CUPRINSofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Est - 2013... · Web viewDomeniul estetica şi igiena corpului omenesc – are o pondere de 1,7% în anul şcolar 2012-2013, urmând

PLAN LOCAL DE ACŢIUNEPENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI)JUDEŢUL BUZĂU

2013 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare aParteneriatului Social al judeţului Buzău

Noiembrie 2012

1

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

1. REZUMAT

2. DEMOGRAFIE

2.1 Situaţia actuală - Populaţia totală. Dinamica generală.

2.1.1Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

2.1.2 Distribuţia pe sexe

2.1.3 Structura pe grupe de vârstă

2.1.4 Structura etnică

2.1.5 Mişcarea migratorie

2.2.Proiecţii demografice la orizontul anului 2025

2.3.Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

3. PROFILUL ECONOMIC REGIONAL

3.1.Situaţia actuală - Principalii indicatori economici

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

3.1.2 Productivitatea muncii

3.1.3.Dinamica generală a firmelor din Regiune (investiţii brute, investiţii străine directe, dinamica unităţilor locale active, IMM).

3.2. Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2010

3.3.Alte informaţii şi informaţii parţiale

3.2.1.Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

3.2.2.Cercetarea – dezvoltarea

3.2.3.Industria

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

3.2.5.Agricultura

3.2.6.Silvicultura

3.2.7.Turismul

3.2.8.Dezvoltarea durabilă. Aspecte specifice zonei rural - montane

3.4.Principalele concluzii din analiza mediului economic regional. Implicaţii pentru ÎPT

4. PIAŢA MUNCII

4.1. Situaţia actuală - Indicatori statistici ai pieţei muncii pentru perioada 2002- 2007

4.1.1. Participarea la forţa de muncă

4.1.2. Şomajul (BIM) de lungă durată

4.1.3. Şomajul tinerilor (BIM)

4.1.4. Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie

2

4.1.5. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

4.1.6. Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)

4.1.7. Şomajul înregistrat

4.1.8. Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor

4.1.9. Şomajul înregistrat de lungă durată

4.1.10. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei

4.1.11. Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

4.1.12. Numărul mediu al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale pe activităţi ale economiei, regiuni/judeţe

4.2.Informaţii parţiale

4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate în perioada 2003-2008

4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal

4.2.1.3 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

4.2.2. Evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie 2008 – martie 2009, în contextul crizei economice şi financiare

4.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)

4.3.1Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004)

4.3.2.Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor, 2006, INSCMPS

4.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu, la orizontul

anului 2013 (INCSMPS)

4.5. Principalele Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUdețul Buzău

5.1.Contextul de politici pentru educaţie si formare profesională

5.1.1.Contextul european

5.1.2.Contextul naţional

5.2.Indicatori de context specifici Contextul demografic şi populaţia şcolară

5.3.Indicatori de intrare pentru perioada 2003 - 2008

5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

5.3.2 Resursele umane din ÎPT.

5.3.3 Numărul de elevi pe unităţi şcolare

5.3.4 Resurse materiale şi condiţii de învăţare.

5.4. Indicatori de proces

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

3

5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT

5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere.

5.5 . Indicatori de ieşire pentru perioada 2000- 2008

5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste)

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

5.5.5. .Structura populaţiei pe niveluri de educaţie (după ultimul nivel de studii absolvit

5.5.6. Rata de succes

5.5.7. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

5.5.8. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

5.5.9. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)

5.5.10. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

5.5.11. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64ani)

5.6. Indicatori de impact

5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului pentru perioada 2003-2008

5.6.2.Inserţia profesională a absolvenţilor din anii......

5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT din Regiune în perioada 2002 - 2009

5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare

5.7.2. Analiza ofertei curente pentru formarea profesională iniţială în anul şcolar 2012-2013

5.7.3. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2012-2013

5.7.4. Reţele şcolare

5.7.5. Parteneriatul cu întreprinderile – Analiza indicatorilor din harta parteneriatului privind practica elevilor şi parteneriatul cu agenţii economici

5.7.6. Distribuţia teritorială a ofertei de formare profesională iniţială (numai în PLAI)

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT regional

6. MONITORIZAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI ÎN PERIOADA .....(SEPTEMBRIE 2010 –Decembrie 2012)

7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA

8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII IPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013

4

9. ACŢIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DEZVOLTĂRII IPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013

5

Lista abrevierilor

MECI

CNDIPT

PRAI

PLAI

PAS

CR

CLDPS

IPT

TVET

AJOFM

CES

SAM

AC

CCD

ISJ

CDS

CDL

INCSMPS

EQF

ECVET

ECTS

ENQA – VET

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic

Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ

Planul de Acţiune al Şcolii

Consorţiu Regional

Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social

Învăţământ Profesional şi Tehnic

Tehnical, Vocational and Educational Training

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

Cerinţe Educaţionale Speciale

Şcoală de Arte şi Meserii

An de Completare

Casa Corpului Didactic

Inspectorat Şcolar Judeţean

Curriculum la Decizia Şcolii

Curriculum în Dezvoltare Locală

Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

European Qualification Framework

European Credit system for Vocational Education and Training

European Credit Transfer and Accumulation System

European Network for Quality Assurance în Vocational Education and Training

6

CUVÂNT ÎNAINTE

Judeţul Buzău este situat în partea de sud est a României, în zona Subcarpatilor de Curbură şi se întinde pe o suprafaţă de 6103 km2, reprezentând 2,6 % din suprafaţa ţării. Este situat de-a lungul coridorului de transport european care traversează ţara de la nord la sud.

Populaţia judeţului la 1 iulie 2005 era de 494052 locuitori, reprezentând 2,29 % din populaţia ţării. În perioada 1990 şi până în prezent, populaţia judeţului a înregistrat o scădere continuă, tendinţa păstrându-se în continuare.

În această zonă reculul industrial a produs dezechilibre sociale masive, calificări insuficiente şi nediversificate ale forţei de muncă. Declinul industrial din ultimul deceniu a condus, în unele oraşe la o reducere cu peste 50 % a populaţiei ocupate în industrie. Se constată o migrare a populaţiei tinere din cauza lipsei locurilor de muncă atât spre zonele care au cunoscut creşteri economice cât, mai ales, în străinătate. Economia este direcţionată spre ramurile textilă – confecţii, metalurgie, construcţii de maşini, sticlă, industrie alimentară. O serie de întreprinderi din industria alimentară, textilă şi de prelucrare a lemnului deţin importante capacităţi tehnologice şi ar putea fi relansate economic prin infuzie de capital şi un management performant. Există condiţii favorabile pentru apariţia unei industrii de oţeluri speciale şi pulberi, industrie de colectare a fructelor de pădure, de colectare şi prelucrare a plantelor medicinale şi fructelor de pădure, solicitate la export. Potenţialul turistic al zonei este important datorită numeroaselor monumente istorice, culturale şi religioase, zonei vulcanilor noroioşi şi a podgoriilor renumite din zonă.

Dezvoltarea comunităţilor în condiţiile asigurării coeziunii economico-sociale nu se poate face decât prin dezvoltarea învăţământului tehnic şi profesional. Calitatea formării profesionale a absolvenţilor depinde de calitatea ofertei educaţionale specifică fiecărei şcoli şi raportată la planul judeţean în funcţie de contextul naţional al formării profesionale, iniţiale sau continue definit prin următoarele:

1. Programul de Guvernare 2009-2013

2. Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013

3. Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 şi programele operaţionale

4. Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Sud Est

5. Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada 2001–2004, – reactualizare 2002 – Planificare prospectivă până în 2010

6. Strategia M.EC.I pentru perioada următoare

7. Strategia postaderare 2007-2013

8. Strategiile de Dezvoltare economică şi socială ale judeţelor

9. Planurile de dezvoltare a localităţilor cuprinse în programul Agenda locală 21

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5-7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

7

Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio-profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.

Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă.

Modelul propus şi implementat începând cu anul 2003 urmăreşte asigurarea unei oferte de formare profesională prin IPT relevantă în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii.

Relevanţa ofertei de formare profesională se referă atât la aspectul cantitativ (deficitul de competenţe şi calificări de pe piaţa muncii) cât şi la aspectul calitativ (teritorialitatea ofertei şi calitatea rezultatelor învăţării).

Modelul de planificare strategică se caracterizează prin:

descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi local

realizarea exerciţiului participativ bazat pe acţiunea colectivă a partenerilor economici şi sociali multipli (Consorţii regionale, Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, Consilii de Administraţie al unităţii de învăţământ)

combinarea fluxului decizional de sus în jos cu cel de jos în sus

elaborarea, implementarea şi monitorizarea instrumentelor de planificare strategică: Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) - nivel regional; Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) - nivel judeţean; Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) - nivelul comunităţii din aria de acţiune a şcolii.

Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel judeţean, în perspectiva anului 2013. PLAI cuprinde:

analiza contextului judeţean din punct de vedere al evoluţiilor şi previziunilor demografice, de piaţă a muncii şi economice;

analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor identificate prin analiza contextului regional;

priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivel regional ca răspuns la nevoile identificate;

Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru elaborarea PAS şi de a oferi decidenţilor suportul pentru informarea deciziei cu privire la oferta de formare profesională iniţială în concordanţă cu cererea previzionată.

PLAI este elaborat şi actualizat anual în cadrul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - structură consultativă pentru problemele de educaţie şi formare profesională a Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ). După adoptarea în cadrul CLDPS, PLAI este aprobat de Consiliul de administraţie al ISJ.

În acest context, la nivel local se au în vedere două direcţii majore de acţiune:

Adaptarea planificării educaţionale la nevoile de dezvoltare economico-socială durabilă de la nivel local, regional şi naţional precum şi la interesele şi nevoile de educaţie şi formare ale elevilor prin:

8

Prognozarea nevoilor de pregătire prin sistemul de pregătire iniţială în perspectiva 2013;

Elaborarea prognozelor privind piaţa muncii în perspectiva 2013;

Adaptarea ofertelor educaţionale şi a reţelei şcolare la nevoile de dezvoltare economico-sociale de perspectivă;

Implicarea Consorţiul Regional al Regiunii Sud-Est, a Comitetului local de dezvoltare în realizarea ofertei educaţionale;

Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională pentru populaţia de vârstă şcolară din mediul rural (creşterea gradului de mobilitate a elevilor prin dezvoltarea transportului şcolar şi acordarea de facilităţi de cazare şi masă, burse şcolare, învăţământ deschis la distanţă etc.);

Implicarea Centrului de asistenţă psihopedagogică şi a consilierilor şcolari în orientarea şcolară şi profesională;

Creşterea calităţii actului educaţional ca bază a succesului inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor prin:

Colaborarea dintre şcoli şi agenţii economici în vederea formării profesionale iniţiale;

Elaborarea Curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat cu agenţii economici;

Participarea cadrelor didactice la stagii şi seminarii de formare şi diseminarea informaţiilor;

Îmbunătăţirea bazei materiale prin achiziţionarea echipamentelor specifice calificărilor profesionale;

Asimilarea calificărilor din sectorul industrial de către sectorul servicii;

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii;

Dezvoltarea sectorului productiv privat, a agriculturii, creşterea ponderii serviciilor;

Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

9

1. REZUMAT

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ realizează o analiză a situaţiei actuale şi a celei previzionate pentru aspectele demografice, economice ale pieţei muncii şi ale învăţământului profesional şi tehnic din judeţul Buzău, din perspectiva cererii actuale şi previzionate de piaţa muncii.

1.1 ANALIZA DEMOGRAFICĂ

Populaţia judeţului Buzău era la data de 1 iulie 2010 de 480222 de persoane ceea ce reprezintă 17,1 % din populaţia regiunii de sud est. În perioada 1990-2010, populaţia judeţului a înregistrat o scădere continuă, tendinţa păstrându-se în continuare.Ca urmare a evoluţiilor demografice din ultimii ani şi a celor previzionate, populaţia tânără îşi va reduce efectivele cu circa 17 %, Procesul lent, dar continuu de îmbătrânire demografică ce se manifestă la nivelul judeţului Buzău, creează necesitatea creşterii competitivităţii economice astfel încât să se creeze surse necesare dezvoltării serviciilor medicale şi a celor sociale pentru vârstnici. Creşterea competitivităţii economice este strâns legată de necesitatea sporirii competenţelor tehnice şi informaţionale ale forţei de muncă. În acest context perspectiva cererii de formare profesională va conduce spre creşterea ofertei de calificări specializate şi stimularea elevilor şi adulţilor ieşiţi din sistemul de învăţământ de a dobândi un nivel de pregătire profesională superior.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani din mediul rural decât cea din mediul urban (58,9 % faţă de 41,1 %).ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii, cu asigurarea egalităţii şanselor; de asemenea, preponderenţa populaţiei feminine, inclusiv la categoria de vârstă 0-14 ani (51,09 % feminin faţă de 48,91 % masculin), apreciem că are implicaţii în structura ofertei de formare iniţială.

Scăderile prognozate pentru populaţia din grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani impun optimizarea ofertei de formare profesională iniţială prin:

Concentrarea pregătirii în şcoli cu potenţial din punct de vedere al resurselor materiale şi umane din judeţ.

Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare profesională iniţială pentru şcoli apropiate;

Structurarea ofertei educaţionale în formarea iniţială pe două direcţii şi anume: calitatea formării profesionale şi integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii.

Utilizarea eficientă a resurselor umane şi materiale în cadrul reţelelor de şcoli.

Asigurarea accesului la formarea iniţială a elevilor din mediul rural prin adaptarea reţelei şcolare şi prin adoptarea unor măsuri eficiente în vederea egalităţii şanselor; dezvoltarea transportului şcolar astfel încât să răspundă cerinţelor de deplasare a elevilor din localitatea de domiciliu la şcolile care le pot oferi cele mai bune condiţii de pregătire.

Se impune de asemenea dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea unei pregătiri de calitate certificată prin inserţia socioprofesională a absolvenţilor.

Creşterea numărului populaţiei cu vârsta de peste 65 ani va conduce la sporirea nevoilor asistenţei sociale şi medicale, învăţământului revenindu-i rolul de promotor al ofertei de formare atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat.

10

Compensarea diminuării populaţiei şcolare poate fi realizată de şcoli prin oferta de formare continuă care să răspundă nevoilor de formare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30-64 ani.

Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei rromă. Deschiderea pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană, în condiţiile noului statut al României de stat membru al UE, are ca efecte, datorită migraţiei externe, un important deficit de forţă de muncă. Fenomenul este deja sesizat în Regiunea Sud Est în industria construcţiilor navale şi în construcţii.

1.2 ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC

Economia judeţului Buzău se află pe un trend crescător ca urmare a creşterilor înregistrate pentru produsul intern brut, valoarea adăugată brută, cifra de afaceri, investiţiile brute, investiţiile străine.

Pentru judeţul Buzău, se remarcă o creştere a PIB-ului de la 1305,4 mil. lei la 7297,0 mil. lei în 2009. Ca pondere, PIB-ul 2009 reprezintă 13,8 % din PIB-ul regiunii de sud-est.

Analiza valorii adăugate brute pe ramuri de activitate arată că în valori absolute la preţuri curente a avut loc o creştere la următoarele ramuri: construcţii, informaţii şi comunicaţii, tranzacţii imobiliare

Comparând ponderea fiecărei categorii de resurse în formarea valorii adăugate brute judeţene anuale constatăm că au avut loc creşteri în perioada analizată în domeniile: construcţii, informaţii şi comunicaţii, tranzacţii imobiliare şi activităţi culturale.

Evoluțiile din mediul economic impun la rândul lor învățământului profesional și tehnic următoarele:

Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la tendinţele de dezvoltare economică.

Din analiza profilului economic al regiunii se poate aprecia că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: mecanica, comerţ, construcţii, agricultura, industria alimentară şi turism şi alimentaţie. Prioritizarea acestora şi ponderile recomandate pentru fiecare domeniu trebuie să ţină cont de previziunile privind ocuparea (vezi capitolul Piaţa muncii).

Adaptarea conţinuturilor învăţării la schimbările tehnologice şi organizaţionale produse de investiţiile străine şi la cerinţele specifice ale IMM-urilor.

Principalele direcţii de acţiune sunt:

Adaptări ale curriculumului în dezvoltare locală realizate în parteneriat cu agenţii economici;

Dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici;

Asigurarea îndeplinirii standardelor de pregătire profesională prin implementarea sistemului de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională;

Asigurarea unei pregătiri de bază largi cu competenţe tehnice generale solide;

Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.

11

1.3 ANALIZA PIEŢEI MUNCII

Cele mai importante scăderi ale populaţiei ocupate civile s-au înregistrat, în 2010 faţă de 2009 la următoarele activităţi: construcţii (scădere de la 4,6 % în 2009 la 4,0 % în 2010), învăţământ (scădere de la 4,4 % în 2009 la 4,1 % în 2010); comerţ (scădere de la 12,1 % în 2009 la 11,9 % în 2010); administraţie publică (scădere de la 2,6 % în 2009 la 2,4 % în 2010).

Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în agricultură (creştere de la 41,7 % în 2009 la 43,0 % în 2010); în industrie (creştere de la 20,4 % în 2009 la 20,6 % în 2010); hoteluri şi restaurante (creştere de la 0,9 % în 2009 la 1,1 % în 2010).

Comparativ cu structura ocupării civile la nivel regional, este mai bine reprezentată agricultura (cu 9,9 puncte procentuale peste media regională); industria (cu 0,9 puncte procentuale peste media regională) ,în timp ce sub nivelul regional sunt serviciile (cu 7,3 puncte procentuale) şi construcţiile (cu 4,2 puncte procentuale) .

Ponderea mare a populaţiei şomere din grupa 15-24 ani cu diferenţe însemnate între cele două sexe apreciem că trebuie să fie obiect de analiză la nivel local şi la nivelul parteneriatului şcoală-angajatori-familie pentru identificarea cauzelor care au generat situaţiile (oferta educaţională neadecvată cerinţelor pieţei muncii, competenţele scăzute ale absolvenţilor în raport cu cerinţele angajatorilor, refuzul absolvenţilor pentru încadrare în anumite meserii sau pentru formare iniţială în meserii cerute pe piaţa muncii, implicarea din ce în ce mai scăzută a familiilor în parteneriatul şcoală - familie sau lipsa totală a implicării datorită plecării în străinătate a familiilor) şi adoptarea măsurilor pentru diminuarea fenomenului.

Analizând datele statistice privind structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi nivele de instruire rezultă, necesitatea creşterii calităţii pregătirii profesionale a forţei de muncă pentru a face faţă cerinţelor de dezvoltare tehnologică. Pe de altă parte, este evident că anumite şcoli din judeţ trebuie să se adapteze pe de o parte la scăderea numărului de elevi în sistemul pregătirii de bază, pe de altă parte cerinţelor dinamice ale evoluţiei calificărilor pe piaţa muncii. În contextul existenţei unui potenţial al sistemului de educaţie trebuie valorificată oportunitatea accesului şcolilor pe piaţa de formare şi recalificare a forţei de muncă.

Prin urmare, procesul de deficit de cerere de forţă de muncă pe orizontul de proiecţie al planului de şcolarizare este evident în scenariul moderat şi chiar şi în ipoteza scenariului optimist. În acest context, competenţele antreprenoriale vor creşte şansele de ocupare a absolvenţilor. Întrucât în cadrul procesului de globalizare la care este provocată economia românească, construirea societăţii cunoaşterii facilitează organizarea muncii în jurul proceselor de producţie care reunesc nevoile clienţilor, rezultă clar că traseele de carieră îi favorizează pe cei care au competenţe ce pot acoperi mai multe profesii şi care dovedesc calităţi de lucru în echipă şi de dezvoltare continuă a cunoştinţelor. Prin urmare este necesară dezvoltarea de competenţe de lucru în echipă şi de perfecţionare a pregătirii iniţiale.

Plasarea centrului de greutate dinspre avantajul competitiv bazat pe intensivitatea muncii către cel bazat pe intensivitatea capitalului în cadrul procesului de modernizare economică va presupune nu numai eforturi de retehnologizare şi informatizare, dar şi înzestrarea forţei de muncă cu competenţe tehnologice complexe şi informaţionale, în special în următoarele grupe ocupaţionale: tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi, meseriaşi şi muncitori calificaţi în construcţii şi asimilaţi, mecanici, montatori şi reparatori de maşini şi utilaje, montatori şi reparatori de aparate şi echipamente electronice şi electrotehnice, operatori la maşini, utilaje şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse, muncitori calificaţi în reglarea şi întreţinerea maşinilor şi instalaţiilor, lucrători calificaţi în servicii personale şi de protecţie, conducători de vehicule şi operatori la instalaţii mobile.

12

Piaţa muncii din judeţul Buzău reflectă în mare tendinţele de la nivel regional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Şcolile din învăţământul profesional şi agenţii economici au un interes reciproc.

Piaţa muncii are nevoie de elevi calificaţi şi şcolile trebuie să asigure acest lucru. Deşi direcţia schimbării este greu de precizat, este foarte important ca şcolile şi agenţii economici să creeze o infrastructură de comunicare şi cooperare.

Agenţii economici sunt implicaţi în elaborarea de curriculum şi de feed-back asupra acestora. Crearea unui mediu de învăţare activ în afara şcoli, se realizează prin stagiile de practică, proiecte, vizite etc.

Rezultatele parteneriatului cu agenţii economici vor aduce beneficii agenţilor economici, şcolilor, elevilor şi comunităţilor locale şi pe scară largă întregii comunităţi.

Pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii din viitor, punctul de plecare îl constituie o analiză a structurii pieţei muncii din prezent.

Planificarea în educaţie şi în ÎPT nu înseamnă doar planificarea viitoarei producţii de forţă de muncă. Orice educaţie presupune dezvoltarea unor competenţe care să le confere viitorilor angajaţi un anumit grad de flexibilitate astfel încât aceştia să se poată adapta noilor tehnologii şi roluri de la viitorul loc de muncă.

Este nevoie de formare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul profesorilor.

Profesorii trebuie să cunoască noile cerinţe şi tehnologii folosite pe piaţa muncii pentru a putea să-i înveţe pe elevi cum să răspundă acestor cerinţe noi.

Tranziţia la economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii, determinând modificări semnificative de volum şi structură a principalilor indicatori ai forţei de muncă.

Rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:

anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii;

acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor;

abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi;

implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii;

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

13

adecvarea calificării cu locul de muncă

reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii

recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală

diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă etc.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru:

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)2

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural

Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate

Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la nevoile anticipate ale pieţei muncii corelată cu validarea periodică a datelor din studiile previzionale pe baza datelor curente din surse oficiale şi administrative

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, construcţii, comerţ, turism şi alimentaţie, economic, electric.

Din analiza evoluţiei prognozate pentru cererea potenţială pe activităţi economice în perioada 2007-2013 se constata că trenduri de scădere a cererii se estimează la activităţile din agricultură, administraţie publică, iar trenduri de creştere a cererii pe piaţa muncii se estimează la construcţii, comerţ, transport, depozitare şi industria prelucrătoare.

A fost identificată nevoia de personal calificat în următoarele domenii de activitate: construcţii, comerţ, industrie alimentara, pentru următoarele ocupaţii: zidar, zugrav, lucrator finisor pentru construcţii, lucrator în structuri pentru construcţii; lucrator în tâmplărie, brutar, patiser, lucrator în comerţ. S-a constatat că opţiunile persoanelor din mediul rural, se îndreaptă spre ocupaţiile în care îşi desfăşoară deja activitatea şi anume: lucrator în creşterea animalelor şi lucrator în cultura plantelor.

Se apreciază că va avea loc o creştere semnificativă a cererii pe piaţa muncii pentru calificări în domeniul comerţului, cu accent pe competente specifice unui nivel 3 de pregătire.

2 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

14

Va creşte cererea pentru calificări din sfera serviciilor către agenţii economici precum: calificări în domeniul IT, calificări specifice pentru întreţinere şi reparaţii, mai ales pentru tehnică de calcul şi birotică.

În domeniul turismului se poate estima o creştere a cererii pe piaţa muncii din judeţ cu accent atât a calificărilor de nivel 2, cât şi a celor de nivel 3

Se estimează o creştere a cererii pe piaţa muncii pentru calificări, preponderent de nivel 2 din domeniul construcţiilor civile şi industriale.

Prin dezvoltarea preconizată a transportului rutier şi a industriei materialelor de construcţii va creşte cererea de forţa de muncă calificată în aceste domenii în special pentru nivelul 2 de calificare.

În mediul rural, în zonele care dispun de un potenţial turistic şi economic sunt cerinţe pentru crearea de locuri de muncă specifice agroturismului

În anul 2005 studiile previzionale au permis formularea, pe baza analizei cererii şi ofertei potenţiale la orizontul anului 2013, a unor ţinte pentru oferta de formare profesională iniţială. Aceste procese au antrenat întregul Consorţiu Regional precum şi un mare număr de parteneri sociali. Până la această dată, ţintele pentru oferta de formare profesională iniţială nu au fost infirmate de datele curente sau de prognozele pe termen scurt. Este de menţionat totuşi că în contextul economico-social actual, caracterizat de o dinamică accelerată a schimbărilor este necesară continuarea verificării ţintelor prognozate şi, dacă realităţile pieţei muncii o impun, corectarea şi ajustarea acestora.

1.4 EDUCAŢIA şi FORMAREA PROFESIONALĂ

Pentru domeniile de formare iniţială la care activităţile economice indică diferenţa cerere-ofertă cu trend de diminuare a valorilor negative, apropiindu-se de 0 şi unde cererea prognozată are valori semnificative apreciem că se poate realiza ofertă educaţională de formare iniţială din partea şcolilor, cu succes de inserţie profesională a absolvenţilor. În cazul activităţii economice din industria prelucrătoare este nevoie de o analiză atentă la nivel local pentru identificarea acelor domenii la care în perspectivă bilanţul cerere-ofertă să asigure şansele de inserţie profesională a absolvenţilor

Domeniul mecanică deţine în planul de școlarizare cea mai mare pondere și anume 26,6%. Acest domeniu de formare include o serie de calificări de nivel 3 ce sunt specifice serviciilor, o serie din acestea putând fi exercitate în mai multe domenii de activităţi economice şi are ca ţintă în PLAI o scădere până în 2013de până la 24% conform previziunilor.

Acest domeniu reprezintă caz particular deoarece cererea de pe piaţa muncii a crescut pentru calificările de nivel 2: sudor, strungar, operator la mașini cu comandă numerică, lăcatuș construcții metalice și utilaj tehnologic, deşi în statisticile AJOFM-ului nu se regăsesc aceste cereri de calificare.

Domeniul electromecanică deţine ponderea de 2,2% urmând ca în perspectiva anului 2013 să se înregistreze o scădere de până la 2,5%.

Domeniul electronică automatizări care deţine o pondere de 5,8% foarte apropiată de ponderea PLAI de 5,50 %.

Domeniul electric reprezintă 4,1% din planul de școlarizare urmând ca în perspectiva anilor 2013 să crească la 5,5% în raport cu cererea previzionată.

Domeniul constructii, instalații şi lucrări publice - în anul şcolar 2012-2013are o pondere de 3,9% în planul de școlarizare, prognoza pentru anul 2013 este de creştere

15

de până la 9%, deoarece a crescut cererea de forţa de muncă calificată în acest domeniu.

Domeniul chimie industrială deţine o pondere de 2,1%, urmând ca aceasta să scadă la 1%, cu toate acestea în judeţul Buzău este un domeniu cerut de agenţii economici de profil, dat fiind faptul ca sunt dezvoltate în judeţ mai multe firme de profil.

Domeniul fabricarea produselor din lemn deţine 1,4% din planul de şcolarizare pentru 2012-2013, în timp ce ținta PLAI este de 2% în perspectiva anului 2013.

Domeniul industria textilă şi pielărie deţine 2,3% din totalul planului de şcolarizare, urmând o creștere până la 4,5% în 2013.

Domeniile producție media și tehnici poligrafice – deţin o pondere de 1,5% pentru 2012-2013, tinta PLAI fiind de 1% în perspectiva anului 2013, datorită apariţiei şi dezvoltării IMM-urilor din acest domeniu.

Domeniul agricultură are o pondere de 4,2% în planul actual de școlarizare, urmând să crească până la 5%. Trebuie să se ţină seama de satisfacerea standardelor europene şi de modernizarea învăţământului agricol astfel încât, să răspundă noilor nevoi de calificare.

Domeniul industria alimentară este reprezentat printr-un procent de 6,0 % urmând să scadă la 5% în 2013.

Domeniul protecția mediului reprezintă în anul școlar curent 7,6% ținta PLAI pentru 2013 fiind de 3,5%;

Domeniul comerţ reprezintă 7,5 % din planul de şcolarizare. Anticipăm o creştere a numărului de clase până în anul 2013, deoarece se va dezvolta comerţul rural calificat, va creşte numărul întreprinzătorilor - persoane fizice/întreprinderi individuale şi asociaţii familiale, ținta fiind de 10,5%.

Domeniul turism şi alimentație – deţine o pondere de 9,4% din plan urmând să se crească până la 11,5% deoarece judeţul are zone cu mare potenţial turistic, urmând să se dezvolte cu precădere agroturismul.

Domeniul estetica şi igiena corpului omenesc – are o pondere de 1,7% în anul şcolar 2012-2013, urmând să înregistreze o scădere constanta până la 1% în anul 2013, când cererile de servicii înregistrate în domeniul esteticii şi igienei corpului omenesc, rămân aceleaşi.

Domeniul economic – deține o pondere în anul școlar curent de 13,7%, ținta PLAI pentru 2013 fiind de 7,5%.

Realizarea previziunilor în ceea ce priveşte planul de şcolarizare la învățământul tehnologic a ţinut cont de încadrarea specializărilor în activităţi economice şi de dinamica cerere-ofertă.

Învăţământul profesional şi tehnic este dezvoltat în judeţul Buzău în 18 localităţi şi 23 şcoli.

În mediul rural există o singură şcoală TVET, SAM VERNEŞTI care începând cu anul 2011 poartă numele de Grup Şcolar Tehnologic Verneşti, iar din septembrie 2012 poartă numele de Liceul Tehnologic Verneşti şi a beneficiat de toate investiţiile necesare pentru reabilitare şi dotare permiţând desfăşurarea procesului instructiv/educativ în condiţii bune, spre deosebire de celelalte şcoli care au avut clase de SAM - nivel 1 şi care nu au beneficiat de bază materială corespunzătoare, de cadre didactice calificate, de agenţi economici care să poată asigura instruirea practică şi locuri de muncă specifice calificărilor propuse.

16

Din aceste motive apreciem că direcţiile de acţiune pentru rezolvarea acestei probleme sunt: creşterea gradului de mobilitate al elevilor prin asigurarea transportului şcolar şi prin burse de studii pentru acces la liceele tehnologice.

În mediul urban sunt 4 şcoli TVET, Colegiul Economic Buzău, Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu” Buzău, Grup Şcolar de Meserii şi Servicii Buzău şi Grup Şcolar Tehnologic „D. Filipescu” Buzău, reabilitate şi dotate cu echipamente performante care asigură o instruire de calitate în domeniile propuse.

De asemenea, cadrele didactice din aceste şcoli au fost formate în vederea conceperii şi utilizării Standardelor de Pregătire Profesională şi Curriculei, a activităţilor de învăţare centrată pe elev, lucrul cu elevii cu nevoi speciale, parteneriate. Reabilitarea unităţilor de învăţământ TVET a constat în reparaţii şi modernizări la instalaţiile electrice, sanitare, de încălzire, în dotarea laboratoarelor cu echipamente specifice calificărilor propuse.

Toate grupurile şcolare din judeţ au beneficiat de dotări cu calculatoare din reţeaua MECT în parteneriat cu SIVECO şi de mobilier şcolar, materiale didactice şi mijloace de învăţare pentru laboratoare şi cabinete şcolare, carte şcolară, material sportiv şi aparatură pentru cabinetele de consiliere psihopedagogică, valoare investiţiilor ridicându-se pentru anul şcolar 2009-2010 la 8.262.165 lei, iar pentru 2010-2011 la 10.020.125 lei.

La nivelul judeţului ponderea personalului didactic calificat încadrat pe disciplinele de specialitate în anul școlar 2011-2012 a fost de 96,92 %, din care în urban 97,07% și în rural de 96,37%. Ponderea personalului didactic necalificat a fost de 3,08%. Din totalul cadrelor didactice de specialitate, 82,10 % sunt titulare, pe medii de rezidenta situaţia se prezintă astfel: urban 85,36% şi 70,88% în rural. Aceste date arată necesitatea adoptării unor măsuri care să conducă la diminuarea numărului de cadre didactice necalificate şi creşterea numărului de titulari.

Formarea continuă a cadrelor didactice este importantă în vederea asigurării calităţii învăţământului profesional şi tehnic şi, de aceea, se impune realizarea unui sistem unitar şi cuprinzător la nivelul Inspectoratului Şcolar.

Consilierea şi orientarea şcolara şi profesională în judeţul Buzău ocupă un loc important, toate grupurile şcolare mari beneficiind de serviciile unui consilier psihopedagog calificat.

Cu toate acestea, se simte nevoia extinderii reţelei de cabinete psihodagogice şcolare, mai ales în mediul rural ţinând cont de nevoia de consiliere a elevilor a căror părinţi lucrează în străinătate.

Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea pieţei muncii la orizontul anului 2013 utilizate în PRAI şi PLAI actualizate în anul 2012 capătă un grad foarte ridicat de relativitate. În acest context, Consorţiul regional apreciază că la acest moment PRAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea IPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii.

În aceste condiţii, Consorţiul Regional şi CLDPS consideră necesară o actualizare a PRAI şi PLAI pe baza unei monitorizări lunare în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii, astfel încât oferta IPT să fie fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii cât mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare, decizie care, în conformitate cu Metodologia de fundamentare a cifrei de şcolarizare este adoptată în luna decembrie.

Se recomandă monitorizarea lunară a evoluţiilor de pe piaţa muncii, în special a şomajului şi a locurilor de muncă vacante la nivel local şi regional pentru perioada care va urma.

17

2. DEMOGRAFIE

2.1. SITUAŢIA ACTUALĂ. POPULAŢIA TOTALĂ. DINAMICA GENERALĂ ÎN PERIOADA 1990-2010

Populaţia judeţului Buzău era la data de 1 iulie 2010 de 480222 de persoane ceea ce reprezintă 17,1 % din populaţia Regiunii de Sud Est. În perioada 1990-2010, populaţia judeţului a înregistrat o scădere continuă, tendinţa păstrându-se în continuare. (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a.)

