Teste de Evaluare - Drept Roman

8/3/2019 Teste de Evaluare - Drept Roman

1/28

1

1

Intrebari si Teste grila

Drept Roman

Lectia I

1. Dati un argument in favoarea studierii dreptului roman.Un argument in favoarea studierii dreptului roman este in acela ca a servit ca

izvor de inspiratie pentru reglementarea institutiilor ce tin de materia bunurilor siobligatiilor , pentru ca acestea , fiind strans legate de productia marfuri, au cunoscutin dreptul roman o reglementare atat de evoluata , incat nu au putut fi preluate si in

societatea moderna.

2. Care sunt diviziunile dreptului in viziunea romanilor?a) drept publicb) drept privatc) drept civil

3. Care sunt izvoarele dreptului roman?

a) legileb) totalitatea formelor necesare pentru exprimarea normelor juridice

c) documentele

4. In ce context termenul lex desemna un contract?

a) atunci cand era respectata legeab) cand conventia intervenea intre doua persoane fizicec) in domeniul comercial

5. Ce cuprinde rogatio ?

Rogatio curpindea dispozitiile de lege, iar daca erau mai multe, erau sistematizate

pe capitole.

6. In functie de sanctiunea lor, legile se clasifica in :

a) legi perfecteb) legi imperfectec) legi mai putin perfecte


2/28

2

2

7. Ce se prevede in sanctiunea legilor imperfecte?

In sanctiunea legilor imperfecte se prevedea ca nu este permisa incalcareadispozitiilor din rogatio , fara a se preciza ce consecinte vor decurge in cazul uneiasemenea incalcari.

8. Enuntati raportul dintre dreptul civil si dreptul pretorian.

Dreptul pretorian este cel creat de catre pretor pentru a veni in sprijinul dreptuluicivil, pentru a-l completa si corecta , in conformitate cu binele public.

9. Ce erau jurisconsultii romani?

Jurisconsultii erau oamenii de stiinta din domeniul dreptului care prin activitatea lorde cercetare au determinat aparitia Jurisprudentei.

10. Cui i se adreseaza institutele?

Institutele (Institutiones) au fost publicate n anul 533 e.n. si cuprind texte extrasedin Institutele clasice de catre Tribonian, Teofil si Doroteu, fiind adresate studentilor.

11. Prin Legea citatiilor se confirma autoritatea lucrarilor urmatorilor juristi :

a) Papinianb) Paulc) Ulpiand) Gaiuse) Modestin

12. Opera legislativa lui Justinian cuprinde :

a) 4 lucrarib) 100 de lucraric) nu au putut fi numarate

Lectia 2


3/28

3

3

1. Ce sisteme procedurale sunt cunoscute in evolutia procedurii civile romane ?a) procedura legisactiunilorb) procedura formulara

c) procedura extraordinara

2. Legisactiunile aveau un caracter:a) legalb) formalistc) de sinteza

3. Procesul in perioada legisactiunilor avea urmatoarele faze:

a) in

iure

b) in iudicioc) condictio

4. Competena magistrailor judiciari era desemnat prin termenii de:a) imperiumb) ordoc) iurisdictio

5. Sacramentumeste:

a) aciunea legii prin care se judecau procesele cu privire la proprietate i la creaneavnd ca obiect anumite lucrurib) un pariuc) un ritual religios

6.Iudicis arbitrive postulatio reprezint:a) numirea unui arbitrub) cererea de judector/arbitruc) o procedur de judecat

7.Pignoris capio era considerat:a) o legisaciune de executareb) o luare de gajc) o pedeapsa capitala

8. Pignoris capio nu presupunea:


4/28

4

4

a) prezenta celor doua pri n fata magistratuluib) prezena magistratuluic) prezena debitorului.

9. Procedura formular a fost introdus prin:

a) decret regalb) legea Aebutiac) senat

10. Cele dou pri accesorii ale formulei erau:a) prescripiunileb) inovaiunilec) excepiunile

11. Litis contestatio producea urmtoarele efecte:a) extinctiv

b) creatorc) fixator

12. Cel mai vechi reprezentant n justiie a fost:a) cognitorb) pretorulc) mpratul

13. Ce se nelege prin fora juridic a sentinei?

Orice sentinta, de condamnare sau de absolvire, se bucura de forta juridica, carefacea imposibila redeschidereaprocesului ntre aceleasi parti, cu privire la acelasiobiect, ceea ce astazi arcorespunde autoritatii lucrului judecat.14. Care este deosebirea esenial ntre procedura extraordinar i ceaa legisaciunilor, respectiv cea formular?

Din punct de vedere strict formal, procedura extraordinara si are originea nactivitatea magistratilor care solutioneaza anumite litigii n virtutea lui imperium, fara amai trimite partile n fata judecatorului.

Spre deosebire de procedura formulara, procedura extraordinara a aparut ca oconsecinta a politicii de centralizare, n virtutea careia judecarea proceselor a fost

ncredintata unor magistrati judecatori aflati la dispozitia mparatului, investiti cu atributiiadministrative si jurisdictionale n cadrul unor subdiviziuni teritoriale.

15. Care este ierarhia probelor n cadrul procedurii extraordinare?

n cadrul procedurii extraordinare se contureaza o anumita ierarhie a probelor,nscrisurile avnd o putere probatoare mai mare dect probele orale.


5/28

5

5

Lectia 3

1. Se bucurau de capacitate complet cei care:a) aveau calitatea de om liberb) aveau calitatea de cetean roman

c) aveau calitatea de ef al unei familii civile romane2. Aveau dreptul de a ncheia o cstorie valabil, conform dreptului civil roman:

a) ceteniib) coloniic) sclavii

3. n dreptul civil roman erau agnai:a) cei aflai la un moment dat sub puterea luipater familiasb) cei care n trecut au fost sub aceeai putere, dar care apoi au devenit sui iurisc) cei care nu s-au aflat vreodat sub aceeai putere, dar s-ar fi putut afla dacpater

familias ar mai fi trit n momentul naterii lor

4.Pater familias avea putere asupra:a) fiilor sib) nepoilor din fiic) nepoilor din fiice

5. Condiiile de fond ale cstoriei erau:a) dreptul de a ncheia o cstorie valabil dreptului civil romanb) consimmntul viitorilor soi sau al celor 2 efi de familie dac acetia se aflau

sub putere printeasc

c) vrsta legal pentru ncheierea cstoriei, fixat de mpratul Justinian la 11 anipentru fete i la 12 ani pentru biei.

6. Erau considerate piedici la cstorie:a) rudeniab) alianac) condiia social

7. Ce se nelege prin adrogaiune?

Adrogatiunea este actul prin care o persoana sui iuris trece sub puterea altei

persoane sui iuris.

