu salariile diminuate. Administratia Natională Apele Române a luat această măsură după un control al Curtii de Conturi care a găsit un prejudiciu semnificativ. Astfel, şefii Apelor Române nu au avut altă viziune mangerială, decât să taie salariile angajatilor care nu au participat la prejudiciul creat de institutie. De această măsură abuzivă, în Argeş, sunt afectati peste 700 de angajati. Reducerea este una semnificativă, 200 de lei, la un salariu care oricum nu era prea mare şi s-a aplicat cu luna septembrie, urmând să continue şi în viitor. Liderul de sindicat, George Epure, a declarat pentru Institutiilestatului.ro: “ Oprirea vine în cel mai prost moment. Au început şcolile, oamenii n-au bani de lemne. Angajatii noştri locuiesc, foarte multi, la tară, şi lucrează pe barajele de la munte. Pentru ei, 200 de lei reprezintă o sumă importantă. Am fost şi la ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, care de trei săptămâni ne tot promite că ne ajută, şi atât. Săptămâna aceasta vom merge din nou la Bucureşti să încercăm să convingem conducerea Apele Române să găsească altă solutie, nu tăierea salariilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

http://www.ziarulargesul.ro/o-lectie-predata-la-barajul-rausor/

http://www.muscel-arges.ro/stiri/ziua-mondiala-a-educatiei-a-fost-sarbatorita-si-de-administratia-baziala-de-apa-arges-vedea

http://www.muscel-arges.ro/stiri/ziua-mondiala-a-educatiei-a-fost-sarbatorita-si-de-administratia-baziala-de-apa-arges-vedea

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71948&Itemid=375


09.10.2015

angajatilor nevinovati.” /Institutiile statului.ro, http://www.institutiilestatului.ro/shownews.cfm?id=4903&hid=769C3BCE651CE5FEAA01CE3B75986420

Angajaţii de la Ape primesc salariile diminuate!Peste 1.000 de angajați ai Administrației Bazinale de Apă Argeş - Vedea au primit în luna septembrie salariile micşorate de la 100 la 300 de lei, în funcție de vechime. Măsura a fost luată de Administrația Națională Apele Române, după un control al Curții de Conturi, care a găsit un prejudiciu semnificativ. Liderul de sindicat de la ABAAV, George Epure, susține că micşorarea salarială s-a făcut ca urmare a interpretării ambigue a legii, fiind vorba de drepturi salariale negociate prin contractul colectiv de muncă. „Este vorba de un spor de fidelitate în funcție de vechime, de pînă la 15% din salariu, salarii de pensionare de 2-3 luni pe perioada pînă primesc pensia cei care au depus dosarele de pensionare şi nişte prime de Ziua Apelor, de 200 lei. Procesul este pe rol la Tribunalul Bucureşti, fiind contestată decizia de suspendare unilaterală a contractului de muncă. ANAR are un mecanism de autofinanțare, iar banii sînt primiți de la beneficiari. Noi sperăm la o reglementare care să clarifice aceste ambiguități care au dus la interpretarea legii. S-au făcut demersuri şi la autoritățile județene şi aşteptăm să avem un director general la nivel de ANAR, fiindcă situația asta este în toată țara, nu numai la Argeş - Vedea“, ne-a declarat George Epure. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71913&Itemid=1

MINISTRUL MEDIULUI VREA SĂ DEBLOCHEZE LUCRĂRILE ÎN ZONA BEREJELOR GOLEȘTI-OGREZENIDirecția Apelor Argeş-Vedea pare că stă pe un butoi de pulbere. După venirea în Piteşti a ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, a fost zgândărat subiectul proiectului de reabilitare „Amenajarea râului Argeş pe sectorul Baraj Goleşti – Baraj Ogrezeni în vederea stabilizării albiei pe județele Argeş, Dâmbovița şi Giurgiu”. Acest proiect se află în stand-by de aproape doi ani şi nimeni nu ştie de ce nu a fost demarat,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/130-articole/34270-ministrul-mediului-vrea-sa-deblocheze-lucrarile-in-zona-berejelor-golesti-ogrezeni




http://www.institutiilestatului.ro/shownews.cfm?id=4903&hid=769C3BCE651CE5FEAA01CE3B75986420

http://www.institutiilestatului.ro/shownews.cfm?id=4903&hid=769C3BCE651CE5FEAA01CE3B75986420

09.10.2015

până acum, în condițiile în care banii au fost alocați. Cu toate acestea, specialiştii în domeniu susțin că lucrarea este extrem de necesară şi nu mai suportă amânare. ”Contractul va fi anulat, dacă se constată nereguli” Licitația pentru proiectul de amenajare a râului Argeş în sectorul barajelor Goleşti-Ogrezeni s-a desfăşurat în anul 2013. Cu toate acestea, de la momentul adjudecării şi până acum, nu s-a mai întâmplat nimic cu acest proiect. Și asta pentru că, din câte se aude, cam toți cei care s-au perindat pe la conducerea Direcției Apelor Arge-Vedea în ultimii doi ani, s-au ferit să semneze pentru începerea lucrărilor. Care ar fi motivul? Pe surse am aflat că ar fi ceva inadvertențe legate de documentația depusă la comisia tehnică, iar acest lucru pare să fi fost deja confirmat de ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu care, în cadrul vizitei realizată săptămâna trecută la Piteşti a afirmat că, dacă se va descoperi că nu a fost respectată legea achizițiilor publice, atunci contractul încheiat cu firma câştigătoare va fi anulat iar licitația va fi reluată. Una peste alta, ministrul a promis că după data de 15 octombrie, un corp de control va ajunge la Direcția apelor Argeş-Vedea şi va efectua verificări minuțioase legate de acest proiect care stă la naftalină de doi ani, din nu se ştie ce motive. Ce spune directorul interimar de la Ape... “Lucrarea de investiție ,,Amenajarea râului Argeş pe sectorul baraj Goleşti- baraj Ogrezeni în vederea stabilizării albiei, județele Argeş, Dâmbovița şi Giurgiu” a fost atribuită, prin licitație publică, ofertele fiind deschise în data 30 octombrie 2012. În urma licitației, contractul în valoare 75.576.874, 45 lei fără TVA a fost atribuit asocierii SC VALAH CONSTRUCT GRUP SRL – SC ALPHA DESIGN BUILD GROUP SRL- SC STAR TRADING IMPEX SRL. La momentul actual, contractul încheiat în noiembrie 2013 este în derulare, aşteptându-se completarea documentației tehnice de către prestator, în conformitate cu prevederile contractuale şi solicitările ABAAV. Cât priveşte controlul, ceea ce a declarat doamna ministru este tot ce ştim. Atunci când va veni, vom pune la dispoziția echipei ministeriale toată documentația şi corespondența purtată cu contractantul, referitoare la această lucrare de investiție. Consider că au fost respectate toate procedurile şi regulamentele interne, legislația în vigoare şi prevederile contractuale“ a declarat Tatiana Diaconu, director tehnic RAPM – ABA Argeş – Vedea. /Obiectiv argesean,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

09.10.2015


Ziua Mondială a Educației sărbătorită și de Administrația Bazială de Apă Argeș-VedeaDe Ziua Mondială a Educației, reprezentanții Administrației Baziale de Apă Argeş-Vedea s-au întors în mijlocul elevilor, pentru o nouă lecție de cunoştere şi protecție a mediului. În cadrul campaniei “Să păstrăm apele curate”, dar şi cu ocazia Zilei Mondiale a Râurilor, sărbătorită la 27 septembrie, 20 de elevi de la Școala Gimnazială nr. 1 Lereşti au fost invitați să viziteze barajul şi lacul de acumulare Râuşor. Copiii au aflat astfel, foarte multe informații despre această construcție hidrotehnică, despre rolul pe care îl are în alimentarea cu apă, producerea de energie electrică, protecție împotriva inundațiilor, când şi cum a fost construit, cum este exploatat. Cei care i-au purtat în această călătorie de cunoaştere au fost chiar gospodarii de ape care se ocupă de întrețienere barajului şi exploatarea echipamentelor acestuia. Copiii i-au urmărit apoi pe chimiştii ABAAV cum au realizat analiza unei probe de apă prelevată din lacul de acumulare Râuşor, pe care au comparat-o apoi, cu o probă de apă poluată. Au aflat astfel că apele de munte, care nu se află în vecinătatea aglomerarilor urbane, sau a altor surse de poluare, se încadrează în clase de calitate superioare. In acest mod mesajul protejării apei, râurilor, lacurilor, mediului înconjurător au fost transmise şi copiii din localitatea Lereşti, care de altfel, s-au dovedit a fi bine informați şi pregătiți de către cadrele didactice ale şcolii. Atât elevii cât şi cadrele didactice au primit diplome şi materiale informative care să le fie de ajutor în procesul instructiv-educativ. /Universul argesean, http://www.universulargesean.ro/eveniment/7840-ziua-mondiala-a-educatiei-sarbatorita-si-de-administratia-baziala-de-apa-arges-vedea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

http://www.universulargesean.ro/eveniment/7840-ziua-mondiala-a-educatiei-sarbatorita-si-de-administratia-baziala-de-apa-arges-vedea

http://www.universulargesean.ro/eveniment/7840-ziua-mondiala-a-educatiei-sarbatorita-si-de-administratia-baziala-de-apa-arges-vedea



09.10.2015

Teme de mediuO nouă alertă radioactivă, la CîmpulungUn incident similar celui petrecut, sîmbătă, 3 octombrie, la societatea ECOVALOR, din Valea Mare Pravăț, care se ocupă cu managementul deşeurilor, s-a înregistrat, miercuri seară, în jurul orei 22, în aceeaşi locație de pe platforma Holcim. La controlul unui alt transport de deşeuri sortate a fost semnalat, prin intermediul instalației speciale de monitorizare, un nivel anormal al indicatorului de radioactivitate. Reprezentanții ECOVALOR ne asigură că situația este sub control, iar angajații firmei, comunitatea locală şi mediul nu au fost puse în pericol în nici un moment. ECOVALOR suspendă transporturileContainerul în care se afla această încărcătură de deşeuri a fost trecut în zona de carantină, iar reprezentanții firmei au inițiat din nou procedurile de urgență. Ieri-dimineață, o nouă echipă de control formată din reprezentanți ai IPJ, ISU Argeş, Gărzii de Mediu, Direcției de Sănătate Publică - Laboratorul Igiena Radiațiilor Ionizante şi CNCAN a ajuns la societatea ECOVALOR pentru desigilarea containerului, măsurători, constatări şi investigații. Ca şi în cazul precedent, măsurătorile oficiale au demonstrat că, la o distanță de aproximativ un metru față de container, indicatorul de radioactivitate este acelaşi cu cel al fondului natural, neexistînd nici un pericol. Containerul urmează să fie preluat de o firmă autorizată de Consiliul Național de Control al Activității Nucleare, cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare. Dat fiind faptul că, în mai puțin de o săptămînă, au fost două alerte radioactive în zonă, firma ECOVALOR a luat decizia de a suspenda transporturile de la stația de sortare de la care provine containerul. Deşi am încercat să aflăm numele furnizorului care a adus de două ori alerta radioactivă la Cîmpulung, reprezentanții firmei ECOVALOR nu ne-au transmis această informație. Neoficial, se pare că este vorba de o firmă din Bucureşti, producătoare de medicamente şi echipamente medicale. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=72040&Itemid=374

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82



09.10.2015

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABADe ce mor peștii la Chețani? Ar fi trecut probabil fără comentarii un incident petrecut la Chețani, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la sfârşitul lunii septembrie, dacă nu am fi primit o sesizare din partea unui cititor, indignat de cele întâmplate. Despre ce este vorba? Duminică, pe la orele 8 dimineața, în dreptul satului Chețani, pe malul Mureşului, s-a întâmplat o „minune”: peşti, de la cei mici de o palmă, până la somn de 17 kilograme, după unii, chiar de 50 de kilograme după alții, ştiucă de 6 kg, mrene de 3 – 4 kg, se găseau la discreție pe uscat, mai ceva ca la supermarket. Oamenii, mulți săraci, printre ei şi de etnie romă, au cules „mana căzută din cer”, după cum ne-a scris cel care ne-a făcut sesizarea. Desigur, peştii n-au căzut din cer, au venit pe apă, plutind cu burta-n sus, ca urmare a unui accident ecologic, consideră cei care bănuiesc că vinovată de accidentul considerat „dezastru” ar fi Fabrica de Zahăr de la Luduş, Tereos. Garda de Mediu aşteaptă rezultatul analizelor. Încercând să aflăm ce s-a întâmplat, am sunat la Garda de Mediu Mureş. Comisarul Mate Janos ne-a spus că au primit o sesizare de la Chețani, adăugând că au fost „colegii la fața locului, s-au recoltat probe şi după ce vor avea buletinul de analiză, în funcție de rezultat se vor lua măsuri”.Amendă de… 40.000 de lei. Următoarea instituție la care am sunat a fost Administrația Bazinală de Apă Mureş, din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”. Purtătorul de cuvânt, Fokt Călin, foarte amabil şi comunicativ, m-a dirijat spre directorul instituției, ing. Nicolae Bărbieru, ca unul care este mai în măsură de a-mi da relații. Iată ce am aflat: „Este vorba de o deversare accidentală din lagună în râul Mureş prin deschiderea unei valve, de o persoană neautorizată, asta din punctul de vedere al Fabricii de Zahăr, din punctul nostru de vedere e mai puțin important cum a fost acționată valva, noi am impus securizarea zonei, să nu aibă acces acolo oricine”, a spus directorul, iar după o scurtă consultare cu colegii de birou, a precizat că „a fost amendată fabrica cu 40.000 de lei şi s-au trasat măsuri ferme pentru a securiza zona pentru a nu avea acces persoanele neautorizate”. Din discuția purtată am înțeles că

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

09.10.2015

fabrica nu are voie să facă deversări necontrolate. În perioada campaniei de prelucrare a sfeclei de zahăr se fac analize zilnice, se cere aprobare de la ABA Mureş pentru deversări controlate. „Aşa ceva nu s-a mai întâmplat. Apa tehnologică de la Fabrica de Zahăr a ajuns în Mureş. Biologii au luat probă de apă şi probă de peşti, în bidoane sterilizate, dar analizele pe care le-am făcut nu sunt gata, pentru că unele se fac repejor, altele durează, fiind de complexitate”, a mai spus directorul ABA. Încercând o explicație pentru moartea peştilor, s-a ajuns la concluzia că lipsa de oxigen e principala cauză. Apa cu nămol obturează bronhiile peştilor, se depune pe bronhii şi creează probleme de respirație, ducând la moarte, de aceea fabrica Tereos e considerată vinovată pentru moartea peştilor.Fabrica de Zahăr: „nu este din cauza noastră”. Și dacă toate privirile se-ndreaptă spre Fabrica de Zahăr, să vedem ce zic cei de la Tereos. Am format numărul fix al centralei, am ascultat 9 variante de taste pe care ar trebui să apăsăm, dar niciuna nu se referea la conducerea companiei, ori noi vroiam să vorbim cu directorul Tereos, ing. Adrian Luță. Am mers pe ultima opțiune, aceea de a aştepta ca operatoarea să preia apelul. Dacă la ABA se cântă „Mica Serenadă” de Mozart, la Tereos nu am recunoscut fragmentul, dar l-am ascultat de câteva ori, preț de peste 5 minute repriza. Și asta după ce amabila operatoare a spus: „o clipă, să văd dacă e în birou” (directorul). Am reluat apelul, iar şi iar, fără să mai răspundă altcineva decât robotul cu cele 9 variante de opțiune de tastare. Am schimbat telefonul, am reluat operațiunea, ni s-a explicat că nu se feresc să răspundă presei, doar că directorul „era cu un francez şi acum a plecat prin fabrică”. În cele din urmă, am obținut numărul de mobil al domnului director. Și am reuşit să vorbim. Bineînțeles, citise despre peştii morți în Punctul şi a început prin a-mi da de ştire că Fabrica nu e vinovată! „Eu atât pot să vă spun că (poluarea) nu este din cauza noastră. Nu este din cauza melasei. Oamenii nu ştiu ce-i aia melasă”, a spus ing. Adrian Luță. „Melasa e un lichid gros, conține zahăr, dar nu mai este rentabil să extragem, se vinde, nicidecum nu se aruncă. La fel, borhotul se dă la vite. N-are ce să fie pe branhiile peştilor, nu de la noi din fabrică”, a mai accentuat directorul. Totuşi, ați luat o amendă?, l-am întrebat. „Am luat”, a spus directorul Tereos. Nu am înțeles de ce, dacă fabrica nu e de vină… Să întreb de la Garda de Mediu de ce, mi-a sugerat directorul. I-am spus că

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

09.10.2015

vorbisem cu cei de la Mediu şi ei aşteaptă rezultatul analizelor înainte de a se pronunța. „Cei de la Mediu sunt mai înțelepți. Au mare dreptate”, a fost de părere Adrian Luță.Apoi am aflat că apa din fabricație ajunge în lagună, de unde se deversează după aprobare doar. „Nu deversăm de capul nostru, se fac analize în laboratoarele noastre, se cere aprobare de la ABA Mureş, apa asta e de anul trecut acolo”, a concluzionat directorul. Admite însă că putea să fie „o mică scurgere, accidentală, dar de hoți nu te poți apăra că sunt mereu înaintea ta cu un pas”. Cu toate astea, „nu-i din cauza noastră!”Ce spune primarul din Chețani? Primarul din Chețani, Cucerzan Marius, nu a văzut peştii morți, dar a auzit de ei, şi le-a dat recomandarea sătenilor să nu consume: „I-am avertizat să nu consume ca să nu fie probleme”. Apoi, primarul ne-a întrebat: „Vă dați seama ce poluare putea să fie dacă a murit şi somn de 50 de kile?” Dânsul consideră că amenda primită de Tereos este prea mică pentru paguba produsă. Și face repede un calcul: „La 17 lei kilul de crap, nici o tonă-două de peşte, şi câți au murit…! Nimeni nu dă socoteală, nimeni nu răspunde. Nu-i pe teritoriul nostru. De la calea ferată, cum ieşi de aici, aparține de Luduş. Sunați-mă mâine, la prânz să vă mai dau nişte detalii!”, a spus primarul Cucerzan. (Am sunat, dar nu a mai răspuns!)Părerea unui localnic . „Se spune, neoficial, că amenda pentru poluare ar fi între 30 şi 60 de mii de lei. Tot neoficial, fabrica (de zahăr) ar fi primit amendă de 40.000 de lei. Tot neoficial, se aude că braconierii ar fi fost de vină. Că ei au dat drumul la apă din laguna aceea (căci nu lucrează), ca să prindă şi să vândă peştii. Acum 13 – 15 ani era la modă să deverseze în apă melasa. Tot satul prindea peşti. De câțiva ani i-au oprit. Nu mai au voie să polueze apa, dar accidental se mai întâmplă. În 12 iunie a mai fost o plouare şi nu am aflat nimic. Fabrica, stația de epurare sau țăranii care au erbicidat şi au spălat în Mureş tractoarele! Au fost afectați mai mulți kilometri de râu, pe distanța Chețani – Ocna Mureş. Atunci au murit mai mulți peşti, a fost ceva mai toxic sau concentrația mai mare. Peste tot se braconează. Dacă e adevărată chestia cu laguna, atunci cei din Luduş sau Gheja trebuie să fi fost… În zona noastră, în Gheja se braconează cel mai mult. Sunt mulți săraci şi mulți romi. Dincolo de Mureş? Nu e nimic. Doar teren arabil. Nu avea ce să polueze de acolo. Cei din poză (peştii) erau morți de 4 – 5 ore. Multă lume n-a ştiut,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

09.10.2015

dar cei care au prins dimineața sigur au mâncat, că nu sunt toxici. Peştii au fost afectați de melasă sau de reziduuri de zahăr, asta e clar. Veneau la mal amețiți, în apa mică. Cei mai tari îşi revin, scapă, restul mor!”, a povestit, indignat, un localnic. Dânsul ne-a arătat o poză făcută anul trecut, precizând: „E ceva mizerie ce venea şi se depunea pe firele pescarilor. Culmea, era tot după perioada de recoltare a sfeclei. Că o fi de la fabrică, că o fi de la stația de epurare, nu ştiu. Dar a venit două zile. Peştii nu au fost afectați. Eu nu am fost acasă acum, din păcate. (Puteam) să mă uit personal la laguna aia, (ca) să văd dacă acolo e problema, urme trebuie să fie, e clar”.Ce spune băiatul de la AJVPS?„…dacă stați de vorbă cu orice pescar din sat, o să confirme că în fiecare an, în septembrie, vine melasa pe Mureş… Cantități mici, dar vine şi se prinde de fire. Seamănă cu vata de zahăr. Bucăți mici care vin pe apa. Melasa, an de an, vine de când mă ştiu! Sau ce o fi vata aia! Peşti morți, doar anul ăsta!”, a precizat un angajat de la AJVPS. Până la închiderea ediției nu am aflat rezultatul analizelor complexe, astfel că subiectul nu e încheiat!Comentarii pe pagina de socializare: Sabin Gherman – facebook: „E de dat mai departe, până s-or trezi şi „autoritățile” – iar dacă fabrica aia a deversat într-adevăr melasă, vreau s-o văd „călărită” de toți cei cărora le trimit lună de lună impozite şi taxe. Dacă nu, tovarăşii bugetari să găsească vinovatul şi să ni-l arate – şi de precizat: eu nu aduc acuze, ci transmit mai departe mesajele unor oameni; iar dacă cineva, instituție sau persoană, are de rectificat ceva vizavi de mesaj, are garantat aici dreptul la replică”.- Florin Lăcătuş: „…cât a fost Soda omora peşti cu amoniacul deversat noaptea, acuma Luduşul cu fabrica de zahăr, nu interesează pe nimeni, dar bani să le dăm cât de mulți, nişte nenorociți, o să vedeți că o să rămână aşa lumea, o să uite, cei de la fabrica de zahăr o sa le bage în buzunar ceva bani la cei de la Mediu, la fel făceau şi cei de la Soda, aşa merge treaba la noi, la români”.- Székely Annamária: „În caz ca interesează pe cineva: CBO5, o analiză de bază în aceste cazuri, durează 5 zile. Comisarii Gărzii de Mediu şi reprezentanții SGA Mureş au fost la fața locului şi vor lua măsurile ce se impun”.- Nelu Dogar: „Faptele trebuie să vină de la legiuitor. Trebuie să fie legi dure care să nu mai creeze tentații pentru şmecherii. Amintiți-vă incidentul cu deversarea de la Baia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

09.10.2015

Mare când Tisa a fost făcută praf. Ungurii ne-au pus să le plătim pagubele, pe bună dreptate. Dacă aveam o lege dură îşi permiteau ăia să deverseze aiurea? Fiindcă legea e aşa, România a plătit paguba ălora”.- Sanya: „Nici borhotul, nici melasul, dacă se lasă treptat, nu dintr-odată, nu are efect negativ asupra peştelui, nu e otrăvitor de loc, ba mai mult e o hrană de gradul I… E urât, că nu poți pescui de ea, se lipeşte pe cârlig, pe plumb, chiar şi pe plută, de fapt nici cum nu poți pescui când e melasa în apă… Ce are, însă, efect, sunt detergenții si acizii cu care se spală tancurile de la melasă… Dacă detergenții aceştia ajung în apă, pe kilometrii pot să producă o mică catastrofă ecologică… Nu mă refer doar la peşti morți (evident că sunt şi astea), ci la peşti fără solzi, de parcă erau curățați cu cuțit, eh e şocant…”- Filmare YouTube, 6 august 2015: „Mortalitatea piscicolă de pe râul Mureş, datorată lucrărilor care s-au efectuat la barajul de priză din Tîrgu Mureş, nu putea fi evitată, spun reprezentanții Serviciului de Gospodărire a Apelor, amendați de Garda de Mediu cu 3.000 de lei. Direcția Apelor Mureş a anunțat, vineri, că râul Mureş a fost puternic poluat de stația de epurare a municipiului Tîrgu Mureş, din cauza unor manevre greşit efectuate. În urma manevrei, în râu a fost deversată o cantitate însemnată de nămol din decantorul primar. Duminică însă, în zona Ogra, s-a înregistrat o nouă poluare a râului, de aceasta dată soldându-se cu moarte piscicolă. Apa, încărcată de nămol provenea de la noua stație de epurare a societății Aquaserv, unde angajații firmei constructoare au efectuat câteva teste. Cheltuielile privind modernizarea stației se ridică la peste 8 milioane de euro”.- Ovidiu Ion, 30 septembrie 2015: „Cineva să-şi facă datoria şi dacă are un peşte mort să-l ducă la DSV pentru care obține un act care să ateste intoxicarea ce a produs moartea peştilor şi să solicite un examen toxicologic!” /Punctul MS, http://www.punctul.ro/de-ce-mor-pestii-la-chetani-2/

ABA în grevă japonezăÎn semn de protest față de suspendarea unor drepturi salarizare angajații Administrație Bazinale de Apă (ABA) Mureş au mers vineri la serviciu cu banderole albe. Liderul Federației sindicatelor democratice ”Aquarom” din cadrul Administrației Naționale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

http://www.punctul.ro/de-ce-mor-pestii-la-chetani-2/

http://www.punctul.ro/de-ce-mor-pestii-la-chetani-2/

09.10.2015

”Apele Române”, Dorel Negrea a declarat că îşi desfăşoră activitatea în continuare, dar în cazul în care revendicările lor vor rămâne nesoluționate, ei vor trece la greva generală. „Ieri am fost eu personal la discuții cu conducerea forului nostru, Administrația Națională a Apelor Române, s-au rezolvat unele probleme, în mod sperăm favorabil. Noi continuăm cu această mică manifestare de solidaritate, practic, între noi salariații, o formă fără întreruperea activității, fără comunicate speciale în presă, e o formă de acțiune de protest a sindicatului de bază, nu a Federației Aquarom, deci a Sindicatului Liber Apele Române Mureş. Ne desfăşurăm activitatea în continuare, chiar am rugat colegii să ne desfăşurăm activitatea ca de obicei.”., a declarat Negrea citat de RTM. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/aba-in-greva-japoneza/

Angajaţii de la Ape sunt în grevă japonezăAngajații Administrației Bazinale de Apă Mureş au mers astăzi la serviciu cu banderole albe, în semn de protest față de măsurile luate în ultima perioadă de conducerea Administrației Naționale ”Apele Române”. În urma unui control al Curții de Conturi din 2012, care a constatat unele nereguli în instituție, s-a luat decizia suspendării unor drepturi salariale. Liderul Federației sindicatelor democratice ”Aquarom” din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române”, Dorel Negrea: „Ieri am fost eu personal la discuții cu conducerea forului nostru, Administrația Națională a Apelor Române, s-au rezolvat unele probleme, în mod sperăm favorabil. Noi continuăm cu această mică manifestare de solidaritate, practic, între noi salariații, o formă fără întreruperea activității, fără comunicate speciale în presă, e o formă de acțiune de protest a sindicatului de bază, nu a Federației Aquarom, deci a Sindicatului Liber Apele Române Mureş. Ne desfăşurăm activitatea în continuare, chiar am rugat colegii să ne desfăşurăm activitatea ca de obicei.”cÎn cazul în care revendicările nu le vor fi ascultate, sindicaliştii iau în calcul şi alte forme de protest, printre care şi o grevă generală. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/angajatii-de-la-ape-sunt-in-greva-japoneza.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

http://www.radiomures.ro/stiri/angajatii-de-la-ape-sunt-in-greva-japoneza.html

http://www.punctul.ro/aba-in-greva-japoneza/

09.10.2015

Teme similareStudiu sociologic referitor la oportunităţile de dezvoltare ale Văii MureşuluiADR Centru (Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru) împreună cu o firmă de specialitate, Mancom Centru SRL, elaborează “Studiul regional privind potențialul de dezvoltare socio-economică durabilă a văii râului Mureş – Regiunea Centru”. În cadrul studiului se vor realiza identificarea exactă a problemelor ecologice care afectează râul Mureş precum şi o analiză actualizată a situației socio-economice reprezintă bazele necesare în vederea utilizării potențialelor pe care le are unul dintre cele mai mari râuri din România şi din Regiunea Centru. Îmbunătățirea calități apei, asigurarea biodiversității râului Mureş şi a albiei acestuia, prezervarea şi extinderea zonelor naturale asigurând pe de altă parte o protecție sporită pentru localitățile aflate pe malurile râului împotriva inundațiilor sunt doar câteva dintre aspectele importante care urmează a fi analizate. Astfel, vor fi evidențiate soluțiile durabile la aceste probleme dar şi evaluarea atentă a potențialuluide dezvoltare a zonei străbătute de râul Mureş în Regiunea Centru. Studiul va contribui la identificarea oportunităților de dezvoltare a județelor şi localităților din zona străbătută de râul Mureş dar şi a mijloacelor devalorificare a acestora în contextul perioadei de programare 2014 – 2020. Studiul regional privind potențialul de dezvoltare socio-economică durabilă a văii râului Mureş – Regiunea Centru vizează județele Alba, Mureş şi Harghita – 3 din cele 6 județe ale Regiunii Centru. Identificarea problemelor comune precum şi a intereselor ce unesc autoritățile publice locale reprezintă de fapt o nouă provocare interjudețeană privind perspectivele de dezvoltare din Regiunea Centru. Acest mod de abordare se încadrează foarte bine în cerințele Uniunii Europene cu privire la finanțarea proiectelor integrate. În cadrul acestui studiu se elaborează o analiză sociologică pentru consultarea populației privind propunerile locuitorilor legate de râu pentru dezvoltarea localităților lor, investigarea percepțiilor locuitorilor despre râul Mureş, modul de utilizare de către populație al Mureşului în prezent şi cel dorit în viitor, modul de implicare al locuitorilor în proiecte legate de Mureş etc,. Elaboratorii studiului adresează rugămintea tuturor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

09.10.2015

locuitorilor din localitățile traversate de râul Mureş din județul Mureş de a răspunde chestionarului on-line care poate fi accesat pe site-ul :http://preotu.ro/survey_mures//Punctul MS, http://www.punctul.ro/studiu-sociologic-referitor-la-oportunitatile-de-dezvoltare-ale-vaii-muresului/

Trecerea defrişărilor ilegale la categoria ameninţărilor la securitatea naţională, aprobată tacit în Camera DeputaţilorCamera Deputaților a adoptat tacit, miercuri, proiectul de lege prin care defrişările ilegale şi exploatările fără amenajament silvic sunt incluse la categoria amenințărilor la adresa securității naționale. Inițiativa va intra în atenția Senatului, for decizional. Este vizată completarea Legii privind siguranța națională a României. Prin modificarea propusă tăierile ilegale sunt considerate drept o vulnerabilitate la siguranța națională, prin urmare instituțiile abilitate, MAE, MApN, SRI pot interveni, alături de Ministerul Mediului, pentru verificări, potrivit inițiatorului, Lucia Varga. Actul normativ se referă la defrişările ilegale pe suprafețe mai mari de 1 hectar, reducerea fără aprobări ilegale a consistenței unui arboret cu mai mult de 50% față de prevederile amenajamentului silvic în vigoare, exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor încadrate în tipurile funcționale T1 şi T2. Tipul funcțional T1 se referă la pădurile cu funcție specială pentru ocrotirea naturii, iar cele din T2 sunt păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni grele sub raport ecologic. /Alba24 AB, http://alba24.ro/trecerea-defrisarilor-ilegale-la-categoria-amenintarilor-la-securitatea-nationala-aprobata-tacit-in-camera-deputatilor-441594.html

Tăierile ilegale, atentat la siguranța naționalăProiectul de lege care introduce tăierile ilegale şi defrişările masive printre vulnerabilitățile la adresa siguranței naționale a fost adoptat, tacit de Camera Deputaților. Potrivit inițiativei legislative, defrişările ilegale pe suprafețe mai mari de un hectar şi tăierea pădurilor de protecție din zona lucrărilor hidrotehnice şi a lacurilor de acumulare sunt considerate amenințări la adresa siguranței naționale.Noile reglementări vor permite unor instituții precum SRI, Ministerul de Interne sau cel

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

http://alba24.ro/trecerea-defrisarilor-ilegale-la-categoria-amenintarilor-la-securitatea-nationala-aprobata-tacit-in-camera-deputatilor-441594.html



http://www.punctul.ro/studiu-sociologic-referitor-la-oportunitatile-de-dezvoltare-ale-vaii-muresului/

http://www.punctul.ro/studiu-sociologic-referitor-la-oportunitatile-de-dezvoltare-ale-vaii-muresului/

http://preotu.ro/survey_mures/

09.10.2015

al Apărării să intervină alături de Ministerul Mediului pentru reducerea infracțiunilor din sectorul silvic. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/taierile-ilegale-atentat-la-siguranta-nationala.html

Senatorii vor decide dacă defrișările ilegale reprezintă un atentat la siguranța națională Legea care stabileşte că defrişările ilegale care depăşesc suprafața de 1 hectar reprezintă un atentat la siguranța națională, a fost adoptată tacit miercuri de Camera Deputaților. Proiectul de act normativ care ar putea salva situația dezastruoasă a domeniului forestier din România este inițiat de parlamentari PNL. Acelaşi proiect s-a mai aflat pe masa Parlamentului, inițiativa fiind respinsă de Senat în luna martie 2015 prin votul majorității parlamentare. Dacă proiectul de lege va fi adoptat, defrişările ilegale pe suprafețe mai mari de un hectar, reducerea fără aprobări legale a consistenței unui arboret cu mai mult de 50% față de prevederile amenajamentului silvic, exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor vor fi încadrate la vulnerabilități la adresa siguranței naționale. Pentru a deveni realitate inițiativa legislativă trebuie să trecă de votul Senatului, care este în aceast caz for decizional. /Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/senatorii-vor-decide-daca-defrisarile-ilegale-reprezinta-un-atentat-la-siguranta-nationala-344598/

Planul de restructurare al CEH e, deocamdată, secretizat. Previziunile sunt sumbreSindicatul reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara nu are cunoştință de niciun detaliu din planul de restructurare pe care Ministerul Energiei şi administrația CEH îl vor prezenta Comisiei Europene pe 24 octombrie. Asta deşi momentul se anunță crucial pentru viitorul mineritului din Valea Jiului. „Deşi insistăm să ni se prezinte şi nouă măcar un draft al planului de restructurare şi eficientizare ce trebuie prezentat Comisiei Europene, acest lucru nu se întâmplă. Am avut o singură întrevedere, până acum, cu noul director al CEH (Emil Floruț – n.red.), dar a fost vorba doar de o întrevedere de prim contact şi cam atât. Nu cunoaştem planul de restructurare şi nici nu am fost

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

http://ziarulunirea.ro/senatorii-vor-decide-daca-defrisarile-ilegale-reprezinta-un-atentat-la-siguranta-nationala-344598/

http://ziarulunirea.ro/senatorii-vor-decide-daca-defrisarile-ilegale-reprezinta-un-atentat-la-siguranta-nationala-344598/

http://www.radiomures.ro/stiri/taierile-ilegale-atentat-la-siguranta-nationala.html

http://www.radiomures.ro/stiri/taierile-ilegale-atentat-la-siguranta-nationala.html

09.10.2015

consultați în legătură cu nicio prevedere a acestuia”, spune Petre Nica, liderul sindicatului „Muntele”.Scepticismul a ajuns şi la sindicat. Dacă, până în urmă cu un an, Petre Nica încă mai părea că speră la o salvare a mineritului din Valea Jiului pe termen mediu, acum declară că este sceptic. Conform informațiilor vehiculate în rândul simplilor mineri şi energeticieni, planul de restructurare ar presupune separarea termocentralelor de activitatea extractivă, trecerea pe programe de închidere a minelor de huilă, crearea unei societăți de termoficare în Valea Jiului, construirea unor grupuri energetice alimentate cu gunoi menajer şi a unor parcuri fotovoltaice. „Ideile privind producția de energie din surse alternative nu sunt deloc proaste, dar au o mare problemă: nu au sursă de susținere financiară. Sunt câteva idei care apăreau şi în planul de restructurare prezentat în 2014 de fostul director al CEH, Aurel Niculescu. Dacă planul care va fi prezentat la Bruxelles pe 24 octombrie nu va fi avizat de Comisia Europeană, Complexul Energetic Hunedoara va trebui să se apuce să-şi facă actele de lichidare, iar minele vor trebui închise până în 2018. S-a întocmit un memoriu care argumentează tehnic menținerea minelor pe producție încă 7 ani, după care includerea lor într-un program de închidere de trei ani, dar eu sunt sceptic că acest lucru va fi acceptat, pentru că, practic, ar fi nevoie de schimbarea regulilor europene în ce priveşte mineritul subvenționat de stat. Revenind la problema planului de restructurare la care se lucrează, putem spune că este vorba de o lipsă de dialog, până în momentul de față, iar într-o zonă atât de sensibilă cum este Valea Jiului, dialogul social este extrem de important”, adaugă Petre Nica.Comunicare redusă la minimum. Noul director general al CEH, Emil Floruț, nu a putut fi contactat pentru comentarii referitoare la cele afirmate de Petre Nica. De la numirea noului manager şi până acum, întregul demers de comunicare al CEH s-a rezumat la un singur comunicat de presă, emis pe 24 septembrie, în care se arăta că „întreaga echipă managerială a societății lucrează la elaborarea unui plan de restructurare organizațională, funcțională şi de dezvoltare care va fi prezentat Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi al Mediului de Afaceri. Documentul urmează a fi susținut în data de 24 octombrie la Bruxelles şi vizează măsuri de relansare a CEH-SA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

09.10.2015

prin creşterea eficienței, asigurarea securității locurilor de muncă, diversificarea activității şi introducerea elementelor de progres tehnologic. De asemenea, se inițiază demersuri în vederea constituirii unei societăți al cărui obiect de activitate să fie transportul şi distribuția agentului termic, în parteneriat cu administrația publică locală. Această formă de organizare va permite accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea rețelelor de transport şi distribuție a agentului termic, demers pentru care S. CEH-SA este pregătită să ofere întreg sprijin logistic şi de know-how”. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Planul-de-restructurare-al-CEH-e-deocamdată-secretizat-Previziunile-sunt-sumbre_12_25638.html

