Teoriile-organizationale-Sinteza

8/16/2019 Teoriile-organizationale-Sinteza

1/13

Tratat de psihologie Organiza ional – managerialăț

Mielu Zlate

Capitolul 3 – Teoriile organiza iilor ț

În literatura psihoorganiza ională i psihomanagerială, teoriile organiza iilor li se acordă ț ș țimportan ă aparte, enumerându-se nu mai pu in de 1 perspecti!e contemporane asuprț țorganiza iilor"ț

#-a $ncercat o sistematizare a acestor teorii, ast%el că $n 1&'( March i Simon ș le grupau$n %unc ie de propozi iile re%eritoare la comportamentele des%ă urate $n cadrul organizț ț ș țclasi%icându-le ast%el)

1" *ropozi ii care pornesc de la supozi ia că mem+rii organiza iei, i muncitorii $n particulț ț ț șsunt esen ialmenteț instrumente pasive , capa+ile de a- i asuma munca i de a e ecutaș șdirecti!ele, %ără a %i suscepti+ile de a %ace pro+a ini iati!ei i de a e ercita o in%lț ș țimportantă

." *ropozi ii care pornesc de la supozi ia că oamenii !in $n organiza ii cuț ț ț propriile lor atitudini, sisteme de valori i obiectiveș , că ei tre+uie moti!a i sau stimula i pentru aț țadopta comportamente participati!e $n cadrul organiza iei, că o+iecti!ele oamenilor ț șcele ale organiza iilor nu sunt e act paralele i că tensiunile i con%lictele reale saț ș ș poten iale %a ă de o+iecti!e generează %enomene de putere, de atitudini i de moralăț ț ș

3" *ropozi ii care pornesc de la supozi ia că mem+rii unei organiza ii au ca sarcinăț ț ț luareadeciziilor i rezolvarea problemelor ș i că percep ia i procesele de gândire sunt $n modș ț șdeose+it importante pentru e plicarea comportamentelor din organiza ii"ț/stea sunt ceea ce numesc autorii $n continuareteoria clasică a organiza iilor, teoriaț

rela iilor umaneț iș teoria deciziei sau a luării deciziilor i rezolvării problemelor.șO`Shaughnessy $n 1&00 di%eren ia teoriile clasice, teoriile rela iilor umane i teoriiț ț ș

sistematice, iar $n 1&(3 Skipton a adăugat i teoriaș contingen ei.ț Hellriegel, Slocum i Woodman ș 1&&.2 !or+eau despre) teoriile tradi ionale, unde $ncadrauțteoriile clasice i teoriile rela iilor umane, teorii sistematice i teorii de contingen ă"ș ț ș ț

Francois Petit 1&( 2 clasi%ica teoriile organiza iilor $n)ț12 Teorii cu orientare normati!ă – teoriile clasice, teoriile rela iilor umane, teoriileț

curentului neorela iilor umaneț.2 Teoriile cu orientare diagnostică – cercetarea sistematică a organiza iilor, analizaț

strategică, analiza culturală/l ii spre e emplu $n loc de o clasi%icare au $ncercat o enumerare a lor, spre e empț4and5 1&&&2 enumera coli teoretice cu pri!ire la organiza ii)ș ț

a2 Managementul tiin i%ic – 6"7" Ta5lorș ț

+2 8ela iilor umane – Ch" 9arnard, :" Ma5oțc2 9irocra ia – M" 6e+erțd2 *utere, con%lict, decizie – #elznic;, #imon, Marche2 Tehnologie – 6ood


2/13

4aslam . 12 $nsă pre%eră să prezinte aceste teorii su+ %orma unor paradigme i anș paradigma economică Ta5lor2, paradigma di%eren elor indi!iduale Munster+erg2, paradițrela iilor umane Ma5o2 i pardigma cogniti!ă 7is;e i Ta5lor2"ț ș ș

Chiar dacă %iecare autor a $ncercat o grupare a acestor teorii di%erită, regăsim i unșsuprapuneri, ast%el se desprind următoarele 3 mari categorii de teorii ale organiza iilor)ț teoriile

clasice, teoriile neoclasice, teoriile moderne.I. Teoriile clasiceCaracterizare geneală" Teoriile clasice a+ordează anatomia organiza iilor, latura lor %ormțo%icială de organizare, ce poate %i redată sugesti! su+ %ormaorganigramei.