8. Puterea printeasc se putea stinge:a) prin emancipareb) prin cstoria fr manusc) prin adopie

9. Care este situaia juridic a emancipatului?


6/28

6

6

La romani, emanciparea echivaleaza cu dezmostenirea. Actionnd n spiritulechitatii, pretorul il cheama pe emancipat la succesiune n familia de origine, n calitatede ruda de snge, cu conditia sa faca raportul bunurilor, adica sa adauge la masasuccesorala toate bunurile pe care le-a dobndit n calitate de persoana sui iuris; pentru

ca, altminteri, fratii sai ramasi sub puterea parinteasca ar fi fost nedreptatiti.10. Nu i modific capacitatea juridic:

a) adoptatulb) emancipatulc) adrogatul

11. n dreptul roman persoana juridic este desemnat prin termenii:a) universitari corporab) universitar, corpora i incorpora

c) curr

iculari co

rpo

ra

12. Cei lovii de incapaciti fireti au fost protejai juridicete prin:a) tutel,b) curatelc) dup caz, fie prin tutel, fie prin curatel

13. Potrivit Legii celor XII Table erau pui sub curatel:a) femeia alieni iurisb) hoiic) prodigii

14. Curatela putea fi administrat prin:a)negotiorum gestiob) auctoritatis interpositioc) negotiorum simplae

15. Ce se nelege prin cognomen?

Cognomenera unul din cele cinci elemente ale numelui cetateanului roman sireprezenta porecla data de familie.

17. Ce caractere are puterea printeasc?

Puterea parinteasca era perpetua, astfel nct fiul de familie ramnea persoana alieni iuris pna la moartea luipater familias, indiferent de vrsta pecare o avea sidevenea sui iuris numai la moartea tatalui sau.

Avea un caracter nelimitat (seful familiei dispunea n mod liber att de persoanafiului ct si de bunurile pe care acesta le dobndea); aceasta exprimandu-se prindreptul de viata si de moarte, de abandon si n dreptul de a-l vinde.


7/28

7

7

18. Prin ce procedeu era administrat tutela copilului pn la 6-7 ani care nu tias se exprime corect?

Procedeul prin care era administrate tutela copilului de pana la 6-7 ani ce nu stia

sa se expire corect se numestene

gotiorum g

estio .

19. n ce const a doua faz la adopie?

A doua etapa a adoptiei consta ntr-un proces fictiv la care participa adoptantul sicumparatorul. Adoptantul are calitatea de reclamant fictiv iar cumparatorul are calitateade prt fictiv. n fata magistratului si de acord cu el, adoptantul afirma n termenisolemni ca fiul de familie este al sau iar cumparatorul tace. Astfel ca magistratul siexprima acordul rostind addico, recunoscnd puterea adoptantului asupra fiului defamilie.

Lectia 4

1. Dreptul de proprietate era inclus printre bunurile:a) corporaleb) incorporalec) dup cum hotrau prile unui contract

2. De ce prezint importan n materia riscurilor clasificarea bunurilordup criteriul de identificare?

Clasificarea bunurilor dupa criteriul de identificare (bunuri de gen si bunuriindividual determinate) prezinta o importanta deosebita, mai cuseama n materiariscurilor, n sensul ca daca debitorul datoreaza un lucruindividual determinat, carepiere fara vina lui, va fi exonerat de raspundere,dar daca debitorul datoreaza un lucrude gen, care piere fara vina lui, nu vafi exonerat de raspundere, deoarece lucrurile degen nu pier, caci pot finlocuite cu alte lucruri din aceeasi categorie.3. Ce element difereniaz posesiunea de deteniune?

Detentiunea, ca si posesiunea, presupunea ntrunirea celor doua elemente: animussi corpus, cu deosebirea ca animusdesemna intentia dea pastra lucrul pentru altul(arendasul pastra lucrul pentru proprietar, cuintentia de a-l restitui la termen).4. Proprietatea putea fi dobndit prin:

a) ocupaiuneb) in iures cessioc) accesiune


8/28

8

8

5. Care erau condiiile necesare uzucapiunii?

Conditiile necesare uzucapiunii erau urmatoarele :- posesiunea;

- termenul: de 1 an pentru lucrurile mobile si de 2 ani pentru imobile;

- justa cauza: consta din actul sau faptul juridic prin care se justifica luarea nposesie a lucrului;

- buna credinta: consta din convingerea posesorului ca a dobndit lucrul de laproprietar sau cel putin de la o persoana care aveacapacitate necesara pentru atransmite acel lucru;

- un lucru susceptibil de a fi uzucapat. Nu orice lucru poate fi uzucapat, astfel nuputeau fi uzucapate lucrurile nepatrimoniale, nu puteau fi uzucapate lucrurile stapnitecu titlu precar, precum si lucrurile stapniten mod clandestin.

6.P

rin aciunea n revendicare puteau fi reclamate:a) lucruri individual determinateb) o fraciune din patrimoniuc) un patrimoniu integral

7. Fa de titularul dreptului de servitute proprietarul lucrului aservit:a) nu are obligaiib) are numai obligaia de ususc) are numai obligaia de usufruct

8. Ce se nelege prin caracterul indivizibil al proprietii familiale?

Proprietatea familiala avea un caracter indivizibil, n virtutea caruia sui herendes(persoanele, care prin moartea luipater familias devin sui iuris) traiau ntr-o stare deindiviziune.

9. Care era termenul necesar pentru uzucapiune n cazul bunurilor imobile?

Termenul necesar pentru uzucapiune in cazul bunurilor immobile era de 2 ani.

10. Care este importana uzucapiunii dup Cicero?

Dupa Cicero, uzucapiunea reprezinta sfrsitul nelinistii si fricii de procese

(ususcapio est finissolicitudinis ac periculi).

11. n ce const in iure cession cazul dobndirii proprietii?

In iure cessioeste un mod de dobndire a proprietatii printr-un proces fictiv.n acest caz, partile, n ntelegere cu pretorul, simulau ca se judeca, dar n realitatetransmiteau dreptul de proprietate asupra unui lucru.

In iure cessio este o aplicatiune a jurisdictiei gratioase. n acest caz, cel ce


9/28

9

9

urma sa dobndeasca proprietatea se prezenta Ia proces n calitate dereclamant, iar cel ce transmitea dreptul de proprietate se prezenta n calitate de prt.

n fata pretorului, asa-zisul reclamant afirma n cuvinte solemne ca lucrul asazis litigios este al sau, iar prtul tacea. Astfel, fata de afirmatiile reclamantului si fata detacerea prtului, pretorul pronunta cuvntul addico prin care recunostea dreptul de

proprietate al reclamantului asupra lucrului.12. Dai un exemplu de accesiune n dreptul roman.

Unirea a doua lucruri imobile , precum inelul si piatra pretioasa .

