TextBook. Spring Semester. 2016. Rom

8/18/2019 TextBook. Spring Semester. 2016. Rom

http://slidepdf.com/reader/full/textbook-spring-semester-2016-rom 1/213

INSTITUTUL LEAVITT MANUAL

SEMESTRUL DE PRIMĂVARĂ 2016



2

Curriculum

Semestrul de primăvară 2016



3

JET Iniţiative

Criticai thinking and Advocacy as a

Foundation of a Free Society

Semestrul de Primavara 2016

Manager de project: Sviatoslav TkachukE-Mail: [email protected]: +37368459653Centru TLI: Chisinau, Ştefan Neaga 45. Orele de lucru: 09:00 - 18:00

Imagine de ansambluInstitutul Leavitt pentru Dezvoltare Internaţională a incheiat

un parteneriat cu Biroul pentru Narcotice şi Aplicarea Legii (INL)

pentru a crea Iniţiativa JET. Scopul Iniţiativei JET este de a predastudenţilor de la drept si dezvolta o gândire critică şi abilităţi deadvocacy timp de două semestre, folosind metoda socratica.

Materiale

1. Manualul Institului Leavitt:

"Fundaţia unei societati libere". 2. Dosarul Institutului Leavitt3. Regulile Federale de Evidenţă 2015 4. Fişe

Facebook

Un mod important de comunicare înacest curs va fi F acebook. Pagina de F

acebook pentru acest curs este JETIniţiativa / Institutul Leavitt. Trebuie săse înregistreze pe pagina de Facebook.Vă rugăm să faceţi acest lucru imediat.(Dacă aveţi nevoie de ajutor, uncoordonator al programului în clasa va poate explica tot ce trebuie să ştii.) Cu ozi înainte de fiecare reuniune in clasă, artrebui să vedeţi anunţurile de peFacebook.Participarea laDiscutiile de pe F aceboovor fi tratate ca participarea clasă.

Website

Un alt mod important de comunicare înacest curs va fi site-ul nostru -www.leavittinstitute.org. Vă rugăm să vă conectaţi pe site-ulnostru şi de a folosi portalul nostru pentru studenti la secţiunea JETIniţiativa.

Prezenţă, Pregătire şi Participarea

Institutul Leavitt pentru Dezvoltare Internaţionalăorganizează o clasă de 80 minute in fiecare săptămână la fiecareuniversitate. In plus se organizează clase in cadrul Centrului TLI dedouă ori pe săptămână, pentru studenţii din toate cele şaseuniversităţi. Ora şi clasa unde se va desfasura cursul de obicei, sunt

publicate pe pagina noastra de Facebook si site.

InternshipTLI la sfisitul anului organizează un stagiu pentru 17 studenţi care au participat la programul Iniţiativa JET în

cadrul anului 2015-2016 şi a participat la competiţia regionala /universitara aprilie 2016.

Competiţia Naţională în Procedura Contradictorie

Competiţia naţionala este planificată să aibă loc in aprilie2016. Competiţia Naţională este o competiţie educaţională adresatăcreşterii gradului de conştientizare a studenţilor, înţelegere şiformarea trăsăturile de caracter şi abilităţile necesare într -o

procedură contradictorie.

mailto:[email protected]

http://www.leavittinstitute.org/

http://www.leavittinstitute.org/

mailto:[email protected]



4

Prezentare generală

Institutul Leavitt pentru Dezvoltare Internaţională! ITM ), a incheiat un parteneriat cu Biroul

Internaţional pentru Narcotice şi de aplicare a legii Afacerilor (INL), pentru a crea JET Iniţiative. ScopulIniţiativei JET este de a preda studenţilor de la facultatea de drept din Republica Moldova, modul de analiză de

gândire şi de avocatură, abilităţile de gîndire critică printr - un curs de două semestre , în stil socratic. Cursul deJET a început oficial în februarie 2015. Pe parcursul acestui an a Iniţiativei JET , cursurile de două semestre au

fost oferite în şase universităţi in cadrul F acuităţii de drept din Republica Moldova - Universitatea de Stat dinMoldova ,Universitatea de Studii Europene din Moldova , Universitatea Europeană de Studii Politice şiEconomice , Universitatea Liberă Internaţională din Moldova , Alecu Russo Universitatea de Stat din Bălţi,Universitatea de Stat din Comrat. Aceste universităţi sunt cele mai importante din Moldova şi ocupă o poziţieimportantă în dezvoltarea instituţiilor democratice din Republica Moldova. Influenţarea studenţilor din aceste

şcoli vor avea un efect disproporţionat asupra viitorului Republicii Moldova. Actuala conducere a

universităţilor în care a fost predat cursul este entuziasmată de a avea cursul Iniţiativa JET în universităţile sale.Cursul a fost predat în tr ei zone geografice importante din Moldova - Chişinău şi Bălţi si Comrat.Cursul

permite TLI pentru a preda principiile democratice , abilităţi de jurisprudenţă , şi etică la aproximativ 200 destudenţi pe o perioadă de două semestre din cele mai influente facultăţi de drept din Republica Moldova. Maimult decât atât, eforturile de sustenabilitate ale Iniţiativei JET va asigura că cursul de un an sa fie predat la unnumăr de 800 de studenţi în primii patru ani ai proiectului. Aceşti 1000 de studenţii de la dr ept vor costitui un

procent semnificativ de lideri a guvernării din Republica Moldova în următorii zece ani, deoarece Institutulconcentrează studiile sale la cele mai influente instituţii din Moldova. Cursul de două semestere numit GîndireaCritică şi Jurisprudenţă ca baza a unei societăţi libere. Cursul este predat de specialişti internaţionali, în limbaengleză cu traducere simultană în română, cu schimbul unui specialist odată în două săptămîni.

Frecvenţă, Pregătire şi Participare

1. Va rugăm să fiţi la oră în timul stabilit în locul unde staţi deobicei.cu o fisă pe care e numele D -

voastă. 2. Vă rugăm să semnaţi foaia care vă va fi transmisă peste cinci minute de la începutul orei. Dacă

aţi fost prezent dar nu v-aţi semnat adresaţi-vă la mine. Nu încercaţi să semnaţi foaia pentru altcineva sau să faceţi careva corectări. Dacă depistaţi careva greşeli adresaţi-vă direct la mine.

3. Vă rugăm să deconectaţi telefoanele dvs. Dacă aveţi un sunet urgent ieşiţi din clasă fără a

deranja pe cineva.

4.

Chiar dacă nu sunteţi pregătit e mai bine să veniţi la oră decît să nu veniţi.

Stagiul

Institutul Leavitt la sfârşitul anului organizează stagiului de practica pentru 17 studenţi care au participatla programul de Iniţiativă JET în timpul anului 2015-2016 şi au participat la competiţia regională/universitara,în aprilie 2016. Fiecare elev trebuie să pregătească un eseu şi formularul de cerere.Care vor servi baza de aselecta 30 cei mai buni studenţi. In timpul Concursul Naţional acestor 30 de candidaţi pentru stagiului vo r fi

intervievaţi de către Consiliul TLI. TLI Consiliul va selecta 17 stagiari şi 3 supleanţi. Toate cheltuielile suntacoperite de Institutul Leavitt, cu excepţia a taxelor de viză şi cheltuielile suplimentare în timpul şederiidumneavoastră în Statele Unite. Stagiul TLI include trei săptămâni.



5

Procedura competiţiilor naţionale adversare

Concurs naţional este planificat in aprilie 2016. Competiţia Naţionala bazată pe principiulcontradictorialitaţii este un concurs de învăţământ ce vizează creşterea gradului de conştientizare de student,înţelegere, şi stăpânirea a trăsăturilor de caracter şi abilităţile necesare pentru a funcţiona într -o procedurăcontradictorie. Capacitatea de a gândi rapid,în mod logic în situaţii tensionate, să organizeze si să prezi nte

gândurile în moduri persuasive şi convingătoare, şi de a acţiona etic, cu demnitate şi integritate este scopulurmărit de Concursul Naţional. Limba oficială a competiţiilor este limba română. Concursul Naţional estedeschis pentru participare tuturor studenţilor înscrişi în Iniţiativa JET 2015-2016. In scopul de a concura înuniversitate sau la competiţia naţională, fiecare student trebuie să fie dispus să se angajeze pentru a participa laconcursurile respective la datele descrise în programul de evenimente.



6

Săptămîna Tema Sarcini Expertul

internaţional Practica la Centrul

TLI

1. Feb 29 – Mar 4

Brainstorming

(dosarul).

Introducerea

dosarului

1. Dosarul TLI

2. “Fundamentul unei societăţii libere”Monografie, Secţiunea: “Pregătireacazului”

3. Regulile Federale prevăzute pentru

probe4. Sarcinile suplimentare de la ore

Greg WhitePROCES SIMULAT

de echipa TLI

2. Mar 7 – Mar 11

Examinarea

Directă/Incrucişată + RegulileFederale prevăzute

pentru probe

+ Argumentarea

bazei şi probelormateriale

1. Dosarul TLI

2. “Fundamentul unei societăţii libere”Monografie, Secţiunea: “Interogatoriuldirect” & “Interogatoriul încrucişat almartorilor părţii opuse” &

“Argumentarea bazei şi probelematerial”

3. Regulile Federale prevăzute pentru probe

4. Sarcinile suplimentare de la ore

Greg White

Practica pentru

prima săptămîna:

Joi 17:00-18:30

Joi 19:00-20:30

3. Mar 14 – Mar 18

Examinarea

Directă/Incrucişată + RegulileFederale prevăzute

pentru probe +

Pregătirea

martorilor

1.

Dosarul TLI

2. “Fundamentul unei societăţii libere”Monografie, Secţiunea: “Interogatoriuldirect” & “Interogatoriul încrucişat almartorilor părţii opuse” & "Pregătireamartorilor”

3. Regulile Federale prevăzute pentru

probe

4.

Sarcinile suplimentare de la ore

Briant

Mildenhall

Practica pentru

săptămîna a 2: Joi 17:00-18:30

Joi 19:00-20:30

4. Mar 21 – Mar 25

Interogarea

Directă/Încrucişată+ Reîmprospătareaamintirii +

Obiecţii

1. Dosarul TLI

2. “Fundamentul unei societăţii libere”Monografie, Secţiunea: “Interogatoriuldirect” & “Interogatoriul încrucişat almartorilor părţii opuse” & “Obiecţii”


4.


Briant

Mildenhall

Practica pentru


Joi 19:00-20:30

5. Mar 28 – Apr 1

Interogarea

Directă/Încrucişată+ Discreditarea

martorului

+Interogatoriul

direct/încruci şatrepetat

1.

Dosarul TLI

2. “Fundamentul unei societăţii libere”Monografie, Secţiunea: “Interogatoriuldirect” & “Interogatoriul încrucişat almartorilor părţii opuse” &“Discreditarea martorilor” &“Interogatoriul direct/încrucişatrepetat”



Bob Lochhead

Practica pentru


Joi 19:00-20:30



7

Săptămîna Tema Sarcini Expertul

internaţional Practica la Centrul

TLI

6. Apr 4 – Apr 8

Declaraţia dedeschidere/Argum

entul de

nchidere(Susţinerile orale)

1. Dosarul TLI

2. “Fundamentul unei societăţii libere”Monografie, Secţiunea: “Argumentulde includere” & “Declaraţia dedeschidere”

3.

Regulile Federale prevăzute pentru probe

4.


Bob Lochhead

Practica pentru


Joi 19:00-20:30

7. Apr 11 – Apr 15

Declaraţia dedeschidere/Argum

entul de

nchidere(Susţinerile orale)

1. Dosarul TLI

2. “Fundamentul unei societăţii libere”Monografie, Secţiunea: “Argumentulde includere” & “Declaraţia dedeschidere”



Paul Lyman &

Marcus

Williams

Practica pentru


Joi 19:00-20:30

8. Apr 18 – Apr 22

Pregătirea finală pentru competiţie+ Stagiul de

practică


Paul Lyman &

Marcus

Williams

Practica pentru


Joi 19:00-20:30

9. Apr 25 – Apr 29

CompetiţiaRegională/Univers

itară

l. Să revizuiască normele TLI aleConcursului Naţional de procedură încontradictoriu 2016

2. Să pregătească interogarea încrucişată

a martorilor şi Argumentul deînchidere

Tyler Ayres

Scott C.

Borison

10. May 2 – May 6

Competiţia Naţională

Tyler Ayres

Scott C.

Borison



8

REGULILE COMPETIŢIILOR

NAŢIONALE DE PROCEDURĂ

ADVERSARĂ




9

Reguli oficiale

ale competiţiilor naţionale în domeniul procedurii contravenţionale, anul 2016

1.

Introducere

a. Competiţiile naţionale în domeniul procedurii contravenţionale sunt competiţii educative, care

au ca scop consolidarea cunoştinţelor studenţilor, formarea de abilităţi şi trăsături ale

caracterului, necesare pentru realizarea procedurii contravenţionale eficiente.

b. Scopul competiţiilor naţionale este dezvoltarea gândirii logice, abilităţilor de exprimare a

gândirii critice în situaţiile când nu este la dispoziţie mult timp, dezvoltarea gândirii

argumentative structurate, acţiunilor etice pe baza demnităţii şi principiilor personale.

c. Limba oficială a competiţiilor este limba română.

2. Cine are dreptul să participe la competiţii?

a.

La competiţiile naţionale participă studenţi care au fost implicaţi în concursul JET Initiative pe parcursul anului de învăţământ 2015-2016.

b. Pentru a participa la competiţii la nivel universitar sau naţional fiecare student trebuie să fie

prezent personal la competiţiile respective în zilele stabilite în agenda competiţiei.

3. Competiţii regionale în universităţi

a. Studenţii- participanţi la concursul JET, care doresc să corespundă criteriilor de preselecţie

pentru competiţiile naţionale, trebuie să participe la competiţiile universitare care se vor

desfăşura în timpul prelegerilor în perioada 25-29 aprilie curent.

b. În componenţa colegiului de juriu în cadrul competiţiilor universitare intră doua persoane - un

profesor american, care ţine prelegeri în universitatea respectivă în timpul competiţiilor şi

coordonatorul programului ce ţine de universitate.

c. Regulile competiţiilor universitare sunt explicate în continuare.

4. Criteriile pentru participarea la competiţiile naţionale în domeniul procedurii contravenţionale în

anul 2016.a.

În linii generale pentru participarea la competiţii în domeniul procedurii contravenţionale în

anul 2016 vor fi selectate două echipe, în care vor intra câte două persoane reprezentante ale



10

universităţilor unde sunt ţinute prelegeri JET. Însă, în cazul dacă vreo universitate în urma

deciziei juriului nu poate trimite reprezentanţi de nivelul competiţiilor naţionale, locul

universităţii respective este ocupat de o altă instituţie de învăţământ superior din acelaşi oraş.

5. Juriul şi punctajul

a. Competiţii din universităţi şi competiţii naţionale

i.

În timpul competiţiilor universitare are loc calcularea individuală a punctajului. ii. În cadrul competiţiilor naţionale punctele sunt acumulate de fiecare echipă în parte.

b. Puncte acumulate pentru calităţile de avocat

i. În timpul rundelor universitare studentul este apreciat din punct de vedere a două

componente ale procedurii contravenţionale: interogatoriu încrucişat şi discurs de

încheiere. Studentul poate să acumuleze până la 100 de puncte. 40 de puncte - pentru

interogatoriul încrucişat, 40 de puncte - pentru discursul de încheiere. 20 de puncte -

pentru frecventarea prelegerilor JET în cadrul anului universitar de învăţământ.

ii. Interogatoriu încrucişat (40 puncte)

1. 1 - 15 puncte se acordă pentru construirea interogatoriului încrucişat.

2. 1 - 10 puncte se acordă pentru capacitatea de a pune întrebări sugestive şi

nesugestive.

3. 1 - 15 puncte se acordă pentru capacitatea de a discredita martorul.

4.

Discurs de încheiere (40 de puncte) a. 1 - 15 puncte se acordă pentru construcţia discursului de încheiere.

b. 1 - 5 puncte se acordă pentru capacitatea de a atrage atenţia spre momentele

prielnice ale dosarului.

c. În timpul sferturilor de finală, semifinalelor şi rundelor de încheiere ale

competiţiilor naţionale punctele se acordă pe baza examinării faptelor din cadrul

mărturiilor incluse în procesul judiciar.

d.

1- 5 puncte sunt acordate pentru cunoştinţele în sfera minimalizării influenţeifaptelor malefice pentru poziţia dumneavoastră în proces.

i. În timpul rundelor universitare acordarea punctelor se face pe baza fap telor

stabilite în mărturii scrise anexate materialelor dosarului. În timpul sferturilor

de finală, semifinalelor şi rundei finale ale competiţiei naţionale punctele se

acordă pentru capacitatea de a aprecia faptele în timpul procedurii

contravenţionale.

ii. În timpul sferturilor de finală, semifinalelor şi rundei finale ale competiţiei

naţionale,echipele de procurori au la dispoziţie 8 minute

pentru



11

formularea discursului de încheiere şi 2 minute pentru combaterea argumentelor

apărării.

iii. 1- 15 puncte sunt acumulate pentru forţa de convingere a discursului de

încheiere.

e. 1-5 puncte pot fi retrase din punctaj pentru reţineri în timpul îndeplinirii

scopurilor propuse.

c. Regulile generale de acumulare a punctajului.

i. Punctajul general al fiecărui membru al juriului se compune şi se R aportează la numărul

de membri ai juriului, care participă la Aprecierea rundei respective. Media aritmetică

obţinută în urma calculelor respective reprezintă punctajul participantului.

6. Explicarea regulilor

a. Dacă apar litigii referitoare la interpretarea regulilor oficiale, rezultatul final este stabilit pe

baza votării colegiului juriului în cadrul supremaţiei principiului majorităţii.

7. Agenda desfăşurării competiţiei

a. Competiţii universitare:

i. Fiecare student care participă la competiţii trebuie să facă public un discurs de încheiere,

în calitate de procuror sau apărător (la alegerea juriului) timp de 3-5 minute.

ii. Fiecare student care participă la competiţii realizează un interogatoriu încrucişat al

martorului apărării sau al acuzării în faţa instanţei judecătoreşti (la alegerea juriului).Interogatoriul încrucişat trebuie să dureze nu mai mult de 5 minute.

iii. Ordinea participării la competiţii este stabilită pe baza tragerii la sorţi.

iv. Juriul numeşte învingătorii individuali la nivel de universitate şi creează echipe compuse

din doi participanţi, care vor reprezenta instituţia de învăţământ la nivel naţional.

b. Runde prealabile ale competiţiilor naţionale

i. Studenţii care participă la runde prealabile ale competiţiei, evoluează în cadrul unor echipe

compuse din două persoane.

ii. Rundele prealabile se compun din două runde vis-a-vis.

iii. Fiecare echipă face public un discurs introductiv de 5 minute, realizează un interogatoriu

direct de 5 minute, un interogatoriu încrucişat sau discreditează martorul şi formulează un

discurs de încheiere de 5 minute.

iv. Pentru fiecare secvenţă a prezentării echipa poate acumula câte 25 de puncte, în total - 100

de puncte.

v. Echipa care a acumulat cel mai mare punctaj în timpul competiţiei vis -a-vis va fi declarată

învingătoare.

vi. Pe baza r ezultatelor obţinute în două runde ale competiţiei respective, opt cele mai bune





13

DOSARUL




14

JET INIŢIATIVE

Cauza R. Moldova c. Moraru

Institutul Leavitt pentru Dezvoltare Internaţională

R. Moldova, 2015



15

Introducere

Acesta este o cauză penală în care Maria Moraru, fiica unui om de afaceri de succes şi un cunoscutcolecţionar de arme, a fost acuzată de omorul soţului său Alexandru Moraru, un bine cunoscut prezentator deştiri TV din Chişinău, canalul

„Chişinău Astăzi”, incriminându-se infracţiunea prevăzuta la alineatul 2articolul 145 Cod Penal al RM(omor intenţionat, adică, comis cu bună ştiinţă, intenţionat, în mod criminal şi cu premeditare, cu intenţia de a-i

cauza moartea lui Alexandru Moraru).La 27 noiembrie 2015, Maria Moraru şi-a împuşcat soţul Alexandru Moraru în bucătăria casei lor mari

din apropierea oraşului Chişinău, Republica Moldova. Alexandru Moraru a fost găsit întins jos, cu faţa la podea. Pe podea, alături de corpul lui Alexandru Moraru, a fost găsit un pistol de model Luger de 9mm, iar înmâna dreaptă a lui Alexandru Moraru a fost găsit un cuţit de măcelar. În zona pieptului şi a gâtului au fostidentificate patru răni de glonţ.

În declaraţia sa făcută anchetatorului de poliţie, Maria a spus că soţul său a acuzat -o că ar avea o relaţieamoroasă cu Nicolai Popovici, procurorul-şef al municipiului Chişinău. Ea a negat relaţia, explicând că acolaborat cu Popovici pentru a institui un nou centru de tratare a cancerului prin organizaţia pe care aceasta o

prezida.Ea a declarat că în dimineaţa zilei de 27 noiembrie, se afla în bucătărie imediat după ora 8:00, când soţul

ei a intrat în bucătărie, a luat un pistol semiautomat şi a spus că vroia să o omoare pentru că l -a înşelat. Ea areuşit să-l convingă să pună pistolul pe masă. Apoi Maria a spus că ea a înşfăcat pistolul pentru a se apăra, şiimediat ce a făcut acest lucru, Alexandru a înşfăcat un cuţit de bucătărie, a strigat cuvinte obscene şi s-a

îndreptat spre ea, ameninţând-o să o omoare. Ea a spus că el a tăiat-o la mâna stângă cu cuţitul. Deoarece el seîndrepta în direcţia ei, ea a tras din armă pentru a se apăra, împuşcând de patru ori.

Acuzarea afirmă că Maria Moraru intenţiona să divorţeze de Alexandru Moraru şi să-l excludă dintestamentul său, iar Alexandru Moraru i-a spus că el o va acţiona în judecată pentru a cere o parte mare din

proprietatea ei. Din acest motiv, acuzarea afirmă că Maria Moraru a decis să-l omoare pe Alexandru, după care

a încercat să ascundă crima, punând un cuţit în mâna lui Alexandru Moraru şi tăindu -se la mâna stângă.Autopsia a arătat că Alexandru Moraru a fost rănit mortal la gât şi piept, precum şi a avut răni în braţul drept şispate. Trei împuşcători l-au atins în unghiuri descendente.

Examinarea corpului lui Alexandru Moraru şi a probelor a fost efectuată de doi experţi, care au ajuns ladouă concluzii diferite referitor la poziţia lui Alexandru Moraru atunci când acesta a fost împuşcat.

Un expert a concluzionat că focurile de armă au corespuns cu poziţia aşezată a lui Alexandru Moraru înmomentul tragerii, de asemenea, acesta a concluzionat că cele de la trei la patru răni de cuţit în braţul stândal Maria Moraru erau superficiale, si au fost auto-provocate. Celălalt expert, implicat în urma cererii Maria

Moraru de a avea un alt expert, a concluzionat că rezultatele examinării sunt în totalitate coerente cu versiunea

Maria Moraru a faptelor. Concluzia pe marginea examinării armei de foc a fost că lipsa reziduurilor de praf de puşcă pe îmbrăcămintea lui Alexandru Moraru înseamnă că Maria Moraru se afla la peste 1.2 metri deAlexandru Moraru atunci când ea a tras.

În cazul în care prezentul dosar ajunge să fie pus pe rol pentru judecare deplină, fiecare parte estelimitată la invitarea următorilor martori:

Statul Moldovei: Veaceslav Cebotari, Daniel Krâlov

Pârâtul: Maria Moraru, Feodor Soroca

Ambele părţi au cerut utilizarea opiniilor savantului şi expertului legist Mircea Grigoriu şi a expertuluiIlia Grosu.



16

RANSCRIEREA APELULUI LA POLIŢIE DE LA O. MORARU -

27.11.2015, LA 8:51.

Mai jos urmează stenograma apelului primit de dispecerul Daneliuc de la Comisariatul General de poliţie al

mun. Chişinău de la Maria Moraru la 8:51, 27 noiembrie 2015:

Daneliuc: Poliţia, cu ce vă pot ajuta?

Moraru: Ă-ă-ă, da. Trebuie... Trebuie să comunic despre un ... un bărbat împuşcat şi care este mort. Daneliuc: Unde?

Moraru: El este în Chişinău şi.Daneliuc: Adresa?

Moraru: Strada Stefan Neaga, 7.

Daneliuc: Bine. Numele bărbatului?

Moraru: Ă-ă-ă ... Alexandru Moraru. Este soţul meu. Daneliuc: Bine. Dvs doar l-aţi găsit sau . Moraru: El a încercat să mă omoare.

Daneliuc: Bine. Dvs laţi împuşcat? Moraru: Eu ... Aveam o armă,da. Daneliuc: Dvs l-aţi împuşcat?

Moraru: Cred că este mort. Daneliuc: Bine. Mai este cineva în casă cu dvs. sau altceva?

Moraru: Nu este nimeni la moment.

Daneliuc: Puteţi să-mi spuneţi ă-ă-ă. aţi avut probleme mai înainte?

Moraru: Da, am avut.

Daneliuc: Bine. Unde este, ă-ă-ă, arma?

Moraru: Este... este pe podea, în ucătărie. Daneliuc: Bine. Vreau doar să mă asigur că nu este cu dvs. atunci când va apărea anchetatorul, pentru aţi puteafi un pic nervoasă când ajunge anchetatorul, aşa că asiguraţi-vă că nu e la dvs. Moraru: Nu, este . este pe . este pe podea.

Moraru: Feodor ... Feodor, te rog vino încoace. Nu te du la bucătărie. Alexandru este mort ... Daneliuc: Corect ...

Moraru: Vorbesc la telefon. Te rog, Feodor .

Daneliuc: Corect, asiguraţi-vă că nimeni nu intră în bucătărie. Moraru: Poliţia vine chiar acum, Feodor. Aşează-te. Aşează-te.

Daneliuc: Asiguraţi-vă că nu intră nimeni în bucătărie.

Moraru: Nu. Nimeni, nimeni ...Daneliuc: Bine, doamnă, vreau să ieşiţi pe uşa din faţă ... Moraru: Bine.

Daneliuc: ... Şi să-l întâlniţi pe anchetator. Moraru: Bine, voi ieşi. Daneliuc: Bine.

Moraru: Eu ... Închid acum. Daneliuc: Bine, e în regulă.



17

Casa



18

COMISARIATUL GENERAL DE POLIŢIE AL MUN. CHIŞINĂU PROCESUL VERBAL DEEXAMINARE A LOCULUI CRIMEI

NUMĂRUL CAZULUI 27-11-2015

VICTIMA Alexandru Moraru

BĂNUIT Maria Moraru

LOCUL Chişinău, strada S.Neaga

INFRACŢIUNE Prevăzută la alineatul 2 articolului 145 Cod Penal al RM DATA RAPORTULUI 27 noiembrie 2015

ANCHETATOR DE POLIŢIE Veaceslav Cebotari

La ora 8:52 mă aflam la Comisariatul General de Poliţie al mun. Chişinău (CGP) pregătind un raport deinvestigaţie cu privire la un caz de jaf când am primit un apel prin radio de la dispecerul Daneliuc despreomorul pe strada Stefan Neaga, 7 din Chişinău. Am ajuns acolo la 9:11. Proprietatea familiei Moraru areaproximativ 1400 metri pătraţi, pe care este amplasată o casă foarte mare în două nivele. Am văzut o femeiedespre care am aflat că era Maria Moraru, stând cu Feodor Soroca în afara casei, la uşa de intrare din faţă. Amintrat apoi în casă şi nu am localizat alte persoane străine prezente în casă.

Am văzut corpul lui Alexandru Moraru, soţul doamnei Moraru, întins cu faţa în jos, pe podeaua din bucătărie. Am verificat şi nu am găsit pulsul, corpul lui încă mai era puţin cald, era sânge pe faţa şi braţul luidrept, precum şi pe podea. În mâna dreaptă a domnului Moraru era un cuţit. Mâna era sub corpul său.

Când am scos cuţitul, am observat că era o cantitate mare de sânge în zona palmei mânii drepte a lui

Alexandru. De asemenea, pe cuţit era sânge şi pe mâner, în zona unde rana de pe mână s-a atins de cuţit. Erafoarte evident că domnul Moraru a fost împuşcat. Era evident că domnul Moraru era mort cel puţin de o oră.Mai jos de omoplatul drept erau r ăni eliptice, caracteristice unei răni de intrare şi ieşire produsă de glonţ. Laîntoarcerea corpului acestuia a fost identificată o rană de glonţ pe partea dreaptă a gâtului, aproape de unghiulmandibulei. O a treia rană de intrare a fost identificată în peretele toracic drept, iar a patra rană de intrare a fost

localizată la umărul drept anterior. Am întrebat imediat dacă domnul Moraru ţinea cuţitul atunci când a fost împuşcat, deoarece în

experienţa mea profesională, o persoană care ţine un cuţit atunci când este împuşcată şi încă mai ţine cuţitulatunci când moare nu ar trebui în mod normal să aibă sânge pe palmă sau pe mânerul cuţitului, deoareceapucarea ar izola ambele părţi de sânge.

Am văzut un pistol semiautomat de model Luger de 9mm şi patru cartuşe în faţa frigiderului, precum şidouă găuri de glonţ în peretele de lângă corpul domnului Moraru. Am luat cartuşele, pistolul, cu numărul deserie 6851 şi cuţitul, şi le-am plasat într -o pungă de dovezi. L-am contactat pe dispecerul Daneliuc prin radio şi

l-am rugat să-mi repete conversaţia pe care acesta a avut-o cu Maria Moraru când ea a sunat prima dată la CGP.

În baza conversaţiei despre care dispecerul Daneliuc a spus că va fi transcrisă şi inclusă în raportul deinvestigaţie, şi în baza observaţiilor mele la faţa locului, am reţinut-o pe Maria Moraru în calitate de bănuită încomiterea infracţiunii de omor a soţului său. Doamna Moraru a întrebat apoi dacă ar putea să -şi schimbeîncălţămintea pătată de sânge. Am însoţit-o la etajul superior în dormitorul său şi am privit cum şi -a scos

pantofii de tenis şi a încălţat o altă pereche. După aceasta am luat pantofii de tenis şi i-a plasat într -o pungă dedovezi.



19

Cutitul

Pistol Luger de 9 mm



20

Am văzut că doamna Moraru avea mai multe (3 sau 4) tăieturi mici sau zgârieturi pe braţul său stâng, şimai era o cantitate mică de sânge în mai multe locuri pe partea de sus şi de jos a braţului său stâng. Deasemenea, am observat sânge pe bluza dumneaei. Tăieturile de pe braţul stâng al doamnei Moraru nu necesitau

bandajare.

Diagrama tăieturilor de pe bratul stîng

Am atras atenţia asupra faptului că doamna Moraru părea neobişnuit de calmă, în pofida situaţiei şi atăieturilor de pe braţul său. Pe durata perioadei în care femeia s -a aflat în custodia mea, inclusiv mai târziu,când am luat declaraţia completă de la dumneaei, ea nu a arătat nicio altă emoţie decât exprimarea ngrijorăriifaţă de rănile sale de la braţul stâng. Ea nu şi -a exprimat nicio remuşcare pentru moartea soţului său. Suntconştient de faptul că uneori, oamenii care trebuie să lupte pentru a se autoapăra, intră apoi în stare de şoc şi nuarată nicio emoţie pentru o perioadă. Am văzut acest lucru odată sau de două ori. De asemenea, am văzut rudele

persoanelor care au fost omorâte reţinându-şi reacţiile pentru că sunt în stare de şoc. Dar vă pot spune căniciodată nu am văzut o persoană acuzată de omorul cuiva care să fie mai rece ca doamna Moraru în acea

dimineaţă. Şi am mai lucrat cu diverse cazuri, inclusiv omoruri, jafuri, spargeri, alte infracţiuni de furt, precumşi crime comise împotriva persoanei, cum ar fi atacuri, bătăi, pe parcursul a 11 ani lucraţi în poliţie. Deasemenea, cunosc din cazurile de lucru, atât în calitate de anchetator, cât şi în calitate de ofiţer de patrulă, căunele persoane care de regulă respectă legea şi sunt paşnici, pot deveni bătăuşi şi agresivi atunci când beau.

La CGP mun. Chişinău, în prezenţa mea, Doamna Moraru a fost examinată de sora medicală. Braţulstâng al doamnei Moraru a fost spălat, iar sora medicală a confirmat că tăieturile nu erau periculoase pentruviaţă şi nu necesită supraveghere medicală în continuare. Sora medicală a colectat probe de păr şi de sânge de ladoamna Moraru. De asemenea, sora medicală a luat hainele doamnei Moraru din vestiar şi mi le-a înmânat spre

păstrare ca probe. Am luat în custodia mea o pereche de pantaloni pentru femei şi o bluză cu mâneca scurtă.

Doamna Moraru a primi un set de haine standard pentru detenţie. Am obţinut hotărârea de la judecătorul de instrucţie de a percheziţiona reşedinţa familiei Moraru şi am

executat hotărârea dată mai târziu, în după-amiaza zilei împreună cu Mircea Grigoriu, la aproximativ 13:45. Întimpul percheziţionării dormitorului, unde bănuita şi-a schimbat încălţămintea eu am localizat un pistol de

calibrul .38, încărcat complet cu şase cartuşe. Acesta se afla pe un raft în dulap. În apropierea imediată aacestuia se afla o cutie închisă cu muniţie de calibrul .38, cu 94 de cartuşe originale. Lângă acea cutie se afla ocutie închisă cu muniţie Luger de 9mm, care conţinea 86 de cartuşe originale. Am pus pistolul şi cele două cutiicu muniţii în pungi de dovezi separate, pe care le-am ridicat pentru păstrare. În dulap erau doar haine pentrufemei. Am mai găsit şi un document întitulat „Ultima dorinţă şi testamentul Maria Moraru”. Analizânddocumentul, am observat că Alexandru Moraru era inclus în calitate de beneficiar principal. Într -un sertar

separat al mesei am găsit o scrisoare scrisă de mână, adresată doamnei Moraru şi semnată „Nicolai”. Mai târziu,

când percheziţionam bucătăria, am găsit pe podea, lângă corpul domnului Moraru o scrisoare adresată doamneiMoraru de la Nicolai Popovici. În scrisoare se spunea:



21

Dragă Maria,

Ştiu că este o perioadă dificilă, dar pur şi simplu trebuie să trecem peste ea. Nu te îngrijora. Totul va

fi bine. Nu te lăsa copleşită.

Nicolai.

Am plasat toate aceste trei documente în plicuri separate de dovezi. La etajul superior am mai percheziţionat şi dormitorul unde se aflau lucrurile personale ale lui

Alexandru Moraru. Nu am găsit niciun fel de arme sau muniţie în odaie. Nu am văzut careva băuturi alcooliceîn odaie cu excepţia unui pahar mic pe noptieră care părea să aibă urme de whisky. Pe noptiera de lângă pat seafla un caiet de notiţe. Prima foaie conţinea o listă din cinci articole, şi anume „Procurorul - şef’, „Restaurant”,„Casa”, „Testament” şi „Divorţ”. Ultimul cuvânt avea o linie trasată peste el. Nu am percheziţionat şi altecamere pentru a vedea dacă sunt arme de foc sau muniţii amplasate în alte locuri în casă.

Notita găsită pe noptieră

Am coborât la etajul de jos şi a măsurat zona unde se afla corpul, unde se afla scaunul de bucătărie şimasa, zona unde au fost descoperite tuburile de cartuş şi pistolul, precum şi zonele unde era sânge pe podea. Pe

per etele din partea de est a bucătăriei erau stropi de sânge şi o pată de sânge era pe scaun. Am colectat probe desânge de pe podea, perete şi scaun. De asemenea, am extras două gloanţe din peretele de est şi le-a plasat în

plicul de dovezi.

Am atras atenţia că pe masa de la bucătărie se afla o farfurie mică cu un croasant parţial mâncat, un pahar plin cu suc de portocale, şi o ceaşcă de cafea parţial plină. Am ridicat ceaşca, farfuria şi paharul pentru o

posibilă analiză a amprentelor.



22

Pe podea, lângă masă, se afla o scrisoare tipărită adresată Maria Moraru de la Procurorul-şef alProcuraturii mun. Chişinău, Nicolai Popovici, unde se spunea:

1 septembrie 2015, Dragă doamnă Moraru:

Eforturile dvs. de a ajuta oraşul Chişinău să construiască un Centru pentru tratarea cancerului au

inspirat voluntarii şi lucrătorii oraşului. Este clar că sub îndrumarea dvs. capabilă, oraşul nostru va avea în

curând un Centru modern, ce va veni să ajute oamenii care au nevoie disperată de acest ajutor.

Vă rog, acceptaţi aprecierea din partea biroului nostru şi a tuturor agenţiilor orăşeneşti care activează în cadrul Proiectului „Lupta împotriva Cancerului”.

Cu respect, Ni colai Popovici, Procuroru l- şef al Procuraturii mun. Chişinău.

Toată percheziţia locaţiei a durat circa două ore. După aceasta ne-am deplasat cu automobilul spre

reşedinţa lui Feodor Soroca, managerul afacerii cu caii a familiei Moraru. Ne -am aflat acolo aproximativ 20 de

minute, pe la orele 16:15. Am păstrat la mine toate dovezile colectate în timpul percheziţiei până în data de 28noiembrie, când am transmis unele articole specialiştilor din departamentul nostru. La 30 noiembrie toatedovezile mi-au fost returnate. Le-am reţinut pentru a le păstra în siguranţă începând cu acea dată. Maria Morarua fost cooperantă tot timpul, din momentul când m-am întâlnit cu dumneaei în afara casei. Ea nu a refuzat săvorbească cu mine la faţa locului, şi nici mai târziu. Îmi amintesc că atunci când i -am vorbit despre drepturile

dumneaei de a vorbi în prezenţa avocatului său, ea a spus că înţelege că nu era nevoie să vorbească cu mine,însă ea a spus că a vrut ca eu să ştiu ce s -a întâmplat.

Eu nu am contactat alte persoane care lucrau pentru Moraru pe proprietatea acestora pentru a vedea dacăcineva din ei i-a văzut pe O. Moraru şi Popovici atunci când aceştia erau pe proprietate în ziua în care DanielKrâlov a menţionat că i-a văzut intrând în casă. Nu am vorbit cu nimeni care ar fi putut fi prezent laRestaurantul „Marius” atunci când cei doi au luat cina. Nu am petrecut interogări cu alte persoane care erau

prezente la şedinţele Proiectului „Lupta Împotriva Cancerului”, pentru a afla cum se comportau cei doi atuncicând erau ambii prezenţi la şedinţe.

Nu am contactat colegii sau foştii colegi ai lui Daniel Krâlov pentru a vedea ce ar fi spus aceştia desprecalitatea lui Daniel Krâlov pentru adevăr şi onestitate sau despre sentimentele acestuia pentru Maria Moraru.

Veaceslav Cebotari Semnătura



23

DECLARAŢIA MARIA MORARU

La ora 10:10, anchetatorul Cebotari a informat-o pe doamna Moraru despre drepturile sale. Doamna

Moraru a spus că îşi înţelege drepturile şi că doreşte să- i spună despre ce s-a întâmplat fără prezenţa avocatuluisău. Ea a explicat următoarele:

„Evenimentele din acea dimineaţă erau culminarea a mai multor săptămâni de certuri dintre mine şi soţ.Este important ca toată lumea să înţeleagă ce-a stat la baza căsătoriei noastre.

În 2009 l-am întâlnit pe Alexandru, la acel moment eu eram o crescătoare de succes de cai şi o fană a

curselor. La casa mea de pe strada Luhova, în fiecare an, în luna iulie, eu organizam cursa anuală de caritate,cunoscută drept „Jocurile Inimii Bune”. Fondurile colectate erau distribuite unui orfelinat local din Chişinău.Alexandru asigura acoperirea media a evenimentului pentru „Chişinău Astăzi” şi a realizat un interviu cu mine.Am început să ne vedem tot mai des, iar un an mai târziu, neam căsătorit. Locuiam în casa mea din suburbie, iarAlexandru se deplasa cu automobilul spre centrul oraşului în fiecare zi de lucru.

Din cauza lucrului lui Alexandru şi a deplasărilor sale frecvente de serviciu, am început să ne vedem totmai rar şi mai rar. În august 2012, am acceptat oferta de a deveni directorul neremunerat al organizaţiei „LuptaÎmpotriva Cancerului”, o organizaţiei non- profit care ajută oamenii ce suferă de această boală oribilă. Laînceputul anului 2013, consiliul de administraţie m-a autorizat să creez un nou centru pentru tratarea cancerului.Am început să mă întâlnesc cu liderii locali pentru a coordona planul. În cadrul acestui proces, l-am întâlnit pe

Nicolai Popovici, procurorul-şef al Procuraturii mun. Chişinău. Dumnealui m-a prezentat altor persoane din

administraţia regională. Ambii eram în cadrul consiliului organizaţiei, şi în consecinţă, ne întâlneam în modregulat pentru a planifica sau implementa diverse activităţi. L-am admirat enorm pe Popovici, însă nu am avutcareva sentimente tice faţă de el, şi sunt sigură că nici el nu a avut pentru mine.

În iulie 2015, am mai găzduit o dată cursa „Jocurile Inimii Bune”. În acel an, o bună parte a venituluidin caritate urma să fie cheltuit pentru Centrul de Combatere a Cancerului. Nicolai Popovici a asistat laeveniment şi a stat în boxa proprietarului împreună cu mine. Alexandru nu a fost prezent, întrucât era implicatîn alte activităţi. După eveniment, am discutat cu domnul Popovici despre încasări şi am avut o „cină deafaceri” la Restaurantul „Marius” din apropiere. La restaurant mai erau şi alte persoane, care -l cunoşteau pe

Alexandru, şi se pare că cineva i-a menţionat despre aceasta lui Alexandru. El a devenit foarte furios şi m-anumit cu multe cuvinte urâte. Alexandru a spus că nu mă crede şi a zis că eu sunt soţia lui, şi că dacă află că -l

înşel, voi avea probleme. Relaţia noastră se înrăutăţea. În ultimele câteva săptămâni am încercat să-l evit, iar

unicul contact pe care-l aveam era atunci când ne întâlneam întâmplător la dejun sau cină. Odăile noastre seaflau în părţi diferite ale casei. La începutul lunii noiembrie, Alexandru m -a chemat de la lucru şi mi-a spus căse aşteaptă să fiu acasă atunci când ajunge. A ajuns aproape de ora 23:00. Era băut. A spus că fac un prost din elşi că a auzit că eu mă vedeam cu Popovici în casa noastră. I-am spus lui Alexandru că Popovici a fost aici demai multe ori pentru a petrece şedinţele de planificare pentru centru şi i-am mai spus o dată că îşi imagineazălucrurile, şi că nu era nimic amoros între noi. Alexandru a apucat o lampă chinezească şi a spus: „Iată ce cred

eu despre minciunile tale”, şi a aruncat lampa spre cămin. Am plâns şi am fugit din casă, am urcat în maşină şiam condus spre casa lui Feodor Soroca, managerul nostru, unde am rămas peste noapte. Apoi am început să-mi dau seama că nu aveam o căsătorie reală, şi am început să - mi fie frică că

Alexandru ar putea să mă rănească sau să mă omoare! Mi-am amintit că am pregătit un testament imediat dupăcăsătoria noastră, lăsând practic toată averea mea lui Alexandru. Am decis să -l contactez pe juristul meu şi săanalizăm testamentul, pentru a-l scoate pe Alexandru din testament, lăsându-i doar o casă de vară şi unautomobil.

La 26 noiembrie 2015, Alexandru m-a sunat şi mi-a zis să fiu acasă când el ajunge. Tocmai încheiam odiscuţie cu Feodor pe terasa din faţă casei când a ajuns Alexandru. Era băut şi fără a-l aştepta pe Feodor să

plece, a strigat: „Deci, ai de gând să mă scoţi din testament, nu-i aşa”? L-am rugat să fie liniştit, însă el a repetataceeaşi întrebare. Feodor a plecat, iar noi am intrat în casă. M -am gândit să plec iarăşi de acasă, însă am deciscă aceasta îl va înfuria şi mai tare pe Alexandru, aşa că am mers liniştită în dormitorul meu. Am încuiat uşa dela dormitor şi nu a dormit aproape toată noaptea. A doua zi m-am trezit după 7:30 şi am mers la bucătărie, undeam pregătit un croasant, cafea şi suc. În jurul orei 8:00, m-am aşezat la masa din bucătărie pentru a mânca, când



24

a intrat Alexandru. A păşit în bucătărie, s-a uitat la mine cu o privire ciudată, a scos un pistol din halatul său şi azis că avea de gând să mă omoare. Arăta de parcă ar fi băut toată noaptea. A spus că o femeie care nu estecredincioasă nu are dreptul de a trăi. Mi-am dat seama că trebuie să fac ceva urgent şi că trebuie să preiaucontrolul asupra pistolului. I-am spus lui Alexandru că am o scrisoare care ar demonstra că nu este nimic întremine şi Popovici. Am ajuns la masa din coridor şi am scos o scrisoare de la Popovici şi l-am rugat să o citească.Alexandru a pus pistolul pe masă şi a început să citească scrisoarea. Am înşfăcat pistolul, Alexandru a înjuratimediat şi s-a întins spre masa de bucătărie (blat) de unde a apucat un cuţit mare de bucătărie. Apoi a strigat mai

multe cuvinte obscene şi s-a îndreptat spre mine. I-am strigat să se oprească, însă el continua să se apropie.Ţinea cuţitul în mâna dreaptă, fluturând din el înainte şi înapoi şi m-a tăiat la braţul stâng de mai multe ori întimp ce eu încercam să fug din calea lui. Apoi a spus ceva despre că acum era momentul de a muri, şi eu mi-am

dat seama că am o singură alegere. Am început să împuşc şi am tras din pistol până când Alexandru a căzut. Puteam să văd sângele peste tot pe podea, pe braţul meu şi încălţămintea mea. Nu ştiam ce să fac.

L-am telefonat apoi pe Feodor Soroca şi l-am rugat să vină imediat. Feodor a ajuns 5 minute mai târziuşi i-am arătat ce s-a întâmplat. Feodor a zis că trebuie să chemăm ajutor şi că ar trebui să sun la poliţie. Amtelefonat şi am explicat ce s-a întâmplat, iar dispecerul poliţiei mi-a zis să nu ating nimic, să las pistolul în casă,iar eu să ies din casă şi să aştept sosirea poliţiei. Am făcut cum mi s-a spus”.

Prin aceasta confirm că am citit declaraţia de mai sus şi confirm că aceasta reflectă în modcorespunzător realitatea.

Maria Moraru Semnătura



25

DECLARAŢIA LUI FEODOR SOROCA

Feodor Soroca a explicat următoarele ca răspuns la întrebările lui Cebotari despre ce s-a întâmplat îndimineaţa zilei de 27 noiembrie 2015.

„Locuiesc pe strada T.Ciobanu 17, pe drum mai în jos de reşedinţa lui Cebotari. Sunt managerul afaceriilor cu caii. Lucrez pentru Maria Moraru din 2002. Am absolvit Universitatea din Chişinău în 1998, cu diplomăîn Managementul Întreprinderii. După absolvire, am lucrat o perioadă în calitate de manager asistent, iar în2002. Maria Moraru mi-a oferit postul de manager al afacerii sale cu caii. Sarcinile mele includ

responsabilitatea directă pentru supravegherea funcţionării depline, inclusiv închirierea facilităţilor/instalaţiilor,creşterea cailor, precum şi desfăşurarea lecţiilor de călărit. Familia Moraru are aproximativ 30 de angajaţi,dintre care 15 sunt cu normă deplină.

Maria Moraru este una din cele mai blânde şi grijulii persoane pe care cunosc. Ea este foarte onestă şifoarte loaială şi îşi susţine angajaţii. Nu aş fi putut avea un angajator mai bun şi o consider un prieten adevărat.

Când Maria l-a întâlnit pe Alexandru Moraru, ea era foarte impresionată de el. Au început să se vadăfoarte des. Iniţial, mi-a plăcut de el. Părea foarte grijuliu faţă de Maria. După căsătoria Maria cu domnulMoraru, am început să remarc o schimbare în relaţia lor. Pe parcursul anului dinaintea căsătoriei, ei erau mereufericiţi împreună. Însă treptat, după căsătorie ei au început să se distanţeze. Domnul Moraru părea să fie plecatmajoritatea timpului. Eu chiar nu-l vedeam atât de des, iar atunci când îl vedea, de obicei el nu se oprea pentrua-mi vorbi. Pur şi simplu, mă ignora. Am început să-mi fac griji pentru Maria. Ea este foarte sensibilă şi ştiamcă acest lucru trebuia să o fi deranjat, însă nu aveam de gând să zic ceva, doar dacă ea ar fi vorbit cu mine.Maria şi eu am lucrat foarte aproape împreună, aşa că am avut suficiente ocazii pentru a remarca schimbarea dela ea. Mai târziu, ea părea singuratică şi tristă.

Câteva săptămâni înainte de producerea împuşcăturilor, îmi amintesc că Maria era în special tristă. Defapt, arăta de parcă ar fi plâns. Am întrebat-o dacă era bine, mi- a spus că era tristă pentru că unul din tezaurulfamiliei sale, o lampă chineză, a fost spartă şi nu putea fi înlocuită. I-am zis ceva de genul: „Poate vei găsi altălampă, asemănătoare cu aceasta”. A spus „Nu” şi a dat din cap.

Perioada în care Maria părea să fie cea mai fericită anul trecut a fost atunci când ea lucra pentru

Proiectul „Lupta Împotriva Cancerului”. Ea mi-a spus de mai multe ori că a fost binecuvântată cu noroc, şi căea avea responsabilitatea de a-i a juta pe alţii care aveau nevoie de acel ajutor. Credea că Proiectul era o cale dea face acest lucru. A lucrat cu mai multe persoane, inclusiv oficiali din administraţia oraşului. Una din persoaneera un tânăr foarte simpatic, care se numea Nicolai Popovici. El părea foarte interesat de a contribui cu ajutor şia fost în casa familiei Moraru de mai multe ori, ajutând la planificarea evenimentelor. Cred că Maria a trecut

prin cea mai fericită perioadă a sa anul trecut, când ambii făceau progrese în privinţa centrului. Ea vorbea

despre acest proiect destul de des. Nu era nimic amoros între ei. Ei nu făceau altceva decât să împărtăşească uninteres comun foarte puternic pentru Proiect.

Prima dată când am văzut ceva cu adevărat în neregulă la Maria şi domnul Moraru a fost în noaptea

dinaintea producerii împuşcăturilor. Maria şi eu discutam nişte probleme de afaceri la casa ei. Tocmai terminasem discuţia pe la 19:00, şideja vorbeam pe terasa din faţă. Domnul Moraru a apărut cu maşina pe care a parcat-o direct în faţa terasei şi acoborât din maşină. Mi-a aruncat o privire supărată, apoi s-a uitat la Maria şi a spus ceva despre testamentul ei.Era foarte furios. Maria părea stânjenită şi s-a uitat la mine. Domnul Moraru nu s-a uitat la mine şi a vorbit cuMaria, spunându-i că vrea un răspuns. Am plecat cât de repede am putut. Îmi făceam griji pentru Maria, dar nucredeam că era treaba mea să mă implic.

În dimineaţa următoare, eram în birou, care se afla în faţa casei mele. Am primit un apel de la Maria la8:30. Ştiu la ce oră a fost pentru că aveam un apel telefonic programat pentru 8:15 pe care tocmai îl încheiasem.Maria plângea. A spus că se întâmplase ceva groaznic şi m-a rugat să vin imediat. Am fugit până la casă ei - o

distanţă de aproape 400 metri. Maria se afla pe terasă cu faţa acoperită cu mâinile şi plângea. Avea sânge pe braţ şi am văzut câteva tăieturi care încă sângerau. Am întrebat-o ce s-a întâmplat.



26

Maria a zis că domnul Moraru înnebunise şi i-a zis că avea de gând să o omoare. Ea a zis că domnulMoraru a îndreptat un pistol spre ea, iar ea a reuşit să -l convingă să pună pistolul jos. Apoi el a luat un cuţit de

bucătărie şi a încercat să o taie. Am intrat în casă şi Maria a zis: „A trebuit să o fac. El mar fi omorât”. L-am

văzut pe domnul Moraru care zăcea pe podea. El ţinea un cuţit în mână. Părea mort. Pistolul era jos pe podea.Apoi Maria a spus că trebuiau să cheme poliţia şi s-a dus la telefon şi a făcut apelul. Poliţia a venit în curând.

Nu sunt surprins de faptul că domnul Moraru era furios. Dacă dimineaţa a fost la fel ca şi seara în ajun, atunciîşi pierduse control. Sărmana Maria. Toată această experienţă a fost ceva groaznic pentru ea. Mai întâi, aproape

că era să fie ucisă. Şi dacă nu s-ar fi apărat, apoi la sigur ar fi fost ucisă. Acum ea este acuzată pe nedrept deomor.

Din fericire, domnul Popovici a telefonat-o şi a susţinut-o. Maria a spus de mai multe ori că nu-şiînchipuia cum ar fi trecut peste aceasta fără ajutorul lui Nicolai. Prin aceasta confirm că am citit declaraţia demai sus şi confirm că aceasta reflectă în mod corespunzător realitatea.

Feodor Soroca Semnătura



27

DECLARAŢIA LUI DANIEL KRÂLOV

La ora 9:50, pe 28 noiembrie 2015, Veaceslav Cebotari l-a chemat pe Feodor Soroca şi l-a întrebat dacăregistrul de angajare conţinea careva date despre angajaţi concediaţi recent. Soroca a comunicat că DanielKrâlov a fost angajat de Moraru pentru o perioadă de doi ani în calitate de potcovar. Soroca a spus că contractullui Krâlov a fost reziliat la 1 noiembrie 2015, de către Soroca cu a probarea Maria Moraru. Motivul rezilierii

indicat în registrul cu privire la angajări a fost neconformitatea angajatului cu funcţia deţinută din cauza lipseiinstruirii. Soroca a spus că Krâlov nu era punctual şi nu se isprăvea cu sarcinile de potcovit la timp. Soroca a

spus că Krâlov a primit o compensaţie pentru concediere în mărimea unui salariu pe trei luni. Deşi în registrulde angajări nu conţinea înregistrări separate despre nereuşita lui Krâlov de a face faţă la timp sarcinilor de lalocul de muncă şi despre întârzierile acestuia, lui Krâlov „i s -a vorbit” despre problemă. Era o singurăînregistrare anterioară efectuată de către Soroca cu privire la performanţa la locul de muncă a lui Krâlov, la 18aprilie 2012. Maria Moraru i-a comunicat lui Soroca ca timp de o săptămână sau două ea l-a văzut pe Krâlov înstare de ebrietate şi a considerat că acest fapt ar trebui înregistrat în dosarul de angajare a lui Krâlov. Soroca aspus că Krâlov era capabil să facă lucrul foarte bine, şi mai era şi bun în calitate de animator când familiaorganiza petreceri, însă Krâlov avea o mare problemă „cu sticla”. Krâlov a fost păstrat în calitate de angajat

pentru că domnul Moraru şi Krâlov erau prieteni. Până la urmă, problema se agravase mult, aşa că Krâlov a fostconcediat.

La orele 11:40, pe 28 noiembrie 2015, V.Cebotari s-a deplasat cu maşina la reşedinţa lui Krâlov. Krâlova explicat următoarele:

„Am fost angajat de Moraru în calitate de potcovar în martie 2011. Relaţiile cu angajatorii erauexcelente.

Domnul Moraru era un tip grozav, mereu foarte prietenos cu mine şi mă susţinea. Domnul Moraru veneacâteodată seara acasă, şi dacă eu încă mai lucram la fermă, el vorbea cu mine, uneori serveam şi o bere. Cucâteva luni în urmă am început să mă gândesc că doamna Moraru petrecea prea mult timp împreună cu un

bărbat chipeş, care întotdeauna venea la ei acasă pentru „şedinţe”. Aceasta mă îngrijora, deoarece domnulMoraru nu era niciodată acasă când el venea. Într -o seară, domnul Moraru a venit acasă şi după câte se părea,

doamna Moraru era plecată. El a venit la mine şi noi am servit una sau două beri. După ce am vorbit o vreme,am decis să văd dacă domnul Moraru ştia ceva despre acest bărbat nou, aşa că am menţionat despre şedinţe.Domnul Moraru a zis că era sigur că e vorba de discuţii de lucru în legătură cu proiectul.

Cred că cea mai rea perioadă a fost acum aproape două luni în urmă, când am văzut-o pe doamna

Moraru şi pe acest tip ieşind din Lexusul ei luxos. Eram în vale, lângă grajd, dar puteam săi văd şi să-i aud.

Ambii s-au uitat prin părţi, de parcă vroiau să vadă dacă nu era nimeni în preajmă, apoi s-au îndreptat spre casă.Ea îşi lăsase capul pe umărul lui. Cam peste o oră au ieşit. Eu încă lucram, la o distanţă de aproape 150 metri.Ei au urcat în automobil şi au plecat. Nu m-am aflat niciodată în casă atunci când domnul Moraru şi acel tip pecare-l chema Nicolai erau acolo. Nu putea spune văzându-i direct dacă erau implicaţi într -o relaţie amoroasă.

Nu îmi amintesc dacă aveau careva documente/foi cu ei atunci când intrau pe uşă. O săptămână mai târziu, i-am auzit pe doamna Moraru şi Feodor Soroca discutând peste uşa de alături.Doamna Moraru vorbea ceva despre a-l elimina pe domnul Moraru din testament. Cred că cuvintele pe care le-a

folosit erau următoarele: „Am decis să-l elimin pe Alexandru din testament. Nu-ţi fă griji, eu oricum voi lăsacasă ta pentru tine. Dacă Alexandru îmi face careva probleme, ştiu cum să am grijă de el”.

Am aşteptat până a doua zi, apoi l-am telefonat pe domnul Moraru şi i-am spus ce am auzit. El păreafoarte surprins, însă a zis ceva de genul: „Este în regulă, Daniel. Puteam să prevăd asta. Eşti un prietenadevărat. Nu-ţi fă griji, nu voi uita acest lucru”. Apoi el mi-a zis că nu avea de gând să-i dea divorţul până cândea nu- i va da cota sa echitabilă din proprietate. A spus că ea va trebui să-l dea în judecată şi că el a vorbit cu un

jurist, care a spus că ei au avut un caz similar şi că-l va costa „milioane” pe doamna Moraru. A spus că avea degând să-i spună ei despre asta. Cred că asta a fost ultima dată când am vorbit cu domnul Moraru.

În doar câteva zile după aceasta, Feodor Soroca m-a concediat şi a zis că doamna Moraru îmi achită ocompensaţie pentru concediere echivalentă cu salariul meu pentru trei luni, deşi nu aveam dreptul la ea. Am



28

cerut să ştiu care sunt cauzele concedierii, la care Soroca mi-a zis că aveam probleme serioase cu alcoolul şiaceasta îmi afecta lucrul. Era o minciună mare. Totul nu era decât o acoperire pentru a scăpa de mine.

Prin aceasta confirm că am citit declaraţia de mai sus şi confirm că aceasta reflectă în modcorespunzător realitatea.

Daniel Krâlov Semnătura



29

CONCLUZIA EXPERTULUI PRIVIND PROBELE ŞI EXAMINAREA CORPULUI LUI ALEXANDRU MORARU

Centrul Naţional de Expertize Judiciare şi Criminalistică din Chişinău 28 noiembrie

2015, Chişinău

Eu, Mircea Grigoriu, deţin funcţia de savant legist în cadrul Comisariatului General de Poliţie al mun.Chişinău (CGP) şi cea de expert medical în cadrul Centrului Naţional de Expertize Judiciare şi Criminalistică

din Chişinău. Sarcinile mele includ investigarea locului crimei şi reconstituirea, analiza substanţelorreglementate, examinarea şi identificarea fluidelor în corp, analiza ADN, examinarea şi identificarea armelor defoc, examinarea urmelor de unelte, examinar ea amprentelor încălţămintei, examinarea urmelor de cauciuc, şi încaz de necesitate, oferirea mărturiilor de expert.

Astăzi eu am efectuat examinarea corpului lui Alexandru Moraru. După aceasta, eu am desfăşuratanaliza ADN, analiza de detectare a salivei, examinarea reziduurilor de praf pe hainele lui Alexandru Moraru,

examinarea armei de foc şi analiza de identificare, reconstituirea scenei şi am făcut următoarele concluzii.

Raport privind examinarea corpului şi sângerului lui Alexandru Moraru

Cauza decesului - răni prin împuşcare în gât şi torace

Examinarea sângelui lui Alexandru Moraru

Am efectuat analiza sângerul la morfină, cocaină, benzoilecgonină, canabinoide, droguri acide sauneutre, sau alte alcaline care se conţin în droguri. Niciunul nu a f ost detectat. De asemenea, am efectuat o

analiză a sângelui la alcool, şi am determinat o valoare de .08% după greutate.

Examinarea corpului lui Alexandru Moraru

Am efectuat o autopsie generală a corpului lui Alexandru Moraru la 28 noiembrie 2015, la apr oximativ

8:30. Alexandru Moraru avea 44 de ani, 1m 90cm în înălţime, cântărea 85kg şi avea părul castaniu şi ochiicăprui. Pe corp nu au fost identificate alte dovezi externe de traumă în afară de rănile de glonţ, pe care le voidescrie detaliat.

Am efectuat apoi o examinare internă. Nu am găsit probleme de sănătate sau alte traume vizibile, saualţi factori care ar fi contribuit la cauza decesului în afară de rănile de glonţ din gât şi torace. Alexandru Morarua fost împuşcat de patru ori. Voi descrie aceste răni, făcând referinţă la ele ca rana unu, doi, trei şi patru.

Rana unu este amplasată în partea de sus a capului. Urma rănii ducea înapoi, în jos şi în stânga. Glonţul

a perforat artera carotidă dreaptă cauzând o sângerare semnificativă. Am localizat glonţul care era deformat dela ţesutul subcutanat în spatele său, la aproximativ 30 cm mai jos de partea de sus a capului. Am predat glonţulrecuperat în posesia lui V. Cebotari în după-amiaza acelei zile.

Rana numărul doi a intrat în partea superioară a pieptului domnului Moraru, la dreapta de la linia

mediană. Traiectoria glonţului a mers înapoi, în jos şi în stânga, perforând lobii pulmonari superiori şi inferioridin dreapta, arterele pulmonare, lobii pulmonari superiori şi inferiori din stânga, şi a ieşit prin spate la circa 15cm mai jos de punctul de intrare, şi la circa 30 cm în stânga de la rana de intrare. Şi această plagă a cauzatsângerare semnificativă.

Rana numărul trei a intrat în corpul lui Alexandru Moraru la circa 21cm în dreapta de la linia medianădin faţă. Şi traiectoria acestui glonţ a mers în jos, apoi în stânga, după care i-a perforat capul osului umărului.Traiectoria rănii a perforat vertebra cervicală numărul 5, clavicula stângă şi s -a oprit chiar în faţa osuluiumărului stâng. Am recuperat glonţul deformat pe care ulterior l-am predat lui V. Cebotari.

Rana numărul patru a intrat în partea dreaptă a spatelui lui Alexandru Moraru, la circa 45cm mai jos şi partea de sus a capului, şi la 12 cm în dreapta de la linia mediană. Acest glonţ a mers în jos şi în stânga,



30

traversând spre partea dreaptă din spate, de unde a ieşit, la aproape aceeaşi distanţă de la partea de sus a capuluila 6 cm în dreapta de la linia mediană.

Nu pot spune care a fost ordinea de efectuare a împuşcăturilor. Acest lucru nu este posibil. Nu am

detectat careva fluide corporale sau reziduuri pe gloanţele recuperate în timpul autopsiei în acest caz în analizamea a ADN-ului nu a detectat resturi de pudră la faţa locului sau în traiectoriile glonţului din cele patru răni .

Aceasta ar indica asupra faptului că împuşcăturile nu au fost efectuate de la o distanţă apropiată. Dacă presupunem că domnul Moraru o ataca pe doamna Moraru cu un cuţit şi reuşise să ajungă suficient de aproape

încât să-i provoace răni de cuţit la braţul ei stâng, eu m-aş fi aşteptat în mod sigur să găsesc urme de praf pecorpul sau hainele lui, având în vedere un astfel de scenariu faptic.

În opinia mea, decesul a survenit între orele 8:00 şi 8:15. Poziţia traiectoriei gloanţelor de sus în jos în corpul domnului Moraru indică că domnul Moraru se afla

în poziţie verticală şi în el s-a tras de către o persoană care stătea în picioare, corpul său fiind aflându-se mai

jos, cum ar fi poziţia aşezat. Totuşi, dacă domnul Moraru se afla în picioare, în poziţie semi-ghemuită, cu faţaspre doamna Moraru, atunci traiectoriile gloanţelor numărul unu, doi şi trei ar corespunde cu o asemenea

poziţie. Însă, la mod sigur, rana numărul patru nu este compatibilă cu acest scenariu, întrucât glonţul a intrat prin spate. De asemenea, a fost găsit sânge pe scaun, care a corespuns cu sângere domnului Moraru.

Am examinat tractul gastro-intestinal şi am găsit conţinut în stomac, însă nu pot spune dacă conţinutuldin stomac era croasantul sau sucul de portocale.

Practica mea a inclus studii în domeniul efectelor alcoolului asupra corpului şi minţii umane, observarea persoanelor la diferite etape ale intoxicării, corelarea comportamentului acestora cu nivelurile de alcool însânge şi ocazional, depunere mărturiilor în judecată referitor la concluziile şi constatările mele în cazuriindividuale. Judecătoriile au considerat că sunt un expert în acest domeniu în cel puţin cinci cazuri. Probele desânge prelevată de la domnul Moraru conţinea, conform rezultatelor analizei, .08% după greutate. Deşi

persoanele sunt diferite în ceea ce priveşte capacitatea acestora de a funcţiona la diferite niveluri de alcool însânge, în opinia mea, orice persoană ar fi considerată cu capacităţi reduse în cazul unui conţinut de alcool însânge de .08%, suficient ca persoana dată să nu poată utiliza în condiţii de siguranţă un autovehicul. Judecata,

acuitatea vizuală, coordonarea fizică, precum şi percepţia generală a evenimentelor la aceste persoane esteafectată considerabil. De asemenea, nu este ceva neobişnuit pentru o persoană care în general are o dispoziţie şitemperament echilibrat să devină agresivă şi violentă atunci când se află sub influenţa alcoolului. Am văzutaceastă schimbare în comportament la multe persoane şi am citit studii definitive în domeniu care demonstreazăacest lucru. Cunosc conceptele privind absorbţia şi disiparea sau arderea în măsura în care acestea se referă laindigestia alcoolului. Este adevărat că procentajul de alcool în corpul domnului Moraru nu ne spune când acestaa servit alcoolul. El ar fi putut să-l consume la puţin timp înainte de producerea împuşcăturilor sau ar fi pututsă-l consume cu câteva ore mai înainte. Dacă l-ar fi consumat cu câteva ore mai înainte, atunci el ar fi arsalcoolul la o rată de undeva .02% pe oră. Dacă a servit ultima băutură seara în ajun, înainte de miezul nopţii,

atunci nivelul de alcool în sângele său putea fi de aproape .20 sau chiar şi mai mult pe la 1:00. La mod sigur,este posibil pentru cineva cu un nivel de alcool în sânge de .20 să aibă o judecată foarte mult afectată, iar unele persoane la acest nivel de alcool sunt capabile să nutrească gânduri violente.

Raportul expertului privind examinarea probelor

După examinarea corpului şi sângelui lui Moraru, am purces la efectuarea analizei ADN, analizei de

detectare a salivei, examinării reziduurilor de praf pe hainele lui Moraru, examinarea arme de foc şi analizei deidentificare, scenei de reconstituire şi examinării tăieturilor Maria Moraru.

Analiza ADN-ului efectuată de mine a implicat studierea diferitor articole de probă, inclusiv a probelorde sânge, prelevate atât de la Alexandru Moraru, cât şi de la bănuită. Am făcut comparaţie dintre articolele de

probă şi tipurile cunoscute de sânge atât a bănuitei cât şi a domnului Moraru, unde am putut să izolez şi săamplific rezultatele prin analiza ADN.



31

Doamna Moraru avea câteva (4) tăieturi mici pe braţul său stâng, şi mai era şi o cantitate mică de sângeîn mai multe locuri pe partea de sus şi de jos a braţului său stâng. Tăieturile de pe braţul stâng al doamneiMoraru erau zgârieturi superficiale sau tăieturi de cuţit, grupate şi paralele una cu alta. Corespundeau cu rănicare au fost auto- provocate. Niciuna din ele nu ameninţa nicidecum viaţa.

Cuţitul avea pete de sânge pe ambele părţi ale lamei pe vârf şi pe mâner. Nu am putut să identific în modconcludent tipul de sânge pe o parte a vârfului, însă am putut determina că sângele de pe cealaltă parte avârfului era un amestec din sângele lui Alexandru Moraru şi Maria Moraru. Sângele de pe mânerul cuţitului a

corespuns cu sângele lui Alexandru Moraru, dar nu a corespuns cu sângele bănuitei. Pe mâner era o cantitatedestul de mare de sânge, iar pe lamă nu era sânge, cu excepţia vârfului. Concluzia mea din aceste fapte este căeste foarte puţin probabil ca cuţitul să fi fost folosit în atac de către domnul Moraru, căci dacă un astfel de atacs-ar fi produs, atunci cel mai probabil erau să fie picături şi stropi de sânge pe lamă de la rănile domnuluiMoraru, şi ar fi fost foarte puţin, sau chiar deloc, sânge pe mâner, în locul unde el trebuia să ţină cuţitul.

Profil ADN de sânge care corespunde cu cel al Maria Moraru şi nu corespunde cu cel al lui AlexandruMoraru a fost identificat pe partea locului gleznei din pantoful drept al maria Moraru, pete p e partea interioară a

bluzei sale, pe mâneca stângă în spate, tivul interior din partea dreaptă din spate, şi mâneca dreaptă din faţă, precum şi pe tamponul de sânge de pe podea din faţa chiuvetei.

Profil ADN de sânge care corespunde cu cel a lui Alexandru Moraru şi nu corespunde cu cel al MariaMoraru, suplimentar la ce am găsit pe mânerul cuţitului, a fost găsit pe talpa pantofului drept al bănuitei, petelede le scaun şi peretele din bucătărie, cusătura externă din partea din spate a mânecii drepte de la bluza acuzatei,

în toate probele colectate de pe halatul şi pijamaua lui Alexandru Moraru, inclusiv partea dreaptă din spate achiloţilor, în jos, pe coapsele ambelor picioare, şi la mijloc în partea din spate. Nu au fost obţinute alte rezultateconcludente de ADN.

Deoarece stropii de sânge corespundeau cu sângele domnului Moraru, am efectuat un test separat decartografiere a amilazei pentru a determina prezenţa salivei. Dacă saliva era prezentă, atunci stropii ar fi putut

proveni din picăturile atomizate aspirate de la domnul Moraru prin tuse sau strănut. Testul nu a arătat prezenţasalivei.

Am examinat halatul şi pijamaua domnului Moraru pentru a identifica prezenţa reziduurilor de praf şi nuam găsit nimic. Apoi au efectuat o examinare a armei de foc şi am efectuat o analiză de identificare. Elementulde probă, un pistol semiautomat de 9mm, model Luger, este în stare funcţională. Era un model din RăzboiulDoi Mondial. Am efectuat un test de comparaţie a armei de foc şi a determinat că din acest pistol au fost trase

toate cele patru gloanţe recuperate, două din corpul lui Alexandru Moraru şi două din perete. De asemenea, dinacest pistol au fost împuşcate cele patru tuburi de cartuş găsite la faţa locului.

Am comparat tuburile de la faţa locului şi gloanţele din încărcător cu muniţia de 9mm ridicată dindormitorul bănuitei şi s-au dovedit a fi de acelaşi tip şi marcă. Am efectuat un test de tragere din pistol şi amconstatat că rămâne reziduu de praf atunci când am tras de la gura armei pentru a ţinti la o distanţă de 1.2 metri

sau mai puţin. Acest fapt m-a dus la concluzia că gura pistolului din care a tras acuzata trebuia să se afle la o distanţămai mare de 1.2 metri de la corpul lui Alexandru Moraru în momentul efectuării împuşcăturilor.

Am efectuat apoi o examinare a pijamalei şi halatului lui Alexandru Moraru şi am identificat găuri carecorespundeau cu rănile sale din umărul drept şi partea superioară dreaptă a pieptului, precum şi o gaură deintrare şi două găuri de ieşire în spate, care corespundeau cu rana superficială de la dreapta la stânga şi rana deieşire separată în partea stângă a spatelui.

I-am examinat halatul şi pijamaua şi nu am identificat careva reziduuri de praf de puşcă. Petele de sânge de pe ambele picioare ale pijamalei domnului Moraru s-au extins pe partea din faţă a

chiloţilor săi. Astfel de pete sunt caracteristice pentru ceea ce se numeşte „pete de sânge alungite”. Era atât demult sânge pe picioarele pijamalei, încât ar fi dificil de determinat dacă petele erau rotunde sau alungi te. Este

adevărat că dacă petele sunt alungite, aceasta ar putea corespunde cu faptul că domnul Moraru pierdea sângedin rănile din partea superioară a corpului, care picura peste picioarele sale în timp ce el se afla în poziţie



32

aşezată. Dacă domnul Moraru era aşezat atunci când a fost împuşcat, apoi a căzut în zona scaunului, eu m -aş fiaşteptat că găsesc sânge în zona unde a fost localizat scaunul.

Când am reconstruit împuşcăturile, am observat o pată de sânge pe perete care era la o distanţă de la 107 până la 117cm de la podea. Urmele de sânge corespundeau cu o viteză de la medie la mare a împuşcăturii.Stropii de sânge erau pulverizate şi aveau mai puţin de 1mm în diametru. Aceasta corespundea cu o distanţă dela 51 la 76cm de la rana domnului Moraru. Am elaborat o Diagramă a stropilor de sânge în baza testeloraprofundate, care ilustrează aspectul unei împroşcări a petelor de sânge la o viteză mare de la diferite distanţe.

În partea superioară a expunerii se vede că împroşcarea în acest caz s-a aşezat de la prima la a doua boxă.Aceasta, desigur, ar sugera că domnul Moraru, atunci când a fost împuşcat, se afla la o distanţă de perete nu maimare de 76 sau posibil 101cm, ceea ce corespunde cu aflarea sa în poziţie aşezată atunci când a suferit aceastărană. Această presupunere este susţinută şi de examinarea amilazei eliminate prin aspiraţie ca fiind cauza

petelor. Distanţa petei de la rană, de asemenea, indică spre faptul că domnul Moraru nu o ataca pe MariaMoraru, după cum susţine ea, ci mai degrabă se afla în partea de est a bucătăriei, la masă.

Deşi am măsurat două poziţii diferite ale petelor prin împroşcare de sânge şi a determinat că au fost proiectate de la o distanţă de 107 şi 117cm de la podea, eu nu am făcută măsurări şi ale altor zone ale petei. Totuşi, privind pata de sânge, mi s-a părut că toată s-a încadrat într -o distanţă de la 102 la 117cm. Nu am făcutmăsurări ale distanţei de la centru sau marginile petei de pe peretele din nord. Este adevărat că nu amfotografiat pata, însă am ani de experienţă în spate în astfel de examinări, şi ştiu că aspectul era aşa după cumam indicat în Diagrama petelor de sânge. Este adevărat că nu am măsurat fiecare pată în mod individual pentrua determina dacă acestea avea 1mm în diametru sau mai puţin.

În reconstituirea efectuată de mine, am utilizat un manechin din polistiren pentru a determina traiectoriagloanţelor, utilizând poziţia petelor de sânge, amplasarea rănilor domnului Moraru, sângele identificat pe scaun,şi a poziţiei celor două cartuşe recuperate din peretele din est. Unica concluzie rezonabilă la care am pututajunge a fost că domnul Moraru se afla aşezat la o distanţă mai mare de 1.2m de Maria Moraru atunci când afost împuşcat. Dacă domnul Moraru s-ar fi apropiat de Maria Moraru cu un cuţit în mâna sa dreaptă şi se afla în

poziţie ghemuită a corpului la o distanţă mai mare de 1.2m de la gura pistolului şi puţin mai în stânga de

bănuită, cu faţa spre ea, aceasta ar putea corespunde cu traiectoriile urmelor gloanţelor care au trecut prin corpuldomnului Moraru. Dacă domnul Moraru, după ce a fost împuşcat, s-a întors şi a fost împuşcat în spate, apoi acăzut pe scaun, după care pe podea, aceasta ar fi corespuns cu poziţia rănilor şi a sângelui identificat pe scaun.Dacă înainte de a cădea, el ar fi tuşit sau strănutat, aceasta ar putea fi cauza petelor de sânge prin împroşcare lao distanţă de la 102 la 117cm de la podea de pe peretele de est. Totuşi, într -un asemenea scenariu, m-aş fiaşteptat să identific prezenţa salivei în petele de sânge, şi m-aş fi aşteptat să identific prezenţa sângeluidomnului Moraru pe lama cuţitului. Este adevărat că dacă domnul Moraru ar fi apucat lama cuţitului relaxat,atunci sângele ar fi putut posibil invada spaţiul dintre palma sa dreaptă şi mânerul cuţitului.

Mircea Grigoriu Semnătura



33

Diagrama corpului – Capul

Diagrama corpului



34

Schema bucătăriei



35

Cerere pentru implicarea unui alt expert

28 noiembrie 2015, Chişinău

Eu, Maria Moraru, am primit astăzi Concluziile expertului cu privire la probe şi examinarea corpului lui

Alexandru Moraru din 28 noiembrie 2015, efectuate de Mircea Grigoriu. Aş dori să-mi exercit dreptul de a

depune această cerere şi de a solicita implicarea unui alt expert. Sunt convinsă că sunt motive rezonabile pentrua crede că expertul implicat la solicitarea urmăririi penale a prezentat o opinie incorectă ca rezultat a lipsei

cunoştinţelor necesare (dumnealui nu este nici măcar un expert de înalt nivel) şi fiind influenţat să ajute statulsă-şi consolideze poziţia în cadrul dosarului.

Întrebările care necesită a fi elucidate de expert sunt: 1) Care era cantitatea de alcool prezentă în sângele lui R. Moraru?

2) Care era poziţia lui R. Moraru atunci când acesta a fost împuşcat – era aşezat sau nu?

3) Poate fi detectată provenienţa rănilor de pe braţul O. Moraru?

4) Înseamnă oare prezenţa sângelui în palma lui R. Moraru probabilitatea de 100% că acesta nu ţineacuţitul în mână în momentul în care a fost împuşcat?

Maria Moraru Semnătura

CONCLUZIA EXPERTULUI PRIVIND PROBELE ŞI EXAMINAREA CORPULUI LUI

ALEXANDRU MORARU

Centrul de Naţional de Expertize Judiciare şi Criminalistică din Chişinău

28 noiembrie 2015, Chişinău

Eu, Ilia Grosu, deţin funcţia de expert medical superior în cadrul Centrul Naţional de Expertize Judiciareşi Criminalistică din Chişinău. Sarcinile mele includ investigarea locului crimei şi reconstituirea, analiza

substanţelor reglementate, examinarea şi identificarea fluidelor în corp, analiza ADN, examinarea şiidentificarea armelor de foc, examinarea amprentelor încălţămintei, examinarea urmelor de cauciuc, şi în caz denecesitate, oferirea mărturiilor de expert.

