Upload
tzontzonel-sim
View
886
Download
108
Embed Size (px)
DESCRIPTION
terapii
Citation preview
TERAPII DE FAMILIE - forme
1. Terapii de familie de tip comunicational (MRI)
2. Terapia multipla de familie
3. Terapia de familie de tip experiential
4. Terapia structurala de familie
5. Terapia transgenerationala de familie
6. Terapia strategica de familie
7. Terapia sistemica de familie (Scoala de la Milano)
8. Terapia narativa de familie
9. Terapia de familie integrativa
TERAPII DE FAMILIE
Terapii de familie de tip
comunicational
Prima forma de terapie de familie care nu
are legatura cu terapia individuala
Reprezentanti: anii 50
- Cercetatorii Scolii Palo Alto:
George Bateson;
- Virginia Satir;
- Joy Haley;
- Don Jackson;
- Weakland
Anii 60 experienta comunicationala:
- Centrarea pe problema (Erikson, M.)
- Terapia experientiala a comunicarii
(Virginia Satir)
- Terapia structurala (S. Minuchin)
Concepte:
- Dubla legatura/ dublul mesaj
- Tipuri de comunicare
familiala (Bateson):
- Comunicarea digitala
(masa = obiect )
- Comunicarea analogica
durerea de stomac =
frustari
Etape specifice procesului de comunicare
(orice comportament e comunicare)
(1) Comunicare (emitator ) = persoana care comunic va prezenta mesajele sub forme multiple i diferite posturi; micri ale minilor, braelor etc.; pattern-uri ale privirii; tonalitatea i tempoul vocii; frecvena respiraiei; cuvinte, sintaxa propoziiei etc. Mai mult, aceste mesaje pot fi transmise n mod contient sau incontient de persoana care comunic.
(2) Experiena (receptor) = mesajele primite de persoana ctre care este direcionat comunicarea. Mesajele sunt receptate prin diferite canale senzoriale: ochi, urechi, piele etc. Aceste mesaje pot fi receptate n mod contient sau incontient de persoana care le primete.
(3) Concluzia (receptor) = nelegerea la care ajunge persoana care primete mesajele, referitoare la ceea ce semnific acestea. Din nou, nelegerea receptorului se poate afla n plan contient sau n plan incontient.
(4) Generalizarea (receptor) = modul n care persoana care primete mesajele le conecteaz cu experiena sa anterioar, precum i modul n care receptorul utilizeaz perceperea mesajelor primite pentru a-i contura nelegerile i reaciile astfel nct acestea s i justifice utilizarea n prezent i, fr nici o intervenie, n viitor.
(5) Comportamentul de reacie (receptor) = modul de reacie al persoanei care primete mesajele. Aceast etap din ciclul comunicrii este echivalent cu prima etap, atunci cnd comunicatorul i receptorul i inverseaz poziiile. n diagrama de mai sus, aceasta este semnificaia sgeii care reia ciclul, conectnd ultima etap din diagram cu prima etap.
Comunicare (emitor)
Experien (receptor)
Concluzie
(receptor)
Generalizri
(receptor)
Comportament de reacie
(receptor)
Activitate pe grupe (4 grupe)
Etapa 1
Comunicare
analogica - exemple
Etapa 2
Transformarea
exemplelor din
comunicarea
analogica in digitala.
Terapii de familie de tip comunicational
- modelul stadial J. Bell (1961)
Faza centrata pe copil copilul exprima dorintele, preocuparile - parintii asculta si pot satisface una din cererile copiilor (pentru a se apropia de ei);
Faza centrata pe parinte parintele se plange de comportamentul copilului / hipercritici;
Terapeutul egalizeaza sprijinul pentru familie ca intreg, trecand la faza centrata pe familie.