Încă o zi întreagă fără apă în VladimirescuS.C. Compania de Apă Arad S. A. are programată o nouă lucrare de cuplare a conductei de aducțiune Vladimirescu-Ghioroc. Lucrarea este realizată în cadrul contractului CL9 „Reabilitare şi extindere rețele de apă şi canalizare în Ghioroc, Cuvin, Miniş, Păuliş şi Lipova”, care vizează reabilitarea şi extinderea sistemului de distribuție apă potabilă şi a celui de canalizare în cele cinci localități. Această nouă lucrare reprezintă o continuare a celei demarate la 1 octombrie a.c., prin care s-a executat cuplarea conductei de aducțiune Vladimirescu-Ghioroc, realizate de curând în cadrul Proiectului Major de Finanțare Europeană, la conducta magistrală de apă potabilă DN600, şi constă în cuplarea celei de-a doua conducte şi realizarea by-pass-ului (devierii). Întrucât lucrarea de cuplare implică necesitatea întreruperii totale a furnizării de apă potabilă, locuitorii din localitățile Vladimirescu, Mândruloc şi Cicir vor fi afectați de această întrerupere joi, 8 octombrie a.c., în intervalul orar 08:00- 18:00. „Pe lângă disconfortul creat de această întrerupere, consumatorii vor constata şi colorarea apei, cauzată de schimbarea sensului de curgere si presiune scăzută în momentul refurnizării. Deoarece această perturbare nu va fi una de durată, recomandăm utilizatorilor să nu folosească apa în scopuri menajere până la limpezirea ei completă, dorind să îi asigurăm că, în momentul stabilizării debitului, apa va putea fi consumată cu încredere, ca şi până în prezent“, se arată într-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

93

http://www.glasul-hd.ro/Planul-de-restructurare-al-CEH-e-deocamdat%C4%83-secretizat-Previziunile-sunt-sumbre_12_25638.html



09.10.2015

un comunicat al Companiei de Apă. /Live AR, http://www.livearad.ro/apa-curenta-va-fi-intrerupta-maine-in-vladimirescu-mandruloc-si-cicir//Jurnalul National AR, http://www.aradon.ro/o-zi-intreaga-fara-apa-in-

vladimirescu/1579355

/Special AR, http://specialarad.ro/o-noua-intrerupere-de-apa-la-vladimirescu-

mandruloc-si-cicir/

/Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/213422-compania-de-apa-anunta-noi-

lucrari-in-zona-vladimirescu-ghioroc.html

Precipitații peste medie în luna octombriePână la sfârşitul lunii vor cădea cantități importante de precipitații, mai mari decât în mod obişnuit, temperaturile în schimb se vor încadra în media ultimilor ani, cu excepția zonelor de sud-est, local şi în sud sau vest, unde va fi în general ceva mai cald – anunță Administrația Națională de Meteorologie. Conform prognozei pentru ultima parte a acestui an şi în cursul lunii viitoare regiunile menționate vor avea parte de câteva grade în plus față de valorile obişnuite. Precipitațiile în schimb vor reveni la cantitățile normale pentru noiembrie, cu excepția centrului României, unde vor fi ceva mai consistente.Pentru decembrie prognoza indică în general vreme obişnuită pentru sfârşitul anului, uşor mai calduroasă şi mai secetoasă în sud. În centrul țării se estimează cantități ceva mai mari de precipitații. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/precipitatii-peste-medie-in-luna-octombrie.html

O să ne trezim cu deșeurile în poartăDacă nu se găseşte o soluție rapidă, O să ne trezim cu deşeurile în poartă. Până duminică, 4 octombrie, Primăria Tîrgu Mureş şi Salubriserv SA ar fi trebuit să transporte deşeurile menajere care au fost depozitate ilegal la fosta groapă de gunoi a oraşului din apropierea complexului comercial Promenada Mall. Însă, o parte a consilierilor locali târgumureşeni au spus „nu” alocării unei sume de 1 milion de lei pentru transportul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

94

http://www.radiomures.ro/stiri/precipitatii-peste-medie-in-luna-octombrie.html

http://glsa.ro/arad/213422-compania-de-apa-anunta-noi-lucrari-in-zona-vladimirescu-ghioroc.html

http://glsa.ro/arad/213422-compania-de-apa-anunta-noi-lucrari-in-zona-vladimirescu-ghioroc.html

http://specialarad.ro/o-noua-intrerupere-de-apa-la-vladimirescu-mandruloc-si-cicir/

http://specialarad.ro/o-noua-intrerupere-de-apa-la-vladimirescu-mandruloc-si-cicir/

http://www.aradon.ro/o-zi-intreaga-fara-apa-in-vladimirescu/1579355

http://www.aradon.ro/o-zi-intreaga-fara-apa-in-vladimirescu/1579355

http://www.livearad.ro/apa-curenta-va-fi-intrerupta-maine-in-vladimirescu-mandruloc-si-cicir/

http://www.livearad.ro/apa-curenta-va-fi-intrerupta-maine-in-vladimirescu-mandruloc-si-cicir/

09.10.2015

gunoiului la depozitul ecologic de la Ordorheiu Secuiesc şi prelungirii contractului cu Salubriserv SA, operatorul de salubritate din municipiu. Nici şedința extraordinară care a fost anunțată pe această temă nu a avut loc, deşi a trecut mai bine de o săptămână de la cea ordinară.Controlul Gărzii Naționale de Mediu. Vizita ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, în municipiul Tîrgu Mureş, la sfârşitul lunii august, nu a rămas fără urmări. Garda Națională de Mediu a efectuat un control, în perioada 2 – 4 septembrie, la platforma de depozitare a deşeurilor din municipiul Tîrgu Mureş. În prealabil, se mai arată în nota de constatare, „în 1 septembrie, a fost supravegheat managementul Primăriei cu privire la modul de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor, implicit amplasamentul unde sunt descărcate toate autospecialele de transport ce colectează deşeuri din municipiul Tîrgu Mureş şi limitrof acestuia de către SC Salubriserv SA”. Comisarii Gărzii Naționale de Mediu au constatat că: „autospecialele de transport deşeuri descarcă cantitățile de deşeuri pe un amplasament care nu este reglementat din punct de vedere al protecției mediului, ulterior deşeurile descărcate sunt împinse cu buldoexcavatorul pe platforma reglementată pentru activitatea de compactare-ambalare deşeuri prin autorizația de mediu nr. 361/20. 11. 2013, emisă în sarcina Municipiului Tîrgu Mureş (…)”.Comisarii au mai constat că utilajele şi instalația de ambalare şi compactare a deşeurilor menajere în fapt nu există, astfel că nu sunt respectate prevederile din autorizația integrată de mediu. Platforma de depozitare a ajuns la o înălțime, apreciată de către comisari ca fiind de 3 – 4 m, astfel că aceştia nu au putut estima ce cantitate de deşeuri a fost depozitată. Mai mult, levigatul din depozit se scurgea în pârâul Cocoş şi de acolo direct în râul Mureş, fapt ce pune în pericol viața şi sănătatea oamenilor, respectiv a animalelor. Pentru a stabili conținutul levigatului, au fost recoltate patru probe care au fost trimise Administrației Bazinale de Apă Mureş pentru a fi analizate în propriul laborator.Termene limită. Alte măsuri stabilite au fost: amenajarea de şanțuri perimetrale în jurul platformei betonate şi a unui bazin de colectare, respectiv refacerea gardului la întreg amplasamentul (platforma betonată). Secretarul municipiului Tîrgu Mureş, Andrei Mureşan, a declarat în şedința de Consiliu Local din 24 septembrie că va fi contestată în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

95

09.10.2015

instanță această măsură. De altfel, în nota de constatare, reprezentanții municipiului au scris la obiecțiuni următoarele: „Cauzele ce au dus la depozitarea pe platforma betonată sunt generate de nefinalizarea investițiilor asumate de CJ la Sânpaul şi Cristeşti”. Subliniem că depozitul de la Sânpaul e finalizat, lipseşte însă operatorul depozitului regional după ce licitația a fost suspendată fiind contestată de către doi participanți. La Cristeşti, la Vălureni mai precis, Primăria Tîrgu Mureş nu şi-a prea făcut treaba şi, din 2011 de când s-a decis că acolo va funcționa stația de sortare, compostare şi transfer, nu au început lucrările pentru amenajarea drumului de acces şi introducerea utilităților decât în vara acestui an.Blocaj în Consiliul Local. Pentru a rezolva problema transportului gunoiului depozitat ilegal, dar şi a lipsei contractului de operare la nivel județean a transportului gunoiului, viceprimarul Claudiu Maior a inițiat un proiect de hotărâre care a ajuns în două variante în mapele consilierilor locali. De altfel, în plen s-a discutat doar a doua variantă care prevedea următoarele: „Art. 1 Se aprobă alocarea sumei de 1.000.000 de lei din bugetul local pe anul 2015 al municipiului Tîrgu Mureş, necesare pentru finanțarea transportului deşeurilor în vederea eliberării platformei de depozitare provizorie din municipiul Tîrgu Mureş, str. Hotarului f.n.; Art. 2 Se aprobă demararea negocierilor cu Consiliul Județean Mureş cu privire la cofinanțarea costurilor de eliberare a platformei de depozitare provizorie din municipiul Tîrgu Mureş, str. Hotarului f.n. Municipiul Tîrgu Mureş va fi reprezentat de cei doi viceprimari, d-l Claudiu Sergiu Maior şi d-l Peti Andras, directorul ADP (n.a. Florin Moldovan) şi şef Serviciu AESPM (n.a. Kágán Ildikó); Art. 3 Se mandatează executivul Municipiului Tîrgu Mureş pentru prelungirea contractului nr. 5 din 15. 01. 2008 de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare în municipiul Tîrgu Mureş, până la semnarea contractului cu noul operator desemnat în urma procedurii de achiziție publică, organizată de ADI Ecolect Mureş. Prelungirea este condiționată de avizul prealabil obținut de la ADI Ecolect Mureş şi îndeplinirea tuturor condițiilor legale de funcționare şi de prestare a serviciului public de salubritate de către prestator. În perioada de prelungire a contractului se va majora garanția de bună execuție. Cuantumul garanției de bună execuție va fi stabilit de Executivul Municipiului Tîrgu Mureş conform prevederilor legale privind expunerea la riscul de neîndeplinire a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

96

09.10.2015

sarcinilor prevăzute în contract de prestator; Art. 4 Operatorul va transporta minim 400 de tone/zi lucrătoare de deşeu la depozite autorizate cu scopul de a elibera platforma provizorie, cu sancțiunea rezilierii de drept a contractului”.Proiectul de hotărâre a fost votat pe articole, primul a trecut, cu cinci abțineri (consilierii PSD şi Soós Zoltán), al doilea – în unanimitate, al treilea – a căzut, cu aceleaşi abțineri, iar 4 şi 5 au trecut în unanimitate. În aceste condiții a fost propusă amânarea proiectului şi discutarea sa într-o şedință extraordinară care ar fi trebuit să aibă loc în săptămâna care a trecut înainte de expirarea termenului dat de Garda Națională de Mediu. Această şedință încă nu a avut loc.Ce se va întâmpla? Proiectul de hotărâre ridică mai multe probleme, din punctul nostru de vedere. Una ar fi faptul că Salubriserv SA este în insolvență, iar de când cu dosarul ASA (când aleşii nici nu ştiau că asociația de fotbal ar fi executată silit, votând alocarea de bani), consilierii suflă şi în iaurt, mai ales pentru că şi acum sunt suspecți la Serviciul Teritorial Anticorupție Tîrgu Mureş, în chestiunea gunoiului. Apoi, în al doilea rând, nu ne este clar dacă transportul gunoiului la Ordoheiu Secuiesc sau la Sighişoara nu excede limitele contractului de delegare a serviciului de salubritate încheiat în 2008. În al treilea rând, nu înțelegem ce se întâmplă la ADI Ecolect, care nu a lansat încă licitațiile privind colectarea şi transportul deşeurilor de la toate administrațiile publice locale şi Consiliul Județean, conform contractului de finanțare. În privința municipiului Tîrgu Mureş, credem că soluția corectă ar fi fost organizarea unei licitații pentru perioada în care nu vor exista acei operatori județeni care vor colecta, transporta şi depozita deşeurile menajere. Referitor la ADI Ecolect, proiectul ar trebui finalizat până în ziua de 31 decembrie 2015, iar această entitate nu a fost în stare să organizeze în atâția amar de ani o licitație şi, din ce am văzut, tratează cu sictir şi aleşii, iar indirect şi pe noi, cetățenii, care plătim serviciile de salubritate şi în niciun caz nu ieftin. La Consiliul Județean, treaba e încurcată: din ce am văzut, instanța a spus, în cazul unuia dintre procesele declarate de către cele două firme, să se reia licitația privind desemnarea operatorului depozitului regional. Ceea ce înseamnă că aproape un an s-a dus pe apa Sâmbetei – în noiembrie anul trecut a fost organizată licitația privind operarea depozitului regional. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/o-sa-ne-trezim-cu-deseurile-in-poarta/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

97

http://www.punctul.ro/o-sa-ne-trezim-cu-deseurile-in-poarta/

09.10.2015

Staţia de tratare a apei de la Sântămăria Orlea, modernizată completPână la finalizarea proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Hunedoara” al cărui beneficiar este SC Apa Prod SA Deva, au rămas mai puțin de trei luni. Proiectul a fost divizat în 10 contracte de lucrări, unul dintre acestea fiind „Reabilitarea sistemelor de tratare şi transport pentru alimentarea cu apă a localităților Hațeg, Călan, Simeria şi Deva”. În acest contract este prevăzută şi modernizarea stației de tratare a apei de la Sântămăria Orlea, unde o parte a obiectivului modernizat a fost dată deja în folosință. Astfel, prin contractul de lucrări menționat mai sus au fost executate lucrări de reparații capitale, atât pentru rezervoarele de înmagazinare a apei, cât şi pentru Stația de Tratare Orlea. “Acestea implică atât lucrări de consolidare structurală a construcțiilor, cât şi înlocuirea completă a instalațiilor hidro-mecanice şi electrice, la care se adaugă o nouă componentă, respectiv realizarea instalațiilor de automatizare şi control. Instalații care vor permite monitorizarea parametrilor tehnici şi funcționali din sistemele de distribuție a apei din fiecare localitate implicată în proiect cât şi în întregul sistem zonal de alimentare cu apă ce se dezvoltă de la Sântămăria Orlea până la Deva. La finalizarea lucrărilor la rezervoarele de înmagazinare acestea vor fi echipate cu instalații hidro-mecanice din inox, cu vane noi şi echipamente cu comandă electrică, cu instalații de automatizare şi control integrate în sistemele de monitorizare din dispeceratele locale (amplasate în fiecare localitate) şi din dispeceratul regional care va fi amplasat la sediul central al societății”, arată Simona Petruțiu, şefa Serviciului de implementare proiecte a Apa Prod Deva. Stadiul fizic al realizării lucrărilor din acest contract este realizat în proporție de aproape 80 la sută, acestea urmând să fie încheiate la termen. Lucrările de execuție la conducta de aducțiune sunt oprite în acest moment pe tronsonul Simeria – Deva, din cauza descărcărilor arheologice. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/statia-de-tratare-a-apei-de-la-santamaria-orlea-modernizata-complet/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

98

http://www.mesagerulhunedorean.ro/statia-de-tratare-a-apei-de-la-santamaria-orlea-modernizata-complet/

http://www.mesagerulhunedorean.ro/statia-de-tratare-a-apei-de-la-santamaria-orlea-modernizata-complet/

09.10.2015

Hidroelectrica scoate la vânzare microhidrocentrale la preţ redusValoarea MHC-urilor a scăzut cu 20 de procente, acestea nefiind cumpărate de nimeni la licitațiile anterioare. Nu mai puțin de 31 de microhidrocentrale (MHC) sunt scoase la vânzare de Hidroelectrica la un preț redus cu 20%. Patru dintre acestea sunt din județul Hunedoara. Reducere de 13 milioane de lei. Pentru vânzarea MHC-urilor, Hidroelectrica organizează licitații deschise cu strigare, în perioada 23-26 noiembrie 2015. În total sunt scoase la vânzare 31 de MHC-uri, cu o putere totală instalată de 25,7 MW şi o energie de proiect de 77,79 GWh, la cel mai mic preț, în conformitate cu aprobarea Adunării Creditorilor din data de 29.09.2015. Astfel, dacă la licitațiile organizate anterior cele 31 de microhidrocentrale erau oferite spre vânzare la suma de 83,2 milioane de lei, la licitațiile organizate în noiembrie, valoarea lor a fost scăzută la aproximativ 70 de milioane de lei, deci cu o reducere de 13 milioane lei, fiind aplicat un discount de până la 20%. În județul Hunedoara sunt patru microhidrocentale, respectiv CHEMP Valea Cracului 1, CHEMP Valea Cracului 2, CHEMP Valea Cracului 3 şi CHEMP Zeicani. Microhidrocentralele sunt capacități de producție din surse regenerabile care până la o putere instalată de 10 MW sunt beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi. Până în prezent au fost vândute un număr de 28 de MHC-uri, la un preț de 79.649.535 lei, aproximativ 18 milioane euro. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/hidroelectrica-scoate-la-vanzare-microhidrocentrale-la-pret-redus/

Ne așteaptă o iarnă mai caldă, cu precipitații apropiate de normePotrivit directorului Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, fiind o iarnă mai caldă, o mare parte din precipitații vor fi sub formă de ploaie. Acesta a explicat că prognoza pe trei sau şase luni poate să arate că vor fi cantități apropiate de norme, însă este posibil ca acestea să fie într-o singură zi. Potrivit sursei citate, informația meteo pe termen lung pe trei sau şase luni este realizată de Centrul internațional din Anglia, unde a fost dezvoltat, cu contribuții anuale provenite din toate țările, un supercomputer, şi de unde fiecare țară primeşte informațiile despre evoluția vremii.Conform prognozei meteo valabilă pentru perioada 28 septembrie – 12 octombrie,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

99

http://zhd.ro/eveniment/hidroelectrica-scoate-la-vanzare-microhidrocentrale-la-pret-redus/

http://zhd.ro/eveniment/hidroelectrica-scoate-la-vanzare-microhidrocentrale-la-pret-redus/

09.10.2015

publicată la finele lunii septembrie de Administrația Națională de Meteorologie, regimul termic va fi unul oscilant, caracterizat în primele zile de temperaturi în creştere de până la 23 de grade şi, ulterior, de valori în scădere accentuată, iar ploile vor fi prezente pe arii extinse, în special din data de 6 octombrie. /Agerpres și Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/ne-asteapta-o-iarna-mai-calda-cu-precipitatii-apropiate-de-norme.html

Primăria Arad face primele demersuri pentru construirea unui nou pod peste Mureş Primăria municipiului Arad a început procedura de achiziție publică pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate al proiectului „Construire pod peste Râul Mureş, inclusiv legăturile rutiere între strada Andrei Șaguna – Calea Timişorii. Conform temei de proiectare, la baza acestui proiect stă studiul de trafic realizat de specialiştii germani pentru municipalitate în 2010. Din studiu a rezultat că traficul greu şi cel de tranzit trebuie dirijat pe centuri ocolitoare oraşului şi că totodată trebuie asigurate legăturile spre acestea. „S-a propus ca una din variantele de realizare a legăturii spre centurile exterioare să fie un drum în prelungirea străzii Andrei Șaguna, cu trecere peste Râul Mureş, până în Calea Timişorii. Această centură, formată din pod rutier şi drum, reprezintă o alternativă pe relația Timişoara, ce va conduce la descongestionarea traficului pe Podul Traian”, se arată în tema de proiectare. În tema de proiectare se mai menționează că, deşi Aradul beneficiază de autostrada realizată deja între Timişoara şi Nădlac, o parte din traficul greu se desfăşoară prin oraş, deoarece pe relația spre Timişoara nu există o centură ocolitoare care să preia o parte din trafic, fapt ce conduce la aglomerări şi conturbări ale traficului în special în importantele noduri de circulație din oraş. Varianta constructivă propusă este prelungirea străzii Andrei Șaguna, realizarea unui pod peste Râul Mureş şi legăturile rutiere spre strada Ogorului, Calea Timişorii.Pentru a lega noul drum spre Calea Timişorii se solicită asigurarea ieşirii prin strada Ogorului din cartierul Aradul Nou. Proiectantul va trebui să ofere soluții în ceea ce priveşte stabilirea poziției de amplasare a podului rutier în prelungirea străzii Andrei Șaguna şi a traseului drumului de centură în zona de sud – vest, prin strada Ogorului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

100

http://www.radiomures.ro/stiri/ne-asteapta-o-iarna-mai-calda-cu-precipitatii-apropiate-de-norme.html

http://www.radiomures.ro/stiri/ne-asteapta-o-iarna-mai-calda-cu-precipitatii-apropiate-de-norme.html

09.10.2015

spre Calea Timişorii. De asemenea, proiectanții vor trebui să aleagă tipul constructiv de realizare a podului rutier peste Râul Mureş (infrastructură, suprastructură, rampe de acces la pod pe ambele maluri). Podul va trebui să aibă minim două benzi pe sens, trotuare şi piste pentru biciclete, precum şi legarea acestora la pistele existente în zonă.Dimensionarea podului se va face în funcție de calculul hidrologic ce se va realiza pe baza datelor obținute de la Apele Române, ținând cont de faptul că, în viitor, se intenționează şi amenajarea Mureşului pentru navigație. Tot proiectanții vor mai trebui să ofere soluții pentru sistemul rutier pentru drum, drenuri, marcaje rutiere, zone de protecție şi de siguranță, realizarea legăturilor rutiere între drumul vechi şi cel nou în punctele de conexiune, semnalizarea rutieră pentru întregul ansamblu pod şi drum şi realizarea iluminatului public în zona de pod şi drum. Durata de execuție a studiului de fezabilitate este de 6 luni de la semnarea contractului de prestări servicii. Valoarea estimată a contractului este de 200.000 lei, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 13 octombrie, ora 10.00. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/212709-primaria-arad-face-primele-demersuri-pentru-construirea-unui-nou-pod-peste-mures.html

Teme de mediuViermele care se hrăneşte cu plasticul din gunoaiePlasticul este una dintre cele mai mari probleme când vorbim despre deşeuri poluante. Cifrele arată că 88% din suprafața oceanelor e acoperită de plastic. De altfel, acest material omniprezent în viața de zi cu zi a dat naştere unei noi formațiuni geologice: „roca de plastic." În acest context, descoperirea recentă a unor cercetători americani şi chinezi e o veste foarte bună pentru managementul deşeurilor de plastic, despre care se credea până de curând că nu sunt biodegradabile. Este pentru prima oară când oamenii de ştiință găsesc dovezi palpabile că plasticul poate fi supus biodegradării, cu ajutorul unei bacterii din intestinele unui vierme. Acest vierme, larvă a unei specii de gândaci închişi la culoare din familia Tenebrionidae, poate consuma în siguranță diverse tipuri de plastic, acestea fiind descompuse pe timpul digestiei. Astfel, s-ar putea reduce impactul deşeurilor de plastic asupra mediului. „Descoperirile noastre au deschis o nouă poartă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

101

http://glsa.ro/arad/212709-primaria-arad-face-primele-demersuri-pentru-construirea-unui-nou-pod-peste-mures.html

http://glsa.ro/arad/212709-primaria-arad-face-primele-demersuri-pentru-construirea-unui-nou-pod-peste-mures.html

09.10.2015

spre rezolvarea problemei globale a poluării prin plastic," arată Wei-Min Wu, unul dintre autorii cercetării realizate de Universitatea Stanford şi Universitatea chineză Beihang. Pe durata experimentului, 100 de astfel de viermi au consumat zilnic între 34 şi 39 miligrame de plastic: jumătate din cantitate a fost convertită în dioxid de carbon, iar cealaltă jumătate a fost eliminată sub forma unor excremente biodegradabile. Viermii au fost perfect sănătoşi în urma acestei diete, iar resturile produse s-au dovedit utile pentru fertilizarea solului. Chiar dacă aceşti noi „reciclatori" consumă cantități infime de plastic, cercetătorii spun că ar putea crea enzime foarte puternice care să degradeze tipuri de plastic extrem de rezistente, cum ar fi polipropilena, microparticulele de plastic şi bioplasticul. De asemenea, cercetătorii se află în căutarea unui organism marin care să poată consuma plastic în siguranță, încercând să găsească astfel o soluție la problema uriaşă a deşeurilor de plastic din oceane. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/86317/61/Viermele-care-se-hrane-te-cu-plasticul-din-gunoaie

Încă un mitingAsociația ,,21 DECEMBRIE - ORAȘ MARTIR’’ Tîrgu-Mureş a făcut un nou apel către populație să participe la cel de-al treilea miting organizat în ultimele luni împotriva poluării Combinatului Chimic Azomureş. /TV Mureș MS, http://news.stirilettm.ro/eveniment/item/1989-%C3%AEnc%C4%83-un-miting-2015-10-07.html

Cristian Chirteş, recomandări pe teme silvice pentru GuvernDeputatul liberal Cristian Chirteş a solicitat în plenul Camerei Deputaților, operarea unor modificări la Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, document aflat în mapa Guvernului, sub forma unui proiect de hotărâre. Propuneri pentru exploatarea eficientă a resurselor. În discursul său, deputatul Cristian Chirteş a cerut ca respectivul proiect de hotărâre al Guvernului să respecte prevederile şi principiile noului Cod Silvic. „Prin prezenta declarație politică doresc să aduc în Parlamentul României un aspect deosebit de important în ceea ce priveşte viitorul sectorului forestier şi al firmelor care îşi desfăşoară activitatea în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

102

http://news.stirilettm.ro/eveniment/item/1989-%C3%AEnc%C4%83-un-miting-2015-10-07.html

http://news.stirilettm.ro/eveniment/item/1989-%C3%AEnc%C4%83-un-miting-2015-10-07.html

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86317/61/Viermele-care-se-hrane-te-cu-plasticul-din-gunoaie

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86317/61/Viermele-care-se-hrane-te-cu-plasticul-din-gunoaie

09.10.2015

domeniul exploatărilor forestiere şi a prelucrării lemnului. Este vorba de proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică. Deşi acest Regulament este necesar a fi întocmit respectând prevederile şi principiile noului Cod Silvic, în elaborarea lui nu s-a ținut cont de ceea ce înseamnă esența pentru care am introdus aceste recomandări şi principii. Doresc să salut poziția exprimată de către WWF România în ceea ce priveşte elaborarea acestui proiect de Hotărâre de Guvern”, a precizat deputatul Cristian Chirteş, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Astfel, deputatul Cristian Chirteş a amintit câteva aspecte considerate importante, de care ar trebui să se țină seama în elaborarea noului regulament, după cum urmează: reglementarea unor proceduri clare pentru alocarea cu prioritate a resurselor de materiale lemnoasă din pădurile proprietate publică necesare încălzirii locuințelor populației, reglementatarea unei procedure clare şi transparente pentru asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobile, sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase şi oferirea cu drept de preemțiune de material lemnos pentru firmele locale de exploatare şi prelucrare de masă lemnoasă, inclusiv pentru industria mobilei şi respectarea principiului director enunțat în Strategia Uniunii Europene pentru păduri şi sectorul forestier, care face referire la „utilizarea eficientă a resurselor, optimizarea contribuției pădurilor şi a sectorului forestier la dezvoltarea rurală, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă”. Predictibilitate şi siguranță pentru sectorul forestier. La finalul declarației politice, deputatul Cristian Chirteş şi-a manifestat încrederea că noul regulament va oferi predictibilitate sectorului forestier şi va apăra interesele profesioniştilor din domeniu. „Sunt mai multe puncte la care doresc să mă refer astăzi, însă sper şi cred că cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniul forestier vor fi ascultați. Modul de valorificare a celor peste 9 milioane de metri cubi proprietate publică a statului, utilizarea eficientă a acestei resurse importante pentru statul român, trebuie să respecte fără echivoc principiile transparenței, concurenței loiale şi a dezvoltării durabile. Și nu în ultimul rând, acest regulament trebuie să ofere predictibilitate şi siguranță sectorului forestier şi fac un apel la dialog tuturor factorilor implicați în acest domeniu”, a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

103

09.10.2015

menționat deputatul Cristian Chirteş. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/cristian-chirtes-recomandari-pe-teme-silvice-pentru-guvern/

”Refrişarea de la Gârda”. O asociaţie a mobilizat zeci de voluntari pentru a reîmpăduri un munte din ApuseniO asociație non-guvernamentale a demarat în Munții Apuseni una dintre cele mai mari activități de reîmpădurire derulate în ultimii ani în aceasă zonă a țării. Este vorba despre curățarea şi replantarea de arbori pe o suprafață de 66 de hectare, în Poiana Călineasa, pe teritoriul comunei Gârda de Sus. Știri pe aceeaşi temă Povestea mocanilor din Apuseni, oameni care se strigă „tu“ şi „mă“. Cu... Demersul denumit generic ”Marea refrişare de la Gârda de Sus” a fost inițiat şi este pus în practică de Asociația Revo Alpin din Ploieşti. Prin finanțările primite, asociația a reuşit să contracteze 2 TAF-uri, 10 perechi de cai, 30 de zilieri, plus alte zeci de oameni care s-au oferit voluntar să ajute. Activitatea se va desfăşura în perioada 6 - 11 octombrie în zona cătunului Poiana Călineasa, la circa 12 kilometri de centrul comunei. În această toamnă are loc partea de curățare a zonei de lemnele rămase în urma exploatării haotice a pădurii, urmând ca la primăvară să se desfăşoare plantarea copacilor. Demersul beneficiază şi de susținerea Primăriei şi Consiliului local Gârda de Sus. Întreaga cantitate de lemn adunată va fi donată pentru foc. Pe lângă munca propriu-zisă, organizatorii au pregătit pentru voluntari excursii către diferite obiective turistice din zonă, precum şi activități de socializare în fiecare seară. /Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/refrisarea-garda-asociatie-mobilizat-zeci-voluntari-reimpaduri-munte-apuseni-1_5613a40ff5eaafab2c5cd48b/index.html

Cariera de argilă Mureşeni, subiect închis pentru PrimărieMinistrul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, Grațiela Leocadia Gavrilescu, a răspuns unei interpelări a senatorului Marius Paşcan în care se precizează că Primăria municipiului Târgu-Mureş nu are niciun temei legal prin care să preia cariera de argilă Mureşeni, deținută de societatea Kronberger Grup SA, metamorfozată în SC Sastuc Investment Management SA.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

104

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/refrisarea-garda-asociatie-mobilizat-zeci-voluntari-reimpaduri-munte-apuseni-1_5613a40ff5eaafab2c5cd48b/index.html

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/refrisarea-garda-asociatie-mobilizat-zeci-voluntari-reimpaduri-munte-apuseni-1_5613a40ff5eaafab2c5cd48b/index.html

http://www.zi-de-zi.ro/cristian-chirtes-recomandari-pe-teme-silvice-pentru-guvern/

http://www.zi-de-zi.ro/cristian-chirtes-recomandari-pe-teme-silvice-pentru-guvern/

09.10.2015

Paşcan: „Zona respectivă, focar de infecție”. În interpelarea adresată Guvernului României în data de 29 iunie 2015, senatorul Marius Paşcan a arătat că de mai mulți ani Primăria şi Consiliul Local al municipiului Târgu-Mureş efectuează demersuri pentru preluarea în patrimoniul oraşului a terenului aferent fostei cariere de argilă de pe strada Gheorghe Doja nr. 193. „Fosta exploatare este nefuncțională din anul 2011 şi până în prezent, iar societatea care deține licența de exploatare nu beneficiază şi nici nu a solicitat avize de mediu din partea Agenției de Protecție a Mediului Mureş. Zona respectivă a devenit un focar de infecție, din cauza depozitării de deşeuri şi există pericolul de surpare şi alunecre a terenului din zona exploatărilor”, a precizat Marius Paşcan, potrivit căruia municipalitatea intenționează „promovarea unui proiect prin care, în cavitatea formată în urma excavațiilor şi a exploatării argilei, să fie amenajat un depozit pentru deşeurile inerte, rezultate în urma procesului de compactare şi ambalare”.Ministrul Mediului: „Lucrările sunt în desfăşurare”. Interpelarea senatorului Marius Paşcan a fost întâmpinată de ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, care a subliniat că în cazul carierei de argilă Mureşeni „în prezent se realizează lucrările prevăzute în Planul şi Proiectul tehnic de refacere a mediului” şi că la solicitarea din iulie 2014 a Administrației Domeniului Public din cadrul Primăriei municipiului Târgu-Mureş, Agenția pentru Protecția Mediului Mureş nu e emis niciun act de reglementare referitor la depozitarea temporară a deşeurilor inerte şi a baloților de deşeuri pe amplasamentul carierei de argilă a fostei fabrici de cărămizi. „Autoritățile pentru protecția mediului nu au atribuții privind delegarea de personal care să sprijine procedurile de preluare a unui imobil concesionat de o societate, în patrimoniul altei societăți sau autorități. Procedura de încetare a unei concesiuni miniere este prevăzută de Legea minelor nr. 85/2003. În cazul activităților de exploatare resurse minerale, obligațiile de mediu sunt stabilite în Planul şi proiectul de refacere a mediului, plan prevăzut de Legea Minelor nr. 85/2003 ca anexă la licența de concesionare minieră. În cazul carierei de argilă Mureşeni, planul şi proiectul de refacere a mediului, inclusiv garanția financiară, au fost avizate de Agenția pentru Protecția Mediului Mureş, iar lucrările, conform informațiilor primite, sunt în desfăşurare. La terminarea lucrărilor, SC Kronberger Grup SA, deținătorul licenței

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

105

09.10.2015

de exploatare, are obligația să recepționeze lucrările prevăzute în proiectul tehnic de refcere a mediului, în conformitate cu legislația de mediu în vigoare”, se menționează în răspunsul semnat de ministrul Grațiela Leocadia Gavrilescu. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/cariera-de-argila-mureseni-subiect-inchis-pentru-primarie/

Cu barca și bicicleta prin Parcul Natural Lunca Mureșului Au urcat pe biciclete În perioada 14-30.09.2015, Asociația Profesorilor de Educație Fizică şi Sport din județul Arad, a derulat proiectul ” Cu barca şi bicicleta prin Parcul Natural Lunca Mureşului”, ediția a II-a. Proiectul realizat din finanțări nerambursabile, puse la dispoziție de Consiliul Județean Arad şi Centrul Cultural județean, şi-a propus ca scop, educarea participanților, în spiritul practicării turismului nautic şi cicloturistic ecologic, îmbogățire spirituală şi întărire a sănătății, socializare. Această formă inedită de turism alternativ, a vrut să arate participanților şi beneficiarilor, o parte mai puțin cunoscută a luncii Mureşului, altfel inaccesibilă, prin alte mijloace de deplasare. Participanții la proiect au fost tineri din județ şi din țară, precum şi alte persoane interesate de această formă de turism.Obiective pe traseu. Traseul parcurs cu ambarcațiunile turistice s-a desfăşurat în două zile, de la Centrul de Vizitare Ceala al Parcului Natural Lunca Mureşului, până la Periam Port, cu o noapte petrecută la Pecica, iar de la Periam Port, a treia zi, participanții s-au întors la „Parc”, cu bicicletele. Pe parcurs s-au vizitat diferite obiective turistice de interes, ca: Mănăstirea Hodoş-Bodrog, Mănăstirea şi Balta cu nuferi de la Bezdin, Schitul Sfânta Paraschiva, de la Bodrogu Vechi. „Au fost aplicate regulile turismului ecologic: focurile şi servirea mesei s-au făcut doar în spații destinate acestor scopuri, s-a ecologizat zona, iar evenimentele din cadrul proiectului, au fost valorificate şi diseminate la Centrul de vizitare Ceala al Parcului Natural Lunca Mureşului” a precizat responsabilul de proiect, Marius Cirin. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/cu-barca-si-bicicleta-prin-parcul-natural-lunca-muresului/1578973

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

106

http://www.aradon.ro/cu-barca-si-bicicleta-prin-parcul-natural-lunca-muresului/1578973

http://www.aradon.ro/cu-barca-si-bicicleta-prin-parcul-natural-lunca-muresului/1578973

http://www.zi-de-zi.ro/cariera-de-argila-mureseni-subiect-inchis-pentru-primarie/

09.10.2015

Transporturi ilegale de lemne depistate în apropierea frontiereiTrei transporturi ilegale de lemne au fost descoperite în zona punctului de trecere a frontierei Nădlac. Polițiştii Serviciului de Ordine Publică- Biroul Combatere Delicte Silvice, împreună cu polițiştii de frontieră şi reprezentanți ai Direcției Silvice Arad, au oprit în trafic, în zona punctului de trecere a frontierei Nădlac, trei transporturi ilegale de material lemnos. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 59 de ani, din județul Alba, care transporta cu un autoturism cu remorcă 12 metri cubi lemn de foc din specia fag, în urma verificărilor efectuate constatându-se că pe avizul de însoțire a mărfii nu era menționată proveniența legală a materialului lemnos. Întreaga cantitate de material lemnos a fost reținută în vederea confiscării, bărbatul fiind sancționat contravențional cu 2.000 de lei. Totodată, un bărbat de 44 de ani, din județul Arad, a fost depistat transportând cu un autoturism cu remorcă 19,8 metri cubi lemn de foc din specia salcâm pentru care a prezentat oamenilor legii un aviz de însoțire a mărfii cu termenul de valabilitate expirat. Arădeanul a fost amendat cu 4.000 de lei, lemnele fiind reținute în vederea confiscării. De asemenea, autoritățile au mai oprit în trafic un bărbat în vârstă de 33 de ani, din județul Timiş care transporta cu un autoturism cu remorcă peste 28 de metri cubi lemn de foc din specia fag şi răşinoase, în urma verificărilor efectuate constatându-se că avizul de însoțire a mărfii avea termenul de valabilitate expirat. Oamenii legii l-au amendat pe timişorean cu 3.000 de lei, lemnele fiind confiscate. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/transporturi-ilegale-de-lemne-depistate-in-apropierea-frontierei/1578910 /ARQ AR, http://www.arq.ro/transporturi-ilegale-de-lemne-depistate-de-politistii-

aradeni/2016

/Live AR, http://www.livearad.ro/transporturi-ilegale-de-material-lemnos-depistate-

in-trafic-de-politisti/

Garda forestieră Cluj pe urmele hoților de lemneÎn urma unei acțiuni pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice, polițiştii au dispus confiscarea a circa 30 de metri cubi de material lemnos, de aproximativ 18.000