=ni iatori)ț F.W. Taylor – teoria %iziologică a organizării care recurge la !aria+ile%iziologice, cum ar %i mi cările, aptitudinile %izice, o+oseala2 sau teoria managementului tiș ș ț

descoperirea celor mai +une %orme de conrol2" H. Fayol – teoria gestiunii administrati!e ela+orarea unor principii ale

conducerii administrati!e2" M. Weber – teoria +irocra iei descoperirea i punerea la punct a celei mai +uneț ș

%orme de organizare %ormală a organiza iilor2"ț

În teoriile clasice se pune accentul pe > elemente importante)a2 Cercetarea e%icien eiț +2 Cercetarea principiilor ierarhiei %unc ionale, ale autorită iiț țc2 Cercetarea celor mai per%ecte structuri de organizared2 Cercetarea celor mai nimerite mi?loace de control al acti!ită ii depuseț

@ocul central al celor > teme enumerate $l ocupălatura tehnică, organizatoricăa muncii,$n timp ce latura umană nu este numai negli?ată, dar mai ales e ploatată" Ae e emplu,Ta5lor, e%icien a ma imă era o+ inută prin di!iziunea e cesi!ă a muncii, prin scurtareț țtimpului de muncă i prin ra ionalizarea mi cărilor de muncă, pornindu-se de la ideea cș ț șoamenii sunt ine%icien i $n compara ie cu ma inile" /st%el s-a $ncercat o standarizare a muț ț șlor, simpli%icarea ei, pentru ca oamenii să semene cât mai mult cu ma inile, a?ungându-seș

ei să %ie simple instrumente a căror sarcină este de a munci %ără să- i pună $ntre+ărș pri!ire la scopul muncii sau la unele pro+leme umane pe care le presupune munca"7a5ol este de părere că e%icien a ma imă poate %i o+ inută prin transpunerea $n practț ț

unor %unc ii, %iecare dintre ele contri+uind la +una gestiune a organiza ie, iar 6e+er esteț ț părere că e%icien a ridicată a organiza iilor se datorează modului de organizare a structuriț ț%ormale, 9=8OC8/ =/ %iind o %ormă per%ectă, ideală de organizare" $ntr-o +irocȚ țdatorită depersonalizării i impar ialită ii, toate consecin ele pot %i calculate pre!ăzutș ț ț ț șincertitudinile %iind eliminate2"

/ce tia au ela+orat seturi de principii generale ale organizării, multe dintre ele %iinș pertinente i de reală !aloare practică, $nsă e isă i principii care stri!eau personalitateș șindi!idului, reducându-l la a %i un simplu instrument, principiul autorită ii Ta5lor2, principț

conducerii unice 7a5ol2 i principiul ierarhiei autorită ii 6e+er2"ș ț#olu iile imaginate ale teoriile clasice o constituie)ț alocarea ra ională a muncii pentruț specializarea ei eficientă i structura de autoritate în scopul men inerii controlului iș ț școordonării.

=deile i concep iile promo!ate de teoriile clasice mai ales Ta5lor căruia i s-a intentș ț proces ca urmare a re!oltelor muncitore ti2 au generat aplica ii inumane ceea ce a dat na terș ț șla contro!erse i la critici nedrepte" Teoriile clasice au %ost etichetate ca %iind limitate, ș


3/13

antiumane, su+ordona ii %iind considera i o Bturmă ce tre+uie să se supună necondi ioț ț ț puterii i autorită ii"ș ț

Conceptul de Bherd iz!oră te din organizarea militară care presupun reguli ce prescriușaproape orice comportament"

Ain perspecti!a teoriilor clasice, organiza ia Bimpune un constrol strâns, are o structurț

%oarte %ormală, este rigid de%inită, are o politică proprie i metode corespunzătoare i esș șesen ă o a+ordare neomenească a pro+lemei" Aunnette, Dirchner, 1&0'2ț!" Teoria managementului tiin ificș ț

Teoria managementului tiin i%ic a %ost %ormulată de 7"6" Ta5lor care %iind implicaș ț$n acti!itatea producti!ă cât i $n cea de conducere, acesta s-a con%runtat cu două mari pro+leșineficien aț muncii prestate iș antagonismul dintre lucrători i patronat"ș

/st%el el a sta+ilit 3 cauze %undamentale ale acestor pro+leme) teama de oma?șmuncitorilor sur!enită ca urmare a cre terii produc iei metodele ine%iciente de muncă, mș țconsumatoare de timp i de e%ort limitarea produc iei pentru a nu-i determina pe muncitorș țsolicite mărirea salariilor"

/cest nou tip de management a %ost denumit Bmanagement tiin i%ic care este o re!oluș ț ț

mintală i o mare schim+are spirituală din punctul de !edere a lui Ta5lor"șÎn !ederea %inalizării optime a unor o+iecti!e precum depistarea unor metode e%icientesupra!eghere i control, conduce la implementarea unor principii ale managementului)ș