Lectia 5

1. Care era condiia ca gentiles s vin la motenire potrivit Legii celorXII Table?

Gentiles puteau veni la mostenire numai in lipsa celorlalte doua categorii demostenitori , Sui heredes si Adgnatus proximus .

2. Dezavantajul testamentului in procinctuera acela c:a) era accesibil numai patricienilorb) era accesibil numai soldailorc) se putea face numai de dou ori pe an

3. Cum a evoluat testamentulper aes et librarumn ultima faz?n ultima faza a evolutiei testamentuluiperaeset librarum, pactul fiduciar, prin

care testatorul si exprima ultima vointa, era ntocmit n forma scrisa si purta sigiliilemartorilor, urmnd ca acel nscris sa fie desfacut numai dupa moartea testatorului,cnd se aflau si numele mostenitorilor.

4. Care era condiia ca un sclav s fie instituit ca motenitor?Conditia ca un sclav sa fie instituit ca mostenitor era aceea de a avea aprobarea

expresa a luipater familias .

5. Cine putea avea testamenti factio pasiva fr a avea capacitate de drept i defapt?

Puteau avea testamenti factio pasiva toti cei capabili de fapt si de drept.


10/28

10

10

6. Enunai un principiu care guverneaz materia succesiunii testamentare.

Testamentul in procinctu - a aparut pentru a nlatura inconvenientele testamentuluicalatis comitiis; se facea n fata armatei gata de lupta, fiind accesibil si plebeilor;

prezenta dezavantajul ca era accesibil numai soldatilor, adica cetatenilor cu vrstacuprinsa ntre 17 si 46 de ani.

7. Prin reforma lui Justinian, rudenia cvil devine unicul fundament alsuccesiunii?

Prin reforma lui Justinian, rudenia de snge devine unicul fundament alsuccesiunii, conturandu-se patru categorii de mostenitori: descendentii,ascendentii(fratiisi surorile bune si copii lor),fratii si surorile consangvini sau uterine si copii lor si ceilalticolaterali.8. n urma reformelor pretorului, soul i soia se puteau moteni ntre ei n cazulcstoriei fr manus?

Prin reformele pretorului s-a realizat ocrotirea rudelor de snge si consolidarearelatiei dintre soti n cadrul casatoriei fara manus.Mostenirea pretoriana era desemnata prin termenul bonorum possessio ,Unde vir et uxor sotul si sotia (n cazul casatoriei fara manus).

9. Ce se nelege prin motenitor substituit?

Substituirea de mostenitori este o instituire conditionata, de gradul doi, fiind posibiladoar daca testatorul introducea n testament o clauza princare dispunea ca o persoana,numita substituit, sa ia locul mostenitorului,n situatia n care acesta nu dobndeamostenirea.

10. Ce se nelege prin nemo pro parte testatus pro parte intestates decederepotesi(nimeni nu poate muri n parte cu testament i nparte fr testament)?

Potrivit acestui principiu, mostenirea legala nu se poate deschide alaturi demostenirea testamentara. Daca testatorul dispune prin testament numai pentru o partedin bunurile sale, cel instituit dobndea, totusi, ntreaga succesiune, pentru ca altminteriar nsemna ca mostenirea legala sa se deschida alaturi de mostenirea testamentara,ceea ce nu este permis.


11/28

11

11

11. Care era dezavantajul testamentuluiper aes et libram public?

Acest testament prezenta inconvenientul ca pactul fiduciar, prin care testatorul siexprima ultima vointa, era ncheiat n forma verbala, n fata martorilor, astfel nctnumele mostenitorilor erau cunoscute nca din momentul ntocmirii testamentului,iar unii dintre mostenitori puteau sa grabeasca moartea testatorului.

12. Care era dezavantajul transmiterii bunurilor succesorale cu titlu deproprietate?

Executarea ultimei vointe a testatorului depindea de buna credinta a lui emptorfamiliae n sensul ca bunurile succesorale erau transmise cu titlu de proprietate, iardaca emptor familiae era de rea credinta, mostenitorii nu dispuneau de vreo actiune pecare sa o intenteze mpotriva lui emptor familiae, pentru a-l constrnge sa executeultima vointa a testatorului.

13. Care sunt categoriile de motenitori prin reforma lui Justinian?

Conform reformei lui Justinian, mostenitorii se impart in :

descendentii; ascendentii, fratii si surorile bune si copii lor; fratii si surorile consangvini sau uterine si copii lor; ceilalti colaterali.

14. Succesiunea legal se putea deschide atunci cnd:a) nu exist motenitori testamentarib) testamentul nu a fost valabil ntocmitc) exista un interdict testamentar

15. Potrivit Legii celor XII Table adrogatul:a) putea fi motenitorb) nu putea fi motenitorc) putea fi motenitor n lipsa unui adoptat


12/28

12

12

Lectia 6

1. Dai exemple de motenitori care nu puteau repudia motenirea.Mostenitorii voluntary.

2. Ce se nelege prinpro herede gestio?

Prinpro herede gestio se intelege o gestiune n calitate de mostenitor si constadintr-un act de administrare a bunurilor succesorale.

3. Care sunt efectele acceptrii motenirii?Primul efect al acceptarii este confuziunea patrimoniilor, ceea ce nseamna ca

patrimoniul defunctului se contopeste cu patrimonial mostenitorului, ceea ce poategenera consecinte pagubitoare, fie pentru mostenitori, fie pentru creditorii defunctului.Al doilea efect al acceptarii mostenirii este dobndirea dreptului de proprietate.

Daca existau mai multi mostenitori, se punea problema relatiilor dintre ei. Ct privestecreantele si datoriile, acestea se mparteau de drept ntre comostenitori, pe cnd lucrurile corporale erau dobndite n indiviziune. Daca acei comostenitori doreau sa obtinaiesirea din indiviziune aveau la dispozitie o actiune speciala, denumita actionherciscundae (actiunea de iesire din indiviziune).

Al treilea efect al acceptarii este collatio bonorum (raportul bunurilor).n virtutea acestui efect, persoana care a primit anumite bunuri de lapater familias, ntimpul vietii acestuia, si dorea sa obtina dreptul de a veni la succesiune, trebuia sa facaraportul bunurilor si sa adauge la masa succesorala acele bunuri.

4. Care este efectul beneficiului de inventar?Beneficium inventarii(beneficiul de inventar) n baza caruia, daca mostenitorul

facea uninventar al bunurilor succesorale, raspundea pentru datoriile succesiuniinumai n limitele activului succesoral.

5. Care este efectul separaiei bunurilor?Pretorul a creat separatio bonorum, astfel nct, daca mostenitorul era insolvabil,

nu se mai producea confuziunea patrimoniilor. Patrimoniul defunctului eraseparat de patrimoniul mostenitorului, pna cnd creditorii defunctului si valorificauintegral drepturile de creanta si numai dupa aceea avea loc confuziunea patrimoniilor.