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

107

http://www.livearad.ro/transporturi-ilegale-de-material-lemnos-depistate-in-trafic-de-politisti/

http://www.livearad.ro/transporturi-ilegale-de-material-lemnos-depistate-in-trafic-de-politisti/

http://www.arq.ro/transporturi-ilegale-de-lemne-depistate-de-politistii-aradeni/2016

http://www.arq.ro/transporturi-ilegale-de-lemne-depistate-de-politistii-aradeni/2016

http://www.aradon.ro/transporturi-ilegale-de-lemne-depistate-in-apropierea-frontierei/1578910

http://www.aradon.ro/transporturi-ilegale-de-lemne-depistate-in-apropierea-frontierei/1578910

09.10.2015

de lei, dintr-un depozit. Polițiştii din cadrul Serviciului de Ordine Publică, împreună cu specialişti din cadrul Gărzii Forestiere Cluj, au acționat pe linia prevenirii şi descoperirii activităților ilicite din domeniul silvic. Activitatea a vizat, cu precădere, transportul, depozitarea şi comercializarea materialelor lemnoase pe raza municipiului Cluj-Napoca şi a comunelor limitrofe. Astfel, în urma unui control la un depozit de materiale lemnoase, din Cluj-Napoca, s-a constatat că acesta nu funcționează în baza unei autorizații legale. Totodată, pentru materialul lemnos depozitat nu au putut fi prezentate documente de proveniență. Urmare a neregulilor constatate, a fost aplicată o sancțiune în cuatum de 2.000 de lei şi au fost confiscați circa 30 de metri cubi cherestea răşinoase. Materialul lemnos confiscat, în valoare de aproximativ 18.000 de lei, a fost ridicat şi predat în custodie reprezentanților ocolului silvic. Polițiştii continuă acțiunile pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice. /Turdanews CJ, http://www.turdanews.net/articole/actualitate/37732-garda-forestiera-cluj-pe-urmele-hotilor-de-lemne.html

Noi măsuri de control privind comerţul ilegal cu lemn. Obligaţii şi amenzi pentru firmele care vând produse din lemn pe piaţa UEOperatorii economici, persoane fizice sau firme care introduc pentru prima dată lemn şi produse din lemn pe piața UE trebuie să utilizeze un sistem de analiză şi gestionare a riscurilor recoltării ilegale a lemnului, numit Due Diligence. Respectarea acestei obligații este verificată de către comisarii Gărzii Naționale de Mediu, care pot da amenzi până la 10.000 de lei pentru cei care nu înregistrează în sistem informații ca țara de recoltare, specia şi cantitatea, regiunea subnațională şi concesiunea de recoltare, codul corespunzător produsului şi beneficiarul. Prevederile au fost incluse într-o hotărâre adoptată miercuri de Guvern, privind noi măsuri de control în domeniul comercializării lemnului şi produselor din lemn. Guvernul a decis extinderea sferei de control în domeniul comercializării lemnului şi produselor din lemn prin stabilirea unor obligații ce revin operatorilor care introduc pentru prima dată pe piață astfel de produse. În acest sens, Executivul a aprobat o Hotărâre prin care se completează legislația națională cu unele prevederi privind regimul de control şi sancționator aplicat operatorilor economici

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

108

http://www.turdanews.net/articole/actualitate/37732-garda-forestiera-cluj-pe-urmele-hotilor-de-lemne.html

http://www.turdanews.net/articole/actualitate/37732-garda-forestiera-cluj-pe-urmele-hotilor-de-lemne.html

09.10.2015

care introduc pentru prima dată pe piață lemn şi produse din lemn, obligație pe care o au statele membre conform Regulamentului 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010. În cadrul Regulamentului (UE) nr. 995/2010 au fost adoptate măsuri ce vizează interzicerea introducerii pe piața internă (Uniunea Europeană) pentru prima dată a lemnului recoltat ilegal sau a produselor din lemn derivate din acesta. Regulamentul (UE) nr. 995/2010 stabileşte obligațiile ce revin operatorilor care introduc pentru prima dată pe piața internă lemn şi produse din lemn şi care trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că lemnul recoltat în mod ilegal şi produsele din lemn derivate din acesta nu sunt introduse pe piața comunitară.Prin actul normativ adoptat miercuri de Guvern se introduc în legislația națională prevederi privind controlul comercializării sortimentelor de lemn şi produse din lemn corespunzătoare codurilor care intră în competența Gărzii Naționale de Mediu şi care, în prezent, nu intră sub incidența Codului silvic şi Legii contravențiilor silvice nr. 171/2010.Astfel, operatorii, persoane fizice sau firme care introduc pentru prima dată lemn şi produse din lemn pe piața UE, corespunzătoare codurilor menționate, trebuie să utilizeze un sistem de analiză şi gestionare a riscurilor recoltării ilegale a lemnului, sistem Due Diligence. Sistemul „due diligence” include trei elemente inerente gestionării riscului: accesul la informații, evaluarea riscului şi atenuarea riscului identificat. Sistemul „due diligence” are scopul să asigure accesul la informații privind sursele şi furnizorii de lemn şi produse din lemn introduse pe piața internă pentru prima dată, inclusiv informații relevante, cum ar fi respectarea legislației aplicabile, țara de recoltare, specia şi cantitatea şi, după caz, regiunea subnațională şi concesiunea de recoltare, codul corespunzător produsului şi beneficiarul. Aceste informații sunt introduse de operatorul economic care deține lemnul sau produsele din lemn într-un Registru de evidență, care se păstrează o perioadă de 5 ani şi vor fi puse, la cerere, la dispoziția autorităților. Pe baza acestor informații, operatorii trebuie să realizeze o evaluare a riscului. În momentul în care este identificat un asemenea risc, operatorii trebuie să îl atenueze în funcție de anvergura acestuia, în vederea prevenirii introducerii pe piața internă a lemnului recoltat în mod ilegal şi a produselor din lemn derivate din acesta. Operatorii pot să dezvolte propriul sistem „due diligence” sau să implementeze unul instituit de o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

109

09.10.2015

organizație de monitorizare. La primul control efectuat asupra unui operator care nu a implementat şi nu a utilizat un sistem „due diligence”, agentul constatator acordă un termen de maximum 60 de zile de la comunicarea constatării pentru încadrarea operatorului în prevederile Regulamentului nr. 995/2010, termen care se înscrie în actul de constatare a neregulilor. Legalitatea recoltării lemnului provenit din statele membre ale UE se atestă prin documente eliberate în conformitate cu legislația aplicabilă pe teritoriul acestora, în acord cu prevederile din Regulament. Legalitatea recoltării lemnului importat – proveniența legală – se atestă prin licențe FLEGT şi certificate CITES şi prin documente eliberate de statele exportatoare, în conformitatea cu legislația națională. Produsele din lemn expediate care nu îndeplinesc aceste condiții sunt considerate fără proveniență legală. Potrivit actului normativ adoptat, următoarele fapte constituie contravenții şi se sancționează astfel:– nerespectarea de către operatorii economici a obligației de a implementa şi de a utiliza un sistem „due diligence”, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei;– neîndeplinirea obligațiilor de către o organizație de monitorizare, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei;– implementarea de către operatorii economici a propriului sistem „due diligence” care nu este conform Regulamentului european, utilizarea necorespunzătoare a propriului sistem sau a unuia instituit de o organizație de monitorizare, cu amendă între 1.000 lei şi 6.000 lei;Constatarea şi sancționarea acestor contravenții se fac de către comisarii Gărzii Naționale de Mediu. Prevederile adoptate astăzi fac referire la codurile de clasificare 4408 – 4412, 4413 00 00, 4414 00, 4415, 4416 00 00, 4418, 9403 30, 9403 40, 9403 50 00, 9403 60, 9403 90 30 şi 9406 00 20, precum şi pentru celuloză şi hârtie, prevăzute la cap. 47 şi 48 din Nomenclatura combinată prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, cu excepția celor pe bază de bambus şi a produselor reciclate, respectiv deşeuri şi resturi, se arată într-un comunicat al Guvernului. /Alba24 AB, http://alba24.ro/noi-masuri-de-control-privind-comertul-ilegal-cu-lemn-obligatii-si-amenzi-pentru-firmele-care-vand-produse-din-lemn-pe-piata-ue-441562.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

110

http://alba24.ro/noi-masuri-de-control-privind-comertul-ilegal-cu-lemn-obligatii-si-amenzi-pentru-firmele-care-vand-produse-din-lemn-pe-piata-ue-441562.html

http://alba24.ro/noi-masuri-de-control-privind-comertul-ilegal-cu-lemn-obligatii-si-amenzi-pentru-firmele-care-vand-produse-din-lemn-pe-piata-ue-441562.html

09.10.2015

/Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/guvernul-aprobat-noi-masuri-de-control-in-domeniul-comercializarii-lemnului-si-produselor-din-lemn-344516/

În cazul poluării cu plumb. Statul va plăti peste 300.000 de euro ca să acopere incompetenţa dregătorilorÎn decembrie se fac doi ani de când județul Hunedoara este otrăvit cu deşeuri de plumb, încadrate de lege la categoria substanțe foarte toxice, şi acum prefectul Sorin Vasilescu pretinde că nu-s chiar aşa de periculoase. Asta după ce a semnat comunicate de presă, a înființat comisii şi a sesizat organele de cercetare penală în legătură cu deşeurile toxice. I-am sugera prefectului Vasilescu să le ia acasă, dacă e convins că sunt inofensive. Și să trăiască cu ele în bătătură măcar doi ani, cât au stat pulberile pe capul hunedorenilor din cauza incompetenței, a nepăsării şi a complicității oamenilor pe care îi coordoneazăDeclarațiile au fost făcute de prefectul Sorin Vasilescu pe finalul emisiunii „Punctul de vedere”, moderată la Hunedoara TV de Mircea Mihuleț în ziua de 1 octombrie 2015. După aproape doi ani de la primul transport ilegal de pulberi toxice şi la 14 luni de la „demararea” acțiunilor comisiei pe care a înființat-o pentru lichidarea poluării cu plumb, prefectul s-a sucit şi minimalizează efectele pulberilor toxice. Dilemă: Pulberi foarte toxice la Sibiu, inofensive la Hunedoara? „Deşeurile astea nu sunt aşa periculoase cum se discută, pentru că – dacă erau periculoase, le declarau substanțe periculoase şi atunci puteau să ia măsurile imediat. Nefiind deşeuri periculoase procedurile sunt mai greoaie”, spune prefectul Vasilescu. Declarația este halucinantă. Cu alte cuvinte, deşeurile au plecat cu mențiunea substanțe periculoase din județul Sibiu şi au ajuns inofensive în Hunedoara. (Nici măcar nu e pe traseu Mănăstirea Prislop, că tot sunt „la modă” minunile părintelui Arsenie Boca.) Potrivit datelor oficiale, pulberile de la Copşa Mică sunt „din categoria deşeuri din metalurgia termică a plumbului – cod deşeu 10.04.01 zguri de la topirea primară şi secundară, denumite „zguri oxidice, conținând : 1-22 % Pb; 0,07 % Zn; 0,02 % As”. (Apropo de concentrații, prefectul spunea că pulberile nu conțin arsenic, deşi din înscrisuri reiese altceva.) Aşadar, deşeurile au fost declarate periculoase de la început, adică înainte de a ajunge în județul Hunedoara, de către APM Sibiu, instituția care a aprobat transportul lor în condiții speciale. Cât despre opinia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

111

http://ziarulunirea.ro/guvernul-aprobat-noi-masuri-de-control-in-domeniul-comercializarii-lemnului-si-produselor-din-lemn-344516/

http://ziarulunirea.ro/guvernul-aprobat-noi-masuri-de-control-in-domeniul-comercializarii-lemnului-si-produselor-din-lemn-344516/

09.10.2015

prefectului din care reiese că Garda de Mediu nu a putut „să ia măsurile imediat”, îi aducem aminte că Garda a luat imediat măsuri de muşamalizare a cazului şi au revenit abia după ce subiectul a apărut în Ziarul Hunedoreanului. Vasilescu dă vina pe lege şi proceduri. Prefectul Sorin Vasilescu mai susținea că procedurile legale sunt greoaie. „Procedura pe care o au pe mediu, lucrurile se derulează într-o perioadă de timp foarte lungă. Trebuie să treacă o perioadă de timp până când îl declară un deşeu periculos, după care sunt trei etape. Cele trei etape durează 15 şi cu 60 (de zile) şi cu – parcă – şase luni – sunt opt luni şi jumătate”, spune prefectul. Lăsăm la o parte faptul că au trecut deja 14 luni de când a „demarat” la împins hârtii comisia înființată din ordinul domniei sale, deci aproape dublu timpului prognozat, dar nu putem trece peste faptul că prefectul Sorin Vasilescu încearcă să se „scoată” prin interpretări futuriste a procedurilor legale. Potrivit, procedurilor SC Auto Trading Corporation Inc SRL Hunedoara, firmă controlată de Gabriel Deac, era obligată ca, în termen de 15 zile, să elimine deşeurile toxice care zac la Poarta Zgurii de pe platforma fostului combinat siderurgic. În caz contrar, fostul afacerist implicat în dosarul „Hidra” trebuia să plătească amenzi de până la cinci miliarde de lei vechi. Timpul a expirat, dar vă înşelați dacă presupuneți că poluatorul a fost deranjat contravențional de comisarii Gărzi de Mediu. A doua fază (aceea de 60 de zile despre care vorbea prefectul Sorin Vasilescu) se referă la evaluarea gradului de poluare a terenurilor. Proprietarul deşeurilor era dator să angajeze o firmă specializată care să facă măsurători şi să stabilească cât de afectat este mediul şi ce măsuri se impun. În faza a treia, firma lui Deac trebuie să decontamineze terenul, manevră pentru care avea la dispoziție şase luni.Și otrăviți cu plumb şi cu banii luați. Acestea sunt procedurile, dar autoritățile n-au motive să aştepte opt luni şi jumătate cu mâinile încrucişate, câtă vreme proprietarul substanțelor periculoase nu a mişcat un deget pentru îndepărtarea sursei de poluare, adică a deşeurilor cu plumb. Toate operațiunile costă peste 300.000 de euro. Culmea nesimțirii e că aceşti bani vor fi plătiți din visteria publică, în condițiile în care vinovatul poluării nu se achită de sarcinile impuse – şi deocamdată nu s-a achitat. Cum spuneam, timpul a expirat, dar vă înşelați dacă presupuneți că poluatorul a fost deranjat contravențional de comisarii Gărzi de Mediu. Prefectul Sorin Vasilescu greşeşte când

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

112

09.10.2015

pune că procedurile sunt greoaie. Greoaie sunt doar incompetența şi complicitatea bugetarilor care guvernează peste scandalul pulberilor foarte toxice. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/politica-administratie/in-cazul-poluarii-cu-plumb-statul-va-plati-peste-300-000-de-euro-ca-sa-acopere-incompetenta-dregatorilor/

Geologi bulgari şi rangeri islandezi s-au bucurat de frumuseţea Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului50 de profesori universitari, studenți şi geologi, membri ai Societății Geologice Bulgare, au vizitat timp de două zile Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului – Universitatea din Bucureşti. Anual, ei fac excursii în teren pentru a pentru a vedea la fața locului formațiuni geologice importante din țările balcanice, iar anul acesta au ales să vină în România, la invitația administrației Geoparcului. Participanții reprezintă diverse instituții de importanță majoră în Bulgaria printre care se numără Universitatea de Mine şi Geologie „St. Ivan Rilski”, Universitatea „St. Kliment Ohridsky” din Sofia, Institutul Geologic „Strashimir Dimitrov” al Academiei de Științe din Bulgaria, Muzeul Național „Omul şi Pământul”, Ministerul Energiei din Bulgaria precum şi diverse companii private.Pe parcursul celor patru zile, ei au vizitat depozitele fosilifere de pe Valea Dinozaurilor de la Sînpetru, Biserica din Densuş, punctele de vizitare ale Geoparcului din localitățile Hațeg, Sînpetru şi General Berthelot şi au parcurs poteca tematică “Drumul vulcanilor” dintre Densuş şi Răchitova. Vizita s-a concretizat şi într-un schimb de experiență în ceea ce priveşte structura şi organizarea unui geoparc, ținând cont de faptul că o zonă din Bulgaria aspiră la statutul de membru al Rețelei Europene şi Globale (UNESCO) a Geoparcurilor. Reprezentanții bulgari au fost impresionați de entuziasmul echipei Geoparcului şi de modul în care a reuşit să implice autoritățile şi comunitățile locale în susținerea şi dezvoltarea acestei structuri, dar şi de punctele de vizitare realizate cu ajutorul voluntarilor. “Vizita în Geoparcul Dinozaurilor din Hațeg a reprezentat o bună oportunitate de a face un schimb de experiență cu colegii români în domeniul geoconservării şi în cel al managementului unui geoparc. Această experiență ne va fi foarte utilă pentru viitorul geoparc Belogradchik, dar şi pentru inițiative viitoare ale altor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

113

http://zhd.ro/eveniment/politica-administratie/in-cazul-poluarii-cu-plumb-statul-va-plati-peste-300-000-de-euro-ca-sa-acopere-incompetenta-dregatorilor/



09.10.2015

zone din Bulgaria care tind la statutul de geoparc membru al Rețelei Europene şi Globale. Sperăm ca această vizită să fie începutul unei viitoare colaborări între comunitățile de geologi din Bulgaria şi România în ceea ce priveşte geologia şi geoconservarea”, consideră prof. dr. Dimitar Slavchev de la Universitea de Mine şi Geologie “St. Ivan Rilski”. Oaspeți în Geoparc au fost şi 6 rangeri din Islanda. Ei au participat la proiectul ”Conviețuire durabilă om-natură în Retezat Nord şi comunitățile limitrofe”, inițiat de Asociația Rangerilor din România în parteneriat cu Administrația Parcului Național Retezat şi Asociația Rangerilor din Islanda. Cei 6 rangeri islandezi s-au declarat impresionați de vizită şi au declarat că atât Retezatul cât şi Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului se numără printre destinațiile lor preferate din România, unde şi-au propus să se întoarcă împreună cu familiile şi prietenii. Prezența cele două grupuri de specialişti din străinătate continuă seria schimburilor internaționale de experiență care au avut loc în ultimii ani în Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului şi contribuie la promovarea în străinătate a unuia dintre cele mai interesante locuri din România. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/geologi-bulgari-si-rangeri-islandezi-s-au-bucurat-de-frumusetea-geoparcului-dinozaurilor-tara-hategului/ /Mesagerul hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/geologi-bulgari-si-rangeri-islandezi-in-vizita-la-geoparcul-dinozaurilor/ /Servus HD, http://www.servuspress.ro/geologi-bulgari-si-rangeri-islandezi-pe-taramul-dinozurilor_117056.html /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Geologi-bulgari-%C5%9Fi-rangeri-islandezi-%C3%AEn-schimb-de-experien%C5%A3%C4%83-la-Geoparcul-Dinozaurilor-%C5%A2ara-Ha%C5%A3egului_19_25609.html /Hunedoara mea HD, http://www.hunedoaramea.ro/geologi-bulgari-si-rangeri-islandezi-au-vizitat-geoparcul-dinozaurilor-tara-hategului/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

114

http://www.hunedoaramea.ro/geologi-bulgari-si-rangeri-islandezi-au-vizitat-geoparcul-dinozaurilor-tara-hategului/

http://www.hunedoaramea.ro/geologi-bulgari-si-rangeri-islandezi-au-vizitat-geoparcul-dinozaurilor-tara-hategului/

http://www.glasul-hd.ro/Geologi-bulgari-%C5%9Fi-rangeri-islandezi-%C3%AEn-schimb-de-experien%C5%A3%C4%83-la-Geoparcul-Dinozaurilor-%C5%A2ara-Ha%C5%A3egului_19_25609.html



http://www.servuspress.ro/geologi-bulgari-si-rangeri-islandezi-pe-taramul-dinozurilor_117056.html

http://www.servuspress.ro/geologi-bulgari-si-rangeri-islandezi-pe-taramul-dinozurilor_117056.html

http://www.mesagerulhunedorean.ro/geologi-bulgari-si-rangeri-islandezi-in-vizita-la-geoparcul-dinozaurilor/

http://www.mesagerulhunedorean.ro/geologi-bulgari-si-rangeri-islandezi-in-vizita-la-geoparcul-dinozaurilor/

http://zhd.ro/eveniment/geologi-bulgari-si-rangeri-islandezi-s-au-bucurat-de-frumusetea-geoparcului-dinozaurilor-tara-hategului/



09.10.2015

Fermierii vor fi obligaţi să plătească 80 lei/tonă pentru aruncarea deşeurilorProducătorii agricoli din județul Hunedoara vor fi obligați să plătească o taxă pentru a depune deşeurile organice la groapa de gunoi. Taxa va fi de 80 de lei pe tonă, de la 1 ianuarie 2016 şi de 120 de lei pe tonă, din 1 ianuarie 2017, potrivit unei propuneri recente a Ministerului Mediului. Anunțul a fost făcut de Asociația Română de Biomasă şi Biogaz (ARBIO). Mai exact, potrivit proiectului de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea şi completarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, acest cost nou va fi adăugat companiilor şi persoanelor fizice care se ocupă cu agricultură, zootehnie, procesare, producție şi orice alt tip de activitate din care rezultă deşeuri organice. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu deşeurile menajere ale primăriilor. Această taxă va crea un fond de mediu, estimat să colecteze 200 de milioane de euro pe an. Practic, cei care vor plăti sunt fabricile, fermierii, primăriile şi oricine nu are o soluție pentru gestionarea deşeurilor pe care le produce, conform Directivei Europene 2008/98/CE. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Fermierii-vor-fi-obliga%C5%A3i-s%C4%83-pl%C4%83teasc%C4%83-80-lei-ton%C4%83-pentru-aruncarea-de%C5%9Feurilor_25_25603.html

Scutul Pădurii – un nou transport ilegal de lemne a căzut în plasa polițiștilor din Alba 20 de metri cubi de material lemnos au fost confiscați de polițiştii de ordine publică, în urma unui control în trafic. Potrivit IPJ Alba, “luni 5 octombrie, polițiştii Serviciului de Ordine Publică, în timp ce desfăşurau activități de combatere a transportului ilegal de material lemnos, în conformitate cu Planul de acțiune „Scutul Pădurii 2015”, au depistat un camion cu remorcă, încărcat cu peste 20 metri cubi material lemnos, ce era condus pe DN 1, pe raza comunei Galda de Jos, de un bărbat din județul Vâlcea. În urma verificărilor efectuate, polițiştii au constatat că mențiunile făcute în documentele de însoțire a materialului lemnos, nu corespundeau, din punct de vedere cantitativ, cu realitatea. Șoferul autoutilitarei a fost sancționat contravențional, cu amendă în valoare de 2.500 de lei, în conformitate cu art. 19 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

115

http://www.glasul-hd.ro/Fermierii-vor-fi-obliga%C5%A3i-s%C4%83-pl%C4%83teasc%C4%83-80-lei-ton%C4%83-pentru-aruncarea-de%C5%9Feurilor_25_25603.html



09.10.2015

sancționarea contravențiilor silvice, iar întreaga cantitate de material lemnos a fost confiscată.” /Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/scutul-padurii-un-nou-transport-ilegal-de-lemne-a-cazut-in-plasa-politistilor-din-alba-344309//Alba24 AB, http://alba24.ro/transport-ilegal-de-lemn-oprit-pe-dn1-la-galda-de-jos-politistii-au-confiscat-peste-20-mc-de-material-lemnos-si-l-au-amendat-pe-un-sofer-din-valcea-441278.html

Combaterea furtului de material lemnos în județul HarghitaÎn conformitate cu prevederile actelor normative interne specifice Jandarmeriei Române, pentru o perioada de cinci zile, o echipă operativă de jandarmi din cadrul Grupării Mobile Târgu Mureş, va participa, în sprijinul Inspectoratului de Jandarmi Județean Harghita, la acțiuni de combatere a infracțiunilor silvice, în bazinul Gheorgheni.Tot în perioada imediată, aproximativ 20 de jandarmi mureşeni vor fi prezenți şi în zona Ciucului, la misiuni de asigurare ordine şi siguranță publică, precum şi alte misiuni specifice ale Jandarmeriei. Jandarmeria recomandă tuturor persoanelor care încearcă prin diferite căi ilegale să obțină material lemnos din păduri, să se gândească de două ori înainte, tocmai pentru nu a intra în conflict cu legea. Pe această cale informăm cetățenii că în baza protocoalelor încheiate cu Ocolul Silvic, Jandarmeria va continua cu efectuarea de acțiuni de prevenire şi combatere a furturilor de material lemnos pe toată perioada următoare şi nu numai. /Punctul HR, http://www.punctul.ro/combaterea-furtului-de-material-lemnos-in-judetul//Szekelyhon HR, http://www.szekelyhon.ro/aktualis/csikszek/falopasok-es-ellenorzesek-a-az-erdoradar-egy-eve

Primăria contestă în instanță amenda Gărzii de Mediu Primăria Târgu Mureş a contestat în instanță amenda în valoare de 60.000 de lei aplicată de Garda Națională de Mediu, precum şi măsurile dispuse referitoare la desființarea depozitului ilegal de deşeuri de la marginea oraşului, a declarat joi, pentru Agerpres, secretarul Primăriei, Andrei Mureşan. Cele două procese verbale ale Gărzii Naționale de Mediu au fost contestate pentru faptul că şi Consiliul Local Târgu Mureş trebuie să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

116

http://www.szekelyhon.ro/aktualis/csikszek/falopasok-es-ellenorzesek-a-az-erdoradar-egy-eve

http://www.szekelyhon.ro/aktualis/csikszek/falopasok-es-ellenorzesek-a-az-erdoradar-egy-eve

http://www.punctul.ro/combaterea-furtului-de-material-lemnos-in-judetul/

http://www.punctul.ro/combaterea-furtului-de-material-lemnos-in-judetul/

http://alba24.ro/transport-ilegal-de-lemn-oprit-pe-dn1-la-galda-de-jos-politistii-au-confiscat-peste-20-mc-de-material-lemnos-si-l-au-amendat-pe-un-sofer-din-valcea-441278.html



http://ziarulunirea.ro/scutul-padurii-un-nou-transport-ilegal-de-lemne-a-cazut-in-plasa-politistilor-din-alba-344309/

http://ziarulunirea.ro/scutul-padurii-un-nou-transport-ilegal-de-lemne-a-cazut-in-plasa-politistilor-din-alba-344309/

09.10.2015

răspundă în solidar cu Primăria Târgu Mureş, întrucât măsura desființării depozitului de gunoi nu se poate aplica din cauza opoziției unor consilieri locali, iar situația apariției acestei gropi nu poate fi imputată doar municipalității. ‘Comisariatul GNM, venit de la nivel central în control în municipiul Târgu Mureş, a lăsat două procese verbale: un proces verbal de contravenție şi o notă de constatare prin care s-au impus anumite măsuri pe care municipalitatea trebuie să le ducă la îndeplinire într-un termen foarte bine definit de timp. Ambele documente au fost contestate în instanță, nota de constatare – fiind vorba despre măsuri administrative – a fost atacată prin plângere prealabilă, urmând să fie contestată în contencios administrativ, deoarece s-au trasat municipiului sarcini care nu țin doar de executiv, ci şi de Consiliul Local, de aprobarea CL, iar cauzele care au generat aceste sancțiuni, materializate sub formă de note de constatare, nu sunt imputabile doar municipalității. Celălalt proces verbal de contravenție, în valoare de 60.000 de lei, a fost contestat prin plângere contravențională, plângerea clasică, fiind la fel invocate motive atât de natură juridică, de modalități de întocmire a actului constatator, cât şi a cauzelor care au generat aplicarea sancțiunii, cauze care, reiterăm, nu sunt doar din culpa noastră’, a susținut Mureşan. Secretarul Primăriei Târgu Mureş a arătat că acele măsuri lăsate prin nota de constatare de CNM trebuie duse la îndeplinire, însă municipalitatea nu va putea respecta termenele, considerate ‘neverosimile’, întrucât trebuie transportate cantități uriaşe de deşeuri. ‘În concepția celor de la Bucureşti, trebuiau transportate până în data de 4 octombrie. Iarăşi o chestiune care nu s-a legat în logica celor care au întocmit actele de control este că ei au lăsat măsuri de îndeplinit, dar ne-au amendat contravențional în interiorul termenului de aplicare a acelor măsuri (…) Până în 4 octombrie este imposibil de transportat gunoiul pentru că în ultima şedință de consiliu local nu s-a aprobat bugetul pentru îndeplinirea acestei măsuri. După cum bine ştiți, Legea Finanțelor Publice interzice oricărui ordonator de credite să angajeze cheltuieli fără a avea prevedere bugetară. Prevederea bugetară la nivel de municipiu o aprobă doar Consiliul Local, neavând aprobată această prevedere bugetară nu se poate duce la îndeplinire măsura administrativă lăsată de cei din control’, a susținut Andrei Mureşan.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

117

09.10.2015

Viceprimarul din Târgu Mureş, Claudiu Maior, a declarat pentru AGERPRES că în baza ultimatumului dat de Garda Națională de Mediu, municipalitatea a inițiat un proiect de hotărâre pentru alocarea unor sume din buget pentru transportul gunoiului de la depozitul ilegal, la depozitul din Odorheiu Secuiesc, însă consilierii locali ai PSD au votat împotrivă, iar doi consilieri UDMR au părăsit sala şi proiectul a căzut la diferență de un vot. Unul dintre reprezentanții UDMR care a părăsit sala de şedințe, Soos Zoltan, a precizat, într-un comunicat de presă, că la ultima şedință de consiliu s-a abținut la votul proiectului de decizie privind rampa de gunoi, ‘deoarece nu cred că ar trebui să plătim încă o dată 1 milion de lei, pe care l-am plătit deja pentru transportarea gunoiului’. El a susținut că de şapte ani gunoiul este depozitat ‘în mod ilegal la marginea oraşului’ şi că acest fapt era ştiut de către organele statului, care nu au făcut nimic. ‘Acum, când sunt probleme, noi consilierii locali suntem acuzați, chiar dacă nu noi am fost cei care au lăsat să se întâmple acest lucru. Ce a făcut timp de şapte ani Garda de Mediu sau alte agenții competente? Nimic. Au complimentat primăria. Problema gunoiului trebuie rezolvată, dar nimeni nu ştie câte mii de tone au fost depozitate la marginea oraşului. Este inacceptabil să cheltuim banii oamenilor în mod iresponsabil’, a susținut Soos Zoltan. /Agerpres și Punctul MS, http://www.punctul.ro/primaria-contesta-in-instanta-amenda-garzii-de-mediu/

Problema gunoielor din Tîrgu Mureș prezentată în Senat ! În urmă cu câteva zile, senatorul de Mureş Marius Paşcan a rostit următoarea interpelare de la tribuna Senatului: Gunoaiele amenință municipiul Târgu-Mureş!Graba şi poate pripa cu care negociatorii reprezentând România au acceptat acorduri şi ralierea la normative ale Uniunii Europene, extrem de severe în privința managementului deşeurilor şi a protecției mediului, a generat situații grave pentru o mare parte a județelor României. Închiderea grabnică a unor depozite de deşeuri menajere locale, care nu au mai îndeplinit noile condiții de autorizare, a determinat primarii şi consiliile locale să se replieze căutând să încheie contracte cu depozite autorizate, situate adeseori la sute de kilometri distanță. Costurile aferente transportului deşeurilor menajere au determinat majorarea prin dublarea sau chiar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

118

http://www.punctul.ro/primaria-contesta-in-instanta-amenda-garzii-de-mediu/

http://www.punctul.ro/primaria-contesta-in-instanta-amenda-garzii-de-mediu/

09.10.2015

triplarea tarifelor de salubrizare, la nivelul cetățeanului contribuabil. Din păcate, proiectele de management integrat al deşeurilor, finanțabile din fonduri ale UE, nu s-au derulat, nici finalizat în ritmul scontat. Neseriozitatea sau incapacitatea managerială a firmelor care au câştigat procedura de achiziții publice privind execuția unor noi depozite pentru deşeurile menajere, contestațiile, procesele generate şi trenarea acestora în instanțele de judecată au prelungit, sine die, soluționarea crizei depozitării deşeurilor. Într-o conferință națională privind gestionarea deşeurilor, desfăşurată în acest an, în luna mai, la care au participat reprezentanți ai guvernului, importante firme şi organizații neguvernamentale, implicate în managementul deşeurilor şi protecția mediului, au fost evidențiate consecințele superficialității prin care ne-am raliat prematur unor normative europene cărora suntem incapabili să le facem față. A fost expusă situația gravă în care se află România, întrucât doar 3% reprezintă, în momentul de față, gradul de reciclare a deşeurilor municipale prin raportare la nivel național. A fost prezentată situația depozitelor de deşeuri ilegale şi foarte slaba implementare a colectării separate pe 4 fluxuri (hârtie, sticlă, plastic, compost), ținta României fiind de a atinge 50% gradul de reciclare în 2020, deziderat aproape iluzoriu. Participanții au susținut că viitoarele co-incineratoare ar trebui să fie realizate doar pentru deşeurile nereciclabile, invocându-se totodată şi pericolul procedurilor deschise de infrigement împotriva României. Totodată, au fost enunțate proastele rezultate privind absorbția fondurilor POS Mediu, doar 42% şi doar un proiect finalizat în Bistrița. Nu în ultimul rând, s-a vorbit despre cadrul instituțional fragil din Romania, autoritățile lipsite de eficacitate şi angajamentul politic insuficient în acest domeniu. Din păcate, nici județul Mureş nu este scutit de aceste probleme. În județul Mureş funcționează un singur depozit autorizat pentru deşeurile menajere, la Sighişoara. Acesta preia deşeurile mai multor localități din județul Mureş dar şi din Sibiu. Întrucât platforma provizorie de depozitare din localitatea Cristeşti a ajuns la capacitate maximă, Târgu-Mureşul se vede nevoită să se reorienteze cu transportul deşeurilor către Sighişoara. Din păcate, operatorul depozitului nu acceptă decât maximum 3000 de tone de deşeuri/lună, or municipiul Târgu-Mureş generează aproximativ 7000 de tone de deşeuri/lună. Pentru diferența de 4000 de tone de deşeuri, Consiliul local Târgu-Mureş ia în calcul cel mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

119

09.10.2015

apropiat depozit, situat în Odorheiu Secuiesc, județul Harghita. Este o situație provizorie, până când proiectul platformei privind managementul integrat al deşeurilor, derulat de Primăria municipiului Târgu-Mureş în parteneriat cu Consiliul județean Mureş, va fi finalizat. Am participat la şedința Consiliului local municipal Târgu-Mureş, în care a fost promovat un proiect de hotărâre în acest sens, care viza şi alocarea sumei de un milion de lei pentru finanțarea transportului deşeurilor, odată cu prelungirea contractului cu actualul operator de salubritate, aflat în insolvență, până la contractarea unei alte societăți, conform procedurilor legale. Evident, este un subiect cu un mare impact emoțional, de maxim interes public, şi am constatat că unii dintre consilieri caută iresponsabil să-l valorifice politicianist. Printr-un complot culpabil, doi dintre consilierii UDMR, unul anunțându-şi public intenția de a candida pentru funcția de primar, şi cei patru consilieri ai PSD, fără nicio justificare oficială, nu au susținut prin vot proiectul menționat. Într-o atare situație, fără nicio altă ieşire, fără vreo alternativă realistă, târgumureşenii riscă să rămână cu gunoaiele acasă, amenințate de deşeurile urbane fiind nu doar gospodăriile particulare, ci şi unitățile medicale şi de învățământ. Adresez un apel pentru responsabilitate către preşedinții celor două formațiuni politice - UDMR şi PSD, ambii având şi calitatea de parlamentari. Nu confundați sau amestecați reziduurile insalubre ale politicii cu gunoaiele urbane. Dați dovadă de înțelepciune şi solidaritate cu interesele târgumureşenilor, pe care-i reprezentați, şi care v-au mandatat cu încrederea lor! Retrageți ordinul politic prin care i-ați mandatat pe unii consilieri locali să boicoteze proiectul de hotărâre al Consiliului local Târgu-Mureş. Cu astfel de tertipuri politicianiste, prin care încercați să alimentați şi speculați nemulțumirile târgumureşenilor, nu faceți decât să vă întindeți propria capcană a pierzaniei. Pentru că târgumureşeanul este un om emancipat, informat şi mândru, pe care nu-l puteți duce infantil de nas. Retrageți ordinul politic, nu condamnați Târgu-Mureşul la sufocare prin mizerie şi gunoaie! /Tîrgumureșenul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/problema-gunoielor-din-tirgu-mures-prezentata-in-senat.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

120

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/problema-gunoielor-din-tirgu-mures-prezentata-in-senat.html

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/problema-gunoielor-din-tirgu-mures-prezentata-in-senat.html

