Tema 7: Individualizarea pedeselor penale(aplicarea pedepsei penale)1. Notiunea si principiile(criteriile) generale de individualizarea a pedepsei2. Notiunea si sitstemul circumstantelor atenuante3. Notiunea si sitemul circumstantelor agravante4. Aplicarea pedepsei in cazul savarsirii mai multor infractiuni5. Stabilirea pedepsei in cazul mai multor sentinte 6. Aplicarea unei pedepse mai blande decat cea prevazuta de lege

1.In conformitate cu prevederele Constitutiei RM ,art 21,orice persoana se considera nevinovata pana la intrarea in vigoare a unei sentinte judecatoresti de condamnare in vigoare.Aceste prevederi constitutionale ii corespunde dispozitia art 3(1) CPRM .Vedem ca dreptul de a declara o persoana vinovata de savarsirea unei infractiuni apartine in exclusivitate instantei de judecata .Acesteia ii apartine in exclusivitate si dreptul de a stabili condamntatului categoria si limita de pedeapsa ,aplicata acestuia .Stabilind pedeapsa penala,judecata face un bilant al dezbaterilor judiciare stabilind in sentinta de condamnare tipul si marimea pedepsei ,executarea careia ar face posibila atingerea scopurilor pedepsei penale .In conformitate cu dispozitiile art 30 (2,3,4) Cod de Procedura Penala,in toate instantele de judecata de gradul I,cauzele penale se judeca de un singur judecator cu exceptia cazurilor prevazute de prezentul articol.Alin 2: cauzele penale asupra infractiunilor exceptional de grave pentru savarsirea carora legea prevede pedeapsa cu detentiune pe viata se judeca in prima instanta la decizia motivata a presedintelui acesteia de un complet format din 3 judecatori.La fel,din complet dformat din 3 judecatori,sunt examinate si cauzele penale deosebit de complicate precum si cele care prezinta o mare importanta sociala,insa in aceste situatii,orice instanta judecatoreasca e obligata sa aplice pedeapsa in limitele prevazute de art din partea speciala a CPRM in stricta conformitate cu prevederile partii generale a CPRM.LA stabilirea categoriei si termenului pedepsei,instanta de judecata tine cont de gravitatea infractiunii savarsite,de motivul acesteia ,de persoana celui vinovat,de circumstatele cauzei care atenueaza sau agraveaza raspunderea ,de influenta pedepsei aplicate asupra corectarii si reeducarii vinovatului,precum si de conditiile de viata ale familiei acestuia .In procesul stabilirii edepsei penale ,instanta de judecata trebuie sa ia in consideratie urmatoarele principii(criterii) generale de individualizare a pedepsei si anume:1. Pedeapsa se stabileste in limitele determinate in partea speciala a CPRM.(Aceasta inseamna ca judecata ,mai intai de toate,are obligatia sa califice corect fapta potrivit literei,aliniatului,articolului respectiv din partea speciala a CPRM.CU toate ca aceasta invinuire/aceste trimiteri /incriminarea o regasim in rechizitoriul de invinuire a persoanei si in ordonanta de punere sub invinuire a acesteia,instanta e in drept sa modifice calificarea faptei,considerand-o incorecta.Stabilind pedeapsa,instanta se conduce de sanctiunea normei de incriminare.Daca aceasta e alternativa ,instanta decide tipul de pedeapsa care urmeaza sa fie aplicat din totalitatea acestora ,iar dupa aceasta determina /stabileste marimea pedepsei.IN conformitate cu art 75(2),o pedeapsa mai aspra din numarul celor alternative prevazute pt savarsirea infractiunii,se stableste numai in cazul in care o pedeapsa mai blanda din numarul celor aratate in sanctiunea normei nu va asigura atingerea scopului pedepsei.Pentru savarsirea unei infractiuni,usoare sau mai putin grave,pedeapsa (cu inchisoare)se aplica minorului numai daca se apreciaza ca luarea masurii cu