2.1.1. Distribuţia pe medii rezidenţiale

Din punct de vedere al distribuţiei pe cele două medii, judeţul Buzău are o populaţie rezidentă preponderent rural, 58,9 % faţă de 41,1 % urban.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

RURAL

URBAN

Sursa datelor: INS, PRAI Figura 1.

2.1.2. Distribuţia pe sexe

Structura populaţiei pe sexe este foarte apropiată la nivel judeţean de structura la nivel regional, variaţiile fiind de 1 punct procentual (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a). Este preponderentă populaţia feminină 51,2 %, faţă de 48,8 % populaţie masculină.

2.1.3. Distribuţia pe grupe de vârstă

La 1 iulie 2010 în judeţul Buzău, distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă se prezintă astfel:

Grupa de vârstă 0-14 ani are 14,8 %





Grupa de vârstă peste 65 de ani are 18,1 %.

18

Din aceste date se observă un decalaj major la grupa de vârstă 20-24 de ani şi 15-19, 25-29 ani faţă de grupa de vârstă 30-64 de ani care este preponderenta. Populaţia cu vârstă de peste 65 ani are ponderea cea mai ridicata (18,1 %) între judeţele regiunii.

Pe medii de rezidenta situaţia în judeţul Buzău se prezintă astfel:

In mediul urban coeficientul este de 41,1 %, 19,7 % băieţi şi 21,4 % fete, iar în mediul rural ponderea este de 58,9 %, dintre care 29,1 % băieţi şi 29,8 % fete.

(vezi Anexa 1a DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a)

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, la 1 iulie 2010 - Regiunea Sud Est -

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

RegiuneaSud-Est

Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

peste 65 ani

30-64 ani

25-29 ani

20-24 ani

15-19 ani

0-14 ani

Figura 2. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, la 1 iulie 2010, Regiunea Sud EstSursa datelor: INS, PRAI

2.1.4 Structura etnică

În judeţul Buzău, nu există o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă şi de aceea diferenţele nu sunt semnificative; faţă de celelalte etnii şi comunităţi, se detaşează etnia rromă cu 2,9 %.

2.1.5. Mişcarea migratorie

Conform estimării Oficiului Internaţional pentru Migraţii, migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în anul 2003 la aproximativ 1,7 milioane persoane. Fenomenul migraţiei, se manifestă din ce în ce mai puternic pe piaţa muncii judeţului Buzău, în special în rândul persoanelor calificate şi al tinerilor.

În cazul României, în ultimii ani numeroşi cetăţeni au imigrat deja pentru a lucra în UE, aceasta sugerând faptul că mulţi dintre cei care intenţionau să emigreze deja au emigrat şi că potenţialul pentru noi valuri de emigrare este limitat. Având în vedere condiţiile economice actuale, este posibil ca o eventuală scădere a cererii de forţă de muncă în UE să reducă migraţia de forţă de muncă şi chiar să producă o revenire în ţară a unui număr de emigranţi.

Deşi nu există date privind emigraţia din ultimii ani la nivel regional, o serie de companii, s-au confruntat cu problema unui deficit de forţă de muncă datorită emigraţiei unui important număr de angajaţi cu studii medii şi superioare.

19

2. 2. PROIECŢIA POPULAŢIEI LA ORIZONTUL ANULUI 2025 LA NIVEL JUDEŢEAN

Prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru orizontul anului 2025 arată o scădere continuă pentru judeţul Buzău, astfel dacă în 1990 populaţia judeţului Buzău era de 521334 locuitori, în anul 2005 a fost de 494052 locuitori, la orizontul anului 2025 scăderea va fi de 14,3 %, adică cu 70600 locuitori. (vezi anexa 1a DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1b şi 1c).

Pe grupe de vârstă - situaţia se prezintă astfel:

Între 0 şi 14 ani se remarcă o scădere până în 2025 de 28,8 %.

Pe grupa de vârstă de 15-64 de ani se remarcă o scădere până în 2025 de 13,1 %.

Pe grupa de vârstă de peste 65 de ani se remarcă de asemenea o scădere, dar mult mai mică decât pentru celelalte grupe de vârstă (6,2 %).

Proiecţia evoluţiei tinerilor şi vârstnicilor Buzău

25

50

75

100

2005 2010 2013 2015 2020 2025

Mii

pers

.

0-1465 si peste

Figura 3. Proiecţia evoluţiei tinerilor şi vârstnicilor, BuzăuSursa datelor: INS, PRAI

Pentru populaţia de vârstă şcolară pe grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani, previziunea pentru orizontul anului 2025 arată o scădere la nivelul judeţului, astfel:

Grupa de vârstă 3-6 ani – scăderea faţă de anul 2005 va fi de 29,5 %.



(vezi Anexa Demografie – Previziuni).

EVOLUŢIA PREVIZIONATĂ PENTRU POPULAŢIA DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ DIN JUD.

BUZĂU

62,4

19,3 18,012 17 15,4 13,6

43,1 38,6 36,6 34,3 31,3

51,9 46,9 44,4

70,3

01020304050607080

2005 2010 2015 2020 2025

mii

pers

oane

3 - 6 ani 7-14 ani 15-24 ani

Sursa datelor: INS, PRAI Figura 4. Evoluţia previzionată pentru populaţia de vârstă şcolară din jud. Buzău

20

În judeţul Buzău cea mai mare scădere se preconizează pentru grupa de vârstă 15-24 ani, aceasta fiind estimata în 2025 de 36,8 % faţă de anul 2005, dar mai mică decât scăderea estimată la nivel regional (40,0 %). (vezi anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1b şi 1c).

2.3. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU IPT

Din punct de vedere al influenţelor datelor prezentate asupra educaţiei şi formării profesionale, apreciem următoarele:

Scăderile prognozate pentru populaţia din grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani impun optimizarea ofertei de formare profesională iniţială prin:

Concentrarea pregătirii în şcoli cu potenţial din punct de vedere al resurselor materiale şi umane din judeţ.

Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare profesională iniţială pentru şcoli apropiate;

Structurarea ofertei educaţionale în formarea iniţială pe două direcţii şi anume: calitatea formării profesionale şi integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii.

Utilizarea eficientă a resurselor umane şi materiale în cadrul reţelelor de şcoli.

Asigurarea accesului la formarea iniţială a elevilor din mediul rural prin adaptarea reţelei şcolare şi prin adoptarea unor măsuri eficiente în vederea egalităţii şanselor; dezvoltarea transportului şcolar astfel încât să răspundă cerinţelor de deplasare a elevilor din localitatea de domiciliu la şcolile care le pot oferi cele mai bune condiţii de pregătire.

Dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea unei pregătiri de calitate certificată prin inserţia socioprofesională a absolvenţilor.

Creşterea numărului populaţiei cu vârsta de peste 65 ani va conduce la sporirea nevoilor asistenţei sociale şi medicale, învăţământului revenindu-i rolul de promotor al ofertei de formare atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat.

Compensarea diminuării populaţiei şcolare poate fi realizată de şcoli prin oferta de formare continuă care să răspundă nevoilor de formare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30-64 ani.

Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei rromă. Deschiderea pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană, în condiţiile noului statut al României de stat membru al UE, are ca efecte, datorită migraţiei externe, un important deficit de forţă de muncă. Fenomenul este deja sesizat în Regiunea Sud Est în industria construcţiilor navale şi în construcţii.

3. PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN AL REGIUNII

3.1. SITUAŢIA ACTUALĂ. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

3.1.1.Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

Pentru judeţul Buzău, se remarcă o creştere a PIB-ului de la 1305,4 mil. lei la 7297,0 mil. lei în 2009. Ca pondere, PIB-ul 2009 reprezintă 13,8 % din PIB-ul regiunii de sud-est. (vezi Anexa 2a - Economie SE: PIB, VAB)

21

Tabelul 1 Evoluţia PIB naţional, regional şi judeţean în perioada 2000-2008

CAEN Rev 1 (milioane lei RON preturi curente)

Regiunea, Judeţul/PIB 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Creştere 2008- 2000

România 80984,6 117945,8 152017 197428 247368 288955 344651 416007 514700 635,6%

Sud - Est 9426,5 13807,1 18035,8 22923 29843 32852,1 38509 44273 55866 592,6%

Buzău 1305,4 1957,3 2385,1 3374,5 4358,9 4482,3 5334,2 6252,9 7693,4 589,4%

Sursa: „Statistica Teritorială”, INS, Bucureşti, PRAI

* calculat pe baza datelor din anuarul statistic

CAEN Rev 2Regiunea, Judeţul/PIB 2008 2009

România 514700,0 501139,4

Sud - Est 53851,1 52706,0

Buzău 7756,5 7297,0

Tabelul 2 Evoluţia ponderilor PIB al judeţele regiunii la formarea PIB regional

Regiune, Judeţ/ponderea PIB din PIB regional 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sud - Est 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Buzău 13,8% 14,2% 13,2% 14,7% 14,6% 13,6% 13,9% 14,1% 13,8%

Sursa: „Statistica Teritorială”, INS, Bucureşti, PRAI

* calculat pe baza datelor din anuarul statistic

CAEN Rev 2Regiune, Judeţ/ponderea PIB din PIB regional 2008 2009

Sud - Est 100 % 100 %

Buzău 14,4 % 13,8 %

Analiza valorii adăugate brute pe ramuri de activitate arată că în valori absolute la preţuri curente a avut loc o creştere la următoarele ramuri: construcţii, informaţii şi comunicaţii, tranzacţii imobiliare (vezi Anexa 2a - Economie SE: PIB, VAB). Comparând ponderea fiecărei categorii de resurse în formarea valorii adăugate brute judeţene anuale constatăm că au avut loc creşteri în perioada analizată în domeniile: construcţii, informaţii şi comunicaţii, tranzacţii imobiliare şi activităţi culturale.

22

3.1.2. Productivitatea muncii

Productivitatea muncii pe persoană angajată la nivel naţional calculată ca valoarea PIB (la paritatea puterii de cumpărare, PPC), înregistrează în perioada 2002-2008 o creştere continuă, ajungând în 2008 la 48,9 % din media UE 27. În perioada 2008-2010 a înregistrat o diminuare, astfel ajungând în anul 2010 să reprezinte 47,5 % din media europeană. (vezi tabelul 3)

Tabelul 3. Ponderea productivităţii muncii în România comparativ cu media UE 27

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

UE - 27 100 100 100 100 100 100 100 100 100

România 29.4 31.3 34.6 36,1 39,8 43,4 48,9 48,5 47,5Sursa datelor: Eurostat

3.1.3. Dinamica generală a firmelor din regiune

Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

Investiţiile brute realizate la nivelul Regiunii Sud Est în anul 2010 reprezintă 11,4 % din totalul investiţiilor brute realizate la nivel naţional, ceea ce plasează regiunea pe locul 2 între regiuni.

Evoluţia investiţiilor brute ale unităţilor locale active din perioada 2008-2010 arată că la nivelul regiunii Sud Est se înscriu pe trenduri crescătoare ale ponderilor investiţiilor sectoarele: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor. Tendinţe de scădere a ponderilor investiţiilor înregistrează următoarele sectoare: industria prelucrătoare; comerţ; transport şi depozitare; informaţii şi comunicaţii. Perioada ultimilor 3 ani analizaţi arată însă o fluctuaţie a investiţiilor în industrie extractivă; construcţii; hoteluri şi restaurante. (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2c investiţii)

Investiţii străine directe

În ceea ce priveşte repartizarea investiţiilor străine pe regiuni de dezvoltare, Banca Naţională a României remarcă orientarea cu precădere a acestora spre Bucureşti-Ilfov (63,4 % din totalul investiţiilor străine directe în 2010). Regiunea Sud Est a înregistrat o fluctuaţie a investiţiilor străine directe în totalul investiţiilor străine directe la nivel de ţară, în perioada 2004-2010. Investiţiile „greenfield” poziţionează regiunea Sud – Est în anul 2006 pe poziţia a 6-a între regiunile de dezvoltare (vezi Anexa 2b,c - Economie SE - Firme, Investiţii, foaia 2c investiţii).

Dinamica unităţilor locale active

Numărul unităţilor locale active din judeţul Buzău în anul 2010, a fost de 9498. Pe clase de mărime, unităţile cu până la 10 salariaţi sunt cele mai numeroase, majoritatea desfăşurându-şi activitatea în comerţ urmate de firme care îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare, transport şi depozitare, construcţii, tranzacţii imobiliare.

În judeţul Buzău, în anul 2010 au fost:

1. Întreprinderi active: 9280;

2. Persoane independente: 5041.

Evoluţia cifrei de afaceri a firmelor active din judeţ indică un trend puternic ascendent.Tabelul 4 - Cifra de afaceri 2006 – 2010 (total) milioane lei

2006 2007 2008 2009 2010

Regiunea 68566 81473 103705 90059 93476

23

Sud Est

Tabelul 5 – Cifra de afaceri în 2010 pentru unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii – CAEN Rev.2 milioane lei

Judeţul Buzău

industrie extractiva 23

industrie prelucrătoare 5188

producţia şi furnizarea de energie electrica şi termică, gaze, apă caldă 300

distribuţia apei 251

construcţii 1200

comerţ 6496

hoteluri şi restaurante 262

transport, depozitare şi activităţi de poştă 330

informaţii şi comunicaţii 102

tranzacţii imobiliare 296

învăţământ 4

sănătate şi asistenţă socială 40

alte activităţi 45

14537Sursa: INS, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

Ramurile care au înregistrat o dinamică mai accentuată în perioada 2008-2010 sunt: comerţ; hoteluri şi restaurante; tranzacţii imobiliare. Din punct de vedere a ocupărilor locurilor de muncă se constată un trend pozitiv în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, chiar şi în prezent.

3.2. PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI DE CREŞTERE ECONOMICĂ LA ORIZONTUL ANULUI 2013

Strategia de dezvoltare a judeţului Buzău ia în considerare dezvoltarea turismului, pe următoarele direcţii prioritare:

Realizarea unor amenajări balneo-terapeutice, care să cuprindă:

extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Monteoru, în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate.

integrarea în circuitul turistic a Văii Buzăului, aflată la 80 km de municipiul Buzău, reprezentând zona ce face legătura între Muntenia şi Ardeal, amplasată în zona de munte având dezvoltat turismul agromontan.

Amenajări turistice pe raza judeţului Buzău:

Amenajarea şi dezvoltarea obiectivului turistic de la tabăra de sculptură Măgura ce integrează şi Mănăstirea Ciolanu în circuitul turistic naţional.

Promovarea turismului cultural istoric va avea în vedere:

24

încurajarea iniţiativelor de realizare a unor gospodării agroturistice în localităţile: Gura Teghii, Meledic, Monteoru, Colţi, Siriu, Lopătari, Chiojdu, Buda, Valea Salciei, Ciolanu, Răteşti, unde se mai păstrează încă diverse obiceiuri şi îndeletniciri tradiţionale de exemplu: împletituri din răchită, ţesătorii de marame, prin aceste obiecte de autentic folclor românesc putând fi atraşi turiştii aflaţi în tranzit prin aceste localităţi;

amenajarea unor popasuri turistice şi a unor cabane de vânătoare în pădurile Siriu, Nehoiu;

Promovarea turismului de afaceri.

Concluzii

Economia judeţului se află într-un trend crescător ca urmare a creşterilor înregistrate pentru cifra de afaceri, investiţii străine.

Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale a realizat studiul Proiecţia ofertei şi a cererii de forţă de muncă la nivel local şi regional la orizontul anilor 2007-2013. În cadrul acestui studiu au fost prezentate 3 scenarii:

1. unul al menţinerii trendului ultimilor ani („ce se va întâmpla dacă nu facem nici o schimbare”);

2. unul de creştere economică cu un ritm mediu anual la nivel naţional de 5 % (propus de Guvern şi agreat cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional), cu o rată înaltă a investiţiilor şi cu uşoare creşteri ale productivităţii muncii (ce se reflectă în creşteri ale ocupării cu ritmuri medii anuale la nivel naţional de circa 1,5 %) ;

3. unul de creştere economică cu un ritm mediu anual la nivel naţional de 5 %, cu rate înalte de creştere a investiţiilor şi cu rate înalte de creştere a productivităţii muncii reflectate în scăderea ocupării cu rate medii anuale la nivel naţional de circa 2 %, aşa cum sunt proiectate în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013.

3.3. ALTE INFORMAŢII şi INFORMAŢII PARŢIALE

3.3.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute etc.

3.3.2 Cercetarea – dezvoltarea

Unul dintre factorii ce influenţează în mod direct competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă

25

insuficient de dezvoltate legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

Regiunea Sud Est a cunoscut în perioada 2008 – 2010 o scădere a numărului total de salariaţi din activităţile de cercetare-dezvoltare (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2d - cercetare) Cu toate acestea, numărul de salariaţi din cercetare-dezvoltare reprezintă doar 4,4 % din totalul la nivel naţional, iar totalul cheltuielilor angajate în acest sector la nivelul regiunii reprezintă 89095 mii lei.

Analiza datelor arată că cercetarea din România este extrem de centralizată, 37,9 % din numărul cercetătorilor şi 40,7 din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivelul Regiunii Sud Est, ea este concentrată în judeţele Galaţi şi Constanţa, care însumează cca. 90,1 % din numărul de cercetători, respectiv 73,5 % din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional. Această distribuţie se justifică într-o anumită măsură prin faptul că în cele două judeţe menţionate sunt situate universităţi şi institute cu importantă activitate de cercetare.

Analiza sectoarelor economice pe baza datelor statistice din PDR 2007-2013 şi din Anuarele statistice ale României evidenţiază o serie de aspecte specifice regiunii Sud - Est care sunt prezentate în continuare.

3.3.3 Industria

Principalele caracteristici ale industriei judeţului sunt:

aproape toate sectoarele industriale sunt reprezentate în zonă;

este concentrată în reşedinţa de judeţ şi în oraşul Rm. Sărat;

industria prelucrătoare deţine ponderea în privinţa cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi în raport cu celelalte activităţi industriale.

3.3.4 Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Regiunea este străbătută de importante coridoare de transport care asigură legătura centrelor urbane cu capitala ţării. Unele drumuri naţionale continuă mari artere rutiere europene.

Lungimea drumurilor publice din regiune era în 2010 de 10.763 km, ceea ce situează regiunea pe locul 6 la nivel naţional; din totalul drumurilor publice regionale erau modernizate numai 21,0 %, regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional.

La nivel regional problemele întâmpinate de reţeaua de drumuri sunt: calitatea slabă a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare şi marcare stradală. Situaţia drumurilor în mediul rural este critică, majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate.

3.3.5 Agricultura şi silvicultura

Suprafaţa agricolă a judeţului reprezintă 17,3 % din suprafaţa agricolă a regiunii, având o contribuţie la producţia ramurii agricole de 18,0 %.

Această suprafaţă se compune din: cultura mare de câmp, suprafeţe viticole, pomicole, legumicole şi culturi de plante industriale.

Judeţul Buzău este recunoscut pentru producţia de carne de ovine, carne de pasăre, ouă dar şi pentru creşterea taurinelor şi chiar a cailor.

26

Volumul de lemn recoltat nu este semnificativ pentru dezvoltarea economică a judeţului Buzău. (există exploataţii lemnoase la Nehoiu, Săruleşti şi Lopătari).

În pofida potenţialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole este scăzută, datorită tehnologiilor învechite. Fragmentarea suprafeţelor arabile în porţiuni mici este un alt obstacol în calea dezvoltării agriculturii. Potenţialul economic scăzut al micilor ferme şi managementul ineficient al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole.

3.3.6 Turismul

În perioada 2002-2010 numărul unităţilor active din turism a crescut cu 154,3 %. În anul 2010 numărul unităţilor active din turism în regiune reprezenta 14,0 % din numărul unităţilor active din turism la nivel naţional, regiunea ocupând locul trei pe ţară. Indicele de utilizare netă a capacităţii în funcţiune a unităţilor turistice la nivel regional în anul 2010 era de 29,7 %, peste media la nivel naţional (25,2 %). Regiunea ocupă primul loc în ceea ce priveşte capacitatea de cazare (19,7 % din valoarea totală la nivel naţional)

Turismul în regiune este diversificat, aici existând aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croazieră, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de week-end, pescuit sportiv şi de vânătoare, practicarea sporturilor nautice.

Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit, ceea ce a făcut ca activitatea balneară să aibă o veche tradiţie şi să cunoască o amplă dezvoltare. În judeţ se află staţiuni balneoclimaterice renumite în ţară precum: Sărata Monteoru.

Pentru dezvoltarea acestei forme de turism este necesară o lărgire a gamei de ofertă prin dezvoltarea unui produs de înaltă calitate cu accent pe tratament, cazare de lux şi structuri auxiliare, diversificarea produsului oferind programe de menţinere a sănătăţii şi fitness pentru atragerea unui alt segment de piaţă în locul clientelei tradiţionale.

Judeţul are posibilităţi de practicare a agroturismului, care a luat amploare în Gura-Teghii, Lopătari, Bisoca, Cătina, Calvini, Poiana Pinului, Berca, importante pentru dezvoltarea turismului de agrement.

Zona montană a judeţului Buzău prezintă interes turistic prin Vulcanii Noroioşi de la Pâclele-Berca, peşterile de la Bozioru, Focurile Vii – Lopătari şi Salina de la Meledic.

Turismul cultural este o formă de turism care poate asigura valorificarea integrală a resurselor turistice antropice şi în primul rând a patrimoniului cultural - istoric.

Pentru judeţul Buzău sunt semnificative zonele din Munţii Buzăului, monumentele de cult din perioada medievală, Tabăra de sculptură de la Măgura.

Dezvoltarea cantitativă şi calitativă a capacităţii pentru turismul de afaceri este susţinută de infrastructura existentă, de poziţia geografică, precum şi de posibilitatea ofertei turistice diversificate determinată de potenţialul zonelor vecine. Turismul de afaceri este prezent în judeţ în zonele de agrement de la Poiana Pinului, Monteoru, Ciuta.

Deşi judeţul are potenţial turistic ridicat, unităţile turistice nu îndeplinesc standardele europene din punct de vedere al calităţii serviciilor, dotării cu resurse, infrastructurii, marketingului, fapt care a determinat scăderea numărului de turişti.

3.3.7 Dezvoltare durabilă

Conceptul de dezvoltare durabilă înţeleasă ca „o dezvoltare care satisface nevoile generaţiei actuale fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi” (Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, 1985) reprezintă rezultatul unei abordări

27

integrate a factorilor politici şi decizionali în care protecţia mediului şi creşterea economică pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproc dependente.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997, prin includerea să în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002. În anul 2005, Comisia Europeană a demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicând, în luna februarie, o evaluare critică a progreselor înregistrate după 2001, care punctează şi o serie de direcţii de acţiune de urmat în continuare

Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă. Documentul este conceput într-o viziune strategică unitară şi coerentă, având ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.

În acest context, Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul Naţiunilor Unite prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă au elaborat: „Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 – 2020 - 2030”3, aprobată în şedinţă de guvern în noiembrie, 2008.

Obiectivele strategice vizate sunt:

Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României, ca stat membru al UE.

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile

În cadrul Strategiei este analizată situaţia actuală a sistemului socio-economic şi capitalului natural al României cu o serie de concluzii dintre care, în rândurile mai jos, sunt selectate câteva.

a) Capitalul natural

Dezvoltarea economică a României continuă să urmeze o cale nesustenabilă. Capacitatea de suport a capitalului natural este depăşită, iar decalajul tinde să se mărească în măsura în care o seamă de programe sectoriale urmăresc obiective contradictorii şi pot intra în conflict cu preceptele dezvoltării durabile, generând efecte negative asupra structurii şi capacităţii de suport ale capitalului natural.

b) Capitalul antropic

În industrie este de reţinut faptul că unele sectoare (textile, încălţăminte, mobilă, echipamente electrice) au cunoscut ajustări structurale mai profunde, devenite posibile datorită privatizării lor rapide, reuşind să ajungă la un nivel rezonabil de profitabilitate. Până recent, trendurile investiţionale în industrie s-au orientat preponderent spre sectoarele de joasă tehnologie, energo-intensive şi cu un aport mai mare de forţă de muncă slab şi mediu calificată, generatoare de valoare adăugată modestă.

România rămâne şi în prezent un utilizator ineficient de energie produsă cu costuri ridicate datorate pierderilor mari (circa 30-35 %) la centralele ce utilizează combustibili fosili şi

3 http://strategia.ncsd.ro/

28

http://strategia.ncsd.ro/%20%20

randamentului scăzut la utilizare (în special la încălzirea locuinţelor), situându-se în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.

În domeniul transporturilor, evoluţiile recente din România confirmă tendinţele generale din Uniunea Europeană, considerate a fi alarmante, privind creşterea ponderii transportului rutier în parcursul mărfurilor şi al parcursul pasagerilor.

Starea precară a infrastructurii rutiere (25,2 mii km de drumuri publice modernizate din totalul de circa 82 mii km în 2010) şi densitatea scăzută a drumurilor publice (34,6 kilometri la 100 km pătraţi în 2010) conduc la sporirea distanţei şi timpului de parcurs, la consumuri excesive de carburanţi, cu efecte nocive asupra mediului, şi la un număr mare de accidente rutiere.

Valoarea adăugată obţinută din activităţile de transport s-a realizat integral pe seama consumului suplimentar de resurse, ceea ce contravine principiului dezvoltării durabile.

Agricultura României se află încă într-o situaţie de declin determinată de fragmentarea excesivă a proprietăţii (gospodăriile de subzistenţă fiind predominante), dotarea slabă cu maşini şi utilaje, situaţia precară a infrastructurii rurale, folosirea redusă a îngrăşămintelor chimice sau naturale şi a pesticidelor, reducerea dramatică a suprafeţelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finanţare, lipsa unui sistem funcţional de credit agricol.

Din punctul de vedere al infrastructurii de bază România se situează încă mult sub media Uniunii Europene şi are de recuperat rămâneri în urmă importante la majoritatea indicatorilor principali (alimentarea cu apă potabilă, tratarea apelor uzate/reziduale, eliminarea deşeurilor etc.)

3.4. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA PROFILULUI ECONOMIC AL JUDEŢULUI BUZĂU

Cu un PIB care reprezenta în anul 2009 13,8 % din PIB regional, judeţul Buzău se situează pe locul trei la nivel regional.

Creşterea PIB judeţean a fost sub creşterea PIB naţional în perioada 2000-2009.

Au înregistrat creşteri ale ponderilor la formarea VAB regionale domeniile: construcţii, informaţii şi comunicaţii, tranzacţii imobiliare.

A crescut ponderea firmelor active din agricultură, silvicultură şi pescuit; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; intermedieri financiare şi asigurări.

Evoluţia investiţiilor brute ale unităţilor locale active din perioada 2008-2010 arată că la nivelul judeţului au avut loc creşteri ale ponderilor investiţiilor din totalul investiţiilor brute la nivel regional în construcţii, tranzacţii imobiliare şi activităţi prestate întreprinderilor .

Agricultura În pofida potenţialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole este scăzută, datorită tehnologiilor învechite. Fragmentarea suprafeţelor arabile în porţiuni mici este un alt obstacol în calea dezvoltării agriculturii. Potenţialul economic scăzut al micilor ferme şi managementul ineficient al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole.

Industria are o importantă pondere în VAB judeţeană. Ponderea industriei la formarea VAB judeţeană a înregistrat o scădere în ultimii ani. Ponderea numărului de firme active a înregistrat de asemenea creştere în ultimii ani.

Construcţiile înregistrează o dinamică pozitivă pe perioada 2003–2008. Ponderea construcţiilor la formarea VAB regional a fost în 2009 de 13,43%. Starea infrastructurii de

29

transport şi utilităţi a judeţului şi regiunii arată că pentru acest sector există mari oportunităţi de dezvoltare.

Serviciile deţin o pondere mare din VAB judeţean (49,03 % în 2009).

Implicaţiile pentru ÎPT

Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la tendinţele de dezvoltare economică.

Din analiza profilului economic al regiunii se poate aprecia că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: mecanica, comerţ, construcţii, agricultura, industria alimentară şi turism şi alimentaţie. Prioritizarea acestora şi ponderile recomandate pentru fiecare domeniu trebuie să ţină cont de previziunile privind ocuparea (vezi capitolul Piaţa muncii).

Adaptarea conţinuturilor învăţării la schimbările tehnologice şi organizaţionale produse de investiţiile străine şi la cerinţele specifice ale IMM-urilor

Principalele direcţii de acţiune sunt:

o Adaptări ale curriculumului în dezvoltare locală realizate în parteneriat cu agenţii economici;

o Dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici;

o Asigurarea îndeplinirii standardelor de pregătire profesională prin implementarea sistemului de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională;

o Asigurarea unei pregătiri de bază largi cu competenţe tehnice generale solide;

o Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.

30

4. PIAŢA MUNCII

4.1. INDICATORI STATISTICI AI PIEŢEI MUNCII

4.1.1. Participarea la forţa de muncă

În judeţul Buzău se produc în exclusivitate aparate de cale ferată, cea mai mare parte din producţia de garnituri de frână şi de etanşare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru construcţii, electrozi de sudură, sârmă zincată. Reprezentative pentru industria judeţului mai sunt: producţia de geam tras, utilaje tehnologice pentru chimie şi metalurgie, produse prelucrate din polietilenă, sticlărie pentru menaj, sticlărie de artă, exploatarea şi prelucrarea lemnului, producţia de ulei comestibil şi zahăr.

Agricultura judeţului constituie un parametru important al activităţii economice: în zona de câmpie se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, sfecla furajeră şi sfeclă de zahăr, legume. Pe colinele însorite se întind podgorii renumite, vinurile locale fiind bine apreciate în ţară şi în străinătate, mărturie fiind premiile şi medaliile obţinute la concursuri internaţionale de anvergură. Potenţialul economic al Buzăului a determinat multe firme importante din ţară şi de peste hotare să-şi deschidă aici reprezentanţe. Avantajul principal îl constituie poziţia geo-economică, judeţul fiind situat la intersecţia drumurilor care unesc marile provincii româneşti; acestuia i se alătură potenţialul său natural, cât şi posibilitatea de a găsi forţă de muncă ieftină şi bine pregătită.

Tabelul 6 - Populaţia ocupată civilă pe domenii de activitate

Efectiv la: 01.01.2011

Total populaţie ocupată civilă - mii pers. din care pe domenii de activitate: 174,2

Agricultură, silvicultură şi pescuit 74,9

Industrie 35,8

Construcţii 6,9

Comerţ, repararea autovehiculelor şi a motocicletelor 20,7

Hoteluri şi restaurante 1.9

Transport şi depozitare 6,6

Intermedieri financiare şi asigurări 1.1

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor 0.3

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 4.2

Învăţământ 7,1

Sănătate şi asistenţă socială 6,9

Alte activităţi de servicii 2.9

Informaţii şi comunicaţii 0,5

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1,8

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0,7

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii de suport 1,9

31

Populaţia activă din Regiunea Sud - Est număra, în 2011, 1230 mii persoane, respectiv 12,5 % din populaţia activă a ţării (vezi Anexele 3a – 3c piaţa MUNCII PRAI SE – foaia 3a) .

Structura populaţiei active din regiunea Sud Est în 2011 arată că ponderea populaţiei active de sex masculin este superioară celei de sex feminin cu peste 16,0 %, iar ponderea populaţiei active din mediul rural este cu 15,0 % sub ponderea populaţiei active din mediul urban).

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2011, la nivelul regiunii Sud – Est, s-a înregistrat o reducere a populaţiei active. Pe sexe, populaţia activă de sex masculin s-a redus în perioada 2002-2011 mai puţin (cu aprox. 28 mii persoane), comparativ cu reducerea populaţiei active de sex feminin (cu 37 mii persoane). Pe medii rezidenţiale situaţia arată o creştere a populaţiei active din mediul urban cu 9 mii persoane şi o scădere a populaţiei active din mediul rural cu 74 mii persoane (vezi Anexele 3a – 3c piaţa MUNCII PRAI SE – foaia 3a).

4.1.2 Şomajul (BIM)4 în anul 2011

Rata şomajului la nivelul Regiunii Sud Est se menţine mai ridicată decât la nivel naţional (10,1% faţă de 7,4 %);

Rata şomajului la nivelul regiunii a fost mai ridicată în mediul urban (11,1 %) faţă de mediul rural (8,7 %);

Şomajul a fost mai mare în cazul bărbaţilor (10,5%, faţă de 9,5% în cazul femeilor).

În 2010, rata totală a şomajului BIM de lungă durată la nivelul Regiunii Sud Est era de 3,4 % (sursa de date - Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării AMIGO).

La nivelul Regiunii Sud Est în 2010 rata şomajului BIM de lungă durată pentru tineri era de 18,3 %.

Sub aspectul evoluţiei structurii muncitorilor pe activităţi ale economiei se constată, la nivelul regiunii Sud Est, că au crescut ponderile muncitorilor din construcţii şi tranzacţii imobiliare, restul activităţilor economiei înregistrând scăderi ale ponderilor în perioada analizată.

4.1.3 Şomajul tinerilor (BIM)

Din analiza indicatorilor referitori la şomajul tinerilor (BIM) în 2011, se constată (vezi tabelul 7 şi Anexele 3a-3c piaţa MUNCII PRAI SE):

Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani) a fost de 30,7 %, peste cea la nivel naţional (23,7%). În anul 2011 s-a înregistrat cea mai mare rată a şomajului tinerilor din perioada analizată (2002-2011)

Rata şomajului mai ridicată în cazul femeilor (33,0 % pentru femei faţă de 29,4 % la bărbaţi)

În anul 2011, raportat la întreaga populaţie din grupa 15-24 ani (375008 persoane), cei 34920 şomeri BIM din aceeaşi categorie de vârstă, reprezintă 9,3 %, în creştere faţă de 2010 când era de 8,6 % (vezi Anexele 3a-3c piaţa MUNCII PRAI SE)

Şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă 28,1 % din numărul total al şomerilor din regiune (vezi Anexele 3a-3c piaţa MUNCII PRAI SE – foaia 3a)

4 Biroul Internaţional al Muncii. Ratele de şomaj sunt calculate ca procent din populaţia activă din grupa de vârsta respectivă.

32

În mediul rural şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă 34,0 % din numărul total al şomerilor din regiune din mediul rural (vezi Anexele 3a-3c piaţa MUNCII PRAI SE – foaia 3a)

Tabelul 7

Şomajul tinerilor (BIM), Regiunea Sud Est, 2011Rata şomaj

15-24 ani (%) % şomeri 15-24 ani

din total şomeri % şomeri 15-24 ani din total

pop.15-24 ani

TOTAL 30,7 28,1 9,3

Masculin 29,4 28,6 11,3

Feminin 33,0 27,4 7,2

Urban 33,6 24,8 9,7

Rural 27,7 34,0 8,8Sursa: INS „Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj”, ediţia 2012"

4.1.4 Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie

Datele statistice evidenţiază că riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut (vezi tabelul 8).