Astăzi eu am efectuat examinarea corpului lui Alexandru Moraru. După aceasta, eu am desfăşuratanaliza ADN, analiza de detectare a salivei, examinarea reziduurilor de praf pe hainele lui Alexandru Moraru,

examinarea armei de foc şi analiza de identificare, reconstituirea scenei şi am făcut următoarele concluzii. La dispoziţia mea am avut concluziile elaborate de Mircea Grigoriu, având în vedere faptul că au trecut

două zile de la decesul lui R. Moraru.

Raport privind examinarea corpului şi sângelui lui Alexandru Moraru

Cauza decesului – răni prin împuşcare în gât şi torace


Am efectuat analiza sângerul la morfină, cocaină, benzoilecgonină, canabinoide, droguri acide sauneutre, sau alte alcaline care pot fi extrase din droguri. Niciunul nu a fost detectat. De asemenea, am efectuat o

analiză a sângelui la alcool, şi am determinat o valoare de .08% după greutate.

Prezenţa alcoolului în sângele lui R. Moraru

În examinarea efectuată de către mine a probelor de sânge prelevate din corpul domnului Moraru, amidentificat o prezenţă a alcoolului în sânge de .08% după greutate. Prezenţa unui astfel de nivel de alcool în



36

sângele unei persoane înseamnă o afectare a percepţiei, judecăţii şi a capacităţilor motorii ale acesteia. Deasemenea, este adevărat că oamenii cu un asemenea nivel de alcool în sânge dau dovadă de tendinţe agresive şiviolente, care nu sunt arătate în timp ce aceştia sunt cumpătaţi. Când mi-aţi cerut să presupun ipotetic cădomnul Moraru a dat dovadă în trecut astfel de tendinţe violente după ce băuse, atunci aş fi fost de acord cufaptul că nu ar fi ceva neobişnuit pentru el să manifeste astfel de tendinţe şi în alte situaţii.


Am efectuat o autopsie generală a corpului lui Alexandru Moraru la 28 noiembrie 2012, la aproximativ16:30. Alexandru Moraru avea 44 de ani, 1m 90cm în înălţime, cântărea 85kg şi avea părul castaniu şi ochiicăprui. Pe corp nu au fost identificate alte dovezi externe de traumă în afară de rănile de glonţ, pe care le voidescrie detaliat.

Am efectuat apoi o examinare internă. Nu am găsit că ar avea probleme de sănătate şi nici traumevizibile, sau alţi factori care ar fi contribuit la cauza decesului în afară de rănile de glonţ din gât şi torace.Domnul Moraru a fost împuşcat de patru ori. Descrierea rănilor provocate de glonţ a fost făcută în modcompetent de

M. Grigoriu, şi sunt complet de acord cu aceasta.

Totuşi, după o analiză atentă a concluziilor expertului M. Grigoriu şi examinarea rănilor provocate deglonţ, nu am identificat inconsistenţe majore care ar exclude în vreun fel posibilitatea, dacă nu probabilitatea, cădecedatul Alexandru Moraru avansa în direcţia doamnei Moraru şi o ataca în momentul produceriiîmpuşcăturilor. Doar într -un caz rar sunt probe anatomice categorice care susţin poziţia corpului în legătură cuo rană specifică, având în vedere numărul variabilelor care trebuie luate în consideraţie.

De exem plu, fără a cunoaşte ordinea producerii rănilor de glonţ şi dacă decedatul Alexandru Moraruîncerca să se „răsucească” din cale, nu pot fi făcute careva opinii precise referitor la locaţia exactă a corpuluifaţă de armă.

Rana numărul patru prezintă un interes special. Această rană, care este una superficială, este cel mai

bine descrisă în diagramă, şi arată că rana de intrare şi cea de ieşire sunt la acelaşi nivel, adică, orientateorizontal. Dacă Alexandru Moraru se afla în poziţie aşezată, după cum a fost determinat iniţial, atunci din armă,dacă doamna Moraru era în picioare, trebuia să se fi împuşcat de la nivelul taliei (împuşcătură de la nivelul

bazinului). Aceasta ar fi o poziţie foarte incomodă pentru a trage dintr -o armă de foc şi foarte imprecisă. Avândîn vedere că doamna Moraru este fiica unui om de afaceri de succes care colecţionează arme, aş presupune căea ştie cum să tragă dintr -o armă. De asemenea, traiectoriile proiectilelor rămase sunt din partea corpului,

mergând de la dreapta la stânga, iarăşi, dacă decedatul ar fi fost în poziţie aşezată, după cum susţine expertul M.Grigoriu, atunci ar fi mai plauzibil dacă rănile ar avea o traiectorie mai directă din faţă în spate.

Lipsa sângelui pe masă înseamnă că domnul Moraru nu se afla lângă masă atunci când a fost împuşcat.

Pata de sânge prin împroşcare corespunde atât producerii în urma expectorării puternice a sângelui din gură, câtşi din cauza vitezei înalte a glonţului. Domnul Moraru putea să atace cu un cuţit, apoi împuşcat, apoi şi-a răsucitcorpul, după care a fost împuşcat în spate, apoi a căzut în regiunea scaunului.

Aceasta ar explica prezenţa sângelui de pe scaun şi lipsa acestuia pe masă. Există dovezi că domnulMoraru se afla în picioare în timpul unor pierderi de sânge. Aceasta a produs petele de sânge alungite în jos, pe

partea din faţă a pijamalei sale, pe ambele picioare, ceea ce corespunde poziţiei în picioare. Domnul Grigoriu a concluzionat în baza analizei traiectoriei că domnul Moraru era aşezat. M. Grigoriu

nu a efectuat suficiente măsurări pentru a efectua o concluzie pozitivă a traiectoriei. O explicaţie de alternativăa faptelor observate ar fi că Domnul Moraru se afla în picioare, însă în poziţie ghemuită; aceasta ar explica patade sânge prin împroşcare, la o distanţă de la 107 la 117cm de la podea, şi ar explica zborul gloanţelor spre

peretele de est la 79 la 84cm. Alte alternative pot fi, de asemenea, sprijinite, inclusiv. Este opinia mea, care se

încadrează într -un grad rezonabil de certitudine medicală, că rănile domnului Moraru corespund mai mult cu o poziţie a sa în picioare, cu partea dreapta a corpului spre doamna Moraru, cu partea superioară a trunchiului său



37

puţin îndoit înainte, ceea ce corespunde cu utilizarea extremităţii sale superioare din dreapta pentru mânuireaunei arme.

Rănile Maria Moraru

Am analizat raportul lui M. Grigoriu privind autopsia rănilor maria Moraru, şi nu sunt cunoscut cucareva baze ştiinţifice sau literatură care ar confirma sau infirma presupunerea lui M. Grigoriu că rănile Maria

Moraru au fost auto- provocate. Nu cunosc niciun mod care ar demonstra într -un fel sau altul că rănile au fostauto- provocate sau cauzate de altcineva; tot ce poate fi spus e că acestea corespund unor răni prin incizie,superficiale.

Prezenţa sângelui pe mâna dreaptă a lui Alexandru Moraru şi pe cuţit

În experienţa mea de expert, am analizat personal cazuri unde decedatul ţinea un cuţit în mână şi asuferit răni fatale. Am văzut cazuri când nu era sânge pe mâna şi cuţit şi cazuri când sângele decedatului a fos t

identificat atât pe mână cât şi pe cuţit. Sunt o serie de factori care ar putea afecta rezultatul, inclusiv puterea cucare era ţinut cuţitul când a survenit moartea. În mod clar este posibil ca decedatul să fi slăbit mâna înainte demoarte, permiţând astfel sângelui din corpul său să infiltreze suprafaţa palmei şi mânerul cuţitului.

CONCLUZIE

În timp ce este imposibil din analiza mea a cazului să spun că unele sau toate faptele demonstrează pozitiv scenariul faptic în acest caz, pot spune că există o posibilitate rezonabilă că Maria Moraru a tras din pistol în încercarea de a se apăra de atacul cu cuţitul din partea lui Alexandru, o posibilitate care este cel puţinla fel de rezonabilă ca şi teoria că Alexandru Moraru se afla în poziţie aşezată. Provenienţa rănilor Maria

Moraru rămâne necunoscută. R. Moraru putea sau nu putea să ţină cuţitul în mână atunci când a fost împuşcat.

În toate celelalte părţi, sunt de acord cu concluzia expertului M.Grigoriu.

Ilya Grosu Semnătura



38

Lecţia 1: Brainstorming




39


Gândirea critică şi Advocacy - fundamantul unei

societati libere

Primavara 2016 Curriculum

Lectia: Pregătirea cazului

Obiectivul lectiei: Această lecţie începe pregătirea practică pentru procesul simulat din cadrulCompetiţiei Naţionale. Studenţii vor fi capabili să explice paşii în pregătirea unui caz penal de studiu şi va fi înmăsură să demonstreze tehnici de comunicare eficiente, care pot fi utilizate într -un proces cu juraţi.



40

– CAPITOLUL DOI – PregătireaCazului

Mai târziu în acest capitol, veţi învăţa o metodă aprofundată a pregătirii unui proces pentru macheta

pentru proces. Abilitatea ta de a utiliza această metodă în mod eficient (sau orice altă metodă, pentru carecontează) se bazează în totalitate pe înţelegerea dumneavoastră a normelor de fond de probă care guvernează

procesele simulate.

I. Dovezi facute simple

Ca studii reale, concursuri machete de judecată să adere la regulile de probă. Aceste norme, de obicei oformă simplificată din Regulamentul Federal de probe, de control şi de mărturia exponate permis la proces. Încazul în care o bucată de probă este permisă în conformitate cu normele, acesta este "admisibilă", dovadă că nueste permis în temeiul normelor este declarat a fi "inadmisibilă".

Judecătorul care prezidează determină probele ofthe admisibilitatea la proces, ea aude obiecţii din sfatulşi a normelor asupra lor. IFAN obiecţie este "susţinută", înseamnă că judecătorul consideră că a fost ridicat şi înmod corespunzător, fie că întrebarea ofthe formularul solicitat, sau conţinutul răspunsului solicitat sau dat,încalcă regulile de probă. În cazul în care o obiecţie este "anulată" de judecător, ea a stabilit că acesta a fostridicat, fie necorespunzător sau că probele este permis în conformitate cu normele.

Există două tipuri principale de obiecţii: de fond şi de nonsubstantive. Obiecţii de fond aduce în discuţieadmisibilitatea conţinutului mărturie sau exponat în cauză. Obiecţii Nonsubstantive ridica oportunitatea demodul în care informaţiile se solicită sau livrate la instanţa de judecată.

Înţelegerea şi cunoaşterea ofevidence normele utilizate în procesul dvs. de machete este crucial. Dacă o parte a mărturiei unui martor sau un exponat nu este în mod clar permisă în conformitate cu normele de probă,trebuie să-l ignore, atunci când se pregătesc pentru proces. De asemenea, în cazul în care credeţi că unul dintre

martorii adversarului va oferi mărturia sau o expoziţie, care nu este permis în conformitate cu normele de probă, ar trebui să fie pregătit să iFit obiect este oferit la proces.

Vom reveni la reguli de probatiune nonsubstantive la capitolul 10 ("obiecţiilor"), dar pentru moment neconcentrăm asupra normelor de fond, deoarece acestea vor juca cel mai mare rol cum vă pregătiţi cazuldumneavoastră. Ceea ce urmează este o scurtă explicaţie a normelor comune de fond mai de probă procesuldvs. machetă este probabil să urmeze. Deoarece regulile de probă folosite în studiile simulate variază,explicaţiile de mai jos se bazează pe Regulamentul Federal de probe.

А. Relevanta

Dovezi "Irelevante" nu sunt permise la proces. Dovada este irelevant în cazul în care nu face nici un faptde o importanţă în cazul de mai mult sau mai puţin probabilă. De exemplu, semnul astrologic al inculpatuluiîntr -o cauză penală nu ar face nici un fapt de o importanţă mai mult sau mai puţin probabilă, faptul că inculpatuleste un Leu nu face nici mai probabil că el a ucis soţia într -un ofpassion de căldură. Desigur, dacă este sau nu

Steven Lubet,

Procesele simulate: Pregătirea, prezentarea şi câştigătoare

Cauza ta, NITA 2001, ISBN 1-55681-713-4

o bucată de probă este relevant depinde de teoria ta a cazului.Urmărire penală ar putea argumenta căteoretic inculpatul a fost înfuriat de horoscopul lui de zi cu zi şi a acţionat în consecinţă.Presidingjudge faceofrelevance determinarea finală.



41

B. Prejudicii incorecte

Prin definiţie, toate dovezile relevante dăunează într -o oarecare partid, care este de ce este oferit în primul rând. Prin urmare, dovezile nu poate fi exclusă pentru simplul motiv că prejudiciază. Chiar şi aşa, dovezirelevante pot f i excluse în cazul în care "valoarea sa probatorie" este în mod substanţial compensat de pericolul

de "a aduce atingere nedrept."Valoarea probatorie a probelor se referă la utilitatea sa Trier de fapt în a decidecazul. Atunci când utilitatea probelor este compensat de posibilitatea ca aceasta va avea un impact asupra

nedrept faptul-Finder, se consideră în mod nejustificat sau incorect prejudiciază. De exemplu, ia în considerare un caz de crimă care implică un schimb de focuri în cazul în care pârâtul

este un membru ofthe National Rifle Association.Urmărire penală vrea să folosească această probă care sădemonstreze că inculpatul ştie despre arme şi este posibil să fie instruiţi în utilizarea de arme. Astfel, urmărirea

penală susţine că NRAmembership pârâtei este probatorie a expunerii sale la şi de îndemânare în utilizareaarmelor-se arată că el a avut capacitatea de a comite crima.

Apărării susţine, însă, că aderarea pârâtului în ANR poate provoca, de asemenea, un jurat care se opuneopiniile acestei organizaţii politice, pentru a forma un aviz negativ al inculpatului.Apărare subliniază că pârâtulnu a luat nici o cursuri de formare de la ANR şi că, la momentul crimei, el a fost doar un membru ANR timp dedouă luni. Astfel, apărarea susţine că valoarea probatorie a membrilor pârâtului ANR este în mod substanţialcompensat de impactul său potenţial neloiale.

Ca întotdeauna, judecătorul care prezidează face determinarea finală.

C. Lipsa de cunoştinţe personale şi speculaţiile

Martorii (altele decât experţii) trebuie să depună mărturie din cunoştinţele lor personale şi nu pot

"specula" despre lucruri pe care ei nu le cunosc de prima mana. Acest lucru înseamnă că martorii pot atestadoar despre percepţiile lor senzoriale: ceea ce au vazut, auzit, mirosit, atins , gustat sau (sub rezerva unor

limitări de elemente de probă altele). Martorii depun mărturie maynot la ceea ce ei cred că ar fi putut întâmpla,indiferent de cât de bine l-au crezut.

De exemplu, inculpatul ofthe vecin într -un proces de crimă ar putea depune mărturie pentru a vedea pârâtei să introduceţi apartamentul său cu două ore înainte de crimă a avut loc. El poate, de asemenea, depunemărturie că el nu a văzut inculpatul părăsească apartamentul lui din nou în acea noapte. Cu toate acestea, el nu

poate depune mărturie că pârâtul a fost cu siguranta in apartamentul lui, la momentul crimei, cu excepţiacazului în el a văzut acolo pârâtei la momentul în care a fost săvârşită infracţiunea.

D. Din auzite

"Auzite" descrie orice declaraţie out-a-instanţei (chiar şi cea făcută de martor care să ateste), care esteutilizat în instanţă pentru a dovedi adevărul materiei afirmat. Conform acestei definiţii, o "declaraţie" este oriceafirmaţie verbală, nonverbală, sau în scris de fapt. A

declaraţie este "oferit pentru adevărul său", doar atunci când este folosită pentru a arăta faptul căconţinutul este adevărat.

De exemplu, să presupunem că martorul Georgia mărturiseşte că "mi-a spus Bob a vazut un elefant

sălbatic mers pe jos pe stradă." La suprafaţă se pare că Georgia se afirmă că Bob a făcut de fapt vedea unelefant sălbatic mers pe jos pe stradă. Dacă este aşa, ar fi auzite. Dar ce se întâmplă dacă sfatul este doarîncearcă să folosească declaraţia lui Bob să demonstreze că, la vârsta de 94, starea lui de sănăta te este lipsa si



42

dementa este setarea în? În acest caz, mărturia nu afirmă adevărul declaraţiei; acesta este oferit pentru a arăta căBob devine senil. Astfel, mărturia nu ar fi auzite.

În plus faţă de situaţiile care nu sunt oferite pentru adevărul lor, alte două tipuri de Situaţiile suntrecunoscute ca nonhearsay.Primul tip este o declaraţie sub jurământ înainte de martor, care este în contradicţiecu mărturia sa la proces.Două sunt declaraţiile făcute de către o parte (pârâtul într -o cauză penală; fie reclamant

sau pârât într -o cauză civilă) sau de către un agent al acelei părţi (de exemplu, un angajat sau un co-conspirator)

dacă este folosit împotriva această parte la proces. Aceste declaraţii sunt numite "de admitere de partid" sau

"mărturiile unui partid-adversar." Într -un proces penal, de exemplu, urmărirea penală poate folosi oricedeclaraţii făcute de pârât sau una ofhis co-conspiratori ca admitere ale unui partid-adversar.

Există, de asemenea, multe excepţii de la regula zvonuri. Un martor este permis să repete o declaraţieout-of-court a oferit pentru adevărul ei, dacă acesta se încadrează în una din următoarele categorii:

Este o descriere a unui eveniment facut in timp ce vorbitorul a observat că evenimentul sauimediat după aceea (numit "impresie sens prezent");

Este o declaraţie cu privire la un eveniment surprinzător a făcut în timp ce vorbitorul a fost substres de emoţie provocată de acest eveniment (numit "rostire excitat");

Aceasta ilustrează starea declarantului mentale, ca în exemplul de mai sus elefant, sau este

folosit pentru a arăta efectul declaraţia privind ascultător (numit "starea de spirit", excepţie); Este o înregistrare a unei activităţi în mod regulat efectuat (denumit-o afacere de înregistrare'' ");

sau

Este o declaraţie de către o persoană pe moarte despre cauza sau împrejurări de ceea ce el credeaa fi moartea iminentă (numit "moarte declaraţie").

Alte excepţii există, dar acestea sunt cele mai comune. Din auzite este discutată în continuare încapitolul 10 ("Obiecţii").

Reţineţi că există, de asemenea, un astfel de lucru ca "din auzite dublu" sau "auzite în cadrul auzite",care descrie situaţiile ofhearsay posibilitatea de a fi făcute în termen de declaraţii zvonuri, cum ar fi declaraţiade martor mărturisind pe pagina următoare:

În acest exemplu, primul nivel de zvonuri potenţial este declaraţia lui Julie a lui Bob că, "Eu sunt celcare a primit ca brosa. "Al doilea strat de zvonuri potenţial este declaraţia lui Bob de a martorului care să atestecă, "Julie mi-a spus că ea a luat brosa." Pentru a trece testul de admisibilitate, fiecare strat de zvonuri dublu

trebuie să fie independent, autorizată în conformitate cu regulile de probă. Deci, trebuie să răspundeţi laîntrebarea "Este inadmisibil din auzite?" (după cum se menţionează în tabelul de mai sus), pentru fiecare dintreaceste afirmaţii.Motivul pentru această regulă este evident din exemplul: mai mult o declaraţie se repetă, estemai probabil ca se va schimba conţinutul său.

E. Dovada Caracter general necorespunzătoare

Dovada caracterului nu este, în general, pentru a dovedi că admisibilă, deoarece o persoană a făcut cevaîn trecut, el este mult mai probabil să fi făcut (sau "a acţionat în conformitate" cu acel caracter) din nou. Deexemplu, implicarea conducătorului auto un trecut într -un accident hit-şi-run nu poate fi oferit ca dovadă că el afost neglijent într -o coliziune mai târziu.

Există excepţii de la această regulă. În primul rând, un inculpat penal poate oferi o dovadă a caracteruluisău bun, care urmărirea penală poate atunci (si numai atunci) răsturna cu caracter rău proofofhis. De asemenea,crime şi acte rele din trecut poate sa oferit să dovedească motivul unei persoane, oportunitate, intenţie,

pregătirea, planul, cunoştinţe, identitate, sau absenţa greşeală.

1. Condamnarea criminalităţii



43

Comisia, şi chiar convingerea, de crimele din trecut nu este admisibil să dovedească vinovăţia în materiecurent. Acest lucru rezultă în mod logic din principiul că toate inculpaţii, chiar şi cei cu antecedente penale,sunt pr ezumată nevinovată până ce vinovăţia dovedită la proces.

Credibilitatea unui martor care ia poziţie şi mărturiseşte, cu toate acestea, pot fi pus sub acuzare pe bazaunei condamnări penale anterioare, dar numai în cazul în care infracţiunea a fost fie o crimă sau una careimplica lipsa de onestitate sau falsă declaraţie.

Cu delicte, probele nu este, în general, cu excepţia cazului în convingerea admisibilă a avut loc în ultimii

zece ani adjudecări Guvenile, indiferent de cât de mult timp în urmă, ele au avut loc, sunt aproape niciodatăadmisibile). Unele convingeri care sunt mai mult de zece ani pot fi încă admisibilă dacă instanţa stabileşte căvaloarea lor probatorie, susţinută de fapte şi circumstanţe specifice, în cazul, mai mari decât în mod substanţial

efectul lor prejudiciază. Dacă infracţiunea nu a fost o crimă, convingerea poate fi încă admisibilă în cazul în care lipsa de

onestitate implicată. De exemplu, în cazul în care un martor a fost găsit vinovat de comiterea fraudei (a facereprezentări false, care au fost invocate în mod rezonabil de către alţii) cu doi ani înainte să ateste, căcondamnarea este admisibilă, chiar dacă crima a fost doar un delict.

Reţineţi că probele condamnare este în general limitată la ofconviction fapt, numele de crimă, şi a primit

sentinţa. Detaliile şi evenimente care au constituit infracţiuni sunt, în general, inadmisibile.

2. Neadevăr

Trecut acte ale unei persoane nu pot fi oferite ca dovadă că ea ulterior comis acte similare. Aceste acte,numite "cazuri specifice de conduită," sunt admisibile numai în scopul limitat de a ataca sau de a sprijinicredibilitatea martorului. Astfel, un martor poate fi examinate în ceea ce priveşte actele cruce în ultimile atuncicând acestea reflecta asupra veridicităţii ei sau neadevăr.

Dovezi de reputaţia unui martor este admisibilă numai în cazul în care acesta este probatorie acaracterului ei pentru veridicitatea sau neadevăr. Astfel, reputaţia unui martor ca o "murdar, ticălos putred", esteadmisibilă numai în cazul în care ea a fost prezinta bine cunoscut ca neadevarate. Un martor reputaţia ca fiind

"tare, neplăcut şi dispreţuitoare" este în mod clar inadmisibilă.

II. PREGĂTIREA CAZULUI DUMNEAVOASTRA

Sunteţi acum gata să facă primii paşi în pregătirea cazul tau.text secţiuni explică modul în care să se organizeze liant de încercare, citiţi şi sublinia cazul dumneavoastră,

şi să se pregătească tema şi teoria. Deşi aceste etape sunt consumatoare de timp, preparatul dumneavoastră va fi

răsplătită la proces.

A. Organizarea Judecatei

Primul lucru ce ar trebui să faci după ce a primit un proces pentru simularea este de a face o copie aacestuia şi puneţi ambele exemplare într -un liant de trei inel.1 Puteţi scrie pe copie a fiecărui document, darasiguraţi-vă că nu pentru a scrie pe original. În acest fel, veţi fi sigur de a avea o copie curată de fiecare exponat

pentru utilizarea la proces.

În continuare, se introduce filele pentru a separa fiecare martor declaraţie pe propria răspundere, fiecareelement ofevidence, precum şi statutul sau de jurisprudenţa relevantă a inclus în dosarul cauzei dumneavoastră.

1 Cele mai multe dosare false de caz de judecată sunt distribuite cu intenţia ca participantii vor face copii suplimentare. Reţineţi,

totuşi, că "drepturi de autor" materiale nu pot fi reproduse fără permisiune.



44

De asemenea, în cazul în care decideţi veţi păstreze copii ale declaraţiei de deschidere, examinările directe,examinările încrucişate, şi argument de închidere. Aţi putea dori să includă, de asemenea, douăzeci şi cinci lacincizeci de coli de hârtie goală în spate de liant într -o secţiune intitulată "Note".

Alte lucruri utile pentru a păstra în liant dvs. include o listă extinsă ofobjections se poate referi la timpul procesului şi o copie a regulilor de probă, procedura, şi etica va fi următoare, la proces.

Vezi Anexa pentru o listă de obiecţii pentru liantului proces.

B. Citiţi şi Schiţă Hotărârea

Folosind metoda de mai jos vă sugerăm va lua timp. Vă garantăm, cu toate acestea, faptul că eforturiletale vor fi recompensate în final.

1. Apucaţi statutele aplicabile şi jurisprudenţa

Pentru a fi capabil să citească şi să se descrie cazul dumneavoastră inteligent, trebuie să înceapă cu o puternică ofthe ofaction înţelegerea cauzelor sau a crimelor de care sunt imputate inculpatului. Astfel, începe prin citirea şi recitirea plângere civilă sau penală rechizitoriul incluse în dosar ta. În continuare, citiţi legea carese aplică în cazul dumneavoastră.

În plus faţă de înţelegerea statutului, asiguraţi-vă că pentru a citi jurisprudenţa aplicabilă (dacă esteinclus) pentru a vedea cum instanţele de judecată au interpretat statutul aplicabile. Apoi, faceţi o listă aelementelor care fiecare parte va încerca să dovedească, în scopul de a prevala la proces. Cunoscand aceste

elemente vor ajuta să determina care faptelor din dosarul cauzei sunt favorabile în cazul dumneavoastră şi carefaptele sunt favorabile pentru cazul adversarului. Păstraţi rezumatul dvs. de legea aplicabilă de lângă tine şi se

referă la ea ori de câte ori veţi continua.

2. Determinaţi care martorii sunt de ajutor pentru fiecare parte

Acum, că ştiţi elementele juridice ale cazului, puteţi începe să citească declaraţiile martorilor pentru adetermina martorii care vă va ajuta cel mai bine dovedi elementele legale în cazul dumneavoastră. Multe cazurisimulate de judecată a finaliza acest pas pentru tine prin listarea martori pentru fiecare parte. În aceste cazuri, văsunt limitate la doar acei martori de asteptare listate pe partea ta. Martori Ifthe pentru fiecare parte, nu sunt

delimitate, cu toate acestea, trebuie să acorde o atenţie la care va apela martori să depună mărturie în cursulcazul tău şef.

Pentru a începe, întrebaţi-vă aceste întrebări cu privire la fiecare martor: Cum această mărturie să măajute (sau sfatul meu se opune) dovada legală cazul elementelor ofthe? Ce fel de fapte are ea stabileşte că eu(sau adversarul meu) se poate construi pe baza cu alţi martori? Are ea adauga la (sau distrage atenţia de la)credibilitatea oricare dintre ceilalţi martori? Există neconcordanţe în mărturia ei, care trebuie să fie explicate(sau poate fi exploatat)? Ce fel de fapte consolideze (sau de a diminua) caracterul ei? Răspunsurile la acesteîntrebări ar trebui să vă îndruma către martori, care vor permite cel mai bine pentru a reuşi la proces.

Unele concursuri false de judecată sunt concepute în aşa fel încât participanţii să rămână sigur de caremartorii vor fi numit până aproape în ultimul minut. În timp ce echipele pot clasifi ca martorilor le-ar dori cel

mai mult pentru a apela, ei nu pot fi siguri combinaţie ofthe exactă a martorilor care le vor avea la proces. Acestfactor complică în fiecare etapă a procesului preparat-l va face determinarea conţinutului final al tot ceea ce

spui şi faci la grea încercare, într -adevăr. Nu există cuvinte magice de consiliere vă putem oferi pentrurezolvarea acestei probleme; cel mai bun putem face este să vă încurajez să fie flexibil, să pregătească viguros,

practică cât mai multe combinaţii posibile, martor si de a invata de fapt din cazul tău interior şi pentru ademonstra-vă de calificare superioară la proces.



45

3. Pentru fiecare martor, să identifice faptele favorabile şi nefavorabile

Odată ce aţi identificat martori pe care intenţionaţi să apelaţi (sau cel mai probabil martori va apela, încazul în care o determinare definitivă nu se poate face), se separă declaraţiile lor de cele ale martorilor rămase.Apoi, începând cu declaraţii ale martorilor vă sunt susceptibile de a apela, distincţia între faptele favorabile şinefavorabile incluse în declaraţia de fiecare martor. Este posibil să doriţi să utilizaţi culori highlightersofdifferent să indice faptele favorabile şi nefavorabile de fapte. Fiţi conştienţi de faptul că unele fapte pot fi

favorabile pentru ambele părţi laterale sau nu. Studenţi avansaţi vor citi, de asemenea, între liniile şi identificarea favorabil şi fapte nefavorabile, care

sunt omise din declaraţiile martorilor. Uneori, ceea ce a rămas nespus este chiar mai puternic decât c eea ce se

spune. Pentru a identifica aceste fapte, întrebaţi-vă dacă există ceva ce ar dori să ştiu după ce a citit prindeclaraţia unui martor a lui. Sunt detalii importante lipsesc? Este o explicaţie misterios lipsesc pentru o acţiunecurios luate de mar tor sau de o altă persoană? Credeţi martorul se referă la ceva mai devreme, în declaraţia, darapoi nu-l explice în profunzime? Poate aceste fapte lipsă se explică prin deducţii rezonabile? După cum veţiafla în capitolul 4 ("Examinarea Direct"), regulile cele mai bate joc de judecată a vă permite să aveţi martoridvs. depună mărturie la concluzii rezonabile din declaraţiile lor. Puteţi de asemenea să sublinieze omisiunile dindeclaraţiile martorilor în timpul examinării cruce, aşa cum vom discuta în capitolul 7 ("Punerea sub acuzare").

Odată ce aţi identificat faptele favorabile şi nefavorabile, în (sau lipsesc din) declaraţia fiecare martor,fac o listă atât pe o bucată de hârtie separată sau într -un document nou computer (Utilizarea unui calculator sau

otherword dispozitiv de prelucrare a finaliza acest pas şi cele care urmează ar putea salva timp preţios). Cel mai bun mod de a face acest lucru este de a scrie numele fiecarui martor pe o pagină şi trage o linie în jos de centru.Utilizaţi o parte a paginii pentru a lista faptele favorabile pentru reclamant / urmărirea penală, cu faptelefavorabile pentru inculpat / de apărare pe partea cealaltă. Asiguraţi -vă că pentru a "index" fiecare fapt deremarcat numărul liniei unde poate fi găsit în declaraţia martorului.Următoarea este o mostră de cum ar puteaarata pagina de un martor într -un caz penal:

(Numele martorului)

Favorabil Procuratura Favorabile pentru Apărare

• Realitate 1 (liniile 3-4)• Faptul 2 (linia 6) • Realitate 3 (liniile 6-7)

• Realitatea A (linia 3)• Realitate B (linia 5) • Realitate C (liniile 11-12)

4. Determina admisibilitatea tuturor faptelor

Următorul pas este de complicat. Tu trebuie să treacă acum prin offacts listă pentru fiecare martor pentru a determina care sunt faptele susce ptibile de a fi admisibilă la proces. După cum sa explicat mai sus,ofeach faptul admisibilitatea este determinată de regulile aplicabile probatorii de fond, dacă o regulă de baruridovezi fapt, acesta nu poate fi folosit la proces. Mărturia Fiecare martor trebuie să fie evaluate pentru problemede probaţiune posibile. Tu nu poate presupune că orice lucru este în mod automat admisibilă; trebuie să fie înmăsură să indice o teorie pozitivă de relevanţă (şi să fie capabil să depăşească orice obiecţie este posibil) pentru

fiecare fapt pe care intenţionaţi să ofere în timpul cazul tău şef. La examinarea faptelor în declaraţiile martorilordvs., aţi putea găsi că este util să vă puneţi în mentalitatea adversarului şi de a pune,'' Ce pot încerca să excludăutilizarea regulilor de probă "De asemenea?, Cu fiecare martor advers, ia în considerare dacă o parte a mărturiei

ar putea fi excluzibile Pentru fiecare declaraţie că martorul ar putea face., imaginaţi-vă toate obiecţiilerezonabile probatorii.

Aici este o listă de verificare generală puteţi folosi atunci când se analizează admisibilitatea fiecăruifactor în declaraţia de martor a lui:



46

Lista de verificare 1

Este aceasta dovada admisibila?

Este aceasta o dovadă irelevanta?

Are această informaţie nu reuşesc să facă cel puţin o faptul de aconsecinţă a cazului mai mult sau mai puţin probabil? Dacă esteaşa, este lipsit de relevanţă.

Este aceasta o dovadă mai mult de prejudiciază probatorie?

Are caracterul nedrept prejudiciabil al acestei probe depăşesc

valoarea sa probatorie? Dacă este aşa, este în mod nejustificat prejudicii.

Este acesta un aviz numai un expert ar

putea ajunge?

Este aceasta un aviz, care necesită o pregătire specială, educaţie,sau cunoştinţe? Dacă este aşa, martorul dă un aviz laicnecorespunzătoare.

Este inadmisibil acest auzite?

Este aceasta o afirmaţie care este folosit pentru a dovedi adevărulei? Dacă este aşa, se aplică o excepţie zvonuri? Dacă nu, declaraţiaeste din auzite.

Este aceasta o dovadă personajnepotrivit?

Poate acest act înainte să fie folosit pentru a dovedi motivul,

ocazia, intenţie, pregătirea, planul, cunoştinţe, identitate, sauabsenţa greşeală? Are această informaţie mergeţi la veridicitateamartorului? Este aceasta o crimă care a avut loc în ultimii zeceani? Cu excepţia cazului în care răspunsul la cel puţin una dintreîntrebările de mai sus este "da, H informaţiile dovezi caracternecorespunzătoare.

Pe măsură ce trece prin lista de fapte favorabile şi nefavorabile pentru fiecare martor, indică cele caresunt suscepti bile de a fi interzis de normele de probe şi să facă o notă care explică de ce. De exemplu, dacă aţistabilit că "Fact 2" pe partea urmărirea penală a paginii dvs. a fost auzite inadmisibilă, pagina ar citi acum:

Numele Matorului


• Realitate 1 (liniile 3-4)• Realitatea 2 (linia 6. Auzite)• Realitate 3 (liniile 6-7)

• Realitate 1 (liniile 3-4)• Realitatea 2 (linia 5)• Realitate 3 (liniile 11-12)

Fiţi conştienţi de faptul că normele de probe sunt rareori clare şi că tu şi adversarul tău vor fi de acord de

multe ori ceea ce priveşte aplicabilitatea lor la un anumit fapt. Acesta este motivul pentru avocaţi petrec atât demult timp susţinând peste obiecţiile.Testul trebuie să utilizaţi pentru a determina admisibilitatea faptelor înacest stadiu este dacă puteţi afirma o teorie rezonabilă de admisibilitate. În cazul în care un fapt este, fărăîndoială, admisibilă, puteţi încerca să-l utilizaţi în timpul procesului, dar să fie pregătit să indice motivele ta le

dacă întâlnesc o obiecţie. În continuare, trece prin acelaşi proces cu exponate din dosarul cazului dumneavoastra; stabili ce fapte

fiecare exponat stabileşte, subliniind-le ca ai facut faptele în declaraţiile martorilor, şi apoi să stabileascăadmisibilitatea fiecare fapt.

5. Elaborează un rezumat al tuturor faptelor, care va fi probabil stabilit la process

Sunteţi acum gata să întocmească un rezumat fapte ofthe tine si sfatul tau opoziţia ar putea să sestabilească la proces. Având numai faptele, fără îndoială, sigur sau admisibilă din fiecare schiţă martor şifiecare exponat contur, utilizaţi un document separat pentru a compila o listă completă a faptelor tine si sfatultau opuse ar putea încerca să stabilească. De a utiliza un calculator, acest pas este realizat cu usurinta prin



47

utilizarea de copiere şi lipire) Amintiţi-vă pentru a cita declaraţia martorului sau prezintă în cazul în care fiecarelucru este găsit.. Dacă mai mult de un martor sau exponat stabileşte acelaşi fapt, scrie faptul dată pe foa ia de

sinteză dvs., dar citează fiecare dintre sursele separate. Astfel, foaia de rezumat al cauzei, ar putea arata ca acestexemplu pe pagina următoare:

Sumarul cazului


• Realitate 1 (Dr. Drew, linia 4)• Realitate 2 (A. Corolla, linia 6 Martorul C, linia 9)• Realitate 3 (Dr. Drew, liniile 21-23)

• Realitate A (linii Pârâtă 6-10)• Realitate B (Planşa B, H. Stern, linia 18) • Realitate C CR. Scelfo, liniile 11-12)

Acest pas final conturarea cazul dumneavoastră este atât de importantă este în valoare de dublu control.Uită-te peste rezumatul a faptelor admisibile în dosarul cauzei şi comparaţi-l cu atenţie pentru rezumatul legiiaplicabile aţi creat-o mai devreme. Fiecare fapt, în rezumatul dvs. ar trebui să fie relevante pentru un element pecare tu sau adversarul va încerca să dovedească la proces. În caz contrar, acesta nu este un fapt important şi ar

trebui să-l tai de pe rezumatul (şi să fie pregătiţi pentru a formula obiecţii în cazul în care este oferit de cătreopoziţie). Singurele excepţii de la această regulă sunt fapte care sustine sau afecta credibilitatea unui martor,deoarece credibilitatea unui martor este întotdeauna în cauză în timpul studiilor.

Felicitări! Sunteţi acum gata pentru a începe punerea împreună povestea vă va spune la proces.

C. Analiza Cauza şi să conceapă o poveste

Proces OFA funcţie este de a rezolva disputele de fapt. Aceste dezacorduri implică de obicei existenţasau apariţia unor evenimente sau acţiuni, dar ele pot apela, de asemenea, pe probleme de succesiune,

interpretare, caracterizare, sau cu intentie. Astfel, studiile pot fi deţinute pentru a răspunde la întrebări, cum ar fiacestea: Ce sa întâmplat? Ce sa întâmplat mai întâi? De ce sa întâmplat? Cine a făcut să se întâmple? Saîntâmplat cu un scop? A fost justificată sau corect?

Fiecare parte la un proces are posibilitatea de a spune o poveste, chiar dacă prin dispozitivele destul de pompos ofopening şi închiderea declaraţii, examen direct şi cruce, şi introducerea de dovezi.Partea care

reuşeşte să spun povestea cea mai convingătoare ar trebui să câştige. O poveste convingătoare studiu are toate, sau majoritatea, caracteristici din astea: (1) se spune despre

oamenii care au motive pentru modul în care acţionează; (2), reprezintă sau explică toate faptele cunoscute saude necontestat; (3), este spus de către martori credibili; (4) este susţinută de detaliu; (5) îl acordă cu bun simţ şi

nu conţine elemente de implauzibile; şi (6) este organizat într -un mod care face ca fiecare lucru din ce în ce mai probabil succede. În funcţie de procesul povestea spusă de reclamant / urmăririi penale, apărătorul trebuie săspun de multe ori ", counterstories", care nega aspectele de mai sus ale cazului celeilalte părţi.

Conceperea povestea va folosi la proces este un proces creativ, deoarece faptele din dosar va fi aproape

întotdeauna obiectul unor interpretări mai multe. Pentru a ne imagina povestea proces mai convingător, neimaginăm o serie de scenarii alternative şi de a evalua fiecare pentru claritate, simplitate, şi credibilitate,

precum şi pentru consecinţele sale juridice. Daca tu au urmat paşii de mai sus, aveţi deja ingredientele pentru povestea ta expuse. Rezumatul caz

este o listă fapte ofthe cele mai importante, care pot fi admise la proces. Din aceste fapte, puteţi pune acumîmpreună povestea fiecare parte este de natură să-i spun la proces.

1. Luaţi în considerare posibilităţile



48

Să presupunem că sunteţi un avocat într -un studiu simulare, reprezentând un plaintiffwho a fost rănitîntr -un accident de automobil. Clientul tau stie doar ca, atunci cand traficul încetinit, pentru a permite oautospeciala de stins incendii pentru a trece, maşina ei a fost lovit din spate de o alta masina. Sunteţi judecataşoferul automobilului care pentru neglijenţă în faptul că nu sa de a avea grijă de operare în timp ce din cauzamaşina lui. Acum trebuie să determine de ce celalalt sofer nu a reuşit să încetinească şi să oprească cu restultraficului.

Deşi nu este din punct de vedere esenţial să se stabilească un motiv pentru care pârâtul nu a opri, ia în

considerare ceea ce absenţa unui motiv implică.Reclamantul susţine că traficul încetinit pentru o autospecialade stins incendii, dar, de asemenea, inculpatul-parte din trafic nu a lent. Ar putea fi faptul că nu a existat niciautospeciala de stins incendii? Poate că a existat o autospeciala de stins incendii, dar nu a fost de sondare sirenasau alertarea pentru a opri traficul. Este posibil ca clientul dvs. nu a incetini, ci mai degrabă trântit pe frâne ei?După cum puteţi vedea, absenţa însăşi un motiv pentru acţiunile şoferului celuilalt poate face mărturia clientuluidvs. mai puţin credibil.

Avocatul calificat va căuta, prin urmare, pentru un motiv sau un motiv de a pârâtului acţiuni. A fost beat

pârâtului? Într -o grabă? Distras? Puteţi începe să aleagă între aceste motive posibile prin luarea în considerare,în fiecare contextul povestea ta. Imaginaţi-vă cum povestea se va spune dacă susţin că inculpatul era beat. Areun astfel de cont de poveste pentru toate faptele cunoscute ofthe admisibile? Când poliţia a ajuns la scena, a fostarestat inculpatul? Credeţi orice martori credibili, dezinteresate vedea băut pârâtului sau lichior mirosul perespiraţia lui? Dacă nu, starea de ebrietate nu oferă un motiv convingător pentru acţiunile pârâtului.

Să presupunem că fişierul caz arată că, la 8:20, în dimineaţa inculpatul a fost de conducere sud peCraycroft rutier pe drumul său de a lucra in centrul orasului. Rush Hour a fost în toi, iar el a avut o întâlnireimportantă, care urma să înceapă la ora 8:30 am ascuţite. Veţi învăţa, de asemenea, că, după ce a parcat maşinaîn apropierea lui de lucru, inculpatul ar trebui să meargă două blocuri mai mult pentru a ajunge la biroul său.Din momentul în care sa produs accidentul, s-ar lua probabil pârâtul încă douăzeci la treizeci şi cinci de minute

pentru a conduce la parcarea lui, parc, iar apoi merge la biroul lui. În plus, fişierul caz relevă faptul că imediatdupă coliziune inculpatul a folosit un telefon celular pentru a apela biroul său.

Cum pot aceste fapte de bază să fie asamblate intr -o poveste convingătoare proces? O poveste puternicăstudiu ar picta inculpatul ca fiind într -o astfel de grabă ca el nu a observat autospeciala de stins incendii pânăcând a fost prea târziu. Aceasta poveste reprezintă faptele cunoscute, din moment ce explică de ce s -ar putea

incetini trafic în timp ce pârâta nu a făcut-o. Această poveste este, de asemenea, plauzibilă şi credibilă, este înarmonie completă cu observaţiile tuturor de zi cu zi. În plus, aveţi deja detalii despre mâna care acceptă această

poveste.

2. Asiguraţi-vă că povestea ta este etic

Întotdeauna amintiţi-vă că avocaţii sunt obligaţi să. Adevărul, nu eşti liber să aleagă poveşti pur şi

simplu pe baza valor ii lor persuasiv În acest parametru, exact cât de mult spaţiu este acolo pentru alegereateoriei creativ?

a. Presupunând că "ştii" adevărul Să presupunem, în acest exemplu numai, că plaintiffis anumite autospeciala de stins incendii a fost

lumini intermitente sale, dar nu de sondare sirena sau clopot. Având în vedere acest lucru, absolut nu poateîncerca să-i mărturisesc că avea sirena şi clopotul au fost de sondare, ca mărturie ar fi fals şi utilizarea de cătredvs., ar fi lipsit de etica.

Pe de altă parte, nu există nicio obligaţie ca clopotul ofthe absenţa autospeciala de stins incendii si sirenava face mărturia ofyour clientului centrală lui. Secventiere şi accentul pot fi folosite pentru a minimiza impactulnegativ al acestor informaţii. De exemplu, examinarea directa ar putea fi dezvoltată, după cum urmează:"autospeciala de stins incendii a fost cel mai mare vehicul pe drum a fost standard de maşini de pompieri roşuToate luminile sale au fost intermitent viu-faruri, stopuri, şi lumini roşii dom... ar putea fi văzută cu uşurinţă dintoate direcţiile toate traficului, cu excepţia inculpatului, a încetinit pentru autospeciala de stins incendii. nu a



49

fost necesar pentru a auzi o sirenă, în scopul de a observa autospeciala de stins incendii. ". Aici, avoc atul a

susţinut îndeaproape pentru a adevărului în timp ce, de asemenea, de instituire importanţă a informaţiilor potenţial dăunătoare.

b. Presupunând că nu ştii adevărul O situaţie diferită apare atunci când avocatul nu este în măsură să identifice adevărul atât de strâns, ca în

exemplul de mai sus cu privire la motivele pârâtului pentru faptul că nu a observat autospeciala de stins incendii

în timp. Amintiţi-vă că am considerat câteva motive posibile, inclusiv hurriedness şi starea de ebrietate, pentrua explica acţiunile pârâtului. Unele motive au avantaje clare convingătoare în detrimentul altora. Care suntlimitările etice asupra capacităţii de avocat de a alege cel mai bun?

În primul rând, ar trebui să fie clar faptul că, în calitate de avocat reclamanti, nu sunt obligate să accepte povestea pârâtului în acelaşi mod în care trebuie să dea crezare clientul tau. Datoria ta ca un avocat care săreprezinte zel clientul dvs. necesită să rezolvaţi îndoieli în favoarea clientului dvs.. Atunci când clientul dă

mărturie dăunătoare (cum ar fi lipsa de sirena autospeciala de stins incendii de), este chiar mai probabil să fieadevărat, deoarece ea nu are, evident, nici un stimulent pentru a injecta astfel de informaţii în mod fals. Înschimb, declaraţiile inculpatului nu poate fi neapărat văzută ca de încredere şi aveţi dreptul să le neîncredere.

Cheie pentru a stabili valoarea etică a oricărei teorii studiu este dacă aceasta este susţinută de fapte pecare le ştim, credem, sau au o bază bună credinţă să creadă, sunt adevărate. Cu alte cuvinte, povestea trebuie săse bazeze pe fapte care nu sunt false.

Revenind la cazul nostru autospeciala de stins incendii, să presupunem că pârâta a negat că el a fost într -o grabă. El are dreptul de a face acest negare, dar ca avocat reclamanţii, nu ai datoria să-l accepte. Să

presupunem, de asemenea, că nici un martor va depune mărturie că pârâtul a fost într -o grabă. În ciuda acestuifapt, fişierul caz include numeroase fapte despre casa pârâtului, automobile, ocupaţia, locul de muncă şi careacceptă o credinţă pe care el a fost într -o grabă în dimineaţa zilei de accident.Povestea următoare apare, pe bazastrict pe fapte că nu aveţi nici un motiv să se îndoiască.

Pârâtul locuieşte şaisprezece mile de la biroul lui. El ia, de obicei, într -un tren de navetişti pentrua lucra, dar pe accidentului ofthe ziua în care a condus.Accidentul a avut loc pe o arteraimportanta aproximativ unsprezece kilometri de biroul inculpatului.Momentul accidentului era

08:20, iar inculpatul a programat un important, şi potenţial lucrativ, o întâlnire cu un client nou pentru 08:30 în acea zi.Parcare cel mai apropiat de sediul pârâtei este de peste două blocuridistanţă.Primul lucru pe care pârâta a urma accidentului a fost sunaţi biroul său să spun că el ar fi

întârziat pentru întâlnirea lui.

Concluzia ta este ca inculpatul a fost într -o grabă. Conducerea pe o porţiune de drum familiar, el a fost

gândit numirea lui, poate chiar începe să numere bani, iar el nu a reuşit să acorde o atenţie suficientă pentru a traficului. Aveţi dreptul de a solicita faptului-Finder pentru a trage această concluzie, deoarece în mod rezonabilcă baza întregii sale să fie adevărat. Ai3long ca povestea să vă spun faptul căutare -nu este construit pe o

fundaţie falsă, aţi îndeplinit obligaţiile tale etice. Folosind exemplul de mai sus ca un ghid, puse împreună poveşti pentru fiecare parte a cazul

dumneavoastră, asigurându-vă că pentru a diferenţia între atunci când îşi poate asuma ştii adevărul şi atuncicând cannot-pentru a fi sigur povestea ta este etic.

D. Pregătirea teoria ta şi Hotărârea Tema

Sunteţi acum gata pentru a transforma povestea dvs. în teoria cazul dvs. şi tema-foarte caz ofyour inima.

Teoria ta caz şi temă va domni fiecare caz ofyour aspect, de la declaraţia de deschidere tot drumul pana la

argumentul tau de închidere. Atunci când alegeţi ce faptele pentru a accentua pe parcursul procesului, va baza pe teoria ta şi tema pentru directie.

1. Dezvoltarea unei teorii



50

Teoria ta este ofyour povestea adaptarea la problemele juridice în cauză; se explică de ce clientul dvs.trebuie să câştige pe baza datelor combinate şi de drept. O teorie caz de succes este exprimată într -un scurt

paragraf (cel mult) si contine urmatoarele elemente:

Este logic. O teorie câştigătoare are forţă logică internă. Ea se bazează pe o temelie de fapte necontestatesau altfel demonstrabilă, toate acestea conduc într -o singură direcţie. Faptele pe care se bazează teoria ta artrebui să consolideze (şi niciodată nu contrazic) reciproc. Într -adevăr, acestea ar trebui să se susţină reciproc,fiecare fapt sau premisă a face urmatoarea mai probabil să fie adevărat, într -o manieră ordonată şi inevitabilă.

Se vorbeşte caz juridic ofyour elemente. Toate convingere studiu ofyour trebuie să conducă la o "legală"concluzie. Teoria ta nu trebuie să stabilească doar că clientul dvs. este bun sau vrednic (sau că cealaltă parteeste rău şi nevrednic), dar, de asemenea, că legea îi conferă dreptul de a reliefului. Teoria ta, prin urmare,trebuie să fie îndreptate pentru a dovedi fiecare element juridic care este necesar pentru a justifica un verdict înnumele clientului dvs.

Este simplu. O teorie bună face utilizarea maximă a faptelor necontestate. Ea se bazează cât mai puţin posibil pe elemente de probă care poate aprig controversat, neverosimile, inadmisibilă, sau altfel greu dedovedit.

Este uşor de crezut. Chiar şi "adevărate" teorii poate fi dificil de crezut că ei contrazic experienţa de zicu zi, fie pentru că au nevoie de judecăţi aspre. Trebuie să ne străduim să eliminăm toate elementeleneplauzibile de la teoria ta. În mod similar, ar trebui să încercaţi pentru a evita argumente care depind de dovezide înşelăciune, falsificare, motivul bolnav, sau atac personal. O teorie etanş este capabil de a cuprinde toateelementele cazului cealaltă parte şi încă conduce la victoria prin forţă logică pură.

Pentru a dezvolta povestea dvs. în teoria cazul dvs., include răspunsurile la aceste trei întrebări: Ce saîntâmplat? De ce sa întâmplat? De ce asta înseamnă că ar trebui să câştige clientul meu? Răspunsul Ifyour estemai mult decât un singur paragraf, teoria poate fi logică şi adevărată, dar este, probabil, prea complicat.

Un exemplu pentru teoria cazul autospeciala de stins incendii prezentat mai sus este: "inculpatul a fost

într -o grabă pentru a ajunge la muncă pentru că el a fost întârziat pentru o întâlnire importantă, deoarece el afost preocupat, el nu a observat autospeciala de stins incendii până când a fost prea târziu. pentru a opri. Ca

urmare, el a terminat-spate clientul meu, cauzând leziuni grave ei. "

2. Dezvoltarea unei teme

Întrucât o teorie caz dă bazele logice şi juridice pentru un verdict special, o temă cauză oferă o justificare morală pentru ea. O temă este un dispozitiv retoric sau medico-legală, cu nici o greutate juridicăindependentă; se adaugă forţa persuasivă a teoriei cazul dumneavoastră. Temele cele mai convingătoare apel lavalorile comune, virtuţile civice, sau motivaţii comune. Teme ar trebui să fie exprimate succint, de preferinţăîntr -o propoziţie sau o frază scurtă, şi acestea ar trebui să fie repetată la aproape fiecare fază a procesului.

Utilizarea cazul autospeciala de stins incendii, încă o dată, exemple de teme puternice sunt, "prea ocupat

pentru a fi atent" sau "prea târziu pentru a fi în siguranţă." Întoarceţi-vă la povestea ta Revenind la povestea pe care a conceput mai devreme, asiguraţi-vă că

fiecare detaliu pe care îl inclus sprijină teoria şi tema pe care aţi selectat pentru studiu. De asemenea, asiguraţi -

vă că organizaţia dumneavoastră este convingătoare. De exemplu, este important ca fiecare lucru face fiecareelement din ce în ce mai probabil reuşita. Având în vedere cazul autospeciala de stins incendii, intreaba -te care

ar trebui să vină primul aspect: prezenţa focul ofthe camion sau faptul că pârâtul a fost într -o grabă? Deoarece prezenţa autospeciala de stins incendii nu face mult mai probabil ca inculpatul a fost într -o grabă, care, probabil, nu este punctul de plecare cel mai eficient. Pe de altă parte, graba pârâtei face mult mai probabil ca el

nu ar reuşi să observaţi autospeciala de stins incendii. Lista de verificare

Ti-ai pregatit cazul?

Credeţi că o organizaţi liant de încercare? Există două copii ale cazului în liantul proces ta?

Ai citit conturarea acestui caz? Nu aţi înţeles statutele aplicabile şi jurisprudenţa?



51

Ştiţi care martorii sunt de ajutor de fiecare parte?

Credeţi identifica faptele favorabile şi nefavorabile fiecaremartor adaugă la caz?

Nu aveţi rezumate martorilor şi expoziţie de aceste fapte?

Credeţi determina admisibilitatea tuturor faptelor enumerate înrezumatele tale?

Ai un rezumat al cauzei, compilarea tuturor faptelor, fără

îndoială, admisibile din fiecare martor şi de sinteză expozitie? Credeţi că analizează cazul şi să conceapă o

poveste proces?

Credeţi că ia în considerare fiecare poveste este posibil şi alege

un cel mai bun susţinută de fapte susceptibile de a ieşi la proces?

Este povestea ta etic? Este bazat pe adevăr?

Credeţi că pregătiţi teoria ta caz şi tema? Este teoria ta o scurtă explicaţie a ceea ce sa întâmplat, săexplice faptul-finder ce partea dumneavoastr ă ar trebui să

prevaleze?

Are tema adaugă for ţa morală să teoria ta?

Te-ai întors la muncă tema si teoria în povestea ta?

Obţine cele mai multe de la munca ta

Acum, că aţi investit timp şi energie pregătirea temelia cazul tau, ai putea la fel de bine beneficia demunca ta.

Scopul tau la studiu este de a convinge Trier a faptului că teoria ta este corectă şi de a invoca în modconstant morală tema ofyour levier. Pentru a realiza acest lucru, aveţi patru instrumente de bază: adresa (1)Juriul, care constă în deschiderea declaraţiei şi argument final; (2) mărturia pe examinarea directă, şi într -omăsură mai mică, la o examinare cruce; (3) introducerea de exponate, inclusiv dovezi reale şi documentare; şi

(4) absolut tot ceea ce faci în sala de judecată. Abilităţile implicate în fiecare dintre aceste aspecte ale unui proces vor fi discutate pe larg în capitolele

următoare. Ceea ce urmează aici este o schiţă a paşilor generale trebuie să luaţi pentru a obţine cele mai multede la pregătirea cazul tau. Cu fiecare zone din astea, ar trebui să citiţi capitolul aplicabile care urmează pentruofwhat instrucţiuni mai detaliate pentru a include şi cum să organizeze munca ta.

A. Argument inchiderii Planificare şi Declaratie de deschidere

Pregătirea procesului bună începe la sfârşitul anului. Este logic de a planifica o mare argument finală în primul rând, pentru că aspect al studiului este cea mai asemănătoare cu poveste. Argumente de închidere sunt

unice ofthe proces în cazul în care elementul este permisă pentru tine de a sugera concluzii, articula deducţii, şisă prezinte altfel teoria dvs. pentru a Trier de fapt ca un întreg neîntreruptă.

Cu alte cuvinte, în timpul argument final vă sunt cele mai primare voie să spui ce vrei să spui, atâta timpcât ceea ce spun că a fost, fără îndoială, cel puţin susţinute de probele administrate în cursul procesului. Prindeterminarea conţinutului final argumentul ofyour în primul rând, veţi şti ce trebuie să vă aducă în timpul restulde cazul dumneavoastră. Amintiţi-vă, iFit nu iese la proces, nu se poate argumenta în timpul însumarea ta.

Atunci când elaborăm argumentul tau de închidere, întrebaţi yourselfthese două întrebări: Ce vreau săspun, la sfârşitul caz? Ce dovezi trebuie sa adopte sau să producă, în scopul de a fi capabil să -l spui?

Răspunsurile la aceste întrebări vor concentra conţinutul rezumat al cauzei, chiar şi mai mult. Dacă poţi prezenta în mod efectiv, subliniez, şi se repetă aceste fapte în întreaga procesul dvs. folosind teoria ta şi tema demulte ori, veţi reuşi în a spune o poveste convingătoare.



52

În mod similar, pentru a sublinia declaraţia dumneavoastră de deschidere ar trebui să unească fapteleabsolut admisibile pe care le enumerate în schiţa argument de închidere şi ţese-le intr-o poveste descriptive

despre ceea ce sa întâmplat în acest caz.Cheia o declaraţie de deschidere bună este de a spune o poveste care defapt Trier va pasa; hapsân atenţia lor cu cele mai importante fapte în timp ce folosind teoria dvs. şi temă pentrua explica de ce clientul dumneavoastră ar trebui să prevaleze.

B. Planificarea Examene directe

Examinări directe ar trebui să includă doar faptele admise fiecare martor, oferă. Dacă aţi urmat metodanoastră, aveţi deja aceste informaţii trasat. Faptele favorabile ar trebui să se obţină într -o ordine care spune

povestea în mod eficient martorului. Amintiţi-vă că, odată ce aţi adunat toate informaţiile ofthe pozitive pentrufiecare martori ofyour, trebuie să ia în considerare, de asemenea, toate problemele posibile şi punctele slabe.Există probabil să fie inconsecvenţe sau lacune în mărturia martorului? Are martor au deteriorarea informaţiicare este probabil să fie cercetat în examinarea cruce? Lista dvs. de fapte nefavorabile pentru fiecare martor ar

trebui să ofere răspunsuri la aceste întrebări. Încercaţi să structureze examinarea dumneavoastră directă, pentrua evita sau a minimiza aceste probleme.

Poate că vă puteţi rezolva incoerenţe în mărturia martorului prin reevaluarea teoria ta. Poate că unmartor diferit pot completa în mărturia martorului ofthe lacunele lui. Poate că vă puteţi dezamorsa situaţia defapt potenţial dăunătoare de îngropându-le în mijlocul examinarea dumneavoastră directă.

După ce au conturat toate examinările directe ofyour, aranja martorii dumneavoastră în ordinea în carevor fi cele mai utile pentru cazul dumneavoastră. Deşi nu există reguli greu si rapid pentru determinarea martorordine, următoarele trei principii ar trebui să vă ajuta să decideţi:

Retenţie. Vrei dovezi nu numai de a fi audiat, dar, de asemenea, să fie păstrate. În urma ofprimacy principiile şi Ultima vizită discutat în Capitolul 3 ("Tehnici de comunicare"), suna martorul cel mai important în primul tău martor următoare cel mai important trecut. Scopul tau ar trebui sa fie pentru a începe şi se încheie

puternică, atâta timp cât acest lucru duce la o progresie logică a mărturiei. Progresie."Prima şi ultima" principiu trebuie să dea ocazional modalitate de a nevoii de progresie logică.

Unii martori oferă fundamentul pentru mărturia altora. Astfel, poate fi necesar pentru a apela un "predicat",martor la începutul studiului, ca importanţă dezvoltării ofboth logică şi admisibilitatea juridică. Pentru a măsura

posibilului, aţi putea dori, de asemenea, de a asigura martori, astfel încât conturile de evenimente-cheie sunt

prezentate în ordine cronologică. Impact. Puteţi comanda, de asemenea, martori pentru a maximiza impactul lor dramatic. De exemplu, aţi

putea dori să înceapă un caz deces ilicite apelând unul dintre părinţii îndureraţi ai copilului decedat. Invers, unmartor necesar, care este, de asemenea, oarecum neplăcut sau pasibil de pedeapsă ar trebui să fie, probabil,

îngropat în cazul ofyour mijloc şef. O excepţie de la principiul comun în studiile de impact reale este practicade a numi un inculpat penal în calitate de martor pentru ultima apărare.

C Planificarea Crucea Examene

Acesta este în mod inerent mai dificil de a planifica o examinare cruce decât este să se pregătească pentru directe. Deşi este imposibil să vă protejeze împotriva oricărei surpriza care poate apărea la proces,următorii paşi vor ajuta păstraţi-le la un nivel minim.

În primul rând, utilizaţi aceste fapte le-aţi identificat deja ca fiind favorabil de partea ta pentru fiecare

martor va examina cruce. Din cele, cataloga faptele cu care martorul va fi cel mai probabil să fie de acord. Veţidori pentru a obţine aceste informaţii încă de la începutul examinării ta cruce, în timp ce martorul este cel maicoo perant. În continuare, lista informaţiilor care lipsesc acele fapte-care dor de altă parte, şi care va fi probabil



53

lăsată în afara examinării adversarului direct. În cele din urmă, lista ta de "fapte de atac", cele care pun îndiscuţie credibilitatea martorului sau direct-l contrazic.

Obiecţiilor de planificare şi răspunsuri Puteţi utiliza, de asemenea, preparatul dumneavoastră pentru a identifica obiecţiile care pot fi invocate la

proces. Daca tu urmat metoda noastră, tot ce trebuie să faceţi acum este să decidă obiecţiile va ridica şi modulîn care vor răspunde la fiecare obiecţie posibilă ridicată de sfatul tau opuse.

Du-te printr-un proces de eliminare a ales sa lupte cu înţelepciune. Tu nu va dori să facă orice obiecţie

posibilă, dar veţi dori să fi pregătit.Decizia de a se opune trebuie să se facă referire la cazul dumneavoastrăofthe teorie.Contribuţia principală pe care o obiecţie poate face cu teoria ta de caz este de a preveni admiterea

probelor cu adevărat dăunătoare. Prin urmare Maxim, "Nu opoziţie la ceva care nu tea rănit." Cu excepţiacazului în ofthe avansurile probele de excludere teoretic, nu este, probabil, nu este nevoie pentru a ridica oobiecţie. Acesta ar trebui să meargă fără să spună că nu trebuie să vă obiecţii la informaţiile pe care intenţionaţi

pentru a obţine de la acelaşi sau un alt martor. Pentru fiecare obiecţie a vă decide să facă, planifica şi practica argumentul dumneavoastră şi să se

pregătească pentru fiecare contraargument probabil. Lubet, Steven, Jill Trumbull-Harris, studiile Mock: Pregătirea, prezentarea, precum şi Hotărârea

Victorie dvs. (NITA 2001). © 2001 de către Institutul Naţional de Advocacy Trial Folosit cu permisiune Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă sau transmisă în orice formă sau prin orice mijloace, electronice sau

mecanice, inclusiv fotocopierea şi înregistrarea, sau prin orice stocare de informaţii sau sistem de regăsire, fărăacordul expres permisiunea scrisă a Institutului Naţional de Advocacy Trial.



54

- CAPITOLUL TREI – Tehnici de comunicare

I. IMPORTANTA de comunicare eficientă

Fiecare mişcare şi sunet vă face într -o sală de judecată poate comunica un mesaj diferit la faptul-Finder.

Poate că juraţilor va determina că sunteţi pregătit, profesionist, şi inteligent. Poate că ei vor asculta cu atenţie

fiecare cuvânt dumneavoastră şi gândiţi-vă argumentele tale. Dar ce se întâmplă dacă ei nu fac? Ce se întâmplădacă judecătorul sau juriul percepe ca tu să fii obosit, anxios, plictisit, nervos, convins, neinteresantă şi, în celedin urmă, nu, persuasiv? Vă puteţi asigura că mesajul dvs. este audiat de către comunicarea eficientă la proces.

Pentru a începe, în fiecare mesaj pe care îl trimiteţi în timpul procesului ar trebui să fie îmbibată cuîncredere şi integritate, atributele cheie ale unui bun litigii.

A. Încrederea

Gândeşte-te la tine ca la un panou de mers pe jos, cu un mesaj diferit care apare în fiecare dată când vămutaţi şi să vorbească. Ce mesaj apare când vorbeşti încet într -o sală de judecată? "Îmi pare rău, eu suntnervos." Ce zici, atunci când murmura? "Îmi pare rău, eu nu sunt foarte sigur despre ceea ce vreau să spun "Cezici, atunci când nepriceput în scaunul dumneavoastră sau pe jos provizoriu. dintr -o parte sala de judecată ofthela alte? "Îmi pare rău, probabil că nu e aici." obţine punctul? Atunci când acţionează şi vorbesc fără încredere,aveţi scuze pentru toată lumea în jurul valorii de tine. Nu-mi cer scuze în sala de judecată, nu există nici unmotiv pentru asta, nimeni nu se bucură de urmărindu-l, si doar interfereaza cu capacitatea de a convinge faptul-

Finder.

Puteţi demonstra încredere în timpul procesului de cunoaşterea şi funcţionează în cadrul normele de probă, procedura, şi etica, prin înţelegerea modului în care judecătorul doreşte proces de a proceda, şi prin

demonstrarea dvs. de măiestrie ofthe cazul faptelor ofthe. Aconfident Avocatul intră în sala de judecată ştiindce vrea să realizeze, de ce vrea să realiza aceasta, şi cum el intenţionează să-l facă, el a pregătit examenele, estegata pentru a apela şi trece examineze martori, şi poate argumenta obiecţiunile de elemente de probă, în oricemoment. Un avocat increzator asemenea, este bine organizată şi bine pregătită, el ştie unde sa exponate pot figăsite, modul în care acestea vor fi numerotate, şi care va fi martori le introducă. Şi, în sfârşit, un avocatincrezator urmează regulile de proces; el înţelege ce documente pot fi folosite pentru a contesta care martorii, ela ales sale obiecţii înainte de timp, şi ştie cum să explice obiecţiile sale în instanţa de judecată.

După cum puteţi vedea, competenţa duce la încredere, iar încrederea este aparentă a faptului-Finder.

Lipsa de pregătire, incompetenţa, şi dezorganizare duce la nesiguranţă, care este, de asemenea, evidentă şi poate

fi condamnabil la proces.

B. Integritate

Cuvântul "integritate" vine din latină integritas, ceea ce înseamnă integritatea sau soliditatea, complet însine. Astfel, conceptul nostru de integritate a ajuns să însemne principiu fără pată, neîntrerupt, şi nedivizatămorale. Cu alte cuvinte, aceasta este o calitate de avocat întreg şi cinstit.

Steven Lubet, studiile Mock: Pregătirea, prezentarea şi câştigătoare

Cauza ta, NITA 2001, ISBN 1-55681-713-4 Lubet, Steven, Jill Trumbull-Harris, studiile Mock:

Pregătirea, prezentarea, precum şi Hotărârea Victorie dvs. (NITA 2001). © 2001 de către Institutul Naţional deAdvocacy Trial Folosit cu permisiune Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă sau transmisă în oriceformă sau prin orice mijloace, electronice sau mecanice, inclusiv fotocopierea şi înregistrarea, sau prin orice



55

stocare de informaţii sau sistem de regăsire, fără acordul expres permisiunea scrisă a Institutului Naţional deAdvocacy Trial.

Cel mai important lucru care le puteţi face pentru a demonstra integritatea în sala de judecată este de aurma regulile instanţei etice şi procedurale. Avocaţi buni avocaţi, cu integritate, nu rupe aceste reguli sau chiarîncerca să danseze în jurul lor. De asemenea, un avocat cinstit nu supraestima cazul ei, nu promite o dovadă că

ea nu poate livra, si nu face argumente că ea nu se poate susţine.

Demonstrarea integritate, de asemenea, presupune că vă tratăm pe toţi în sala de judecată cu respect.Aceasta include adversarului, martorii, şi mai ales judecător. Nu trebuie să plac, cuv intele lor, sau actiunile lor,

dar ar trebui să le respecte prin faptul că nu le intrerupe, fără un motiv întemeiat şi oferindu - le întreaga atenţieatunci când este solicitat. Nu utilizaţi agresiune tactici de intimidare a adversarului sau martori ei. Nu încercaţisă distragă atenţia faptul căutare-în timpul cazul adversarului. Şi nu încercaţi să perturbe prezentare sfatulopune lui legitim sau de a folosi expresii faciale, gesturi sau grimase, pentru a "argumenta" cazul tău în timp cealte argumente sau examinări se desfăşoară. De fiecare dată când nu reuşesc să arate respect faţă de alţii la

proces, credibilitatea ta slabeste, si cu ea capacitatea dumneavoastra de convingere.

Puteţi, de asemenea, să demonstreze integritate de a învăţa să piardă elegant. Fără asemănându-un

proces într -un război, amintiţi-vă că puteţi pierde câteva bătălii şi încă prevalează. Deci, atunci când un martornu depună mărturie exact aşa cum a prezis, sau o expozitie care nu este permis în probe, nu-l scoate pe alţii saude afişar e dvs. frustrare-da drumul şi pentru a muta mai departe. Fiind un ratat bun are avantajul de a nusubliniind pierderea ta pentru Trier de fapt.

Un ultim cuvânt despre integritate: nu poate fi "falsificate". Acesta nu este un chip sau costum pe care le pune pe şi decolare. Dacă sunteţi cu adevărat angajamentul de a încerca un caz cu integritate, acesta va arăta,dacă nu sunt, de fapt Trier va vedea la fel de bine.

II. Nonverbal si verbală COMUNICARE

Există două tipuri de comunicare: "nonverbale" şi "ver bale." nonverbal

Comunicarea se referă la variaţia voce, mişcarea corpului, expresia facială, utilizaţi ofspace, aspectulfizic, utilizarea de timp, şi de contextul fizic, printre alţi factori. Comunicarea verbală se referă la toatelimbajului vocal si scr is. Mai jos veti gasi tehnici verbale şi nonverbale, care, dacă este urmat, te va face unavocat mult mai convingătoare.

A. Tehnici de comunicare nonverbal

Aţi auzit, fără îndoială, expresia, "faptele vorbesc mai tare decât cuvintele." Acest sentiment este valabil

în studiile, precum şi, mesajele non-verbale sunt adesea mult mai credibile decât mesajele verbale. Astfel, artrebui să fie în mod constant conştienţi de mesajele nonverbale pe care le trimiteţi în timpul unui proces mostră.

1. Rămâi în rol, în orice moment În timpul procesului, să presupunem că de fapt este Trier uitam fiecare mişcare a voastră şi expresia

facială. Pentru a face o prima impresie pozitiva, să acorde o atenţie deosebită la aspectul tau fizic, inclusiv

îngrijire şi rochia. Postura dumneavoastră şi vocea poate determina, de asemenea, modul în care sunt percepute.Ca litigii, sunteţi un avocat profesionist, care a fost de acord să reprezinte clientul dvs. pentru a capacităţii decel mai bun ofyour; slouching şi mormăind nu va face. De fiecare dată când stai, stai pe deplin în picioare. De



56

fiecare dată când vorbesc, vorbesc destul de tare, astfel încât fiecare persoană, în sala de judecată poate auzi. Pescurt, demonstrează scopul şi intenţiile de fiecare acţiune şi sunetul pe care îl face în timpul procesului, astfelîncât echilibrul dvs. se potriveşte rolul tau profesional.

Acest lucru conduce la un corolar important: să fie atent, că postura dumneavoastră şi vocea nudepaseasca limitele rolului profesional ofyour. Da, ar trebui să apară confortabil si increzator in timpul

procesului, dar nu permit confortul dvs. sau de încredere pentru a traduce în comportamentul informal sauarogant. Nu este niciodată necesar să se aplece din nou la masă sfatul cu mâinile la ceafă şi, mai ales, nu cu

picioarele ridicate. De asemenea, nu se sprijini pe masa sfatul, bărbia în mână, sau pune-ti capul pemasă.Acelaşi lucru este valabil pentru alte structuri solide în sala de judecată; nu le folosesc ca o carja, scaun,sprijinindu-sau post. În orice moment, amintiţi-vă că vă aflaţi în sala de judecată într -o capacitate profesionalăşi că faptul-Finder este uitam.

2. Fiţi atenţi să nu martori Upstage

Toţi actorii cunosc regulile cu privire la upstaging unul pe altul în timp ce acestea sunt performante. Ei

bine, aceleaşi reguli se aplică în sala de judecată. Ca avocat al clientului dvs., nu doriţi să distragă atenţia încalitate de martori dvs. depună mărturie, opusul este valabil şi pentru martorii opuse ale caror marturie speraţisă se diminueze.Diagrama de mai jos ilustrează în cazul în care ar trebui să stea în timpul diferitelor etape aleunui proces:

X "şi" Y "în diagrama indica poziţiile în care ar trebui să fie valabile la efectuarea examinărilor directeşi cruce, respectiv. Stai la partea din spate a casetei de juriu în timpul examinărilor directe pentru a încurajamartorii dvs. pentru a face contact vizual cu juraţi şi pentru a vorbi cu voce tare suficient, astfel încât fiecare

jurat poate auzi mărturia lor. Stai în mijlocul sala de judecată în timpul examinărilor încrucişate la martori de control mai bune opuse

şi să atragă atenţia asupra ta, upstaging martorul negativ. În timpul de deschidere şi închidere declaratii argumente, în cazul în care începe "Y" este marcat şi se

poate deplasa sala de judecată pentru a semnala tranziţii şi pentru a sublinia punctele importante. După cum vă

mutaţi, să fie atent să nu se întoarcă direct la juriului pentru mai mult de o secundă sau două. Avocaţi cuexperienţă de judecată sunt atât de conştienţi de acest faux pas pe care le cer scuze pentru juriului atunci când seîntâmplă.

3. Asiguraţi contactul vizual cu martorii şi faptul-finder

Un alt concept actori înţelegem este importanţa ofeye de contact. Din propria experienţă, fără îndoială,aţi învăţat că cel mai bun mod de a convinge pe cineva că eşti sincer şi cinstit este de a le privi în ochi atuncicând se vorbeşte. Un studiu nu este diferită. Un avocat care se uită la membrii juriului în timp ce le abordareaeste mult mai probabil să fie crezut decât unul care nu.

O utilizare deosebit de puternic de contact cu ochii in timpul interogatoriului martorului este să se uite lafaptul Finder-şi pauză pentru un moment atunci când unul dintre martorii dvs. dă mărturie importantă în timpulunui examen direct, deoarece ifto spune, "Ai auzit?" Sau, trage-le-o ochire şti când faceţi un punct deosebit decondamnabil pe examinarea cruce, ca şi cum ar spune: "Poţi să crezi pe tipul ăsta?" Desigur, ca orice tehnica destudiu, suprasolicitarea va tinde să intoarce impotriva ta.

Contactul vizual este mult mai mult decât un instrument util de convingere, este, de asemenea, omodalitate foarte bună de a vă asigura că membrii juriului sunt ascultaţi, şi înţelegere, cazul tău. Cu altecuvinte, nu te uita doar la membrii juriului, ocazional, face obiceiul de a le viziona pe parcursul procesului. Aşacum membrii juriului va fi evaluarea acţiunile şi reacţiile în întreaga proces, ar trebui să studieze lor pentru astabili dacă acestea sunt în urma mărturiei şi înţelegerea.

4. Utilizaţi miscarea corpului pentru a explica şi sublinia punctele

Ca ochii tăi, corpul tau poate fi un instrument valoros de convingere de-a lungul unui proces. Puteţifolosi degetele pentru a semnala puncte numerotate în argumentul dvs. prin ridicarea lor la un moment dat pe



57

măsură ce susţin. Puteţi organiza, de asemenea, în fiecare din mâinile cu palma orientată în sus atunci când secompară două argumente şi solicitând faptul căutare-o să cântărească mai greu decât altul. Aveţi posibilitatea sămutaţi dintr -un loc în sala de judecată într -un alt argument în timpul dvs. pentru a semnala o tranziţie înargument sau să diferenţieze între elemente dintr -o listă.

De exemplu, revenind la cazul nostru autospeciala de stins incendii, să presupunem că avocatulreclamanţilor vrea să argumenteze, în încheiere că neglijenţa pârâtului este demonstrată de trei fapte stabilite la

proces: (1) el a fost într -o grabă în acea dimineaţă, (2) mintea lui sa axat complet pe întâlnire de afaceri la care a

fost poziţia, şi (3) nu a observat autospeciala de stins incendii şi trage pe dreapta, spre deosebire de alte masini pe drum. În timp ce sfat ar putea face toate aceste puncte în timp ce în picioare, în aceeaşi poziţie, argumentullui va fi mai puternică şi mai memorabilă dacă foloseşte mişcarea în sala de judecată pentru a semnalatranziţiile sale de la un punct la altul. Pornind de unde "I" este în diagrama de pe pagina următoare, sfatul ar

putea argumenta toate faptele scoase la proces care dovedesc inculpatul a fost grăbit în acea dimineaţă. Când eleste gata pentru a trece la următorul său punct, sfat ar putea muta la locul marcat cu un "2" şi oferă o tranziţie,cum ar fi, "a doua modalitate ştim inculpatul a fost neglijent deoarece a fost mintea lui a fost complet concentratasupra intalnire de afaceri lui ca el a condus pentru a lucra în acea dimineaţă." Şi aşa mai departe.

O tehnica puternica examinare încrucişată este de a merge mai aproape şi mai aproape de un martor întimpul fiecărei serii de întrebări. Deci, revenind la diagrama de mai sus, începe o linie de interogatoriu în cazulîn care "3" este afişat şi trece la "2" şi apoi la "1" ca tine termina fiecare serie de întrebări, de cotitură şi mergeînapoi la "3 "pentru fiecare subiect nou.

De asemenea, vă poate semnala o nouă linie de interogatoriu în timpul examinării directe prinîntreruperea pentru o clipă şi apoi se deplasează intenţionat câţiva paşi în orice direcţie; tăcerea şi mişcarea vaconsolida reciproc, ceea ce face clar că un subiect sa încheiat şi un alt este de aproximativ pentru a începe. Înacelaşi mod, se poate accentua un punct important de pas cu pas mai aproape de Trier de fapt în timpuldeschiderii şi închiderea situaţiilor argumente.

