UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Facultatea de Istorie, Geografie şi RelaŃii InternaŃionale

Departamentul de Geografie, Turism şi Amenajarea Teritoriului

TEZĂ DE DOCTORAT

Turism şi amenajare turistică în bazinul

hidrografic al Crişului Negru

Coordonator,

Prof. univ. dr. Gheorghe Măhăra Doctorand,

Tătar (Criste) Corina-Florina

Oradea, 2010

CUPRINS

INTRODUCERE .......................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1. Turismul – un fenomen global ...................................................................................4

1.1. Avântul şi dezvoltarea turismului .......................................................................4

1.2. TendinŃe trecute, prezente şi viitoare în industria turismuluiEroare! Marcaj în document nedefinit.

1.3. Rădăcinile turismului românesc......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.4. Amenajarea turistică – concepte de bazăEroare! Marcaj în document nedefinit.

1.4.2. Amenajarea turistică la nivelul RomânieiEroare! Marcaj în document nedefinit.

2. Metodologia de cercetare aplicată studiului Turism şi amenajare turistică în bazinul Hidrografic al Crişului Negru ...........................................................................5

2.1. Inventarul elementelor turistice ......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

2.2. Analiza si sinteza ............................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

2.3. Metoda de lucru pentru evaluarea potenŃialului turistic din bazinul hidrografic Crişul Negru ........................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3. Aspecte generale privind potenŃialul natural al MunŃilor Apuseni ............................6

3.1. Studii şi cerecetări despre potenŃialul turistic natural al Muntilor ApuseniEroare! Marcaj în document nedefinit.

3.2. RezervaŃii naturale ............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.3. Parcul Natural Apuseni ...................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.4. UnităŃile montane din cadrul MunŃilor Apuseni şi resursele naturale ale acestora...................................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.5. Tipuri de turism practicabile .............. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4. PotenŃialul turistic din MunŃii Crişurilor....................................................................7

4.1. Delimitatarea geografică .................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.2. Rolul factorului istoric în dezvoltarea turismuluiEroare! Marcaj în document nedefinit.

4.3. Istoricul cercetărilor în geografia turismuluiEroare! Marcaj în document nedefinit.

4.4. Istoricul descoperii şi valorificării resurselor turistice din MunŃii Crişurilor ................................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.5. PotenŃialul turistic natural .................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.5.1. Relieful........................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.5.2. Clima........................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.5.3. Lacurile (premisă a dezvoltării turismului lacustru) şi râurileEroare! Marcaj în document nedefinit.

4.5.4. RezervaŃii şi parcuri naturale ..... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.6. PotenŃialul turistic antropic ................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.6.1. Obiective religioase..................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.6.2. Obiective turistice cultural-istoriceEroare! Marcaj în document nedefinit.

4.6.3. Resurse turistice etno-folclorice – o expresie a autenticităŃiiEroare! Marcaj în document nedefinit.

4.6.4. Minele – o potenŃială resursă turistică a culturii industrialeEroare! Marcaj în document nedefin

4.7. Infrastructura turistică ........................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.7.1. Structuri de cazare turistică......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.8. Căile de comunicaŃie .......................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.9. CirculaŃia turistică din staŃiunea MoneasaEroare! Marcaj în document nedefinit.

4.9.1. Sezonalitatea şi evoluŃia numărului înoptărilor în StaŃiunea MoneasaEroare! Marcaj în document nedefinit.

4.10. Studiu de caz-Arieşeni ..................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.10.1. AtracŃii naturale......................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.10.2 Aspecte privind patrimoniul culturalEroare! Marcaj în document nedefinit.

4.10.3 Analiza ofertei de cazare din staŃiunea ArieşeniEroare! Marcaj în document nedefinit.

4.10.4 Impactul economic la bugetul local rezultat din activitatea turistică în staŃiunea Arieşeni.............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.10.5 Cererea turistică în Comuna ArieşeniEroare! Marcaj în document nedefinit.

5. Geoprospectarea potenŃialului turistic al Bazinului Hidrografic Crişul NegruEroare! Marcaj în document nedefinit.

5.1. Delimitarea spaŃială............................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

5.2. Resurse naturale ................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

5.3. Resurse antropice ............................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

5.4. Infrastructura specifică....................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

6. Evaluarea şi cuantificarea potenŃialului turistic în scopul identificării unui model de amenajare turistică integrată.......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

6.1. Evaluarea resurselor turistice naturale şi antropiceEroare! Marcaj în document nedefinit.

6.2. Evaluarea resurselor antropice ........... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

6.3. Evaluarea resurselor naturale ............. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

6.4. Evaluarea infrastructurii specific turisticăEroare! Marcaj în document nedefinit.

6.5. Evaluarea infrastructurii tehnice ........ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

6.6. Evaluarea potenŃialului de dezvoltare turisticăEroare! Marcaj în document nedefinit.

6.7. Evaluarea infrastructurii specifice şi tehniceEroare! Marcaj în document nedefinit.

7. Actori şi fonduri – suport pentru dezvoltarea turismului.........................................13

7.1. Turiştii ................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

7.2.Comunitatea locală.............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

7.3. AgenŃiile guvernamentale .................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

7.3.1 Programe europene pentru finaŃarea turismuluiEroare! Marcaj în document nedefinit.

7.3.2. InvestiŃii prin fonduri europene în Bazinul Crişului NegruEroare! Marcaj în document nedefinit.

8. SoluŃii pentru dezvoltarea turismului prin amenajări specificeEroare! Marcaj în document nedefinit.

8.1. Cicloturismul pe ruta Şuştiu-Moneasa-Şuştiu...................................................14

8.2. Turism industrial pe Valea Crişului Negru .......................................................14

8.3. Morile de apă ca potenŃială resursă etnografică................................................15

9. Turism rural în Bazinul Hidrografic al Crişului Negru............................................15

9.1. Turismul rural şi ecoturismul – forme actuale de consum turisticEroare! Marcaj în document nedefinit.

9.2. Turism rural – oferta de cazare .......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

9.3. CirculaŃia turistică .............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

9.4. Promovarea produsului turistic- o premisă importantă în dezvoltarea pensiunilor rurale ...................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

10. Analiza SWOT.......................................................................................................16

CONCLUZII ................................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

ReferinŃe bibliografice .................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1. Turismul – un fenomen global

1.1. Avântul şi dezvoltarea turismului

În primul capitol sunt prezentate conceptele de bază din domeniul turismului şi amenajării turistice precum şi o prezentare a fenomenului turistic la nivel global, naŃional şi local, privitor la situaŃia turismului din bazinul hidrografic Crişul Negru.

Contrar unor opinii potrivit cărora turismul este perceput ca o abstracŃiune (Gunn and Var 2002), poate şi datorită activităŃii intangibile şi invizibile a acestuia (Edgell D.L, Sr. et al. 2007), turismul se constituie într-un fenomen cât se poate de concret prin amploarea pe care acesta a luat-o de-a lungul timpului. Astfel dacă în 1950 se puteau număra doar 25 milioane sosiri la nivel mondial, previziunile OrganizaŃiei Mondiale ale Turismului estimează că în 2020 sosirile internaŃionale vor atinge pragul de aproximativ 1.6 miliarde, dintre care 1.2 miliarde se vor constitui în sosiri intraregionale şi 378 mil. în sosiri pe distanŃe lungi. Se preconizează de asemenea că cele 3 regiuni receptoare le vor reprezenta Europa (717 mil. turişti), Asia de Sud (397 mil.) şi cele două Americi (282 mil.), urmate de Africa, Orientul Mijlociu şi Asia Meridională (www.unwto.org).