În 2011, rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este cu peste 2 puncte procentuale mai mare decât la nivel naţional. Rata de ocupare în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie este sensibil mai mică în Regiunea Sud Est decât la nivel naţional (38,7 %, faţă de 40,5 %).

Se constată o rată a şomajului la persoanele cu studii superioare mai ridicată în Regiunea Sud Est (6,5 %) decât media naţională (5,1 %). În mod corespunzător, rata de ocupare a persoanelor cu studii superioare din regiune se situează sub media naţională pentru acelaşi nivel de educaţie (78, % faţă de 82,1 %).

La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie (30,0 %) este cu aproape 20 puncte procentuale mai mică decât a bărbaţilor (49,1 %).

Rata de ocupare în mediul rural a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie (46,9 %) este de aproape două ori mai mare decât în mediul urban (24,5 %).

Tabelul 8

Rata şomajului (BIM) după nivelul de

educaţie în 2011(%)Rata de ocupare după nivelul de

educaţie în 2011 (%)

Total Scăzut Mediu Superior Total Scăzut Mediu Superior

România 7,4 7,3 8,1 5,1 58,5 40,5 62,3 82,1

Regiunea Sud Est 10,1 9,6 11,1 6,5 53,9 38,7 58,4 78,8

Masculin 10,5 11,8 10,8 6,1 62,8 49,1 66,9 81,0

Feminin 9,5 6,7 11,6 6,9 44,8 30,0 48,7 76,9

Urban 11,1 20,8 11,4 5,5 54,2 24,5 57,7 80,6

Rural 8,7 6,2 10,7 14,1 53,3 46,9 59,7 66,0

Sursa: INS (AMIGO), "Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj", ediţia 2012

33

4.1.5 Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

Populaţia ocupată din Regiunea Sud-Est număra în 2011 aproximativ 1106 mii persoane, ceea ce reprezenta 12,1 % din populaţia ocupată a României. De-a lungul perioadei analizate, populaţia ocupată din Regiunea Sud - Est a cunoscut evoluţii oscilante de la un an la altul (vezi Anexele 3a – 3c piaţa MUNCII PRAI SE – foaia 3a).

Structura după nivelul de instruire, în anul 2011, a populaţiei ocupate la nivelul Regiunii Sud Est arată că 26,7 % din totalul populaţiei ocupate are nivel de instruire scăzut (nivel gimnazial, primar sau fără şcoală absolvită) în scădere faţă de 2010 (27,2 %) şi doar 14,5 % are nivel superior de instruire, pondere în creştere faţă de 2010 (12,7 %).

Se remarcă, de asemenea, faptul că în rândul populaţiei feminine doar 14,8 % are nivel de instruire profesional, comparativ cu 27,0 % din populaţia masculină.

Evoluţia structurii populaţiei ocupate după nivelul de instruire în perioada 2002-2011 evidenţiază creşterea ponderii populaţiei cu nivel superior şi scăderea ponderii populaţiei cu nivel mediu (postliceal, liceal, profesional) şi cu nivel scăzut.

Structura pe sexe, în anul 2011 indică faptul că populaţia ocupată de sex masculin este preponderentă faţă de cea feminină (diferenţa de 175 mii persoane în 2011), populaţia feminină cu nivel mediu de instruire are o pondere cu 7,6 % mai mică decât populaţia masculină. Pentru nivelul superior populaţia feminină deţine o pondere mai mare decât cea masculină cu peste 5 puncte procentuale. De remarcat este faptul că la nivelul scăzut de instruire populaţia feminină deţine o pondere de 28,1 %, cu 2,4 puncte procentuale mai mult decât populaţia masculină (vezi Anexele 3a-3c piaţa MUNCII PRAI SE – foaia 3a).

Structura pe medii rezidenţiale indică disparităţi majore (vezi Anexele 3a-3c piaţa MUNCII PRAI SE – foaia 3a). Astfel, în anul 2011, populaţia ocupată din mediul urban reprezenta 56,8 % din totalul populaţiei ocupate la nivelul regiunii, iar în mediul rural aproximativ jumătate din populaţia ocupată (49,0 %) are nivel scăzut de instruire faţă de numai 9,8 % în mediul urban.

Se remarcă faptul că ponderea populaţiei din mediul rural cu nivel scăzut de instruire a scăzut în 2011 faţă de 2010 (49,9 %) Populaţia ocupată din mediul rural cu nivel superior de instruire (3,6 %) este de peste 6 ori mai puţin numeroasă decât cea din mediul urban cu acelaşi nivel de instruire (22,8 %). Ponderea populaţiei ocupate cu nivel mediu de instruire din mediul rural a crescut de la 47,3 % în 2010 la 47,4 % în 2011. În anul 2011 decalajul dintre ponderea populaţiei ocupate cu nivel mediu de instruire din mediul rural şi cea din mediul urban este de 20 puncte procentuale, în scădere faţă de 2010 (22,7 procente).

Figura 5 „Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj” Sursa: calculat pe baza datelor INS (AMIGO):

34

Evoluţia populaţiei ocupate în perioada 2002-2011 arată o fluctuaţie de la un an la altul, dar pe întreaga perioadă se înregistrează o scădere cu 54 mii persoane. În anul 2011 scăderea faţă de 2010 a fost semnificativă, de 36 mii persoane.

Populaţia ocupată din mediul urban a înregistrat o uşoară creştere, cu 25 mii persoane, în timp ce populaţia ocupată din mediul rural a înregistrat o scădere cu 79 mii persoane.

Pe sexe, evoluţia populaţiei ocupate a înregistrat o scădere a populaţiei masculine cu 29 mii persoane, cea mai importantă scădere înregistrându-se între 2011 şi 2010 (de la 672 mii persoane în 2010, la 641 mii persoane în 2011), iar a celei feminine cu 25 mii persoane.

În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire, la nivelul regiunii Sud - Est se constată că în perioada 2010-2011 s-a produs o creştere a ponderii populaţiei ocupate cu nivel superior (+ 1,8 %) şi au scăzut ponderile populaţiei ocupate cu nivel mediu şi scăzut.

Rata de activitate şi rata de ocupare (vezi Anexele 3a – 3c piaţa MUNCII PRAI SE – foaia 3a) a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) au scăzut în anul 2011 faţă de anul 2010. Rata de activitate în 2011 este 60,1 %, faţă de 61,0 % în 2010. Rata de ocupare în 2011 este de 53,9 %, cea mai mică rată din perioada analizată şi inferioară ratei din 2010 cu peste 1,5 puncte procentuale. Persistă decalajul pe sexe în ceea ce priveşte ratele de activitate şi ratele de ocupare, semnificativ mai reduse pentru populaţia feminină (in 2011 rata de ocupare mai mică cu 18 puncte procentuale, iar rata de activitate mai mică cu peste 20 puncte procentuale faţă de valorile în cazul populaţiei masculine). În anul 2011 atât rata de activitate cât şi rata de ocupare au fost mai reduse în mediul rural faţă de mediul urban.

În cazul tinerilor (15-24 ani), rata de activitate şi rata de ocupare sunt mult mai reduse faţă de valorile pentru totalul populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) şi sunt în scădere continuă în perioada 2002-2011. Astfel, rata de activitate este în 2011 de 30,3 % faţă de 39,3 % în 2002 (rata pentru populaţia cu vârste între 15-64 ani fiind de 60,1 %). Rata de ocupare înregistrează şi ea o scădere de la 29,7 % în 2002 la 21,0 % în 2011 (în timp ce rata pentru populaţia cu vârste între 15-64 ani este în 2011 de 53,9 %). Se menţin pe toată perioada analizată, între anii 2002 şi 2011, decalaje semnificative între populaţia feminină şi cea masculină şi între mediul urban şi cel rural privind ratele de activitate şi ocupare.

Astfel, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă în Regiunea Sud Est, în 2011 este cu 4,6 puncte procentuale sub media naţională.

Clasificarea ocupaţiilor cerute pe piaţa muncii locale - în funcţie de studii (primare, medii, superioare):

Din totalul locurilor de munca vacante - 10958 - înregistrate în vederea medierii în anul 2011 - 6,77 % au fost pentru persoane cu studii superioare, 22,55% pentru persoane studii medii şi 70,68% au fost destinate persoanelor cu un nivel de educaţie primar.

Pentru studii superioare, principalele ocupaţii în care s-au regăsit locurile de muncă vacante destinate medierii au fost următoarele: ingineri mecanici, medici rezidenţi, economişti, consilieri juridici, director societate comercială, restul locurilor de muncă au fost pentru ocupaţii ce au avut o pondere mai mică în total (inginer economist, asistent comercial, director vânzări, analist financiar, analist, farmacist, medic stomatolog, administrator bancar, inspector în administraţia publică etc.).

Pentru studii medii, principalele ocupaţii în care s-au regăsit locurile de muncă vacante destinate medierii au fost următoarele: vânzător, şofer, gestionar depozit, lucrător comercial, restul locurilor de muncă vacante au fost pentru ocupaţii ce au avut o pondere mai mică în total.

35

Pentru studii primare principalele ocupaţii în care s-au regăsit locurile de muncă vacante destinate medierii au fost următoarele: muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide, muncitor necalificat în industria confecţiilor, muncitor necalificat la demolări clădiri, zidărie, mozaic, faianţă, gresie, manipulant mărfuri, muncitor necalificat în agricultura, mecanic agricol, confecţioner – asamblor articole din textile.

Tabelul 9 - Locuri de muncă înregistrate în vederea medierii după nivelul de educaţie

Nivel de educaţie

Primar Învăţământ

gimnazial+învăţământ primar

MediuÎnvăţământ

profesional+învăţământ liceal +învăţământ postliceal

SuperiorÎnvăţământ universitar

TOTAL

AN 2011 7745 2471 742 10958

Din totalul locurilor de muncă vacante – 10958 - înregistrate în vederea medierii în anul 2011, 9639 au fost ocupate prin încadrare. Dintre cele 9639 de locuri ocupate :

62,57 au fost oferite persoanelor de sex masculin şi 37,43 % pentru femei.

19,74 % au fost oferite persoanelor cu vârsta < 25 ani, 25,74 % pentru persoanele din grupa de vârsta 25-35 ani, 30,13 % pentru persoanele din grupa de vârstă 35-45, 24,39 % pentru persoanele cu vârsta >45 ani.

Tabelul 10 - Locuri de muncă înregistrate în vederea medierii după grupe de vârsta şi sexe

<25 ani 25-35 ani 35-45 ani >45 ani Total Femei BărbaţiTotal an

2011 1903 2481 2904 2351 9639 3608 6031

4.1.6 Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)

Din analiza evoluţiei indicatorilor furnizaţi de BFM pentru perioada 2002-2010, rezultă evoluţii similare cu cele din AMIGO de scădere, la nivel regional şi în toate judeţele, a ratelor de activitate şi de ocupare a resurselor de muncă (Anexele 3a-3c piaţa MUNCII SE – foaia 3c).

4.1.7 Şomajul înregistrat

La sfârşitul anului 2011 în evidenţele AJOFM din Regiunea Sud Est erau înregistraţi 64,4 mii şomeri, faţă de 88,0 mii şomeri în 2010, în scădere cu 23,6 % faţă de anul 2010 (vezi anexa 3 Piaţa muncii, - Principalii indicatori ai forţei de muncă LA NIVEL JUDEŢEAN, conf. Balanţei Forţei de Muncă -foaia de lucru 3c – BFM).

Rata şomajului înregistrat la nivel judeţean a cunoscut o evoluţie oscilantă în perioada 2002-2011, de la 9,3 % la 7,8 %.

Rata şomajului în rândul femeilor în anul 2011 se menţine peste media regională şi naţională.

Evoluţia şomajului

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2007 - 2011, la nivelul judeţului, populaţia şomeră se prezintă astfel:

36

Tabelul 11

2007Din care femei

2008Din care femei

2009Din care femei

2010Din care femei

2011Din care femei

RO

MÂ

NI

A 367838 166626 403441 187228 709383 302124 626960 264401 461013 203677

RE

GIU

NE

A

SE 48485 22416 51712 24169 93018 40759 88047 37727 64419 28382

BU

ZĂ

U

10604 4569 10854 5047 17920 7709 18631 7340 14978 5948

Grafic, situaţia se prezintă astfel:

Figura 6.

Din tabelul şi graficul de mai sus, observăm o creştere a numărului de şomeri începând cu 2007, cu cele mai mari creşteri în 2009 – 2010, în judeţul Buzău, ca de altfel la nivelul întregii țări, ca efect al crizei economice ce s-a manifestat.

Populaţia şomeră de sex masculin este încă preponderentă. Privind evoluţia ratei şomajului în rândul femeilor vom constata ca aceasta este mai mică comparativ cu cea a bărbaţilor. Situaţia femeilor pe piaţa muncii este un pic mai sensibilă, acestea fiind mai dificil de integrat pe piaţa muncii decât bărbaţii.

Una din explicaţii poate fi aceea ca femeile având şi responsabilităţi familiale mult mai mari ca ale bărbatului nu mai vin la A.J.O.F.M. să se înregistreze, sau nu vin să se înregistreze crezând că au o vârstă mai înaintată şi nu se mai pot angaja. De asemenea există şi posibilitatea muncii informale în rândul femeilor. Există şi posibilitatea ca femeile să fie mai prost plătite comparativ cu bărbaţii şi să nu accepte uşor să se angajeze preferind program part-time.

37

Majoritatea femeilor rămâne concentrată în sectoarele tradiţionale de prestări servicii şi în sectoarele industriale în care, prin tradiţie, se utilizează în special mâna de lucru feminină. Femeile beneficiază de o posibilitate evident mai redusă de a-şi valorifica diplomele obţinute pentru dobândirea unui loc de muncă. Reconcilierea vieţii profesionale cu cea de familie este incomparabil mai greu de realizat pentru femei decât pentru bărbaţi.

Întreruperea pe termen lung a activităţii în scopul îngrijirii copiilor sau a altor persoane aflate în îngrijire are un efect extrem de negativ asupra şanselor de avansare în carieră, veniturilor şi drepturilor sociale. În timp ce bărbaţilor li se acordă majorări salariale odată cu înaintarea în vârstă, veniturile femeilor stagnează exact la nivelul acelor categorii de vârstă la care acestea îşi întrerup cariera pentru a se ocupa de copii sau trec pe un post cu fracţiune de normă.

Analizând numărul şomerilor încadraţi în muncă şi al numărului persoanelor disponibilizate, se observă că, raportul dintre persoanele care s-au încadrat în muncă şi cele intrate în şomaj prin disponibilizare este net superior celei de-a doua categorii.

Având în vedere valorile în scădere ale ratei şomajului la nivel judeţean în 2011, putem afirma că disponibilizările care au avut loc în ultima perioadă nu au produs dezechilibre în evoluţia şomajului.

Tabelul 12 Situaţia şomerilor indemnizaţi şi neindemnizaţi

Nr. crt. DENUMIREA INDICATORULUI 2007 2008 2009 2010 2011

1. Şomeri ce beneficiază de indemnizaţii (indemnizaţi) 2455 2757 9038 7379 3787

2. Şomeri care nu benef. de drepturi băneşti (neindemnizaţi) 8149 8097 8882 11252 11191

3. TOTAL ŞOMERI în EVIDENTE 10604 10854 17920 18631 14978

Figura 7 - Situaţia şomerilor indemnizaţi şi neindemnizaţi

Din analiza evoluţiei numărului de şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi înregistraţi în evidentele agenţiei noastre, se constată că numărul de şomeri neindemnizaţi a înregistrat valori mai ridicate, excepţie făcând anul 2009, vârful crizei manifestate în judeţul Buzău.

Curba reprezentând evoluţia şomerilor indemnizaţi urmează aceeaşi traiectorie ca cea a numărului total de şomeri, demonstrând astfel ca mobilitatea acestei categorii a influenţat de fapt evoluţia şomajului la nivel naţional.

Şomerii neindemnizaţi sunt, de regulă, persoane care fie că au ieşit din perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condiţiile legale de acordare a indemnizaţiei de şomaj, dar apelează la serviciile agenţiei pentru a-şi găsi un loc de muncă. Aceştia sunt persoane cu o pregătire inferioară, în majoritate provenind din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la autorităţile locale pentru obţinerea venitului minim garantat

38

pentru a-şi asigura mijloacele de trai. Tot din această categorie a şomerilor neindemnizaţi, provine şi cea mai mare parte a şomerilor de lungă durată: tineri cu vârsta de sub 25 de ani aflaţi de peste 6 luni în şomaj şi adulţii cu vârsta de 25 de ani şi peste, care se află în şomaj de peste 12 luni.

Observăm că şomerii neindemnizaţi au o pondere însemnată în numărul total de şomeri pe judeţ, aşa cum reiese din tabelul nr. 13 şi figura nr. 6.

Deşi ofertele de locuri de muncă pentru persoanele cu studii primare şi generale sunt generoase, lipsa calificării profesionale în domeniu sau alte cauze ce ţin de negocierea contractului de muncă cu angajatorii, precum programul de lucru sau pachetul salarial determină ca acele posturi să rămână neocupate, iar numărul de şomeri în rândul persoanelor cu astfel de studii să rămână destul de mare, aşa cum reiese şi din tabelul nr. 14.

Situaţia este cauzată, în primul rând, de faptul că majoritatea angajatorilor solicită experienţă pentru potenţialii angajaţi, iar cei care nu o fac precizează că experienţa constituie un avantaj. Tinerii se confruntă permanent cu acelaşi paradox - dacă mai nimeni nu angajează proaspăt absolvenţi, aceştia nu au cum să acumuleze experienţa necesară.

Tinerii refuză unele oportunităţi de angajare, în aşteptarea unor posturi bănoase, fără a încerca să-şi demonstreze mai întâi cunoştinţele şi abilităţile pe care le-au dobândit.

Tabelul 13 Situaţie şomeri pe nivele de pregătire

ANULTotal

şomeri în evidente

Din care

Muncitori Studii medii Studii superioare

T F T F T F

2007 10604 8452 3523 1926 883 226 163

2008 10854 8978 4084 1622 789 254 174

2009 17920 13633 5453 3513 1785 774 464

2010 18631 14496 5285 3297 1562 838 493

2011 14978 12096 4517 2362 1114 520 317

Găsirea unui loc de muncă nu se rezumă numai la dorinţa de asumare a responsabilităţilor care decurg din semnarea contractului de muncă, ci depinde şi de noroc, dar şi de nivelul de educaţie. În plus, acest lucru este influenţat şi de disponibilitatea angajaţilor de a se reorienta profesional, mai ales că numărul locurilor de muncă vacante pentru persoanele absolvente de studii superioare este foarte mic. Dintre persoanele aflate în evidenţa A.J.O.F.M. Buzău, cele mai puţine sunt persoanele cu studii superioare. Acest lucru se datorează faptului că angajatorii preferă persoanele cu un nivel mai ridicat de educaţie. Deseori absolvenţii de facultate se angajează pe posturile celor cu studii medii.

Rata şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani se menţine în general la cote ridicate, dar mult mai mici faţă de cele europene. Tinerii sunt cei care întâmpină cele mai multe greutăţi când vine vorba de găsirea unui loc de muncă. O altă grupă de vârstă cu probleme în găsirea unui loc de munca este cea a persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani. Această categorie de persoane se integrează mai greu pe piaţa muncii atât din cauza vârstei şi a calificărilor, cât şi a incompatibilităţii cu cerinţele actuale.

Un alt grup căruia îi trebuie acordată o atenţie specială este cel al şomerilor de lungă durată care este format în general din persoane disponibilizate, o categorie care are neapărată nevoie de consiliere profesională pentru a se putea reintegra pe piaţa muncii.

O categorie ce merită atenţie este cea a persoanelor de etnie romă. Pentru a veni în sprijinul aceste categorii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a lansat campania

39

„Caravana în comunităţile de romi”, prin care experţi de etnie romă şi angajaţi ai A.J.O.F.M. Buzău, au mers în comunităţi şi au identificat oportunităţile de angajare sau de cuprindere în măsuri active de reducere a şomajului a acestor persoane.

4.1.8 Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor

La 31 dec.2011, ponderea şomerilor sub 25 de ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Buzău, era de 14,75 %.

Evoluţia numărului total de şomerilor înregistraţi şi a numărului de şomeri înregistraţi cu vârste sub 25 de ani arată o tendinţă de scădere în 2011, cu o mai mare creştere în 2009 şi 2010 faţă de 2008.

4.1.9 Şomajul înregistrat de lungă durată

Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază doar şomerii înregistraţi care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Având în vedere că cei mai mulţi dintre şomeri ies din evidenţele AJOFM odată cu încetarea perioadei de plată a ajutorului de şomaj, datele raportate de AJOFM pentru şomajul de lungă durată apar mult mai mici decât în realitate (a se vedea comparativ cu datele la nivel naţional şi regional din AMIGO şi Eurostat).

4.1.10 Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de munca (BFM) permit analiza comparativă la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale.

La nivelul judeţului, se constată, în anul 2010 faţă de anul 2002, scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate civile în agricultură şi industrie, în paralel cu creşterea numărului şi ponderilor populaţiei ocupate civile în servicii şi în construcţii. Industria se menţine, în perioada 2002-2010, cu anumite fluctuaţii în jurul aceloraşi valori ale numărului şi ponderii populaţiei ocupate civile în această activitate.

40

Sursa datelor: Statistici ale AJOFM Figura 8

Populaţia ocupată civilă a scăzut în anul 2010 faţă de anul 2009 atât în cifre absolute cât şi ca pondere în sectorul servicii. (vezi Anexele 3a-3d piaţa MUNCII PRAI SE – foaia 3d).

Cele mai importante scăderi ale populaţiei ocupate civile s-au înregistrat, în 2010 faţă de 2009 la următoarele activităţi: construcţii (scădere de la 4,6 % în 2009 la 4,0 % în 2010), învăţământ (scădere de la 4,4 % în 2009 la 4,1 % în 2010); comerţ (scădere de la 12,1 % în 2009 la 11,9 % în 2010); administraţie publică (scădere de la 2,6 % în 2009 la 2,4 % în 2010).

Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în agricultură (creştere de la 41,7 % în 2009 la 43,0 % în 2010); în industrie (creştere de la 20,4 % în 2009 la 20,6 % în 2010); hoteluri şi restaurante (creştere de la 0,9 % în 2009 la 1,1 % în 2010).

Comparativ cu structura ocupării civile la nivel regional, este mai bine reprezentată agricultura (cu 9,9 puncte procentuale peste media regională); industria (cu 0,9 puncte procentuale peste media regională) ,în timp ce sub nivelul regional sunt serviciile (cu 7,3 puncte procentuale) şi construcţiile (cu 4,2 puncte procentuale) .

Tabelul 14 Evoluţia populaţiei activă, civilă şi ocupată civilă mii persoane

Judeţul Buzău1 ianuarie

20061 ianuarie

20071 ianuarie

20081 ianuarie

20091 ianuarie

20101 ianuarie

2011

Populaţia activă civilă 194,9 194,5 192,5 189,5 191,5 192,8

Populaţia ocupată civilă 180,5 179,9 181,9 178,6 173,6 174,2

Datele sunt preluate din balanţa forţei de muncă elaborată de Institutul Naţional de Statistică

Tabelul 15 Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale (CAEN Rev.2)

Jud. Buzău 2008 2009 2010Agricultură, silvicultură şi pescuit 72,7 72,4 74,9Industrie total 40,2 35,5 35,8

- Industrie extractiva 1,4 1,2 1,0- Industrie prelucrătoare 35,5 30,6 31,2

- Producţia şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 1,2 1,1 1,1

- Distribuţia apei; Salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 2,1 2,6 2,5

Construcţii 8,2 7,9 6,9Servicii 57,5 57,8 56,6

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor 21,5 21,0 20,7

Transport şi depozitare 6,2 6,5 6,6Hoteluri şi restaurante 1,9 1,6 1,9

Informaţii şi comunicaţii 0,7 0,6 0,5Intermedieri financiare şi asigurări 1,2 1,2 1,1

Tranzacţii imobiliare 0,6 0,6 0,3Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1,7 1,7 1,8

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 1,9 1,9 1,9Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 4,6 4,5 4,2

Învăţământ 7,8 7,6 7,1Sănătate şi asistenţă socială 6,8 7,2 6,9

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0,5 0,7 0,7Alte activităţi de servicii 2,1 2,7 2,9

TOTAL 178,6 173,6 174,2

Sursa: INS, Anuarul statistic (Balanţa forţei de muncă - la sfârşitul anului) - mii pers -

41

La începutul anului 2011, conform datelor din balanţa forţei de muncă, la nivelul judeţului Buzău, s-a constatat o creştere a resurselor de muncă cu 3,1 mii persoane faţă de începutul anului 2010.

Populaţia ocupată civilă înregistrează o creştere de la 173,6 mii persoane la 1.01.2010, la 174,2 mii persoane la 1.01.2011, respectiv cu 0,6 mii persoane.

4.1.11 Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2011, la nivelul regiunii Sud Est, arată că activităţile cu cele mai mari rate sunt: sănătate şi asistenţă socială (0,84 %); intermedieri financiare şi asigurări (0,66 %); industrie (0,54 %); activităţi de spectacole, culturale şi recreative (0,54 %); administraţie publică (0,46 %); agricultură (0,46 %); silvicultură şi pescuit (0,27 %).

În perioada 2008-2011, la nivel regional, au înregistrat scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante la toate activităţile economiei naţionale. În aceeaşi perioadă analizată, la nivel naţional au înregistrat scăderi ale ratei toate activităţile economiei naţionale cu excepţia activităţii de informaţii şi comunicaţii.

În anul 2011, pentru toate activităţile economiei naţionale, rata locurilor de muncă vacante pentru Regiunea de Sud Est a avut valori sub media naţională.

4.1.12 Numărul mediu al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale şi regiuni/judeţe

Evoluţia numărului mediu al muncitorilor şi a ponderii acestora pe activităţi ale economiei naţionale oferă informaţii privind tendinţele de ocupare pentru persoanele cu nivel de calificare 1 şi 2 (vezi Anexa 3g Numărul mediu al muncitorilor).

Pe sectoare mari de activitate se constată că populaţia ocupată în agricultură, cu toate că a înregistrat scăderi importante în perioada 2002-2010, se menţine la o pondere foarte ridicată din totalul populaţiei ocupate: 43,0 % în anul 2010.

Ponderea mare a numărului populaţiei ocupate civile în sectorul agricol se explica prin faptul ca Buzăul a fost întotdeauna un judeţ preponderent agricol, atât prin prisma reliefului variat care se pretează la astfel de activităţi, dar şi prin prisma structurii rezidenţiale a populaţiei, respectiv dintr-o populaţie de 479210-total judeţ la 1 ianuarie 2011, 196602 locuitori trăiesc în mediul urban, restul locuind în mediul rural.

De fapt mediul urban propriu-zis cu activităţi economice specifice se regăseşte numai în municipiile Buzău (130756 locuitori) şi Râmnicu-Sărat (39196 locuitori), celelalte trei oraşe Nehoiu (11310 locuitori), Pătârlagele (7841 locuitori) şi Pogoanele (7499 locuitori) având activităţi cu un caracter economic pronunţat agricol, chiar dacă sunt încadrate la categoria de oraşe.

Populaţia ocupată în industrie a crescut de la 20,4 % în anul 2002 la 20,6 % în anul 2010. Cea mai spectaculoasă dezvoltare a sectorului industrial a avut loc în anul 2004 (22,7 %) faţă de 2003 (20,2 %), aşadar cu 2,5 puncte procentuale într-un singur an. Această creştere a sectorului industrial se datorează practic industriei prelucrătoare cu o dezvoltare de 2,3 puncte procentuale în 2004 faţă de 2003.

Creştere faţă de anul 2002 înregistrează şi sectorul construcţiilor de la 2,6 % (2002) la 4,0 % (2010). Acest sector se dezvoltă în tot judeţul, constând în dezvoltarea infrastructurii de transport, construcţii de spaţii de producţie, birouri, renovări ale unor clădiri de utilitate publică, dar şi în dezvoltarea unor supermarketuri.

Studiind evoluţia populaţiei ocupate civile în 2010 faţă de anul 2009, constatăm:

42

creşteri mari în agricultură, silvicultură şi pescuit (+1.3 %);

creşteri relative în sectoarele: industrie (+0,2 %), hoteluri şi restaurante (+0,2 %), transport şi depozitare (+0,1 %);

se păstrează o constantă în sectoarele: informaţii şi comunicaţii; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;

scădere în domeniile: construcţii (-0,3 %); învăţământ (-0,3 %); comerţ (-0,2 %), administraţie publică (-0,2 %).

Piaţa muncii din judeţul Buzău va fi supusă noilor tendinţe existente în condiţiile globalizarii. Acestea vor fi datorate pe de o parte modificării criteriilor de competitivitate şi a pătrunderii mai lejere a investitorilor, iar pe de altă parte datorate creşterii atractivităţii pieţei forţei de muncă româneşti pentru lucrătorii din statele noncomunitare.

Populaţia activă civilă la nivelul judeţului Buzău a fost la 1 ianuarie 2011 de 192,8 mii persoane din care 53,2 % bărbaţi şi 46,8 % femei.

Populaţia activă din judeţul Buzău se prognozează pe perioada 2005-2013 astfel:

Tabelul 16 Populaţia activă mii persoane

Judeţul

Buzău

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Creştere/scădere 2013

faţă de 2005

176,8 175,8 174,8 173,8 172,8 171,8 170,6 169,4 168,1 -4,92

Sursa: INS, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

La nivelul judeţului Buzău tendinţa de reducere a populaţiei active în perioada 2005-2013 este accentuată, rata mai mare fiind în perioada 2005-2006.

Tabelul 17 Evoluţia previzionată în perspectiva anului 2013 pentru populaţia ocupată - mii persoane

Judeţul

Buzău

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

132,9 138,4 137,6 136,9 136,1 135,3 134,4 133,4 132,4

Sursa: INS, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

Tabelul 18 - Rata de ocupare a resurselor de muncă calculată ca raport între populaţia ocupată civilă şi resursele

de muncă la nivelul judeţului Buzău 01.01.2008 01.01.2009 01.01.2010 01.01.2011

Rata de ocupare a resurselor de muncă

- %-61,2 60,4 58,3 57,9

Sursa datelor: Balanţa forţei de muncă elaborată de INS

4.2. INFORMAŢII PARŢIALE

4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Din punct de vedere cantitativ

Analizând numărul locurilor de muncă şi al numărului persoanelor disponibilizate, se observă o diferenţă net superioară a persoanelor disponibilizate comparativ cu numărul locurilor de muncă înregistrate în vederea medierii în anul 2011.

43

O influenţă majoră în creşterea numărului de şomeri şi a ratei şomajului l-au reprezentat reorganizarile societăţilor comerciale şi instituţiilor publice, falimentele unor societăţi comerciale şi intrării în insolventă a altora. Aceste reorganizări, falimente şi intrări în insolvenţă s-au datorat crizei economice ce a lovit România începând cu anul 2009.

Se observă ca în cursul anului 2011 numărul mediu de şomeri a fost de peste 15000 iar numărul total locuri de muncă ocupate pentru anul 2011 a fost de 9639, cu o medie lunară de 883 locuri de muncă ocupate, ceea ce reprezintă ca doar 5,88 % dintre şomeri au avut şansa să se angajeze în fiecare lună.

Din punct de vedere al studiilor şi calificărilor

Din analiza informaţiilor privind piaţa muncii şi a informaţiilor oferite de structura calificărilor şomerilor înregistraţi în baza de date a AJOFM observăm:

Numărul şomerilor cu studii superioare a variat, în cursul anului 2011, cu creştere accentuată în lunile septembrie – octombrie. În aceeaşi perioadă numărul locurilor de muncă oferite persoanelor cu studii superioare nu s-a ridicat la nivelul persoanelor luate în evidență. Pe piaţa forţei de muncă nu se caută sau nu dispune momentan de suficient potenţial pentru absorbţia persoanelor cu studii superioare. Pentru integrarea acestor persoane se recomandă reconversia profesională şi formarea continuă conform pregătirii: cursuri de contabilitate, inspector resurse umane, inspector sănătate şi securitate în muncă etc.

O serie de calificări care nu au o solicitare mare pe piaţa muncii (mecanic agricol, sudor electric, tâmplar universal, electrician, zidar, turnător fontă, frezor, tehnician în industria alimentară etc.) au peste 1 % în numărul şomerilor . Acest fapt a fost generat şi de criza economică din perioada 2009-2010. Însă o relansare economică în condiţiile ieşirii din criza economică şi de ieşire din recesiune nu va însemna o schimbare majoră pe termen scurt a calificărilor solicitate de piaţa muncii. Astfel, calificări precum zidar, mecanic auto, tâmplar vor putea fi din nou solicitate de angajatori, dar altele precum sondor, turnător fontă nu vor mai fi solicitate sau vor fi solicitate în număr redus de piaţa muncii. Prin urmare, pentru integrarea pe piaţa muncii a acestor persoane trebuie implementate programe de formare profesională privind reconversia şi recalificarea acestora.

Datele furnizate de AJOFM din regiune cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5 – Şomaj – Locuri de muncă vacante.

În conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. Pentru învăţământul superior, au fost selectate majoritatea grupelor de ocupaţii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura COR s-a mers până la nivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de bază/ocupaţie) minim necesar pentru departajarea în funcţie de domeniul de pregătire/profilul relevant. Pentru comparaţie, a fost analizată şi evoluţia pentru ocupaţiile din categoria muncitorilor necalificaţi (grupa majoră 9).

Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice:

locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora);

44

posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării);

informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de dare dispun AJOFM;

dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR

la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente

datele analizate nu iau în considerare durata medie a şomajului pe ocupaţiile respective şi nici rata de ocupare a locurilor de muncă vacante.