Reţineţi că punctele importante nu ar trebui să se facă în timp ce mersul pe jos, deoarece publicul dvs. s-

ar putea să acorde o atenţie mai mult la propunerea ta decât la cuvintele tale. În schimb, utilizaţi o propoziţie de

tranziţie în timp ce se îndreaptă spre faptul-Finder, apoi se va opri, oprim un moment, şi să livreze punctulesenţial în timp ce în picioare nemişcat.Contrastul va accentua şi mai mult problema.

Două avertizeaza despre circulaţie trebuie să se acorde. În primul rând, aveţi grijă să nu invadeze unmartor al sau spaţiu membrii juriului personale. Ca o regulă, ar trebui să evite apropie mult de trei sau patru

picioare a oricărei alte persoane în sala de judecată. În al doilea rând, asiguraţi-vă că mişcările dvs. din sala de judecată sunt în mod deliberat, deoarece acesta este cel mai bun mod de a concentra atenţia asupra faptului

Finder-lui. Stimularea este un exemplu de mişcare ineficiente in timpul procesului, deoarece nu serveşte decât pentru a distrage atenţia de la faptul-Finder prezentare verbală.

5. Minimizarea dependenţa de note Cand vine vorba de ofnotes de utilizare la proces, elevii care participă la studii simulate poate invata

foarte mult din studierea şi înţelegerea acţiunilor de avocaţi de judecată reale. Avocaţii Trial aproape întotdeauna se referă la notele lor în timpul interogării martorilor şi abordarea

căutare de fapt. Ei fac acest lucru, deoarece acestea au obligaţia de a clientului lor pentru a încerca caz la celemai bune de capacitatea lor.

În cazul în care un avocat uită pentru a obtine un fapt crucial în mărturia sau de a face un argumentconvingător în încheiere, consecinţele reale şi serioase pot rezulta. Cel mai evident, un inculpat nevinovat ar

putea fi condamnate pe nedrept sau un inculpat vinovat ar putea fi eliberat pe nedrept.

Avocaţi buni, prin urmare, să ia măsuri concrete pentru a se asigura că acestea nu uita nimic important la proces. Pe de altă parte, avocaţi cu experienţă de judecată recunoaşte că ofnotes excesiva poate afecta, uneori,de la capacitatea lor de a convinge factfinder.

Bazarea pe note reduce capacitatea unui avocat de a face contact vizual cu martorii şi cu telemetri defapt. Aşa cum am discutat în secţiunea anterioară, contactul vizual este esenţială pentru convingere. În cazul în



58

care un avocat citeşte fiecare întrebare întreabă ea, un martor cu privire directă, examenul va părea mai mult caun exerciţiu şi mai puţin ca o conversaţie. De asemenea, dependenţa de note inhibă un avocat de la utilizareaeficientă a mişcării în sala de judecată de a explica şi sublinia puncte importante.

Pe scurt, în cazul în care orice parte a prezentării unui avocat la proces sunt citite direct din notele ei, eava apărea bombastice, mai puţin încrezător şi, în cele din urmă, mai puţin convingătoare.

Ca studii reale, simularea şedinţei de judecată prezintă o dilemă nefericită atunci când vine vorba de

ofnotes de utilizare. Elevii trebuie să folosească note. Pe de altă parte, deşi nu există consecinţe viata reala

Anuntarea elev IFA din neatenţie lasă informaţii importante într -un studiu simulare, acest lucru ar putea afectaverdictul faptul Finder-lui (în cazul dat) sau scorurile acordate de thejudges. Din păcate, în multe încercărisimulate, elevii sunt de fapt marcate în jos pentru utilizarea note. Acest lucru poate fi, deoarece studenţii carefolosesc notele în studii simulate sunt percepute ca fiind mai puţin convingătoare, deoarece ei nu pot facecontactul cu ochii la fel de des sau a muta în jurul valorii de fel de mult ca un rezultat. Dar poate fi, deasemenea, pur şi simplu, pentru că studenţii care folosesc notele par mai puţin pregătite pentru a fi judecat decâtde mâna goală omologii.Adevărul este, mai bine pregătită toţi participanţii într -un studiu simulare sunt, mai

greu este pentru judecători să diferenţieze între performanţele lor de a alege un câştigător. Deci, toate celelalte

lucruri fiind egale, judecătorii pot da scoruri mai mari pentru studenţii care nu folosesc note. Care esterăspunsul la această enigmă?

Unii studenţi memoreze examene şi argumentele lor. În timp ce acest lucru cu siguranţă ia departenevoia de note, aceasta aduce alte probleme posibile. În primul rând, memorarea conţinutului examenelor şi aargumentelor poate fi mai dăunătoare pentru capacitatea dumneavoastra de convingere decât utilizarea note. Nueste nimic mai rău decât şi dea seama că aţi făcut doar un argument în timpul închiderii ta despre fapte care nuau venit în timpul procesului. Acest tip de o greşeală va iesi ca un deget în gât pentru toată lumea în cameră,mai ales judecătorii. De asemenea, atunci când o declaraţie este memorată poate părea încă pompos, întrucât eaa trecut direct de la hârtie la proza. O altă problemă cu memorarea conţinutului examenelor dumneavoastră şide argumente este că veţi fi mai puţin pregătite pentru şi în măsură să se ocupe cu întreruperi care pot să aparăla proces. Astudent care memorează directe întrebările de examinare, de exemplu, se execută riscul de a panica

în cazul în care a cerut să reformuleze o întrebare sau obtine mărturia într -un mod diferit.Alternativă mai bună la memorarea pe de rost este de a ajunge la aceeaşi concluzie că avocaţii de

judecată ajunge inevitabil: notele sunt o necesitate, dar recurgerea la ele nu este. Da, este posibil ca un avocatde exceptie pentru a încerca un caz întreg fără a folosi note şi fără a pierde puncte importante, dar cele mai

multe sunt avocaţi uman, la urma urmei, şi încearcă chiar o astfel de feat poate fi nesăbuit. Astfel, în scopul de a nu lăsa informaţii importante, dar, de asemenea, să se evite bazându-se pe notele

lor la capacitatea detrimentul persuasiv oftheir, avocaţii de judecată s-au dezvoltat câteva soluţii care să le permită să îşi îndeplinească obligaţiile de a clienţilor lor.

Primul lucru pe care toate avocaţi de judecată invata nu este de a scrie note detaliate. De exemplu, în

cazul în care fiecare întrebare cu un examen directă apare în notele de avocat în această formă, "Va rog sa ne,dr. Harris, ce fel de instruire clinică aveţi," avocatul va fi tentat să citiţi fiecare întrebare în această formă, la proces.Modalitate mai bună pentru sfatul de a se reaminti să întreb medicul despre formarea sa clinică este de ascrie pur şi simplu "Instruire clinică?" în notele sale. Acest formular oferă direcţie dintr -o privire rapidă şi sfatulforţele pentru a ad-lib întrebare, ceea ce va face sa para mult mai conversaţional şi sincer.

O altă soluţie este pur şi simplu practică. După cum s-ar fi aflat prin participarea la muzică sau sport,face practică permanentă. În cazul în care un avocat practica examinărilor sale directe şi transfrontaliere şideclaraţia sa de deschidere şi de închidere argument suficient, ea va trebui doar să recurgă la notele ei,ocazional, pentru a verifica pentru a vă asigura că a acoperit fiecare subiect este necesar. În acest caz, ea estemai bine offleaving observă ei la masa sfatul ei şi trimitere inapoi la ei doar atunci când este necesar.

Avocaţi inteligente de judecată, de asemenea, să utilizeze oftheir cocounsel, ifavailable. În acest caz,avocatul oferă o copie a fiecărui examinărilor ei şi argumente pentru a cocounsel ei. Apoi, atunci când ea pierde

locul ei sau a terminat examinarea ei, ea pur şi simplu ia un minut pentru a merge la masă pentru a cere sfatulcu privire la subiectul următor sau pentru a întreba dacă ceva a fost lăsat pe dinafară.



59

Întreruperi de scurtă durată, cum ar fi acestea, în cazul în care a observat, la toate, sunt usor de iertat decătre Trier de fapt.

Dacă sunteţi participă la un studiu simulare extrem de competitiv, în special cele care implică luni de pregătire, puteţi şi trebuie să utilizeze aceste abordări aceleaşi. Indiferent de notele pe care le utilizaţi să fie câtmai simplu posibil şi în scris, ar trebui să păstraţi notele departe de tine, ca să efectuaţi examinăriledumneavoastră şi de argumente. Cel mai important, ar trebui să exersezi de lucru cu cazul atât de mult şi atât dedes că faptele devin înrădăcinate în mintea ta.Combinaţie a tuturor acestor eforturi va tine la curent relativ

notati-free, dar încă permite o flexibilitate în relaţiile cu întreruperi şi surprize la proces.

B. Tehnici de comunicare verbale

În timp ce monitorizarea îndeaproape comunicarea nonverbala dvs. la proces, asiguraţi -vă că suntobtinerea, de asemenea, cele mai multe kilometraj de comunicare verbală. Urmaţi paşii de mai jos pentru adeveni un vorbitor mai convingătoare.

1. Ceea ce arată judecătorul Indiferent dacă faptul-finder în proces ta simulare este un judecător sau de juriu, trebuie să se adreseze

întotdeauna presidingjudge cu deferenţă (indiferent ofwhether ea este un judecător din viaţa reală). Adresă judecătorul ca "Onorată instanţă" sau "judecător" şi întotdeauna sta atunci când faci acest lucru. De asemenea, orespectăm în fiecare hotărâri judecătorul face şi nu încercaţi să mă cert cu judecătorul.

2. Utilizaţi discurs puternic

Intuitiv, ştiţi deja că discursul de puternic este mult mai convingătoare decât discurs lipsit de putere.

Discursul puternic este ofvocal gratuit pauze, calificative, Amplificatoare, şi adjective plictisitoare. Ca în cazuloricărui abilitate, puteţi învăţa să vorbească mai convingător prin formarea-te pentru a utiliza numai discurs

puternic. Următoarele tehnici vor ajuta sa ai început.

a. Preia conducerea

Vocal pauze sau materiale de umplutură, cum ar fi "urnă" şi "uh," sunt sunete folosite de vorbitori pentru a evita tăcerea. Orice student care a stat printr-o prelegere ştie că aceste sunete pot fi enervant si chiar adreptul distrag atenţia.

Tăcere, spre deosebire de vocale pauze, adaugă dramă pentru discursul dumneavoastră şi încetineşte rata

acesteia, permiţându-vă timp pentru a procesa gândurile şi timpul ascultătorului de a absorbi argumentultau.Trucul pentru a înlocui vocal pauze cu tăcerea este simplu. În primul rând, să devină conştienţi de utilizareade către dvs. vocale pauze. Apoi, practica de izolare vocal ta pauze şi conştient le elimina de discursul

dumneavoastră. În cele din urmă, veţi observa cât de eficiente şi dramatic pauze lungi poate fi. Ceea ce părea oeternitate ofsilence pentru a vă în timp ce vorbea va suna ca o pauza naturale pentru ascultător.

b. Spune ce vrei să spui si să spui ceea ce spui Calificări şi sunt utilizate în intensificatoare de vorbire pentru a înmuia sau să întărească sensul

limbajului. În conversaţia obişnuită, oamenii au tendinţa de a se califica sau tempera ideile lor ca fiind ochestiune de politeţe sau de convenţii şi exagerează sau intensifice ideile lor pentru a semnifica un accent.Ofqualifiers exemple sunt "probabil", "uneori", "probabil", "poate" şi "ştii ce vreau să spun?" Exemple deintensificatoare sunt "cu adevarat", "foarte", "foarte", şi "în special". În timpul schimburilor ocazionali,utilizarea de calificare şi intensificatoare de ridică cu greu o spranceana.





61

Evitaţi folosirea termenilor juridice complexe în studiile jur iului. Membrii juriului de la orice, nu sunt

susceptibile de a avea cunoştinţe independent de domeniul de drept în cauză la proces. Majoritatea juraţilor suntlaici care au fost expuse la legea prin intermediul mass-media sau de interacţiune socială cu avocati. Laici sunt

adesea sceptici şi neîncrezători faţă de avocaţii care nu le cunosc. Toate efectele din astea sunt minimizate prinutilizarea unui limbaj simplu. Vorbind cu membrii juriului, şi nu deasupra lor, veţi reuşi să explice legea şicâştiga încrederea lor, îmbunătăţirea capacitatea dumneavoastra de convingere.

b. Când faptul-finder este un judecător Judecătorii nu sunt la fel de uşor influenţat de drama si emotie ca juraţi. Real-viata judecători auzit atât

de multe cazuri că, după o vreme, au devenit oarecum imun la crime macabre, ele nu mai sunt şocaţi deevenimentele care s-ar putea îngrozi membrii unui juriu. Astfel, în timp ce puteţi şi ar trebui să foloseascălimbaj descriptiv la prezentarea cazul dumneavoastră la un judecător, să fie atent să nu se prea înfăşurat îndramă sau emotie.

Puteţi folosi legalese atunci când abordează un judecător, dar ar trebui să explice în continuare punct devedere juridic pur şi simplu pentru a demonstra că le înţelegeţi. Fiţi atenţi atunci când face acest lucr u, cu toate

acestea, faptul că nu adoptă acelaşi ton s-ar putea folosi atunci când vorbesc cu un frate mai mic sau văr, estesigur să se presupună că judecătorul înţelege aceste concepte.

4. Profitaţi de efectele supremaţia şi Ultima vizită

Ultima vizită supremaţia şi se referă la fenomenul larg acceptat faptul că oamenii tind să-şi aminteascăacele lucruri bune pe care le aud prima şi ultima. Deci, puneţi argumentele cele mai puternice dvs. primul şiultimul, astfel încât membrii juriului le va aminti. Acest lucru se aplică la fiecare etapă a unui proces, inclusivîn cadrul examinărilor Subpărţile discrete martor dumneavoastră şi de argumente. Fără a confunda Trier de faptsau de neglijarea a pune temelia, încerca întotdeauna să afişezi cele doua mai puternice puncte de la începutul şila sfârşitul pentru a maximiza impactul acestora. În cazul nostru intersecţie, de exemplu, prezenţa autospecialade stins incendii ar putea fi cea mai importantă parte ofthe mărturie reclamanţi. Acesta ar trebui să fie, prin

urmare, introdusă la începutul examinării ei în mod direct şi a făcut aluzie la nou, la sfârşitul. Un corolar este utill la ideea primatului şi de Ultima este ceea ce ar putea fi numit "înhumare." În cazul

în care punctele de prima şi ultima sunt cel mai bine amintit, atunci rezultă că de mijloc va fi amintit de cel. Înfiecare studiu vor exista informaţii care credeţi că trebuie să menţionez faptul că, dar este jenant sau potenţialcontraproductivă.

Principiul de înhumare vă spune că cea mai sigura abordare, prin urmare, este de a îngropa adânc înacest material mijlocul examenului sau argument.

Desigur, conceptul de supremaţiei nu se referă neapărat la primele cuvinte din gura ta. În examinăriletale directe, de exemplu, va exista un fel de preambul în cazul în care vă întreb martor de a introduce

himselfand generallywarm înainte de a începe cu adevărat. Prin urmare, poate fi de ajutor să ne gândim lasupremaţie ca aplicându-se argumentul de fond ofthe începutul sau examinarea martorilor, nu a introducerii.

5. Utilizaţi repetarea şi durata pentru a sublinia punctele cele mai importante

Repetarea şi durata sunt, de asemenea, concepte conexe; acestea sunt folosite pentru a subliniaimportanţa anumitor informaţii.

Conceptul de repetiţie susţine că de mai multe ori ai repeta un fapt, mai mult probabil este să fie crezut,amintit, şi înţelese de către faptul-Finder. Astfel, punctele cele mai importante ar trebui să apară din nou şi dinnou, de-a lungul mărturia pentru a se asigura că acestea sunt păstrate. Repetarea informaţii poate fi dificil la

proces, deoarece nu au voie să ceară martor aceeaşi aceeaşi întrebare de două ori din cauza ", a cerut si araspuns" obiecţie. Pentru a evita o obiecţie, folosesc creativitatea dvs. pentru a modei mai multe întrebări uşor diferite, fiecare subliniind acelaşi punct.



62

Cum să decideţi care faptele sunt suficient de importante pentru a suporta repetarea? Pentru a răspundela această întrebare ia în considerare teoria ta şi tema şi repetaţi numai acele fapte care sunt cruciale pentru

teoria ta şi cei care evoca cel mai bine tema morală. În cazul nostru autospeciala de stins incendii, esenţa teoriei reclamanţi este că ea a oprit pentru un

camion de foc care trece în timp ce pârâta nu a făcut -o. Ea fapt cea mai importantă este prezenţa observabil alautospeciala de stins incendii. Astfel, cuvintele "autospeciala de stins incendii", ar trebui să fie introdus lafiecare punct de rezonabile în timpul examinării. La încheierea mărturiei ei pe care doriţi să fi creat imaginea pe

care autospeciala de stins incendii dominat peisajul. Cât de multe moduri diferite pot descrie martorulautospeciala de stins incendii? În câte locaţii pot plasa ea? Cât de multe ori se poate folosi ca ea un punct dereferinţă pentru alte mărturii?

În mod similar, conceptul de state care durata de mai mult timp petrecut pe un subiect, mai important se

va părea. De exemplu, aşa cum am arătat mai sus, punctul cel mai important pentru plaintiffin camionul caz deincendiu este prezenţa şi noticeability de pompieri. Astfel, deşi reclamanţii observarea iniţială a vehiculului ar

putea fi stabilite într -o singură întrebare şi răspuns, importanţa subiectului dictează durata mai mare pentruaceastă parte a examinării directe:

Intrebare: Ce-ai văzut în timp ce conducea spre sud pe Craycroft Road?

Raspuns: Am văzut o autospeciala de stins incendii. Intrebare: Descrie, te rog.

Raspuns: A fost camionul de pompieri de bază. Era roşu, şi a avut pompierii de echitatie pe ea. Ea aavut lumini şi un clopot.

Intrebare: Au fost luminile intermitente?

Raspuns: Da, şi a fost de sondare sirena sa. Intrebare: Cât de departe erai când ai observat prima autospeciala de stins incendii?

Raspuns: Aş spune aproape un bloc distanţă.

Repetarea şi durata pot fi uşor exagerat şi abuziv. Locuinţă pe ceva nu are nevoie de bate-l în pământ.Chiar şi cel mai important, dovezi irefutabile, climatice pot fi banalizată prin supradozajul extinse. Deasemenea, în cazul în care faptele sunt prea multe repetate, repetarea va pierde impactul acesteia. Astfel,utilizarea repetarea şi durata, dar întotdeauna le folosi cu siguranţă. Amintiţi -vă că totul este subliniindechivalentul a subliniind nimic.

6. Utilizaţi interogatoriu reflectorizante pentru a ilustra timp, distanta, si intensitatea

O tehnica pentru a crea o imagine mentală în mintea juraţilor "este numit interogatoriu reflexivă, oabordare care utilizează ritmul de limbaj pentru a evoca timp, distanta, sau intensitatea. Momentul sau durata

evenimentului ofan, de exemplu, este adesea esenţial într -un proces; o parte susţine că lucrurile sa întâmplatrepede şi alte afirmă că acestea au fost întocmite afară. Este posibil să se utilizeze ritmul de întrebări pentru a sprijini teoria ta special. Vorbind rapid face

evenimente se pare mai rapid, mai aproape împreună, mai intense şi mai dezorganizat. Vorbind încet facelucrurile par mai lent, departe una de cealaltă, mai motivat, şi mai relaxat. Astfel, puteţi reflecta povestea pecare doriţi să-i spun de diferite ritmul tău ca pe tine continua cu argumentul sau inter ogatoriu.

Să presupunem că aţi reprezintă inculpatul, în cazul nostru autospeciala de stins incendii. Apărarea luieste faptul că motorul de foc a apărut doar o clipă înainte de coliziune şi că hejust nu au avut timp suficient

pentru a opri maşina lui. Scopul examinării pârâtului directă trebuie să fie re-crea acea scena de colaps timpul

disponibil pentru a reacţiona la autospeciala de stins incendii. Prin urmare, vă vom solicita doar câteva, fast -

paced întrebări:

Intrebare: Când a devenit prima autospeciala de stins incendii vizibile?

Raspuns: Acesta a abordat intersecţia la fel cum am făcut-o.



63

Intrebare: Care a fost prima acţiune pe care ai luat?

Raspuns: Am trântit pe frâne mele. Intrebare: Cât timp a durat asta?

Raspuns: Mai puţin de o secundă.

Reţineţi că această examinare directă purcede rapid, subliniind atât oftime scurtarea si rapiditate deraspuns. Acest rezultat va fi îmbunătăţită dacă te concediez pe întrebările, şi, dacă martorul nu se întrerupe

înainte de a răspunde. În schimb, reclamantul va pretinde că nu a existat timp suficient pentru pârâtului la opri. Examinare ei

directă, prin urmare, ar trebui să fie elaborate în scopul de a demonstra exact cât de mult timp acolo a fost:

Intrebare: În cazul în care a fost autospeciala de stins incendii, atunci când prima văzut-o?

Raspuns: Acesta a fost de aproximativ un sfert de bloc distanţă de intersecţia. Intrebare: Cât de departede tine a fost?

Raspuns: Aproximativ o sută de metri. Intrebare: Câte maşini, altele au fost între tine şi autospeciala de stins incendii? Raspuns: Trei sau

patru.

Intrebare: Ce au făcut ei ca autospeciala de stins incendii abordat?

Raspuns: Ei toţi oprit. Intrebare: Cât timp a durat aceste alte masini pentru a opri?

Raspuns: De timp a pieţei de oprire câteva secunde. Intrebare: Care a fost primul lucru pe care ai făcut-o?

Raspuns: Am început să trag pe dreapta la o parte. Intrebare: Cât timp a dura?

Raspuns: Cinci secunde sau cam asa ceva.

Intrebare: Ce-ai făcut după aceea?

Raspuns: Am adus masina mea la o oprire.Intrebare: Cât timp a dura?

Raspuns: Ei bine, am aplicat frânele mele imediat, şi-a luat câteva secunde pentru a opri masina. Intrebare: Atunci ce sa întâmplat?

Raspuns: Asta e atunci când o alta masina mi-spate sa încheiat. Intrebare: Cât de mult timp scurs întremomentul în care ai văzut prima autospeciala de stins incendii şi momentul în care maşina inculpatului a ta alovit? Raspuns: Cel puţin zece sau cincisprezece secunde.

Există toate motivele să nu să se grăbească, prin această parte a examenului. Lungime, detaliu, şi ritmul

de întrebări ar trebui să fie utilizate pentru a demonstra validitatea teoriei dvs.: inculpatul a avut o multime detimp pentru a opri.

7. Utilizaţi substantive şi verbe în loc de adjective

Cuvintele cele mai evocative utilizate în studiile sunt substantive şi verbe. Acest lucru poate păreacontraintuitiv, mulţi avocaţi cred că adjectivele sunt cele mai bune cuvinte pentru prestidigitaţie şi o imaginementală. Dar fapt este că au tendinţa de adjective pentru a transmite hotărârilor judecătoreşti, care pot face ei

par argumentativ şi, prin urmare, nedemn de încredere pentru faptul-Finder. Substantivele şi verbele, cu toateacestea, nu sugerează o beliefabout ceva, ci mai degrabă o descriere ofthe lucru în sine.

Să presupunem, de exemplu, că cineva ţi-a spus că un anumit automobil a fost "urât".Adjectivul "urata",transmite un judecata estetică. În funcţie de difuzor şi circumstanţele, s-ar putea de acord cu caracterizarea sau

nu s-ar putea. Adăugarea unui adverb intensificarea nu ajuta. "Masina a fost foarte urât." Chiar şi cu inflexiuni,adjective si adverbe au tendinţa de a nu dispun de putere intrinsec descriptiv. Ele transmit opinii, dar nu bazele

pentru aceste avize.



64

Acum, să presupunem că aceeaşi persoană ţi-a spus că vopseaua automobilului au cojit de pe uşi şi pecare capota a fost atât de ruginită că ai putea vedea chiar prin a motorului în mai multe locuri.Parbrizul a fostacoperit de un paianjen de liniile de fractură. Ţeava târât pe pământ. Un aripa lipsea iar altul a fost înlocuit de o

parte nepotrivite de la un model diferit. Cele capace au dispărut, iar portbagajul a avut loc în jos cu corzi de bungee. Aceste substantive şi verbe (ajutat de un Participiu ocazional) spune povestea intreaga masina a fost că-

urât!

8. Utilizaţi apoziţie a compara fapte conexeApoziţie se referă la fapte orjuxtaposition de plasament ofimportant într -un mod care pune accentul pe

relaţia lor. Din nou se uită la intersecţia caz, o examinare strict cronologică directe ar putea avea reclamantulîncep prin a explica în cazul în care a fost condus în dimineaţa zilei de accident. Să presupunem acum că ea afost de gând să o expoziţie de artă, care nu ar deschide o oră.Importanţa şi la valoarea acestui fapt aparentinofensiv poate fi sporit enorm de apposing-l la comportamentul inculpatului imediat după accident. Imaginaţi-vă impactul ofcontrasting reclamanţilor fără grabă excursie cu următoarele informaţii despre pârâtei:

Intrebare: În cazul în care te duceai în dimineaţa zilei de accident?

Raspuns: Mergeam la Institutul de Arta.

Intrebare: Ai fost în orice grabă pentru a ajunge acolo?

Raspuns: Acesta nu a fost de gând să deschidă timp de o oră, aşa că am fost în nici o grabă, la toate.Intrebare: Ce-ai făcut imediat după accident?

Raspuns: L-am întrebat inculpatul dacă el era în regulă. Intrebare: Ce a pârâtei nu imediat după accident?

Raspuns: El a sărit din maşină şi a început să vorbească la telefonul mobil. El a strigat că va vorbi cumine mai târziu, dar mai întâi a trebuit să anuleze o întâlnire importantă.

9. Utilizaţi titluri pentru accent şi de tranziţie

Credeti sau nu, studiile sunt pur şi simplu plictisitoare pentru majoritatea observatorilor. Argumentuleste rareori prindere, iar cele mai multe examene martorilor au tendinţa de a trage pe şi de pe. Împovărat deaceastă piatră de moară de plictiseală, sarcina avocatului este dublu. În primul rând, trebuie să facă tot posibilul

pentru a face totul la fel de interesant ca posibil. În al doilea rând, trebuie să dezvolte mijloacele de a lasafactfinder stiu cand ceva interesant (şi cu adevărat important) este pe cale să se întâmple.

Această responsabilitate poate fi ultima ajutat de utilizarea de titluri, tranziţii, şi semnale. Un titlu de ziar este tipărită cu caractere aldine, astfel încât acesta va atrage atenţia cititorilor la povestea

de mai jos. Titlul Alawyer serveşte aceluiaşi scop. Acesta avertizează faptul căutare pentru a - importanţa

informaţiilor pe care este pe cale să urmeze. Deşi avocaţii nu dispun de avantajul de a font distinctiv,formular ea de titluri pot efectua aceeaşi funcţie. În cadrul examinării directe, un titlu relativ modest s -ar putea

să ia această formă: Sfat: Să vorbim despre antrenamentul acum, Dr. Harris. Un titlu mult mai îndrăzneţ în timpul o declaraţie de deschidere ar putea fi:

Avocaţii: Acest caz este vorba despre promisiunile sparte. Permiteţi-mi să vă spun despre primul. Şi echivalentul unui banner tipa ar putea veni în argument final: Avocaţii: inculpatul este un criminal si aici este faptul că se dovedeşte. O tranziţie este un tip specific de titlu, una care semnalează sfârşitul unui subiect şi ofanother început.

Tranziţii sunt deosebit de utile atunci când mişcarea este de la o zonă de plictisitoare sau tehnic în ceva maimult de fond. De exemplu:

Sfat: Aşa cum v-am spus în timpul declaraţia de deschidere, inima reală a acestui caz este despăgubiri. Vreau să-ţi arăt acum doar cat de umflate, reclamanţii susţin într -adevăr este. Sau, în timpul unei examinări directă:



65

Avocaţii: Doctore, acum că am vorbit despre calificările dvs. în calitate de expert, să trecem la opiniileaţi ajuns în acest caz.

10. Utilizaţi enumerare atunci când se referă la punctele conexe

În cele din urmă, ofenumeration tehnica ar putea fi cea mai eficientă ofall. S -ar putea să recunoascăacest fenomen de la clasele voastre. De îndată ce lector anunţă că există "trei motive" sau "reguli patru" sau"şase caracteristici," orice persoană în cameră ridica un pix şi începe să ia note. Se pare că mica serveşte să se

concentreze mai mult mintea decât debutul unei liste numerotate. Luaţi, de exemplu, această porţiune de unargument de închidere:

Avocaţii: Au existat trei momente diferite, la care pârâta ar fi putut fi evitate acest accident. Lasă-mă săle explica de ce.

Sau, această parte a examinării unui expert directă într -un caz civil care implică calcularea profiturilor pierdute:

Intrebare: Dr. Harris, care este opinia dumneavoastră de studiu Dr. Gupta lui?

Raspuns: Există trei probleme de bază cu studiul Dr. Gupta lui. Intrebare: Care sunt acele probleme?

Raspuns: În primul rând, ea a proiectat profiturile pe baza a numai doi factori. În al doilea rând, ea nu a

reuşit să ia în considerare locatia, care ar fi fost cel mai important element. În al treilea rând, ea nu pare sărecunoască faptul că creşterea populaţiei poate fi extrem de inegală.

Avocaţii pot solicita acum martorul să explice fiecare dintre cele trei puncte. Reţineţi că introducerea defiecare punct va reluarea supremaţia şi, prin urmare, sporesc atenţia factfinder lui.

Ofenumeration Tehnica este deosebit de effectivewhen se utilizează în combinaţie cu un ajutor vizual. Nu-i spune pur şi simplu, faptul că-finder inculpatul a încălcat trei regulile de drum. Scrie titlurile numerotate înlitere aldine.

11. Nu fi prea recunoscător

Vedem asta de prea multe ori. Din anumite motive, elevii se simt obligaţi să-i mulţumesc preşedintele şimartorii în mod constant în timpul studiilor simulate. Deşi este firesc să-i mulţumesc pe cineva pentru a faceceva ce nu trebuie să faci, nu trebuie să-i mulţumesc proces OFA participanţi pentru a face pur şi simplutheirjob. Regulă judecătorii privind obiecţiunile-care este locul lor de muncă. Nu mulţumesc ajudge pentru a se

pronunţa asupra unei obiecţii. Martorii răspunde la întrebări-care este locul lor de muncă. Nu mulţumesc unmartor pentru a răspunde la o întrebare.

În timp ce poate şi ar trebui să fie politicos în orice moment în timpul unui proces bate joc, nu fi prea

recunoscător. După un timp, recunoştinţa dvs. va fi distrag atenţia tuturor în sala de judecată.

12. Rezista tentatiei de a răspunde la răspunsurile martorilor

O alta greseala des începători face în timpul studiilor simulate răspunde la răspunsurile martorilor, fie lao examinare directă sau cruce. Acest exemplu nu este deloc mai puţin frecvente:

Intrebare: Ce-ai făcut în continuare?

Raspuns: Am deschis uşa pentru a vedea dacă cineva era înăuntru. Intrebare: Asta are sens. Atunci ce-ai făcut?

Punct de vedere tehnic răspuns avocat, în acest exemplu este ilicită comentând pe dovezi şi merită oopoziţie care "Avocaţii se depun mărturie." Acest exemplu este chiar mai frecvente:

Intrebare: Nu este adevărat că aţi deschis uşa, apoi pentru a vedea dacă cineva era înăuntru?



66

Raspuns: Da, asta e drept.

Intrebare: Bine. Dar ai făcut că, fără un mandat de percheziţie pentru localurile, adevărat?

Ca exemplul anterior, utilizarea acestui avocat al cuvântului "bine" nu este corectă. Linia de jos este că la fel de mult ca şi avocaţii place să cred că acestea au un conversaţie cu martorii la

proces, opinii avocaţi ", credinţele sau reacţii la mărturia depusă nu sunt relevante. Sumariu

Tehnici verbale• Consultaţi preşedintele ca "Onorată instanţă" sau "judecător" • Maximizaţi utilizarea unui limbaj descriptiv şi pentru a minimiza "legalese" • Asiguraţi-utilizarea de primatului şi Ultima vizită • Folosiţi repetarea şi durata pentru a sublinia punctele importante • Folosiţi interogatoriu reflectorizant pentru a ilustra trecerea timpului • Folosiţi substantivele şi verbele, mai degrabă decât adjective • Folosiţi apoziţie pentru a compara fapte conexe • Folosiţi titluri de accent şi tranziţii • Folosiţi enumerare atunci când se referă la punctele conexe • Nu fi prea recunoscător

• Nu răspundeţi la răspunsurile unui martorului

III. COMUNICAREA CU IMAGINI şi demonstraţii

Spunând că "o imagine valorează cât o mie de cuvinte" este adevărat. Chiar cele mai bune difuzoare nu pot transmite informatii detaliate, precum şi o imagine, sau, pentru care contează, o diagramă, o diagramă, sauchiar o listă. De aceea, ori de câte ori poţi, trebuie să utilizaţi ajutoare vizuale atunci când prezintă cazuldumneavoastră.

A. Face uz de Expoziţii

Luaţi în considerare dacă mărturia în fiecare dintre examenele directe pot fi ilustrat cu o expoziţie. Dacăun martor este de gând să depună mărturie despre un document pivot, îl extinsă la sau să o publicaţi la faptul -

căutare astfel încât să pot uita la ea în timpul mărturia martorului. În cazul în care martorul este de gând sădepună mărturie cu privire la evenimentele de la locul crimei şi o hartă a scenei au fost furnizate în dosarul tău,

mări atat de martor poate folosi pentru a explica ce sa întâmplat. Apoi, reveniţi la aceste exponate din argumentul de închidere ta. Orice element care a fost admis în

probe pot fi citite cu voce tare, afişat, sau extinsă pentru utilizarea în timpul argument de închidere. Avocaţii pot sublinia pasaje-cheie în documente importante sau pot matrice diferite documente de partea laterală.Aceasta tehnica este deosebit de ultima utilă pentru a demonstra concepte relaţionale, cum ar fi contradicţie saucontinuitate.

Puteţi folosi, de asemenea, exponate în declaraţia de deschidere, dar numai daca tu sunt sigur că suntadmisibile.

B. Creare vizuale



67

În funcţie de normele ofyour studiu machete, s-ar putea să li se permită să creeze ajutoare vizuale pentrua ajuta la explicarea dovezi Trier de fapt. În timpul declaraţiile martorilor, utilizaţi aceste "demonstrative"ajutoare pentru a ajuta la explicarea mărturia martorilor ". De exemplu, dacă un martor va depune mărturiedespre o serie de oftransactions, creaţi un exponat demonstrativ, sub forma unei linii de timp pentru a ilustraevoluţia evenimentelor la juraţi.

Ca cu exponate, a reveni la aceste ajutoare în timpul argumentul de închidere pentru a rezuma mărturia

martorului cel mai important. Puteţi crea, de asemenea, ajutoare vizuale cu totul noi, care de aspect argumentele

tale pentru juriu, în încheiere. Fii creativ-ceva ce utilizaţi pentru a condimenta argumentul tau va fi apreciat decătre Trier de fapt. Orice ai face, asiguraţi-vă că pentru a include teoria şi temă, literal sau în spirit.

C. Efectuarea demonstraţiilor

Puteţi cere, de asemenea, martori la evenimente cruciale reconstituim sau de a re-crea importantă sunete pe cer, de exemplu: "Vă rugăm să prezentaţi juriului exact cum pârâtul a ridicat mâna înainte de a te-a lovit."

"Vă rugăm să bateţi din palme împreună pentru a ne arăta cât de puternic a fost de sunet." "Vă rugăm să repetecuvintele exact reclamanţii din tonul vocii ei."

Demonstraţiile aduc faptele unui caz la viaţă prin acordarea faptul-Finder ocazia de a vedea şi auzi exactceea ce martorul experimentat. În afară de a fi mai interesant decât mărturia regulat, demonstraţii au avantajulsuplimentar de a oferi reprezentări adevărate de evenimente. Fără o demonstraţie a modului în care a avut locun eveniment, fiecare persoană în sala de judecată ar putea interpreta mărturia martorului diferit.



68

Lecţia 2: Examinarea directă si

încrucişată

Regulile federale de probaţiune

Fundaţia şi probele

Semestrul de primavară 2016



69

Institutul Leavitt pentru Dezvoltare

Internaţională Gândirea critică şi Advocacy – fundamantul unei societati libere

Primavara 2016Curriculum

Lecţia: Interogatoriul direct

Interogatoriul direct

I. Rolul interogatoriului direct

Interogatoriul direct este baza dosarului. În timpul acestui interogatoriu al martorilor trebuie prezentatedeclaraţiile de martor prin intermediul întrebărilor şi răspunsurilor. Trebuie dezvoltat subiectul judiciar şi

probele respective.Alte aspecte ale şedinţei judiciare depind în mod direct de interogatoriul direct. Discursul introductiv şi

de încheiere este doar un prilej pentru avocat de a comunica despre relatările martorilor: interogatoriulîncrucişat al martorilor de la partea opusă există doar pentru a contesta şi a pune sub semnul întrebăriirezultatele interogatoriului direct.

Interogatoriul direct este realizat pentru atingerea unui sau mai multor scopuri.

A. Prezentaţi faptele incombatabile

In orice examinare judiciară de studii există fapte incombatabile, care reprezintă elemente din poziţiadumneavoastră în dosar. Cu toate că ele nu pot fi contestate de judecător sau părţi, ele nu vor fi examinate de

juraţi până nu vor fi ataşate la dosarul cu ajutorul interogatoriului.



70

De exemplu, imaginaţi-vă că reprezentaţi reclamantul în dosarul privind uciderea unei persoane, iarinculpatul în dosar declară că s-a apărat. Chiar dacă întrebarea despre faptul cine a omorât jertfa nu este pusăsub semnul întrebării, moartea jertfei este un element al dosarului şi trebuie demonstrată cu ajutoruldeclaraţiilor de martor.

B. Accentuaţi atenţia asupra faptelor discutabile

Cele mai importante fapte din dosar sunt cele ce reprezintă discuţiile dintre părţi. Interogatoriul directeste o posibilitate de a demonstra versiunea proprie a clientului dumneavoastră despre obiectul litigiului şi de a

prezenta probele, care ilustrează această versiune. O adevărată artă a interogatoriului direct este stabilireaveridicităţii faptelor, considerate de oponenţi neveridice.

C. Argumentaţi baza pentru ataşarea probelor materiale la dosar

Documente, fotografii, manuscrise, obiecte materiale şi alte genuri de probe vor juca un rol important îndosar. Cu excepţia câtorva din ele, trebuie argumentată baza ataşării lor la dosar.

D. Demonstrarea veridicităţii martorilor

Veridicitatea martorului este un obiect de litigiu. Deci, fiecare interogatoriu al martorului propriu,

indiferent de scop, trebuie să demonstreze veridicitatea depoziţiei. De aceea, interogatoriile se bazează de obicei pe datele biografice ale martorului, pe informaţii privind profesia, studiile obţinute, timpul de locuire încomunitatea respectivă. Dacă veridicitatea martorului nu va fi pusă sub semnul întrebării, această informaţie îl

va umaniza, adăugând o valoare spuselor lui. Vă puteţi aştepta la faptul că în timpul interogatoriului încrucişat partea opusă va dori să conteste

veridicitatea depoziţiei martorului. În astfel de situaţii trebuie să minimalizaţi contestarea în formamaximalizării încrederii în martor în timpul interogatoriului. Consolidaţi încrederea în martor: demonstraţi căcunoştinţele lui şi spiritul de observaţie, absenţa de interes personal în dosar sunt reale.

Puteţi utiliza interogatoriul direct al martorului propriu pentru demonstrarea negativă a veridicităţii altuimartor, prin intermediul discuţiei despre caracterul negativ sau reputaţia negativă a martorului. Puteţi utilizainterogatoriul direct al martorului pentru prezentarea de probe privind motivul altui martor sau pentru a contesta

depoziţie lui.

E. Atrageţi atenţi apreciatorilor de fapte

Indiferent de motivul şi scopul de realizare a interogatoriului direct al martorului, el trebuie realizat înaşa mod ca apreciatorii de fapte să fie atenţi la ceea ce se întâmplă. Cu toate că interogatoriul direct este bazadosarului dumneavoastră, realizarea interogatoriului fără entuziasm poate să determine neatenţia şi rutina.Interogatoriul direct nu este unul dramatic şi tensionat, trebuie să depuneţi eforturi maxime pentru a pregătiinterogatoriul şi a maximaliza eficienţa acestei proceduri.

II. REGULILE INTEROGATORIULUI DIRECT



71

Normele dreptului probator se referă şi la conţinutul interogatoriului martorilor proprii. Depoziţiilemartorilor trebuie să fie acceptabile. Acceptabilitatea probei şi mărturiei este decisă de judecător. Dacă aţiformulat o teorie logică a acceptabilităţii probei, trebuie să vă străduiţi să propuneţi proba în timpulinterogatoriului direct.

In afară de limitele interogatoriului direct există şi alte reguli, care reglementează prezentarea martorului

şi probelor. Dacă veţi înţelege corect aceste reguli, puteţi planifica interogatoriul direct. Rugaţi-l pe martor să vorbească în direcţia curţii cu juraţi, pentru ca ei să -l audă şi să aibă un contact

vizual cu martorul. Reţineţi că dacă intenţionaţi să ţineţi cont de notiţele dumneavoastră, nu veţi avea un contactvizual cu martorul şi juraţii. Nu veţi şti în ce mod ei reacţionează la interogatoriu. Interogatoriul direct trebuiesă se asemene cu o discuţie dintre prieteni, unde avocatul pune întrebări, iar martorul dă explicaţii. De aceea,locul dumneavoastră în faţa juraţilor este unul decisiv.

Ţineţi minte că utilizarea măsurilor vizuale eficientizează depoziţia. Dacă veţi avea o eficienţă vizuală(mape, imagini, diagrame, fotografii, ilustraţii), apreciatorii de fapte vor ţine minte această informaţie. Aceastăconcepţie se referă la demonstraţiile fizice şi verbale, dacă apreciatorii de fapte doresc să afle fapte.

A. Puneţi întrebări nesugestive

Regula principală a interogatoriului direct este punerea de întrebări nesugestive. Întrebările sugestivesunt întrebări care includ un anumit răspuns sau o sugestie. Aceste întrebări nu sunt permise în timpulinterogatoriului direct, şi aceasta din motivul că răspunsurile trebuie să fie formulate de martori, şi nu de avocat.

Sugestivitatea întrebării depinde de formulare şi conjunctură, ca şi de formă. Mai mult decât atât,această diferenţă nu este una însemnată. De exemplu, următoarea întrebare este una sugestivă:

ÎNTREBARE: Desigur, aţi traversat drumul, aşa este?

Această întrebare nu numai că include un răspuns, ci formatul ei include şi afirmativul răspunsului. Următoarea întrebare nu este una sugestivă: ÎNTREBARE: Aţi traversat strada?

Cu toate că întrebarea este un specifică, ea cere o alegere între „da” şi „nu” şi nu reprezintă o anumităsugestie.

Următoarea întrebare este una neutră: ÎNTREBARE: Cum n-aţi traversat strada?

Dacă tonalitatea întrebării indică interogativul ea nu va fi considerată sugestivă. Dacă întrebarea este pusă ca o constatare, ea va încălca regula privind întrebările sugestive.

Sunt câteva excepţii din regula privind interzicerea întrebărilor sugestive în timpul interogatoriuluidirect. Avocatul are dreptul să facă sugestii pentru a direcţiona martorul spre argumentarea bazei acceptabilităţii probei şi pentru a marca schimbarea subiectului în depoziţii. De exemplu: „Aţi realizat o cercetare bună în sfera psio-ciberneticii, aşa este?”. Alt exemplu de schimbare a subiectului discuţiei: „Povestiţi juraţilor despreactivitatea în sfera psio-ciberneticii”.

B. Evitaţi întrebările care necesită răspunsuri descriptive

Încă o regulă este faptul că martorii nu trebuie să acorde depoziţii în formă de naraţiune descriptivă. Noţiunea de descriptiv nu este una clară, dar semnifică de obicei un răspuns vare se referă mai mult decât la osingură întrebare. De exemplu: „Cum aţi acţionat?”. O variantă descriptivă neacceptabilă: „Povestiţi despretoate acţiunile din acea zi?”. În şedinţele judiciare întrebările descriptive nu sunt puse, pentru că ele necesită

prea mult timp.



72

În loc de întrebări descriptive mai bine ar fi un control asupra martorului cu ajutorul unor întrebăriscurte şi logice. O serie de întrebări de mai jos sunt scurte şi logice, referitoare la demonstrarea consecutivităţiievenimentelor.

ÎNTREBARE: Doamna Kery aţi avut ocazia să vedeţi cine a fost prădătorul?

RĂSPUNS: Da, l-am văzut. ÎNTREBARE: De ce înălţime era prădătorul?

RĂSPUNS: Un metru şi optzeci de centimetru.

ÎNTREBARE: Care ar fi masa corpului?RĂSPUNS: Era înalt ca un fotbalist, lat în umeri. Avea cred că vreo 100 de kilograme. ÎNTREBARE: De ce culoare era pielea prădătorului?

RĂSPUNS: Albă. ÎNTREBARE: Care-i culoarea părului?

RĂSPUNS: El era chel. ÎNTREBARE: Avea barbă?

RĂSPUNS: Da, avea barbă. ÎNTREBARE: I-aţi văzut ochii?

RĂSPUNS: Da, el se afla aproape de mine. ÎNTREBARE: Care-i culoarea ochilor?

RĂSPUNS: Căprui. Interogatoriul poate continua până când toate faptele nu vor fi clarificate. A văzut martorul cămaşa

prădătorului? De ce culoare era cămaşa, pantalonii, papucii, ochelarii şi tatuajul? Astfel, interogatoriuldetermină o clarificare în dosar, nepermiţând martorilor să se încurce în gânduri.

C. Ţineţi cont de regula privind interdicţia expunerii de păreri

Martorii trebuie să acorde depoziţia pe baza propriilor observaţii. El povesteşte despre ceea ce a văzut, asimţit, a mirosit, a pipăit, ce a mâncat sau a făcut. Martorii, în afară de experţi, pot să vorbească doar despre

propria experienţă senzorială, şi să nu aprecieze evenimentele. Martorii pot să aprecieze viteza, lungimea,volumul, masa, timpul, temperatura şi condiţiile meteo. Martorii pot să caracterizeze o altă persoană ca fiindagitată, în stare de ebrietate, ocupată, chiar cu dereglări psihice, dacă veţi stabili baza care va demonstracapacitatea martorului de a argumenta comportamentul altei persoane.

D. Ajutaţi martorul să-şi amintească unele evenimente

Chiar în examinările judiciare de studii, în care participă studenţii, memoria martorilo r nu este una

ideală. Trebuie să ajutaţi martorii să-şi aducă aminte de evenimente, dacă unul din ei va uita o informaţiaimportantă în cadrul şedinţei judecătoreşti.

În majoritatea cazurilor veţi reînnoi memoria martorului cu ajutorul depoziţiilor lui anterioare. Mai întâide toate trebuie să vă convingeţi că martorul dumneavoastră nu poate să -şi aducă aminte nimic mai mult. Îlîntrebaţi: „Nu vă amintiţi nimic mai mult referitor la eveniment?”. Apoi întrebaţi: „Ce vă poate ajuta pentru avă aduce aminte?”. Atunci când martorul recunoaşte că este corectă declaraţia scrisă anterior, procedaţi ca încazul ataşării probei la dosar: arătaţi documentul avocatului şi descrieţi propriile acţiuni, cereţi permisiunea

judecătorului de a vă apropia de martor. Rugaţi martorul să identifice declaraţia scrisă şi să confirmeveridicitatea ei (de obicei pe calea recunoaşterii semnăturii martorului). Apoi rugaţi martorul să citeascădocumentul şi să-şi aducă aminte evenimentele uitate. Trebuie să atrageţi atenţia martorului şi judecătorieiasupra unei pagini concrete sau aliniatului, care indică faptul uitat. Trebuie să vă apropiaţi de juraţi. Dacă vă



73

veţi afla lângă martor, aceasta va arăta de parcă îi indicaţi ce trebuie să spună. Dacă martorul va spune că şi -a

adus aminte despre faptele importante referitoare la dosar, îi puneţi întrebarea respectivă. Iată un exemplu: ÎNTREBARE: Doamna Kerni, aţi avut ocazia să-l vedeţi pe prădător?

RĂSPUNS: Da, l-am văzut bine când a ieşit din casă şi a urcat în Sedan-ul gri.

ÎNTREBARE: Ce înălţimea avea?

RĂSPUNS: Eu nu mai ţin minte.

ÎNTREBARE: Ştiaţi cândva acest fapt? RĂSPUNS: Da, în declaraţia scrisă în secţia de poliţie l-am descris complet.

ÎNTREBARE: Deci, nu ţineţi minte cum arăta prădătorul?

RĂSPUNS: Da, mă iertaţi, nu mai ţin minte.

ÎNTREBARE: Dacă veţi citi declaraţia dumneavoastră, scrisă imediat după prădare, vă veţi aduceaminte?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: Îi arăt martorului propria ei declaraţie, care este marcată ca proba nr. 3 pentru

identificare.

JUDECĂTORULUI: Domnule judecător, permiteţi-mi să mă apropii de martor. JUDECĂTORUL: Vă permit. ÎNTREBARE: Doamna Kerni, vă dau proba nr. 3 pentru identificare. RĂSPUNS: Da, este declaraţia scrisă de mine imediat după prădare. ÎNTREBARE: De unde ştiţi?

RĂSPUNS: Fiindcă este semnătura mea pe ultima pagină. ÎNTREBARE: Vă rog, citiţi a doua pagină a declaraţiei, începând cu rândul nr. 12 şi-mi spuneţi când vă

veţi aduce aminte despre faptul cum arăta prădătorul. RĂSPUNS (pauză): Da, mi-am adus aminte.

ÎNTREBARE (retrocedând documentul): Doamna Kerni, care era lungimea bărbatului pe care l-aţi

văzut? RĂSPUNS: Avea circa un metru optzeci de centimetri. Cu cât mai liniştit şi mai rapid veţi realiza această procedură, cu atât se va consolida încrederea în Dv.

din partea judecătorului. Dacă veţi fi emoţionat şi frustrat în legătură cu faptul că martorul nu ţine mintedetaliile necesare, apreciatorii de fapte vor considera că martorul este neadecvat. Mai bine să realizaţi proceduradescrisă mai sus.

E. Martorul trebuie să recunoască acuzatul (doar pentru procurori)

Recunoaşterea în judecătorie poate să aibă o influenţă puternică, dacă nu este realizată corect. Este un pas important al procurorului în dosarul penal pentru a stabili pentru procesul verbal că persoana din sala deşedinţe este aceeaşi persoană, despre care se aminteşte în dosar.

Pentru a permite martorului să recunoască inculpatul în sala de şedinţe a judecătoriei, trebuie să stabiliţirelaţia lui cu inculpatul. Este oare martorul rudă cu inculpatul. Este prieten? Este poliţistul ce l-a arestat? Este

victimă? Care nu ar fi relaţia, trebuie să arătaţi apreciatorilor de fapte că martorul poate recunoaşte inculpatul.După ce realizaţi această procedură, rugaţi-l pe martor să recunoască inculpatul în sala de şedinţe, arătându -l şidescriindu-l pe scurt. Pentru a finaliza procedura respectivă indicaţi recunoaşterea în procesul verbal. Deexemplu:

ÎNTREBARE: Doamna Kerni aţi avut ocazia să-l vedeţi pe prădător?

RĂSPUNS: Da, l-am văzut bine când a ieşit din casă şi a urcat în Sedan-ul gri.

ÎNTREBARE: El este acum printre noi în sala de şedinţe judiciare?

RĂSPUNS: Da.



74

ÎNTREBARE: Arătaţi-l şi descrieţi-l, spuneţi în ce este acum îmbrăcat?

RĂSPUNS: El este acolo (indicând), este îmbrăcat într -un costum albastru în dungi. CĂTRE JUDECĂTOR: Domnule judecător, vă rog să fie indicat în procesul verbal că martorul l -a

recunoscut pe inculpat, domnul Lari Skelfo.

F. Recurgeţi la înţelegeri cu oponenţii dacă este necesar

Înţelegerile dintre părţi sunt ataşate la dosar în cazul examinărilor judiciare de studii. Atunci când acesteînţelegeri sunt incluse, le puteţi prezenta în timpul prezentării de probe. Înţelegerile sunt cel mai bun mecanismde demonstrare a unui fapt. Deci, atunci când faptul respectiv este un obiect al înţelegerii, trebuie să puneţi lacurent apreciatorii de fapte. De exemplu, părţile în dosarul privind maşina de pompieri au ajuns la înţelegereacă tratamentul reclamantului după accident a costat 4500 de dolari. Avocatul reclamantului poate să stabileascăacest fapt în timpul interogator ului reclamantului:

ÎNTREBARE: De câte ori aţi vizitat medicii după aflarea pe buletinul de boală?

RĂSPUNS: Am vizitat de zece ori fizioterapeutul după spital. ÎNTREBARE: V-a costat mult?

RĂSPUNS: Da, desigur. CĂTRE JUDECĂTOR: Domnule judecător, vreau să dau citire acum înţelegerii dintre părţi în acest

dosar.

JUDECĂTORUL: Citiţi. AVOCATUL (către avocatul apărării): Eu citesc înţelegerea nr. 4 pe pagina 12. „Reclamantul şi

inculpatul s-au înţeles că tratamentul reclamantului după accident a costat 4500 de dolari”. Aşa este, domnuleavocat?

APĂRAREA: Aşa este. Acum juraţii ştiu nu numai suma tratamentului reclamantului, ci şi despre înţelegerea dintre părţi. Din

acest moment nu mai pot fi litigii referitoare la costul total al tratamentului, cauzat de accident - 4500 de dolari.Dacă în dosarul dumneavoastră chestiunea referitoare la fapte este decisă de judecător, puteţi atrage

atenţia judecătorului asupra înţelegerii, fără să o citiţi. Judecătorii, spre deosebire de juraţi, cunosc toateînţelegerile dintre părţi, fiindcă au acces la toate materialele dosarului. Nu trebuie citite judecătorului faptelecunoscute.

Avocatul spune:

CĂTRE JUDECĂTOR: Domnule judecător, aş vrea să atrag atenţia dumneavoastră asupra paginii 12 aacordului nr. 4 din cadrul materialelor dosarului, care indică costul tratamentului după accidentare.

JUDECĂTORUL: Da, am această pagină... puteţi continua.

Listă de control Aţi ţinut cont de regulile interogatoriului direct al martorilor?

Sunt toate întrebările nesugestive? Întrebările puse includ un anumit răspuns? Dacăeste aşa, trebuie să modificaţi întrebările.

Au apărut întrebări, care necesitau răspunsuridescriptive?

Răspunsul martorului include mai mult de ofrază? Dacă este aşa, trebuie să divizaţi depoziţia

şi să puneţi mai multe întrebări.



75

Aţi evitat mărturiile în formă de presupuneri şi nul-aţi rugat pe martor să vorbească despre lucruri şifapte în care nu este competent?

Orice răspuns al martorului include astfel defraze: „Eu presupun”, „Nu sunt sigur, dar.” Dacăinclude, trebuie evitate depoziţiile bazate peresupuneri.

Include răspunsul martorului un element deexpertiză. Martorul nu are dreptul să fie expertără licenţa respectivă, depoziţia nu poate fi

acceptată. Sunteţi dispuşi să reînnoiţi memoria martorului? Aţi mai practicat această metodă şi o puteţi

realiza într -un mod rapid? Dacă nu, trebuie săexperimentaţi mult până nu veţi fi specialist înaceastă activitate.

Doar pentru procurori - Martorul l-a recunoscut

pe inculpat?

Dacă sunteţi procuror într -un dosar penal şi

martorul trebuie să identifice inculpatul în sala deşedinţe a judecătoriei, îl veţi ruga să recunoascăinculpatul în timpul interogatoriului direct?

Dacă nu, trebuie să prezentaţi dovezi directe aleidentificării până la examinare

Aţi recurs la înţelegeri reciproce dacă a fostcazul?

Aţi inclus înţelegerea dintre părţi în cadrulinterogatoriului direct? Dacă nu, faceţi aceastaacum.

III. PLANIFICAREA INTEROGATORIULUI DIRECT

Instrumentul de lucru în cadrul prezentării unui interogatoriu direct eficient este cunoştinţele despremartor. Dacă conţinutul depoziţiei nu este unul veridic, organizaţia acesteia nu va avea nici un rezultat Înaceastă situaţie trebuie să dispuneţi de mai multe fapte care trebuie dezbătute şi prezentate.

A. Conţinutul

Aduceţi-vă aminte că interogatoriul direct al martorului propriu vă permite să demonstraţi justeţea poziţiei dumneavoastră. Pentru a realiza un interogatoriu direct, el trebuie să justifice un aspect al teoriei

dumneavoastră sau să argumenteze veridicitatea subiectului în discuţie. Cel mai bine este când ambele scopurisunt atinse.

Gândindu-vă la conţinutul interogatoriului propriilor martori, analizaţi lista cu fapte, verificaţi care suntcele prioritare şi vă pot ajuta în dosar. Trebuie să fie un proces consolidat. În cadrul interogatoriului direct

prezenţa unor fapte concrete, dar foarte multe este duşmanul vostru. Trebuie să eliminaţi toate fapteleneimportante, care pot fi discutate, care nu sunt veridice, cumulative, neplăcute, discutabile, care sunt secundare

sau neinteresante.

1. Ce trebuie de inclus

În primul rând participaţi la procesul de includere. Luaţi lista cu fapte eficiente, care vor fi ataşate ladosar de către martor, decideţi care dintre ele vă vor justifica teoria. Ce anume este mai important din ceea ce

trebuie să spună martorul? Care fapte pot să fie comunicate de martor, pentru ca informaţia de bază să pară mai



76

veridică? Care este partea suplimentară a depoziţiilor potenţiale? Care fapte secundare fac ca depoziţiile să fieveridice? Continuaţi procesul în cazul fiecărui element al dosarului.

De exemplu, imaginaţi-vă că în dosar privind avaria maşinii de pompieri unul dintre martori a văzutŞoferul-inculpat în atelierul de reparaţii auto doar cu două zile înainte de coliziune. Martorul a declarat într -odeclaraţie că inculpatul a spus că frânele maşinii sunt în stare proastă, dar a plecat cu maşina. Acest fapt esteextrem de important (pentru că arată neglijenţă) Şi va fi prezentat cu siguranţă în timpul interogatoriului directal martorului. Faptele care susţin această mărturie includ detalii justificative: timpul Şi locul martorului în

timpul unei conversaţii importante despre frâne. Martorul poate recunoaşte inculpatul. Aceste detalii, chiar dacănu se referă în totalitate la teorie, adăugă greutate şi credibilitate acestei probe cruciale.

Pentru a include fapte tematice care se referă la cazul Dv., trebuie să pedalaţi pe argumente morale.Revenind la cazul cu maşina, amintiţi-vă că în momentul coliziunii inculpatul întârzia deja la o întâlnireimportantă. Cum poate subiectul „Prea ocupat să fie atent” să fie dezvoltat în mărturia unui martor cu atelierelede reparaţii auto de mai sus? Răspunsul se află în metoda de sprijinire cu detalii în mărturia martorului. A fostinculpatul brutal în comunicarea cu masterul? S-a uitat vreodată la ceasornic? A încercat să citească nişte hârtiiimportante atunci când se reparau frânele? Este important dacă inculpatul a fugit din atelier? Cu alte cuvinte,trebuie căutate detalii care justifică ocuparea inculpatului.

În afară de fapte de bază şi detalii suplimentare trebuie să formulaţi o listă cu motive şi explicaţiinecesare. Reţineţi că istorisirile sunt mai convingătoare atunci când ele includ motivul de ce oamenii auacţionat într -un mod sau altul. Interogatoriul direct al martorului trebuie să includă motivul care explicăacţiunile martorului şi altor oameni. Dacă depoziţia martorului nu necesită explicaţii suplimentare, ar fi bine camartorul să explice de sine stătător toate nuanţele dosarului. În scenariul prezentat mai sus referitor la frânelemaşinii nu este deodată clar de ce martorul ţine minte toate detaliile. Cereţi de la martor explicaţii:

ÎNTREBARE: Cum s-a întâmplat că aţi reţinut acţiunile inculpatului din acea dimineaţă?

RĂSPUNS: Am sosit în atelier ca să repar frânele şi am fost impresionat de faptul că el plecat fără să fiavut grijă de frânele de la maşină.

Această explicaţie este una logică şi veridică.

După cum am mai amintit, o parte însemnată a interogatoriului direct al martorului propriu trebuie să fieconsacrată stabilirii şi justificării veridicităţii. Veridicitatea martorului poate fi stabilită în mai multe moduri.Arătaţi că martorul este unul neutru şi neinteresat. Demonstraţi că martorul avea posibilitatea să participe la

procesul de observare. Permiteţi martorului să conteste orice aşteptări ale acuzării în domeniul subiectivităţii şiacţiunilor nedemne. Analizaţi datele personale care subliniază onestitatea şi veridicitatea martorului.

2.Ce trebuie de exclus

După stabilirea faptelor, care justifică cel mai bine teoria dumneavoastră şi consolidează cel mai bine

subiectul, puteţi recurge la procesul de excludere. Dacă nu aveţi motive fundamentate de includere a faptelordescrise mai jos, trebuie să vă gândiţi cum să le eliminaţi. Absenţa unui plan al interogatoriului direct poate fi unica, dar cea mai mare problemă. Detalii au un rol

important în argumentarea unor probe importante, ele pot fi nu numai utile, dar şi dăunătoare. Detaliileneînsemnate pot să sustragă atenţia de la argumentări bazate. În cazul cu atelierul, aflarea martorului lângămeşter este un detaliu important al dosarului. Culoarea pereţilor în cameră nu au nici-o importanţă.

Trebuie să eliminaţi acele fapte, care pot fi contestate eficient în timpul şedinţei judiciare. Chiar dacă elenu sunt incorecte, ele pot fi contestate şi dezbătute până la eliminare. Este singurul martor care a urmăritevenimentul, în timp ce alţi martori susţin că au văzut cu totul altceva? Este încrezut martorul în propriilecuvinte? Sunt documentate declaraţiile de martor cu probe materiale?

În astfel de situaţi, interogatoriul trebuie oprit, şi nu continuat. Nu este o regulă stabilă. Multe faptecorecte pot fi contestate de partea opusă. Uneori deciziile judiciare sunt luate pe baza depoziţ iei unui singur

martor, iar succesul depinde de puterea de a convinge juraţii în justeţea teoriei dumneavoastră. De multe oridecizia depinde de un singur martor, însă el poate fi criticat dur. Trebuie să fiţi pregătit să analizaţi toate



77

depoziţiile potenţiale pe baza standardelor de argumentare şi necesitate. Dacă nu sunteţi sigur în ceva, e cazulsă refuzaţi la martor sau la probă.

Apoi excludeţi toate faptele neveridice. Veţi înţelege că aveţi de a face cu un fapt neveridic, fiindcă elnu trebuie contestat, el se va prăbuşi de la sine. Dacă este veridic, este

şi util. El poate fi liber de posibile litigii, însă poate fi neconvingător. Să ne întoarcem la martorul dinatelier şi să presupunem că el a scris în declaraţie că l-a cunoscut pe inculpat, fiindcă cu 15 ani în urmă ei ambiise aflau într -un singur lift. Nu aveţi temei să nu aveţi încredere în martor şi nimeni nu va reuşi să conteste

mărturia. Depoziţia poate să acorde o valoare suplimentară subiectului dumneavoastră, dacă inculpatul a ieşitdin lift, alergând la servici. Aceste mărturii sunt destul de artificiale. Propunerea lor va fi pusă sub semnulîntrebării de către judecător şi juraţi. Va fi un prilej de neîncredere în această şi în alte depoziţii.

De remarcat că neveridicitatea trebuie echivalată cu importanţa. Dacă dosarul depinde de recunoaştereacontestată a inculpatului, atunci demonstrarea întâlnirii anterioare poate să fie foarte importantă pentru riscul dea propune o anumită probă.

Depoziţia martorului care deschide posibilităţi pentru interogatoriu încrucişat de partea opusă trebuieevitată pe măsura posibilităţii. De ce aceste depoziţii sunt periculoase? Fiindcă persoana care realizeazăinterogatoriul trebuie să aibă posibilitatea să afle toate nuanţele şi detaliile subiectului în discuţie. De exemplu,în timpul interogatoriului încrucişat inculpatului nu i se va permite să utilizeze faptul că reclamantul a fost

pacient al psihiatrului. Pe de altă parte, imaginaţi-vă că în timpul interogatoriului de către avocat, reclamantul amenţionat că accidentul nu i-a permis să se întâlnească pentru o consultare cu psihiatrul, iar consultarea nu a

putut fi amânată pentru săptămâna viitoare. În astfel de cazuri, uşile vor fi deschise doar pentru interogatoriul privind natura întâlnirii şi motivele ei, de ce nu a putu fi amânată, cu alte cuvinte, de ce era necesară consultarea psihiatrului?

B. Structurarea interogatoriului

Planificarea structurii interogatoriului permite o mai bună realizare a procedurii expunerii de fapte dincadrul declaraţiei de martor. Astfel poate fi formulată o istorie convingătoare şi logică. Avocatul nu solicitămartorului să povestească totul, ci intenţionează să afle informaţii în mod logic, consecvent. În cadrul lecţiiloranterioare au fost puse în discuţie cele mai eficiente metode de structurare a interogatoriilor directe: repetarea şidurata, întrebări reflective, compararea faptelor similare, utilizarea numelor şi listelor. Utilizaţi aceste metode întimpul planificării unui interogatoriu direct.

Nu există o formă stabilă a principiilor de structurare a interogatoriului direct al martorului propriu.Trebuie totuşi respectate următoarele principii:

1. Începeţi cu un moment tare şi finalizaţi cu un moment tare

a. Interogatoriul în genere

Fiecare interogatoriu direct, indiferent de structurare, trebuie început şi finalizat cu argumente tari.Determinarea momentului tare depinde de dosar şi de fiecare examinare judiciară în parte. Este un momentdramatic şi foarte interesant al interogatoriului, un moment al încrederii martorului în propriile cuvinte, unmoment-cheie în soluţionarea litigiului. Care nu ar fi detaliile concrete ale momentelor tati, ele trebuie săcorespundă unor norme:

Acceptabilitatea. Nu este nimic mai rău, decât contestarea acceptată de judecător de la bun început saula finalul interogatoriului propriului martor. Trebuie să fiţi convingător privind acceptabilitatea momentelorfinale şi iniţiale.

Valoarea pentru teoria dosarului. Determinarea momentului tare depinde de valoare lui teoretică. Cetrebuie să spună martorul pentru a demonstra veridicitatea poziţiei dumneavoastră în dosar?



78

Valoarea tematică. Momentele tari ar trebui să consolideze forţa morală a poziţiei în dosar. Formulaţi-leasemănător cu subiectul dosarului.

Influenţa dramatică. Influenţa dramatică la începutul interogatoriului va pune pe judecător şi pe juraţi săasculte atent. Influenţa eficientă la finele interogatoriului va permite consolidarea imaginii în memoria lor.

Incombatabilitatea. Alegeţi momentele tari şi prielnice pentru a fi uşor de reţinut. Ele nu vor fi utile,dacă vor fi reţinute ca momente discutabile.

În majoritatea dosarelor trebuie elaborat un cuvânt introductiv al interogatoriului direct al martorului

propriu pentru a prezenta martorul şi datele biografice. Deci, începutul interogatoriului trebuie să fie începutuldepoziţiei concrete.

b. Părţile interogatoriului

Fiecare interogatoriu direct complet al martorului se compune din mai multe elemente. Când treceţi dela subiect la subiect, trebuie să faceţi anumite concluzii şi alte introduceri. Regula privind momentele tari de laînceputul şi sfârşitul interogatoriului trebuie să se refere nu numai la structură, dar şi la componentele acestuiinterogatoriu.

În dosarul privind accidentul puteţi începe şi sfârşi partea materiala a depoziţiei cu proba despre maşinade pompieri. Însă trebuie să vă referiţi şi la alte întrebări: informaţii despre inculpat, locul desfăşurării şidaunele provocate. Fiecare component al interogatoriului direct, dacă e posibil, trebuie să se bazeze la începutşi la sfârşit pe momente tari.

În partea simplă, ca descrierea accidentului, trebuie să vă gândiţi care elemente ale dosarului suntimportante pentru dosar. Începeţi cu un element şi finalizaţi cu altul. În dosarul privind accidentul puteţi începecu condiţiile meteo, pentru a stabili nivelul de vizibilitate. Puteţi încheia cu descrierea accidentului şi circulaţieirutiere

ÎNTREBARE: Câte maşini s-au oprit pentru a face drum liber maşinii de pompieri?

RĂSPUNS: Toate, în afară de maşina inculpatului.

2. Utilizaţi structura tematică

Cronologia, de obicei, este forma cea mai simplă a structurii. Ce poate fi mai evident: descriereacronologică a dosarului. Însă, în practica avocaţilor ceea ce este mai simplu nu întotdeauna este o metodăeficientă. În multe dosare trebuie utilizate o structură tematică. Deci, puteţi structura diverse componente alemărturiilor în aşa fel ca ele să fie consolidate, să se intersecteze. Puteţi camufla momentele slabe ale unuielement, dezvoltând propria teorie într -un mod convingător. Ordinea evenimentelor de obicei este ocazională.

Datoria voastră ca avocat este să sistematizaţi relatarea, pentru ca ea să fie una logică. Într -o situaţie simplă, ca dosarul maşinii de pompieri, interogatoriul direct al martorului în ordinecronologică nu este unul eficient şi convingător. Interogatoriul cronologic, referitor la ziua accidentului este:ora, când reclamantul a ieşit din casă dimineaţa, încotro mergea şi cât timp îi trebuia, condiţiile meteo şi stareadrumurilor, linia de transportare pe străzi şi ajungerea în locul accidentului fatal; apariţia maşinii de pompieri,reacţia reclamantului şi accidentul. După o muncă enormă asupra unei serii de detalii importante şi mai puţinimportante, interogatoriul direct ajunge la evenimentul crucial - accidentul. Este interesant acest lucru pentru

apreciatorii de fapte?

Ar fi logic (1) de început cu accident, (2) de explicat de ce reclamantul a oprit maşina, (3) de descrismaşina de pompieri, (4) de descris reacţia altor şoferi şi (5) de comparat reacţia altora cu acţiunile inculpatului.Ajungem la momentul următor:

3. Treceţi la sens



79

Interogatoriului propriului martor nu este o vânătoare după aur şi nu este un jaf secret; nu întotdeaunaexistă un motiv de a ţine juraţii în stare de atenţie maximă. Cea mai eficientă formă de construire ainterogatoriului este explicarea direcţiei şi logicii mărturiilor şi trecerea la ele. De exemplu:

ÎNTREBARE: Vă rugăm să vă prezentaţi în faţa juraţilor. RĂSPUNS: Mă cheamă Len Rubinovici. Sunt profesor al Şcolii nor-vestice din Chicago.

ÎNTREBARE: Domnule profesor Rubinovici, vreau să vă întreb, pentru ca juraţii să ştie de ce sunteţi

astăzi alături de noi în sala de şedinţe judiciare? RĂSPUNS: Sunt aici pentru a povesti despre prădarea unei instituţii bancare. Am fost martor ocular al

jefuirii în data de 1 august anul trecut.

4. Povestiţi istoria

După ce apreciatorii de fapte află de ce martorul acordă depoziţia, ei vor să audă de la martor ce s -a

întâmplat. Trebuie să vă întoarceţi la informaţii despre martor, faceţi pe scurt prezentarea martorului aşa cumeste arătat mai sus. Treceţi la depoziţia martorului:

ÎNTREBARE: Să trecem la subiectul prădării cu utilizarea armei, ai cărei martor aţi fost în august anultrecut, domnule profesor. Unde eraţi în timpul prădării?

RĂSPUNS: Eram în interiorul băncii, mă aflăm lână fereastră. ÎNTREBARE: Povestiţi ce anume aţi văzut. RĂSPUNS: Am văzut cum o persoană mascată s-a apropiat de casă, i-a dat

colaboratorului băncii o coală de hârtie şi a scos pistolul. ÎNTREBARE: Ce s-a întâmplat mai departe?

Şi aşa mai departe până când relatarea nu va fi finalizată.

5. Nu întrerupeţi acţiunea

Fiecare interogatoriu include unul, două sau mai multe incidente şi evenimente. Martorul poate sădescrie această acţiune fizică: avarie, arest, ieşirea de sub control a unei instalaţii sau o procedură chirurgicală.Uneori martorul poate să acorde depoziţia despre lucruri nemateriale: semnarea unui contract, daune morale,avertizări, încălcarea promisiunilor sau sentimentul durerii după traumă. Care nu ar fi fost obiectul,interogatoriul poate fi împărţit în „acţiune” şi alte detalii suplimentare.

Când martorul descrie un anumit eveniment ca prădarea băncii, regula interogatoriului este - nu trebuie

întreruptă acţiunea. Nu întrerupeţi descrierea evenimentelor importate pentru a adăuga unele detaliinesemnificative. De exemplu, nu ar fi logic să fie oprit domnul Rubinovici la jumătatea relatării pentru aspecifica câţi oameni mai erau în bancă şi care era iluminarea instituţiei respective. Dacă aceste detalii suntimportante, ele nu pot să justifice intervenţia în descrierea acţiunii. De exemplu:

ÎNTREBARE: După ce am auzit ce aţi făcut şi aţi văzut în acea zi, aş dori să adăugaţi câteva detalii,domnule Rubinocivi.

RĂSPUNS: Bine. ÎNTREBARE: Câţi oameni erau în bancă atunci?

RĂSPUNS: Patru sau cinci. Era dimineaţa, banca de-abia s-a deschis.

ÎNTREBARE: Cum era iluminarea băncii când aţi văzut prădătorul, apropiindu-se de casă?

RĂSPUNS: Era luminos. În partea estică a clădirii erau geamuri, iar soarele de dimineaţă se vedea îngeam. Toate lanternele din bancă la fel erau aprinse.

Această metodă este una avantajoasă, fiindcă permite reluarea unor mărturii importante pe baza unorexplicaţii suplimentare.



80

6. Declaraţii înainte de contestare

Martorii deseori sunt chemaţi să confirme unele informaţii, dar şi să le conteste. În astfel de cazuri este bine să fie propuse unele probe afirmative, iar apoi - altele infirmative. Astfel, veţi sublinia aspectele pozitiveale dosarului şi veţi ocoli imaginea martorului scandalos. De la bun început trebuie formulată o poziţie concretă

în dosar înainte de a ataca poziţia părţii opuse. Este un principiu important al creării unei structuri a dosarului.

7. Eliminaţi faptele negative

Uneori trebuie identificare faptele negative din cadrul interogatoriului direct al martorului propriu pentru

ca influenţa părţii opuse asupra martorului să fie minimalizată. Teoria constă în faptul că informaţia negativă vafi mai puţin dăunătoare dacă va fi povestită şi explicată de martor, în comparaţie cu daunele aduse de avocatuloponent în cadrul interogatoriului încrucişat. Fiţi atenţi, utilizaţi metoda doar atunci când sunteţi convins înfaptul că informaţia este una acceptabilă şi nu va deschide uşa părţii opuse dacă veţi atinge un subiect

discutabil.

Să presupunem că aţi decis să identificaţi o informaţie negativă în timpul interogatoriului direct almartorului propriu. Nu faceţi acest lucru la începutul sau la sfârşitul interogatoriului. Reţineţi că potrivit

principiilor gener ale, aspectele negative nu pot fi şi tari, ele trebuie ascunse în mijlocul dosarului. Trebuie să faceţi tot posibilul ca juraţii să afle cât mai multe informaţii despre martor înainte de a

prezenta informaţia negativă. Oamenii iubesc să creadă celor ce le place. Astfel, trebuie să faceţi tot posibilul caapreciatorilor de fapte să le placă martorul până a prezenta vreo informaţie negativă.

8. Finalizaţi cu un argument decisiv

Fiecare interogatoriu direct trebuie să fie finalizat cu un argument decisiv - un factor care reprezintăteoria dumneavoastră sau subiectul dosarului. Argumentul trebuie să fie (1) absolut acceptabil, (2) dramatic, darîn limite, (3) simplu şi uşor de reţinut, (4) comunicat cu încredere. În dependenţă de caracterul argumentului şide teoria propusă, ultima întrebare pusă reclamantului în dosarul privind maşina de pompieri poate fi:

ÎNTREBARE: Cât timp era vizibilă maşina de pompieri, până a se lovi de maşina dumneavoastră?

RĂSPUNS: Ea era vizibilă cel puţin zece secunde. Am văzut-o şi m-am oprit, însă inculpatul m-a lovit

cu maşina.

SauÎNTREBARE: Inculpatul vorbea la telefon până la constatarea traumei dumneavoastră sau după?

RĂSPUNS: El vorbea la telefon fără să fi văzut ce s-a întâmplat cu mine. Sau

ÎNTREBARE: Veţi putea dumneavoastră merge vreodată fără să simţiţi durerea?

RĂSPUNS: Medicii spun că nu mă pot ajuta, trebuie să fac rugăciuni.

9. Ignoraţi orice regulă dacă este cazul

Aţi observat că principiile de mai sus nu se racordează unul cu altul. În anumite dosare nu veţi reuşi săîncepeţi tare, să aveţi un material structurat tematic şi să prezentaţi depoziţii afirmative înaintea contestării şiveţi reuşi să pătrundeţi în esenţă fără a întrerupe acţiunea. Care reguli trebuie respectate? Depinde doar de



81

dumneavoastră şi de dosar. Dacă aveţi nevoie de un principiu pentru a explica altele, el este: utilizaţi regulilecare justifică cel mai bine teoria şi subiectul dosarului.

Concluzii

Structurarea interogatoriului direct

Începeţi şi finalizaţi cu momente tari în timpul interogatoriului şi elementelor acestuia.

Utilizaţi structurarea tematică.

Treceţi la abordarea sensului.

Povestiţi istoria. Nu întrerupeţi acţiunea.

Propuneţi depoziţii afirmative înaintea celor infirmative.

Eliminaţi faptele negative.

Finalizaţi cu un argument decisiv.

Ignoraţi orice regulă, dacă este cazul.

IV. ETICA INTEROGATORIULUI DIRECT

Mai jos sunt discutate două chestiuni etice, care apar în faţa avocatului în timpul pregătirilor cătreinterogatoriul direct.

A. Punerea de întrebări care pot fi contestate

Aprecierea acceptabilităţii posibile este un element important al pregătirii pentru dosar. Avocatul poatesă prezinte orice probe, pe care le consideră acceptabile. Cum de procedat cu probele care sunt cel mai probabilinacceptabile? Este oare etic pr opunerea unor probe inacceptabile cu speranţa că avocatul oponent nu vaobserva inacceptabilitatea?