09.10.2015

Cristian Chirteş, declaraţie politică despre Parcul Natural Defileul Mureşului SuperiorPrin prezenta declarație politică, doresc să revin asupra unui aspect deosebit de important, care priveşte cetățenii care locuiesc în zona Văii Mureşului Superior şi anume modalitatea de elaborare a Regulamentului Parcului Natural Defilelul Mureşului Superior şi a siturilor Natura 2000- ROSPA0033 Depresiunea şi Munții Giurgeului, ROSPA0030 Defileul Mureşului Superior, ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, ROSCI0113 Mlaştina după Luncă, ROSCI0243 Tinovul de la Dealul Albinelor şi ROSCI0279 Borzont. În data de 28 mai 2015 am adresat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor , doamnei ministru Grațiela Gavrilescu o întrebare care priveşte aspectul de mai sus amintit. În sprijinul acestei solicitări de verificare a modului în care Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni, în calitate de administrator al Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, încalcă în mod evident obligațiile ce îi revin în ceea ce priveşte administrarea acestui parc, am ataşat nenumărate sesizări şi petiții primite de la primarii şi aleşii locali din circumscripția în care se află colegiul pe care am fost ales însă răspunsul dat de către minister a fost unul total nemulțumitor. Este o mare problemă dacă reprezentanții statului tratează în acest mod o solicitare pertinentă a unor cetățeni români şi autorități locale, care se referă strict la modul în care anumite entități juridice le hotărăsc viitorul lor. Reiterez faptul că toate aceste reglementări prevăzute în proiectul de Regulament prezentat spre dezbatere sunt, în opinia mea, abuzive, ilegale şi îngrădesc în mod grav dreptul la proprietatea personală .Totodată sunt în contradicție întocmai cu obiectivele specifice enumerate în articolul 2 alin 2 din Regulament, cum ar fi : menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităților, practicilor şi culturii tradiționale a populației locale; promovarea acțiunilor de recreere şi turism şi încurajarea activităților ştiințifice şi educaționale. Și nu în ultimul rând, Legea 133 din 2015 de modificare a Codului silvic prevede la articolul 97 aliniatul 1.1 că ,,Impunerea de restricții proprietarilor de păduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente ale parcurilor naționale, naturale, rezervațiilor biosferei şi a siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

121

09.10.2015

stabilesc diferite tipuri de grupe functionale, se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste şi prealabile despăgubiri, plătită anual, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de pădure, persoana fizica sau juridică.”Încă odată cer, de urgență, amendarea acestui Regulament, astfel încât solicitările oamenilor de pe Valea Mureşului să fie luate în considerare. Vă mulțumesc! Cristian Chirteş - Deputat Circumscripția electorală nr. 28 Mureş /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/declaratie-politica-cristian-chirtes/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABAGrevă japoneză la Administraţia Bazinală de Apă Banat Având în vedere situaţia salariaţilor Administraţiei Bazinale de Apă Banat (A.B.A. Banat) existentă la această dată, Sindicatul Liber “Apele Române”, Filiala Timişoara, afiliat la Federația APEHID, a intrat în grevă de avertizare de tip grevă japoneză, în perioada 7-9 octombrie 2015. Aceasta se manifestă fără încetarea lucrului, prin purtarea unui semn distinctiv, o banderolă albă, în semn de protest. ”Situaţia creată prin emiterea de către A.N. "APELE ROMÂNE" a deciziilor 480/31.07.2015 ?i 507/01.08.2015 de suspendare a unor drepturi prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (C.C.M.) 2011-2015 şi faptul că până în acest moment nu s-au găsit soluțiile care să acopere aceste drepturi suspendate, au dus la nemulțumiri şi tensiuni deosebit de grave în cadrul relațiilor de muncă, fapt care determină manifestări de protest cu rolul de a atrage atenția conducerii Administrației Bazinale de Apă Banat şi implicit Conducerii A.N. "Apele Române", asupra următoarelor aspecte: 1. Nerespectarea C.C.M.-ului privind suspendarea sporului de fidelitate şi a celorlalte drepturi salariale prevăzute în cadrul acestui C.C.M.; 2. Nerespectarea C.C.M.-ului privind limita minimă de salarizare pentru aproximativ jumătate din angajații A.B.A. Banat; 3. Nerespectarea C.C.M.-ului şi a dreptului de negociere anuală prin faptul că salariile personalului încadrat nu au mai fost modificate în coroborare cu creşterea salariului minim pe economie şi/sau cu rata inflației; 4. Lipsa de considerație față de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

122

http://www.zi-de-zi.ro/declaratie-politica-cristian-chirtes/

http://www.zi-de-zi.ro/declaratie-politica-cristian-chirtes/

09.10.2015

experiența profesională a persoanelor cu vechime în cadrul instituției şi care, în situația dată, ajung la salarii a căror cuantum se situează în jurul cuantumului unui salariu de debutant; 5. Îngrijorarea majoră a salariaților derivă din faptul că, s-a vehiculat de către conducerea A.N. "Apele Române" o variantă posibilă de recuperare a prejudiciului constatat de Curtea de Conturi privind salarizarea personalului şi anume, aceea de a recupera prejudiciul de la salariaţi. În aceste condiții personalul care ar putea fi afectat este cel cu o vechime mai mare de 4 - 5 ani în cadrul instituției (însemnând personalul care are o experiență deja formată în domeniul gospodăririi apelor).În situația actuală, suntem într-o incertitudine privind cadrul legal în baza căruia suntem salarizați, incertitudine care derivă ?i din faptul că oficial avem C.C.M. valabil, însă practic nu se aplică in totalitate, deşi este invocat ca bază legală inclusiv în Contractele individuale de muncă! Se mentionează faptul că C.C.M.-ul este la nivel de ramură de activitate şi că neaplicarea în cadrul A.B.A. Banat a unor prevederi din C.C.M. este din cauza deciziilor (bazate pe rapoartele Curții de Conturi) emise la nivel A.N. "Apele Române", în a cărei subordonare este şi A.B.A. Banat. Dorim să ne desfăşurăm activitatea in baza unui Contract Colectiv de Muncă, a unui Contract Individual de Muncă, ambele conferindu-ne un climat legal şi clar privind salarizarea, drepturile şi obligațiile care revin părților implicate” - spune liderul sindicat, dr. ing. Roşu Alina Letiţia. /ZIUA DE VEST, http://www.ziuadevest.ro/economic/56816-greva-japoneza-la-administratia-bazinala-de-apa-banat/ULIMELE STIRI, http://www.ultimele-stiri.eu/articol/greva-japoneza-la-administratia-bazinala-de-apa-banat/1356536/ZIARE.COM, http://www.ziare.com/stiri-timisoara/stiri-actualitate/greva-la-administratia-bazinala-de-apa-banat-timisoara-5730692

Administrația Bazinală de Apă Banat a intrat în grevă japonezăAvând în vedere situația salariaților Administrației Bazinale de Apă Banat (A.B.A. Banat) existentă la această dată, Sindicatul Liber “Apele Române”, Filiala Timişoara, afiliat la Federația APEHID, a intrat in greva de avertizare de tip greva japoneză, în perioada 7-9

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

123

http://www.ziare.com/stiri-timisoara/stiri-actualitate/greva-la-administratia-bazinala-de-apa-banat-timisoara-5730692

http://www.ziare.com/stiri-timisoara/stiri-actualitate/greva-la-administratia-bazinala-de-apa-banat-timisoara-5730692

http://www.ultimele-stiri.eu/articol/greva-japoneza-la-administratia-bazinala-de-apa-banat/1356536

http://www.ultimele-stiri.eu/articol/greva-japoneza-la-administratia-bazinala-de-apa-banat/1356536

http://www.ziuadevest.ro/economic/56816-greva-japoneza-la-administratia-bazinala-de-apa-banat

http://www.ziuadevest.ro/economic/56816-greva-japoneza-la-administratia-bazinala-de-apa-banat

09.10.2015

octombrie 2015. Aceasta se manifestă fără încetarea lucrului, prin purtarea unui semn distinctiv, o banderolă albă, în semn de protest.Situația creată prin emiterea de către A.N. “APELE ROMÂNE” a deciziilor 480/31.07.2015 şi 507/01.08.2015 de suspendare a unor drepturi prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (C.C.M.) 2011-2015 şi faptul că până în acest moment nu s-au găsit soluțiile care să acopere aceste drepturi suspendate, au dus la nemulțumiri şi tensiuni deosebit de grave în cadrul relațiilor de muncă, fapt care determină manifestări de protest cu rolul de a atrage atenția conducerii Administrației Bazinale de Apă Banat şi implicit Conducerii A.N. “Apele Române”, asupra următoarelor aspecte:1. Nerespectarea C.C.M.-ului privind suspendarea sporului de fidelitate şi a celorlalte drepturi salariale prevăzute în cadrul acestui C.C.M.;2. Nerespectarea C.C.M.-ului privind limita minimă de salarizare pentru aproximativ jumătate din angajații A.B.A. Banat;3. Nerespectarea C.C.M.-ului şi a dreptului de negociere anuală prin faptul că salariile personalului încadrat nu au mai fost modificate în coroborare cu creşterea salariului minim pe economie şi/sau cu rata inflației;4. Lipsa de considerație față de experiența profesională a persoanelor cu vechime în cadrul instituției şi care, în situația dată, ajung la salarii a căror cuantum se situează în jurul cuantumului unui salariu de debutant;5. Îngrijorarea majoră a salariaților derivă din faptul că, s-a vehiculat de către conducerea A.N. “Apele Române” o variantă posibilă de recuperare a prejudiciului constatat de Curtea de Conturi privind salarizarea personalului şi anume, aceea de a recupera prejudiciul de la salariaţi. În aceste condiții personalul care ar putea fi afectat este cel cu o vechime mai mare de 4 – 5 ani în cadrul instituției (însemnând personalul care are o experiență deja formată în domeniul gospodăririi apelor).În situația actuală, angajații sunt într-o mare incertitudine privind cadrul legal în baza căruia sunt salarizați, incertitudine care derivă şi din faptul că oficial C.C.M. este valabil, însă practic nu se aplică in totalitate!Se mentionează faptul că C.C.M.-ul este la nivel de ramură de activitate şi că neaplicarea în cadrul A.B.A. Banat a unor prevederi din C.C.M. este din cauza deciziilor (bazate pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

124

09.10.2015

rapoartele Curții de Conturi) emise la nivel A.N. “Apele Române”, în a cărei subordonare este şi A.B.A. Banat. /TELEVIZIUNEA CETATEANULUI, http://www.pentrutimisoara.ro/stiri_timisoara/administratia-bazinala-de-apa-banat-a-intrat-in-greva-japoneza.html/ZIARE DIN TIMISOARA, http://www.ziaretimisoara.ro/ziare-din-timisoara/televiziunea-cetateanului/122725-administra%C8%9Bia-bazinal%C4%83-de-ap%C4%83-banat-a-intrat-%C3%AEn-grev%C4%83-japonez%C4%83/ZIARE LIVE.RO, http://www.ziarelive.ro/stiri/administratia-bazinala-de-apa-banat-a-intrat-in-greva-japoneza.html

Greva japoneza la Directia Apelor. Angajatii reclama probleme legate de salarizareSalariații Administrației Bazinale de Apă Banat (A.B.A. Banat) au decis ă intre în grevă. Deocamdată oamenii sunt doar în grevă japoneză, timp de trei zile. Ei reclamă nerespectarea contractului colectiv de muncă, mai precis neplata unor sporuri şi nerespectarea limitei minime de salarizare, care afectează aproximativ jumătate din angajați. Sindicatul Liber „Apele Române”, Filiala Timişoara, a intrat in grevă de avertizare de tip grevă japoneză. Protestul are loc în perioada 7-9 octombrie 2015. Aceasta se manifestă fără încetarea lucrului, prin purtarea unui semn distinctiv, o banderolă albă, în semn de protest. “Situația care a dus la apariţia protestului a fost creată prin emiterea de către „Apele Române” a deciziilor 480/31.07.2015 şi 507/01.08.2015, prin care se suspendă unele drepturi prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (C.C.M.) 2011-2015 şi faptul că până în acest moment nu s-au găsit soluțiile care să acopere aceste drepturi suspendate. Toate acestea au dus la nemulțumiri şi tensiuni deosebit de grave în cadrul relațiilor de muncă, fapt care a condus la manifestări de protest cu rolul de a atrage atenția conducerii Administrației Bazinale de Apă Banat şi implicit Conducerii Apele Române”, am aflat de la Alina Letiția Roşu, lider sindical. Protestatarii acuză nerespectarea contractului colectiv de muncă prin suspendarea sporului de fidelitate şi a celorlalte drepturi salariale prevăzute în cadrul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

125

http://www.ziarelive.ro/stiri/administratia-bazinala-de-apa-banat-a-intrat-in-greva-japoneza.html

http://www.ziarelive.ro/stiri/administratia-bazinala-de-apa-banat-a-intrat-in-greva-japoneza.html

http://www.ziaretimisoara.ro/ziare-din-timisoara/televiziunea-cetateanului/122725-administra%C8%9Bia-bazinal%C4%83-de-ap%C4%83-banat-a-intrat-%C3%AEn-grev%C4%83-japonez%C4%83



http://www.pentrutimisoara.ro/stiri_timisoara/administratia-bazinala-de-apa-banat-a-intrat-in-greva-japoneza.html

http://www.pentrutimisoara.ro/stiri_timisoara/administratia-bazinala-de-apa-banat-a-intrat-in-greva-japoneza.html

09.10.2015

acestui contract, nerespectarea limitei minime de salarizare pentru aproximativ jumătate din angajații A.B.A. Banat; nerespectarea dreptului de negociere anuală prin faptul că salariile personalului încadrat nu au mai fost modificate în coroborare cu creşterea salariului minim pe economie şi/sau cu rata inflației; lipsa de considerație față de experiența profesională a persoanelor cu vechime în cadrul instituției şi care, în situația dată, ajung la salarii a căror cuantum se situează în jurul cuantumului unui salariu de debutant:„Îngrijorarea majoră a salariaților derivă din faptul că, s-a vehiculat de către conducerea A.N. <Apele Române> o variantă posibilă de recuperare a prejudiciului constatat de Curtea de Conturi privind salarizarea personalului şi anume, aceea de a recupera prejudiciul de la salariaţi. În aceste condiții personalul care ar putea fi afectat este cel cu o vechime mai mare de 4 – 5 ani în cadrul instituției, însemnând personalul care are o experiență deja formată în domeniul gospodăririi apelor”, am mai aflat de la Alina Letiția Roşu. Sindicaliştii cer respectarea contractelor deja negociate şi semnate, pentru a se putea respecta legislaţia în domeniul muncii. „În situația actuală, suntem într-o incertitudine privind cadrul legal în baza căruia suntem salarizați, incertitudine care derivă şi din faptul că oficial avem C.C.M. valabil, însă practic nu se aplică in totalitate, deşi este invocat ca bază legală inclusiv în Contractele individuale de muncă! Dorim să ne desfăşurăm activitatea in baza unui Contract Colectiv de Muncă, a unui Contract Individual de Muncă, ambele conferindu-ne un climat legal şi clar privind salarizarea, drepturile şi obligațiile care revin părților implicate”, a încheiat Alina Letiția Roşu. /TIMIS ONLINE, http://www.tion.ro/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare/1579519/STIRILE PE SCURT, http://www.stirilepescurt.ro/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare//REALITATEA.NET, http://www.realitatea.net/greva-japoneza-la-directia-apelor--angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare_1805843.html/E-TIMISOARA.INFO, http://www.e-timisoara.info/stiri-locale/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

126

http://www.e-timisoara.info/stiri-locale/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare

http://www.e-timisoara.info/stiri-locale/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare

http://www.realitatea.net/greva-japoneza-la-directia-apelor--angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare_1805843.html

http://www.realitatea.net/greva-japoneza-la-directia-apelor--angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare_1805843.html

http://www.stirilepescurt.ro/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare/

http://www.stirilepescurt.ro/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare/

http://www.tion.ro/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare/1579519

http://www.tion.ro/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare/1579519

09.10.2015

/Diacaf, http://www.diacaf.com/stiri/local/timis/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate_32801983.html/BIHOR ONLINE, http://www.bihon.ro/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare/1579519

Comunicat de presă - Sindicatul Liber 'Apele Române' Filiala TimișoaraGrevă japoneză la Administrația Bazinală de Apă Banat Având în vedere situația salariaților Administrației Bazinale de Apă Banat (A.B.A. Banat) existentă la această dată, Sindicatul Liber 'Apele Române', Filiala Timişoara, afiliat la Federația APEHID, a intrat in greva de avertizare de tip greva japoneză, în perioada 7-9 octombrie 2015. Dorim să ne desfăşurăm activitatea in baza unui Contract Colectiv de Muncă, a unui Contract Individual de Muncă, ambele conferindu-ne un climat legal şi clar privind salarizarea, drepturile şi obligațiile care revin părților implicate. Aceasta se manifestă fără încetarea lucrului, prin purtarea unui semn distinctiv, o banderolă albă, în semn de protest. /PALO.RO, http://www.palo.ro/a/comunicat-de-pres%C4%83-sindicatul-liber-apele-rom%C3%A2ne-filiala-timi%C8%99oara-70471

Comunicat de presă - Sindicatul Liber 'Apele Române' Filiala TimișoaraGrevă japoneză la Administraţia Bazinală de Apă BanatAvând în vedere situația salariaților Administrației Bazinale de Apă Banat (A.B.A. Banat) existentă la această dată, Sindicatul Liber 'Apele Române', Filiala Timişoara, afiliat la Federația APEHID, a intrat in greva de avertizare de tip greva japoneză, în perioada 7-9 octombrie 2015. Aceasta se manifestă fără încetarea lucrului, prin purtarea unui semn distinctiv, o banderolă albă, în semn de protest. Situația creată prin emiterea de către A.N. 'APELE ROMÂNE' a deciziilor 480/31.07.2015 şi 507/01.08.2015 de suspendare a unor drepturi prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (C.C.M.) 2011-2015 şi faptul că până în acest moment nu s-au găsit soluțiile care să acopere aceste drepturi suspendate, au dus la nemulțumiri şi tensiuni deosebit de grave în cadrul relațiilor de muncă, fapt care determină manifestări de protest cu rolul de a atrage atenția conducerii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

127

http://www.palo.ro/a/comunicat-de-pres%C4%83-sindicatul-liber-apele-rom%C3%A2ne-filiala-timi%C8%99oara-70471

http://www.palo.ro/a/comunicat-de-pres%C4%83-sindicatul-liber-apele-rom%C3%A2ne-filiala-timi%C8%99oara-70471

http://www.bihon.ro/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare/1579519

http://www.bihon.ro/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate-de-salarizare/1579519

http://www.diacaf.com/stiri/local/timis/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate_32801983.html

http://www.diacaf.com/stiri/local/timis/greva-japoneza-la-directia-apelor-angajatii-reclama-probleme-legate_32801983.html

09.10.2015

Administrației Bazinale de Apă Banat şi implicit Conducerii A.N. 'Apele Române', asupra următoarelor aspecte:1. Nerespectarea C.C.M.-ului privind suspendarea sporului de fidelitate şi a celorlalte drepturi salariale prevăzute în cadrul acestui C.C.M.;2. Nerespectarea C.C.M.-ului privind limita minimă de salarizare pentru aproximativ jumătate din angajații A.B.A. Banat;3. Nerespectarea C.C.M.-ului şi a dreptului de negociere anuală prin faptul că salariile personalului încadrat nu au mai fost modificate în coroborare cu creşterea salariului minim pe economie şi/sau cu rata inflației;4. Lipsa de considerație față de experiența profesională a persoanelor cu vechime în cadrul instituției şi care, în situația dată, ajung la salarii a căror cuantum se situează în jurul cuantumului unui salariu de debutant;5. Îngrijorarea majoră a salariaților derivă din faptul că, s-a vehiculat de către conducerea A.N. 'Apele Române' o variantă posibilă de recuperare a prejudiciului constatat de Curtea de Conturi privind salarizarea personalului şi anume, aceea de a recupera prejudiciul de la salariați. În aceste condiții personalul care ar putea fi afectat este cel cu o vechime mai mare de 4 — 5 ani în cadrul instituției (însemnând personalul care are o experiență deja formată în domeniul gospodăririi apelor). În situația actuală, suntem într-o incertitudine privind cadrul legal în baza căruia suntem salarizați, incertitudine care derivă şi din faptul că oficial avem C.C.M. valabil, însă practic nu se aplică in totalitate, deşi este invocat ca bază legală inclusiv în Contractele individuale de muncă! Se mentionează faptul că C.C.M.-ul este la nivel de ramură de activitate şi că neaplicarea în cadrul A.B.A. Banat a unor prevederi din C.C.M. este din cauza deciziilor (bazate pe rapoartele Curții de Conturi) emise la nivel A.N. 'Apele Române', în a cărei subordonare este şi A.B.A. Banat. Dorim să ne desfăşurăm activitatea in baza unui Contract Colectiv de Muncă, a unui Contract Individual de Muncă, ambele conferindu-ne un climat legal şi clar privind salarizarea, drepturile şi obligațiile care revin părților implicate.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

128

09.10.2015

Lider Sindicat,dr. ing. Roşu Alina Letiția /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/comunicate/2015/10/08/comunicat-de-presa-sindicatul-liber-apele-romane-filiala-timisoara-12-40-05

Teme similareHidrocentrala Surduc este scoasă la vânzareCompania Hidroelectrica solicită peste un milion de euro, plus TVA pentru Hidrocentrala Surduc din judeţul Timiş. Microhidrocentrala de la Surduc are o putere instalată de 1,7 MW. Centrala a fost pusă în funcţiune în 1986, este echipată cu 2 hidroagregate de 0,85 MW fiecare. Vânzarea va fi făcută prin licitaţie deschisă cu strigare, care, pentru acest activ, va avea loc în 25 noiembrie, de la ora 14:00. În total, Hidroelectrica vinde 31 de asemenea unităţi, din 13 judeţe, inclusiv din Arad şi Hunedoara. /RADIO TIMISOARA, http://radiotimisoara.ro/2015/10/07/hidrocentrala-surduc-este-scoasa-la-vanzare/

Cu vaporetto pe Bega, mai aproape de realitate!Timişorenii şi turiştii se pot plimba de anul viitor pe Bega cu vaporetto. Primăria Timişoara a semnat contractul de furnizare a ambarcaíunilor.Am semnat contractul de furnizare a vaporetelor, termenul de livrare este de şase luni, valoarea totală a contractului fiind de 6,9 milioane de lei, a afirmat primarul Nicolae Robu. Ambarcaţiunile au capacitatea de 50 de locuri pe scaune şi un echipaj format din două persoane. Acestea vor fi folosite pentru transportul în comun, dar şi pentru agrement. Investiţia este parte a proiectului intitulat ‘Reabilitarea infastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega’, proiect în valoare de peste 25 de milioane de lei, finanţare europeană. Municipalitatea a lansat, în toamna anului 2013, lucrările pentru a-l face navigabil. Amenajarea malurilor ajută foarte mult, într-o etapă următoare, la transformarea Canalului Bega într-unul navigabil. Pe parcursul falezei sunt amenajate nouă staţii de îmbarcare/debarcare a pasagerilor, dar şi case pentru vinderea biletelor./RADIO RESITA, http://radioresita.ro/148420/cu-vaporetto-pe-bega-mai-aproape-de-realitate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

129

http://radioresita.ro/148420/cu-vaporetto-pe-bega-mai-aproape-de-realitate

http://radioresita.ro/148420/cu-vaporetto-pe-bega-mai-aproape-de-realitate

http://radiotimisoara.ro/2015/10/07/hidrocentrala-surduc-este-scoasa-la-vanzare/

http://www.agerpres.ro/comunicate/2015/10/08/comunicat-de-presa-sindicatul-liber-apele-romane-filiala-timisoara-12-40-05

http://www.agerpres.ro/comunicate/2015/10/08/comunicat-de-presa-sindicatul-liber-apele-romane-filiala-timisoara-12-40-05

09.10.2015

/ORA DE TIMIS, http://oradetimis.oradestiri.ro/sapte-vaporetto-pentru-50-de-persoane-fiecare-ne-vor-plimba-pe-canalul-bega#.VhTNlG7M_UY

Datorită unor voluntari inimoşi, Bega are maluri mai curateVoluntarii unei asociaţii din Timişoara s-au săturat să vadă malurile Begăi pline de peturi, pungi şi alte gunoaie, aşa că au decis să ia atitudine. Şi-au sacrificat timpul liber din weekend, au pus mâna pe greble şi saci de gunoi şi s-au pus pe treabă.În urma lor au rămas maluri verzi, curate, perfecte pentru a fi admirate de turişti. Mai ales că întreg canalul Bega va deveni un circuit turistic navigabil, aşa cum prevede programul de reabilitare care se desfăşoară în zonă.Anul viitor, pe canalul Bega vor circula, potrivit autorităţilor locale, ambarcaţiuni turistice. Însă ce ar fi văzut turiştii nu era o mândrie – maluri pline de peturi şi alte deşeuri. Aşa că voluntarii s-au pus pe treabă.„Susţinem chestia asta, să fie curat. Sperăm să vină cât mai mulţi oameni să ajute. Sperăm să se menţină curăţenia”. „Spirit civic. Curăţenia place la toată lumea, numai că nimănui nu-i place s-o păstreze. Sperăm ca să dăm un exemplu”. „Copiii trebuie să înveţe să păstreze mediul curat. Este în folosul lor şi în folosul tuturor!”. „Vrem să dovedim unui oraş întreh de 400 şi de mii, că cu o echipă de 50 de oameni putem să facem oraşul mai curat. Să le arătăm oamenilor care pescuiesc sau care se plimbă pe malul Begăi că nu e normal şi nu ni se pare nouă normal să se umble în gunoaie”, Marius Niste, organizatorul acțiunii.În prezent, malurile canalului Bega sunt în proces de modernizare în valoare de 25 de milioane de lei. Până la finalul programului, sfârşitul acestui an, de curăţenia lor nu răspunde nimeni. Aşa că, acţiunea volutarilor a fost mai mult decât benefică. „Malurile, odată ce sunt predate, odată ce investiţia este finalizată, partea de salubrizare se predă către operatorul de salubrizare din oraş, partea de întreţinere spaţii verzi se predă operatorilor de întreţinere spaţii verzi de pe fiecare zonă”, precizează Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei. Voluntarii s-au înpărâit în două echipe. Fiecare a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

130

http://oradetimis.oradestiri.ro/sapte-vaporetto-pentru-50-de-persoane-fiecare-ne-vor-plimba-pe-canalul-bega#.VhTNlG7M_UY

http://oradetimis.oradestiri.ro/sapte-vaporetto-pentru-50-de-persoane-fiecare-ne-vor-plimba-pe-canalul-bega#.VhTNlG7M_UY

09.10.2015

pornit de la marginea oraşului şi a periat malurile de pe ambele părţi. La final s-au adunat zeci de saci cu gunoi. /DIGI 24 TIMISOARA, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Ce+nu+fac+autoritatile+fac+voluntarii

Teme de mediuContainerele noi nu vor face față gunoaielor specialeÎn judeţul Caraş-Severin, deşeurile vor fi colectate selectiv, însă doar plasticul, hârtia şi sticla. Containerele achiziţionate în cadrul proiectului european privind gestionarea deşeurilor, nu au compartimente speciale pentru resturile menajere, vegetale sau provenite din construcţii. În proiectul, ce are o valoare de peste 40 de milioane de euro au ajuns în Caraş-Severin peste 3.000 de containere noi, care până la finalul lunii vor fi distribuite autorităților locale. După cum a precizat directorul societății care a câştigat licitația pentru livrarea containerelor, acestea nu sunt prevăzute cu compartimente speciale pentru resturi vegetale sau din construcții. Radu Grădinariu explică:”Din punctul meu de vedere nu aveți soluție pentru astfel de deşeuri. Crengile trebuie tocate, în maşinării speciale. Cineva trebuie să pună lucrurile cap la cap, şi după părerea mea Consiliul Județean este cel în stare să rezolve aceste probleme”.Arhitectul şef al judeţului Caraş-Severin, Victor Naidan a ținut să sublinieze că administrațiile locale sunt cele care trebuie să rezolve problemele:”În esență, lucrurile rămân simple. Discutăm despre un spațiu în care deşeurile din tot județul sunt transportate după o anumită schemă, sunt neutralizate şi depozitate. Acesta este scopul proiectului. Consiliul Județean nu se ocupă de moloz, leşuri, curățenie în parcuri, toate acestea rămân în grija administrațiilor locale.” Containerele sunt din material biodegradabil şi sunt garantate pentru 10 ani. /RADIO RESITA, http://radioresita.ro/148201/audio-containerele-noi-nu-vor-face-fata-gunoaielor-speciale

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

131

http://radioresita.ro/148201/audio-containerele-noi-nu-vor-face-fata-gunoaielor-speciale

http://radioresita.ro/148201/audio-containerele-noi-nu-vor-face-fata-gunoaielor-speciale

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Ce+nu+fac+autoritatile+fac+voluntarii

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Ce+nu+fac+autoritatile+fac+voluntarii

09.10.2015

Teme ABABarajul de la Valea de Pești a fost golit, urmând a fi blocat accesul apei în barajNiciun metru cub de apă nu se mai regăseşte în barajul de la Valea de Peşti, din care era alimentată o bună parte a populației din Valea Jiului. Barajul a fost golit pentru a putea fi reparate vanele de la golirea de fund. Constructorul s-a apucat deja de treabă, la acest moment lucrând la amenajarea drumului ce va duce până jos, în fundul barajului.”Am golit barajul, iar constructorul s-a apucat de treabă. Astăzi şi mâine se lucrează la drumul de acces până jos, ca să putem să lansăm batardoul jos, să blocăm accesul apei pe canal pentru ca oamenii să poată să lucreze în puț”, a declarat, miercuri, pentru Gazeta de Dimineață, Sorin Corici, directorul Serviciului Hidrotehnic Petroşani. Golirea barajului s-a făcut treptat, respectându-se normele în acest sens. În această perioadă, operatorul de apă din Valea Jiului a fost nevoit să construiască o stație de pompe care să capteze apa din Jiu astfel încât să îşi asigure debitul necesar pentru ca alimentarea cu apă a vestului Văii Jiului să nu fie afectată de restricții.Schimbarea vanelor la barajul de la Valea de Peşti a necesitat golirea acestuia.Directorul Sistemului Hidrotehnic Petroşani susține că schimbarea vanelor este o operațiune care durează undeva la trei luni de zile, însă partea cea grea a lucrării este reprezentată de golirea şi umplerea barajului, operațiuni ce sunt de durată. Tocmai de aceea contractul de lucrări a fost semnat pentru o perioadă de un an.”Problema e reprezentată de umplerea barajului. În funcție de debitul de pe cursul de apă, Valea de Peşti. Dacă e consistent, acum e foarte mic, undeva la 110 litri. Cu această cantitate durează mai bine de jumătate de an să reumplem barajul, dar acesta este un debit de secetă. Debitul mediu e undeva la 400 litri, ceea ce înseamnă undeva la 3 luni, poate chiar 6 luni, de aceea am luat perioada de un an”, spunea, pentru GDD, Sorin Corici. Investiția în schimbarea vanelor de la barajul de la Valea de Peşti costă undeva la 1,7 milioane de lei, banii fiind asigurați din bugetul Apelor Române. Pentru reabilitarea barajului care deserveşte Valea Jiului, ar fi necesare 3 milioane de euro, însă deşi s-a încercat accesarea unor proiecte, nu s-a reuşit obținerea finanțării. Pentru că barajul este golit în această perioadă, ar fi fost oportun să se execute şi lucrări la fisurile de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

132

09.10.2015

mască apărute în construcție, însă nu sunt fondurile necesare. Barajul de la Valea de Peşti, care alimentează cu apă aproape toată Valea Jiului, ar fi trebuit să beneficieze de reparații capitale, însă guvernanții, indiferent de culoarea lor politică, au ignorat această necesitate. Trecut la categoria ”baraj de importanță deosebită”, obiectivul de la Valea de Peşti nu are nici la acest moment fondurile necesare pentru modernizare şi reabilitare, deşi proiectul este făcut de mai bine de şapte ani. Barajul de la Valea de Peşti a fost inclus, pentru obţinerea de fonduri pentru reparaţii, pe mai multe legi, însă niciodată pe proiectul câştigător. Ultima dată a fost inclus pe PNDI, program sistat însă de Guvernul Ponta. Din acest baraj sunt alimentate cu apă localităţile Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi o parte a municipiului Petroşani. Barajul a fost construit pe râul Valea de Peşti între anii 1967 -1973 şi are o înălţime de 56 de metri, ceea ce-l situează pe locul 35 între cele 246 de baraje din România. La Valea de Peşti este un volum de apă de 4,5 milioane metri cubi, lacul întinzându-se pe o suprafaţă de 31 de hectare. Adâncimea maximă este de 53 de metri, lungimea de 2,5 kilometri, fiind situat la o altitudine de 830 metri. Din 1973 când a fost dat în folosinţă, barajul nu a fost golit niciodată. Cei care au barajul în administrare, spun că au observat că acesta se comportă bine atunci când nu sunt fluctuații importante de nivel, motiv pentru care este ținut plin tot timpul. /Gazeta de Dimineata, http://gazetadedimineata.ro/actualitate/barajul-de-la-valea-de-pesti-a-fost-golit-urmand-a-fi-blocat-accesul-apei-in-baraj/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURITeme ABAVerificări transfrontaliereLucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor sunt în stare bună.Joi comisia româno-ungară a finalizat verificările la lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate pe teritoriul României. Verificările au avut drept scop urmărirea exploatării şi întreţinerii lucrărilor aflate în zona comună de interes şi au vizat cursurile de apă: Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

133

http://gazetadedimineata.ro/actualitate/barajul-de-la-valea-de-pesti-a-fost-golit-urmand-a-fi-blocat-accesul-apei-in-baraj/

http://gazetadedimineata.ro/actualitate/barajul-de-la-valea-de-pesti-a-fost-golit-urmand-a-fi-blocat-accesul-apei-in-baraj/

09.10.2015

Pe râul Crişul Repede, cele mai importante lucrări examinate au fost digurile de apărare din Oradea, iar pe râul Crişul Negru, cele mai importante lucrări au fost digurile de apărare de pe tronsonul Zerind-Talpoş şi Zerind- Staţia de Pompare Ant. De asemenea, comisia româno-ungară a verificat şi acumularea nepermanentă Zerindu Mic, Canalul Colector în zona podului rutier Oradea-Arad, Canalul Colector la localitatea Tulca, Canalul Ant în zona localităţilor Salonta şi Ant, Staţia de Pompare Ant şi Canalul Ősirét. Pe râul Crişul Alb au fost verificate digurile de apărare aflate între frontiera de stat şi podul rutier din localitatea Chişineu Criş. La Cantonul din Vărşand s-a verificat şi modul în care sunt înmagazinate materialele de apărare şi dacă acestea sunt în stare bună şi suficiente din punct de vedere cantitativ.„Comisia nu a constatat lipsuri care să influenţeze siguranţa lucrărilor. Prin urmare, starea digurilor, a covorului vegetal, a magaziilor, a staţiilor de pompare precum şi a canalelor de ape interne este în conformitate cu normativele acceptate de ambele părţi”, a declarat Dorel Dume, director tehnic ABA Crişuri.Delegaţia română a întrunit experţi din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bihor, din cadrul Sistemului Hidrotehnic Independent Crişul Alb şi din cadrul Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Bihor. În baza „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor”, intrat în vigoare în 2004, în bazinul hidrografic Crişuri-Körös anual se fac verificări comune la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor. /JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/verificari-transfrontaliere/1577833

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similarePrimarul Florin Ionescu construieşte două poduri, în satele Ghiobeşti şi MaluPrimarul din Stoileşti, Florin Ionescu, a anunţat că au demarat lucrările de construire a unui pod în lungime de 18 metri, în punctul „Manea Adrian”, peste pârâul Ghiobeşti, din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

134

http://www.bihon.ro/verificari-transfrontaliere/1577833

09.10.2015

satul cu acelaşi nume. În aceeaşi zonă, social-democratul va moderniza şi o stradă, pe o lungime de aproximativ 700 de metri. Valoarea celor două investiţii este de 7,5 miliarde lei vechi. De asemenea, până în decembrie, Florin Ionescu va inaugura un alt pod, în satul Malu, care face legătura cu centrul administrativ. „Cele două poduri vor fi realizate cu bani din bugetul local. Anul acesta, am reuşit să facem economii importante, tocmai pentru a realiza aceste lucrări deosebit de importante pentru comunitatea noastră. Pe viitor, locuitorii nu vor mai fi nevoiţi să treacă prin albiile pâraielor. De asemenea, vrem să terminăm cât mai repede şi construirea bazinului de apă din Obogeni, care va alimenta şi gospodăriile din Neţeşti, Urşi şi Vlăduleşti. Mai lucrăm la extinderea reţelei de alimentare cu apă în satul Bârsoiu, cătunul Tâmplari”, a declarat social-democratul Florin Ionescu. /ARENA VALCEANA, http://arenavalceana.ro/2015/10/06/primarul-florin-ionescu-construieste-doua-poduri-in-satele-ghiobesti-si-malu/

APAVIL scoate la licitaţie realizarea a 4 microhidrocentrale ultra-moderneAcestea vor aduce societăţii, anual, un venit de 1,5-2 milioane de euroLuna aceasta, APAVIL S.A. va scoate la licitaţie în S.E.A.P. execuţia a patru microhidrocentrale. Prima va fi realizată pe Lotru, la Valea lui Stan, unde, după realizarea celei noi, cea veche va rămâne în conservare, dar pregătită să funcţioneze în cazul în care este necesar. Potrivit afirmaţiilor directorului general Cristian Jianu, noua microhidrocentrală de la Valea lui Stan va fi cea mai mare dintre cele patru, va avea o tehnologie de ultimă oră, va fi montată în conducta magistrală alimentată cu apă din sursa Brădişor şi va produce aproape 1 megawatt de energie electrică pe oră. „A doua microhidrocentrală (0,6 MW) va fi construită la Rm. Vâlcea, lângă Centrul Flandra. Niciuna dintre microhidrocentrale nu va avea treabă cu baraje, cursuri de apă etc..Sistemul care va produce energie va fi montat, repet, în conductele APAVIL-ului. Energia va fi produsă cu ajutorul apei care va circula prin conducte. Este, într-adevăr, o premieră pentru regiunea Olteniei. A treia microhidrocentrală va fi lângă baza sportivă Hidroelectrica, în Nord. Aceea va produce 0,2-0,25 MW. A patra (0,5-0,6 MW) va fi construită la Cheia, la barajul de la Vlădeşti”, a detaliat managerul operatorului regional de apă şi canalizare. Cele patru microhidrocentrale vor costa aproape 4 milioane de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