Interpretari folosite: - reflective: descriu ceea ce se intampla in momentul respectiv;
- conective: evidentiaza legaturi nerecunoscute de membrii familiei;
- reconstructive: explica in ce mod evenimentele din istoria familie sustin contextul pentru unele experiente cotidiene
- normative: comparatia cu majoritatea
Procedeul Watzlawick (1966)
5 sarcini pe care familia problema este solicitata sa le parcurga:
1 sa decida impreuna principalele lor probleme de familie;
2 - sa planifice o iesire/ progam comun inafara casei;
3 - parintii sa discute despre cum s-au cunoscut;
4 - sa discute cu totii despre intelesurile unui proverb;
5 sa identifice greselile fiecaruia si sa-si asume fiecare vina sa proprie.
Terapii de familie de tip
comunicational reguli (V. Satir, 1964)
Fiecare trebuie sa vorbeasca la persoana intai;
Ficare trebuie sa formuleze afirmatii personale;
Fiecare trebuie sa se adreseze si sa
vorbeasca direct nu pe ocolite.
Scop: a invata membrii familiei sa comunice
TERAPII DE FAMILIE
Terapia multipla de familie
Terapia multipla de familie
Reprezentanti:
- Carl Wells si Peter
Laqueur (1951)
Concepte:
- grupul terapeutic
familial;
- vizita la domiciliu
(metoda
complementara)
Terapia multipla de familie
Scopul terapiei
Modelarea comportamentului de sprijin si rezolvarea problemelei familiei printr-o experienta de comunicare.
Caracteristici ale grupului terapeutic
Grup format din 5-6 familii (20-25 persoane): parinti, bunici, copii
Terapeut +co-terapeut+ cameraman(i)+supervizor
Duta sedintei 60-75 min
Frecventa 3-5/ la 2 sapt
Grup neomogen dpdv al conditiilor socio-economice, etnie, religie, varstei, apartenetei politice.
Terapia multipla de familie
- procesul terapeutic etape -
1. Derobotizarea (exprimarea sentimentelor si a cognitiilor - participantii nu sunt doar simpli
receptori/ emitatori;
2. Rezistenta la tratament:
- acceptarea propriei responsabilitati in conflict/ sau
in suferinta;
- modificarea propriului comportament.
3. Invatarea prin analogie modelarea analogica (preluarea prin identificare si stingerea prin
diferentiere) deschidere si autodezvaluire, cresterea autoincrederii, acceptarea greselilor.
Terapia multipla de familie
- dificultati -
- supraidentificarea;
- evitarea prin minimalizare;
- coalitia sau complicitatea negativa;
- tapul ispasitor;
- evadarea in discutii irelevante;
- bagatelizarea importantei evenimentelor emotionale;
- eliberarea emotionala simbolica;
- folosirea codurilor secrete.
Efectele asupra membrilor familiei,
ale play-back-ului materialului
nregistrat anterior n terapia comun (Norman l., Paul, 1966)
TERAPII DE FAMILIE
Terapia de familie de tip experiential
sau
terapia familiala ca intalnire emotionala
Terapia de familie de tip experiential
Reprezentanti (1960):
- Carl Whitaker;
- Virginia Satir;
- Walter Kemple;
- David Keith;
- Susan Johnson;
- Buring Duhl
Orientari metodologice:
- asupra individului si a
experientei lui familiale;
- asupra sistemului familial;
Cresterea personala determina
integrare familiala si invers
(Whitaker)
EMOTIE DE
BAZA
VAZ AUZ MIROS GUST SIMT
TACTIL
FURIE
FRICA
TRISTETE
BUCURIE
Terapia de familie de tip
experiential
Scop
Cresterea integritatii personale (congruenta dintre experienta interioara si comportamentul exterior)
Schimbari in sistemul familial (Satir, 1972)
1. Fiecare membru al familiei sa fie el insusi in prezenta si la adresa celorlalti;
2. Deciziile in familie se iau prin explorare si negociere si nu in termeni de putere;
3. Diferentele dintre persoane sa fie constientizate si folosite spre crestere.
Terapia de familie de tip experiential
- tehnici de lucru -
TEHNICI STRUCTURATE:
- Sculptura familiala (Duhl, 73, Satir, Baldwin, 83);
- Dramaterapia/ jocul de rol/ interviul cu papusile familiale (Irwin, 75)/ tehnica scaunului gol;
- Artterapia (desenul familiei (Bing 70)/ desenul simbolic al spatiului familial/ modelaj etc.)