Orientarea fluxurilor spre anumite destinaŃii nu are loc întâmplător, acestea sunt consecinŃa unor factori de ordin economic, cultural precum şi datorită existentei unei infrastructurii de transport uşor accesibile. De asemenea fluxurile turistice sunt ocazionate de efortul şi activităŃile anumitor state, a politicilor acestora privind libera mişcare a persoanelor şi a strategiilor de amenajare (Hall 2008) adoptate în vederea captării unui număr cât mai mare de turişti. Aşadar turismul poate fi văzut prin prisma unei experienŃe personale însă şi ca un fenomen internaŃional complicat (Edgell D.L, Sr. et al 2007). Pentru ca industria turistică sa fie sustenabilă în viitor este important ca politicile eficiente şi planificarea strategică să aibă loc în prezent. DecidenŃii, autorităŃile care se ocupă de domeniul amenajării şi planificării şi învestitorii în turism să identifice tendinŃele emergente din turism şi să orchestreze noi măsuri care să ducă la o creştere sustenabilă şi produse de calitate de care să beneficieze turiştii şi comunităŃile (Edgell D.L, Sr. et al 2007).

Pentru a înțelege complexitatea ți dinamica fenomenului turistic contemporan unii cercetători utilizează conceptul de sistem geografic turistic (Copper and Hall 2008) care cuprinde patru elemente fundamentale: 1. regiune/sursa generatoare de turițti – care reprezintă domiciliul turistului si locul in care începe si se termina călătoria; 2. ruta de tranzit – care reprezintă traseul din regiunea generatoare pe care turistul trebuie sa-l parcurgă pentru a ajunge la destinație; 3. destinația – regiunea pe care turistul alege sa o viziteze si care reprezintă elementul de baza al turismului; 4. mediul înconjurător – care împresoară cele trei regiuni. Acest model sistemic este folosit în vederea identificării fluxului de turițti dintr-o regiune in alta si

pentru determinarea importantei legăturii dintre sursa generatoare de turițti si destinația turistică.

2. Metodologia de cercetare aplicată studiului

Turism şi amenajare turistică în bazinul

Hidrografic al Crişului Negru

În al doilea capitol este explicată metodologia utilizată în elaborarea studiului. Studiul prezent are drept obiectiv analizarea activităŃii turistice din bazinul hidrografic Crişul Negru, însă analiza a relevat faptul că arealele de polaritate turistică se regăsesc la periferia externă a limitei bazinului hidrografic Crişului Negru prin staŃiunea de interes naŃional situată la sud de limita bazinului, i.e. Moneasa şi alte două staŃiuni de interes local din sud-estul bazinului hidrografic, Stâna de Vale şi Arieşeni. Prin proximitatea acestora faŃă de bazinul hidrografic, acestea pot funcŃiona ca areale dinamizatoare pentru activitatea turismului în interiorul bazinului. De altfel, turismul prin interdisciplinaritatea sa şi relaŃionarea cu alte elemente de ordin antropic, edilitar, etc. nu se poate conforma perfect limitelor naturale impuse de legile geografice. În acest context au fost luate în considerare şi câteva areale de polaritate turistică externe limitei bazinului hidrografic, situate în imediata apropiere a acestuia.

Studiul se constituie intr-o posibilă propunere de amenajare turistică în arealul studiat prin prisma unei abordări integrative având la baza concepte de planificare si analiza turistica . Sunt astfel analizați factorii economici, de mediu, socio-economici în scopul realizării unei dezvoltări durabile cu toate interconexiunile aferente. Studiul îți are fundamentul în teoria emisă de Organizația Mondiala a Turismului care susține că, pe termen lung, turismul se dezvoltă optim în condițiile unei planificări adecvate aducând astfel beneficii ți fără a genera probleme majore ulterioare pentru piața turistica respectiva. Pe de alta parte, destinațiile care au permis o dezvoltare turistică dezorganizată si fără o planificare constantă, s-au confruntat cu probleme de mediu ți sociale. Datorită faptului că planificarea turismului solicită angrenarea competențelor mai multor actori ți datorită amplorii la nivel regional si național pe care acesta o implica, propunerea de amenajare turistică pentru arealul Crițului Negru se adresează atât cercetătorilor din domeniu precum ți autorităților competente interesate de descoperirea multiplelor valențe turistice pe care acest areal le-ar putea poseda printr-o amenajare adecvată. Au fost utilizate în acest demers mijloace de cercetare cantitative pentru măsurarea datelor statistice ți calitative prin prelucrarea datelor survenite din chestionarele aplicate autorităŃilor publice la nivelul UAT-

urilor. Aceste măsurători ilustrează aspecte ți ipostaze ale activității turistice din arealul studiat, care sunt susținute de o interpretare aprofundată a factorilor intrinseci ți extrinseci, toate acesta contribuind la o diagnosticare a situației existente precum ți la formularea unor posibile soluții la problemele relevate de cercetare (dezvoltare haotică, sezonalitate, etc.). Pornind de la cele mai recente realizări din domeniul temei de cercetare lucrarea a identificat ți inventariat într-o primă fază elementele ofertei ți cererii turistice din bazinul hidrografic al Crițului Negru pentru ca în partea a doua să se concentreze pe analiza ți sinteza acestora utilizând mai multe metode de cercetare turistică precum cea pozitivista (care releva relația dintre cauza ți efect) precum ți date cantitative ți calitative a căror veridicitate a fost testata prim metoda triangulației pentru ca in cea de-a treia parte sa poată fi emise anumite considerații privind oportunitățile ți riscurile proliferării consumului turistic in zona.

Studiul se bazează pe 3 piloni principali (Inskeep 1994) care presupun inventarierea elementelor turistice, analiza şi sinteza.

3. Aspecte generale privind potenŃialul natural al

MunŃilor Apuseni

Capitolul trei prezintă un cadru de ansamblu asupra MunŃilor Apuseni, unde sunt prezentate succint resursele naturale ale acestuia, cu un potenŃial turistic deosebit. S-a analizat potenŃialul natural, în speŃă relieful ca resursă turistică primară în generarea fluxurilor turistice, şi datorită importanŃei pe care aceasta o deŃine în declararea şi ierarhizarea unei zone turistice. HărŃile primare satelitare au fost prelucrate în Programul ArcGis în funcŃie de necesitatea ilustrării conceptelor teoretice privitoare la turismul MunŃilor Apuseni. În scopul evidenŃierii elevaŃiei reliefului cuprins în limita internă a MunŃilor Apuseni am utilizat harta treptelor hipsometrice cu spectrul culorilor aferente diferitelor unităŃi de relief (minima şi maxima fiind cuprinse între 0-250 m în câmpie, mai ales în depresiunile tip golf caracteristice acestui areal, respectiv 1849 unde altitudinea maximă culminează în Vârful Cucurbăta Mare din MunŃii Bihor).

Elementele cadrului natural în MunŃii Apuseni oferă cea mai mare spectaculozitate şi determină implicit o mare circulaŃie şi aflux de turişti, aşa cum este reliefat şi în Geografia României de către colectivul de autori: “relieful, care, datorită structurii geologice mozaicate şi acŃiunii diferenŃiate a agenŃilor externi, prezintă o mare diversitate de forme şi aspecte de mare interes turistic” (Geografia României, Geografia umană şi economică 1984) , însă aşa cum este subliniat şi de Cocean (2006) deşi MunŃii Apuseni deŃin o remarcabilă

avere turistică valorificarea ei este printre cele mai modeste dintre toate

grupele montane carpatice. Sunt inventariate în acest elaborat studiu fundamental de geografie umană

(1984) unităŃile montane care intră în componenŃa regiunii munŃilor Apuseni, fiecare concentrând elemente ale cadrului natural, dintre care amintim şi noi cele mai reprezentative puncte de interes turistic cuprinse în componenŃa diferitelor unităŃi montane: MunŃii Bihorului prezintă interes din punct de vedere turistic pentru platoul carstic Padiş-Scărişoara-Bătrâna; MunŃii Pădurea Craiului sunt renumiŃi pentru peşterile de la Vadu Crişului, Pestera Vântului, etc.; MunŃii Vlădeasa şi Gilău-Muntele Mare prezintă interes pentru cheile şi defileele şerpuite de Valea Drăganului şi Iadei; MunŃii Codru-Moma sunt încadraŃi de mulŃi autori din literatura de specialitate în categoria munŃilor cu potenŃial redus, dar care datorită structurii sale litologice calcaroase a permis dezvoltarea multor peşteri, doline, cursuri subterane şi izbucuri precum cele de la Moneasa, Zimbru, Tăcăşele, Călugări-Ponoare. MunŃii Zărandului oferă atracŃie peisagistică prin formaŃiunile sale vegetale, respectiv pădurile de quercinee şi făgete, poienile din partea de vest şi mai puŃin prin altitudini impresionante. MunŃii Metaliferi sunt de asemenea cuprinți în componenŃa MunŃilor Apuseni şi oferă atractivitate (Piscurile semeŃe de la Vâlcan, Grohot, cupola vulcanică de la Detunate, rezervaŃie geologică) prin structura geologică complexă, cristalină, eruptivă şi sedimentară. MunŃii Trascăului îşi manifestă spectaculozitatea prin culmile semeŃe calcaroase de la Bedeleu-1227, Trascău-1217 şi Ciumărna-1300.