Este etică propunerea probelor, care se referă la teoria acceptabilităţii. Sistemul contravenţionalmotivează fiecare avocat să reprezinte poziţia proprie în dosar pe cât se poate de repede şi pune toateresponsabilităţile pe seama judecătorului. Probele materiale nu trebuie excluse doar pe baza posibilei contestări,dacă există o bază de drept importantă a acceptabilităţii.

Când avocatul poate să fie convins în faptul că probele sunt acceptabile? Regula de bază este: proba

trebuie exclusă doar atunci când ea nu este argumentată de nici-o teorie de acceptabilitate. Pentru a determina

acceptabilitatea, avocatul trebuie să înceapă argumentarea în felul următor: „Proba este acceptată, fiindcă...”.Dacă unica finalizare a propoziţiei este: „Fiindcă ea susţine poziţie mea în dosar”, atunci nu există motive

juridice pentru acceptare.

Concluzionând trebuie să remarcăm că în timpul interogatoriului martorilor proprii poate fi obţinuteinformaţii importante, însă nu trebuie obţinute informaţii care nu se referă la dosar.

B. Formularea unor concluzii neîntemeiate

Este o regulă unică şi se referă la şedinţe judiciare de studii, datorită „conservaţiei” materialelor acordate

studenţilor. Uneori se simte o criză de fapte, care ar fi soluţionată pe calea examinării unui dosar adevărat. Înşedinţele de studii rolul de martori sunt jucate de actori, fiindcă martorul cunoaşte evenimentele care au loc.Martorii nu pot spune mai mult decât ceea ce au spus martorii reali în dosar.



82

Ce înseamnă o concluzie argumentată? Din păcate nu există un răspuns la această întrebare. Concluziase consideră argumentată dacă se bazează pe fapte incluse în dosar, este logică, veridică şi nu reprezintă o faptăindependentă. Cu cât mai multe fapte argumentează concluzia, cu atât mai logică este concluzia. Forţaconcluziei depinde de logică şi veridicitate. Concluzia nu este o faptă independentă, fiindcă toate fapteleindependente sunt ataşate separat la dosar.

Pentru a verifica argumentarea concluziei, puneţi următoarele întrebări. Sunt în materialele dosarului probe, care argumentează concluzia? Dacă aş fi jurat aş crede în concluzia respectivă, bazată pe depoziţia

martorului? Dacă aş fi avocat şi aş organiza un interogatoriu încrucişat, aş aminti martorului că nu a inclus unanumit fapt în declaraţie? Dacă toate răspunsurile la întrebările amintite sunt afirmative, concluzia este unaveridică.



83




Lecţia: Interogatoriul încrucişat al martorilor părţii opuse



84

Interogatoriul încrucişat al martorilor părţii opuse

I. Scopul interogatoriului încrucişat

Interogatoriul încrucişat al martorilor părţii opuse este un scop dificil al avocatului care prezintă dosarulîn cadrul şedinţei judiciare. Interogatoriul încrucişat este deseori unul dramatic şi decisiv în sistemulcontravenţional. Interogatoriul încrucişat necalitativ a martorului propriu poate fi fără scopuri şi neinteresant,

însă martorul se străduieşte să vă fie de folos. Pe de altă parte, interogatoriul încrucişat necalitativ poate să aibăconsecinţe malefice. Riscaţi să nu ridicaţi nivelul de susţinere a părţii concurenţiale. Majoritatea interogatoriilorîncrucişate sunt o competiţie dinte martor şi avocat. Nu trebuie să vă permiteţi să rămâneţi învins ca avocat.

Cu alte cuvinte, interogatoriul direct al martorului străin este unul riscant. Martorul poate să intre îndialog activ. Martorul vă umple vidurile informaţionale care au rămas după interogatoriul direct. Martorul poatesă vă pună în situaţii neplăcute. De fapt toate lucrurile pozitive obţinute pot fi anihilate în cadrulinterogatoriului încrucişat repetat de altă parte. Aceste probleme nu pot fi combătute, însă ele pot fiminimalizate cu ajutorul unor interogatorii corecte cu scopuri realiste.

Interogatoriul încrucişat este în primul rând realizat pentru un scop. Interogatoriul trebuie să repre zinte

teoria voastră, dar din spusele martorului străin. Un interogatoriu eficient trebuie să atingă măcar un singurscop.

A. Minimalizaţi dauna adusă de interogatoriul direct

Dacă interogatoriul direct a adus daune poziţiei dumneavoastră în dosar, examinaţi interogatoriulîncrucişat ca un prilej de a corecta greşelile sau de a minimaliza dauna adusă. Intrebaţi-vă dacă puteţi impunemartorul să renunţe la depoziţie sau obţineţi alte fapte importante. Încercaţi să demonstraţi că martorului îilipseşte încredere, fixare, stabilitate şi că depoziţia nu se racordează cu alte mărturii.

B. Consolidaţi poziţia în dosar

Martorii altei părţi pot să aduc fapte pozitive care susţin versiunea Dv. Această informaţie utilă poate ficonsolidată în cadrul interogatoriului încrucişat.

C. Minimalizaţi poziţia oponentului

Sunt cazuri când martorul stabileşte unele fapte dăunătoare părţii oponente. Această informaţie poate fiignorată de partea opusă, însă trebuie consolidată în timpul interogatoriului încrucişat.

D. Reamintiţi baza ataşării probelor materiale

Acest scop este foarte important în examinările judiciare de studii, care nu permit interogatoriul repetatal martorilor şi, în rezultat, probele pot fi prezentate în cadrul interogatoriului încrucişat. În timpul şedinţelor

judiciare adevărate această procedură este interzisă, fiindcă fiecare parte are dreptul să se adreseze repetat cătremartor. Utilizaţi interogatoriul încrucişat pentru ataşarea probelor doar atunci când martorul părţii oponente esteunica persoană ce poate realiza ataşarea. E de dorit evitarea acestui proces complicat.



85

E. Discreditaţi martorul

In timpul interogatoriului încrucişat martorul poate fi discreditat pe baza subiectivităţii, interesului,explicării incorecte a faptelor, falsificării depoziţiei şi neadevărului. Aveţi posibilitatea să aflaţi informaţii dediscreditare despre alţi martori.

F. Ţineţi martorul sub control

Martorul trebuie ţinut sub control. Scopul interogatoriului direct este prezentarea poziţiei clientului. Deaceea, trebuie să stabiliţi regulile depoziţiei, acordarea de informaţii şi sistemul de relaţii cu martorul. Deci,trebuie să ţineţi sub control spusele martorului. Aceasta nu înseamnă că trebuie să dominaţi şi să fiţi vulgar.Controlul nu înseamnă că depoziţia trebuie să aibă loc pe baza unei structuri şi a unui plan, ci trebuie respectateîn mare parte regulile generale ale interogatoriului încrucişat.

II. REGULILE INTEROGATORIULUI ÎNCRUCIŞAT

Ca şi în cazul interogatoriului direct, regulile demonstrării din cadrul contravenţiei reglementeazăconţinutul interogatoriilor încrucişate. Pentru a obţine mărturii trebuie să aveţi o teorie corectă deacceptabilitate. În afară de acceptabilitate, trebuie să ţineţi cont de regulile de control asupra martorilor întimpul interogatoriului.

O singură regulă poate fi utilizată în cadrul interogatoriilor încrucişate şi nu este discutată. Este vorbe de

faptul că fiecare interogatoriu nu trebuie să depăşească limitele. Aceasta înseamnă că subiectul întrebărilor puseîn timpul interogatoriului încrucişat trebuie să fie acelaşi, ca şi în cazul interogatoriului direct. Unele excepţii:se permit întrebări referitoare la subiectivitate sau interesul ascuns al martorului.

Regula este valabilă în toate examinările judiciare. Dacă o parte atinge un subiect care nu a fost discutat

în timpul interogatoriului direct, partea oponentă are dreptul să-şi recheme martorul pentru a demonstra poziţia proprie în dosar.

Regula nu este valabilă în timpul şedinţelor judiciare de studii, fiindcă nu este timp pentru aceasta. Dacăcontestaţi interogatoriului pe baza depăşirii limitelor, puteţi declara: „Domnule judecător, luând în considerareformatul examinării judiciare de astăzi, nu o să am posibilitate să rechem martorul pentru a-l interoga despre

acest subiect. Cer permisiunea de a-l întreba încă o dată”. Trebuie să vă aflaţi în centrul sălii de şedinţe în timpul interogatoriului încrucişat: pentru a fi în centrulatenţiei şi a ţine sub control martorul. Dependenţa de notiţe nu este un factor prielnic, fiindcă veţi pierdecontactul vizual.

A. Puneţi doar întrebări sugestive

În timpul interogatoriului încrucişat al martorilor părţii oponente puteţi pune doar întrebări sugestive.Ele sunt interzise, însă, în cazul interogatoriilor încrucişate este mică probabilitatea că martorul va colabora cuDv. Dreptul la întrebări sugestive de obicei include dreptul de a obţine răspunsuri concrete la întrebări concrete.

Interogatoriul direct nu este un timp pentru explicarea de fapte. Trebuie să propuneţi logic a

evenimentelor cu ajutorul martorului. Întrebarea nesugestivă îi va permite martorului să fugă de logică şi să iasăde sub control. De exemplu:



86

ÎNTREBARE: Eraţi la distanţa de 30 de metri de reclamant când aţi frânat?

Puteţi pierde controlul atunci când: ÎNTREBARE: La ce distanţă de reclamant eraţi când aţi frânat?

Cât de încrezut trebuie să fiţi când puneţi întrebări sugestive? Totul depinde de pregătire. Citiţi cuatenţie dosarul, până nu ştiţi cu desăvârşire ce trebuie să aflaţi. Dacă nu sunteţi sigur în distanţă, nu trebuie săspuneţi despre cele 30 de metri. Trebuie să fiţi sigur. Doar atunci trebuie să-i spuneţi martorului despre ceea cea făcut. Dacă întrebarea sugestivă se bazează pe fapte, care pot fi controlate, martorul va trebui să cadă de acord

cu Dv.

B. Nu lungiţi interogatoriul încrucişat

Laconica disciplinează. Majoritatea avocaţilor care prezintă dosare în judecătorii recomandă cainterogatoriile să includă cel mult trei poziţii. Chiar şi atunci când o astfel de situaţie nu este realizabilă, să ştiţică nu trebuie să lungiţi interogatoriul. În timpul pregătirii pentru realizarea interogatoriului încrucişat veţi aveaocazia să structuraţi gândirea. Realizarea unui interogatoriu scurt minimalizează riscul general şi este maieficient.

Durata interogatoriului încrucişat depinde în mare parte de scopurile propuse. Nu trebuie să vă străduiţisă atingeţi foarte multe scopuri. Dacă treceţi milita, riscaţi să pierdeţi prea multe. Alegerea o faceţi singur.

C. Puneţi doar întrebări, la care ştiţi răspunsul

Regula este foarte simplă. Dacă nu ştiţi cum va răspunde martorul, mai bine să nu puneţi întrebarearespectivă. Nu căutaţi fapte scandaloase în timpul interogatoriului încrucişat. Nu riscaţi să puneţi întrebări cu„dacă”, în cazul unui martor străin. Dacă cunoaşteţi explicarea, puneţi întrebări sugestive. Dacă istoria vă este

necunoscută, interogatoriul încrucişat nu trebuie să reprezinte pentru Dv. o descoperire. Cât de informat nu aţifi, martorul poate oricând să vă impresioneze cu răspunsul la întrebarea pusă. Este un scenariu realist:

ÎNTREBARE: Parcaţi maşina la distanţa de trei cartiere de oficiu, aşa este?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: Pe trotuar este multă lume între orele 8-00 şi 8-30 dimineaţa?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: Trebuie să treceţi de două semafoare pentru a ajunge la parcare?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: De aceea, aveţi nevoie de cel puţin 10 minute pentru a ajunge la destinaţie?

RĂSPUNS: Nu este corect, am nevoie de 3-5 minute.ÎNTREBARE: Văr rog să explicaţi în ce mod reuşiţi să faceţi această distanţă doar în 3 minute?

RĂSPUNS: Foarte simplu. Este un autobuz expres, care circulă pe o bandă aparte. Urc în el la parcare şivin la serviciu. Asta nu necesită mai mult de 5 minute. Banda autobusului este una liberă, iar semafoarele suntcoordonate.

Vedeţi că nu a trebuit să cereţi de la martor explicaţii? Chiar dacă informaţia despre autobuz nu esteinclusă în doar, martorul poate să formuleze presupuneri credibile în cadrul dosarului. Este oare existenţa unuiautobuz rapid o presupunere credibilă - nu este clar. Vă rămâne să discreditaţi aceste informaţii, despre care vafi vorba în cadrul capitolului viitor.

Deci, nu trebuie să permiteţi martorului să explice ceva în timpul interogatoriului încrucişat. Imaginaţi-vă că nu l-aţi rugat pe martor să explice ceva, însă el a început o relatare descriptivă. Nu trebuie să pierdeţicontrolul. Nu trebuie să permiteţi astfel de cazuri. Cea mai bună metodă este stabilirea unui acord, unui refuz laexplicaţii.

ÎNTREBARE: Deci, aveţi nevoie doar de 10 minute pentru a ajunge de la parcare la oficiu?



87

RĂSPUNS: Nu, nu este corect. De obicei am nevoie de 3-5 minute. Dacă vreţi pot să fac o explicaţie. ÎNTREBARE: Avocatul Dv. poate să vă solicite explicaţii. Am alte întrebări, pe care aş vrea să le pun. Dacă rugaţi martorul să dea explicaţii, asta ar însemna: „Am obosit să ţin sub control interogatoriul

încrucişat. De ce să nu mă schimbaţi pe ceva timp?”

D. Nu provocaţi contestări şi litigii cu martorii

Contestările pot să deranjeze. Avocaţii tinerii deseori pierd încrederea în ei, atunci când sunt întrerupţide contestări în timpul interogatoriului încrucişat. În acest interogatoriu contestările sunt foarte răspândite. Esteun aspect logic, fiindcă oponentul nu doreşte să permită succesul Dv. pe baza martorului său. Dacă nu va reuşisă vă oprească, partea oponentă va încerca diverse metode. Deci, scopurile interogatoriului pot fi făcute maidificile.

Cea mai simplă contestare în timpul interogatoriului încrucişat este contestarea formei de întrebare. Deexemplu, sunteţi avocatul inculpatului în dosar privind maşina de pompier şi acuzaţia pune întrebări: „Aveaţi oîntâlnire importantă în acea dimineaţă şi nu trebuie să întârziaţi?”. Puteţi contesta întrebarea, fiindcă este unacomplicată. Deci, avocatul trebuie să reformuleze întrebarea. Puneţi-vă imaginar în locul acelui avocat.Divizarea întrebării în două va avea rezultatul dorit? Nu.

Dacă puneţi întrebarea în formă admisă, veţi pune avocatul oponent să conteste sensul, ceea ce este cumult mai complicat.

1. Puneţi întrebări scurte

Întrebările trebuie să fie scurte după idee şi realizare. Întrebarea mai lungă de 15 cuvinte nu este unascurtă. Trebuie s-o scurtaţi. Dacă întrebarea se referă la mai mult de o faptă, ea la fel num ai este una scurtă.

Întrebările scurte, care conţin un singur fapt, permit avocaţilor să ţină sub control martorul în cadrulinterogatoriului încrucişat. Întrebările lungi face imposibil controlul asupra interogatoriului, întrebarea poate fiuitată şi neînţeleasă corect. Cu cât mai multe cuvinte întrebuinţaţi, cu atât e mai mare probabilitatea că martorulnu va şti ce să spună.

Deci, ar fi bine să divizaţi unele întrebări în componente mici. De exemplu, imaginaţi -vă că puneţiîntrebări martorului în dosarul privind maşina de pompieri. Vreţi să stabiliţi distanţa între garaj şi oficiu pentrua demonstra că inculpatul se grăbea în acea dimineaţă la servici. Puneţi o singură întrebare: „Parcarea se află ladistanţa de trei cartiere de oficiu?”. Martorul poate să decidă că nu este aşa, poate declara că distanţa este de 2cartiere, sau oficiul nu se află chiar la intersecţie de străzi. Puteţi evita aceste probele posibile, dacă veţi pune

întrebări scurte şi logice: ÎNTREBARE: Aveţi un contract lunar de parcare în garajul companiei Garrik?

ÎNTREBARE: Garajul se află în nord-vestul intersecţiei dinte Rendolf şi Dierborn?

ÎNTREBARE: Oficiul Dv. se află pe strada Dierborn de Sud, 48?

ÎNTREBARE: Cea mai scurtă distanţă de la garaj la oficiu poate fi făcută la sudul Dierborn, aşa este?

ÎNTREBARE: Trebuie să traversaţi strada Rendolf?

ÎNTREBARE: Apoi traversaţi strada Washington?

ÎNTREBARE: Treceţi pe strada Madison?

ÎNTREBARE: Oficiu se află mai departe, la sud în cartierul celălalt?

Această metodă vă permite să realizaţi două scopuri. În primul rând, nu-i per miteţi martorului să fugă deîntrebarea care poate să ascundă adevărul. Şi, cel mai important, aceste metode permit în să aflaţi dacă martorulîn linii generale este dispus să intre în conflict cu Dv.



88

2. Puneţi întrebări echitabile

Dreptul Dv. de a pune întrebări sugestive nu trebuie folosit ca inducerea martorului în neadevăr.Tratarea incorectă a depoziţiilor martorului poate fi contestată.

Dacă martorul a declarat că afară era întuneric, nu trebuie să spune-ţi imediat că „În stradă, deci, era prea întuneric pentru a vedea ceva?”

În afară de aceasta, nu este necesar ca pentru pierderea controlului asupra interogatoriului încrucişat să

caracterizaţi incorect depoziţiile martorului, explicarea lor minimală poate să aibă consecinţe dintre cele mainegative. Imaginaţi-vă că realizaţi un interogatoriu încrucişat în cadrul dosarului privind prădarea. Martorul adeclarat că prădarea a fost făcută într -un drum fără de oameni, în afara oraşului. Contestarea dumneavoastră întimpul interogatoriul direct s-a referit la recunoaşterea incorectă. Puneţi o astfel de întrebare: „A fost preaîntuneric pentru a vedea ceva?”. L-aţi rugat pe martor să fie de acord cu poziţia privind iluminarea. Martorul nueste naiv şi spune „Eu am văzut totul foarte bine”.

Trebuie să puneţi întrebări referitoare la fapte ale caracteristicii: soarele a apus, luna nu era pe cer,drumul nu era iluminat, drumul nu era luminat de lumini de la case, nu erau lanterne în străzi. Imaginea verbalăa faptului că era imposibil să veţi ceva în astfel de condiţii trebuie lăsată pentru final. Martorul nu va mai puteacontesta ceva.

În afară de ocolirea unor întrebări, care nu caracterizează corect răspunsul, riscaţi să vă întâlniţi faţă înfaţă cu contestări ale formei, argumentării şi dificultăţii. Întrebările cumulative, la care întrebarea a fost deja

pusă, iar răspunsul deja formulat, vor fi de asemenea contestate, fiindcă pun în examinare repetată acelaşisubiect. Întrebările incorecte vor fi contestate, fiindcă determină un răspuns incorect. Întrebarea este

argumentativă dacă face ca martorul să fie de acord cu imaginea verbală.

E. Nu puneţi întrebări definitive

Uneori veţi dori să puneţi martorului străin o întrebare definitivă: „Deci, pur şi simplu aţi ignorat maşinade pompieri, aşa este?”. Să nu procedaţi în aşa mod. Dacă aţi stabilit toate detaliile formulării unei asemeneaconcluzii, va trebui să puneţi o întrebare de clarificare. În cea mai bună situaţie veţi repeta ceea ce este clar, încel mai rău caz - veţi permite martorului să fugă de depoziţie.

Mai mult decât atât. Nu aţi reuşit să stabiliţi ordinea faptelor în măsura potrivită. În aceste condiţii,martorul nu numai că nu va fi de acord ceea ce aţi spus, dar va încerca să relateze de ce consideraţi incorect.

Un concept clasic al interogator iului încrucişat - obţinerea tuturor faptelor, care duc spre o concluziegenerală şi definitivă. Apoi trebuie să vă opriţi. Propunerea definitivă trebuie păstrată pentru discursul deîncheiere. Ţinând cont de această poziţie, faceţi totul pentru ca martorul să schimbe ceva în mărturiile

anterioare. Într -o oarecare măsură, faceţi totul pentru a nu permite avocatului oponent să cunoască intenţia Dv.

F. Insistaţi pe un răspuns concret

Trebuie să faceţi mai mult, decât să puneţi întrebări corecte în timpul interogatoriului încrucişat. Estenecesar să aflaţi dacă aţi obţinut un răspuns corect. Trebuie să ascultaţi cu atenţie mărturiile. O întrebarenegândită poate să determine un răspuns incorect.

Martorul poate să nu vă înţeleagă corect, poate să observe o incertitudine sau poate să discute vu Dv. pentru discuţie. Trebuie să ascultaţi atent pentru ca a fi sigur că martorul răspunde la întrebarea pusă. Mai jossunt prezentate câteva metodici de solicitare a unui răspuns concret.

1. Soluţionaţi problemele de sine stătător



89

Puteţi corecta răspunsul, punând aceeaşi întrebare. Să examinăm acest scenariu pe baza dosarului privind maşina de pompieri.

ÎNTREBARE: Este adevărat că toate maşinile s-au oprit pentru a face drum maşinii de pompieri?

RĂSPUNS: De unde aveau să ştie că este vorba despre maşina de pompieri, nu era nici un semnal sonor. ÎNTREBARE: Nu aţi răspuns la întrebarea mea. Toate maşinile s-au oprit.

RĂSPUNS: Da.

În exemplul de mai jos, martorul a decis că nu trebuie să răspundă la întrebare, formulând răspuns la oaltă întrebare. Avocatul neatent poate să considere acest răspuns ca o contestare. Avocatul de mai sus ascultaatent şi a obţinut informaţia solicitată.

Sunt şi alte căi de atingere a acestui rezultat. Puteţi repeta întrebarea, însă spuneţi mai lent, sau formulaţimai rapid, pentru a fi convins că sunteţi înţeles corect. Puteţi să vă opriţi, să vă uitaţi la juraţi şi să spuneţi: „Mise pare că nu aţi formulat un răspuns concret la această întrebare”. Puteţi fi şi mai corect, spunând: „Cred căîntrebarea nu a fost clară.” şi puteţi pune altfel întrebarea. Variante sunt o mulţime. Ce n -aţi face, alegeţi caleacea mai simplă şi fiţi consecvent, pentru a dirija interogatoriul martorului străin şi a primi răspunsuri corecte.Dacă ţineţi cont de cel de al doilea exemplu, fiecare dată amintiţi juraţilor că martorul nu a dat răspuns laîntrebarea pusă. Dacă faceţi acest lucru eficient, martorul va formula răspunsuri corect, imediat după ce vavedea că vă întoarceţi către juraţi.

Eficienţa Dv. în utilizarea martorului depinde în mare parte de nivelul de control, stabilit la începutulinterogatoriului încrucişat. Martorul care este dispus să dea răspunsuri corecte nu va recurge la explicaţii lungi.Pe de altă parte, martorul care a avut posibilitatea să dea explicaţii, va continua în acelaşi ritm. În afară deaceasta, un rol important îl are nivelul Dv. de a stopa discuţiile neprielnice şi de a ţine sub control martorul.

Indiferent de eforturile Dv. şi de pregătire, din când în când veţi avea de a face cu un martor care nu

doreşte să contacteze. Dacă ţineţi cont de toate regulile, expuse mai sus, şi veţi încerca să ţineţi situaţia subcontrol şi martorul oricum nu formulează răspunsuri acceptabile, trebuie să vă adresaţi către judecător, pentru arestabili controlul.

2. Cereţi ajutor de la judecător dacă este necesar

Nu toţi martorii sunt sinceri. Unii martori pot fi adepţi fideli ai părţii oponente, unii sunt de contact, iaralţii sunt colerici. Dacă martorul nu are de simplificat scopurile interogatoriului încrucişat, el este obligat să dearăspunsuri sincere la întrebările puse. Atunci când martorul nu este în stare să realizeze această obligaţie,trebuie să vă adresaţi către judecător.

Judecătorul este obligat nu numai să garanteze ca martorul să dea răspuns la întrebările puse, dar şi să

excludă din procesul verbal toate răspunsurile, care nu corespund cu întrebările puse. Deci, soluţionareadefinitivă a problemei poate fi realizată cu ajutorul intervenţiei din partea judecătorului. ÎNTREBARE: Domnul judecător, puteţi să ordonaţi ca martorul să dea răspuns la întrebarea mea?

Sau

ÎNTREBARE: Propun ca răspunsul să fie exclus din procesul verbal, fiindcă nu corespunde cuîntrebarea şi cer ca juraţii să nu o ia în considerare.



90

LISTA DE CONTROL V

Aţi ţinut cont de regulile interogatoriului încrucişat?

•Au fost toate întrebările sugestive? Fiecare întrebare prevede un răspuns concret? Dacă nu,reformulaţi întrebarea pentru a fi sugestivă.

• Nu aţi lungit interogatoriul? Aţi pus întrebări despre mai multe subiecte? Dacă da,trebuie să vă gândiţi cum să reformulaţi întrebarea,

entru a scurta interogatoriul încrucişat. • Aţi pus doar întrebări la care aţi ştiutrăspunsul?

Poate să vă impresioneze cumva răspunsul martorului? Dacă da, reformulaţi întrebarea, pent ru a evita o astfel

de situaţie.

• Este fiecare întrebare pusă una scurtă, corectăşi într -o formă acceptată?

Poate avocatul părţii opuse să conteste orice întrebare pe baza faptului că este complicată, cumulativă,neclară, argumentativă etc.? Dacă da, reformulaţiîntrebarea pentru a nu avea probleme în timpul

şedinţei.

• Aţi evitat punerea unei întrebări sugestive? Aţi pus întrebări care au concluzionat un argument pentru discursul de încheiere, dar cu care martorul nu afost de acord în timpul interogatoriului încrucişat?

Dacă da, excludeţi întrebarea şi păstraţi argumentulentru discursul de încheiere.

• Vă simţiţi confortabil atunci când insistaţi pefaptul că martorul trebuie să răspundă laîntrebare?

Aţi practicat metode care au ca scop disciplinar ea

martorului pentru a da răspuns la întrebările puse?

Dacă nu, convingeţi-vă că în timpul interogatoriuluiveţi putea ţine sub control situaţia.

III. PLANIFICAREA INTEROGATORIULUI ÎNCRUCIŞAT

Ca şi în cazul interogatoriului direct, conţinutul şi structura sunt două aspecte importante ale planificăriiinterogatoriului încrucişat.

A. Conţinutul

Lucrul efectuat în timpul prezentării dosarului aşa cum este arătat în capitolul „Pregătirea dosarului”, văva ajuta să soluţionaţi toate aspectele şi să decideţi ce să includeţi în interogatoriul încrucişat al martorilorstrăini. Când veţi examina concluzia finală privind martorii şi interogatoriul încrucişat, atrageţi atenţia asuprafaptului care mărturii ar ajuta teoria formulată în dosar. Împreună cu alte informaţii care nu sunt în formă scrisă,dovezile credibile sunt baza interogatoriului încrucişat.

1. Stabilirea informaţiilor care pot fi utilizate



91

Majoritatea faptelor, care pot fi utilizate în cadrul interogatoriului încrucişat, trebuie să fie limita te la

informaţiile care sunt bune pentru utilizare operativă. Examinaţi următoarele circumstanţe, care trebuie incluseîn cadrul interogatoriului încrucişat.

În primul rând, gândiţi-vă dacă unul din martori poate să vorbească despre una dintre acestecircumstanţe. E posibil că nu are sens să obţineţi răspunsuri de la sursa care nu doreşte să fie sinceră, pe cândun alt martor este dispus să acorde depoziţia necesară. În timpul interogatoriilor încrucişate ale martorilor părţiioponente vă supuneţi unor riscuri. Şi aceasta din motivul că martorul poate să se ferească de răspuns sau să nu

explice într -un mod cuvenit situaţia. În afară de cazurile când aveţi un folos concret în urma repetării depoziţiei, puteţi să nu participaţi la interogatoriul încrucişat, care reia mărturiile făcute deja.

Trebuie să realizaţi interogatoriul încrucişat privind cele mai importante fapte, care sunt în memoriamartorului străin. Această informaţie se află în limita ataşării la dosar ca probă. Unele informaţii, chiar dacăsunt luate din alte surse, vor fi preţioase, dacă au fost obţinute în timpul interogatoriului încrucişat. În dosarul

privind maşina de pompieri, de exemplu, mărturiile proprii ale inculpatului despre faptul că el iubeşte maşinilerapide, vor avea o mai mare ponder e, în comparaţie cu acuzaţiile făcute în adresa lui din partea altor martori. Înlinii generale ar fi bine să obţineţi probe discutabile şi negative din spusele părţii oponente, dacă aşa ceva estereal.

În continuare trebuie să vă întrebaţi cât de real este faptul ca martorul să fie de acord cu fiecare faptăexpusă de Dv. Cele mai bune întrebări pentru interogatoriul încrucişat sunt cele ce sunt luate din interogatoriuldirect, fiindcă cu ele a fost de acord martorul. Deseori pot fi momente când veţi realiza interogatoriul încrucişat

privind fapte documentate în probe materiale şi depoziţii ale altor martori. În unele cazuri veţi dori să comuniaţimartorului (inculpatului) o informaţie nerecunoscută de el.

De exemplu, în procesele penale mulţi avocaţi consideră că este necesar acuzarea acuzatului pe bazainformaţiei deja existente. Inculpatul nu este de acord cu aceste acuzări, însă avocaţii experimentaţi ştiu că

preţul acestei discuţii constă în faptul că juraţii vor auzi acuzaţia, dar nu vor asculta atent contestarea. Chiar

dacă este o strategie corectă, ea nu trebuie utilizată deseori. Dacă juraţii vor auzi că martorul nu este de acord cucele relatate de avocat (marea majoritate a întrebărilor), ei pot să creadă că toate întrebările nu sunt adevărate.

Deci, majoritatea întrebărilor, care sunt puse în timpul interogatoriului încrucişat al martorilor părţii oponente,trebuie să determine acordul martorului.

Structura informaţiilor care pot fi utilizate depinde de dosarul studiat. Pentru a pregăti un interogatoriu

încrucişat, trebuie să ştiţi totul ce ar putea spune martorul şi alte fapte importante, care pot fi aflate de la altmartor, din document sau probă materială. Alegerea unui subiect eficient al interogatoriului încrucişat depindede capacitatea de a alege acele fapte, care vor aduce cel mai mare folos şi cea mai neînsemnată daună.

Schema de mai jos vă va ajuta să determinaţi care fapte trebuie incluse în interogatoriul încrucişat almartorilor părţii oponente.

Listă de control

Trebuie inclus faptul în cadrul interogatoriului încrucişat?

•Aveţi martor prietenos care va acorda odepoziţie similară?

Poate unul din martorii proprii să acorde o depoziţie privindacest fapt?

Dacă da, excludeţi întrebarea, fiindcă puteţi să nu aveţi vreunfolos în urma repetării întrebării pentru martorul străin.

• Aveţi un folos în urma faptului că esteinterogat anume acest martor şi anume despreacest subiect?

Este unicul martor, care poate cunoaşte anumite informaţiidespre acest subiect? Poate că juraţii trebuie să audă varianta

dosarului din spusele martorului Dv.?

Dacă da, atunci lăsaţi întrebarea în cadrul interogatoriuluincrucişat, indiferent de faptul că aceasta va fi repetat de alt

martor.



92

• Care este probabilitatea că martorul va fi deacord cu logica reflectării evenimentelor,

expusă de Dv.?

Martorul poate să conteste un anumit fapt? Dacă da, atunciexcludeţi-l din interogatoriul încrucişat, cu excepţia situaţieicând contestarea este în interesul Dv.

2. Pregătirea întrebărilor

După ce aţi ales temele pentru fiecare interogatoriu încrucişat, faceţi notiţe despre fiecare subiect înforma unor propoziţii scurte. De exemplu, imaginaţi-vă că declaraţia făcută după depunerea jurământului îndosarul privind maşina de pompieri se compune:

M-am trezit în ziua accidentului la ora 7-00 (pagina 3, rândul 5). Trebuia să fiu în centrul oraşului înacea dimineaţă la o întâlnire importantă cu un client nou (pagina 3, rândul 5-6).

Da, am vrut să semnez un contract cu acest client (pagina 3, rândul 7). Da, aveam ocazia să câşt ig o

sumă de bani (pagina 3, rândurile 7-8). Întâlnirea era planificată la orele 8.30 dimineaţa (pagina 3, rândul 12).Locuiesc la distanţa de 16 mile de oficiu (pagina 2, rândul 15). În fiecare lună iau în arendă un loc pentru

parcarea în garaj a maşinii la distanţa de două cartiere de oficiu (pagina 2, rândul 17). Am ieşit din casă la ora 7-55. În drum era mult transport. Accidentul s-a produs la intersecţie la şapte

kilometri de centrul oraşului. Accidentul a avut loc la 8-20 (pagina 2, rândurile 11-12).

Avocatul în acest mod a prezentat faptele din cadrul declaraţiei inculpatului, care subliniază teoria lui căel se grăbea la serviciu. În acest mod, avocatul ar putea transforma această descriere în întrebări pentruinterogatoriu. Pentru aceasta avocatul trebuie să ia fiecare întrebare în parte şi să le formuleze la persoana adoua. Propoziţiile trebuie lăsate în stil declarativ, întrebarea trebuie să se bazeze pe modularea vocii sauadăugarea unor cuvinte suplimentare. Lista de mai sus se va transforma în tr-un interogatoriu încrucişat alinculpatului:

ÎNTREBARE: V-aţi trezit la 7-00 în ziua când a avut loc accidentul, aşa este? (pagina 3, r. 5). ÎNTREBARE: Trebuia să fiţi mai târziu în centrul oraşului în acea dimineaţă? (pagina 3, r. 5).

ÎNTREBARE: Trebuia să vă întâlniţi cu un client nou important? (pagina 3, r. 5). ÎNTREBARE: Trebuia să semnaţi un contract cu el? (pagina 3, r. 7). ÎNTREBARE: Puteaţi obţine o sumă mare bani? (pagina 3, r. 7-8).

ÎNTREBARE: Întâlnirea trebuia să aibă loc la 8-30 ? (pagina 3, r. 12).

ÎNTREBARE: Trăiţi la distanţa de 16 mile de oficiu? (pagina 2, r. 15). ÎNTREBARE:Arendaţi în fiecare lună un loc pentru parcare? (pagina 2, r. 17). ÎNTREBARE: Locul se află în două cartiere de oficiu? (pagina 2, r. 17). ÎNTREBARE: V-aţi pornit de acasă la 7-55, aşa este? (pagina 1, r. 20). ÎNTREBARE: Era mult transport în drum atunci? (pagina 2, r. 2).

ÎNTREBARE: Accidentul a avut loc la intersecţie la distanţa de 7 mile de centrul oraşului (pagina 2, r.11).

ÎNTREBARE: Accidentul a avut loc la 8-20 dimineaţa, aşa este? (pagina 2, r. 11-12).

Întrebările de mai sus aparţin faptelor care pot fi utilizate. Majoritatea faptelor vor fi obţinute de lamartorii prietenoşi. Varianta optimală este bazarea şi documentarea faptelor în cadrul declaraţiilor scr ise. Este o

metodă eficientă pentru construirea interogatoriului încrucişat. Structurarea interogatoriului încrucişat şistructura unor întrebări aparte depinde de analiza suplimentară.

B. Structura

Ca şi în cazul interogatoriului direct al martorilor proprii, structurarea interogatoriului încrucişat poatesă se bazeze pe patru principii: principialitate şi actualitate, comparare, repetare şi durată. Spre deosebire deinterogatoriul direct al martorilor proprii, în timpul interogatoriului încrucişat veţi avea de a face cu un martor



93

care nu va dori să vă ajute. Deci, va trebui să reglaţi planurile, jertfind cu claritatea şi consecutivitatea, pentru anu permite martorului să înţeleagă strategia Dv. Astfel, în timpul planificării interogatoriului încrucişat trebuie

luate în considerare alte principii: căile de ocolire şi direcţia intenţionat camuflată.

1. Principii generale de structurare a interogatoriului încrucişat

Reamintiţi-vă că interogatoriul încrucişat este o ocazie pentru a transmite o parte din relatare a clientuluicătre altă parte. Scopul vostru este de a sustrage atenţia de la mărturiile martorului din cadrul interogatoriuluidirect şi de a atrage atenţia asupra chestiunilor care susţin poziţia dumneavoastră în dosar. În timpulinterogatoriului încrucişat trebuie să povestişi istoria. Pentru aceasta trebuie să se ţină sub control martorul.

Ţineţi minte că interogatoriul încrucişat deseori atinge scopurile datorită dovezilor indirecte şiîntrebărilor sugestive. Nu este corect să fie pusă o întrebare generală şi decisivă prea de vreme. Discursul deîncheiere va fi o şansă pentru Dv. de a prezenta o legătură dintre fapte, de a formula unele caracteristici şiconcluzii. Să nu aşteptaţi că martorul va face acest lucru în locul Dv.

a. Nu este neapărat să începeţi cu momentul tare

Trebuie să începeţi interogatoriul încrucişat cu un moment tare, convingător, care confirmă justeţeateoriei Dv. în dosar. Din păcate, aceasta nu este posibil întotdeauna. Multe interogatorii încrucişate trebuieîncepute cu întrebări generale, în timpul cărora faceţi totul pentru a impune martorul să colaboreze cu Dv. Înafară de cazurile când reuşiţi să prezentaţi o informaţie tare, trebuie să constataţi mai întâi fapte generale, fărădemonstrarea scopurilor strategice.

b. Utilizaţi o structură tematică

Structura tematică este foarte importantă pentru interogatoriile încrucişate. Scopul Dv. este oficializareaunei logici a evenimentelor din dosar prin cuvintele martorului sau stabilirea unor fapte sau momente

suplimentare. Formatul tematic va permite să treceţi de la un subiect la altul. Puteţi să ţineţi cont de aceleaşischeme ca şi în cazul interogatoriului direct. Trebuie să camuflaţi unele intenţii pentru ca martorul să nuînţeleagă în ce constă strategia Dv.

Să presupunem că doriţi să utilizaţi interogatoriul încrucişat a inculpatului în dosarul privind maşina de pompieri, pentru a arăta că el era foarte ocupat în ziua accidentului. Ştiţi că inculpatul trebuia să aibă o întâlnire

în acea dimineaţă, dar el nu ar cădea de acord cu faptul că era atunci grăbit, fiindcă putea să piardă un client (şio sumă de bani). Această problemă poate fi soluţionată cu ajutorul unei structuri tematice, divizândinterogatoriul încrucişat în două segmente, unul dintre care va avea referire la caracterul businessului

inculpatului, altul - la întâlnirea din acea dimineaţă. În primul segment tematic veţi arăta că inculpatul este un consultant independent privind managementul,

care activează într -o sferă concretă a afacerilor, în care relaţiile cu clientul sunt foarte importante. Deseori

serviciul constă în găsirea unor noi clienţi şi realizarea intereselor lor. Fiindcă este întreprinzător privat, fiecareclient semnifică pentru el alocarea de bani. Fiind consultant, el prezintă bonuri fiscale, este punctual şi analitic.În fiecare oră el depune noi cereri financiare. Timpul este bani. Laconic vorbind, întrebaţi martorul despre sferalui de afaceri, fără să vă referiţi la subiectul accidentului.

Pe parcursul depoziţiei, după ce aţi dezvoltat unele subiecte mai generale, vă veţi concentra asupraorarului inculpatului în ziua accidentului. A venit timpul să stabilim unele detalii. El era la distanţa de câtevamile în momentul când trebuia să aibă loc întâlnirea cu clientul.



94

Nu trebuie să solicitaţi o recunoaştere a faptului că el era în întârziere sau că era foarte ocupat. Structuratematică vă va permite să dezvoltaţi unele fapte, care reprezintă o anumită bază pentru argumentul tare, însăfără ca martorul să înţeleagă despre ce este vorba.

În structura tematică a interogatoriului încrucişat este inclus un avantaj. Imaginaţi -vă că în exemplul demai sus martorul va fi bine pregătit şi a conştientizat motivul de ce vă străduiţi să aflaţi despre metodele deaflare a specificului businessului. Însă, fiindcă interogatoriul încrucişat a fost divizat în segmente, el nu a pututcontesta faptele discutate anterior. În partea interogatoriului, care este dedicată serviciului, el va putea să

conteste într -un mod veridic că clienţii nu apreciază profesionalismul, eficienţa şi punctualitatea. Dacă contestăaceste fapte, mărturiile lui par a fi nedemne de încredere, fiindcă se crează impresia că el încearcă să -şi apere

poziţia. De remarcat că nu aţi obţinut un astfel de rezultat fără o structură tematică a interogatoriului încrucişat.

Este posibil că în interiorul discuţiilor pe marginea evenimentelor din acea dimineaţă, când s-a produs

accidentul, inculpatul poate să spună că nu îi stăruia în minte noul client. Convingeţi-vă că sistematizarea întrebărilor planificate pentru utilizare în timpul interogatoriului

încrucişat trebuie să se bazez pe nr. de pagină, rând, adică trebuie să indicaţi de unde aţi luat un anumit fapt: dinmărturie scrisă, din proces verbal, depoziţie etc. Aceste date vă vor ajuta să discreditaţi martorul sau săcontestaţi unele informaţii care par a fi neveridice.

Dacă aţi ţinut cont de recomandări, care sunt incluse în capitolul „Pregătirea dosarului”, aţi scris notelereferitoare la fiecare fapt din procesul verbal, depoziţii ş.a. Reţineţi că în afară de mărturii scrise, surse deinformare pot fi scrisori, dări de seamă, memorii, notiţe şi fotografii. Cea mai eficientă sursă sunt declaraţiileanterioare ale martorului. O sursă secundară pot fi documentele, care au fost citite de martor, pe baza cărora el aacţionat sau cu care a fost de acord cu ajutorul tăcerii. În majoritatea cazurilor depoziţiile altei părţi, care pot fişi utile, nu vor fi de nădejde ca surse în cadrul interogatoriului încrucişat.

c. Propuneţi mai întâi detalii

Detalii sunt mai importante în cadrul interogatoriului încrucişat, decât în cadrul interogatoriului direct.În timpul interogatoriului direct martorul Dv. poate oricând să povestească sensul istoriei. Detaliile sunt unargument al argumentării veridicităţii. Însă, în cadrul interogatoriului încrucişat, martorul nu este de acord cusensul faptelor expuse, utilizarea detaliilor este un instrument de demonstrare a veridicităţii teoriei Dv. Puteţiobţine detalii pentru a argumenta necoincidentele în spusele martorului.

În fiecare segment al interogatoriului încrucişat este important să fie precizate detaliile din start.Indiferent de faptul care vă este scopul, martorul poate să cadă de acord cu unele fapte, însă, poate treptat să seretragă în caz că va înţelege intenţiile avocatului. După ce aţi pus sub semnul întrebării mărturiile, ele trebuie de

asemenea comparate cu informaţiile din trecut. Este foarte greu de prezentat şi stabilit unele detaliiconvingătoare pentru a discredita martorul. Un exemplu este practica unor afaceri în dosarul privind maşina de pompieri.

d. Divizaţi probele secundare

Probele directe sau indirecte sunt convingătoare atunci când faptele şi evenimentele sunt combinate înaşa fel încât concluzia să fie una fundamentată. Din păcate, faptele structurate anume în acest mod vor fiînţelese imediat de către martor. Dacă acumulaţi concluzii după concluzii, scopul Dv. va fi înţeles deodată.Martorul suspect va înceta să colaboreze activ cu Dv., chiar va încerca să zădărnicească tot interogatoriulîncrucişat. Este eficientă metoda divizării şi distribuirii probelor secundare pe tot parcursul interogatoriului.Trebuie să le sistematizaţi în timpul discursului de încheiere.





96

Din motivul că fiecare interogatoriu încrucişat este tematic, nu trebuie formulată o poziţie standard deargumentare şi structură. Formatul clasic are ca scop maximalizarea colaborării dintre martori. Desigur, puteţiavea şi un alt scop al interogatorului încrucişat, în afară de cel de mai sus, în această situaţie puteţi modifica şiignora conceptul clasic. Regula care se bazează pe experienţa personală constă în faptul că în timpulinterogatoriului încrucişat este bine de ţinut sub control martorul, dacă se ţine cont de:

a. Informaţie prietenoasă

De la bun început fiţi prietenos. Puneţi întrebări care în opinia martorului nu vor fi primejdioase. Cele

mai generale sunt întrebări despre studii, serviciu etc. De exemplu, dosarele privind crimele medicilor se bazează pe greşeli sau pe pasivitate şi în discursul de încheiere puteţi planifica să demonstraţi că medicul-inculpat, care are studii şi experienţă, ar trebui să ştie despre unele analize medicale. Puteţi începe interogatoriulîncrucişat cu întrebări prieteneşti despre studiile superioare, experienţă, specializare, participarea în uniuni

profesionale şi conferinţe. Majoritatea persoanelor, chiar şi inculpaţii în timpul examinării judiciare, iubesc să povestească despre rezultatele obţinute. Fără doar şi poate că martorul va fi foarte comunicabil atunci când vaavea ocazia să se laude cu succesele obţinute.

b. Informaţie afirmativă

După ce aţi spus informaţii prietenoase, puneţi şi alte întrebări care consolidează poziţia Dv. în dosar şinu contestă poziţia oponentului. Întrebările respective trebuie să umple vidul care a rămas după interogatoriuldirect al martorului. Ar fi bine ca această parte a interogatoriului încrucişat să se producă pe baza informaţiilor,care consideraţi că vor fi abordate de martor în timpul interogatoriului direct. Ceea ce a fost declarat de martortrebuie să fie o bază pentru discuţiile de mai departe. Cu toate că martorii străini nu vor dori să vă acorde

informaţii utile, ei nu vor dezminţi informaţiile şi declaraţiile făcute anterior. Fiţi atent în timpulinterogatoriului încrucişat, nu repetaţi schematic depoziţia recentă, fiindcă aceasta va consolida efectul teoriei

oponentului. Este util să repetaţi o informaţie veche, dar să o completaţi cu o viziune nouă.

c. Informaţie care nu poate fi contestată

Puteţi trece la fapte, care pot să lezeze interesele părţii oponente sau pot să minimalizeze depoziţiile demartor, documentate în materialele dosarului. În această situaţie martorul poate să evite un răspuns direct şi să

transforme discuţia într -o glumă, însă puteţi minimaliza acest scenariu, ţinând cont de o informaţie cu caremartorul este de acord.

d. Informaţie contestată

Nu sunteţi sigur că martorul va colabora cu Dv. atunci când veţi pune sub semnul întrebării memoria lui, percepţia, claritatea, comportamentul şi alte aspecte ale depoziţiei. Deci, ar fi logic să continuaţi cu o informaţie prietenoasă, clară, de consens, înainte ca să treceţi la întrebări mai radicale. La un anumit moment va trebui să puneţi martorului întrebări, pe care le va considera atac personal: „Domnule martor, faptul constă în aceea cădupă accident aţi sunat imediat la oficiu?” Aceste întrebări sunt necesare şi dacă veţi reuşi să le utilizaţi lamomentul potrivit, ele nu vor deranja procesul.



97

e. Informaţii de inamic

Informaţii de inamic semnifică o confruntare directă cu martorul. E posibil că veţi reuşi să obţineţirăspunsuri concrete la întrebări radicale, însă trebuie să lăsaţi o şansă pentru colaborarea cu martorul. Întrebărilede inamic sunt legate de atacul asupra echităţii, obiectivităţii, reputaţiei şi biografiei martorilor. „Aţi stat în

puşcărie?”, „Nu aţi vrut niciodată să refuzaţi la contract?”, „Aţi minciunit, aşa este?”

f. Argument comic

Finalizaţi interogatoriul cu u argument comic. Ştiţi deja de ce.

IV. PRINCIPII ETICE ALE INTEROGATORIULUI ÎNCRUCIŞAT

Cu toate că avocaţii consideră interogatoriul încrucişat o forţă motrice a căutării adevărului, metoda estecriticată pentru că încurcă treburile. Ca şi cu ajutorul altor metode retorice, interogatoriul încrucişat poate sămintă. Au fost dezvoltate unele principii etice care limitează aria de utilizare a interogatoriului încrucişat.

Majoritatea interogatoriilor încrucişate conţin o constatare de fapte. Multe întrebări conţin propuneri şidescrieri. Să examinăm dosarul privind maşina de pompieri:

ÎNTREBARE: Vă îndreptaţi spre o întâlnire importantă de afaceri, aşa este?

Întrebarea conţine un fapt demonstrat ca adevăr. Pericolul constă în faptul că avocatul poate pune oîntrebare care nu se bazează pe realitate. Martorul poate pune sub semnul întrebării acest lucru, însă

argumentele martorului vor fi nesigure, fiindcă avocatul ştie cum să argumenteze. Cu ajutorul unor informaţiifalse pot fi aduse mari daune procesului judiciar. Să revenim la acelaşi dosar:

ÎNTREBARE: Este adevărat că aţi consumat băuturi alcoolice în dimineaţa zilei când a avut loc

accidentul?

RĂSPUNS: Nici într -un caz.

ÎNTREBARE: Nu aţi intrat în barul Maizliş la orele 7.00 dimineaţa?

RĂSPUNS: Sigur că nu. ÎNTREBARE: Aţi consumat băuturi alcoolice în sumă de 12 dolari?

RĂSPUNS: Nu.

ÎNTREBARE: 12 dolari sunt suficienţi pentru patru pahare, aşa este? RĂSPUNS: V-am spus deja că nu am consumat băuturi alcoolice. Forţa detaliilor acordă interogatoriului încrucişat o oarecare forţă, pe când infirmările par a fi artificiale.

Capacitatea avocatului de a ţine sub control dialogul pune martorul într - o situaţie neprielnică. Acestinterogatoriu nu este unul problematic dacă aveţi bază documentată cum că martorul a consumat băuturialcoolice în bar, însă va fi unul problematic dacă nu se bazează pe argumente reale.

Pentru a evita utilizarea interogatoriului încrucişat în scopuri nedemne, avocaţilor li se cere să aibă o bază juridică a întrebărilor. Nu este permisă falsificarea datelor pentru punerea întrebării. Trebuie să cunoaşteţidatele reale pentru argumentare.

Baza juridică pentru interogatoriul încrucişat nu trebuie să includă doar argumente falsificate. Avocatulnu trebuie să pună întrebări nejustificate cu probe acceptabile. Deci, baza întrebărilor nu poate să aibă ca sursăvorbe din stradă, mărturii necunoscute sau presupuneri.

Atunci întrebările nu au un reper faptic, contestarea va fi acceptată de judecător sau va fi luată o măsurăde avertizare.



98



99




Lecţia: Argumentarea bazei şi probele materiale



100

ARGUMENTAREA BAZEI ŞI PROBE MATERIALE

1. Despre argumentarea bazei şi ataşarea probelor materiale.

A. Condiţia argumentării bazei

înainte ca orice probe materiale să fie utilizate în cadrul şedinţei judiciare, trebuie să fie formulată o

bază pentru a le considera referitoare la dosarul examinat. In dependenţă de natura probelor, argumentarea bazei poate fi forte complicată, dar şi foarte simplă. Normele dreptului probator, care se aplică în cadrul examinării judiciare de studii, fixează faptele de formulare a bazei acceptabilităţii probelor. In orice caz, chestiunilereferitoare la argumentarea bazei sunt examinate de judecător, care va adopta decizia privind acceptarea probei.

In privinţa multor mărturii argumentarea este una logică. De exemplu, argumentarea bazei pentrudeclaraţii este faptul că martorul a urmărit evenimentul şi este capabil să-l reproducă. Argumentarea se bazează

pe prezentarea martorului. De exemplu:

ÎNTREBARE: Unde aţi fost în data de 29 decembrie?

Răspuns: Am fost la intersecţia străzilor Alta Vistat şi Kreirkfotr. ÎNTREBARE: Ce aţi văzut?

Răspuns: Am văzut cum s-au lovit două maşini. Deci, observăm că martorul dispune de cunoştinţe personale despre lovitură în dosarul despre incendiul

unor maşini. Pe baza acestei informaţii şi în cazul absenţei unor contestări, care nu sunt importante în dosar,martorul are dreptul să descrie lovitura. Desigur, nu toate argumentările de bază sunt atât de simple. Marea lormajoritate necesită demonstrarea altor fapte.

B. Elemente ale argumentării bazei Există trei elemente ale tuturor argumentărilor de bază ale probelor materiale. Pentru ca proba să fie

acceptată, trebuie să demonstraţi că această probă se referă la dosar, este veridică şi acceptată pe baza normelordreptului probator.

1. Referirea la dosar

Referirea la dosar determină legătura dintre proba materială propusă şi un anumit fapt care esteexaminat. Proba nu poate fi acceptată doar pentru că este interesantă şi creativă. Probele trebuie să reprezinteobiectul dosarului într -un mod realist. Referirea probelor la dosar, de obicei, este clară din conţinutul dosarului,

însă, uneori referirea trebuie ilustrată pe baza argumentării bazei. In exemplul amintit mai sus referirea mărturiei la dosar devine clară după fixarea dăţii şi loculuievenimentului care a fost urmărit de martor. Martorul vrea să acorde o depoziţie privind ciocnirea maşinilor îndosarul maşinii de pompieri, şi nu despre orice avarie. Uneori o astfel de argumentare nu este adecvată. Dacă înziua de 29 decembrie la intersecţia străzilor Kreikfort şi str. Alta Vista au avut loc mai multe accidente,martorul ar trebui să indice fapte suplimentare, înainte de a povesti despre însuşi evenimentul. La ce orămartorul a fost acolo? De ce culoare era automobilul?

2. Argumentarea veridicităţii

Concepţia de argumentare a veridicităţii se referă la condiţia de a demonstra că probele sunt cele desprecare vorbeşte persoana respectivă ce propune proba. Cu alte cuvinte, proba nu va fi acceptată până ce nu fi



101

stabilit un indiciu de veridicitate a probei. Judecătorul decide dacă proba este una reală, iar criteriile depind denatura probei.

De obicei este verificată veridicitatea unor documente, probe materiale, fotograf ii, obiecte materiale. A

fost oare stabilită o astfel de înţelege între părţi? A fost oare cauzată o traumă în urma loviturii cu automobilul?Reprezintă oare fotografia locul exact al accidentului? înaintea examinării oricărei probe materiale trebuiestabilită baza care ar justifica veridicitatea probei de către persoana ce propune ataşarea probei la materialeledosarului.

Cerinţa de argumentare a veridicităţii se referă nu numai la probe materiale, ci şi la unele mărturii. Deexemplu, de obicei martorul nu poate povesti despre o convorbire telefonică fară stabilirea unui temei -

percepţia unei voci cunoscute pe partea cealaltă a firului, cu alte cuvinte trebuie indicată persoana care atelefonat.

Materialele dosarului şedinţei judiciare de studii includ de obicei poziţii despre argumentareaveridicităţii probelor. Dacă astfel de poziţii referitoare la unele probe sau la un segment al probelor suntabsente, trebuie argumentată veridicitatea probei sau a mărturiei.

3. Acceptabilitatea concretă

In timp ce pr obele sunt acceptate cu condiţia referirii lor la dosar şi veridicităţii, normele dreptului probator în cadrul şedinţei judecătoreşti de studii reglementează acceptabilitatea lor în continuare. In multecazuri, probele pot fi acceptate doar pe baza argumentării temeiului. Deci, trebuie să luaţi cunoştinţă de normeledreptului probator, care reglementează fiecare faptă, pe care planificaţi să o examinaţi în şedinţă. Mai jos sunt

puse în discuţie modelele de argumentare a temeiului în dependenţă de cerinţele normelor dreptului probator.

Condiţii generale

Componentele argumentării bazei

Referirea la dosar Toate probele materiale şi mărturiile trebuie sădemonstreze nivelul relevanţei faptei examinate.

Argumentarea veridicităţii Trebuie de demonstrat că toate probele materiale şimărturiile sunt cele despre care declară persoana care le

propune.

Acceptabilitatea concretă Trebuie de demonstrat că toate mărturiile şi faptele suntacceptabile pe baza normelor în vigoare ale dreptului

probator.

B. Argumentarea bazei

Părţile în şedinţa judiciară pot utiliza diverse metodici, cu ajutorul cărora se întemeiată argumentarea bazei probei sau mărturiei. Apărarea sau acuzarea trebuie să stabilească argumentarea bazei, cu ajutorul uneisau mai multor declaraţii, chiar şi din numărul de persoane chemate de partea opusă.

1. Utilizarea depoziţiei unui singur martor

Deseori argumentarea bazei se face în urma punerii unei întrebări directe martorului, care poate povesti

despre anumite fapte şi să propună probe, pentru care a fost obţinută depoziţia. Să examinăm un exemplu alunui interogatoriu direct al acuzării în cazul dosarului privind incendiul unei maşini.

ÎNTREBARE: Recunoaşteţi obiectul pe care vi-1 arăt, marcat ca probă a acuzării №12?

Răspuns: Da, este o lentă pentru gât, pe care mi-a dat-o medicul?



102

ÎNTREBARE: Când aţi obţinut-o?

Răspuns: Imediat după ce am ieşit din spital după avarie. ÎNTREBARE: Din ce este confecţionată?

Răspuns: Din plastic dur. ÎNTREBARE: Purtaţi în continuare acest obiect?

Răspuns: Da, trebuie să port lenta 8 ore pe zi. Deci, avocatul poate să propună ataşarea lentei pentru gât la dosar ca probă. Este clar că această probă

materială se referă la dosar, veridicitatea lentei ca obiect a fost stabilită de martor, nu există nici un argument probator, care ar reglementa acceptabilitatea acestei probe materiale.

2. Utilizarea depoziţiilor mai multor martori

Unele argumentări ale bazei nu pot fi realizate pe baza depoziţiilor unui singur martor. In astfel decazuri avocatul trebuie să stabilească segmente aparte ale bazei cu ajutorul diferitor martori. De exemplu,

trebuie puse întrebări la doi martori pentru ca să fie argumentată baza acceptabilităţii unei poşete furate. Primaîntrebare este pusă poliţistului care l-a reţinut pe acuzat:

ÎNTREBARE: Domnule poliţist, recunoaşteţi proba materială a acuzării nr. 1?

Răspuns: Da, este o poşetă feminină, pe care acuzatul o ţinea în mână în timpul reţinerii. Poliţistul a acordat doar o parte din argumentarea bazei. Faptul că acuzatul ţinea în mână poşeta nu ţine

de dosar până când nu va fi demonstrat că ea a fost furată. De aceea, trebuie pusă o întrebare victimei. ÎNTREBARE: Doamnă, recunoaşteţi proba materială nr.l?

Răspuns: Da, este poşeta mea. ÎNTREBARE: Până în momentul de faţă, când aţi văzut poşeta ultima oară?

Răspuns: Ultima oară am văzut-o, când de pe umărul meu a smuls-o prădătorul. De acum înainte poşeta este o probă materială. Victima a adăugat ceva la argumentarea referiri la dosar

şi a recunoscut obiectul furat. De remarcat că utilizarea interogatoriului direct şi indirect este posibilă pentru argumentarea bazei. De

aceea, apărarea poate să înceapă argumentarea bazei în cadrul interogatorului încrucişat al martorului acuzării şisă finalizeze argumentarea în timpul prezentării poziţiei apărării. Să presupunem că acuzatul doreşte să prezintăo scrisoare de la acuzare. Pentru ca scrisoarea să fie acceptată, trebuie de demonstrat că acuzarea a scris aceastăscrisoare, iar acuzatul a primit-o. Apărătorul poate să argumentele baza în timpul prezentării dosarului de cătreacuzare în urma recunoaşterii în cadrul interogatoriului încrucişat a semnăturii de către acuzare. Apoi,argumentarea poate fi finalizată, pe baza depoziţiilor acuzatului în timpul prezentării dosarului apărării desprefaptul că scrisoarea respectivă a ajuns la destinaţie.

2. Interogatoriu încrucişat

Cerinţele argumentării bazei trebuie respectate atât în cadrul interogatorului direct, cât şi în cazulinterogatoriului indirect. In timpul interogatoriului indirect trebuie justificată baza, care se bazează pecunoştinţe personale, recunoaşterea vocii şi alte circumstanţe, care trebuie demonstrate în cadrulinterogatoriului direct. Mai există şi temeiuri speciale pentru discreditarea martorului prin intermediului uneideclaraţii discutabile. Chestiunea discreditării martorului este analizată în capitolul 7. Apare necesitatea înaplicarea unui interogatoriu încrucişat pentru argumentarea acceptabilităţii probelor materiale.

3. Acceptabilitatea condiţionată



103

Cum e arătat mai sus, nu întotdeauna argumentarea bazei poate fi făcută cu ajutorul unei singuredepoziţii. Insă, martorul în multe cazuri dispune de informaţii privind alte probe materiale, pe care poate să le

propună. In cazul absenţei unei reguli speciale acest martor poate să povestească despre proba materială, pânăcând nu va fi argumentată baza. Din fericire, doctrina acceptabilităţii condiţionate permite o acceptabilitatetemporară sau condiţionată, care se bazează pe mărturiile unei părţi despre faptul că argumentarea va fi realizatăîn timpul depoziţiei altui martor.

In dosarul sus amintit privind furtul de poşetă acuzarea poate să insiste asupa unei depoziţii

suplimentare de la poliţistul care a realizat arestarea: PROCURORUL: Domnule poliţist, cunoaşteţi proba acuzării nr. 1?

RĂSPUNS: Da, este o poşetă pentru femei, care era ascunsă de reţinut. APĂRĂTORUL: Contestare. Argumentarea bazei pentru ataşarea probei la materialele dosarului nu a

fost finalizată. PROCURORUL: Excelenţă, vom finaliza argumentarea, atunci când vom discuta cu victima, care va

acorda informaţii privind faptul că proba nr. 1 este poşeta furată. JUDECĂTORIA: Pe baza declaraţiilor avocatului contestarea este respinsă. Depoziţia poliţistului este considerată acceptată condiţional, luând în considerare argumentar ea bazei

pentru ataşarea poşetei ca probă. Dacă victima nu recunoaşte poşeta, toate mărturiile acceptate condiţionat potfi eliminate din dosar la cererea avocatului părţii opuse.

II. ARGUMENTAREA BAZEI PENTRU PROBE ÎN FORMĂ DE DECLARAŢII DE MARTOR

A. Cunoştinţe personale

Martorii acordă depoziţii pe baza cunoştinţelor personale. Cel mai frecvent întâlnit tip de cunoştinţe personale este percepţia senzorială: informaţia obţinută prin intermediul auzului, văzului, atingerilor, gustului şimirosului. Martorii pot avea cunoştinţe privind informaţii subiective ca intenţii şi emoţii, sau reputaţia altor

persoane.

In pofida conţinutului depoziţiei martorului, trebuie argumentată baza faptului că depoziţia martorului seîntemeiază pe cunoştinţe personale sau înlocuitori ale acestora, de exemplu cele din concluziile de expertiză,despre care este vorba în capitolul „Concluzii de expertiză”.

în cazul percepţiei senzoriale principala argumentare a bazei sunt explicaţiile martorului despre emoţiile pe care le-a tr ăit ca în cazul martorului, care a văzut un accident în dosarul incendiului unei maşini de pompieri.

De remarcat că toţi receptorii senzoriali ai martorului se află în normă, adică nu trebuie demonstrată informaţiacă martorul are un văz bun. In unele situaţii trebuie argumente suplimentare: ÎNTREBARE: Ce s-a întâmplat atunci când vă aflaţi în atelier?

RĂSPUNS: Am auzit un sunet mecanic în camera vecină. ÎNTREBARE: Cunoaşteţi acest sunet?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: De unde îl cunoaşteţi?

RĂSPUNS: Am lucrat cândva în atelier şi am auzit acest sunet al strungurilor. ÎNTREBARE: Cum a fost acest sunet?

B. Discuţii



104

In afară de stabilirea cunoştinţelor personale, discuţiile dintre două sau mai multe părţi necesităargumentări detaliate, în dependenţă de faptul dacă discuţia a fost personală sau prin telefon.

1. Discuţii personale

După ce martorul va fi capabil să formuleze depoziţia privind discuţiile, care au avut loc între el şi altă

persoană, trebuie specificată data, locul, persoanele numite şi prezente. De exemplu:ÎNTREBARE: V-aţi plâns cuiva despre calitatea tiparului?

RĂSPUNS: Da, am avut o discuţie cu patronul magazinului, Vinsent Frai. ÎNTREBARE: Când a avut loc discuţia?

RĂSPUNS: In data de 18 aprilie, atunci când am refuzat la producţie. ÎNTREBARE: La ce oră?

RĂSPUNS: Cred că înaintea amiezii, posibil că şi mai târziu. ÎNTREBARE: Unde vă aflaţi în timpul discuţiei?

RĂSPUNS: Ne aflam lângă vitrină. ÎNTREBARE: Mai era cineva acolo?

RĂSPUNS: Nu departe era vânzătoarea, însă ea nu a participat la discuţie. ÎNTREBARE: Vă rog să ne povestiţi despre conţinutul discuţiei.

Capacitatea martorului de a numi locul, data, ora şi participanţii discuţiei este o dovadă suficientă pentrustabilirea faptului că discuţia a avut loc aşa cum el relatează. Nu trebuie prezentată argumentarea cu o exactitateîn minute. In exemplul de mai sus martorul nu a trebuit să numească numele exact al vânzătoarei sau oraexactă. Argumentarea este suficientă până când se acordă informaţii suficiente părţii opuse, pentru a pune subsemnul întrebării sau a contrazice depoziţia martorului.

De remarcat că argumentarea discuţiei nu exclude orice probleme, legate de acceptabilitatea mărturiilor.

Aceste chestiuni trebuie soluţionate aparte, deseori determinând necesitatea de a prezenta argumentesuplimentare care vor fi explicate mai jos.

2. Convorbiri telefonice

Argumentarea bazei pentru convorbiri telefonice include un element adăugător de identificare a vociisau a altor indicatori. De exemplu, martorul poate să acorde depoziţia că el a recunoscut vocea unei persoane cu

care a avut o convorbire telefonică, fiindcă a mai vorbit cu ea până sau după incident (personal sau prin

telefon).ÎNTREBARE: V-aţi plâns cuiva pe calitatea tiparului?

RĂSPUNS: Da, l-am sunat pe managerul magazinului, Vincent Frai, după ce am văzut primul pachet. ÎNTREBARE: De ce sunteţi convins că aţi vorbit anume cu Frai?

RĂSPUNS: I-am recunoscut vocea. Am vizitat mulţi ani la rândul acest centru de copiere şi am discutatcu domnul Vincent personal de mai multe ori.

Dacă nu există vreo bază pentru identificarea vocii, poate fi utilizată o probă

suplimentară de argumentare a convorbirii telefonice. ÎNTREBARE: V-aţi plâns cuiva pe calitatea tiparului?

RĂSPUNS: Da, am sunat la magazin, după ce am văzut primul pachet. ÎNTREBARE: De unde ştiaţi numărul de telefon?

RĂSPUNS: L-am găsit în cartea abonaţilor. ÎNTREBARE: Aţi format numărul indicat acolo?

RĂSPUNS: Da.



105

ÎNTREBARE: Ce aţi spus când au răspuns la telefon?

RĂSPUNS: Am spus că vreau să mă plâng pe calitatea materialului tipărit pe care 1- am primit.

C. Identificarea preventivă

Martorul poate să acorde depoziţii privind contactele cu persoana respectivă până la şedinţa judecătoriei.Această metodă este utilizată atât în procesele penale, cât şi în procesele civile. Argumenta rea bazei acestei

depoziţii prevede recunoaşterea persoanei de către martor în afara şedinţei judiciare. ÎNTREBARE: Aţi văzut persoana care v-a furat maşina?

RĂSPUNS: Da, el se îndepărta de mine în clipa când am ieşit de la serviciu. L -am văzut mai sus deumeri.

ÎNTREBARE: La ce distanţă vă aflaţi unul de altul?

RĂSPUNS: Eram la distanţa de 30 de metri. ÎNTREBARE: L-aţi mai văzut după aceea?

RĂSPUNS: Da, l-am ales printre suspectaţi. ÎNTREBARE: Când a avut loc aceasta?

RĂSPUNS: Cu vreo patru zile în urmă în secţia de poliţie. ÎNTREBARE: Vă rugăm să descrieţi circumstanţele identificării. RĂSPUNS: Cinci bărbaţi au fost aliniaţi. Ei erau de statură identică, toţi erau îmbrăcaţi în blugi albaştri

şi cămăşi roşii. L-am recunoscut pe al doilea bărbat din stânga. ÎNTREBARE: Era acelaşi bărbat care s-a aflat astăzi în sala aceasta de şedinţe?

RĂSPUNS: Da.

D. Obişnuinţa şi experienţa cotidiană

Probele în formă de mărturii, referitoare la obişnuinţe sau practici cotidiene, pot fi acceptate ca doveziindirecte ale f aptului că persoana sau organizaţia a acţionat în modul respectiv în caz concret. Obiectul acestor

probe depind de obişnuinţele persoanei privind purtarea hainelor, scrierea scrisorilor în timpul activităţii deantreprenorial. In fiecare dintre aceste cazuri, dovezile care arată că aceste acţiuni sunt normă au ca scopindicarea că în momentul examinat persoana sau organizaţia au acţionat anume în acest mod şi nu în altul.

Pentru argumentarea bazei de demonstrare a obişnuinţei sau experienţei cotidiene trebuie întrebatmartorul care are cunoştinţe privind comportamentul şi obişnuinţele persoanei. Avocatul trebuie să fixeze că

comportamentul persoanei reprezintă o parte dintr -o obişnuinţă repetabilă. Acest lucru poate fi obţinut pe calea prezentării de probă a unei observaţii durabile sau a unei statistici oficiale. ÎNTREBARE: De când îl cunoaşteţi pe acuzat?

RĂSPUNS: De circa cinci ani. ÎNTREBARE: Cum l-aţi cunoscut?

RĂSPUNS: Suntem vecini, el locuieşte nu departe de mine. ÎNTREBARE: Cât de des v-aţi întâlnit în ultimii cinci ani?

RĂSPUNS: Aş spune că l-am văzut de două ori pe săptămână. ÎNTREBARE: în timpul întâlnirilor aţi văzut la el un cuţit?

RĂSPUNS: Da. El tot timpul avea cu el un cuţit de vânătoare. ÎNTREBARE: De câte ori l-aţi văzut, având cu el acest cuţit?

RĂSPUNS: De fiecare dată când ieşea din casă. ÎNTREBARE: L-aţi văzut vreodată, ieşind din casă fără cuţit?

RĂSPUNS: Doar o singură dată.



106

ÎNTREBARE: Când s-a întâmplat aceasta?

RĂSPUNS: El pleca la o nuntă în smoching. Dovada obişnuinţei durabile este acceptabilă pentru demonstrarea faptului că el a avut cu sine cuţitul

despre care este vorba. Practica cotidiană a persoanei sau a organizaţiei poate fi constată pe baza observaţieidurabile şi demonstrării unei strategii în comportament. După ce practica cotidiană a fost stabilită, ea poate fiutilizată pentru argumentul că persoana sau compania a ţinut cont de ea o anumită perioadă.

D. Caracterul şi reputaţia

Proba care ţine de caracterul persoanei nu este acceptabilă pentru demonstrare cum că persoana a

acţionat în conformitate cu el o perioadă. De exemplu, avocatul nu poate să propună proba că persoana nuiubeşte copiii, de aceea ea ar fi furat un copil. Există cazuri când caracterul persoanei este utilizat pentruatingerea altor scopuri. Fiecare caz necesită o argumentare aparte a bazei.

1. Alte crime sau un comportament de cândva ce a încălcat ordinea de drept

Potrivit regulilor generale, nu sunt acceptate depoziţiile referitoare la infracţiunile de cândva pentrudemonstrarea acţiunilor de acum. Trei prădări anterioare nu sunt o probă directă pentru constatarea faptului că

persoana respectivă a realizat anume prădarea în cazul de faţă. Insă, comportamentul infracţional în trecut,inclusiv crimele, pot fi o probă pentru argumentarea motivului, intenţiei, planului, cunoştinţelor sau absenţei degreşeală şi ocazionare.

Argumentarea temeiului pentru o astfel de probă trebuie să includă detalii concrete ale acţiunilor dintrecut, pentru a argumenta scopul în dosarul examinat de judecătorie. De exemplu, să ne închipuim că persanaacuzată este un patron, învinuit în nedorinţa de a plăti la timp salariile pentru anul precedent cu achitarea

concomitentă cu impozite pentru guvern. Acuzatul recunoaşte vina, însă susţine că a făcut acest lucruneintenţionat. Acuzarea a chemat inspectorul fiscal pentru depoziţie:

ÎNTREBARE: Profesia Dumneavoastră?

RĂSPUNS: Sunt auditor al serviciului fiscal. ÎNTREBARE: Aţi verificat activitatea economică a acuzatului?

RĂSPUNS: Da, am verificat conturile din ultimii şapte ani. ÎNTREBARE: Care anume conturi aţi verificat?

RĂSPUNS: Am verificat datele privind salariile, tabelele privind bilanţul orelor de muncă şi cecurile bancare ale fiecărui lucrător.

ÎNTREBARE: Aţi găsit momente care indică neplata impozitelor? RĂSPUNS: Da. Pe parcursul a şapte ani, numărul de bani opriţi din leafa a fost mai mare în comparaţie

cu numărul de bani plătiţi guvernului. ÎNTREBARE: Care a fost această diferenţă în bani anul trecut?

RĂSPUNS: Anul trecut acuzatul a nu a plătit 55 de mii de dolari americani guvernului, în comparaţie cuimpozitele plătite.

ÎNTREBARE: Dar în ceilalţi şase ani?

RĂSPUNS: Sumele pentru ceilalţi şase ani sunt: 40 de mii, 32 de mii, 51 de mii, 39 de mii, 46 de mii şi42 de mii dolari americani.

ÎNTREBARE: A prezentat acuzatul declaraţii fiscale pentru oprirea de surse financiare în fiecare an?

RĂSPUNS: Da. Ele erau prezentate şi semnate de către acuzat în fiecare an, însă, acestea nu reprezentausumele băneşti extrase de la angajaţi.

Acuzatul nu a fost învinuit în neplata impozitelor din ultimii şapte ani, ci doar în ultimul an. Guvernulnu a putut prezenta o documentaţie respectivă, care ar justifica neplata sistematică a impozitelor. Insă, dovezile



107

privind comportamentul din trecut este un argument în favoarea intenţiei, greşelii sau motivului în timpuldepunerii declaraţiei fiscale.

Atrageţi atenţia asupra faptului că argumentarea bazei conţine date despre temeiul cunoştinţelormartorului, documente examinate de către acesta, corelarea datelor din documente privind operaţiuni financiare,

atunci când impozitele nu erau plătite complet.

2. Reputaţia uni persoane de neîncredere

Mărturiile referitoare la reputaţia unei persoane de neîncredere trebuie să fie propuse de către cineva,care cunoaşte reputaţia persoanei în comunitate. Această dovadă este prezentată pentru demonstrarea niveluluide veridicitate a mărturiilor persoanei în judecată, adică pentru propunerea curţii cu juraţi a unei baze pentruneîncrederea în depoziţiile acestei persoane.

Argumentarea bazei pentru demonstrarea acestei reputaţii include stabilirea unei comunităţi, stabilirea perioadei de contactare a martorului cu acuzatul şi caracterul reputaţiei din ultima vreme. Comunitatea poate filocală, profesională sau socială.

Dacă e cazul să ne întoarcem la dosarul privind maşina de pompieri, martorul apărării poate să deaurmătoarea depoziţie:

ÎNTREBARE: îl cunoaşteţi pe reclamant?

RĂSPUNS: Da, o cunosc timp de patru ani. ÎNTREBARE: De unde o cunoaşteţi?

RĂSPUNS: Aparţinem unui singur club al turismului rural, care se numeşte „Campsaid Wokers”. ÎNTREBARE: In clubul numit de dumneavoastră reclamantul are o reputaţie bună?

RĂSPUNS: Reputaţia ei în club este foarte rea. Ea este considerată o persoană de neîncredere. Martorul poate de asemenea să-şi expună părerea privind neîncrederea în alt martor. Argumentarea

acestei mărturii se aseamănă cu alte depoziţii despre reputaţie:

ÎNTREBARE: îl cunoaşteţi pe reclamant? RĂSPUNS: Da, o cunosc timp de patru ani. ÎNTREBARE: De unde o cunoaşteţi?

RĂSPUNS: Aparţinem unui singur club al turismului rural, care se numeşte „Campsaid Wokers”. ÎNTREBARE: Discutaţi deseori cu reclamantul?

RĂSPUNS: Clubul se adună o dată în lună, noi suntem acolo prezenţi. Am participat împreună ladiverse întreceri, de trei ori am participat la camping în week -end.

ÎNTREBARE: Luând în considerare contactele cu reclamantul, aveţi vreo părere privind încrederea înea?

RĂSPUNS: Da, eu consider că ea este o persoană de neîncredere. După ce martorul a acordat depoziţia privind reputaţia sau încrederea în altă persoană, persoana carerealizează interogatoriul încrucişat poate să ceară exemple concrete de comportament de neîncredere.

E. Argumentarea bazei pentru declaraţii din spusele altora

Regula despre mărturii acordate din spusele altora exclude declaraţiile în formă de relatăriextrajudiciare, dacă este sunt acordate pentru demonstrarea veridicităţii celor relatate. Sunt multe excepţii dinregulă privind acceptabilitatea acestor declaraţii cu condiţia argumentării respective.

1. Determinarea părţii



108

Declaraţiile făcute în afara judecăţii, declaraţii extrajudiciare, de către partea opusă pot fi utilizate pentrudemonstrarea veridicităţii celor relatate. Cel ce propune mărturia trebuie să argumenteze faptul că martorul aauzit declaraţia de partea opusă, împotriva căreia a şi fost înaintată mărturia. Conţinutul acestei declaraţii esteunul contradictoriu. Regula de stabilire a părţii se referă doar la declaraţiile împotriva părţii care le -a făcut.Inculpatul nu poate acorda declaraţii personale prielnice, făcute părţii a treia, dacă ele nu sunt făcute pe bazaunor excepţii, care se referă la mărturiile din spusele altora, aşa ca în cazul stării spirituale sau excitării psihice.

O excepţie referitoare la stabilirea părţii se referă la declaraţiile făcute de un reprezentant sau un angajat

al părţii. Aici se utilizează două elemente suplimentare de argumentare: (1) declarantul a fost reprezentant sauangajat al părţii opuse în momentul declaraţiei şi (2) declaraţia se referă la chestiunile din cadrul reprezentanţei.

Să presupunem că reclamantul este o firmă tipografică „Kvikset”, care a constat faptul că inculpatul nu a plătit pentru serviciile de copiere. Inculpatul spune în timpul interogatoriului direct:

ÎNTREBARE: Aţi discutat cu cineva din „Kvikset” după ce aţi primit comanda?

RĂSPUNS: Da. M-am întors la magazin şi am discutat cu managerul firmei, Vincent Frai.