135

http://arenavalceana.ro/2015/10/06/primarul-florin-ionescu-construieste-doua-poduri-in-satele-ghiobesti-si-malu/

http://arenavalceana.ro/2015/10/06/primarul-florin-ionescu-construieste-doua-poduri-in-satele-ghiobesti-si-malu/

09.10.2015

euro şi vor aduce societăţii, anual, un venit de 1,5-2 milioane de euro, bani cu care APAVIL va acoperi dobânzile şi ratele bancare, făcute pentru investiţii. Licitaţia pentru execuţia celor patru obiective se va încheia anul viitor, în ianuarie sau februarie, iar microhidrocentralele ar urma să fie finalizate până la 1 octombrie 2016. „La 31 decembrie 2016, nu se mai dau certificate verzi, deci termenul dat este clar. Certificatul verde reprezintă dublul producţiei de curent, deci nu e de joacă. Cele patru obiective se pot realiza în 2016 pentru că nu se fac cu fonduri europene, ci cu bani din creditul de la BERD”, a mai precizat Cristian Jianu. Rugat să comenteze zvonurile cum că n-ar fi exclus să se piardă fonduri europene pe unele dintre proiecte ce privesc reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare, reprezentantul APAVIL că un contract a fost fazat pe 2016. „Fazat înseamnă că nu plăteşti tu finalizarea, dar ţi se scade valoarea respectivă din exerciţiul 2014-2020. Este o discuţie la Comisia Europeană pe această temă. Spre exemplu, dacă în exerciţiul bugetar 2007-2013 ai avut un proiect de 150 de milioane şi ai fazat 4, în exerciţiul următor, 2014-2020, ţi se scad 4 milioane de euro. Probabil că noi vom avea o astfel de situaţie pe proiectul privind conectarea 100 % apă-canalizare în Rm. Vâlcea, Ocnele Mari, Drăgăşani, Călimăneşti, Băile Olăneşti şi Băbeni, care de fapt era obligaţia operatorului, a ADI APA Vâlcea şi a autorităţilor publice locale din cele 6 oraşe. Atunci când s-a obţinut finanţarea pe POS Mediu pentru cei 98 de milioane de euro, cu toţii, ne-am luat angajamentul că, de la 90 % rată de conectare – atinsă cu finanţare UE, noi ajungem la 100 %, adică finanţăm restul. Acel procent de 10 % este cel mai greu de făcut, pentru că vorbim de zone cu case dispersate, deci de lucrări scumpe pentru puţini oameni. Am omis să spun că, în urma licitaţiilor, s-au făcut economii şi proiectul mare, de 98 de milioane de euro, se face cu 85 de milioane de euro. Din fericire, ni s-a dat voie ca, din economiile făcute, în jur de 16 milioane de euro, să realizăm un al doilea proiect – cel privind conectarea 100 % în cele 6 localităţi. Deci, dacă adunăm, scădem şi tragem linie, ieşim bine. La nivel naţional, APAVIL este unul dintre cei mai buni operatori. Asta în condiţiile în care economia în Vâlcea nu duduie. Dacă nu terminăm toate lucrările la timp, dar noi facem toate eforturile să ne încadrăm, probabil că vom pune de la noi în jur de un milion de euro. Piteştiul fazează 30 de milioane de euro. Sigur, fazatul acesta nu ţine întotdeauna de companie. Sunt fel de fel

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

136

09.10.2015

de factori care influenţează – politici, situaţia companiilor de construcţii (inclusiv cele foarte mari, din străinătate, n-au trecut uşor peste criză), procedurile la licitaţii, care sunt greoaie şi lungi. În plus, să nu uităm că noi, fuziunea APAVIL-Acvarim, am făcut-o în 2011. Exerciţiul bugetar a fost 2007-2013, am semnat contractul de finanţare pe POS Mediu în octombrie 2011. Deci 4 ani din 6 s-au pierdut”, a mai explicat directorul general al APAVIL. /ARENA VALCEANA, http://arenavalceana.ro/2015/10/06/apavil-scoate-la-licitatie-realizarea-a-4-microhidrocentrale-ultra-moderne/

Primarul din Roşiile vrea apă în comunăAdministraţia locală din comuna Roşiile este hotărâtă ca în următoarea perioadă să acceseze fonduri europene pentru demararea mai multor proiecte. Prioritar însă este înfiinţarea reţelei cu apă.„Proiectul de introducere a reţelei de alimentare cu apă e depus de mult timp la Guvern, dar nici până acum nu am primit finanţare. După cum bine ştim, pe OG 28, fondurile vin foarte greu sau aproape deloc. E clar, aşadar, că dacă ne vom baza tot pe fonduri guvernamentale, ne vom mişca greu şi cu această investiţie, cum se întâmplă cu celelalte. Lucrările pe DC 79, care leagă localităţile Roşiile şi Grădiştea, se derulează foarte greu, din pricina lipsei banilor”, a spus Marinescu. Finanţare se poate obţine pe Măsura 7.2 pentru introducerea reţelei de apă. „La Roşiile ar fi de realizat 21 de kilometri de reţea de apă, iar investiţia este absolut necesară, mai ales că, an de an, locuitorii s-au confruntat cu lipsa apei potabile şi menajere, din pricina secetei. Măsura 7.2 e destinată modernizării infrastructurii la scară mică, în localităţile cuprinse între 2.000 şi 10.000 de locuri. Vom analiza foarte atent oportunitatea de a obţine fonduri europene, pentru că nu vrem să depunem proiectul doar ca să ne aflăm în treabă, ci să şi realizăm investiţia pe care ne-am propus-o. Din câte am înţeles, pe Măsura 7.2 nu va fi ca pe vechea Măsură 3.2.2, unde au fost aprobate doar trei proiecte din Vâlcea, din 60. De această dată, vor primi finanţare toate proiectele care îndeplinesc condiţiile necesare”, ne-a mai spus Marinescu. /INFO PULS, http://www.infopuls.ro/index.php/social/2452-primarul-din-rosiile-vrea-apa-in-comuna

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

137

http://www.infopuls.ro/index.php/social/2452-primarul-din-rosiile-vrea-apa-in-comuna

http://www.infopuls.ro/index.php/social/2452-primarul-din-rosiile-vrea-apa-in-comuna

http://arenavalceana.ro/2015/10/06/apavil-scoate-la-licitatie-realizarea-a-4-microhidrocentrale-ultra-moderne/

http://arenavalceana.ro/2015/10/06/apavil-scoate-la-licitatie-realizarea-a-4-microhidrocentrale-ultra-moderne/

09.10.2015

Mazilu vrea canalul Bucuresti-OltenitaDeputatul vâlcean, Constantin Mazilu, i-a adresat o intrebare ministrului Sevil Shhaideh. Uneperistul se intereseaza de intentiile guvernului cu privite la canalul Bucuresti-Oltenita. „Un proiect maret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, respectiv transformarea Bucurestiului in port la Dunare prin construirea unui canal navigabil, a ajuns o ruina. Primele mentiuni despre intentia de a construi un canal intre Dunare si Bucuresti dateaza din 1864, când un trimis al lui Alexandru Ioan Cuza la Paris comunica propunerea unui grup de capitalisti francezi de a canaliza Dâmbovita “de la Bucuresti si chiar mai sus spre, Oltenita” si de a infiinta o companie de navigatie. Ideea lui Cuza, preluata de regimul comunist, a fost pusa in aplicare, realizându-se pâna in 1990 doua treimi din lucrari pentru canalul Bucuresti-Dunare. insa de atunci si pâna in prezent, asa-zisa conservare a lucrarilor a avut ca singur efect degradarea progresiva a tot ceea ce s-a realizat pentru canalul Bucuresti- Oltenita.Finalizarea canalului ar micsora semnificativ costurile si ar usura transportul de marfa intre Marea Neagra /Constanta si Bucuresti, precum si cu statele din vestul Europei . Mai mult, acest canal ar putea facilita si incuraja turismul. De asemenea, canalul Dunare-Bucuresti ar putea fi si un producator de energie, prin cele patru microhidrocentrale din nodurile hidrotehnice, amenajate pe lânga ecluze, putându-se ajunge la o productie de energie electrica de peste 50 MW. Apa din canal va putea fi si o sursa de irigatii pentru circa 150.000 de hectare teren arabil. Un alt beneficiu ar consta in faptul ca 11 localitati si circa 30.000 hectare terenuri agricole vor fi scoase de sub efectul inundatiilor. Din aceste rationamente i-am adresat o intrebare doamnei Ministru al Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Sevil Shhaideh, prin care ii cer sa-mi comunice daca pentru aceste indelung discutate investitii prevazute pentru canalul Bucuresti-Oltenita s-a mai realizat ceva concret si ce masuri va lua in aceasta speta in calitatea de ministru al Dezvoltarii.” /MONITORUL DE VALCEA, http://www.monitoruldevalcea.ro/arhive/2609

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

138

http://www.monitoruldevalcea.ro/arhive/2609

09.10.2015

3.000 de semnături pentru diminuarea preţului la apăDupă două săptămâni de la iniţierea campaniei de strângere de semnături pentru reducerea preţului la apă au fost strânse 3.000 de semnături. Reprezentanţii PMP, care au iniţiat demersul, au precizat că de săptămâna viitoare vor fi amplasate şi corturi unde braşovenii care vor să plătească mai puţin pentru apă îşi pot da semnătura. Acestea vor fi amplasate la intrarea în pieţele Astra, Tractorul, Daci, dar şi în zona Pieţei din Noua. De asemenea, se vor strânge semnături şi din alte localităţi unde Compania Apa este operator, primele vizate fiind Sânpetru, Codlea şi Rupea. Tabelele cu semnăturile braşovenilor vor fi depuse la Consiliul Local Braşov şi la Consiliul Judeţean. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/3000-de-semnaturi-pentru-diminuarea-pretului-la-apa-a90982

Hidroelectrica vrea să vândă cinci microhidrocentrale din Braşov cu aproape 11 milioane de leiHidroelectrica scoate la vânzare în luna noiembrie un număr de 22 de active din mai multe judeţe, reprezentând microhidrocentrale sau grupuri de microhidrocentrale, preţul total de pornire fiind stabilit la 69,91 milioane lei. Din Braşov sunt scoase la vânzare cinci microhidrocentrale - patru din bazinul râului Târlung, acestea fiind evaluate, ca grup, la 10,04 milioane de lei, şi una din bazinul râului Vulcăniţa, cu preţ de pornire de 754.432 de lei. Garanţia de participare este de 10% din preţul de pornire, pe lângă care mai trebuie achitată suma de 2.000 de lei, reprezentând contravaloarea dosarului de prezentare şi taxa de participare. Şedinţele de licitaţie cu strigare pentru vânzarea celor 5 active vor avea loc în datele de 24 şi 25 noiembrie. Documentele de participare la licitaţie trebuie trimise de către cei interesaţi la sediul Hidroelectrica în plicuri sigilate, până la data limită de 13 noiembrie 2015, ora 15.00. Deschiderea plicurilor cu documente de participare se va face în datele de 17 şi 18 noiembrie. Verificarea conformităţii documentelor de participare la licitaţie cu cerinţele cuprinse în dosarul de prezentare se va face separat de către Comisia de licitaţie, care până la data de 20 noiembrie 2015, ora 16.00, va întocmi şi afişa lista ofertanţilor acceptaţi. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

139

http://www.bzb.ro/stire/3000-de-semnaturi-pentru-diminuarea-pretului-la-apa-a90982

http://www.bzb.ro/stire/3000-de-semnaturi-pentru-diminuarea-pretului-la-apa-a90982

09.10.2015

http://www.bzb.ro/stire/hidroelectrica-vrea-sa-vanda-cinci-microhidrocentrale-din-brasov-cu-aproape-11-milioane-de-lei-a90974

Investiţii importante în comuna Brebeni Autorităţile locale din comuna Brebeni încearcă să realizeze cât mai multe investiţii benefice locuitorilor. Podul peste pârâul Dârjov a fost deja finalizat, iar din primăvara acestui an s-a dat startul lucrărilor de introducere a reţelei de apă şi canalizare, investiţie care ar trebui să fie finalizată în termen de trei ani. Unul dintre proiectele care a schimbat deja viaţa mai multor familii este realizarea unui pod peste pârâul Dârjov. La inundaţii sau atunci când pe timpul iernii stratul de zăpadă era foarte consistent, locuitorii unui cătun care face legătura cu strada Ordoreşti şi mai apoi cu centrul comunei ajungeau cu greu aici. Vechiul pod din grinzi de lemn a fost incendiat, spun cetăţenii din zonă, iar acum peste pârâul Dârjov a fost făcut un pod rezistent din beton, în lungime de 17 metri. Investiţia a fost realizată în cursul acestui an, de ea bucurându-se cele peste 20 de persoane care locuiesc în gospodăriile existente în acel cătun. „Construcţia podului s-a făcut cu fonduri proprii, de la bugetul local. Valoarea lucrării s-a ridicat la patru miliarde de lei vechi şi într-o lună de zile a fost finalizată. În primăvară a fost realizată investiţia, prin luna martie”, a menţionat primarul Nicolae Truică. Însă, cea mai importantă investiţie care se realizează în comuna Brebeni este cea de alimentare cu apă şi canalizare. Proiectul a fost deja demarat, iar primele lucrări au fost făcute în centrul comunei. „Investiţia a fost începută în primăvara acestui an. Până acum, s-au introdus conductele de canal şi apă pe un traseu de 2,5 kilometri. Au fost forate trei puţuri, iar tronsonul este centrul comunei, aşa cum era normal. Mai sunt de realizat subtraversările pe partea dreaptă, pentru că pe partea stângă au fost deja făcute. Pe timpul ploilor, lucrările au stagnat şi constructorul a spus că după ce vremea se va mai îndrepta proiectul va fi continuat. Mai trebuie realizate staţia de epurare şi bazinul pentru apă, apa vine prin cădere. De săptămâna viitoare (n.red. – aceasta) muncitorii vin să lucreze din nou. Deja au început să intre banii, investiţia fiind realizată prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Lucrarea costă în jur de 40 de miliarde lei vechi”, a precizat edilul comunei Brebeni. Proiectul de alimentare cu apă şi canalizare ar trebui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

140



09.10.2015

să fie gata în trei ani, iar autorităţile locale speră ca până în vara anului viitor, prin luna iunie – iulie, să dea deja drumul la primul tronson. În primă fază, în jur de 300 de gospodării ar urma să fie branşate la reţeaua de apă şi canal. /EVENIMENT DE OLT, http://www.evenimentdeolt.ro/eveniment-new/social/investi-ii-importante--n-comuna-brebeni-c9c00239826f4d71831ce57f740cf51b

Reţea de apă şi canalizare, în comuna Perieţi, de la anul După ce, vreme de ani întregi, fosta administraţie a comunei Perieţi nu a demarat niciun proiect pentru locuitori, de trei ani încoace, lucrurile au început să se schimbe în bine. Primarul localităţii, Costin Vîlceleanu, a dat startul unor proiecte de amploare, ale căror rezultate sunt vizibile deja: şcolile şi grădiniţele sunt reabilitate şi cu autorizaţii de funcţionare, microbuz pentru elevii din comună, drumuri asfaltate aproape în totalitate, iar lucrurile nu se opresc aici. Edilul declară că de la anul are promisiunea că va introduce reţeaua de apă şi canal, prin fonduri europene, pe ADI Oltul. Pentru o lungă perioadă de timp, în comuna olteană Perieţi investiţiile au lipsit aproape cu desăvârşire, însă noua administraţie locală a bifat în ultimii trei ani pe lista de realizări câteva proiecte vizibile. Cu aproape toată comuna asfaltată, cu şcoli şi grădiniţe puse la punct, primarul Costin Vîlceleanu se declară mulţumit, însă mai are în plan şi alte proiecte pe care urmează să le implementeze în viitorul apropiat, o parte cu bani de la bugetul local, şi o altă parte cu fonduri europene. „Acum o săptămână am terminat de asfaltat o uliţă, cu 98.000 euro, intrare-ieşire -Troiţei, acum o să intre încă două, cred că în două săptămâni, tot la asfaltare - Ilie Ciobanu şi Oltenilor. Am asfaltat şi în Codoimani, cu bani de la bugetul local, o investiţie de 100.000 euro fără TVA, şi urmează restul. Avem proiect depus pe Ordonanţa 28, asfaltare restul comunei şi încă două poduri, vorbim de vreo 20 de km, precum şi Căminul Cultural, cu un stadiu de realizare a lucrărilor în proporţie de 60%, şi până la sfârşitul anului îl terminăm, aici sunt fonduri europene. La şcoală încerc să fac un proiect pentru reabilitarea grupurilor sanitare, vreau să bag centrală. Avem două şcoli şi trei grădiniţe, toate au autorizaţie, nu avem probleme”, a precizat edilul.Reţea de apă, canalizare şi teren de mini-fotbal, de la anul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

141

http://www.evenimentdeolt.ro/eveniment-new/social/investi-ii-importante--n-comuna-brebeni-c9c00239826f4d71831ce57f740cf51b

http://www.evenimentdeolt.ro/eveniment-new/social/investi-ii-importante--n-comuna-brebeni-c9c00239826f4d71831ce57f740cf51b

09.10.2015

Poate cele mai importante proiecte pe care vrea să le implementeze primarul Vîlceleanu sunt cele de introducere a utilităţilor, mai precis a reţelei de apă şi a celei de canalizare. Ambele investiţii ar urma să fie făcute pe fonduri europene, prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Oltul, cu aproape 2 milioane de euro.„La anul avem promisiunea că începem introducerea reţelei de apă, pe ADI Oltul, prin Consiliul Judeţean, pe fonduri europene. Investiţia estimativă e în jur de 1 milion de euro, pentru aproximativ 1.700 de gospodării. Încerc să depun canalizarea, tot pe fonduri europene, pe axa nouă, tot pentru la anul, cam tot 1 milion de euro. Am promisiunea că după 1 ianuarie ne apucăm de introducerea reţelei de apă”, a explicat Vîlceleanu. Edilul vrea să amenajeze şi centrul comunei, unde va fi construit un teren de mini-fotbal. „Tot la anul vreau să fac un teren de mini-fotbal în comună, în centru, lângă cămin. Vreau să fac un centru frumos, acolo e şi grădiniţa, poate reuşesc pe vreun proiect să o demolez pe cea veche (n.red. grădiniţa) şi să fac alta nouă. Investiţia pentru realizarea terenului de mini-fotbal ar fi undeva în jur de 800 de milioane, cu nocturnă, cu tot ce trebuie”, a conchis Vîlceleanu. /EVENIMENT DE OLT, http://www.evenimentdeolt.ro/eveniment-new/actualitate/re-ea-de-ap---i-canalizare---n-comuna-perie-i--de-la-anul--2f52a47d73ee4f7a80d7e109072d7e0f

Bulacu vrea urgentarea lucrarilor pe DJ 677AVicele de la Consiliul Judetean a fost in vizita de lucru in Sudul JudetuluiVicepresedintele Consiliului Judetean, Romulus Bulacu, a fost sa verifice stadiul lucrarilor pe un drum important din Vâlcea, Creteni-Pesceana-Sirineasa. „Saptamâna trecuta am fost prezent, din nou, in teren. Am revenit in zona de sud a judetului, pentru a verifica stadiul lucrarilor desfasurate la DJ 677 A Creteni-Pesceana-Sirineasa, un drum distrus anul trecut, in mare parte, in urma calamitatilor. Desi sunt multumit de finalizarea lucrarilor de consolidare efectuate, in urma discutiilor cu primarii din zona – Glavile, Amarasti, Creteni, am ajuns la concluzia ca trebuie urgentata modernizarea DJ 677A. Primul pas il vom face incepând de saptamâna viitoare, când am stabilit mai multe intâlniri cu reprezentantii ROMSILVA, ABA OLT si RAJDP pentru a gasi cele mai bune solutii. Trebuie, in primul rând, sa vedem masurile concrete, propuse de autoritatile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

142

http://www.evenimentdeolt.ro/eveniment-new/actualitate/re-ea-de-ap---i-canalizare---n-comuna-perie-i--de-la-anul--2f52a47d73ee4f7a80d7e109072d7e0f

http://www.evenimentdeolt.ro/eveniment-new/actualitate/re-ea-de-ap---i-canalizare---n-comuna-perie-i--de-la-anul--2f52a47d73ee4f7a80d7e109072d7e0f

09.10.2015

competente, in vederea prevenirii altor alunecari de teren, dati fiind factorii de risc din zona. Pozele de mai jos sunt realizate la Glavile, unde reprezentantii RAJDP desfasoara lucrari de refacere la un pod.”, spune acesta. /MONITORUL DE VALCEA, http://www.monitoruldevalcea.ro/arhive/2542

Teme de mediuMinistrul Mediului: România va finaliza planul de măsuri privind Strategia Naţională pe Schimbări Climatice, până la sfârşitul anuluiDocumentul strategic referitor la schimbările climatice, pe care România l-a creat alături de Banca Mondială, va fi definitivat, alături de planul de măsuri, până la sfârşitul acestui an, a declarat, marţi, în cadrul unei dezbateri de specialitate, Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.'Combaterea schimbărilor climatice nu poate să fie legată decât de o tehnologie de mediu extrem de bine pusă la punct. A reduce emisiile de carbon înseamnă a cheltui bani mulţi pentru tehnologii şi de cele mai multe ori tehnologii care sunt de ultimă oră şi de aceea cred căastăzi, la această întrevedere, cred că schimbul de experienţă cu Marea Britanie este extrem de important. Aşa cum Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, alături de Banca Mondială, va finaliza strategia pe schimbări climatice şi planurile de măsuri, aşa şi toate firmele o să trebuiască, de comun acord cu noi, săo implementeze şi o extrapoleze până la ultimul cetăţean. România mai are multe lucruri de învăţat în materie de mediu pentru readucerea la standarde europene. Suntem într-un an crucial care, la sfârşitul lui, se va încheia cu acordul global de la Paris, iar speranţele sunt foarte mari. România, ca şi Marea Britanie, susţine acest acord de la Paris', a spus Gavrilescu.Ministrul Mediului a precizat, totodată, că specialiştii din cadrul instituţiei pe care o conduce îşi pot daîntâlnire cu reprezentanţi tuturor companiilor de profil pentru realizarea unui schimb de experienţă la Ecobiblioteca înfiinţată recent.'Cred că fiecare dintre noi avem un rol important. Atunci când este vorba despre companii sau despre autorităţi locale sau centrale, ar trebui să comunicăm ce înseamnă schimbările climatice. Sunt poate prin traducere cuvinte care par bombastice, dar trebuie să vedem ce stă în spatele acestor schimbări climatice. Nu se poate să facem o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

143


09.10.2015

diminuare a emisiilor de carbon fără dumneavoastră, oamenii de afaceri, care trebuie să utilizaţi tehnologii de ultimă generaţie. Ecobiblioteca din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a fost înfiinţată pentru ca societăţile din România să se poată întâlni cu specialiştii ministeruluişi pentru a face schimb de experienţă, iar optimul pe care îl găsim să fie o diminuare a poluării, indiferent unde şi cum o produce. Important este un lucru: să comunicăm ceea ce facem', a afirmat Graţiela Gavrilescu.Strategia naţională privind schimbările climatice 2013-2020 abordează două părţi distincte: procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naţionale asumate şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, ţinând cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european şi menţionate anterior, precum şi de experienţa şi cunoştinţele dobândite în cadrul unor acţiuni de colaborare cu parteneri din străinătate şi instituţii internaţionale de prestigiu. Pentru următorii ani, România şi-a asumat implementarea unei economii cu emisii reduse de carbon, obiectivul primordial fiind ca 24% din totalul energie produse să fie din surse regenerabile.Potrivit strategiei naţionale pentru eficienţă energetică, în următorii şase ani, România ar urma săinvestească 5 miliarde de euro, din care 3,9 miliarde de euro pentru implementarea unei economii cu emisii reduse de carbon şi 1,1 miliarde de euro pentru proiecte care vizează eficienţa energetică (clădiri, sisteme de iluminat, oraşe inteligente). În plus, autorităţile de la Bucureşti intenţionează să investească200 de milioane de euro într-o unitate care să transforme deşeurile din Capitală în energie, acestea urmând să fie construită până în anul 2016, cu fonduri europene. Proiectul va oferi soluţii pentru problema deşeurilor în Bucureşti, unde rata de reciclare este de 5%, şi pentru reţelele de încălzire urbană(centrale termice învechite care funcţionează pe bază de cărbuni şi un sistem de încălzire depăşit). Ambasada Marii Britanii la Bucureşti şi Ministerul britanic al Comerţului (UKTI) organizează, marţi, primul eveniment din Europa Centrală şi de Est dedicat oportunităţilor de business în industriile nepoluante.Conferinţa reuneşte 16 companii britanice şi delegaţi din România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Bosniaşi Herţegovina şi Serbia. Marea Britanie deţine expertiză în industria emisiilor scăzute de carbon, cu precădere în tehnologia energiei din deşeuri, biomasă,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

144

09.10.2015

eficienţă energetică, tehnologii legate de utilizarea combustibililor fosili cu emisii reduse de CO2 şi stocarea energiei. /CURIERUL DE RAMNIC, http://www.ramnic.ro/articole/ministrul-mediului-romnia-va-finaliza-planul-de-masuri-privind-strategia-nationalape-schimbari-climatice-pnala-sfrsitul-anului-74367/2015-10-07

Armonie, sălbăticie şi spiritualitate în Parcul Naţional Buila-VânturariţaÎn sudul Munţilor Căpăţânii din masivul Parâng, pe teritoriul localităţilor Costeşti, Bărbăteşti şi Băile Olăneşti, se întinde pe aproximativ 4.500 de hectare cel mai mic parc naţional din România, Buila-Vânturariţa, însă unul dintre cele mai bogate din punct de vedere al biodiversităţii şi spiritualităţii...Masivul Buila, cu ale sale stânci izbitor de albe, care răsar pur şi simplu din verdele pădurilor de molid, domină întregul peisaj. Frumuseţile naturale ale zonei sunt întregite de numeroasele forme de relief carstic prezente prin chei, peşteri şi avene. Totul, aici, este într-o perfectă armonie: splendoarea muntelui, sunetul cristalin al celor 44 de izvoare nesecate din zona Costeşti, "amprenta" celor 100 de peşteri şi...divinitatea care te înconjoară din salba de schituri şi de mănăstiri.O istorie recentăParcul Naţional Buila-Vânturariţa, sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000, a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat, din 2006, de către Regia Naţională a Pădurilor — Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon, organizaţie non-guvernamentală din localitatea Costeşti-Vâlcea. Cel mai mic parc naţional din România este situat chiar deasupra medianei judeţului Vâlcea şi este vizibil 'peninsular" din trei părţi, de la distanţe de peste 30 de kilometri. Parcul are şase puncte de intrare, trei prin comuna Costeşti, unul pe Valea Bistriţei vâlcene şi două pe Valea Costeşti. Acesta cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa, cu o lungime de circa 14 kilometri, de la vest de cheile Bistriţei vâlcene, până la est de Cheile Olăneşti (Folea), creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1.849.metri) şi Vârful Vânturariţa Mare (1.885 metri). Altitudinea absolută este în Vârful Vânturariţa Mare, iar cea minimă la ieşirea Bistriţei din chei (550 metri). Alte vârfuri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

145

http://www.ramnic.ro/articole/ministrul-mediului-romnia-va-finaliza-planul-de-masuri-privind-strategia-nationalape-schimbari-climatice-pnala-sfrsitul-anului-74367/2015-10-07



09.10.2015

principale ale masivului sunt de la sud-vest spre nord-est: Arnota (1.183,7 metri), Muntele Cacova (1.525,1 metri), Muntele Piatra (1.643 metri), Muntele Albu (1.658,9 metri), Buila (1.848,6 metri), ştevioara (1.847 metri), Vioreanu (1.866 metri) şi Vânturariţa Mică (1.655 metri). Legătura masivului cu Munţii Căpăţânii este făcută prin Plaiul Netedu (inter-fluviul dintre râurile Bistriţa şi Costeşti), Plaiul Lespezi (inter-fluviul dintre râurile Costeşti şi Cheia) şi Plaiul Hădărău (inter-fluviul dintre râurile Cheia şi Olăneşti).Tradiţia locului în faună şi diversitateDatorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile, în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului natural: habitate naturale, păduri virgine, numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei, situri mineralogice şi paleontologice, peşteri. Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic, cu numeroase forme exocarstice (chei, abrupturi calcaroase, doline, câmpuri de lapiezuri, grohotişuri calcaroase, hornuri, ace, strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene). Aici se întâlnesc numeroase specii protejate ale florei (floarea de colţ, ghinţura galbenă, crinul de munte sau cel de pădure, ienupăr, garofiţe, orhidee şi iedera albă), dar şi ale faunei. Masivul oferă condiţii pentru supravieţuirea celor mai importante dintre carnivorele mari, precum ursul, lupul sau râsul. Dintre mamiferele mici care înnobilează locurile întâlnim pisica sălbatică, jderul de pădure sau bursucul, iar peşterile ascund nu mai puţin de nouă specii de liliac. Erbivorele mari sunt reprezentate de capra neagră, cerb sau căprior. Vertebratele îşi au şi ele locul lor în aceste habitate, de aceea regăsim peşti (păstrăv, lipan, moioagă, zglăvoc), dar şi amfibieni (salamandra, tritonul, buhaiul de baltă cu burta galbenă, broasca roşie de pădure sau broasca râioasă brună). Nu lipsesc reptilele, iar dintre acestea pot fi menţionate guşterul, şopârla de ziduri, şarpele de alun sau vipera. Păsările întregesc ecosistemul parcului cu gaia roşie, şerparul, acvila ţipătoare mică, vânturelul de seară, caprimulgul, ciocănitoarele de munte şi de de stejar, buha, codobatura şi cocoşul de munte. Conform Manualului Habitatelor din România, în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, se găsesc peste 23 de tipuri de habitate, dintre care 17 tipuri au corespondent la nivel european şi sunt considerate prioritare.Potenţialul turistic şi cultural al zonei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

146

09.10.2015

"Poziţionarea geografică a Parcului Naţional Buila-Vânturariţa în zona montană cunoscută sub numele de 'Oltenia de sub munte', în apropierea staţiunii Băile Olăneşti şi a staţiunii turistice Horezu, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potenţialul turistic al parcului îmbină elemente ale cadrului natural cu peisaje deosebite şi numeroase atracţii speologice, la care se adaugă obiective monahale de patrimoniu cu valori culturale şi istorice deosebite", a subliniat, pentru AGERPRES, directorul Administraţiei Parcului Naţional Buila-Vânturariţa, Cosmin Botez.Nu trebuie uitat faptul că, pentru iubitorii naturii, zona oferă nu mai puţin de 19 trasee turistice. Parcul Naţional Buila-Vânturariţa şi zona care îl înconjoară este habitatul unuia dintre cele mai mari efective de capră neagră, fiind muntele transhumanţei ce oferă călătorilor cele mai înguste chei în calcar din România — Cheile Bistriţei. Trovanţii sau "pietrele care cresc", cum le spun oamenii locului, sunt vedetele comunei Costeşti, care deţine, de altfel, singurul muzeu din lume dedicat trovanţilor. În zonă sunt expuse, în aer liber, pe o suprafaţă de un hectar, peste 100 de sculpturi surprinzătoare din piatră: forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, pe care natura le-a creat cu sute de mii sau chiar cu milioane de ani în urmă. Tot din aceste zone izvorăsc cele mai multe râuri din judeţul Vâlcea: Olăneşti, Cheia, Govora, Luncavăţ, Bistriţa, Romani sau Cerna.Un plus de valoare, unicitate şi atracţie îl constituie existenţa în imediata apropiere a parcului a numeroase obiective cultural-istorice, salba de mănăstiri şi schituri Horezu, Bistriţa, Arnota, Iezer, Pahomnie, Pătrunsa sau Mănăstirea Frăsinei. Numită şi Athosul românesc, mănăstirea dintre frasini este un tărâm interzis femeilor, din cauza groaznicului blestem lansat, la 1867, de Sfântul Calinic, care opreşte cu străşnicie femeile să intre în mănăstire. Cele care, totuşi, s-au aventurat şi-au pierdut minţile sau sunt grav bolnave, spun oamenii locului. Nu trebuie uitate nici bisericile rupestre din Peştera Liliecilor, obiceiurile, meşteşugurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui. Deşi parcul nu beneficiază de un număr mare de turişti, cei mai mulţi fiind atraşi în special de spiritualitatea locurilor, există şi zone de escaladă şi căţărare situate în Cheile Olăneştiului, Cheile Cheii şi Cheile Bistriţei. Acestea cuprind cinci zone principale de căţărare, cu peste 150 trasee de diferite grade de dificultate. Trebuie menţionate şi traseele tematice realizate de-a lungul anilor în parc, respectiv "Porţile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

147

09.10.2015

Parcului Naţional Buila-Vânturariţa — Natură şi spiritualitate" (traseu tematic care începe de la poarta Mănăstirii Bistriţa din vecinătatea Cheilor Bistriţei şi ajunge la Schitul 44 de Izvoare în satul Pietreni), "Traseul Ranger Junior" (începe din punctul Prislop şi urcă până în apropiere de Curmătura Builei), "Traseul Poveştile Pădurii" (din satul Pietreni şi până în apropierea Mănăstirii Pătrunsa). De asemenea, în apropierea parcului se află trei obiective majore situate în zona Horezu, respectiv "Muzeul Trovanţilor" de la Costeşti, "Piramidele" de la Slătioara, ca obiective naturale, şi "Culele" de la Măldăreşti, ca obiective istorice. "Numărul mediu de turişti pe an este cuprins între 2.200 şi 4.500, iar majoritatea turiştilor sunt turişti monahali, a căror durată de vizitare este în medie de o zi, dar există între 150 şi 300 de turişti a căror durată medie de vizitare este între o zi şi 3 zile", precizează şeful Parcului Naţional Buila-Vânturariţa.Reţeaua unităţilor de cazare din zona Parcul Naţional Buila-Vânturariţa cuprinde hotelurile din Rm. Vâlcea, Băile Olăneşti şi Horezu, dar şi pensiunile turistice din localităţile de la poalele Masivului Buila-Vânturariţa: Horezu, Costeşti, Bărbăteşti, Cheia şi Olăneşti, precum şi unităţile de cazare în Mănăstirile Bistriţa şi Horezu. În parc există o singură cabană turistică, Cabana Cheia, aflată pe versantul nord-vestic al crestei, la intrarea Râului Cheia în sectorul de chei omonim. În zona montană se află patru refugii turistice amenajate, unde se poate dormi în condiţii de bivuac, respectiv Curmătura Builei, Poiana Scărişoara sau Piscul cu Brazi.Obiceiuri şi meşteşuguriParcul Naţional Buila-Vânturariţa se află într-o zonă în care locuitorii satelor de la poalele munţilor şi-au mai păstrat tradiţiile, meşteşugurile şi obiceiurile, iar acestea merită conservate şi promovate în continuare, mai ales că locul este vestit pentru olărit (ceramica de Horezu), covoarele olteneşti, obiecte artizanale din lemn, portul şi tradiţiile păstoreşti, dar şi pentru produsele tradiţionale locale: fructe, ţuică, brânzeturi sau miere. Arhitectura specifică zonei este bazată pe prelucrarea lemnului şi a pietrei, cele mai la îndemână materiale în zona Olteniei de sub munte. Aici, casele construite sunt cu pridvor (prispă) în faţă, sub care de obicei se află beciul. Temelia este construită din piatră zidită cu mortar, pereţii sunt construiţi din bârne din lemn tencuite, acoperişurile sunt din şindrilă (şiţă), iar magaziile (căsoaie) şi adăposturile pentru animale (grajduri,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

148

09.10.2015

fânare) sunt construite tot din lemn, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul www.buila.ro.Legendele loculuiNumele localităţilor aflate în inima Olteniei sunt pline de legendă. Astfel, se spune că aici ar fi existat un cioban bogat care stăpânea ţinuturile deluroase de la poalele Builei, după cum reiese din povestea scrisă pe pagina de internet dedicată Parcului Natural Buila-Vănturariţa. Ciobanul avea patru fii pe numele lor Costea, Bărbat, Dobre şi Bodea, cărora le-a împărţit moşia şi care, la rândul lor, şi-au întemeiat satele Costeşti pe Valea Costeşti, Bărbăteşti şi Bodeşti pe Valea Otăsăului şi Dobriceni pe Valea Dobricenilor.În ceea ce priveşte întemeierea Mănăstirii Arnota, legenda spune că, înainte de a deveni domnitor al ţării Româneşti, Matei Basarab a scăpat de urmărirea unei cete de turci schimbând veşmintele cu un arnăut de-al său, de unde a provenit şi numele locului Arnota (muntele şi mănăstirea), ascunzându-se într-o mlaştină. Pe locul acesteia a construit ulterior o mănăstire, când a fost înscăunat domn, aceasta fiind de altfel şi locul unde se odihneşte atât domnitorul, cât şi tatăl său. Legenda Schitului Pahomie şi a lui Sava Haiducul spune că Pahomie, numele de călugăr al marelui ban Barbu Craiovescu, ctitorul Mănăstirii Bistriţa, zideşte între anii 1519 — 1520 Schitul Pahomie, în amintirea faptului că la Izvorul Frumos, în pustietatea Masivului Buila, în drumul pe care-l căuta prin pădure ca să ajungă la Sibiu, îşi găseşte salvarea de urgia lui Mihnea cel Rău. Printre prietenii săi se afla căpitanul de oaste Sava, devenit Sava Haiducul, deoarece, zăbovind stăpânul său de mai multă vreme în aceste locuri, a făcut deseori incursiuni prin localităţile învecinate pentru a face rost de hrană. Schitului Pătrunsa are hramul 'Cuvioasa Paraschiva', de la numele mamei episcopului Climent. Acest schit a fost construit în anul 1740 de Episcopul Climent al Râmnicului, în amintirea naşterii sale în aceste locuri. Mama sa, Paraschiva Modoran din Pietrarii de Jos, era fugară peste munte de frica unei invazii turceşti şi, adăpostindu-se la poalele Muntelui Buila, a fost 'pătrunsă de durerile facerii" în locul numit astăzi Pătrunsa.Proiecte pentru dezvoltare durabilăPotrivit informaţiilor oferite de directorul Parcului, din 2004 şi până în prezent, au fost derulate de administraţia parcului, în colaborare cu alte organizaţii, sau se află în curs de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