caracter educativ nu va fi suficienta pentru corectarea acestuia .Instanta de judecata ,nu poate stabili o pedeapsa mai aspra in raport cu pedeapsa maxima prevazuta in continutul sanctiunii de incriminare .In cazuri exceptionale,judecata e in drept sa aplice condamnatului o pedeapsa mai blanda decat cea prevazuta de lege in conformitate cu dispozitiile art 79 CPRM.Stabilind pedeapsa principala inculpatului,insatna de judecata rezolva problema cu privire la aplicarea /neaplicarea unei pedepse facultative/complementare.Atunci cand se ajunge la concluzia necesitatii aplicarii acesteia ,nestabilirea ei/inexistenta,neaplicarea i fata de respectivul condamnat poate avea loc numai in cazul in care se aplica art 79.Daca,insa,in continutul sanctiunii nu e aratata o pedeapsa complementara ,atunci daca se ajunge la concluzia necesitatii stabilirii acesteia ,atunci instanta se conduce de prevederile partii generale a CPRM.2. Instanta d ejudecata ,la stabilirea pedepsei,tine cont de dispozitiile partii generale a CPRM,ceea ce inseamna ca in procesul examinarii cauzei penale ,instanta tre sa porneasca de la intrebarea :daca in faptele persoanei se contin elementele unei componente de infractiune,adica daca exista temeiul raspunderii penale .Analizand aeasta,instanta porneste de la art partii generale care reglementeaza infractiunea,etapele ei,participatia,cauzele art 35-40 cu indice 1 etc.Daca se raspunde afirmativ la intrebarea anterioara ,instanta e obligata sa examineze problema referitoare la prezenta temeiurilor pendru liberarea de raspundere si pedeapsa penala a individului.3. La stabilirea pedepsei penale,instanta de judecata va tine cont de gravitatea infractiunii.Caracterul infrzctiunii savarsite depinde de valoarea obiectului atentatului,aceasta reprezentand ,de fapt,caracteristica calitativa a infractiunii.Carecaterul gradului prejudiciabil depinde si de motiv,de scop,de metoda si de alte circumstante,de ex: omorul savarsit in legatura cu indeplinirea de catre victima a obligatiilor de serviciu sau obstesti sau e mai putin periculos comparativ cu omorul comis cu o deosebita cruzime precum si din motive sadice ,cu toate ca ambele fapte sunt prevazute la acelasi alineat si anume,litera d si litera j al art 145.Gradul prejudiciabil al unei infractiuni constituie si caracteristica cantitativa a infractiunii.Acesta e in dependenta directa de marimea daunei cauzate prin savarsirea infractiunii ,forma vinovatiei ,etapa comiterii infractiunii si gradul de participare a fiecarui participant la infractiune.4. La aplicarea pedepsei,instanta de judecata va lua in vedere motivul infractiunii,care bineinteles influenteaza direct asupra gradului prejudiciabil al faptei.De ex: art 151 (2,c,i).Scopul infractiunii ,la fel,influenteaza asupra gradului prejudiciabil al unei infractiuni ,de ex,in caz art 166 cu scopul de a-si returna banii dati cu imprumut,comparativ cu privarea de ibertate ilegala a uni individ in scopul realizarii cerintelor sale ilegale.5. La aplicarea pedepsei,instana de judecata va lua in cosiderare persoana vinovatului.Instanta de judecata aplica pedeapsa fata de un individ concret care poseda anumite particularitati psiho-biologice si sociale.Formele denaturarii constiintei persoanei determina tipul infractiunilor savarsite ,iar profunzimea acestei denaturari ,stabilitatea,statornicia comportamenului criminal .La stabilirea pedepsei,instanta se va conduce ,va lua in vedere si particularitatile biologice ale inculpatului,cum ar fi de ex: sexul,varsta ,staea sanatatii s.a.Evident,ca urmeaza sa fie luate in vedere comportamentul acestuia la locul de munca ,in familie,in societate