TEHNICI NESTRUCTURATE:
- Sedinte nestructurate/ nonstrategice cu familia;
- Focalizarea pe ceea ce persoana experimenteaza in acel moment;
- Roluri ale terapeutului: provocator, suportiv, activ, directiv;
- Schimbarea este de tip emotional si nu intelectual
TERAPII DE FAMILIE
Terapia transgenerationala
de familie
Terapia transgenerationala de familie
Reprezentanti:
- Murray Bowen (1976)
- Boszomerny-Nagy
Roluri ale terapeutului:
- intelegerea proceselor emotionale;
- ramanerea inafara triunghiurilor;
- neutralitatea emotionala
Premise:
- Mixtura intre terapia sistemica si cea analitica;
- Terapia familiala contextuala
Terapia transgenerationala de familie
- principii teoretice -
1. Diferentierea sinelui:
tendinta de fuziune emotionala cu altii;
grad relativ de autonomie in relatie cu altii
semnificativi;
2. Triunghiuri emotionale relatiile emotionale sunt umbrite de terte parti (chiar amintiri);
Terapia transgenerationala de familie
- principii teoretice -
3. Proces emotional al familiei nucleare sau Masa de ego familial nediferentiat = exces de reactivitate
emotionala (separare emotionala fata de parinti si
funziune in castorie)
Noua fuziune poate determina:
distanta emotionala reactiva intre parteneri;
conflictul marital;
transmiterea sau proiectia problemei catre copil/ copii;
disfunctie emotionala sau fizica intre soti;
Terapia transgenerationala de familie
- principii teoretice -
4. Procesul proiectiv al familiei parintii transmit copiilor lipsa capacitatii lor de diferentiere (apare preocuparea anxioasa implicata);
5. Procesul de transmitere multigenerationala (ex. anxietatea cronica; alegerera partenerului in functie de nivelul de diferentiere);
6. Pozitia de frati (de frate sau sora) primii nascuti au tendinta sa se identifice cu puterea si autoritate / conservatori avizi de putere ultimii nascuti exploratori, indrazneti, deschisi spre noi experiente;
Terapia transgenerationala de familie
- principii teoretice -
7. Separarea emotionala descrie modul in care oamenii gestioneaza lipsa capacitatii de diferentiere dintre generatii (ex. Strategii folosite mutarea in alta localitate / discutiile personale)
8. Procesul emotional al societatii (fortele sociale primare mentin barbatii si femeile prinsi in capcana rolurilor inflexibile);
Terapia transgenerationala de familie
- tehnici -
Evaluarea sistemului familiei extinse incepe prin descrierea problemei si se continua cu intrebari despre familia nucleara (cand s-au cunoscut/ intalnit parintii, cum si-au facut curte, cum au aparut copiii), locul unde au trait, distanta fata de locuinta parintilor si se continua apoi cu detalii despre evenimentele din copilaria fiecaruia si apoi se face genograma
1.Genograma (folosita in evaluare):
- evenimente nodale ale familiei;
- caracteristicile sistemului familial;
- caracteristicile esentiale ale membrilor familiei;
2. Triunghiul terapeutic procesele relatiilor din familie au triunghiuri active legate de simptomul cheie;
- Familia incearca includerea teraputului in triunghi;
- Se folosesc intrebarile de proces
Terapia transgenerationala de familie
- tehnici -
3. Experimente relationale sa invete sa vada structura familiei si propriul rol (ex. urmarit urmaritor/ aparare - atac)
4. Antrenarea concentrarea terapeutului pe procesele intelectuale si de gandire - Invatarea didactica;
5. Pozitia EU spune ce simti nu ce faci
6. Terapia de familiei multipla a invata despre procese emotionale observand pe ceilalti
7. Povestile de inlocuire: vizionare filme, casete video, povesti.
Diagrama rolurilor din familie
EXERCITIU
Listeaz aceste roluri n familia ta: - Dependentul
- ngduitorul - Eroul
- apul ispitor - Copilul pierdut
- Mascota.