4. PotenŃialul turistic din MunŃii Crişurilor

În capitolul al patrulea sunt analizate două unităŃi montane cuprinse parŃial în Bazinul hidrografic al Crişului Negru, respectiv MunŃii Crişurilor. Este astfel analizat arealul turistic din partea de nord-vest a României şi anume MunŃii Crişurilor din perspectiva potenŃialului turistic, evoluŃia ofertei de cazare în timp şi spaŃiu şi a interconexiunilor dintre acestea. Deşi având multe similitudini din punctul de vedere al reliefului (relief carstic, horst pentru M. Codru Moma şi semihorst pentru M. Pădurea Craiului, aspect peninsular), mijloacelor de comunicaŃie (fiecare dintre cele două unităŃi montane sunt traversate la nord de importante axe rutiere europene), cele două unităŃi montane se disting destul de clar din punctul de vedere al frecvenŃei turistice şi al manifestării actului turistic în general. AnumiŃi factori au jucat un rol determinant pentru evoluŃia turismului din acest spaŃiu şi au generat forme de turism specifice preponderente fiecărei unităŃi montane analizate (turism rural în MunŃii Pădurea Craiului şi turism balnear în MunŃii Codru Moma). Unul dintre factorii analizaŃi este potenŃialul natural, e.g. relief carstic, ape mezotermale pentru staŃiunea Moneasa precum şi infrastructura turistică din MunŃii Codru-Moma care este concentrată la această staŃiune, ceea ce relevă un spaŃiu unipolar; aici implicarea statului a fost timpurie ceea ce a generat un flux

mai mare de turişti pentru anumite perioade raportat la MunŃii Pădurea Craiului unde implicarea statului a fost mai tardivă (prin lansarea programelor OVR, ANTREC), astfel că activitatea turistică s-a dezvoltat într-un mod mai puŃin coordonat, însă structurile de cazare sunt mai flexibile şi adaptate mai bine nevoilor turistului contemporan ți stilului de viața al acestuia, astfel arealul MunŃilor Pădurea Craiului are şansa recuperării acestui handicap (dat de o frecventa turistica mai redusa) într-un timp relativ scurt. UnităŃile de cazare cu un grad mare de dispersie pe teritoriul MunŃilor Pădurea Craiului generează un impact negativ mai redus printr-un consum şi presiune mai redusă exercitată asupra spaŃiului în vreme ce turismul de masă practicat în staŃiunea Moneasa din MunŃii Codru Moma, unde infrastructura turistică a fost concepută pentru acest tip de turism, creează o mai mare presiune asupra spaŃiului şi implicit într-o anumită măsură o destabilizare a echilibrului ecologic.

Într-o primă etapă sunt inventariate şi interpretate resursele turistice din acest areal care se prezintă sub forma a două culmi montane separate de depresiunea de tip golf a Beiuşului cu limite clar definite geologic prin formele de relief generate. Au fost analizaŃi indicii care stau la baza dotării tehnico-materiale prin datele statistice primare prelucrate prin Programul SPSS, iar pentru ilustrarea grafică a inventarului potenŃialului turistic precum şi a multiplelor faŃete pe care turismul le poate comporta am utilizat Programul MapArcGIS.

În acest demers au fost folosite mai multe metode de analiză, realizându-se astfel o intercorelaŃie între elementele studiate, ceea ce a permis testarea în acest areal a anumitor enunțuri teoretice relevate de literatura internațională de specialitate. Au fost astfel folosite atât abordări tradiŃionale precum cea pozitivistă care se concentrează pe relaŃia dintre cauze şi efecte (explică anumite efecte ca răspuns la factorii externi - e.g. potenŃialul natural şi antropic existent într-un areal determină tipul de turism practicat, teoria ciclului de viaŃă a staŃiunii Moneasa, posibilitatea de amenajare a spaŃiului în vederea dezvoltării turismului industrial, etc.) precum şi metoda cantitativă (la subcapitolele oferta de cazare şi circulaŃia turistică), aceste concepte, variabile şi ipoteze urmând-şi cursul deductiv prin analiza datelor secundare.

5. Geoprospectarea potenŃialului turistic al

Bazinului Hidrografic Crişul Negru

În capitolul cinci se realizează o geoprospectare a potenŃialului natural, antropic, precum şi a dotării infrastructurii specific turistice şi a dotării tehnice la nivel de unitate teritorială administrativă cuprinsă pe teritoriul Bazinului Crişul Negru. Infrastructura specific turistică cuprinde la rândul acesteia inventarul diferitelor tipuri de unităŃi de cazare omologate de Autoritatea pentru

Turism, a instalaŃiilor de tratament şi agrement, iar dotarea tehnică prevede în componenŃa acesteia căile de comunicaŃii şi implicit accesul la acestea şi infrastructura tehnico-utilitară. Indicatorii statistici au fost preluaŃi de la INS şi PATJ, SecŃiunea a VI-a elaboraŃi după o metodologie de evaluare aplicată la nivelul întregii Ńări în mod unitar prin selecŃia indicilor statistici prelucraŃi pentru arealul de studiu de faŃă, viz. bazinul Crişului Negru. Datele sunt publice şi sunt accesibile pe website-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi LocuinŃelor.

Delimitarea spaŃială

În vederea elaborării studiului a fost delimitat bazinul hidrografic al Crişului Negru, a cărei suprafaŃă totală a fost calculată la 4307 km2, dintre care 3165 km2 pe teritoriul JudeŃului Bihor şi 1142 km2 pe teritoriul JudeŃului Arad. Bazinul are o arie largă de răspândire, arealul polarizator al activităŃii turistice fiind preponderent pe cursul superior al acestuia.

Resurse turistice naturale

Pe teritoriul bazinului hidrografic Crişul Negru se poate remarca o preponderenŃă a fenomenelor carstice prin abundenŃa de peşteri existente pe acest areal, unele de rang internaŃional. Peştera Urşilor de exemplu reprezintă un pol de atracŃie turistică pentru turişti interni şi internaŃionali prin ineditul formaŃiunilor carstice. După analizarea resurselor naturale din arealul circumscris bazinului Crişul Negru se poate remarca că există o preponderenŃă a localizării resurselor în partea de est a bazinului Crişul Negru, o parte din acestea fiind situate pe suprafaŃa Parcului Natural Apuseni, respectiv în zona piemontană şi montană, reprezentând în mare parte fenomene carstice în număr de 26. În partea de vest a Bazinului Crişul Negru atracŃiile turistice naturale sunt foarte reduse, limitându-se doar la o rezervaŃie floristică, respectiv Poiana cu narcise de la Goronişte de pe teritoriul Tincăi.

Resurse turistice antropice

În ceea ce priveşte potenŃialul antropic din bazinul Crişului Negru se poate remarca o densitate mai mare a obiectivelor antropice situate în partea estică a bazinului hidrografic Crişul Negru, mai ales cele de natură religioasă reprezentate prin bisericile de lemn, considerate monumente istorice. Aceste

obiective sunt localizate pe o arteră importantă rutieră, respectiv drumul european E79 sau drumul naŃional DN76. Acest fenomen s-ar putea explica prin faptul că locuitorii din zona montană şi piemontană au fost mai puŃin expuşi influenŃelor externe, aşadar fiind populaŃii mai tradiŃionaliste, pe când cele din zona de câmpie localizate în partea de sud a cursului Crişului Negru au fost expuse influenŃelor externe, având în vedere şi proximitatea faŃă de graniŃa ungară, unde tradiŃiile şi lăcaşurile de cult nu s-au perpetuat în aceeaşi manieră.