• #rincipiul dezvoltării tiin eiș ț – adunarea i sistematizarea tuturor cuno tin elor ș ș țde inute de muncitori i reducerea lor la reguli, legi, chiar la %ormule matematiceț ș ;

• #rincipiul selec iei tiin ifice a muncitorilor i al dezvoltării lor ț ș ț ș progresive – selec ia muncitorilor $n %unc ie de $nsu irile lor %izice i intelectuale a+soț ț ș șnecesare muncii

• #rincipiul apropierii dintre tiin ă i muncitorul selec ionat i instruit ș ț ș ț ș – inducereadorin ei sau interesului muncitorilor pentru tiin ă", pentru a se instrui i aț ș ț ș progresa

•

#rincipiul cooperării constante dintre conducere i muncitoriș - distri+uireaechita+ilă a muncii i a responsa+ilită ilor $ntre muncitoriș ț*entru a transpune $n practică aceste principii, Ta5lor propune utilizarea anumito

metode) analiza ocupa iei muncitorilor i a managerilor selec ia muncitorilor capa+iț ș țretri+uirea con!ena+ilă a muncitorilor toate acestea conducând la dez!oltarea $n psihologindustrial-organiza ională a pro+lematicii ra ionalizării muncii, selec iei pro%esionale, moti!aț ț ț țcomportamentului organiza ional"ț

Organizarea tiin i%ică poate %i rezumată ast%el) tiin a, armonie, cooperare, randamș ț ș țma im, %ormarea %iecărui om"

$" Teoria gestiunii administrative/ceastă teorie a %ost %ormulată de către 4" 7a5ol, care i-a des%ă urat acti!itatea, ș ș

$nceput %iind un simplu inginer, iar mai apoi a %ost mem+ru al conducerii"Contri+u iile sale ma?ore sunt)ț• #ta+ilirea %unc iilor $ntreprinderii industrialeț• Ae%inirea managementului, concomitent cu identi%icarea componentelor determinate

acestuia• Ela+orarea unui sistem de principii generale ale managementului

7a5ol consideră că toate opera iile des%ă urate $ntr-o $ntreprindere industrială potț șgrupate $n ase categorii de opera ii sau %unc ii)ș ț ț


4/13

- Tehnice) produc ie, %a+rica ieț ț- Comerciale) cumpărări, !ânzări- 7inanciare) căutare i girare de capitaluriș- *rotectoare) asigurarea securită ii +unurilor i persoanelorț ș- Conta+ile) in!entar, +ilan , rapoarte statisticeț- /dministrati!e) asigurarea %unc ionalită ii optime a $ntreprinderii"ț ț*entru a putea e ercita cele 0 %unc ii tre+uie să a!em $n !edere de inerea unor capacită iț ț ț șcuno tin eș ț : calită i fi iceț sănătate, !igoare, de teritate2,calită i intelectualeț aptitudini de a$n elege, de a $n!ă a, ?udecată2,ț ț calită i moraleț cura?ul răspunderii, hotărâre, ini iati!ă, tact,țde!otament2cultură generală, cuno tin e speciale, e!perien ă" ș ț ț

7a5ol a de%init managementul i a sta+ilit componentele %undamentale)ș prevederea iș planificare, organizarea, conducere, coordonare iș control.

*entru transpunerea e%icientă $n practică a acestor coordonate de +ază amanagementului, 7a5ol a propus un sistem de principii)diviziunea muncii, autoritatea i șresponsabilitatea, disciplina, unitatea de comandă i ac iune, unitatea de direc ie,ș ț ț

subordonarea interesului individual celui general, remunerarea corectă a personalului,

centralizarea i descentralizarea, ierarhia, ordinea, echitatea, stabilitatea personalului,șini iativa, unitatea personalului.ț /ceste principii au %ost asociate cu di%eritele pro+leme din psihologia organiza ionaț

actuală) structurile organizatorice, e ercitarea puterii, participarea organiza ionalăț pro+lematica moti!ării comportamentului organiza ional"ț

%" Teoria birocra ieiț 7ormulată de către M" 6e+er, această teorie %ace distinc ia dintre putere i autoritate, i ț ș ș

descris 3 tipuri de autoritate, implicit de organizare i organiza ii"ș ț1" /utoritatea carismatică – trăsături de personalitate e cep ionale, acceptat iț ș

respectat de oameni tocmai pentru trăsăturile supraomene ti pe care le de ineș țliderul" /ceastă autoritate conduce de o+icei la ierarhii organiza ionale +azate peț

lideri i adep ii sau discipolii lor, pe lipsa ordinelor i comenzilor, deciziiș ț șira ionale, comportamentul su+ordona ilor este dependent de lider, organiza iile auț ț țun mare grad de insta+ilitate"