149

09.10.2015

derulare un număr de 16 proiecte. Unul dintre acestea este 'Revizuirea planului de management al PNBV şi strategia de monitorizare a conservării habitatelor şi speciilor de interes comunitar', acesta beneficiind de fonduri europene din POS Mediu în valoare de 1,32 milioane de lei. În acelaşi timp, există multe ale proiecte de valoare mai mică, dar importante, precum 'Porţile Parcului Naţional Buila-Vânturariţa, natură şi spiritualitate', finanţatori fiind Fundaţia pentru Parteneriat şi Consiliul Judeţean Vâlcea — cu 35.429 lei, 'Implementarea Reţelei Ecologice Natura 2000 pe teritoriul PNBV şi realizarea Planului de Management al Parcului' — în valoare de 30.500 lei, sume provenite de la Administraţia Fondului pentru Mediu, 'Ranger Junior al PNBV-Sit Natura 2000' — 34.450 lei, şi 'Rangeri Juniori, prieteni ai PNBV' — 27.715 lei, finanţatorii principali ai proiectelor fiind Fundaţia pentru Parteneriat şi Mol România. Mai pot fi menţionate proiecte precum 'Oltenia de sub Munte — destinaţie ecoturistică — 37.300 lei, sau cele de monitorizare a unor specii reprezentative ale parcului şi de reconstrucţie a unor refugii turistice. "Valoarea fondurilor europene şi naţionale atrase până în prezent se ridică la circa 1,6 milioane de lei, din care fonduri europene 1,032 milioane lei şi fonduri naţionale — 569.839 lei. Fondurile atrase au fost orientate spre cercetare/monitorizare, dotare cu echipament de cercetare/monitorizare, echipamente de teren, de birou, infrastructură turistică (re-marcare trasee turistice, amenajare poteci tematice, reconstrucţie refugii turistice), promovare a parcului (pagina web, pliante, broşuri, albume foto, tricouri personalizate, pălării personalizate, rucsacuri personalizate, broşuri de educaţie ecologică etc.), dotare cu maşină de teren. Pentru viitor, avem în vedere derularea unor proiecte proiecte care să vizeze monitorizarea speciilor şi habitatelor din parc, pentru întreţinere/îmbunătăţire infrastructură, construire şi amenajare centru de vizitare al parcului, dotare cu echipamente (de cercetare, de birou, de teren)", precizează directorul Cosmin Botez. Acesta a subliniat că, la momentul actual, parcul nu se confruntă cu probleme majore, chiar dacă şi aici, ca şi în alte arii protejate din ţară, administraţia întâmpină probleme legate de mici vandalizări ale panourilor informative şi 'amintiri' lăsate de turişti sub forma deşeurilor.Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, din regiunea Olteniei de Sub Munte, cu ale sale creste muntoase şi peisaje de vis, dar şi cu o biodiversitate atât de valoroasă, oferă într-un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

150

09.10.2015

spaţiu restrâns o adevărată splendoare, o resursă inegalabilă de frumuseţe naturală, nealterată de mâna omului, care trebuie protejată şi pentru cei din generaţiile viitoare. /CURIERUL DE RAMNIC, http://www.ramnic.ro/articole/armonie-salbaticie-si-spiritualitate-n-parcul-national-buila-vnturarita-74319/2015-10-06

Şi Municipiul Râmnicu Vâlcea va planta pe 14 noiembrie!Sub sloganul „Plantăm! Îngrijim! Împădurim!”, „Plantăm fapte bune în România” - iniţiativa naţională de împădurire pe bază de voluntariat - va planta 1.000.000 de puieţi într-o singură zi.În date de 14 noiembrie (sâmbătă) 2015, voluntarii vor planta şi în Municipiul Râmnicu Vâlcea (Feţeni) – pe un două parcele care împreună masoară 11 hectare. În ultimii ani, zona a fost afectată de alunecări de teren, de aceea Primăria Râmnicu Vâlcea, partenerul instituţional al„Plantăm fapte bune în România” , a decis schimbarea destinaţiei terenului, astfel încât acesta să intre in circuitul silvic.„Alături de ONG-uri şi autorităţi locale: „Asociaţia Zâmbete Colorate” , „Promovăm prin Educaţie” , „Clubul de Turism şi Ecologie Montană Buila Vânturariţa” şi Primăria Râmnicu Vâlcea, vom strânge cât mai mulţi voluntari pentru acţiunea din 14 noiembrie. Ne dorim să avem alături şi companiile locale care să ne sprijine cu angajaţii lor, cu unelte sau cu fonduri, astfel încât Vâlcea să fie printre judeţele fruntaşe pe harta împăduririlor naţionale”, a declarat Georgiana Tatulescu, coordonator judeţean Vâlcea.Acţiunea din 14 noiembrie este iniţiată de Asociaţia EcoAssist din Bucureşti, alături de 5 organizaţii non-guvernamentale de protecţia mediului din România şi are drept Partener Instituţional Principal Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor care prin intermediul R.N.P., iar ROMSILVA va furniza gratuit puieţii necesari şi asistenţă de specialitate pe toate plantaţiile pe care voluntarii se vor implica. De altfel, joia trecută, reprezentantele EcoAssist s-au întâlnit cu directorul Direcţiei Silvice Vâlcea, George Mihăilescu pentru a discuta pe marginea viitoarei colaborări, acesta a dat toate asigurările că ROMSILVA va pune la dispoziţie tot ceea ce ţine de logistică, puieţi de la plantaţia Ioneşti, lucrători şi o parte din unelte, de asemenea, la acţiune se vor ralia elevi, jandarmi şi pompieri. Iniţiativa se află încă din anul 2013 sub auspiciile Înaltului Patronaj al Alteţei Sale Regale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

151

http://www.ramnic.ro/articole/armonie-salbaticie-si-spiritualitate-n-parcul-national-buila-vnturarita-74319/2015-10-06

http://www.ramnic.ro/articole/armonie-salbaticie-si-spiritualitate-n-parcul-national-buila-vnturarita-74319/2015-10-06

09.10.2015

Principesa Margareta a României, fapt care atestă dedicarea şi calitatea muncii tuturor membrilor şi partenerilor implicaţi în iniţiativă. „Plantăm fapte bune în România” primeşte colegi, colaboratori şi parteneri la adresa:voluntarâplantamfaptebune.ro De asemenea, la nivel local, pentru detalii despre organizare şi încrieri puteţi contacta coodonarul judeţean Vâlcea, Georgiana Tatulescu la adresa georgiana.tatulescuâplantamfaptebune.roÎmpreună „Plantăm! Îngrijim! Împădurim!” /CURIERUL DE RAMNIC, http://www.ramnic.ro/articole/si-municipiul-rmnicu-vlcea-va-planta-pe-14-noiembrie-74284/2015-10-05

Redevenim ce eram odinioara prin munca voluntaraSub sloganul „Plantam! ingrijim! impadurim!”, „Plantam fapte bune in România” – initiativa nationala de impadurire pe baza de voluntariat va planta 1.000.000 de puieti intr-o singura zi. Sâmbata, 14 noiembrie, voluntarii vor planta si in Municipiul Râmnicu Vâlcea (Feteni pe doua parcele care impreuna masoara 11 hectare. In ultimii ani, zona a fost afectata de alunecari de teren, de aceea Primaria Râmnicu Vâlcea, partenerul institutional al „Plantam fapte bune in România” , a decis schimbarea destinatiei terenului, astfel incât acesta sa intre in circuitul silvic. „Alaturi de ONG-uri si autoritati locale: „Asociatia Zâmbete Colorate” , „Promovam prin Educatie” , „Clubul Buila Vanturarita” si Primaria Râmnicu Vâlcea, vom strânge cât mai multi voluntari pentru actiunea din 14 noiembrie. Ne dorim sa avem alaturi si companiile locale care sa ne sprijine cu angajatii lor, cu unelte sau cu fonduri, astfel incât Vâlcea sa fie printre judetele fruntase pe harta impaduririlor nationale”, a declarat Georgiana Tatulescu, coordonator judetean Vâlcea. Actiunea din 14 noiembrie este initiata de Asociatia EcoAssist din Bucuresti, alaturi de cinci organizatii non-guvernamentale de protectia mediului din România si are drept Partener Institutional Principal Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor care prin intermediul R.N.P., iar ROMSILVA va furniza gratuit puietii necesari si asistenta de specialitate pe toate plantatiile pe care voluntarii se vor implica. Initiativa se afla inca din anul 2013 sub asupiciile inaltului Patronaj al Altetei Sale Regale Principesa Margareta a României, fapt care atesta dedicarea si calitatea muncii tuturor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

152

http://www.ramnic.ro/articole/si-municipiul-rmnicu-vlcea-va-planta-pe-14-noiembrie-74284/2015-10-05

http://www.ramnic.ro/articole/si-municipiul-rmnicu-vlcea-va-planta-pe-14-noiembrie-74284/2015-10-05

09.10.2015

membrilor si partenerilor implicati in initiativa. „Plantam fapte bune in România” primeste colegi, colaboratori si parteneri la adresa: [email protected] De asemenea, la nivel local, pentru detalii despre organizare si incrieri puteti contacta coodonarul judetean Vâlcea, Georgiana Tatulescu la adresa [email protected]. /MONITORUL DE VALCEA, http://www.monitoruldevalcea.ro/arhive/2557

Acţiuni ample în Vâlcea în domeniul silvic Zeci de poliţişti şi de specialişti din cadrul Gărzii Forestiere Rm. Vâlcea au luat cu asalt cinci localităţi din judeţul Vâlcea, ei „vânându-i” pe cei ce taie sau transportă ilegal lemne. Astfel, în localităţile Călimăneşti, Brezoi, Roeşti, Livezi şi Ioneşti au avut loc acţiuni de amploare, oamenii legii reuşind să captureze aproximativ 45 de m.c. de material lemnos. Mai mult, au fost aplicate 5 sancţiuni contravenţionale aplicate conform Legii nr. 171/2010, în valoare de 20.000 lei.„Astfel, în urma verificării documentelor aparţinând unei societăţi comerciale sediul în com. Popeşti, jud. Vâlcea, au fost constatate încălcări ale prevederilor art. 19 alin. 1 lit. a din Legea nr. 171/2010 (expedierea sau transportul materialelor lemnoase fără provenienţă legală n.r.), motiv pentru care societatea în cauză a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 10.000 lei, fiind dispusă, de asemenea, confiscarea valorică a cantităţii de 22.00 mc material lemnos, în valoare de 2.249,22 lei.Totodată, pe D.N. 64 , pe raza com. Ioneşti, jud. Vâlcea, a fost depistat I. Gheorghe, de 43 ani, din com. Grojdibodu, jud. Olt, în timp ce transporta cu o autoutilitară, 5,44 m.c. lemn foc, speciile gorun şi carpen, pentru care a prezentat aviz de însoţire a cărui valabilitate era expirată. S-a luat măsura sancţionării contravenţionale a conducătorului auto în conformitate cu prevederile Legii nr. 171/2010, fiind dispusă şi confiscarea cantităţii de material lemnos ce a fost predată organelor silvice în vederea valorificării” – susţin poliţiştii din Vâlcea, într-un comunicat de presă. /VOCEA VALCII, http://www.voceavalcii.ro/2015100431638/actiuni-ample-in-valcea-in-domeniul-silvic.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

153

http://www.voceavalcii.ro/2015100431638/actiuni-ample-in-valcea-in-domeniul-silvic.html

http://www.voceavalcii.ro/2015100431638/actiuni-ample-in-valcea-in-domeniul-silvic.html


09.10.2015

NICI MEDIATIZAREA, NICI TĂIERILE HAOTICE N-AU EFECT DOAR UN SFERT DIN PROPRIETARII PĂDURILOR AU ASIGURATĂ PAZANici până-n prezent, proprietarii fondului forestier nu au înțeles prea bine cum stă treaba cu încheierea unor contracte de pază a pădurilor. În primele opt luni din acest an, au fost puse în posesie 53.169 de persoane cu suprafața totală de 169.536 ha şi, din păcate, doar 12.347 au încheiat contracte de pază pentru 22.559 ha pădure. Diferența e foarte mare şi asta în ciuda mediatizării situației, dar mai ales a faptului că proprietarii fondului funciar se trezesc abia când se taie haotic de pe suprafețele aflate în posesie. Totodată, din ianuarie şi până la finele lunii august a.c., s-au constatat 28 de infracțiuni în domeniu, 23 dintre dosarele întocmite ajungând la Inspectoratul Județean de Poliție, iar restul de cinci, în instanță. Datele ne-au fost furnizate de către Dumitru Dinu – Fond funciar, din cadrul Direcției Silvice Vâlcea. /CURIERUL DE VALCEA, http://curieruldevalcea.ro/nici-mediatizarea-nici-taierile-haotice-n-au-efect-doar-un-sfert-din-proprietarii-padurilor-au-asigurata-paza/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL22.09. – 02.10.2015Teme ABAMicro-plajele s-au transformat: au acum peste 100 de metri lățimeSpre desfătarea turiştilor, operațiunea de lărgire a plajelor de pe litoralul românesc se apropie de final, iar asta se vede în imensitatea de nisip adusă tocmai din adâncuri, în unele locuri neatinsă încă. Cei mai fericiți sunt turiştii, care vor avea loc suficient să stea la soare, după ce, cu numai câteva săptămâni în urmă, în unele zone abia dacă găseai loc unde să-ţi întinzi prosopul. După încheierea procesului de îndiguire, s-a trecut la înnisiparea plajelor, prin care se realizează extinderea lor. Se lucrează pe 7,3 kilometri, iar locațiile incluse în proiect sunt Tomis Nord (zona Reyna), Tomis Centru (zona Trei Papuci), Tomis Sud (plaja Modern), plaja din Eforie Nord (45% finalizat) şi cea din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

154

http://curieruldevalcea.ro/nici-mediatizarea-nici-taierile-haotice-n-au-efect-doar-un-sfert-din-proprietarii-padurilor-au-asigurata-paza/

http://curieruldevalcea.ro/nici-mediatizarea-nici-taierile-haotice-n-au-efect-doar-un-sfert-din-proprietarii-padurilor-au-asigurata-paza/

09.10.2015

Mamaia Sud. Plajele au câştigat deja zeci de metri de nisip fin. ”Lucrările vor fi gata până la sfârşitul anului, până când este dată finanțarea. S-au făcut 11 diguri emerse şi 6 submerse, de larg şi de țărm, care să diminueze din intensitatea valurilor”, a precizat, pentru ”Telegraf”, purtătorul de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), Marieta Iorga. Echipele Van Oord, care efectuează lucrările în Constanța şi Eforie Nord, vor să încheie reabilitarea înainte de termenul prevăzut. În Mamaia, lucrările sunt executate de compania austriacă Porr Bau. ”Ce a fost mai greu s-a terminat. Procesul de înnisipare nu e unul de durată. La înnisiparea plajelor se foloseşte o dragă autorefulantă, care aspiră nisip de pe fundul mării şi îl aduce la țărm”, potrivit purtătorului de cuvânt al ABADL. Proiectul european, de peste 170 de milioane de euro, este unul din cele mai mari din România, iar în cadrul său, plajele au câştigat între 60 şi 100 de metri. ”Este un proiect fără precedent în România. Erau situații în care nu era deloc nisip, cum ar fi la Eforie Nord. Acolo nu era destinație turistică. 24 milioane de euro este participarea statului român”, a spus Iorga.PLAJE GARANTATE SĂ REZISTE 50 DE ANI Proiectul ”Protecția şi reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanța (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru şi Tomis Sud) şi Eforie Nord: înnisiparea plajelor ce conduce la lărgirea acestora” a fost gândit în aşa fel încât investiţia să fie garantată cel puţin 50 de ani, iar Ministerul Mediului pregăteşte şi un alt proiect, pentru celelalte plaje turistice ale litoralului românesc. ”Garanția pe înnisipare este de 50 de ani. Plajele româneşti se vor extinde cu 33 de hectare, iar în exercițiul financiar 2014 - 2020 va avea loc al doilea proiect, când se vor înnisipa plajele de la Năvodari la Vama Veche”, a menționat reprezentantul ABADL. Proiectul de lărgire a plajelor este co-finanțat din Fondul de Coeziune, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu 2007 - 2013. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/microplajele-sau-transformat-au-acum-peste-100-de-metri-latime

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

155

http://www.telegrafonline.ro/microplajele-sau-transformat-au-acum-peste-100-de-metri-latime

http://www.telegrafonline.ro/microplajele-sau-transformat-au-acum-peste-100-de-metri-latime

09.10.2015

Galerie foto. Transformare spectaculoasă a plajelor din Constanţa. Sute de metri de nisip, apă cristalină şi diguri în largŞapte diguri, mii de tone de piatră, milioane de metri cubi de nisip, şapte kilometri de plajă şi peste 33 de hectare cu care a fost mărită suprafaţa României. Reabilitarea plajelor se apropie de final şi deja rezultatele se pot vedea. Plajele din Mamaia, Constanţa şi Eforie Nord au câştigat zeci de metri, pe alocuri chiar o sută de metri.Proiectul, în valoare de peste 170 de milioane de euro, a ajuns pe ultima sută de metri şi, într-o lună de zile, va fi făcută recepţia finală. „Obiectivul general a fost realizarea măsurilor de protecţie şi reabilitare a plajei împotriva riscului de eroziune accelerată care afectează Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord, pe o lungime de 7,3 kilometri. Lucrările de mare anvergură şi importanţă naţională au constat în reabilitarea, extinderea şi construcţia a 15 diguri de ţărm şi a şapte diguri submerse, pe o lungime de 12.800 de metri liniari, iar lăţirea plajelor se va face cu 3.477.442,47 de metri cubi de nisip adus din largul Mării Negre. Suntem în etapa de finalizare şi putem să spunem că proiectul a fost un succes”, a anunţat Gheorghe Boeru, preşedintele companiei care s-a ocupat de managementul proiectului.În prezent, toate sectoarele cuprinse în proiect sunt în plină etapă de înnisipare, structurile de protecţie costieră fiind finalizate. În Mamaia, în porţiunea de la Pescărie până în apropierea pasarelei, plaja a câştigat mai bine de 90 de metri. În zona Faleză Nord, de la cei opt-zece metri de plajă cât erau până de curând, acum plaja are peste 100 de metri şi o zonă spectaculoasă de promenadă. În spatele Spitalului Militar, plaja a fost lăţită cu peste 85 de metri, iar, la Modern, a fost remodelat tot peisajul, plaja câştigând în jur de 100 de metri. De asemenea, la Eforie, acolo unde încă se mai lucrează, s-a adus nisip din larg în porţiuni unde plaja dispăruse complet, câştigându-se, astfel, aproximativ 100 de metri lăţime, pe o lungime de 1,2 kilometri. „Constănţenii se vor putea bucura nu numai de plaje spectaculoase, ci şi de o altă apă. Marea a căpătat o altă culoare, este mai curată, este cristalină”, a mai spus reprezentantul companiei de management.Urmează şi celelalte plaje

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

156

09.10.2015

DADL pregăteşte deja proiectul pentru reabilitarea şi celorlalte plaje, care nu au fost incluse în această etapă. „Sunt propuse mai multe soluţii tehnice. Este vorba despre 24 de kilometri de plaje, de la Năvodari până la Vama Veche, împărţite în 11 loturi. Vor fi porţiuni, în Mamaia, de exemplu, unde se va ajunge, de la 6 metri de plajă, cum este în prezent, la 140 de metri. Va fi spectaculos”, a precizat Gheorghe Boeru. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-galerie-foto-transformare-spectaculoasa-a-plajelor-din-constanta-sute-de-metri-de-nisip-apa-cristalina-si-diguri-in-larg-269331

Receptia plajelor largite, peste o luna. Urmeaza etapa a douaPeste cel mult o luna, la inceputul lunii noiembrie, se va face receptia finala a proiectului de reabilitare a plajelor din Mamaia-Pescarie, Constanta si Eforie Nord, un proiect mamut care a inghitit 170 de milioane de euro, bani europeni accesati de Ministerul Mediului. In prezent se mai lucreaza la innisiparea plajelor din Mamaia si Constanta, iar peste cateva saptamani, ABADL va face receptia finala a proiectului care a contribuit esential la marirea plajelor cu 33 de hectare. Acest proiect se doreste insa extins pentru toata zona de litoral, de la Navodari la Vama Veche, iar Van Oord, constructorul olandez al celor mai multe sectoare de plaja, doreste sa se implice. Potrivit reprezentantilor firmei olandeze, in prezent se lucreaza la realizarea proiectului, care va fi depus pana la sfarsitul anului, la Comisia Europeana, pentru aprobarea finanatarii. Se estimeaza ca etapa a doua va costa 500 de milioane de euro si se va intinde pe durata a trei ani. /Observator, http://observator.ro/stiri-live-receptia-plajelor-largite-peste-o-luna-urmeaza-etapa-a-doua-336702.html

VIDEO / FOTO / Se lărgesc şi plajele dintre Năvodari şi Vama Veche, de la anul?!Supervizorul proiectului de reabilitare a plajelor constănţene a anunţat, ieri, că peste o lună acesta va fi finalizat. La acest moment, Van Oord mai lucrează de zor doar în Eforie Nord, la înnisipare. Acum, Romair Consulting realizează studiul de fezabilitate pentru a se obţine finanţare europeană şi pentru lărgirea plajelor dintre Năvodari şi Vama Veche.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

157

http://observator.ro/stiri-live-receptia-plajelor-largite-peste-o-luna-urmeaza-etapa-a-doua-336702.html

http://observator.ro/stiri-live-receptia-plajelor-largite-peste-o-luna-urmeaza-etapa-a-doua-336702.html

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-galerie-foto-transformare-spectaculoasa-a-plajelor-din-constanta-sute-de-metri-de-nisip-apa-cristalina-si-diguri-in-larg-269331

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-galerie-foto-transformare-spectaculoasa-a-plajelor-din-constanta-sute-de-metri-de-nisip-apa-cristalina-si-diguri-in-larg-269331

09.10.2015

Romair Consulting, firma care oferă serviciile de asistenţă tehnică pentru managementul şi supravegherea lucrărilor în cadrul proiectului „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord“, a anunţat că lucrările de lărgire a plajelor din Constanţa şi Mamaia sunt aproape finalizate. Astfel, au fost executate 85% din cele proiectate pentru lotul Mamaia Sud, 98% pentru lotul Tomis Nord, 99% din lotul Tomis Centru, 99% din lotul Tomis Sud şi 75% din lotul Eforie Nord. Proiectul trebuia implementat în 500 de zile, din august 2013, apoi s-a aprobat prelungirea termenului-limită cu 250 de zile (deoarece constructorii s-au moşmondit încontinuu) şi trebuie finalizat până la sfârşitul anului, pentru a nu fi pierdută finanţarea europeană. Gheorghe Boeru, preşedintele Romair a declarat, ieri, că totul va fi gata peste cel mult o lună.„Vorbim de un proiect unic, de interes naţional, prin care teritoriul României se măreşte cu 33 de hectare, ajungând la 72 de hectare de plajă la nivelul celor cinci loturi din proiect. Este un moment important pentru ţara noastră, reuşindu-se modernizarea plajelor litoralului românesc cu peste 7,3 kilometri şi lărgirea lor în medie cu aproximativ 100 m. Mai mult de 3,5 milioane de metri cubi de nisip au fost aduse din mare, pentru înnisipirea plajelor. Este un proiect de mediu care vine în sprijinul populaţiei, dar şi un proiect în care facem apa mai curată şi turiştii mai fericiţi. Astfel, peste 278.000 de locuitori vor fi protejaţi de inundaţii şi peste 50.000 de turişti, anual, vor beneficia de plaje moderne“, a mai precizat Boeru. În plus, se creează avantaje majore în domeniul socio-economic pentru peste 100 de operatori economici (hoteluri, restaurante, magazine, firme de pescuit etc.), care vor fi, de asemenea, protejaţi împotriva riscului de eroziune costieră. Iar proiectul va genera şi 250 de locuri de muncă temporare şi zece permanente. Finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, din Fondul de Coeziune, lucrările au presupus măsuri de protecţie a plajei împotriva riscului de eroziune accelerate, pe o lungime de 7,3 km. Proiectul a constat în reparaţia digurilor de larg existente şi construcţia unora noi, reabilitarea şi prelungirea digurilor de protecţie, construcţia de diguri de protecţie a zonei înnisipate şi a unora îngropate, demolarea unor structuri existente şi lucrări de înnisipare artificială pentru lărgirea plajei litoralului românesc cu peste 60 de metri. Un alt fapt îmbucurător este că putem să ne plimbăm în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

158

09.10.2015

voie pe digurile de ţărm, pe mijlocul lor fiind amenajată câte o promenadă, iar la unul dintre cele din Eforie Nord, o platformă în capătul său. Restul au în capăt acropozi, folosiţi pentru prima dată la malul Mării Negre, pentru ca durata lor de viaţă să fie cât mai mare: cei doi constructori, Porr Bau şi Van Oord, oferă o garanţie de 50 ani.Se lărgesc şi plajele dintre Năvodari şi Vama VecheDin fericire, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral deja pregăteşte proiectul pentru accesarea fondurilor europene necesare pentru lărgirea plajelor dintre Năvodari şi Vama Veche. Romair Consulting pregăteşte studiul de fezabilitate în acest sens, pe care îl va preda pe 14 octombrie. Până pe 31 decembrie acesta trebuie trimis la Bruxelles, la Comisia Europeană, iar dacă vor fi obţinuţi banii, vor fi reabilitaţi 24 de kilometri de plajă. E nevoie, însă, de 500 de milioane de euro, faţă de 170 de milioane acum. „La anul pe vremea asta, constructorii ar putea să lucreze la proiectul tehnic, plajele de la Năvodari la Vama Veche urmând a fi împărţite în unsprezece loturi. Asta înseamnă că în trei ani toate plajele vor fi lărgite cu până la 150 metri. Acest nou proiect este, însă, diferit, pentru că ne lovim şi de zone protejate – la Tuzla, 2 Mai, Vama Veche –, există şi lacuri în zonă şi va fi nevoie de ecluze şi trebuie să prevedem şi o poartă de trecere şi reglare la legătura dintre Mamaia şi Năvodari, pentru a nu fi omorât lacul“, a concluzionat Gheorghe Boeru. /Observator, http://observator.ro/stiri-diverse-se-largesc-si-plajele-dintre-navodari-si-vama-veche-336800.html

„Marea Neagră va avea altă culoare“, afirmă specialiştii care au lucrat la reabilitarea plajelor litoralului Într-o lună, marele proiect de reabilitare a plajelor este gata, în zonele Mamaia - Constanţa - Eforie Nord. „Marea va avea altă culoare şi claritate după terminarea lucrărilor“, a declarat Gheorghe Boeru, preşedintele Romair Consulting, compania autohtonă care a asigurat asistenţa tehnică pentru managementul şi supravegherea celui mai amplu proiect de protecţie a litoralului românesc. Ştiri pe aceeaşi temă Nora lui Duckadam, mamă a trei copii, suferă de cancer galopant. Femei... Bloomberg: Ce conexiuni politice are grupul Volkswagen. Merkel a mai i... Fostul şef al PSD Teleorman, dezvăluiri despre Liviu Dragnea Odată cu încheierea sezonului turistic şi plecarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

159

http://observator.ro/stiri-diverse-se-largesc-si-plajele-dintre-navodari-si-vama-veche-336800.html

http://observator.ro/stiri-diverse-se-largesc-si-plajele-dintre-navodari-si-vama-veche-336800.html

09.10.2015

turiştilor de pe plaje, operatorii de plaje din Mamaia au fost înştiinţaţi să elibereze total suprafaţa de plajă pentru a lăsa teren de lucru utilajelor care lucrează la reabilitarea litoralului. Proiectul, cel mai mare făcut vreodată pe litoral, vizează lărgirea cu până la 100 metri lăţime a plajelor înghiţite de Marea Neagră, construirea şi refacerea digurilor de protecţie pentru a salva plaja de la eroziune. „Marea Neagră va avea altă culoare şi altă claritate în urma lucrărilor“, a declarat Gheorghe Boeru, preşedintele Romair Consulting. Litoralul a intrat aşadar în ultima etapă a proiectului „Protectia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, Eforie Nord), finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, din Fondul de Coeziune. Înnisiparea a început la Eforie Nord şi continuă la Constanţa şi la Mamaia. Litoralul se va mări cu 33 hectare pe o lungime de 7 kilometri, plajele au fost reconstruite uneori de la zero cu un aport de peste 3 milioane metri cubi de nisip, ceea ce va permite primirea a 50.000 turişti în plus. Pe unele porţiuni, lucrările - care sunt garantate de constructorii olandezi pe termen de 50 ani - sunt încheiate în proporţie de 99%, iar recepţia finală va fi peste o lună. O controversă legată de extragerea nisipului din mare a fost explicată la prezentarea stadiului proiectului, organizată miercuri la hotel Ibis din Constanţa. Nisipul este adus din largul mării, extras de nave-utilaj speciale şi transportat la ţărm cu tubulaturi submarine. „Am extras de la o adâncime de 20-25 metri, din zone unde nu exista floră sau faună şi unde nisipul avea aceeaşi structură de pe plajă. Constructorul olandez a făcut prospecţiuni care au fost avizate de Agenţia Naţională pentru Resursele Minerale şi autorizate de Apele Române“, a precizat ing. Hristu Uzun, managerul de proiect de la Apele Române. Valoarea totală a proiectului este de 170.450.084 euro inclusiv TVA. Finanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune este în valoare de 145.680.660 euro. Beneficiarul proiectului este Administraţia Naţională Apele Române. „Proiectul aduce avantaje majore în domeniul socio-economic pentru cei peste 122 de operatori economici identificaţi (hoteluri, restaurante, magazine, firme de pescuit etc.) care vor fi, de asemenea, protejaţi împotriva riscului de eroziune costieră. Proiectul a generat 250 locuri de muncă temporare şi 10 permanente“, afirmă preşedintele Romair Consulting. În anul 2016, un alt proiect pentru refacerea restului plajelor va fi elaborat pentru a fi transmis şi aprobat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

160

09.10.2015

de Comisia Europeană de la Bruxelles. „Vorbim despre 11 loturi de la Eforie Sud la Vama Veche, întinse pe 12 kilometri, despre noi soluţii tehnice ce vor include o poartă de trecere de apei între Năvodari şi Mamaia ca să nu mai omorâm lacul Mamaia. Acest proiect a durat 750 zile, la proiectul cel nou, care va intra în lucru în 2017, vor fi de realizat ecluze, de protejat lacuri, zone şi specii din arealul de la 2 Mai - Vama Veche“, a precizat Gheorghe Boeru, preşedintele Romair Consulting. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/constanta/marea-neagra-alta-culoare-afirma-specialistii-lucrat-reabilitarea-plajelor-litoralului-1_560c1931f5eaafab2c2cde7c/index.html

Curăţenie generală pe lacul TăbăcărieAdministraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral începe vineri, 2 septembrie, o campanie de ecologizare a lacului Tăbăcărie. Acţiunea, care face parte din programul pus în practică în fiecare an de ABADL, va dura aproximativ 10 zile şi va angrena câteva zeci de muncitori ai instituţiei, alături de tractoare, buldozere şi bărci.Purtătorul de cuvânt al ABADL, Marieta Iorga, ne-a declarat că vor fi curăţate şi zonele adiacente malului, însă „ţinta” principală rămâne luciul de apă, inclusiv canalul dintre Siutghiol şi Tăbăcărie. Problema cea mai gravă este reprezentată de tonele de gunoaie care ajuns să polueze lacul. Chiar dacă nu sunt aruncate direct în apă, deşeurile tot acolo ajung, aduse de vânt de pe maluri. Cel mai complicat pentru lucrătorii ABADl este să intervină în zonele unde gunoaiele sunt ascunse în stufăriş. Ca urmare, zonele respective sunt cosite, manual sau mecanizat şi totul este adus la mal cu bărcile cu vâsle. /Radio Constanta, http://radioconstanta.ro/2015/10/01/curatenie-generala-pe-lacul-tabacarie/

AUDIO + FOTO: Plajele din Constanţa, extinse până la sfârşitul toamneiProiectul de lărgire a plajelor de pe litoralul românesc, prin înnisipare artificială, se poate finaliza până la sfârşitul lunii octombrie.Compania olandeză care efectuează lucrările a obţinut extinderea contractului.În prezent, plajele Tataia, Trei Papuci, Modern sunt aprope finalizate la capitolul înnisipări, după cum ne-a declarat managerul de proiect Marius Stamat:

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

161

http://radioconstanta.ro/2015/10/01/curatenie-generala-pe-lacul-tabacarie/

http://radioconstanta.ro/2015/10/01/curatenie-generala-pe-lacul-tabacarie/

http://adevarul.ro/locale/constanta/marea-neagra-alta-culoare-afirma-specialistii-lucrat-reabilitarea-plajelor-litoralului-1_560c1931f5eaafab2c2cde7c/index.html

http://adevarul.ro/locale/constanta/marea-neagra-alta-culoare-afirma-specialistii-lucrat-reabilitarea-plajelor-litoralului-1_560c1931f5eaafab2c2cde7c/index.html

09.10.2015

În prezent se lucrează la studiul de fezabilitate pentru refacerea celorlalte plaje. La final, suprafaţa plajelor va creşte cu 33 de hectare, însemnând plaje de 100 de metri lăţime.Proiectul este finanţat cu fonduri europene şi are valoarea de 170 de milioane de euro. /Radio Constanta, http://radioconstanta.ro/2015/09/22/audio-foto-plajele-din-constanta-extinse-pana-la-sfarsitul-toamnei/

Anul viitor, plajele din Mamaia vor găzdui mai mulţi turiştiLucrările de lărgire a plajelor din municipiul Constanța şi stațiunea Mamaia sunt în plină desfăşurare.Utilaje de mari dimensiuni – specializate în dragarea nisipului din largul mării, transportarea şi nivelarea acestuia pe plajă – excavatoare şi buldozere, participă la transformarea plajelor, astfel încât în sezonul estival 2016 acestea să poată găzdui mai mulți turişti. Potrivit planului, peste 30 de hectare de plajă vor apărea în plus în zonele Mamaia, Tataia, Trei Papuci şi Modern. Lucrările de înnisipare din Faleză Nord au fost finalizate, iar plaja a fost lărgită cu aproximativ 100 de metri. Proiectul cofinanțat din fonduri europene este gata în proporție de 40 la sută. /Radio Constanta, http://radioconstanta.ro/2015/09/20/anul-viitor-plajele-din-mamaia-vor-gazdui-mai-multi-turisti/

Plajele din nordul judeţului Constanţa sunt de nerecunoscut. Urmează schimbări şi mai spectaculoaseUn prim proiect de extindere a plajelor a ajuns la final.După ce la Eforie Nord şi în Constanţa plajele au crescut văzând cu ochii, acelaşi lucru s-a întâmplat zilele acestea în Mamaia Sud. A fost ultima parte a lucrărilor pentru care Direcţia Apele Române Dobrogea Litoral a plătit 170 de milioane de euro – bani europeni. S-au construit diguri în mare, iar 6 km de plaje s-au lăţit cu 33 de hectare, astfel că lăţimea minimă a suprafeţei de nisip a ajuns la 60 de metri.Un alt proiect la care se lucrează acum, mult mai amplu, în valoare de peste 500 de milioane de euro, vizează restul plajelor de pe litoralul românesc. Este vorba de porţiunea dintre Năvodari şi Hotelul Flora din Mamaia, dar şi plaja turistică din sudul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

162

http://radioconstanta.ro/2015/09/20/anul-viitor-plajele-din-mamaia-vor-gazdui-mai-multi-turisti/

http://radioconstanta.ro/2015/09/20/anul-viitor-plajele-din-mamaia-vor-gazdui-mai-multi-turisti/

http://radioconstanta.ro/2015/09/22/audio-foto-plajele-din-constanta-extinse-pana-la-sfarsitul-toamnei/

http://radioconstanta.ro/2015/09/22/audio-foto-plajele-din-constanta-extinse-pana-la-sfarsitul-toamnei/

09.10.2015

litoralului, de la Eforie Sud înspre Vama Veche. /Radio Constanta, http://radioconstanta.ro/2015/09/30/plajele-din-nordul-judetului-constanta-sunt-de-nerecunoscut-urmeaza-schimbari-si-mai-spectaculoase/

Proiectul de protecţie şi reabilitare a plajei împotriva eroziunii este realizat în proporţie de 99%Apele Române, lucrări de înnisipare artificială, lucrări de reabilitare a litoralului, protecţie şi reabilitare a plajelor de la ţărmul românesc al Mării Negre, reparația digurilorÎn perioada august 2015- decembrie 2015, Administraţia Naţională Apele Române prin Administraţia Bazinala de Apă Dobrogea- Litoral implementează cel mai ambiţios proiect de protecţie şi reabilitare a plajelor de la ţărmul românesc al Mării Negre.Scopul proiectului constă în lucrări de reabilitare a litoralului Mării Negre, prin reparația digurilor de larg existente, construcția de noi diguri de larg, reabilitarea şi prelungirea digurilor de protecție, construcția de diguri de protecție a zonei înnisipate, demolarea unor structuri existente şi lucrări de înnisipare artificială pe o lungime de peste 7.3 km şi o lățime minimă a viitoarelor plaje de 60 de metri. Proiectul de realizare a măsurilor de protecţie şi reabilitare a plajei împotriva eroziunii este realizat în proporţie de 99% , în Constanţa şi Mamaia , iar în Eforie de aproape 80%. De proiect au beneficiat zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord pe o lungime de 7,3 Km. Astfel s-au realizat – lărgirea plajelor cu 330.000 metri pătraţi, lăţimea plajelor cu 100 de metri, faţă de cea existentă în 2013, precum şi construcţia şi refacerea digurilor pe o lungime de peste 12 Km liniari a subliniat Gheorghe Boieru consultant proiect. „Pregătim un alt proiect de trei ori mai mare decât acesta cu înnisipare pe o suprafaţă mai mare de 24 Km- de la Portiţa pînă la Vama Veche, care va începe în anul 2017, iar impactul de mediu este covârşitor” a mai precizat Gheorghe Boieru. Beneficiile aduse de proiect includ reducerea riscului de inundare a propietăţilor din vecinătatea falezelor şi avantajele unei plaje extinse pentru 32.000 de turişti. /Radio Constanta, http://radioconstanta.ro/2015/09/30/proiectul-de-protectie-si-reabilitare-a-plajei-impotriva-eroziunii-este-realizat-in-proportie-de-99/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