Infrastructura specific turistică

În bazinul hidrografic Crişul Negru contingentul de locuri de cazare este polarizat de unităŃile teritorial administrative unde a existat o tradiŃie în practicarea turismului, respectiv staŃiunile balneoclimaterice şi climaterice din Moneasa, Budureasa, Tinca şi în imediata apropiere în centrele urbane din Beiuş şi Ştei. Este de remarcat faptul că în aceste unităŃi teritoriale sunt preponderente hotelurile, în vreme ce în restul comunelor unde există o mică frecvenŃă turistică formele de cazare sunt pensiunile (i.e. Nucet, Câmpani, CurăŃele, Tărcaia, Finiş, Rieni, Drăgăneşti, Ciumeghiu). O diversificare a ofertei de cazare (sub forma cabanelor, pensiunilor şi campingurilor) există în comuna Pietroasa, respectiv în satul Chişcău, fenomen explicabil prin faptul că pe teritoriul acesteia se află un obiectiv turistic de importanŃă majoră, Peştera Urşilor, amenajat corespunzător şi promovat pentru primirea turiştilor români şi internaŃionali. Au fost avute în vedere unităŃile de cazare omologate din 1 iulie 2006 de către Autoritatea NaŃională pentru Turism. În ceea ce priveşte tipul structurilor de cazare acestea reprezintă o gamă diversificată, putând răspunde unei cereri diverse, sub formă de hoteluri, pensiuni, campinguri, vile, moteluri şi cabane. În arealul studiat s-a relevat un total de 8 hoteluri, 36 de pensiuni, 2 campinguri, 13 vile, 1 motel şi o cabană (fig. 1). Aşadar, ierarhia este deŃinută în acest sens de pensiuni, fie rurale şi urbane, cele din urmă într-o măsură foarte mică, ceea ce imprimă teritoriului supus spre analiză un aspect ruralizant, indicând faptul că activitatea turistică slab comensurabilă în acest teritoriu este de tipul unui turism rural.

Dacă numărul structurilor de cazare sub forma pensiunilor devansa net hotelurile, aceasta nu este valabil pentru contingentul de cazare unde numărul de locuri în hotel (viz.996) depăşeşte net contingentul de cazare al pensiunilor (viz.359), aşadar ierarhia este inversată în favoarea hotelurilor. Acest fenomen este de asemenea explicabil prin cererea diferită cărora aceste structuri se adresează, hotelurile reprezintă simbolul absolut al turismului de masă pe când pensiunile încarnează un turism mai sustenabil, adresându-se unei clientele ale unor noi forme de turism, emergente după 1990, ecoturism, turism rural, turism sportiv, etc.

Fig. 1. Tipul unităților de cazare ți capacitatea acestora

Sursa: elaborare proprie pe baza datelor de la PATN-secŃiunea a VI-a, www.mie.ro

6. Evaluarea şi cuantificarea potenŃialului turistic

în scopul identificării unui model de amenajare

turistică integrată

În capitolul al şaselea s-a avut în vedere evaluarea potenŃialului de dezvoltare a arealului bazinul Crişului Negru pentru a se putea ulterior delimita nişte arii de polaritate a desfăşurării actului turistic la nivelul regiunii supusă spre cercetare precum şi pentru a propune anumite tipuri de amenajare care au menirea de a reduce impactul turismului asupra unor areale singulare în concordanŃă cu principiile unei dezvoltări durabile turistice. Metodologia de lucru aplicată în acest referat ştiinŃific se bazează pe prelucrarea indicatorilor statistici deja existenŃi la nivelul întregii Ńări prin programul Excel care a permis

realizarea unor grafice relevante pentru bazinul Crişului Negru, realizarea unor anumite corelaŃii între diferite criterii avute în vedere în cadrul studiului (corelaŃia dintre infrastructura totală şi resursele turistice), etc. De asemenea, un alt instrument folosit în cadrul studiilor de turism, cu precădere amenajare turistică la care s-a apelat pentru efectuarea acestei cercetări este programul GIS care a permis reprezentarea spaŃială a diferiŃilor indicatori analizaŃi.

Evaluarea potenŃialului de dezvoltare turistică

Fig. 2 PotenŃialul de dezvoltare turistică în Bazinul Crişului Negru (Sursa: elaborare proprie pe baza datelor de la INS, PATJ-SecŃiunea a VI-a, www.mie.ro)

După analiza tuturor factorilor evaluaŃi (fig.2) s-a obŃinut un punctaj total care relevă potenŃialul de dezvoltare turistică în funcŃie de diferitele unităŃi administrativ teritoriale, alocaŃi după indicatorii avuŃi în considerare, i.e. resurse naturale, resurse antropice, infrastructură specific turistică şi infrastructura tehnică. Suma tuturor acestor elemente evidenŃiază potenŃialul dezvoltării turistice în bazinul Crişului Negru. Se poate remarca faptul că potenŃialul de dezvoltare turistică în bazinul Crişului Negru dispune doar de un potenŃial scăzut (valori între 0-13,5 dintr-un total de 50 pct. atribuite acestei secŃiuni) şi mediu (valori între 13,5-25 dintr-un total de 50 puncte atribuite acestei secŃiuni). UnităŃile teritorial administrative care dispun de un potenŃial mediu se regăsesc în marea lor majoritate alineate de-a lungul principalelor axe rutiere care traversează bazinul Crişului Negru, respectiv drumul european E79 care secŃionează bazinul hidrografic în partea de SE şi drumul european E671 care

traversează bazinul hidrografic în partea de SV. PotenŃialul de dezvoltare mediu prevalent în partea de Sud-Est se explică şi prin suprapunerea parŃială a câtorva comune peste teritoriul Parcului Natural Apuseni. Insular şi detaşate de acest culoar de dezvoltare turistică se regăsesc comune precum Sicula, Ineu, Avram Iancu, etc.

7. Actori şi fonduri – suport pentru dezvoltarea

turismului

În cadrul bazinului hidrografic Crişul Negru s-au depus proiecte care vizează înfiinŃarea de pensiuni agroturistice în Nucet, Pietroasa, Şuncuiuş, Sâmbăta, Mădăras în valoare de aproximativ 800.000 Euro, fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană. Este de menŃionat faptul că aceastea reprezintă 50% din totalul investiŃiei, cealaltă cotă de 50% fiind contribuŃia solicitantului.

În bazinul hidrografic Crişul Negru s-au depus proiecte pe infrastructură prin intermediul primăriilor din comunele Criştioru de Jos, Cărpinet, Rieni, Bunteşti, Budureasa, Drăgăneşti, Roşia, Drăgeşti, Ceica, Lăzăreni, Holod, Pomezău, Uileacu de Beiuş, Şoimi, Holod, Husasău de Tinca, Tinca, Tulca, Ciumeghiu, Zerind, Craiva, Cermei, Şicula, Beliu, Archiş, Bocsig, Bârsa, Cărand, Archiş. Aceste proiecte au fost selecŃionate şi sunt în prezent în curs de verificare. Acestea vizează reabilitarea drumului, crearea sau extinderea reŃelei de drum şi canalizare.

Aşa cum releva şi datele furnizate de AgenŃia de PlăŃi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit din Bihor şi Arad este de remarcat faptul că prin măsura 3.4 a programului SAPARD s-au depus proiecte de către persoane fizice autorizate şi persoane juridice în JudeŃul Bihor în unităŃile teritorial administrative Sâmbăta, Pietroasa, Nucet, Şuncuiuş şi Mădăras care totalizează aproximativ 800.000 Euro iar prin noua măsură 3.2.2 a programului FEADR s-au depus proiecte atât în judeŃul Bihor cât şi în Arad, proiecte depuse de către primării care vizează cotangenŃial turismul, respectiv facilitează dezvoltarea acestuia prin crearea unei infrastructuri adecvate de apă, drum şi canalizare. Aceste ultime proiecte sunt în curs de verificare, au trecut faza preselecŃiei şi sunt în valoare mult mai mare faŃă de cele depuse prin măsura 3.4., valoarea medie a unui astfel de proiect (prin măsura 3.2.2) ridicându-se la 2.500.000 euro.

