PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRUDEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ŞI TEHNIC

JUDEŢUL IALOMIŢA2013 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, prin colectivul:

Inspectoratul Școlar al Județului Ialomița Radu  ElenaBarcari LuminitaNeagu Roxana Gabriela

Direcția Județeană de Statistică Ialomița Stefan AnetaAJOFM Ialomița Zaharia Liliana

SC Servel SRL Slobozia Serbanescu Elena

Consiliul Județean Ialomița Martin IoanCioaca Ilie

Instituția Prefectului Ialomița Popescu EcaterinaPatronatul Județean al IMM-urilor Ialomița Costea Marian

Primaria Municipiului Slobozia Bacanu ValentinDirecția Județeană de Statistică Ialomița USLI Ialomița Mitrea TraianUGIR Sud Muntenia Serbanescu Virgil

Asistența şi coordonare metodologică

CNDIPT Bucureşti, Filiala Târgoviște Suzana Camelia ILIERodica ALBU

Noiembrie 2012

1

CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ......................................................................................................................... 5 1. REZUMAT .............................................................................................................................. 6 2.1 SITUAŢIA PREZENTĂ..................................................................................................................82.1.1. POPULAŢIA TOTALĂ. DINAMICA GENERALĂ..............................................................................82.1.2. DISTRIBUŢIA PE MEDII REZIDENŢIALE (URBAN/RURAL)..............................................................82.1.3. DISTRIBUŢIA PE SEXE.............................................................................................................82.1.4. STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ........................................................................................92.1.5. STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI MEDII REZIDENŢIALE......................................................92.1.6. STRUCTURA ETNICĂ.............................................................................................................102.1.7. MIŞCAREA MIGRATORIE........................................................................................................102.1.8. PROIECŢII DEMOGRAFICE.....................................................................................................102.2. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU ÎPT........................113. PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN ................................................................................... 13 3.1 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI..........................................................................................133.1.1 PRODUSUL INTERN BRUT( PIB ) ŞI VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ ( VAB)................................133.1.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII....................................................................................................143.1.3. FIRMELE DIN JUDEŢ. DINAMICA, REPARTIŢIA SECTORIALĂ ŞI PE CLASĂ DE MĂRIME..................153.1.4. INVESTIŢIILE BRUTE ALE UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, COMERŢ , SERVICII. INVESTIŢIILE BRUTE ŞI NETE LA NIVELUL JUDEŢULUI IALOMIŢA...........................................153.2. INFORMAŢII PARŢIALE............................................................................................................163.2.1 PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ ŞI CERINŢELE DE COMPETITIVITATE.............................163.2.2. CERCETAREA ŞI DEZVOLTAREA.............................................................................................163.2.3. INDUSTRIA...........................................................................................................................163.2.4 INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT, TEHNICĂ, EDILITARĂ, DE COMUNICAŢII ŞI MEDIU...............173.2.5. AGRICULTURA.....................................................................................................................183.2.6. SILVICULTURA.....................................................................................................................183.2.7. TURISMUL...........................................................................................................................183.2.8. CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC. IMPLICAŢII PENTRU ÎPT...................................194. PIAŢA MUNCII ..................................................................................................................... 21 4.1. INDICATORI STATISTICI AI PIEŢEI MUNCII...................................................................................214.1.1. PARTICIPAREA LA FORŢA DE MUNCĂ.....................................................................................214.1.2. STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE PE NIVELURI DE INSTRUIRE, LA NIVEL REGIONAL...............254.1.3. STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE CIVILE PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE....................................................................................................................................264.1.4. NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR ŞI AL MUNCITORILOR PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE....................................................................................................................................284.2 INFORMAŢII PARŢIALE..............................................................................................................284.2.1. ANALIZA COMPARATIVĂ PE OCUPAŢII A ŞOMAJULUI ŞI LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE ÎNREGISTRATE LA AJOFM ÎN PERIOADA 2004-2010........................................................................284.2.2. EVOLUŢIILE RECENTE ALE ŞOMAJULUI ŞI A LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE ÎNREGISTRATE LA AJOFM ( ASPECTE CRITICE ÎN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE ŞI FINANCIARE )...............................304.2.3 PROIECŢIA OCUPĂRII ŞI A DEFICITULUI DE CALIFICĂRI PE TERMEN SCURT (ANCHETE)...............314.2.4 PROIECŢIA CERERII ŞI OFERTEI DE LOCURI DE MUNCĂ PE TERMEN MEDIU (2013-2020)...........364.3. CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII. IMPLICAŢII PENTRU ÎPT...............................................424.3.1. PRINCIPALELE CONSTATĂRI DESPRINSE DIN INFORMAŢIILE DIN AMIGO LA NIVEL REGIONAL:. . .424.3.2. CONCLUZII DIN ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI DIN BALANŢA FORŢEI DE MUNCĂ (BFM) LA NIVELUL JUDEŢULUI........................................................................................................................434.3.3. CONCLUZII DIN ANALIZA STRUCTURII POPULAŢIEI OCUPATE CIVILE LA NIVELUL JUDEŢULUI........434.3.4. CONCLUZII DIN ANALIZA COMPARATIVĂ PE OCUPAŢII A ŞOMAJULUI ŞI LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE ÎNREGISTRATE LA AJOFM...............................................................................................444.3.5. CONCLUZII DIN ANCHETELE IMPLEMENTATE DE CĂTRE AGENŢIA PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ A JUDEŢULUI IALOMIŢA, LA AGENŢII ECONOMICI DIN JUDEŢ 2009........................................444.3.6. CONCLUZII DE ORDIN GENERAL............................................................................................45IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT:......................................................................................................455. 5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC (TVET) DIN JUDEŢUL IALOMIŢAMAT 47 5.1. CONTEXTUL DE POLITICI PENTRU EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ.................................47

2

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC(P.L.A.I.)

JUDEŢUL DÂMBOVIŢAREVIZUIRE 2008 - 2013

5.1.1. CONTEXTUL EUROPEAN.......................................................................................................475.1.2 CONTEXTUL NAŢIONAL..........................................................................................................495.2. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI.........................................................................................515.2.1. CONTEXTUL DEMOGRAFIC ŞI POPULAŢIA ŞCOLARĂ................................................................515.3. INDICATORI DE INTRARE ÎN PERIOADA 2003-2010...................................................................525.3.1. NUMĂRUL DE ELEVI CARE REVIN UNUI CADRU DIDACTIC.........................................................525.3.2. RESURSE UMANE ÎN ÎPT......................................................................................................525.3.3 RESURSE MATERIALE ŞI CONDIŢII DE ÎNVĂŢARE......................................................................535.4. INDICATORI DE PROCES..........................................................................................................545.4.1. MECANISME DECIZIONALE ŞI DESCENTRALIZAREA FUNCŢIONALĂ ÎN ÎPT..................................545.4.2. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ÎPT..............................................................................................555.4.3. SERVICIILE DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE.............................................................................555.5 INDICATORI DE IEŞIRE..............................................................................................................565.5.1. RATA NETĂ DE CUPRINDERE ÎN SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ..............565.5.2. GRAD DE CUPRINDERE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT (RATA SPECIFICĂ DE CUPRINDERE ŞCOLARĂ PE VÂRSTE).....................................................................................................................................................575.5.3. RATA ABANDONULUI ŞCOLAR, PE NIVELURI DE EDUCAŢIE ISCED...........................................575.5.4. RATA DE ABSOLVIRE, PE NIVELURI DE EDUCAŢIE ISCED.......................................................585.5.5. RATA DE SUCCES................................................................................................................595.5.6. RATA DE TRANZIŢIE LA URMĂTORUL NIVEL DE EDUCAŢIE........................................................605.5.7. RATA DE PĂRĂSIRE TIMPURIE A SISTEMULUI DE EDUCAŢIE.....................................................625.5.8. PROCENTUL ELEVILOR CU NIVEL SCĂZUT AL COMPETENŢELOR DE CITIRE/LECTURĂ (PISA).....635.5.9. PONDEREA POPULAŢIEI CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 20-24 DE ANI CARE AU ABSOLVIT CEL PUŢIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SECUNDAR SUPERIOR...................................................................................645.5.10. RATA DE PARTICIPARE ÎN FORMAREA CONTINUĂ A POPULAŢIEI ADULTE (25-64 ANI)..............655.6 INDICATORI DE IMPACT............................................................................................................655.6.1. IMPACTUL SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC ASUPRA RATEI ŞOMAJULUI. .655.6.2. RATA DE INSERŢIE A ABSOLVENŢILOR LA 6 LUNI DE LA ABSOLVIRE PE NIVELURI DE EDUCAŢIE. 665.6.3. GRADUL DE UTILIZARE A COMPETENŢELOR DOBÂNDITE DE ABSOLVENŢI LA LOCUL DE MUNCĂ.665.7. OFERTA ŞCOLILOR DIN ÎPT JUDEŢEAN - JUDEŢUL IALOMIŢA ÎN PERIOADA 2002-2010..............675.7.1. EVOLUŢIA PLANURILOR DE ŞCOLARIZARE.............................................................................675.7.2. ANALIZA OFERTEI CURENTE ( PENTRU ANUL ŞCOLAR ÎN DERULARE ).....................................685.7.3. PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL ŞCOLAR VIITOR. ŢINTE PE TERMEN MEDIU PE DOMENII DE PREGĂTIRE.............................................................................................................705.7.4. OFERTA ŞCOLILOR DIN IPT PENTRU FORMAREA ADULŢILOR...................................................715.7.5. REŢELE ŞCOLARE...............................................................................................................715.7.6. PARTENERIATUL CU ÎNTREPRINDERILE.................................................................................725.8. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA ÎPT JUDEŢEAN............................................................736. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI .............................................. 77 7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA PE PIAŢA MUNCII .................................................................................................... 79 8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII IPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013 ........................................................................................................ 81 9. AC Ţ IUNI PROPUSE – PLAN DE M Ă SURI ............................................................................ 85 9. Glosar ................................................................................................................................... 90

3

Cuvânt înaintePlanificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ

profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă. Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio – profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă. Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:

- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional. - Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.- Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul comunităţii.

Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi cererea socială, în acord cu nevoile de dezvoltare judeţeană şi a resurselor umane în perspectiva anului 2013.

Cele mai importante roluri ale PLAI sunt: să analizeze în profunzime învăţământul profesional şi tehnic judeţean; să se concentreze pe problemele specifice ale sistemului de învăţământ profesional şi

tehnic de la nivel judeţean; să stabilească priorităţile, ţintele şi acţiunile la nivel judeţean pentru dezvoltarea

învăţământului profesional si tehnic; să contribuie la realizarea ţintelor stabilite la nivel regional; să ofere feed back pentru planificarea ofertei IPT la nivel regional; să furnizeze un cadru general pentru elaborarea şi armonizarea planurilor strategice ale

şcolilor; să faciliteze luarea deciziilor la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolilor

învăţământului profesional şi tehnic.Anual, PLAI sunt actualizate de către CLDPS şi aprobate de către Consiliul de

Administraţie al ISJ.PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând: 

Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală (nivel de judeţ) structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare;

Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare; Planul de şcolarizare al şcolilor IPT; Măsuri complementare de formare profesională continuă; Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea

integrării lor în sistemul general de educaţie; Măsuri privind dezvoltarea  parteneriatului social şi a curriculumului în dezvoltare locală; Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice;

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

4

1. Rezumat

Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI) – din Judeţul Ialomiţa este un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, elaborat de către principalii actori ai pieţei muncii. Scopul planificării este acela de a asigura o mai bună corelare a ofertei de formare profesională cu cererea actuală şi viitoare de abilităţi şi competenţe pe o piaţă aflată într-un continuu proces de schimbare. Primul PLAI a fost elaborat în noiembrie 2003, având ca orizont de timp anul 2010.

Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social în ÎPT (CLDPS) sunt structuri manageriale consultative în sprijinul inspectoratelor şcolare judeţene. Atribuţiile CLDPS vizează, între altele:

analiza şi avizarea propunerilor prezentate de Inspectoratul Şcolar privind reţeaua şcolară şi planurile de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic;

oferă, la nivel judeţean, cadrul organizatoric pentru monitorizarea modului în care se realizează parteneriatul social în formare profesională;

facilitează identificarea reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în realizarea consilierii, orientării şi informării privind cariera;

promovează proiectele iniţiate de unităţile de învăţământ ce vizează dezvoltarea resurselor umane finanţate din fonduri UE sau alte surse şi colaborează cu unităţile de învăţământ în elaborarea şi aplicarea acestora;

identifică şi promovează acţiuni ce vizează tranziţia  de la şcoală la locul de muncă al absolvenţilor, în vederea realizării integrării socio-profesionale a acestora;

participarea, prin reprezentanţii desemnaţi la cererea Inspectoratului Şcolar, în structurile instituţionale constituite în programele de dezvoltare regională şi alte programe pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic;

avizarea componentei locale a curriculum-ului pentru învăţământul învăţământul profesional şi tehnic

realizează actualizarea şi monitorizarea Planului Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI);

asistarea unităţilor şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS; realizează monitorizarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS)

Actualizarea PLAI a fost realizată în cadrul Proiectului POS DRU „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”. Actualizarea s-a realizat pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al României 2010, date furnizate de INS) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Ialomiţa şi AJOFM Ialomiţa).

Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea pieţei muncii la orizontul anului 2013, utilizate în PLAI ACTUALIZAT ÎN ANUL 2012 capătă un grad foarte ridicat de relativitate.

În scopul de a realiza corelarea cererii pieţei muncii prezentată în capitolul 4 cu oferta de formare profesională iniţială prezentată în capitolul 5, membrii CLDPS Ialomiţa au realizat o Analiză SWOT a corelării cererii cu oferta, după care au prezentat principalele concluzii şi recomandări necesare alcătuirii unui plan de acţiune în capitolul 9. În acest plan de acţiune s-au propus următoarele obiective specifice, alături de indicatorii de realizare următori:

În urma analizelor din prezentul document, s-au desprins următoarele concluzii: În proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2010-2011 domeniile aliniate

cu ţintele stabilite de membrii CLDPS Ialomiţa, în urma studierii cererii pieţei muncii locale şi a altor informaţii parţiale, sunt următoarele: electromecanica, electric ;turism si alimentatie, industrie alimentara , estetică şi igiena corpului omenesc. Pentru anul şcolar 2012-2013 domeniile care mai trebuiesc aliniate cu ţintele stabilite în urma studierii cererii pieţei muncii locale sunt: mecanica, constructii instalatii si luicrari publice chimie industriala, industrie textila si pielarie , economic protectia mediului.