ÎNTREBARE: De unde ştiţi că aţi vorbit anume cu domnul Frai?

RĂSPUNS: Colaborez cu „Kvikset” de mai mulţi ani şi-l cunosc bine.

ÎNTREBARE: Ce anume aţi vorbit cu Frai?

RĂSPUNS: I-am spus că serviciile de copiere nu sunt calitative, de aceea nu am de gând să plătesc pentru ele.

ÎNTREBARE: Cum a reacţionat managerul?

RĂSPUNS: El a spus că nu crede că cineva va plăti pentru o marfă cu defecte şi se va consulta cu

proprietarul companiei.

Din motivul că reprezentativitatea şi volumul au fost stabilite, declaraţia din afara şedinţei esteacceptabilă. Depoziţia a conţinut o referire la declaraţia reprezentantului reclamantului privind defectul

producţiei, însă inculpatul nu poate să propună propria declaraţie ca o poziţia a părţii. In această situaţiedeclaraţia nu este propusă pentru stabilirea veridicităţii informaţiilor, ci pentru formularea contextului pentru

răspunsul managerului. Deci, nu este o depoziţie din spusele altora, fiind o probă acceptabilă.

2. Impresia actuală

O excepţie din regula privind interzicerea mărturiilor din spusele străine privind impresia actuală este permisă de acceptabilitatea declaraţiilor extrajudiciare, care ilustrează sau explică situaţia care a influenţatformarea unei impresii în timpul sau după desfăşurarea acţiunii. Martorul poate să povestească despre declaraţia

proprie făcută anterior pe marginea impresiei actuale, ca în exemplul cu maşina de pompieri:

ÎNTREBARE: Unde vă aflaţi la orele 8.20 în data de 29 decembrie anul trecut? RĂSPUNS: Mă aflam la intersecţia străzilor Kreiford şi str. Alta Vista, mă îndreptat spre vest pe strada

Alta Vista.

ÎNTREBARE: A fost cineva cu voi?

RĂSPUNS: Cu mine arau doi copii, de 4 şi 6 ani. Mai era şi vecinul meu. ÎNTREBARE: Aţi atras atenţia asupra maşinii în acel timp?

RĂSPUNS: Am văzut maşina de pompieri pe strada Alta Vista. ÎNTREBARE: Utiliza maşina de pompieri semnalizaţii de avertizare?

RĂSPUNS: Maşina utiliza un far cu iluminaţii. ÎNTREBARE: Aţi povestit cuiva despre maşina de pompieri?

RĂSPUNS: Da, am spus copiilor să se uite la maşină. Am spus în felul următor: „Uitaţi -vă copii, omaşină de pompieri cu un far aprins. Undeva pe aproape, cred că-i incendiu”.

ÎNTREBARE: Când aţi spus aceste cuvinte?

RĂSPUNS: Atunci când ea nu era departe de noi.



109

Martorul poate să relateze despre impresia actuală a altei persoane. In astfel de cazuri, de obicei,declaraţia trebuie făcută în prezenţa martorului pentru argumentarea bazei pentru impresii personale.

3. Declaraţii în stare de excitare emoţională

O excepţie în cazul declaraţiilor în stare de excitare emoţională este analogică celei ce se referă la

impresia actuală şi permite utilizarea mărturiilor din spusele altora privind un eveniment sau o situaţie şocantă,făcută în momentul când martorul se afla sub influenţa unei excitări emoţionale, determinate de această situaţie.

Pentru argumentarea bazei în cazul declaraţiilor făcute în stare de excitare emoţională, trebuie dedemonstrat că persoana a fost sub influenţa unui eveniment şocant sau de stres. Declaraţia a fost respectivfăcută în cadrul acestui stres.

Ca şi în cazul impresiei actuale, martorul poate să relateze despre propriile declaraţii în stare de excitareemoţională sau despre declaraţiile altora, dar trebuie argumentată baza suplimentar.

4. Stare emoţională

O excepţie privind starea emoţională este o excepţie des întâlnită în regulile depoziţiei din spuselealtora, fiindcă ea permite acceptarea unor mărturii privind starea emoţională de atunci, starea fizică şi morală.Argumentarea poate fi realizată pe baza contextului şi conţinutului temeiului. Insă, martorul va trebui să fiecapabil să descrie când, unde şi în faţa cui a fost făcută declaraţia.

5. Declaraţii înaintea decesului

O altă excepţie din regulile privind mărturiile din spusele altora necesită demonstrarea a două elemente:(1) declaraţia a fost făcută, luând în considerare faptul că moartea este inevitabilă, (2) declaraţia se referă înopinia lui la motivul decesului. Credinţa declarantului în inevitabilitatea decesului poate fi bazată pe unelecircumstanţe ca natura bolii sau traumei. Conţinutul declaraţiei, de obicei, este suficient pentru demonstrareafaptului că persoana presupunea care sunt motivele decesului.



110

Poziţii generale

Argumentarea temeiurilor probelor în formă de depoziţii

Cunoştinţe personale Trebuie de arătat că depoziţiile tuturor martorilor (înafară de experţi) se bazează pe cunoştinţe personale.

Discuţii Depoziţiile pe marginea discuţiilor trebuie să includădescrierea orei şi locului, unde a avut loc discuţia, listaoamenilor prezenţi şi (în cazul convorbirii telefonice)

explicaţiei despre modul de identificare a vocii. Identificarea preventivă Mărturiile privind identificarea preventivă trebuie să

includă circumstanţele realizării acestei identificări. Obişnuinţa şi practicile cotidiene Trebuie demonstrat că depoziţia privind obiceiul sau

practicile cotidiene ale altei persoane se bazează pecunoştinţe personale despre acţiuni repetate în timp.

Caracterul şi reputaţia Trebuie demonstrat că depoziţia privind caracterul saureputaţia altei persoane este utilizată în scop acceptabil şitrebuie să includă în ce mod este cunoscută această

informaţia şi dacă este ea una veridică. Depoziţia din spusele altor a Mărturiile despre declaraţiile extrajudiciare, făcute cuscopul de a demonstra veridicitatea celor relatate nu

trebuie să fie din spusele altora, sau trebuie săcorespundă cu excepţiile din regulile mărturiilor dinspusele străine.

A. Rolul probelor materiale

Probe materiale sunt obiecte materiale, documente, fotografii etc., care sunt propuse spre examinare

întru stabilirea faptelor. Probele materiale sunt unicele forme de probe, în afară de mărturii, care pot fi probe.Declaraţiile verbale ale martorilor se compun din stabilirea de fapte, amintiri şi percepţii personale. Cât deeficientă nu ar fi declaraţia, ea este un instrument secundar de apreciere a faptelor. Pe de altă parte, probelemateriale permit juraţilor să ţină cont de propriile emoţii şi percepţii. E cu totul altceva să pipăi o bucată dinţesătură, sau să auzi pe cineva povestind despre ea. Experienţa personală este cu mult mai informativă decâtdescrierea ei şi permite o mai bună apreciere a detaliilor, formând o impresie personală.

B. Tipuri de probe materiale

Luând în considerare că probele deseori se intersectează între ele, trebuie examinate trei tipuri de probe:(1) probe materiale, (2) probe demonstrative, (3) probe documentare.

1. Probe materiale

Probele materiale se compun din obiecte materiale, care au rolul faptic în evenimentele cercetate încadrul şedinţei judiciare. De exemplu, proba de bază în dosarul privind uciderea unei persoane este arma.

Probele materiale au o mare importanţă în dosarele civile. Deseori în dosarele privind pricinuirea unei daune proba materială este obiectul care a determinat dauna respectivă. Uneori fotografiile, care diferă de probemateriale, sunt atât de realiste, încât pot fi uneori considerate probe materiale.



111

2. Probe demonstrative

Noţiunea de „probe demonstrative” ţine de probele care nu au un rol faptic în dosar, însă sunt prezentate pentru a ilustra sau a explica declaraţiile martorilor. Probele demonstrative pot fi în forma unor diagrame,reprezentări grafice, scheme, desene, alte obiecte, care explică chestiuni din dosar.

O formă cunoscută a probei demonstrative este o simplă schemă în care martorul indică amplasareamaşinilor implicate în accident. Indicaţiile martorului reprezintă o probă demonstrativă, şi nu schema. Schema

poate sluji în calitate de demonstrare a amplasării maşinilor, semafoarelor şi altor martori. Este clar că probele

demonstrative sunt mai importante decât probele materiale directe, fiindcă în sala de şedinţe nu poate fi adusăintersecţia de străzi.

In examinarea judiciară de studii probele demonstrative sunt ataşare la dosar împreună cu probeledocumentare, pentru a fi utilizate de părţi. Dacă nu este interzis de regulile examinării judiciare de studii, puteţicrea probe documentare proprii.

3. Probe documentare

Pr obele documentare includ toate probele scrise, inclusiv şi scrisorile, declaraţiile, contractele,acordurile, memoriile, dările de seamă, cărţile de contabilitate, foi tipărite şi cărţi de evaluare a operaţiunilorfinanciare. Documentele scrise aparţin declaraţiilor extrajudiciare şi sunt prezentate în judecată, fiindcă sereferă la dosar. Deci, spre deosebire de probele materiale şi demonstrative, documentele pot fi catalogate lacategoria probelor din spusele străine. Obiectele materiale sunt ataşate la dosar datorită naturii lor, iar probeledocumentare - datorită informaţiei conţinute.

Valoarea probelor documentare nu poate fi supraapreciată. Ele reprezintă documentar evenimente dintrecut, fiind o dovadă directă. Imaginaţi-vă un proces penal, în care inculpatul declară despre alibi, fiindcă înziua realizării crimei el se afla la rude într -un oraş depărtat. Depoziţia inculpatului şi familiei acestuia sunt

binevenite şi acceptabile pentru alibi, dar ei vor fi supuşi unui interogatoriu încrucişat. Un cec semnat din hotel,

datat cu ziua litigioasă, va fi o dovadă mai importantă, în comparaţie cu depoziţia de mator privind locul aflăriinculpatului în acea zi.

B. Prezentarea probelor în cadrul şedinţei judiciare

In dependenţă de tipul probelor materiale, există o procedură unică de ataşare a probelor la materialeledosarului. Insă detaliile diferă în dependenţă de procesul examinat, în care participaţi, procedura de mai jos esteuna generală.

1. Marcaţi proba pentru identificare

Fiecare probă trebuie să fie marcată pentru identificare înainte de a fi ataşată la materialele dosarului ca probă sau înaintea amintirii despre ea în cadrul şedinţei judecătoriei. Marcarea probei are ca scop atribuireaunui număr în materialele dosarului, făcându-1 unicat şi identificabil pentru fiecare participant la proces.

Probele, de obicei, sunt marcate pentru identificare în dependenţă de numele părţii care le -a propus. De

aceea probele în cadrul şedinţei judiciare sunt numite: proba acuzării nr. 1, proba acuzării nr. 2, proba apărări i

nr. 1, proba apărării nr. 2 ş.a.m.d. Deseori apărarea utilizează cifre pentru identificarea probei, iar acuzarea -

litere: proba apărării nr.1 şi proba acuzării - A. Indiferent de sistemul utilizat pentru marcarea probelor, este

important ca să fie creată posibilitatea diferenţierii lor. Marcarea probelor cu scopul identificării lor poate fi realizată, scriind o literă sau o cifră la o margine a

probei. Nu este important care margine va fi aleasă, ci este important consecutivitatea şi sistemul marcării.



112

Noţiunea „marcat pentru identificare” înseamnă că proba a fost marcată pentru a fi identificată în judecată, însă proba nu a fost ataşată la dosar. Probele marcate pentru identificare pot fi arătate martorilor, ele pot fi un obiectal unui acces limitat, cu scopul de a argumenta baza, însă nu trebuie arătate neapărat apreciatorilor de fapte.

2. Identificarea probelor pentru partea opusă

Înainte de a arăta proba martorului sau apreciatorului de fapte, ea trebuie identificată pentru partea

opusă. Acest lucru poate fi realizat pe calea transmiterii sau demonstrării probei reprezentantului părţii opuse şinumirii numărului probei materiale:

AVOCATUL: Intenţionez să arăt martorului pentru identificare proba acuzării nr. 11. Politeţea generală permite părţii opuse să confirme că proba nu a fost schimbată. Partea opusă are şansa

să conteste prezentarea probei. După identificarea probei puteţi să treceţi la stabilirea argumentării bazei pentru ataşarea ei la

materialele dosarului.

3. Arătaţi proba martorului

înainte de a transmite proba martorului, potrivit tradiţiei, trebuie cerută permisiunea de a se apropia demartor. După ce aţi primit permisiunea de la judecător, descrieţi pentru procesul verbal acţiunile voastre,utilizând descrierea laconică a probei materiale şi numărul de identificare. Acest proces trebuie să aibă loc înfelul următor:

AVOCATUL: Excelenţă, îmi permiteţi să mă apropii de martor?

JUDECĂTORUL: Da, vă permit. AVOCATUL: Domnule Van Zant, aveţi în faţă proba materială nr. 11 - un document pe o singură

pagină.

Dacă examinarea judiciară are loc în prezenţa juraţilor, trebuie să acordaţi o copie judecătorului suprem.

4. Identificarea probei materiale de către martor

Următorul pas este identificarea probei materiale de către martor. Martorul trebuie să acordă oargumentare a cunoaşterii acestei probe, apoi - descrie proba. De exemplu:

ÎNTREBARE: Aţi văzut anterior proba reclamantului nr. 11, domnule Van Zant?

RĂSPUNS: Da, am văzut de mai multe ori.

ÎNTREBARE: Ce reprezintă proba reclamantului nr. 11?RĂSPUNS: Este un document pe care l-am primit, atunci când mi-a venit producţia comandată la firma

tipografică „Kvikset”. ÎNTREBARE: în ce mod aţi recunoscut documentul?

RĂSPUNS: Ţin minte cum arăta el când l-am scos din cutie.

Pot fi întâlnite diferite variaţii după ce martorul a examinat proba: „Vă este cunoscută proba? Cunoaşteţi proba? Puteţi recunoaşte proba?”. Iniţial trebuie stabilită baza descrierii probei: „Ce este aceasta? De undeştiţi?”.

5. Finalizaţi argumentarea bazei pentru proba materială



113

In unele situaţii, îndeosebi în cele legate de probele materiale, identificarea probei este un temei pentruacceptare. În alte cazuri argumentarea trebuie să fie mai detaliată, solicitând un sistem de argumentare a

păstrării probelor în timpul transportării, includerii excepţiei din reguli privind declaraţiile din spusele străine.

6. Propuneţi ataşarea probei la dosar

După finalizarea argumentării bazei, proba poate fi propusă pentru ataşare la materialele dosarului. Suntcâteva metode de ataşare, formale şi mai puţin formale. Versiunea cea mai simplă:

AVOCATUL: Domnule judecător, propunem să fie ataşată la dosar proba nr. 11. Sau o prezentare mai formală. AVOCATUL: Domnule judecător, depun cererea să fie scoasă marcarea pentru identificare, iar proba

reclamantului nr. 11 să fie ataşată la dosar. În orice caz, judecătorul întreabă de avocatul părţii opuse dacă doreşte să conteste aplicare probei. De

remarcat că avocatul care formulează contestarea poate să cere interogarea martorului ( «voir dire»), care se

limitează la subiectul acceptabilităţii probei materiale. După contestări şi interogări de partea opusă, judecătorulia hotărârea privind acceptarea probei.

7. Oficializarea şi utilizarea probei

După obţinerea de către judecător a probei, ea poate fi oficializată şi prezentată apreciatorilor de fapte şiutilizată ca bază pentru declaraţii viitoare.

A. Oficializarea probei

Oficializarea probei înseamnă transmiterea apreciatorilor de fapte a conţinutului probei. Proba poate fioficializată în diferite metode. Schemele şi machetele sunt demonstrate înaintea stabilirii de fapte. Obiectelemai mici sunt transmise juraţilor pentru a fi examinate. Documentele pot fi mărite în dimensiuni prin copiere şidemonstrate, citite sau transmise juraţilor. Alegerea metodei de oficializare depinde de avocat, cu toate că

judecătorul poate să nu permită oficializarea dramatică, subiectivă şi periculoasă a probei. Dacă examinarea judiciară are loc fără participarea juraţilor, o copie a probei materiale trebuie transmisă

judecătorului imediat după ce el este ataşat la materialele dosarului. În cadrul examinării judiciare, cu participarea juraţilor, trebuie obţinută permisiunea judecătorului pentru oficializarea probei în faţa juraţilor:

AVOCATUL: Domnule judecător, permiteţi-mi să prezint juraţilor proba apărării nr. 6? sau AVOCATUL: Domnule judecător, vreau să obţin permisiunea pentru prezentarea probei reclamantului

nr. 3 şi transmiterea ei către juraţi pentru luarea de cunoştinţă? Sau

AVOCATUL: Domnule judecător, poate martorul să citească juraţilor proba acuzării nr. 9?

b. Utilizarea probei materiale

După ataşarea probei la materialele dosarului ea poate fi utilizată pentru ilustrarea sau completareadeclaraţiilor de martor.

Obiectele materiale pot fi utilizate pentru demonstrare. Martorul poate arăta în ce mod a fost îndreptat pistoletul sau cum a fost utilizat instrumentul. Hărţile, schemele şi fotografiile pot fi utilizate pentrudemonstrarea cum circulau maşinile, care este locul accidentului şi distanţele dintr e imobiliare. Martorul are

dreptul să marcheze proba sau să pună lipici pentru justificarea declaraţiilor.



114

în afară de prezentarea probei, martorul poate în continuare să releve despre evenimente referitoare ladosar, care explică importanţa probei:

ÎNTREBARE: De ce culoarea consumabilelor, proba nr. 12, a fost atât de importantă pentrudumneavoastră?

sau

ÎNTREBARE: Ce aţi făcut după obţinerea probei reclamantului nr. 12?

sau

ÎNTREBARE: Care a fost reacţia dumneavoastră, când l-aţi văzut pe domnul Marşal, care a primit proba apărării nr. 4?

Dreptul de a face declaraţii de martor este formulat în cadrul normelor dreptului probator. Şi, în cele din urmă, aveţi în vedere că imediat după ataşarea probei la materialele dosarului, ea poate fi

utilizată pe baza normelor dreptului probator în timpul interogatoriului, cu participarea oricărui martor, şi nunumai a martorului care a participat la argumentarea bazei pentru ataşarea probei.

Poziţii generale

Prezentarea probei în instanţă

Pas Exemplu

Marcaţi proba pentru a fi identificată de parteaopusă

Proba reclamantului nr. 10. Adresare către parteaopusă: „Intenţionez să acord martorului un obiectmarcat ca proba nr. 10”.

Arătaţi proba martorului Adresare către judecător: „Domnule judecător, pot să mă apropii de martor?”. Adresare cătremartor: „Domnule detectiv Duncan, vă transmitobiectul marcat ca proba nr. 10”.

Rugaţi-l pe martor să identifice proba Adresare către martor: «Vă rog să povestiţiuraţilor ce este aceasta... De unde ştiţi că este un

cuţit găsit în casa inculpatului? De ce marcaţiobiectele găsite la locul săvârşirii crimei? În ce zia fost găsit cuţitul?”.

Finalizaţi argumentarea „Vă rugăm să comunicaţi juraţilor care au fostacţiunile dumneavoastră după ce aţi găsit cuţitul.A mai avut cineva acces la dulap din secţia de

poliţie? Cine a adus cuţitul în sala de şedinţe?”.

Propuneţi ataşarea probei la materialeledosarului

Către judecător: „Domnule judecător, acuzareacere să fie ataşată proba nr.10 la dosar”.

Oficializaţi proba şi utilizaţi-o în depoziţia demartor

Către martor: „Domnule detectiv, descrieţi cumarăta cuţitul când l-aţi găsit. Unde anume eracuţitul în casa inculpatului? L-aţi întrebat peinculpat despre cuţit?... Care a fost răspunsullui?”. Către judecător: «Domnule judecător, putem săobţinem permisiunea de a prezenta cuţitul şi a-l

arăta juraţilor?”.

IV. Temeiuri concrete pentru probe

În ultima parte a acestui capitol vor fi puse în discuţie temeiuri concrete, care sunt necesare pentrudiferite probe materiale, demonstrative şi documentare. Pentru a fi mai laconici, exemplele sunt limitate la



115

temeiuri juridice concrete, ele nu includ toţi paşii necesari, care au fost descrişi în secţia precedentă consacrată prezentării probelor materiale. De remarcat că în fiecare exemplu avocatul trebuie să ţină cont de proceduragenerală prezentată mai sus.

A. Probe materiale. Obiecte materiale

Probele materiale trebuie să se refere la doar şi să fie veridice. A jucat un anumit rol acest obiect înfaptele dosarului? A contestat sau a confirmat obiectul unele fapte ale dosarului? Este obiectul examinat cel

despre care este vorba? Dacă aceste condiţii sunt satisfăcute proba materială este ataşată dosarului. Referirea probei materiale la dosar este stabilită prin intermediul contextului dosarului şi deseori nu

necesită o atenţie suplimentară, când este vorba de argumentarea bazei. Pe de altă parte, autenticitatea poate fistabilită, fiindcă anume faptul veridicităţii îi acordă statutul de probă materială.

1. Stabilirea veridicităţii probei

Veridicitatea probei materiale poate fi stabilită cu ajutorul depoziţiei de martor, care poate să recunoascăobiectul examinat. Multe obiecte pot fi identificate datorită proprietăţilor lor unicate. Alte probe pot fi marcate

pentru identificare în aşteptarea şedinţei judecătoriei. În ambele cazuri, martorul trebuie să depună depoziţia privind cunoaşterea obiectului şi referirea lui la obiectul dosarului.

În exemplul ce va urma reclamantul este rugat să argumenteze care a fost proprietatea lui prădată: ÎNTREBARE: Recunoaşteţi proba materială a reclamantului nr.1?

RĂSPUNS: Da, este un tablou, desenat cu vopsea în ulei, care mi-a rămas în

moştenire de la bunica. ÎNTREBARE: Cum aţi recunoscut-o?

RĂSPUNS: Până la incendiu tabloul se afla în casă şi mă uitam la el toată ziua. ÎNTREBARE: Era tabloul în casă în timpul incendiului?

RĂSPUNS: Da, era. Era primul lucru pe care am vrut să-l salvez după ce mi-au

permis să intru în casă. ÎNTREBARE: Proba materială nr. 1 a reclamantului este în aceeaşi stare ca atunci când aţi avut

posibilitatea să intraţi în casă. RĂSPUNS: Da. Mărturia este suficientă pentru stabilirea validităţii tabloului. Întrebarea privind starea tabloului este

importantă, fiindcă tabloul defectat poate fi o probă a defectării cauzată de incendiu. Dacă tabloul este unicat şi

uşor de identificat, alte probe sunt greu de recunoscut. Poliţiştii soluţionează această problemă prin marcareaobiectelor. În exemplul de mai jos se argumentează proba unui scaun pentru copii, găsit în locul accidentului: ÎNTREBARE: Domnule poliţist vă arăt un obiect, marcat ca proba materială a

acuzării nr. 6. Ce este aceasta?

RĂSPUNS: Este un scaun pentru copii, scos din maşina reclamantului în ziua accidentului. ÎNTREBARE: De unde ştiţi că era acelaşi scaun?

RĂSPUNS: Fiindcă atunci când l-am scos din automobil am scris data pe partea opusă a scaunului. ÎNTREBARE: Este marcarea dumneavoastră?

RĂSPUNS: Da, iată-le.

ÎNTREBARE: (către judecător): Rog să fie indicat în procesul verbal că martorul a indicat pe parteaopusă a probei acuzăr ii nr. 6 - o marcare.

Exemplul de mai jos a argumentării bazei este suficient pentru ataşarea scaunului pentru copii la dosar,cu condiţia că proba este prezentată pentru demonstrarea faptului că s -a aflat în maşina reclamantului. Dacă



116

starea scaunului reprezintă un obiect al litigiului, ca în cazul tabloului amintit mai sus, trebuie de întrebat dacă„este în aceeaşi stare ca atunci când a fost găsit scaunul”.

În exemplele prezentate nu era necesar punerea unor întrebări martorilor privind amplasarea probei în perioada accidentului şi şedinţei judiciare. Şi aceasta din motivul că martori au acordat toate informaţiilenecesare pentru stabilirea veridicităţii probei. Însă, în alte circumstanţe în timpul argumentării bazei trebuieindicat locul şi condiţiile de păstrare a probei materiale concrete în perioada examinării judiciare.

2. Arătaţi sistemul de păstrare a probei până la examinarea judiciară

Sistemul de păstrare a probelor materiale include locul, transmiterea şi observarea asupra obiectului întimpul de la eliminarea până la examinare în judecată. Condiţiile de păstrare trebuie să fie stabilite de fiecaredată, dacă proba nu are caracteristici unicate şi nu a fost marcată sau proprietăţile obiectului reprezintă esenţalitigiului.

Stabilirea condiţiilor de păstrare a obiectului este un factor necesar atunci când e improbabil că martorulca recunoaşte obiectul, dacă obiectul a fost suspus unor testări sau analize, sau dacă aspectul compunerii şistării sunt obiectul litigiului. În fiecare dintre aceste cazuri pe calea stabilirii de condiţii ale păstrării este includă

posibilitatea manipulării asupra obiectului, falsificarea lui şi schimbarea posibilă. Stabilirea condiţiilor de păstrare cel puţin trebuie să arate că obiectul din sala de şedinţe judiciare este

acelaşi care a fost implicat în evenimentele examinate în instanţă. De obicei, această poate fi realizat pe calea observării locului de păstrare a obiectului şi transmiterii spre

judecată. În unele situaţii trebuie de arătat că în perioadă de la eliminarea obiectului şi examinarea judiciarăobiectul nu a fost schimbat sau falsificat. În ambele cazuri trebuie interogaţi mai mult de un singur martor, carear stabili toate condiţiile de păstrare.

În exemplul de mai jos a fost traumatizat un mecanician, atunci când a explodat o maşină în momentulcând a fost instalată. Producătorul de cauciucuri este sustras la responsabilitate, iar cauciucul cu defecte este

propusă pentru demonstrare, cum că ea este confecţionată anume de inculpat. Primul martor este managerul firmei:

ÎNTREBARE: Unde vă aflaţi când reclamantul a fost traumatizat?

RĂSPUNS: Mă aflam la distanţa de 30 de metri, atunci când ama auzit o explozie. ÎNTREBARE: Cum aţi reacţionat?

RĂSPUNS: Am alergat spre reclamant, care a căzut la pământ. El era plin de sânge, lângă el se afla uncauciuc rupt în bucăţi.

ÎNTREBARE: Mai erau şi alte cauciucuri acolo?

RĂSPUNS: Nu, era un singur cauciuc.

ÎNTREBARE: Aţi făcut ceva cu acest cauciuc? RĂSPUNS: Da, am ridicat-o şi am dus-o în oficiu. ÎNTREBARE: Mai erau în of iciu alte cauciucuri?

RĂSPUNS: Nu. ÎNTREBARE: Aţi făcut ceva cu acest cauciuc?

RĂSPUNS: Da, cu o săptămână în urmă a venit inspectorul companiei, care cerceta acest caz. El m -a

rugat să-i transmit cauciucul şi i-am satisfăcut cerinţa. ÎNTREBARE: S-a aflat cauciucul tot timpul în oficiul dumneavoastră de la traumatizarea reclamantului

până la transmiterea către inspectorul companiei?

RĂSPUNS: Da. Depoziţia managerului a fost prima verigă din lanţ. De remarcat că cauciucul nu a fost încă prezentat în

judecată. Următorul martor este inspectorul companiei: ÎNTREBARE: Aţi obţinut cauciucul în timpul cercetării procesului?



117

RĂSPUNS: Da. Am avut discuţii cu managerul serviciului peste două săptămâni după incident. El mi -a

dat cauciucul ce se păstra în oficiu. ÎNTREBARE: Ce aţi făcut cu acest cauciuc?

RĂSPUNS: L-am adus la oficiul central al companiei şi l-am pus la mine în cabinet. ÎNTREBARE: Cauciucul s-a aflat tot timpul în cabinetul dumneavoastră?

RĂSPUNS: Da, l-am adus de acolo aici.

ÎNTREBARE: Vă arăt proba materială a reclamantului nr. 1. Este acelaşi cauciuc pe care l -aţi primit de

la manager şi l-aţi adus la judecătorie? RĂSPUNS: Da, este acelaşi cauciuc. Lanţul de securitate a probei materiale este suficient pentru stabilirea veridicităţii cauciucului. Cu toate

că inspectorul companiei nu a fost prezent în timpul incidentului şi nu a luat primul cauciucul, a fostdemonstrată continuitatea observaţiei asupra cauciucului. Cauciucul este examinat din punct de vedere alstabilirii producătorului, iar proprietăţile fizice nu importă.

C. Fotografii

Fotografiile completează vidurile dintre probele materiale şi demonstrative. Dacă o filmare este oreproducere a unui eveniment din trecut, fotografia reprezintă exact locul evenimentului, de aceea, mulţi

judecători examinează fotografia ca o probă materială. Argumentarea bazei pentru acceptarea fotografiei constăîn faptul că ea „exact şi corect” reprezintă locul evenimentului. În linii generale fotografia poate fi ataşată ladosar în urma declaraţiei de martor, care cunoaşte locul desfăşurării evenimentului şi cum arăta el în aceavreme. În exemplul de mai jos martorul este proprietarul unei case care a fost distrusă în urma unui incendiu.Fotografia este o dovadă a distrugerii casei:

ÎNTREBARE: Doamna Djensen, sunteţi proprietara casei case se află în strada Dezert Draiv, casa nr.4604?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: Cât timp aţi locuit acolo?

RĂSPUNS: Circa opt ani până la incendiu. ÎNTREBARE: Deci, ştiaţi cum arăta casa până la incendiu?

RĂSPUNS: Da, desigur. ÎNTREBARE: Proba materială nr. 11 reprezintă starea casei din strada Dezert Draiv, casa 4604 în ziua

când a avut loc incendiul?

RĂSPUNS: Da.

D. P robe demonstrative

Probele demonstrative sunt utilizate pentru ilustrarea, concretizarea sau explicarea mărturiilor sau probelor materiale.

1. Hărţi, grafice, tabele şi scheme

Argumentarea bazei pentru hartă, grafic, proiect sau alte scheme se aseamănă cu argumentarea în cazulfotografiei. Martorul trebuie să cunoască locul evenimentului, trebuie să ştie cum arăta clădirea într -o anumităsituaţie şi să reproducă cu exactitate amplasarea unor clădiri etc. Dacă proba materială este reprezentată în scarăgeografică, există necesitatea în argumentare. Dacă martorul a pregătit proba de sine stătător, el ar trebui să

povestească cum a pregătit proba şi să argumenteze care au fost măsurile de garantare a exactităţii.



118

2. Materiale ilustrative

Probele materiale care nu sunt suficient de exacte pentru ataşarea la dosar pot fi utilizate în scopuriilustrative. Argumentarea bazei lor trebuie să includă declaraţiile de martor, care să includă utilizarea acestormateriale în ilustrarea mărturiilor. În exemplul de mai jos martorul singur a desenat schema intersecţiei de

drumuri:ÎNTREBARE: Ce reprezintă schema apărării, proba nr. 5?

RĂSPUNS: Această schemă reprezintă intersecţia de străzi Nors şi Vels. ÎNTREBARE: Aţi desenat de sine stătător această schemă?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: Proba apărării nr. 5 reproduce amplasarea străzilor Nors şi Vels în ziua accidentului?

RĂSPUNS: Da, schema arăta amplasarea străzilor şi semafoarelor. ÎNTREBARE: Proba apărării nr. 5 reproduce scara originalului?

RĂSPUNS: M-am străduit să fac acest lucru, însă nu s-a primit chiar atât de exact. ÎNTREBARE: Vă va ajuta proba apărării nr. 5 să expuneţi mai exact depoziţia privind accidentul?

RĂSPUNS: Da, mă va ajuta.

E. Probe documentare

În afară de întrebarea clasică privind referirea la dosar, argumentarea bazei pentru ataşareadocumentului la dosar include încă două elemente.


Ar gumentarea veridicităţii documentelor, de obicei, necesită demonstrări ale implicării autorului sau provenienţei, incluzând deseori şi prezenţa unei chitanţe. Existenţa unui contract de arendă , de exemplu, nu poate fi demonstrată fără semnăturile ambelor părţi sub contract. Spre deosebire de obiecte materiale,argumentarea bazei pentru probe documentare trebuie să nu să se bazeze doar pe recunoaştere.

Pe de altă parte, de obicei, starea fizică a documentului şi păstrarea lui nu poate fi discutată. De aceea ,

stabilirea condiţiilor de păstrare este un element al argumentării, însă aceasta se referă la documentele testatesau cele ce par a fi defectate şi falsificate.

a. Scrisul şi semnătura

Veridicitatea semnăturii şi altor semne scrise cu mâna pe document poate fi demonstrată în diferitemetode. Martorul poate recunoaşte semnătura pe baza observaţiilor din trecut sau pe baza unor dovezi indirecte.Alte posibilităţi: expertiza semnăturilor şi compararea lor.

Martorul poate să recunoască propria semnătură sau scrisul. Martorul de asemenea poate să confirmeveridicitatea semnăturii altei persoane, care este demonstrată prin cunoaşterea preventivă a acestui fapt:

ÎNTREBARE: Examinaţi proba materială a inculpatului nr. 2 şi spuneţi-mi dacă recunoaşteţi semnătura

de pe pagină. RĂSPUNS: Da recunoscut semnătura. ÎNTREBARE: Cui aparţine semnătura?

RĂSPUNS: Este semnătura doamnei Tifani Uics.



119

ÎNTREBARE: De unde ştiţi?

RĂSPUNS: Am văzut de mai multe ori cum doamna Tifani semnează diverse documente. Nu trebuie neapărat ca martorul să fi văzut anterior semnătura doamnei Tifani. ÎNTREBARE: Cum aţi recunoscut semnătura doamnei Tifani?

RĂSPUNS: Am purtat corespondenţă multă vreme, este aceeaşi semnătura care era pe scrisorile ei. ÎNTREBARE: De unde ştiţi că scrisorile erau trimise anume de doamna Uics?

RĂSPUNS: Fiindcă ea de obicei îmi răspundea la întrebările din scrisori.

De remarcat că nu este nevoie de o corespondenţă durabilă. Martorul nu este expert, el poate cunoaştesemnătura pe baza unui singur eveniment şi experienţă din trecut, dacă cunoştinţele nu au fost obţinute cuscopul acordării de mărturii în cadrul examinării judiciare.

Proba secundară privind autorul şi sursele de provenien ţ ă

Multe documente sunt tipărite la imprimantă sau la maşina de dactilografiat şi nu conţin semnături saualte elemente scrise. Dacă aceste documente nu sunt marcate într -un fel sau altul, veridicitatea se bazează pedovezi secundare. Acestea sunt: un plic original, o ştampilă sau informaţii din contextul dosarului.

ÎNTREBARE: Recunoaşteţi proba inculpatului nr. 6?

RĂSPUNS: Da, este un text de la firma „Kvikset”. ÎNTREBARE: De unde ştiţi că proba nr. 6 vine de la firma „Kvikset”?

RĂSPUNS: Documentul este tipărit pe un formular original al firmei „Kvikset”. ÎNTREBARE: Sunt şi alte motive care vă ajută să identificaţi proba aparţinând firmei „Kvikset”?

RĂSPUNS: Da. Eu am format numărul firmei, indicat în cartea cu telefoane, şi am cerut de la persoanacare mi-a răspuns să-mi trimită acest text. Textul l-am primit peste două zile prin poştă.

Argumentarea de mai sus este suficientă pentru confirmarea veridicităţii documentului. De remarcat căstabilirea veridicităţii nu este o garanţie împotriva contestărilor. Stabilirea veridicităţii este un momentdiscutabil.

c. Transmiterea prin poştă sau transmiterea directă

Veridicitatea documentului deseori depinde de primirea de altă parte sau transmiterea altei părţi. Este ochestiune a autenticităţii, fiindcă documentul este o probă datorită statutului ca fiind ajuns la destinaţie. Cu altecuvinte, proba trimiterii scrisorii este o dovadă că documentul a fost cu adevărat trimis altei persoane.

Primirea corespondenţei poate fi demonstrată într -un mod direct sau prin demonstrarea practicii de

corespondenţă. O dovadă directă a primirii este propoziţia: „Am pus documentul în plic, am indicat data şiadresa, aruncându-l în căsuţa poştală SUA”.

Argumentarea bazei este identică ca în cazurile anterioare, indiferent de metodele de comunicare.

Martorul poate să acorde o probă directă a transmiterii („Am pus în fax şi am format numărul”, „Am apăsattransmite în programul poştei electronice”) sau poate să confirme experienţa transmiterii corespondenţeiexterne din instituţia respectivă.

2. Excepţii privind mărturiile din spuse străine

Propunerea privind ataşarea documentului la materialele dosarului imediat pune pe gânduri parte opusădespre mărturii din spusele altora. Atunci când probele scrise pot fi acceptate nu pe baza mărturiilor din spusestrăine, aşa ca dovada indicării primirii scrisorii. Sunt unele excepţii care permit utilizarea unor astfel dedocumente, dar fiecare are propria valoare. Principalele excepţii sunt:

a. Cartea de evaluare a operaţiunilor contabile



120

Cartea de evaluare a operaţiunilor contabile include cărţi de contabilitate, conturi, referiri în calendare,memorandumuri, comunicări, dări de seamă, date de informaţii, sinteze ale afacerilor şi alte documente alecompaniei. Toate aceste documente reprezintă declaraţii din spusele altora, dacă sunt demonstrate pentrusublinierea veridicităţii. De aceea nota pusă în jurnalul de evaluare a companiei este o probă din spusele altora,dacă este demonstrat faptul că creditul nu a fost plătit la timp. O excepţie din regula mărturiei din spusele altorareferitoare la documentele de evaluare a operaţiunilor contabile fac ca informaţiile din documente să fie

acceptate cu condiţia respectării unor condiţii. Potrivit condiţiilor majorităţii instituţiilor de învăţământ, care sereferă la activitatea cotidiană a companiei, este acceptat dacă declaraţiile scrise au fost făcute de o persoană,care are cunoştinţe în sfera activităţii companiei sau care a colaborat cu ea.

Deseori este utilizată o formulare specială a argumentării bazei excepţiei: ÎNTREBARE: Domnule Straun, lucraţi în firma tipografică „Kvikset?”

RĂSPUNS: Da, sunt contabil. ÎNTREBARE: Cunoaşteţi proba reclamantului nr. 3?

RĂSPUNS: Da, cunosc. Este o cartelă de înregistrare. ÎNTREBARE: Care este funcţia acestei cartele?

RĂSPUNS: În ea sunt fixate toate actele de vânzare în credit şi toţi banii obţinuţi. ÎNTREBARE: Înscrierile referitoare la reclamantul nr. 3 au fost făcute pe parcursul sau după vânzare?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: Aceste înscrieri au fost transmise de o persoană care cunoaşte regulile comerciale?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: Înscrierile se referă la operaţiuni regulare ale firmei „Kvikset”?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: Cartela de înregistrare se referă la absolut toate operaţiunile contabile?

RĂSPUNS: Da. Astfel, argumentarea bazei pentru excepţie a fost finalizată.

Argumentarea excepţiei privind documentaţia privind operaţiuni comerciale şi contabile poate fi lărgită,dacă este cazul. Dacă este vorba despre înscrieri complicate, dificile, care pot să determine neîncredere sau suntneformale în comparaţie cu alte documente, deseori se cere ca martorul să explice utilizarea documentelor şieficienţa lor. De remarcat că judecătorii sunt obişnuiţi să audă contestări în cazul argumentării bazei, deci,trebuie să fiţi pregătiţi pentru o astfel de evoluţie a evenimentelor.

b. Documente publice

Unele excepţii din regula privind mărturiile din spusele altora, care sunt utilizate în şedinţele judiciarede studii, permit referirea la documente publice, date de statistică şi dări de seamă. Aceste documente, deobicei, sunt acceptabile dacă sunt elaborate de vreo organizaţie guvernamentală sau o agenţie. Ele trebuie să serefere la activitatea organizaţiei sau agenţiei, la evenimentele care au avut loc potrivit legii.

Din motivul că majoritatea documentelor guvernamentale sunt cele ce certifică autenticitatea, nu este

necesar să fie interogat vreun martor. La această excepţie din regula mărturiilor din spusele altora se utilizează două limite. În primul rând,

evenimentele ai martori au fost un poliţist sau alţi colaboratori ai organelor de drept nu au nimic com un cu

această excepţie, cu toate că declaraţiile au fost făcute pe baza obligaţiilor legale. În cel de al doilea rând,concluziile cercetării sunt acceptate în dosarele penale, doar în cazul că sunt îndreptate împotriva guvernului.Citiţi cu atenţie regulile şi aflaţi dacă va funcţiona unul dintre cazurile excepţiei.

c. Determinarea părţii



121

O excepţie privind determinarea părţii este valabilă în cazul documentelor şi altor mărturii orale.Determinarea părţii poate fi indicată în scrisoare, dare de seamă, memoriu, revistă, schemă sau orice altdocument scris. După identificarea probei, unica argumentare, care trebuie realizată este faptul că documentul afost pregătit sau adoptat de partea, împotriva căreia a fost propus acest document, sau a fost propus de către unreprezentant, funcţionar de stat sau colaborator al uneia dintre părţi.

Poziţii generale rgumentare specială pentru probe materiale, demonstrative şi documentare

Obiecte materiale Trebuie de arătat că obiectele materiale reprezintă ceea ce seconsideră despre ele.

Sistemul de păstrare a probelor materiale Sistemul de păstrare a probelor materiale trebuie indicat dacă:(1) proba nu poate fi identificată de la bun început (2) stareaconcretă a obiectului reprezintă obiectul litigiului, (3) există

posibilitatea că obiectul a fost falsificat. Fotografii Trebuie de arătat că fotografiile reprezintă concret şi stabil

obiectul în litigiu. Probe demonstrative Trebuie de demonstrat că probele demonstrative ilustrează, precizează sau explică declaraţiile de martor sau probele,

propuse în cadrul examinării judiciare. Probe documentare Trebuie de arătat că probleme documentare reprezintă ceea ce

se consideră şi că ele sunt acceptate pe baza regulii privindmărturiile din spusele altora şi excepţiei din această regulă.



122

Lecţia 3: Examinarea Directă si

Încrucişată

Pregătirea Martorilor




123



societati libere


Lecţia: Pregatirea martorilor.

Metode de convonbire. Recomandari pentru martori



124

RECOMANDĂRI PENTRU MARTORI

Cu ajutorul citaţiei pe Dv. poate să vă cheme la judecătorie ca martor. Vă acordăm unele recomandări practice cum să procedaţi corect în asemenea cazuri.

Înainte de a acorda depoziţii

1. Dacă veţi acorda depoziţii despre documente oficiale preventiv să luaţi cunoştinţă de ele. Dv. trebuiesă ştiţi despre ce este vorba în aceste documente, să vă puteţi uşor baza pe ele în caz de necesitate pe parcursulmărturiilor în cadrul şedinţei judiciare. In caz că nu sunteţi la curent cu procesul de înregistrare şi păstrare aacestor documente în compania Dv., aflaţi despre aceasta. Pot să vă roage să confirmaţi veridicitatea acestor

documente, ca documente care se înregistrează şi se păstrează în procesul efectuării operaţiilor contabileregulate.

2. Dacă Dv. veţi mărturisi despre o acţiune anumită care a avut loc câteva luni sau ani în urmă, străduiţi-vă să reproduceţi amintirile proprii. Amintiţi-vă despre locul unde s-a desfăşurat acţiunea. Închideţi ochii şiîncercaţi să vă imaginaţi fix locul acţiunii, acordaţi atenţia la aranjarea obiectelor fizice şi distanţa aproximativăîntre ele, fiindcă pot să vă întrebe despre aceste lucruri. Dacă Dv. aţi acordat ulterior mărturii scrise, cereţi -le

pentru a le reciti. Convorbirile cu prietenii şi colegii care au fost la locul acţiunii pot să vă ajute să vă reamintiţidetaliile pe care le-aţi uitat. Nici într -un caz să nu încercaţi să povestiţi o istorie generală închipuită. Reţineţi:Dv. trebuie să acordaţi depoziţii despre ceea ce ţineţi minte, dar nu despre ceea ce alţii v-au relatat.

În ziua examinării judiciare

1. Îmbrăcaţi o haină curată şi modestă. Îmbrăcămintea profesională zilnică va fi binevenită. 2. Dacă aţi primit o citaţie luaţi-o cu Dv. Ea vă poate fi de folos de exemplu atunci când nu veţi fi sigur

în faptul în care sală va avea loc examinarea judiciară. 3. Când aţi venit în sala şedinţei judiciare şi nu ştiţi avocatul care v-a chemat, găsiţi-l şi prezentaţi-vă.

Dacă examinarea judiciară s-a început, iar Dv. trebuie să aşteptaţi pauza, atunci mai bine să o faceţi în afarasălii de şedinţe a judecătoriei.

4. E prea posibil că avocatul va dori să discute cu Dv. Depoziţiile prezentate, e o practică normală. DacăDv. prezentaţi documentele oficiale ale companiei, nu le daţi avocatului până la momentul când judecătorulsingur nu va ordona s-o faceţi, cu condiţia că avocatul companiei Dv. lipseşte sau nu v-a spus să procedaţi

altfel.5. Evitaţi un comportament necorespunzător. De exemplu, nu este admis să râdeţi în voce tare din

momentul când aţi intrat în sala de şedinţe. În sala şedinţelor judiciare nu este permis fumatul sau mestecareagumei.

Când acordaţi depoziţie

1. Când v-au chemat ca martor, dând jurământul staţi drept. Fiţi atenţi şi spuneţi clar „da”, pentru cafiecare să audă. Străduiţi-vă să nu aveţi emoţii, fiindcă nu aveţi astfel de motive.

2. Când o să vă cheme să acordaţi depoziţii, trebuie să depuneţi jurământul că veţi vorbi doar adevăr.Depuneţi jurământul şi vorbiţi adevărul!



125

3. Adresaţi-vă către juraţi dacă şedinţa judiciară are loc cu participarea lor. Uitaţi -vă mai mult la ei, povestiţi-le sincer şi deschis aşa cum aţi vorbit cu un prieten sau un vecin. Nu astupaţi gura cu mâna. Vorbiţiclar şi tare, aşa ca cel mai îndepărtat dintre juraţi să vă audă uşor.

4. Vorbiţi cu cuvinte proprii. Nu este necesar să învăţaţi pe de rost depoziţiile Dv. din timp, deoarece înaşa caz depoziţiile vor părea neconvingătoare. Fiţi aşa cum sunteţi.

5. Ascultaţi atent fiecare întrebare şi încredinţaţi-vă mai întâi în faptul că aţi înţeles-o, apoi răspundeţi laea. Dacă e necesar rugaţi să vi se repete întrebarea. Dacă oricum nu înţelegeţi întrebarea, aşa şi spuneţi.

Niciodată să nu răspundeţi la întrebarea pe care nu o înţelegeţi total sau nu v-aţi gândit la un răspuns. 6. Răspundeţi direct şi simplu „da” sau „nu”, dacă aceasta este posibil numai la acea întrebarea pe care

v-a fost adresată. Nu acordaţi informaţii adăugătoare pe care nu vi se cer. Altfel răspunsul Dv. poate să provoace contradicţii pe baza normelor dreptului probator şi poate să facă ca depoziţiile să pară subiective.Dacă aveţi nevoie de explicare, aşa şi spuneţi. Avocatul uneori va încerca să limiteze răspunsurile Dv. la „da”sau „nu”. In asemenea cazuri pur şi simplu spuneţi că puteţi să răspundeţi la astfel de întrebări. De obicei

judecătorul vă va permite să explicaţi faptul, însă juraţii oricum o să înţeleagă totul. 7. Judecătorul şi juraţii aşteaptă de la Dv. doar descrierea faptelor, pe care le-aţi urmărit personal, dar nu

ceea ce v-au povestit alţii. Pe ei de asemenea nu-i interesează concluziile sau părerile voastre. De obicei nu se poate de mărturisit despre ceea ce v-au povestit alţii, numai experţilor li se permite să-şi expună concluziile şigândurile proprii.

8. Dacă e posibil, daţi răspunsuri pozitive fixe, evitaţi formulări ca „mie îmi pare”, „eu cred” sau „după părerea mea”, atunci când într -adevăr cunoaşteţi desfăşurarea faptelor. Dacă nu ştiţi sau nu sunteţi încrezut înrăspuns, aşa şi spuneţi. Nu este nimic negativ în faptul dacă veţi răspunde „eu nu ştiu”. Dv. puteţi fi sigur înfapte importante, dar să nu ţineţi minte unele detalii. Dacă o să vă întrebe despre nişte detalii neînsemnate decare nu vă amintiţi, aşa şi spuneţi.

9. Nu exageraţi. Fiţi atenţi cu generalizările, de care trebuie să vă deziceţi. Fiţi foarte precaut curăspunsurile la întrebările care începu cu „Oare nu sunteţi de acord cu aceea că...?”. Reţineţi că afirmaţia ca„Mai mult nimic nu s-a întâmplat...” este foarte periculoasă, fiindcă pe parcurs sau după următoarea întrebare

puteţi să vă reamintiţi alte detalii. In schimb spuneţi „Aceasta este totul ce îmi amintesc” sau „este totul ce îmiamintesc”.

10. Dacă răspunsul Dv. a fost greşit sau neclar, corectaţi-l imediat. Mai bine singur să vă corectaţigreşeala, decât să permiteţi avocatului părţii oponente să vă indice greşeala. Dacă aţi înţeles că aţi acordatinformaţii greşite, spuneţi: „Pot să corectez ceea ce am spus anterior” sau „Eu înţeleg acum că trebuie săcorectez ceea ce am spus anterior”.

11. Opriţi-vă la timp atunci când judecătorul vă întrerupe sau atunci când alt avocat neagă ceea cespuneţi Dv. Nu vă străduiţi să impuneţi răspunsul Dv.

12. De obicei, martorul nu poate să ceară de la judecător un sfat, a nega răspunsurile necorespunzătoare

este obligaţia avocatului. Insă dacă Dv. aţi venit la judecătorie fără avocat cum aceasta deseori se întâmplă,atunci când acordaţi depoziţii despre documentele care se refer la litigiu şi dacă întrebarea nu este acceptabilă se permite să întrebaţi judecătorul dacă trebuie să răspundeţi. Insă, nu exageraţi cu acest privilegiu, fiindcă puteţisă faceţi impresia că fugiţi de răspunsuri.

13. Mereu fiţi politicos, chiar şi atunci când avocatul nu este aşa. Nu vă certaţi şi nu intraţi în sarcasm.Ţineţi minte că avocatul are un mare privilegiu, fiindcă are dreptul să vă pună întrebări.

14. Martorul echitabil nu are de ce să se teamă în cadrul interogatoriului încrucişat. Unele reguli expu se

mai sus pot fi mai clare dacă Dv. o să conştientizaţi care este scopul avocatului în timpul interogatoriului. Dacădepoziţiile Dv. nu au lezat avocatul părţii oponente sau dacă avocatul crede că interogarea următoare nu va fi

productivă, el poate să se dezică de acest interogatoriu încrucişat sau să vă pună câteva întrebări formale. Dacămărturiile Dv. au fost negative pentru clientul avocatului, el se va strădui să convingă juraţii să nu vă creadă.Pentru aceasta avocatul se va strădui să facă aşa ca Dv. să păreţi un mincinos sau că Dv. nu ştiţi despre ce

povestiţi. În ambele cazuri conceptul general va fi de a vă sili să spuneţi ceea ce el va putea folosi ca să-şiatingă scopul. Avocatul părţii oponente mai târziu va povesti juraţilor: „Deoarece martorul a minciunit sau a



126

fost incorect în privinţa unui punct, nu trebuie de avut încredere în el în genere”. Câteva întrebări „şirete”, caresunt utilizate de avocat:

a) „Aţi vorbit cu cineva despre acest doar?”. Dacă spuneţi că „nu”, juraţii se vor gândi că spuneţineadevăr, fiindcă un avocat bun întotdeauna vorbeşte cu martorii înainte de a acorda depoziţii. Numiţi pur şisimplu persoana cu care aţi vorbit - cu avocatul, poliţistul sau cu oricine.

b) „Vă plătesc pentru acordarea depoziţiilor?” Avocatul speră că răspunsul Dv. va fi „da”, pentru ademonstra că vorbiţi anume ceea ce doreşte avocatul. Răspunsul Dv. trebuie să fie: „Nu, nu am primit bani

pentru că acord depoziţii în acest dosar. Am transferat banii pentru depoziţie către patronul meu, iar eu ridicsalariul meu obişnuit”.

15. Dacă expunerea mărturiilor durează prea mult timp, juraţii pot să obosească, toţi vor deveni inervaţi,supăraţi, neatenţi. Martorii obosiţi vor dori să spune orice pentru a elibera locul de martor. Dacă observaţi astfelde simptome, străduiţi-vă să vă concentraţi sau rugaţi judecătorul să facă o pauză de 5 minute sau să vă permităsă beaţi un pahar cu apă.

16. Recitiţi recomandările. Unele din ele devin mai înţelese a doua oară.



127

Lecţia 4: Examinarea Directă si

Încrucişată

Reamintirea declaraţiilor

Obiecţiile






129

CONTESTAREA

I. Scopul contestării

Cu ajutorul contestărilor sunt examinate şi soluţionate litigiile privind mărturiile şi probele. Contestărilese pot referi la întrebările puse de avocaţi, la depoziţiile de martori, la propunerea probelor sau lacomportamentul unor persoane în cadrul examinării judiciare, inclusiv şi a judecătorului.

In pofida faptului că contestarea este examinată ca un element al litigiului sau al unei acţiuniduşmănoase, adevărul este departe de a fi acesta. Sistemul nostru de drept contravenţional prevede căreprezentanţii părţilor opuse aduc probe, iar judecătorul decide privind acceptarea lor. În acest caz, contestareanu este altceva decât un semnal pentru judecător că între părţi există o diferenţă de viziuni privind încălcareanormelor dreptului probator sau a procesului.

Dacă nu sunt contestări, ceea ce se întâmplă deseori, judecătorul poate accepta proba fără vreo deciziespecială. Dacă nu ar fi existat sistemul de contestări, judecătorul ar trebui să decidă pe marginea fiecăruirăspuns şi fiecărei probe. Dacă nu te bazezi exagerat pe acest sistem şi îl utilizezi raţional, procesul judiciar areloc mai rapid, deoarece judecătorul poate conta pe faptul că părţile vor contesta probele discutabile.

Să ne aducem aminte despre acceptabilitatea informaţiei sau comportamentului, care se bazează penormele dreptului probator. Dacă potrivit normelor dreptului probator, proba este acceptabilă, ea este ataşată ladosar, dacă nu - nu este ataşată. Judecătorul decide dacă proba va fi acceptată în cadrul şedinţei, ascultăcontestările şi adoptă o anumită decizie.

Dacă contestarea a fost susţinută de judecător, aceasta înseamnă că ea a fost bine formulată şi se vareferi la această situaţie, contestările respinse nu sunt bine formulate sau nu s-au bazat pe normele dreptului

probator.

Avocatul, care introduce contestarea în şedinţă, este numit oponentul probei, iar avocatul, care propune proba este numit - propunător.

Există două tipuri de contestări: materiale şi procesuale. Contestările materiale pun sub semnul întrebării

acceptarea conţinutului mărturiilor şi probelor, iar contestările procesule se referă la modalitatea de obţinere ainformaţiei.

A. Contestări procesuale

Cele mai des întâlnite contestări procesuale se referă la forma punerii de întrebare. De exemplu,

întrebarea sugestivă din cadrul interogatoriului direct nu este permisă, fiindcă ea indică martorului un anumitrăspuns. Chiar dacă răspuns poate fi acceptat, întrebarea nu este permisă, fiindcă are un caracter sugestiv.

Întrebările for mulate incorect, sau care nu sunt argumentate logic pot fi contestate din motivul formei.Contestările procesuale pot să se refere şi la orice factor ce poate influenţa aprecierea realistă a faptelor.

De exemplu, avocatul poate contesta faptul că partea opusă strigă pe martor sau se apropie de martor,avertizându-l. Avocatul poate de asemenea să conteste forma de prezentare a probelor sau amplasarea meselorşi scaunelor în sala de şedinţe.

B. Contestări materiale

Chiar dacă întrebarea a fost pusă într -o formă corectă, ea poate să se bazeze pe o probă inacceptabilă.Informaţia care este obţinută poate să nu să se refere la dosar, poate fi una subiectivă şi să se bazeze pe spuselealtora. De exemplu, întrebarea „La care biserică aparţineţi?” este actuală după formă, însă nu orice răspuns

poate fi acceptabil potrivit normelor dreptului probator, fiindcă fără doar şi poate aceasta nu se referă la dosarulexaminat.



130

Mai mult decât atât. Dacă întrebarea nu a determinat contestări, martorul poate să dea un răspuns într -oformă, care nu poate fi acceptată. Răspunsul poate să includă o informaţie suplimentară nedorită, poate fi omărturie din spusele altora sau să se bazeze pe presupuneri. De exemplu, în timpul interogatoriului direct este

pusă o întrebare acceptabilă: „De unde ştiţi că semaforul arăta culoare roşie?” , însă răspunsul este din spuselealtora: „Fiindcă Djared Harris mi-a spus aceasta săptămâna trecută”. Auzind acest răspuns, avocatul părţiiopuse, fără doar şi poate, va contesta răspunsul şi va depune cererea privind excluderea din procesul verbal.

II. Regulile de contestare

Această parte a capitolului acordă studenţilor informaţii despre modul şi timpul contestării, desprereacţionarea la contestări şi acţiunile de mai departe.

A. Gândiţi bine contestarea

In capitolele precedente am explicat în detalii cum poate fi pregătită o sinteză a dosarului pentru şedinţa judiciară. Pe baza acestei metode aţi întocmit o listă a faptelor, despre care poate să vorbească oricine dinmartori. Întocmiţi şi o listă a posibilelor contestări şi răspunsuri. Sunteţi cu un pas înaintea evenimentului,fiindcă cercetaţi contestările posibile. Dacă veţi cunoaşte aceste nuanţe, vă va fi mai uşor să prezentaţi dosarulîn judecătorie, fiindcă veţi prognoza contestările materiale posibile.

Cu toate acestea, vor fi în permanenţă situaţii în cadrul examinării judiciare de studii în timpul căroraveţi dori să contestaţi forma de comunicare a informaţiei. Aceste contestări procesuale nu pot fi prognozate. În

timpul examinării în sala de şedinţe va trebui să luaţi decizii rapide. Luând o decizie referitoare la contestare întrebaţi-vă dacă contestarea este necesară. Nu orice contestare

trebuie oficializată. Contestările deranjează, întrerup prezentarea acţiunii, sustrag atenţia de la probleme

litigioase. Puteţi pierde punctajul judecătorului dacă veţi arăta în permanenţă că cunoaşteţi detaliile dreptului probator.

De exemplu, care-i sensul oficializării unei contestări dacă avocatul poate pur şi simplu reformulaîntrebarea, aşa ca în exemplul multor dosare de procedură privind neformularea corectă a întrebării. Este cazulîntrebărilor sugestive în timpul interogatoriului direct:

Propunătorul: Este adevărat că era lumină verde când v-aţi apropiat de intersecţie?

Oponentul: Avocatul a pus o întrebare sugestivă. Judecătorul: Contestarea este acceptată. Propunătorul: Care era culoarea semaforului, atunci când v-aţi apropiat de semafor?

Martorul: Verde.

În această situaţie contestarea întrebării sugestive nu a avut nici-un rezultat. Este o contestare fără nici-ologică.

B. Adresaţi-vă cu toate argumentele către judecător

Contestările în cadrul şedinţei judecătoreşti se produc în timpul discuţiilor dintre avocat şi judecător.Potrivit scenariului clasic, oponentul probei îşi exprimă părerea, propunătorul îi răspunde, apoi urmează reacţiaoponentului. Deseori în cadrul şedinţei judiciare acest format nu este respectat, judecătorul pune întrebări, iaravocaţii - răspund.



131

Indiferent de procedură, avocaţii nu trebuie să discute între ei. Discuţia are loc cu judecătorul şi anumeel ia decizii. Dacă avocaţii discută între ei, judecătorul poate să considere aceasta ca un gest urât.

Oponent: Contestare, argumentarea nu este suficientă. Propunător: De care argumentare mai aveţi nevoie?

Oponent: Aţi putea începe argumentarea pe baza cunoştinţelor personale. Propunător: Martorul a povestit deja că este contabil-controlor. Nu este suficient?

Indiferent de poziţia oponentului, străduiţi-vă să nu vă adresaţi părţii respective. Toate argumentele

trebuie adresate judecătorului.

C. In cadrul şedinţei cu participarea juraţilor cereţi negocieri fără prezenţa lor

In timpul şedinţei judiciare cu participarea juraţilor este important ca ei să nu audă conţinutul dovezilor părţilor ce apar după contestări. Este important că uneori este necesar de a cita mărturiile aşteptate, pentru ca judecătorul să ia o decizie referitoare la alte probe, neataşate la dosar. Cea mai simplă metodă de izolare a juraţilor este discutarea cu judecătorul. Discuţia necesită o solicitare: „Domnule judecător, negocieri”.

Pentru a face economii de timp, unele reguli ale şedinţelor judiciare de studii nu prevăd astfel denegocieri. Dacă ele nu sunt permise, atunci puteţi demonstra cunoştinţe în sfera acestei proceduri, întrebând:„Putem discuta fără juraţi, domnule judecător?”.

D. Vorbiţi şi contestaţi într-un mod adecvat

Forma acceptată de exprimare a contestării şi răspunsului poate fi diferită. Deseori procedura esteurmătoare:

1. Ridicaţi-vă în picioare

Trebuie să vă ridicaţi în picioare de fiecare dată când vorbiţi cu judecătorul, chiar şi atunci cândformulaţi o contestare. Dacă nu vă ridicaţi în timpul contestării, judecătorul poate să creadă că este un semn denerespect. Unii judecători refuză să susţină contestările dacă avocaţii nu se ridică în picioare. Chiar dacă

judecătorul concret vă permite să nu vă ridicaţi, marea majoritatea a judecătorilor are alte păreri. In afară de exprimarea respectului faţă de judecător, ridicarea în picioare are şi alte momente pozitive.

Scopul contestării este evitarea unei informaţii nedorite, ridicându-vă veţi atrage atenţia tuturor.

2. Formulaţi contestarea şi argumentaţi baza

Cea mai bună metodă pentru contestare - exprimarea ei în mod logic şi laconic. De exemplu:

„Contestare, domnule judecător, referirea la dosar”. „Contestare, avocatul pune întrebări sugestive”. „Domnule judecător, contestăm pe baza regulii mărturiilor din spusele altora”. „Contestare, argumentare insuficientă a bazei”. Puteţi să vă referiţi la normele dreptului probator, pe care se bazează contestarea. De exemplu: „Contestare, domnule judecător, această informaţie nu se referă la dosar, regula 401”. „Contestare, domnule judecător, este o dovadă inacceptabilă a reputaţiei persoanei potrivit regulii 404

(6)”.



132

„Domnule judecător, contestăm mărturiile din spusele altora pe baza regulii 801”. Metoda demonstrează că sunteţi la curent cu regulile şi că sunteţi pregătiţi pentru examinarea judiciară.

Dacă examinarea judiciară are loc cu participarea juraţilor, puteţi formula argumentarea bazei în prezenţa lor.„Contestare, mărturii din spusele altora.

Domnule judecător, potrivit regulii 801 martorul nu poate formula depoziţia privind spusele altei persoane”.

„Domnule judecător, contestare, este o întrebare sugestivă: avocatul acordă depoziţie în locul

martorului”. Dacă e cazul să argumentaţi baza pentru contestare în faţa judecătorului şi juraţilor, nu există necesitatea

în comentarea absenţei de probe. Avocaţii care formulează contestarea pot spune: „Domnule judecător, nu credcă ultima întrebare este binevenită”. Insă contestarea poate avea ca răspuns din partea judecătorului: „Nu areimportanţă, formulaţi contestarea dacă o aveţi”.

3. Faceţi o pauză pentru ca judecătorul să se gândească asupra contestării

Unii avocaţi simt necesitatea discutării contestării înainte de a permite judecătorului să ia o decizie.Contestarea şi cuvântarea poate fi:

„Contestare, întrebarea necesită mărturii din spusele altora. Notiţele martorului reprezintă o declaraţieextrajudiciară, cu toate că el este prezent în sala de şedinţe. Notiţele nu se referă la documentele de evaluare aleoperaţiunilor contabile sau la memorii. In afară de aceasta nu a fost formulată argumentarea bazei”.

In acelaşi timp nu există vreo regulă care limitează contestările lungi. Judecătorii nu iubesc acestecuvântări, fiindcă ele iau mult timp. In loc de cuvântare ar fi logic să fie numită baza contestării, până când

judecătorul nu va formula un anumit răspuns. Judecătorul poate să răspundă în cinci moduri: el poate respingecontestarea, poate accepta contestarea, poate ruga partea opusă să dea răspuns, poate să vă roage să argumentaţi

baza contestării sau să facă o pauză pentru luarea deciziei.

4. Dacă este cazul, formulaţi un răspuns pentru judecătorie

Dacă judecătorul va susţine contestarea dumneavoastră, scopul este atins. Dacă contestarea a fostrespinsă, puteţi întreba de judecător: „Domnule judecător, pot să-mi exprim părerea?”. Utilizaţi metoda raţional.Dacă judecătorul vă va permite să luaţi cuvântul după respingerea contestării şi nu vă veţi baza pe ea, nu veţiavea şansa să-l convingeţi.

Dacă judecătorul aşteaptă un anumit răspuns de la partea opusă, el o să se adreseze către Dv. Pentru a

auzi ultimul cuvânt. Dacă nu se adresează către Dv., trebuie să simţiţi dacă este cazul să cereţi permisiunea pentru a lua cuvântul. Puteţi spune: „Pot să dau un răspuns, domnule judecător?”. Această metodă este utilă încazurile când judecătorul nu este sigur în decizie sau cere o pauză. Acest semnal poate însemna că aveţi dreptulsă continuaţi demonstrarea poziţiei. Insă, în permanenţă cerţi permisiunea înaintea explicării.

Fiţi atent să nu repetaţi ceea ce aţi mai spus, iar bazele cuvântării trebuie să difere de celelalte. Repetareacuvântării poate fi eficientă cu utilizarea altor formulări, însă aceasta poate să fie critic întâmpinată de

judecător. Dacă nu aveţi ce spune, fiţi sincer şi spuneţi: „Nu mai am ce adăuga, domnule judecător”, sau: „Insistasupra contestării”.

5. Considerente speciale

Există câteva tipuri de contestări, care merită atenţie.



133

a. Contestări repetate

Uneori trebuie făcute aceleaşi contestări la o serie de întrebări. Posibil că contestarea iniţială va fisusţinută, însă oponentul dumneavoastră poate să declare că nu propune probe neacceptabile. Contestar ea

primară a fost respinsă, însă simţiţi că ar trebui continuate contestările, în timp ce partea opusă pune încontinuare întrebări, perfecţionându-le. In orice caz apare sentimentul confuziei, fiindcă trebuie să fie contestate

întrebările puse, ţinând cont de aceeaşi bază. Cea mai directă metodă de formulare a contestării repetate este repetarea ei schematică la sfârşitul

fiecărei întrebări a oponentului. Judecătorul poate să reia decizia, poate să obosească şi va solicita oponentuluisă treacă la alte întrebări.

Dacă aceeaşi contestare este respinsă, judecătorul va obosi şi mai repede. Cel mai bine în această situaţieeste formularea „contestare permanentă”. Teoria "contestării permanente,, constă în faptul că unica contestareeste considerată permanentă şi referitoare la toate întrebările. In majoritatea cazurilor judecătorul va fi mulţumitde rugămintea dumneavoastră privind „contestarea permanentă”. El poate spune:

JUDECĂTORUL: Domnule avocat, puteţi aplica contestarea permanentă la o serie de întrebări. OPONENTUL: Mulţumesc, domnule judecător. Pentru procesul verbal: contestăm toate depoziţiile

viitoare privind discuţiile dintre inculpat şi doamna Wales, inclusiv şi răspunsurile afirmative la concluziilecercetării. Declaraţiile doamnei Wales includ mărturii din spuse străine, iar comentarea declaraţiei este o dublămărturie din spuse străine.

JUDECĂTORUL: Foarte bine (către propunător). Puneţi întrebarea. In exemplul de mai sus oponentul propune o poziţie a demonstrării în cazul respingerii contestării

permanente. Este un lucru care nu trebuie indicat în procesul verbal, care argumentează baza oponentului sau a propunătorului.

In examinările judiciare adevărate avocaţii părţilor propun să fie incluse în procesul verbal toatecontestările în caz că dosarul va fi examinat în cadrul instanţei de apel, dacă rezultatul examinării nu va fi

pozitiv pentru client. In cadrul examinării în apel avocaţii părţilor citează pagina respectivă a procesului verbal pentru a demonstra că au fost propuse probe materiale concrete cu argumentare respectivă. Scopul acestoracţiuni este demonstrarea convingătoare a faptului că decizia judecătorului nu a fost una corectă.

Cei mai buni participanţi ai şedinţei judiciare de studii vor dori să participe la şedinţa instanţei în apel,considerând că judecătorul nu a luat o decizie corectă. Pentru a realiza o propunere de demonstrare trebuie să văadresaţi către judecător în felul următor: „Pot să fac o propunere de demonstrare?”. Judecătorul nu va fimulţumit de faptul că cineva pune sub semnul întrebării decizia finală. Trebuie să fiţi absolut încrezut în faptulcă sunteţi corect. Trebuie să cereţi o demonstrare repetată foarte delicat. Trebuie să fiţi foarte atent.

Gândiţi-vă în felul următor: în şedinţa judiciară scopul Dv. este de a influenţa opinia judecătorului, care

apreciază acţiunile cu ajutorul unui punctaj. Pentru şedinţele judiciare de studii nu există instanţă de apel. Oricedemonstrare după şedinţă va fi neeficientă. De aceea, aveţi tot dreptul să demonstraţi adevărul şi teor iaformulată o dată sau de două ori în timpul şedinţei, însă nimic nu se va primi dacă veţi indica greşelile

judecătorului la fiecare pas. Este important de remarcat că propunerea de demonstrare trebuie făcută doar atunci când nu mai sunt

alte posibilităţi de a demonstra argumentarea bazei pentru ataşarea de probe. Nu are sens să repetaţiargumentele anterioare în timpul demonstrării, fiindcă aceste argumente au fost deja incluse în procesul verbal.

b. Desfăşurarea interogatoriului direct pentru stabilirea competenţei (voir dire)

Baza pentru contestare nu trebuie neapărat să depindă de întrebare sau de răspuns. Avocatul poate săaibă acces la informaţia care nu a fost ataşată la dosar, însă care contestă o mare parte din depoziţia martorului.Asupra acestei informaţii trebuie atrasă atenţia judecătorului în timpul interogatoriului (voir dire). Noţiunea de



134

voir dire are rădăcinile în dreptul francez, care acţiona odinioară în judecătoriile engleze. Noţiunea înseamnă „aspune adevăr”.

In contextul interogatoriului martorului, voir dire înseamnă stabilirea acceptabilităţii depoziţiei. Poate fiîntrerupt interogatoriul direct pentru stabilirea de fapte suplimentare din partea oponentului, care se referă laacceptabilitatea unei părţi din depoziţii. Avocatul care doreşte să facă acest lucru spune:

Propunătorul: Cui aparţine semnătura de pe document?

Răspuns: Se pare că a inculpatului.

Propunătorul: Domnule judecător, contestăm mărturia şi dorim să realizăm o interogare limitată amartorului?

Judecătorul: Vă permit.Oponentul: Nu aţi văzut când a fost semnat documentul?

Răspuns: Nu. Oponentul: N-aţi văzut niciodată cum anume semnează inculpatul?

Răspuns: Nu. Oponentul: Niciodată nu aţi primit de la inculpat scrisori semnate?

Răspuns: Nu, Oponentul: Domnule judecător, este clar că martorul nu este capabil să recunoască semnătura pe baza

propriilor cunoştinţe. Revenim la contestările noastre împotriva depoziţiei şi cerem să fie exclus din procesulverbal răspunsul anterior.

Această interogare este utilizată deseori pentru stabilirea de calificare ale martorilor- experţi sau pentruargumentarea bazei pentru probă. După interogatoriul în forma voir dire avocatul care prezintă proba aredreptul să realizeze un interogatoriu suplimentar, care vine să susţină acceptabilitatea probei.

c. Cel mai bun timp pentru contestare

Dacă ştiţi ce trebuie să vorbiţi în timpul formulării de contestare trebuie să decideţi când trebuie sărealizaţi contestarea. Potrivit unei reguli generale, trebuie să realizaţi contestarea rapid, imediat după apariţiatemeiului. Pe de altă parte, contestarea poate fi şi prea rapidă, dacă întrerupe o întrebare nefinalizată sau dacăare o sugestie de formulare a unui răspuns concret.

Majoritatea contestărilor trebuie făcute după ce avocatul a pus întrebarea. Nu este corect să fie întreruptavocatul, fiindcă nici nu va fi argumentată contestarea. De aceea, mulţi judecători nu doresc să acceptecontestarea până când nu va fi finalizată punerea întrebării.

Uneori este necesar ca oponentul să fie întrerupt. Unele întrebări trebuie contestate nu pentru răspunsuri,ci pentru formulare. Intrebarea poate să conţină şi o anumită propunere, care nu va putea fi contestată dacă va fi

auzită de apreciatorii de fapte. Intrebările respective vor fi întrerupte pentru a nu permite o declaraţieneacceptabilă a avocatului. De exemplu, avocatul este gata să întrebe martorul despre condamnarea penală: Propunătorul: Este adevărat că aţi fost condamnat?

Oponentul: Contestare. Domnule judecător, avocatul doreşte să afle o informaţie nepermisă de regula609.

Judecătorul: Accept. Racordarea în timp a contestării nu este un scop dificil. Uneori martorul formulează la o întrebare

corectă un răspuns neacceptabil. In astfel de situaţii este cu mult mai complicat de a alege timpul necesar pentru

formularea contestării, fiindcă răspunsul nu era prevăzut de întrebare. Potrivit regulii generale, contestareatrebuie făcută cât mai repede, însă aceasta înseamnă întreruperea relatării martorului. De exemplu:

Propunătorul: Când aţi iniţiat cercetarea stării financiare a inculpatului?

Răspuns: Am iniţiat imediat după primirea unei scrisori anonime, în care era menţinută acuzaţia. Oponentul: Contestăm pe baza mărturiei din spusele altora şi argumentării. Judecătorul: Susţin.



135

Aceasta nu va permite martorului să finalizeze răspunsul. Din păcate, nu întotdeauna este real de aanaliza şi a reacţiona la timp la răspunsul martorului. In această situaţie trebuie să depuneţi o cerere deexcludere a mărturiilor din procesul verbal. Dacă cererea va fi satisfăcută în procesul verbal va fi menţionat cădepoziţia respectivă a fost exclusă şi nu mai sunt o parte componentă a examinării judiciare. Cu toate că încadrul examinării judiciare de studii nu este prevăzută Curtea de Apel, trebuie să demonstraţi că cunoaşteţ i

procedura de excludere a mărturiilor din dosar. Iată un exemplu de excludere din dosar: Propunătorul: Sunteţi contabil-controlor în corporaţia inculpatului?

Răspuns: Unica sursă de unde am aflat că banii au fost eliminaţi sunt vorbele? Oponentul: Contestare, este o mărturie din spusele altora. Cerem să fie exclusă mărturia din dosar, Judecătorul: Accept, răspunsul va fi eliminat. Dacă examinarea judiciară are loc cu participarea juraţilor, trebuie să rugaţi judecătorul să indice

juraţilor că informaţia nu trebuie luată în considerare. OPONENTUL: Domnule judecător, vă rugăm să spuneţi juraţilor că mărturia respectivă nu trebuie luată

în considerare. JUDECĂTORUL: Da, desigur. Domnilor şi doamnelor, nu trebuie să luaţi în considerare răspunsul

formulat acum de martor. Continuaţi. Nu este o variantă bună, însă optimală în această situaţie.

d. Reacţionaţi corect la contestare

Regulile de etichetă pentru avocatul ce formulează contestarea şi avocatul care formulează răspunsulsunt aceleaşi. Reamintiţi-vă că judecătorul poate reacţiona la contestări în cinci moduri: acceptare, respingere,solicitare de răspuns, solicitare de explicaţii suplimentare, luarea unei pauze.

1. Aşteptaţi un semnal de la judecător pentru a formula un anumit răspuns. Mulţi judecători iau decizii

privind contestările imediat după prezentarea lor. Potrivit regulilor generale este important să aşteptaţi un

semnal de la judecător (verbal sau neverbal) pentru a formula un răspuns. Dacă judecătorul va respingecontestarea, aţi atins scopul propus.

Alţi judecători vor prefera să asculte dovezile avocatului înainte de a lua decizia privind contestarea. Inaceste cazuri judecătorul poate să se întoarcă spre Dv. şi să spună: „Răspunsul dumneavoastră?”. El poate să vădea un semn şi trebuie să răspundeţi.

2. Dacă e cazul, solicitaţi atenţia

Majoritatea contestărilor nu poate fi soluţionată rapid, fiindcă se referă la un subiect juridic complicat.Unele aspecte ale contestării pot să fie în afara atenţiei judecătorului sau pot să necesită examinarea unei

informaţii suplimentare, care nu este una evidentă pentru judecător. In aceste condiţii avocatul nu poate săconteze pe un semnal de la judecător şi trebuie să comunice că demonstrarea este necesară. Trebuie realizată

procedura până ca judecătorul să ia vreo decizie referitoare la contestare, dacă este real fără a întrerupe judecătorul. Un semnal eficient va fi formularea contestării în picioare.

Dacă judecătorul acceptă contestarea oponentului, fără să ia în considerare opinia dumneavoastră,trebuie să procedaţi în felul următor:

Propunătorul: Ca va spus poliţistul?

Oponentul: Contestare, mărturie din spusele altora. Judecătorul: Accept. Propunătorul: Domnule judecător, pot să-mi exprim părerea în această privinţă?

Judecătorul: Bine, ce vreţi să spuneţi?

Propunătorul: Declaraţia se referă la o excepţie din regulă „impresie actuală”.



136

Judecătorul: Clar. Respinsă. Martorul poate să răspundă.

3. Formulaţi răspunsuri concrete

Cheia succesului a răspunsurilor sunt informaţiile concrete. Judecătorul care este de acord să asculteargumentele privind contestarea a dat de înţeles că el poate fi convins. Spuneţi judecătorului de ce depoziţiile de

martor sunt acceptabile. Unii avocaţi din considerente proprii răspund la contestaţii cu ajutorul repetăriimărturiei şi roagă judecătorul să considere această procedură acceptabilă. Scenariul de mai jos nu este unulspecific:

Propunătorul: Ce a făcut inculpatul imediat după accident?

Răspuns: A început să strige pe fiul său de 8 ani. Oponentul: Contestare. Relaţiile dintre fiu şi tată nu se referă la dosar. Judecătorul: Da, se pare că nu se referă la dosar. Ce vreţi să spuneţi domnule avocat?