si nu in ultimul rand,prezenta/absenta antecedentului penal.6. La aplicarea pedepsei,instanta de judecata va lua in vedere circumstantele cauzei care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala .7. La aplicarea pedepsei,instanta de judecata se va conduce de influenta pedepsei aplicate asupra corectarii si reeducarii vinovatului si de conditiile de viata ale familiei acestuia.2.Notiunea si sistemul circumstantelor atenuanteIn conformitate cu art 76(1) ,la stabilirea pedepsei sunt atribuite la aceasta categorie urmatoarele circumstante atenuante:a) Savasirea pt prima data a unei infractiuni usoare sau mai putin grave[ art 16(2,3)]b) Savarsirea infractiunii de catre un minor .ceea ce inseamna ca In calitate de subiect al infractiunii avem o persoana care nu a implinit varsta de 18 ani.c) Savarsirea infratiunii a urmare a unui concurs de imprejurari grele de ordin personal sau familial .La aceasta se refera o maladie cronica a vinovatului sau a rudelor acestuia ,unele conflicte serioase la locul de munca ,unele necesitati de ordin material,locativ generate de calamitati naturale.d) Savarsirea faptei de o persoana cu responsabilitate redusa(art 23 cu indice 1)e) Prevenirea de catre vinovat a urmarilor prejudiciabile ale infractiunii savarsite.repararea benevola a pagubei pricinuite sau inlaturarea daunei cauzate.Acest comportament al vinovatului poate aparea in urma unor diferite motive (mila fata de victima,frica de pedeapsa,dorinta de a nu mai cauza suferinte apropiatilor etc.).Preintampinarea de catre vinovat a unrmarilro prejudiciabile a infractiunii savarsite trebuie delimitat de refuzul benevol de la savarsirea infractiunii.Atunci cand infractorul de buna-voie renunta sa duca pana la capat comiterea infractiunii in cazul in care s prezente toate conditiile necesare pentru renuntarea la ea(art 56).In cazul savarsirii unei infractiuni formale ,momentul consumarii acesteia e cnsiderat momentul comiterii laturii obiective a infractiunii,iar aparitia consecintelor in cazul dat nu face parte din continutul laturii obiective a infractiunii .In cazul acestor infractiuni prin prevenirea aparitia urmarilor prejudiciabile trebuie sa intelegem luarea unor masuri care nu vor permite aparitia acestora(de ex.in cazul comiterii unei infractiuni de huliganism,la aceasta categorie de circumstanta atenuanta s-ar referi ajutorul medical acordat victimei,fapt care a prevenit aparitia unei vatamari corporale.In cadrul componentelor coplexe ce-s caracterizate prin 2 urmari prejudiciabile ,prevenirea aparitiei urmarii grave se poate exprima prin luarea ,adoptarea unor masuri suficiente pt excluderea aparitiei celei de-a doua urmare,consecinte(de ex,in cazul in care se comite o infractiune de deturnare a unei garnituri de tren cu scopul de a o jefui,infractorul savarseste fapte cu scopul de a nu avaria mijlocul de transport .Legea impune conditia ca luarea masurilor de prevenire a aparitiei urmarilor sa fi fost interprinse nemijlocit de catre faptuitor,de catre vinovat.Repararea benevola a pagubei cauzate sau inlaturarea daunei provocate inseamna ca aceasta (dauna) poate fi reparata imediat dupa producerea infractiunii ,dupa momentul pornirii urmaririi penale ,in timpul acesteia sau in perioada dezbaterilor judiciare insa pana in momentul pronuntarii sentintei de condamnare.f) Autodenuntarea .Cntribuirea activa la descoperirea infractiunii sau la identificarea infractorilor ori recunoasterea vinovatiei.Aceste circumstante se aseamana foarte mult,insa,totusi ele sunt diferite .Autodenuntarea,de ex, poate avea loc si fara cainta sincera .In partea speciala a CPRM exista componente de infractiuni