8. SoluŃii pentru dezvoltarea turismului prin

amenajări specifice

8.1. Cicloturismul pe ruta Şuştiu-Moneasa-Şuştiu

Ciclismul este din ce mai popular atât în România cât si în regiune sau în altă parte a Europei. Unul dintre obiectivele avute în vedere în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007-2026 este promovarea ciclismului şi întocmirea de hărŃi pentru un itinerariu de ciclism de-a lungul Dunării ți realizarea unei campanii promoționale pentru acest itinerar, care să acŃioneze ca un proiect prototip. Aceasta ar trebui să atragă mai mulți turițti în zonele relativ subdezvoltate ale Ńării. De asemenea, ar trebui să stimuleze interesul pentru dezvoltarea unor itinerare suplimentare de ciclism şi în alte zone. MotivaŃia pentru selectarea acestui traseu pentru cicloturism o reprezintă decorul şi altitudinea (300-500 m) propice acestui tip de turism, cei 25 de km de parcurs cu bicicleta fiind prin pădure de foioase (fag, gorun, alun), pigmentat de numeroase sectoare de abrupturi, i.e. 13 sectoare cu o lungime totală de 6021 m. În prezent drumul este asfaltat doar până în localitatea Briheni, restul traseului până în stațiunea Moneasa fiind un drum pietruit. Există de asemenea şi o păstrăvărie privată de-a lungul acestui traseu, existând aşadar şi posibilitatea servirii unei mese principale bazată pe acest tip de produs.

Amenajările care se impun le reprezintă în mod imperios drumul asfaltat, realizabil prin fondurile europene, prin măsura 3.2.2. pentru infrastructură, proiect care ar trebui depus de autorităŃile Comunei Lunca pe raza judeŃului Bihor şi de autorităŃile comunei Moneasa pe raza judeŃului Arad. De asemenea amenajările sumare vizează doar nişte indicatoare pentru kilometraj, locuri de popas amenajate cu băncuŃe şi măsuŃe din lemn, câteva puncte de belvedere semnalizate de asemenea cu indicatoare turistice, sectoarele de abrupturi semnalizate prin indicatoare specifice şi câteva plăcuŃe care să indice informaŃii asupra tipurilor de plante întâlnite de-a lungul traseului. Este necesară de asemenea un panou cu harta turistică pentru cicloturism la cele două terminaŃii ale traseului, localitatea Şuştiu şi Băile Moneasa.

8.2. Turism industrial pe Valea Crişului Negru

Pentru arealul studiat, bazinul hidrografic al Crişului Negru, am inventariat şi ilustrat grafic acest patrimoniu de factură economică, i.e. minele, care pot fi privite şi ele ca o sursă de venit pentru economia locală prin

reconversia lor în spaŃii turistice, asemeni tendinŃei generale aplicate cu succes în fostele areale industriale din vestul şi centrul Europei. Astfel s-ar realiza o integrare armonioasă care pe de o parte se contopeşte cu identitatea şi mediul local, deoarece aparŃine unui patrimoniu din trecut şi care, pe de altă parte trebuie sa fie însoŃit de o sinergie a actorilor locali pentru o rentabilizare optimă. Această integrare peisajistică şi culturală reflectă istoria regiunii, fiind o mărturie a activităŃilor de acest gen din trecut sau încă prezente în regiune.

8.3. Morile de apă ca potenŃială resursă etnografică

Bazinul Crişului Negru prezintă câteva areale cu potenŃial de dezvoltare turistică încă nevalorificate, acest areal pretându-se foarte bine unor amenajări turistice pe baza resurselor etnofolclorice şi a patrimoniului de artă populară inestimabil de care dispune. Din sondarea opiniei proprietarilor de pensiuni studiile precedente au relevat faptul că aproape nici o pensiune nu era integrată în vreun circuit turistic, precum nici zona selectată pentru realizarea unui traseu al culturii artei populare nu are o frecvenŃă mare turistică. De aceea pentru a distribui proporŃional clientela turistică în arealul Bazinului Crişul Negru am propus realizarea unui traseu în scopul valorificării resurselor etnografice din acest areal. Au fost vizate în special morile de apă, considerăm noi specifice acestui areal prin multitudinea repartiŃiei spaŃiale a acestora.

De asemenea pe acest traseu s-ar valorifica ți alte resurse etnofolclorice precum obiectele de ceramică. Ceramica populară românească îşi are obârşia în două tradiŃii: prin filiera geto-dacică (ceramica din suluri de lut şi ceramica neagră) şi de tradiŃie romană şi bizantină (forme de vase, tehnici de decorare, smalŃul şi motive decorative). Satele în care se fac oale, ulcioare şi alte produse din lut sunt amplasate în regiuni deluroase sau muntoase în aproprierea cărora se găseşte nu numai argila cu proprietăŃi plastice cât şi lutul bogat în oxizi metalici, folosit ca şi colorant natural.

9. Turism rural în bazinul hidrografic al Crişului

Negru

Pentru realizarea capitolului al nouălea au fost utilizate date primare

obŃinute în urma chestionarelor şi interviurilor semi-structurate aplicate în arealul de studiu. În acest demers a fost identificată oferta de cazare existentă în bazinul Crişului Negru, precum şi date privitoare la frecvenŃa turiştilor în acest areal în scopul relevării unor destinaŃii polarizatoare care atrag cel mai mare număr de turişti din arealul bazinului Crişului Negru şi de a înŃelege mecanismele care determină acest aflux. Au fost de asemenea chestionați micii întreprinzători rurali (i.e. proprietarii de pensiuni) care este sursa generatoare de

turişti care contribuie la dinamizarea activităŃii turistice a acestora. Modul de comercializare şi promovare al produsului turistic rural a fost relevat de către respondenŃi, ceea ce a permis ulterior elaborarea unor enunŃuri semnificative privitor la acest aspect. Tot în acelaşi demers s-au realizat interviuri în cadrul a două primării din localităŃile rurale unde au fost identificate activităŃi turistice pentru a releva modul de implicare şi colaborare a autorităŃilor locale cu prestatorii locali de servicii turistice. Aşadar metodologia folosită este cea a chestionarului şi a interviurilor semi-structurate, s-au utilizat metode de interpretare şi analiză a datelor statistice prin programul SPSS (Statistical Package for Social Sciences) precum şi programul ArcGis în vederea elaborării hărŃilor şi a reprezentării grafice a distribuŃiei teritoriale a pensiunilor rurale şi agroturistice din arealul Bazinului Crişului Negru.

10. Analiza SWOT

În capitolul al zecelea este prezentată o analiză SWOT cu punctele tari,

constrângeri, oportunităŃi şi punctele slabe pentru turismul din bazinul hidrografic Crişului Negru.

Puncte tari OportunităŃi Constrângeri Puncte slabe

1. Fenomene carstice în sud-estul bazinului hidrografic

2.RezervaŃii floristice

3. PrezenŃa defileelor de la Şoimi, Borz şi a unui cascade Săritoarea Bohodeiului de peste 40 m înălŃime

1.Practicarea speoturismului

2. Practicarea turismului sportiv şi de aventură

O penurie de proiecte depuse pe turism mai ales pe cursul inferior al bazinului hidrografic pentru a accesa fonduri europene nerambursabile pe turism

Infrastructura specific turistică foarte slab dezvoltată (pe o scară de 1-20 la nivel naŃional, cea din bazinul

1. Lipsa amenajărilor celor peste 36 de peşteri din interiorul bazinului hidrografic, singura amenajată fiind Peştera Urşilor ceea ce face ca toată concentrarea turiştilor interni şi internaŃionali să fie absorbită de acest areal (pot apărea probleme de supracongestionare şi supraaglomerare), în număr de peste

3. Traversarea bazinului hidrografic în est de o importantă axă rutieră E79 şi în vest de E671

4. PrezenŃa a numeroase monumente istorice sub forma bisericilor de lemn, important patrimoniu religios

5. PrezenŃa unui important patrimoniu imaterial prin numeroasele festivaluri etnofolclorice, sărbători câmpeneşti, târguri, etc, multe repetabile

6. PrezenŃa unui

3.Semnalizare turistică prin indicatoare pe marginea şoselei în scopul atragerii turiştilor care tranzitează arealul bazinului

4. Posibilitatea introducerii în circuit a acestor resurse în scopul creării unui itinerar al turismului cultural şi religios din interiorul bazinului

5. Posibilitatea realizării unui itinerar care să creeze un circuit

Realizarea unui

Crişului Negru se situează sub 1)

Promovarea în acest areal se face încă într-o manieră informală, prin cunoştinŃe şi prieteni, aşadar impactul fiind este redus, aşa cum au relevat respondenŃii, întreprinzători în turism.