." /utoritatea tradi ională – a!ând la +ază tradi ia, o+iceiurile, datinile" Organiza iileț ț țsunt imo+ile, a ate pe glori%icarea sacrului, a tradi iei, a rangurilor i pozi iiloț ș țtransmise din tată $n %iu, selec ia i anga?area personalului se %ace pe criteriț șrudenie i nu de competen ă"ș ț

3" /utoritatea ra ional – legală – +azată pe credin a $n !aloarea legilor i normelor,ț ț ș pe ra ionalitate, pe prescrip ii clar de%inite, %iind o organiza ie +irocratică"ț ț ț

9irocra ia este un sistem de organizare ra ional-legal, ț ț ra ionalț deoarece mi?loacelenecesare realizării scopurilor sunt e pres speci%icate, iș legal deoarece autoritatea este e ercitată

printr-un sistem de reguli speci%ice pozi iei ocupate de indi!id o anumită perioadă de timp"ț*rincipiile care o %undamentează)*rincipiul di!iziunii e prese a acti!ită ii $ntre mem+rii organiza ieiț ț*rincipiul ierarhiei autorită iiț*rincipiul sistemului de reguli i reglementări %ormale ra ional sta+iliteș ț*rincipiul impersonalită ii i impar ialită iiț ș ț ț*rincipiul promo!ării $n carieră*rincipiul e%icien ei"ț


5/13

Con%orm lui 6e+er, termenul de +irocratic desemnează %orma cea mai +ună organizare, deoarece) respinge pre%erin ele personale ale e%ilor, respinge o+iceiurile i tradiț ș ș țde%ine te strict munca i autoritatea %iecărei persoane, e istă o structură ierarhică cș școntrolează totul, regulile scrise pre!ăd totul, e per ii $ i cunosc %oarte +ine munca" El a !ăț ș +irocra ia ca o %ormă de domina ie prin ra ionalizarea rela iei dintre mi?loace i scopuri"ț ț ț ț ș

II. Teoriile neoclasiceCaracterizare generală" /cordă un rol primordial omului, pro+lemelor lui, trăirilor lui psihologici mai ales %enomenelor psihologice care apar ca urmare a interac iunii indi!izilor"ș ț

=ni iatori) Elton Ma5o, 7"F" 8oethlis+erger, 6"F" Aic;son, F"@" Moreno si Durt @e


6/13

#peciali tii $n teoria rela iilor umane se centrează pe studiul rela iilor i organizării in%ormaș ț ț șdeplasând accentul spre rela iile interumane, psihologice, spre inten iile ascunse i nemărturisitț ț șdar la %el de reale i de puternice cum sunt cele declarate i mărturisite"ș ș

#copul acestora este de a normaliza, standardiza sau schim+a rela iile interumane pentru țaduce satis%ac ie i producti!itate, %ără a Batinge $nsă sistemul de putere, natura sarciniloț ș

lucru, condi iile de muncă i sistemul de salarizare, pentru că oamenii au ne!oi sociale, de stimț și statut, de participare la rela iile in%ormale, de apartenen ă i de identitate psihosocială"ș ț ț ș$. Teoria sociometric 7iind deopotri!a teorie si metoda, sociometria a %ost %ormulata de catreJacob Levy

Moreno 1((& – 1& >2, psihiatru, psiholog si sociolog, preocupat de modul de organizaregrupurilor umane, de dinamica relatiilor socio-a%ecti!e ce se sta+ilesc intre oameni, cat si de roacestora in !iata si acti!itatea oamenilor"

&ociometria este considerat un nou instrument de măsurare a rela iilor socioa%ecti!e"ț

Avantajele teoriei

Elementul central al !ie ii sociale, de alt%el i o+iectul sociometriei, este matriceț șsociometrică, e presie a structurii sociale i rela iilor a%ecti!-simpatetice rela ii de respingeș ț țatrac ie sau indi%eren a $ntre mem+rii grupurilor mici2" Aacă matricea sociometrică este esț ț țsocietă ii, de aici deri!a %aptul că este posi+ilă cunoa terea tuturor dis%unc iilor, stăriț ș țcon%lictuale generate de rela iile de respingere dintre mem+rii grupurilor sociale i, mergand mț șdeparte cu ra ionamentul, se pot reconstitui si restructura grupurile, $n %unc ie de rela iț ț ț pre%eren iale e primate de indi!izi" Toate aceste lucruri i-a determinat pe conducătorii unțorganiza ii să acorde o importan a mult mai mare rela iilor e istente $ntre mem+rii organiza ieiț ț ț ț