Propunătorul: Este un lucru important. El striga pe propriul copil. Acest răspuns nu spune nimic judecătorului. Care este importanţa probatoare a comportamentului

inculpatului? Iată ce importanţă au aceste informaţii din altă perspectivă: Propunătorul: Ce a făcut inculpatul imediat după accident?

Răspuns: A început să strige pe fiul său de 8 ani. Oponentul: Contestare. Relaţiile dintre fiu şi tată nu se referă la dosar. Judecătorul: Da, se pare că nu se referă la dosar. Ce vreţi să spuneţi domnule avocat?

Propunătorul: Furia inculpatului faţă de fiu arată că înainte de accident atenţia lui era concentrată asuprafiului, ceea ce a determinat neatenţia generală.

Judecătorul poate să fie de acord sau să respingă această apreciere a probei, însă această analiză poate săfie una utilă pentru el.

a. Informaţi judecătorul despre acceptabilitatea limitată

Mărturia nu poate fi acceptată pentru unele scopuri şi acceptabilă pentru altele. Când formulaţi unrăspuns la contestare este important să informaţi judecătorul despre scopurile dumneavoastră, pentru care

propuneţi probele. De exemplu, informaţia că starea periculoasă a fost schimbată cu alta nu este una acceptabilă pentru

demonstrarea neatenţiei. Avocatul nu poate să se adreseze către apreciatorul de fapte cu cuvintele: „Desigur, proprietarul maşinii nu avea grijă de automobil, el a reparat frânele peste două zile după accident”. Pe de al tă

parte, demonstrarea reparaţiei este acceptabilă pentru demonstrarea faptului că este proprietarul maşinii.Avocatul poate să demonstreze: „Inculpatul spune că el era responsabil de maşină, însă anume el a dus frânelela reparaţie şi a plătit pentru reparaţie peste două zile după accident”.

Ţinând cont de diferite scopuri pentru argumentarea acceptabilităţii pot fi formulate diverse variaţii aleinterogatoriului direct:

Propunătorul: Aţi reparat frânele peste două zile după accident?

Oponentul: Contestare. Domnule judecător, mărturia încalcă regula 407, fiindcă arată măsurile viitoare privind reglementarea situaţiei.

Judecătorul: Ce aveţi în vedere, domnule avocat?

Propunătorul: Propunem aceasta pentru a demonstra dreptul la proprietate. Judecătorul: Proba va fi obţinută, însă doar cu acest scop limitat. Domnilor şi doamnelor juraţi, trebuie

să luaţi în considerare mărturiile doar cu scopul de a demonstra proprietatea asupra maşinii. Nu trebuie săconsideraţi proba ca un element al neatenţiei inculpatului.



137

Dacă judecătorul nu va propune indicaţii de limitare a probei, avocatul trebuie să solicite acordareaacestei limitări.

b. Informaţi judecătorul despre propunerea condiţionată

Acceptabilitatea unor mărturii, luând în considerare şi referirea la dosar, nu poate fi înţeleasă deodată,

fiindcă poate să depindă de alte mărturii, care vor fi depuse de alţi martori în cadrul şedinţei judiciare. In acestecondiţii, avocatul poate să formuleze un răspuns la contestare, realizând o propunere condiţionată. El promite căva justifica mărturia mai târziu sau va explică judecătorului care anume probe vor fi prezentate mai târziu. Deexemplu:

Propunătorul: Este adevărat că aveaţi o întâlnire importantă în dimineaţa accidentului?

Oponentul: Contestare. Orarul zilei nu se referă la dosar?

Judecătorul: In ce mod această întrebare se referă la dosar, domnule avocat?

Propunătorul: Dorim să prezentăm proba faptului că inculpatul avea planificată o întâlnire cu clientul, elîntârzia la întâlnire în momentul accidentului şi risca să piardă o mare sumă de bani dacă nu venea la timp.Deci, întrebarea se referă în mod direct la dosar şi arată că el se grăbea şi era neatent.

Judecătorul: Bazându-mă pe această explicaţie eu permit mărturia, însă ea va fi exclusă din dosar dacăobiectele dosarului nu vor fi legate între ele.

Propunerea condiţionată trebuie completată cu depoziţii concrete. Astfel, cei mai buni participanţi aiexaminării judiciare vor observa formularea propunerilor condiţionate. Dacă avocatul părţii opuse nu va obţinedepoziţia promisă, la finele prezentării dosarului de către propunător poate fi depusă o contestare şi o cerere deeliminare din dosar a mărturiilor.

4. Evitaţi contestările, dacă este real

Nu trebuie să luptaţi pentru fiecare contestare în parte. Avocatul poate uneori să evite contestarea şi să parafrazeze întrebarea incorectă până sau după decizia judecătorului.

Luând în considerare faptul că formula întrebării rareori este importantă, nu trebuie determinatecontestări privind forma. Toate întrebările sugestive, complicate şi neînţelese pot fi formulate altfel. Dacăîntrebarea iniţială a fost incorectă, judecătorul şi juraţii pot să ceară ca întrebarea să fie schimbată puţin.

Alte contestări, care pot fi neutralizate pe calea reformulărilor, pot să includă cunoştinţe personale,argumentarea şi referirea la dosar. De exemplu:

Propunătorul: A ţinut cont reclamantul de recomandările medicului?

Oponentul: Contestare. Absenţa de cunoştinţe personale. Propunătorul: Permiteţi-mi să formulez aceasta în felul următor: va spus ceva reclamantul privind

recomandările medicului?

Răspuns: Da. Propunătorul: Ce anume?

Răspuns: Mai bine să rişti, decât să stai toată ziua în pat. In acest scenariu interogatoriul a fost realizat pe calea reformulării întrebării ca răspuns la contestare.

Contestările şi răspunsurile necesită o măiestrie a jocului în cadrul şedinţei. Nici un avocat nu iubeşte săfie un jucător slab. Din punct de vedere tactic este important ca să fie susţinute şi protejate întrebările pentru aarăta cunoştinţele în domeniu. O altă alternativă este reformularea întrebării, fără a fi anunţat acest lucru. Inexemplul de mai jos avocatul nu a rechemat întrebarea şi nu a reformulat -o în mod deschis, ci pur şi simplu aspus: „Permiteţi-mi să spun astfel”. Problema este soluţionată.



138

F. Urmăriţi să fie respectate deciziile judecătorului

Decizia judecătorului cu privire la contestare nu întotdeauna este o decizie finală. Avocatul trebuie să fieatent ca decizia să fie realizată şi respectată, şi ca bazele deciziei să fie argumentate. Propunătorul probei(avocatul care propune) şi oponentul (avocatul care contestă proba) trebuie mult să lucreze.

1. Contestarea este respinsă

a. Scopul propunătorului

Dacă contestarea a fost respinsă, scopul propunătorului constă în faptul insistării asupra introduceriimărturiei în procesul verbal. Cu alte cuvinte, propunătorul trebuie să garanteze ca martorul să răspundă laîntrebări, potrivit regulilor stabilite de judecător. Mai jos este prezentat un scenariu deseori utilizat:

Propunătorul: Ce v-a spus regulatorul după accidentul de la intersecţie?

Oponentul: Contestare, domnule judecător, mărturia cere informaţii din spusele altora. Judecătorul: Da. Propunătorul: Domnule judecător, este stabilit că regulatorul, care s -a aflat la intersecţia de drumuri, a

observat accidentul în mod direct şi a făcut o declaraţie. Deci, declaraţia poate fi considerată una făcută pefondal emoţional sau ea este o impresie actuală.

Judecătorul: Da, aşa este, este o excepţie din reguli privind mărturiile din spusele altora. Respinsă. Propunătorul: Ce aţi făcut mai departe?

Răspuns: Am sunat 911. In pofida deciziei judecătorului, martorul aşa şi nu a avut posibilitatea să dea un răspuns la întrebarea

iniţială. Propunătorul, fiind sub influenţa victoriei, a trecut deodată la următoarea întrebare. Avocaţii fac greşeli analogice, dacă răspunsul martorului a fost întrerupt sau argumentele privind

contestările coincid cu depoziţiile. Uneori, chiar dacă martorul a putut răspunde, acest răspuns poate să fieînecat în discuţiile de mai departe privind contestarea.

In toate aceste cazuri, cea mai periculoasă cale pentru propunător este repetarea întrebării şi obţinereaunui răspuns concret a martorului. Avocaţii experimentaţi au şi alte metode pregătite, subliniind depoziţiile

permise. De exemplu:

Propunătorul: Ce va spus regulatorul după accidentul de la intersecţie?

Oponentul: Contestare, domnule judecător, mărturia cere informaţii din spusele altora. Propunătorul: Pot să dau un răspuns. Judecătorul: Da, desigur.

Propunătorul: Domnule judecător, este stabilit că regulatorul, care s-a aflat la intersecţia de drumuri, aobservat accidentul în mod direct şi a făcut o declaraţie. Deci, declaraţia poate fi considerată una făcută pefondal emoţional sau ea este o impresie actuală.

Judecătorul: Contestarea este respinsă. Propunătorul: Vroiaţi să povestiţi despre ce anume a spus regulatorul imediat după ce a fost martorul

accidentului.

Răspuns: Da. El a spus că maşina galbenă a neglijat culoare roşie a semaforului şi s-a lovit de maşinaalbastră.

Această metodă permite avocatului să repete întrebarea.

b. Scopul oponentului



139

Scopul oponentului după respingerea contestării este să fie atent în aşteptarea posibilităţii pentru aelimina toată mărturia neprielnică sau o parte din ea care a rămas. E posibil că martorul nu va povesti aşa cum a

promis propunătorul, adresându-se cu o argumentare aparte către judecătorie. De exemplu: Propunătorul: Ce v-a spus regulatorul după accidentul de la intersecţie?

Oponentul: Contestare, domnule judecător, mărturia cere informaţii din spusele altora. Propunătorul: Pot să dau un răspuns. Judecătorul: Da, desigur.

Propunătorul: Declaraţia regulatorului este o excepţie privind impresia actuală. Judecătorul: Da, şi eu aşa cred. Respinsă. Răspuns: Domnule judecător, el a spus că nu a văzut nimic, însă se părea că... Oponentul: Domnule judecător, revin la contestare. Dacă martorul nu a văzut accidentul, nu este vorba

despre impresie actuală. Judecătorul: Da. Contestarea este susţinută din aceste considerente.

Există o altă variantă: bazele pentru contestare pot să devină evidente în timpul depoziţiei sau martoruldin propria iniţiativă va acorda o depoziţie care nu poate fi acceptată din alte considerente suplimentare. Inscenariul de mai sus avocatul poate de asemenea să formuleze contestarea pe baza faptului că formula „se parecă” este o presupunere.

2. Contestarea susţinută

a. Scopul propunătorului

Contestarea susţinută înseamnă că propunătorul nu are ocazia să propună proba sau mărturia în cadrulşedinţei judiciare. După o astfel de decizie, scopul propunătorului este luarea de măsuri pentru ca probelerespective să fie până la urmă examinate, dacă este real. Dacă judecătorul nu a respins contestarea, decizia se

referă la o singură întrebare (sau răspuns) şi la argumentele prezentate. Dacă judecătorul nu a luat o deciziunică, ea nu se referă la tot spectrul de acceptabilitate a probei de bază. Cu alte cuvinte, contestarea susţinută sereferă la faptul „că proba nu va fi acceptată pe baza argumentelor şi mărturiilor de faţă”. Nu este vorba că probaniciodată nu va fiacceptată. Deci, avocatul poate să propună proba într -un alt mod.

Alte posibilităţi pot să se refere la o reformulare a întrebării. Orice contestare care se referă la probă -

întrebare sugestivă, complicată, incertă sau neargumentată - poate fi evitată şi reformulată. Intrebările sugestive pot fi parafrazate.

Propunătorul: Era lumină verde atunci când maşina inculpatului v-a lovit?

Oponentul: Contestare, întrebare sugestivă.

Judecătorul: Susţin. Propunătorul: Care era culoare semaforului când inculpatul s-a lovit de maşina dumneavoastră?

Răspuns: De culoare verde. Contestarea este susţinută nu datorită formei întrebării, ci datorită absenţei unor elemente ale

mărturiilor. Contestările referitoare la argumentare pot fi depăşite cu ajutorul unei argumentări suplimentare.Contestările care se referă la absenţa cunoştinţelor personale pot fi depăşite cu ajutorul altor întrebări, care vorilustra de unde martorul ştie unele informaţii. Contestările privind referirea la dosar pot fi depăşite cu ajutorulaltor întrebări, direcţionate spre argumentarea valorii probatoare a întrebării iniţiale. Să examinăm uninterogatoriu încrucişat a inculpatului în dosarul privind incendiul maşinii:

Propunătorul: Imediat după accident aţi început să strigaţi pe fiul dumneavoastră de opt ani. Aşa este?

Oponentul: Contestare, întrebarea nu se referă la dosar. Judecătorul: Susţin. Propunătorul: Bine, fiul dumneavoastră de opt ani era în maşină în timpul accidentului?

Răspuns: Da.



140

Propunătorul: El era în faţă cu un casetofon stereo. Răspuns: Da. Propunătorul: Casetofonul difuza muzică în stil metalic?

Răspuns: Cred că aşa ea este numită. Propunătorul: Este o muzică foarte zgomotoasă?

Răspuns: Cred că da. Propunătorul: Maturilor nu le place această muzică?

Răspuns: Nu pot spune. Propunătorul: Imediat după avaria aţi strigat pe fiul dumneavoastră, aşa este?

Oponentul: Aceeaşi contestare. Propunătorul: Domnule judecător, eu consider că există probabilitatea că atenţia inculpatului era

sustrasă de muzica fiului său. Ridicarea vocii pe fiu este o probă în acest sens. Judecătorul: Da, vă înţeleg. Contestarea este respinsă. Aceeaşi metodă este valabilă şi în cazul mărturiilor din spusele altora. Uneori pot fi stabilite fapte suplimentare, care vor pune declaraţia la categoria excepţiei din regulile

privind mărturiile din spusele altora. Mai mult decât atât, declaraţiile extrajudiciare pot fi reformulate înforma comportamentului sau observaţiei. In exemplul ce va urma poliţistul vorbeşte în cadrul interogatoriuluidirect cum a aflat informaţia despre crima săvârşită:

Propunătorul: Care era conţinutul mesajului transmis prin radio?

Oponentul: Contestare, este vorba despre mărturie din spusele altora. Judecătorul: Susţin. Propunătorul: Ce aţi făcut imediat după ce aţi primit semnalul?

Răspuns: Am plecat spre intersecţia dintre Grabd Aveniu şi Steit Street. Propunătorul: Ce aţi făcut acolo?

Răspuns: Am început să caut suspectatul în ochelari şi veston alb. Astfel, contestarea privind mărturiile din spusele altora a fost ocolită pe calea continuării

interogatoriului pe marginea unui subiect prielnic, spre deosebire de informaţiile obţinute extrajudiciar prinradio.

Nu tot timpul este real de a depăşi contestarea susţinută. Unele depoziţii vor fi evident neacceptabile,

indiferent de metodele utilizate de avocat. Pe de altă parte, uneori sunt foarte multe metode de a argumentaacceptabilitatea, contestarea blochează doar o singură metodă.

b. Scopul oponentului

Dacă contestarea a fost susţinută, aceasta este un indice al acţiunilor eficiente ale oponentului probei.Oponentul simte o oarecare satisfacere, uneori triumf, însă aceasta nimic nu înseamnă. Intrebarea viitoare poatesă necesite o probă identică. In această situaţie trebuie să formulaţi o contestare suplimentară. Contestareaacceptată este o victorie temporară, dacă propunătorul a ataşat proba la dosar prin alte metode. Succesulcontestării susţinute poate fi zădărnicit dacă oponentul nu este atent.

Propunătorul: Cine v-a spus să începeţi cercetarea financiară?

Răspuns: Am primit o scrisoare anonimă, ce indica o crimă. Oponentul: Contestare, mărturie din spusele altora. Judecătorul: Susţin. Propunătorul: Ce a determinat să realizaţi cercetarea?

Răspuns: Era o plângere privind ridicar ea banilor de pe un cont.

Propunătorul: De unde aţi aflat despre plângere?

Răspuns: Am primit o scrisoare.



141

Oponentul probei nu a fost atent. După ce a fost acceptată prima contestare, el nu a mai ascultat atent. Elnu a observat că aceeaşi mărturie a fost formulată ca motiv al cercetării. Această informaţie este o mărturie dinspusele altora şi este anonimă. Era necesară o a doua contestare. Regula principală: dacă a fost acceptatăcontestarea, nu dormiţi.

F. Revizionaţi teoria

Deciziile referitoare la contestări reglementează propunerea probelor în timpul şedinţei judiciare.Prezenţa probelor fundamentează teoria dosarului fiecărui avocat. Planificarea teoriei include teze privindacceptabilitatea probelor. Deci, este posibil că o contestare poate să impună avocatul să-şi revadă teoriadosarului.

Deciziile care se referă la probe trebuie analizate în contextul întregului dosar. Nu sunt succese rapidesau victorii rapide, pot fi momente decisive pentru o examinare judiciară dificilă. Dacă o probă importantă afost exclusă sau a fost acceptată o probă discutabilă, avocatul va trebui să se gândească la o altă teorie sau săschimbe teoria veche, chiar dacă aceasta se întâmplă în timpul şedinţei judecătoriei.

In unele cazuri, deciziile privind probele pot să întărească sau să slăbească poziţiile dumneavoastră îndosar. Dacă judecătoria va elimina unele mărturii, puteţi continua, însă veţi avea mai puţine probe. Reamintiţi -

vă cazul cu maşina de pompieri. Teoria reclamantului era: inculpatul a determinat accidentul, fiindcă se grăbeala o întâlnire importantă. Presupunem că judecătorul a respins contestările împotriva mărturiilor, potrivit cărorainculpatul a ieşit din casă în acea dimineaţa cu cravata dezlegată şi o ceaşcă de cafea. Decizia judecătorieiminimalizează numărul de probe, dar dacă sunt şi alte dovezi, teoria „celui ce întârzia la serviciu” rămânevalabilă.

O sinteză necesară

Regulile contestării

Gândiţi bine contestarea

Adresaţi-vă cu toate argumentele către judecător Cereţi negocieri (dacă este permis)

Formulaţi corect contestările Ridicaţi-vă în picioare

Formulaţi contestarea şi expuneţi argumentarea Faceţi o pauză pentru ca judecătorul să se gândească lacontestare Dacă e cazul, formulaţi un răspuns pentru judecător Declaraţia despre contestarea repetată: „aceeaşicontestare”.

Dacă e necesar, cereţi o interogare a martorului (voir dire)

Alegeţi timpul potrivit pentru contestare

Răspundeţi corect la contestări

Aşteptaţi un semnal de la judecător Cereţi să fiţi ascultat Răspundeţi concret şi informaţi judecătorul despre acceptabilitatea limitată sau propunerea condiţionată

Evitaţi contestarea dacă este real

Ţineţi cont de deciziile judecătorului Contestarea a fost susţinută

Scopul propunătorului: convingeţi-vă că mărturia a fost auzită

Scopul oponentului: fiţi atent şi ascultaţi toate depoziţiile ce au rămas

Contestarea a fost respinsă

Scopul propunătorului: străduiţi-vă ca probele să fie ataşate la dosar Scopul oponentului: fiţi atent, vor

urma diverse încercări de a ataşa la dosar aceeaşi probă Revizionaţi teoria dosarului din punct de vedere al deciziilor luate de judecător (dacă e necesar)



142

III. CHESTIUNI ETICE ŞI CONTESTĂRILE

Chestiunile etice deseori sunt examinate în contextul formulării de contestări şi răspunsuri. Luând înconsiderare că procesul de formulare a contestărilor este un aspect al examinării judiciare, care necesită eforturicolosale, avocaţii pot să recurgă la acţiuni echitabile, dar şi la acţiuni radicale.

A. Întrebări care determină contestările

După cum am văzut, avocatul acţionează corect dacă se abţine de la contestarea fiecărei întrebări saufapte. Aceasta poate să maximalizeze şansele ca avocatul părţii opuse să nu conteste întrebările şi mărturiiledumneavoastră, chiar dacă acceptabilitatea probelor este una discutabilă. Decizia trebuie să fie adoptată de către

partea opusă şi nu este necesar ca ea să fie lipsită de dreptul la alegere. Judecătorul este un arbitru judiciar. Dacă aprecierea lui privind forma acceptabilităţii diferă de

aprecierea avocaţilor, adevărul e de partea judecătorului. Boswel declara că doctorul Jonson era pe poziţia juridică incorectă:

„Domnule, nu ştiţi dacă este bine sau rău, până când judecătorul nu va decide. Argumentul care nu esteconvingător poate să-l convingă pe judecător până a-l oficializa. Dacă nu l-aţi convins, nu aveţi dreptate,adevărul e de partea lui”.

Acest principiu nu face ca avocatul să nu fie responsabil de eliminarea probelor neprielnice din dosar. Este clar că dreptul avocatului de a propune probe argumentate suficient determină obligaţia de a nu

propune probe fără o astfel de argumentare. Cu alte cuvinte, nu este corect să fie propuse probe, dacă ştiţi că elenu sunt bazate pentru acceptabilitate. Dacă avocatul părţii opuse nu va utiliza dreptul său la contestare, iar

judecătoria a făcut o greşeală în timpul adoptării deciziei, regulile sistemului contravenţional nu vor permite

utilizarea probelor incorecte. Sistemul contravenţional se bazează pe faptul că avocaţii nu vor depăşi acestelimite.

Nu este etic să fie utilizate informaţiile incluse în întrebare, pentru a schimba proba care nu poate fialtfel obţinută. Unii avocaţi susţin că ideea apărării fanatice a intereselor clientului le permite să acordeapreciatorilor de fapte informaţia inclusă în mărturie, astfel, martorul nu va reuşi să formuleze un răspuns.

Propunătorul: Este corect că aţi fost eliberat din serviciu pentru că eraţi în stare de ebrietate?

Oponentul: Contestare, referire la dosar.

Propunătorul: Eu reformulez întrebarea (Ideile propunătorului: Care rol îl joacă deciziile judecătoriei? Nu am crezut că întrebarea va fi acceptată, însă juraţii vor şti că inculpatul iubeşte să consume băuturi

alcoolice).Acest comportament, chiar dacă informaţia respectivă este justă, nu este una etică. Răspunsurile trebuie

să fie formulate de martor, iar acceptabilitatea este decisă de judecător. Atunci când avocaţii încalcă limitele de punere a întrebărilor martorilor pentru a oficializa o informaţie, sensul sistemului contravenţional îşi pierde dinforţă.

B. Exprimarea de contestări neclare

Utilizarea contestărilor se bazează pe acelaşi gen de analiză ca şi în cazul prezentării de probe.Oponenţii probelor trebuie să fie încrezuţi în faptul că contestarea va fi acceptată, dar trebuie să creadă şi în

baza argumentării contestării. Potrivit normelor sistemului contravenţional, judecătorul trebuie să examinezechestiunea ataşării probelor la dosar.



143

Avocatul poate să înainteze contestări doar atunci când doreşte să fie exclusă proba. Deci, avocatul poate să formuleze o contestare justă sau asemănătoare cu adevărul. După cum vedem, în capitolul viitor,contestările pot să aibă scopuri diferite, multe dintre care nu sunt etice.

C. Contestări tactice

Mulţi avocaţi şi manuale de prezentare a dosarelor în examinarea judiciară promovează utilizarea unorcontestări tactice. Luând în considerare că contestarea este unica metodă de întrerupere de către avocat ainterogatoriului martorului, contestarea poate pune bariere în calea unui interogatoriu neprielnic. Contestarea

poate face ca avocatul din partea opusă să se retragă, poate să-i permită martorului să se odihnească sau poatesă sustragă atenţia juraţilor de la informaţiile importante. Trebuie de asemenea de luat în considerare că fiecarecontestare se bazează pe o argumentare, însă contestarea poate fi utilizată în mai multe scopuri, dacă va fi

propusă cu un anumit gest de seriozitate. Această concepţie nu este acceptată dacă contestarea are ca scop unele chestiuni din afara eticii. Nici un

judecător nu va permite avocatului să oficializeze contestarea pe baza faptului că interogatoriul martorului decătre partea opusă are loc cu mari succese.

IV. O LISTĂ SCURTĂ A CONTESTĂRILOR CONTRAVENŢIONALE

Discutarea completă a contestărilor nu poate fi inclusă în această carte. Lista de mai jos a contestărilorcel mai des întâlnite (şi răspunsurilor) se bazează pe normele Federale ale dreptului probator SUA şi se referă la

utilizarea în calitate de enciclopedie, şi nu a ca un înlocuitor al cunoştinţelor profunde în sfera normelordreptului probator şi procedurilor din cadrul examinării judiciare de studii.

Când veţi citi lista de mai jos a contestărilor generale, veţi observa că ne bazăm pe exemplul unorîntrebări incorecte, urmate de obicei de răspunsuri incorecte. Vă punem la dispoziţie o listă cu răspunsuri, care

pot fi formulate de propunători pentru a depăşi contestarea. In multe cazuri cel mai bun răspuns estereformularea întrebării.

A. Contestări procesuale

1. Întrebare sugestivă (doar în cazul interogatoriului direct)

Intrebarea sugestivă propune sau conţine un răspuns. Intrebările sugestive determină contestări în cadrulinterogatoriului direct, dacă nu sunt făcute pentru trecerea la argumentarea bazei.

Propunătorul: Aţi văzut cum inculpatul fugea de la locul săvârşirii crimei, aşa este?

Oponentul: Contestare, domnule judecător, este o întrebare sugestivă. Acţiunile rezultate din contestare: întrebarea este una de transfer, ea argumentează baza sau reînnoieşte

amintirile. Intrebările sugestive pot fi parafrazate în întrebări nesugestive.

2. Întrebări complicate

Intrebările complicate se compun din două întrebări aparte, care nu neapărat cer un singur răspuns.



144

Propunătorul:Aţi numit locul accidentării pe baza discuţiilor cu martorii şi pe baza indicilor faptici, cumar fi probe materiale?

Oponentul: Contestare, domnule judecător, întrebarea este una complicată. Acţiuni posibile. Intrebările duble sunt acceptabile, dacă întrebarea are ca scop reluarea unor legături

dintre două evenimente sau fapte. De exemplu: „El a plecat mai departe şi a pus mâinile în buzunar?” In afarăde cazurile de stabilire a legăturii dintre evenimente, întrebarea complicată determină o anumită contestare, eatrebuie reformulată.

3. Întrebare neclară

Intrebarea nu este clară dacă ea nu poate fi înţeleasă, dacă nu este clară sau dacă orice răspuns va fiincert.

Propunătorul: Când ieşiţi din casă dimineaţa?

Oponentul: Contestare. Domnule judecător, întrebarea nu este clară, fiindcă nu indică ziua. Acţiuni posibile. Intrebarea nu se consideră neclară dacă judecătorul a decis în acest fel. Mulţi judecători

întreabă de martor dacă a înţeles întrebarea. Dacă formularea nu are importanţă, cel mai bine este reformulareaîntrebării.

4. Întrebare argumentativă

Intrebarea argumentativă cheamă martorul să cadă de acord cu argumentele şi evenimentele descrise deavocat, cu presupunerile şi concluziile acestuia, cu un anumit fapt. Intrebările pot fi mai mult sau mai puţinargumentative, în dependenţă de tonalitatea întrebării.

Propunătorul: Credeţi în faptul că juraţii sunt siguri în adevărul celor relatate?

Oponentul: Contestare, întrebarea este una argumentativă. Acţiuni posibile. Nu este bine de precizat că întrebarea nu este una argumentativă, ci trebuie explicată

prin argumente poziţia dumneavoastră. O altă metodă este aşteptarea unei reacţii din partea judecătorului. Dacă judecătorul va decide că întrebarea este una argumentativă, va trebuie să o reformulaţi.

5. Răspuns descriptiv

Martorii sunt rugaţi să dialogheze în forma întrebare-răspuns. Această cerinţă garantează avocatului

părţii opuse posibilităţi clare pentru formularea unei contestări împotriva întrebării respective, până a fiformulat răspunsul. Pot fi contestate întrebările care necesită un răspuns descriptiv, ca şi întrebările descriptiveindependente. Răspunsul descriptiv nu neapărat este determinat de întrebare. Răspunsul care se compune dinmai multe propoziţii poate fi considerat descriptiv.

Propunătorul: Povestiţi-mi totul ce aţi făcut în data de 14 iulie. Oponentul: Contestare, întrebarea solicită un răspuns descriptiv. Acţiuni posibile. Cel mai bun răspuns este punerea unei altei întrebări care va întrerupe descripţia. De

remarcat că experţii au dreptul la răspunsuri descriptive, deoarece explicaţiile tehnice nu pot fi formulate înformatul întrebare-răspuns. Insă, şi în acest caz pot fi puse întrebări scurte.

6. Întrebarea este pusă şi răspunsul formulat



145

Intrebarea este pusă în aşa mod, încât ea conţine un răspuns sau repetă depoziţia aceluiaşi martor, carăspuns la întrebarea aceluiaşi avocat. Dacă întrebarea a fost pusă şi răspunsul a fost formulat de o singură parteîn cadrul şedinţei judiciare, poate fi formulată o contestare. Insă, aici pot avea loc diverse variaţii, dacă nu serepetă aceeaşi informaţie. Dacă întrebarea a fost deja pusă şi răs punsul la ea a fost deja formulat, nu este exclus

că în cadrul interogatoriului încrucişat nu se va permite discutarea subiecţilor incluşi în cadrul interogatoriuluidirect. De asemenea aceasta nu deranjează punerea diverselor întrebări mai multor martori.

Propunătorul: Domnule Biornis, l-aţi văzut pe Steev, aşa este?

Răspuns: Nu, nu l-am văzut? Propunătorul: L-aţi văzut, cum altfel?

Oponentul: Contestare. Intrebarea a fost pusă, iar răspunsul a fost deja formulat. Acţiuni posibile. Dacă întrebarea nu a fost pusă şi răspunsul nu a fost formulat, avocatul poate să dea

explicaţii judecătorului în ce mod această întrebare diferă de celelalte. Trebuie reformulată şi întrebarea.

7. Nu faceţi presupuneri pe baza faptelor care nu sunt probe

Intrebarea pusă în cadrul interogatoriului încrucişat poate fi contestată dacă conţine o declaraţie privindo faptă incertă. Baza contestării este faptul că întrebarea este ilegală, nu are vreo logică şi nu se corelează cufaptele reale.

Propunătorul: Aţi ieşit din casă foarte târziu, fiindcă aveaţi doar 15 minute la dispoziţie pentru a ajungela oficiu, aşa este? (Nu era stabilită ora ieşirii din casă a martorului).

Oponentul: Contestare, întrebarea include fapte care nu sunt probe. Acţiuni posibile. Se consideră că întrebarea care presupune fapte, care nu sunt probe, conţin o parte

introductivă („Aţi ieşit din casă târziu”) şi o presupunere („aveaţi doar 15 minute pentru a ajunge la oficiu”).Intrebările simple din cadrul interogatoriului încrucişat nu trebuie neapărat să se bazeze pe o dovadă din dosar.De exemplu, ar fi logic de întrebat martorul: „Nu aţi ieşit târziu din casă?”, indiferent de timpul ieşirii. In

rezultatul neînţelegerilor legate de această diferenţă, avocaţii deseori contestă probele ca nefiind ataşate ladosar, chiar şi în cazul unor întrebări corecte din cadrul interogatoriului încrucişat. Dacă contestarea a fostsusţinută de judecător, majoritatea întrebărilor vor fi divizate în două părţi.

8. Răspunsurile care nu coincid cu întrebarea (doar în cazul interogatoriului încrucişat)

Mărturia nu dă răspuns la întrebare, dacă nu coincide cu întrebarea respectivă. Avocatul poate să roage judecătoria ca răspunsul la această întrebare să fie exclusă din procesul verbal sau poate să roage judecătorul să

ceară de la martor să formuleze un alt răspuns: Propunătorul: Nu vă place pe doamna Zagnoli, aşa este?

Răspuns: Aş crede că nu este bine să petrec timpul cu ea.

Propunătorul: Nu vă place pe ea, aşa este?

Răspuns: Câteodată ea este neinteresantă. Propunătorul: Domnule judecător, vă rog ca răspunsul martorului să fie exclus din procesul verbal,

fiindcă nu coincide cu întrebarea. Judecătorul: Răspunsul va fi exclus. Domnule Rozenberg, vă rog să formulaţi un răspuns de tipul da sau

nu.

Acţiuni posibile. Dacă consideraţi că martorul dă răspunsuri la întrebări în limitele posibilităţilor,ridicaţi-vă în picioare şi comunicaţi despre aceasta judecătorului.

B. Contestări materiale



146

1. Mărturii din spusele altora

Mărturiile din spusele altora sunt declaraţii verbale şi scrise, care au fost făcute extrajudiciar, prezentateîn cadrul examinării judiciare pentru demonstrarea veridicităţii celor relatate. Mărturiile din spusele altora suntdeclaraţii de martor în cadrul depoziţiilor privind informaţii relatate de alţii, dar repetate de martori sau

reproduse din documente scrise indiferent de autor. De fiecare dată când martorul acordă depoziţie privind

faptul că o persoana a scris sau a declarat în trecut, această informaţie este analizată din punct de vedere almărturiilor din spusele altora.

Propunătorul: I-aţi spus mamei că brăţara a fost furată în timpul prădării, aşa este?

Oponentul: Domnule judecător, întrebarea necesită mărturii din spusele altora. Acţiuni posibile. Declaraţiile extrajudiciare sunt acceptate, dacă nu sunt mărturii din spusele altora, sau

dacă ele corespund cu unele excepţii din regulă. Ţineţi minte că declaraţia nu este neapărat depoziţie dacă îşi propune alte scopuri, decât demonstrarea veridicităţii celor relatate. Dacă în exemplul de mai sus cel cerealizează interogatoriul direct utilizează declaraţia în alte scopuri şi nu pentru demonstrarea faptului că brăţaraa fost furată, trebuie stabilită referirea la dosar.

a. Declaraţii care nu sunt făcute din spusele altora

In afară de declaraţii care sunt propuse nu pentru demonstrarea veridicităţii celor relatate, alte genuri dedeclaraţii nu sunt din spusele altora. Informaţia nu este mărturie din spusele altora dacă a) a fost acordată după

jurământ şi nu coincide cu depoziţia actuală b) coincide cu depoziţia iniţială şi este făcută pentru anihilareaargumentelor privind acuzaţiile martorului în falsificărilor c) este declaraţie de recunoaştere în trecut.

In afară de aceasta, stabilirea părţii care acordă depoziţia nu determină fixarea unor mărturii din spusel e

altora dacă sunt propuse împotriva aceleaşi părţi. Altă parte poate să fie reclamant sau inculpat în dosarul civil

sau reclamant într -un proces penal (sau împuternicit legal, ca de exemplu un colaborator de înalt nivel într -ocorporaţie)

b. Excepţii din regula mărturiilor din spusele altora

Mai jos sunt prezentate unele excepţii din regula privind mărturiile din spusele altora, care sunt cel maides întâlnite.

Impresie actuală. Declaraţia care descrie un eveniment este făcută în momentul observării acestui

eveniment. De exemplu: „Iată vine preşedintele” sau „Aţi văzut cum a trecut preşedintele?” Declaraţie în stare emoţională puternică. Declaraţia se referă la un eveniment care a influenţat starea

psihologică a martorului. De exemplu: „O bucată de tencuială a căzut de sub acoperiş în faţa mea, era cât pe cesă mă lovească”.

Stare psihologice. Este vorba de starea psihologică a martorului. De exemplu: „El a spus că era atât denervos, încât nimic nu vedea”.

Amintiri fixate din trecut. Memoriile sau fixarea evenimentului despre care martorul a ştiut, dar le-a

uitat. Fixarea în notiţe trebuie făcută de martor, atunci când evenimentele erau recente şi actuale. Trebuiedemonstrat faptul că evenimentele au fost reproduse exact.

Cărţile de înregistrare a operaţiunilor contabile. Este vorba de notiţele făcute în procesul de realizare aunor operaţiuni financiare care sunt fixate într -un mod special. Uneori aici sunt incluse şi notiţele din şcoli,spitale, cluburi sociale. Pentru a demonstra că este vorba despre o excepţie din regula privind mărturiile dinspusele altora, notiţa trebuie făcută în timpul evenimentului sau după acesta de către o persoană implicată.



147

Notiţa putea fi făcută în cadrul unor operaţiuni contabile. Argumentarea pentru această notiţă trebuie făcută pe baza depoziţiei persoane care a făcut notiţe sau de către un alt martor calificat.

Depoziţii privind reputaţia. Probele care se referă la reputaţia persoanei care se bazează pe informaţiiveridice este o excepţie din regula privind mărturiile din spusele altora (Mai sunt şi alte limite referitoare laataşarea mărturiei privind reputaţia, în afară de faptul că ele sunt calificate ca mărturii din spusele altora).

Depoziţii preventive. Mărturiile făcute publice în cadrul examinării unui dosar din trecut se referă laaceastă excepţie dacă: 1) declaraţia a fost făcută după depunerea jurământului, 2) partea opusă a avut

posibilitatea să organizeze un interogatoriu încrucişat al martorului, 3) persoana care a comunicat uneleinformaţii nu intră în componenţa martorilor judecătoriei.

Declaraţiile persoanei în timpul decesului. Declaraţiile persoanei care este în deces, care se referă ladiverse motive sau circumstanţe şi sunt considerate factorii decesului. De exemplu: „Karen numai ce a trans îndirecţia mea”. Declaraţia a persoanei în timpul decesului este acceptabilă doar în cazul proceselor penale saucivile.

Declaraţii care contravin propriilor interese. Declaraţia vine în contradicţie cu interesele financiare alemartorului sau se referă la implicarea lui în crimă. Nimei nu ar fi făcut astfel de declaraţii dacă nu ar fi fostveridice. De exemplu: „Nu aş fi putu crede că nu mi s-a primit să realizez prădarea magazinului”. Persoana carecomunică aceste informaţii nu trebuie să fie un martor al dosarului. In procesele penale sunt şi alte limite.

Excepţii generale. Alte mărturii din spusele altora pot fi ataşate la dosar, dacă valoarea probatoaredepăşeşte dauna care poate fi adusă de probă. Sunt acceptate şi alte garanţii ale veridicităţii. Persoana respectivănu trebuie să fie martor în cadrul examinării judiciare.

2. Referirea la dosar

Proba nu se referă la dosar, dacă nu are nici o consecinţă şi nici o importanţă. Proba poate să fieneînţeleasă dacă nu demonstrează nimic sau demonstrează ceea ce nu are importanţă.

Propunătorul: Vă rog să descrieţi igiena personală a domnului Georg. Oponentul: Contestare, domnule judecător, informaţia nu se referă la dosar. Acţiuni posibile. Explicaţi de ce informaţia se referă la dosar.

3. Subiectivitatea posibilă

De poziţiile referitoare la dosar pot fi, însă, eliminate dacă valoarea lor probatoare maximalizează riscul pericolului adoptării unei decizii subiective. De remarcat că mărturiile nu pot fi neglijate doar pentru faptul că

ele sunt subiective. Regula spune că toate depoziţiile sunt subiective faţă de una din părţi. Contestarea apareatunci când proba are o valoare probatoare minimă. Un exemplul este fotografia victimei, propusă pentrudemonstrarea faptului care era haina persoanei în ziua decesului. Existenţa altor măsuri de demonstrare aacestui fapt este examinată de judecătorie. Dacă reclamantul poate să iniţieze stabilirea formei hainelor cuajutorul unor martori (vecinul a văzut-o cum ieşea din casă în preajma crimei), iar fotografia nu va fi ataşată ladosar de judecătorie.

Propunătorul: Domnule Peterson, sunteţi membru al Asociaţiei naţionale a vânătorilor?

Oponentul: Contestare, domnule judecător, valoarea probatoare a prezenţei domnului Peterson înAsociaţia naţională a vânătorilor este depăşită de pericolul unei atitudini subiective faţă de el în urmaoficializării acestei informaţii.

Acţiuni posibile. Majoritatea judecătorilor nu sunt siguri dacă depoziţia poate fi exclusă pe baza acestorinformaţii. Cel mai bine este formularea unei explicaţii care argumentează valoarea probei propuse.



148

4. Probe nepermise referitoare la caracterul persoanei în genere

Mărturiile care se referă la caracterul persoanei nu sunt acceptabile pentru propunerea faptului că persoana a acţionat pe baza propriului comportament. De exemplu, probele referitoare la prădarea din trecut aleinculpatului nu pot fi utilizate pentru argumentarea bazei în acest dosar. Probele accidentelor din trecut, cauzatede şofer, nu pot fi examinate ca dovezi ale neatenţiei de acum.

Propunătorul: Nu este pentru prima oară când nimeriţi în accident rutier. Aşa este domnule Friţ?

Oponentul: Contestare. Domnule judecător este o caracteristică nepermisă a persoanei. Acţiuni posibile. Inculpatul în procesul penal poate să prezinte probe ale unei reputaţii bune, care pot fi

contestate de reclamant. Informaţia despre crimele din trecut şi acţiuni rele poate fi utilizată doar ca motiv,intenţie de pregătire, planificare, cunoştinţe sau absenţă de greşeală.

a. Sentinţă pe baza crimei

Săvârşirea sau acuzarea în săvârşirea în trecut a unei crime nu este acceptată pentru demonstrarea vineiîn săvârşirea unei crime recente.

Insă, veridicitatea martorului care acordă depoziţii în cadrul şedinţei judiciare poate fi pusă sub semnulîntrebării pe baza sentinţelor din trecut dacă: crima este grea, se referă la acordarea de depoziţii neadevărate,indiferent de pedeapsa penală. Potrivit unor reguli generale, probele care se referă la alte crime, săvârşite înultimii 10 ani nu sunt acceptate, dar sunt şi unele excepţii. Crimele din trecut săvârşite de minori nu suntexaminate ca probe actuale.

Informaţia privind discreditarea martorului este limitată la condamnare, numirea crimei şi măsurii de pedeapsă. Detaliile crimei nu sunt acceptate.

Propunătorul: Cu treisprezece ani în urmă aţi realizat altă prădare?

Oponentul: Contestare. Domnule judecător, este o caracteristică nepermisă a persoanei. Aceasta a avut

loc cu mai mult de 10 ani în urmă. Acţiuni posibile. Dacă crima nu a fost o felonie, mărturiile despre sentinţă pot fi acceptate dacă sunt

legate de neechitate. Dacă crima a fost săvârşită cu 10 ani în urmă şi mai mult, depoziţiile respective pot fiacceptate cu condiţia că valoarea probatoare depăşeşte efectul prejudiciar pe baza unor fapte concrete.

b. Neveridicitatea

Probele din trecut nu sunt o dovadă a realizării unor acţiuni similare în momentul de faţă. Exempleleconcrete de comportament sunt acceptate pentru unele scopuri limitate, pentru punerea sub semnul întrebării a

veridicităţii martorului. In cadrul interogatoriului încrucişat al martorilor pot fi puse întrebări despre acţiuni dintrecut, doar cu scopul de a demonstra veridicitatea sau neveridicitatea.

Propunătorul: Serviciul fiscal a organizat auditul cu doi ani în urmă, aşa este?

Oponentul: Contestarea. Este o caracteristică subiectivă a persoanei. Propunătorul: Domnule judecător, dacă se poate, auditul doamnei Aleman, realizat de Serviciul fiscal

este o probă a veridicităţii, fiindcă după audit ea a trebuit să plătească 100 mi de dolari de impozite pentruvenitul declarat.

Acţiuni posibile. Explicaţi în ce mod acţiunile din trecut ale martorului pot să fie o demonstrare aneveridicităţii lui, aşa cum este arătat în exemplu.

c. Reputaţia



149

Proba care se referă la reputaţie este acceptabilă doar din punct de vedere al caracteristicii personale,

care poate fi veridică sau neveridică. Mai mult decât atât. Depoziţiile care se referă la veridicitatea martorilorsunt acceptate doar după ce această veridicitate a fost pusă sub semnul întrebării.

Răspuns: Prietenii lui Skit ştiu că el este un laş - un om de neîncredere. Oponentul: Contestare, domnule judecător. Este o caracteristică nepermisă a persoanei. Propunătorul: Pot să demonstrez?

Judecătorul: Vă permit.

Propunătorul: Domnule judecător, aceste depoziţii, prezentate de domnul Walles, care are o reputaţie de persoană de neîncredere, arată că inculpatul are o reputaţie veridică şi bună. De aceea, aceasta este ocaracteristică pozitivă a persoanei.

Acţiuni posibile. Explicaţi, în ce mod proba privind reputaţia demonstrează veridicitatea.

5. Presupuneri şi absenţa de cunoştinţe personale

Martorii (în afară de experţi) trebuie să acorde depoziţii pe baza propriilor cunoştinţe, care de obicei seîntemeiază pe procese senzoriale. Absenţa de cunoştinţe personale poate să se stabilită în cadrul interogatoriuluidirect sau în cadrul voir dire.

Propunătorul: Unde se afla inculpatul în momentul săvârşirii crimei?

Răspuns: Cred că se întorcea de la bar. Oponentul: Contestare, domnule judecător. Martorul are presupuneri (sau martorul nu are cunoştinţe

personale privind locul aflării inculpatului în acea vreme). Acţiuni posibile. Puneţi alte întrebări, care stabilesc nivelul de cunoştinţe personale ale martorului.

Martorul are dreptul să facă o apreciere logică care se bazează pe percepţii senzoriale.

6. Opinia nepermisă a nespecialistului

Martorii, în afară de experţi, nu au dreptul să povestească în formă de opinii, concluzii sau presupuneri. Propunătorul: Cum arăta inculpatul în acea seară?

Răspuns: Mi s-a părut că era sub influenţa drogurilor. Oponentul: Contestare, domnule judecător. Este o opinie a unui nespecialist. Acţiuni posibile. Martorii care nu sun specialişti pot să relateze despre propriile concluzii, care se

bazează raţional pe percepţiile martorului. Opinia generală a unui nespecialist include o apreciere a rapidităţii,duratei, valorii, înălţimii, temperaturii şi timpului. Martorii care nu sunt specialişti au dreptul de obicei să

povestească despre dispoziţie, sănătatea psihologică, comportamentul şi vocea altei persoane.


Veridicitatea probelor trebuie să fie argumentată înainte de acceptarea lor. Argumentarea veridicităţiireprezintă o demonstrare a faptului că proba este ceea ce reprezintă şi ce se consideră. De fapt, veridic itatea

tuturor documentelor şi probelor materiale trebuie să fie argumentată. Reamintiţi-vă că în examinările judiciarede studii, autenticitatea probelor materiale se bazează deseori pe înţelegerea dintre părţi, care este inclusă înmaterialele dosarului. Deoarece veridicitatea probelor este stabilită în urma argumentării bazei, contestările potsă apară ca reacţie la natura argumentării şi autenticităţii.

Propunătorul (către judecător): Reclamantul roagă să fie ataşată la doar proba nr. 2. Oponentul: Contest autenticitatea. Avocatul nu a demonstrat că documentul respectiv a fost cu adevărat

scris de martor.



150

Acţiuni posibile. Puneţi întrebări suplimentare şi stabiliţi autenticitatea.

8. Argumentare insuficientă

Majoritatea probelor, în afară de observaţiile directe, necesită o oarecare demonstrare a veridicităţii.Contestarea argumentării insuficiente necesită de la judecător luarea unei decizii pe baza acceptării probei.

Sunt mai multe variante de argumentare a bazei probelor. De exemplu, argumentarea ex cepţiei dinreguli despre mărturiile din spusele altora, şi anume, notiţele în cartea de înregistrare a operaţiilor contabileinclud probele, cum că notiţele au fost făcute în cadrul activităţii obişnuite a corporaţiei. Argumentarea careeste necesară pentru propunerea de dovezi ştiinţifice necesită prezentarea unor condiţii de păstrare a probelor.Mai jos este prezentată o listă cu tipurile de probe (nu toate posibile), care necesită o argumentare specială

pentru ataşarea la dosar: recunoaşterea vocii, convorbiri telefonice, documente scrise, înregistrări contabile,declaraţii în deces, fotografii, experienţe ştiinţifice, opinii ale experţilor şi nespecialiştilor ş. a.

Propunătorul (către judecător): Reclamantul roagă să fie inclusă în dosar proba nr. 2. Judecătorul: Sunt contestări?

Oponentul: Da. Contestăm veridicitatea. Avocatul nu a demonstrat că cuţitul se află în aceeaşi stare ca înmomentul când martorul pentru prima dată l-a văzut.

Propunătorul: Voi argumenta, domnule judecător. Judecătorul: Foarte bine.

Propunătorul: Este cuţitul în aceeaşi stare ca atunci când l-aţi văzut?

Răspuns: Da, în afară de aceasta sângele victimei nu mai este vizibil. Acţiuni posibile. Puneţi alte întrebări care vor garanta argumentarea necesară ca în exemplul de mai sus.

Bază generală. Contestări întrebuinţate cel mai des

Contestări procesuale

Intrebare sugestivă

(doar pentru interogatoriu direct)Intrebarea direcţionează spre răspuns

Intrebare complicată Intrebarea care se compune din două întrebări, iar unsingur răspuns este înşelător

Intrebare neclară O întrebare neînţeleasă

Intrebare argumentativă Intrebarea convinge martorul că relatarea este corectă.Martorul trebuie să fie de acord cu concluzia sau

presupunerea prezentată

Intrebare care necesită un răspuns descr iptiv

Intrebarea care necesită un răspuns mai lung decât câteva

propoziţii Intrebarea este pusă şi răspunsul formulat Intrebarea este o repetare a celei puse deja de acelaşi

avocat aceluiaşi martor

Bazare pe probe neataşate la dosar Intrebarea care conţine declaraţii despre faptulnedemonstrat

Nu este indicat răspunsul (în timpul interogatoriului încrucişat) Mărturia nu conţine un răspuns concret la întrebarea pusă

Contestări materiale

Intrebare care necesită mărturii din spusele

altora

Intrebarea necesită un răspuns bazat pe declaraţii

extrajudiciare pentru demonstrarea veridicităţii celorrelatate

Referire la dosar Mărturia care nu adaugă vreo claritate în cazul oricăruiaspect al dosarului



151

Atitudine subiectivă Depoziţia ai cărei valoare probatore este depăşită de pericolul subiectivităţii

Caracteristică nepermisă Depoziţiile care vin să demonstreze acţiunile persoanei pe baza unui comportament din trecut sau unei trăsături acaracterului

Presupuneri, absenţa de cunoştinţe personale Mărturia depăşeşte limitele percepţiei senzoriale

Opinia nepermisă a nespecialistului Mărturia conţine o presupunere nespecializată referitoare

la dosar



152

Lesson 5: Examinarea Directă si

Încrucişată

Discreditarea martorului

Interogarea Directă Repetată şi

Interogarea Încrucişată Repetată

Semestru de primăvară 2016



153




Lecţia: Inaterogatoriul direct repetat al propriilor martori,

interogatoriul încrucişat repetat al martorilor părţii oponente



154

INTEROGATORIUL DIRECT REPETAT ŞI INTEROGATORIUL

ÎNCRUCIŞAT REPETAT

INTEROGATORIUL DIRECT REPETAT (REDIRECT EXAMINATION)

Interogatoriul direct repetat permite avocatului să reacţioneze la interogatoriul încrucişat şi are maimulte scopuri. Martorul poate fi rugat să explice unele momente din cadrul interogatoriului, să dea unele

răspunsuri mai clare, să corecteze unele greşeli sau să transforme presupunerile în declaraţii. Cu alte cuvinte,scopul interogatoriului direct repetat a martorului propriu este minimalizarea daunei care a fost adusă poziţieiDv. de către avocatul părţii oponente.

B. Regulile interogatoriului direct repetat

1. Ţineţi cont de reguli

Toate regulile interogatoriului direct al martorului se referă şi la interogatoriul repetat. întrebărilesugestive sunt interzise, martorii nu pot formula răspunsuri în formă de descriere, depoziţiile trebuie să se

bazeze pe cunoştinţe personale, concluziile neprofesioniste sunt limitate la percepţii senzoriale, pentrureînnoirea memoriei trebuie o argumentare consistentă.

Unii judecători acordă maximă libertate avocaţilor în timpul interogatoriului direct repetat. Oatenţieaparte trebuie acordată întrebărilor sugestive. Anumite întrebări sugestive pot fi puse în timpul interogatoriului

pentru a concentra atenţia martorului asupra unor fapte concrete. Desigur, rezultatul poate fi obţinut cu ajutorulutilizării unor întrebări de transfer, după care sunt puse întrebări nesugestive.

2. Rămâneţi în limitele interogatoriului încrucişat

Uneori temele care pot fi puse în discuţie în cadrul interogatoriului direct repetat sunt limitate la cadrulinterogatoriului încrucişat. In timpul interogatoriului direct repetat nu trebuie discutate alte subiecte. De

exemplu, imaginaţi-vă că inculpatul în dosarul privind maşina de pompieri nu a fost întrebat de avocat desprevedere şi posibilitatea de vedea maşina. Deci, întrebarea respectivă în cadrul interogatoriului repetat nu va fi

permisă: „Contestare, întrebarea nu corespunde interogatoriului încrucişat”. În timpul interogatoriului direct repetat trebuie atrasă atenţia asupra probelor, nu lăsaţi întrebări fără

răspuns. Dacă aţi uitat să puneţi în timpul interogatoriului direct al martorului propriu o anumită întrebare,

subiectul nu va fi discutat în timpul interogatoriului încrucişat, deci nu veţi avea posibilitate să abordaţisubiectul în cadrul interogatoriului direct repetat. Indiferent de faptul dacă aţi făcut aceasta inconştient, dacă nuveţi reuşi să explicaţi că proba se referă la subiect, veţi pierde şansa să mai discutaţi pe marginea acestuisubiect.

C. Planificarea interogatoriului direct repetat

Deoarece fiecare interogatoriu direct repetat trebuie să corespundă interogatoriului încrucişat, nu poatefi planificată fiecare întrebare. În pofida acestui fapt, puteţi prognoza că unele subiecte vor fi examinate şi vor fi

pregătite în cadrul interogatoriului direct repetat. Probele materiale importante nu trebuie lăsate pentruinterogatoriul direct repetat, fiindcă revenirea la un anumit subiect necesită argumentarea respectivă. Dacămartorul are răspunsuri eficiente la unele întrebări din cadrul interogatoriul încrucişat, dar nu există vreogaranţie că partea oponentă va pune aceste întrebări, explicaţiile pot fi lăsate pentru interogatoriul direct repetat.



155

De exemplu, poliţistul a întrebat de inculpat despre omor, dacă a lovit victima cu lopata în acea noapte,iar martorul a spus: „E posibil”. Pot fi aici multe răspunsuri care se aseamănă cu adevărul, însă care includunele contradicţii (poliţistul ar fi putut să facă o greşeală, ar fi putut înţelege incorect întrebarea sau răspunsul).

Nu are importanţă dacă întrebarea respectivă va fi pusă în timpul interogatoriului încrucişat.

D. Refuzul la interogatoriul direct repetat

Interogatoriul direct repetat a martorului propriu nu este obligatoriu. El are sens doar atunci când el vaconsolida poziţia în dosar în limitele interogatoriului încrucişat sau vă va ajuta să ataşaţi noi probe.

Nu are sens să realizaţi un interogatoriu direct repetat al martorului, dacă el nu a fost atacat serios întimpul interogatoriului încrucişat. În unele cazuri greşeala nu poate fi reparată, de aceea interogatoriul nu aresens. Cea mai mare greşeală este adresarea către martor pentru ca el să dea o explicaţie pe care nu o cunoaşte.

O altă primejdie constă în faptul că interogatoriul direct repetat dă o şansă părţii oponente să recurgă lainterogatoriu încrucişat repetat. Refuzul la interogatoriu direct repetat privează partea oponentă de şansa de arealiza un interogatoriu încrucişat repetat. În cele din urmă interogatoriul direct repetat supune poziţia unui riscde repetare a argumentelor din cadrul interogatoriului încrucişat. El poate diminua ponderea inte rogatoriului

direct în urma repetării aceloraşi argumente. Scopul acestor argumente - accentuarea atenţiei asupra faptului că interogatoriul direct repetat trebuie

realizat doar atunci când există o astfel de necesitate, iar succesul este garantat. În caz contrar veţi permite dinnou avocatului părţii oponente să afle detalii nedorite de la martorul dumneavoastră.

E. Desfăşurarea interogatoriului direct repetat

Conţinutul este cel mai important aspect al interogatoriului direct repetat. Acest interogatoriu trebuie să

se centreze asupra unor momente importante, care pot fi dezvoltate. Studenţii neexperimentaţi deseori facgreşeli, atunci când repetă aceleaşi întrebări din cadrul interogatoriului direct. Acest fapt nu este permis, fiindcăîntrebările pot fi contestate în forma „la această întrebare a fost formulat deja un răspuns”. Insă, aveţi ocazia săreformulaţi întrebarea pentru a obţine aceeaşi informaţia, însă trebuie să fiţi atent.

Trebuie să ţineţi cont de o regulă simplă - nu puneţi mai mult de cinci întrebări în timpul interogatoriuluidirect repetat. Dacă veţi pune multe întrebări, veţi demonstra tuturor că poziţia Dv. a fost zdruncinată în cadrulinterogatoriului încrucişat. Optimală este reducerea interogatoriului direct repetat al o singură, maximum douăîntrebări. In acest mod veţi reuşi să reabilitaţi poziţia şi încrederea în martor.

Convingeţi-vă că martorul înţelege ce anume trebuie să vă comunice. Atrageţi atenţia martorului la unul

din aspectele interogatoriului încrucişat. Rugaţi martorul să concretizeze unele informaţii: ÎNTREBARE: Avocatul apărării a menţionat că nu v-aţi adresat la medic imediat după călătoria lacampingul Igl-Folz. De ce nu v-aţi adresat deodată la medic?

Sau

ÎNTREBARE: V-au întrebat de ce nu aţi scris în foia personală despre dureri în timpul călătoriei la Igl-Folz. Aveţi un motiv anume de ce nu aţi scris?

Ultima întrebarea este un exemplu clar în ce mod puteţi reabilita martorul după ce el a fost discreditat(pe baza unei presupuneri), permiţându-i martorului să explice de ce discreditarea nu a fost una justă.

Interogatoriul direct repetat al martorului propriu poate fi utilizat pentru obţinerea de fapte de explicarecare pot fi utilizate în dosar după interogatoriul încrucişat. Puteţi pune o întrebare reclamantului:

ÎNTREBARE: Când v-aţi adresat la medic după călătoria la campingul Igl-Folz?

Un alt scop al interogatoriului direct repetat este demonstrarea faptului că nivelul de control asupramartorului din partea avocatului părţii oponente a fost neargumentat şi neveridic. Această metodă este utilă



156

atunci când martorul Dv. dădea răspunsuri cu sarcasm la întrebări. Atacarea poziţiilor avocatului oponent poatesă reabiliteze martorul.

ÎNTREBARE: Avocatul apărării era nedumerit de faptul că nu v -aţi adresat la medic imediat dupăcălătorie, dar nu v-a cerut explicaţii. Le puteţi formula?

Sau

ÎNTREBARE: Am observat că avocatul apărării a înconjurat relevarea Dv. despre călătoria la camping.Ce aţi mai vrea să spuneţi?

Cu toate că părţile introductive ale întrebărilor de mai sus sunt sugestive, ele pot fi acceptate camomente ale concentrării atenţiei martorului. Nu trebuie să exageraţi cu acest preambul, el este util doar atuncicând interogatoriul încrucişat a fost unul brutal şi atacator.

II. INTEROGATORIUL ÎNCRUCIŞAT REPETAT (RECROSS EXAMINATION)

Scopul interogatoriului încrucişat repetat este discreditarea explicaţiilor şi precizărilor făcute de martorîn timpul interogatoriului direct repetat. Până când întrebările de mai departe depind de interogatoriileanterioare, interogatoriile directe şi încrucişate repetate pot să dureze în timp în dependenţă de judecător.

În timpul interogatoriului încrucişat repetat regulile sunt acelaşi ca şi în cazul unui interogatoriuîncrucişat simplu, însă trebuie să respecte limitele interogatoriului direct repetate: puneţi doar acele întrebărisugestive, la care aveţi răspuns; ţineţi martorul sub control şi realizaţi un interogatoriu rapid.

Pentru a realiza un interogatoriu încrucişat repetat şi eficient, trebuie să ascultaţi atent explicaţiamartorului în timpul interogatoriului direct repetat. Interogatoriile încrucişate repetate sunt spontane şi nu pot fi

planificate. Dacă aveţi încredere în intuiţie şi credeţi că mai trebuie puse câteva întrebări, nu pierdeţi şansa.

Însă, dacă aveţi dubii, mai bine să nu puneţi întrebări suplimentare. De obicei, cele mai reuşite interogatoriiîncrucişate se încheie cu fraza „Nu mai sunt întrebări”.

SINTEZA MATERIALULUI

Interogatoriul direct repetat Interogatoriul încrucişat repetat Scopul: Propuner ea de explicaţii, precizări şi

răspunsuri privind probele obţinute în timpulinterogatoriului încrucişat

Suspectarea explicaţiilor, precizărilor şirăspunsurilor propuse de martor în timpulinterogatoriului direct repetat

Reguli: Ţineţi cont de aceleaşi reguli care se referă la

interogatoriul direct.Toate întrebările în timpul interogatoriuluidirect repetat trebuie să se refere lainterogatoriul încrucişat.

Ţineţi cont de aceleaşi reguli care se referă la

interogatoriul încrucişat. Toate întrebările în timpul interogatoriului

ncrucişat repetat trebuie să se refere lainterogatoriul direct încrucişat.

Durata: De la o întrebare până la cinci. Pe cât se poate de laconic.



157


Internaţională Gândirea critică şi Advocacy -

fundamantul unei societati libere


Lecţia: Discreditarea martorilor



158

DISCREDITAREA MARTORULUI

1. Rolul discreditării

Discreditarea martorului este punerea sub semnul întrebării a martorului ca o sursă informaţională de

încredere în timpul interogatoriului încrucişat. Discreditarea cu succes minimalizează încrederea în martor, dar

nu demonstrează neatenţia lui, părerile incorecte. Spre deosebire de concepţiile răspândite nourii nu se vor împrăştia şi fulgerul nu va trăsni, atunci când

dumneavoastră discreditaţi martorul, însă el probabil nu va ceda şi nu va recunoaşte că Dv. aţi avut dreptate dela bun început. Dacă Dv. veţi juca cartea corect, atunci efectele discreditării vor fi văzute pe parcursuldiscursului dumneavoastră de încheiere. Discursul de încheiere vă acordă posibilitate de a convingeexaminatorii faptelor în aceea că ei nu trebuie să ia în vedere depoziţiile martorului discreditat, fiindcă el nueste demn de încredere.

Noi ne vom concentra asupra discreditării pa baza „depoziţiilor anterioare contradictorii”, pe bază de„omitere”, de asemenea cu ajutorul probelor privind reputaţia şi motivaţia martorului în cazuri concrete.

Discreditarea pe baza depoziţiilor anterioare contradictorii este efectuată atunci când depoziţiilemartorului la şedinţa judiciară diferă de informaţiile din cadrul depoziţiilor anterioare, acordare după depunerea

jurământului sau care contrazic aceste informaţii. De exemplu, presupunem că inculpatul în dosarul privindaccidentul rutier a fugit din locul accidentului. El a fost chemat la şedinţa judiciară. In timpul interogatoriuluidirect el a declarat că semaforul arăta în timpul accidentului lumina verde. Auzind aceste declaraţii avocatul

părţii oponente îşi aminteşte că în depoziţiile scrise anterior, martorul a comunicat că semaforul arăta culoareroşie. Această situaţie necesită o discreditare a martorului pe baza unor depoziţii anterioare discutabile.

Discreditarea pe baza unei presupuneri sau absenţe de fapte se realizează atunci când în timpulexaminării judiciare martorul adaugă fapte suplimentare, care nu erau amintite în depoziţiile anterioare. Deexemplu, imaginaţi-vă că în declaraţiile de martor în formă scrisă, martorul nu a amintit despre semafor în

genere, însă a adăugat această informaţie în timpul interogatoriului direct. În timpul interogatoriului încrucişatavocatul va dori să indice această omitere pe calea discreditării.

În ambele cazuri contradicţia arată că mărturiile recente nu sunt racordate nu cele anterioare. Priv ind

sensul, aceste forme ale discreditării se bazează pe următorul argument: „Să nu aveţi încredere în acest martor,fiindcă logica expunerii de fapte s-a schimbat”.

Al treilea şi al patrulea proces de discreditare este utilizat în cazul utilizării caracterului sau reputaţiei caun argument pentru neîncrederea în martor. Această formă a discreditării are ca scop atragerea atenţiei asuprafaptului că martorul are un caracter dificil, el nu este o persoană de încredere. E posibil că responsabilitatea

juridică din trecut pentru felonii poate să aibă consecinţe negative. Interogatoriul arată: „Nu merită de avut

încredere în martor pe marginea oricărui subiect, fiindcă el este ceea ce este”. Poate fi utilizat şi argumentulinteresului martorului în soluţionarea litigiului într -un mod sau altul. De exemplu, martorul poate să aibă uninteres financiar faţă de rezultatul şedinţei judiciare, sau el poate să fie subiectiv faţă de una dintre părţi.

Sinteza materialului

Formele discreditării

GEN Utilizat, atunci când

Depoziţii anterioare discutabile Depoziţiile martorului în judecătorie nu coincid cudeclaraţiile scrise după depunerea jurământului

Omiteri În timpul examinării judiciare martorul adaugăfapte, care nu au fost incluse în cadrul declaraţieiscrise anterior

Caracterul şi motivul în dosar Un anumit aspect al caracterului martorului fac

depoziţiile acestuia mai puţin veridice





160

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: Aţi povestit poliţiei că Sedanul era siniliu?

Cu toate că au fost utilizate două cuvinte diferite, sensul depoziţiei nu se schimbă. Încrederea în martorrămâne la nivel.

C. Înainte de a începe, fiţi încrezut în succes

Discreditarea nereuşită poate fi catastrofală. Avocatul care începe atacul şi nu este capabil să -l termine

va părea cel puţin neeficient, iar în cel mai rău caz - încrezut în sine neîntemeiat. De aceea, convingeţi-vă căveţi putea demonstra discreditarea mai înainte de a o începe.

Dacă Dv. discreditaţi martorul pe baza depoziţiilor anterioare contradictorii, cu fiecare întrebare ce vaurma, veţi înţelege tot mai bine dacă veţi putea demonstra discreditarea. Majoritatea întrebărilor trebuiecompuse după depoziţiile martorului după depunerea jurământului. Vă veţi putea baza pe ele numind pagina şinumărul rândului. Dar totuşi nu începeţi discreditarea până nu aveţi în mână depoziţiile scrise şi nu ştiţi exact

pagina şi numărul rândului, care confirmă contradicţia depoziţiilor actuale. O măsură de prevenire efectivă (metoda verificată este de arăta lucru de echipă în timpul întrecerii) va fi

ataşarea la acest proces a unui membru din echipa Dv. Mai întâi de a începe interogatoriul încrucişat almartorului acordaţi copia cu întrebări şi referiri ajutorului Dv. Apoi, când martorul nu va fi de acord cuîntrebările formulate pe baza depoziţiilor anterioare, întoarceţi-vă către ajutorul Dv. şi aşteptaţi un semnal, care

va confirma dacă nu este periculos să continuaţi. Ajutorul Dv. care a urmărit atent procesul trebuie să vă dea unsemn dacă întrebarea pusă este confirmată de o anumită pagină şi rând scris în depoziţiile anterioare ale acestuimartor. După primirea semnalului, care indică că puteţi continua, apropiaţi-vă de masa unde stă ajutorul Dv.,luaţi depoziţiile scrise ale martorului şi continuaţi încrezut discreditarea.

D. Nu creaţi neîncredere în informaţiile favorabile

E clar că nu este bine să creaţi neîncredere în informaţiile care vă pot apăra poziţia Dv. în acest dosar.De aceea, dacă martorul a acordat anterior depoziţii contradictorii, dar care por fi favorabile pentru Dv. încadrul şedinţei judiciare, ele nu trebuie utilizate pentru discreditare.

Presupunem că inculpatul în dosarul privind maşina de pompieri a mărturisit în cadrul şedinţei judiciarecă imediat după accident el a format pe telefonul mobil numărul oficiului. Spre deosebire de aceasta, îndeclaraţiile scrise el spunea că primul lucr u pe care l-a făcut după accident a fost verificarea dacă nu a fostaccidentat BMW-ul său, la oficiu a telefonat doar atunci când s-a convins că reclamantul nu a fost foarte mult

lezat. Aceste două informaţii nu pot să coexiste, iar martorul poate fi cu uşurinţă discreditat. Însă, declaraţiafăcută în judecătorie este mai prielnică pentru poziţia reclamantului. Reamintiţi- vă posibilele subiecte alereclamantului referitoareala subiectul că „inculpatul a fost foarte ocupat pentru fi atent”. Recunoaşterea fa ptului

de către inculpat că în primul rând a trebuit să sune la oficiu, justifică ambele argumente. Chiar şi dacă pasivitatea lui a fost demonstrată prin faptul că a fost examinat în primul rând BMW-ul, informaţia nu se referăla vreo teorie privind dauna adusă. Deci, avocatul care va realiza interogatoriul încrucişat al martorului nu vadori să pună sub semnul întrebării încrederea în martor.

E. Meditaţi asupra influenţei discreditării repetate

În unele dosare, martorul posibil că a făcut declaraţii potenţiale discreditabile. Cu toate că fiecaredeclaraţie în parte poate fi neînsemnată, însă complexitatea contradicţiilor poate fi suficientă pentru



161

discreditare. De aceea, este necesar să fie discreditat martorul cu ajutorul unei serii de declaraţii neordo nate.

Meditaţi asupra discreditării martorului în dosarul privind maşina de pompieri. Analizaţi o asemenea discreditare a martorului din dosarul privind maşina de pompieri. ÎNTREBARE: Dumneavoastră astăzi aţi spus că aţi stat la colţul de nord -est al străzilor Kreikroft şi

Alita Vista, e corect?

ÎNTREBARE: Însă dumneavoastră aţi spus poliţistului că aţi stat la colţul de sud-est nu- i aşa?

ÎNTREBARE: Dumneavoastră aţi spus juraţilor că aţi văzut accidentul, atunci când aşteptaţi autobusul?

ÎNTREBARE: Conform depoziţiilor scrise dumneavoastră în acel moment vă plimbaţi? ÎNTREBARE: Astăzi aţi spus că în acea zi mergeaţi la lucru, însă în depoziţiile scrise anterior aţi

declarat că mergeaţi la plajă. ÎNTREBARE: Astăzi aţi spus că eraţi unica persoană la acea răscruce.

ÎNTREBARE: Poliţistului i-aţi spus că alături de dumneavoastră era o persoană, nu-i aşa?

Fiecare detaliu în parte nu va influenţa nivelul încrederii în martor, însă toate împreună ilustrează portretul unei persoane neîncrezute, care nu este sigură în ceea ce a văzut.

Discreditarea repetată este o metodă excelentă. Dacă abuzezi de ea, poţi pierde sensul. Pe de altă parte,discreditarea în general poate fi mai eficientă, decât părţile ei componente, îndeosebi dacă e efectuată corect şi

bine structurată.

F. Decideţi timpul corespunzător pentru discreditare

Pentru a fi eficientă, discreditarea trebuie să coreleze cu strategia generală a

interogatoriul încrucişat. Dacă aveţi de gând să puneţi sub semnul întrebării declaraţia martorului întimpul interogatoriului direct, puteţi să o faceţi în orice moment al interogatoriului încrucişat.

Principiile de bază ale organizării interogatoriului încrucişat se utilizează şi referitor la

discreditare. De obicei, e de dorit de a maximaliza colaborarea, începând cu întrebările care nu provoacă

vreo daună martorului. Din aceste motive primele întrebări sunt utilizate pentru a confirma poziţiadumneavoastră în dosar, şi nu pentru a contesta opoziţia oponentului. Aceste reguli nu sunt absolute, dar eleconstruie o structură logică în limitele căreia trebuie iniţiate gânduri despre structurarea interogatoriului.

Deoarece discreditarea poate uşor să devină primejdioasă sau de confruntare, de obicei ea trebuieamânată până în momentul când o să primiţi toată informaţia favorabilă pe care o aşteptaţi de la martori. Dupăce colaborarea cu martorul nu mai este importantă pentru succesul dumneavoastră, puteţi recurge ladiscreditare.

Pe de altă parte, dumneavoastră puteţi dori să „disciplinaţi” martorul, efectuând o discreditare tare şieficientă chiar la începutul interogatoriului încrucişat. Această metodă trebuie utilizată, atunci când

dumneavoastră prevedeţi că acest martor va fi foarte greu de ţinut sub control. Dacă dumneavoastră o să arătaţimartorului chiar de la bun început că aveţi o metodă de a-l impune să vă acorde răspunsuri, la care aveţi dreptul,atunci dispoziţia martorului de a evita răspunsuri sau de a polemiza poate fi minimalizată. Veţi jertfi cucolaborarea, însă, este martorul de la care de la bun început nu aţi aşteptat colaborare.

Ce veţi face atunci când sunteţi lipsiţi de posibilitatea de a decide în care anume moment puteţi sădiscreditaţi, aşa cum se întâmplă atunci când martorul schimbă logica expunerii de fapte în timpulinterogatoriului încrucişat? În acest moment nu aveţi motiv să aşteptaţi sau să experimentaţi cu nuanţele uneistructuri excelente. Dacă dispuneţi de un moment potrivit, discreditaţi martorul imediat.

LISTĂ DE CONTROL

ESTE O DISCREDITARE REALIZATĂ CORECT?

•Trebuie de discreditat? Sunt depoziţiile o premisă pentru succesul clientului? Dacă da, treceţieste discreditare.



162

• Este o contradicţie? Vin aceste depoziţii în contradicţie cu declaraţiile scrise anterior?

Dacă nu, nu aveţi vreun temei pentru discreditare.

•Sunteţi convinşi că veţinvinge?

Sunt depoziţiile discutabile expuse în formă scrisă sau într -un alt

document?

Dacă nu, e posibil că discreditarea nu are vreun sens. Evitaţi o încercareeşuată.

•Este oare informaţia

prielnică pentru poziţia dv. îndosar?

Faptele suplimentar e vă susţin teoria în dosar?

Dacă da, mai bine să nu realizaţi discreditarea şi să adăugaţi noiargumente în discursul de încheiere.

• Veţi reuşi să realizaţi odiscreditare multilaterală?

Sunt aspectele pe care accentuaţi în timpul discreditării neimportante,

încât ele pot fi clasificate?

Dacă da, atunci discreditaţi martorul cu o serie de întrebări.

• Este timpul binevenit pentru discreditare?

Discreditaţi martorul pe baza depoziţiei din timpul interogatoriului direct,realizat de avocatul părţii oponente?

Dacă da, adăugaţi această discreditare la partea contravenţională ainterogatoriului încrucişat.

Discreditaţi martorul pe baza răspunsului la întrebarea pusă în timpulinterogatoriului încrucişat?

Dacă da, trebuie să recurgeţi imediat la discreditare.

III. TIPURILE DE DISCREDITARE

A. Declaraţii anterioare contradictorii

Unul dintre cele mai dramatice aspecte ale oricărei şedinţe judiciare este compararea declaraţiiloranterioare cu cele recente. Este un moment important pentru avocaţi, fiindcă ei au o posibilitate de arăta cădeclaraţiile anterioare sau recente nu sunt adevărate. Această formă a discreditării nu numai că este eficientă întimpul interogatoriului încrucişat; ea poate să vă permită să aveţi un argument în plus în timpul discursului de

încheiere: „Doamnelor şi domnilor, domnul Kun nu este demn de încredere. El nu a putut să confirme logica

faptelor expuse. Imediat după accident el i-a spus poliţistului Hamilton că semaforul arăta culoarea roşie. Întimpul examinării judiciare culoarea roşie s-a transformat deodată în culoare verde. Despre domnul Kun se

poate de spus că el nu ştie care era culoarea în acel moment”. Depoziţiile anterioare contradictorii subminează încrederea în martor, fiindcă ele arată că martorul şi-a

schimbat forma de expunere a evenimentelor. În dependenţă de natura şi seriozitatea schimbărilor, se poate dedemonstrat că martorul fuge de răspuns, el poate să facă greşeli sau este încurcat în gânduri.

Sunt trei paşi care trebuie realizaţi pentru a discredita martorul pe baza depoziţiilor anterioarecontradictorii: (1) reamintire, (2) stabilire (3) comparare. Amintiţi martorului despre declaraţia lui recentă,reformulaţi-o şi spuneţi-i că a fost o declaraţie sub jurământ. Confirmaţi depoziţiile anterioare ale martorului pe

calea recunoaşterii de către martorului a faptului că ele au fost acordate sub jurământ. Comparaţi depoziţiile şicitiţi-le în voce pentru judecătorie.

1. Amintiţi martorului despre depoziţiile recente

Amintiţi martorului despre depoziţiile recente. De exemplu:





164

RĂSPUNS: Da, m-a rugat.

ÎNTREBARE: Aţi citit şi aţi semnat declaraţia, aşa este?

RĂSPUNS: Da. Confirmarea depoziţiilor martorului din trecut după depunerea jurământului trebuie să se bazeze pe

acelaşi principiu: ÎNTREBARE: Aţi acordat depoziţii sub jurământ în dosar? A fost atunci când aţi venit la oficiu? Vă

puneam întrebări şi dumneavoastră formulaţi răspunsuri?

ÎNTREBARE: Eraţi sub jurământ când răspundeaţi la întrebări? Aţi jurat că veţi vorbi dreptate, doardreptate şi nimic în afară de dreptate?

ÎNTREBARE: A fost acelaşi jurământ care l-aţi depus azi? După ce am finalizat să pun întrebări, v-am

rugat să citiţi declaraţia de martor, aşa este?

ÎNTREBARE: Pentru a vă convinge că sunt corecte?

ÎNTREBARE: Aţi ţinut cont de rugămintea mea?

ÎNTREBARE: După ce aţi citit documentul aţi pus semnătura, confirmând că informaţia este veridică?

Depoziţiile nu numai că trebuie confirmate, dar şi demonstrată veridicitatea lor. Trebuie numitemotivele de ce judecătorul şi juraţii pot să considere depoziţiile demne de încredere. Ambele declaraţii demartor nu pot exista în paralel, apare un silogism logic: dacă declaraţia anterioară este corectă, atunci declaraţiade acum nu este adevărată. Deci, demonstrarea unei contradicţii dintre declaraţii de martor submineazăîncrederea în martor.

Puteţi demonstra veridicitatea depoziţiilor martorilor în trecut, dacă veţi arăta că martorul are un motiv pentru a-şi aduce aminte despre fapte importante, de exemplu, atunci când prădătorul este descris imediat după prădare. Mai sus este arătat în ce mod pot fi demonstrate depoziţiile anterioare cu ajutorul reamintiriievenimentelor în momentul acordării de depoziţii.