6. Dai un exemplu de collatio bonorum.Exemplu tipic de collatio bonorum este coliotio dotis (raporturile bunurilor dotale),

caci femeia casatorita fara manusdobndeste anumite bunuri cu titlu de dota, de lapater familias, n momentul casatoriei sale. Acea femeie are drepturi succesorale fatadepater familias din familia de origine, de vreme ce ea nu trece sub puterea barbatului,dar daca vrea sa vina la succesiune, n familia de origine, trebuie sa faca raportulbunurilor si sa adauge la masa succesorala toate bunurile dotale.


13/28

13

13

7. Pentru intentarea petiiunii de ereditate (hereditatis petitio) reclamantultrebuia:

a) s fac proba dreptului de proprietate al defunctuluib) s fac proba calitii sale de motenitor civil

c) s se apere prin cuvinteleposs

ideo quia po

sside

o (posed pentru c posed i nutrebuie s m justific fa de nimeni)

8. Legatulper praeceptionem a fost creat:a) n scopul favorizrii unuia dintre motenitorib) pentru a-l mpiedica pe legatar s intre n stapnirea unui lucruc) pentru a paraliza preteniile pretorului interest

9. Ce se nelege prin fideicomisul de familie?

Acest fideicomis functioneaza pe baza unui mecanism potrivit caruia fideicomisarul

devine n mod automat fiduciar, avnd obligatia de a transmite, de regula un bun devaloare, altei persoane din snul aceleiasi familii, care devenea la rndul ei fiduciar,avnd aceleasi obligatii. Pe aceasta cale, s-a putut asigura pastrarea n snul familiei abunurilor de valoare, caci ele nu mai puteau fi nstrainate. Sistemul introdus se numestesubstitutie fideicomisara si a fost consacrat si n vechiul drept romnesc, prin legea tariisau obiceiul pamntului.

10. Repudierea motenirii se putea face prin:a) cretiob) pro herede gestioc) simpl manifestare de voin

Lectia 7

1. Cum este definit obligaia potrivit Institutelor lui Justinian?

Potrivit Institutelor lui Justinian, obligatia este o legatura de drept prin care suntemsiliti a plati ceva, conform dreptului cetatii noastre.

2. Obiectul obligaiei, desemnat n definiia lui Justinian prin cuvntul plat,poate consta n:

a) dareb) facerec)praestare


14/28

14

14

3. Raportul juridic obligaional presupune urmtoarele elemente:a) persoan numit creditor (subiectul activ care pretinde o plat)b) o persoan numit debitor (subiectul pasiv care urmeaz s fac o plat)c) obiectul (s fie licit, s fie posibil, s fie determinat, s constea ntr-o prestaie pe

care debitorul o face pentru creditor, s prezinte interes pentru creditor)d) sanciunea (o aciune personal)

4. Pentru formarea contractelor reale este nevoie de:a) consimmntul prilorb) remiterea material a lucruluic) o aciune de drept strict

5. Sunt contracte solemne:a) sponsio religioasb) jurmntul dezrobitului

c) promisiunea de dot6. Ce se nelege prin quasicontract?

Notiunea de quasicontract a fost creata din expresia quasi ex contractu (ca si dincontract). Quasicontractul este un fapt licit care genereaza efecte juridice similare celorale contractului.

7. Care sunt deosebirile ntre obligaiile conjuncte i cele coreale?

Obligatiile coreale enunta faptul ca oricare dintre creditori poate pretinde ntreaga

creanta sau oricare dintre debitori poate fi tinut pentru ntreaga datorie, pe cand indreptul obligatiilor conjuncte, pregneaza si functioneaza principiul divizibilitatii creantelorsi datoriilor ( fiecare dintre creditori sau debitori poate pretinde doar partea sa) .

8. Adstipulatio este actul prin care:a) un creditor accesor se altur creditorului principalb) un debitor accesor se altur debitorului principalc) un costipulant se altur unui debitor

9. Ce se nelege prin quasidelicte?

Quasidelictele sunt fapte ilicite pe care romanii nu le-au ncadrat, datoritamentalitatii lor conservatoare, ncategoria delictelor .10. Cum se interepreteaz obligaiile de bun credin?

Obligatiile de buna credinta sunt interpretate tinndu-se seama de vointa reala apartilor, precum si de alte mprejurari, nct debitorul care a fost determinat sa ncheie


15/28

15

15

un contract prin nselaciune poate opune creditorului o exceptiune (exceptio doli),refuznd n felul acesta sa-si execute obligatia.

Lectia8

1. Elementele eseniale ale contractului sunt:a) obiectulb) consimmntulc) capacitatea

2. Sunt cauze care duc la inexistena consimmntului:a) neseriozitateab) eroarea

c) indolena3. n cazul lui error in negotio:

a) Primusintenioneaz s vnd un lucru, iarSecunduscrede c este vorba de unmprumut

b) Primuscrede c se asociaz cu Secundus i n realitate s-a asociat cu Tertiusc) Primusintenioneaz sa vnd un fond, iarSecunduscrede c dobndete o cas

4. Care este asemnarea i diferena dintre termen i condiie?

Atat termenul cat si conditia sunt evenimente viitoare de care depinde stingerea

unui drept.Spre deosebire de termen, conditia nu este un eveniment sigur de care depindenasterea unui drept .

5. Ce se nelege prin principiul relativitii efectelor contractului?

Aceasta regula a dat cadrul general n care a evoluat materia contractelor si si-a gasitaplicatia n alte trei principii mai importante:a) nulitatea stipulatiunii pentru altul,b) nulitatea promisiunii pentru altul sic) nereprezentarea n contracte.

6. Care sunt condiiile intentrii aciunilor noxale?

Actiunea noxala putea fi intentata numai cnd o persoana alieni iuris comitea undelict privat, deoarece numai n materia delictelor private dreptul de razbunare putea firascumparat prin plata unei sume de bani. De asemenea, ea putea fi intentata, cusucces, numai mpotriva aceluipaterfamilias care l avea pe delincvent sub puterea sa

n momentul lui litiscontestatio. Daca dupa comiterea delictului delincventul trecea sub


16/28

16

16

o alta putere, actiunea era intentata mpotriva nouluipater familias. Asadar, dreptulvictimei delictului l urmeaza pe delincvent.

n opinia sabinienilor,care s-a impus, se mai cerea ca victima delictului sa nu-l fiavut pe delincvent sub puterea sa.