100.000 turişti/an.

3. Lipsa unei infrastructuri rutiere de nivel superior, s-ar impune existenŃa unei autostrăzi care să nu traverseze vatra localităŃii, ca în cazul E79 şi E671

vast patrimoniu legat de exploatarea minereurilor, marmurei din acest areal

7. PreponderenŃa structurilor de cazare sub formă de pensiuni rurale pe cursul superior al bazinului hidrografic

8. Peisajul montan cu paleta multicoloră în anotimpurile primăvara, vară, toamnă

9. Proximitatea față de granița

traseu care să valorifice acest potenŃial în scop turistic, prim amenajarea spaŃiilor tipic industriale în arii de recreare turistică, contribuind astfel la proliferarea unui turism sustenabil

Posibilitatea practicării unui turism sustenabil, individual, turismul rural, ecoturismul, turismul de aventură, etc care nu solicită mediul natural

Drumeții

Aflux de turițti

Trasee turistice

Investiții având capital străin în zonă

Insuficienta promovare pentru trasee turistice ți lipsa marcajelor

Supraaglomerare

CONCLUZII

La capitolul al patrulea privitor la MunŃii Crişurilor, din analiza datelor privind consumul şi producŃia turistică, reprezentate prin diferiŃi indicatori analizați precum circulaŃia turistică, frecvenŃa turistică şi respectiv ofertă definită de ansamblul elementelor atractive din cele două areale din MunŃii Crişurilor, pentru MunŃii Pădurea Craiului şi MunŃii Codru Moma pot fi relevate atât aspecte distincte precum şi similare.

Deşi încadrând unităŃi montane grupate de literatura geografică ca formând un ansamblu datorită elementelor de natură geografică asemănătoare (din punct de vedere tectonic MunŃii Codru Moma sunt definiŃi de horst şi MunŃii Pădurea Craiului de semihorst, altitudini medii moderate pentru ambele unităŃi montane cuprinse între 700-800 m, ambele cu aspect de peninsulă) aceştia prezintă şi discrepanŃe relevante şi în demarcarea teritorială (cele două unităŃi montane sunt separate de Depresiunea Beiuşului de tip graben) şi în ceea ce priveşte gradul de populare (M. Pădurea Craiului având un grad mai ridicat decât M. Codru Moma), discrepanŃe care se transpun în teritoriu prin manifestarea diferenŃiată a actului turistic.

Din punctul de vedere al polarităŃii celor două areale, putem afirma că MunŃii Pădurea Craiului se constituie într-un spaŃiu multipolar linear prin diferitele destinaŃii turistice reprezentate în spaŃiu în mare măsură de localităŃi din mediul rural (Vadu Crişului, Şuncuiuş, Bratca, Bulz, Coada Lacului Leşu, RemeŃi, etc) alineate în majoritatea cazurilor de-a lungul Crişului Repede şi a afluentului principal al acestuia Valea Iadei. MunŃii Codru Moma reprezintă un spaŃiu unipolar, întreaga activitate turistică fiind concentrată în staŃiunea Moneasa.

Din perspectiva consumului turistic se pot remarca două tendinŃe majore a evoluŃiei tipului de turism practicat. În MunŃii Pădurea Craiului activitatea turistică a început să se dezvolte după 1990 printr-o formă nouă de consum turistic, individuală şi adaptată turistului contemporan asociată turismului rural şi agroturismului. Acest tip nou de produs apărut pe piaŃa turistică este asociat în literatura de specialitate cu moda sau tendinŃa aplicabilă la scară mondială a Post-Fordism-ului. Pe de altă parte în MunŃii Codru Moma consumul turistic

ungară internaționali în unele destinații turistice consacrate (i.e. Padiț, Ariețeni); fragilitatea mediului consumat

(cantonat în StaŃiunea Moneasa) a trecut prin toate ipostazele lui de manifestare, i.e. turism elitist prin cei 27 de vilegiaturişti aparŃinând burgheziei care au venit în scop curativ în Moneasa în 1854, turism de masă (moda Fordistă) prin cei 24500 de turişti înregistraŃi în 1987.

TendinŃa generală de creştere a numărului de turişti în staŃiune (în anul 1995 s-au înregistrat 24600 de turişti şi în anul 2000 un număr de 190783 înnoptări) indică încă practicarea unui turism de masă însă completat printr-o diversificare a ofertei de cazare prin apariŃia pensiunilor ca o alternativă pentru turiştii în căutarea unui produs mai autentic, familial mediului de acasă şi individual, ceea ce face ca această staŃiune. să se alinieze la tendinŃa noii forme de consum turistic mondial, i.e. Post-Fordism. De asemenea cercetarea relevă faptul că acest areal dispune de un potenŃial încă nevalorificat din punct de vedere turistic determinat de cultura industrială fiind aşadar pretabil relansării unui produs nou. În ceea ce priveşte staŃiunea de interes local Arieşeni, succinta descriere a patrimoniului acesteia înteŃit de atracŃii naturale indică faptul că există un mare potenŃial în zonă prin particularităŃile evidenŃiate de formaŃiunile carstice, peşteri, gheŃari (e.g. Scărițoara care datează de peste 3000 de ani). În ceea ce priveşte potenŃialul antropic există o comunitate specifică denumită MoŃi care îşi câştigau traiul prin comercializarea obiectelor din lemn în schimbul alimentelor necesare subsistenŃei în teritoriile învecinate. Totuşi vechile lor obiceiuri sunt din ce în ce mai puŃin practicate deoarece turismul s-a dovedit a fi mult mai convenabil şi eficient; totuşi impactul economic din turism este foarte slab (potrivit datelor analizate din balanŃa furnizată de autorităŃile locale din comună pentru anul 2008) deoarece rezultă că doar 4 firme plătesc de fapt taxe la bugetul local din activitatea turistică. Din analiza cererii turistice rezultă ca motivaŃia principală a turițtilor la această destinaŃie se bazează mai mult pe elementele naturale şi mai puŃin pe cele de natură antropică.

Mai mult decât atât staŃiunea Arieşeni are o perspectivă bună la nivel European deoarece se găseşte în coridorul de promovare al biodiversităŃii din Euroregiunea Bihor-Hajdu Bihar prin accesul la fondurile europene (e.g ``Coridorul româno-ungar pentru conservarea biodiversităŃii ``AMS/451Lot no6, FRIPTU 1PHARE-RO-DPAQ/CBC).

Capitolul al cincilea. După analizarea resurselor naturale din arealul circumscris Bazinului Crişul Negru se poate remarca că există o preponderenŃă a localizării resurselor în partea de est a bazinului Crişul Negru, o parte din acestea fiind situate pe suprafaŃa Parcului Natural Apuseni, respectiv în zona piemontană şi montană, reprezentând în mare parte fenomene carstice în număr de 26. În partea de vest a bazinului Crişul Negru atracŃiile turistice naturale sunt foarte reduse, limitându-se doar la o rezervaŃie floristică, respectiv Poiana cu narcise de la Goronişte de pe teritoriul Tincăi.