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

Clasificarea şomerilor în funcţie de studii (primare, medii, superioare)

Tabelul 19 - Numărul şomerilor înregistraţi după nivelul de educaţie în 2011

Nivel de educaţie

PrimarÎnvăţământ gimnazial +

învăţământ primar




TOTAL

Decembrie 12096 2362 520 14978

Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor după nivelul de educaţie – 80,76 % nivel de instruire primar, gimnazial; 15,77 % nivel de instruire profesional, liceal, postliceal şi 3,47 % cu nivel de instruire superior – date la 31.12.2011- se observă profilul educaţional al clienţilor agenţiei, astfel că, în majoritate covârşitoare, cei care au nevoie de serviciile noastre sunt cu nivel redus de pregătire - provenind din mediul rural, care sunt nevoiţi să apeleze la autorităţile locale pentru obţinerea venitului minim garantat pentru a îşi asigura mijloacele de trai.

Ponderea mare a şomerilor cu nivel de instruire scăzut relevă necesitatea calificării forţei de muncă.

Persoanele cu nivel de educaţie şi pregătire ridicat apelează în proporţie mai mică la agenţie, gradul şi capacitatea de ocupabilitate fiind mai mari în acest caz.

Tendinţa pieţei muncii este aceea de a se căuta persoane care posedă o anumită calificare profesională în vederea ocupării locurilor de muncă care necesită o specializare, ceea ce explică creşterea numărului de şomeri cu un nivel de educaţie scăzut.

Tabelul 20 Numărul şomerilor după nivelul de educaţie 2007-2011Primar

Învăţământ gimnazial+învăţământ

primar




T F T F T F

Anul 2007 8452 3523 1926 883 226 163

Anul 2008 8978 4084 1622 789 254 174

Anul 2009 13633 5453 3513 1785 774 464

Anul 2010 14496 5285 3297 1562 838 493

Anul 2011 12096 4517 2362 1114 520 317

45

După nivelul de instruire se observă o creştere în anii 2009 şi 2010 faţă de 2007 în rândul şomerilor înregistraţi cu studii superioare, fapt datorat crizei economice care a lovit România începând cu anul 2009. Acest fapt se datorează şi pretenţiilor de ocupare a unui loc de muncă care se raportează şi cresc proporţional cu nivelul studiilor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Se observă că numărul şomerilor cu studii medii în perioada 2007-2008 a fost în scădere după care se înregistrează o creştere, iar numărul şomerilor cu nivel de educaţie scăzut au ponderea cea mai mare în total şomeri, şi au înregistrat o creştere din 2007 până în 2011.

În tabelul 22 sunt prezentate sintetic tendinţele privind locurile de muncă vacante, şomerii înregistraţi, şomeri absolvenţi precum şi ocupaţiile şi grupele de ocupaţii relevante prin numărul de locuri de muncă vacante. Detaliat, datele sunt prezentate în anexa 5.

Tabelul 21

Domeniul de pregătire - ruta prog.

Tendinţă locuri muncă

vacante

Tendinţă şomeri

Diferenţă locuri vacante-

şomeri(2008)

Tendinţă şomeri absolvenţi

Ponderea şomerilor absolvenţi din total

şomeri în 2008

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante

(prin nr. de locuri de muncă vacante

în cadrul domeniului)

Agricultură şi Silvicultură

↓ Regiune,

≈ BZ

↓ Regiune

↑ BZ

(-) Regiune

(-) BZ

↓ Regiune

27 % (136 abs.)

Ocupaţii cu locuri de muncă ↑, şomaj ↓, excedent locuri de (+):

Nu sunt

Silvicultură↑ Regiune,

↑ BZ,

↓ Regiune

↑ BZ

(+) Regiune

(-) BZ

↓ Regiune

6 % (6 abs.)

Ocupaţii cu locuri de muncă ↑, şomaj ↓, excedent locuri de (+):

. lucrători forestieri

Construcţii, instalaţii şi lucr. publice

↑ Regiune,

↑ BZ

↓ Regiune

↑BZ

(+) Regiune

(+) BZ,

↓ Regiune

6,4 % (72 abs.)

Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă:

- Zidari -BZ,

- Constructori în beton armat şi asimilaţi - BZ,

- Dulgheri - BZ

- Montatori de izolaţii termice - BZ,

- Instalatori şi montatori de ţevi - BZ

- zugravi, tapetari, lăcuitori şi vopsitori - BZ

Turism şi alimentaţie

↓ Regiune,

↑ BZ

↓ Regiune

↑ BZ

(+) Regiune

(-) BZ

↓ Regiune

3 % (74 abs.)


46



vacante

Tendinţă şomeri


şomeri(2008)



şomeri în 2008




Ospătari şi barmani – BZ

Comerţ↓ Regiune,

↑ BZ

↓ Regiune

↑ BZ (efect sezonier)

(+) Regiune

(+) BZ

↓ Regiune

4 % (102 abs.)


Vânzători – BZ

Mecanică↑ Regiune

↑ BZ

↓ Regiune

↑ BZ

(+) Regiune

(-) BZ

↓ Regiune

5,6 % (415 abs.)

Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri de muncă (+):

- Sudori şi debitori autogeni (BZ deficit dar valori mari ale locurilor vacante, 206 în 2008)

- Constructori montatori structuri metalice (BZ deficit dar valori mari ale locurilor vacante, 458 în 2008)

- Conducători auto – toate jud.

Electromecanică

↑ Regiune

↑ BZ

↓ Regiune

↑ BZ

(+) Regiune

(-) BZ

↓ Regiune

13 % (86 abs.)


electromecanici montatori ;

Electronică şi automatizări

↑ Regiune

↑ BZ

↓ Regiune

↓ BZ

(+) Regiune

(+) BZ

↓ Regiune

42 % (249 abs.)

Ocupaţii cerute pe piaţa muncii buzoiene

Chimie industrială

↑ Regiune

↑ BZ

↑ Regiune

↑ BZ

(-) Regiune

(-) BZ

Valori nesemnificative: 3 abs. şomeri în 2008.

Dispersie mare şi valori mici pe ocupaţii în jud. relevante: BZ

Materiale de construcţii

↑ Regiune

↑ BZ

Valori nesemnificative în restul jud.

↑ Regiune

↑ BZ

Valori nesemnificative în restul jud.

(+) Regiune

(-)BZ

Valori nesemnificative: 5 abs şomeri în 2008.


Ocupaţii cerute pe piaţa muncii buzoiene

Electric ↑ Regiune,

↑ BZ

↓ Regiune,

↑ BZ

(+) Regiune,

(-) BZ

↓ Regiune

10 % (66 abs.)

Ocupaţii cu excedent de locuri muncă:

47



vacante

Tendinţă şomeri


şomeri(2008)



şomeri în 2008




- electricieni montatori şi reparatori linii electrice - BZ deficit dar valori mari ale locurilor vacante, 144 în 2008)

Industrie alimentara

↓ Regiune

↑ BZ

↓ Regiune

↑ BZ

(-)Regiune,

(+) BZ

↓ Regiune

29 % (180 abs.)


- măcelari şi alţi lucrători în prelucrarea cărnii – BZ

Fabricarea produselor din lemn

↓ Regiune

↑ BZ

↓ Regiune,

↑ BZ(+) Regiune,

↓ Regiune

13 % (56 abs.)


- lucrători în pregătirea şi tratarea lemnului – BZ

Industrie textilă şi pielărie

↓ Regiune

↑ BZ

↓ Regiune

↑ BZ(-)Regiune,

↓ Regiune

16 %(135 abs.)


- Operatori la maşini şi utilaje pentru ind. confecţiilor – BZ

- confecţioneri - asamblator articole textile – BZ

Estetica şi igiena corpului omenesc

valori nesemnificative




Tehnici poligrafice





Economic ↑ Regiune,

↑ BZ

↓ Regiune,

↑ BZ

(+) Regiune, ↓ Regiune

16 %(130 abs.)


Lucrători cu studii medii în gestiunea economica şi administrativa + funcţionari de birou

48



vacante

Tendinţă şomeri


şomeri(2008)



şomeri în 2008




– BZ

Protecţia mediului





Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, construcţii, comerţ, turism şi alimentaţie, economic, electric.

Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu creştere a locurilor de muncă vacante în 2008 comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri au fost înregistrate în domeniile:

construcţii instalaţii şi lucrări publice (4267 locuri de muncă vacante în 2008, creştere în 2008 faţă de 2007 a nr. de locuri de muncă vacante cu 277, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 +3140)

economic (1015 locuri de muncă vacante în 2008, creştere în 2008 faţă de 2007 a nr. de locuri de muncă vacante cu 50, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 +213)

silvicultură (332 locuri de muncă vacante în 2008, creştere în 2008 faţă de 2007 a nr. de locuri de muncă vacante cu 125, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 +142)

O serie de domenii de formare profesională înregistrează o balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 dar au scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante faţă de anul anterior:

mecanică (9145 locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 3941, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 + 5574)

turism şi alimentaţie (2674 locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 652, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 + 349)

comerţ (3766 locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 1358, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 + 1358)

electric (761locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 37, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 + 130)

electronică şi automatizări (668locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 142, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 + 78)

fabricarea produselor din lemn (509locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 125, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 + 71)

49

Domenii de formare profesională la care diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 este negativă sunt:

chimie industrială (diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri este –64, dar cu o uşoară creştere a locurilor de muncă vacante de la 71 în 2007 la 104 în 2008)

agricultura(diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri este – 379, şi cu scădere a locurilor de muncă vacante de la 487 în 2007 la 119 în 2008)

industria alimentară (diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri este – 136, şi cu scăderea locurilor de muncă vacante de la 520 în 2007 la 475 în 2008)

industria textilă şi pielărie (diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri este – 210, şi cu scăderea locurilor de muncă vacante de la 847 în 2007 la 605 în 2008)

electromecanica (diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri este – 62, şi cu scăderea locurilor de muncă vacante de la 1205 în 2007 la 570 în 2008).

Situaţia privind şomajul de start la nivelul regiunii Sud Est

Se constată că influenţa absolvenţilor în totalul şomerilor înregistraţi este în scădere la toate domeniile de formare profesională. Din analiza datelor rezultă că influenţele cele mai mari asupra şomajului le-au avut, în anul 2008, domeniile de formare profesională mecanică (415 absolvenţi înregistraţi în şomaj), electronică şi automatizări (249 absolvenţi înregistraţi în şomaj), agricultura (163 absolvenţi înregistraţi în şomaj), industria alimentară (180 absolvenţi înregistraţi în şomaj), industria textilă şi pielărie (135 absolvenţi înregistraţi în şomaj), economic (130 absolvenţi înregistraţi în şomaj).

Comparând valorile absolute ale şomerilor absolvenţi şi numărul locurilor de muncă vacante se observă că numărul absolvenţilor este cu mult mai mic decât locurile vacante la toate domeniile. În acest context, cauzele pot fi identificate în nivelul de pregătire al absolvenţilor şi/sau refuzul acestora de angajare pe locurile de muncă vacante.

O serie de domenii de formare profesională deşi înregistrează o balanţă negativă locuri de muncă vacante-şomeri au valori importante ale numărului de locuri de muncă vacante: mecanica, turism şi alimentaţie, comerţ, electric, electronică şi automatizări.

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

Pentru şcoala postliceală, domeniile cu dinamică pozitivă la nivel regional (tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri) sunt: economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică. În domeniul economic cele mai solicitate ocupaţii sunt: agenţi în activitatea financiară şi comercială, agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri. În domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică se remarcă cererea mare pentru asistenţi medicali generalişti (468 locuri de muncă vacante la nivel regional în 2008).

În domeniul servicii cea mai solicitată ocupaţie a fost în 2008 secretari şi operatori la maşini de scris şi de calcul (263 locuri de muncă vacante). În domeniul mecatronică şi informatică, tehnicienii operatori echipamente de calcul au beneficiat de cele mai multe locuri de muncă vacante în 2008 (165);

Domeniile: agricol şi alimentar, construcţii, electronică, energetică, industria lemnului, mecanică, protecţia mediului, textile pielărie, transporturi înregistrează în 2008 balanţă negativă locuri de muncă vacante – şomeri.

50

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel regional şi cu balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri, se remarcă, în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional în 2008: specialişti în sistemul financiar şi al asigurărilor (205 locuri de muncă vacante faţă de 32 şomeri),ingineri constructori (155 locuri de muncă vacante faţă de 38 şomeri), specialişti în informatică (79 locuri de muncă vacante faţă de 19 şomeri), ingineri energeticieni şi electricieni (69 locuri de muncă vacante faţă de 21 şomeri), ingineri electronişti (105 locuri de muncă vacante faţă de 72 şomeri), specialişti în administraţia publică (132 locuri de muncă vacante faţă de 98 şomeri).

O serie de ocupaţii înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri dar numărul de locuri de muncă vacante este semnificativ: economişti (273 locuri de muncă vacante faţă de 291 şomeri), ingineri mecanici (226 locuri de muncă vacante faţă de 234 şomeri).

Ocupaţiile: ingineri în industria textilă şi pielărie, ingineri în industria alimentară, ingineri în industria lemnului, ingineri agronomi, zootehnişti şi silvici, înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri şi o cerere foarte mică pe piaţa muncii regională (numărul locurilor de muncă vacante pentru fiecare ocupaţie menţionată este sub 30).

4.2.2 Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

4.2.2.1 Date referitoare la locurile de muncă vacante

A.J.O.F.M. Buzău, parte activă pe piaţa forţei de muncă zonale, a avut permanent în vedere, prin toate acţiunile întreprinse implementarea strategiei privind combaterea şomajului, strategie ce are ca ţintă diminuarea efectelor acestuia şi activizarea resurselor de muncă neocupate.

Necesitatea implicării tuturor factorilor responsabili (instituţiile statului, administraţia publică locală, agenţi economici) în creşterea gradului de ocupare şi în combaterea excluziunii sociale se impune ca şi prioritate zero în drumul judeţului Buzău spre un judeţ 100 % european.

Reformele angajate în diverse sectoare (economie, educaţie, sănătate, sistemul politic, administraţie) nu pot fi duse până la capăt fără resursele de munca adecvate. Atât tranziţia spre economia de piaţa cât şi evoluţia în cadrul Uniunii Europene nu se pot realiza fără anumite competente şi fără anumite standarde sociale şi profesionale.

Trebuie luată cu toată responsabilitatea în considerare capitalul uman cu toate caracteristicile sale definitorii. De el beneficiază în mod direct sau indirect chiar şi cei care nu participă la crearea şi menţinerea lui. De aceea se impune ca aceste resurse să nu fie doar conservate ci şi dezvoltate în concordanta cu aspiraţiile noastre de bunăstare, stabilitate şi coeziune sociala, cu atât mai mult cu cât şi judeţul nostru este bogat în resurse de munca.

4.2.2.2 Analiza şomajului la nivel local

Situaţia principalilor indicatori ce caracterizează starea socială, la nivelul judeţului Buzău, la 31.12. 2011, comparativ cu 31.12.2010, se prezintă astfel:

51

Tabelul 22Nr. crt Indicator UM 31.12.2010 31.12.2011

1. Resurse de muncã mii pers 297,9 301,0

2. Populaţia ocupatã -//- 173,6 174,2

3. Populaţia activã -//- 191,5 192,8

4. Total salariaţi -//- 82,8 77,6

5. Total şomeri, din care: pers 18631 14978

şomeri indemnizaţi -//- 7379 3787

şomeri neindemnizaţi pers 11252 11191

6. Rata şomajului % 9,7 7,7

8. Număr şomeri încadraţi pers 9128 9639

Tabelul 23 - Evoluţia numărului de şomeri şi rata şomajului – la sfârşitul fiecărei luni :2010 2011

Nr. şomeri d.c. ind R.S. Nr. şomeri d.c. ind R.S.

Ianuarie18832 9739 9,8 18655 7091 9,7

Februarie 19316 10095 10,1 18878 6562 9,9

Martie 19701 10268 10,3 17967 5475 9,4

Aprilie 19289 9761 10,1 16583 4430 8,7

Mai 18607 9139 9,7 15155 3654 7,9

Iunie 18033 8553 9,4 14758 3362 7,7

Iulie 17775 8240 9,3 14103 3205 7,4

August 18054 7764 9,4 13963 3080 7,3

Septembrie18172 7451 9,5 14357 2922 7,5

Octombrie18117 7248 9,5 14336 3213 7,4

Noiembrie 18279 6766 9,5 14828 3373 7,7

Decembrie 18631 7379 9,7 14978 3787 7,8

Tabelul 24 Numărul mediu de şomeri în anul 2011, comparativ cu anii 2005 – 2010 se prezintă astfel:

Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Numărul mediu de şomeri

14628 14637 11907 10551 14716 18567 15713

52

Tabelul 25 Rata medie anuală a şomajului în anul 2011, comparativ cu anii 2005 – 2010 se prezintă astfel:

Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Rata medie a şomajului 7,5 7,5 6,1 5,4 7,8 9,7 7,8

Grafic, situaţia ratei şomajului se prezintă astfel:

Figura 9

Daca aruncam o privire mai atentă asupra situaţiilor de mai sus, observăm un număr mare de şomeri de la începutul anului 2010, lucru menţinut încă din 2009, în special a celor indemnizaţi.

Începutul anului 2011 a debutat prin creşterea numărului de şomeri care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, aceasta datorită unităţilor care pe perioada de iarna îşi întrerup temporar activitatea dar şi a unor unităţi care si-au restrâns activitatea sau care s-au desfiinţat din cauza crizei economice.

Tabelul 26 - Evoluţia disponibilizărilor de personal, pe luni, în cursul anului 2011, se prezintă astfel

Intrări ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec total

Total, dc 693 360 395 272 288 248 218 236 184 201 213 290 3598

colective 129 12 5 4 32 18 51 43 18 12 56 6 387

În funcţie de forma de proprietate a societăţii care a efectuat disponibilizarea, acestea se defalcă astfel:

Tabelul 27

Forma ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec total

Stat 83 22 73 59 39 44 69 86 65 67 19 32 657

Privat 610 338 323 213 249 204 149 150 119 134 194 258 2941

Disponibilizările din sectorul de stat au fost ca urmare a restructurării sectorului bugetar, dar şi urmare a nefinanţării autorităţilor locale care aveau angajate îngrijitori ai persoanelor cu handicap.

Din sectorul de stat au efectuat disponibilizări: Romsilva, Primăria Gălbinaşi, Primăria Cislău, societăţi din cadrul CFR, Direcţia de Asistenţă Socială Buzău, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Buzău, Primăria Lopătari etc.

53

Pe lângă aceasta afluenţa de persoane, AJOFM Buzău s-a confruntat şi cu o scădere semnificativă a ofertei de locuri de muncă vacante.

Având în vedere că, în perioada următoare, este previzibilă o anumită creştere a numărului total de şomeri înregistraţi la nivelul judeţului şi ca urmare a efectelor sezonalităţii, se impune, pe mai departe, atenta monitorizare a categoriilor celor mai vulnerabile pe piaţa muncii, deoarece acestea trebuie sprijinite activ în demersul lor de a-şi găsi rapid un loc de muncă, pentru a preveni transformarea lor în şomeri de lunga durată.

Un rol important în ocuparea persoanelor înregistrate în evidenţele agenţiei îl au acţiunile de la nivel local adaptate la condiţiile concrete din judeţ şi fiecare localitate.

Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe genuri - 39,71 % sunt femei şi 60,29 % sunt bărbaţi – date la 31.12.2011).

Conform statisticilor din anul 2011 se observă o fluctuaţie a numărului de şomeri de gen masculin - creştere în primele 3 luni care alternează cu stagnări şi diminuare în următoarele luni, culminând cu creşteri în decembrie.

Tabelul 28

TOTAL FEMEI BĂRBAŢI

Anul 2007 10604 4569 6035

Anul 2008 10854 5047 5807

Anul 2009 17920 7702 10218

Anul 2010 18631 7340 11291

Anul 2011 14978 5948 9030

Putem observă aceeaşi tendinţa de creştere a numărului de şomeri de gen masculin comparativ cu cei de gen feminin în perioada 2007-2011. De asemenea numărul total al şomerilor înregistraţi la AJOFM Buzău a crescut de la10604 în anul 2007 la 18631 în anul 2010 şi apoi cu scădere la 14978 în anul 2011.

4.3. PROIECŢIA CERERII ŞI OFERTEI DE LOCURI DE MUNCĂ

4.3.1 Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional

Analiza nevoilor unor zone (bazine) de ocupare porneşte de la constituirea unei baze de date asupra pieţei muncii din zona respectiva, baza de date ce trebuie să includă:

inventarul agenţilor economici şi al instituţiilor de formare din zonă; nevoile de forţă de muncă, curente şi de perspectivă, ale cerinţelor diverşilor agenţi

economici; numărul şomerilor existenţi în zonă, detalii ale resurselor de forţa de muncă; un diagnostic al situaţiei actuale şi o prognoza a principalelor tendinţe de evoluţie a

pieţei muncii pe termen scurt şi mediu.

Analiza nevoilor agenţilor economici - are ca obiectiv identificarea şi detalierea nevoilor de personal calificat ale acestora. Este cunoscut faptul ca în unele societăţi se manifestă o lipsa de forţa de muncă calificată pentru anumite ocupaţii, fapt ce are un impact negativ asupra activităţii acestora. Pentru înlăturarea acestui impact se poate organiza un program de pregătire profesionala la cererea agenţilor economici. Pregătirea profesională în astfel de cazuri trebuie să fie flexibilă şi să stabilească o punte între cunoştinţele cursantului şi cele solicitate de agentul economic.

54

În vederea identificării deficitului de forţa de muncă la nivel local, AJOFM Buzău a contactat angajatorii cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, din judeţul Buzău.

În urma centralizării răspunsurilor primite, a fost identificata nevoia de personal calificat în următoarele domenii de activitate: construcţii, comerţ, industrie alimentara, pentru următoarele ocupaţii: zidar, zugrav, lucrator finisor pentru construcţii, lucrator în structuri pentru construcţii; lucrator în tâmplărie, brutar, patiser, lucrator în comerţ.

Au fost efectuate vizite în mediul rural, în scopul realizării unei analize în colaborare cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, a identificării opţiunilor persoanelor din mediul rural, interesate să urmeze un program de formare profesionala în vederea dobândirii de noi cunoştinţe în ocupaţiile specifice zonei.

Urmare demersurilor făcute s-a constatat ca opţiunile persoanelor din mediul rural, se îndreaptă spre ocupaţiile în care îşi desfăşoară deja activitatea şi anume: lucrator în creşterea animalelor şi lucrator în cultura plantelor.

Analiza nevoilor solicitanţilor de loc de muncă - are ca obiectiv identificarea şi detalierea nevoilor solicitanţilor de loc de muncă, în vederea pregătirii acţiunilor de formare capabile să răspundă la acestea. Se poate realiza prin:

sondaje care să identifice meseriile pe care aceştia doresc să le exercite şi tipurile de cursuri pe care doresc să le urmeze;

convorbiri profesionale cu rol de consiliere şi îndrumare profesională în scopul orientării ofertei de forţa de muncă spre cerere;

evaluarea competenţelor profesionale în centre specializate.

În anul 2010 au fost consiliate un număr de 498 persoane cu finalitate recomandare pentru cursuri de formare, calificare, recalificare.

4.3.2.Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)- Nevoi de ocupaţii/meserii la nivel de agent economic şi pe domenii de activitate

Figura 10. Evoluţia prognozată pentru cererea potenţială pe activităţi economice în perioada 2002-2013

05

1015202530354045

agric

ultu

ra,

vână

toar

e şi

indu

strie

extra

ctiv

a

ener

gie

elec

trica

,

com

erţ

trans

port,

depo

zita

re,

tranz

acţii

imob

iliar

e,

învă

ţăm

ânt

alte

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Din analiza evoluţiei prognozate pentru cererea potenţială pe activităţi economice în perioada 2007-2013 se constata că trenduri de scădere a cererii se estimează la activităţile din agricultură, administraţie publică, iar trenduri de creştere a cererii pe piaţa muncii se estimează la construcţii, comerţ, transport, depozitare şi industria prelucrătoare.

55

BUZAU 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013crestere/scadere

2013 fata de 2005agricultura, vânătoare şi silvicultură 38.4 37.9 37.3 36.7 36.1 35.6 35.0 34.4 33.8 33.3 32.7 32.1 -12.6

pescuit şi piscicultură 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0industrie extractiva 2.8 2.7 2.7 2.7 2.7 2.6 2.6 2.6 2.6 2.6 2.5 2.5 -6.6

industrie prelucratoare 35.2 35.8 36.4 37.0 37.6 38.2 38.9 39.5 40.1 40.7 41.3 41.9 13.3energie electrica, termica, gaze, apa 2.9 2.8 2.8 2.7 2.7 2.6 2.5 2.5 2.4 2.4 2.3 2.3 -17.0

construcţii 7.9 8.2 8.5 8.8 9.1 9.4 9.8 10.1 10.4 10.7 11.0 11.3 28.6comerţ 13.9 14.5 15.0 15.6 16.1 16.7 17.2 17.8 18.3 18.9 19.5 20.0 28.6

hoteluri şi restuarante 1.5 1.6 1.7 1.8 1.8 1.9 2.0 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 40.7transport, depozitare, comunicaţii 6.4 6.7 6.9 7.2 7.4 7.7 8.0 8.2 8.5 8.7 9.0 9.2 28.6

intermedieri financiare 1.4 1.4 1.4 1.4 1.5 1.5 1.5 1.5 1.6 1.6 1.6 1.7 15.1tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de

servicii prestate în principal firmelor 2.1 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.3 2.3 2.3 2.3 5.5administraţie publică şi apărare 11.0 10.8 10.6 10.4 10.1 9.9 9.7 9.5 9.3 9.0 8.8 8.6 -17.0

învăţământ 7.8 7.8 7.7 7.7 7.6 7.6 7.6 7.5 7.5 7.4 7.4 7.4 -4.1sănătate şi asistenţă socială 6.5 6.5 6.6 6.6 6.6 6.7 6.7 6.7 6.8 6.8 6.8 6.9 3.9

alte 2.3 2.2 2.2 2.2 2.1 2.1 2.1 2.0 2.0 2.0 1.9 1.9 -12.6

Tabelul 29 - Evoluţia prognozată pentru cererea potenţială pe activităţi economice

A fost identificată nevoia de personal calificat în următoarele domenii de activitate: construcţii, comerţ, industrie alimentara, pentru următoarele ocupaţii: zidar, zugrav, lucrator finisor pentru construcţii, lucrator în structuri pentru construcţii; lucrator în tâmplărie, brutar, patiser, lucrator în comerţ.

Urmare demersurilor făcute prin vizitele din mediul rural s-a constatat că opţiunile persoanelor din mediul rural, se îndreaptă spre ocupaţiile în care îşi desfăşoară deja activitatea şi anume: lucrator în creşterea animalelor şi lucrator în cultura plantelor.

Analiza pieţei muncii ne arată că în acest moment nu se caută sau nu dispune momentan de suficient potenţial pentru absorbţia persoanelor cu studii superioare. Pentru integrarea acestor persoane se recomandă reconversia profesională şi formarea continuă conform pregătirii: cursuri de contabilitate, inspector resurse umane, inspector sănătate şi securitate în muncă etc. (în mod special în toate domeniile de activitate).

4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile - Nevoi de competente pentru ocupaţiile/meseriile identificate

În condiţiile preconizate de creşterea economică şi creştere a venitului net pe cap de locuitor, se apreciază că va avea loc o creştere semnificativă a cererii pe piaţa muncii pentru calificări în domeniul comerţului, cu accent pe competente specifice unui nivel 3 de pregătire. De asemenea, creşterea previzionată a întreprinderilor mici şi mijlocii va atrage după sine creşterea nevoii de personal calificat de nivel cel puţin 3 pentru activităţile de contabilitate.

În acelaşi context se poate aprecia că va creşte cererea pentru calificări din sfera serviciilor către agenţii economici precum: calificări în domeniul IT, calificări specifice pentru întreţinere şi reparaţii, mai ales pentru tehnică de calcul şi birotică.

În domeniul turismului se poate estima o creştere a cererii pe piaţa muncii din judeţ cu accent atât a calificărilor de nivel 2, (având în vedere ca în cadrul activităţii firmelor de turism, ponderea personalului cu sarcini de lucru simple este mare) cât şi a celor de nivel 3 (având în vedere că se vor dezvolta servicii de turism de înaltă clasă).

Se estimează o creştere a cererii pe piaţa muncii pentru calificări, preponderent de nivel 2 din domeniul construcţiilor civile şi industriale, având în vedere programele de dezvoltare a infrastructurii precum şi creşterea economica prognozată care va genera sporirea investiţiilor în construcţia de locuinţe şi spaţii industriale.

56

Prin dezvoltarea preconizată a transportului rutier şi a industriei materialelor de construcţii va creşte cererea de forţa de muncă calificată în aceste domenii în special pentru nivelul 2 de calificare.

Se estimează că vor avea ritmuri ridicate de creştere mai ales serviciile de transport şi comerţ – direct condiţionate de creşterea volumului de activitate din industrie şi construcţii. Principalele modificări în structura populaţiei ocupate preconizate pentru următoarea perioadă se referă la trecerea persoanelor disponibilizate în sectorul privat al întreprinderilor mici şi mijlocii, în special în sectorul serviciilor. În politica deschiderii pieţei serviciilor, se preconizează dezvoltarea sectorului privat în transporturile rutiere de marfă şi de călători care va conduce la crearea de noi locuri de muncă. Externalizarea unor activităţi de reparaţii, de salubrizare a vagoanelor, de aprovizionare cu materiale, de reparaţii şi întreţinere drumuri creează posibilitatea dezvoltării şi modernizării acestor servicii şi implicit apariţia de noi locuri de muncă.

De asemenea, în mediul rural, în zonele care dispun de un potenţial turistic şi economic sunt cerinţe pentru crearea de locuri de muncă specifice agroturismului.

Putem aprecia că pe piaţa muncii va conta specializarea, avantajele care vor diferenţia „candidaţii” fiind vizibile în deţinerea de competenţe specifice şi în practicarea exerciţiului gândirii strategice. Este de aşteptat o creştere a cererii de specialişti în domeniul serviciilor (la mare preţ în societăţile de consum).

Pentru locurile de muncă nou create ce necesită învăţământ profesional, complementar sau de ucenici, cei mai mulţi angajatori declară ca fiind foarte importante cunoştinţele şi competenţele tehnice, practice, competenţele de comunicare, precum şi competenţele de utilizare a calculatorului.

Competenţele de comunicare se plasează în „topul” competenţelor necesare pentru toate nivelele de educaţie.

Pentru locurile de muncă destinate absolvenţilor de învăţământ liceal, cele mai importante competenţe includ şi capacitatea de negociere şi deţinerea unui permis de conducere (în special, agent vânzări etc.).

În privinţa locurilor de muncă ce necesită învăţământ postliceal, salariaţii „ideali” ar trebui să aibă, în primul rând, competenţe de comunicare, de lucru în echipă, precum şi de lucru cu calculatorul.

De asemenea, locurile de muncă ce se estimează a fi create în următoarele luni pentru absolvenţii de studii universitare vor necesita mai ales competenţe de comunicare, capacitatea de a lucra sub stres şi capacitatea de a dezvolta o activitate orientată către nevoile clientului.

4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Ţinând cont de cele precizate mai sus, A.J.O.F.M. Buzău a propus pregătirea forţei de muncă în următoarele domenii: zidar, pietrar, tencuitor; zugrav, ipsosar; patiser; lucrator în tâmplărie; sudor electric; cameristă - lucrator în hoteluri; asistent maternal; ospătar (chelner); frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist; instalator instalaţii tehnico-sanitare şi gaze; lucrator în comerţ; lucrator în creşterea animalelor; lucrator finisor pentru construcţii; lucrator în cultura plantelor; lucrator în structuri pentru construcţii; măcelar; operator introducere, validare şi prelucrare date; referent resurse umane; bucătar; operator umplere recipiente GPL; agent paza şi ordine; maşinist la maşini mobile pentru transporturi interioare; recepţioner-distribuitor; electrician instalaţii şi echipamente electrice industriale.

Planul de formare profesională 2011 vizează următoarele obiective:

57

Facilitarea accesului tuturor categoriilor de persoane la formare profesională în concordanţă cu aptitudinile, aspiraţiile profesionale şi nevoile pieţei muncii;

Schimbarea calificării pentru a corespunde cerinţelor impuse de restructurarea economica, de mobilitatea sociala sau de modificări ale capacităţii de muncă;

Creşterea gradului de calificare a capitalului uman pentru a deveni competitiv pe o piaţa concurenţială;

Creşterea gradului de cuprindere în formare profesională a persoanelor din mediul rural, atât în meserii corespunzătoare domeniului agricultură, cât şi în meserii din ramuri conexe şi servicii;

Reinserţia în viaţa profesională a grupurilor ţintă defavorizate prin calificare- recalificare.

4.4. IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT

Piaţa muncii din judeţul Buzău reflectă în mare tendinţele de la nivel regional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Şcolile din învăţământul profesional şi agenţii economici au un interes reciproc.

Piaţa muncii are nevoie de elevi calificaţi şi şcolile trebuie să asigure acest lucru. Deşi direcţia schimbării este greu de precizat, este foarte important ca şcolile şi agenţii economici să creeze o infrastructură de comunicare şi cooperare.

Agenţii economici sunt implicaţi în elaborarea de curriculum şi de feed-back asupra acestora. Crearea unui mediu de învăţare activ în afara şcoli, se realizează prin stagiile de practică, proiecte, vizite etc.

Rezultatele parteneriatului cu agenţii economici vor aduce beneficii agenţilor economici, şcolilor, elevilor şi comunităţilor locale şi pe scară largă întregii comunităţi.

Pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii din viitor, punctul de plecare îl constituie o analiză a structurii pieţei muncii din prezent.

Planificarea în educaţie şi în ÎPT nu înseamnă doar planificarea viitoarei producţii de forţă de muncă. Orice educaţie presupune dezvoltarea unor competenţe care să le confere viitorilor angajaţi un anumit grad de flexibilitate astfel încât aceştia să se poată adapta noilor tehnologii şi roluri de la viitorul loc de muncă.

Este nevoie de formare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul profesorilor.

Profesorii trebuie să cunoască noile cerinţe şi tehnologii folosite pe piaţa muncii pentru a putea să-i înveţe pe elevi cum să răspundă acestor cerinţe noi.

Tranziţia la economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii, determinând modificări semnificative de volum şi structură a principalilor indicatori ai forţei de muncă.

Rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:

anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii;

acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor;

abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi;

58

implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii;

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

adecvarea calificării cu locul de muncă

reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii

recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală

diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă etc.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru:

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)5

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural

Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate

Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la nevoile anticipate ale pieţei muncii corelată cu validarea periodică a datelor din studiile previzionale pe baza datelor curente din surse oficiale şi administrative

5 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

59

În anul 2005 studiile previzionale au permis formularea, pe baza analizei cererii şi ofertei potenţiale la orizontul anului 2013, a unor ţinte pentru oferta de formare profesională iniţială. Aceste procese au antrenat întregul Consorţiu Regional precum şi un mare număr de parteneri sociali. Până la această dată, ţintele pentru oferta de formare profesională iniţială nu au fost infirmate de datele curente sau de prognozele pe termen scurt. Este de menţionat totuşi că în contextul economico-social actual, caracterizat de o dinamică accelerată a schimbărilor este necesară continuarea verificării ţintelor prognozate şi, dacă realităţile pieţei muncii o impun, corectarea şi ajustarea acestora.

Ţintele despre care am menţionat sunt concretizate în ponderi propuse pentru oferta de formare profesională iniţială pe domenii de formare profesională şi pe profiluri conform tabelului de mai jos:

Tabelul 30 - Ţinte pentru oferta de formare profesională iniţială

Domeniul pregătirii de bazăŢinte medii (ponderi) propuse pentru

oferta de formare 2013*(%)

Agricultură 5,0

Chimie industrială 1,0

Construcţii instalaţii şi lucrări publice 9,0

Comerţ 10,5

Economic 7,5

Estetica şi igiena corpului omenesc 1,0

Electric 5,5

Electromecanică 2,5

Electronică automatizări 5,5

Fabricarea produselor din lemn 2,0

Industrie alimentară 5,0

Industrie textilă şi pielărie 4,5

Materiale de construcţii 0,5

Mecanică 24,0

Turism şi alimentaţie 11,5

Protecţia mediului 3,5

Silvicultură 0,5

Tehnici poligrafice 0,5

Producţie media 0,5

TOTAL 100

* ponderile reprezintă ieşiri din sistemul ÎPT în 2013

60

5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢUL BUZĂU

5.1. CONTEXTUL DE POLITICI ȘI FORMARE PROFESIONALĂ

5.1.1. Contextul european

Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE.

În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.

5.1.1.1 Tratatul de la Amsterdam 6 :

Aşează politicile de ocupare în centrul agendei comunitare (v. Titlul VIII al Tratatului – „Ocuparea”);

Declară promovarea ocupării ca "problemă de preocupare comună" a statelor membre (v. Art. 2 al Tratatului asupra Comunităţii Europene);

Introduce acţiuni coordonate în cadrul politicilor de ocupare;

În condiţiile în care responsabilitatea combaterii şomajului revine statelor membre, acestea decid să acţioneze pe baza unei strategii comune (“Common guidelines”), având ca obiectiv:

„Promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătite şi adaptabile şi a unei pieţe a muncii care să răspundă schimbărilor din economie”.

5.1.1.2 Procesul Luxemburg 7 :

Începând cu anul 1998, statele membre ale UE adoptă un prim set de orientări care să ghideze politicile de ocupare, definind cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare. Aceiaşi piloni se regăsesc începând cu anul 2002 şi în Planul Naţional de Ocupare al României:

PILONUL I: Capacitatea de ocupare a forţei de muncă (Employability): Vizează creşterea capacităţii de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

PILONUL II: Antreprenoriat (Entrepreneurship): Măsuri pentru facilitarea demarării şi derulării unei afaceri şi pentru crearea a noi locuri de muncă;

PILONUL III: Adaptare (Adaptability): Vizează capacitatea de adaptare a forţei de muncă şi a relaţiilor de muncă (prin noi forme flexibile), a mediului organizaţional din întreprinderi la o lume în rapidă schimbare;

6 Tratatul de la Amsterdam: document semnat de şefii de stat şi de guvern din UE la 2 oct.1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999. Completează şi consolidează tratatele anterioare asupra CE şi UE (Paris 1951, Roma 1957, Mastricht 1992). Este considerat o schiţă a principalelor probleme comunitare. 7 La întâlnirea de la Luxemburg, ("Jobs Summit") din noiembrie 1997, fără să mai aştepte ratificarea formală a tratatului de la Amsterdam (intrat în vigoare ulterior la 1 mai 1999), statele membre au decis să preseze în direcţia adoptării unei Strategii Comune de Ocupare ("European Employment Guidelines") şi s-a convenit asupra unui ciclu anual de implementare şi revizuire (care acum este cunoscut ca Procesul Luxemburg)

61

PILONUL IV: Şanse egale (Equal opportunities): Are în vedere accesul egal la slujbe pentru bărbaţi şi femei, tratamentul egal în întreprinderi, combaterea discriminărilor în ocupare.

5.1.1.3 Consiliul European de la Lisabona (martie 2000)

Adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială”.

Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele „tradiţionale”- de citire, scriere şi calcule de bază):

deprinderile din domeniul tehnologiei informatice („competenţele digitale”)

limbile străine

cultura tehnologică

spiritul antreprenorial

competenţele sociale.

5.1.1.4 Memorandum asupra învăţării permanente: (octombrie 2000)

Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:

1. Noi competenţe de bază pentru toţi;

2. Realizarea de investiţii superioare în resurse umane;

3. Încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare;

4. Valorificarea învăţării;

5. Regândirea orientării şi consilierii;

6. Să apropiem învăţarea de domiciliu.

5.1.1.5 Consiliul European de la Feira (2001)

Invită statele membre „să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”.

5.1.1.6 „Procesul Barcelona” (iniţiat prin Consiliul European de la Barcelona din 2002)

Implementează un program de lucru detaliat pe baza celor 3 obiective strategice pentru sistemele educaţionale şi de formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:

1. îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională;

2. facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională;

3. transparenţa sistemelor europene de educaţie şi formare.

5.1.1.7 „Procesul Copenhaga” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002):

Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat „Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:

întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională;

62

creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională;

recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor;

asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională.

5.1.1.8 Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks”)

Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010):

rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%;

cel puţin 85% dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior;

procentul tinerilor de 15 ani cu competenţe scăzute de citire/lectură să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000;

în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani);

numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domenii.

5.1.1.9 Educaţia şi formarea profesională în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii - priorităţi ale UE pentru 2008-2013 8 :

1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale;

2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale ;

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii;

4. Eficientizarea guvernanţei şi a cooperării în VET..

1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale

Scop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor

Premise:

Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării;

Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii;

Implementarea instrumentelor europene se realizează coerent.

Măsuri:

1.1. Elaborarea Instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF) şi Sistemul European de Credite în Educaţie şi Formare Profesională (European Credit System for Vocational Education and Training - ECVET);

1.2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente (prin experimentare).

2. Îmbunătăţirea calităţii şi a atractivităţii educaţiei şi formării profesionale

8 V. “The Bordeaux Communique on enhanced Enropean cooperation în vocational education and trening” (întâlnirea miniştrilor educaţiei, partenerilor sociali şi Comisiei europene, Bordeaux, 26 noiembrie 2008)

63

Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi în strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi, în vederea realizării următoarelor 2 obiective:

o Promovarea simultană a echităţii, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei: social şi economic);

o Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale.

Măsuri:

1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:

1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut sau nu au nicio calificare;

1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;

1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;

1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregii vieţi.

2. Măsuri la nivelul sistemului VET

2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET;

2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în învăţământul superior;

2.3. Promovarea participării active în ENQA - VET (European Network on Quality Assurance în Vocational Education and Training – Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în VET);

2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri;

2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor:

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii

Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii şi implicarea partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii

Măsuri:

1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor

Se are în vedere Recomandarea din decembrie 2008 privind „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă” care vizează formularea unui răspuns la deficitul de forţă de muncă pe termen scurt şi prognoza de competenţe pe termen mediu (atât cantitativă cât şi calitativă), urmărind, prioritar, nevoile IMM-urilor. Acestea se vor realiza prin:

dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă la nivel european în perspectiva 2020;

crearea centrelor de monitorizare sectorială care vor identifica nevoile de calificări, ocupaţii şi locuri de muncă la nivel regional, naţional şi european

64

2. Corelarea VET cu piaţa muncii include:

implicarea partenerilor sociali în elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor VET;

consolidarea colaborării dintre asociaţiile profesionale şi ale partenerilor sociali şi mediul de afaceri, în particular prin proiecte de colaborare dintre reprezentanţii sistemelor de educaţie şi ai partenerilor sociali;

eficientizarea mecanismelor, inclusiv cele financiare, specifice formării adulţilor, cu precădere la locul de muncă şi în IMM (Planul de acţiune privind educaţia şi formarea adulţilor adoptat de Consiliul european, mai 2008);

dezvoltarea şi implementarea validării şi recunoaşterii rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal.

3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială, după cum urmează:

implementarea recomandărilor grupului de lucru european pentru mobilitate;

transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite pe perioada mobilităţilor în contextul utilizării EQF şi ECVET;

realizarea parteneriatelor de lungă durată între organizatorii de formare profesională şi organizatorii de practică.

4. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi integrare profesională prin:

încurajarea formării profesionale continue a adulţilor prin învăţământ superior;

implementarea validării rezultatelor învăţării informale şi nonformale în învăţământul superior;

dezvoltarea programelor de studiu orientate spre asigurarea angajabilităţii absolvenţilor învăţământului superior;

implementarea concluziilor cartei realizată de EUA transmisă miniştrilor educaţiei.

4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi a cooperării în VET

Scop: Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, în învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior

Măsuri:

1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET;

2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga;

3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga;

4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale;

65

5.1.2. Contextul naţional

5.1.2.1 Priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului până în anul 2010:

1. Realizarea echităţii în educaţie;

2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie;

3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;

5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;

6. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.

5.1.2.2 Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnic

Sistemul ÎPT/TVET din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. Proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT au beneficiat de asistenţă din partea UE prin programele multianuale PHARE TVET9 pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic.

Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare TVET sunt:

o revizuirea finalităţilor TVET în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul “Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);

o dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza principiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor;

o adoptarea metodologiei privind transferul şi acumularea de credite în TVET având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi;

o asigurarea calităţii în TVET;

o analiza, evaluarea, prognoza şi dezvoltarea resurselor specifice TVET, pe termen scurt, mediu şi lung.

5.1.2.3 Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

În perioada 2007-2013, România, ca țară membră a Uniunii Europene, a primit pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care au avut două direcţii principale de acţiune: educaţia şi formarea profesională şi piaţa muncii.

Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane şi implicit priorităţile identificate în acest domeniu.

Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850 000 persoane.

9 TVET: abrevierea din lb.engleză - Technical and Vocational Education and Training (învăţământ profesional şi tehnic)

66

Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:

o promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăţământul universitar şi cercetare;

o promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;

o facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;

o dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive;

o promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;

o îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;

o facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

5.2. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI CONTEXTUL DEMOGRAFIC ŞI POPULAŢIA ŞCOLARĂ

Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (vezi capitolul 2.2).

Populaţia şcolară totală

Populaţia şcolară totală de la nivelul județului Buzău a reprezentat în anul școlar 2011-2012 15,64% din populația școlară de la nivelul Regiunii de S-E. Aceasta a înregistrat în perioada 2000-2012 o scădere continuă ajungând în anul şcolar 2011-2012 la 72906 de persoane ceea ce reprezintă 83,14 % din populaţia şcolară a anului şcolar 2000-2001 (vezi Anexa 6a - Evoluţia populaţiei şcolare). Scăderea s-a înregistrat atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. Scăderea mai accentuată s-a înregistrat pentru populaţia şcolară din mediul rural, care este mai redusă cu aprox 20% față de cea din anul de referință 2000-2001, în timp ce populaţia şcolară din mediul urban este cu 14,5% mai redusă față de același an de referință. Este de menţionat faptul că datele referitoare la populaţia şcolară din mediul urban şi rural se referă la locaţia şcolii şi nu la mediul de rezidenţă al populaţiei şcolare.

Populaţia şcolară pe nivele de învăţământ

Învăţământul preşcolar înregistrează o creştere constantă a numărului de preşcolari în perioada 2000- 2010 atât per total cât şi pe sexe; aceasta a scăzut în mediul rural față de anul de referință. (vezi Anexa 6a - Evoluţia populaţiei şcolare ) .

Numărul elevilor înscrişi la învăţământul primar şi gimnazial a scăzut continuu începând cu anul şcolar 2000-2001.

La învăţământul primar populaţia şcolară a scăzut la nivelul județului Buzău în 2011-2012 faţă de anul şcolar 2000-2001 cu 23,7 % (în cifre absolute cu 5599 elevi).

La învăţământul gimnazial scăderea populaţiei școlare a anului şcolar 2011-2012 este de aproximativ 35,24 % comparativ cu populaţia şcolară a anului 2000-2001. Această scădere constantă s-a repercutat şi asupra învăţământului profesional şi tehnic în anii următori;

67

Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal a crescut în perioada 2000 – 2010, ajungând ca în anul şcolar 2011-2012 aceasta să fie mai mare cu 21,39% față de populaţia şcolară a anului 2000-2001;

Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul profesional a scăzut continuu începând cu anul școlar 2005-2006, ajungînd ca în anul școlar 2011-2012 aceasta să reprezinte 2,27% din populaţia şcolară a anului 2005-2006. Această scădere este datorată în bună măsură deciziei MECTS de a organiza admiterea elevilor numai la liceu începând cu anul şcolar 2009–2010. Se constată o deplasare a interesului elevilor spre învăţământul liceal, la care în perioada 2000-2012 numărul elevilor a crescut cu 3311.

De asemenea, se constată o creştere a interesului absolvenţilor de liceu pentru şcoala postliceală în ultimii ani. Astfel, în anul şcolar 2011-2012 numărul de elevi cuprinşi în învăţământul postliceal a crescut faţă de anul şcolar 2007-2008 (anul de minim dpdv al numărului de elevi) cu 810 elevi.

Populaţia şcolară din învăţământul superior a crescut continuu în perioada 2007-2012, în anul școlar 2011-2012 această creștere fiind de 60,2%.

Evoluţia elevilor înscrişi la începutul anului şcolar în IPT din totalul elevilor înscrişi în învăţământul liceal şi profesional a fluctuat continuu din anul școlar 2002-2003 (când această pondere a fost de 66,85%), ajungînd în anul școlar 2011-2012 la valoarea de 51,11% , iar în anul școlar 2012-2013 la valoarea de 48,47% (vezi anexa 7 - Evoluţia elevilor cuprinsi în sistemul de învăţământ profesional şi tehnic ). Se constată, de asemenea, că ponderea elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic a crescut în perioada analizată, pe seama scăderii ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul profesional. Motivul fiind cel prezentat mai sus.

5.3. INDICATORI DE INTRARE

5.3.1. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic

Tabelul 31 - Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic în anul şcolar 2011-2012

nivel de învățământ regiune/judet total urban rural

învăţământul preşcolar

Regiunea de Sud - Est 19 18 20 Buzău 21 21 21

învăţământul preşcolar


învăţământul gimnazial


învăţământul secundar


68

Sursa datelor: PRAI - INS Figura 11.

Numărul de elevi ce revine unui cadru didactic la învăţământul liceal (inclusiv la liceele teoretice) a fost în anul şcolar 2011-2012 la nivelul judeţului Buzău de 15,71 elevi/cadru didactic (sursa datelor ISJ - vezi anexa 6.c - Evoluţia raportului număr elevi-profesor ).

La învăţământul profesional (Anul de completare – aflat în lichidare) numărul de elevi ce revin la un cadru didactic a fost în anul şcolar 2011-2012 de 17,96 elevi/cadru didactic.

Din punct de vedere al evoluţiei se constată o tendinţă fluctuantă a numărului de elevi ce revine la un cadru didactic la învăţământul profesional (AC), cu cea mai mare valoare (18,06) în anul șolar 2008-2009 și cea mai mică valoare 10,96 în anul școlar 2007-2008.

În privința numărului de elevi pe clasă se constată o scădere în ultimii ani de la 29,92 elevi/clasă la liceu (inclusiv la liceele teoretice) în anul școlar 2008-2009 la 27,68 elevi/clasă la liceu în anul școlar 2011-2012 și respectiv 26,33 elevi/clasă la liceele tehnologice. (vezi anexa 6.c - Evoluţia raportului număr elevi-profesor ).

Din analiza acestui indicator pe școlile IPT din județ în anul școlar 2011-2012 se constată semnificative decalaje. Sunt unități școlare cu un număr mare de elevi/clasă: Colegiul Economic Buzău (28,8 elevi/clasă), Colegiul Agricol "Dr. C. Angelescu" Buzău (28,44 elevi/clasă), Grupul Şcolar Economic "Elina Matei Basarab" Râmnicu Sărat (28 elevi/clasă), Grupul Școlar Agricol Smeeni (27,00 elevi/clasă), Liceul Tehnologic "I. A. Rădulescu-Pogoneanu" Pogoanele (27,50 elevi/clasă) și unități școlare cu un număr mic de elevi/clasă: Grup Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate Buzău cu 23,72 de elevi/clasă, Grupul Şcolar Agricol Rm Sărat (24,91 elevi/clasă), Grupul Şcolar Tehnic Nehoiu (24,89 elevi/clasă) (vezi anexa 6.c ipt - Evoluţia raportului număr elevi-profesor la IPT ).

Aceste date sugerează că în cazul unităților școlare cu un număr mic de elevi pe clasă se impune adoptarea unor măsuri de eficientizare a utilizării resurselor umane prin concentrarea formării profesionale a elevilor în şcoli viabile, cu bazine de recrutare mai largi.

Analizele realizate vor determina reorganizarea reţelei şcolare în mediul rural şi urban, prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces la aceste unități școlare.

5.3.2. Resursele umane din IPT

În vederea aprecierii gradului de asigurare a învăţământului TVET cu personalul didactic de specialitate necesar unei pregătiri de calitate a elevilor, au fost colectate şi analizate date cu privire la încadrarea unităţilor şcolare cu personal didactic titular şi suplinitor (vezi Anexa 6d -

69

Situaţia normelor didactice în IPT). Concluziile acestor analize sunt prezentate în continuare.

La nivelul judeţului Buzău, în anul şcolar 2011-2012 personalul didactic titular la disciplinele de specialitate a fost de 82,10% din totalul cadrelor didactice de specialitate. S-a înregistrat o creştere în 2011-2012 faţă de anii anteriori, deoarece mulţi titulari de diferite specializări au parcurs programe de reconversie în domeniul protecţiei mediului şi industriei alimentare. Suplinitorii calificaţi au reprezentat în anul școlar trecut 14,81%, iar cei necalificaţi 3,08 % din totalul cadrelor didactice de specialitate.

Evoluţia în perioada 2000-2012 arată o creştere a ponderii titularilor şi o scădere a ponderilor suplinitorilor calificaţi şi necalificaţi, atât la profesori de specialitate cât şi la maiştrii instructori (vezi figura 12.și figura 13).

Figura 12. Evoluția profesorilor de specialitate titulari, suplinitori calificați și necalificați (2000-2012)

Figura 13. Evoluția profesorilor de instruire pratică – maiștri instructori titulari, suplinitori calificați și necalificați (2000-2012)

În ceea ce priveşte formarea şi perfecţionarea personalului didactic de specialitate din

70

statisticile raportate de unitățile IPT se remarcă următoarele:

Există încă în sistem maiștri instructori fără studii corespunzătoare postului ocupat (27 de maiștri);

numai 10 profesori de specialitate au beneficiat de mobilități individuale de formare continuă (aproximativ 3% din totalul de profesori de specialitate);

50 de profesori de specialitate au absolvit studii universitare de masterat (aproximativ 15% din totalul de profesori de specialitate);

98 de profesori (aproximativ 32% din totalul de profesori de specialitate) au beneficiat de cursuri POSDRU;

51 de profesori de specialitate au absolvit cursuri postuniversitare de reconversie sau de specializare (aproximativ 15% din totalul de profesori de specialitate);

76 profesori de specialitate au absolvit alte tipuri de cursuri, în afară de POSDRU, master, cursuri postuniversitare, mobilități individuale de formare continuă (aprox. 21% din totalul de cadre didactice de specialitate, ingineri și maiștri).

Având în vedere necesitatea adaptării ofertei de formare profesională inițială la cererea pieţei muncii, corelată cu reducerea populaţiei şcolare, este necesară adoptarea unei strategii pe termen mediu la nivel judeţean pentru facilitarea mobilităţii cadrelor didactice de specialitate. În cadrul acestei strategii este necesară anticiparea pe termen mediu a evoluţiei structurii personalului didactic pe specializări şi adoptarea măsurilor de reconversie profesională.

5.3.3 Numărul de elevi pe unități școlare

71

nivel 1 nivel 2

ruta progresivă,

ciclul superior -

ZI

an comple

tare seral

învățământ

profesional

Program A DOUA ŞANSĂ

An de completare învățământ

special

a IX-a

a X-a

a XI-a

a XII -a

a XII I-a

a IX-a

a X-a

a XI-a

a XII-a

a XII I-a

a XI-a

a XII -a

a XII I-a

a XII-a

SEM II

a XII I-a

a XIV-a

XII -a X-a XI-a an I an I I an I I I

1Colegiul

Economic BuzăuUrban 260 268 239 335 29 1131

2Colegiul Agricol

"Dr.C. Angelescu" Buzău

Urban 254 256 250 161 65 35 37 35 31 35 41 1200

3Liceul Tehnologic

,,Grigore C. Moisil" Buzău

Urban 139 198 163 129 15 21 665

4Liceul Tehnologic

,,Dimitrie Filipescu,,Buzău

Urban 79 85 53 79 13 35 54 37 27 462

5Liceul Tehnologic

"Costin Neniţescu" Buzău

Urban 182 231 220 209 39 27 30 30 968

6Liceul Tehnologic

"Henri Coandă" Buzău

Urban 228 259 241 227 67 20 30 28 1100

7Colegiul Tehnic

BuzauUrban 158 154 160 122 54 25 25 40 35 20 20 36 849

8Liceul Tehnologic

de Meserii și Servicii Buzău

Urban 157 188 171 147 51 28 28 35 22 827

9

Liceul Tehnologic Economic "Elina Matei Basarab"

Rm Sărat

Urban 148 174 118 108 25 20 593

10Liceul tehnologic

"Victor Frunză" Rm. Sărat

Urban 55 82 96 77 28 28 28 30 30 55 45 554

11Liceul Tehnologic ”Traian Săvulescu

Rm. SăratUrban 73 68 95 105 17 23 35 24 23 463

12Liceul Tehnologic

RușețuRural 24 31 23 21 99

13Liceul Teoretic

BeceniRural 28 30 31 24 113

14Liceul Teoretic "Nicolae Iorga"

NehoiuUrban 25 30 52 51 18 176

15Liceul Tehnologic

PătârlageleUrban 84 74 24 46 24 30 282

16Liceul Tehnologic

LopatariRural 27 25 12 34 98

17Liceul Tehnologic

Agricol SmeeniRural 68 43 55 48 15 31 260

18

Liceul Teoretic ”I.A. Radulescu-

Pogoneanu” Pogoanele

Urban 29 23 15 14 32 113

19Liceul Tehnologic

VerneştiRural 81 24 63 73 39 32 51 363

20

Liceul Tehnologic”Sf. Mucenic Sava”

Berca

Rural 22 27 43 40 15 28 175

21

Liceul Tehnologic Special pentru

Copii cu Deficienţe

Auditive Buzău

urban 10 16 8 34

22Centrul Școlar

pentru Educație Incluzivă Buzău

urban 24 14 17 8 63

23

Centrul Școlar de Educatie Incluzivă, Rm.Sărat

urban 9 8 17

24Şcoala Sanitară

Postliceală Buzăuurban 239 158 105 502

total elevi liceu tehnologic, ruta

progresivă seral

nivel 3 nivel 2

școala postliceală/maiștri

nivel 3 avansat

liceu tehnologic seral liceu frecvență redusă

SITUAŢIA ŞCOLARIZĂRII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DE STAT - număr elevi Anul şcolar 2012/2013

SITUAŢIA PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT

Liceu- filieră tehnologică ruta directă, ciclul inferior

şi superior - ZINr crt

Denumirea unităţii Urban/ rural

72

5.3.4. Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Analiza datelor relevă că un număr important de unităţi şcolare IPT necesită reparaţii şi modernizări. Multe şcoli nu dispun de amenajări speciale pentru persoanele cu deficienţe (rampă de acces şi wc special). (vezi Anexa 15 - Condiţii de învăţare)

Programe de reabilitare și dotare (vezi anexa suplimentară Anexa –Programe reabilitare)

În programele Phare TVET 01.08.01 și 01.08.03 finalizate în anul 2008,s-au reabilitat clădiri, săli de clasă, ateliere şi s-au dotat laboratoare la unitățile de învățământ: Colegiul Economic, Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu”, Grupul Şcolar Tehnologic „Dimitrie Filipescu”, Grupul Şcolar de Meserii şi Servicii Buzău, iar în programul Phare TVET 2004-2006 și 2006-2009, la Grupul Şcolar Tehnologic Verneşti, s-a construit o clădire nouă, ateliere si laboratoare, dotate cu echipamente specifice domeniului mecanică.

În programul finanțat de Banca Europeană de Investitii (BEI) la Liceul Tehnologic „I. A. Rădulescu-Pogoneanu” Pogoanele, s-a reabilitat clădirea în anul 2005;

În Programul de Reabilitare a Infrastructurii Scolare (PRIS), au fost cuprinse 3 școli:

o Grupul Şcolar Tehnic Nehoiu (construire corp școală P+1);

o Grup Şcolar Tehnic „Sf. Mc. Sava” Berca (construire corp școală P+1);

o Grupul Şcolar Industrial „Grigore C. Moisil” Buzău.

În cadrul Programului MECT de reabilitare a construcțiilor scolare, au început din 2011 lucrările de reabilitare și extindere, dotare cu centrală termică și mobilier la SAM Lopătari și la Şcoala de Arte şi Meserii Ruşeţu.

În cadrul aceluiași program lucrările de reabilitare și modernizare au fost sistate din lipsa fondurilor la următoarele școli:

o Grupul Şcolar Tehnic Nehoiu (reabilitare şi modernizare);

o Grupul Scolar Tehnic ,,Sf. Mc. Sava” Berca – Corpurile A şi D , începute în 2009;

o Grupul Şcolar Economic „Elina Matei Basarab” Rm. Sărat, reabilitare clădire;

În cadrul aceluiași program, la Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu” Buzău s-a reabilitat un corp de școală cu săli de clasă, iar la Grupul Școlar Tehnic ,,Sf. Mc. Sava” Berca s-a finalizat în 2008 un corp de clădire, acoperișul, izolația exterioara, înlocuirea tâmplăriei și dotarea cu centrală termică.

În Programul de edificare de campusuri școlare și Școli de arte și meserii conform HG.454/2007 au fost cuprinse trei unități de învățământ, dar lucrările au fost sistate din lipsa fondurilor după cum urmează: Grupul Şcolar Agricol Smeeni (reabilitarea clădirii şcolii, internatului, cantinei și sălii de sport ), Grupul Şcolar Industrial „V. Frunză" Rm. Sărat (reabilitarea clădirii şcolii, internatului, cantinei, sală sport, atelier) și Colegiul Tehnic (construcţia sălii de sport și a atelierelor).

Program finanțat din fonduri comunitare: Colegiul Tehnic (amenajare teren de sport, dotare cu centrală termică, refacere canalizare, hidroizolaţie, mobilier şcolar, reparaţii curente şi întreţinere), SAM Rm-Sărat: reabilitare clădiri, acoperiş,instalaţii, tâmplărie); Grupul Şcolar Industrial „Grigore C. Moisil” Buzău;

Nu a fost cuprins în niciun program de reabilitare Liceul Beceni.

Programe de reabilitare în desfășurare, începute în 2012 sunt la Grupul Şcolar Agricol Rm-Sărat (reabilitarea clădirii, modernizarea și dotarea laboratoarelor);

73

Lucrări finalizate sunt și la Şcoala Specială de Arte şi Meserii Buzău, prin care s-a realizat extinderea clădirii, amenajarea a 2 ateliere confecții textile, 1 cabinet stimulare polisenzorială, 1 cabinet ludoterapie, 1 cameră în care este amplasată centrala termică cu dotările corespunzătoare și modernizare a utilităților.

Dotarea cu microbuze

În judeţul Buzău doar 13% dintre unitățile de învățământ IPT (3 şcoli) au în dotare microbuze.

2 microbuze la Grupul Şcolar Tehnic „Sf. Mc. Sava” Berca, care din 2007 realizează transportul elevilor pe ruta Berca-Joseni-Pâcle și din 2008 pe ruta Berca-Rătești-Beceni.

1 microbuz la Grupul Şcolar Tehnologic Pătârlagele, care din 2008 realizează transportul elevilor în oraşul Pătârlagele

1 microbuz la Şcoala Specială de Arte şi Meserii Buzău, care din 2007 este utilizat pentru deplasarea elevilor în ţară.

Reabilitări/investiții urgente de efectuat :

finalizarea lucrărilor din cadrul programelor de reabilitare și modernizare începute: Grupul Şcolar Tehnic Nehoiu, Colegiul Tehnic, Grupul Şcolar Economic „Elina Matei Basarab” Rm. Sărat, Grup Şcolar Tehnic „Sf. Mc. Sava” Berca, Grupul Şcolar Agricol Smeeni, Grup Şcolar Industrial „V. Frunză" Rm. Sărat, Grup Şcolar „Costin Neniţescu” Buzău;

reabilitare clădiri (Colegiul Agricol Dr. C. Angelescu, Colegiul Tehnic, Grup Şcolar Tehnologic Pătârlagele, Şcoala de Arte şi Meserii Rm.Sărat;

reparații instalații (sanitare, electrice, termice): Grupul Şcolar Agricol Smeeni , Colegiul Agricol Dr. C. Angelescu, Grupul Școlar Industrial C. Nenițescu, Grupul Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate, Colegiul Tehnic, Grupul Școlar Industrial Victor Frunza Rm-Sarat, Economic Rm-Sarat, Grup Şcolar Tehnologic Pătârlagele, Liceul Tehnologic „I. A. Rădulescu-Pogoneanu” Pogoanele, Grup Şcolar „Costin Neniţescu” Buzău;

refacerea hidroizolației (Grupul Școlar Tehnologic “Dimitrie Filipescu”, Grup Şcolar Tehnologic Pătârlagele, Grup Şcolar „Costin Neniţescu” Buzău;

reabilitare teren de sport (Grupul Școlar Tehnologic “Dimitrie Filipescu” Buzău, Grup Şcolar Tehnic „Sf. Mc. Sava” Berca, Grupul Școlar Agricol Rm-Sărat);

dotare laboratoare și ateliere (Grupul Școlar Tehnologic Dimitrie Filipescu Buzău, Grupul Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate, Grupul Școlar Industrial Victor Frunza Rm-Sarat, Colegiul Tehnic, Grup Şcolar Tehnic „Sf. Mc. Sava” Berca, Pătîrlagele, Grupul Şcolar Economic „Elina Matei Basarab” Rm. Sărat, Agricol Rm-Sarat, Liceul Tehnologic „I. A. Rădulescu-Pogoneanu” Pogoanele, Grup Şcolar Tehnologic Pătârlagele, Nehoiu, Grupul Şcolar Agricol Smeeni;

asfaltare teren de sport (Grup Şcolar Tehnic „Sf. Mc. Sava” Berca, Grupul Școlar Tehnologic Dimitrie Filipescu Buzău);

asfaltare curte interioară (Grup Şcolar Tehnic „Sf. Mc. Sava” Berca și Grupul Școlar Tehnologic “Dimitrie Filipescu Buzău);

constructive/finslizare sală de sport (Grup Şcolar Tehnic „Sf. Mc. Sava” Berca, Colegiul Tehnic, Şcoala Specială de Arte şi Meserii Buzău).

Cu excepţia unităţilor şcolare care au fost cuprinse în Programul PHARE TVET, majoritatea unităţilor şcolare nu au realizat dotări semnificative în ultimii ani în ceea ce priveşte echipamentele şi materialele didactice specifice domeniilor de pregătire din IPT. Unităţile

74

şcolare IPT din mediul rural, au o slabă dotare cu echipamente pentru pregătirea de specialitate.

În unitățile de învățământ din județul Buzău sunt 45 laboratoare de informatică, în care se desfășoară ore de Tehnologia informației și a comunicațiilor, discipline de specialitate, se utilizează platforma de e-learning AEL, documentare Internet, realizarea proiectelor în vederea susținerii examenului de certificare a competențelor profesionale.

5.4. INDICATORI DE PROCES

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

În ultima perioadă se constată o accentuare a descentralizării concretizată în sporirea rolului decizional al Consiliilor de administraţie al şcolilor şi implicarea autorităţilor locale şi a agenţilor economici în structura acestora şi în luarea deciziilor.

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative constituite în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.

Aceste structuri sunt:

La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regională;

La nivel local - judeţean: Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene;

La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie.

La nivel local Comitetele Locale Pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Formarea Profesională (CLDPS) exercită un rol de sprijinire a dezvoltării învăţământului profesional şi tehnic.

La nivel regional a crescut rolul Consorţiului Regional prin implicarea acestuia atât în elaborarea şi reactualizarea PRAI cât şi în monitorizarea acţiunilor şi evaluarea obiectivelor PRAI şi PLAI.

Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:

Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI);

CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare;

Consiliile de administraţie : sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune al Şcolii (PAS).

În cadrul programului multianual PHARE TVET şi în cadrul Proiectului cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate” se desfăşoară proiectul: „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”.

Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea şi revizuirea documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI),

75

PLAI pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.

Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt cele referitoare la:

slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale);

antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT;

neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale școlilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii.

Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum-ul în dezvoltare locală CDL - componentă importantă a planului de învăţământ la liceul tehnologic (clasele a IX-a şi a X-a), care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi). Din păcate în practică se constată o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL.

Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform metodologiilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare

Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită apropiat de 100 %) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea participării agenţilor economici în cadrul acestora. Numărul mare de parteneriate ale şcolilor la nivelul judeţului nu reflectă în general interesul şi implicarea agentului economic în şcolile respective.

5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT

Necesitatea asigurării calităţii educaţiei, prin stabilirea unui cadrului legislativ care să permită dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii educaţiei şi protecţia beneficiarului de educaţie, a condus la adoptarea legii nr. 87/ 13.04.2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei şi Legea 1/2011.

La nivel naţional activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt coordonate de către două agenţii: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

În judeţul Buzău toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic au fost evaluate în vederea obţinerii autorizărilor provizorii pentru noi specializări, de către ARACIP. Sistemul românesc de asigurare a calităţii formării profesionale este construit pe baza Ghidului european de autoevaluare a furnizorilor de formare.

Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în sistemul de formare profesională va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard care vor permite decidenţilor luarea măsurilor necesare pentru creşterea calităţii formării profesionale.

Aplicarea cu seriozitate a manualului de autoevaluare şi a manualului de inspecţie pentru monitorizarea externă a calităţii educaţiei şi formării profesionale aprobat cu OMECT 6308/19.12.2008 furnizează un set de indicatori standard pentru asigurarea calităţii în ÎPT.

76

Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii.

Proiecte POSDRU vizând calitatea

30 % dintre unităţile de învăţământ profesional şi tehnic au făcut parte din grupul țintă al Proiectul strategic „Dezvoltarea sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii în învăţământul preuniversitar” (ID 2984) finanţat prin POSDRU, în activitatea „Pilotarea standardelor pe un eşantion reprezentativ de unităţi şcolare”. (Grupul Şcolar Agricol Smeeni, Grupul Şcolar Industrial Rm-Sărat, Grupul Şcolar Agricol Rm-Sărat, Grupul Şcolar Tehnologic "Dimitrie Filipescu" Buzău, Colegiul Tehnic Buzău , Grupul Şcolar "Costin Neniţescu" Buzău, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Căi Ferate Buzău);

22 % dintre unităţile de învăţământ profesional şi tehnic au făcut parte din grupul ţintă al proiectului POSDRU, ID 55330 ARACIP "Dezvoltarea culturii calităţii şi furnizarea unei educaţii de calitate în sistemul de învăţământ preuniversitar din România prin implementarea standardelor de referinţă";

9% dintre unităţile de învăţământ profesional şi tehnic fac parte din grupul ţintă al proiectului strategic „Sprijin pentru unităţile şcolare în implementarea manualului de evaluare internă a calităţii educaţiei", POSDRU/85/1.1/S/55668.

Învăţământ profesional

43% (10 şcoli) au propus clase pentru învăţământul profesional. Dintre acestea doar trei şcoli au solicitat şi primit autorizare pentru calificările propuse, respectiv:

o Grupul Şcolar Tehnologic Verneşti (confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice)

o Grupul Şcolar Tehnologic „Dimitrie Filipescu” Buzău (sudor, strungar, operator la maşini cu comandă numerică, lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic)

o Grupul Şcolar Agricol Smeeni (mecanic agricol).

5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere

Din analiza informaţiilor disponibile se poate însă aprecia că, deşi în ultimii ani s-au înregistrat progrese în domeniu, totuşi, gradul de acoperire a acestor servicii este insuficient datorită în principal numărului insuficient de consilieri şcolari şi de cabinete de orientare şi consiliere din şcoli. În acest context, nu se poate vorbi de un proces sistematic şi coerent de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii informate din partea elevilor şi părinţilor acestora în alegerea traseului de formare.

Rezultatele sondajelor privind opţiunile elevilor din clasa a VIII-a pentru liceu indică o creştere a încrederii în şansele de inserţie socio-profesională oferite de sistemul de formarea profesională iniţială în judeţul Buzău. Aceste date arată nevoia unei analize temeinice a sistemului de orientare şi consiliere având în vedere că există decalaje semnificative între opţiunile elevilor şi oferta de formare profesională prin IPT.

77

5.5. INDICATORI DE IEŞIRE PENTRU PERIOADA 2000- 2012

5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Analiza datelor cuprinse în Anexa 6.f-1 (vezi Anexa 6.f.1 Rata netă de cuprindere) relevă faptul că pentru întreaga perioadă cuprinsă între anii şcolari 2000-2012 valorile ratelor nete de cuprindere la nivelul județului Buzău se situează sub valorile regionale doar la categoria de populație școlară - clasele IX-X (15-16 ani); în rest, la celelalte categorii, rata netă de cuprindere în învățământ se situează peste ratele regionale.

Din comparaţia ratelor nete de cuprindere pe niveluri de educaţie, se constată că pentru anul școlar 2011-2012 în judeţul Buzău se înregistrează la învăţământul secundar superior - clasele XI-XII/XIII o rată netă de cuprindere de 62,6%, mai mare decât cea regională (59,6%), în timp ce la învățământul secundar superior-clasele IX-X rata netă de cuprindere județeană este de 71,6%, fiind mai mică decât cea regională 71,9%.

Pe sexe, rata netă de cuprindere este superioară la sexul feminin pentru grupele de vârstă 7-10 ani, 15-18 ani, 17-18 ani, comparativ cu rata de cuprindere pentru sexul masculin.

Sunt de remarcat decalajele mari între ratele de cuprindere din mediul urban față de cel rural pentru grupele de vârstă 15-16 ani și 17-18 an. Precizăm faptul că datele statistice cu privire la rata de cuprindere pe medii de rezidenţă se referă la locaţia şcolii şi nu la domiciliul elevilor.

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)

Analizând evoluţia indicatorului în perioada cuprinsă între anii 2002-2012 se observă o creştere uşoară a gradului de cuprindere10 pentru totalul grupei de vârstă 3-23 ani la nivel judeţului (vezi anexa 6.f. 2 - Gradul de cuprindere).

Conform datelor statistice, gradul de cuprindere în învățământ pentru judeţul Buzău se situează peste cele calculate la nivel regional pentru grupele de vârstă 3-6 ani, 7-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani. Pentru grupa de vărstă 19-23 ani gradul de cuprindere în învățământ pentru judeţul Buzău este sub valoarea regională.

Pentru grupa de vârstă 15-18 ani gradul de cuprindere a cunoscut o creştere în ultimii ani din perioada analizată la nivelul judeţului, valoarea acestui indicator fiind în anul școlar 2011-2012 de 77,8%, superioară mediei regionale de 76,3%.

Gradul de cuprindere este mai ridicat pentru populaţia feminină comparativ cu cea masculină pentru grupele de vârstă 7-10 ani şi 19-23 de ani. În privința mediului de rezidenţă, se constată că apar decalaje foarte mari între gradul de cuprindere din mediul urban față de cel rural pentru grupele de vârstă 11-14 ani, 15-18 ani și 19-23 ani.

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

Județul Buzău înregistrează în ultimii ani o creştere constantă a ratei abandonului şcolar la învăţământul primar şi la cel gimnazial, valorile fiind totuși sub cea regională, dar peste cea naţională (vezi Anexa 6.h – Rata abandonului).

Rata abandonului la învăţământul gimnazial este superioară ratei abandonului la învăţământul primar; de asemenea pe medii de rezidență rata abandonului este mai mare în mediul rural decât în mediul urban.

Analiza datelor privind abandonul şcolar la învăţământul liceal și profesional arată o înrăutăţire a situaţiei întrucât trendul la nivel județean este crescător. Din analiza datelor 10 Procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de educaţie, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă;

78

statistice se observă în anul școlar 2010/2011 rata abandonului şcolar era de 5,3%, fiind superioară celei naționale (1,70%) si regionale (4,6%). Trebuie remarcat faptul că la învățământul profesional rata abandonului școlar are o valoare mult inferioară celei regionale și anume 7,1%, comparativ cu 24,4% media regională și 19,8% media națională.

La nivel regional abandonul şcolar la învăţământul profesional arată o înrăutăţire a situaţiei având în vedere trendul crescător, iar valorile sunt în fiecare an superioare mediei naţionale.

La învățământul postliceal rata abandonului şcolar în anul școlar 2010-2011 este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul 32

REGIUNE / JUDET Total Feminin Masculin Urban Rural

Național 6.3 6.1 6.9 6.4 0.4

Regiunea de Sud - Est 8.8 8.2 10.3 8.9 *

Buzău 6.6 6.4 6.9 6.6 -

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Potrivit datelor INS, se constată rate de absolvire a învăţământului liceal la nivelul județului Buzău mai scăzute decât la nivel naţional și comparabile cu cele regionale în toată perioada cuprinsă între anii 2000-2011. (vezi anexa 6.i. - Rata de absolvire).

Ratele de absolvire la învăţământul profesional în judeţul Buzău sunt comparabile cu media regională și cea națională.

Ratele de absolvire a liceului și a învățământului postliceal/maiștri în cazul populaţiei feminine sunt mai mari decât în cazul populaţiei masculine atât la nivelul judeţului Buzău, cât și la nivel regional şi național. La învăţământul profesional, SAM și Anul de completare populaţia masculină înregistrează rate de absolvire aproape duble comparativ cu populaţia feminină de la nivelul judeţului sau regiunii.

5.5.5 Structura populaţiei pe niveluri de educaţie (după ultimul nivel de studii absolvit)

Conform datelor Eurostat privind structura populaţiei pe niveluri de educaţie (după ultimul nivel de studii absolvit), între regiunile ţării, regiunea Sud Est împarte locurile 6-7 cu regiunea Sud Muntenia în ceea ce priveşte ponderea populaţiei absolvente de învăţământ secundar superior şi postliceal (ISCED 3-4). De asemenea, se situează pe penultimul loc între regiunile ţării în ce priveşte ponderea absolvenţilor de învăţământ superior (ISCED 5-6).

Tabelul 33

ISCED 0-2 ISCED 3-4 ISCED 5-6 TOTALRO 40.9 % 50.8 % 8.3 % 100.0 %

NORD-VEST 42.1 % 51.2 % 6.6 % 100.0 %

CENTRU 37.2 % 55.5 % 7.3 % 100.0 %

NORD-EST 44.1 % 49.1 % 6.7 % 100.0 %

SUD-EST 44.5 % 49.3 % 6.2 % 100.0 %

SUD - MUNTENIA 44.8 % 49.3 % 5.9 % 100.0 %

BUCUREŞTI - ILFOV 27.1 % 52.6 % 20.3 % 100.0 %

79

SUD-VEST OLTENIA 42.7 % 49.6 % 7.8 % 100.0 %

VEST 40.5 % 51.4 % 8.0 % 100.0 %

Sursa: Eurostat, Sondaje privind forţa de muncă, conf. Studiului de piaţa muncii - WYG Internaţional Ltd. (Phre TVET 2004).

5.5.6. Rata de succes

Rata de succes în învăţământul liceal a fost în anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Buzău de 61%, superioară ratei de succes la nivel regional (53,2%) şi naţional (52,4%). (vezi Anexa 6.j - Rata de succes). Rata de succes a populaţiei feminine este superioară celei a populaţiei masculine, pentru același an școlar.

Rata de succes în învăţământul profesional în judeţul Buzău a fost în anul şcolar 2010-2011 apropiată de media regională (97,6 % în Buzău şi 96,4 % la nivel regional). Populaţia feminină înregistrează o rată de succes la învăţământul profesional inferioară ratei populaţiei masculine.

Evoluţiile tuturor ratelor de succes în perioada cuprinsă între anii şcolari 2002/2003 – 2008/2009 sunt fluctuante.

La învățământul posliceal și de maiștri s-a înregistrat în anul şcolar 2010-2011 o rată de succes de 100% atât pentru populația masculină cât și pentru cea feminină. Aceste valori sunt superioare atât celor regionale (98%), cât și celor naționale (96,8%).

5.5.7. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Conform datelor INS, la nivelul judeţului Buzău, rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional în anul şcolar 2011/2012 este de 98%, fiind superioară ratei regionale (94,7%) şi naţionale (96 %) (vezi Anexa 6g – Rata de tranziție de la învățământul gimnazial la cel liceal și profesional).

Populaţia masculină înregistrează o rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional în anul şcolar 2011/2012 de 98,9% superioară ratei populaţiei feminine (97,1%).

Pe medii de rezidenţă, rata de tranziţie în anul şcolar 2011/2012 pentru mediul urban este net superioară celei corespunzătoare mediului rural (227% comparativ cu 12% pentru rural). Facem precizarea că repartizarea urban/rural se referă la locaţia şcolilor și nu la domiciliul elevilor.

În ceea ce privește rata de tranziţie în învăţământul post-secundar non-terțiar/terțiar în anul şcolar 2011-2012 aceasta este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul 34REGIUNE / JUDET Total Feminin Masculin Urban Rural

Național 51,6 59,6 43,6 55,5 1,8

Regiunea de Sud - Est 30,3 33,5 26,9 31,7 3,3

Buzău 4,0 5,2 2,6 3,2 19,9

Din analiza datelor din tabel se observă că rata de tranziţie în învăţământul post-secundar non-terțiar/terțiar pentru județul Buzău este extrem de redusă în comparație cu media regiunii de S-E și cea națională.

80

5.5.8. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Indicatorul se raportează la tinerii din grup de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit.

Indicatorul nu este disponibil pentru nivelul judeţean. La nivel naţional valorile ratei de părăsire timpurie, deşi în scădere în ultimii ani, se menţin încă ridicate, peste valorile medii europene şi de aproape 2 ori mai mari decât benchmark-ul european care prevede pentru anul 2010 o rată a abandonului şcolar timpuriu de maxim 10 %. Rata este superioară la populaţia de sex masculin faţă de cea de sex feminin. (vezi anexa 17 - Abandonul şcolar timpuriu în UE )

Tabelul 35

Rata de părăsire timpurie*) a sistemului educaţional - tineri 18-24 ani (%)

România UE-27

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2007

TOTAL 23,2 23,2 23,6 * 20,8 19,0 19,2 15,2

Masculin 24,3 24,7 24,9 * 21,4 19,1 19,2 17,2

Feminin 22,1 21,7 22,4 * 20,1 18,9 19,1 13,2

Sursa:Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do? tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060

Conform datelor INS, Regiunea Sud Est, cu toate progresele înregistrate în perioada 2002-2007, se plasează pe ultimul loc între regiunile de dezvoltare ale României în ceea ce priveşte rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional și anume de de 23,7%.

5.5.9. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)

Competenţele esenţiale exprimate prin procentul de elevi cu o alfabetizare la citire/lectură de nivel 1 şi mai jos situează România pe ultimul loc la nivelul ţărilor Uniunii Europene, cu o pondere de 53,5 % în anul 2006, mai mult decât dublul valorii medii la nivel european de 24,1%. (vezi anexa 18 – Procentul elevilor cu un nivel scăzut al competențelor de citire/lectură) .

Îngrijorător este faptul că în perioada 2000-2006 indicatorul a cunoscut o creştere cu peste 12 puncte procentuale (de la 41,3 % la 53,5 %). Date pentru nivelul regional şi judeţean nu sunt disponibile dar având în vedere o serie de alţi indicatori, precum rata de părăsire timpurie şi rata abandonului şcolar care sunt la nivelul judeţului la anumite categorii superioare mediilor regionale şi naţionale, este de aşteptat ca la nivel judeţean situaţia să nu fie mai bună decât cea naţională.

În acest context, unităţile şcolare IPT, alături de unităţile de învăţământ gimnazial sunt chemate să contribuie prin programe adaptate grupurilor ţintă formate din persoane cu nivel 1 şi mai jos de alfabetizare citire/lectură la îmbunătăţirea situaţiei actuale (programul „A doua şansă” etc.).

Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks”) (ţinte pentru 2010): procentul persoanelor cu nivel scăzut al competenţelor de citire ar fi trebuit să scadă cu 20% faţă de anul 2000. Până în 2020, procentul persoanelor cu nivel scăzut al competenţelor de citire, matematice şi ştiinţifice ar trebui să fie mai mic de 15%.

Tendinţe: în UE (date comparabile disponibile pentru 18 ţări) performanţa s-a îmbunătăţit de la 21,3 % persoane cu nivel scăzut al competenţelor de citire în 2000 până la 20 % (fete: 13,3 %, băieţi: 26,6 %) în 2009.

81

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060%20

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060%20

5.5.10. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

În perioada 2000-2010 România a înregistrat un progres în ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior. Astfel în 2008 ponderea era de 78,3 %, în creştere cu 1,2 % faţă de 2000 şi la distanţă de doar la 0,1 puncte procentuale faţă de media europeană (UE 27 – 78,4 %). (vezi anexa 19 – Ponderea populației 20-45 care a absolvit cel puțin învățământul secundar superior).

Este însă de menţionat că sunt necesare eforturi susţinute în continuare pentru atingerea în anul 2013 a benchmark-ului în domeniul educaţiei şi formării, adoptat de către Consiliul European de la Barcelona în mai 2003, respectiv acela că cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior .

Indicator de referinţă 2020 (şi obiectiv principal UE 2020): Până în 2020, rata de absolvire a învăţământului terţiar la persoanele în vârstă de 30-34 de ani ar trebui să ajungă la cel puţin 40 %.

Tendinţe: procentajul absolvenţilor învăţământului terţiar la grupa de vârstă de 30-34 de ani a crescut de la 22,4 % în 2000 la 32,3 % (femei: 35,7 %, bărbaţi 28,9 %) în 2009, respectiv cu aproape 10 puncte procentuale.

5.5.11. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Indicatorul de referinţă (Benchmark) adoptat de UE prevede ca în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5 % din populaţia adultă din grupa de vârstă 25-64 ani.(vezi Anexa 20 – Participarea adulților în formarea continuă).

În 2008 rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1,5 % în comparaţie cu media de 9,4 % în Uniunea Europeană (UE 27). Acest indice este în scădere atât la nivelul tării (1,3 %) cât şi la nivel european (9,1 %) Indicatorul nu este disponibil la nivel regional şi judeţean.

În acest context, analiza ofertei şcolilor din sistemul ÎPT pentru formarea adulţilor arată o slabă capacitate de răspuns la cerinţele pieţei muncii. Astfel, numărul şcolilor şi al programelor autorizate de către CNFPA pentru formarea adulţilor este foarte mic în comparaţie cu furnizorii privaţi.(vezi Anexa 11 –Educația adulților).

Indicator de referinţă 2010/2020: nivelul mediu în UE de participare a populaţiei de vârstă activă în sistemul de educaţie permanentă ar trebui să atingă cel puţin 12,5 % în 2010 şi 15 % în 2020.

Tendinţe: la nivelul UE, participarea a crescut de la 7,1% în 2000 la 9,3% în 2009 (populaţie 25-64 ani; bărbaţi 8,5%. femei: 10,2%).

5.6. INDICATORI DE IMPACT

5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ şi de formare profesională asupra ratei şomajului

Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii) şi sunt dificil de validat.

Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor, sugerează o problemă serioasă a sistemului de

82

pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT. (vezi Anexa 3e - Structura șomajului înregistrat la AJOFM).

Figura 14

Figura 15

Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. În acest sens se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării unitare la nivel naţional a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

La nivel naţional au fost aprobate prin ordine de ministru metodologia de monitorizare a inserţiei absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic (ordinul MECT 6011/21.11.2008) şi metodologia şi instrumentele de lucru privind studiile de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ superior (ordinul MECT 6012/21.11.2008).

83

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire pe niveluri de educaţie

La nivelul regiunii s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire (vezi Anexa 3f - piaţa muncii - Rata locurilor de munca vacante și Anexa 5 – Somaj-loc muncă).

În privinţa gradului de concordanţă dintre calificarea obţinută prin şcoală şi ocupaţia practicată, s-a constat că destul de puțini absolvenţi sunt încadraţi în locuri de muncă adecvate calificării lor. Restul, fie practică ocupaţii care nu au legătură cu specificul calificării lor (gen asigurări, comerț), fie ocupă locuri de muncă apropiate de calificarea deţinută.

În figura de mai jos este prezentată ponderea locurilor de muncă vacante din total pe domenii de pregătire relevante pentru IPT. Corespondenţa cu nomenclatorul de calificare din ÎPT este orientativă, în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele/ocupaţiile respective din COR, pe fiecare din cele două rute de pregătire. De obicei o calificare permite practicarea unei game mai largi de ocupaţii.

Figura 16

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă.

Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

84

5.7. OFERTA ŞCOLILOR DIN ÎPT JUDEŢEAN

5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în judeţ demonstrează că planificarea ofertei de formare profesională iniţială a tins să respecte recomandările din PRAI şi PLAI; astfel, ponderile numărului de elevi cuprinşi la domeniile de formare profesională iniţială şi la toate profilurile au tins să se apropie de ponderile recomandate în documentele de planificare. (vezi fig. 20, 21 şi Anexa 9 – Planul de scolarizare la clasa a 9-a comparativ cu tintele pe 2013 ).

Figura 17

85

Figura 18

Figura 19

Evoluția numărului de elevi cuprinși la începutul anului școlar în IPT este prezentată în figurile 20, 21 și 22 și în Anexa 7- Evoluția elevilor cuprinși în învățământul profesional și tehnic.

Figura 20

Din analiza datelor se constată o diminuare a numărului elevilor cuprinşi în clasa a IX-a la ÎPT în anul şcolar 2012-2013 faţă de anul şcolar 2002-2003 (vezi figura 21). De menţionat faptul că școlile tehnologice din judeţul Buzău au înregistrat o scădere a numărului de elevi,

86

deoarece aceștia s-au orientat către profilurile teoretic şi vocaţional, iar un alt motiv îl reprezintă diminuarea naturală a populației școlare.

Figura 21

Pe profile, situația realizării planului de școlarizare în perioada 2002-2012 la clasa a IX-a liceu tehnologic este prezentată în figura 22.

Figura 22

87

5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare)

La nivelul judeţului planul de şcolarizare pentru IPT în anul şcolar 2012-2013 este prezentat în Tabelul 36 și în Anexa 9c – Analiza_plan_școlarizare_total_2012-2013.

ANALIZA PLANULUI DE ŞCOLARIZARE REALIZAT ÎN ANUL ŞCOLAR 2012-2013

ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL/FILIERA/

PROFILUL

DOMENIUL PREGĂTIRII DE

BAZĂ

REALIZAT, cls. a IX-a, ZI

Ţinta MEDIE PLAI

Pondere realizat cl. a IX-

a, ZI

REALIZAT, cls. a IX-a,

SERAL

Abatere între

pondere realizată zi şi pondere recomanda

tă PLAI 2013

Abatere între pondere

realizată zi şi seral

și pondere recomandată

PLAI 2013nr

.cla

se

nr.e

levi

% %

nr.c

lase

nr.e

levi

TOTAL CL A IX-A , din care : 130 3449

2) Filiera tehnologică, total, din care: 70 1818 52,7% 4 99

profil tehnic, total, din care: 37 907 55,5% 49,9% 4 99 -5,6% -0,2%

fabricarea produselor din lemn 1 25 2,0% 1,4% -0,6% -0,6%

electronică automatizări 4 105 5,5% 5,8% 0,3% 0,3%

producţie media 1 28 0,5% 1,5% 1,0% 1,0%

construcţii instalaţii şi lucrări publice 3 70 9,0% 3,9% 1 28 -5,1% -3,6%

mecanică 19 483 24,0% 26,6% 2 48 2,6% 5,2%

electric 3 75 5,5% 4,1% 1 23 -1,4% -0,1%

industrie textilă şi pielărie 2 42 4,5% 2,3% -2,2% -2,2%

materiale de construcţii 0 0 0,5% 0,0% -0,5% -0,5%

electromecanică 2 40 2,5% 2,2% -0,3% -0,3%

chimie industrială 2 39 1,0% 2,1% 1,1% 1,1%

tehnici poligrafice 0 0 0,5% 0,0% -0,5% -0,5%

profil servicii, total, din care: 21 587 30,5% 32,3% 0 0 1,8% 1,8%

turism şi alimentaţie 6 170 11,5% 9,4% -2,1% -2,1%

economic 9 249 7,5% 13,7% 6,2% 6,2%

comert 5 137 10,5% 7,5% -3,0% -3,0%

estetica şi igiena corpului omenesc 1 31 1,0% 1,7% 0,7% 0,7%

profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 12 324 14,0% 17,8% 0 0 3,8% 3,8%

88

agricultură 3 76 5,0% 4,2% -0,8% -0,8%

silvicultură 0 0 0,5% 0,0% -0,5% -0,5%

protecţia mediului 5 139 3,5% 7,6% 4,1% 4,1%

industrie alimentară 4 109 5,0% 6,0% 1,0% 1,0%

excedent

deficit

Tabelul 36 - Planul de şcolarizare la pentru anul şcolar 2012-2013

Trebuie evidenţiat faptul că prin planurile de școlarizare propuse s-a încercat alinierea la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI și PRAI pentru majoritatea domeniilor de formare profesională. S-au înregistrat totuși abateri între ponderile planului de școlarizare realizat la clasa a IX-a învățământ de zi şi seral și ponderile recomandate PLAI 2013. Cauzele apariției acestor abateri:

dificultăţile întâmpinate în alocarea cifrei de şcolarizare pentru anumite domenii de formare în unităţi viabile din următoarele puncte de vedere: dotarea materială, existența cadrelor didactice calificate, cererea de formare din partea pieței muncii;

dezinteresul absolvenților clasei a VIII-a pentru anumite domenii de formare profesională.

Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri în afara plajei ponderilor recomandate în PRAI sunt:

1. La profilul tehnic:

construcţii și instalații - ponderea în planul de şcolarizare învățământ de zi este de 3,9% faţă de ponderea medie PLAI recomandată de 9%;

mecanică - ponderea în planul de şcolarizare învățământ de zi este de 26,6% faţă de ponderea medie PLAI recomandată de 24%;

industrie textilă și pielărie - ponderea în planul de şcolarizare învățământ de zi este de 2,3% faţă de ponderea medie PLAI recomandată de 4,5%;

chimie industrială - - ponderea în planul de şcolarizare învățământ de zi este de 2,1% faţă de ponderea medie PLAI recomandată de 1%.

2. La profilul servicii:

comerţ - ponderea în planul de şcolarizare învățământ de zi este de 7,5% faţă de ponderea medie PLAI recomandată de 10,5%;

turism și alimentație - ponderea în planul de şcolarizare învățământ de zi este de 9,4% faţă de ponderea medie PLAI recomandată de 11,5%;

economic - ponderea în planul de şcolarizare învățământ de zi este de 13,7% faţă de ponderea medie PLAI recomandată de 7,5%;

3. La profilul resurse naturale și protecția mediului:

protecţia mediului - ponderea în planul de şcolarizare învățământ de zi este de 7,6% faţă de ponderea medie PLAI recomandată de 3,5%;

industrie alimentară - ponderea în planul de şcolarizare învățământ de zi este de 6,0% faţă de ponderea medie PLAI recomandată de 5,0%;

89

În concluzie, se constată un deficit în domeniile: construcţii, instalaţii şi lucrări publice (cu aproximativ 5,1 % mai puţin faţă de ţinta PLAI), industrie textilă și pielărie (cu aproximativ 2,2% mai puțin față de ținta PLAI), turism și alimentație (cu 2,1% mai puțin față de ținta PLAI) și comerţ (cu 3 % mai puţin faţă de ţinta PLAI), conform datelor de mai sus.

Excedent în domeniile: mecanică (cu 2,6% mai mult faţă de ţinta PLAI), chimie industrială (cu 1,1 % mai mult faţă de ţinta PLAI), economic (cu aproximativ 6,2 % mai mult faţă de ţinta PLAI), protecția mediului (cu 4,1% mai mult faţă de ţinta PLAI) și industria alimentară (cu 1% mai mult faţă de ţinta PLAI).

În toate aceste situaţii vor trebui planificate măsuri corespunzătoare pentru alinierea la ţintele stabilite în anul şcolar 2012- 2013.

Se recomandă creşterea ofertei de formare profesională la domeniile aflate în deficit și diminuarea ofertei de formare la cele aflate în excedent.

Învățământul profesional cu durata de 2 ani

Oferta pentru anul şcolar 2012-2013 la această formă de învățământ în judeţul Buzău a fost de 420 locuri în 10 unităţi de învăţământ. S-au realizat 12 clase cu 319 elevi (vezi Anexa 9b – Analiza plan scolarizare total 2012-2013).

În acord cu cei 37 de angajatori, cu care au fost încheiate contracte de pregătire practică pentru efectuarea stagiului de pregătire practică a elevilor, unităţile şcolare au propus 13 calificări.

Deşi există cerere pe piaţa muncii, elevii nu au optat pentru calificările: lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic, strungar, mecanic agricol şi tinichigiu vopsitor auto.

Pentru a veni în sprijinul acţiunilor de promovare realizate la nivel local şi regional, CNDIPT a elaborat documente, care au fost transmise unităților școlare în vederea distribuirii elevilor:

broşura informativă privind învăţământul profesional;

calendarul detaliat al acţiunilor de informare şi promovare desfășurate în „Săptămâna meseriilor”.

pliante şi afişe de informare şi promovare.

Aceste materiale au fost trimise în toate unităţile de învăţământ liceal, pentru a fi afişate şi distribuite elevilor.

Acţiunile de informare şi promovare s-au organizat la nivelul unităţilor de învăţământ şi la nivel judeţean conform calendarului aprobat prin OMECTS 3168/2012 şi a Precizărilor inspectorului de specialitate nr 2000/12.03.2012.

În perioada 5-16 martie 2012, în cadul acţiunii intitulate „Săptămâna meseriilor”, în unităţile de învăţământ, care şi-au propus să organizeze învăţământ profesional în anul şcolar 2012-2013, s-au desfăşurat acţiuni de informare şi promovare a ofertei educaţionale pe domenii şi calificări profesionale cerute pe piaţa muncii buzoiene, pentru toţi elevii din clasa a IX-a de învăţământ liceal, indiferent de filieră sau profil.

Promovarea învăţământului profesional s-a făcut și la nivelul școlilor cu clasele V-VIII din judeţul Buzău. În acest sens au fost distribuite afișe dintre cele transmise de către CNDIPT, iar grupurile şcolare au efectuat vizite de promovare a ofertei educaţionale.

Pentru a veni în sprijinul tuturor unităților școlare, inspectorul școlar de specialitate IPT a elaborat și a postat pe site-ul ISJ, precizări referitoare la desfășurarea activităţilor de informare şi promovare a învăţământului profesional, iar la nivelul inspectoratului a fost

90

desemnată o persoană care a oferit informaţii despre învăţământul profesional la numărul de Telverde.

În perioada 18-19.05.2012 a avut loc „Târgul ofertelor educaţionale”, prilej cu care toate liceele au prezentat oferta educaţională, atât la învăţământul liceal, cât şi la cel profesional.

5.7.3. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor

Din totalul unităţilor şcolare IPT doar una este autorizată CNFPA pentru formarea adulţilor ceea ce reprezintă aproximativ 4,35%. Această școală este autorizată pentru 2 programe de calificare și anume: Colegiul Agricol ,,Dr. C Angelescu'' Buzău pentru 2 calificări (mecanic auto și lucrător în cultura plantelor de câmp).

În cursul anului 2011 a fost derulat un singur program de formare a adulţilor (vezi Anexa 11 - Educatia adultilor). Această situaţie impune din partea unităţilor şcolare IPT un efort sporit pentru creşterea ofertei de formare profesională a adulţilor.

În ceea ce priveşte programele de a 2-a şansă derulate în anul şcolar 2011-2012 se remarcă 2 unităţi şcolare care au derulat astfel de programe: Grup Scolar Transporturi CF Buzău și Școala cu clasele I-VIII nr. 3 Rm Sărat. Doar un program s-a adresat şi profesionalizării cursanţilor: la Grup Scolar Transporturi CF Buzău, calificarea Lucrător finisor în construcţii, domeniul construcţii, instalaţii şi lucrări publice.

În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, se constată că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea acestea reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun unele din unitățile şcolare IPT.

5.7.4. Reţelele şcolare

Dezvoltarea capitalului uman în România prin modernizarea învăţământului profesional şi tehnic (ÎPT) a reprezentat în ultimii ani, o prioritate pentru Ministerul Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului.

Unităţile de învăţământ au fost asociate în reţele de interasistenţă, astfel încât să poată coopera în activităţile de monitorizare, colectare de evidenţe, transfer de experienţă sau pregătire a personalului.

În cadrul Proiectelor multianuale Phare TVET, au fost realizate reţele de interasistenţă cuprinzând 100 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic coordonate de 22 de centre de resurse, din proiectele Phare TVET 2001 - 2003 şi respectiv un număr suplimentar de 50 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din mediul rural, din proiectul Phare TVET 2003. Aceste reţele au fost extinse prin implicarea a încă 100 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din proiectele Phare TVET 2004 – 2006. (vezi Anexa 12-Retele şcolare).

Ministerul Educaţiei a decis în anul 2006 extinderea reţelelor de interasistenţă în sistemul de învăţământ profesional şi tehnic prin cuprinderea tuturor unităţilor de învăţământ. Astfel, începând din anul şcolar 2006 - 2007, inspectoratele şcolare au realizat la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti reţele de interasistenţă, prin cuprinderea tuturor unităţilor de învăţământ.

Domenii ale reţelelor:

Asigurarea calităţii formării profesionale

Asigurarea unui proces de predare învăţare personalizat si inclusiv

Management si dezvoltare instituţională

91

Planificarea ofertei educaţionale a TVET

Dezvoltarea parteneriatului cu întreprinderile, in special pentru organizarea învăţării la locul de munca (stagii de practică pentru elevi si cadre didactice)

Dezvoltarea de curriculum – componenta CDL, precum si actualizarea calificărilor profesionale

Dezvoltarea activităţii de orientare si consiliere in cariera

Dezvoltarea unor activităţi de formare profesională continuă

Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bună practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din programele Phare TVET, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei etc.

Un sprijin important pentru atingerea obiectivelor de modernizare este asigurat prin Proiectul POSDRU strategic “Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale”, finanțat din fonduri nerambursabile în cadrul POSDRU Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, ID 57551.

Prin obiectivele propuse, proiectul este în concordanţă cu orientările strategice în formarea profesională iniţială din România, parte a Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care vizează în mod prioritar asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic. Prin accentul pus pe formarea şi îndrumarea pe tot parcursul proiectului a membrilor grupului ţintă, proiectul este în concordanţă cu priorităţile naționale de dezvoltare cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare și cu prevederile Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, care are ca prioritate tematică de intervenţie a Instrumentelor Structurale “dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România”. Dezvoltarea reţelelor şcolare în domeniul asigurării calităţii şi formarea actorilor cheie implicaţi în acest proces contribuie la asigurarea unei educaţii iniţiale moderne şi de calitate.

Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială, prin dezvoltarea de instrumente şi metodologii pentru implementarea Cadrului Comun European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii în formare profesională (EQARF) în învăţământul profesional și tehnic (IPT), utilizând reţele parteneriale între şcoli.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

dezvoltarea cadrului operaţional pentru implementarea Cadrului Comun European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii în formare profesională (EQARF) în IPT

dezvoltarea reţelelor parteneriale între şcoli

formarea actorilor cheie implicaţi în asigurarea calităţii în IPT

În cadrul proiectului au fost constituite reţele parteneriale compuse din şcoli care oferă calificări în acelaşi domeniu de pregătire. Acestea se confruntă cu probleme similare în dezvoltarea şi furnizarea programelor de formare şi in consecinţă beneficiile colaborării într-o astfel de reţea sunt maxime.