7

. Enumerai 3 situaii n care poate aprea neexecutarea obligaiilor. cazul fortuit si forta majora sunt fapte neprevazute care

intervin fara vointa debitorului culpa - este neglijenta sau nendemnarea manifestata de

cineva (cel ce s-a obligat prin contract) printr-o actiune sau o abstentiune.Culpa lata este vina grosolana iarculpa leviseste vina usoara.

dolul - este actiunea sau abtinerea intentionata a debitorului,de natura saprovoace pieirea luc rului datorat;

8

. Cum se va angaja rspunderea debitorului la culpa levis in abstracto?n cazul culpei in concreto comportarea debitorului fata de bunul datorat se

compara cu modul n care acesta si administreaza bunurilor proprii.Rezulta de aici ca aprecierea culpei in abstracto are consecinte mai grave

pentru debitor, caci este tinut pentru orice neglijenta. n al doilea caz, situatia debitoruluieste mai buna, caci nu va fi gasit n culpa daca si n administrarea bunurilor propriimanifesta o usoara neglijenta.

9.Cum se va angaja rspunderea debitorului n cazul dolului?

Raspunderea debitorului n cazul dolului este stabilita n baza criteriului utilitatii: ncontractele unde nu are vreun interes raspunde numaipentru dol, iar n cele unde areinteres raspunde att pentru dol, ct sipentru culpa (criteriul de distinctie fiind aspectulintentional).10. Cum avea loc evaluarea convenional a despgubirilor?

Acest sistem, presupune existenta a doua stipulatiuni. Prima stipulatiune are caefect nasterea unei obligatii de dare sau de facere, iar cea de a doua fixeazadespagubirea pe care debitorul trebuie sa o plateasca n cazul neexecutarii primeistipalatiuni. n felul acesta, n ipoteza neexecutarii, creditorul este silit sa faca probaprejudiciului pe care l-a suferit.


17/28

17

17

Lectia 9

1. Ce se nelege prin darea n plat (datio in solutum) ?

Prin datio insolutum se intelege stingerea obligatiei prin plata unui alt lucrudect cel datorat, cu acordul creditorului.

2. Ce se nelege prin compensaiune?

Compensatiunea este operatia juridica prin care datoriile si creantele reciprocese scad unele din altele, pentru ca executarea sa poarte numai asupra diferentei.

3. Cum se numete novaiunea cu schimbare de debitor realizat cuconsimmntul vechiului debitor?

Novatiunea cu schimbare de debitor realizata cu consimtamantul vechiuluidebitor, se numeste delegatie .

4. Prin contrarius consensus (mutuus dissensus) :a) prile renun la un contract nscut solo consensu (prin consimmnt)b) datoriile i creanele reciproce se scad unele din altelec) se stinge o obligaie prin plata unui alt lucru dect cel datorat

5. Erau moduri nevoluntare de stingere a obligaiilor:a) imposibilitatea de executareb) confuziunea

c) prescripia extinctiv6. Erau moduri voluntare de stingere a obligaiilor:

d) novaiuneae) cesiuneaf) remiterea de datorie

7. Cesiunea de datorie se realizeaz prin:a) novaiunea prin schimbare de debitorb) mandatul judiciarc) mandatul extrajudiciar

8. Care erau inconvenientele cesiunii de crean n epoca veche?

Un prim inconvenient al cesiunii de creanta in epoca veche era acela ca prinstingerea vechii creante se sting si accesoriile sale (garantii, exceptiuni), iar cesionaruldobndeste o creanta mai putin sigura dect cea a cedantului.

Un alt inconvenient era acela ca novatiunea prin schimbare de creditor presupuneconsimtamntul debitorului, care urmeaza sa se oblige prin intermediul unei noi


18/28

18

18

stipulatiuni, nct vointa partilor de a transmite o creanta nu se poate nfaptui dacadebitorul refuza sa se oblige fata de noul creditor.

9. Care sunt efectele prescripiei extinctive?

Efectele prescriptiei extintive sunt urmatoarele :

prin trecerea termenului de prescriptie dreptul se stinge n ntregime; dreptul se stinge numai n sensul ca debitorul poate opune n aparare faptul

prescriptiei, de natura sa paralizeze pretentiile reclamantului.Debitorul ramne, totusi, obligat natural, asa nct daca face plata de buna voienu poate intenta actiunea n repetire, caci nu este, conform opiniei de mai sus,

n situatia celui ce a facut plata lucrului nedatorat.

Lectia 10

1. n dreptul vechi i clasic, romanii au utilizat stipulaiunea sub urmtoareleforme:

a) sponsiob) fidepromissioc) fideiussio

2. Care erau garaniile personale n epoca veche?

Garantiile personale in epoca veche erauSponsio

siFidepromissio

.3. Care erau garaniile personale n epoca clasic?

Garantia personala in epoca clasica era Fideiussio .

4. n ce const beneficiul de diviziune?Beneficiul de diviziune consta n posibilitatea divizarii datoriei ntre cogarantii n

viata si solvabili n momentul lui litis contestatio.

5. n ce const beneficiul de cesiune de aciuni?Beneficiul de cesiune de actiuni consta n dreptul garantului care a platit datoria de

a cere creditorului sa-i cedeze toate actiunile pecare le are mpotriva debitoruluiprincipal, pentru a se putea ntoarcempotriva acestuia din urma .6. Pentru ce a fost creat aciunea servian?

Actiunea serviana a fost creata n scopul de a da posibilitatea proprietarului mosieisa intre n posesia inventarului agricol, chiar daca acesta se afla n posesia unor terti. nacest stadiu ipoteca ne apare ca o institutie perfect conturata.


19/28

19

19

7.Cum se formeaz ipoteca tacit (legal) ?

Ipoteca tacita ia nastere n virtutea unor dispozitii legale sau n virtutea obiceiuluijuridic. La ipoteca tacita vointadebitorului de a ipoteca un lucru este prezumata.

n dreptulmodern aceasta forma de garantie este desemnata prin termenul deipoteca legala.8. Interdictul salvian ddea posibilitatea proprietarului:

a) s intre n posesia inventarului agricol, dac arenda nu era pltit la scadentb) s urmreasc lucrurile arendaului, chiar dac acesta le mutase n alt partec) s se ndrepte mpotriva terilor achizitori

Lectia 11

1. Prin ce se deosebete sponsio laica de sponsio religioasa?Sponsio laica. Formalismul religios, propriu lui sponsio religioasa,a fost nlocuit cu

formalismul laic, probabil n epoca instaurarii republicii romane, cnd atributiilereligioase au fost bine delimitate de cele laice.

n cadrul acestei linii de evolutie, forma originara de a contracta si pierdecaracterul sau religios, transformndu-se n sponsio laica.Aceasta se formeaza prin

ntrebarea formulata de catre creditor si raspunsul dat de catre debitor: Spondesne mihicentum dare?Spondeo.

Elementul comun cu sponsio religioasa consta n aceea ca actul se formeaza totprin ntrebare si raspuns, iar debitorul se obliga pronuntnd cuvntul spondeo.