163

http://radioconstanta.ro/2015/09/30/proiectul-de-protectie-si-reabilitare-a-plajei-impotriva-eroziunii-este-realizat-in-proportie-de-99/

http://radioconstanta.ro/2015/09/30/proiectul-de-protectie-si-reabilitare-a-plajei-impotriva-eroziunii-este-realizat-in-proportie-de-99/

http://radioconstanta.ro/2015/09/30/plajele-din-nordul-judetului-constanta-sunt-de-nerecunoscut-urmeaza-schimbari-si-mai-spectaculoase/

http://radioconstanta.ro/2015/09/30/plajele-din-nordul-judetului-constanta-sunt-de-nerecunoscut-urmeaza-schimbari-si-mai-spectaculoase/

09.10.2015

Lucrările pentru lăţirea plajelor, aproape de finalSe lucrează intens la lărgirea plajelor. În Mamaia, Constanţa şi Eforie, lucrările sunt aproape gata. Peste trei milioane de metri cubi de nisip au fost aduşi din largul mării pentru ca la vară turiştii să nu mai stea înghesuiţi. Iar autorităţile lucrează deja la un nou proiect, mult mai amplu, care presupune refacerea tuturor plajelor.În cel mult o lună, spun constructorii, extinderea plajelor din Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord va fi gata. Acestea au fost lărgite şi fiecare va avea o lăţime de 100 de metri. Proiectul, în valoare de peste 170 de milioane de euro, a vizat mărirea suprafeţei plajelor existente cu 33 de hectare şi construcţia de noi diguri, de suprafaţă şi subacvatice, plus refacerea celor deja existente.Gheorghe Boeru, proiectant: „Aducem, prin acest proiect, în fiecare an, peste 50.000 de turişti mai mulţi, la mare”. Porţiunea de nisip din Eforie Nord a fost lăţită, de la trei - patru metri, la 100 de metri, în mai puţin de două luni. Este plaja care a suferit cea mai mare modificare. Constructorii, care s-au mirat că au permisiunea să lucreze în plin sezon estival, dau asigurări că noile dimensiuni ale plajelor se vor păstra timp de cel puţin o jumătate de sescol. Iar reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral pun deja la punct ultimele detalii ale unui proiect asemănător. Vor să refacă digurile şi să lăţească toate plajele, pornind din Năvodari, până la jumătatea staţiunii Mamaia şi din Eforie Sud, până la Vama Veche.Marieta Iorga, purtător de cuvânt ABDAL: „Un proiect pentru care s-a început deja studiul de fezabilitate iar valoarea acestuia se estimează că va fi de 500 de milioane de euro”. Dacă Uniunea Europeană va accepta finanţarea proiectului, lucrările vor începe în 2017. /Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Lucrarile+pentru+latirea+plajelor+aproape+de+final

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

164

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Lucrarile+pentru+latirea+plajelor+aproape+de+final


09.10.2015

Transformarea litoralului romanesc care va aduce mai multi turisti in fiecare an. Plajele marite in cadrul unui proiect de 170 de milioane de euroPlajele din Mamaia Sud, Constanta si Eforie sunt aproape gata. Constructorul vestitei insule din Dubai, cel care se ocupa de largirea plajelor noastre, anunta ca pana la sfarsitul anului toate operatiunile vor fi incheiate. Turistii vor avea o mare supriza atunci cand vor veni din nou la malul marii. Este vorba de un proiect spectaculos, realizat cu fonduri europene si care va fi terminat la timp, adica intr-o luna de zile. Este vorba de o suprafata noua de plaja, de 33 de hectare si o finantare de 170 de milioane de euro. Cinci zone din Constanta, Mamaia si Eforie au fost largite pana la 100 de metri.In sudul statiunii Mamaia, plaja este de cinci ori mai lata. In urma cu o luna, aceasta plaja avea o latime de 20 de metri, iar acum are 100 de metri. In total s-au fololosit peste 3 milioane de metri cubi de nisip, care a fost adus din largul Marii Negre.Gheorghe Boeru, presedinte firma consultanta: "Aducem prin acest proiect, in fiecare an, 50.000 de turisti mai multi la mare"Johannes Hafkenscheid, constructor: "Am avut multe provocari pentru ca am lucrat si in timpul sezonului estival, dar operational cred ca vorbim de un succes."Constructorii au adus din larg 3 milioane de metri cubi de nisip. Plajele au fost consolidate cu diguri care sa diminueze forta de eroziune a valurilor, astfel incat lucrarea este garantata 50 de ani. In timp fauna se va regenera, asa ca ne vom bucura si in Mamaia de azurul marii de la Vama Veche.Reabilitarea celorlalte plaje, vorbim de 24 de kilometri de plaja va incepe, cel mai probabil, de anul viitor. Iar valoarea proiectului este de 500 de milioane de euro.Marieta Iorga, purtator de cuvant DADL: "Avem un al doilea proiect care va cuprinde si celelalte loturi de plaja, iar valoarea acestuia se estimeaza ca va fi de 500 de milioane de euro." /Stirile Pro TV, http://vacantalamare.stirileprotv.ro/stiri/trei-plaje-din-romania-au-fost-largite-constructorul-vestitei-insule-din-dubai-transforma-litoralul-romanesc.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

165

http://vacantalamare.stirileprotv.ro/stiri/trei-plaje-din-romania-au-fost-largite-constructorul-vestitei-insule-din-dubai-transforma-litoralul-romanesc.html



09.10.2015

S-a început reabilitarea în forţă a plajelor de la Constanţa. Litoralul, văzut din aer VIDEOConstănţenii se bucură deja de noile plaje apărute în ultimele zile în zona Faleză Nord. Zona costieră a câştigat zeci de metri de nisip, iar peisajul aproape că îţi ia suflarea. În locurile unde, cu numai câteva săptămâni în urmă, abia dacă găseai loc unde să-ţi întinzi prosopul, acum este o întindere imensă de nisip proaspăt adus din larg, nivelat cu atenţie şi pregătit pentru cei care vor să profite de ultimele zile cu soare şi căldură.Operaţiunea de reabilitare a plajelor din municipiul Constanţa a luat amploare după plecarea turiştilor şi echipele Van Oord, care efectuează lucrările, trag tare pentru a încheia reabilitarea chiar înainte de termenul prevăzut, scrie cugetliber.ro. Până în prezent, sunt gata porţiunile din Faleză Nord, în spatele Spitalului Militar şi la Zorile. Acum se lucrează pe plaja Modern, după care utilajele vor fi mutate în Eforie.În zona Faleză Nord, au fost extinse cele trei diguri şi a fost construit un alt dig longitudinal submers de 260 de metri. A fost adus nisip şi s-a obţinut mai bine de un kilometru de plajă de 60 de metri lăţime. În zona Tomis Centru, adică în zona centrului municipiului Constanţa, a fost extins un dig deja existent, până la 360 de metri, a fost reabilitat parţial şi extins un alt dig de 340 de metri şi a fost construit un dig sub apă. Prin procedeul de reînnisipare, aici plaja a câştigat peste 60 de metri lăţime. Iar în zona plajei Modern, au fost reabilitate şi extinse cele două diguri deja existente şi au mai fost construite două diguri longitudinale submerse. De asemenea, nisipul adus va fi distribuit pentru aproape un kilometru şi jumătate de plajă, obţinându-se astfel o lăţime de 60 de metri. În Mamaia, lucrările de reabilitare sunt executate de compania austriacă Porr Bau. Potrivit reprezentanţilor firmei, aici înnisiparea este programată să înceapă după 15 septembrie. "În primele cinci - şapte zile, va avea loc instalarea conductelor de refulare, după care, se va aduce nisipul. De la hotel Malibu şi până în dreptul epiului construit de noi, paralele cu pasarela, plajele vor fi lăţite cu aproximativ 100 de metri. În unele zone vor fi 80 de metri, în altele până la 100 de metri", a declarat, pentru „Cuget Liber", Bogdan Mărgineanu, inginer în cadrul companiei Porr Bau.Proiect de 10 milioane de euro

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

166

09.10.2015

Reabilitarea plajelor este un proiect al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral şi este finanţat din fonduri europene. La final, vor fi realizate măsuri de protecţie a plajei împotriva riscului de eroziune acce-lerată care afectează zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord, pe o lungime de 7,3 kilometri. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 10 milioane de euro. La final, plajele din Mamaia, Constanţa şi Eforie vor arăta ca în urmă cu zeci de ani, când aveau chiar şi 100 de metri lăţime. /RTV.NET, http://www.romaniatv.net/s-a-inceput-reabilitarea-in-forta-a-plajelor-de-la-constanta-litoralul-vazut-din-aer-video_245547.html#ixzz3nPMLXu2O

Se măreşte plaja! Acum se lucrează în Mamaia Sud, unde plaja va ajunge la 160 de metriDupă ce la Eforie şi în Constanţa plajele au crescut văzând cu ochii, a venit şi rândul sectorului de plajă din Mamaia să fie mărit. Zonele în care turiştii se înghesuiau astă vară, deja au câştigat zeci de metri de plajă. Vara viitoare vor mai late, iar unele vor avea 160 de metri. Este ultima parte a lucrărilor pentru care Direcţia Apele Române Dobrogea Litoral a plătit 170 de milioane de euro. Pompele uriaşe aduc apă din mare, pentru a nivela nisipul adus recent din larg. Se munceşte 24 din 24 de ore la sectorul de plajă cel mai aglomerat pe timp de vară, iar rezultatele sunt deja vizibile.Paul Greavu, reporter Digi24 Constanţa: În urmă cu o săptămână, în această zonă, plaja nu măsura mai mult de 20 de metri lăţime. Lucrările avansează rapid, iar la final, plaja, în acest sector, va avea chiar şi 160 de metri lăţime.Marieta Iorga, purtătorul de cuvânt al ABADL: Vorbim de o cantitate de peste 530.000 de metri cubi de nisip care va fi adusă în zonă şi această plajă este cel mai probabil să fie gata în două săptămâni. Cei mai fericiţi că plaja se măreşte considerabil sunt operatorii economici din zonă. Ei deja văd cum va arăta sezonul estival 2016. Vasile Chirondojan, proprietar de autoservire: Un turist, aşa, după legile turismului trebuie să aibă 8 metri pătraţi, deci ar fi încă 10.000 de turişti. Deci 10.000 de turişti numai în faţa complexului nostru.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

167

http://www.romaniatv.net/s-a-inceput-reabilitarea-in-forta-a-plajelor-de-la-constanta-litoralul-vazut-din-aer-video_245547.html#ixzz3nPMLXu2O



09.10.2015

Paul Marin, administrator de plajă: Ca administrator de plajă sunt fericit că nu o să mai am problemele pe care le-am avut în legătură cu turiştii, care stăteau foarte înghesuiţi, nici nu mai aveau unde să stea de fapt. Deci toată lumea e mulţumită: hotelierii sunt mulţumiţi că au şi ei unde să-şi ducă turiştii, eu sunt mulţumit că nu mă mai cert cu ei şi tot aşa, toată lumea e mulţumită. Valoarea totală a lucrărilor este de 170 de milioane de euro, din care 85% sunt fonduri europene. /Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Constanta/Stiri/Se+mareste+plaja+Acum+se+lucreaza+in+Mamaia+Sud+unde+plaja+va+aj

Lucrările pentru lăţirea plajelor, aproape de finalSe lucrează intens la lărgirea plajelor. În Mamaia, Constanţa şi Eforie, lucrările sunt aproape gata. Peste trei milioane de metri cubi de nisip au fost aduşi din largul mării pentru ca la vară turiştii să nu mai stea înghesuiţi. Iar autorităţile lucrează deja la un nou proiect, mult mai amplu, care presupune refacerea tuturor plajelor.În cel mult o lună, spun constructorii, extinderea plajelor din Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord va fi gata. Acestea au fost lărgite şi fiecare va avea o lăţime de 100 de metri. Proiectul, în valoare de peste 170 de milioane de euro, a vizat mărirea suprafeţei plajelor existente cu 33 de hectare şi construcţia de noi diguri, de suprafaţă şi subacvatice, plus refacerea celor deja existente.Gheorghe Boeru, proiectant: „Aducem, prin acest proiect, în fiecare an, peste 50.000 de turişti mai mulţi, la mare”.Porţiunea de nisip din Eforie Nord a fost lăţită, de la trei - patru metri, la 100 de metri, în mai puţin de două luni. Este plaja care a suferit cea mai mare modificare.Constructorii, care s-au mirat că au permisiunea să lucreze în plin sezon estival, dau asigurări că noile dimensiuni ale plajelor se vor păstra timp de cel puţin o jumătate de sescol. Iar reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral pun deja la punct ultimele detalii ale unui proiect asemănător. Vor să refacă digurile şi să lăţească toate plajele, pornind din Năvodari, până la jumătatea staţiunii Mamaia şi din Eforie Sud, până la Vama Veche. Marieta Iorga, purtător de cuvânt ABDAL: „Un proiect pentru care s-a început deja studiul de fezabilitate iar valoarea acestuia se estimează că va fi de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

168

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Constanta/Stiri/Se+mareste+plaja+Acum+se+lucreaza+in+Mamaia+Sud+unde+plaja+va+aj

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Constanta/Stiri/Se+mareste+plaja+Acum+se+lucreaza+in+Mamaia+Sud+unde+plaja+va+aj

09.10.2015

500 de milioane de euro”. Dacă Uniunea Europeană va accepta finanţarea proiectului, lucrările vor începe în 2017. /Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Lucrarile+pentru+latirea+plajelor+aproape+de+final

Campania Curățam Constanța Noastră continuă: echipele ABADL ecologizează parcul TăbăcărieCampania demarată de Primăria Constanța, numită 'Curățam Constanța Noastră', continuă şi astăzi. Începând cu ora 10, angajații Administrației Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral au ajuns în parcul Tăbăcărie, începând ecologizarea zonei.Reamintim că echipe ale Primăriei - atât cele care se ocupă de spațiile verzi cât şi cele care igienizează platformele de gunoi - vor acționa în fiecare zi până la sfârşitul lunii octombrie, în tot oraşul. De altfel, pe site-ul www.curatamconstantanoastra.ro s-au înscris peste 100 de voluntari care vor participa la acțiunea autorităților. La campanie participă şi persoanele care beneficiază de venitul minim garantat. În paralel, la fiecare sfârşit de săptămână se va desfăşura şi o acțiune de colectare a deşeurilor electronice. /Reporter NTV, http://www.reporterntv.ro/stire/campania-curatam-constanta-noastra-continua-echipele-abadl-ecologizeaza-parcul-tabacarie

GALERIE FOTO. Lucrările de lărgire a plajelor continuă: imagini spectaculoaseLucrările de lărgire a plajelor au început şi în stațiunea Mamaia.Zona Cleopatra este primul sector vizat. Aici, suprafaţa de nisip, lată acum de 20 de metri, va ajunge să măsoare peste 100 de metri. Constructorii au anunțat că lucrările vor fi gata în două săptămâni. Proiectul este cofinanțat din fonduri europene. Fâşia îngustă de plajă din zona Cleopatra va rămâne doar o amintire. Au început lucrările de înnisipare, iar când se vor termina, plaja de aici, atât de căutată de constănțeni şi turişti, va fi mult mai mare. Astfel, dacă până acum turiştii care făceau plajă în zona Cleopatra se înghesuiau pe o bucată de nisip de doar 20, 30 de metri lățime, de vara viitoare situația se va schimba. Plajele vor fi mai late cu peste 100 de metri.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

169

http://www.reporterntv.ro/stire/campania-curatam-constanta-noastra-continua-echipele-abadl-ecologizeaza-parcul-tabacarie

http://www.reporterntv.ro/stire/campania-curatam-constanta-noastra-continua-echipele-abadl-ecologizeaza-parcul-tabacarie



09.10.2015

Mulți dintre cei care se află în aceste zile în stațiunea Mamaia au mers să vadă schimbările care se fac. 'Foarte interesant şi foarte frumos! Și aşa mai rămăsese foarte puțin din plajă, e un lucru extraordinar [...] Mamaia oricum e aglomerată toată vara şi plaja trebuia mărită, trebuia făcută să încapă cât mai mulți turişti', spune oamenii.Nu doar turiştii sunt mulțumiți de lărgirea plajei, ci şi agenții economici.'Cred că e cel mai bun lucru de la Revoluție încoace. Vorbim de plajă. Nu numai noi cei care ne ocupăm de sector de plajă suntem fericiți, ci şi cei care vor sta la plajă şi vor beneficia de ea', spune administratorul unui lot de plajă. 'E binevenită lărgirea şi înnisiparea plajelor, e bine să fie mărite, fiindcă de fiecare dată când era furtună apa ajungea în complexul nostru', a declarat Vasile Chirondojan, administratorul Complexului Cleopatra. Reprezentanții firmei care se ocupă de extinderea plajelor spun că în următoarele două săptămâni se va lucra pe sectorul cuprins între hotelul Malibu şi pasarela pietonală. În acest perimetru, plajele vor fi mai late cu 100 – 160 de metri. Și plajele Tataia, Trei Papuci şi Modern din Constanța dar şi cele din Eforie Nord au fost schimbate radical. 'La sfârşitul acestui an atât constănțenii, cât şi turiştii se vor putea bucura de 33 de hectare de plajă în plus: asta înseamnă plaje late de peste 100 de metri în 5 sectoare de pe litoralul românesc', precizează Marieta Iorga, purtător de cuvânt ABADL. Celelalte stațiuni din sudul litoralului, dar şi Năvodari, urmează să fie incluse într-un al doilea proiect asemănător, care se va finaliza în anul 2020. /Reporter NTV, http://www.reporterntv.ro/stire/galerie-foto-lucrarile-de-largire-a-plajelor-continua-imagini-spectaculoase

Litoralul se mărește pe zi ce trece! Imagini spectaculoase pe plajele din Constanța, Mamaia și Eforie Nord!Imagini spectaculoase pe plajele din Constanţa, Mamaia şi Eforie Nord. Porțiunile de nisip care în urmă cu o lună nu aveau mai mult de 30 de metri, au ajuns acum la peste o sută de metri. Schimbările nu se văd doar la ţărm, ci şi în larg. Specialiştii spun că noile diguri vor schimba curenții, iar apa va deveni mult mai curată şi va avea o culoare mai frumoasă.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

170

http://www.reporterntv.ro/stire/galerie-foto-lucrarile-de-largire-a-plajelor-continua-imagini-spectaculoase

http://www.reporterntv.ro/stire/galerie-foto-lucrarile-de-largire-a-plajelor-continua-imagini-spectaculoase

09.10.2015

Plajele sunt de nerecunoscut. După ce ani în şir eroziunea a afectat țărmul Mării Negre, acum nisipul se întinde cât vezi cu ochii. În sudul stațiunii Mamaia, una dintre cele mai aglomerate zone de pe litoral, plaja nu măsura mai mult de 30 de metri. Sute de turişti se înghesuiau cu şezlongurile şi cearşafurile pe o limbă de nisip. Cei care voiau doar să se plimbe pe malul mării cu greu reuşeau să îşi facă loc. "Înnisiparea care la această oră este finalizată în proporție de 99 la sută a fost realizată prin scoaterea nisipului de la aproximativ 3 km, aducerea cu cele 2 drăgi pe o lățime de aproxinativ 100 de metri", a declarat Gheorghe Boeru, consultantul proiectului.Lucrările pe plaja din Mamaia au început în urmă cu două săptămâni.Transformată în totalitate este şi plaja Modern. Plaja preferată de constănțeni este acum de trei ori mai lată. Și la intrarea în stațiunea Eforie Nord, acolo unde nu exista niciun pic de plajă, ci doar un drum de acces, lucrurile s-au schimbat radical."Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral se află în plină execuție a unui proiect de mare anvergură. Ceea ce înseamnă că, în scurt timp, până la sfârşitul anului, ne vom bucura de plaje mai mari cu 33 de hectare, mai late cu peste 100 de metri. Vorbim de loturile Mamaia Sud, Eforie Nord şi din municipiul Constanța", a precizat Marieta Iorga, purtătorul de cuvânt al ABADL. Cel mai important proiect de luptă împotriva eroziunii, în valoare de 170 de milioane de euro, a inclus lucrări nu doar pe plaje, ci şi în larg. Digurile construite în larg vor reține curenții şi valurile, astfel că, spun specialiştii, apa mării îşi va schimba culoarea şi va deveni mult mai curată. Toate aceste lucrări au o garanție de 50 de ani. Reprezentanții Apelor Române spun că au început un studiu de fezabilitate şi pentru un al doilea proiect care va cuprinde restul plajelor de pe litoral. Valoarea acestuia este de aproximativ 500 de milioane de euro. /Reporter NTV, http://www.reporterntv.ro/stire/litoralul-se-mareste-pe-zi-ce-trece-imagini-spectaculoase-pe-plajele-din-constanta-mamaia-si-eforie-nord

Plaje întinse pentru turiști Adio plaje inguste si dimineti pierdute in cautarea unui loc liber pe nisip, la Mamaia. Începînd cu sezonul de anul viitor va fi mai mult loc sub soare pentru turiştii care aleg să-şi petreacă vacanța în stațiunea Mamaia. Dupa Eforie si Constanta, si plajele de aici au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

171

http://www.reporterntv.ro/stire/litoralul-se-mareste-pe-zi-ce-trece-imagini-spectaculoase-pe-plajele-din-constanta-mamaia-si-eforie-nord

http://www.reporterntv.ro/stire/litoralul-se-mareste-pe-zi-ce-trece-imagini-spectaculoase-pe-plajele-din-constanta-mamaia-si-eforie-nord

09.10.2015

intrat in procesul de reînnisipare, iar în locurile unde pana mai ieri turistii faceau plaja, acum utilajele fac legea pe nisip.Va mai aduceti aminte de zilele aglomerate, in care statiunea Mamaia semana cu un furnicar? Turistii se inghesuiau cearsaf langa cearsaf, iar sezlongul si umbrela veneau la pachet cu vecini galagiosi. Ei bine, acele vremuri vor deveni, in cel mai scurt timp, doar o amintire. Acum, la Mamaia, e forfota, insa locul turistilor a fost luat de utilajele si muncitori. Lucrarile nu par insa sa ii deranjeze pe turistii aflați încă pe litoral, ca să se bucure de ultimile zile insorite. Ba din contra. In timp ce profita de soare, turistii privesc curiosi la ce se intampla chiar sub ochii lor. Pana si salvamarii, ramasi la datorie s-au vazut nevoiti sa se adapteze in lipsa foisoarelor, desfiintate din cauza lucrarilor de înnisipare. Daca vreti sa va faceti o idee despre cum va arata statiunea Mamaia, priviti rezultatul lucrarilor la o plaja din Constanta, botezata de localnici Tataia: aici lucrarile s-au incheiat la inceputul lunii septembrie. Lucrarile de înnisipare la cele 5 sectoare de plaja vor fi gata pana la sfarsitul anului si sunt realizate de doua firme renumite – una, olandeza, iar cealalta, austriaca. Investitia totala a ajuns la 170 de milioane de euro, din fonduri europene, dintre care statul roman a contribuit cu 24. /TV Litoral, http://www.tvlitoral.ro/plaje-intinse-pentru-turisti/

Lucrările de lărgire a plajelor au ajuns în staţiunea Mamaia Constructorul lucrează atât la digurile de larg cât şi la înnisipare. Prima porţiune pe care s-a intrat în staţiune este cea de lângă radio vacanţa, acolo unde se şi văd primele rezultate. Termenul de finalizare al proiectului este la sfârşitul acestui an, însă exista posibilitatea ca lucrările sa fie terminate mult mai devreme.Sezonul estival s-a încheiat, astfel că executantul a putut intra şi pe plajele staţiunii Mamaia. În prima fază a proiectului au fost incluse plajele din Constanţa şi Eforie, iar în ceea ce priveşte Mamaia, plajele vor fi lărgite până în dreptul pasarelei de larg. În acest moment se lucrează simultan la înnisipare, dar şi la diguri.O parte din plajă a fost deja închisa, însă chiar şi aşa turiştii care încă stau la soare le dau mari bătăi de cap constructorilor. Prima plajă înnisipată este cea de lângă Radio Vacanţa care va fi luată ca model pentru restul staţiunii. Lăţimea la care poate ajunge o plajă este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

172

http://www.tvlitoral.ro/plaje-intinse-pentru-turisti/

09.10.2015

şi de 120 de metri. Constănţenii şi turiştii privesc incantati la plaja care se mareste pe zi ce trece. Şi pe celelalte plaje lucrările sunt în toi, însă ceva mai avansate.Valoarea totală a proiectului este de 170 de milioane de euro, iar termenul de finalizare al lucrărilor este sfârşitul acestui an. Execuţia avansează însă foarte repede, astfel ca intreg procesul ar putea fi terminat chiar mai repede. /Tv Litoral, http://www.tvlitoral.ro/lucrarile-de-largire-a-plajelor-au-ajuns-in-statiunea-mamaia/

Proiect de 170 milioane de euro Proiectul de lărgire a plajelor din Mamaia, Constanţa şi Eforie Nord a ajuns la final, lucrările de recepţie urmând să fie semnate în cel mult o lună de zile. Plajele au fost largite cu aproape 100 de metri, pe o suprafaţă de 33 de hectare, realizând 15 diguri de suprafaţă şi alte 7 diguri submerse care să protejeze litoralul românesc pentru cel puţin 50 de ani. Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă realizarea măsurilor de protecţie şi reabilitare a plajei împotriva riscului de eroziune accelerată care au afectat zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord. România câştigă astfel 33 de kilometri pătraţi de plajă. Cele cinci sectoare de plajă vizate au fost cuprinse în planul de urgenţă pentru că eroziunea în aceste zone devenise deja îngrijorătoare. Acum, aspectul plajelor este total schimbat, mai late cu aproape 100 de metri, iar pe digurile de ţărm au fost realizate alei pietonale, cu o lungime totală de câțiva kilometri, pe care se pot plimba turiştii şi localnicii. Cele 33 hectare noi de plajă, din Mamaia Sud, din Constanţa şi Eforie Nord, vor fi scoase la licitaţie şi apoi atribuite unor operatori de plajă, după ce se, mai întâi, se vor efectua alte măsurători.Consultanţii pregătesc deja un al doilea proiect care vizează lărgirea plajelor şi protecţia litoralului. Acesta va fi de trei ori mai mare decât cel de acum, cu înnisipare pe o suprafaţă de 24 kilometri, de la Portiţa până la Vama Veche. Costul se ridica la 500 milioane de euro iar lucrările vor începe în 2017 cu o durata de trei ani. În proiectul viitor, cele 11 noi sectoare de plajă vor fi mai late cu 200 de metri, la Vama Veche, şi cu 150 de metri, în nordul staţiunii Mamaia. /Tv Litoral, http://www.tvlitoral.ro/proiect-de-170-milioane-de-euro/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

173

http://www.tvlitoral.ro/proiect-de-170-milioane-de-euro/

http://www.tvlitoral.ro/proiect-de-170-milioane-de-euro/

http://www.tvlitoral.ro/lucrarile-de-largire-a-plajelor-au-ajuns-in-statiunea-mamaia/

09.10.2015

Turiştii care merg pe litoral vor avea parte de o surpriză plăcută anul viitorLucrările de lărgire a plajelor din Constanţa, Mamaia Sud şi Eforie Nord sunt aproape gata, după ce au fost realizate diguri noi sau au fost reabilitate cele existente şi au fost înnisipate plajele, acum mai late cu până la 100 de metri, proiectul urmând a fi finalizat până la sfârşitul anului. Gheorghe Boeru, preşedintele Romair Consulting, firma care asigură managementul şi supervizarea proiectului de lărgire a plajelor, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa, că acesta va fi încheiat probabil într-o lună, transmite corespondentul MEDIAFAX."Este un proiect care are obiectiv principal protecţia populaţiei împotriva inundaţiilor şi zonelor periculoase, atragerea turiştilor într-un număr cât mai mare pe litoralul românesc, dezvoltarea realizării peisagistice a zonei dintre Mamaia şi Eforie. Proiectul a început în august 2013, a avut iniţial o perioadă de viaţă mai mare de 500 de zile şi a fost aprobată o prelungire de aproximativ 250 de zile. Acest proiect se află în faza de finalizare şi împreună cu constructorii avem termen până la sfârşitul anului. Intenţionăm ca într-o lună să prezentăm raportul final al acestui proiect", a afirmat Gheorghe Boeru.El a precizat că lucrările, realizate de firma Porr Bau în Mamaia şi de Van Oord în Constanţa şi Eforie, au prevăzut execuţia de diguri noi sau reabilitarea şi extinderea celor existente, precum şi înnisiparea plajelor din aceste zone.Beneficiile aduse de proiect includ reducerea riscului de inundare a proprietăţilor din vecinătatea falezelor, de care se vor bucura aproximativ 278.000 de locuitori, şi avantajele unei plaje extinse pentru 32.000 de turişti, precum şi construcţia şi refacerea digurilor pe o lungime de aproape 13.000 de metri liniari, lărgirea plajelor cu 330.000 de metri pătraţi, lăţirea plajelor cu până la 100 de metri faţă de 2013.Directorul Romair Consulting a menţionat că a fost folosită o cantitate de peste trei milioane de metri cubi de nisip. Nisipul a fost adus din largul Mării Negre, iar înnnisiparea a fost realizată cu ajutorul unei nave de dragaj şi al unei tubulaturi submarine care a adus nisipul la mal.Gheorghe Boeru a precizat că în această perioadă se lucrează la punerea la punct a unui proiect similar, de la Eforie Sud la Vama Veche, iar în 14 octombrie va fi prezentat beneficiarului studiul de fezabilitate.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

174

09.10.2015

"La acest proiect suntem proiectanţi şi predăm pe data de 14 octombrie studiul de fezabilitate la beneficiar. Vorbim de un proiect de două ori mai mare, care se întinde de la Eforie Sud la Vama Veche, dar şi Mamaia Nord. Tot în această toamnă trebuie să transmitem forma finală a proiectului la Uniunea Europeană pentru ca va fi pe fonduri europene", a afirmat Gheorghe Boeru. El a spus că, dacă totul merge conform planului, lucrările ar putea începe în 2017, iar valoarea totală a proiectului este de peste 500 de milioane de euro, urmând să fie înnnisipaţi peste 24 de kilometri, iar în unele zone plaja va avea o lăţime chiar de 150-200 de metri.Valoarea proiectului care se va încheia până la sfârşitul acestui an este de 170.450.084 de euro, din care 145.680.660 de euro finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune, 24.726.008 de euro finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat şi 43.416 de euro contribuţia beneficiarului (Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral). Prin acest proiect au fost propuse măsuri de protecţie a zonei costiere împotriva riscului de eroziune, pe o lungime de peste şapte kilometri de plajă, în cinci zone prioritare din partea sudică a litoralului românesc al Mării Negre: Mamaia Sud, Constanţa (zonele Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud) şi Eforie Nord. /Gandul.info, http://www.gandul.info/stiri/turistii-care-merg-pe-litoral-vor-avea-parte-de-o-surpriza-placuta-anul-viitor-14774298

Proiectul de înnisipare de pe litoral, în etapa finalăS-a dat startul etapei de înnisipare din cadrul proiectului de reabilitare a litoralului românesc al Mării Negre, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte din România.Lucrările prevăd atât execuţia de structuri noi, reabilitarea/demolarea/extinderea celor existente, cât şi reînnisiparea artificială a plajelor, toate fiind proiectate pentru a asigura stabilitate pe o perioada de 50 ani. Până la această dată au fost executate 11% din lucrările proiectate pentru lotul Mamaia Sud, 50% pentru lotul Tomis Nord, 64% din lotul Tomis Centru, 40% din lotul Tomis Sud şi 56% din lotul Eforie Nord.Aceste procente se asimilează, în mare parte, cu execuţia lucrărilor de reparaţie a digurilor de larg existente, construcţia de noi diguri de larg, reabilitarea şi prelungirea digurilor de protecţie, construcţia de diguri de protecţie a zonei înnisipate şi demolarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

175

http://www.gandul.info/stiri/turistii-care-merg-pe-litoral-vor-avea-parte-de-o-surpriza-placuta-anul-viitor-14774298

http://www.gandul.info/stiri/turistii-care-merg-pe-litoral-vor-avea-parte-de-o-surpriza-placuta-anul-viitor-14774298

09.10.2015

unor structuri existente, continuând în următoarea perioadă cu reînnisiparea sectoarelor de plajă. Proiectul face parte dintr-o iniţiativa mai amplă, pe termen lung, în contextul Recomandării privind managementul integrat al zonelor costiere şi al Directivei-Cadru privind strategia UE pentru mediul marin. Valoarea totală a proiectului este de 170.450.084 euro, inclusiv TVA. Finanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune este în valoare de 145.680.660 euro. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/proiectul-de-innisipare-de-pe-litoral--in-etapa-finala-394737

GALERIE FOTO. Cum vor arăta plajele după înnisipare (123)Proiectul "Protecţia şi reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanța (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru şi Tomis Sud) şi Eforie Nord"este cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”, domeniul Major de Intervenţie 2, Axa Prioritară 5 ”Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”.Proiectul are o valoare totală de 170.450.084 EURO, inclusiv TVA, din care finanţarea nerambursabilă de la Fond de coeziune este de 85,49% şi de la bugetul de stat de 14,51%. Termenul de finalizare a proiectului, care înregistrează mari progrese, îndeplinind cu succes obiectivele asumate este luna decembrie 2015.Obiectivul general îl reprezintă realizarea măsurilor de protecţie şi reabilitare a plajei împotriva riscului de eroziune accelerată care afectează zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord pe o lungime de peste 7,3 km.Lucrările de mare anvergură şi importanţă naţională au constat în reabilitarea, extinderea şi construcţia a 15 epiuri (diguri de ţărm) şi a 7 diguri submerse pe o lungime de 12.800 de metri liniari, iar lăţirea plajelor se va face cu 3.477.442,47 mc de nisip adus din largul Mării Negre.Scopul acestuia este de a reduce eroziunea costieră în zonele cele mai expuse la risc ale coastei Mării Negre, de a proteja valoarea mijloacelor fixe şi de a creşte siguranţa caselor şi rezidenţilor din zonă. În cadrul conferinţei, din data de 30 septembrie 2015,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

176

http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/proiectul-de-innisipare-de-pe-litoral--in-etapa-finala-394737

http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/proiectul-de-innisipare-de-pe-litoral--in-etapa-finala-394737

09.10.2015

are loc o informare privind stadiul actual al lucrărilor de pe loturile: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord. În prezent, toate sectoarele cuprinse în proiect sunt în plină etapă de înnisipare, structurile de protecție costieră fiind finalizate.La eveniment participă reprezentanți ai autorităților centrale şi locale: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Management POS Mediu, Administraţia Naţională “Apelor Române”, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL), Garda de Mediu, APM Constanța, Consiliului Judeţean Constanţa, Primăria Constanţa, primăriile locale din județ. De asemenea, prin prisma avantajelor aduse comunităților locale, la conferinţă participă reprezentanți ai sectorului de afaceri, antreprenori locali, reprezentanți ai societății civile, ai mass-media, iar participarea este deschisă comunității locale. Beneficiarul proiectului este Administraţia Naţională “Apelor Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, iar beneficiarii finali sunt peste 278 000 de locuitori şi 122 de operatori economici identificați. La finalul proiectului, litoralul românesc va fi mai mare cu 33 de ha pe cele cinci sectoare de plajă incluse în proiect, iar plajele vor fi mai late chiar cu peste 100 de m faţă de anul 2013 pe o lungime de 7,3 km./Timpul.info, http://timpul.info/articol/11862/galerie-foto-cum-vor-arata-plajele-dupa-innisipare.html

Plaje mai mariÎn cel mult o lună, litoralul nostru va fi mai mare. Deşi sezonul estival s-a terminat, plajele din Mamaia, Constanţa şi Eforie Nord au fost lărgite şi astfel avem încă 33 de kilometri păstraţi de nisip, unde, la vară, ne vom putea întinde prosoapele. Proiectul de extindere a fost realizat cu fonduri europene şi s-a ridicat la 170 de milioane de euro. /Prima TV, http://www.primatv.ro/stiri-focus/plaje-mai-mari.html

Teritoriul României, mai mare cu 33 hectare. De plajăPeste câteva săptămâni se va termina prima etapă de înnisipare realizată pe litoralul românesc, iar lăţimea plajelor va creşte chiar şi cu 100 de metri.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

177

http://www.primatv.ro/stiri-focus/plaje-mai-mari.html

http://timpul.info/articol/11862/galerie-foto-cum-vor-arata-plajele-dupa-innisipare.html

http://timpul.info/articol/11862/galerie-foto-cum-vor-arata-plajele-dupa-innisipare.html