Reţele şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţ, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici.

5

Există parteneriate active cu agenţii economici locali, stabile în cadrul Proiectului POS DRU implementat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa în parteneriat cu PIMM Ialomiţa şi S.C SERVEL S.R.L Slobozia, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă Ialomiţa, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Un număr de 8 grupuri şcolare au beneficiat de dotare cu echipament de muncă şi de protecţie prin proiectul POS DRU implementat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa în perioada septembrie 2009 - aprilie 2011.

Un număr de unităţi 15 de învăţământ IPT au beneficiat de: reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanţările Phare

TVET; formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor

fundamentale din curriculum-ul TVET. Instrumentele de asigurare a calităţii s-au generalizat în toate şcolile IPT. Reţeaua şcolară de învăţământ obligatoriu acoperă întreg teritoriul judeţului.Au fost identificate însă şi aspecte pentru care se impun măsuri ameliorative: Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED înregistrează o

scădere faţă de anul precedent cu 1,8% la invatamantul profesional , 0,8 % invatamantul postliceal si o crestere de 0,8% la învăţământul liceal în anul şcolar 2009-2010.

Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale,

Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari, acest fapt ducând la opţiunea elevilor cu predilecţie către liceul teoretic, iar după terminarea acestuia, intrarea lor în şomaj.

Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă

Datele la nivel naţional indică în anul 2010 rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (6,3%) sub media europeană (UE-27 – 15,3% şi UE-15 – 17%).

Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) este ridicat în anul 2010 la nivel naţional faţă de media înregistrată la nivel european.

Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este la nivel naţional în anul 2009 de 78,3% dar destul de departe de benchmark-ul în domeniul educaţiei şi formării, ca cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.

În 2010 (conf. Eurostat), rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a crescut existând un decalaj considerabil la nivel naţional faţă de ţinta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010, de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (25-64 ani).

6

41,5645,84

58,4454,16

0

10

20

30

40

50

60

(%) (%)

URBAN RURAL

Distributia pe medii rezidentiale

REGIUNEA SUDIALOMIŢA

2. DEMOGRAFIA Populaţia reprezintă elementul constitutiv esenţial al devenirii umane. De mărimea dar

şi de calitatea populaţiei, două valori aflate într-o complexă conexiune, care determină toate procesele socio-economice într-un anumit spaţiu uman, depind atât intensitatea acestor fenomene cât şi specificitatea derulării lor.

2.1 Situaţia prezentă.2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală

La 1 iulie 2010, populaţia judeţului Ialomiţa a fost de 286980 locuitori. Tendinţele demografice care s-au conturat la nivelul ţării în perioada de tranziţie se constată într-o formă sau alta şi în judeţul Ialomiţa.Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraţiei interne/externe, au făcut ca populaţia judeţului să se diminueze în perioada 2002 -2010 cu circa 7777 persoane.

Fig. 2.1.1. Dinamica populaţiei - Sursa: INS, Anuarul Statistic al României, 2010

La nivelul judeţului Ialomiţa se constată un uşor trend descendent de populaţie, care din punct de vedere demografic se apropie ca „performanţă” de media naţională.

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)La nivel judeţean pe medii de rezidenţă, preponderentă este populaţia rurală (53,91%),

fiind printre cele mai scăzute ponderi la nivel de Regiune Sud Muntenia, alături de judeţul Argeş(52,3%) şi judeţul Prahova ( 49,7%).

Fig. 2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţialeAceastă pondere, totuşi ridicată a

populaţiei rurale, se corelează cu ponderea ridicată a ocupării în sectorul agricol de subzistenţă şi implicit cu performanţele economice scăzute ale judeţului.

Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2010

2.1.3. Distribuţia pe sexeTabel 2.1.3. Populaţia pe sexe

ANEXA 1 Populaţia pe sexe la 1 iulie 2010 Total Mascul n

Feminin- număr persoane

România 21 431 298 10 434 143 10 997 155Regiunea Sud 3 258 775 1 587 63

1 670 912Judeţul Ialomiţa 286 980 140 465 146 515

- structura %România 100,0 48,7 51,3

7

Dinamica populatiei

0

1000000

2000000

3000000

4000000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Regiunea Sud Muntenia Judeţul Ialomiţa

Regiunea Sud 100,0 48,7 51,3Judeţul Ialomiţa 100, 48,9

1,1

Sursa: I.N.S. Anuarul Statistic 2010

8

POPULATIA PE SEXE

51%49%

MASCULIN FEMININ

Structura pe sexe se caracterizează printr-o uşoară preponderenţă numerică a populaţiei feminine. Astfel, la 1 iulie 2010, 51,1% din populaţia judeţului Ialomiţa era de sex feminin şi 48,9% de sex masculin.

Atât la vârste tinere, până la 40 ani, cât şi în intervalul 41-54 ani, raportul pe sexe este favorabil bărbaţilor, după această vârstă femeile devenind majoritare.

Fig. 2.1.3. Populaţia pe sexe. Sursa: D.J.S. Ialomiţa, Anuarul Statistic 2010

2.1.4. Structura pe grupe de vârstăPe fondul scăderii numărului de locuitori, precum şi datorită înaintării în vârstă a

generaţiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei s-a modificat. Astfel, structura pe grupe de vârstă a populaţiei are amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal, scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei în vârstă de 0-14 ani şi creşterea numărului şi a ponderii populaţiei vârstnice (de 60 ani şi peste). În anul 2010 se remarcă ponderea redusă a populaţiei tinere (0-14 ani) la 16,4% şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani şi peste) la 16,3%. Populaţia adultă (15-59 ani) reprezintă 62,1% din total, în creştere faţă de 1 iulie 2002. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârsta 35-44 ani şi 50-59 ani şi a scăzut cea din grupele de vârstă 15-34 ani şi 45-49 ani. Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor atrage schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă).

2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Grupele de vârstă „0-14” ani şi „65 ani şi peste” au ponderi mai mari în mediul rural decât în mediul urban (cu 1,4, respectiv cu 10,9 puncte procentuale).

În schimb, grupa 30-64 ani are pondere mai mare în urban (cu 9,3 % mai mult decât în mediul rural).

9

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, la 1 iulie 2010

14.7 16.4

5.77.9

6.9 6.4

48.5 47.2

16.4

5.67.6

16.7

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Regiune Ialomiţa0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani

16.45.77.96.4

47.2

16.4

15.65.78.77.2

52.3

10.5

17.05.77.35.6

42.9

21.4

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TOTAL URBAN RURAL

Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale - Jud. Ialomiţa, la 1 iulie 2010 -

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani

25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani

Fig. 2.1.4. Structura pe grupe de vârstă Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2010

Fig. 2.1.5. Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale, Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2010

2.1.6. Structura etnică

În judeţul Ialomiţa în urma Recensământului populaţiei din 18 martie 2002 a rezultat că 95,34% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţile naţionale reprezentând 4,66%, din care 4,1% rromi (ţigani), aromâni 0,22%, lipoveni  0,2%,0,11% alte naţionalităţi După religie, 98,48% din populaţia judeţului este de confesiune ortodoxă, 0,43% adventistă de ziua a VII-a , 0,5% penticostală, 0,5% evanghelică şi 0,2 romano-catolică (diferenţa alte confesiuni, atei, fără religie sau religie nedeclarată).

2.1.7. Mişcarea migratorie

Un factor al scăderii populaţiei Regiunii Sud Muntenia este migraţia, atât cea internă, cât şi cea externă. Mutaţiile din structura socio-economică a României au determinat o intensă mobilitate teritorială a populaţiei, cu consecinţe directe în modificarea numărului şi structurii socio-demografice a populaţiei în profil teritorial. Referitor la segmentul de populaţie care este mai dispusă la modificarea domiciliului se constată o migrare a populaţiei tinere către oraş, mai întâi la şcoală, iar mai apoi prin integrarea pe piaţa muncii.

Tab. 2.1.7. Mişcarea migratorieTOTAL URBAN RURAL

  Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi SoldIalomiţa 4487 4054 -433 1925 1516 -409 2562 2538 -24

Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2010Anii tranziţiei au generat noi tendinţe privind migraţia internă a populaţiei, remarcându-

se o inversare a fluxului migratoriu sat-oraş pe de o parte şi o reducere a migraţiei interne interjudeţene, pe de altă parte. Anul 1998 marchează o schimbare de sens a migraţiei sat-oraş, de acum înregistrându-se în mod constant un sold migratoriu pozitiv în mediul rural. Oraşul nu mai absoarbe, ca în trecut, surplusul de forţă de muncă din mediul rural.

Judeţul Ialomiţa, în anul 2009, se înscrie în rândul judeţelor cu sold migratoriu negativ atât în mediul urban (- 409), respectiv -24 în mediul rural. Motivele principale ale migraţiei interne sunt legate de problemele familiale (căsătorii, pensionări, etc.) în detrimentul celor legate de muncă.

Alături de migraţia internă, un factor deosebit de important pentru structura populaţiei este şi migraţia externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivelul judeţului un flux migratoriu extern mai important. Iniţial, au plecat persoane care aveau rude sau prieteni plecaţi. Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populaţia din judeţ să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA, Canada şi Marea Britanie. După anul 1995, Judeţul Ialomiţa cunoaşte o emigrare a populaţiei (în special a celei tinere, fără ocupaţie) către Italia, Spania şi alte ţări europene.

2.1.8. Proiecţii demograficeProiectarea populaţiei oferă informaţii utile asupra posibilei evoluţii a numărului şi

structurii de vârstă a populaţiei şi pe grupe funcţionale (tânără, adultă, vârstnică, feminină în vârstă fertilă, şcolară şi preşcolară). Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia internă şi externă.

Evoluţia demografică recentă a constituit baza scenariilor de proiectare prin care s-a efectuat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi sporului migratoriu la nivelul judeţului până în anul 2025.

Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2005-2025 indică (intr-o variantă medie) tendinţa de îmbătrânire demografică caracterizată printr-o reducere a populaţiei judeţului cu 41847 locuitori pană în anul 2025. Această scădere se va datora menţinerii unui deficit al naşterilor în raport cu numărul deceselor (spor natural negativ), la care se va adăuga soldul negativ cumulat al migraţiei interne şi externe.Tabel 2.2.a. Evoluţia populaţiei judeţului Ialomiţa pe grupe mari de vârstă în anul 2005, 2015 şi

20252005 2015 2025

10

mii persoane

pondere%

mii persoane

pondere%

mii persoane

pondere%

Total 292,670 100,0 274,025 100,0 250,821 100,0 0 – 14 ani 47,663 16,3 41,340 15,1 34.073 13,615 – 64 ani 197,902 67,6 189,726 69,2 172,747 68,965 ani şi peste 47,101 16,1 42,959 15,7 44,001 17,5

Sursa: INSPe grupe mari de vârstă, cea mai accentuată scădere se constată în cadrul populaţiei

din grupa 15 - 64 ani, cu 25,125 mii persoane până în 2025. Dinamica populaţiei judeţului Ialomiţa, pe grupe de vârstă, a înregistrat evoluţii diferite: efective în scădere pentru grupele 0-14 ani (cu 13,50 mii persoane) pentru grupa 15-64 ani (cu 25.125 mii persoane) (anexa 1b)

Datorită menţinerii fertilităţii sub nivelul de înlocuire a generaţiilor, populaţia tânără (0-14 ani) va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2005-2025, de la 47,663 mii persoane la 34,073 mii persoane. Ponderea tinerilor în totalul populaţiei se va diminua.

Populaţia adultă din judeţul Ialomiţa va fi de 172.747 mii persoane în 2025 (cu 25.125 mii persoane mai puţin decât în 2005). Pe fondul scăderii numărului de tineri, ponderea populaţiei adulte în total populaţie va înregistra în prima parte a orizontului de timp proiectat o creştere uşoară (de la 67,6% în anul 2005 la 69,17% în 2015) după care va începe o uşoară scădere ajungând în anul 2025 la 68,9%.

În viitor procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensităţi diferite. Populaţia de 65 ani şi peste va scădea numeric până în anul 2015 cu 4,14 mii persoane faţă de anul 2005 şi va creşte cu 1,142 mii persoane în anul 2025 faţă de anul 2015, în timp ce ponderea acesteia în total va creşte uşor de la 16,1% la 15,7% în anul 2015 si mult mai rapid după 2015, ponderea acesteia ajungând la 17,5%.

Tabel 2.2.b. Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în perioada 2005-2025

Mii persoane Modificări 2025/20052005 2015 2025 absolută (mii) %

Populaţia în vârstă preşcolară 3-6 ani 12,5 10,7 8,5 -3,9 -31,9

Populaţia de vârstă şcolară 7-14 ani 27,7 23,2 19,7 -7,9 -28,9

Populaţia de vârstă şcolară 15-24 ani 43,3 32,7 27,5 -15,8 -36,6Sursa: INS

În perioada 2005-2025 populaţia de vârstă şcolară la nivelul judeţului Ialomiţa se va afla pe o curbă descendentă. Sistemul de învăţământ preşcolar va fi confruntat cu o scădere continuă a numărului populaţiei în vârstă de 3-6 ani.

Datorită menţinerii fertilităţii sub nivelul de înlocuire a generaţiilor, populaţia tânără (0-14 ani) va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2005-2025, de la 47,66 mii persoane la 34,07 mii persoane (-13,5). În perioada 2005-2025 populaţia de vârstă corespunzătoare în învăţământul obligatoriu (7-14 ani) va cunoaşte o reducere de 8,0 mii persoane (-28,9%) ajungând la 19,66 mii persoane. Aceeaşi tendinţă este anticipată şi pentru populaţia de 15-24 ani, care poate continua procesul de învăţământ în licee, şcoli profesionale, colegii şi universităţi, numărul acesteia urmând să scadă cu peste 15,84 mii persoane (-36,6%) ajungând la 27,50 mii persoane în anul 2025.