Deosebirea consta n aceea ca ntrebarea si raspunsul nu mai sunt nsotite dejuramntul religios.

2. Care sunt caracterele sitipulaiunii? este un act oral - decurge chiar din modul sau de formare este un act solemn - partile trebuiau sa foloseasca anumite verbe si sa

vorbeasca n anumita ordine. Daca, de pilda,promitentul vorbea nainteastipulantului, actul nu era valabil;

congruenta - reclama potrivirea (congruenta) dintre suma (cnd e vorbade o suma de bani) de bani care figureaza n ntrebare si cea carefigureaza n raspuns. Daca stipulantul ntreaba pe promitent: promiti sa-midai 100?; promitentul nu poate raspunde: promit 50, caci actul ar fi nul. Peaceasta cale, stipulantul are posibilitatea sa impuna promitentuluiobligatia de a plati o suma de bani, indiferent daca promitentulprimise n prealabil chiar acea suma sau mai putin;

continuu - raspunsul promitentului trebuie sa fie dat imediat dupantrebarea formulata de catre stipulant, caci altfel actul n-ar mai avea aceaunitate care sa-I dea o identitate proprie;

unilateral - o singura persoana si asuma obligatiuni (stipulantul estecreditor iar promitentul este debitor);

este un contract de drept strict si deci de riguroasa interpretare -judecatorul cerceteaza numai daca au avut loc ntrebarea si


20/28

20

20

raspunsul, fara sa-l intereseze vointa reala a partilor; trebuie sa existe unitatea de timp si loc - partile trebuie sa fie

ntr-un moment anume ntr-un anumit loc; altfel ntrebarea si raspunsul n forma orala nu se pot realiza (daca debitorul dovedeste ca unitatea de timp si loc nu este

ntrunita, urmeaza sa, fie absolvit de catre judecator).

abstract - este de natura asigure vocatia unei utilizari generale.

3. Ce se nelege prin caracterul de congruena n cazul stipulaiunii?Caracterul de congruenta in cazul stipulatiunii mentioneaza o potrivire dintre

suma de bani care figureaza in intrebare si cea care figureaza in raspuns.( Dacastipulantul ntreaba pe promitent: promiti sa-mi dai 100?; promitentul nu poateraspunde: promit 50, caci actul ar fi nul.) .

Pe aceasta cale, stipulantul are posibilitatea sa impuna promitentuluiobligatia de a plati o suma de bani, indiferent daca promitentul primise n prealabil chiaracea suma sau mai putin.

4. Cum se face proba stipulaiunii?Fiind un act oral, stipulatiunea era probata prin intermediul martorilor.

Mai trziu, cnd a nceput sa fie mentionata n forma scrisa, stipulatiunea era doveditaprin nscris. Era suficient ca stipulantul sa dovedeasca prin martori sau prin nscris caactul a avut loc pentru a cstiga procesul. Datorita caracterului abstract al actului, nuavea nici o importantadaca debitorul a primit mai putin dect a promis sau nu a primitnimic. Din momentul n care raspundea la ntrebarea formulata de catre stipulant,promitentul era tinut sa plateasca ceea ce a promis.

5. Ce reprezint constituirea de dot?

Dotis diction este contractul verbal prin care se constituie dota viitoarei sotii.Acest contract a aparut n legatura cupractica romanilor de a le dota pe fete cu anumitebunuri, pentru ca viitoriisoti sa poata face fata greutatilor casatoriei.6. De ce se spunea c nexum constituie o alternativ pentru debitor?

Nexum constituie o alternativa pentru debitor deoarece creditorul putea intocmi odeclaratie ratificata in fata unui magistrat, in care afirma ca munca debitorului i esteaservita pentru un numar de zile, cnd acesta nu-si putea plati o datorie izvorta dinstipulatiune.

7.Nexum este o aplicaie a lui ....?Nexum este o aplicatie a lui in iure cesio, creditorul si debitorrecurgnd la un

simulacru de proces.


21/28

21

21

9. Care era scopul utilizrii contractului litteris?Contractul litterisavea ca scop :

nlocuirea unui debitor prin altul (transcriptio a persona inpersonam) - se facea prin doua mentiuni n registrul bancherului. Potrivitunei ntelegeri prealabile, urma ca Primus,debitorul bancherului, sa fie

nlocuit cu Secundus. n acest scop, la coloana platilor se mentiona caSecundus a primit de la bancher o suma de bani, mentiune pe care el oconfirma la aceeasi coloana (expensilatio). n acelasi timp, la coloana

ncasarilor se scria ca bancherul a primit de la Primus aceeasi suma, cutoate ca n realitate nu primise nimic (acceptilatio). Prin aplicatiuneaformalismului, obligatia lui Primus se stingea, dar se nastea o nouaobligatie, n sarcina lui Secundus (novatiune prin schimbare de debitor).

schimbarea temeiului juridic al unei obligatii (transcriptio a reinpersonam) - presupunnd ca debitorul datora bancherului o suma de

bani n baza contractului de vnzare, cauza obligatiei putea fi schimbataprin anumite mentiuni facute la cele doua coloane ale registrului. n acestscop, la coloana platilor se scria ca bancherul a platit debitorului sausuma de bani pe care acesta din urma o datora n baza vnzarii, desi nuplatisenimic, iar la coloana ncasarilor se mentiona ca bancherul a primitaceeasi suma de bani, desi nu primise nimic. Pe aceasta cale seschimba cauza obligatiei, caci debitorul nu mai datora n virtuteacontractului de vnzare, ci a contractului litteris.

Lectia 12

1. Ce reprezint mutuum?Mutuum este contractul prin intermediul caruia romanii realizau mprumutul de

consumatiune.

2. Cum se interpreteaz mutuum?Cuvntul mutuum (fara un sens originar precis) a fost pus n legatura cu expresia

ex meo tuum fit(de la mine devine al tau). Aceste cuvinte sugerau faptul ca ncheiereacontractului presupunea transmiterea unui lucru de catre creditor debitorului sau.

3. Ce reprezint fiducia?Fiduciaeste contractul real care se naste prin transmiterea lucrului nforma

mancipatiunii sau a lui in iure cessio, nsotita de o conventie prin caredobnditorulpromite sa retransmita proprietatea asupra lucrului celui de lacare l-a primit.


22/28

22

22

4. Cum se formeaz gajul?Gajul se formeaza prin transmiterea posesiunii unui lucru de catre debitor

creditorului sau, n forma traditiunii, transmitere nsotita de oconventie prin carecreditorul promite sa retransmita posesiunea lucrului,dupa ce debitorul si va fi platitdatoria.