care in continutul sau prevad situatii de liberare de raspundere si pedeapsa penala dupa momentul consumarii infractiunii.Este vorba despre art 217(5);278(6);282(2);290(3);art 325(4);334(4);art 337(2);art 47(6)g) Recunoasterea vinovatiei prezinta o actiune procesual-penala care e realizata la etapa urmaririi penale in cadrul careia vinovatul in comiterea unei infractiuni recunoaste vinovatia sa h) Ilegalitatea sau imoralitatea actiunilor victimei daca ele au provocat infractunea .Afectul fiziologic care apare la persoana vinovata in rezultatul actiunilor ilegale ale victimei provoaca aparitia unor dificultati in procesul conducerii /dirijarii faptelor infractorului.Posibilitatea coordonarii de catre infractor a faptelro sale scade brusc cu toate ca nu se exclude complet .Atunci cand suntem in prezenta afectului patologic,suntem in prezenta starii de iresponsabilitate(ex. art 146,art 147)i) Savarsirea infractiunii ca rezultat al constrangerii fizice sau psihice care nu inlatura caraterul penal al faptei sau data fiind dependenta materiala de serviciu sau de alta natura .CIrcumstantele date formeazaa situatia in cadrul careia persoana ,savarsind infractiunea ,intr-o oarecare masura actioneaza in constrangere.Faptuitorul in acest caz se paote impotrivi ,anume de aceea raspunderea nu se exclude,insa numai se atenueaza,deoarece ,aceste circumstante reprima vointa faptuitorului insa nu in intregime.Atunci cand amenintarea sau constrangerea reprezinta cauze ce inlatura caracterul penal al faptei se exclude posibilitatea aplicarii pedepsei penale.Constrangerea,precum si amenintarea se poate exprima in forma verbala ,scrisa sau prin gesturi a intentiei de a provoca o dauna fizica (moartea de x)matteriala(distrugerea averii),morala (amenintarea judecatorului).Constrangerea reprezinta acea influenta care conduce faptuitorul spre savarsirea unei infractiuni .Dependenta materiala exista cand persoana primeste de la o alta persoana sume de bani,alte mijloace materiale pentru asigurarea sa proprie ,a rudelor sale etc,iar aceasta nu are alte mijloace pentru existenta.Dependenta de serviciu se bazeaza pe supunerea persoanei la serviciu unei alte persoane.Oalta dependenta poate aparea in diferite relatii,de ex: dependenta bazata pe suprafata locativa comuna ,a banuitului fata de ofiterul de urmarire penala etcj) Savarsirea infractiunii in stare de ebrietate art 24 fara a fi constienta de efectul substantelor consumate precum si consumarea involuntara sau fortata a acestora.k) Savarsirea infractiunii uc depasirea limitelor legale ale legitimei aparari ,retinerii infractorului,starii de extrema necesitate,riscului intemeiat sau u care rezultat al executarii ordinului sau dispozitiei superiorului.Conditiile legale ale acestor circumstante ,cauze sunt prevazute in continutul art 36,37,38,40,40 prim,iar actiunile ce depasesc aceste lmite legale urmeaza a fi examinate in raport cu fiecare cauza in parte si cel mai important e ca faptuitorul sa-si fi dat seama prezenta acestoral) Afectarea grava prin infractiunea savarsita a faptuitorului acesteia sau prioritatea aplicarii pedepsei din cauza varstei inaintate a acestuia ,starii sanatatii lui sau altor cirumstantem) Expirarea din momentul comiterii infractiunii a cel putin a 2/3 din termenul de prescriptie de tragere la raspundere penala pt infractiunea data sau depasirea termenului rezonabil pt examinarea cazului daca tergiversarea acesteia nu a fost provocata de faptutor art 60.Aceasta lista poate fi completata daca avocatul sau insasi persoana banuita aduce argumente pt a atribui o alta stare,alta situatia la categoria circumstantelor atenuANTE.