*rin intermediul acestei teorii se promo!ează armonia dintre oameni, %apt care stimuleaz

creati!itatea" *rin +una %unc ionare a rela iilor interindi!iduale i creati!itate se asigură progresț ț șorganiza ional, cre terea producti!ită ii"ț ș ț

Ae asemenea, cunoscând rela iile si structurile sociale dintre mem+rii unei organiza iiț ț precum i rela iile de simaptie sau antipatie, pot %i identi%icate acele pro+leme de comunicaș ț ș$n acela i timp, comunicarea dintre ace tia poate %i $m+unătă ită"ș ș ț

Limite

Ae i la ni!elul grupurilor mici teoria lui Moreno este aplica+ilă, aceasta a %ost criticatș%iind considerată nerealistă prin aceea că e tensia i aplicarea acesteaia la ni!elul $ntreș

societă i s-ar putea să creeze o serie de nedumeriri"țCentrarea e clusi!ă pe omAe asemenea, Moreno recomandă eliminarea persoanelor tensionale i $nlocuirea acestoșcu altele" Ain acest punct de !edere, !iziunea lui Moreno poate %i considerată radicalE istă posi+ilitatea ca persoana eliminată din cadrul grupului să %ie deose+it de !aloroadin punct de !edere pro%esional"

%. Teoria dinamistă


7/13

Ela+orată de Durt @e


8/13

#cott desprinde patru tipuri de sisteme)ra ional'închis, natural'închis, ra ional'deschis,ț ț natural'deschis.

În %unc ie de elementele de la care au pornit i pe care au pus accentul, s-au construitț șteorii mai importante)- Teoria tehnologică sau a sociologiei organiza ionaleț- Teoria psihologică sau a resurselor umane- Teoria psihotehnologică sau sociotehnică"

Teoriile mderne au adus o nouă perspecti!ă de interpretare a organiza iilor, sus inândț ținterepenen ele determinati!e, i au orientat organiza iile către mediul e terior, care inter!ine cț ș țun %actor important"

#e postulează ast%el două idei %undamentale cu !aloare practică)a2 Gu e istă principii uni!ersal !ala+ile de organizare i conducere, ci principii aplica+ilș

sau adaptate cerin elor tehnologice, psihologice i ale mediului $ncon?urătorț ș +2 E%icien a organiza ională tre+uie a+ordată nu a+stract, ci din perspecti!a gradului ț ț

adec!are dintre cele trei categorii de !aria+ile) tehnologice, psihologice i ale mediului"ș!. Teoria tehnologică

Î i are originea $n unele limite ale teoriilor neoclasice, a+solutizarea stilurilor dșconducere democratică asociată cu desconsiderarea capacită ii su+ordona ilor de a contri+ui ț țmod semni%icati! e acer+area rolului grupurilor coezi!e i solidare considerarea di%icultș țorganiza ionale ca %iind doar urmări, consecin e ale rela iilor interpersonale proaste dintț ț țmem+rii grupurilor"

8eprezentan i) Foan 6ood2 organiza ii cu control unitar i predominant impersonal"ț șConcluzia cercetărilor e%ectuate de 6ood


9/13

/ceastă teorie a %ost dez!oltată de mul i cercetători din psihosociologia americană,ț printre care cei mai importan i sunt) Fames :" March, 4er+ert /" #imon, 8"M" C5ert, AouglasțMc:regor, 8ensis @i;ert, Chris /rg5ris"

Teoria resurselor umane continuă aparent teoriile neoclasice, nu $nsă cu inten ia de a lț%ace mai plauzi+ile, i deci mai utile, ci cu inten ia !ădită de a le completa i chiar depă i" ș ț ș ș

!izează nu doar ac iunea de optimizare a psihologiei muncitorilor i armonizarea rela iilor dintrț ș țmuncitori, ci inte te spre umanizarea i democratizarea $ntregii !ie i organiza ionale" Aouă suț ș ș ț ț premisele teoretice de la care se porne te)ș

12 capacită ile i disponi+ilită ile psihice ale oamenilor, $ntr-un cu!ânt resursele umanț ș țsunt cele mai importante, deoarece, dacă ele sunt utilizate ra ional, pot %i sau de!eni inepuiza+iț