Eroul- va depune efort susinut pentru a da familiei stim de sine apul ispitor- intr din criz n criz, distrage atenia familiei de la problema real dndu-le membrilor familiei mereu motive
de ngrijorare Mascota- va descrca din tensiunea familiei prin a face pe clovnul iar ceilali se bazeaz pe el c va ndeplini aceast funcie Dependentul- este cel care dezvolt o adicie(de alcool, de ex, ) ngduitorul- va face disperate ncercri de a opri dependentul(va arunca de ex, butura n chiuvet) i de a menine aparena
unei familii normale, fericite. Va mini oamenii din exteriorul familiei cu privire la ce se ntmpl i va nega fa de familie c exist o problem.
Copilul pierdut- are singur grij de el i sufer n tcere. El este copilul despre care nimeni nu trebuie s-i fac griji- este linitit i nepretenios.
Scrie alturi de fiecare rol numele unei persoane despre care tu crezi c a jucat acel rol. Se poate ca rolurile s se mai fi schimbat n timp (funcie poate de anumite crize/ schimbari ale ciclului vieii de familie)aa c poate vrei s faci acest exerciiu de 2-3 ori.
Compar listele pentru a vedea ce rol ai jucat tu cel mai adesea i cum aceste roluri s-au schimbat/ nu n timp. Exist un echilibru ntre aceste roluri. Dac un membru nu i mai joac rolul, tot sistemul este ameninat. Sistemul este meninut de regulile Nu avea ncredere, Nu spune, Nu simi.
TERAPII DE FAMILIE
Terapia structurala de
familie
Terapia structurala de familie
Reprezentant:
- Salvador Minuchin (psihiatru)
- Influente: Alfred Adler (psiholog); Ortega Gasser
(filosof); Bateson (antropolog)
Terapia structurala de familie
- concepte -
- aici si acum; - orientare spre prezent si viitor si nu spre trecut;
- accent pe factorii sociali;
- structura familiala setul invizibil de cerinte functionale ce organizeaza modurile in care membrii familiei interactioneaza (Minuchin, 1974)
- subsisteme: adulti/ parental/ fratilor/
- granite: rigide/ clare/ difuze
- stresul: contactul stresant al unui membru al familiei cu forte extrafamiliale/ contactul stresant al familiei cu forte extrafamiliale/ stresul din perioade de tranzitie/ stresul cauzat de probleme ideosincratice;
- stadiile dezvoltarii familiei: construirea cuplului/ copiii mici/ copiii scolari si adolescenti/ copiii mari
- harti terapeutice
Terapia structurala de familie
- diagnoza -
Familie functionala vs. familie disfunctionala (McGrow, Walsh, 1996)
- Patalogia granitelor (prea rigide sau prea difuze);
- Patologia aliantelor (deturnarea conflictului/ gasirea
tapului ispasitor/ coalitii cros-generationale
neadaptative;
- Patologia triadelor
- Patologia ierarhiei
Terapia structurala de familie
- procesul terapeutic (Minuchin, 74) -
Insotirea familiei (acomodarea cu familia) stabilirea unei relatii terapeutice eficiente;
- Tehnici: mentinerea (sustinerea comportamentelor specifice)/ clarificarea, mimetismul;
Diagnoza structurala (observarea tranzactiilor familiale; formularea testarea - reformularea ipotezelor)
Restructurarea familiala solutii noi la problemele identificate
Roluri ale terapeutului: expert, activ, directiv.