09.10.2015

Termenul asumat de constructor pentru adăugarea celor 33 de hectare de plajă este 30 octombrie 2015, iar cel anunțat de Administrația Apelor Dobrogea Litoral este decembrie 2015. Este unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură din România. “Proiectul are o valoare totală de 170.450.084 EURO, inclusiv TVA, din care finanţarea nerambursabilă de la Fondul de coeziune este de 85,49% şi de la bugetul de stat de 14,51%“, a precizat Marieta Iorga, purtătorul de cuvânt al ABADL.S-a lucrat în zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord, pe o lungime de peste 7,3 km. Poate la fel de important ca înnisiparea este faptul că s-a lucrat şi la protecția şi reabilitarea plajelor împotriva riscului de eroziune accelerată. “Lucrările de mare anvergură şi importanţă naţională au constat în reabilitarea, extinderea şi construcţia a 15 epiuri (diguri de ţărm) şi a 7 diguri submerse pe o lungime de 12.800 de metri liniari, iar lăţirea plajelor se face cu 3.477.442 metri cubi de nisip adus din largul Mării Negre“, au precizat reprezentanții ABADL. Practic, suprafața de plajă se va mări la 72 de hectare. Beneficiarii proiectului sunt cei aproximativ 278.000 de locuitori care vor fi protejați în urma reducerii riscului de inundare a proprietăților, precum şi peste 32.000 de turişti care se vor putea bucura de o plajă extinsă. De asemenea, proiectul aduce avantaje pentru cei peste 122 de operatori economici identificați (hoteluri, restaurante, magazine, firme de pescuit etc.) care vor fi, de asemenea, protejați împotriva riscului de eroziune costieră. Proiectul a generat 250 de locuri de muncă temporare şi 10 permanente. Constructorul oferă şi o garanție de 50 de ani pentru lucrările realizate. Etapa a douaReprezentanții constructorului, compania olandeză Van Oord, au declarat că se are în vedere extinderea proiectului pentru întreaga zonă de litoral. În prezent se lucrează la acest proiect, care va fi depus spre finanțare la Comisia Europeană. Dacă va fi aprobat, acesta va însemna că şi sudul litoralului va avea parte de măsuri de protecție împotriva eroziunii, dar şi de extinderea plajelor. Lucrările sunt estimate să coste 500 de milioane de euro şi să dureze trei ani. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/teritoriul-romaniei--mai-mare-cu-33-hectare--de-plaja-395052

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

178

http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/teritoriul-romaniei--mai-mare-cu-33-hectare--de-plaja-395052

http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/teritoriul-romaniei--mai-mare-cu-33-hectare--de-plaja-395052

09.10.2015

Plaje de pe litoralul românesc, mai late cu 60 de metri din 2015 Plaje din Mamaia, Constanţa şi Eforie Nord vor fi mai late cu 60 de metri din vara anului viitor. Lucrările sunt în plină desfăşurare, iar valoarea investiţiei este de aproximativ 170 de milioane de euro, fonduri europene. Ştiri pe aceeaşi temă Regina litoralului. Mai mult de jumătate dintre turişti au ales Mamaia... Vacanţa din 2015 va fi la preţ de 2014. „Seniori pe litoral“, un nou p... FOTO Litoralul trage obloanele. Plaja este pustie, iar terasele se înc... Acest proiect a fost atribuit în urma unei licitaţii unei asocieri formate din firma olandeză Van Oord şi Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti. Prima societatea execută lucrări pe patru dintre cele cinci loturi, este vorba de Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord, iar cea de-a doua se ocupă de lucrările din Mamaia. Reprezentantul Van Oord, Marius Stamat, a declarat marţi, că lucrările sunt mai avansate în zonele Tomis Nord şi Tomis Centru, urmând ca în curând să înceapă şi în zonele Tomis Sud şi Eforie Nord. Totuşi, el a precizat că deşi lucrările se află în diferite stadii de evoluţie acestea vor fi încheiate până în vara viitoare. La finalul proiectului, care prevede realizarea de diguri şi lărgirea plajelor, cele cinci loturi vor fi mai late cu cel puţin 60 de metri. Pentru reînnisipare va fi folosită o cantitate de 3,7 milioane de metri cubi de nisip. Aceasta va fi adusă chiar din largul Mării Negre, de la 12 kilometri de ţărm. De asemenea, piatra folosită pentru diguri provine din trei cariere de piatră, cele de la Sibioare şi Nicolae Bălcescu, ambele din judeţul Constanţa şi de la Cerna, din judeţul Tulcea. Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 170 de milioane de euro, 85 la sută din această sumă fiind fonduri europene, iar restul provine de la bugetul de stat. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/constanta/plaje-litoralul-romanesc-mai-late-60-metridin-2015-1_542188b90d133766a85e720b/index.html

Plaje mai late, pe litoralul românescDe anul viitor, plajele de pe litoralul românesc vor fi mai late! La malul Mării Negre se lucrează de zor şi a apărut deja o plajă nouă, iar altele vor fi chiar şi cu o sută de metri mai mari.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

179

http://adevarul.ro/locale/constanta/plaje-litoralul-romanesc-mai-late-60-metridin-2015-1_542188b90d133766a85e720b/index.html

http://adevarul.ro/locale/constanta/plaje-litoralul-romanesc-mai-late-60-metridin-2015-1_542188b90d133766a85e720b/index.html

09.10.2015

AMBIANȚĂ "Aici, în partea dreaptă, este un ponton pe care îl folosim pentru crearea plajei." Utilajele străbat în lung şi-n lat plajele şi extrag nisip din largul mării pe care, mai apoi, îl pompează către uscat.MARIETA IORGA, purtător de cuvânt, A.B.D.L. "Procesul de nisipare e gata în proporție de 90 la sută. Ne vom bucura în zonă de plaje mai late cu cel puțin100 m."VOX "Foarte bine, e necesar pentru toți! Vine lume mai multă la plajă, turişti mai mulți."VOX "Apa era până mai aici şi acum este foarte frumos."VOX "Era un peticuț şi acum e imensă! Am zis că e stadion de fotbal! Lată, lată, e imensă!" Amenajările, în care se investesc 170 de milioane de euro, vor îmbogăți litoralul românesc cu 33 de hectare de plajă. Totul va fi gata până la sfârşitul lunii octombrie. /N24, http://www.n24plus.ro/stiri-social-economic/plaje-mai-late-pe-litoralul-romanesc.html

Litoralul românesc are cele mai largi plaje din Marea NeagrăProiectul de lărgire a plajelor din Mamaia, Constanţa şi Eforie Nord, în valoare de 170 de milioane de euro, cu fonduri europene, a ajuns la final, lucrările de recepţie urmând să fie semnate în cel mult o lună de zile. Constructorii au lăţit plajele cu aproape 100 de metri, pe o suprafaţă totală de 33 de hectare, realizând 15 diguri de suprafaţă şi alte 7 diguri submerse care să protejeze litoralul românesc pentru cel puţin 50 de ani.Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă realizarea măsurilor de protecţie şi reabilitare a plajei împotriva riscului de eroziune accelerată care au afectat zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord, pe o lungime de 7,2 kilometri. Partea de diguri este finalizată în proporţie de 100%, iar înnisiparea plajelor în proporţie de 85%. „Este un proiect de interes naţional care va finalizat, cu succes, peste aproximativ o lună. România câştigă astfel 33 km pătraţi de plajă, am folosit peste trei milioane de tone de nisip pentru a lăţi plajele cu 60 până la 100 de metri. Proiectul este garantat 50 de ani”, a explicat consultantul proiectului, Gheorghe Boeru, într-o conferinţă de presă. Cele cinci sectoare de plajă vizate de beneficiar, Apele Române, au fost cuprinse în planul de urgenţă pentru că eroziunea în aceste zone devenise deja îngrijorătoare. Acum, aspectul plajelor este total schimbat, mai late cu aproape 100 de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

180

http://www.n24plus.ro/stiri-social-economic/plaje-mai-late-pe-litoralul-romanesc.html

http://www.n24plus.ro/stiri-social-economic/plaje-mai-late-pe-litoralul-romanesc.html

09.10.2015

metri, iar pe digurile de ţărm au fost realizate alei pietonale, cu o lungime totală de 12 kilometri, pe care se pot plimba turiştii şi localnicii. „Cele 33 hectare noi de plajă, din Mamaia Sud, din Constanţa şi Eforie Nord, vor fi scoase la licitaţie şi apoi atribuite unor operatori de plajă, după ce se, mai întâi, se vor efectua alte măsurători”, a precizat purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, Marieta Iorga. /Evz, http://www.evz.ro/litoralul-romanesc-are-cele-mai-largi-plaje-din-marea-neagra.html

Apare o nouă plajă în Constanţa. Unde va fi situată şi în ce stadiu sunt lucrărileLucrările de lărgire a plajei din municipiul Constanţa sunt în plină desfăşurare, urmând ca acestea să fie încheiate până la începutul următorului sezon estival. În plus, din vara lui 2015 plaja din Constanţa va fi mai lată cu cel puţin 60 de metri.Lucrările de lărgire a plajei din municipiul Constanţa sunt în plină desfăşurare, urmând ca acestea să fie încheiate până la începutul următorului sezon estival, iar din vara lui 2015 plaja din Constanţa va fi mai lată cu cel puţin 60 de metri. Reprezentanţii companiei olandeze Van Oord, antreprenor al proiectului cu fonduri europene “Protecţia şi reabilitarea zonei sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord”, au prezentat marţi, într-o conferinţă de presă, stadiul lucrărilor, transmite corespondentul MEDIAFAX. /Gandul.info, http://www.gandul.info/stiri/apare-o-noua-plaja-in-constanta-unde-va-fi-situata-si-in-ce-stadiu-sunt-lucrarile-13333006

Teme similareLecţie de implicare de la americani. Militarii şi diplomaţii au făcut curăţenie pe plaja din MamaiaPe o vreme superbă, înarmaţi cu şepcuţe, saci şi mănuşi, câteva zeci de militari americani şi angajaţi ai ambasadei Statelor Unite au ales să-şi petreacă sâmbăta făcând curăţenie pe plaja din Mamaia. Lor li s-au alăturat angajaţi ai RAJA, mai mulţi jandarmi,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

181

http://www.gandul.info/stiri/apare-o-noua-plaja-in-constanta-unde-va-fi-situata-si-in-ce-stadiu-sunt-lucrarile-13333006

http://www.gandul.info/stiri/apare-o-noua-plaja-in-constanta-unde-va-fi-situata-si-in-ce-stadiu-sunt-lucrarile-13333006

http://www.evz.ro/litoralul-romanesc-are-cele-mai-largi-plaje-din-marea-neagra.html

http://www.evz.ro/litoralul-romanesc-are-cele-mai-largi-plaje-din-marea-neagra.html

09.10.2015

primarul interimar Decebal Făgădău, sportivi de la Clubul Farul, elevi de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân şi foarte puţini voluntari cnstănţeni.Acţiunea a fost organizată de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi Liga Navală a Statelor Unite - Consiliul România. Evenimentul a fost sprijinit şi de partenerii RAJA şi Grup Servicii Petroliere, precum şi de contingentul Black Sea Rotational Force de la Baza „Mihail Kogălniceanu”. În fruntea americanilor s-a aflat chiar adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, Dean Thompson. Fără să stea prea mult pe gânduri, acesta a luat un băţ într-o mână şi un sac în cealaltă şi a pornit pe plajă să strângă gunoaie. „Vrem să dăm un exemplu bun. Este important ceea ce facem. Vrem să ţinem în siguranţă viaţa marină şi să păstrăm căile navigabile deschise pentru comerţ şi recreere. Nu curăţăm nisipul doar ca să ne distrăm pe plajă. Vrem să ne asigurăm că viaţa marină este mai bună, că avem oceane mai puţin poluate, care ne dau peşte sănătos”, a spus Dean Thompson. De pe un singur kilometru de plajă, au adunat peste trei tone de gunoaie şi tot felul de resturi, lăsate în urmă atât de turişti, cât mai ales de către administratorii plajelor.Ziua Internaţională de Curăţare a Plajelor, celebrată anual pe data de 19 septembrie, este un avertisment cu privire la pericolul reprezentat de gunoaiele aruncate în mări şi oceane. Acestea afectează sănătatea oamenilor, a florei şi faunei, precum şi resursele care depind de sănătatea apelor. Anul acesta, se împlinesc 30 de ani de la lansarea primei iniţiative internaţionale de curăţare a plajelor, condusă de orga-nizaţia Ocean Conservancy. În ajunul conferinţei dedicate oceanelor (Our Ocean), care va avea loc, pe 5 şi 6 octombrie, la Santiago, în Chile, Departamentul de Stat şi Ambasadele SUA din întreaga lume sprijină acţiuni de curăţare a plajelor. Unul dintre principalele obiective ale Planului de Acţiune al conferinţei este reducerea semnificativă a cantităţii de deşeuri, în special a materialelor plastice, existente în mediul marin, pentru a putea obţine o scădere măsurabilă până în 2025. Alte obiective includ reducerea acidifierii oceanelor şi promovarea pescuitului sustenabil. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-lectie-de-implicare-de-la-americani-militarii-si-diplomatii-au-facut-curatenie-pe-plaja-din-mamaia-268994

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

182

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-lectie-de-implicare-de-la-americani-militarii-si-diplomatii-au-facut-curatenie-pe-plaja-din-mamaia-268994

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-lectie-de-implicare-de-la-americani-militarii-si-diplomatii-au-facut-curatenie-pe-plaja-din-mamaia-268994

09.10.2015

Voluntarii curăţă plaja din Mamaia. Hadeţi să dăm o mână de ajutor!Ambasada SUA la Bucureşti şi Liga Navală a Statelor Unite – Consiliul din România vă invită sâmbătă dimineaţă la o acţiune de curăţare a plajei şi zonelor limitrofe, cu ocazia Zilei Internaţionale de Curăţare a Plajelor. Acţiunea este sprijinită de partenerii Ligii Navale a SUA: S.C. RAJA S.A şi Grup Servicii Petroliere, precum şi de contingentul Black Sea Rotational Force de la Baza Mihail Kogălniceanu.Adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, Dean Thompson, va participa la eveniment alături de circa 300 de voluntari: locuitori şi reprezentanţi ai autorităţilor din Constanţa, sportivi consacrați ai Constanței, elevi de la Colegiul Național “Mircea cel Bătrân” şi de la Clubul Sportiv “Farul” Constanța, reprezentanţi ai forţelor armate americane şi române, precum şi angajaţi ai Ambasadei SUA.Ziua Internaţională de Curăţare a Plajelor, celebrată în data de 19 septembrie, este un avertisment cu privire la gunoaiele aruncate în mări şi oceane. Acestea afectează sănătatea oamenilor, a florei şi faunei, precum şi resursele care depind de sănătatea apelor. În ajunul conferinţei dedicate oceanelor care va avea loc în 5 şi 6 octombrie în Santiago, Chile, Departamentul de Stat şi ambasadele SUA din întreaga lume sprijină acţiunile de curăţare a plajelor. SUA depun eforturi susţinute în trei direcţii importante ale administrării mediului marin: poluarea marină, acidifierea oceanelor şi pescuitul sustenabil. /Ziua de Constanta, http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/voluntarii-curata-plaja-din-mamaia-hadeti-sa-dam-o-mana-de-ajutor-565777.html

Dean Thompson şi 300 de voluntari români şi americani vor strânge gunoaie de pe plaja din MamaiaAdjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, Dean Thompson, şi aproximativ 300 de voluntari, între care militari români şi americani, angajaţi ai Ambasadei SUA, sportivi şi elevi de liceu, vor participa, sâmbătă, la o acţiune de curăţare a plajelor din staţiunea Mamaia.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

183

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/voluntarii-curata-plaja-din-mamaia-hadeti-sa-dam-o-mana-de-ajutor-565777.html

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/voluntarii-curata-plaja-din-mamaia-hadeti-sa-dam-o-mana-de-ajutor-565777.html

09.10.2015

Potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA, acţiunea va avea loc sâmbătă, între orele 10.00 şi 13.00, pe plaje din staţiunea Mamaia, cu ocazia Zilei Internaţionale de Curăţare a Plajelor, transmite corespondentul MEDIAFAX."Adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, Dean Thompson, va participa la eveniment alături de circa 300 de voluntari: locuitori şi reprezentanţi ai autorităţilor din Constanţa, sportivi consacraţi ai Constanţei, elevi de la Colegiul Naţional «Mircea cel Bătrân» şi de la Clubul Sportiv «Farul» Constanţa, reprezentanţi ai forţelor armate americane şi române, precum şi angajaţi ai Ambasadei SUA", se precizează în comunicat.Ziua Internaţională de Curăţare a Plajelor, celebrată în 19 septembrie, este un eveniment care vrea să atragă atenţia asupra gunoaielor aruncate în mări şi oceane, care afectează sănătatea oamenilor, a florei şi faunei, precum şi resursele care depind de sănătatea apelor. În ajunul conferinţei dedicate oceanelor, care va avea loc în 5 şi 6 octombrie, în Santiago, Chile, Departamentul de Stat şi ambasadele SUA din întreaga lume sprijină acţiunile de curăţare a plajelor. SUA depun eforturi susţinute în trei direcţii importante ale administrării mediului marin: poluarea marină, acidifierea oceanelor şi pescuitul sustenabil.Şi anul trecut, în 27 septembrie, aproximativ 100 de voluntari au participat la o acţiune similară, la care a luat parte şi Dean Thompson, pe o plajă din Năvodari. Deşi a fost vreme urâtă, cu vânt, ploaie şi temperaturi de aproximativ 10-12 grade, voluntarii s-au prezentat pe plaja de la Năvodari şi, timp de patru ore, au adunat gunoiul pe o distanţă de patru kilometri, reuşind să strângă, în 300 de saci din plastic, apoximativ cinci tone de hârtii, ambalaje, pet-uri. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/dean-thompson-si-300-de-voluntari-romani-si-americani-vor-strange-gunoaie-de-pe-plaja-din-mamaia-14746534

Plaja din staţiunea Mamaia, curăţată de americani şi voluntari (galerie foto + video)Circa 300 de voluntari au participat la o acţiune de curăţare a plajei zonelor limitrofe acesteia din staţiunea Mamaia. Evenimentul, dedicat Zilei Internaţionale de Curăţare a Plajelor, a fost organizat de Arnbasada SUA la Bucureşti în parteneriat cu Liga Navală a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

184

http://www.mediafax.ro/social/dean-thompson-si-300-de-voluntari-romani-si-americani-vor-strange-gunoaie-de-pe-plaja-din-mamaia-14746534



09.10.2015

Statelor Unite — Consiliul din România. La acţiune participă şi primarul interimar Decebal Făgădău, prefectul Ion Constantin, Elena Frîncu. Ziua Internaţională de Curăţare a Plajelor, celebrată anual la data de 19 septembrie, este un avertisment cu privire la pericolul reprezentat de gunoaiele aruncate în marile oceane. Acestea afectează sănătatea oamenilor, a florei şi faunei, precum şi resursele care depind de sănătatea apelor. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la lansarea primei iniţiative internationale de curăţare a plajelor, condusă de organizaţia Ocean Conservancy.În ajunul conferinţei dedicate oceanelor (Our Ocean) care va evea loc în 5 şi 6 octombrie la Santiago, în Chile, Departamentul de Stat şi Ambasadele SUA din întreaga lume sprijină acţiuni de curăţare a plajelor. Unul dintre principalele obiective ale Planului de Acţiune al conferinţei este reducerea semnificativă a cantităţii de deşeuri, în special a materialelor plastic, existente în mediul marin, pentru a putea obţine o scădere măsurabilă până în 2025. Alte obiective includ reducerea acidifierii oceanelor promovarea pescuitului sustenabil.Adjunctul şefului rnisiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, Dean Thompson, a participat la eveniment alături de cetăţeni şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din Constanţa, sportivi consacraţi, elevi de la Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân" şi de la Clubul Sportiv “Farul" Constanţa, reprezenentanţi ai forţelor armate americane şi române, precum angajaţi ai Ambasadei SUA.Directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Apă (RAJA) Constanţa, Felix Stroe, prezent la acţiune, a declarat: "Suntem azi împreună într-o zi minunată de toamnă şi că avem cu toţii onoarea să participăm la o acţiune de acum tradiţională - Acţiunea Aur Roşu. Le spun bun venit oaspeţilor de la Ambasada SUA, parteneri tradiţionali ai Ligii Navale a Statelor Unite ale Americii - Consiliul din România şi ai Companiei RAJA. Vă mulţumesc stimate domnule Dean Thompson pentru prezenţa dvs alături de noi. Cu siguranţă va rămâne pentru toţi, şi mai tineri, şi mai bătrâni, o zi de neuitat şi îmi doresc să repetăm cât mai mult asemenea acţiuni care vor sădi sentimente civice în sufletele tuturor. Ne educăm să respectăm natura şi să dăruim un viitor curat copiilor noştri".

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

185

09.10.2015

Preşedintele Ligii Navale a Statelor Unite ale Americii - Consiliul din România, Teodor Patrichi, a declarat, la rândul său: "În calitatea mea de preşedinte al Ligii Navale sunt mândru că sunt aici. Astăzi ne aliniem la iniţiativa globală a Zilei Internaţionale de Curăţenie costieră. Sunt mândru că suntem alături de Ambasada Statelor Unite. Alături de noi sunt şi cei de la Colegiul Mircea cel Bătrân. Vreau să ridice mâinile să îi văd. Felicitări că sunteţi astăzi aici. Voi sunteţi generaţia de mâine. Felicitări pentru toate performanţele pe care le-aţi înregistrat la concursurile internaţionale".Adjunctul misiunii diplomatice a SUA la Bucureşţi, Dean Thompson, a declarat: "Mulţumesc pentru că maţi invitat în această locaţie. Este o adevărată plăcere să mă aflu astăzi aici. Mulţumesc primarului şi companiei RAJA, GSP-ului pentru sponsorizare şi suportul acestei acţiuni. Avem aici elevii de la Colegiul Mircea cel Bătrân, militari americani, militari americani din marina navală. Cred că avem şi poliţişti români şi militari români. Fantastic. Mulţumesc tuturor. Este o acţiune importantă. Suntem responsabili pentru curăţarea oceanelor şi a mediului înconjurător. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la lansarea primei iniţiative internationale de curăţare a plajelor, condusă de organizaţia Ocean Conservancy." /Ziua de Constanta, http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/update-plaja-din-statiunea-mamaia-curatata-de-americani-si-voluntari-galerie-foto-video-566041.html

Acţiune de ecologizare a plajei din Mamaia. A fost prezent şi adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, Dean ThompsonAmbasada SUA la Bucureşti şi Liga Navală a Statelor Unite - Consiliul din România a dat startul unei acţiuni de curăţare a plajei şi a zonelor limitrofe, cu ocazia Zilei Internaţionale de Curăţare a Plajelor. Acţiunea a fost sprijinită de partenerii Ligii Navale a SUA: S.C. RAJA S.A şi Grup Servicii Petroliere, precum şi de contingentul Black Sea Rotational Force de la Baza Mihail Kogălniceanu. Adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, Dean Thompson, a participat la eveniment alături de circa 300 de voluntari, soldaţi americani şi români, jandarmi, poliţişti, liceeni.Dean Thompson a fost flancat pe plaja de la Rex, unde a avut loc acţiunea de ecologizare, de patru agenţi de la Secret Service. /Replicaonline,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

186

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/update-plaja-din-statiunea-mamaia-curatata-de-americani-si-voluntari-galerie-foto-video-566041.html

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/update-plaja-din-statiunea-mamaia-curatata-de-americani-si-voluntari-galerie-foto-video-566041.html

09.10.2015

http://www.replicaonline.ro/actiune-de-ecologizare-a-plajei-din-mamaia-a-fost-prezent-si-adjunctul-sefului-misiunii-diplomatice-a-sua-la-bucuresti-dean-thompson-241228/

Dean Thompson, însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, împreună cu 300 de voluntari curăţă plaja din MamaiaAmbasada SUA la Bucureşti şi Liga Navală a Statelor Unite – Consiliul din România invită constănţenii la o acţiune de curăţare a plajei şi a zonelor limitrofe, cu ocazia Zilei Internaţionale de Curăţare a Plajelor. Acţiunea este sprijinită de partenerii Ligii Navale a SUA: S.C. RAJA S.A şi Grup Servicii Petroliere, precum şi de contingentul Black Sea Rotational Force de la Baza Mihail Kogălniceanu.Adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, Dean Thompson, va participa la eveniment alături de circa 300 de voluntari: locuitori şi reprezentanţi ai autorităţilor din Constanţa, sportivi consacrați ai Constanței, elevi de la Colegiul Național “Mircea cel Bătrân” şi de la Clubul Sportiv “Farul” Constanța, reprezentanţi ai forţelor armate americane şi române, precum şi angajaţi ai Ambasadei SUA. Acţiunea este programată în staţiunea Mamaia, sâmbătă, 26 septembrie 2015, începând cu ora 10.00.Ziua Internaţională de Curăţare a Plajelor, celebrată în data de 19 septembrie, este un avertisment cu privire la gunoaiele aruncate în mări şi oceane. Acestea afectează sănătatea oamenilor, a florei şi faunei, precum şi resursele care depind de sănătatea apelor. În ajunul conferinţei dedicate oceanelor care va avea loc în 5 şi 6 octombrie în Santiago, Chile, Departamentul de Stat şi ambasadele SUA din întreaga lume sprijină acţiunile de curăţare a plajelor. SUA depun eforturi susţinute în trei direcţii importante ale administrării mediului marin: poluarea marină, acidifierea oceanelor şi pescuitul sustenabil. /Replicaonline, http://www.replicaonline.ro/dean-thompson-insarcinatul-cu-afaceri-al-sua-la-bucuresti-impreuna-cu-300-de-voluntari-curata-plaja-din-mamaia-240913/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

187

http://www.replicaonline.ro/dean-thompson-insarcinatul-cu-afaceri-al-sua-la-bucuresti-impreuna-cu-300-de-voluntari-curata-plaja-din-mamaia-240913/






09.10.2015

GALERIE FOTO/300 de voluntari români şi americani au curăţat plaja din MamaiaÎn toată lumea, sfârşitul lunii septembrie este dedicat acţiunilor de ecologizare a zonelor costiere, activitate la care participă mii de voluntari. La Constanţa, Ziua Internaţională de Curăţenie Costieră a fost celebrată sâmbătă, 26 septembrie, la iniţiativa Ambasadei SUA la Bucureşti şi a Ligii Navale a Statelor Unite – Consiliul România.Câteva tone de gunoi s-au strâns în numai trei ore, de pe plaja situată între Clubul Castel şi hotelul Rex, dar şi de pe faleză şi spaţiile adiacente hotelurilor din staţiunea Mamaia. Peste 300 de voluntari, angajaţi ai Ambasadei SUA la Bucureşti, militari americani de la Black Sea Rotational Force, elevi de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, sportivi de la Clubul Farul, jandarmi, militari români au răspuns chemării de a participa la mega-acţiunea de curăţare a plajei. Evenimentul a fost posibil prin implicarea a două mari companii constănţene, RAJA Constanţa şi Grup Servicii Petroliere.„Le spun bun venit oaspeţilor de la Ambasada SUA, parteneri tradiţionali ai Ligii Navale a SUA –Consiliul România şi ai companiei RAJA. Vă mulţumesc, stimate domn Dean Thompson, pentru prezenţa alături de noi. Cu siguranţă, pentru toţi, şi mai tineri şi mai vârstnici, va rămâne o zi de neuitat şi îmi doresc să repetăm cât mai mult asemenea acţiuni, care vor sădi sentimente civice în sufletele tuturor, ne educăm să respectăm natura şi în felul acesta să dăruim un viitor curat copiilor noştri“, a spus Felix Stroe, directorul general al RAJA.Printre participanţii la Ziua de Curăţenie Costieră s-au numărat primarul interimar Decebal Făgădău, care a venit însoţit de fiul său, Alexandru, pe care, de altfel, l-a încurajat să participe activ la ecologizarea plajei, prefectul Ion Constantin, dar şi neobosita Elena Frâncu şi Ilie Floriu, preşedintele C.S. Farul, care au condus delegaţia voluntarilor sportivi.Ecosistemul marin este responsabilitatea tuturorDean Thompson, adjunctul misiunii diplomatice a SUA, a fost cel care i-a mobilizat pe voluntari, înainte ca echipele să pornească la treabă: „Este o mare plăcere să mă aflu astăzi aici, aş vrea să adresez câteva mulţumiri primarului, companiei RAJA Constanţa şi GSP, pentru sprijinul pe care ni l-au oferit în organizarea acestei acţiuni, dar şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

188

09.10.2015

participanţilor, elevilor de la Mircea cel Bătrân, militarilor americani din Forţele Navale, puşcaşilor marini. Avem alături Jandarmeria, Poliţia Română, Armata Română. Vă mulţumesc tuturor pentru că sunteţi prezenţi. Anul trecut, secretarul de stat John Kerry a patronat o conferinţă la Washington, numită Oceanele Noastre, o acţiune unitară, cu un scop: grija pentru oceane, pentru ecosistemul marin este responsabilitatea tuturor şi ne afectează pe toţi. Ceea ce facem azi este o continuare a iniţiativei demarate anul trecut, când o jumătate de milion de voluntarii au colectat peste 8 milioane de kilograme de gunoi. Este important să ne păstrăm mările curate pentru navigaţie, pentru comerţ şi pentru bunăstarea noastră“.Un munte de gunoaieApoi, cei peste 300 de voluntari au pornit pe nisip, printre turiştii şi constănţenii care au profitat de soarele darnic de septembrie. Cei mai mulţi s-au arătat încântaţi de iniţiativă, dar niciunul nu i s-a alăturat, considerând că ziua de plajă este mult mai preţioasă. În ciuda faptului că mulţi concesionari ai plajelor au pus deja lacăt afacerii şi şi-au strâns acareturile, pe nisip au rămas gunoaiele de toate felurile şi mărimile, de la PET-uri, la ambalaje din plastic, hârtie, cabluri, frânghii, bucăţi de lemn şi până la obiecte de vestimentaţie. Peste numai două zile, atunci când chiriaşii vor preda plajele către Apele Române, vor primi, precis, felicitări pentru felul în care arată sectoarele de pe urma cărora au făcut bani frumoşi în această vară. Nu va fi însă meritul lor…Tina şi Ioana, două eleve de clasa a X-a, de la Colegiul „Mircea cel Bătrân“ se aflau pentru prima oară la o astfel de acţiune, dar s-au arătat încântate de faptul că pot ajuta la curăţirea plajei. „Este puţin ceea ce facem noi, dar cu cât suntem mai mulţi, cu atât efectul va fi mai vizibil“, ne-au spus adolescentele. În parcarea de la Hotelul Rex s-a strâns – la propriu – un munte de saci cu gunoi adunat de pe plaje. Tot acolo, toţi voluntarii participanţi au primit diplome de participare, precum şi mulţumirile organizatorilor pentru că s-au alăturat acestei acţiuni civice. /Observator, http://observator.ro/stiri-social-300-voluntari-romani-americani-curatat-plaja-mamaia-336225.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

189

http://observator.ro/stiri-social-300-voluntari-romani-americani-curatat-plaja-mamaia-336225.html

http://observator.ro/stiri-social-300-voluntari-romani-americani-curatat-plaja-mamaia-336225.html

09.10.2015

GALERIE FOTO/ Concesionarii plajelor ne-au lăsat “cadou” munţi de gunoaieCâteva sute de voluntari, printre care funcţionari ai Ambasadei SUA la Bucureşti, militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu, elevi constănţeni, angajaţi ai unor prestigioase companii, dar şi oameni care vor să trăiască într-un oraş curat, vor porni, astăzi, într-o mega-campanie de ecologizare a plajelor din staţiunea Mamaia. Până atunci, însă, coordonatorii Campaniei de Monitorizare a Plajelor Greenpact au inspectat deja mai multe sectoare de plajă de pe întregul litoral. Ce au găsit demonstrează încă o dată nesimţirea celor mai mulţi dintre concesionarii porţiunilor de nisip, care au profitat de un sezon de top, şi-au umplut buzunarele, apoi au încheiat socotelile, fără să se gândească la ce lasă în urmă.Victor Maxim, coordonatorul Greenpact, a postat mai multe fotografii relevante despre halul în care ocupanţii temporari au lăsat plajele, pe care le prezentăm şi noi. Astfel, beach-barurile au fost parţial sau total demolate, iar toate resturile au rămas, evident,… pe nisip. Cine nu s-a mai obosit să-şi demoleze construcţia provizorie a lăsat canapele, şezlonguri, zeci de saci cu gunoi, până şi sticle goale pe plajă, să le aduce cine o vrea. Desigur, acest comportament contrazice toate prevederile contractelor încheiate de către concesionari cu Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, care în ultima zi a lui septembrie ar trebuie să preia plaja curată şi fără niciun accesoriu al sezonului estival. Teoretic, toţi cei care nu vor respecta această reglementare, vor fi amendaţi. Practic, însă, anul acesta nu s-au aplicat decât avertismente. /Observator, http://observator.ro/stiri/stiri-social/page/3

Halal să ne fie! Voluntarii americani ne curăţă, din nou, plajeleDupă un sezon super-profitabil, în care şi-au burduşit portofelele, operatorii de plaje se pregătesc, acum, să predea sectoarele concesionate către Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral. Cum vara s-a cam dus, iar pe nisip nu mai sunt turişti, în teorie, plaja ar trebui să arate decent, să fie curăţată de toate gunoaiele, inclusiv de construcţiile provizorii care au funcţionat în timpul sezonului. Că nu este aşa, a arătat-o recent, pentru Observator de Constanţa, coordonatorul Campaniei de Monitorizare a Plajelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

190

http://observator.ro/stiri/stiri-social/page/3

09.10.2015

Greenpact, Victor Maxim, care inspectează întregul litoral, de la Năvodari la Vama Veche.Operatorii de plajă primesc, şi anul acesta, un important ajutor de la voluntari, care sâmbătă, 26 septembrie, se vor mobiliza în staţiunea Mamaia, unde şi-au propus să cureţe o porţiune însemnată, din zona Hotelului Rex până la Clubul Castel. Organizatorii acestei mega-acţiuni de igienizare a plajelor sunt Ambasada S.U.A. la Bucureşti şi Liga Navală a Statelor Unite – Consiliul din România, care vor celebra, astfel, Ziua Internaţională de Curăţare a Zonelor Costiere. Acţiunea este sprijinită de partenerii Ligii Navale a S.U.A.: S.C. RAJA S.A. şi Grup Servicii Petroliere, precum şi de contingentul Black Sea Rotational Force de la Baza Mihail Kogălniceanu.La acţiunea de curăţare a plajelor va participa şi adjunctul şefului misiunii diplomatice a S.U.A. la Bucureşti, Dean Thompson, precum 300 de voluntari. Printre cei din urmă se vor afla locuitori şi autorităţi publice locale, sportivi consacraţi ai oraşului de la malul mării, elevi de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ şi de la Clubul Sportiv Farul, reprezentanţi ai forţelor armate americane şi române, precum şi angajaţi ai Ambasadei S.U.A. Ziua Internaţională de Curăţare a Zonelor Costiere, celebrată în data de 19 septembrie, este un avertisment cu privire la gunoaiele aruncate în mări şi oceane. Acestea afectează sănătatea oamenilor, a florei şi faunei, precum şi resursele care depind de sănătatea apelor. În ajunul conferinţei dedicate oceanelor, care va avea loc în 5 şi 6 octombrie, în Santiago, Chile, Departamentul de Stat şi ambasadele S.U.A. din întreaga lume sprijină acţiunile de curăţare a plajelor. S.U.A. depun eforturi susţinute în trei direcţii importante ale administrării mediului marin: poluarea marină, acidifierea oceanelor şi pescuitul sustenabil. /Observator, http://observator.ro/stiri-social-voluntarii-americani-curata-plaja-mamaia-335950.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

191

http://observator.ro/stiri-social-voluntarii-americani-curata-plaja-mamaia-335950.html

http://observator.ro/stiri-social-voluntarii-americani-curata-plaja-mamaia-335950.html

09.10.2015

Teme de mediu Strategii pentru protejarea și conservarea rezervațieiGuvernul a stabilit planul de protejare a Biosferei Delta DunăriiToate activitățile desfăşurate în aria naturală protejată Rezervația Biosferei Delta Dunării au fost reglementate de Guvernul României printr-o hotărâre care cuprinde obiective şi măsuri organizate într-un program de acțiuni planificate pentru următorii cinci ani. Măsurile contribuie la protejarea şi conservarea florei, faunei, ecosistemelor din Biosfera Delta Dunării, a diversității biologice şi a resurselor naturale. Măsurile urmăresc ca vizitarea în scop ştiințific, educativ, recreativ şi turistic să se facă în condiții de stabilitate ecologică, să prevină şi să excludă orice formă de exploatare a resurselor naturale incompatibilă cu scopul pentru care a fost declarată Rezervația Biosferei Delta Dunării. În planul aprobat de Guvern sunt prevăzute teme şi măsuri în ceea ce priveşte managementul protecției speciilor şi habitatelor, sistemul de monitorizare integrat, resursele naturale şi utilizarea durabilă a acestora. De asemenea, se reglementează activitățile turistice şi de recreere, activitățile de păstrare a patrimoniului cultural, dezvoltarea comunităților şi implicarea populației locale pentru creşterea standardului de viață al populației din zonă. Totodată, sunt prevăzute strategii pentru conştientizarea, informarea şi educarea românilor, acțiuni de cooperare transfrontalieră şi internațională şi management eficient. Într-un comunicat, Asociația Litoral - Delta Dunării a transmis că salută decizia Guvernului de a aproba planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării. ”Delta are nevoie de un management coerent şi eficient, care să aducă dezvoltarea infrastructurii turistice specifice, protejarea resurselor naturale şi promovarea specifică zonei, ţinând cont de creşterea constantă a numărului de turişti în Delta Dunării, o destinaţie de diamant, unică în Europa”, a declarat preşedintele ALDD, Corina Martin. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/1443042000/articol/309138/guvernul_a_stabilit_planul_de_protejare_a_biosferei_delta_dunarii.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

192

http://www.telegrafonline.ro/1443042000/articol/309138/guvernul_a_stabilit_planul_de_protejare_a_biosferei_delta_dunarii.html

http://www.telegrafonline.ro/1443042000/articol/309138/guvernul_a_stabilit_planul_de_protejare_a_biosferei_delta_dunarii.html

Documents

cu presa/2015/OCTOMBRIE... · Web viewDin acesti puieti 413.000 sunt puieti apti de plantat de brad, 1.400.000 sunt puieti de molid, 83.000 sunt puieti de paltin, 134.000 sunt de