3. Comparaţi depoziţiile actuale şi anterioare ale martorului

În timpul discreditării, scopul dumneavoastră este de a impune martorul să recunoască că declaraţiaanterioară a fost făcută de el. Această procedură nu trebuie să fie neapărat una de confruntare. Este necesar de acere de la martor să recunoască că anume el a făcut declaraţia respectivă, mai ales în cazurile când discreditarease bazează pe capacitatea martorului de a uita, a se încurca în gânduri, a înfrumuseţa mărturiile. Acuzaţiile potfi formulate în situaţiile când este real de demonstrat că martorul nu vorbeşte adevăr sau are o motivaţienelegală.

Pentru a eficientiza compararea, ea trebuie să fie laconică şi concretă şi să nu permită martorului să fugăde întrebare. O metodă clasică este anunţarea judecătoriei despre numărul paginii şi rândului, pe care se face

referirea:JUDECĂTORIEI: Citez din prima pagină, rândul 10 al declaraţiei martorului. ÎNTREBARE: Este corect, domnule Kun, că aţi scris în declaraţie: „În momentul accidentului semaforul

arăta culoare roşie pentru transportul ce se îndrepta spre sud”. Sau, atunci când vă referiţi la depoziţia sub jurământ: JUDECĂTORIEI: Citez prima pagină, rândurile 10-15 din procesul verbal al depoziţiei martorului sub

jurământ. ÎNTREBARE: Este corect, domnule Kun, că atunci când acordaţi depoziţii sub jurământ, eu v-am

întrebat şi mi-aţi răspuns: „Întrebare: Ce culoare arăta semaforul pentru transportul ce se îndrepta spre sud întimpul accidentului. Răspuns: Roşie.”

RĂSPUNS: Corect Martorului îi poate fi înmânată o copie a declaraţiei de discreditare sau a procesului verbal şi el este

rugat să citească această declaraţie. De exemplu, puteţi da martorului o copie a declaraţiilor scrise: ÎNTREBARE: Vă rog să examinaţi proba materială nr. 14. Sunt declaraţii scrise de dumneavoastră?



165

RĂSPUNS: Da, acestea sunt. ÎNTREBARE: Văr rog să atrageţi atenţia asupra rândului nr. 10 de pe pagina nr. 1 şi să-l citeţi împreună

cu mine. Se spune acolo că „În momentul accidentului semaforul arăta culoare roşie pentru transportul ce seîndrepta spre sud?”

Trebuie neapărat să rugaţi martorul să nu citească depoziţia în voce şi nu trebuie să -l rugaţi să explicediferenţa dintre depoziţia actuală şi cea din trecut. Dacă veţi permite aceasta, veţi pierde controlul asupramartorului. Dacă martorul va citi depoziţia în voce, nu veţi putea ţine sub control claritatea şi pronunţarea vocii.

Este riscant să întrebaţi de martor care este diferenţa dintre declaraţii. În cel mai bun caz martorul va diminuaclaritatea depoziţiei, în cel mai rău - va acorda explicaţii şi va minimaliza succesul interogatoriului.

Nu trebuie să rugaţi martorul să recunoască faptul că cele două depoziţii sunt contradictorii. Şi nu rugaţimartorul să recunoască că el a schimbat logica expunerii

evenimentelor. Aceste întrebări sunt suplimentare şi trebuie să le omiteţi. Martorul nu va recunoaştenimic în faţa judecătorului, însă el va înţelege că îl suspectaţi în depoziţii subiective şi motivate. Întrebări deacest gen vor determina discuţii, care se vor transforma în explicaţii.

Ce trebuie să faceţi dacă depoziţiile anterioare ale martorului au fost orale, şi nu scrise? Să presupunemcă domnul Kun a vorbit cu poliţistul, însă nu a semnat declaraţia scrisă. Chiar şi dacă domnul Hamilton a inclusstenografia declaraţiei în raportul de poliţist, acest document nu poate fi utilizat pentru discreditarea martorului,fiindcă stenograma nu este o mărturie anterioară fixă. Deci, unica posibilitatea pentru finalizarea discredităriieste interogarea domnului Hamilton despre evenimentele de atunci.

ÎNTREBARE: L-aţi anchetat pe domnul Kun imediat după accident. RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: El a spus singur că în momentul accidentului semaforul arăta culoare roşie pentru

transportul ce se îndrepta spre sud?

RĂSPUNS: Da. Deoarece această mărturie îl discreditează pe domnul Kun, ea este acceptabilă.

SINTEZA MA TERIAL UL UIDiscreditare pe baza depoziţiile anterioare contradictorii PAS EXEMPLU

Amintiţi martorului despredeclaraţiile actuale

• Domnule Kezer aţi vorbit în timpul interogatoriului direct că aţi ieşit dincasă la orele 10-15 în data de 10 septembrie?

Demonstraţi care au fostdeclaraţiile din trecut

Ţineţi minte că aţi vorbit cu inspectorul Braun ziua viitoare?

Inspectorul Braun a venit la dumneavoastră acasă?

A fost la ora 12 ziua?

V-aţi trezit de mult?

A fost uşor să vă aduceţi aminte ce s-a întâmplat cu o zi mai devreme? Aţi acordat o depoziţie voluntară?

Aţi spus că nu aveţi ce ascunde?

Inspectorul Braun v-a întrebat la ce oră aţi ieşit din casă, aşa este?

Aţi spus că sunteţi sigur la ce oră, fiindcă aţi privit show „Zainfeld” înaintede a ieşi din casă?

Comparaţi declaraţiaanterioară cu cea actuală

• Domnule Kezer, este corect că i-aţi spus inspectorului Braun că aţi ieşti dincasă la 9-30 în data de 10 septembrie?

B. Discreditare pe bază de omiteri

În afară de discreditarea martorului pe baza unor depoziţii discutabile, el poate fi discreditat în urmademonstrării faptului că depoziţiile anterioare nu includ declaraţia de acum. Acest tip de discreditare se



166

aseamănă cu teoria discreditării pe baza depoziţiilor anteriore contradictorii. Depoziţiile actuale nu suntveridice, fiindcă imediat după eveniment, martorul nu a povestit despre unele aspecte ale procesului.

Discreditarea demonstrează: „Să nu credeţi acestui martor, el adaugă fapte noi în timpul depoziţiei”. Cu altecuvinte: „Dacă acesta este adevărul, de ce nu aţi povestit mai devreme?”. În timpul examinărilor judici are de

studii omiterile sunt uşor vizibile, faptele care nu sunt în materialele dosarului sunt însă discutate în cadrulşedinţei judecătoriei. Ele pot fi presupuneri sau invenţii care consolidează încrederea în martor. Martorii nu audreptul să părăsească limitele unor presupuneri raţionale, ei nu trebuie să inventeze noi circumstanţe. Dacă lor

nu le este permis să ghicească fapte, de ce mulţi procedează în acest mod? Unele echipe de studenţi uită căcompetiţiile au loc nu numai pentru luarea unei decizii, ci şi pentru demonstrarea măiestriei de avocat.

Nu este etic să ghiceşti faptele. Judecătorii pot să utilizeze sancţiuni pentru echipele, care fac prepunerineargumentate pe marginea materialelor dosarului. Unii judecători consideră că presupunerile respective sunt o

bază pentru eşecul în proces. Unele echipe reuşesc să ghicească fapte întregi în timpul şedinţei judecătoriei.Când aceste lucruri se întâmplă este imposibil de spus: „Domnule judecător, martorul a inventat acest fapt - el

nu este printre mater ialele dosarului!” Avocaţii trebuie să rămână serioşi şi să se descurce cu surprizele pe bazadiscreditării martorului pe baza omiterii. Deci, participanţii la competiţii trebuie să studieze paşii necesari

pentru realizarea unei discreditări eficiente a martorului pe baza omiterii sau mărturiilor contradictorii dintrecut.

Atunci când discreditaţi un martor pe baza unei omiteri, trebuie să ţineţi cont de trei etape generale: 1)amintiţi martorului despre cele declarate 2) stabiliţi mărturia 3) comparaţi depoziţiile. Povestiţi martoruluidespre noile depoziţii care au fost acordate în timpul şedinţei judiciare. Apoi arătaţi -i care au fost depoziţiileanterioare, accentuând asupra faptului că el a depus jurământul să vorbească doar adevăr. Comunicaţi cămartor ul nu a inclus unele fapte declarate recent în depoziţia anterioară.

1. Amintiţi despre depoziţiile actuale

Legaţi martorul cu propriile lui depoziţii privind un anumit fapt, acordate cu câteva minute în urmă. ÎNTREBARE: Domnule profesor Djerati, în timpul interogatoriului direct aţi spus că aţi vorbit cu

decanul în data de 6 aprilie, este corect?

Sau

ÎNTREBARE: Domnule profesor Djerati, aţi spus juraţilor că aţi vorbit cu decanul în data de 6 aprilie,este corect?

2. Confirmaţi dacă martorul nu a avut posibilitatea în trecut să povestească despre unele fapte

Dacă materialele dosarului includ declaraţii de martor sau depoziţii scrise, este logic că fiecare martor aavut ocazia să-şi expună părerea şi viziunile. Şi aceasta din motivul că declaraţiile de martor şi depoziţiile scrisesunt sinteze ale mărturiilor, care includ cele mai importante fapte. Dacă materialele se bazează pe copii aledepoziţiilor după depunerea jurământului, este limpede că martorii au avut ocazia să citească mărturiile dintrecut şi să- şi amintească despre o informaţie uitată.

Dacă depoziţiile anterioare au fost în formă scrisă, confirmarea poate să aibă loc: ÎNTREBARE: Vă amintiţi că aţi făcut o declaraţie în acest dosar?

ÎNTREBARE: Când aţi făcut această declaraţie aţi depus jurământul?

ÎNTREBARE: Aţi jurat că veţi spune adevăr, tot adevărul şi nimic altceva decât adevărul?

ÎNTREBARE: A fost acelaşi jurământ ca şi cel de azi?

ÎNTREBARE: Când v-au rugat să scrieţi declaraţie de martor, v-au spus să includeţi toată informaţiacare se referă la dosar?

ÎNTREBARE: După ce aţi scris declaraţia, v-au rugat să o mai citiţi o dată?



167

ÎNTREBARE: V-aţi convins că este totală şi completă?

ÎNTREBARE: Aţi făcut aşa cum v-au rugat?

ÎNTREBARE: Aţi avut ocazia să introduceţi corecturi sau elemente noi?

ÎNTREBARE: După ce aţi terminat de scris, aţi semnat declaraţia despre veridicitatea şi complexitateaei?

În contextul declaraţiilor scrise sub jurământ: ÎNTREBARE: Aţi făcut declaraţii sub jurământ?

ÎNTREBARE: A fost atunci când aţi venit la oficiu? Eu vă puneam întrebări, iar Dv. formulaţirăspunsuri?

ÎNTREBARE: Aţi depus jurământ atunci când formulaţi răspunsuri la întrebări?

ÎNTREBARE: Aţi jurat că veţi spune adevăr, tot adevărul şi nimic altceva decât adevărul?

ÎNTREBARE: A fost acelaşi jurământ ca şi cel de azi?

ÎNTREBARE: Aţi avut ocazia să citiţi declaraţia?

ÎNTREBARE: V-aţi convins că declaraţia era veridică?

ÎNTREBARE: Aţi acţionat anume aşa?

ÎNTREBARE: Aţi avut posibilitate să adăugaţi alte fapte?

ÎNTREBARE: După ce aţi terminat de scris, aţi semnat declaraţia despre veridicitatea şi complexitateaei?

3. Comparaţi depoziţiile de acum cu cele de cândva

Trebuie să menţionăm că martorul a acordat depoziţii privind faptele care nu au fost incluse în declaraţiade martor.

ÎNTREBARE: Domnule profesor Djerati, aţi inclus în declaraţii că aţi vorbit cu decanul în data de 6septembrie?

SauÎNTREBARE: Domnule profesor Djerati, în timpul acordării depoziţiei sub jurământ aţi spus că aţi

vorbit cu decanul în data de 6 aprilie, este corect?

ÎNTREBARE: Chiar şi după depoziţie nu aţi adăugat informaţia în procesul verbal, atunci când aţi avuto astfel de posibilitate?

Puteţi prezenta martorului o copie a declaraţiei scrise sau a procesului verbal, unde este amintit unanumit fapt. Avantajul metodei constă în faptul că juraţii pot să audă de la martor că el nu a inclus un fapt îndepoziţie. Dezavantajul metodei - în timpul examinărilor judiciare de studii ea necesită mult timp. Luând înconsiderare limitele temporale, care sunt stabilite în examinările de studii, nu are sens de pierdut nici o minută

măcar pentru a permite martorului să demonstreze veridicitatea celor relatate de el pe calea recitirii faptelor îndosar. Este un mare risc că martorul se va orienta în spaţiu, va citi propriile declaraţii, scrise anterior, şi va şti cerăspuns să dea. Dacă dispuneţi de timp procedaţi în felul următor:

ÎNTREBARE: Domnule profesor Djerati, sunt declaraţiile dumneavoastră scrise? ÎNTREBARE: Văatrag atenţia asupra ultimii pagini. Este semnătura dumneavoastră? ÎNTREBARE: Citiţi vă rog declaraţia scrisăanterior. Domnule Djerati comunicaţi-mi când aţi citit totul.

ÎNTREBARE: Este corect că nu aţi amintit în depoziţii că aţi avut o întâlnire cu decanul în data de 6septembrie?

Discreditare pe bază de omitere

PAS EXEMPLU

Amintiţi martorului despredepoziţiile actuale

• Doamna Kombi, aţi spus că Catherine Williams a recunoscut că asăvârşit o crimă imediat după săvârşire, aşa este?



168

Stabiliţi depoziţiile din trecut Aţi făcut o declaraţie de martor în ziua următoare, aşa este?

Când aţi făcut declaraţia de martor, ştiaţi că poliţia caută persoanacare a tras cu pistolul în Ruben Skolavino?

Aţi vrut să ajutaţi poliţia să găsească criminalul?

Comparaţi depoziţia din trecut cucea de acum

• Este corect, doamnă Kombi, că nu aţi indicat în depoziţie căCatherine Williams a recunoscut că a săvârşit o crimă?

C. Discreditarea pe baza caracterului şi motivului în dosarul concret

1. Discreditarea pe baza caracterului martorului sau a reputaţiei

Discreditarea pe baza caracterului se referă la utilizarea unei caracteristici a martorului, care deseori nuse referă la dosar pentru minimalizarea încrederii în martor. Principala direcţie a discreditării este demonstrareafaptului că martorul dintr -un anumit motiv nu este demn de încreder e.

Formele cele mai des întâlnite ale discreditării sunt condamnările pentru crime, deficienţe, depoziţii

neveridice în trecut.

a. Acuzaţii pentru crime

Martorul poate fi discreditat pe baza unei acuzaţii din trecut pentru anumite crime. Pentru a stabil i care

crime sunt acceptabile, luaţi cunoştinţă de normele dreptului probator, de care trebuie să ţineţi cont în timpulcompetiţiei.

După ce aţi stabilit că acuzaţiile pot fi utilizate pentru discreditare, trebuie multă măiestrie pentru arealiza interogatoriul încrucişat:

ÎNTREBARE: Este corect, domnule Iuster, că aţi fost condamnat pentru leziuni corporale cu maregravitate?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: Vi s-a citit sentinţa în data de 12 occtombrie 1998, este corect?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: A fost o felonie?

RĂSPUNS: Da. ÎNTREBARE: Aţi fost condamnat cu doi ani de probaţie?

RĂSPUNS: Da.

De obicei puteţi discredita martorul, dacă veţi arăta că el a fost condamnat pentru o anumit crimă. Însă,faptele şi detaliile crimei (de exemplu, pe cine l-a lovit martorul şi când anume) nu sunt permise. Din acestmotiv informaţia pentru discreditare va fi mai uşor de obţinut, aşa cum este arătat în exemplul de mai sus înseria de întrebări scurte, fiecare dintre care se referă la un anumit fapt. Repetarea unor astfel de noţiu ni ca

„crimă”, „condamnare” şi „criminal condamnat” va face discreditarea mai eficientă.

b. Neveridicitatea şi alte acţiuni incorecte din trecut

Am pus în discuţie regulile discreditării pe baza condamnării pentru crimă. În ce mod de reacţionat laacţiunile martorului din trecut, în urma cărora el nu a fost condamnat? Martorul care a spus neadevăruri întrecut, indiferent de faptul dacă a fost examinat acest fapt în cadrul unei şedinţe judiciare sau dacă a fost depus

jurământul, poate să spună neadevăr şi acum. Pe de altă parte, acţiunile negative din trecut pot fi o caracteristicăa tuturor, avocatul poate să găsească fapte de acest fel în cazul fiecărei persoane.



169

Trebuie să ştiţi când anume aveţi dreptul să utilizaţi argumentul retrospectiv privind veri dicitatea

martorului şi alte acţiuni incorecte. Procedura interogatoriului în acest caz este aceeaşi ca şi în alte cazuri.

c. Defecte de percepţie şi memorie

Martorul poate fi discreditat pe baza defectelor de percepţie şi memorie. Percepţia poate fi lezată de

diverse circumstanţe. Martorul poate să nu fie atent sau a început să vadă rău. El era fi obosit sau în stare deebrietate. Posibil că martorul are o vedere proastă sau alte probleme perceptive. Oricare fapt poate fi utilizat

pentru discreditarea încrederii în martor.

2. Discreditarea pe baza motivului în dosar

Unele fapte sunt de discreditare doar pe baza unui dosar concret. Ele nu sunt primejdioase şi pot fi înalte contexte prielnice. Cele mai des întâlnite forme ale discreditării pe baza unui motiv în dosar se întemeiază

pe un interes personal, pe subiectivism şi interes. Martorul care are un interes ascuns în soluţionarea dosarului, poate să nu fie absolut sincer. Cert este că

oamenii sunt dispuşi să formeze propriile amintiri pe baza unor viziuni dorite, conştiente sau neconştiente. Discreditarea care se bazează pe interesul personal are ca scop obţinerea unor rezultate. Sunt reguli

vizibile, atât pentru procesele penale, cât şi pentru cele civile. Cel mai des întâlnit proces de discreditare pe

baza interesului personal este interesul direct financiar. Martorul poate să fie influenţat de interese financiare.Martorul poate să aibă un interes profesional faţă de chestiunile care sunt examinate de judecătorie, sau altemotive care facilitează luare unei decizii. Chiar şi experţii pot să fie adepţii unui curent ştiinţific. Ei vor apăra

principiile acestui curent, dacă va fi criticat de alţi savanţi. Subiectivismul şi interesul pot fi explicate şi de relaţiile dintre martor şi una dintre părţi. Mar torul poate

să aibă o atitudine rea sau bună faţă de ambele părţi. Din păcate, unii martori sunt subiectivi faţă de grupuriîntregi de persoane. Atitudinea pozitivă faţă de o parte a procesului poate fi determinată de prietenie saulegături de rudenie.

ÎNTREBARE: Sunteţi fratele mai mic al inculpatului? Aţi crescut împreună? ÎNTREBARE: V-aţi ajutatunul pe altul toată viaţa?

ÎNTREBARE: Fratele este suspectat că a săvârşit o infracţiune?

ÎNTREBARE: El are probleme?

ÎNTREBARE: El are nevoie de ajutor?

ÎNTREBARE: Sunteţi aici pentru a acorda depoziţie?

Nimic nu poate fi mai concret decât o discreditare în acest stil. Ea este preţioasă pentru judecătorie doaratunci când fratele martorului este inculpatul şi ei au relaţii bune. Desigur, dacă nu este aşa, partea oponentă poate să utilizeze aceste fapte pentru consolidarea poziţiei sale în dosar:

ÎNTREBARE: Sunteţi fratele mai mic al inculpatului?

ÎNTREBARE: Aţi crescut împreună?

ÎNTREBARE: V-a bătut întotdeauna?

ÎNTREBARE: A avut o viaţă mai bună?

ÎNTREBARE: Nu aţi reuşit să aveţi succese ca ele lui?

ÎNTREBARE: Toţi vă comparau cu el?

ÎNTREBARE: El vă supărat?

ÎNTREBARE: Eraţi supărat pe el?

ÎNTREBARE: V-aţi jurat că îi veţi face rău?

ÎNTREBARE: Acum fratele dumneavoastră este inculpat?

ÎNTREBARE: După ani de succes, acum a venit o altă perioadă?



170

ÎNTREBARE: De ce aţi venit la judecătorie să acordaţi depoziţii împotriva fratelui?

În fiecare discreditare pe baza motivului în dosar, stabilirea interesului sau subiectivismului necesită oatitudine logică şi întrebări scurte.



171

Lecţia 6-7: Declaraţia de deschidere

Declaraţia de închidere(Susţinerele orale)




172



societati libere


Lectia: Declaratia de deschidere

Obiectivul lectiei: Elevii vor înţelege ca declaraţie de deschidere şi poziţia saeste cheia într -un proces penal cu juriu.



173

- CAPITOLUL UNSPREZECE -

Deschiderea declaraţiei

I. SCOPUL DECLARATIEI DE DESCHIDERE

Deschiderea declaraţie este o oportunitate părţilor "prima de a vorbi direct la căutare faptul privire la

fondul cauzei lor. O declaraţie de deschidere bună este o hartă şi jurnal laminate într -o singură, ci anticipează încazul în care calea de proces va merge şi scoate în evidenţă mărturia şi dovada că va fi prezentat de cătremartori.

Cele trei scopuri generale ale situaţiilor de deschidere sunt de a atrage atentia asupra faptului -Finder,

pentru a asista faptul-finder în înţelegerea anticipat studiu, evenimentele ofthe, şi să pledeze poziţia clientuluidvs.

A. Momentul de deschidere

Concurs pentru imaginaţia faptul Finder -lui începe prima dată când şi sfatul dumneavoastră opusevorbesc.

Acest moment este crucial. Daca tu poate plasa o imagine mentală în mintea judecătorului sau juriu, puteţi influenţa direct modul în care interpretează probe la proces.

Luaţi în considerare, de exemplu, imaginile mentale diferite evocate prin termenii "de biliard salon" şi"sala de biliard." Pentru majoritatea oamenilor, un salon de biliard este gandit ca un oficial, stil rezervat, bine

luminată şi destul de respectabil. O sala de biliard, cu toate acestea, este mult mai probabil să fie înfăţişat cafumuriu, întuneric, poate uşor ameninţător, şi, probabil, un pic ponosit. Împreună cu imaginile contrastante,faptul căutare-va inferenţe diferite cu privire la evenimentele care au loc în aceste două locuri. În general,

lucrurile par să se întâmple în mod diferit, în sălile de biliard decat in saloanele de biliard. Vizibilitatea este mai bună într -un salon de biliard, în timp ce lucrurile se intampla mai mult pe furiş într -o sală de biliard. Un străin poate fi pusă la îndoială într -un salon de biliard, dar o confruntare este mult mai probabil într -o sală de biliard.Cu alte cuvinte, imaginea iniţială mentală dicteaza, sau cel puţin sugerează, o varietate de ipoteze cu privire lanatura, contextul, şi probabilitatea de evenimente.

Sarcina ta într -o declaraţie de deschidere este de a se angaja imaginatia pentru a-faptul-Finder de a le

ajuta încep să-mi imaginez cazul drumul tau. Această sarcină este complicată de faptul că funcţia juridicădeclaraţia de deschidere joacă în desfăşurarea procesului.

B. Explicaţi Dovezi anticipate

Funcţia juridică a unei declaraţii de deschidere este de a asista Trier de fapt în a înţelege elementele de probă care urmează să fie prezentat la proces. In timp ce noi sperăm probele vor fi auto-explicativ, chiar şi încele mai bune dovezi organizată studii este adesea dezvoltat într -un mod incoerent.

Pentru a reduce această confuzie, instanţele dezvoltat conceptul de deschidere ofthedeclaraţie.Declaraţia de deschidere oferă părţilor posibilitatea de a prezenta o imagine de ansamblu a cazului dela începutul procesului, astfel încât să doteze mai bine faptul-Finder pentru a face sens din probele după cumeste prezentat. Aceasta sansa de a da o imagine de ansamblu a mărturiei aşteptat, cu toate acestea, nu este oinvitaţie de a argumenta cu privire la aceasta.

Steven Lubet,

Procesele simulate: Pregătirea, prezentarea şi câştigătoare cauza ta, NITA 2001, ISBN 1-55681-713-4

Lubet, Steven, Jill Trumbull-Harris, studiile Mock: Pregătirea, prezentarea, precum şi Hotărârea Victorie dvs.



174

(NITA 2001). © 2001 de către Institutul Naţional de Advocacy Trial Folosit cu permisiune Nici o parte aacestei lucrări nu poate fi reprodusă sau transmisă în orice formă sau prin orice mijloace, electronice saumecanice, inclusiv fotocopierea şi înregistrarea, sau prin orice stocare de informaţii sau sistem de regăsire, fărăacordul expres permisiunea scrisă a Institutului Naţional de Advocacy Trial.

"Regula" nonargument prevede că declaraţiile de deschidere pot fi utilizate numai pentru a informa Trierde fapt a "ceea ce dovezile va arăta." Astfel, avocaţii sunt limitate la, oferind o previzualizare a mărturieianticipate, exponate, precum şi alte dovezi. Această limitare rezultate dintr -un set extrem de stilizata a normelor

de prezentare a situaţiilor de deschidere, ca şi avocaţii se străduiesc să influenţeze faptul căutare-fără a trecelinia în argumentul interzise.

C. Avocatul pentru clientul tau

Scopul tau in prezentarea o declaraţie de deschidere ar trebui să fie să -l folosească ca pe o oportunitatede a avansa cazul dumneavoastră ofthe teorie. Acest lucru nu este la fel de uşor şi nici nu fel de evident ca ar

putea suna.

Trucul este de a considera relaţia dintre probele de aşteptat şi concluziile pe care le doriţi judecător saude juriu pentru a ajunge la. În cazul autospeciala de stins incendii, dovada de aşteptat este ca o maşină de

pompieri sa apropiat de intersecţie şi că pârâta nu a oprit maşina lui. Dar asta nu susţin nimic. Acesta este doaratunci când probele de aşteptat este combinat cu o teorie cazul în care declaraţia de deschide re devine

convingător. Astfel, folosind teoria reclamanţii, dovezile sperăm că va arăta că inculpatul a avut posibilitatea deample de a observa autospeciala de stins incendii, care a fost lumini intermitente sale şi de sondare sirena său,dar că el a fost atât de grăbit şi distras el nu a observat.

Atâta timp cât te evita prescrierea într -o formă argumentativ puteţi dezvolta teoria ta a cazului. În timpce ar putea să nu îndemn Trier de fapt pentru a ajunge la anumite concluzii, s -ar putea aranja faptele de discuţiiofthe, astfel încât concluziile sunt inevitabile. Multe instrumente sunt disponibile pentru a realiza acest obiectiv.

Pe scurt, o declaraţie de bine dezvoltat de deschidere va profita de unele sau toate dintre următoarele concepte: Alegerea faptelor. În fiecare declaraţie de deschidere trebuie să decideţi care să includă şi faptele care să

plece afară. În timp ce va dori, evident, să sublinieze faptele pe care le consideraţi utile, există, de asemenea,risc considerabil de a spune o poveste incom pletă sau ilogic.

Secventiere.Pentru a faptelor poate fi la fel de important ca şi natura faptelor. Claritatea descrierii. Este un lucru să menţionez un fapt, dar este mai bine să-l descrie cu suficiente

detalii şi claritate pe care le angajeze căutare de lucru în dvs. portret mental. Simţ. Bunul simţ este folosit atât pentru a judeca şi a prezice rezultatele. O declaraţie de deschidere nu

poate avea succes dacă povestea sa nu rezoneze cu experienta de zi cu zi.

Staţiune de reflexiv Un fapt de a-telemetri simţ poate fi, de asemenea, folosite pentru a le conduce la oconcluzie dorit. Luaţi în considerare o declaraţie de deschidere, care începe astfel: "inculpatul trezit tarziu, el aavut o întâlnire importantă pentru a merge la, întâlnirea urma să aibă loc departe de casa lui, el a sărit pestemicul dejun şi a mers direct la masina lui, inculpatul a condus laîntâlnire. "Fără să spună mai mult, bunul simţsugerează că pârâtul a fost într -o grabă, când a fost de conducere.

Morală atracţie. O declaraţie de deschidere se poate face mai atractiv atunci când spune o poveste pecare oamenii vor să accepte.Probele pot fi descrise într -un context de valori comune sau virtuţile civice, astfelîncât pentru a adăuga forţă morală în vedere poziţia clientului dvs.. În cazul autospeciala de stins incendii, de

exemplu, dovezile arată că reclamanţii vor reclamantul ştia că era important să nu stea în calea de o maşină de pompieri, şi astfel a încetat să lăsaţi-l să treacă.

În analiza finală, situaţiile cele mai de succes de deschidere sunt cele care explica exact modul în careintenţionaţi să câştige cazul tău.



175

II. REGULILE DE DESCHIDERE DECLARAREA

Normele de probă folosite în procesul dvs. de machete guverna ceea ce dovezi este admis la proces.Întrucât admiterea unei ofevidence bucată este lăsată la latitudinea judecătorului ofthe preşedintele, poate nu

ştiţi exact ce faptele vor iesi la proces, atunci când se pregătesc declaraţia de deschidere. Pentru a complicalucrurile, situaţiile de deschidere sunt limitate la o probă admisibilă.Cea mai bună metodă, atunci, este de afolosi numai acele fapte pentru care aveţi o teorie rezonabilă de admisibilitate.

În plus faţă de limitarea de deschidere doar la faptele pe care le va crede se va admisibilă la proces,există alte reguli specifice care stabilite modul în care s-ar putea prezenta declaraţia de deschidere. Odată ce aţiînţeles aceste reguli, puteţi începe să-şi planifice exact ceea ce va spune. Înainte de a ne adresa acestor norme,cu toate acestea, ne vom rezuma pe scurt tehnicile ar trebui să urmeze atunci când livrarea declaraţia dedeschidere.

În primul rând, dacă aţi avut săptămâni sau chiar luni pentru a pregăti pentru proces mostră, aveţi artrebui să memoreze declaraţia de deschidere. În cazul în care aţi avut puţin timp, am vă recomandăm să scriedeclaraţia de deschidere şi apoi împărţiţi-l în secţiuni. La proces, aveţi posibilitatea să utilizaţi o schiţă carelistează secţiunile sau rubricile. Prin declanşarea dvs. secţiune de memorie de secţiune, puteţi evita cititdeclaraţia de deschidere. lectură este inamicul în timpul deschideri din aceasta vă introduce în faptul ca-finder

bombastice, muncit, sau nepregătit. De asemenea, vă împiedică de la a face contact vizual, ridicarea pe Reacţiifapt-Finder lui, mutarea despr e sala de judecată şi de a răspunde la rapid obiecţii şi hotărârile de către instanţade judecată. Daca tu reprezinta de apărare, citind deschidere în continuare vă împiedică să vă răspundă la

provocări, punctele slabe, şi omisiunile din reclamanţi deschiderea declaraţie. Mişcarea despre sala de judecată poate, de asemenea, adăuga forţă considerabilă pentru deschidere

declaraţie, acesta poate fi folosit pentru a face trecerea de la un subiect la altul sau de la sublinia un anumit

punct. Tu ar trebui să înceapă în picioare extrasul dvs. de deschidere direct în faţa ofthe fapt- Finder. Apoi, pentru a semnala tranziţii, să ia un pas sau doi la o parte sau alta ori de câte ori vă schimbaţi subiecte. Prinfolosirea corpul dvs. în acest mod vă semnala căutare de faptul că un subiect sa încheiat, iar altul este pe cale săînceapă. Această propunere, la rândul său, va avea un efect de reiniţierii primatului.Faptul de căutare- atenţia seva reorienta, si veti avea apoi un nou "moment de deschidere", în care să se ia avantajul de concentrare sporită aacestora şi de retenţie.

Majoritatea judecătorilor vă va permite să se deplaseze liber despre sala de judecată în timpul situaţiilorde deschidere. Chiar şi aşa, s-ar putea întâlni ajudge care preferă să susţin cazul dumneavoastră de la podiumsau în spatele tabel sfat. Dacă nu sunteţi sigur cu privire la politica de judecătorul care urmează ta, o întreb

înainte de a începe procesul.

A. Nu te certa

Aşa cum am menţionat mai sus, argumentul este improprie în timpul situaţiilor de deschidere.

1. Definirea argument

Majoritatea judecătorilor să recunoască faptul că "argument" este un concept relativ şi să permităavocaţilor o sumă rezonabilă de latitudine. Ca şi în multe alte norme care le-am discutat, aplicarea acestei reguli

va varia în funcţie de concurenţă şi de către preşedintele judecător.



176

Pentru a vă ajuta prin nesiguranţă în determinarea dacă o afirmaţie este un argument, puneţi -văurmătoarele întrebări:

Sunt interpretarea probe?

Sunt îndemnându-faptul căutare pentru a trage concluzii din faptele?

Sunt explicarea ofevidence denota importanta piesa anumite sau sugerează o greutate ar trebui săse acorde în deliberările faptul-finder lui?

Sunt apel deschis la simţul faptul-Finder de milă sau dreptate?

În cazul în care răspunsul la oricare dintre aceste întrebări este sau, eventual, ar putea fi "da", vă sunt, probabil, argumentând.

Pentru a ilustra aplicarea testului nostru, luaţi în considerare următoarele porţiuni de deschidere care se bazeaza pe un caz vătămare corporală:

Chiar înainte de accidentul reclamantul a fost aşezat într -un bar. În mai puţin de o oră şi jumătate el aconsumat cel puţin patru focuri de Everclear. A cumpărat o rundă de casă şi apoi a plecat. A plecat în maşinalui.Accidentul a avut loc în următoarele douăzeci de minute.

Si,

Reclamantul a fost, evident, beat. Nici o persoană nu putea bea patru focuri de Everclear în care a

timpului sumă, fără a simţi asta. Numai un mincinos sau un alcoolic ar pretinde să fi fost sobru în acestecircumstanţe. Primul exemplu trece testul nostru, deoarece barmanul va depune mărturie pentru faptele cuprinse în

primele trei fraze şi poliţia va verifica restul de informaţii. Al doilea exemplu este mai problematică. Pentru aîncepe, beţia de reclamantul este o deducţie bazată pe concluzia avocatului "nici o persoană nu a putut bea patrufocuri de Everclear", fără a simţi asta. Apelarea reclamantul "un alcoolic sau un mincinos" este un argument

pur, din moment ce caracterizează comportamentul reclamanţilor. Astfel, al doilea exemplu nu testul nostru şi, prin urmare, este improprie.

2. Alte consideraţii

În plus faţă de cuvintele pe care le vorbesc, o varietate de alte considerente pot conduce un judecător laconcluzia că declaraţia de deschidere a trecut linia în argumentul. O declaraţie poate fi transformată într -un

argument pur şi simplu de modul în care se vorbeşte, inclusiv utilizarea sarcasmul, volum, sau vocalecaricatura.

În plus, utilizarea de întrebări retorice este în mod inerent argumentativ. De exemplu, o sugestie de

neîncredere la fel ca în,'' Ce ar putea el, eventual, au fost de gândire de "sau o sugestie de certitudine denecontestat," Ce alte Răspunsul ar putea fi acolo? "Întrebări ca acestea argumentul puternic semnal atunci când

sunt utilizate într -o declaraţie de deschidere.De asemenea, deşi un dispozitiv de convingătoare atunci când este utilizat în altă parte excelentă într - un

proces de repetare poate conduce o declaraţie de deschidere în teritoriul interzis al argumentului. Chiar şi ceamai nevinovată dintre faptelor poate deveni provocatoare atunci când sunt repetate cât mai multe de trei ori,fiecare cu un accent mai mare.

B. Nu comentăm Legii

Strâns legată de regula împotriva argumentul este interdicţiei împotriva discutarea legii la lungimea întimpul situaţiilor de deschidere.Motivul este acelaşi: declaraţii de deschidere sunt permise în scopul de aorganiza şi examinarea probelor de căutare de fapt, nu, pentru argumentând cazul în care una întemeiată pelege.



177

Deoarece este practic imposibil pentr u sfat, pentru a evita unele discuţii de lege, dar în timpul oricăreideclaraţia simplu de deschidere, vă recomandăm să faceţi acest lucru rapid şi numai în măsura în care estenecesar. De exemplu, la un moment dat, în autospeciala de stins incendii de deschidere avocat reclamanţii vortrebui să ridice conceptului juridic de "grija cuvenită", în cazul în care numai pentru a explica exact cum pârâtula fost neglijent.

Amintiţi-vă, atunci când face acest lucru, cu toate acestea, că niciodată nu este acceptabil să susţină căfaptul-Finder urmeze o anumită interpretare sau construirea de lege.

C. Weave teoria ta şi în povestea Tema Trial dvs.

Sarcina cea mai importantă atunci când dau o declaraţie de deschidere este de a spune căutare faptul cateoria ta şi tema de caz ofthe. Deşi nu ai nevoie de a utiliza aceste cuvinte exacte, ar trebui să înceapă prin aspune fiecare studiu, în vigoare,'' Acesta este un caz despre... "Se poate spune atunci faptul-Finder, într - o

singură frază sau o propoziţie, preciselywhy clientul ar trebui să câştige a se vedea capitolul 2 ("Pregătireacauza") pentru o explicaţie detaliată a temei şi a teoriei.

1. Precizeze în mod clar teoria ta

Cea mai importantă regulă în ceea ce priveşte declaraţiile de deschidere este de a prezenta o teorie

coerentă a cazului. Veţi, desigur, s-au dezvoltat o astfel de teorie în curs de pregătire preventivă, deoarece niciun caz nu poate fi câştigat fără unul.Provocarea este acum să-l comunice în mod clar, succint, şi convingător.

Amintiti-va ca o teorie proces este adaptarea unei poveşti de fapt la problemele legale în acest caz.Teoria dvs. trebuie să conţină un simplu, offaets logice, demonstrabile de cont care, când sunt vizualizate îndreptul ofthe de control lumina, va duce la concluzia că clientul dvs. ar trebui sa castige. Pe scurt, veţi dori să

utilizaţi declaraţia de deschidere pentru a explica de ce Trier de fapt verdictul trebuie să fie în favoarea ta. O teorie de succes va fi construit în jurul valorii de o poveste convingătoare. În mod ideal, o astfel de

poveste va fi spus despre oamenii care au motive pentru modul în care acţionează, ea va explica toate faptelecunoscute sau de necontestat, acesta va fi spus de către martori credibili, ea va fi susţinută de detaliu, şi -l va

acorda cu simţ. Astfel, afirmaţia dumneavoastră de deschidere ar trebui, la un moment dat şi într -un mod, săabordeze toate aceste elemente:

Ce sa întâmplat? Descrieţi evenimentele cruciale din povestea ta. Evenimentele cruciale sunt cele carevorbesc de elementele de dr ept capăt de cerere sau de apărare. De exemplu, în cazul în care clientul dvs. esteacuzat de crimă şi este susţinând auto-apărare, veţi dori să descrie acele evenimente care au dus clientul

dumneavoastră să creadă că viaţa lui a fost ameninţată de către decedat. De ce sa întâmplat? Nu este suficient pentru a lista faptelor. O poveste este cea mai convingătoare

atunci când se explică de ce au avut loc evenimente aşa cum au făcut-o. Este deosebit de important să se explicede ce persoanele fizice au acţionat aşa cum au făcut, deoarece un motiv convingător pentru o acţiune va tinde

pentru a exclude alternativele. De exemplu, s-ar putea afirma că inculpatul într -un caz de coliziune a fost

condus încet şi cu atenţie chiar înainte de accident. Chiar şi aşa, explicaţia ta va fi mult mai convingătoare încazul în care este susţinută de faptul că pârâtul a fost revenirea la o licitatie de epocă, care transportă uncandelabru scumpe şi fragile în maşina înapoi ofher scaun. Motivul pârâtei pentru conducere încet, nu nu mai

suporta ofevents ei versiune, dar face mai putin probabil ca o cerere de parat în jurul valorii de colţ, la vitezămare.

Care ar trebui să fie martori believediUthough este improprie pentru a argumenta credibilitateamartorilor în declaraţia de deschidere, s-ar putea, şi ar trebui să, ofere Trier de fapt cu fapte care sustine martori

proprii şi abate de a opoziţiei. Prejudecată, motiv, aduce atingere, iar interesul în soluţionarea cazului sunt



178

întotdeauna relevante pentru credibilitatea unui martor a lui. Explica faptele care demonstrează ofbias martori proprii "lipsa; include şi faptele care demonstrează motivul sau interesul opoziţiei. De exemplu:

Doi experţi va depune mărturie cu privire la cauza incendiului.Reclamantul va numi Foc şef BarryRoberts, care va depune mărturie că el a investigat foc, ca parte ofhis taxele normale profesionale.

Şef Roberts a concluzionat că focul a fost accidentală. El nu a fost plătit de către oricare dintre părţi. El afost făcut pur şi simplu treaba lui. Expertul pârâtei este Pam Copley. Ea nu lucrează pentru oraş sau de stat; ea

este un detectiv particular. Toate veniturile ei este derivat de la clienţi privaţi. Ea a fost angajat de către pârâtă aajunge la o opinie despre cauza incendiului, în acest caz, şi ea a fost plătit 300 de dolari pe oră, pentru a faceacest lucru. Dna Copley va depune mărturie că focul a fost cauzat de incendiere.

Cum putem fi siguri? Ca ar trebui să fie reiese din exemplele de mai sus, de convingere a unei declaraţiide deschidere, într -adevăr, persuasiunea de aproape orice aspect al unui proces, este adesea stabilit prin

utilizarea de detalii. Afirmaţii generale pot jalona teritoriul şi să ridice probleme, dar adevărul va fi determinatde detalii. Un element esenţial al unei declaraţii de deschidere, atunci, este folosirea judicioasă a detaliu însprijinul precizie, fiabilitate, sau credibilitatea faptele tale.

Are ea face toate sens? În cele din urmă, teoria va prezenta în deschidere, sau la orice alt punct în proces, trebuie să aibă sens atunci când se măsoară în raport cu experienţele de zi cu zi ale faptului-Finder.Furnizarea de motive, prejudecati, sau detalii, indiferent cât de convingătoare sunt la fel de gândire, seva realiza nimic dacă judecătorul sau juriul nu le pot plasa într -un context pe care le înţeleg şi acceptă.

2. Introducerea tema

Tema de încercare, spre deosebire de teoria ta, ar trebui să fie exprimate într -o singură propoziţie caresurprinde forţa morală a cazului dumneavoastră. O temă comunică

căutare offact motivul pentru care clientul dvs. merită să câştige. Astfel, introducerea unei teme îndeschidere este deosebit de eficient ca o chestiune convingătoare, deoarece aceasta poate concentra atenţiaasupra factfinder o imagine cognitivă pe care le va reveni la parcursul procesului.

Cu toate acestea, folosind o temă în declaraţia de deschidere prezintă unele dificultăţi. Spre deosebire deo teorie proces, o temă este destinat să reflecteze asupra sau interpreta dovezi, mai degrabă decât pur şi simplu

pentru a descrie sau a unei scheme-l. Suprasolicitarea sau repetarea constantă a temei dumneavoastră vă poateaduce periculos de aproape de argument. Cei mai multi judecatori, cu toate acestea, va permite tema OFA

declaraţia atât la începutul şi la sfârşitul deschidere declaraţia ofan, mai ales atunci când este formulată întermeni de fapt, spre deosebire de opinia sau caracterizarea.

Una din temele noastre anterioare pentru reclamant în cazul autospeciala de stins incendii este faptul căinculpatul a fost "prea ocupat pentru a fi atent." Această temă poate fi utilizat la începutul deschiderii ca un punct de referinţă pentru informaţii despre ofconduct curs de pârâtă în dimineaţa zilei de accident:

Doamnelor şi domnilor, acesta este un caz despre un conducător auto care a fost prea ocupat pentru a fi

atent. În dimineaţa zilei de accident, sa trezit târziu. El a trebuit să fie la un centru întâlnire importantă şi a avutmai puţin de o oră a plecat, în care pentru a ajunge acolo.

Deşi există un sens în care "prea ocupat pentru a f i atent" este o concluzie, este utilizat aici exclusiv ca o

introducere la faptele care urmează. Aglomeraţia şi grijă sunt incidente obişnuite ale vieţii, care sunt uşor derecunoscut, fără concluzii discutabile. De aceea, tema "prea ocupat să fie atenţi" poate fi invocat, aproape sigur,

de la bun început a reclamanţilor de deschidere declaraţie.

D. Ordine şi Contrast Fapte convingător



179

În timp ce argument este interzisă în timpul situaţiilor de deschidere, persuasiune nu este. Într -adevăr, persuasiunea este inevitabilă. Puţini dintre faptele prezentate într -o declaraţie de deschidere va fi neutru; celemai multe fapte vor fi favorabile pentru o parte sau alta. Atât timp cât se abţine de sfat de la sugerând concluziicare urmează să fie trase din situaţia de fapt, ea este liberă pentru a le aranja într -o ordine care maximizeazăimpactul lor favorabil. Ordonare de convingere a faptelor ajută efectiv faptul-finder în înţelegerea cazul,deoarece acesta va fi apoi uşor pentru a vedea cât de poveşti părţilor divergente.

Ordonarea de convingere a faptelor poate fi realizată fie prin dezvoltarea progresivă sau prin contrast.

Dezvoltarea incrementală presupune ordonarea succesivă a unei serii de fapte discrete, fiecare bazându-se peultimul, până la încheierea dorit devine evidentă. Deşi faptele vor fi legate, acestea nu trebuie să fie prezentateîn ordine cronologică.Următorul exemplu demonstrează modul în care reclamantul ar putea utiliza dezvoltareincrementală, în cazul nostru autospeciala de stins incendii:

Pârâta sa trezit la 07:00 El a avut o întâlnire importantă programat cu un client nou potenţial de 8:30 înacea dimineaţă.Clientul nu a decis încă dacă să angajeze inculpatului, dar contul ar fi fost în valoare de omulţime de bani.Reuniunea a fost de a fi in centrul orasului a avut loc, pe care avea şaisprezece ani km de casainculpatului.Pârâta spalat, ras, îmbrăcat, dar el sărit peste micul dejun. El sa dus la maşina lui, care a fost parcatdespre un bloc distanţă. toate suport toate astea a luat aproximativ cincizeci de minute. De timp inculpatul ajuns

la maşina lui a fost 08:00 El a avut treizeci de minute rămase înainte de noul client a fost programată săsosească la biroul său.

Reţineţi că exemplul începe atunci când pârâtul trezit, sare înainte de a informaţii despre întâlnirea programată, iar apoi se întoarce pentru a descrie rutina ofthe pârâtei restul de dimineaţă. Alte fapte, desigur, ar putea fi adăugate pentru a arăta cât de serios târziu inculpatul a fost, prin urmare, şi cât de probabil era de aconduce vehicule sau de neglijent prea repede.Ideea este că evenimentele individuale se bazeze pe ele pentru aexplica, fără a spune aşa, de ce inculpatul ar fi fost condus neglijent.

Contrastul este juxtapunerea unor fapte contradictorii, cel mai adesea utilizate într -o declaraţie dedeschidere a demonstra neverosimilitate de unele aspecte ale cauzei opuse.Pârât, în cazul motorului incendiu s-

ar putea folosi de contrast în acest fel:

Reclamantul, în acest caz, se solicita daune-interese pentru durerea şi suferinţa şi a veniturilor pierdute.Ea pretinde unui handicap permanent. Veţi vedea facturile medicale oferite în evidenţă faptul că începe cu datade accident şi care continuă prin dreptul la ultimul 10 decembrie. Veţi vedea, de asemenea, o chitanţă pentru

achiziţionarea de un rucsac nou şi aragaz tabara, achiziţionate de către reclamant în luna august 17. Sa dus ladoctor pe 15 august, ea a cumparat rucsacul ei la 17 august, şi ea a fost la camping, la Eagle River Falls pe 31august. Ea a revenit la oraş de pe 3 septembrie. Vizita ei de lângă medicul nu a fost până în octombrie 19.

Fără a recurge la argumentul, contrastul simplu dintre facturile medicale şi excursie de camping pune laîndoială afirmaţia reclamantului a prejudiciului permanente.

Lista de verificareAi urmarit instructiunile pentru deschiderea declaratiei?

Credeţi că se abţină de la cearta? Eşti interpretarea probelor sau îndemnând căutare faptul de atrage concluzii? Eşti explicând importanţa probelor sau sugerândcantitatea de greutate ar trebui să se acorde? Eşti apel deschis lasimţul faptul-Finder de milă sau dreptate? Dacă da, sunteţiargumentând şi ar trebui să se abţină de la a face acest lucru.

Credeţi că se abţină de la a comentalegea?

Te duci dincolo de oferind explicaţii ale acuzaţiilor de activităţiilicite, în cazul? Dacă este aşa, salvaţi discuţii ulterioare deînchidere argument.

Credeţi că tese teoria ta şi tema destudiu în povestea ta?

Eşti începând cu o declaraţie clară a teoriei şi temă şi apoi dândfaptelor de sprijin în formă narativă? Dacă nu reprelucraredeclaraţia de deschidere pentru a face mai convingătoare.



180

Ai comandat şi în contrast faptele decazul dumneavoastră convingător?

Ai folosit dezvoltarea progresivă a faptelor pentru a sprijini teoriata şi tema? Credeţi că utilizaţi contrast pentru a sublinia puncteleslabe părţii adverse de fapt? Dacă nu. reprelucrare declaraţia dedeschidere pentru a face mai convingătoare.

III. PLANIFICAREA declaraţia dumneavoastră DESCHIDERE

O mare de gândire este necesară pentru a planifica o declaraţie de deschidere efectivă. În plus faţă derespectarea regulilor menţionate mai sus, utilizaţi aceste orientări atunci când se stabileşte conţinutul şiorganizarea declaraţia de deschidere.

A. Conţinut

Fiecare declaraţie de deschidere bun, indiferent de ce cauza, conţine suficiente informaţii pentru a văajuta să câştige procesul, dar nu atât de mult ca să distragă atenţia de exploatare faptul-Finder sau riscul de

cealaltă parte. Deci, cum a face tu ştii ce să includă? Deşi conţinutul de deschideri vor varia în funcţie de tipulde caz, următoarele considerente sunt de ajutor in majoritatea studiilor.

1. Includ numai faptele pot fi dovedite

Fiecare faptul că aţi includă în declaraţia de deschidere trebuie să fie demonstrabil la proces.Legea

limitează situaţiile de deschidere la o examinare a probelor care vor fi prezentate o dată începe procesul.Dovada că nici un martor poate verifica sau că este inadmisibilă în conformitate cu normele de concurenţă nueste demonstrabilă.

Gândiţi-vă la deschidere ca o promisiune a faptului-Finder. De a face o declaraţie definitivă despre probe viitor, te-ai angajat să producă aceste probe. Daca tu nu oferi, cel mai bun la tine poate părea să fiexagerat cazul dumneavoastră şi cel mai rău la tine poate părea să fi indus în eroare în mod deliberat faptul -

Finder. Chiar dacă Trier de fapt nu-şi dă seama că a existat un decalaj între deschidere şi dovada, poţi fi sigur căse opune sfat va sublinia în timpul argument final.

2. Includeţi elementele necesare

Cel mai important ofany parte declaraţia de deschidere este ofthe sale fapte operative de tratament. Deşinu există nici o reţetă pentru determinarea faptelor care sunt necesare într -un anumit caz, nu veţi dori să includăîndoială unele sau toate dintre următoarele:

a. Fizică scena

Semnificaţia şi semnificaţia ofevents juridice este de multe ori depinde de locaţia lor. Este important, prin urmare, de a utiliza declaraţia de deschidere a seta scena pentru evenimentele majore în cazuldumneavoastră.



181

Setarea unei scene implică descrie un potenţial nelimitat ofdetails număr. Declaraţia dumneavoastră dedeschidere ar trebui să locuiască numai pe acele detalii care sunt semnificative pentru cazul dumneavoastrăevitând în acelaşi timp cele care sunt doar dezordine. În cazul autospeciala de stins incendii, de exemplu, esteimportant ca reclamantul să reţineţi că pavajul era uscat, din moment ce ar afecta distanţa de oprireinculpatului.Înălţimea de bordură, cu toate acestea, ar fi inutil să practic în orice teorie a cazului.

d. Acţiune şi evenimente-cheie

Cele mai multe cazuri se invart in jurul valorii de una sau mai multe acţiuni sau evenimente-cheie. Înreprezentând acţiuni şi evenimente, substantivele şi verbele pot fi mult mai util decât adjective si adverbe. Acest

mayseem ciudat, deoarece modificatorii sunt commonlythought pentru a adăuga adâncime descriptiv. Luaţi înconsiderare, cu toate acestea, care dintre următoarele conturi este mai evocator al crimei.

În primul rând, un scurt paragraf care face utilizarea maximă a adverbelor şi adjective:

A fost o crimă atroce, oribil. Acţiunile inculpatului au fost inumane şi groaznic. El a apucat brutal la lantde aur victimei, cu înverşunare că yanking departe.

A plecat o vanataie urata, urât pe gâtul victimei.

Să considerăm acum un paragraf cu practic nici o modificatori la toate:

Pârâta cuţitul împotriva corpului victimei. Fără să mai aştepte, el a apucat lant de aur de la gâtul victimeişi smulse-l până când a cedat, lăsând vânătăi pe gât victimei, care nu a vindeca de peste o săptămână.

Al doilea paragraf este mult mai vie, deoarece acesta descrie faptele astfel cum acestea au avut loc întimp ce primul paragraf, de fapt scurt-circuitelor de acţiune, înlocuind modificatori valueladen pentru un cont

de evenimentele în sine. Mesajul aici este că ar trebui să utilizaţi substantivele şi verbele în declaraţia de deschidere şi pentru a

limita ofmodifiers dumneavoastră de utilizare, care sunt frecvent hotărârilor judecătoreşti, mai degrabă decâtdescrieri (şi, ca atare, sunt argumentativ). Cuvinte ca atroce, brutală, şi îngrozitor poate transmite avizulavocatului despre natura crimei, dar nu descrie o viziune a evenimentului în sine.

C. Tranzacţii şi acorduri

Cauzele civile sunt susceptibile de a implica comunicări scrise şi orale, mult mai mult decât o facevenimente fizice. În multe feluri aceste evenimente non-fizice poate fi mai dificil de descris în timpul uneideclaraţii de deschidere, deoarece nu există activitate redusă sau inexistentă pentru a descrie. Cu toate acestea,

atunci când un caz transformă pe documentul de OFA interpretarea sau înţelesul unei serii de apeluri telefonice,consilierul trebuie să caute o modalitate de a aduce la viaţă tranzacţiei.

Tranzacţiile şi acordurile sunt aduse la viata prin interpretarea, în termeni simpli, ce sa întâmplat sau afost convenit şi apoi completarea detaliile necesare. Nu este nevoie, de exemplu, să relateze fiecare conversaţietelefonică pe care a intrat în negocierea unui ordin de cumpărare. Acesta va fi, de obicei suficient pentru a

delimita condiţiile ordine în sine, susţinut de un cont de una sau două conversaţiile cruciale.

3. Includeţi o scurtă referire la cazul celeilalte părţi



182

Este întotdeauna dificil de a decide cât de multă atenţie pentru a da la cazul de opoziţie. Avocatulacuzării trebuie să determine dacă să anticipeze şi să răspundă la apărare aşteptate. Sfatul pârâtului trebuie să iaîn considerare dacă şi cât de mult să reacţioneze la deschiderea reclamanţilor.

a. Reclamantul / deschidere Procuratura

Spre deosebire de argumentele finale, nu există nici o replică la deschiderea declaraţii. Veţi obţinenumai pentru a aborda faptul Finder-o dată şi fără avantajul de a cunoaşte ceea ce teoria pârâtului şi temă va fi.

Nu conteaza ce sfatul tau opuse spune, nu veţi fi în măsură să răspundă în mod direct până la sfârşitul studiului.Acest lucru poate fi deosebit de suparatoare, în cazul în care pârâtul prezintă o apărare afirmativ. Deoarece o

apărare afirmativ, prin definiţie, ridică probleme care depăşesc caz reclamanţii proprie, reclamantul seconfruntă cu o problemă delicată în relaţiile cu ei în timpul declaraţia de deschidere. În cazul în carereclamantul ignora apărare afirmativ, pierzând astfel oportunitatea de a răspunde la aceasta de la bun început de

proces? Sau ar trebui să răspundă reclamantului la apărare în avans, în esenţă prognozarea cazul inculpatului?Aici sunt unele linii directoare pentru a răspunde la cazul celeilalte părţi.

În primul rând, să acorde o atenţie primară la cele mai puternice aspecte ofyour caz proprie.Declaraţiade deschidere este o oportunitate de a începe să capteze imaginaţia faptul Finder -lui. Nu-i a început imaginezilucrurile care ar putea fi în neregulă cu cazul tău. Accentua pozitiv. Pentru a măsura posibilului, de apărareridicate de cealaltă parte ar trebui să fie tratate ca tehnice sau neplăcere.

Din moment ce va şti cu certitudine care unele de apărare va fi ridicată, nu există nici un motiv pentru aaborda toate găurile pe care pârâtul s-ar putea să încerce să lovi cu pumnul în cazul dumneavoastră. Seconcentreze pe aparare, cel mai probabil.

Nu-mi cer scuze atunci când vine vorba de timp pentru a discuta despre cazul opoziţiei; tonul tău trebuiesă fie ferm, neutru, şi simple. Dacă vi se pare prea preocupat sau îngrijorat cu privire la o apărare, se va sugeracă există într -adevăr probleme cu cazul tău.

În cele din urmă, trebuie să se constate că Amendamentul a cincea interzice procurorilor de la atât demult ca sugerând că inculpatul va depune mărturie (chiar daca tu stii de faptul că va fi numit).Amendamentul acincea nu, cu toate acestea, împiedică procurorul din citire de la o declaraţie mărturisire sau înainte de a

pârâtului atât timp cât fişierul caz nu conţine pronunţare a unei hotărâri care declaraţia este inadmisibilă.

b. Declaratia de deschidere a pârâtului

Avocaţii apărării pot planifica şi contura declaraţiile de deschidere la fel ca sfatul lor opuse. Dar, atunci

când vine momentul pentru a prezenta deschiderea lor, avocaţii apărării bune sunt flexibile în stabilireaconţinutului final. Acesta este un avantaj imens pentru a livra declaraţia de deschidere al doilea, şi apărătorul pot doar să profite de această oportunitate de a fi gata de a răspunde la cel puţin câteva aspecte ale deschiderii

reclamanţilor. Răspunsul la opoziţia sfatul lui de deschidere nu este uşor, trebuie să ascultaţi cu atenţie şi alege luptele

tale. Dacă sunteţi nou în judecată machete, rămânem la schiţă pregătită. Pentru elevii mai încrezători şi cuexperienţă, există câteva tehnici ar trebui să utilizaţi atunci când se răspunde.

În primul rând, refuzul de stat dreapta în faţă. Reclamantii civile deschiderea declaraţie, şi cu atât maimult procurorului penală este, în esenţă, este o acuzaţie. Tracţiune întreaga sa este de a spune o poveste care

acuză de neglijenţă pârâta, încălcarea contractului, acte criminale, sau un alt comportament negativ. Mterascultarea o astfel de taxă extinsă împotriva pârâtului, Trier de înclinare fapt primul va fi de a pune întrebarea,"Ei bine, e adevărat?"Inculpatului, atunci, absolut trebuie să răspundă cu o negare Ocupaţie scurt de o negareeste probabil să fie considerate ca fiind evaziune, echivocul, sau, mai rău, o admitere de vina.



183

De asemenea, este important să se răspundă direct la versiunea reclamanţilor de dovezi controversatsemnificative. Pur şi simplu spune povestea ta proprie şi independentă, nu este suficientă, deoarece, care nu văva permite să explice de ce faptele în versiunea ofyour sprijin sunt superioare. De asemenea, este riscant să neaşteptăm offact Trier a păstra reclamanţilor deschidere în minte şi apoi pentru a aprecia implicaţiile faptelorcontrare pe măsură ce le dezvaluie. În schimb, ar trebui să facă reiese că sunt în contradicţie cu pretenţiilereclamanţilor de fapt.

În cele din urmă, punctul din omisiuni semnificative în declaraţia de deschidere sfatul tau opuse lui. Ca

toţi avocaţii de judecată să înveţe, lipsa de dovezi pot fi la fel de spune ca probă în sine. Apărătorului, prinurmare, ar trebui să fie pregătită să răspundă nu numai la ceea ce a fost spus în deschiderea reclamanţilor, ci, deasemenea, la ceea ce nu a fost spus. Deşi ar fi argumentativ să acuze opoziţia sfatul de a ascunde informaţii,este perfect adecvat pentru a sublinia lacunele de elemente de probă în reclamanţii deschidere declaraţie,afirmând, de exemplu, "Ce sfat Reclamanţii nu vă spun este că..."

Lista de verificare

Este continutul deschiderii aplicatiei apropiat?

Credeţi că includ numaifaptele pot fi dovedite?

Este fiecare lucru vă menţionezi în declaraţia de deschidere susceptibile

de a fi introdusă în timpul procesului? Dacă nu scoate improvables.

Credeţi că includ toateelementele necesare?

Are povestea ta descrie scena fizică, acţiunile şi evenimentele -cheie,

precum şi orice tranzacţii şi acorduri? Dacă nu adăugaţi aceste fapteoperative la povestea proces.

Credeţi că includ o trimiterela caz cealaltă parte (sausunteţi pregătit să facă acestlucru la proces)?

Dacă reprezentaţi reclamant / urmărirea penală, aţi rezolvat teor ia de

apărare (dacă se cunoaşte), în declaraţia de deschidere? Dacă nu ia înconsiderare, dacă puteţi face acest lucru. (Amintiţi-vă de limitărileimpuse de Amendamentul a cincea în materie penală cazuri.) Dacă reprezentaţi de apărare, sunteţi pregătit să nege acuzaţiileopoziţiei şi să abordeze elementele de probă controversat în, sauomisiuni din, lor

deschidere? Daca nu practica de deschidere până când nu sunt suficientde confortabil pentru a face acest lucru.

B. Organizare

Deşi adaptări pe baza faptelor specifice ale cazului dumneavoastră poate fi adesea de dorit, în general,trebuie să urmaţi aceşti paşi în organizarea declaraţia de deschidere.

1. Începeţi cu tema dvs. şi teoria

Reamintind principiul ofprimacy, care postulează că ceea ce este auzit prima dată va fi cel mai bineamintit, tu ar trebui să înceapă declaraţia de deschidere prin obtinerea dreptul de a punctului: starea tema,explica cele mai importante teoria ofyour parte; pune bazele pentru o directă esenţială sau cruce de examinare;

prefigurează argumentul tau de închidere. În cazul autospeciala de stins incendii, reclamantul ar putea dori pentru a deschide ceva de genul asta:

Acesta este un caz despre un inculpat care era prea ocupat să fii atent. Pentru că nu a reuşit să seoprească pentru o autospeciala de stins incendii, el a distrus maşina lui chiar în spatele automobiluluireclamanţi.Autospeciala de stins incendii a fost lumini intermitente sale şi de sondare sirena acestuia. Toateceilalţi şoferi observat autospeciala de stins incendii şi sa oprit. Cu excepţia inculpatului. El a avut mintea lui pe



184

o întâlnire importantă, aşa că a continuat de conducere până când a fost prea târziu. Acum, reclamantul nu vaavea încă un pas, fără a simţi durere.

Deschiderea de la pagina precedentă este direct şi la obiect. Acesta prevede reclamanţii teorie şi chiartema de la început şi lansează imediat în faptele care susţin cazul ei. Cele trei puncte centrale care reclamantulva face toate sunt menţionate: (1) autospeciala de stins incendii a fost vizibilă în mod clar, (2) toate alt traficoprit, şi (3) inculpatul a fost preocupat şi a provocat accidentul.

În luarea în considerare ceea ce a include în punctul de deschidere, pentru a alege informaţiile pe caresperi vor rămâne în mintea faptului-finder atunci când procesul este de peste. Intreaba-te: Ce fapte mai susţineun verdict în favoarea mea? Ce probleme va fi cel mai aprig contestată? Care martorul va fi cel mai invocat?

2. Prezinta-te si clientul dvs.

În timp ce există o înclinaţie naturală pentru a începe declaraţia de deschidere prin introducerea tine,cocounsel si clientul tau, chiar nu este suficient de important pentru a justifica utilizarea de moment de

deschidere. Astfel, odată ce ai dat-Finder faptul o scurtă introducere de teorie şi temă, s-ar putea întrerupe şi destat, de exemplu, "numelemeu Bună dimineaţa. Este Georgia Brousseau şi, împreună cu cocounsel meu,Richard Kluck, eu reprezint poporulstatul Arizona. "

Dacă reprezentaţi o anumită persoană, acum este momentul să-l introducă la faptul-finder, de asemenea.

Aceasta este sansa ta de a umaniza clientul tau, pentru a da faptul Finder-o şansă să vină la el ca. Nu îndreptaţi-lsi anunta ca el este un tip grozav. Stand de lângă el, puneţi mâna pe umărul lui şi -l introduce la fel ca tine ar fi

bunicul tău. Explică sale multe calitati fine. Amintiţi-vă că oamenii sunt mult mai simpatic apt să fie perceputeca fiind credibile. Deşi nu există nici o formulă pentru cât de mult informaţiile pe care le dau în timpulintroducerii dvs., este, în general, o idee bună pentru a permite accesul vârsta clientului dvs., starea civilă,nivelul de educaţie, ocupaţie, şi orice altceva relevante pentru cazul dumneavoastră.

Dacă vă reprezintă urmărirea penală într -o cauză penală, este o idee bună de a introduce victima acrimei, după introducerea tradiţională. S-ar putea continua, după cum urmează:

Doamnelor şi domnilor, veţi auzi saptamani Danielle menţionate ca "victimă" în acest caz, "defunctul",şi chiar, "corpul". Dar amintiţi-vă atunci când auzi aceste condiţii suntem într -adevăr vorba despre o persoană, o

persoană care a folosit pentru a fi un luminos, tanar, talentat douăzeci şi şase de ani actrita. Săptămâni Daniellecrescut aici în Tucson cu mama ei, tatăl şi doi fraţi. Danielle a fost puternic implicat în actorie, dans, teatru şicursuri muzicale de-a lungul liceu şi de înaltă. Profesorii ei considera ca ea să fie extrem de talentat.

Introducerea victima de la bun început de cazul dumneavoastră, astfel încât ei umanizează judecătorul şi juriul va aminti cine a fost victima şi gravitatea infracţiunii comise.

3. Spune-i povestea completă

Acum, că aţi introdus clientul tau, spune-fapt-Finder caz ofyour povestea.

a. Evitaţi abordarea martor-de-martor

Amintiţi-vă că scopul însuşi al declaraţiei de deschidere, într -adevăr, ei justificarea de bază, este de adepăşi moda incoerent în care martorii vor produce dovezi la proces. Un martor predarea-de-martor al faptelor

este puţin probabil să producă o poveste coerentă atunci când martorii să ia poziţie şi să depună mărturie pentruei înşişi. Această metodă de organizare devine pur şi simplu nu mai este utill că un avocat a înlocuit -o mărturieofthe rezumat pentru examenele directe, concrete şi cruce.



185

Imaginaţi-vă că sfatul reclamanţii în cazul autospeciala de stins incendii optat pentru martorul- abordare

de martor în declaraţia de deschidere ei: Doamnelor şi domnilor, veţi auzi un ofwitnesses număr depune mărturie în acest caz. Permiteţi-mi să vă

spun despre unele dintre ele.

Karen Trumbull va depune mărturie că, la accidentul ofthe dimineaţă ea a fost de conducere sud peCraycroft. Aşa cum ea a abordat intersecţia Craycroft şi Vista Alta, ea a văzut un camion de foc se apropie devest. A fost lumini intermitente sale şi de sondare sirena său, aşa că aplică frânele ei şi a oprit maşina ei imediat.

Dintr-o data o alta masina, condus de inculpatul, domnul Hartmann, sa prăbuşit în ea de la spate. Michael Morales a fost un pompier pe Numărul motorului 9 privind ziua accidentului. El vă va spune că

vremea er a clară şi uscată în acea zi. El va descrie, de asemenea, apelul pe care compania sa a primit motorul şifaptul că au urmat procedura lor standard atunci când au plecat pompieri-lumini intermitente lor şi de sondaresirena lor.Motorul de foc spre est pe Alta Vista, în direcţia de Craycroft.

Metoda de rambursare suport toate astea ar trebui să fie uşor evident, acesta devine rapid plictisitor sigreu de urmarit.

În timp ce abordarea martor -de-martor este puţin probabil să conducă la o declaraţie de deschider eeficace, acest lucru nu înseamnă că martorii individuale nu ar trebui să fie menţionat în curs de deschidere.Pentru Dimpotrivă, aceasta este de multe ori destul de important de a informa găsitor de fapt a sursei de un faptspecific sau natura exactă a unor mărturii anticipate.Cheia este de a ţese informaţii despre martorii în narativ,astfel încât referinţele martorilor apar în contextul teoria ta a cazului.

b. Utilizaţi cronologie înţelepciune

Cronologia este o tehnica de evidentă, naturală, şi, adesea, util pentru organizarea deschiderea declaraţii.Toate evenimentele din lumea reală, la urma urmei, să apară în ordine cronologică. Mai mult decât atât, suntemcu toţii utilizate pentru viată gândesc în termeni cronologice. Este pentru acest lucru foarte

motiv, în fapt, că declaraţiile de deschidere au devenit ofthe studiu parte: pentru a permite avocaţilor săia conturile individuale ale martorilor şi le contopească într -o naraţiune cronologică singur. Luaţi în considerareurmătoarele:

Vremea a fost clară şi uscată în dimineaţa zilei de accident. Motorul de foc Numarul Compania 9 a mai primit un apel pentru a răspunde la un incendiu, iar echipajul urcat camionul lor şi a plecat pompieri, spre est peAlta Vista spre Craycroft Road. În conformitate cu procedura standard, au sunat sirena şi fulgeră luminile lordin momentul în care a părăsit gara. La Cam în acelaşi timp, reclamantul, doamna Trumbull a fost de conduceresud pe Craycroft şi inculpatul, Hartmann, a fost de conducere în spatele ei.

Ca doamna Trumbull abordat intersectia cu Alta Vista, ea a văzut şi a auzit autospeciala de stins

incendii, aşa că aplicate imediat frâne ei. Ea a avut o multime de timp pentru a opri.Inculpatului, a cărui maşinăa fost direct în spatele ei, nu s-au oprit. La un moment dat el a trântit pe frâne lui, dar era prea târziu. La fel degreu ca el a lovit frâne lui, aceasta nu-l ţină de la crashing chiar în maşină reclamanti.

Această poveste este mult mai coezivă decât contul martor - based. Ea aduce toate vehiculele împreună la

intersecţia fatidica, fără necesitatea de a juraţilor care trebuie să păstreze o rulează unde oftheir cont si seconecteaza utilizarea motorului de pompieri de lumini si sirena direct la cauza accidentului. Fiţi conştienţi defaptul că există dezavantaje la utilizarea cronologia strictă în a spune povestea ta.

Aceasta poate încuraja utilizarea de detalii inutile. De exemplu, faptul că reclamantul, în cazulautospeciala de stins incendii lăsat-o acasă cu cinci minute înainte pârâtul nu este demn de menţionat excepţiacazului în care susţine teoria ta sau temă.

Cronologia pot de asemenea interfera cu expunerea logică a teoriei sau temă. De exemplu, în cazulautospeciala de stins incendii tema reclamanţii este faptul că inculpatul a fost prea grăbit pentru a f i atent.

Această concluzie este susţinută de faptul că inculpatul trezit târziu în acea dimineaţă, precum şi faptul că el asunat la biroul său în ceea ce priveşte întâlnirea lui imediat după coliziune. Atunci când este introdus în ordine



186

cronologică poveste, cu toate acestea, aceste fapte nici o şansă bună ofbeing a pierdut la faptul- căutare,deoarece acestea sunt separate de aproape o oră în valoare de evenimente. Punerea aceste fapte laolaltă armaximiza impactul acestora.

În ciuda neajunsurilor menţionate mai sus, utilizarea judicioasă a cronologiei este o parte esenţială dinfiecare declaraţie de deschidere. Dezvoltarea cronologică trebuie să fie întotdeauna utilizate pentru a explicaevenimentele independente. Fiecare proces poate fi înţeleasă ca o se rie de ofsubevents, care se potrivesc

impreuna pentru a cuprinde intreaga poveste.Discutarea acestor Articolele componente ale evenimentelor este

întotdeauna deschis pentru a aranjament de un avocat. Evenimentele sub-sine, cu toate acestea, îşi au proprialogică internă, care, în general, poate fi înţeles numai atunci când a explicat cronologic.

Cel mai bun mod, apoi, să organizeze să vă spun povestea în timpul declaraţia de deschidere este de asparge acţiunii în "bucăţi", care sunt spus cronologic. Între fiecare bucată, se introduce informaţii care vă ajutăfaptul căutare înţeles-narativ cronologică. De exemplu, ia în considerare problema sirenei in cazul nostruautospeciala de stins incendii.Reclamantul spune că a fost o sirenă, iar inculpatul spune că nu a fost. Astfel,

reclamanţii sfatul s-ar putea spune povestea cronologic general, ţesut într -un non-cronologica "bucată sirena",atunci când acesta devine relevantă:

Aşa cum ea a ajuns intersecţia, reclamantul a văzut şi a auzit o autospeciala de stins incendii se apropie.

Acesta a fost de sondare sirena si lumini intermitente sale. Stim ca sirena a fost de operare din cauza locotenent

EJ Johnson, şoferul a autospeciala de stins incendii, va depune mărturie că ea sună întotdeauna sirena atuncicând ea este de a răspunde la un apel. Aceasta este politica de foc departament, şi locotenentul Johnson este un

pompier care a fost decorat cu departamentul de peste zece ani. Poate că, indiferent de motiv, pârâta nu a auzitsirena, dar locotenentul Johnson va depune mărturie că ea este sigur că ea a fost faci datoria ei oficial, adică,folosind alarme on ei audio şi vizuale ziua în care sa produs accidentul.

Folosit în acest mod, informaţiile despre locotenentul Johnson confirmă şi întăreşte teoria reclamanţi acazului. Ea nici nu stă singur ca un caz izolat descriere a martorului, nici nu interfera cu fluxul narativ ofthe.Mai degrabă, aceasta adauga suport pentru teoria reclamanţilor la momentul precis atunci când sprijinul este

probabil să fie mai uşor de înţeles.

4. Evidenţiaţi aspectele juridice

Acum, că aţi dat-faptul căutare povestea ta complet, poate doriţi să introducă pe scurt problemele juridice ale cazului. O declaraţie de probleme juridice va pune semnificaţia faptelor în perspectivă clară. Dacăreprezentaţi reclamant / urmărirea penală, menţionăm pe scurt sarcina ta si de stat pe care le va dovedi căinculpatul este raspunzator / vinovat:

Dovezile pe care le auzi astăzi va ilustra printr -o probă ofthe preponderenţă că inculpatul a fost

neglijent-era prea ocupat să fie atenţi şi astfel el nu a reuşit să observe autospeciala de stins incendii şi el a fostde conducere prea repede pentru a fi în măsură să se oprească la timp. Veţi vedea astăzi că neglijenţa lui a provocat coliziunea în acest caz.

Daca tu reprezintă inculpatul / de apărare, spune faptul că, căutare cealaltă parte are sarcina probei şi căacestea nu vor îndeplini această sarcină:

Reclamantul are sarcina probei în acest caz. Ei trebuie să dovedească printr -o preponderenţă a dovezi căinculpatul a fost neglijent.Dovezi va arata ca cererea de despăgubiri reclamanţilor este nerezonabilă şi, maiimportant, faptul că pârâta nu a fost cauza acestei coliziuni.

5. Cere un verdict



187

Declaraţia dumneavoastră de deschidere ar trebui să încheie aproape întotdeauna cu o cerere de, sau

explicaţia, verdictul pe care îl va căuta la proces ofthe final. Această cerere trebuie să fie făcută în termenigenerali: "La sfârşitul caz, va vom solicita să se întoarcă un verdict care pârâtul nu a fost vinovat de neglijenţă."

SUMAR

Organizarea deschiderii declaratiei

• Începeţi cu teoria ta şi tema

• Prezinta-te şi clientul dvs. (dacă este cazul) • Spune-i povestea completă (evitarea unei strictă martor -de-martor sau cronologică abordare) • Evidenţiaţi problemele legale

• Cere un verdict

IV. OBIECŢII

Chiar dacă regulile dumneavoastră privind machete de concurenţă proces permite obiecţii în timpulsituaţiilor de deschidere (unii nu o fac), ele sunt un fenomen destul de neobişnuit. În studiile juriu riscurileobiecţii avocat părând byinterrupting nepoliticos se opune adresa de sfatul lui către membrii juriului. În studiile

banc obiecţiunile sunt chiar mai susceptibile de a fi întâlnit cu supărare. Din aceste motive, cele mai multeavocaţii încearcă să evite obiecţii în timpul deschiderii se opune sfatul lui. Există ori, cu toate acestea, atuncicând obiecţiile sunt numite pentru şi ar trebui să se facă.

A. Creşterea obiecţii

Obiecţie cel mai frecvent în timpul o declaraţie de deschidere este de la argumentul necorespunzătoare.Majoritatea judecătorilor va susţine acest onlywhen obiecţie argumentul este prelungită sau supra-thetop. O tezăargumentativ sau două nu este de natură să atragă o obiecţie şi chiar mai puţin probabil să fie susţinute. Scoasăargument, cu toate acestea, este mult mai vulnerabil la ambele.

De asemenea, este inacceptabil să susţină legea în timpul situaţiilor de deschidere. În timp ce unelemenţiune scurtă legea aplicabilă este discursul inevitabil, de lungă durată pe legea, şi mai ales denaturare a

legii, ar trebui să elaboreze o obiecţie. În timp ce declaraţiile de deschidere sunt necesare pentru a examina doar dovada că va veni în cele din

urmă în faţa offact Trier, obiecţiile de obicei, nu vor fi susţinute pe motiv că sfatul este o probă inadmisibilădiscută. Un avocat are dreptul de a lua o sansa ca probe ei va fi admis, iar majoritatea judecătorilor nu se va

pronunţa asupra excepţiilor de elemente de probă în timpul situaţiilor de deschidere. În cele din urmă, este demn de remarcat faptul că nu există nici o obiecţie, cum ar fi "Asta nu este ceea

ce va fi o dovadă." Opuse sfat prezintă cazul ei si a ta te prezinte. Tu vor fi de acord in mod natural la ceea ceva arata dovezile. Ifcounsel în cele din urmă nu reuşeşte să se ridice la înălţimea angajamentelor asumate întimpul declaraţia de deschidere ei, atunci poate şi ar trebui să bata ca acasă în timpul argumentul punctul final.Pentru acelaşi motiv, nu există nici o obiecţie, de asemenea, cum ar fi "mischaracterizing probe." În cazul încare o caracterizare se ridică la argumentul, obiect la el. În caz contrar, se opune sfat este liber să afişezi tot despin ea poate pe dovezi.

B. Răspunsul la obiecţii



188

O obiecţie în timpul declaraţia de deschidere pot distrage atentia. Oferind un argument de lungă durată,ca răspuns la o obiecţie, cu toate acestea, poate fi chiar mai perturbator. cele mai bune

Metoda de manipulare obiecţii în timpul situaţiilor de deschidere este pur şi simplu să stea în continuare(cu care se confruntă juriul sau judecătorul), în timp ce obiecţie este făcută şi a susţinut.