Prin dezvoltarea reţelelor parteneriale între şcoli proiectul răspunde direct acestei necesităţi. În vederea asigurării eficacităţii proiectului, pachetele de activităţi propuse realizează o abordare integrată, care presupune atât dezvoltarea, cât şi utilizarea competenţelor dobândite de aceştia în pilotarea instrumentelor şi metodologiilor.

Din judeţul Buzău au fost selectate să participe în acest proiect cinci unităţi şcolare.

92

Tabelul 37

Şcoala Reţeaua Domeniul pentru care a fost constituităGrupul Şcolar Industrial „Costin Neniţescu” Buzău Reţeaua 02 Chimie industrială şi protecţia mediului

Colegiul Economic Buzău Reţeaua 04 Comerţ economic

Grupul Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate Buzău Reţeaua 06 Electric şi Electromecanică

Grupul Şcolar Tehnologic „Dimitrie Filipescu” Buzău Reţeaua 13 Mecanică

Grupul Şcolar de Arte şi Meserii Buzău Reţeaua 15 Turism şi alimentaţie

5.7.5. Parteneriatul cu întreprinderile - Analiza indicatorilor din harta parteneriatului privind practica elevilor şi parteneriatul cu agenţii economici

Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.

Analiza informaţiilor din anexa harta parteneriatului relevă faptul că sunt unităţi şcolare IPT atât din mediul rural dar și din mediul urban care nu au parteneri economici pentru asigurarea practicii elevilor pentru o serie de calificări în care aceştia se pregătesc. Din acest motiv, la nivelul judeţului doar 63,04% dintre elevi din IPT realizează stagiile de practică la agenţii economici. (vezi figura 23 și anexa suplimentară Ponderi_pe_scoli_parteneriate_de_practica).

93

Figura 23

Din totalul de 24 de unităţi şcolare IPT, 21 dintre acestea (91,7%) au realizat parteneriat cu agenţi economici pentru realizarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL). (vezi Anexa 13. Indicatori harta parteneriatelor 2011).

În privința reprezentării agenţilor economici în Consiliul de administraţie (CA) al şcolilor IPT, doar 21 (87,5%) din cele 24 de unităţi de învăţământ IPT au cel puţin un agent economic în Consiliul de Administrație. 20 de unităţi de învăţământ IPT (83,3%) implică agenții economici în activități de orientare a carierei, 3 şcoli (12,5%) au parteneriate cu agenţi economici pentru formarea profesională a adulţilor (FPA) și 2 şcoli (8,3%) au parteneriate cu agenţi economici pentru formarea cadrelor didactice privind tehnologiile şi echipamentele existente la agenţii economici. (vezi Anexa 13. Indicatori harta parteneriatelor 2011 - foaia de calcul Indicatori_parteneriate_scoli).

5.7.6 Distribuţia teritorială a ofertei de formare profesională iniţiale

Situaţia elevilor din IPT după mediul de rezidenţă clasa a IX-a învăţământ de zi.

Identificarea bazinului de recrutare a elevilor va permite analiza previzională a cuprinderii în clasa a IX-a în anii următori a viitorilor absolvenţi de învăţământ gimnazial.

În Anexa 10.2 sunt precizate localităţile din care şcolile au elevi cuprinşi în anul şcolar 2011-2012 în IPT precum şi numărul acestora. Din analiza acestei anexe, realizată folosind și Anexa 10.1, se observă următoarele:

94

în marea lor majoritate, şcolile IPT din mediul rural, dar și cele din mediul urban – altul decât municipiul Buzău - adresează oferta de formare profesională pentru un areal restrâns la localităţile aflate în apropierea școlii respective (Liceul Tehnologic "I.A.Radulescu-Pogoneanu" Pogoanele, Grup Școlar Tehnologic Vernești, Grupul Școlar Agricol Smeeni, Liceul Beceni, Liceul Tehnologic "Erou Învățător Constantin Mușat” Rusetu, Liceul Tehnologic Lopătari Grup Şcolar Tehnologic Pătârlagele, Grupul Şcolar Tehnic Nehoiu, Grupul Scolar Tehnic ,,Sf. Mc. Sava" Berca);

şcolile IPT din Buzău au elevi din municipiul Buzău - ponderea acestora variind între 14-46% din numărul total al elevilor de clasa IX-a din școala respectivă – și din localități extrem de dispersate aflate în mediul rural. Numărul de elevi proveniţi din fiecare din aceste localităţi fiind foarte mic;

Figura 24

Școlile IPT din Buzău au înscris în clasa a IX-a - în anul școlar 2011-2012 - 35,46% din numărul total de elevi de clasa a VIII-a aflați pe bancile școlilor cu clase de gimnaziu din municipiul Buzău în anul școlar anterior 2010-2011. Situația pe școlile IPT din municipiu este prezentată în graficul de mai jos.

95

Figura 25

În restul școlilor IPT din județ, situația elevilor care urmează cursurile la clasa a IX-a într-o școala IPT din localitatea lor de domiciliu, se prezintă conform graficelor de mai jos:

Figura 26

96

Figura 27

Din analiza datelor de mai sus putem concluziona următoarele:

pentru marea majoritate a unităților școlare IPT, bazinul de recrutare al elevilor acestora îl reprezintă preponderant zonele rurale adiacente sau mai îndepărtate de localitatea în care funcționează școala respectivă, în ponderi variind între 57,89% și 98,22%.

Există școli IPT care au un bazin de recrutare bine delimitat, reprezentat de localitatea în care funcționează școala și satele/comunele adiacente: Grup Școlar Tehnologic Vernești, Grup Școlar Agricol Smeeni, Liceul Tehnologic Rușețu, Grup Școlar Tehnologic Pătârlagele. Aceste școli trebuie sprijinite pentru a se dezvolta (din punct de vedere al dotării materiale, al cadrelor didactice calificate, adecvarea și suficiența planurilor de școlarizare la cerințele comunității respective etc.).

Distribuţia teritorială a şcolilor IPT

În scopul analizei eficienţei distribuţiei teritoriale a unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic din judeţul Buzău au fost delimitate 5 zone teritoriale, fiecare cu mai multe unităţi şcolare relevante din punct de vedere al calităţii formării profesionale iniţiale (existenta resurselor, parteneriatului cu agenţi economici, gradul de atractivitate al şcolii pentru absolvenţii de gimnaziu). În delimitarea zonelor s-a ţinut cont de posibilităţile de acces între localitatea/ localităţile în care sunt situate unităţile şcolare IPT relevante şi restul localităţilor. Aceste zone sunt (vezi Anexa 10.3 Distributia teritorială a unităților școlare IPT):

Zona I este determinată de zona de recrutare relevantă a unităţilor şcolare IPT din municipiul Buzău și zonele adiacente, are 10 unităţi şcolare din municipiul Buzău şi 2 în rural.

Zona II se concentrează actualmente pe 4 unităţi şcolare IPT din Municipiul Rm. Sărat.

Zona III are ca punct central localităţile Pogoanele, Smeeni și Rușețu, unde există câte un liceu tehnologic cu calificări diverse şi care au un bazin numeros.

97

Zona IV se află în zona oraşului Nehoiu, unde este un puternic bazin de recrutare şi care conține Liceul Tehnologic Pătârlagele și Liceul Nehoiu.

Zona V situată în nordul judeţului, cu 2 unităţi şcolare (Liceul Beceni și Liceul Tehnologic Lopătari).

Direcţii de restructurare a reţelei şcolare

În urma analizei bazinelor de recrutare ale unităţilor şcolare, a prognozei absolvenţilor de gimnaziu din anii următori, a existenţei parteneriatului unităţilor şcolare cu agenţi economici şi a resurselor umane şi materiale se desprind o serie de direcţii de restructurare a reţelei şcolare IPT din judeţ, sintetic prezentate astfel:

98

REŢEAUA UNITĂŢILOR ŞCOLARE IPT PE BAZINE DE RECRUTARE A ELEVILOR 2011-2012

Nr. crt.(poziţia

din hartă)

Zona/Bazinul de recrutare

Unitatea şcolară Localitatea Mediul de rezidenţă

Niveluri de

calificare

Domeniile de formare profesională iniţială/ Profiluri

Programe în care este inclusă

unitatea şcolară

1.1

ZONA 1 BUZĂU

Colegiul Economic Buzău urban 3 Economic, Turism şi alimentaţie, Comerţ/ Servicii Phare TVET 2001

1.2 Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu” Buzău urban 3/

3 avansat

Mecanică, Electronică automatizări, Industrie alimentară, Agricultură, Comerţ, Turism şi alimentaţie, Protecţia mediului/Resurse naturale şi protecţia mediului, Tehnic, Servicii

Phare TVET 2001

1.3 Grupul Şcolar Industrial „Gr. Moisil” Buzău urban 3 Mecanică, Electric, Electronică automatizări,

Producţie media/Tehnic

1.4 Grup Şcolar Tehnologic „D. Filipescu” Buzău urban 3/

3 avansat

Protecţia mediului, Mecanică, Electromecanică, Electronică automatizări, Electric/ Resurse naturale şi protecţia mediului, Tehnic

Phare TVET 2001

1.5 Grup Şcolar „C. Neniţescu” Buzău urban 3/3 avansat

Protecţia mediului, Industrie alimentară, Turism şi alimentaţie, Electric, Electronică automatizări, Chimie industrială / Resurse naturale şi protecţia mediului, Servicii, Tehnic,

1.6 Grup Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate Buzău urban 1, 3

Mecanică, Electric, Electromecanică, Electronică automatizări, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice/Tehnic

1.7 Colegiul Tehnic Buzău urban 3

Electromecanică, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, Electronică automatizări, Mecanică, Protecţia mediului, Economic/Tehnic, Resurse naturale şi protecţia mediului, Servicii

1.8 Grup Şcolar Meserii şi Servicii Buzău urban 3Industrie alimentară, Turism şi alimentaţie, Estetica şi igiena corpului omenesc, Economic/ Resurse naturale şi protecţia mediului, Servicii

Phare TVET 2001

1.9 Şcoala Specială de Arte şi Meserii Buzău Buzău urban

2/învățământ

specialIndustrie textilă şi pielărie/Tehnic

99

1.10 Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Buzău Buzău urban

2/învățământ

special

Industrie textilă şi pielărie, Turism şi alimentaţie/ Tehnic, Servicii

1.11 Grup Școlar Tehnologic Verneşti Verneşti rural 3 Industrie textilă şi pielărie, mecanică/Tehnic Phare TVET 2005

1.12 Grupul Şcolar „Sf. Mucenic Sava” Berca Urban 3 Mecanică, Construcţii, instalaţii si lucrări

publice /Tehnic

2.1

ZONA 2 RM. SĂRAT

Grupul Şcolar „Elina Matei Basarab” Rm. Sărat urban 3 Turism şi alimentaţie, Comerţ, Economic / Servicii

2.2 Grup Şcolar Industrial Rm. Sărat urban 3/3 avansat

Mecanică, Electric, Electromecanică, Ind. textilă şi pielărie, Constructii,instalații și lucrări publice /Tehnic

2.3 Grup Şcolar Agricol Rm. Sărat urban 3Mecanică, Industrie alimentară, Agricultură, Protecţia mediului / Tehnic, Resurse naturale şi protecţia mediului

2.4 Şcoala de Arte şi Meserii Rm.Sărat Rm. Sărat urban

2/învățământ

specialMecanică, Fabricarea produselor din lemn /Tehnic

3.1

ZONA 3 POGOANELE

Grup Școlar Tehnologic Pogoanele structură a Liceului Teoretic Pogoanele

Pogoanele Urban 3 Mecanică/Tehnic

3.2 Grup Şcolar Agricol Smeeni Smeeni Rural 3 Agricultură, Protecția mediului, Mecanică/ Resurse naturale şi protecţia mediului, Tehnic

Dezvoltarea campusurilor şcolare

3.3 Grup Școlar Tehnologic Ruşeţu Ruşeţu Rural 3 Mecanică/Tehnic

4.1ZONA 4 NEHOIU

Grup Școlar Tehnologic Pătârlagele Pătârlagele Urban 3 Mecanică, Comerţ/ Tehnic

4.2 Grupul Şcolar Tehnic Nehoiu Urban 3Fabricarea produselor din lemn, Mecanică, Electronică automatizări, Protecţia mediului /Tehnic, Resurse naturale şi protecţia mediului

100

5.1ZONA 5 BECENI

Liceul Beceni Beceni Rural 3 Protecţia mediului / Resurse naturale şi protecţia mediului

5.2 Grup Școlar Tehnologic Lopătari Lopătari Rural 3 Industrie textilă şi pielărie, Fabricarea produselor din lemn/ Tehnic

101

5.8. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA IPT JUDEŢEAN

Contextul educaţional:

Schimbările din ultimii ani în sistemul de ÎPT privind arhitectura traseelor de pregătire cu finalităţi specifice până la nivelul 3 de calificare, reintroducerea învățământului profesional cu durata de 2 ani – favorizează o mai bună adaptare a ofertei la nevoile beneficiarilor (inclusiv prin posibilitatea unor parcursuri individualizate).

Constatarea implică nevoia unor măsuri adecvate, atât în planificarea ofertei cât şi în orientarea şi consilierea elevilor, având în vedere implicaţii severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se ţină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.

Raportul număr elevi/număr norme didactice,

Este relativ scăzut în prezent, poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli.

Resurele umane din ÎPT

Gradul de acoperire cu profesori şi profesori de instruire practică calificaţi este bun în judeţul Buzău, dar se constată dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în construcţii etc. – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective.

Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze:

competenţele metodice (în raport cu noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT);

actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic.

Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională etc.).

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare

Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţă, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev. Se impune ca o necesitate realizarea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi, cu precădere în şcolile din mediul rural) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică.

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET

Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale;

Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii;

promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţă şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking);

102

adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT.

Serviciile de orientare şi consiliere

Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

Rata netă de cuprindere în educaţie

Este ceva mai mică în județ decît la nivelul regiunii la categoria de populație școlară - clasele IX-X (15-16 ani). Valorile înregistrate sugerează un decalaj semnificativ faţă de benchmark-ul UE pentru 2010 (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fie absolvit cel puţin învăţământul secundar superior).

Gradul de cuprindere în educaţie

Conform datelor statistice, gradul de cuprindere în învățământ pentru judeţul Buzău se situează peste cele calculate la nivel regional pentru toate grupele de vârstă, excepție făcând grupa de vărstă 19-23 ani la care gradul de cuprindere în învățământ pentru judeţul Buzău este sub valoarea regională.

Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la recomandarea adoptării unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii dingrupele de vârstă deficitare și mai ales pentru elevii din mediul rural.

Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional

Planificarea în ÎPT va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină cont de politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă.

Un prim reper în calcularea acestor ţinte îl reprezintă benchmark-urile adoptate de UE pentru 2010, privind rata abandonului şcolar timpuriu (să nu depăşească 10 %), respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar superior (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani). Apropierea de indicatorul privind abandonul şcolar timpuriu presupune adoptarea unei ţinte pentru rata de tranziţie după clasa a X-a, de cel puţin 95 % (% din absolvenţii învăţământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului, sau în anul de completare).

Abandonul şcolar :

Analiza datelor privind abandonul şcolar la învăţământul liceal și profesional arată o înrăutăţire a situaţiei întrucât trendul la nivel județean este crescător. Din analiza datelor statistice se observă în anul școlar 2010/2011 rata abandonului şcolar era superioară celei naționale si regionale. Tendinţele par să indice o creştere a abandonului în cazul învăţământului liceal şi profesional.

Abandonul şcolar reprezintă motiv de îngrijorare în special în mediul rural şi în cazul categoriilor dezavantajate. În consecinţă, se recomandă:

monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar);

eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit în mediul rural, comunităţile dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei etc.

103

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit).

Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel regional. Deşi în scădere, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19 % în 2006) este de aproape două ori mai mare decât ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10 %, până în 2010.

Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, începând cu competenţele de bază “tradiţionale” (matematice, de comunicare etc.) şi continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme, de relaţionare interpersonală etc. - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere:

învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual

programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii defavorizate)

facilitarea unor trasee individualizate de formare etc.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

În ciuda unui progres semnificativ (triplarea în ultimul an a numărului de şcoli din regiune autorizate ca furnizori de formare pentru adulţi), implicarea şcolilor din ÎPT în formarea adulţilor nu reflectă potenţialul acestora. De menţionat că în județul Buzău există o singură școală autorizată CNFPA.

Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5 % din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).

Şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A Doua Şansă” - adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare.

Indicatori de impact

Din analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată:

rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor

şomajul de lungă durată sugerează indirect o rată mare de şomaj la 6 luni de la absolvire.

nevoia măsurării gradului de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de absolvenţi.

Se recomandă:

Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin:

o colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

o Studii periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională;

o sondaje proprii efectuate direct de către şcoli;

104

o sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel judeţean prin intermediul unor organizaţii/instituţii specializate în baza Ordinului MECI 6011/2008

o Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

Concluzii din analiza ofertei TVET curente

Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere:

- acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu

eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă

utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor

soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)

6. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI

PRIORITATEA 1: ADAPTAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE PRIN CALIFICĂRI ŞI CURRICULUM LA CERINŢELE SOCIO-ECONOMICE LOCALE

Acţiuni derulate:

s-a realizat restructurarea reţelei şcolare în concordanţă cu priorităţile stabilite în PRAI 2009, în concordanţă cu nevoile locale pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic în mediul rural

s-a realizat adaptarea ofertei de formare profesională la cererea previzionată prin alinierea ponderilor planului de şcolarizare realizat la majoritatea domeniilor de formare profesională la ţintele PLAI

au fost derulate activităţi de consiliere şi sprijinire a unităţilor şcolare care asigură formarea profesională iniţială de către şcolile centre de resurse şi de aplicaţie din TVET şi de către Inspectoratul Şcolar al Judeţului Buzău pentru dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici, elaborarea CDL şi asigurarea condiţiilor pentru practica elevilor.

s-au dezvoltat parteneriate cu agenţii economici prin care s-au urmărit asigurarea condiţiilor necesare dobândirii de către elevi a competenţelor conform SPP

au fost elaborate CDL-uri în parteneriat cu angajatorii, în proporţie de 50 %.

PRIORITATEA 2: PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE FORMARE CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOALĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII PROFESIONALE A TINERILOR

105

Acţiuni derulate:

au fost derulate cursuri de formare/perfecţionare pentru directorii grupurilor şcolare cuprinse în programul TVET

au fost elaborate planurile de acţiuni la nivelul şcolilor (PAS) în strânsă legătură cu PRAI şi PLAI

au fost derulate cursuri de formare pentru cadrele didactice care predau disciplinele tehnice la şcolile TVET, pe următoarele teme:

proiectarea didactică în contextul standardelor şi a noului curriculum

învăţarea centrată pe elev

parteneriat şi lucru în echipă

multiplicarea cursurilor de formare şi în celelalte unităţi necuprinse în programul Phare TVET de către cadre didactice formate în acest program

au fost realizate programele necesare pentru CDL şi instruire practică în parteneriat cu agenţii economici, în proporţie de 50 %

PRIORITATEA 3: CREŞTEREA CALITĂŢII SISTEMULUI DE INFORMARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ

Acţiuni derulate:

au fost înfiinţate cabinete de orientare şcolară şi profesională

au fost asigurate cadre didactice calificate pentru orientare şi consiliere profesională la cabinetele înfiinţate

au fost organizate forme diferite de orientare şi consiliere a elevilor din anii terminali şi părinţilor acestora cu privire la oferta educaţională superioară

orientarea şcolară şi profesională se situează încă la un nivel scăzut ca număr de ore de consiliere/elev datorită resurselor umane şi materiale încă insuficiente

PRIORITATEA 4: FACILITAREA ACCESULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC A POPULAŢIEI ŞCOLARE DIN MEDIUL RURAL ÎN VEDEREA EGALIZĂRII ŞANSELOR

Acţiuni derulate:

a fost aplicat Programul naţional „Bani de liceu” prin care un număr însemnat de elevi au beneficiat de acest program;

au fost aplicate măsuri de eficientizare a transportului şcolar (Grup Şcolar „Sf. Mucenic Sava” Berca)

au fost identificate şi accesate şi alte surse de finanţare în afara celor bugetare pentru sprijinirea elevilor din mediul rural

nu au fost iniţiate procedurile pentru implementarea învăţământului deschis la distanţă pentru zone greu accesibile

106

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTAREA CU ECHIPAMENTE SPECIFICE PREGĂTIRII ÎN VET ÎN CONCORDANŢĂ CU STANDARDELE EUROPENE

Acţiuni derulate:

derularea programelor TVET prin care 5 unităţi şcolare din judeţ au beneficiat de reabilitarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente IT şi specifice pregătirii profesionale

nu au fost identificate şi accesate alte surse de finanţare în afara celor bugetare pentru sprijinirea unităţilor şcolare din mediul rural

107

7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1) Ponderea populaţiei ocupate de vârstă 25-34 ani cu nivel de educaţie superior din total populaţie ocupată cu nivel de educaţie superior este la nivelul regiunii în creştere în 2007 faţă de 2006 şi superioară mediei naţionale (în 2007 la nivel regional 42 % faţă de 21,3 % la nivel naţional)

1) Ponderea elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) situează România pe primul loc între statele Uniunii Europene în anul 2006 cu 53,5 % faţă de media UE 24,1 %.

2) Abandonul şcolar timpuriu este la nivel naţional în anul 2010 de 19,2 %, superioară mediei UE 27 (15,2 %) şi ţintei (benchmark) europene pentru 2010 de 10 %. La nivel regional rata de parasire timpurie în 2010 este cea mai mare între ratele înregistrate la nivelul regiunilor de dezvoltare (23,7 %); se înregistrează abandon şcolar timpuriu şi în judeţul Buzău, pe alocuri, mai ales în mediul rural.

3) Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este la nivel naţional în anul 2007 sub media UE 27 (77,4 % la nivel naţional faţă de 78,1 % media UE27) şi sub ţinta (benchmark) europeană pentru 2010 de 85 %.

4) Ponderea populaţiei ocupate cu nivel de educaţie scăzut este în creştere în 2009 faţă de 2006

5) Ponderea populaţiei ocupate cu nivel de educaţie superior este în scădere în 2009 faţă de 2006

6) Ponderea populaţiei ocupate de vârstă 15-24 ani cu nivel de educaţie scăzut din total populaţie ocupată cu nivel de educaţie scăzut este la nivelul regiunii superioară mediei naţionale (în 2007 la nivel regional 22,4 % faţă de 21,3 % la nivel naţional

7) Rata şomajului (BIM) în rândul tinerilor cu vârsta între 15-24 ani a crescut în perioada 2002-2007

8) Rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu (elevi cu vârste între 7-16 ani) deşi a crescut constant în perioada anilor şcolari 2001/2002 – 2009/2010 se situează sub media regională cu 1,4 % la nivel judeţean

9) Rata netă de cuprindere în învăţământul secundar superior, clasele XI-XII (elevi cu vârste între 17-18 ani) în regiunea Sud est, se situează în anul şcolar 2009/2010 sub media naţională (58,8 % în regiune faţă de 62,8 % la nivel

108

2) Ponderea elevilor cuprinşi în cl. a IX-a IPT la nivel regional este apropiată de 60 % din totalul elevilor cuprinşi în cls a IX-a

3) Planul de şcolarizare realizat la liceul tehnologic ruta directă este aliniat la ţintele PRAI stabilite în 2009 la toate profilurile

4) Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2009-2010 este aliniat la noile ţinte PRAI stabilite în 2010 pentru 11 domenii ale pregătirii de bază

5) Majoritatea domeniilor de formare profesională nu înregistrează şomaj semnificativ în rândul absolvenţilor în raport cu numărul total de absolvenţi şi numărul total de şomeri

6) Gradul ridicat de acoperire a normelor didactice cu personal didactic calificat

7) Număr semnificativ de unităţi şcolare reabilitate şi dotate în concordanţă cu cerinţele SPP

8) Reţea şcolară IPT acoperă întreg teritoriul judeţului

9) Existenţa reţelelor şcolare constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare TVET 2001, 2003

naţional),iar la nivel judeţean 54,1 %

10) Rata netă de cuprindere în învăţământ a elevilor cu vârste între 15-18 ani în regiunea Sud est, deşi a crescut constant în perioada anilor şcolari 2001/2002 – 2009/2010 se situează sub media naţională (69,5 % în regiune faţă de 72,5 % la nivel naţional) în 2009/2010 şi la nivel de judeţ 66,7 %

11) Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere) a populaţiei cu vârste cuprinse între 15-18 ani deşi a crescut constant în perioada anilor şcolari 2001/2002 – 2009/2010 se situează sub media naţională (78,2 % în regiune faţă de 81,3 % la nivel naţional), iar la nivel de judeţ este de 74,7 %

12) Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional se situează în anul şcolar 2009/2010 la nivelul regiunii sub media naţională (95,3 % la nivelul regiunii faţă de 96,9 % la nivel naţional) şi 95,8 % la nivelul judeţului.

13) Rata de absolvire a învăţământului liceal în regiunea Sud Est se situează în fiecare an şcolar din perioada 2000/2001-2008/2009 sub nivelul naţional (în 2006/2007 50,4 % la nivel regional faţă de 59,5 % la nivel naţional), iar la nivel judeţean 53,6 %

14) Rata de absolvire a învăţământului profesional în regiunea Sud Est a scăzut în anul şcolar 2008/2009 sub media naţională (38,9 % la nivel regional faţă de 39,5 % la nivel naţional

15) Rata abandonului şcolar la învăţământul profesional şi tehnic este la nivelul regiunii în creştere în perioada anilor şcolari 2003/2004 – 2006/2007 şi superioară mediei naţionale (9,32 % la nivel regional faţă de 8,22 % la nivel naţional în anul şcolar 2006/2007); în judeţul Buzău, prin eforturi sporite s-a redus abandonul şcolar la nivel liceal.

16) Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2010-2011 nu este în totalitate aliniat la noile ţinte PRAI stabilite în 2010 pentru unele dintre domenii: construcţii, instalaţii şi lucrări publice (cu aproximativ 7 % mai puţin faţă de ţinta PLAI), comerţ (cu 2,5 % mai puţin faţă de ţinta PLAI), electric (cu aproximativ 3 % mai puţin faţă de ţinta PLAI), fabricarea produselor din lemn (cu 1 % mai puţin)

109

şi 2004/2006, pe de o parte, şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte.

10) Existenţa parteneriatelor active ale şcolilor IPT cu agenţii economici, în proporţie de 83 % cu Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor

11) Existenţa parteneriatelor active în cadrul structurilor manageriale participative la nivel regional şi judeţean: Consorţiul regional şi CLDPS

17) Număr important de unităţi şcolare, în special din mediul rural, care nu dispun de dotările necesar ale atelierelor şi laboratoarelor

18) Oferta unităţilor şcolare IPT pentru formarea adulţilor este limitată

19) Programele de documentare a cadrelor didactice de specialitate la agenţii economici parteneri pentru integrarea noilor tehnologii în CDL sunt insuficient exploatate

20) Lipsa unui sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere

21) Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari,

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

1) Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici11

arată o revenire a indicatorilor rată de ocupare şi rata şomajului la valorile apropiate anului 2008 în anii 2010-2011

2) Proiecţia principalilor indicatori privind forţa de muncă AMIGO12 la nivel naţional arată o revenire a numărului de şomeri BIM la valorile anului 2008 la orizontul anilor 2011-2012

3) Fondurile structurale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şcolare

4) Fondul Social European oferă prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, prin Axele Prioritare 1 şi 2 oportunităţi de finanţare pentru formarea cadrelor didactice, pentru organizarea stagiilor de practică a

1) Studiile previzionale privind cererea de forţă de muncă utilizate pentru fundamentarea ofertei IPT nu mai sunt în mare măsură de actualitate datorită efectelor crizei economico-financiare

2) Prognoza demografică arată o scădere a populaţiei din grupa de vârstă 15-24 ani în 2015 faţă de 2005 la nivel regional cu 137 mii persoane (scădere cu 31,3 %, superioară mediei naţionale de 28,9 %)

3) Proiecţia principalilor indicatori ai balanţei forţei de muncă civile13 la nivel naţional arată:

a. scăderea ratei de ocupare în 2009 la 40,6 % faţă de 40,9 % în 2008;

b. creşterea numărului de şomeri înregistraţi (505 mii în 2009 faţă de 403,4 mii în 2008)

c. creşterea ratei şomajului (de la 4,4 % în 2008 la 5,5 % în 2009)

4) Proiecţia principalilor indicatori privind forţa de muncă AMIGO la nivel

11 Comisia naţională de prognoză: Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013, 19 ianuarie 200912 Comisia naţională de prognoză: Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013, 19 ianuarie 200913 Comisia naţională de prognoză: Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013, 19 ianuarie 2009

110

elevilor şi în ţară şi în state membre ale Uniunii Europene etc.

naţional arată o creştere a şomerilor BIM de la 578 mii persoane în 2008 la 680 mii persoane în 2009

111

8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PETRU PLANUL DE MĂSURI

Scopul analizelor detaliate în prezentul document a fost desprinderea unor concluzii şi recomandări - sintetizate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză - în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională şi, în final, de a propune un plan de măsuri (structurate în cadrul priorităţilor, obiectivelor şi ţintelor din cap. 8).

Motiv pentru care, prezentul capitol se rezumă la a sintetiza unele dintre implicaţiile mai importante rezultate din analiză şi de a introduce acţiunile detaliate în capitolul final.

Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă. Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal (15-18 ani) în care se încadrează elevii de liceu, respectiv elevii din învățământul profesional.

O primă concluzie vizează nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, previziunile demografice corelate cu concluziile rezultate din analiza indicatorilor pentru educaţie şi din analiza ofertei curente în raport cu tendinţele pieţei muncii şi economiei regionale, conduc la nevoia de planificare a unor măsuri vizând: ajustarea ofertei în raport cu nevoile de calificare pe termen lung, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională (acces vs. calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor), optimizarea resurselor.

De asemenea - pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară şi consolidarea poziţiei şcolilor în cadrul comunităţii - se desprinde nevoia şi oportunitatea unei strategii de diversificare a grupurilor ţintă şi a ofertei de servicii: implicarea activă pe piaţa formării adulţilor, servicii în folosul comunităţii, contracte cu întreprinderile şi alte organizaţii pentru studii, cercetări şi consultanţă etc.

În sprijinul adaptării permanente a ofertei la comanda socială, se recomandă crearea şi aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la nivel regional şi local, care să furnizeze informaţiile necesare - credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile şcolilor şi beneficiarilor sistemului de educaţie şi formare profesională.

Este esenţială coordonarea în acest scop între instituţiile Consorţiului regional, în vederea planificării şi implementării unor proceduri adecvate pentru investigarea pieţei muncii.

Corelarea bazelor de date din şomaj cu noile finalităţi (calificări/niveluri de calificare) obţinute prin sistemul de educaţie şi formare profesională şi cu prevederile viitorului cadru naţional al calificărilor ar facilita schimbul de informaţii utile, de interes reciproc.

De asemenea se recomandă colaborarea între instituţiile din educaţie şi formare profesională, universităţi şi ale organizaţii specializate pentru proiectarea şi aplicarea unor proceduri adecvate de sondare a opiniei absolvenţilor şi angajatorilor - vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională.

Corelarea concluziilor desprinse din analizele detaliate în capitolele PRAI destinate pieţei muncii şi economiei regionale, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor recomandări pentru viitoarele planuri de şcolarizare din regiune

În sprijinul raţionalizării reţelei şcolare şi optimizării resurselor se recomandă evaluarea poziţiei în viitor a fiecărei şcoli din reţeaua şcolară actuală – prin aplicarea unui set de criterii şi

112

indicatori obiectivi cu referire la: evoluţia demografică, condiţiile de acces în zonă/zonele apropiate, calitatea serviciilor, relevanţa faţă de nevoile de calificare şi opţiunile elevilor.

În baza analizei SWOT CLDPS apreciază ca necesar a fi stabilite următoarele priorităţi şi obiective:

PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare

Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare

Obiectiv 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare identificate, pe domenii şi calificări

Obiectivul 1.3: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii în schimbare

Obiectivul 1.4: Diversificarea serviciilor de formare profesională oferite prin şcolile din ÎPT

PRIORITATEA 2: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Obiectivul 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT

Obiectivul 2.2: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire profesională a unităţilor şcolare IPT

PRIORITATEA 3:. Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET

Obiectivul 3.1: Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPT

Obiectivul 3.2: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT

PRIORITATEA 4: Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Obiectivul 4.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă

PRIORITATEA 5: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie

Obiectivul 5.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar

PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT

Obiectivul 6.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT

113

9. ACŢIUNI PROPUSE – PLAN DE MĂSURI

PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare

Indicatori de impact:

- Până în 2013, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 12 % la nivel regional (faţă de 24,4 % în 2006, conf. INS, datele din AMIGO şi faţă de 20,50 % în 2007 la nivelul judeţului Buzău)

- Până în 2013, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri înregistraţi în evidenţele AJOFM: max. 10 % la nivel regional (faţă de 20,4 % la 31 dec. 2007)

Obiectivul 1.1.: Identificarea nevoilor de calificare

Indicatori:

Cererea pieţei muncii din judeţul Buzău pe sectoare economice şi calificări relevante identificată

Precondiţii şi riscuri

Piaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă dezvoltări imprevizibile pe termen scurt

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. – 4. - Baze de date cu indicatorii relevanţi privind aspectele demografice, economice, de piaţa

muncii şi formare profesională iniţială la nivel judeţean actualizate anualA 5. – Studii de piaţa muncii actualizate anual


Instituţiile care deţin informaţiile (Direcţia Judeţeana de Statistica Buzău, ISJ Buzău, AJOFM Buzău) pun la dispoziţia membrilor CLSPS datele necesare în timp util.