2.2. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPTa) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De

aici, nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

b) Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi agravată de migraţia externă (cu tendinţă de accentuare după 2007, în cadrul procesului de integrare în UE). Apare pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie, medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a muncii (construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.).Se desprinde nevoia de:

11

■ Creşterea nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la cursuri de formare..

c) Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2005), îndeosebi în grupul ţintă 15 -18 ani în care se încadrează elevii de liceu/învăţământ profesional.

d) În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la o nevoie crescândă de formare continuă - oportunitate în atenţia şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară)Faţă de aceste constatări, se recomandă:

Măsuri pentru învăţământul TVET: Optimizarea alocării resurselor, prin:

concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces

Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care împreună să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi diversificată eliminarea paralelismelor nejustificate colaborare pentru acoperire teritorială optimă diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi)

Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de ani) conduce la:

- nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială şi medicală- nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)

e) Populaţia rurală. Aspectele demografice specifice ruralului, care afectează 54% din populaţia judeţului, indică nevoia unei atenţii particulare pentru mediul rural. Structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi o pondere mai mică a populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa tinerilor de a părăsi satul. Faţă de aceste constatări, sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând: Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni Ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii

economiei rurale Educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor

naturale din mediul rural

12

3. Profilul economic judeţean3.1 Principalii indicatori economici

3.1.1 Produsul intern brut( PIB ) şi valoarea adăugată brută ( VAB)Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de

dezvoltare. Analizând proiecţia creşterii PIB, se constată că în judeţul Ialomiţa acest indicator înregistrează ritmuri susţinute de creştere.

Produsul intern brut realizat în anul 2008 în judeţul Ialomiţa a fost de 4693.8 milioane lei (RON) preţuri curente, reprezentând 0.91% din produsul intern brut realizat pe ţară şi 7.17% din PIB-ul pe regiune.

Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create, minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora).

Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, naţional şi judeţean (v. Anexa 2 a).

În judeţul Ialomiţa rezultă o pondere semnificativă a VAB în agricultură, silvicultură, piscicultură (22,8% situându-se peste media regională de 10,6% cât şi cea naţională 7,4%). Industria deţine 18% din VAB locul 6 în regiune ,procentul fiind sub media regională cât şi sub

cea naţională Construcţiile deţin 8.8% din VAB, procent sub media naţională şi mai aproape de cea regională (situează judeţul pe locul 4 din regiune). Dintre servicii (50,3% din VAB) se remarcă transporturile (11,7%) atât peste media regională (9,3%) cât şi cea

naţională(11,2%), fiind pe locul 4 in regiune. Structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2008 a avut următoarele caracteristici (v. Anexa 2 a): - serviciile*) au înregistrat cea mai mare contribuţie la formarea valorii adăugate brute (50,3%); în anul 2008 la această componentă cea mai mare contribuţie şi-au adus-o următoarele activităţi: tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (21,9%); transport, depozitare şi comunicaţii cu 11,7.0%; comerţ (21,8%); - pe locul secund s-a situat agricultura, silvicultura, vânătoarea şi pescuitul care au contribuit cu 22,9% la formarea VAB; - industria a contribuit cu 18,0% din valoarea adăugată brută totală; - construcţiile au avut o contribuţie mai mică, de numai 8.8% la formarea valorii adăugate brute. În structura VAB pe ramuri de activitate în anul 2008 faţă de anul 2002, au intervenit următoarele modificări:

13

Structura VAB, pe sectoare de activitate

2008

20.2

6.2

71.8

1.8

7.4 11.9

54.8

25.8

9.5

44.8

35.1

10.6

50.3

8.818

.022.8

Agricultură, silv icultură,piscicultură

Industrie Construcţii Servicii

- % -

UE-27 RO Regiunea Sud Muntenia Jud Ialomita

Evoluţia structurii VAB, pe sectoare de activitate - jud. Ialomita -

32.4

19.4

3.8

44.5

20.2

25.4

5.8

48.7

18.8 22

.7

7.6

50.9

10.1

23.2

9.9

56.8

22.9

18

8.8

50.3

24.7

46.3

4.2

24.9

25.5

41.0

4.7

28.7

25.1

23.0

46.5

5.4

25.8

23.3

5.3

45.7

Agricultura şi silvicultura Industrie Constructii Servicii

- % -

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig. 3.1.1.a. Sursa: Anexa 2a

Fig. 3.1.1.b. Sursa: Anexa 2a

- scăderea ponderii valorii adăugate brute judeţene realizate în sfera producţiei (agricultura, vânătoare şi silvicultură, piscicultură, industrie şi construcţii) de la 53,5% în anul 2002, la 49,7% în anul 2008;

- ponderea valorii adăugate brute realizate în agricultură, vânătoare şi silvicultură,piscicultură a scăzut de la 25,1% în 2002 la 22,9% în 2008; - ponderea valorii adăugate brute realizate în industrie a scăzut de la 23% la 18% în 2008;- creşterea ponderii valorii adăugate brute realizată în sfera serviciilor comerciale şi sociale de la 46.5% în anul 2002 la 50,3% în anul 2008. - au crescut ponderile realizate în activitatea de comerţ de la 7,9% în anul 2002 la 10,5% în 2008. - ponderea valorii adăugate brute realizată în construcţii a crescut de la 5,4% în anul 2002, la 8,8% în anul 2008;

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu şi lung în corelare cu prevederile Programului de guvernare, a strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială. În iunie 2008 acest organism a realizat studiul „Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2011”.

În cele ce urmează vom analiza principalii indicatori ai economiei (PIB şi VAB) din perspectiva evoluţiei prognozate până în anul 2011. Acest lucru ne este necesar pentru a putea observa potenţialul economic de dezvoltare a judeţului.

Evoluţiile prognozate prevăd în continuare în perioada 2006-2010 ritmuri susţinute de creştere a PIB.

Tabel: 3.1.1.a. Creşterea reală a PIB faţă de anul anterior2005 2006 2007 2008 2009 2010

ROMÂNIA 4,2 7,9 6,1 6,5 6,1 5,8Reg. Sud Muntenia 1,9 7,5 5,3 6,6 6,1 6,0Judeţul Ialomiţa -12,9 6,3 3,1 7,2 6,6 6,3Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP), “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2010” (febr.2008) www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf

În ceea ce priveşte proiecţia PIB/loc se observă o creştere continuă până în 2010. Tabel: 3.1.1.b. Proiecţia PIB/loc. – Euro

2005 2006 2007 2008 2009 2010ROMÂNIA 30829,2 37672,4 45944,1 52315,4 59371,0 66737,6Regiunea Sud Muntenia 3010,5 3680,5 4461,4 5097,9 5798,6 6532,8Judeţul Ialomiţa 2771,8 3935,7 4662,8 5365,2 6147,6 6964,2

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP), “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2010” (febr.2008) www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf

3.1.2. Productivitatea munciiDeşi în creştere cu 49% faţă de anul 2000, în 2008 productivitatea muncii la nivel regional,

calculată ca valoarea PIB (la paritatea puterii de cumpărare, PPC) raportată la totalul populaţiei ocupate, reprezentă doar 37% din media UE-27. Comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Sud Muntenia se situa în 2008 la acelaşi nivel cu media naţională, ocupând poziţia a cincea, după Bucureşti-Ilfov, Regiunea Vest, Nord Vest si Centru. În interiorul regiunii, judeţele cele mai competitive, în termenii PIB/ locuitor şi ai productivităţii muncii, sunt Prahova, Argeş şi Dâmboviţa. (Sursa: Calculele ADR Sud Muntenia pe baza datelor din Anuarul Statistic şi Eurostat)

Creşterea productivităţii muncii în România între 2000-2008 nu a fost singulară, toate ţările cu care România concurează direct înregistrând dinamici pozitive.

România, a cărei productivitate se situează la 48% din media europeană, se află semnificativ în urma Croaţiei, Macedoniei şi Turciei, ţări nemembre ale UE încă. Cu o productivitate atât de scăzută, România nu poate găsi în exporturi principalul motor de relansare economică.

14

Până în anul 2010, creşterea reală a PIB în judeţul Ialomiţa va depăşi atât media regională cât şi pe cea naţională.

Singurele ţări din UE care au înregistrat scăderi ale productivităţii muncii în 2009 au fost România, Lituania şi Grecia, practic ţările europene care au aplicat cele mai severe măsuri anti-criză. Cum în cazul României aceste măsuri au culminat în 2010, ne aşteptăm ca dinamica negativă a productivităţii să fi continuat.

La nivel naţional situaţia se prezintă astfel:Tabel: 3.1.2.

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total Wp % 103.2 106.8 117.0 105.3 110.3 105.8 107.1 105.9 107.6 94.6

3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clasă de mărimeRezultate şi performanţe ale întreprinderilor din industrie, construcţii şi servicii

Activitatea economică în cadrul judeţului Ialomiţa s-a desfăşurat de agenţi economici

organizaţi în trei categorii de întreprinderi: societăţi comerciale active, asociaţii familiale, persoane independente.

În perioada 2002-2009 se constată o creştere a numărului de societăţi comerciale active (de la 2881 în 2002 la 4275 în anul 2009) înregistrată în special în sfera întreprinderilor mici şi mijlocii şi mai ales în zona serviciilor şi construcţiilor. Din numărul total al societăţilor comerciale active în anul 2009, 42,9% funcţionau în comerţ, 9,6% în construcţii, 9,2% în industrie, 7,9% în transporturi, depozitare şi comunicaţii, 1,4% în tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor, etc.

3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ , servicii. Investiţiile brute şi nete la nivelul judeţului Ialomiţa

Investiţiile brute la nivelul judeţului Ialomiţa, din unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, au fost, în anul 2009 în valoare de 629 milioane lei (RON), repartizate pe activităţi astfel: 49,5 % în industrie total (industrie prelucrătoare, industrie extractivă şi industria electrică, gaze şi apă), 27,3% în transporturi, depozitare, comunicaţii, 15,7% în comerţ, 4,1% în construcţii şi 3,4% în celelalte activităţi.

Investiţiile nete, în valoare de 512 milioane lei (RON), din unităţile locale active, au fost repartizate astfel: 51,8% în industrie total (industrie prelucrătoare, industrie extractivă şi industria electrică, gaze şi apă), 28,1% în transporturi, depozitare, comunicaţii, 11,9% în comerţ, 4,7% în construcţii şi 3,5 % în alte activităţi.

Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ, servicii şi alte activităţiLa sfârşitul anului 2009 în judeţul Ialomiţa funcţionau 4275 unităţi locale active în

industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii.IMM-urile reprezentau 99,8 % din numărul total al unităţilor locale active.În cursul anului 2009, unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte

servicii au realizat o cifră de afaceri de 5063 milioane lei (RON) preţuri curente. În totalul cifrei de afaceri realizate de unităţile locale active, ponderea a fost deţinută de unităţile cu activitate de comerţ (44,9%), urmate de cele din industrie (33,1%) si construcţii (8,9%).

Numărul personalului din unităţile locale active a fost în anul 2009 de 28258 persoane (în anul 2002 s-a înregistrat un număr de 28523 persoane ocupate).

Pe ramuri de activitate, 32,9% din numărul total de persoane se regăseau în total industrie (industrie prelucrătoare, industrie extractivă şi industria electrică, gaze şi apă); 31,9% în comerţ, 11,8% în construcţii, 10,9 % în transport, depozitare şi comunicaţii, 7,5% în tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor şi 5,0 % în alte activităţi.

Datele analizate la nivelul anului 2009 evidenţiază faptul că industria rămâne principalul sector în care s-au făcut investiţii brute cu o pondere de 49.5%.

Locul secund este deţinut de transporturi, depozitare, comunicaţii cu o pondere de 27,3% în totalul investiţiilor brute.

15

Sursa:    http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD/index.htm - Obiectiv 11. Creşterea productivităţii muncii şi îmbunătaţirea ratei de ocupare www.bns.ro/fisiere.portal/barometru.ppt

Comerţul se situează pe locul 3 cu o investiţie brută mult mai mică (15.7% ), iar pe locul patru se situează construcţiile (4,1%).

În anul 2009 investiţiile brute realizate în sectorul majoritar privat deţinea ponderea cea mai mare din total.

3.2. Informaţii parţiale3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din judeţ se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în judeţ. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate – de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

3.2.2. Cercetarea şi dezvoltarea

Unul dintre factorii ce potenţează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slabe legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

În ultimii 2 ani analizaţi (2008-2009) – v. Tab 3.2.2.b, Judeţul Ialomiţa a cunoscut o creştere a numărului de cercetători la 10.000 locuitori, de la 0,3 în 2008 la 11 în 2009, crescând implicit şi cheltuielile de cercetare dezvoltare. Chiar dacă s-a înregistrat o oarecare creştere a indicatorilor din domeniul activităţii de cercetare-dezvoltare, judeţul Ialomiţa se menţine cu o pondere scăzută în totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional (locul 6 în regiune). Datele sunt prezentate mai jos: Tabel: 3.2.2.b.

Numărul salariaţilor din activitatea de cercetare dezvoltare

Nr. de salariaţi din cercetare –dezvoltare la 10000 persoane ocupate civile

Totalul cheltuielilor de cercetare - dezvoltare

2008 2009 2008 2009 2008 2009Regiunea Sud 8444 3676 37,3 31,7 229496 220772Judeţul Ialomiţa 3 11 0,3 1,1 130 504

Sursa:Direcţia Judeţeană de Statistică Ialomiţa:Anuarul Statistic al judeţului Ialomiţa 20113.2.3. Industria

Indicele de specializare economică arată gradul de specializare al judeţului într-un anumit sector economic, mai precis, măsoară raportul dintre ponderea sectorului la nivel judeţului şi cea la nivel naţional, pondere măsurată în termenii populaţiei ocupate. Judeţul Ialomiţa se caracterizează printr-un indice mediu de specializare industrială (0,80) comparativ cu Prahova, Argeş, Dâmboviţa care au indici supraunitari.

Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (peste 95%) în producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria alimentară, industria de maşini şi

16

Numărul salariaţilor din activităţile de cercetare-

dezvoltare

Nr.salariaţi în cercetare-dezvoltare la

10000 pers. ocupate civile

Totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

- Mii lei (RON) -

2008 2009 2008 2009 2008 2009România 43502 42420 49,7 50,4 2980674 2356907Regiunea Sud Muntenia

8444 3676 37,3 31.7 229496 220772

Ialomiţa 6 1 0,6 0,1 599 56

Tabel 3.2.2.a.

Sursa: INS, Anuarul statistic 2010

echipamente, industria chimică, industria textilă, etc. Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2007-2013, o caracteristică deosebită a economiei regiunii şi judeţului este că aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei (v Tab. 3.2.3.)

De interes pentru oferta TVET din regiune şi judeţ este şi dezvoltarea viitoare a unor parcuri industriale, prevăzută în toate judeţele regiunii.

Parcurile industriale reprezintă una dintre politicile aducătoare de profit ce are efecte pozitive în plan regional, inclusiv prin asigurarea de locuri de muncă personalului disponibilizat din diverse sectoare de activitate, precum şi tinerilor rezidenţi în aceste zone. Parcurile industriale existente la nivelul judeţului au următoarele locaţii:

Parcul Industrial Feteşti, jud. Ialomiţa (20 ha);

3.2.4 Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi

mediuComplexă şi diversificată.