Rândul său, şi să răspundă la obiecţia numai dacă judecătorul vă solicită să, şi apoi să păstrezeargumentul tau scurt.

Cel mai bun răspuns la un "argumentativ" obiecţie este pur şi simplu de a răspunde ca un martor (sau

mai mulţi martori), va depune mărturie la faptele specifice în timpul procesului. De exemplu, să zicem avocatulreclamanţilor a declarat în timpul deschiderii autospeciala de stins incendii că, "Vei afla că preocuparea pârâteide după accidentul a fost întâlnirea lui, şi nu sănătatea reclamantului." Dacă obiectele apărătorului la aceastădeclaraţie ca argument, reclamantul ar trebui să răspundă cu o propunere pentru a judecătorului spunându-i cămărturia va verifica acest lucru. Avocaţii s-ar putea spune,'' Onorată instanţă, doi martori vor depune mărturiecă, imediat după accident inculpatul sunat la biroul său pe telefonul mobil înainte de a verificat reclamantului.

În cazul în care obiecţia este respinsă, pur şi simplu aleg unde aţi rămas. În cazul în care obiecţia estesusţinută, trebuie să se adapteze deschidere la hotărârea Curţii.

Luaţi în considerare, de exemplu, ceea ce ar face dacă tema "prea ocupat pentru a fi atent" esteconsiderat a fi argumentul necorespunzătoare de către judecătorul care prezidează. Nu cere reexaminarea sauîncearcă să explice de ce nu au fost argumentativ. O ajustare mic de deschidere este suficientă:

Dovezi va arata ca inculpatul a fost extrem de ocupat şi nu atentă în dimineaţa zilei de accident. El a fostocupat pentru că a avut o întâlnire importantă programat cu un nou client. El a fost intarziat pentru întâlnire, şi avrut să ajungem acolo la timp. Noi ştim că el nu a fost atent, deoarece el a continuat pe de conducere atuncicând toate alt trafic oprit pentru o autospeciala de stins incendii.Camionul a fost lumini intermitente sale şi desondare sirena, dar pârâta nu l-am observat până când a fost prea târziu.



189



societati libere


Lectia: Declaraţia de inch idere

Obiectivul lectiei: Elevii vor înţelege componentele unui argument deînchidere şi poziţia sa cheia de boltă într -un proces penal juriu.



190

– CAPITOLUL DOISPREZECE – Închidere Argument

I. SCOPUL INCHIDERII ARGUMENTULUI

Închiderea argument este posibilitatea de avocat doar pentru a spune povestea a cazului în toate

elementele sale şi fără de cele mai multe formalităţi de constrângere. Acesta este moment ul pentru advocacy pură, atunci când toate avocatului aptitudini organizatorice, analitice, interpretative, precum şi medico-legale

sunt aduse să suporte în sarcina de a convinge Trier de fapt. Închiderea argument este concluzia lupta pentru imaginaţia faptul Finder-lui. Reamintească faptul că

declaraţia de deschidere marchează începutul eforturilor de avocat ofthe de a ajuta Trier de fapt a construi oimagine mentală a evenimentelor, locaţii, obiecte, şi tranzacţiile în discuţie în acest caz.

Această imagine mentală, la rândul său, influenţează modul în care judecătorul sau juriul ofthe membrii primesc şi să interpreteze dovezile. La caz ofthe aproape, revine consiliere pentru a consolida şi să expliceimaginile alea semnificaţia mentale.

Intelegerea acestui proces ar trebui să ne spună ceva despre argumentele de închidere. În cazul în careavocatul a fost de succes, declaraţia de deschidere a pictat o imagine care factfinder a început să accepte şi săinternalizeze. Martorii, documentele, şi expoziţii se încadrează perfect în această imagine, consolidarea imaginii

pe care a creat sfatul. La argumentul de închidere avocat poate unghii apoi în jos, imaginea arătând detaliilecruciale, tesut împreună conturile martorilor, şi explicând conexiunile semnificative. Toate cele trei aspecte ale

procesului de deschidere, examinările martor, şi de închidere-ar trebui să combine pentru a evoca o concepţieunică de evenimente.

Astfel, argumentul de închidere nu poate fi pe deplin succes cu excepţia cazului în etapele prec edente

ale studiului au fost, de asemenea, de succes. Imaginea declaraţia de deschidere mentală nu va sta cu Trier defapt cu excepţia cazului în care este susţinută de dovezi din boxa martorilor. Mai mult pentru a punct,

argumentul de închidere nu trebuie să picteze un tablou, care este contrară, sau neacceptat de către, dovezile. Întimp ce închiderea argument poate şi trebuie să fie Capstone de un caz bine -încercat, este puţin probabil să fieharul de economisire a unul slab.

În concluzie, argumentul de închidere trebuie să spună întreaga poveste cazul ofthe, dar nu se poatespune orice fel de poveste.Argumentul de închidere trebuie să completeze portretul început în timpul declaraţiade deschidere, şi, chiar mai important, trebuie să reflecte şi să cuprindă elementele de probă în cauză. Acestobiectiv poate fi cel mai bine realizată numai atunci când cazul este prezentat în conformitate cu o teorie binedefinit şi tema puternice.

Al II-lea. REGULILE DE ARGUMENT ÎNCHIDERE

Cele trei norme principale ale argumentului închidere sunt de a utiliza teoria ta şi temă, să pledeze pentru un verdict în favoarea dvs., pe baza probelor admise în timpul procesului, şi pentru a evita luareaargumente nepermise. Fiecare dintre aceste norme este discutat în detaliu mai jos.

Lubet, Steven, Jill Trumbull-Harris, studiile Mock: Pregătirea, prezentarea, precum şi HotărâreaVictorie dvs. (NITA 2001). © 2001 de către Institutul Naţional de Advocacy Trial Folosit cu permisiune Nici o

parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă sau transmisă în orice formă sau prin orice mijloace, electronice saumecanice, inclusiv fotocopierea şi înregistrarea, sau prin orice stocare de informaţii sau sistem de regăsire, fărăacordul expres permisiunea scrisă a Institutului Naţional de Advocacy Trial.

În plus faţă de respectarea normelor de argumente de închidere, folositi tehnici de comunicare eficientăla procesul enumerate în capitolul 3 ("Tehnici de comunicare"). Important mai ales atunci când dau o închideresunt ofmovement uzul dvs., gesturi, titrează, si materiale vizuale. O regulă de bază în valoare de adaugand este





192

simpla prezentare a faptelor?Următoarele sunt câteva dintre tehnicile cele mai utile pe care le puteţi utiliza întimpul argumentul tau de închidere.

1. A face deductii si concluzii

În argumentele finale, avocaţii sunt libere să elaboreze şi să îndemne deducţii şi concluzii bazate pe

dovezi.De exemplu, în cazul autospeciala de stins incendii, să presupunem că mărturia studiu a aratat ca garajul

pârâtului de parcare este situat la doua blocuri de la biroul lui. Din acel cunoscut faptul că ar putea deduce că arţine pârâtei de cel puţin cinci minute pentru a mers pe jos de la garaj la biroul lui. Ar putea fi în continuarededuce faptul că pârâtul ştia cât de mult l-ar lua pentru a ajunge la biroul său. Astfel de concluzii, bazate pe ocombinaţie de fapt dovedit şi de experienţa de zi cu zi, ar putea fi utilizate pentru a susţine concluziile mai mari

pe care inculpatul a fost într -o grabă, la momentul accidentului, că el a fost preocupat, sau că el a fost

încercarea de a planifica pentru său reuniţi în timp ce conduceţi, pentru că nu ar avea timp pentru a planifica pentru ea dupa ce a ajuns la birou.

Amintiţi-vă cum aţi face deducţii şi concluzii, cu toate acestea, că acestea vor fi acceptate numai a tunci

când acestea se bazează pe fapte şi bine fundamentate, în înţelegerea comună. Nu este suficient pentru unargument de închidere pentru a trage, sau chiar să îndemne, deducţii şi concluzii, argumentul trebuie să meargă

pentru a explica de ce cele dorite sunt cele corecte.

2. Dovezi circumstanţiale Cluster şi se acumulează detalii

Închiderea argument este timp pentru colectarea şi prezentarea detalii. Deşi datele pot fi avut loc înmomente diferite şi au fost mărturisite de martori mai multe, acestea pot şi ar trebui să fie cumulate pentru a

face un singur punct în închiderea argument. De exemplu, plaintiffin cazul autospeciala de stins incendii vor dori să colecteze toate detaliile ofthe,

atât directe cât şi indirecte, care susţin teza ei că inculpatul a fost preocupat cu ganduri ale reuniunilor sale

importante:

Ştim că mintea lui nu a fost pe său de conducere. Uită-te la detaliile. El a fost întârziat la muncă. El aavut o întâlnire importantă programata pentru 8:30, şi el a fost tot saisprezece km de centrul oraşului.

A trebuit să parcheze maşina lui, lăsaţi garaj, mers pe jos peste două blocuri la biroul său, şi ajunge pânăla etajul al paisprezecelea. Si uita-te la ce s-ar întâmpla dacă ar fi fost întârziat.Pârâtul însuşi a mărturisit că el afost o întâlnire cu un client nou potenţial şi că speră să debarce un cont de valoros. Clienti noi înseamnă

progresul şi ridică. Pierderea unui client nou înseamnă a pierde bani. Tu nu poate ateriza un client nou, dacă nu-l face la reuniune.

Această reuniune a fost singurul lucru pe mintea pârâtului. A fost atât de important pentru el ca primullucru pe care el a făcut-o după accident, a fost de a apela biroul lui. El nu a chema o ambulanţă, el nu a sunat la

poliţie, iar el nu a verifica pentru a vedea dacă chiar alt sofer a fost rănit. Nu, în primul rând, el a păsat că nouclient. Orice altceva-de conducere, de trafic, de siguranţă a fost lipsit de importanţă în comparaţie cu nevoia luide a ajunge la acea întâlnire.

Reţineţi că detaliile din pasajul de mai sus ar fi putut veni de la cât mai multe trei martori diferite şi căacestea nu urmează cu stricteţe cronologia accidentului.Argumentul face uz coordonat de ambele probe directe(telefon după accident) şi dovezi circumstanţiale (distanta de la garaj la biroul său).Argumentul utilizeaza, deasemenea, atât pozitiv (un client nou înseamnă bani) şi negativ (nu a chema o ambulanţă) deducţii. Acesta estegruparea sau acumulare de puncte din astea ofall care oferă argumentul greutatea sa de persuasiune.



193

3. Folosiţi analogii, aluzii, si povesti

a. Analogii

O analogie poate explica comportamentul uman prin referire la comportamentul uman de zi cu zi.

Folosind o analogie poate susţine mărturia unui martor prin compararea versiunea ei de evenimente la oanumită experienţă larg inteles sau de activitate.

Să presupunem că pârâta, în cazul motorului incendiu a mărturisit că el a văzut autospeciala de stinsincendii, dar că el nu a incetini, deoarece sirena nu a fost de sondare. Pentru a arata ca acest comportament afost nerezonabilă, avocatul reclamanţilor l-ar putea compara cu ruleta ruseasca cu siguranta de fiecare alt

conducător auto pe drum: Doar pentru că pârâta nu a auzit sirena autospeciala de stins incendii ofthe nu înseamnă că acesta nu a

fost de sondare. Tu nu s-ar aştepta cineva pentru a ridica o arma de foc si-l la cineva, susţinând,"

Ei bine, nu am văzut nici un gloanţe "Desigur. Nu. Un pistol este periculos, iar prudenţa simpluînseamnă că ar trebui să trateze întotdeauna l ca şi cum acesta este încărcat Ei b ine, masinile pot fi periculoase

prea îndată ce a văzut autospeciala de stins incendii pârâta ar fi trebuit să recunoscut posibilitatea ca traficul ar putea încetini sau opri... ar trebui să au recunoscut posibilitatea ca aceasta a fost a răspunde la un apel, dacă aauzit sirena sau nu. Continuarea de a conduce, fără a cel puţin încetini, a fost echivalentul a îndreptat o armăîncărcată în jos pe drum.

Extrasul de mai sus se efectuează că toată lumea va recunoaşte ca nerezonabilă şi explică de cecomportamentul inculpatului se încadrează în aceeaşi categorie.

Analogii pot sprijini mărturia, precum şi îşi râd de ea, şi acestea pot fi scurt, cât şi prelungită. Luaţi înconsiderare următorul exemplu de argument de închidere apărător lui:

Autospeciale de stins incendii folosesc sirene lor pentru a spune pentru a opri traficul. Avem toate

motoarele data de incendiu de pe strada, care nu au răspuns la apelurile. Fără sirene lor, ei sunt doar o parte dintrafic. Dacă te uiţi în sus, în cer şi vezi un avion care zboară către, nu spui, "mi -ar lua mai bine capacul, se va

prăbuşi."

În timp ce analogii poate fi foarte puternic, există întotdeauna pericolul ca acestea pot fi inversate şiexploatate de către cealaltă parte. Astfel, atât timp cât consilierul a formulat opoziţia trebuie încă săargumenteze, de îngrijire trebuie să fie luate pentru a se asigura că orice analogii le utilizaţi sunt închiseermetic.

b. Aluzii

O aluzie este o referinţă literară sau similare care se adaugă forţa persuasivă a unui argument. Aceste

referinţe pot fi luate din filme, televiziune, cântece populare, basme, sau chiar reclame. De exemplu, apărătorulîn cazul autospeciala de stins incendii s-ar putea discredita cererea reclamanţilor un prejudiciu cu o trimitere la

basm bine-cunoscut "Prinţesa şi Mazare": Reclamantul susţine că activităţile vieţii ei sunt sever limitate. Ea spune că, uneori, ea nu poate dormi

chiar. Dar Ziua Muncii trecut a fost la camping, la Eagle River Falls, unde a dormit pe teren timp de patru

nopţi. Acum, că cazul ei este judecat, ea susţine că ea a fost în durere, dar adevărul este că ea a rămas la tabără pentru tot weekend-ul. Ştim cu toţii povestea despre printesa care ar putea simti un bob de mazare, deşi era subun teanc de saltele. Dar legea noastră nu permite recuperarea pentru acest tip de sensibilitate super. Şi acestreclamant, care nu a avut nici o ezitare despre dormind pe pământ, cu siguranţă, nu se poate plânge de mazăre



194

sub saltea astăzi. Tu nu poate fi un backpacker atunci când doriţi să o prinţesă şi apoi atunci când vinemomentul pentru a încerca pentru daune.

c. Povestiri

Istorii, sub forma fie a ipotetice sau anecdote, pot fi utilizate în mod eficient în închiderea argument.

Este permisă pentru a ilustra un argument cu o poveste ipotetic, atât timp cât povestea se bazează pe fapte caresunt în probe. Din nou, de la argumentul reclamanţilor în cazul autospeciala de stins incendii:

Imaginaţi-vă ce dimineata inculpatul a fost similar. Ceas alarma sa nu a explodat. Sa trezit, sa uitat laceas, şi a început să intre în panică. El a fost întârziat, şi dacă a ratat întâlnirea cu acest client nou va pierde banişi deteriora poziţia sa cu firma lui. El a dat buzna în baie să facă un duş şi bărbierit. El nu a avut timp pentrumicul dejun şi nici timp să se oprească pentru gaz. Puteţi fi siguri că pârâta s-au grăbit la maşina lui în aceadimineaţă şi, cel mai important, faptul că aceasta nu a fost zi pentru o calatorie de placere.

Această reconstrucţie a inculpatului dimineaţă este ipotetică în care detaliile sunt toate presupuneri.

Acesta este un argument corectă, deoarece intreaga poveste este derivat din mărturia pârâtului proprie.

4. Accentuati faptele necontestate

Fapte necontestate constau mărturiei, exponate, precum şi alte dovezi pe care le -au oferit şi pe care

cealaltă parte nu are controversat. Decizia opoziţiei de a nu de a produce dovezi contrare ameliorează în modsemnificativ valoarea unor astfel de fapte necontestate.Deşi nu chiar asa de puternic ca de admitere de lacealaltă parte, faptele necontestate poate oferi o piatră de temelie robust pentru teoria caz şi argumentul deînchidere:

Este de necontestat faptul că a existat un camion incendiu la colţul Alta Vista şi Craycroft. Este de

necontestat faptul că motorul a fost răspunde la un apel. Este de necontestat faptul că şoferii alte încetinit sautras pe dreapta pentru autospeciala de stins incendii. Este de necontestat faptul că locotenentul E.J. Johnson afost de conducere autospeciala de stins incendii. Şi este cert că politica de pompieri impune sirena să fieutilizate ori de câte ori o companie de motor răspunde la un apel.Pârâtul poate pretinde că nu a existat nici osirena, dar el nici măcar nu a încercat să nege aceste fapte ONU controversate.

Astfel, faptele necontestate sunt utile nu numai în dreptul lor propriu, ci şi pentru că ele pot fi adunate pentru a arunca lumină pe dovezi în litigiu.

5. Respingă mărturia martorilor în conflict "

O altă caracteristică distinctivă a argumentului este respingerea de a se opune poziţiilor. Deschide rea

declaraţiile martorilor şi examene pot recita şi care să determine fapte care sunt contrare cazul opoziţiei, darargumentul de închidere poate respinge în mod direct de către subliniind erorile, inconsecvenţele,incorectitudini, şi contradicţii. Luaţi în considerare acest extras din reclamanţilor de închidere argument în cazulmotorului incendiu:

Pârâta susţine că el nu a fost distras de la accidentul ofthe dimineaţă, dar care nu poate fi adevărat. Ştimcă sa trezit târziu şi a avut o întâlnire importantă pentru a participa la un nou client potenţial în acea dimineaţă.Prin timp el a ajuns gata de muncă şi trebuie să masina lui era deja cel puţin treizeci de minute în spatele

program. Prin timp el a ajuns la colţ de Craycroft şi Alta Vista a fost încă difuzate peste douăzeci de minute maitârziu, el încă mai avea de a conduce centrul orasului, ajunge la garaj, parcare maşina lui, şi treceţi la biroul său,toate în mai puţin de douăzeci de minute.



195

Nu există nici o modalitate plauzibilă pentru pârâtei de a nega că el a fost preocupat şi într -o grabă.Mintea lui trebuie să fi fost în altă parte, cu siguranţă că nu a fost în său de conducere. Fiecare conducător autoa văzut şi a auzit autospeciala de stins incendii, dar nu inculpat. Fiecare conducător auto opr it sau tras pe

dreapta, dar nu şi pârâtul. Cei care nu au fost acte ale unui om atent. Un ultim fapt arată cât de absorbit inculpatul a fost. Imediat dupa accident, el a sărit din maşina lui şi a

scos telefonul său mobil. El a sunat la biroul lui. Această reuniune a fost atât de important pentru el că nu averifica pentru a vedea dacă chiar alt sofer a fost rănit. Această reuniune a fost mai important pentru el decât un

eventual prejudiciu. Nu e de mirare că a fost mult mai important pentru el decât de conducere în condiţii desiguranţă, atentă.

6. Lega examenele încrucişate

Închiderea argument este sansa ta de a lega problemele care au fost în mod intenţionat lăsatnesoluţionate în timpul examinării cruce. Reamintesc întrebările care sunt evitate de cătr e un examinator cruce

prudent: nu cere o mărturie a explica; niciodată nu cere un martor pentru a umple un gol, nu cere un martor săfie de acord cu o caracterizare sau concluzie. Aceste întrebări, şi altele, cum ar fi ele, toate riscul de a pierdecontrolul martor ofthe. Există un consens puternic că este mai bine să se abţină de la a cere "întrebarea finală",şi pentru a face schimb punctul în timpul argumentul de închidere. Astfel, în cazul în care examenele au fostîncrucişate viclean şi eficiente, ar trebui să fie în măsură să-şi petreacă o parte din argumentul de închidere atrage concluziile anterior nerostite.

De asemenea, asiguraţi-vă că pentru a utiliza mărturisirile făcute de opoziţia martori în timpul procesului. Acest lucru poate face pentru argumente puternice, deoarece opoziţia nu ar oferi auto- daunatoare

mărturie dacă nu era adevărat inevitabil.Pârât, în cazul motorului incendiu, de exemplu, face o admitere atuncicând mărturiseşte că el a fost întârziat pentru o întâlnire la momentul acciden tului. Acest fapt trece fiecare test

de credibilitate atunci când este utilizat în argumentul de închidere reclamanţii:

Cum ştim că inculpatul a fost intarziat acea dimineaţă? El a spus-o chiar el. Ţine minte cuvintele lui. El a spus, "m-am trezit tarziu in acea dimineata, si am stiut ca mi-ar trebui să se grăbească pentru a

ajunge la întâlnirea mea."

Acest tip de argument poate continua, profitând de punctele care au fost marcate la examenul crucetocmai pentru acest scop:

Cuvintele Pârâta proprii, de asemenea, sa ne cum a fost preocupat. La urma urmei, a fost inculpat care a

depus mărturie despre importanţa de noi clienti. Sunt sigur că vă amintiţi cum el a răspuns când l -am întrebatdacă noi clienti înseamnă bani. El a spus, "Da, asta e ceea ce suntem in afaceri pentru." Şi apoi l -am întrebatdacă acest client special, a fost o nouă valoare, şi el a spus, "Fiecare nou client este valoros." Deci, nu el a fost,

întârziat pentru întâlnirea sa cu un nou client valoros, îngrijorătoare despre cât de mult bani ar putea sta să-şi piardă. Reţineţi că, în scopul analizei credibilitate, admitere nu trebuie să fie concesii directe, şi nici nu au

nevoie să vină în formă de mărturii din partea reală. Orice poate fi exploatata ca o recunoaştere atât timp câtacesta a fost produs de cealaltă parte. Un argument puternic de închidere pot face, prin urmare, utilizareamărturiilor martorului opoziţiei, exponate, diagrame sau grafice, obiecte tangibile, sau chiar declaraţiile şi

promisiunile făcute de opoziţia sfatul în timpul deschiderii declaraţie.

7. Susţin credibilitatea martorilor şi motrice

Avocaţii pot utiliza, de asemenea, argumentul de închidere să comenteze, şi compara, motivul şicredibilitatea martorilor. Cele mai multe studii false implica în competiţie predări al unor evenimente trecute,



196

pe care de fapt trebuie să Trier rezolve, în scopul de a ajunge la un verdict. Argumentul de închidere estesingura dată când avocatul poate confrunta direct martorii ofthe de caractere şi să explice de ce unele ar trebuisă fie crezut şi alţii actualizate.

Examinări martor poate scoate faptele condamnare, precum şi declaraţia de deschidere poate folosi pentru a apoziţie contrasteze martorilor credibilitate ofdifferent. Dar numai privind închiderea argument poatesfatul face compar aţii directe. Luaţi în considerare problema sirena în calitate de consilier reclamanţi l-ar putea

argumenta în cazul autospeciala de stins incendii:

Reclamantul ţi-a spus că ea a oprit pentru că ea a văzut o maşină de pompieri, care a fost luminiintermitente de avertizare şi de sondare sale sirena acestuia.Pârâtul trebuie să recunosc că camionul era acolo,dar el susţine că nu a folosit semnalele sale de avertizare. Ei bine, a existat o sirena sau nu a fost acolo? Cine artrebui să te cred?

Povestea pârâtei pur şi simplu nu este credibil. Toată lumea este de acord că autospeciala de stinsincendii intrat intersecţia în drumul său spre un incendiu. Aţi văzut chiar şi verbal al apel la 911, care a fostcamionul raspunde la. O autospeciala de stins incendii ar trebui să fie folosind sirena sa în aceste circumstanţe.

Numai pompier mai neglijent ar accelera spre o intersecţie, fără sondare sirena, dar acest camion a fost condusde locotenent-EJ Johnson, unul dintre cele mai decorat pe pompierilor vigoare. Ceea ce este mai probabil, ca

locotenent E.J. Johnson a neglijat o astfel de taxă elementar sau că inculpatul este greşită despre sirena?

Reclamantul auzit sirena si a oprit maşina ei. Ceilalţi şoferi trebuie să fi auzit la fel de bine, deoarece tottraficul ofthe alte tras pe dreapta. Desigur, este posibil ca inculpatul a mărturisit aşa cum a făcut pentru că pur şisimplu nu a auzit sirena, dar asta este o altă poveste. De ce nu a auzit sirena? De ce nu a opri maşina lui? Pentrurăspunsuri la aceste întrebări trebuie să ne uităm la evenimentele din ziua lui şi de ce el a fost "prea ocupat

pentru a fi atent."

În cele din urmă, motiv poate fi susţinut pe baza fie a faptelor dovedite sau logică deducţii. Avocaţii poate spune faptul-Finder de ce un martor ar fi o exagerare, vafe, ascunderea de informaţii, subterfugiu, sauminciuna. Motivele propuse nu trebuie să se bazeze pe simple de admitere, atât timp cât ei urmează raţional dela mărturia în cauză.

8. Afirmă că greutatea ar trebui să se acorde la probe

În timp ce declaraţia de deschidere este limitată la o probă recitarea ofthe de aşteptat, argumentul deînchidere poate fi folosit pentru a afirma greutatea dovezilor. De ce este de preferat o versiune la alta? De ce artrebui să fie acceptate unele fapte şi alţii au respins? De ce este un caz mai puternic decât celălalt? Luaţi înconsiderare modul în care apărătorul în cazul autospeciala de stins incendii ar putea argumenta greutateadovezilor cu privire la despăgubiri reclamanţilor:

Reclamantul susţine invaliditate extremă, aproape toate de-a întemeiat pe durere. Dar durerea este unconcept evaziv. Ea nu poate fi văzut sau măsurat. Putem, totuşi, uită-te la activităţile reclamanţilor pentru avedea gradul de handicap pretinsa ei.

Ştim, de exemplu, că ea a fost la camping Ziua Muncii trecut, la Eagle River Falls. Ea a pus toate

uneltele ei într -un rucsac şi a rămas într -un cort, dormind pe teren timp de patru nopţi. Acum, ea spune căexcursie a fost o greşeală şi că ea a fost în agonie tot timpul. Dar aţi văzut înregistrările de la doctorul ei, ea nu avizitat medicul, sau suna chiar, până la peste o lună după excursie. Aţi văzut, de asemenea, înregistrările de lafarmacie, ea nu a schimbat-o medicaţie sau chiar să reînnoiască pentru mai mult de două luni de la excursie. Ce

a făcut? Ea a luat aspirina. Pentru a judeca măsura în care a reclamanţilor a pretins handicap trebuie să cântărească dovezile.

Evaluează susţine că ea a făcut, în mărturia ei împotriva dovada de acţiuni proprii, precum şi înregistrările demedic şi farmacist ei. Este uşor să pretindă durere, şi nu vreau să reducă la minimum disconfortul reclamanţii,dar comportamentul ei în mod clar că nu sa întâmplat nimic pentru a limita activităţile vieţii ei.





198

tale. Poate şi mai important, şi cu siguranţă mult mai dramatic, subliniază modul în care opoziţia nu a reuşit săse ridice la promisiunile lor. Argumentele cele mai eficiente de închidere sunt de multe ori cele în care sfatuleste în măsură să afirme că,'' Ne-am tinut promisiunile noastre şi au spart lor.

12. Susţin daune, acolo unde este cazul

Cazurile de studiu ofmost civile pot fi împărţite în zone conceptuale de răspundere şi daune. Deşirăspunderea este problema prag, este o greşeală să subestimăm importanţa daunelor. Cu excepţia cazului în

proces a fost "bifurcat", ceea ce înseamnă că responsabilitatea şi prejudiciul vor fi tratate în etape distincte,reclamanţii, în special, ar trebui să dedice o parte semnificativă a argumentului de închidere la dezvoltarea dedaune-interese.

Există două aspecte importante implicate în cele mai multe argumente pentru daune: metoda şi suma.Este important să se explice exact cum daune au fost (sau ar trebui să fie) calculate. De asemenea, esteimportant să se solicite, de obicei, o anumită sumă, mai degrabă decât lăsând de atribuire a presupunerile faptulFinder-lui.

Unii avocaţi preferă să evite sau să minimalizeze problema ofdamages, raţionamentul că orice discuţie poate fi văzut ca o recunoaştere implicită a răspunderii. Mulţi avocaţi, cu toate acestea, pentru a alege să nu"arunca zarurile" privind răspunderea, concluzionând că un prejudiciu redus de atribuire este cel mai bun lucrude lângă câştigarea caz pur şi simplu. Când discutăm daune, avocaţii apărării au posibilitatea de a alege: Acestia

pot sa nege pur şi simplu cererea reclamanţilor daune, sau du-te pe pentru a prezenta o estimare

concurente.Decizia va odihni de circumstanţele cazului particular. Reţineţi, totuşi, faptul că prezentarea uneiestimări daune concurente ar putea rula un risc mai mare de a părea să admită răspunderea.

13. Se aplică legea

Închiderea argumentul prevede avocat ocazia de a aplica legea la situaţia de fapt din speţă. Discuţie dedrept este extrem de limitată în timpul declaraţia de deschidere şi de toate, dar interzise în timpul examenelor

martor, dar acesta este un discontinue de argument de închidere. Daca instructiunile juriului sunt incluse îndosar, aveţi posibilitatea să citească porţiuni din instrucţiunile pentru a juriului şi să explice modul în carelegislaţia relevantă dictează un verdict pentru clientul tău. În cazul în care nu există instrucţiuni juriului dindosarul cauzei dvs., ar trebui să rezume legea aplicabilă. O modalitate eficientă de a face acest lucru este de asublinia elementele de reclamant / acuzarea trebuie să dovedească, în acest caz şi apoi să treacă prin acesteelemente în mod individual, argumentând de ce urmărirea penală a făcut sau nu a dovedit fiecare.

Lista de verificare

Este argumentul tau final?

Ai folosit teoria şi Tema?

Credeţi invoca teoria ta şi tema de la începutul şi la sfârşitulargument de închidere dumneavoastră? Dacă nu includă le acumastfel încât să puteţi profita de primatului şi Ultima vizită.

Ai folosit cât mai multe dintretehnicile enumerate persuasive

ar fi posibil?

Aţi maximizat valoarea de convingere a argumentelor tale cu grijăsubliniind modul în care vei spune povestea ta la proces? Dacă numerge înapoi prin secţiunea anterioară şi să includă acele tehnicicare servesc scopurilor tale.



199

III. PLANIFICAREA argumentelor finale

A. Conţinut

Deşi conţinutul specific al oricărui argument de închidere va fi determinată de faptele şi problemele în

cauză, este posibil să se enumere anumite tipuri de informaţii, care ar trebui să fie luate în considerare pentru afi incluse în fiecare argument de închidere. Trebuie să fie sigur de a spune o poveste convingătoare fiind înacelaşi timp conştient de ordinea în care fiecare parte prezintă cazul său. Ne adresăm atât de aceste probleme demai jos, la rândul său.

1. Spune-i o poveste convingătoare

Practic, fiecare argument de închidere trebuie să conţină toate elementele ofthe de o povesteconvingătoare.Argumentul trebuie sa detalieze sprijinul probatorie pentru teoria lui sfatul de caz şi ar trebui săinvoce în mod constant tema studiului.

Am discutat anterior cinci elemente de fond într -o poveste convingătoare. Aceste elemente ar trebui săfie prezent la un moment dat, în toate argumentele de închidere.

Sumar

O poveste persuasiva

• explică toate faptele cunoscute

• se spune despre oamenii care au motive pentru acţiunile lor • este spus de către martori credibili

• este susţinută de detaliu

• în acord cu bunul simţ

a. Cunoscut si fapte ceea ce sa întâmplat

O poveste convingătoare reprezintă toate faptele cunoscute, ea nu este fondată pe informaţii incomplete,şi nu alunecă peste sau ignora evenimente incomode. Acest lucru nu este să spun că un argument de închideretrebuie să menţioneze fiecare detaliu minor, în acest caz, ci mai degrabă că aceasta ar trebui, într -un fel, găzdui

toate faptele constatate.Să presupunem că camionul caz de incendiu a fost încercat de-a lungul liniilor pe care le avem discutate

în secţiunile anterioare. Cele plaintiffhas folosit "Prea ocupat să fim atenţi", ca un process tema, introducereadovada dimineata pârâtului grăbit. Din moment ce nu a existat nici litigiu cu privire la detalii, cum ar fiîntâlnirea programată pârâtului şi călătorii diverse ori, acestea au devenit "faptele cunoscute" în sensul căfaptul-Finder nu este de natură să le considere cu îndoială sau neîncredere. Apărătorului s-ar putea crede căaceste fapte sunt inconsecvente la problema răspunderii, după toate, oamenii pot să întârzii la muncă şi încăconduceţi cu atenţie. Cu toate acestea, argumentul pârâtei de închidere ar trebui să reprezinte aceste fapte, fie

prin respingerea lor sau prin a explica lipsa de relevanţă a acestora.

b. Motive de ce s-a întâmplat



200

Povestea proces ar trebui să explice, de asemenea, motivele pentru acţiunile părţilor şi ale altor martori. Nu este suf icient să se constate că o persoană a făcut ceva; sfat ar trebui să meargă pentru a descoperi de ceaceste activităţi au fost în concordanţă cu interesul pe care individ de sine, intenţiile anunţate, comportamentuldin trecut, stilul de viata, sau alte motivaţii uşor de înţeles.

Motivele articulare dau greutate logic să argument şi îl pot transforma dintr afirmaţia unui avocat într -odeclaraţie acceptabilă de fapt.

c. Credibile martori-care ar trebui crezut

Credibilitatea martorilor ar trebui să fie întotdeauna abordate în timpul argumentul tau de închidere. Laun nivel minim, aceasta înseamnă că martorii credibilitate ofyour proprii ar trebui să fie dezvoltate în cadrulunui caz afirmativ ofestablishing. Acest lucru poate fi, de obicei, face subtil şi indirect, pur şi simplu prinfurnizarea de informaţii de fond care tinde să facă martorii credibil.

În cazurile în care credibilitatea este serios în discuţie, va fi necesar să se ia o mai abordeze frontal.

d. De susţinere detaliu-cum putem fi siguri

După cum am văzut, de multe ori se bazează pe persuasiune detaliile de acumulare ofsupportive. Unaspect esenţial al argumentului de închidere este marshaling de detalii care dau o greutate la argumentul sfatullui.

Includerea sau excluderea detaliu este o pro blemă delicată. În timp ce detaliile potrivite, la momentul potrivit poate adăuga o calitate etanş în cazul dumneavoastră, utilizarea de prea multe detalii (sau utilizarea lorîn propoziţii de sprijin ofunimportant) poate trage un argument de închidere în adâncurile de plictiseală şidisperare. Nu există nici o cheie unică pentru a face judecăţi în acest domeniu, dar este sigur să te uiţi la

următoarele reguli:

Bazele

Folosirea detalilor in inchiderea argumentului

Utilizaţi detaliu atunci când fapteleim portante sunt în litigiu:

Atunci când există un dezacord cu privire la un eveniment sau aunui incident, detaliile pot fi utilizate în mod eficient pentru asusţine versiunea clientului dvs. de evenimente.

Utilizaţi detaliu atunci cândmotivaţiile sunt în discuţie:

Prezenţa (sau absenţa) motiv poate fi stabilit de frecvent se uităla fapte concrete. Explica de ce un martor-ar dori să acţioneze

ntr -un anumit fel.Utilizaţi detalii pentru a susţine ointerpretare a probelor:

Sensul anumitor elemente de pro bă este adesea atacate chiar şiatunci când faptele subiacente nu sunt în litigiu.

Nu utilizaţi detaliu pentru motiveneimportante:

Judecătorul sau juriul va avea o toleranţă limitată pentru detalii;fiecare dată când utilizaţi un detaliu pe care îl diminua

eficacitatea celor care urmează. Nu folosiţi detaliu pentru a stabilifaptele necontestate:

În cazul în care un fapt de necontestat este, ai nevoie doar destarea în care se.

e. Simţ-e plauzibil



201

Poate că testul suprem de fiecare argument de închidere este plauzibil. Chiar dacă un conturile argument pentru faptele cunoscute, prezintă motive pentru fiecare acţiune, este susţinută de martori credibili, şi este plincu detalii convingătoare, încă nu vor fi acceptate în cazul în care nu are sens să Trier de fapt. Aproape fiecare

parte faptul că nu pot fi depăşite sau iertat. Tu nu se poate, cu toate acestea, victorie cu un argument plauzibil. Este esenţial, prin urmare, că fiecare argument de închidere aborda subiectul simţ. Explica de ce teoria

ta este r ealist, folosind exemple şi analogii din viaţa de zi cu zi. Un argument de bun-simţ poate fi extrem deutil, ca atunci când apărător susţine daune-interese în cazul autospeciala de stins incendii:

Reclamantul susţine că activităţile vieţii ei au fost grav limitate. Acum, durerea este un lucru subiectiv,şi nimeni nu poate interveni in interiorul corpului reclamanţilor pentru a vedea dacă ea este exagerează. Dar ne

putem uita la acţiunile ei, şi le putem interpreta în lumina nostru simţ propriu.Reclamantul a fost Campingul

Ziua Muncii trecut, la Eagle River Falls. Ea a efectuat un rucsac şi a dormit pe teren timp de patru nopţi drepte.Ea ar putea fi plecat acasă după o noapte sau două, dar ea a ales să rămână pentru întreaga călătorie. Esteaceasta ofsomeone acţiune în durere constanta? Este această acţiune de cineva a cărui activităţi ale vieţii suntsever limitate? Vă puteţi imagina cum ar fi reclamantul gândit o astfel de excursie:'' Ei bine, lucrurile suntdificile aici, la domiciliu; Cred că voi merge somn pe teren pentru un weekend lung "Eu nu vreau săminimizeze reclamanţi. leziuni reale, dar bunul simţ ne spune cu siguranţă că cineva, în dureri ca de mult ca ea

pretinde pur şi simplu nu ar merge camping pentru patru nopţi.

2. Utilizaţi formatul de inchideri in avantajul tau

În majoritatea studiilor simulate, argumente de închidere sunt împărţite în trei segmente distincte, caresunt prezentate în următoarea ordine: argumentul reclamantului / urmărirea penală în şef, argumentul pârâtului,iar reclamantul replică / urmărire penală. În timp ce principiile generale ale argumentului se aplică la toate trei,fiecare segment are, de asemenea, propriul set unic de utilizări, aplicaţii şi tehnici speciale.

a. Reclamantul am urmăririi penale argumentul suprem

Reclamantul / urmărire penală trebuie să folosească argumentul suprem pentru a defini problemele şiaspectul întreaga teorie a cazului.Argumentul reclamanţilor -şef nu va avea succes dacă nu prevede faptulcăutare-cu motive întemeiate pentru a găsi pentru reclamant cu privire la fiecare chestiune este necesar. Din

cauza naturii sistemului nostru de soluţionare a litigiilor, argumentul iniţial al reclamantului / urmărirea penalătrebuie să fie cuprinzătoare.Plaintiffin o chestiune civilă trebuie să dovedească cazul ei printr -o probă ofthe

preponderenţă, şi procurorul într -o cauză penală trebuie să prezinte proofbeyond o îndoială rezonabilă. În

oricare situaţie, partidul împovărat trebuie să stabilească toate elementele de ofthe cauza ofaction ofher. Astfel,un plaintiffmust civilă a stabili toate elementele ofthe ofthe vătămare corporală sau special de acţiune contractşi un procuror trebuie să dovedească toate elementele ofthe ofthe criminalităţii perceput. Incapacitatea de asoluţiona un element poate fi fatala.

b. Pârâtei argumentul

Pârâtul are, în general, în mod substanţial mai mult decât latitudine reclamantul în determinareaconţinutului de argumentul ofthe şef. În timp ce reclamantul / urmărirea penală trebuie să se adreseze fiecareelement, inculpatul este, de obicei, libertatea de a selecta doar acele elemente sau probleme cu sfatul, în care arecea mai mare încredere.Teoria apărare, desigur, trebuie să fie complete, în sensul că explică toate probele

pertinente ofthe, dar forţa ei juridică poate fi semnificativ mai ascuţit decât reclamanţilor.



202

Caracteristica definitorie a argumentului pârâtei, în principal este că acesta este prins între cele douăreclamantului / urmărirea penală argumente. Apărătorului trebuie să răspundă la argumentul formulat opoziţiasfatul lui şef, dar nu va fi în măsură să răspundă la replică.

i. Răspunzând la argumentul reclamantului în şef

Este esenţial ca apărare răspunde direct argumentul reclamantului / urmărirea penală în sef. Mter asculta partea celuilalt pârât prelungită ofthe critici, Trier de fapt va dori imediat să ştie ce pârâtul are de spus înschimb. Acest lucru nu înseamnă că apărătorul nu poate planifica argumentul său de închidere înainte de processau că el ar trebui să adopte organizaţie partea celuilalt şi să răspundă punct cu punct, dar el trebuie să abordeze

punctele majore ridicate de reclamant / urmărire penală. La un nivel minim, pârâtul ar trebui să nege acuzaţiile aduse specifice în a se opune argumentul sfatul

lui. Acesta este un răspuns natural al omului de a nega acuzaţiile nedrepte sau neadevărate.Faptul- Finder va

aştepta la fel de mult de la un inculpat acuzat în mod eronat. Excepţia cazului în care există un motiv bun pentrua face altfel, ar trebui să vină mai devreme negarea în argumentul pârâtei.

Într -o venă mai generală, pârâtul ar trebui să aloce, de obicei, un timp pentru a demitizarea cazulceleilalte părţi. Chiar şi în cazul în care are o aparare extrem de puternice ofits afirmative de caz proprii, esteriscant să permită reclamantului ofthe afirmaţiile / urmărirea penală să stea incontestabile.O manipulare precisăa diferitelor argumente vor fi discutate mai jos, în secţiunea privind organizarea.

În cele din urmă, cuvântul de ordine pentru argumentul pârâtei şef este flexibilitatea. În timp ce

reclamantul / urmăririi penale poate avea luxul de planificare fiecare aspect al argumentului closin ei, inculpatultrebuie să fie întotdeauna atent la problemele ridicate de noi şi nuanţe odată ce procesul a început. Argumentul

pârâtei este cea mai eficientă în măsura în care aceasta răstoarnă argumentele aduse de către opuse sfat. Undispozitiv deosebit de eficient este de a utiliza tema reclamant / urmărirea penală, sau unui consilier analogiefăcute în cursul argument, împotriva cealaltă parte, rotindu-l în jurul valorii de, astfel încât este inculpat de

susţinere ofthe. De exemplu, inculpatul ar putea transforma în jurul valorii de tema reclamanţilor de "preaocupat să fie atenţi", şi susţin că, deoarece inculpatul a fost ocupat, el a trebuit să fie atent, că a fi grăbit la făcutsă fie deosebit de atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul lui.

ii. Anticipând replică

Cea mai mare dificultate pentru Apărătorul nu este în măsură să vorbească din nou după reclamantul /respingere urmăririi penale.Altă parte, poate comenta, critica, sau ridiculizează chiar argumentul pârâtei, dar

maynot pârâtul răspunde. Apărătorul poate avea răspunsuri foarte bune pentru sfat tot ce se opune spune perespingere, dar nu contează. În aceste condiţii, este extrem de important ca sfat nu tot ceea ce este posibil să se tocească respingere în

avans. O abordare este de a anticipa şi răspunde în mod specific la argumentele contraargumente posibile alereclamantului / urmăririi penale, ca în acest exemplu de argument pârâtului în cazul autospeciala de stinsincendii:

Acest accident întregul ar fi putut fi evitate ifthe plaintiffhad doar tras pe dreapta în loc de trântind pefrâne ei în mijlocul străzii. Dacă ea nu a provocat accidentul, ea cel puţin a contribuit la aceasta. Acum, cândavocatul reclamanţilor susţine din nou, ea poate pretinde că nu a existat nici un moment pentru a trage peste.

Nu-l cred. Nu a fost o multime de timp pentru a trage peste. Să ne uităm la dovezile...

Această abordare suferă de rambursare a sugera că este posibil ca reclamantul nu a avut timp suficient

pentru a trage peste masina ei. În cazul în care propunerea este prea daunatoare pentru cazul dumneavoastră,



203

susţin pur şi simplu în afirmativ că reclamantul a avut timp suficient pentru a trage peste, fără referire la replicăsfatul ei.

Majoritatea avocaţilor alege să anticipeze replică numai în sens general, asigurându-vă că pentru aexplica fenomenul de respingere a juriului (când faptul Finder -in cazul tau este un judecător, o astfel deexplicaţie este de obicei necesară):

Când am terminat vorbind, avocatul reclamanţii vor avea o altă oportunitate de a argumenta. Asta senumeşte replică. În urma respingere, cu toate acestea, nu li se va permite să stea înainte de a vă din nou.

Normele de procedură permiteţi-mi să vă vorbesc doar o singură dată. Acesta nu este că nu vreau să vorbesc dinnou, sau că voi avea nici un răspuns la ceea ce spune avocatul reclamanţilor, ci doar că nu voi avea ocazia de avă oferi răspunsurile mele.

Am doar o cerere pentru a face din tine. Când se întoarce la sfatul reclamanţii susţin, vă rugăm săreţineţi că, spune ea orice, eu nu va fi capabil să răspundă. Cred că ştii de la probele pe care o voi avearăspunsuri la argumentul contrar ei. Deci, vă rugăm să păstraţi ceea ce am spus în minte şi să ofere acesterăspunsuri pentru mine.

Momentul acestui argument ofthe aspect este important. Pentru că se referă doar la replică, în modevident este preferabil să se facă aceste observaţii aproape de sfârşitul argumentul pârâtului în sef. Pe de altă

parte, plasându-le la sfârşitul ar lipsi argumentul un finisaj puternic. Astfel, în general, cel mai bine este săutilizaţi discuţia de respingere ca punct de penultima, economisind momentul final pentru argumentul de fondcea mai convingatoare.

C. Reclamanţii replică

Respingere este un instrument puternic, deoarece acesta permite reclamantului / urmărirea penală arăspunde la argumentele pârâtei în timp ce inculpatul se află în răspunsul mut. Toată lumea îi place să aibăultimul cuvânt şi în studiile acest drept este acordat reclamantului / urmărire penală.

Folosind acest instrument puternic în mod eficient este un efort dificil. În timp ce argumentulreclamantului / urmărirea penală în chiefcan fi complet planificat, iar argumentul pârâtului în şef poate fi ceamai mare parte planificate, replică trebuie să fie livrate aproape extemporaneu. Pregătirea pentru respingere areloc de obicei în timp ce ascultaţi la argumentul pârâtei şef. Cu toate acestea, există anumite principii care pot fiaplicate pentru a face replică mai puternică şi convingătoare.

Cel mai important principiu al respingere este să-l organizeze în conformitate cu teoria ta a cazului. Celmai bun mod de a face acest lucru este de a asculta la argumentul pârâtei şi meciul punctele sale de a vă

propuneri proprii majore în acest caz. Pentru a face acest lucru, pregăti o schiţă ofthe trunchiate trei sau patrucele mai importante probleme, sau aprig contestat, în acest caz, lăsând mai multe linii goale în fiecare poziţie.

În acest mod, patru argumente majore pot fi răspândite pe o foaie de ofpaper intreaga si vor fi aranjate înordinea cea mai avantajoasă pentru cazul dumneavoastră. Apoi, ca avocat al apărării susţine, notati argumentelesale la rubrica corespunzătoare, făcând notaţiile suplimentare cu privire la modul în care

va răspunde. Replică dumneavoastră poate fi apoi livrate topic, fără a ţine seama de ordinea de argumentfolosit de către pârât.

Asiguraţi-vă că, atunci când răspunde la argumentul pârâtei, faceţi acest lucru în mod afirmativ. Chiar şiatunci când este bine organizată, replică dvs. va fi diminuată dacă acesta devine nimic mai mult decât o serie deofretorts. În schimb, fiecare poziţie trebuie să se încadreze ca o teorie constructivă ofyour declaratie proprie, cudezminţire ofthe de apărare a fi utilizate în continuare pentru a explica sau de complex pe reclamant / acuzării.Luaţi în considerare acest exemplu scurtă de respingere în cazul motorului incendiu:

Aş dori să vă vorbesc din nou despre daune. Sunt sigur că vă amintiţi reclamanţii propria mărturiedespre eforturile sale de a face faţă cu răni ei. Ea a făcut tot posibilul pentru a aduce viata inapoi la normal. Eaeste o femeie curajoasă, care nu va renunţa. Acesta este motivul pentru care este deosebit de nedrept pentru a



204

vedea apărător încearcă să exploateze excursie reclamanţii la Eagle River Falls. Desigur, ea a încercat sămergem cu cortul. Ce vrea pârâtei vrea ea să facă, să renunţe la viaţă şi la doar stai acasă? Din păcate, eforturilesale nu a mers. Aşa cum ţi-a spus, excursie era un iad pur. Ea a suferit în fiecare zi, şi ea a trebuit să stea pespate, în cort de ore, la un moment dat. De ce nu a venit acasă mai devreme? Pentru că ea şi familia ei au totvenit în aceeaşi maşină, şi ea nu a vrut să strice călătoria pentru oricine altcineva. Sigur că ea a încercat să se

bucure de camping. Dar asta dovedeşte doar cât de curajos şi se determină ea este, ea nu dovedeşte că ea nu afost rănit.

Mulţi avocaţi încerca să salveze un singur argument, devastator pentru dovezi contrare.Teoria dinspatele acestei tactici este că argumentul va fi chiar mai eficient dacă se află fără răspuns. Nu există, fărăîndoială, o mare parte din adevăr în această teorie, deoarece privează pârâtul a tuturor posibilitatea de arăspunde. O precizare, cu toate acestea, este necesară. Respingere este punct de vedere tehnic limitează laaspectele care au fost abordate în timpul argumentul apărării. În cazul în care, indiferent de motiv, avocatulapărării nu ridică o anumită problemă, atunci este posibil ca instanţa va susţine o obiecţie la acoperirea pedovezi contrare.

Astfel, este inerent riscant pentru reclamant de a "saci de nisip", prin omiterea complet un subiect de

argumentul suprem. Să presupunem, de exemplu, reclamantul în cazul autospeciala de stins incendii decis săamâne orice discuţie de daune-interese până la respingere, împiedicând astfel pârâtului să răspundă laargumentele reclamantilor specifice. Audierea nici o menţiune de daune-interese, inculpatul ar putea decide sănu abordeze daune, fie. Unii judecători s-ar putea refuza să permită reclamantului să ridice despăgubiri pentru

prima dată pe respingere, se opune orice argument despre ele, la toate în timpul inchideri. Regulă care impune respingere să fie în domeniul de aplicare al argumentului de închidere pârâtei este

executată cu diferite stricteţe de către judecători. În general, este sigur să se presupună, cu toate acestea, faptulcă regula se va aplica mai rigid la subiectele discrete (cum ar fi despăgubiri) decât la liniile de argumente (cum

ar fi elaborarea pe o temă). Prin urmare, de obicei, nu este riscant să reţină analogie ofan utilizarea sau poveste până la respingere, prevenind astfel pârâtului cotitură în jurul valorii de argumentul pentru a ilustra un punct proprie.

Lista de verificare

Este continutul efectivului tau de incheiere?

I-ai spus o poveste convingătoare? Are povestea ta Includerea numai faptele cunoscute? Are povestea ta

includ motive pentru care părţile au acţionat aşa cum au făcut -o?

Credeţi comenta credibilitatea martorilor din povestea ta? Credeţi căutilizaţi detaliu de susţinere în avantajul tău? Are povestea ta face sens?Dacă nu rescrie povestea ta de a face mai convingătoare.

Ai luat formatul în care inchideri

sunt date în considerare atunci cândse decide de conţinut?

Este de închidere dvs. de vedere strategic susţinut pe baza oportunitate

de a aborda opune argumentelor consilieze lui? Dacă nu mutaţi în jurulvalorii de argumentele tale pentru a face cele mai multe de ordinea încare sunt prezentate inchideri.

B. Organizare

Structura de închidere argument trebuie să fie dezvoltate pentru greutatea maximăconvingătoare.Împingere central al argumentului de închidere trebuie să fie întotdeauna pentru a oferi motive-

logică, morală, juridică, sau emotional- pentru intrarea unui verdict în favoarea clientului dvs.. Utilizarea de organizare topic este principiul călăuzitor în structura de închidere

argumente.Secţiunea următoare va discuta despre diferitele metode ofemploying organizarea deactualitate, precum şi dezavantajele şi avantajele de structuri alternative.



205

1. Utilizaţi organizarea de actualitate

Importanţa organizaţiei de actualitate în argumentul de închidere nu poate fi overemphasized. Metodeaparent naturale de organizare, cum ar fi cronologia si listare martor, nu va prezenta probe în forma sa cea maiconvingătoare. Organizarea de actualitate, pe de altă parte, permite consilier pentru a determina cel mai bun

mod de a aborda problemele în cauză. Organizarea de actualitate pot folosi, sau combina, oricare dintreurmatoarele strategii.

a. Probleme

Una dintre cele mai simple forme şi mai eficiente de organizare este de a diviza cazul într -o serie de

probleme discrete fapt sau de drept. Probleme mari, cum ar fi răspunderea şi în despăgubiri, sunt evidente, darele sunt, de asemenea, atât de largă, încât să ofere ajutor relativ mic în comanda un argument. Este mai util săne gândim la problemele de propuneri restrânse, ca de fapt sau de drept.

În cazul autospeciala de stins incendii, de exemplu, plaintiffmight organiza secţiunea răspundereaargumentul ei în funcţie de aceste aspecte de fapt: (1) pârâtei dimineaţă grăbită; (2) sirena; şi (3) evenimenteleaccident ofthe.Primul argument ofthe secţiune ar sublinia de ce inculpatul a fost n eatent, a doua ar explica de

trafic whythe alt oprit pentru camioane (şi de ce Trier de fapt nu ar trebui să creadă afirmaţia pârâtei că nu aexistat nici o sirenă) şi al treilea segment ar descriereală coliziune.

Reţineţi că acest format, spre deosebire de cronologia strictă, va permite avocatului reclamanţilor de a planifica discuţiile de motivare şi de credibilitate într -un mod coerent şi logic. Toate consideraţiile ofthe careindică preocuparea pârâtei poate fi abordată dintr -o dată, inclusiv evenimente care au avut loc înainte de(întârziere pentru întâlnirea) şi după (de asteptare de birou, fără control pe reclamant) accidentul. În modsimilar, ofwhether întrebare sau nu sirena pompieri a fost de sondare pot fi rezolvate, ceea ce face clar că a fost,

înainte de a discuta coliziune.

b. Element

O organizaţie a doua formă oftopical se învârte în jurul elemente şi creanţe. Fiecare cauza juridică saude apărare este compus elements.Aclaim ofvarious discret de "neglijenţă", de exemplu, trebuie să fie însoţită deo dovadă de taxe, încălcarea dreptului, provoca, de fapt, cauza principala, si daune -interese. Un plaintiffcan

dezvolta, prin urmare, argumentul ei de închidere prin discutarea probele după cum susţine fiecare dintre

elementele distincte ale cauzei ei de acţiune. Un pârât care are nevoie pentru a contesta doar un singur element,în scopul de a câştiga, pot folosi aceeaşi formă de organizare, dar poate trunchia prin concentrarea numai peacele elemente care sunt cu adevărat ar putea fi negata.

c. Juriul instrucţiuni

Dacă fişierul caz le include, puteţi utiliza, de asemenea, instrucţiunile juriului să organizaţi argumentulDvs. de închidere. Ar trebui să le folosească selectiv, cu toate acestea, deoarece acestea pot deveni obositoare,dacă citesc în întregime. Alege şi a alege cele mai importante instrucţiuni şi de a folosi cele de a dezvolta

punctele centrale ofyour argument de închidere. Astfel, reclamantul în cazul motorului incendiu s-ar putea

concentra pe instrucţiunile care se ocupă cu atenţia cuvenită şi credibilitate, în timp ce pârâta s-ar putea alege săutilizeze instrucţiuni privind daunele.



206

2. Alternative de organizare

Deşi metoda imperativ de organizare utilizate în argumentul de inchidere trebuie sa fie de actualitate,luaţi în considerare utilizarea organizarea cronologică a comanda capitolele sale discrete, în cazul în care esteutill. Pe de altă parte, există foarte puţine beneficii pentru organizarea dvs. închidere ca un cont de martor -de-

martor al procesului.

a. Succesiune organizaţie

Cronologia este structura alternativa cea mai evidentă pentru un argument de închidere. Întrucâtevenimentele într -un caz evident a avut loc într -o ordine cronologică, pare evident pentru a le reda în acelaşi

progresia în timpul argument de închider e.

În timp ce cronologia joacă cu siguranţă un rol important în închiderea argument, aceasta nu poate fi ceamai buna abordare pentru structura de ansamblu.Dificultatea cu cronologia este că evenimentele sunt puţin

probabil să fi avut loc în secvenţa cât mai convingătoare. Evenimentele timpurii pot fi frecvent iluminat deconsecinţele lor ulterioare.

Luaţi în considerare, atunci, următoarele două fragmente de argumente de apărare.Primul este în ordinecronologică:

Ca autospeciala de stins incendii abordat intersecţie, aceasta fulgeră luminile sale, dar aceasta nu afolosit sirena sa.Plaintiffsaw autospeciala de stins incendii şi a oprit pentru ea, dar ea nu a avut timp să trag pedreapta. Acesta este motivul pentru accidentul a avut loc. Ea a văzut autospeciala de stins incendii numai înultimul moment.

Acum, acelaşi argument prezentat topic:

Reclamantul a oprit maşina în mijlocul străzii. Ea nu trage pe dreapta. Acest lucru poate însemna doarcă nu a fost autospeciala de stins incendii cu ajutorul sirenei sale. Toată lumea ştie că trebuie să tragi pe dreapta,cât mai curând vei deveni conştient de un vehicul de urgenţă, precum şi o sirenă poate fi auzit blocuridistanţă.Locul de amplasare a masinii reclamanţilor ne spune că ea a văzut că autospeciala de stins incendii

numai în ultimul moment. În timp ce ambele argumente face acelaşi punct, discuţia este în mod clar mult mai convingătoare odată

ce aceasta este eliberat cămaşă de forţă cronologică ofthe. Apoi devine posibil să se mişte atât înainte şi înapoiîn timp, în scopul de a plasa evenimentele în ordinea cea mai convingatoare.

Nu poate fi nici o îndoială, desigur, că cronologia este un instrument esenţial în structura unui argument

de închidere. Nu va veni un timp, sau de mai multe ori, în fiecare argument atunci când evenimentele-cheie vortrebui să fie ordonate în timp. Într -adevăr, succesiunea exactă a evenimentelor poate fi de multe ori problemacentrală într -un caz.

Cronologia de multe ori eşuează, cu toate acestea, atunci când este utilizat ca dispozitiv de

organizatorică primară, ca şi cum întregul ofthe povesti de caz pot fi prezentate într -o singura comanda. Mai

degrabă, cel mai bine este să ne gândim la cazul ca fiind compusă dintr -o serie de discret sub- poveşti. Fiecaresubstory pot fi stabilite în ordine cronologică, menţinând în acelaşi timp un format general de organizareactualitate.

b. Martor listare



207

Unii avocaţi persistă în prezentarea argument de închidere ca o serie de descrieri ale martorilor şi aconturilor, în esenţă, să amintim persoana ofeach mărturia care a luat poziţie. Această abordare este puţin

probabil să reuşească, deoarece diminuează coerenţa argumentului logic şi forţă. În cazul în care organizaţia deactualitate se axează pe importanţa problemelor şi organizarea cronologică se concentrează pe secventa dinviata reala a evenimentelor, listare martor depinde de nimic mai mult decât Serendipity din care martorul a spusce. Este o metodă de leneş, şi, de obicei ineficiente, de organizare.

Pentru a fi siguri, va fi adesea necesar să se compare conturile martorilor, în cursul unui argument de

închidere. Aţi putea dori pentru a demonstra coerenţa martorilor proprii, spre deosebire de contradicţiile dintremartorii opoziţiei. Poate doriţi să locuiască pe integritate şi martori ofyour credibilitate. Sau este posibil sădoriţi să subliniez părtinire şi interesul propriu de a se opune martori. Toate acestea pot fi realizate prinorganizarea de actualitate.

3. Oricare ar fi formatul, urmaţi aceste linii directoare

Oricare ar fi metoda de organizare vă angajeze, asiguraţi-vă că pentru a urma aceste principiiimportante.

a. Start puternică şi sfârşitul puternic

Ultima vizită supremaţia şi se aplică cu toată forţa la argumentul de închidere. În prezentarea unuiargument de închidere, consilierul are o fereastră limitată în care să încerce să modeleze imaginea faptulFinder-lui mentală a actelor, evenimente şi circumstanţe, în discuţie în cauza. Orice lucru care plictiseşte

judecătorul sau juriul, sau că este o distragere a atenţiei de la sarcina la îndemână, trebuie să fie eliminate dinargument de închidere. Şi este sigur că în timp prim început şi sfârşitul foarte de argumentul -trebuie să fie

dedicat cele mai importante considerente, în cazul. Puterea unui punct de plecare poate fi măsurată împotriva unui număr de standarde, cum ar fi valoarea

teorie, valoarea tematică, impact dramatic, sau undeniability. Care este teoria centrală propunerea clientuluiofyour lui? Ce aspect dovezi ofthe evocă cel mai bine tema? Care este factorul cel mai emoţională saumemorabile în cazul? Care este cea mai mare concesie care a formulat opoziţia lui?

În cazul motorului incendiu, avocatul reclamanţilor s-ar putea alege să începeţi cu argumentul deînchidere o reafirmare convingatoare a teoriei sale:

Reclamantul a fost de conducere în condiţii de siguranţă, în Drumul spre sud banda ofCraycroft. Dat foc camion abordat intersecţia de la vest. A fost lumini intermitente sale şi de sondare sirena sale,

astfel încât, aşa cum legea cere şi ca orice şofer înţelege, ea a oprit maşina ei. Tot traficul ofthe alt oprit la fel de bine, cu o singură excepţie.Pârâtul ţinut piciorul pe pedala de acceleraţie, iar el sa prăbuşit chiar în maşina lui partea din spate a automobilului reclamanţi.

Impact dramatic, de asemenea, funcţionează: Într -o singură clipă dezinteres inculpatului a schimbat viaţa pentru totdeauna reclamanti. Într -un

moment ea a trecut de la a fi un obişnuit, individ sanatos, activ pentru a fi o persoană care nu poate face un pas,ridica un copil, sau chiar pregăti o masă fără durere.

Ca nesiguranta:

Singurul lucru în care pârâtul nu se poate nega faptul că este nu a reuşit să se oprească pentru o maşinăde pompieri. Nu există nici o îndoială că autospeciala de stins incendii a fost acolo. Nu există nici o îndoială căaceasta a fost a răspunde la un apel. Nu există nici o îndoială că alte masini oprit. Şi nu există nici o îndoială căinculpatul a continuat să conducă chiar în spatele automobilului reclamanţi.



208

Punctul cel mai important este faptul că salvă de deschidere în argumentul de închidere trebuie să fieîndreptate la a face Trier de fapt doresc să decidă în cazul în favoarea ta.

În ultimele câteva minute ofthe argument de închidere ar trebui să servească aceeaşi funcţie, rezumândfie teoria, folosind tema, de conducere acasă mai puternice dovezi, sau pictura imaginea cea mai convingatoare.Reţineţi că se încheie pe o notă puternică şi memorabilă este deosebit de important să se pârâtului, care nu va

putea să susţină din nou după replică reclamanti.

b. Susţin cazul tău afirmativ primul

Cele mai multe argumente de închidere va consta din două componente distincte: dezvoltarea cazafirmativ şi demitizarea creanţelor părţii adverse şi / sau de apărare. În general, este de preferat pentru aconstrui propriul dvs. de la caz mai întâi şi apoi demitiza cazul opoziţiei.

Reclamantul / urmărirea penală, în special, ar trebui să reziste tentaţiei de a începe prin a critica caz deapărare. Nu contează cât de slab sau ridicol de apărare, acesta este de obicei cel mai bine să înceapă cu puncteleforte ofyour caz proprie.Reclamantul / urmărire penală, la urma urmei, îi revine sarcina probei şi nu poatecâştiga fără a se stabili toate elementele cazului afirmativ ofan. Astfel, nu este mai puţin să fie câştigată prinrespingerea de apărare în cazul în care nu se poate dovedi caz propria dumneavoastra primul.

Pârâtul are mai multă libertate. Havingjust auzit argumentul de altă parte, faptul-Finder este puţin probabil să atragă orice concluzie adverse ar apărătorului înceapă prin a combate reclamant ofthe caz / urmărire penală. Într -adevăr, cele mai multe misiuni de telemetri va fi aşteaptă să aud de negarea pârâtului. Înconsecinţă, pârâta ar trebui să înceapă cu aproape întotdeauna o negare. Mter toate, că este răspunsul firesc

după ce a ascultat acuzaţiile reclamanţilor. Odată ce o negare puternică a fost făcută, cu toate acestea, pârâta ar trebui, dacă este posibil, începe să îl

sprijine, prin dezvoltarea unui caz afirmativ. Asta este, pârâtul ar trebui să explice de ce el este chiar înainte dea merge pe a explica de ce reclamantul este greşit. Astfel, argumentul pârâtului în cazul autospeciala de stins

incendii s-ar putea-in-scheletice extrem de formă, procedaţi după cum urmează: Pârâtul nu a fost cauza acestui accident. A fost vina reclamanti.Inculpatul a fost condus în condiţii de

siguranţă şi cu atenţie, bine în cadrul limitei de viteză.Motorul de foc nu a fost de sondare sirena, dar de îndatăce a văzut-o, el a lovit frâne şi a început să trageţi pe dreapta. Din păcate, reclamantul a ales pentru a opri mort

în mijlocul drumului în loc de a trage pe la marginea drumului ca legile de trafic necesită. Argument real, desigur, ar fi mult mai mare, dar organizarea punctul de mai sus este valabil. Avocaţii au

început cu o negare, au demonstrat că acţiunile inculpatului au fost rezonabile, şi a continuat să explicereclamanţilor neglijenţă proprie.

Reţineţi faptul că în cele din urmă sfaturile noastre pe care le începe cu cazul dumneavoastră afirmativ

nu înseamnă că te susţin doar cazul dumneavoastră afirmativ. O parte substanţială din argumentele cele mai deînchidere ar trebui să fie dedicată deficienţele din opoziţie caz pur si simplu nu prima parte. O excepţie importantă de a începe cu cazul dvs. afirmativ se aplică la memoriul în apărare în cauzele

penale. Din moment ce un inculpat penal nu este obligată să prezinte un caz afirmativ, acesta este un argumentcomun pentru apărare de a se concentra exclusiv (sau în principal), privind deficienţele din dovada acuzării.

c. Îmbrăţişaţi sau deplasa sarcina probei

Dacă reprezentaţi urmăririi penale într -o chestiune penală, nu ai de ales decât să îmbrăţişeze povara ta probei.Mai ai adresa, mult mai probabil Trier de fapt este să se întrebe dacă v-aţi dovedit a fi cazuldumneavoastră dincolo de orice îndoială rezonabilă. Din acest motiv, vă sunt bine sfătuiţi să reaminteascăfaptul că-Finder aveţi sarcina de a declara şi de încredere pe care l-aţi întâlnit.



209

Reclamantul într -o cauză civilă trebuie să îmbrăţişeze, de asemenea, povara, cu o rezervă. Având învedere că sarcina în cazurile civile este mai mică cerinţă de probă de o preponderenţă a elementelor de probă,reclamantul este bine deservită de a explica juriului ce înseamnă (reţineţi că nu este nevoie să dea aceastăexplicaţie a unui judecător). De exemplu, s-ar putea spune:

Ne-am întâlnit ofproofby nostru povara unei probe ofthe preponderenţă. Amintiţi-vă că acest lucru nueste un caz penal şi reclamantul nu trebuie să dovedească cazul său dincolo de orice îndoială rezonabilă. Înschimb, avem nevoie doar de a va dovedi ca este mult mai probabil decât improbabil că pârâtul este

răspunzător. Asta înseamnă că avem nevoie de doar vârful ofjustice scalele o mică parte să prevaleze, daca tugăsesc că este probabil ca 51 la suta la suta inculpatul este raspunzator si 49 probabil că ea nu este, trebuie săgăsiţi în favoarea clientului meu.

Apărare în cazuri penale trebuie să fie sigur să subliniez faptul că urmărirea penală are sarcina probei şică pârâtul este prezumată nevinovată prin lege şi nu are nicio obligaţie de a pune mai departe mărturia saudovezi. Atunci când pârâtul nu depune mărturie, s-ar putea lua în considerare, de asemenea, de apărare amintind

juriul că el nu a trebuit să ia poziţie, dar el a ales în aşa fel încât putea auzi direct de la el că nu a comis crima perceput.

Spre deosebire de procedura penală, materie civilă necesită pârâtei să procedeze cu prudenţă atunci cândcreşterea uşoară sarcina probei. Acesta ar trebui să fie ridicat, pentru a fi sigur. Dar, pentru că este o cerinţărelativ scăzut pentru a satisface, inculpatul este cel mai bun de pe oprire cu recitarea că:'' reclamantul aresarcina de a dovedi cazul ei printr-o preponderenţă a elementelor de probă "nu este nevoie de a explicasemnificaţia. de preponderenţa dovezilor; mulţi avocaţi precizează termenul de ameninţător şi să pună accentul

pe cuvântul "preponderenţă", în speranţa de a menţine termenul vag în timp ce face sa sune ca o povară grea.

d. Martorul credibilitatea Adresa de-a lungul

Aşa cum sa discutat mai sus, recitarea martorul mărturia procesul de martor este un efort inutil. De

asemenea, există o valoare mică în abordarea credibilitatea fiecărui martor, la rândul său. În schimb, ar trebui săvă discuţia tese a martorilor, şi de credibilitatea lor relativă, în tesatura de poveste să vă spun în timpulînchiderii dumneavoastră.

În cele mai multe cazuri, aceasta va fi suficient pentru a discuta martorilor doar la punctul în careacestea devin importante la teoria cauzei. Astfel, de exemplu, credibilitatea pârâtului, în cazul autospeciala destins incendii, nu ar trebui să constituie o secţiune separată a argumentului reclamanţilor. Nu va fi o valoarerelativ mică pentru un atac de sine statatoare pe credibilitatea pârâtului, se va părea doar că, un atac. Pe de altă

parte, faptul-căutare va fi mai receptiv la un argument de credibilitate într -un moment în care semnificaţia ei se poate observa:

Să ne întoarcem la întrebarea de sirena. Nu există nici o îndoială că un motor de foc Sirena este unsemnal că traficul trebuie să se oprească. Ignorarea o sirenă neglijenţă certă.Pârâta susţine că nu a existat nici osirena, dar el nu poate fi crezut. El are prea multe în joc în acest caz, şi el ştie că sirena este o bucată vitală dedovezi împotriva lui. Şi amintiţi-vă că locotenentul E.J. Johnson a mărturisit că ea a folosit mereu sirena eiatunci când răspunde la un apel. Ea nu are nici o miză în acest caz şi nici un motiv să -ţi spun nimic, daradevărul. Deci, este vorba în jos pentru a prezenta: fie crezi pârâtului sau credeţi că locotenentul Johnson.

În timp ce inculpatul ar putea fi neplăcut şi Johnson locotenent voinic, nu are nici un sens pentru adiscuta despre trăsăturile lor de caracter în abstract. Byweaving martorii în poveste, cu toate acestea, avocatul

poate face uz deplin de credibilitate a acestora disparate.

e. Susţin daune



210

Momentul când să argumenteze despăgubiri în cauzele civile prezintă o problemă deosebită, în specialîn contextul cazurilor care implică prejudiciilor. În cazul în care procesul dvs. mostră se referă atât larăspundere şi daune-interese într -un caz prejudiciu, majoritatea autorităţilor de acord că ar trebui să susţinreclamanţii sfat răspundere înainte de a trece la daune. În special în cazul în care pagubele sunt mari sau în cursde desfăşurare, Trier de fapt va fi mai înclinaţi să accepte argumentul reclamanţilor odată convins pârâtul esterăspunzător pentru aceste daune. Se prevede altfel, dorinţa de a acorda daune curge natural de la o concluzie derăspundere.Reciproca, însă, nu este adevărat. Dovada de daune-interese nu înseamnă neapărat că inculpatul a

fost de vina.Pentru acelaşi motiv, inculpaţii sunt adesea sfatuiti sa se adreseze despăgubiri în primul rând, în cazul în

care, la toate. Este discordantă a argumenta, "pârâta nu a fost de vină, dar chiar dacă el a fost, daunele nu au fostatât de mare ca cererile reclamantului." Discuţia ulterioară a daunelor poate fi luată ca o concesie derăspundere.

Desigur, este posibil să aveţi un proces bate joc bazat în primul rând, dacă nu exclusiv, în problemadespăgubirilor. În aceste cazuri, ar trebui să fie evident faptul că daunele ar trebui să constituie prima parte,ultima, şi cea mai importantă a argumentului.

Sumar

Structura argumentului final

• Folosiţi organizarea de actualitate ori de câte ori este posibil • Folosiţi cronologică şi martor -de-martor organizaţie cu moderaţie

• Start puternică şi sfârşitul puternic

• argumenta cazul tău afirmativ primul • Leagă-examinarea eco

• Bucuraţi-sau deplasarea sarcinii probei

• credibilitatea martorului Adresa de-a lungul

• recunoaşte "cu puncte de cotitură • şi soluţionarea problemelor

• certa despăgubiri (dacă este cazul) • Utilizaţi instrucţiunile juriului (daca este permis)

IV. OBIECŢII

Desi mai frecvente decât în timpul situaţiilor de deschidere, obiecţiunile sunt încă oarecum neobişnuit întimpul argumente de închidere. Se consideră, în general, o favoare comune pentru a permite avocatului opoziţiasă vorbească neîntreruptă. Acest lucru nu înseamnă, desigur, că argumentele în serios improprii ar trebui să fietolerate. (Notă, cu toate acestea, că unele concursuri machete de judecată nu permit obiecţii în timpulargumente de închidere.)

A. Creşterea obiecţiilor

În cazul în care opoziţia sfat nu face un argument necorespunzătoare (a se vedea secţiunea V de mai joscu denumirea "Etica de argument de închidere" pentru o listare), nu trebuie să ezitaţi să obiect.





212

călătorie, ea a făcut-o pentru recreere. Desigur, ea a spus o altă poveste aici, pe boxa martorilor. Singuraconcluzie posibilă este că ea a exagerat cererea ei pentru leziuni.

Pentru a fi sigur, exemplul de mai sus este plin de caracterizari, dar ele sunt corecte caracterizări. Chiarmartor ifno de fapt, a mărturisit că reclamantul a fost de camping în mod voluntar, aceasta este o deducţierezonabilă că "nimeni nu a făcut-o să ia această călătorie."

Următorul argument, pe de altă parte, cu siguranta pare să denatureze probele:

Reclamantul a fost un rulote şi autorulote entuziast şi lipsită de griji. Ea a realizat cea mai grea ambalaj

în familie, iar ea a insistat pe tăierea lemnului şi tangaj cortul. Ea ar fi plecat din nou camping de weekend-ulviitor, dar f amilia ei nu a putut ţine pasul cu ea.

Acestea sunt, în general, afirmaţiile de fapt şi nu doar deducţii. (În timp ce declaraţia că reclamantul afost un "entuziast", rulote şi autorulote ar putea fi văzută ca o concluzie, declaraţiile privind "pachetul grele" şireclamanţii doresc să mergem cu cortul weekendul următor sunt prezentate în mod clar drept fapte dovedite.)Acestea nu pot fi realizate în închiderea argument cu excepţia cazului susţinută de dovezi.

B. Nu se denatureze Legea

Puteţi folosi argumentul de închidere pentru a explica legislaţia relevantă, pentru a discuta despreinstrucţiunile de juriu, şi de a aplica legea la situaţia de fapt din speţă. Tu nu poate, cu toate acestea, denaturezelege sau susţin pentru interpretările juridice care sunt contrare deciziilor Curţii şi instrucţiuni.

Astfel, avocatul apărării într -un caz penal nu ar putea argumenta că faptul-finder trebuie să achite pârâtei"ifthere este nici o indoiala, indiferent de cat de nesemnificativ sau adus de departe ar putea fi." De acelaşi fel,

procurorul nu ar putea argumenta că un dubiu rezonabil există doar ifthe fapt-finder ", este convins că există o bună şansă pe care inculpatul nu este vinovat." În ambele exemple de avocati oferite definiţiile de orice îndoialărezonabilă, care nu se regăsesc în nici oflaw instanţă.

C. Nu se Abuz Dovada

Atunci când probele au fost admise doar pentru o utilizare limitată sau restrânsă, este impropriu săîncerce să-l utilizaţi pentru orice alt scop. Să presupunem, de exemplu, că un ofiţer de poliţie este permis sădepună mărturie că expeditorul său la îndrumat spre o reşedinţă local pentru a investiga posesie de droguri şiinculpatul este acum judecat pentru trafic de droguri.Conţinutul de apel dispecerului, care altfel ar fi auzite, afost permisă de către preşedintele să explice motivul pentru ordonatorul de conducere la casa inculpatului. Deşideclaraţia a fost admis în timpul procesului, nu eşti liber să susţină în închiderea că, "Chiar dispecerul de la

departamentul de poliţie a spus inculpatul a avut de droguri." Asta ar fi o dovadă de utilizare necorespunzătoareofthe.Zvonuri a fost permis doar pentru a arăta de ce ofiţerul a luat următorul său pas în cadrul anchetei, nu ca posesia ofdrug dovadă.

În cele din urmă, ar trebui să meargă fără să spun că avocatul nu poate folosi, sau încercaţi să folosiţi,dovada că a fost exclusă de către instanţa de judecată.

D. Nu face apel la interesul Fact-Finder Personal al

Un apel la interesul faptul-Finder personal invită judecătorul sau juriul să decidă cauzei pe o bază altadecât legea şi dovezi. Astfel, de exemplu, este impropriu pentru apărătorului să spună faptul că Finder -un

verdict de mare va creste taxele sau ratele de asigurare. În mod similar, un procuror nu poate susţine că oachitare va creşte rata criminalităţii sau pune în pericol cetăţenii.



O formă specifică a acestui principiu este aşa-numitul "Regula de Aur", care interzice sfat de la cer

thejudge sau thejurors să se imagineze în poziţia uneia dintre părţile litigante. Ceea ce urmează este un extrasdintr-un argument interzis clasic:

Astfel de argumente, evident, face apel la compasiunea faptul Finder-lui. Ei cer, de asemenea, membrii

juriului să decidă caz pe baza oftheir propriul interes, ca şi cum ei au fost oameni de fapt, afectate de rezultatul

cazului.

E. Nu face apel la Emotion, simpatie, sau Pasiune

În timp ce există o latură emoţională practic pentru fiecare proces, avocatul nu poate utiliza argumentulde închidere a cere faptului-Finder pentru a decide cazul pe baza de simpatie sau de pasiune. Atac nepermis la

pasiunea sunt adesea găsit atunci când avocatul locuieşte la un aspect dramatic, dar abia relevante ale cauzei,cum ar fi natura unei leziuni reclamantilor extreme atunci când numai răspunderea este în joc.

F N ă i il i l

Documents

TextBook. Spring Semester. 2016. Rom