5. Care sunt avantajele gajului n raport cu fiducia?Fata de fiducia, gajul prezinta o serie de avantaje. Mai nti, gajul este o

conventie grefata pe traditiune, act deosebit de suplu, la ndemna att a cetatenilor ctsi a peregrinilor. Pe de alta parte, n cazul gajului,traditiunea este utilizata n scopultransmiterii posesiunii si nu a proprietatii.Consecinta este ca debitorul ramne proprietaral lucrului transmis cu titlu de garantie, bucurndu-se att de dreptul de urmarire, ct side dreptul de preferinta. Asadar, debitorul, dupa plata datoriei, n calitate de proprietar,se poate ndrepta mpotriva tertilor detinatori, dupa cum n cazul unui concurs cu alticreditori ai creditorului sau, si poate exercita dreptul cu preferinta.

6. Cum se formeaz comodatul?

Comodatul se formeaza prin transmiterea unui lucru, n forma traditiunii, de catrecreditor (comodantul) debitorului sau (comodatarul), nvederea folosintei, transmitere

nsotita de o conventie prin care debitorulpromite sa restituie lucrul la termen.7. Comodatul este un contract:

a) cu titlul gratuit,b) cu titlul onerosc) n cazul bunurilor mobile poate fi oneros iar n cazul bunurilor imobile poate fi

gratuit.

8. Ce obligaie i revine comodantulului pentru cheltuielile fcute de comodatar nscopul conservrii lucrului?

Comodantul este obligat sa-l despagubeasca pe comodatar pentru cheltuielilefacute n scopul conservarii lucrului.

9. Cum se formeaz depozitul?Formarea contractului de depozit presupune transmiterea detentiunii unui lucru

prin traditiune, de catre o persoananumita deponent, altei persoane numita depozitar,transmitere nsotita de oconventie prin care depozitarul promite sa pastreze lucrul si sa-l restituie lacererea deponentului.10.Depozitul:

a) este un contract cu titlul gratuitb) este un contract cu titlul onerosc) n cazul bunurilor mobile este oneros iar n cazul bunurilor este gratuit


23/28

23

23

11. Ce reprezint depozitul sechestru?

Depozitul sechestru a fost creat n legatura cu anumite exigente ale proceduriicivile. n cazul unui proces, partile se ntelegeau sa depuna obiectul litigios n pastrareaunei terte persoane, urmnd ca lucrul sa fie remis partii care va fi cstigat procesul.

Acesta presupune transmiterea lucrului cu titlu de posesiune. La depozitulobisnuit, daca o terta persoana pretinde ca are vreun drept asupra lucrului, depozitarul,ntruct nu are mijloace proprii de aparare, se adreseaza deponentului, pentru caacesta din urma, n calitate de proprietar, sa-i asigure protectia juridica.

La depozitul sechestru, nsa, acest mecanism nu mai poate functiona, deoarecedepozitarul nu stie cine este proprietarul, si nu va sti, pna la pronuntarea sentintei nprocesul dintre cei ce s-au nteles sa-i lase lucrul n pastrare. ntr-o atare ipoteza,depozitarul urma sa ramna fara aparare n fata pretentiilor oricui.

12. Care e trstura esenial a contractele consensuale?Contractele consensuale (vnzarea, locatiunea, societatea si mandatul) iau

nastere printr-un simplu acord de vointa sireprezinta forma cea mai evoluata pe care acunoscut-o tehnica de crearea obligatiilor n dreptul roman, constituind un exemplugraitor desubiectivizare a actelor juridice.13. Care sunt formele primitive ale vnzrii?

Formele primite ale vanzarii sunt : vanzarea mancipatiune si vanzarea prinstipulatiuni .

14. Care sunt elementele vnzrii? Explicai un element.

Elementele vanzarii sunt : consimtamantul , obiectul si pretul

In materia vnzarii consimtamntul consta n acordul celui ce intentioneaza savnda si a celui ce intentioneaza sa cumpere. Contractul ia nastere, de regula, nmomentul realizarii acordului de vointa. Daca partile conditioneaza nasterea sa de

ndeplinirea unor forme, atunci actul se va forma ulterior.

15. Enumerai obligaiile vnztorului.

Obligatiile vanzatorului erau urmatoarele :

Sa pastreze lucrul. Sa predea lucrul. Sa garanteze pentru evictiune. Sa garanteze pentru vicii.


24/28

24

24

16. Enumerai obligaiile cumprtorului.Obligatiile cumparatorului erau urmatoarele :

Sa plateasca pretul.

Sa plateasca dobnzi. Sa despagubeasca pe vnzator pentru cheltuielile facute cu pastrarea siconservarea lucrului.

17. Ce reprezint locaiunea?

Locatiunea este contractul prin care, n functie de scopul urmarit, o parte seobliga sa procure folosinta unui lucru, serviciile sale sausa execute o anumita lucrare,

n schimbul pretului pe care cealalta partepromite sa-l plateasca.18. Ce se nelege prin locatio operarum?

Locatio operarum este contractul prin care un om liber si ofera serviciile sale; asaeste cazul lucrat orului care se obliga sa munceasca ntr-o mina pentru patronul sau, nschimbul unei sume de bani.

19. Ce reprezint societatea?Societatea este contractul consensual prin care doua sau mai multe persoane pun

n comun activitatea lor sau anumite bunuri, n scopulde a realiza un cstig.

20. Ce este necesar pentru formarea contractului de mandat?

Pentru formarea contractului de mandat este necesar sa existe unobiect, constnd ntr-un fapt material sau ntr-un act juridic, pe caremandatarul se obliga a-l ndeplini.

21. Mandatul:a) este un contract cu titlul gratuitb) este un contract cu titlul onerosc) poate fi un contract att cu titlul gratuit ct i oneros

22. Contractul de mandat produce efecte asupra .

Actul de mandat produce efecte asupra sa , nu asupra mandatului, fiind incheiat demandatar.


25/28

25

25

23. Cum se formeaz contractele nenumite?

Contractele nenumite se formeaza printr-o conventie nsotita de executareaobligatiei de catre una din parti.

24. Pe ce se ntemeiaz, n contractele nenumite, posibilitatea prii care iexecut promisiunea de a cere celeilalte pri acelai lucru?

Partea care si executa promisiunea nu dispune de vreun mijloc juridic pentru aconstrnge cealalta parte la executarea promisiunii sale; totusi, ea putea sa ceararestituirea lucrului, pe motiv ca dobnditorul realizase o mbogatire fara cauza, printr-oactiune numita condictio (condictio causa data causa nonsecuta). ntruct condictio era data pe tarm extracontractual, cel ce primise lucrul trebuia sa-l restituie,chiar daca fara vina nu-si executase promisiunea. Pe de alta parte, daca lucrul transmis

n executarea promisiunii pierise, condictio nu mai putea fi intentata, caci lipseaelementul mbogatirii.