În ceea ce priveşte potenŃialul antropic din bazinul Crişului Negru se poate remarca o densitate mai mare a obiectivelor antropice situate în partea

estică a bazinului Hidrografic Crişul Negru, mai ales cele de natură religioasă reprezentate prin bisericile de lemn, considerate monumente istorice. Aceste obiective sunt localizate pe o arteră importantă rutieră, respectiv drumul european E79 sau drumul naŃional DN76. Acest fenomen s-ar putea explica prin faptul că locuitorii din zona montană şi piemontană au fost mai puŃin expuşi influenŃelor externe, aşadar fiind populaŃii mai tradiŃionaliste, pe când cele din zona de câmpie localizate în partea de sud a cursului Crişului Negru au fost expuse influenŃelor externe, având în vedere şi proximitatea faŃă de graniŃa ungară, unde tradiŃiile şi lăcaşurile de cult nu s-au perpetuat în aceeaşi manieră. O ală explicaŃie ar fi şi fondul forestier disponibil ca material de construcŃie din zona piemontană şi montană.

În ceea ce priveşte tipul structurilor de cazare acestea reprezintă o gamă diversificată, putând răspunde unei cereri diverse, sub formă de hoteluri, pensiuni, campinguri, vile, moteluri şi cabane. În arealul studiat s-a relevat un total de 8 hoteluri, 36 de pensiuni, 2 campinguri, 13 vile, 1 motel şi o cabană. Aşadar, ierarhia este deŃinută în acest sens de pensiuni, fie rurale şi urbane, cele din urmă într-o măsură foarte mică, ceea ce imprimă teritoriului supus spre analiză un aspect ruralizant, indicând faptul că activitatea turistică slab comensurabilă în acest teritoriu este de tipul unui turism rural.

Capitolul al şaselea. Din analiza indicatorilor bazaŃi de resursele turistice, infrastructura specific turistică şi infrastructura tehnică, bazinul Crişului Negru prezintă câteva areale cu potenŃial de dezvoltare mare în regiunea supusă analizei, respectiv Beiuş, Vaşcău, Rieni, Salonta, Chişcău, Tinca, Ştei, Drăgăneşti, Câmpani, Cefa, următoarele unităŃi administrative teritoriale având un potenŃial de dezvoltare mediu şi scăzut. Se poate menŃiona faptul că amenajarea turistică are un caracter univoc, amplasarea, implantările fiind legate de existenŃa unui singur obiectiv sau element de atracŃie turistică care polarizează cererea, amenajările sunt sumare şi izolate, de obicei în corelaŃie cu indicele de atractivitate a obiectivului vizat.

Din analiza indicatorilor infrastructurii specific turistică se remarcă faptul că oferta de cazare este foarte limitată în arealul circumscris bazinului Crişul Negru, pensiunile fiind unităŃile de cazare preponderente cu excepŃia oraşelor unde există un raport destul de echilibrat între numărul de locuri oferit de pensiunile urbane şi hoteluri. Totuşi există şi discrepanŃe în sensul că Tinca deşi este comună dispune de un hotel de 182 locuri, comparativ cu municipiul Beiuş (1 hotel de 27 locuri) şi orațul Ştei (1 hotel de 42 locuri), aceasta explicându-se probabil datorită cererii pentru factorii de cură şi tratament, deşi nu există vreo instalaŃie de tratament omologată în acest sens. Astfel infrastructura specific turistică care înregistrează cel mai mare punctaj este deŃinută de staŃiunile de interes local Stâna de Vale şi Tinca (şi satul de vacanŃă Boga într-o mai mică măsură) care de altfel polarizează arealul Bazinului Crişul Negru prin infrastructura acestora specific turistică.

Astfel analiza pentru bazinul Crişului Negru a resurselor naturale şi antropice a evidenŃiat faptul că există un punctaj deasupra mediei doar în câteva UAT-uri clar delimitate în spaŃiul analizat, i.e. Tinca, Budureasa, Câmpani, Pietroasa, Nucet, Şoimi, Roşia, Vârciorog, Remetea, Bunteşti, Cărpinet cuprinse între 12 şi 16 puncte, majoritatea obiectivelor naturale fiind localizate pe suprafaŃa Parcului Natural Apuseni, însă şi datorită repartiŃiei univoce a resurselor turistice de mare atractivitate sub forma unor rezervaŃii şi monumente ale naturii precum Poiana cu narcise de la Goronişte (Tinca), Peştera Ciur-Ponor (Roşia), Defileul Crişului Negru de la Borz (Şoimi), Izbucul intermitent de la Călugări (Cărpinet), Peştera Meziad (Remetea). La polul opus al ierarhiei se găsesc unitățile administrativ teritoriale Avram Iancu, Ciumegiu, Batăr, Tulca cu un rezultat cuprins între 0-4 puncte.

Deoarece s-au evidenŃiat două areale care polarizează cererea în bazinul Crişului Negru, i.e. unităŃile administrativ teritoriale Tinca, Pietroasa şi Budureasa care se adresează unei clientele turistice variate, în staŃiunea de interes local Tinca sunt prezenŃi turiştii interesaŃi de factori de cură şi terapeutici, satul de vacanŃă Boga şi Chişcău sunt preponderente ecoturismului şi turismului rural precum şi staŃiunea de interes local Stâna de Vale. Infrastructura este sumară, atracŃiile au un caracter univoc, turismul în acest areal al Bazinului Crişul Negru comportând valenŃele unui tip de consumaŃie post-fordist. Reducerea presiunii şi impactului turistic asupra acestor areale s-ar putea realiza prin o amenajare adecvată care să disperseze clientela pe întreg arealul, astfel au fost propuse spre amenajare în circuit trei itinerarii, cel al culturii industriale, o rută în scopul valorificării potenŃialului etnografic prin exploatarea în scop turistic a morilor de apă şi un itinerar cicloturistic pe traseul Şuştiu-Moneasa-Şuştiu în capitolul al optulea, viz. soluŃii pentru dezvoltarea turismului prin amenajări specifice.

La capitolul al nouălea privitor la turismul rural, după o analiză a datelor primare relevate de graficele şi tabelele generate se pot desprinde câteva aspecte care indică modul în care se desfăşoară activitatea turistică din bazinul Crişului Negru, respectiv a turismului rural.

O situaŃie prevalentă în tot arealul studiat este determinată de lipsa unui liant între autorităŃile locale şi prestatorii din turism, respectiv proprietari ai pensiunilor rurale si agroturistice, a unei voci care să le reprezinte interesele în vederea ameliorării situaŃiei existente. Pensiunile din acest areal nu sunt conectate într-un circuit turistic, ceea ce limitează frecvenŃa sau circulaŃia turistică, de vreme ce însăți esenŃa turismului rural o reprezintă cooperarea şi implicarea comunităŃii prin conectarea într-o reŃea. Dintre cei 14 proprietari de pensiuni turistice intervievaŃi, un procent de 71% au declarat că nu sunt afiliaŃi vreunei asociaŃii de profil aşadar există o lipsă acută de colaborare si conlucrare între producători şi autorităŃi sau organizaŃii publice sau private.

În ceea ce priveşte impactul economic, respectiv contribuŃia activităŃii turistice la bugetul local aceasta este nesemnificativă, practic doar o pensiune

de pe raza Comunei Rieni contribuie cu taxe şi impozite realizate din activitatea turistică la bugetul local într-o proporŃie nesemnificativă.

În ceea ce priveşte circulaŃia turistică în bazinul Crişului Negru privitor la turismul rural a fost analizată perioada cuprinsă între anii 2005-2008 care indică o evoluŃie cronologică a numărului de turişti. Cuantumul acestora este ascendent, i.e. de la 1143 de turişti în 2005 s-a ajuns la un total de 2276 turişti în 2008.