.2 oamenii a teaptă nu doar să li se satis%acă cerin ele material-economice i sociale, ciș ț ș șsă li se dea posi+ilitatea de a se a%irma, de a-i pune $n !aloare capacită ile de care dispun"țMarch i #imon 1&'(2 pun un accent deose+it pe capacită ile cogniti!e ale oamenilor, care ș ța?ută pe ace tia să selecteze acele alternati!e comportamentale care se do!edesc a %i cele mșsatis%ăcătoare" Cei doi autori %ormulează teoria ra ionalită ii limitate a deciziilor, potri!it căț țra iunea are limite cogniti!e, politice i organiza ionale care a%ectează deciziile luate"ț ș ț

Mc:regor a e aminat ipotezele care pri!esc +aza comportamentului uman i orienteazășacti!ită ile manageriale, el desprinde a a-numitaț ș Teorie ( cu postulate centrate aproape e clusi! pe direc ionarea i controlul organiza iei i al mem+rilor ei, promo!ată de teoriile clasice2 ț ș ț ș șTeoria ) care pune principiul integrării i participării $n locul diri?ării i controlului, a!ânș șe%ecte poziti!e asupra randamentului, cât i satis%ac ia mem+rilor organiza iei2"ș ț ț

@i;ert a $ntreprins o anchetă pe mai multe sute de manageri din organiza iile producti!e ț șdin cele neproducti!e" Cu acest prile? a descoperit că managerii practicau patru stiluri) #autoritar agresi% 2 #. autoritar &ine%oitor 2 #3 consultati% 2 #> participati% de grup 2" #1 iș

#. sunt $ntâlnite mai ales $n organiza iile neproducti!e, iar #3 i #> $n cele producti!e"ț ș@i;ert propune $nlocuirea organizării !echi cu una +azată pe rela iile de spri?in, primț

%ormă de organizare a!ând mari deza!anta?e nu permitea tuturor persoanelor implicarea procesul decizional limita comunicarea ascendentă i descendentă suscita reac ii negati!e dș ț partea %iecărui conducător pentru a- i prote?a propriul domeniu $ntărea controlul ierarhic ș șcât acesta era mai puternic, cu atât ostilitatea dintre e%i i su+ordona i era mai mare2, $n schș ș țcea de a doua, propusă de @i;ert se +azează pe rela iile de spri?in i pe cele de integrare, ț șasocia cu nenumărate a!anta?e o%erea posi+ilitatea tuturor mem+rilor grupului să se e prireducea de!ia iile etc"2"ț

/rg5ris este interesat cu precădere de rela ia dintre indi!id i organiza ie, de modul $nț ș țcare e!olu ia indi!idului este in%luen ată de condi iile $n care munce te" În aceste condi ii, tț ț ț ș țsunt pro+lemele asupra cărora el s-a centrat)

12 dez!oltarea indi!idului până la o+ inerea maturită ii psihiceț ț.2 natura i speci%icul organiza ieiș ț32 aptitudinile interrela ionale ale conducătorului, dar i cele ale mem+rilor grupului"ț ș

În plan general organiza ional, asistăm la apari ia unei rela ii de incompati+ilitate dintre om ț ț ț șorganiza ie" Aepă irea acestei situa ii s-ar putea realiza, după opinia lui /rg5ris, prin douăț ș țcategorii de mi?loace, am+ele $nsă de natură psihologică)

a" *unerea $n %unc iune a unor mecanisme psihologice in%ormaleț +" Cre terea gradului de participare a oamenilor la procesul luării deciziilor"șÎn ansam+lu, teoria resurselor umane se distinge prin două mari contri+u ii)ț


10/13

• =ntroducerea conceptului de management participati! care rele!ă importan a cooperărțdintre conducători i su+ordona i2 asociată cu recomandarea recurgerii la unele practiș ț participati!e ca mi?loc de utilizare e%icientă a resurselor umane2

• #uscitarea interesului pentru pro+lematica schim+ării organiza ionale renun area lț ț practicile tradi ionale neputându-se %ace +rusc, ci treptat"ț%. Teoria sociotehnicăTeoria sociotehnică !rea să %ie o sinteză a teoriei resurselor umane teoria tehnologicș

un punct de !edere mai echili+rat i mai realist" Ea a %ost ela+orată de un grup de speciali tiș ș psihologie socială care i-au ds%ă urat acti!itatea pentru studiul pro+lemelor muncii"ș ș