Regiunea dispune de o reţea de drumuri publice europene, naţionale şi judeţene cu o lungime de 11999 km (15,1% din totalul naţional) şi o reţea feroviară de 1703 km (15,4% din reţeaua naţională). Poziţionarea oraşului Bucureştii în centrul regiunii, astfel încât nici unul dintre oraşele reşedinţă de judeţ nu se află la mai mult de 120 de kilometri de capitală, asigură regiunii Sud Muntenia acces rapid la principalul aeroport al ţării, Otopeni.

Reţeaua de transporturi – rutieră şi feroviară - a judeţului Ialomiţa, cuprindea la sfârşitul anului 2009, 1155 Km de drumuri publice, din care 399 km drumuri naţionale şi judeţene modernizate şi 293 km de cale ferată, în cea mai mare parte electrificate, care fac legătura cu magistralele feroviare din sud-estul, estul şi centrul ţării.

De la vest la est judeţul este traversat de drumul european E 60, Constanţa – Ploieşti – Braşov - Oradea, parte a reţelei paneuropene de transport. Prezenţa fluviului Dunărea oferă posibilitatea de a avea comunicaţii feroviare cu cele opt ţări riverane Dunării iar prin intermediul Canalului Dunăre - Marea Neagră are acces la portul Constanţa. Are legătură directă cu Autostrada Soarelui A2, Bucureşti – Constanţa pe ruta Slobozia - Drajna.

De asemenea, judeţul are un grad ridicat de acoperire cu reţele de telecomunicaţii moderne, eficiente, acoperitoare ca arie şi calitate, cu acces la reţeaua naţională şi internaţională de telecomunicaţii. În telecomunicaţii se remarcă procesul alert de modernizare care se va accentua în viitor, datorită creşterii gradului de acoperire şi expansiunii noilor tehnologii atât în telefonia cu fir cât şi în cea mobilă. Schimbările tehnologice vor genera modificări în profilul unor calificări (ex. competenţe IT pentru sistemele de transfer integrat de date, voce şi imagine.

Dinamica investiţiilor în infrastuctura tehnică (alimentare cu energie electrică, apă, gaze, etc.), edilitară şi pentru afaceri, în creştere în ultimii ani, se va accentua în perioada următoare din perspectiva nevoilor de dezvoltare economică şi socială şi a integrării europene.

Sintetizând, se poate aprecia că judeţul Ialomiţa are acces direct la transport rutier, feroviar, şi fluvial, o reţea de utilităţi publice insuficientă cu privire la alimentarea cu apă şi gaz metan şi una corespunzătoare de transport şi distribuţia energiei electrice.

Adaptarea la standardele UE pentru protecţia mediului implică creşterea de personal specializat şi dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate.

17

Tabel. 3.2.3.Ramurile industriei Ialomiţa

Industria extractivăEnergie electrică şi termică, gaze şi apă xIndustria prelucrătoare:- industria chimica x- industria alimentară şi băuturi x- textile şi produse textile x- confecţii din textile, blănuri şi piele x- pielărie şi încălţăminte x- prelucrarea lemnului x- mobilier x- chimie x- celuloză, hârtie şi carton- construcţii metalice şi produse din metal x- maşini şi echipamente - maşini şi aparate electrice x- aparatură şi instrumente medicale- mijloace de transport rutier- metalurgie- alte produse din minerale nemetalice

3.2.5. AgriculturaSector important al economiei locale, agricultura este reprezentativă pentru judeţul

Ialomiţa. Din suprafaţa totală de 445.289 ha, 351.846 ha (peste 79,0%) reprezintă suprafaţa arabilă, iar dacă se ia în considerare şi faptul că, din punct de vedere pedologic teritoriul judeţului este ocupat cu soluri de tip cernoziom pe circa 85%, avem imaginea imensului potenţial agricol de care dispune judeţul pentru realizarea unei agriculturi intensive şi de mare productivitate. Condiţiile de sol şi climaterice favorizează producţia vegetală şi anume: cultura cerealelor, plantelor industriale şi tehnice, legumelor. Producţia zootehnică în perioada 1997- 2009 a cunoscut un regres covârşitor. Suprafaţa agricolă de 374356 ha, reprezentând 15,3% din suprafaţa agricolă a regiunii şi 2,5% din suprafaţa agricolă a ţării, determină caracterul agrar şi potenţialul agricol ridicat al acesteia.

Structura suprafeţei agricole, care înseamnă 79,0% teren arabil, 4,8% păşuni şi fâneţe, 1,2% vii şi livezi şi condiţiile naturale favorabile, a determinat dezvoltarea în judeţ a tuturor ramurilor agriculturii.

3.2.6. SilviculturaIalomiţa este acoperită în proporţie de 6 la sută de pădure. Răspândite de la un capăt la

celălalt al judeţului, trupurile de pădure ialomiţene acoperă aproximativ 23 de mii de hectare, pădure proprietate a statului şi 3000 de hectare de pădure proprietate privată. Cel mai mare trup de pădure al Ialomiţei este Groasa, cu 1560 de hectare. Deşi Ialomiţa nu este un judeţ cu specific forestier, pădurile judeţului produc anual mii de metri cubi de lemn ce trebuie exploatat de gestionarii fondurilor. În cazul nostru fondurile forestiere aparţin Direcţiei Silvice, instituţie ce ocupă exclusiv de gospodărirea celor 23 mii de hectare de pădure. Asta face ca instituţia să aibă anual o cifră de afaceri de aproximativ 8,7 milioane de lei! Evident, banii nu sunt obţinuţi doar din exploatarea pădurilor, ci şi din exploatarea celor 6 fonduri de vânătoare administrate de Direcţie, aproximativ 60 mii de hectare de teren.

3.2.7. TurismulBaza turistică a judeţului avea, la 31.12.2009 o capacitate de cazare de 2612 de locuri,

în permanentă scădere faţă de anul 2002, când avea 3290 de locuri de cazare. Cel mai important obiectiv turistic al judeţului este staţiunea balneoclimaterică Amara, situată la 7 km de Slobozia şi 126 km de Bucureşti, cunoscută prin nămolul sapropelic şi apele minerale sulfuroase, clorurale şi bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, în afecţiuni posttraumatice ale aparatului locomotor şi în boli ginecologice.

De asemenea, posibilităţile de dezvoltare a turismului balnear, cultural, agroturismului şi a turismului de vânătoare şi pescuit, dezvoltarea continuă a infrastructurii utilităţilor, zona fără risc major de poluare şi fără stări conflictuale deosebite precum şi disponibilitatea autorităţilor judeţene şi locale pentru relansare economică şi dezvoltare durabilă a judeţului, au favorizat mediul de afaceri. În prezent turismul tinde să devină unul dintre cele mai dinamice sectoare economice cu potenţial de dezvoltare pe termen lung, acesta putând contribui substanţial la revigorarea socio-economică a judeţului.

O problemă cheie pentru dezvoltarea potenţialului turistic al judeţului şi pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti o constituie îmbunătăţirea serviciilor turistice şi dezvoltarea centrelor de informare şi promovare turistică.

Tab.3.2.7. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, capacitatea de cazare turistică existentă şi indicii de utilizare netă ai capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în anul

2009.Unităţi

existente- număr-

Număr de locuri existente

Indici de utilizare netă ai capacităţii de cazare turistică

în funcţiune -%-

Total 17 2612 47,4 Hoteluri 7 2156 51,1

18

Moteluri şi Hoteluri 4 135 17,8Vile turistice 1 26 4,8Pensiuni agro-turistice 2 26 18,6Campinguri şi unităţi tip căsuţă 2 149 28,7Tabere de elevi şi preşcolari 1 120 35,9

Sursa: D.J.S. Ialomiţa, Anuar statistic al judeţului Ialomiţa, 2011Pentru valorificarea potenţialului turistic şi creşterea circulaţiei turistice este nevoie de o

strategie integrată într-o strategie generală a turismului românesc şi asocierea cu alte proiecte de dezvoltare locală şi regională.

Spre deosebire de alte sectoare economice, turismul beneficiază de o cerere în creştere. Cererea se modifică nu numai ca volum ci şi ca structură şi, în prezent, asistăm la o serie de mutaţii care îşi pun deja amprenta asupra turismului, producând oportunităţi pe termen scurt şi mediu. Consumul turistic capătă noi valenţe:

- devine tot mai segmentat (atomizat);- se axează pe pachete de servicii mai complexe în care la serviciile de

bază (cazare şi masă) trebuie adăugate şi o serie de servicii suplimentare care să sporească atractivitatea structurilor de primire;

- creşte ponderea sejururilor scurte;- creşte exigenţa pentru calitate, confort;- se caută produse elaborate pe baza unui marketing de situaţii;- creşte cererea pentru turismul de afaceri;

Mutaţiile cererii determină şi o adaptare a ofertelor de şcolarizare spre valenţele turismului modern.

3.2.8. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPTÎn perioada 2000-2008, în Judeţul Ialomiţa atât Produsul Intern Brut total cât şi Produsul

Intern Brut pe locuitor, au crescut de la un an la altul în perioada analizată, urmând tendinţa de pe plan regional si naţional. În ciuda acestor tendinţe care evidenţiază un nivel ridicat de dezvoltare economică, PIB-ul pe locuitor reprezintă doar 35,5 % din media Uniunii Europene.

Industria, alături de comerţ, transporturi şi agricultură sunt sectoarele care au ponderea cea mai ridicată în formarea VAB. Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare sunt: construcţiile, tranzacţiile financiare, turismul şi agricultura. Recomandăm o creştere a nivelului de şcolarizare pe aceste domenii.

Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industrie, în special la nivelurile 2 şi 3. Creşterea producţiei industriale, în special în ramurile industriei prelucrătoare, în condiţiile în care şi productivitatea va continua să crească, atrage de asemenea nevoia de calificări noi, dar şi de competenţe ridicate pentru utilizarea noilor tehnologii.

Aderarea României la Uniunea Europeana determină creşterea ponderii persoanelor calificate la nivelul 3 de pregătire în domenii ca: electronică, automatizări, informatică, prelucrări neconvenţionale.

Construcţiile vor necesita forţă de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau indirect de construcţii. Creşterea producţiei în domeniul construcţiilor necesită creşterea nivelului de competenţe, nivel 3 de calificare, astfel încât să se asigure utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante.

Creşterea producţiei agricole în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor, reclamă o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de muncă în acest domeniu (creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire şi reducerea nivelelor 1 şi 2).

Sporirea randamentului se va realiza prin introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii – ceea ce necesită un nivel ridicat de competenţe. Având în vedere tradiţia românească în domeniu, exista condiţii pentru realizarea agriculturii ecologice, fiind necesare dezvoltarea “competenţelor verzi” pentru personalul calificat. În condiţiile în care turismul romanesc  trebuie să se alinieze legislaţiei europene iar calitatea pachetelor  de servicii turistice trebuie să crească, este normal să fie luat în considerare factorul uman, care este  hotărâtor în asigurarea calităţii serviciilor din domeniul turism. 

19

Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru şomeri şi inclusiv reducerea caracterului sezonier al locurilor de muncă,  prin oferta de locuri de muncă atât din industria turismului cât şi prin oportunităţile care se deschid pentru firmele care oferă servicii, prin creşterea numărului de vizitatori.

Sectorul serviciilor este în creştere, în special domeniile tranzacţii imobiliare-închirieri, servicii, respectiv transport, depozitare şi comunicaţii.

Trebuie avută în vedere scăderea ponderii sectorului comercial precum şi ponderea scăzută a sectorului hotelier în VAB.

Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul transporturilor, turism, servicii profesionale, servicii generale, poştă şi telecomunicaţii. Cea mai mare cifră de afaceri este obţinută de asemenea în transporturi, poştă şi telecomunicaţii, turism. Tendinţele de dezvoltare prognozate la nivel naţional, precum şi priorităţile stabilite pentru Judeţul Ialomiţa creează o imagine asupra activităţilor care vor înregistra creşteri şi pentru care cererea pe piaţa muncii va fi mai accentuată:

- Dezvoltarea pieţelor de capital necesită competenţe superioare şi asigurarea cu personal calificat numai la nivelul 3 în domeniul bancar şi tranzacţii financiare.

- Dezvoltarea sistemelor de asigurări private reclamă competenţe superioare de nivel 3. Scăderea fluxului migraţiei dinspre mediul rural spre cel urban va atrage o dezvoltare a

localităţilor rurale în mod deosebit în domeniile: amenajări infrastructură (drumuri, reţele de aducţiune apă şi gaze); construcţii civile; comerţ (amenajarea de pieţe en-gros şi reţele de distribuţie pentru produsele

agricole ecologice, modernizarea spaţiilor comerciale din mediul rural şi alinierea la standardele în domeniu);

extinderea reţelei şcolare.Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, comunicaţiilor (crearea de sisteme alternative)

extinderea numărului de abonaţi şi a reţelelor de cablu TV atrag şi în aceste domenii introducerea de calificări noi de nivel 3.

20

4. Piaţa munciiTranziţia la economia de piaţă necesită construirea unui sistem informaţional bazat pe o

analiză riguroasă a pieţei muncii, utilizând metode şi tehnici moderne. Echilibrele si dezechilibrele existente pe piaţa muncii pot fi abordate pornind de la caracteristicile acestei pieţe şi studiind trăsăturile la nivel local, regional , naţional.Analiza fluctuaţiilor care apar în domeniul ocupaţional, poate conduce la previziuni care să constituie o bază fundamentată ştiinţific pentru politicile de formare profesională.

În capitolul de faţă au fost folosite pe lângă datele statistice preluate din anchetele INS-AMIGO, sau din Balanţa Forţei de Muncă (INS) şi date administrative deţinute de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ialomiţa.

Exerciţiul de actualizare a documentului strategic PRAI de anul acesta a fost unul deosebit, întrucât a trebuit să se ţină seama de implicaţiile crizei economico-financiare în toate domeniile şi evident şi în cel al pieţei muncii. Au fost introduse ca elemente de studiu, centrate în special pe date administrative ale Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, referitoare la evidenţierea şomajului, a locurilor de muncă vacante şi a concedierilor de personal .

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă –BFM şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii7) şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

4.1.1. Participarea la forţa de muncă Principalii indicatori ai pieţei muncii la nivelul judeţean

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii la nivel regional, conform datelor din AMIGO, este prezentată detaliat în cap.4.1 din PRAI 2010-2013 şi Anexa 3a şi 3b. Principalele concluzii pentru regiunea Sud Muntenia, în care este situat judeţul Ialomiţa sunt rezumate mai jos.