Membrii CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare

Instituţiile reprezentate în CR îşi asumă rolul de aplicant pentru proiect FSE pentru actualizarea anchetelor în întreprinderi (parte a studiului de piaţa muncii)

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile pentru implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

114

1. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind demografia la nivelul judeţului Buzău

Anual: luna martie

Direcţia de Statistica Buzău

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CLDPS

- Membrii CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare

- Direcţia de Statistica Buzău pune la dispoziţia membrilor CLDPS datele necesare

2. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind economia la nivelul jud.Buzău

Anual: luna aprilie Consiliul Judeţean Buzău


- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare

- Direcţia de Statistica Buzău pune la dispoziţia membrilor CR datele necesare

3. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind piaţa muncii din surse statistice naţionale şi administrative regionale şi judeţene

Anual: luna martie

AJOFM Buzău, prin reprezentantul direct în CR


- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare

- AJOFM Buzău pune la dispoziţia membrilor CLDPS datele necesare

4. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind educaţia şi formarea profesională iniţială din surse statistice naţionale, administrative judeţene

Anual: luna februarie ISJ Buzău


- ISJ pun la dispoziţia grupului de lucru al CLDPS datele necesare în timp util

5. Actualizarea anuală a studiilor de piaţa muncii pe baza surselor statistice naţionale, surselor administrative şi anchetelor în întreprinderi pentru identificarea cererii pieţei muncii

Anual: luna aprilie AJOFM Buzău

- Fondul social european în perspectiva 2009 accesat prin proiect aplicat de către CR

- Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor din CR

- Instituţiile reprezentate în CR îţi asumă rolul de aplicant pentru proiect FSE

- Instituţiile reprezentate în CR îţi asumă contribuţia proprie în cadrul proiectului FSE

115

Obiectiv 1.2.: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare identificate, pe domenii şi calificări

Indicatori:

Ponderea IPT în planurile de şcolarizare să fie de minim 60 % din totalul planului de şcolarizare

Ponderile domeniilor de formare profesională la IPT să fie aliniate la ţintele PRAI şi PLAI. În anul şcolar 2011-2012 vor fi aliniate la ţintele PRAI şi PLAI cel puţin 13 domenii de formare profesională. Abaterile maxime la domeniile nealiniate vor fi echivalente cu ponderea unei clase.

Ponderile profilurilor la liceul tehnologic să fie aliniate la ţintele PRAI şi PLAI.

Distribuţia pe calificări a planurilor de şcolarizare respectă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS

Distribuţia teritorială a calificărilor respectă recomandările PLAI

Ponderea absolvenţilor înregistraţi în şomaj Inserţia profesională a absolvenţilor IPT


Piaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă dezvoltări imprevizibile pe termen scurt

ISJ Buzău îşi asumă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS şi pun în aplicare măsurile necesare adaptării ofertei de şcolarizare prin IPT

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)

A 1. Rapoarte anuale de monitorizare a PRAI

A 2. Rapoarte anuale de monitorizare a PLAI

A 3. Rapoarte anuale de monitorizare a PAS

A 4. PRAI actualizat anual

A 5. PLAI actualizate anual

A 6.Toate unităţile şcolare IPT din judeţ realizează actualizarea anuală a PAS

A 7. Planul de şcolarizare la nivelul judeţului Buzău în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI, avizate de către CLDPS


Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare, evaluare şi actualizare.

ISJ Buzău pune la dispoziţia CLDPS datele necesare monitorizării, evaluării şi actualizării în timp util.

ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind adaptarea planului de şcolarizare în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI



116

1. Monitorizarea şi evaluarea acţiunilor planificate în PRAI (anul precedent)

Anual: luna februarie

- AJOFM Buzău

- Echipa CLDPS pentru monitorizare şi autoevaluarea PLAI

-ISJ Buzău


Membrii CR îşi asumă roluri în echipele de monitorizare şi evaluare

Instituţiile componente ale CR pun la dispoziţia CR datele necesare monitorizării şi evaluării în timp util2. Monitorizarea şi evaluarea

acţiunilor planificate în PLAI (anul precedent)

Anual: luna februarie, martie

- AJOFM Buzău

- Echipele CR pentru monitorizarea şi evaluare PLAI

-ISJ Buzău


3. Evaluarea acţiunilor planificate în PAS (anul precedent)

Anual: luna aprilie

- ISJ Buzău

- Echipele CLDPS pentru monitorizarea şi evaluare PAS


Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare şi evaluare

4. Actualizarea anuală a PRAI

(pe baza rezultatelor monitorizării şi evaluării şi a rezultatelor obiectivului 1.1.)

Anual: luna mai

- AJOFM Buzău

- ISJ Buzău

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CR

Instituţiile reprezentate în CR îşi asumă sarcina de actualizare PRAI

5. Actualizarea anuală a PLAI pentru jud. Buzău

Anual: luna iunie

- ISJ Buzău

- Grupul de lucru al CLDPS pentru actualizarea PLAI


Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare PLAI

6. Actualizarea anuală a PAS pentru toate unităţile şcolare IPT din judeţ

Anual: luna septembrie

- ISJ Buzău

- Unităţile şcolare IPT

Surse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare

7. Proiectarea anuală a planului de şcolarizare al

Anual: luna decembrie

- ISJ Buzău

- CLDPS

ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind adaptarea planului de şcolarizare în

117

jud. Buzău în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI

concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI

Obiectivul 1.3.: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii în schimbare

Indicatori:

Minim 50% dintre absolvenţii IPT care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, începând cu promoţiile de absolvenţi din anul şcolar 2009-2010

Minim 50% dintre absolvenţii clasei a X-a liceu tehnologic care nu continuă studiile se urmeze stagii de practică ]n domeniul de pregătire dorit

Cel puţin 70% dintre angajatorii chestionaţi se declară mulţumiţi de competenţele dobândite de absolvenţi, începând cu promoţiile de absolvenţi din anul şcolar 2009-2010


Oferta angajatorilor este atractivă pentru absolvenţi

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. – Creşterea ofertei de şcolarizare la IPT prin învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă la minim 15% din

numărul de absolvenţi an de completare începând cu anul şcolar 2009-2010A 2. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 4, referitoare la consilierea şi orientarea şcolară.A 3. - Vezi acţiunile de la Prioritatea 5, accesul la IPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie.A 4. 1. – Toate unităţile şcolare IPT realizează investigarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor privind

competenţele absolvenţilor începând cu anul şcolar 2010-2011A 4.2. – Toate unităţile şcolare realizează CDL în parteneriat cu agenţii economici de stagii de practică/ comasata.

A 5. – La nivelul jud. Buzău sunt constituite reţele de şcoli pe domenii de formare profesională în care sunt cuprinse toate şcolile IPT, începând cu anul şcolar 2008-2009. Rolul coordonator al reţelelor revine şcolilor cuprinse în Programele Phare TVET.

A 6.1. – Toate reţelele de şcoli constituite pe domenii de formare profesională din jud. Buzău elaborează şi aplică programe comune pentru utilizarea de către elevi a dotărilor de care dispun şcolile

A 6.2. – Numărul de ore pe discipline care se realizează în altă unitate şcolară din reţea, cu dotare superioară şi numărul elevilor care participă la aceste ore – funcţie de nevoile identificate în raport cu dotările şcolilor şi standardul de pregătire.


Absolvenţii anului de completare optează pentru continuarea studiilor prin învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă

Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la completarea chestionarelor şi elaborarea CDL

Toate şcolile IPT din judeţul Buzău sunt interesate să constituie reţele de şcoli pe domenii de formare profesională

118

A 7. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 2, îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în IPT.

A. 8.1. - Studiu la nivelul judeţului Buzău pentru absolvenţii liceului tehnologic, promoţia 2008, la 6 luni de la absolvire, privind inserţia acestora.

A 8.2. - Studii la nivelul jud. Buzău pentru absolvenţii anului de completare şi liceu tehnologic, promoţia 2009 la 6 şi 12 luni de la absolvire

Unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău, cu dotări în concordanţă cu standardele de pregătire profesională, în special şcolile din Programele Phare TVET din judeţul Buzău sunt dispuse să pună la dispoziţia altor şcoli dotările existente.

ISJ Buzău pune la dispoziţia AT baza de date privind absolvenţii IPT

Instituţiile reprezentate în CR îţi asumă rolul de aplicant pentru proiect FSE



1. Creşterea ofertei de şcolarizare prin IPT la învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă pentru a oferi şanse de continuare a studiilor absolvenţilor care optează şi pentru angajare.

Anual: luna decembrie

ISJ Buzău Bugetare/ extrabugetare Absolvenţii anului de completare optează pentru continuarea studiilor prin învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă

2. Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere (vezi acţiunile de la Prioritatea 4)

3. Facilitarea accesului la educaţie prin IPT pentru grupurile dezavantajate (vezi acţiunile de la Prioritatea 5)

119

4. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor prin intermediul chestionarelor şi adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat cu agenţii economici


ISJ Buzău

Unităţile şcolare IPT

Resurse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la completarea chestionarelor şi elaborarea CDL

5. Dezvoltarea reţelei de şcoli pentru fiecare din domeniile de formare profesională prioritare la nivel judeţean

Octombrie 2008 – reţelele constituite

ISJ Buzău

Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET din judeţul Buzău

Unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău

Resurse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT din judeţul Buzău

Toate şcolile IPT din judeţul Buzău sunt interesate să constituie reţele de şcoli pe domenii de formare profesională

6. Dezvoltarea de programe între şcolile din reţelele constituite pentru utilizarea comună a dotărilor

Anual, începând cu luna Noiembrie

ISJ Buzău

Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET din judeţul Buzău


Dotările unităţilor şcolare

Unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău cu dotări în concordanţă cu standardele de pregătire profesională, în special şcolile din Programele Phare TVET din judeţul Buzău sunt dispuse să pună la dispoziţia altor şcoli dotările existente

7. Dotarea cu echipamente de instruire conform standardelor de pregătire profesională a şcolilor IPT (vezi pr. 2)

9. Evaluarea impactului măsurilor de adaptare a ofertei pentru formarea profesională iniţială şi a acţiunilor de creşterea a nivelului de calificare a absolvenţilor prin studii de urmărire a

120

inserţiei profesionale a absolvenţilor IPT:

Studiu la nivelul jud. Buzău pentru absolvenţii liceului tehnologic, promoţia 2008, la 6 luni de la absolvire

Studii la nivelul judeţului Buzău pentru absolvenţii de SAM, an de completare şi liceu tehnologic, promoţia 2009 la 6 şi 12 luni de la absolvire

septembrie 2009

– octombrie 2009

- anii 2009, 2010

Asistenţa tehnică a Proiectului Phare TVET 2005

Asistenţa tehnică a Proiectului Phare TVET 2005

AJOFM Buzău

Programul Phare TVET 2005

Programul Phare TVET 2005

Fondul social european în perspectiva accesat prin proiect aplicat de către CR

ISJ Buzău pune la dispoziţia AT baza de date privind absolvenţii IPT

ISJ Buzău pune la dispoziţia AT baza de date privind abs. IPT

Instituţiile reprezentate în CR îţi asumă rolul de aplicant pentru proiect FSE

- Instituţiile reprezentate în CR îţi asumă contribuţia proprie în cadrul proiectului FSE

Obiectivul 1.4.: Diversificarea serviciilor de formare profesională oferite prin şcolile din ÎPT

Indicatori:

Toate unităţile şcolare IPT au rol funcţional de centre pentru furnizarea de servicii de formare profesională pentru comunităţile locale


Concurenţa altor furnizori de formare profesională


A 1. Dublarea numărului de programe de reconversie profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active în care sunt implicate şcolile IPT până în 2010

A 2.1. În anul 2013 toate grupurile şcolare sunt autorizate ca furnizori de formare continuă. Creşterea anuală cu 20 %, a numărului de Grupuri şcolare autorizate ca furnizori de formare continuă

A 2.2. În anul 2013 cel puţin 50 % dintre şcolile IPT sunt autorizate şi derulează programe de formare profesională continuă

A 2.3. Dublarea până în 2011 a numărului de programe de formare profesională continuă derulate de unităţile şcolare. Creşterea anuală cu 20 %, a numărului de programe de formare continuă începând cu anul şcolar 2006 – 2007.


Unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău îşi asumă rolul de furnizori de formare continuă pentru comunităţile din care fac parte şi fac demersurile necesare autorizării şi derulării cursurilor de formare pentru adulţi

121

A 3. Minimum 30 % dintre unităţile şcolare IPT din judeţ ul Buzău derulează proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor economici până în 2013. Minimum 16 proiecte FSE contractate de către unităţile şcolare IPT pentru formare profesională a angajaţilor agenţilor economici până la sfârşitul anului 2008 (Toate unităţile şcolare IPT cuprinse în Proiectele Phare TVET contractează cel puţin un proiect)

A 4. Numărul serviciilor educaţionale derulate la cerere de unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău dublate până în 2010

A 5. Dublarea numărului de unităţi şcolare IPT din judeţul Buzău care realizează servicii de microproducţie până în 2010

Acţiuni - Activităţi TermeneInstituţii

responsabile pentru implementare


1. Colaborare cu AJOFM Buzău pentru reconversia profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active de ocupare - mai ales pentru absolvenţii care nu se încadrează în primele 6 luni de la absolvire.

permanentISJ Buzău


Resursele bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău şi AJOFM acceptă colaborările pentru reconversia profesională a şomerilor şi pentru alte măsuri active de ocupare

2. Creşterea numărului de unităţi şcolare IPT din judeţul Buzău care derulează programe de formare pentru adulţi. Creşterea numărului de programe de formare pentru adulţi derulate de unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău.

Anual ISJ Buzău



Autorizarea unităţilor şcolare IPT din judeţul Buzău ca furnizori de formare profesională pentru adulţi

Concurenţa altor furnizori

3. Propunerea şi realizarea de proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor economici pe axele prioritare de intervenţie 21.si 2.3.

În funcţie de apeluri lansate

FSE


Unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău dispun de resursele financiare necesare

4. Elaborarea şi promovarea unei oferte diversificate de alte servicii educaţionale la cerere, pentru diverse

Anual ISJ Buzău



Există cerere locală de servicii educaţionale. Unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău dispun de

122

categorii de beneficiari, inclusiv în sprijinul educaţiei non-formale (competenţe parţiale, IT, vârsta a treia)

resursele necesare pentru a răspunde cererii.

5. Dezvoltarea de servicii de consultanţă, cercetare, microproducţie etc.

Anual

ISJ Buzău

Unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău / Centrul de resurse de la Colegiul Economic Buzău

Resurse extrabugetare

Există cerere locală de servicii de consultanţă, cercetare. Există cerere locală pentru realizarea microproducţiei de către unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău. Unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău dispun de resursele necesare pentru derularea servicii de consultanţă, cercetare, microproducţie etc.

PRIORITATEA 2: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Indicatori de impact:

Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor învăţământului gimnazial în IPT

Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor SAM la anul de completare

Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor anului de completare la liceul tehnologic ruta progresivă

Obiectivul 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT

Indicatori: Până în 2013, toate şcolile IPT din judeţ corespund normelor de siguranţă şi igienă Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 20 % din unităţile şcolare IPT începînd cu 2008


Sunt disponibile resursele de finanţare din surse bugetare locale şi naţionale

Sunt disponibile surse de finanţare FEDER

123


A 1. Direcţiile de restructurare a reţelei şcolare de la nivelul judeţului Buzău sunt elaborate

A 1. Şcolile TVET de la nivelul judeţului Buzău sunt ierarhizate funcţie de relevanţa lor în raport cu nevoile de formare profesională iniţială – anual începând cu 2008

A 2. Unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău necesar a fi reabilitate cu prioritate sunt identificate la nivel judeţean anual începând cu 2008.

A 3. Unităţile şcolare necesar a fi reabilitate cu prioritate sunt cuprinse în programe de reabilitare începând cu 2008.

A 4. Toate unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău care necesită reabilitarea infrastructurii sunt cuprinse în programe de reabilitare până în 2013. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 10-20 % din totalul unităţilor şcolare ce necesită reabilitare.


CR şi CLDPS decid prin consens direcţiile de restructurare a reţelei şcolare IPT, ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel regional.

Consiliile locale şi unităţile şcolare IPT adoptă deciziile de reabilitare a infrastructurii şcolilor

Există sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor




1. Elaborarea direcţiilor de restructurare a reţelei şcolare la nivelul judeţului Buzău în funcţie de nevoile de calificare identificate şi de particularităţile reţelei şcolare


CLDPS

ISJ Buzău

CLDPS decid prin consens direcţiile de restructurare

ISJ şi autorităţile locale îşi însuşesc recomandările CLDPS

2. Implementarea direcţiilor de acţiune pentru restructurarea reţelei şcolare

Anual începând cu luna Septembrie

ISJ Buzău ISJ îşi însuşeşte recomandările

3. Ierarhizarea unităţilor şcolare IPT din judeţul Buzău în funcţie de priorităţile de dezvoltare a acestora ca răspuns la nevoile de calificare identificate

Septembrie 2009

Revizuire anuală

ISJ Buzău

CJ Buzău

CR şi CLDPS decid prin consens ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel regional

4. Identificarea unităţilor şcolare IPT din judeţul Buzău necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel regional

Septembrie 2009

ISJ Buzău

CJ Buzău

CR şi CLDPS decid prin consens ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel regional

5. Cuprinderea unităţilor şcolare IPT din Anual ISJ Buzău Resurse bugetare ISJ şi CL Buzău decid cuprinderea 124

judeţul Buzău identificate ca prioritare pentru reabilitare în programe de reabilitare cu finanţare de la bugetele locale, naţional şi prin FEDER

CJ Buzău

CL Buzău

locale şi naţionale

FEDER

şcolilor în programe.

Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe.

Există sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor.

6. Cuprinderea tuturor unităţilor şcolare IPT din judeţul Buzău care necesită reabilitarea infrastructurii în programe de reabilitare.

Anual sunt cuprinse 10-20 % din şcolile IPT care necesită reabilitare în programe

Anual CL Buzău

ISJ Buzău

Unităţile şcolare din judeţul Buzău

Resurse bugetare locale şi naţionale

FEDER

Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe

Există sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor

Obiectivul 2.2.: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire profesională a unităţilor şcolare IPT

Indicatori:

Până în 2013, toate şcolile IPT din judeţ beneficiază cel puţin de dotarea prevăzută în standardele de dotare minimă obligatorie

Anual sunt cuprinse în programe de dotare 10-20 % din unităţile şcolare IPT


Sunt disponibile resursele de finanţare din surse bugetare locale şi naţionale

Sunt disponibile surse de finanţare FEDER


A 1. Liste de echipamente necesare şcolilor IPT identificate ca prioritare pentru dezvoltare

A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare din fonduri bugetare şi FEDER până în 2009

A 3. Toate şcolile IPT din regiune sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare din surse bugetare şi FEDER pentru asigurarea standardelor de dotare minim obligatorie până în 2013. Anual sunt cuprinse în programe de dotare 10-20 % din unităţile şcolare IPT din judeţul Buzău


Există sursele de finanţare necesare


Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile pentru


125

implementare

1. Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente de instruire la unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel judeţean (vezi acţiunea 4 obiectivul 2.1.)


ISJ Buzău

Unităţile şcolare


FEDER

2. Dotarea cu echipamente a unităţilor şcolare IPT identificate ca necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel judeţean (vezi acţiunea 4 obiectivul 2.1.)

2009ISJ Buzău



FEDER



3. Dotarea cu echipamente a tuturor unităţilor şcolare IPT din judeţ. Anual sunt cuprinse 10-20 % din şcolile IPT în programe de dotare

AnualISJ Buzău



FEDER



PRIORITATEA 3:. Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET

Indicatori:

Creşterea capacităţii de management a unităţilor şcolare

Creşterea competenţelor metodice şi de specialitate a tuturor cadrelor didactice de specialitate din unităţile şcolare IPT

Obiectivul 3.1.: Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPT

Indicatori:

Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT din judeţul Buzău au competenţele necesare exercitării unui management eficient până în 2013.

Toate unităţile şcolare IPT au echipe de cadre didactice şi membrii ai CA cu competenţe necesare pentru elaborarea PAS până în 2009


Există resursele financiare umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri

126

A 1. Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT din judeţ au parcurs cel puţin un stagiu de formare până în 2013. Anual sunt cuprinşi în programele de formare 10-20 % din directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT din judeţul Buzău.

A 2. Membrii echipelor de elaborare a PAS din toate unităţile şcolare IPT au competenţele necesare elaborării PAS până la sfârşitul anului 2008. Anual sunt organizate stagii pentru toate echipele de elaborare PAS în scopul actualizării în raport cu PRAI şi PLAI.

CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de furnizori de formare.





Stagii de formare a directorilor şi directorilor adjuncţi ai şcolilor IPT di judeţul Buzău în domeniul managementului educaţional

Anual ISJ Buzău

CCD Buzău

Resurse bugetare şi extrabugetare

CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de furnizori de formare

Există resursele necesare

Stagii de formare pentru membrii echipelor de elaborare a PAS din toate şcolile IPT (cadre didactice şi membrii ai CA)

Anual : luna mai

ISJ Buzău

Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET din judeţul Buzău.


Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET îşi asumă rolul de furnizor de formare în cadrul reţelelor de şcoli constituite

Există resursele necesare

Stagii de informare şi formare pentru echipe de cadre didactice din toate şcolile IPT din judeţul Buzău pentru elaborarea proiectelor cu finanţare din FSE

Stagii anuale/ semestriale

ISJ Buzău în colaborare cu OI POS DRU


Obiectivul 3.2.: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT

Indicatori:

Toate cadrele didactice de specialitate din unităţile şcolare IPT au dezvoltate competenţele necesare desfăşurării unei activităţi didactice de calitate începând cu anul şcolar 2008-2009

Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate este sub 2% în 2013

Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor



Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri127

A 1.1. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru aplicarea învăţării centrate pe elev până la sfârşitul anului 2013. Anual sunt cuprinse în programele de formare 15 - 20 % din cadrele didactice din şcolile IPT

A 1.2. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru aplicarea sistemului de asigurare a calităţii până la sfârşitul anului 2013

Anual sunt cuprinse în programele de formare 15 -20 % din cadrele didactice din şcolile IPT

A 2.1. Toate cadrele didactice de specialitate parcurg anual stagiul de documentare la agenţii economici parteneri începând cu anul 2010-2011

A 2.2.Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile TVET integrează în procesul didactic cerinţele angajatorilor, tehnologiile şi echipamentele din dotarea agenţilor economici parteneri începând cu anul şcolar 2010 - 2011

A 3. Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor

A 4.1. Toate cadrele didactice de specialitate cuprinse anual în activităţile metodice organizate la nivelul şcolii sau al reţelei şcolare

A 4.2. Cel puţin 20 % dintre cadrele didactice de specialitate participă anual la stagii de formare organizate de instituţii abilitate

A 5. Scheme de mentorat realizate pentru toţi profesorii debutanţi în toate unităţile şcolare IPT

A 6. Cel puţin un schimb de experienţă organizat anual în cadrul fiecărei reţele de şcoli pe domenii de formare profesională prioritare

A 7. Cel puţin 2 sesiuni de diseminare/an a rezultatelor Proiectelor Phare TVET organizate de şcolile cuprinse în Proiecte. Toate unităţile şcolare IPT participă la sesiuni

A 8. Deficitul şi excedentul de cadre didactice de specialitate sunt anticipate la orizontul anului 2013

A 9. 1. Setul de măsuri pentru asigurarea cu cadre didactice de specialitate la specializări cu deficit de cadre calificate este elaborat şi aplicat începând cu 2010-2011. Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate este sub 2 % în 2013

A 9.2. Setul de măsuri pentru sprijinirea reconversiei profesionale a cadrelor didactice la specializări cu excedent de cadre didactice calificate este elaborat şi aplicat începând cu 2010-2011

Există resursele financiare necesare

Agenţii economici acceptă implicarea în organizarea stagiilor de documentare a cadrelor didactice

Specialişti cu specializări necesare optează pentru cariera didactică

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile pentru Resurse Precondiţii şi riscuri

128

implementare

1. Stagii de formare pentru cadrele didactice din şcolile IPT pentru aplicarea învăţării centrate pe elev şi asigurarea calităţii

AnualISJ, CCD - Buzău

Unităţile şcolare cuprinse în Programe Phare TVET


Există resursele financiare necesare

2. Stagii de documentare a tuturor cadrelor didactice de specialitate din şcolile IPT la agenţii economici parteneri pentru adaptarea conţinuturilor şi metodelor de învăţământ la cerinţele angajatorilor şi la noile tehnologii şi echipamente(vizite de documentare / stagii de formare în întreprinderi / întâlniri tematice cu agenţii economici)

AnualISJ Buzău



Resurse ale agenţilor economici parteneri

Agenţii economici acceptă implicarea în organizarea stagiilor de documentare a cadrelor didactice

3. Stagii de formare pentru toţi consilierii şcolari pentru dezvoltarea competenţelor de orientare şcolară şi vocaţională

AnualISJ Buzău

CCD BuzăuResurse bugetare şi extrabugetare

4. Programe de formare continuă pentru dezvoltarea competenţelor metodice şi adaptarea la cerinţele reformei din ÎPT (stagii de formare prin instituţiile acreditate, întâlniri metodice, lecţii deschise, scheme de mentorat în şcoli etc.)

Anual

ISJ Buzău

CCD Buzău

UNIVERSITĂŢI


5. Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi Anual

ISJ Buzău

Unităţile şcolare IPTResurse bugetare şi extrabugetare

6. Schimburi de experienţă cu alte şcoli în cadrul reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli din UE Anual

ISJ Buzău




Resursele financiare necesare sunt disponibile la nivelul unităţilor şcolare IPT

7. Acţiuni de diseminare a achiziţiilor din Programele Phare TVET

Anual ISJ Buzău



Resursele financiare necesare sunt disponibile la nivelul unităţilor şcolare IPT

129

Unităţile şcolare IPT8. Anticiparea evoluţiilor personalului didactic de specialitate din unităţile şcolare IPT pe termen mediu

Decembrie 2009

ISJ Buzău

9. Elaborarea şi implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea cu personal didactic de specialitate la disciplinele cu deficit de cadre calificate şi sprijinirea cadrelor didactice de specialitate pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale la disciplinele cu excedent previzionat de cadre calificate

AnualISJ Buzău

UNIVERSITĂŢIResurse bugetare şi extrabugetare

Specialişti cu specializări necesare optează pentru cariera didactică

PRIORITATEA 4: Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Indicatori :

Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere din judeţul Buzău

Obiectivul 4.1.: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă

Indicatori:

Reducerea, până în 2010, la max. 800 a numărului de elevi arondaţi/consilier

Realizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere specializată / elev, anual începând cu 2010/2011 pentru elevii din clasele terminale (VIII, X şi, XII/XIII ciclul sup. al liceului)

Sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere din regiune, adoptat şi implementat la nivel regional până în 2011

Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT


Existenţa resurselor financiare, umane şi logistice necesare


A 1. Toate grupurile şcolare dispun de cabinet de orientare şcolară şi vocaţională şi de consilieri


130

calificaţi până în 2013




1. Încadrarea unui număr de consilieri CJAPP corespunzător raportului normat de 800 elevi/consilier

SEPTEMBRIE 2011

ISJ Buzău

CJAPP BuzăuResurse bugetare Existenţa resurselor financiare, umane

şi logistice necesare

2. Înfiinţarea cabinetelor de orientare şcolară şi vocaţională la nivelul tuturor grupurilor şcolare şi încadrarea acestora cu consilieri calificaţi

SEPTEMBRIE 2011

ISJ Buzău

CJAPPResurse bugetare şi extrabugetare Existenţa resurselor financiare

3. Colaborarea CJAPP din judeţ pentru adoptarea unui sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere

OCTOMBRIE 2010

ISJ Buzău

CJAPP BuzăuResurse bugetare şi extrabugetare

3. Colaborarea CJAPP din judeţ pentru adoptarea unui sistem unitar de investigare a opţiunilor elevilor

OCTOMBRIE 2010

ISJ Buzău


4. Proiectarea şi implementarea unui calendar obligatoriu de activităţi de informare şi consiliere pentru:

- clasele a VII-a, VIII-a: calificări - cariera profesională

- cl. a VIII-a: oferta de formare la nivel judeţean/regional- clasa a X a pentru stagii de practică

NOIEMBRIE 2010

ISJ Buzău


5. Acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră organizate în parteneriat şcoli-agenţi economici

ANUAL ISJ, CJAPP Buzău

Unităţi şcolare IPT din judeţul Buzău


Agenţii economici parteneri ai şcolilor îşi asumă rolurile în cadrul parteneriatului pentru orientarea şi consilierea pentru carieră a elevilor.

131

Agenţi economici

6. Elaborarea de materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu de pregătire

IANUARIE 2011

ISJ Buzău

CJAPP

Unităţile şcolare IPT cuprinse în reţelele de şcoli pe domenii de formare prioritare

Resurse bugetare şi extrabugetare Existenţa resurselor financiare

PRIORITATEA 5: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie

Indicatori: Abandon şcolar la ÎPT, maxim 2 % până în 2013. Asigurarea ratelor de tranziţie menţionate la obiectivul 1.3

Obiectivul 5.1.: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar

Indicatori: Abandon şcolar la ÎPT, maxim 2 % până în 2013. Asigurarea ratelor de tranziţie menţionate la obiectivul 1.3.


Existenţa resurselor financiare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Până în 2013, şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu cele din

urban. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare şi dotare 10-20 % din şcolile IPT din mediu rural

A 2. Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT.

A 3. Toate unităţile şcolare au infrastructura adaptată pentru accesul elevilor cu deficienţe până în 2013A 4. Program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale

adoptat şi implementat începând cu anul şcolar 2008-2009 în toate unităţile şcolare IPTA 5. Elevii cu risc de abandon timpuriu identificaţi şi sprijiniţi prin asistenţă specializată şi consiliereA 6. Programe pentru a doua şansă ofertate pentru toţi elevii care au abandonat învăţământul

obligatoriu şi nu au nici o calificare



Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte cu finanţare din surse naţionale, locale şi fonduri structurale

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii Resurse Precondiţii şi riscuri

132


1. Investiţii în infrastructura şi dotarea şcolilor din localităţi rurale care concentrează un număr semnificativ de elevi dintr-o zona limitrofă sau din zone cu mobilitate redusă din condiţii obiective (zone izolate, cu infrastructură de acces deficitară etc.)

Anual

ISJ Buzău

CJ Buzău

CL


Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetare

FEDER


Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte pentru reabilitarea infrastructurii şi dotarea şcolilor.

2. Facilitarea mobilităţii elevilor în teritoriu (transport/internat, burse etc.) Anual

ISJ Buzău

CJ Buzău

CL


FSE


Unităţile şcolare realizează proiecte cu finanţare FSE

3. Adaptarea Infrastructurii unităţilor şcolare IPT pentru accesul elevilor cu deficienţe/nevoi speciale (rampe de acces, grupuri sanitare adaptate etc.)

Anual

ISJ Buzău

CJ Buzău

CL


FEDER


Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte pentru reabilitarea infrastructurii şi dotarea şcolilor.

4. Adoptarea unui program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) în şcolile din ÎPT

Anual ISJ Buzău



FSE



5. Asistenţă specializată, consiliere şi sprijin oferite familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu

AnualISJ Buzău



FSE



6. Organizarea programelor de şansa a doua pentru tinerii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au nici o calificare

AnualISJ Buzău




133

PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT

Indicatori : Structuri parteneriale funcţionale şi eficiente

Obiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPTIndicatori:

Asistarea permanenta a deciziei privind IPT realizată cu eficienţă la cele 2 nivele de management participativ:

- local (judeţean) prin CLDPS

- şcolii prin CA


Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolurile pentru dezvoltarea parteneriatului

ISJ, unităţile şcolare IPT şi agenţii economici îşi asumă rolurile pentru dezvoltarea parteneriatului


A.1. Contractarea câte unui proiect/judeţ finanţat prin POS DRU pentru dezvoltarea instituţională a CLDPS în anul 2008

A 2. Reprezentarea în Consiliul de administraţie al unităţilor şcolare a cel puţin câte 1 partener social pentru fiecare dintre domeniile principale de pregătire începând cu 2010-2011

A 3. Toţi elevii din IPT beneficiază de locurilor de practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi începând cu 2010-2011

A 4.1. Toate unităţile şcolare cuprinse în Proiectele Phare TVET contractează proiecte PRIN POS DRU pentru practica elevilor în anul şcolar 2011-2012

A 4.2. Toate unităţile şcolare IPT CONTRACTEAZĂ PROIECTE PRIN POS DRU pentru practica elevilor în anul şcolar 2011 - 2012


Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolul de aplicant pentru proiectele POS DRU


Agenţii economici parteneri acceptă implicarea în CA

Unităţile şcolare îşi asumă rolul de aplicant pentru proiectele POS DRU




1. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a CLDPS, a ISJ Buzău şi a şcolilor IPT prin activităţi specifice în cadrul unui proiect finanţat din FSE

Anual Preşedinţia CR

Instituţiile reprezentate în CLDPS- ISJ Buzău

Şcolile IPT din


FSE

Una sau mai multe instituţii din CLDPS îşi asumă rolul de aplicant


134

judeţul Buzău.

2. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a CLDPS prin activităţi specifice în cadrul unui proiect finanţat din FSE

AnualPreşedinţia CLDPS-

Inspector Şcolar General Adjunct


FSE

Una sau mai multe instituţii din CLDPS îşi asumă rolul de aplicant.


3. Revizuirea componenţei Consiliilor de Administraţie din sistemul de ÎPT prin cooptarea unor reprezentanţi ai agenţilor economici semnificativi - cel puţin unul pentru fiecare domeniu principal de pregătire din oferta şcolii

Începând cu septembrie 2008

ISJ Buzău


Agenţii economici parteneri ai şcolilor acceptă implicarea în CA

4. Asigurarea locurilor de practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi pentru toţi elevii, în conformitate cu Standardele de pregătire profesională şi cerinţele învăţării centrate pe elev


ISJ


Agenţii economici parteneri ai şcolilor.

Resursele agenţilor economici

Agenţii economici parteneri ai şcolilor. acceptă realizarea practicii elevilor în întreprinderi

5. Elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare din FSE pentru desfăşurarea practicii elevilor la agenţii economici


ISJ


Agenţii economici parteneri ai şcolilor.


FSE

Unităţile şcolare îşi asumă rolul de aplicant pentru proiecte POS DRU


ABREVIERI:

CR – Consorţiul regional

CLDPS – Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Formarea Profesională

CA – Consiliul de Administraţie

IPT (engleză TVET) – Învăţământ Profesional şi Tehnic

ISJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean

CJ – Consiliul Judeţean

CL – Consiliul Local

135

FSE – Fondul Social European

FEDER – Fondul European de Dezvoltare Regională

POS DRU – Planul Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

136

137

Documents

CUPRINSofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Est - 2013... · Web viewDomeniul estetica şi igiena corpului omenesc – are o pondere de 1,7% în anul şcolar 2012-2013, urmând