8eprezetan i) Eric @" Trist, 7rederic; E" Emer5, /"D" 8ice"țConceptul de integrare sociotehnică a %ost ela+orat de Trist pentru care modernizar

tehnologiei, ceea ce, $n concordan ă cu postulatele teoriilor clasice, ar %i tre+uit să conducțcre terea producti!ită ii muncii" Ain păcate nu s-a $ntâmplat a a" *ractic s-a $ncercat $nlocuș ț șlucrului $n mai multe %ronturi $nguste, cu lucrul $ntr-un singur %ront larg" /st%el $ncerce plice producti!itatea scăzută $n noua %ormulă de organizare, Trist conchide că aceasta datorează unor dis%unc ionalită i apărute $n cadrul tradi ionalei autonomii i al rela iiț ț ț ș ț

interpersonale apar reac iile cu caracter de%ensi!, constând $n mici $n elătorii legate ț ș$ncadrarea $n programul de lucru $ntre muncitori apare concuren a pentru o+ inerea unor loț țde muncă mai +une %enomene cum ar %i $n!ino!ă irea reciprocă , B apul ispăț ț șa+senteismul, ca mi?loc de compensare a unor di%icultă i ale muncii, $ncep să de!ină %rec!entț

:rupul de lucru este unul sociotehnic interdependent, %iecare dintre cele două sistemac ionează constrângător unul asupra altuia, a a $ncât este lipsit de sens să se considere cț șrela iile sociale sunt determinate de tehnologic teoria tehnologică2, precum i că modul ț șe%ectuare a unei munci este determinat de psihologia muncitorilor teoria resurselor umane2"

#olu ia practică propusă de Trist $n !ederea cre terii e%icien ei $ntregului sistem este ceț ș țac iunii concomitente atât asupra elementelor tehnice, cât i asupra celor sociopsihologice"ț ș

Emer5 consideră că ac ionarea separată asupra unor sisteme care au logici di%erite logț

%izicii i logica rela iilor sociale2 reduce output-ul %iecăruia solu ia optimă %iind alternanș ț ț ț șsimultaneitatea celor două sisteme"'onstatări conclusi%e cu pri%ire la teoriile organi a iilor ț March i #imon arată că teoriile arată modul $n care omul poate participa la organiza ie)ș ț

- /gent de e ecu ie – T" Clasiceț- 7iin ă umană cu moti!a ii i atitudini speci%ic umane – T" Geoclasiceț ț ș- 7iin a ra ională capa+ilă de a lua decizii – T" Moderneț ț#e remarcă un progres, ast%el că $nteoriile clasice, organiza ia apărea ca o realitate prinț

e celen ă tehnică, acti!ită ile de organizare, coordonare, conducere %iind centrate pț țra ionalizarea lor, $nț teoriile neoclasice organiza ia este pri!ită ca o realitate naturală, $n esen ă,ț țumană, sociopsihologică, implicând ast%el organizarea i conducerea con tientă a acti!ităș ș țumane, sociopsihologice $n s%âr it, $nș teoriile moderne se $ncearcă adâncirea i depă irea printr-ș șo sinteză superioară a celor dinaintea lor prin luarea $n considerare a cât mai multor aspecte ș prin interpretarea organiza iei ca sistem"ț

Abordări recente/" /+ordarea cogniti!ă

/re o du+lă origine) psihologia cogniti!ă i teoria resurselor umane"ș*sihologia cogniti!ă - interesată de studiul modului de procesare a in%orma iilor i, mț ș

ales, a mecanismelor psihologice care concură la această procesare" #copul principal al acest


11/13

dez!oltări a %ost acela al identi%icării proceselor mentale care ar putea conta pentru pattern-u particulare ale comportamentului organiza ional"ț

*rocesele cogniti!e ale omului care implică, pe de o parte, e perimentarea, $ncercarea șeroarea, atri+uirea, sesizarea retrospecti!ă i, pe de altă parte, selec ia i %i area contri+uieș ț ș producerea organiza iei i a mediului organiza ional, a a $ncât oamenii nu sunt numai receptoț ș ț ș

pasi!i ai in%luen elor e terioare, ci chiar constructori acti!i ai acestora"ț/+ordarea cogniti!ă din psihologia organiza ională preia unele concepte, puncte deț!edere, teorii din psihologia cogniti!ă i le aplică $n interpretarea propriilor pro+leme" #tudiș psihologiei cogniti!e a a!ut i are $ncă o in%luen ă masi!ă asupra studiului organiza iilor, eș ț țo%erind in%luen e i sugestii +ogate i di%uze $n aproape toate aspectele cercetării organiza iț ș ș țTotu i in%luen a acestor a+ordări a %ost parcelară, localizată, o%erind doar puncte de !edere"ș ț

Împrumutarea principiilor generale ale cogni iei $n !ederea aplicării lor $n e plicarea unțcomportamente organiza ionale particulare, ci chiar la postularea cogni iei ca un %actț ț%undamental, generator i e plicati! al $ntregii !ie i organiza ionale"ș ț ț