Populaţia activă, populaţia ocupată: Iniţial tendinţă de scădere (2002-2006) la nivel regional a populaţiei active şi mai

ales a populaţiei ocupate, este urmată de o creştere în perioada 2007-2008, urmată de o scădere uşoară în anul 2009, cu diferenţe pe sexe şi medii rezidenţiale;

Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în rural.

La nivel judeţean, începând cu anul 2008, are loc o descreştere a populaţiei ocupate, de la 100,1 mii persoane (în anul 2008) la 97,4 mii persoane în anul 2009, această descreştere regăsindu-se şi în rândul bărbaţilor. În schimb, se observă o uşoară creştere la populaţia ocupată de sex feminin, şi anume de la 47,3 mii persoane în anul 2008, la 48,4 mii persoane în anul 2009.

Rata de activitate şi rata de ocupare :Iniţiala tendinţă de scădere din perioada 2002-2005 este urmată de o creştere în

perioada 2006- 2009 ,cu 3,3 procente a ratei de activitate şi cu 5,3 procente a ratei de ocupare la nivel regional, comparând anul 2009 cu anul 2002. Există însă disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Destul de grav pare faptul că rata de ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină. Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă, în agricultură).

21

Decalajul ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 20106: Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2009 este cu 5,7 puncte

procentuale peste media naţională şi cu 5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27), respectiv la 9,5 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural. La nivelul judeţului Ialomiţa în anul 2008 (59,2%) se observă o tendinţă uşoară de scădere a ratei de activitate, faţă de anul 2007( 60,5%), apoi revenind în anul 2009 (60,9%) la aproape acelaşi nivel ca în anul 2007. În schimb, rata de ocupare este în continuă scădere, de la 56.4 % în anul 2007, la 56.2 %în anul 2008, şi la 54.1% în anul 2009. În judeţul Ialomiţa, rata de activitate şi rata de ocupare din anul 2009, sunt sub nivelul din regiunea Sud Muntenia, cu aproximativ 10 procente, respectiv 12 procente (conform tabelului 4.1).

Şomajul (BIM), în 2009: În scădere, rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional Rata şomajului mai ridicată în mediul urban Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 23,9%,

mai mare decât cea la nivel naţional (20,1) şi european (UE-27: 15,5%), mai ridicată însă în cazul femeilor (24,5 %) şi în mediul urban (31 %). Rata şomajului BIM, în anul 2008 (4,9%) este în scădere faţă de anul 2007 (6,9%),

Evoluţia ratei şomajului înregistrat- Regiunea Sud Muntenia- jud. Ialomita-

2

4

6

8

10

12

14

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

%

Regiunea Sud-Muntenia judetul Ialomita

Fig. 4.1.1. Sursa: INS, Anuarul statistic. Pentru 2010, date conf. MMFPS, "Buletin statistic în domeniul muncii şi protecţiei sociale - an 2010" (www.mmuncii.ro)

Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie

este mai scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult

învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional. În Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la

nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial). La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este

sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor. Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a

celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimnazial).

Nivelul mediu de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară (conf. datelor pentru 2007):

6 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.

22

urmând ca în anul 2009 (11,2%) rata şomajului la nivel judeţean, să crească cu 4,3 procente, creştere justificată şi prin numărul mai mare de şomeri, iar în anul 2010 să scadă la 9,6 procente iar populaţia activă civilă rămâne aproape la acelaşi nivel ca în anul 2007. Acelaşi trend este înregistrat şi la nivel de Regiune Sud Muntenia.

Regiunea Sud Muntenia are cea mai mică pondere a populaţiei ocupate cu studii de nivel superior.

este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională.

Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal si superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici - constatări care menţin următoarele afirmaţii:

Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor

Oportunitatea unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională

Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate (2007):

doar 3,3 % din populaţia ocupată din mediul rural are studii superioare (faţă de 19,7% în urban)

doar 56,9% din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregătire (liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faţă 71,9 % în urban,

mare parte (39,8%) din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel scăzut de educaţie (gimnazial/primar sau mai puţin) - faţă de numai 8,4% în urban.

4.1.1.1. Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivel judeţean

Tab. 4.1.1.1. Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivel judeţean

  ROMANIA Regiunea Sud Muntenia Jud. Ialomiţa

Resurse de muncă - mii pers. 13875.9 3587.4 180Populaţia ocupata civilă - mii pers. 841.7 2380.2 97.4Şomeri înregistraţi - mii pers. 709.4 150.5 12.3Populaţia activa civilă - mii pers. 9120.1 2530.7 109.7Populaţia în pregătire prof. şi alte cate. de pop. în vârstă de muncă - mii pers. 4755.8 1056.7 70.3*) Rata de activitate a resurselor de muncă % 65.7 70.5 60.9**) Rata de ocupare a resurselor de muncă % 60.6 66.3 54.1

Sursa: INS, "Balanţa forţei de muncă" la 1 ianuarie 2010

Populaţia activă civilă şi populaţia ocupată civilăPopulaţia activă civilă a judeţului IALOMITA, la sfârşitul anului 2009, era de 109,7 mii

persoane, înregistrând o scădere cu 3,4 mii persoane faţă de anul 2002. Pe sexe, cea mai mare parte a populaţiei active este reprezentată de segmentul bărbaţilor (51,9%), faţă de (48,1%) cel feminin. Reprezentând 4,1 % din populaţia ocupată a regiunii Sud-Muntenia, populaţia ocupată a judeţului Ialomiţa număra 97,4 mii persoane la 1 ianuarie 2010 (faţă de 99.5 mii persoane la 1 ianuarie 2003). De-a lungul perioadei 2002-2006, populaţia ocupată din judeţul Ialomiţa a cunoscut o scădere dar începe să crească în 2007 până la 100.7 mii persoane, depăşind valoarea din 2002, după care a cunoscut o scădere până în anul 2009 cu 3,3 mii persoane.

Analizând evoluţia indicatorilor furnizaţi de BFM la nivel judeţean pentru perioada 2002-2009, rezultă evoluţii similare cu cele ale regiunii Sud Muntenia, de scădere a ratelor de activitate, respectiv de ocupare a resurselor de muncă2 (de la 64.5% la 59,4%, respectiv de la 56,7% la 54,1% - 2002 faţă de 2006) pe seama creşterii accentuate a populaţiei în pregătire profesională şi a altor categorii de populaţie în vârstă de muncă, şi anume ajungând în 2006 la 73,3 mii persoane. Totuşi trendul descrescător caracteristic perioadei 2002-2006, se inversează în 2007, când se înregistrează o creştere atât a ratei de ocupare cât şi a ratei de activitate, urmată de o scădere în 2008 , iar în anul 2009 creşte rata de activitate la 60,9%, iar rata de ocupare scade la 54,1% - v. Anexa 3c.

La sfârşitul anului 2009, prin Balanţa Forţei de Muncă se raportează atât rata de

2 Calculate ca procent al populaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în

23

activitate, cât şi rata de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de muncă, mai mici la nivelul judeţului decât cele agregate la nivel naţional, respectiv mai mici decât cele la nivelul Regiunii Sud Muntenia.

Populaţia activă civilă a judeţului Ialomiţa la sfârşitul anului 2008 era de 105.3 mii persoane, înregistrând o uşoara scădere faţă de anul 2007. La sfârşitul anului 2009, populaţia activă civilă este de 109.7 mii persoane, înregistrând aproape acelaşi nivel cu anul 2007.

4.1.1.2. Şomajul înregistrat

Fig. 4.1.1.2. Sursa: ISN, Anuarul statistic 2009

În judeţul Ialomiţa, rata şomajului înregistrat3 în perioada 2002-2008 are o evoluţie fluctuantă, cu o tendinţă generală descrescătoare, fiind însă mai mare decât media naţională şi de cea regională în perioada 2002-2007. În anul 2010, rata şomajului în Ialomiţa o depăşeşte pe cea agreată la nivel naţional, dar şi la nivel regional. Vezi fig. 4.1.1.2 şi Anexa 3a.În perioada 2002-2009 rata şomajului a fost mai mare în cazul femeilor decât al bărbaţilor . În anul 2010, rata şomajului înregistrează o creştere mare comparativ cu nivelul Regiunii Sud Muntenia.

4.1.1.3. Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilorLa 31 decembrie 2010, ponderea şomerilor

sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Ialomiţa era de 15.5%, mai mică decât în anul 2009, unde ponderea era de 17,8% – vezi figura de mai jos si Anexa 3e.

Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistraţi se regăsesc la grupele de vârsta 30-39 ani (25.2%), respectiv 40-49 ani (28.1%).

Fig. 4.1.1.3 Sursa: Anexa 3e

4.1.1.4. Şomajul înregistrat de lungă duratăDatele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază şomerii înregistraţi, care au depăşit 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani.

Datele din Anexa 3e arata că şomajul înregistrat de lungă durată este în descreştere în cazul tinerilor sub 25 ani – la 31.12.2010, acesta având un nivel de 13.7 % în anul 2009, de 11.7% în anul 2010, comparativ cu anul 2008 unde ponderea era de 14.4%.

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regionalTab: 4.1.2.a. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

3 Rata şomajului înregistrat se calculează ca procent din totalul populaţiei active civile.

24

Sursa: INS (AMIGO). Date prelucrate după Anuarul Statistic al României

Faţă de anii anteriori (v. în tabelul 4.1.2.a. 2009 faţă de 2006), se observă în structura ocupării o creştere a ponderii celor cu studii superioare şi a populaţiei ocupate cu nivel de pregătire profesional sau de ucenici şi a celor cu nivel gimnazial, în paralel cu o scădere a ponderii în ocupare a celor cu nivel de instruire liceal şi postliceal. Conform datelor pentru 2009 (INS, Anuarul statistic 2010), nivelul mediu de instruire (cumulând nivelurile liceal, postliceal, profesional sau de ucenici) al populaţiei ocupate din Regiunea Sud Muntenia este mai ridicat decât media pe ţară (61.1% faţă de 59.8%) - v. în tabelul 4.1.2.a. Regiunea are cea mai mică pondere a populaţiei ocupate cu nivel superior de educaţie (numai 10.7%), şi este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională (28.3% faţă de 24.9 %). Comparaţie: - pregătire profesională şi pregătire gimnazială, mai mari decât media la nivel de ţară; pregătire postliceală, pregătire liceală şi pregătire superioară mai mică decât cea agregată la nivel naţional.

La nivelul anului 2009, structura pe sexe a ocupării indică un nivel general de pregătire uşor mai ridicat în cazul femeilor. Se constată în schimb o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici, comparativ cu femeile. Această constatare poate semnifica, pe de o parte, faptul că şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire, iar pe de altă parte sugerează nevoia unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională.

Structura pe medii rezidenţiale a ocupării în 2009 indică diferenţe substanţiale între rural şi urban:

doar 18,29 % din populaţia ocupată din mediul rural are studii superioare (faţă de 81,71% în urban)

53,40 % din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregătire (liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faţă 46,60 % în urban.

mare parte din populaţia ocupată din mediul rural (86,13%) are un nivel scăzut de educaţie (gimnazial/primar sau mai puţin) - faţă de numai 13,87 % în urban.

Fig.4.1.2.

25

Nivelul de instruire

TOTAL REGIUNE FEMEI

2006 2007 2008 2009 2006 2007 2008 2009superior 10.0 9.8 9.6 10.7 10.8 10.7 10.6 12.3

postliceal 4.4 4.0 3.8 3.4 4.4 4.3 4.5 3.7

liceal 32.4 32.7 31.7 31.5 37.3 37.7 36.0 35.5Profesional sau de ucenici 26.0 26.2 26.5 26.2 15.0 15.4 15.6 15.8

gimnazial 18.7 19.3 20.5 21.2 21.6 22.0 23.2 23.7primar sau fără şcoală 8.5 8.0 7.9 7.1 10.9 9.8 10.1 8.9TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Nivelul de instruireROMANIA FEMEI

2009 2009superior 15.4 17.6postliceal 4.3 4.8liceal 31.8 34.9Profesional sau de ucenici 23.6 15.5gimnazial 19.1 20.6primar sau fără şcoală 5.8 6.7

TOTAL 100,0 100,0

Sursa: INS (AMIGO). Date prelucrate după Anuarul Statistic al României

Tab: 4.1.2.b.

100

100

100

57.19

50.54

61.39

42.81

49.46

38.61

41.10

81.71

46.60

58.90

18.29

53.40

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TOTAL Masculin Feminin Urban Rural

Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, detaliat pe sexe şi medii de rezidenţă

- Regiunea Sud Muntenia, 2009 -

MediuSuperiorTotal

Sursa: INS

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionaleDatele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de muncă (BFM)

permit analiza comparativă la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale.

Similar cu evoluţia PIB şi VAB pe activităţi, structura ocupării civile la nivelul judeţului este marcată de o pondere mai mare a agriculturii si silviculturii, a serviciilor comparativ cu industrie si construcţii. Se constată tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în industrie şi construcţii, în paralel cu creşterea în servicii şi în agricultură .

Fig. 4.1.3.

Populaţia ocupată civilă pe activităţi- Jud. Ialomita, evoluţia 2002-2009-

0

10

20

30

40

50

60

Agricultură,silvicultură, pescuit

Industrie Construcţii Servicii

Mii pers.

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 Rev.2 2009 Rev.2

Sursa: INS, Anuarul Statistic (Balanţa Forţei de Muncă - la sfârşitul anilor

26

Tab: 4.1.3. Structura comparativă a populaţiei ocupate civile în judeţul Ialomiţa 2006-2009         2006 2007  2008 2008

rev2009rev

Agricultură, silvicultură, piscicultură 47,3 45,1 44,5 44,4 45,5

Industrie total 15,9 16,2 15,4 16 15,2

- Industrie extractivă 0.2 0.3 0.2  0.2 0.2

- Industrie prelucrătoare 14.8 15.0 14.4 14,2 13,0

- Energie electrică, termică, gaze, apă 0.8 0.9 0,8 Construcţii 4.7 5.1 6.1  6,2 5.1

Servicii 32,1 33.7 49,5 33,5 34,2Sursa: INS, Anuarul Statistic (Balanţa Forţei de Muncă - la sfârşitul anilor

Fig.4.1.3.bStructura populaţiei ocupate civile, pe activităţi

- Jud. Ialomita, evoluţia 2002-2009 -15

,9

32,1

33,7

6,1

49,5

6,2

33,5

15,2

5,1

34,2

55,6

15,2

3,2

26,0

54,0

15,0

3,3

27,8

50,7

16,1

3,1

30,1

50,7

14,9

3,7

30,6

47,3

4,7

45,1

16,2

5,1

44,5

15,8

,0

44,4

16,0

45,5

0

10

20

30

40

50

60

70

Agricultură,silvicultură, pescuit

Industrie Construcţii Servicii

%

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 Rev.2 2009 Rev.2

Sursa: INS, Anuarul Statistic (Balanţa Forţei de Muncă - la sfârşitul anilor)Începând cu 2002 se constată tendinţa de scădere a numărului populaţiei ocupate în

agricultură până în anul 2009, o tendinţă de menţinere în palier a populaţiei ocupate în industrie-cu scădere în 2009- în paralel cu creşterea în servicii şi în construcţii până în 2008 (după care se înregistrează un uşor regres pentru acestea, în 2009) (v. fig. 4.1.3 a şi b). Practic, în anul 2009, cu excepţia agriculturii şi serviciilor unde creşte uşor populaţia ocupată, la celelalte mari sectoare economice acest indicator este în scădere faţă de anul anterior.