Este interesant de remarcat că în destinaŃiile turistice deja consacrate (de exemplu Valea Boghii) circulaŃia turițtilor este mai mare, depăşind net celelalte destinaŃii rurale, chiar dacă ele sunt amplasate pe axe rutiere principale. CirculaŃia în acest areal este datorată mai ales potenŃialului natural existent în proximitatea acestei văi, care excelează prin fenomene carstice singulare pe teritoriul României (ex. GheŃarul Focul Viu, etc). Pe Valea Boghii s-a constituit un mic sat de vacanŃă împânzit de reşedinŃe secundare şi pensiuni turistice. Aici pot fi inventariate un număr de 6 pensiuni (La Mama, SC Boga, Pensiunea Cristal, Pensiunea Flora, Pensiunea Ozon, Perla Boghii), clasificate sau în curs de clasificare. Sezonul estival începe în 1 iulie şi se prelungeşte până în 15 septembrie, perioada noiembrie-martie este mai slabă din punctul de vedere al frecvenŃei turistice, locurile fiind ocupate la capacitate maximă în extrasezon cu ocazia sărbătorilor tradiŃionale de Crăciun si a Revelionului. Polul de atracŃie pentru turiştii cazați în acest areal îl reprezintă Platoul Carstic Padiş si toate obiectivele turistice pe traseul acestuia dintre care predilecte în ierarhia preferinŃelor turiştilor sunt: CetăŃile Ponorului, Focul Viu, Cheile Galbenei, Peştera Urşilor, etc. În extrasezon forma de turism practicată de turiştii cazaŃi la pensiuni este de week-end, aşadar durata medie de şedere este de 2-3 nopŃi.

O caracteristică importantă a analizei desfăşurate în cadrul pensiunii La

Mama a relevat faptul ca piaŃa generatoare de turişti o reprezinta Ungaria în proporŃie covârşitoare în 2007, 80% dintre aceştia fiind de etnie maghiară iar restul de 20% de etnie română. O bulversare a situaŃiei s-a produs în 2008 când proporŃiile s-au schimbat în favoarea turiştilor de etnie română.

Interpretarea şi analiza datelor din chestionar indică faptul că pensiunile din destinaŃiile rurale care înregistrează un aflux scăzut de turişti îşi promovează produsul turistic prin mijloace mai informale, respectiv prin cunoştinŃe şi prieteni, cum este cazul pensiunilor rurale din localităŃile Câmpani, Şuştiu, Petrileni şi prin instrumente de publicitate la locul de producŃie, respectiv semnalizare prin indicatoare. În localităŃile în care turismul rural înregistrează o anumită amploare producătorii/proprietarii pensiunilor utilizează o gamă mult mai variată de instrumente de promovare în localităŃi precum Drăgăneşti, Chişcău şi Boga. Satul de vacanŃă de pe Valea Boghii beneficiază de cel mai mare număr de turişti, turismul rural se desfăşoară într-o formă mai organizată, această organizare fiind relevată şi de mijloacele diverse la care apelează pentru promovarea şi comercializarea produsului turistic:

agenŃii de turism, broşuri turistice, cunoştinŃe sau prieteni, semnalizare prin indicatoare, Internet şi campanii proprii de promovare.

Bibliografie selectivă Ciangă, N. (1998), Turismul în CarpaŃii Orientali. Studiu de Geografie

Umană, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Ciangă, N., (2006), România. Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană. Cocean, P., (1988), Chei şi defilee în MunŃii Apuseni, Ed. Academiei, Bucureşti

Cocean, P., (1995), Peşterile României. PotenŃial turistic, Ed. Dacia, Cluj-Napoca

Cocean, P., (1997), Geografia turismului românesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca Cocean, P., (1997), The Land – A Typical Geographical Region of

Romania, Revue Roumaine de Geographie, tom 41, Editura Academiei Române, Bucureşti Cocean, P., (2000), MunŃii Apuseni. Procese si forme carstice, Editura Academiei, Bucureşti, pag. 253p.

Cocean, P., Vlăsceanu, Gh., Negoescu, B., (2005), Geografia generală a

turismului, Meteor Press, Bucureşti Cooper, C., Hall, C.M., (2008), Contemporary Tourism: An

International Approach, Butterworth-Heinemann Dezsi, Şt. (2006), Patrimoniu şi valorificare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Edgell, D.L, Sr., Allen, M.D., Smith, G., Swanson, J.R., (2007), Tourism

Policy and Planning - Yesterday, Today and Tomorrow, Butterworth-Heinemann Gunn, C. A., Var Turgut, (2002), Tourism Planning: Basics, Concepts,

Cases, Routledge Gunn, C. A., Var, T., (2002), Tourism Planning:Basics-Concepts-

Planning, Tylor and Francis Books Inc., New York Gunn, C.A., (1988), Tourism Planning, Taylor and Francis, New York Hall, C.M., (2008), Tourism Planning: Policies, Processes and

Relationships, Pearson Prentice Hall Hall, C.M., Dieter, K. Muller, (2004), Tourism, Mobility & Second

Homes: Between Elite Landscape and Common Ground, Multilingual Matters Limited Hall, C.M., Page, S.J., (1999), The Geography of Tourism and Recreation, Environment, Place and Space, Routlege, pp 31 Hall, C.M., Tucker, H., (2004), Tourism and Postcolonialism: Contested

Discourses, Identities and Representations, Routledge

Hall, D., Roberts, L., Mitchell, M., (2004), New Directions in Rural

Tourism, Ashgate Publishin Ilieş, Al. şi colab (1999), Les premises favorables au developpement

du tourisme dans les Monts de Pădurea Craiului, în Analele UniversităŃii din Oradea, Seria Geografie, Lucrările Simpozionului InternaŃional „Turism şi dezvoltare teritorială”, tom IX, Ed. UniversităŃii din Oradea Ilieş, Al., Ilieş, Dorina, Tătar, Corina, Josan, Ioana, Blaga, L., (2008), Identity and Local Tourist Sustainability in the Arieseni Resort, Alba County.,

Romania, Conditions of the Foreign Tourism Development in Central and Eastern Europe, vol. 10, Tourism in Geographical Enviornment, published by the University of Wroclaw, Department of Regional and Tourism Geography Ilieş, Dorina, Josan, N., Preliminary contribution to the investigation of the geosites from Apuseni Mountains (Romania), Revista Română de Geomorfologie, în curs de publicare Ilies, D., Josan, N. (2009), Geosituri și Geopeisaje, Editura Universității din Oradea, Oradea Ilieş, M., (2007), Amenajare turistică, Casa CărŃii de ŞtiinŃă, Cluj-Napoca Inskeep, E., (1991), Tourism Planning-An Integrated and Sustainable

Development Approach, Ed. John Wiley and Sons Inc., pp 15, New York Inskeep, E., (1994), National and Regional Tourism Planning, Routledge Măhăra, Gh., (1979), HărŃi turistice judeŃene, Arad, Ed. Sport-Turism Măhăra, Gh, (1983), Judeșul Alba-Harta turistică, Ed. Sport-Turism, Bucurețti Măhăra, Gh., (1984), România-Ghid turistic, Ed. Sport-Turism, Bucurețti Măhăra, Gh., Popescu-Argeşel, Gh., (1993), MunŃii Trascău-Ghid

turistic, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea Măhăra, Gh., (1995), Geografia turismului,Ed. Univ. Oradea, Oradea Măhăra, Gh., şi colab., (1999), PotenŃialul turistic al bazinului hidrografic al Crişului Repede, Ed. Univ. din Oradea, pp 15 Muntele, I., IaŃu, C., (2003), Geografia turismului. Concepte, metode şi forme de manifestare spaŃio-temporală, Ed. Sedcom Libris, Iaşi Petrea, Rodica, (2004), Turism rural în MunŃii Apuseni, Editura UniversităŃii din Oradea Petrea, Rodica, Petrea D., (2000), Turism rural, Presa Universitară Clujeană, pp 118 Robinson, W., (1996), Globalisation: nine thesis on our epoch, in Race and Class, vol 38, no2 Tătar, Corina, Dehoorne, O., Bucur, L., (2008), The Life Cycle of a

Romanian Spa within the Western Carpathians. The Case of Moneasa, Scientific Journal Service Management, vol 3, no. 499, pp. 281-189

Tatar C., Pawlicz A., Gozner M. (2008) Heritage-Based Push Factors in

the Crisuri Mountains, GeoJournal of Tourism and Geosites, an 1, vol 1, nr.1 ***(1990) Geografia României, vol III, Carpații Românețti ți Depresiunea

Transilvaniei, Ed. Academiei Române, Bucurețti *** łara MoŃilor, înainte şi după Târgul de fete, Gândul, 27/07/2007 ***The Town Hall of Arieseni Commune, manuscript ***Registry Book for the balance sheet of property and transportation taxes

from 2008 provided by The Town Hall of Arieseni Commune