B. Abordarea psi analitică/+ordarea psihanalitică propunea ideea inter!en iei cola+orati!e, opusă a+ordăriiț

tehnologice, ca i ideea utilizării unei noi metode de analiză, inspirată din psihanaliză, care a %șnumită socioanali ă, $ntrucât era destinată in!estigării grupurilor sociale, i nu a indi!izilor șsepara i"ț

=ndi!izii proiectează $n e terior pulsiunile i o+iectele interne care sunt sau de!in sursșale an ietă ii psihotice i că ei le utilizează $n comun $n !ia a institu iilor sociale $n cadrul cărț ș ț țse asociază" Aepă irea unor asemenea di%icultă i i a rezisten ei oamenilor %a ă de schim+areș ț ș ț ț putea %ace prin recurgerea la metoda discu iei $n grup i la tehnica numitț ș *+or 'through sau aela+orării interpretati!e2 care constă nu $n discutarea pro+lemelor cu scopul solu ionării lor, cița?utarea mem+rilor grupului de a- i clari%ica sentimentele care $mpiedică schim+area, tensiușe istente, di%icultă ile nerecunoscute, ta+uurile sociale etc"ț

EnriHuez a interpretat organiza ia ca pe un sistem cultural sim+olic i imaginar, consideț ș

că e istă apte ni!eluri sau instan e speci%ice de analiză a organiza iilor din a căror interac iuș ț ț țrezultă mediul organiza ional propriu" Cele instan e sunt următoarele)ț ț- (nstan a miticăț – necesitatea grupurilor de a se re%eri la o ordine care le legitimează

e isten a, mitul %iind un e emplu $n acest sensț- (nstan a socioistoricăț – se re%eră la rela ia dintre organiza ie i societatea glo+alăț ț ș- (nstan a institu ionalăț ț – institu ia %iind cea care $ndepline te %unc ia de orientare ț ș ț ș

reglare socială glo+ală- (nstan a organi a ionalăț ț – suportul concret al institu iei pentru a e ista i %unc ionaț ș ț- (nstan a grupalăț – care asigură %unc ionarea organiza iei, locul a%inită ilor, solidarită iț ț ț ț

produc iei i lupteiț ș- (nstan a indi%idului ț – normal sau patologic omul cu trăsăturile sale psihoindi!iduale,

purtător de schim+ări i de disiden eș ț- (nstan a pulsionalăț – procesul dinamic care $l $mpinge pe indi!id spre realizareascopurilor"

Organiza ia este un ideal de sine, %urnizând nu numai e%i, ci i idealul care coincide strânț ș ș!alorile organiza iei e celen a, per%orman a, creati!itatea2" Organiza ia de!ine un o+iect dț ț ț ț pentru legăturile sociale" Cum $nsă $n interiorul organiza iei apar o serie de %enomene negaț

concuren a, oma?ul2, ea se mani%est ca unț ș *-u castrator care $l presează i $l stri!e te peș ș


12/13

indi!id, acesta pierzându- i identitatea" În aceste condi ii, organiza ia de!ine pentru indi!id unș ț ț partener rece, distant, care $i solicită acestuia ra ionalitate i lipsă de sentimente"ț ș

/+ordarea psihanalitică a %enomenelor organiza ionale $ i găse te e presia deplină ț ș șstudiul crizelor indi!iduale i organiza ionale" Concepute ca Bpierderi sim+olice rupeș țlegăturilor, pierderea locului, a statutului2, crizele produc efecte asupra psihicului indi!idual

+oli, accidente de muncă, sentimente de %rustrare, iritare, dezorientare, pierderea identită ii2ți asupra organiza iei climat ne%a!ora+il, moral scăzut, +ul!ersarea sentimentelor2"ș ț!. Abordarea evolu ionistăț/părută relati! recent $n psihologie, are un du+lu scop) să $n eleagă i să e pliceț ș

comportamentul uman orientat glo+al spre transmiterea genelor de la o genera ie la alta i sț șdescopere i să $n eleagă arhitectura min ii umane pornind de la principiile e!olu ioniste"ș ț ț ț

/+ordarea e!olu ionistă porne te de la principiul potri!it căruia motorul organiza iei nu esteț ș țconstituit de pro%it, ci de B!oin a sa +iologică de a supra!ie ui , ca orice %iin ă !ie $n teț ț țdar


13/13

Teorii sociologice – T" 8eglării permanente sau a regulilor ?ocului T" Con!en iilorț@ogicii ac iunii, T" #tructurilor, T" EtnometodologicățTeorii socioeconomice – T" Costurilor ascunse T" Organiza iilor cali%icanteț

Documents

Teoriile-organizationale-Sinteza