Totuşi se menţin valori încă mari ale populaţiei ocupate în agricultură, lucru care asociat cu alte tendinţe poate să ducă la implicaţii asupra procesului de formare profesională, fie ea iniţială sau continuă. Criza economică ce a adus primele semne în a doua parte a anului 2008, a afectat şi nivelul serviciilor (sector care ar fi putut prelua personal în căutare de loc de muncă). Astfel, în 2009 se înregistrează o populaţie ocupată în servicii mai mică decât cea înregistrată la nivelul anului 2008.

În cadrul industriei, în perioada 2002-2009, se constată o tendinţă de menţinere în palier a populaţiei ocupate.

În 2009, pe sectoare mari de activitate agricultura, silvicultura şi pescuitul care totalizează o pondere de 45,5% din populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului, devansează serviciile (34,2%). Industria are o pondere de 15,2% iar construcţiile 5,1%.În perioada 2006-2009, judeţul Ialomiţa are cel mai reprezentativ sector în agricultură, fiind cu ponderea cea mai mare.

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale În 2009, salariaţii din judeţul Ialomiţa reprezentau 8,3% din numărul total al salariaţilor

din Regiunea Sud Muntenia. Raportând numărul salariaţilor din judeţ la numărul salariaţilor din

27

Regiunea Sud Muntenia, obţinem următoarele valori procentuale pentru activităţile economice: industrie 5,9% construcţii 7,7%, agricultură 24,5%, comerţ 10,5%, tranzacţii imobiliare - 3,5%, învăţământ – 7,63 %, sănătate şi asistenţă socială – 7,63%, administraţie publică şi apărare, asigurări sociale în sistemul public - 9,9% etc. - v. Anexa 3g.

4.1.4.1. Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionaleRata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă

vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante), exprimat procentual.Datele pentru 2009 (v. Anexa 3f ) evidenţiază o rată a locurilor de muncă vacante în regiunea Sud Muntenia de 0,86% (faţă de 0,88% la nivel naţional). Rate mari ale locurilor de muncă vacante în 2009 s-au înregistrat în Sănătate şi asistenţă socială - atât la nivel regional (2,01%) cât şi naţional (3,42%), urmat de administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public (2,00% la nivel regional, 2,14% la nivel naţional),agricultură (0,49% la nivel regional, 1,42% la nivel naţional.

4.2 Informaţii parţiale

4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada 2004-2010

Datele furnizate de AJOFM din regiune cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5.

În conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. La nivelul anului 2008, ocupaţiile investigate totalizează la nivel regional (regiunea Sud Muntenia) un număr de 134.424 intrări la şomeri, din care 7949 absolvenţi, pentru 87681 locuri de muncă vacante intrate în evidenţa AJOFM.

La nivelul anului 2008, ocupaţiile investigate totalizează la nivel judeţean un număr de 15062 intrări la şomeri înregistraţi, din care 825 absolvenţi, pentru 6856 locuri de muncă vacante intrate în evidenţa AJOFM Ialomiţa. La nivelul anului 2009, ocupaţiile investigate totalizează la nivel judeţean un număr de 16862 intrări la şomeri înregistraţi, din care 1213 absolvenţi, pentru 3952 locuri de muncă vacante intrate în evidenţa AJOFM Ialomiţa. La nivelul anului 2010, ocupaţiile investigate totalizează la nivel judeţean un număr de 15080 intrări la şomeri înregistraţi, din care 1056 absolvenţi, pentru 3759 locuri de muncă vacante intrate în evidenţa AJOFM Ialomiţa.

Analizele şi concluziile care urmează trebuie privite sub rezerva următoarelor limite metodologice:

- locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM se apropie dar nu reflectă integral piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora)

- posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării)

- dificultăţi serioase de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante

pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologicProfilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de

următoarele domenii (în ordinea descrescătoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): activitatea de servicii administrative, sănătate si asistenţă socială, administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, intermedieri financiare şi asigurări, transport şi depozitare, construcţii (Anexa 3f).

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial de absorbţie pe piaţa muncii: comerţ, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, turism şi alimentaţie publică, – caracterizate printr-o balanţă locuri de muncă-şomeri cu tendinţă de echilibrare, locuri de muncă în creştere pentru comerţ şi construcţii, şomaj în creştere şi locuri de muncă în scădere, dar câtre un punct de echilibru - atât pe ansamblul regiunii cât şi în majoritatea judeţelor.

28

Evoluţia diferită a acestor domenii este prezentată mai jos şi sintetizată în tabelul detaliat 4.2.1.1

Industrie alimentară: locurile de muncă vacante in scădere ,numărului de şomeri in creştere rezultând o balanţa locuri de munca şomaj negativă. Turism si alimentaţie publică: număr de locuri vacante în creştere, număr şomeri aproximativ constant, balanţa locuri de muncă şomaj negativa.

Mecanică: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în creştere, balanţa locuri de muncă şomaj negativă. Mecanica este domeniul care înregistrează o balanţa negativa, cu un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri intraţi în evidenţe (cel mai mare număr de locuri de muncă vacante în 2008 la nivel regional; cel mai mare număr de şomeri în toate judeţele). Din evoluţia 2004-2009 se desprinde tendinţa uşoară de creştere a locurilor de muncă vacante şi o alternanţă descreştere-creştere a numărului de şomeri în mecanică - la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne puternic deficitar, tendinţa de uşoară ameliorare sesizată anul trecut fiind însă anulată în momentul acestei analize.

Similar cu mecanica, domeniile electric şi electromecanic înregistrează - la nivel judeţean şi regional - o tendinţă pentru anii 2008-2009 de creştere a locurilor de muncă vacante şi a numărului de şomeri, care se îndrepta câtre o echilibrare, însă urmată în 2008 de o creştere a ecartului între numărul de intrări în şomaj şi locurile de muncă vacante. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne deficitar.

Industria textilă şi a pielăriei se confruntă cu dificultăţi concretizate prin număr de locuri de muncă aproximativ constant şi prin şomaj în uşoară scădere, care anulează tendinţa de echilibrare a balanţei locuri vacante-şomaj sesizată pentru anul 2009.

Fabricarea produselor din lemn se caracterizata prin scăderea locurilor de muncă în paralel cu şomajul, rezultând o balanţa negativa - la nivelul judeţului , balanţă negativă ce apare şi la nivelul regiuni.

Domeniul materialelor de construcţii, cunoaşte o evoluţie fluctuantă, reuşindu-se la momentul anului 2007 o echilibrare aproape perfectă a balanţei locuri de muncă-şomeri, urmată însă în anul 2008 - 2009 de o descreştere a numărului de locuri vacante si de o creştere deosebită a şomajului, rezultând o balanţă negativă, cu un excedent foarte mare de forţă de muncă. Sesizăm totuşi faptul că numărul de înregistrări în şomaj al absolvenţilor din aceste categorii este încă mic.

Tab: 4.2.1.1. Tendinţa de echilibrare a balanţei locuri de muncă vacante-şomaj Domeniul de

pregătire -ruta prog.

Tendinţă locuri muncă vacante

Tendinţă şomeri

Diferenţă locuri vacante-şomeri

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante (prin nr. de locuri de muncă vacante în

cadrul domeniului)Construcţii, instalaţii şi lucr. publice

↑IL↔ IL (-) IL Zidari, Dulgheri, Zugravi, Instalatori,

OBS. Sector caracterizat prin fluctuaţii sezoniere

Comerţ ↑ IL ↑ IL (-)IL Vânzători,

Turism şi alimentaţie publica

↑IL↔ IL (-)IL Ospătari şi barmani, Bucătari, Patiserii,

Industrie alimentară ↓ IL ↑ IL (-) IL Operatori la maşinile de fabricare a pâinii, paste

făinoase, prod. Patiserie ; BrutariAgricultura ↑ IL ↑ IL (-)IL

Mecanică ↓IL↑ IL (-)

Constructori montatori structuri metalice Conducător auto Mecanic auto Operatori prelucrători la maşini unelte

Industrie textilă şi pielărie ↔ IL ↓IL (-) IL - Lucrători în ind. textilă şi confecţii

- Operatori la maşini si utilaje pentru industria confecţiilor

Fabricarea prod.lemn

↓ IL ↓IL

(-) IL Meseriaşi şi lucrători în tratarea şi prelucrarea lemnului;

Electric ↔ IL ↑ IL (-) IL Electricieni montatori si reparatori de linii electrice aeriene si subterane ; Electricieni in construcţii ; Electrician auto

Electromec. ↔ IL ↑ IL (-)IL - Electromecanici montatori si reparatori de aparate si echipamente electrice si energetice;

29

Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: ↑ creştere, ↓ scădere, ↔ aprox. constantDiferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinţă de echilibrare

Referitor la analiza evoluţiei în agricultură, tendinţa numărului de locurilor de muncă este în uşoară creştere, dar totodată se evidenţiază şi o creştere a numărului de şomeri, rezultând o balanţă negativă (sector caracterizat prin fluctuaţii sezoniere).

În evidenţele AJOFM Ialomiţa se observă în domeniul construcţiilor, o creştere a numărului de locuri de muncă vacante şomeri necalificaţi, număr şomeri constant, balanţa locuri de muncă-şomeri fiind negativă.

Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul comerţului ar putea avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal

Pentru şcoala postliceală, la marea majoritate a domeniilor se constată o creştere a numărului de locuri de muncă vacante (excepţie făcând cel agricol şi alimentar; protecţia mediului, mecanic, industria lemnului, la acestea constatându-se ca şi la celelalte şi creşterea numărului de şomeri). Ca şi amploare a solicitărilor de forţă de muncă se desprind domeniile: sănătate, servicii, turism, – domenii cu dinamică pozitivă la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Pentru Regiune tendinţa este de creştere a locurilor de muncă în paralel cu creşterea şi pentru numărul de şomeri. Balanţa locuri de muncă-şomeri este negativă.

Cel mai mare deficit de forţă de muncă la nivel de judeţ, în anul 2009 comparativ cu anul 2008, se manifestă în domeniile sănătate şi asistenţă pedagogică, servicii.

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr mai mare de locuri de muncă vacante la nivel judeţean, în anul 2009, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă: ingineri constructori, ingineri în industria alimentară, specialişti în informatică.

La aceştia se adaugă inginerii mecanici, ingineri electronişti, profesori, specialişti în sistemul financiar-bancar, economişti care prezintă o tendinţă de scădere a nivelului iniţial faţă de cel din 2008, atât pentru locurile de muncă cât şi pentru şomeri, dar cu balanţă negativă locuri de muncă-şomeri.

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM ( aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare )

4.2.2.1 Analiza din punct de vedere al structurii comparative şomaj - locuri de muncă vacante - evoluţia lunară, în perioada mai 2009 –octombrie 2009 (Anexa 5.1)

Se observă că numărul şomerilor înregistraţi creşte evident în lunile studiate, de la 8755 la 11132 la sfârşitul lunii octombrie 2009. În paralel cu aceasta stocul locurilor de muncă vacante surprins la sfârşitul fiecărei luni este în scădere, ajungând de la 166 în luna mai la 57 locuri în noiembrie 2009. Valoarea raportului între numărul de locuri vacante şi stocul şomerilor înregistraţi, cunoaşte şi el variaţii, de la 1,9 % cât era în mai, la valori de sub 1% în celelalte luni (ex.0.5 %).

La nivelul lunilor mai 2009- octombrie 2009, cele mai multe locuri de muncă vacante erau oferite pentru următoarele ocupaţii: sudor, casier, vânzător, confecţioner asamblor articole textile, lăcătuş mecanic, ospătar, fierar-betonist, zidar, muncitori necalificaţi în construcţii.

În valoare absolută, cel mai mare număr de şomeri este întâlnit la cei care provin din rândul muncitorilor necalificaţi, după care se întâlnesc următoarele ocupaţii: mecanic agricol, electrician întreţinere şi reparaţii, confecţioner articole din textile, şofer de autoturisme si camionete, lăcătuş mecanic, agricultor.

Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi, cât şi la stocul lunar locurilor de muncă vacante, desprindem următoarea concluzie care poate părea paradoxală, aceea că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificative atât la locurile vacante, cât şi la şomajul înregistrat. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta, la locul de muncă nu se poate realiza o

30

negociere echilibrată a acesteia care să fie acceptată de ambele părţi ( angajator - solicitant de loc de muncă).

4.2.2.2. Analiza distribuţiei teritoriale în Regiune a numărului de intrări în şomajul înregistrat la Agenţiile de ocupare a forţei de muncă şi ponderea disponibilizărilor de personal în acestea

Cuantificarea intrărilor în şomaj şi evidenţierea separată a intrărilor provenite din disponibilizări de personal, este redată în ANEXA 5.3.

Observând nivelul intrărilor în şomaj şi cât din ele reprezintă intrări prin disponibilizarea de personal, desprindem concluzia că numărul concedierilor este în număr mare in intervalul martie 2009-decembrie 2010.

La nivel judeţean, se observa tendinţa de reducere de personal din industria alimentara, fabricarea substanţelor si produselor chimice, industria construcţiilor metalice si a produselor din metal, comerţul cu amânuntul si fabricarea articolelor de îmbrăcăminte .