Lectia 13

1. Ce se nelege prin promisiunea bancherului (receptum argentarii)?

Promisiunea bancherului este pactul prin care argentarius se obliga fata declientul sau, promitnd sa-i plateasca datoriile pe care eventual le va contracta fata de

un tert.Promisiunea bancherului era de natura sa ntareasca ncrederea tertului creditor

n solvabilitatea clientului (debitorului).

2. Ce se nelege prin pactul de constitut?Pactul de constituteste conventia prin care partile fixeaza un nou termen pentru

plata datoriei. Conventia intervine fie ntre creditor si debitor, fie ntre creditor si o altapersoana, de regula un negustor, pentru ca acesta din urma sa-i plateasca datoria.

3. Care sunt scopurile pactelor alturate?Dupa scopul lor, pactele alaturate pot fi ncheiate pentru a micsora obligatia

principala (ad minuendam obligationem) sau pentru a agrava acea obligatie (adaugendam obligationem). Astfel, debitorul promite sa plateasca dublul valorii lucrului ncazul descoperirii unor vicii (ad augendam obligationem) sau promite sa plateascadatoria n rate (ad minuendam obligationem).


26/28

26

26

4. Care sunt trsturile donaiunii?Donatiuneaeste actul prin care o parte numita donator si micsoreaza patrimoniul

n favoarea celeilalte parti, numita donatar, cu scopul de a o mbogati.

5

. Care este condiia de form a donaiunii n dreptul postclasic?n dreptul postclasic, dar naintea reformei lui Justinian, au fost ntroduse noi

conditii de forma (proprii numai actelor prin care se face o donatiune). Astfel, mparatulConstantin Chlor a impus transcrierea actului de donatiune ntr-un registru public.

Constantin cel Mare a mers mai departe, cernd ca transmiterea bunului donatsa se faca n fata unor martori, iar actul scris, redactat cu aceasta ocazie, sa fietranscris ntr-un registru public (insinuatio). n fine, mparatul Justinian a sanctionatsimpla conventie de donatiune printr-o condictio ex lege.

6. Dai exemplu de o cauz de revocare a donaiunii?Daca patronul a facut o donatie clientului sau, iar dupa aceea i s-a

nascut un copil (survenire de copil), poate iarasi sa revoce actul de liberalitate.

7. Ce drepturi avea brbatul asupra bunurilor dotale n epoca veche?n epoca veche, barbatul avea drepturi nelimitate asupra bunurilor dotale, att n

timpul casatoriei, ct si dupa desfacerea ei.n calitate de proprietar al dotei, barbatul o putea nstraina, iar n cazul desfacerii

casatoriei o putea pastra pentru sine, caci nu se cunostea nca obligatia de restituire abunurilor dotale.

8. n ce const donaiunea mortis causa fcut sub condiie rezolutorie?Donatiunea mortis causa facuta sub conditie suspensiva urmeazasa-si produca

efectele n momentul mortii donatorului, iar cea facuta subconditie rezolutorie siproduce efectele imediat, dar este desfiintata n modautomat daca nu se ndeplinesteconditia (donatorul nu moare nainteadonatarului).

9. Care sunt obligaiile geratului fa de gerant?

Obligatiile gerantului sunt urmatoarele :

- sa plateasca gerantului pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care acestale-a facut;- sa execute toate obligatiile fata de terti, care s-au nascut din actele incheiate degerant in numele sau


27/28

27

27

Lectia 14

1. Potrivit Legii celor XII Table houl putea fi omort n urmtoarele cazuri:a) cnd furtul era savrsit n timpul noptiib) cnd furtul era savrsit n timpul zilei, dar delincventul era narmat si se apara

pentru a nu fi prins. n acest din urma caz secerea ca

victima furtului sa cheme vecinii,pentru ca acestia sa ia cunostinta de feluln care a fost comisa fapta.

2. Care este sensul juridic al delictului iniuria?Din punct de vedere etimologic, cuvntul iniuria desemneaza orice fapt contrar

dreptului. Din punct de vedere juridic, nsa, sensul termenului este cu totul altul, fiind cumult mai restrns, n special n epoca veche a dreptului roman. n sens general, ndreptul vechi, iniuria este delictul de vatamare corporala, iar n sens special, iniuria estedelictul de lovire simpla.

3. n sistemul creat de ctre pretor n cazul delictului iniuria se pune tot mai mult

accentul pe?In sistemul creat de catre pretor se pune tot mai mult accentul pe ofensa morala.

4. Care sunt condiiile delictului pagubei cauzate pe nedrept?

Conditiile Damnum iniuria datum sunt urmatoarele :

Prima conditie consta ntr-un element de fapt. Pentru ca delicteleprevazute n capitolele I si III ale legii Aquilia sa fi avut loc, trebuie sa sefi produs o actiune, o imixtiune asupra bunurilor cuiva.

O alta conditie consta n aceea ca fapta cauzatoare de pagubemateriale trebuie sa fie facuta contrar dreptului.

Fapta pagubitoare trebuie sa fie comisa prin culpa sau doluldelincventului.

Trebuie ca paguba sa fie facuta corpore. Aceasta nseamna cadelincventul trebuie sa actioneze direct si material asupra lucrului, si nuprin intermediul unui agent extern.

Paguba trebuie sa fie cauzata corpori, adica prin lezarea materiala alucrului altuia.

n sfrsit, este nevoie ca paguba sa fie cauzata proprietarului, ntruct,initial, legea nu apara dect pe proprietarul lucrului.

5. De ce nu a fost niciodat sancionat n dreptul roman dolus bonus?

Dolus bonus nu a fost niciodata sanctionat, ntruct prin natura sa nu dadeanastere unor consecinte grave (vnzatorul care si lauda n mod exagerat marfa, dar nurecurgea la mijloacele frauduloase pentru a convinge pe cumparator sa ncheie contractul, comitea un dolus bonus).


28/28

28

6. Cum era sancionat judectorul vinovat de pronunarea unei sentine greite?n practica judecatorul vinovat de pronuntarea unei sentinte gresite lua locul

debitorului, ca n cazul novatiunii prin schimbare de debitor. Aceasta solutie decurge dinfaptul ca prin litis contestatio dreptul dedus n justitie se stinge, iar vechiul (adevaratul )debitor nu mai poate fi urmarit.

7. Prin furtum usus se nelege:a) folosirea pe nedrept a lucrului altuia (cazul depozitarului care se folosete de un

lucru al deponentului)b) furtul comis de ctre nsui proprietarul asupra lucrului su (cazul debitorului care-

i reia lucrul dat ca garanie creditorului su, nainte de a-i fi pltit datoria)

8. Legea Cornelia de iniuriis a sancionat:a) violena fizic ndreptat mpotriva unei persoaneb) violarea domiciliuluic) atentatul la linitea cminului unui cetean

Documents

Teste de Evaluare - Drept Roman