4.2.3 Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)4.2.3.1 Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004)

În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Muntenia a cuprins un număr de 320 de întreprinderi totalizând un număr de 30888 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 5,4% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe: În proporţie de 17 %, angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 9,6 % din numărul total de salariaţi. Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (29% din întreprinderi, 6,5% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (40% din întreprinderi, 21,2% din numărul de salariaţi), industria prelucrătoare (25% din întreprinderi, 10,6% din numărul de salariaţi), comerţ (11% din întreprinderi, 11,6 % din numărul de salariaţi), tranzacţii imobiliare (13% din întreprinderi, 7,8% din numărul de salariaţi), servicii publice (17% din întreprinderi, 18,2% din numărul de salariaţi). În rândul firmelor din eşantion, par să se fi confruntat cu cele mai mari deficite judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Teleorman, Dâmboviţa. Judeţele cu cel mai mare flux de forţă de muncă în cadrul anchetei (angajări în ultimele 6 luni) au fost Ialomiţa, Călăraşi şi Argeş.În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul comerţului (lucrători comerciali, vânzători, agenţi de vânzări etc.), conducători auto, muncitori în construcţii (zidari, instalatori, dulgheri, fierari betonişti etc.), lăcătuşi, sudori, turism şi alimentaţie (agenţi de turism, bucătari, barmani şi ospătari), confecţioneri textile, confecţioneri încălţăminte, strungari, brutari. Regiunea se poate aştepta la o diminuare generală a forţei de muncă ocupate de aproximativ 11 la sută în sectoarele analizate. Diminuarea forţei de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele Comerţ, Sectorul Public, Agricultură şi Construcţii, unde scăderea aşteptată din Sectorul Public constituie suma întregii descreşteri a forţei de muncă ocupate (în cifre absolute). Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare, Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante, acoperind o creştere totală estimată la circa 8000 de noi locuri de muncă. Descreşterea forţei de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni, cu excepţia situaţiei dezavantajoase din sectorul Comerţ şi Sectorul Public. Sectorul Public pare să fie aproape în permanenţă lovit de diminuări semnificative ale forţei de muncă ocupate. Pentru principalele sectoare, economia pare să-şi revină (chiar dacă nu perfect) după primele 6 luni. În primele 6 luni, riscul de alăturare la grupul şomajului pe termen lung va fi principala ţintă a acţiunilor de urmat. Tendinţele din cadrul sectorului Construcţii arată semne diverse de variaţii sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni care, pe termen lung, va înregistra o creştere uşoară a forţei de muncă ocupate. 4.2.3.2 Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor, 2006, INSCMPSÎn primul semestru al anului 2006, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a

31

realizat un studiu pe bază de anchete în rândul angajatorilor şi al salariaţilor având ca obiectiv evaluarea cantitativă şi calitativă a deficitului de calificări la nivel naţional şi regional. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt şi mediu” contractat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

Ancheta în rândul angaja t orilor (13-24 februarie 2006) – eşantion de firme considerat de autori reprezentativ la nivel naţional şi regional, din punct de vedere al structurii firmelor pe clase de mărime, mai puţin pe structura activităţilor din economie.

În cadrul acestui studiu, din Regiunea Sud Muntenia au fost investigate 155 firme, la care îşi desfăşurau activitatea 12287 salariaţi (la 31.12.2005), rezultând o media a numărului de salariaţi de 79,3. Distribuţia salariaţilor pe grupe de vârstă, la sfârşitul anului 2005 arată ca cel mai mare număr de salariaţi era cuprins la grupa de vârsta 25-39 ani, cu 42,4% din totalul salariaţilor, la polul opus situându-se categoria celor care depăşesc 50 ani. Categoria celor mai tineri (sub 25 ani), reprezenta 16,6% din totalul salariaţilor. Dintre firmele intervievate (155) un număr de 116 au angajat personal în 2005, ceea ce reprezintă o pondere de 74.8%. Din acest eşantion, judeţele în care s-a înregistrat cea mai mare proporţie a agenţilor economici care au angajat personal în anul 2005 au fost judeţele Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi. La nivel de regiune, cele mai avantajate au fost persoanele între 25 -39 ani în procent de 50,7%, urmate de persoanele mai mici de 24 ani în procent de 23,9 %. Pentru persoanele mai mici de 24 ani, situaţia în Regiunea Sud Muntenia este apropiată de media regiunilor implicate în sondaj (23.9% faţă de 24.1%). Cele între 40-49 ani se regăseau în proporţie de 17,4%, iar persoanele de peste 50 ani în procent de numai 7,9%. Analizând, pentru judeţele din Regiune, grupa care ne interesează cel mai mult, adică a tinerilor sub 25 ani, situaţiile cele mai favorabile se întâlnesc în Argeş (41.1%), Teleorman (37.2%), Dâmboviţa (27.2%) cea mai dezavantajoasa situaţie fiind cea din Călăraşi (14.0%).

Pe domenii de exercitare a profesiei, la nivel regional, distribuirea în ordine descrescătoare a numărului de personal angajat se prezintă astfel: textil –pielărie, servicii, agricultură, construcţii şi lucrări publice, mecanic. S-a cerut firmelor sa răspundă la interogarea „în ce fel corespunde încadrarea salariaţilor cu pregătirea profesională”, existând variantele de răspuns „toţi”, „majoritatea”, mai puţin de jumătate”, „nici unul”, şi „nu ştiu”. Faţă de o medie generală de 36.7, respectiv 42.9 pentru variantele care arătau că încadrarea salariaţilor s-a făcut conform cu pregătirea profesională, Regiunea Sud Muntenia înregistra valori de 35.5%, respectiv 41.3%, deci mai mici faţă de alte regiuni.

Referitor la nivelul aptitudinilor tehnice, firmele interogate apreciază că, pe o scară de la 1 la 10, acesta se situează pentru Regiunea Sud la 8,3 pentru salariaţii cu pregătire medie şi la 9 pentru salariaţii cu pregătire superioară, valori identice cu media la nivel naţional.

Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurtAsupra evoluţiei numărului de salariaţi pe termen scurt (6 luni / 1 an), s-au pronunţat

angajatorii cuprinşi in eşantion. Se poate remarca un optimism privitor la o dinamica pozitiva a numărului de salariaţi , atât la nivel naţional ( unde 39,7%, din angajatori estimează creşterea numărului de salariaţi), cat si la nivelul Regiunii Sud Muntenia ( valoarea este mai mare, 45,2%). La nivel Regional, alături de cei 45,2 % care prevăd o creştere a numărului salariaţilor, 29,7% dintre angajatorii chestionaţi considera ca efectivele de salariaţi nu vor creste, iar 25,2% nu pot răspunde la aceasta întrebare. Rezulta un grad satisfăcător de încredere in privinţa evoluţiei numărului de salariaţi.

Nivelul cu care se previzionează creşterea numărului de salariaţi pentru anul 2006 fata de 2005 –in decurs de 6 luni - este de 14,1% l a nivel naţional, in timp ce la nivelul Regiunii Sud Muntenia, acesta era cu un procent mai ridicat (15,1%). Sondajul arata o creştere la nivel Regional, de la un număr de 4907 salariaţi, la 5646 salariaţi, lucru ce s-ar fi realizat la nivelul a 70 firme. La nivel intrajudetean, situaţia este diferita, judeţele care anticipează cea mai mare creştere fiind Argeş ( proporţia angajatorilor optimişti care vor creste numărul angajaţilor fiind de 84%), Călăraşi (61,9%), Dâmboviţa (55%), la polul opus fiind Prahova si Giurgiu (11,1 respectiv 20%). Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipează la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal, in special pentru : comerţ; servicii; turism si alimentaţie; construcţii; textila-pielărie situaţie foarte apropiata de cea valabila pentru nivelul naţional.

Ancheta în rândul salariaţilor (1239 subiecţi din 113 firme - eşantion stratificat de firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus

32

menţionat în perioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel naţional, pe care ne permitem sa le consideram valabile si la nivelul Regiunii Sud Muntenia:

Uzura şi atrofierea calificărilor Salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor

(erodare în timp a cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor profesionale) Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un

sfert dintre ei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe sau abilităţi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă)

Supra-calificare / sub-calificare faţă de nivelul postului Peste 20% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între

pregătirea lor profesională şi cerinţele postului Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea deţinută este

cel mai prezent (datorită transferului de mase mari de populaţie salariată calificată din alte domenii)

Sectoarele din zona serviciilor - hoteluri şi restaurante, comerţ şi intermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naţionale în privinţa salariaţilor încadraţi pe posturi ce necesită calificare mai înaltă

Practicarea calificării obţinute în şcoală: Mai puţin de jumătate dintre salariaţi mai practică în calificarea obţinută în şcoală Mai puţin de un sfert şi-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate

profesională – fenomen dezirabil în cazul unei forţe de muncă flexibile care răspunde evoluţiilor pieţei)

O treime dintre salariaţi nu şi-au practicat niciodată calificarea cu care au ieşit din şcoală, fie pentru că nu şi-au găsit un loc de muncă în calificarea obţinută în şcoală, fie ca nu au fost atraşi câtre aceasta din propria convingere.

50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieşit din şcoală

Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieşit din şcoală pentru că nu şi-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor.

Mobilitate între domenii de calificare: Domeniul cu cele mai multe ieşiri din ocupare: mecanic Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerţ şi servicii Domeniul cu cele mai multe mişcări în interior: textile şi pielărie Ocupaţiile văzute de respondenţi având cea mai mare căutare pe piaţă sunt din

domeniile: electromecanică, construcţii, electronică şi automatizăriSchimbări la locul de muncă 20% dintre salariaţi s-au confruntat cu schimbări semnificative la locul de muncă de

natură tehnologică şi organizaţională: Industria extractivă şi prelucrătoare, precum şi transportul şi depozitarea indică

cele mai mari schimbări tehnologice Intermedierile financiare, imobiliare şi hoteluri sunt caracterizate de cele mai mari

schimbări organizatorice Cele mai multe schimbări în cerinţele posturilor sunt indicate de salariaţii firmelor

din zona serviciilor. Modalităţile de instruire la schimbarea locului de muncă 70% dintre salariaţi nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50% nu

au urmat niciodată un curs de formare profesională Aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria, dobândesc noile calificări prin

calificare la locul de muncă şi auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintă forme instituţionalizate care să ofere o recalificare de calitate – este afectată performanţa individuală.

Instruirea pentru noile tehnologii Peste 20% dintre salariaţi nu beneficiază de nici un fel de formare pentru noile

tehnologii introduse la locul de muncă, pentru o treime din salariaţi, instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiţi la locul de muncă,. În aceste condiţii se poate aprecia că eficienţa investiţiei în noile tehnologii este redusă.

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat şi o anchetă în rândul firmelor, complementară informaţiilor furnizate de

33

prognozele realizate pe termen mediu şi lung.

Obiective operaţionale:

Cunoaşterea cererii de forţă de muncă pentru absolvenţii de învăţământ profesional şi tehnic la nivel naţional şi regional pe termen scurt - accentul este pus, în acord cu evoluţiile metodologice realizate la nivel european, pe

Fig. 4.2.3.2.a. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS

informaţii “calitative” ale cererii de absolvenţi de IPT (nivel de educaţie, experienţă anterioară în muncă, principalele cunoştinţe şi competenţe etc.) şi secundar pe informaţii de tip “cantitativ” (“care va fi cererea de absolvenţi de IPT în sub-sectorul X );

Evaluarea decalajului de calificare la nivelul proaspăt absolvenţilor (persoane care au absolvit în ultimele 12 luni un nivel/ciclu educaţional)

Dimensiune eşantion previzionat: cca. 3700-3800 de firme (la nivel naţional), cu eşantioane regionale de cca. 450-500 de firme,

Dimensiune eşantion realizat: 3836 de firme (la nivel naţional), cu eşantioane regionale între 460 (SV) şi 510 (BI) firme,

Reprezentativitate: - Eroarea tolerată la nivel naţional: ±1.55% la un nivel de încredere de 95%; - Eroarea tolerată la nivel regional: ±4.4% la un nivel de încredere de 95%

Rezultate preliminare

34

Rata locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare

Estimări cu privire la următoarele 6 și 12 luni pe regiuni de dezvoltare

Fig. 4.2.3.2.b. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS

REGIUNEA SUD MUNTENIA – RATA LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE

Fig. 4.2.3.2.c. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS

Se anticipează o creștere a numărului de salariați în următoarele 12 luni pentru industria textilă și confecții, grădinari și cultivatori și personal de serviciu din hoteluri și birouri.

Anchete implementate de către Agenţia Judeţeana pentru ocuparea Forţei de Muncă Ialomiţa, la agenţii economici din judeţ

Începând cu anul 2007, la exerciţiul de actualizare a documentelor PRAI si PLAI, s-a încercat independent de echipa asistenţei tehnice a programului PHARE TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), implementarea unor anchete la nivelul agenţilor economici, de câtre AJOFM-urile din Regiune. Anchetele au fost în 2007- 2009 structurate pe baza unor chestionare (elaborate cu îndrumarea specialiştilor din învăţământ). Chestionarele aplicate la nivelul AJOFM-urilor în anul 2009, au fost de forma unui model simplificat, elaborat de către ANOFM, derulat în paralel cu un alt tip de chestionar aplicabil şomerilor indemnizaţi, cele două fiind aplicate în scopul fundamentării unui necesar de formare profesională.

Astfel, au fost intervievaţi, în perioada 01.01.2009-31.12.2009: 2752 şomeri,care au solicitat 1178 locuri de muncă, respectiv 585 agenţi economici. Aceşti angajatori ofereau, în intervalul amintit, 269 locuri de muncă, conform Centralizatorului chestionar nr.2.

Din analiza locurilor de muncă ce pot fi oferite de angajatorii care au răspuns la chestionare în anul 2009, locuri ce necesită o pregătire pretabilă absolvenţilor de învăţământ profesional, se desprind ca domenii de pregătire: servicii, mecanică, construcţiile şi lucrările publice, agricultura. Ocupaţiile cel mai des solicitate în răspunsuri – vânzător, ospătar,

35

confecţioner asamblor articole din textile, agent vânzări, mecanic agricol, şofer autocamion, zidar.

Pentru ocupaţii cu studii superioare, la chestionările din 2009 s-au înregistrat foarte puţine solicitări.

4.2.4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)În 2011 Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

(INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriat a fost Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor brute interne şi externe şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potenţiala reprezintă nivelul estimat ca necesar, in termeni de populaţie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfăcut când numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populaţie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populaţie ocupata. Cererea potenţială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu populaţia ocupată (deşi are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială estimează necesarul de populaţie ocupată, însă evoluţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alţi factori, în primul rând demografici, migraţie etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii ale unor structuri economice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu privire la structura pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potenţială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013

36

- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză. Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011. Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei. Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant. A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008. În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecţiilor1. Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţional

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creşterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Tabelul nr. 4.2.4. (mii persoane)

scenariu PESIMIST scenariu MODERAT

(de bază) scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 9444

37

2016 8867 9009 94472017 8831 8996 94502018 8794 8982 94522019 8756 8968 94542020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) proiecţia cererii potenţiale relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, Bucureşti-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul. Cererea agregată de forţă de muncă la nivel naţional a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel naţional - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populaţiei inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic.

Tab. 4.2.4.b. Prognoze ale cererii pentru Regiunea SUD MUNTENIA (nr. persoane)  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potenţiale 961073 954813 950227 965057 970364 973119 975972 978914 981994 985222Prognoze ale cererii înlocuite 8369 8315 8275 8404 8450 8474 8499 8525 8551 8580Prognoze ale cererii agregate 969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801

38

Tab. 4.2.4.c. Prognoze ale cererii pentru judeţul Ialomiţa  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potenţiale 56482 56114 55845 56716 57028 57190 57358 57531 57712 57901Prognoze ale cererii înlocuite 175 174 173 176 177 177 178 178 179 180Prognoze ale cererii agregate 56657 56288 56018 56892 57205 57368 57536 57709 57891 58081

3. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecţie dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluţia cererii de formare profesională a ţinut cont de numărul de salariaţi din acest sector economic.

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea SUD MUNTENIA este următoarea

Tab. 4.2.4.f. Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia.%

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020

(%)Agricultură 4.0%Chimie industrială 2.5%Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 12.0%Comerţ 10.0%Economic 7.0%Electric 8.0%Electromecanică 3.0%Electronică şi automatizări 3.0%Fabricarea produselor din lemn 2.0%Industrie alimentară 3.0%Industrie textilă şi pielărie 6.0%Materiale de construcţii 1.0%Mecanică 27.0%Turism şi alimentaţie 4.0%Protecţia mediului 7.0%Tehnici poligrafice 0.5%

39

Tab. 4.2.4.g. Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul Ialomiţa %

Domeniul de educaţie şi formare profesională

Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020

(%)Agricultură 14,5%Chimie industrială 1,2%Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 10,0%Comerţ 8,0%Economic 6,5%Electric 6,0%Electromecanică 1,0%Electronică şi automatizări 5,0%Fabricarea produselor din lemn 0%Industrie alimentară 4,0%Industrie textilă şi pielărie 4,2%Materiale de construcţii 0%Mecanică 29,0%Turism şi alimentaţie 3,0%Protecţia mediului 6,7%Tehnici poligrafice 0%

NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate in baza următoarelor considerente:

- în domeniul Agricultura membrii CLDPS au susţinut creşterea numărului de clase ţinând cont de suprafeţele mari de pământ arabil, numărul de societăţi agricole si numărul mare de investitori străini, respectiv unităţi şcolare cu dotare prin proiectul Phare TVET pe acest domeniu.

40

Tab. 4.2.4.g. Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii

PRO

GN

OZE

ALE

C

ERER

II A

GR

EGA

TE -

REG

IUN

EA S

UD

M

UN

TEN

IA2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Pond

erea

din

cer

erea

pi

eţei

mun

cii p

entr

u ca

lific

ări d

e ni

vel 2

şi 3

Pond

ere

nive

l 3 p

entr

u co

ntin

uare

a st

udiil

or în

în

văţă

mân

t sup

erio

r în

2017

(asi

gura

rea

benc

hmar

k eu

rope

an)

Pond

eri n

ivel

2 ş

i 3 în

of

erta

edu

caţio

nală

a

IPT

- ieş

iri în

201

7

Total 969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801      Calificări specifice nivelului 3 de calificare

155020 154010 153270 155662 156518 156963 157423 157897 158394 158915 16% 27% 43%

Calificări specifice nivelului 2 de calificare

814423 809118 805232 817799 822296 824631 827048 829542 832151 834887 84%   57%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 este conform ţintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar în 2020.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

41

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional: Populaţia activă, populaţia ocupată:

Iniţial tendinţă de scădere (2002-2006) la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate, este urmată de o creştere în perioada 2007-2008, urmată de o scădere uşoară în anul 2009, cu diferenţe majore pe sexe şi medii rezidenţiale,:

Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semificativ în rural.

Rata de activitate şi rata de ocupare: Iniţiala tendinţă de scădere din perioada 2002-2005 este depăşită de o creştere cu

aproape 3,3 procente a ratei de activitate şi cu 5,3 procente a ratei de ocupare la nivel regional, comparând anul 2009 cu anul 2002. Există însă disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Destul de grav pare faptul că rata de ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină. Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă, în agricultură).

Decalajul ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 20106:Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2007 este cu 1,7 puncte procentuale peste media naţională şi cu 5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27), respectiv la 9,5 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.

Şomajul (BIM), în 2009: În scădere, rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional Rata şomajului mai ridicată în mediul urban Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 23,9%, mai

mare decât cea la nivel naţional (20,1) şi european (UE-27: 15,5%), mai ridicată însă în cazul femeilor (24,5 %) şi în mediul urban (31 %).

Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie

este mai scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional. In Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial).

La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor.

Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimazial)

Nivelul mediu de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară (conf. datelor pentru 2007):

Regiunea Sud Muntenia are cea mai mică pondere a populaţiei ocupate cu studii de nivel superior.

Sud Muntenia este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională

Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal si superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici - constatări care menţin următoarele afirmaţii:

6 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.

42

Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor

Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate (2009).

4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivelul judeţului

Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM)Tendinţa de scădere a ratelor de activitate şi de ocupare a populaţiei civile în perioada 2002-2006, este inversată în anul 2007, când se înregistrează o creştere . Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai mici în judeţul Ialomiţa

decât la nivel regional şi la nivel naţional. În anul 2008 se observă o tendinţă uşoară de scădere a ratei de activitate, faţă de

anul 2007, apoi revenind în anul 2009 la aproape acelaşi nivel ca în anul 2007. În schimb, rata de ocupare este în continuă scădere, de la 56.4 mii persoane (în anul

2007), la 56.2 mii persoane (în anul 2008), şi la 54.1 mii persoane în anul 2009. În judeţul Ialomiţa, rata de activitate şi rata de ocupare din anul 2009, sunt sub nivelul

din regiunea Sud Muntenia, cu aproximativ 10 procente, respectiv 12 procente (conform tabelului 4.1)

Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM: Deşi în scădere, rata şomajului înregistrat în judeţul Ialomiţa se situează peste media

naţională si decât cea regională în perioada 2002-2007. În anul 2008, rata şomajului este mai mare decât cea la nivel naţional, dar mai mică decât cea la nivel regional. În perioada 2002-2008, rata şomajului înregistrat în jud. Ialomiţa este mai mică în cazul femeilor decât al bărbaţilor.

Rata şomajului, în anul 2008 este în scădere faţă de anul 2007, urmând ca în anul 2009 rata şomajului la nivel judeţean, să crească cu 4,4 procente, creştere justificată şi prin numărul mai mare de şomeri si scade in 2010 cu 1,6 procente fata de 2009, iar populaţia activă civilă rămânând aproape la acelaşi nivel ca în anul 2007.

Şomajul tinerilor. În perioada 2006-2007, numărul şomerilor tineri în judeţul Ialomiţa (15-24 ani) este mai mare ca pondere faţă de anul 2008.

ponderea acestora în totalul şomerilor ( 14.4 % la 31 decembrie 2008 ) este mai mic decât cea la nivel regional, cât şi naţional.

La 31 decembrie 2008, ponderea şomerilor sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Ialomiţa era de 20.1%, mai mare decât cea la nivel regional (19%)- vezi fig.4.3 si anexa 3e

În perioada 2004-2008, numărul şomerilor sub 25 ani a scăzut în judeţul Ialomiţa cu 67 %, în timp ce numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu 54 %.

La 31 decembrie 2010, ponderea şomerilor sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Ialomiţa era de 15.5%, mai mică decât în anul 2009, unde ponderea era de 16.9% .Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistraţi se regăsesc la grupele de vârsta 30-39 ani (25.2%), respectiv 40-49 ani(28.1%).

4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile la nivelul judeţuluiIerarhizarea sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă

civile în 2007: serviciile 33,6%, agricultura 45,1%, industria 16,2%, construcţiile 5,1%.Ierarhizarea sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile

în 2008: serviciile 33.4%, agricultura 44..4%, industria 16%, construcţiile 6,2%.Ierarhizarea sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile

în 2009: serviciile 34,2%, agricultura 45,5%, industria 15,2%, construcţiile 5,1%.

Serviciile: dintre judeţele regiunii, Ialomiţa se situează pe locul 4, având o medie inferioară Regiunii ca pondere a populaţiei ocupate în servicii.

Agricultura: ponderea populaţiei ocupate în agricultură în jud. Ialomiţa este peste media naţională, dar şi peste cea regională . Este sectorul cel mai bine reprezentat în total economie, din acest punct de vedere.

Din anul 2009, în domeniul serviciilor se observă o uşoară creştere a structurii populaţiei ocupate, faţă de anul 2007. În domeniul construcţiilor, în anul 2009 se revine la aproximativ

43

acelaşi procent ca în anul 2007, deşi în anul 2008 se remarca o uşoară creştere de 1,1 procente. În sectorul industrie are loc o continuă scădere din punct de vedere al ocupării forţei de muncă.

4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă dat de următoarele domenii: sănătate, industria textilă, mecanică, servicii si turism.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii: construcţii (sezonier),servicii, comerţ , agricultură.

Diferenţe negative locuri de munca-şomeri întâlnim in domeniile:industrie textilă, mecanic, electric, servicii, agricultură.

Se desprinde o concluzie care poate părea paradoxală, aceea că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificative atât la locurile de munca vacante , cât şi la şomajul înregistrat. Acest lucru se explică prin faptul că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare, şi în paralel cu aceasta, la locul de muncă nu se realizează o negociere echilibrată care să fie acceptată de ambele părţi(angajator-solicitant de loc de muncă)

Concluzii pe termen scurt din anchete de piaţa muncii Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004)Aproape o cincime din angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 9,6% din numărul total de salariaţi. Cel mai mare deficit - construcţii, hoteluri şi restaurante, industria prelucrătoare, comerţ, tranzacţii imobiliare, servicii publice. Judeţul Ialomiţa se află printre judeţele cu cel mai mare flux de forţă de muncă, în urma anchetei (angajări în ultimele 6 luni).

4.3.5. Concluzii din anchetele implementate de către Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a judeţului Ialomiţa, la agenţii economici din judeţ 2009

În perioada 01.01.2009-31.12.2009 au fost intervievaţi 585 agenţi economici, din care 60 ofereau 269 locuri de muncă, în domenii de activitate: servicii, mecanică; construcţiile şi lucrările publice; agricultura. Ocupaţiile cel mai des solicitate în răspunsuri – vânzător, ospătar, confecţioner asamblor articole din textile, agent vânzări, mecanic agricol, şofer autocamion, zidar.

Pentru ocupaţii cu studii superioare, la chestionările din 2009 s-au înregistrat foarte puţine solicitări.

Concluzii desprinse din analiza evoluţiei şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada mai 2009-octombrie 2009, în contextul crizei economice şi financiare

Creşterea numărului şomerilor înregistraţi, în paralel cu scăderea stocurilor de locuri de muncă vacante.

Ocupaţiile mai des întâlnite în ofertele de locuri de muncă vacante disponibile la sfârşitul lunilor analizate: sudor, vânzător, confecţioner asamblor articole textile, lăcătuş mecanic,casier, vânzător, ospătar, fierar-betonist, zidar, muncitori necalificaţi în construcţii. Cel mai mare număr de şomeri este întâlnit la cei care provin din rândul muncitorilor necalificaţi, după care se întâlnesc următoarele ocupaţii: mecanic agricol, electrician întreţinere şi reparaţii, confecţioner articole din textile, şofer de autoturisme si camionete, agricultor.

Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi, cât şi la stocul lunar al locurilor de muncă vacante, desprindem concluzia că, multe dintre ele se regăsesc în valori semnificative atât la locurile vacante, cât şi la şomajul înregistrat. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta, la locul de muncă nu se poate realiza o negociere echilibrată a acesteia care să fie acceptată de ambele părţi.

Ocupaţiile cele mai vizate de fenomenul disponibilizărilor au fost în domeniile: industria alimentară, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, industria

44

construcţiilor metalice şi a produselor din metal, comerţul cu amânuntul şi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

4.3.6. Concluzii de ordin generalUnele dintre concluziile parţiale au redat faptul că la multe dintre ocupaţii se regăsesc un

număr mare de şomeri înregistraţi în evidenţele agenţiilor de ocupare, deci un potenţial de forţă de muncă, echilibrat în mică măsură de locurile de muncă vacante. Tot pentru acestea, se fac solicitări de forţă de muncă. Pe de altă parte un număr mare de intrări în şomaj, mai ales prin disponibilizare, afectează în proporţie destul de mare, tot astfel de ocupaţii. Pentru astfel de posturi la angajatori e posibil să existe un flux destul de mare, dat de neconcordanţa dintre aşteptările angajaţilor, competenţele şi abilităţile lor şi pretenţiile angajatorilor ( lipsind o negociere clară şi flexibilă a locului de muncă), un nivel de salarizare perceput diferit de către cele două părţi şi condiţii de muncă ce pot menţine această situaţie. Este foarte posibil ca politicile de dezvoltare şi de investiţii ale agenţilor economici să nu poată fi menţinute la nivelul obiectivelor propuse iniţial, datorită şi unor factori externi angajatorilor, ceea ce poate aduce mutaţii serioase în ce priveşte politica de personal. Evident că din punct de vedere al angajatului, este deosebit de importantă calitatea pregătirii lui profesionale, care trebuie să fie dublată de o serie de calităţi personale, pentru a depăşi potenţialele schimbări şi provocări.

Independent de eforturile depuse în vederea studierii pieţei muncii şi anticipării evoluţiei acesteia, trebuie să conştientizăm că ea este determinată în special de evoluţia economico-financiară a ţării, de capacitatea de dezvoltare a mediului de afaceri, de programele guvernamentale de dezvoltare, de proiectele ce pot fi susţinute şi finalizate prin finanţări europene, de capacitatea membrilor societarii de a se racorda şi la procesul de dezvoltare antreprenorială care să ducă la asumarea responsabilităţilor în ce priveşte iniţierea unor afaceri sau activităţi independente. S-a observat că în lipsa unor instrumente de finanţare, mulţi agenţi economici nu au reuşit să se menţină pe piaţă, recurgând în ultimă instanţă la concedieri de personal, dependenţa acestora de fonduri ( subvenţionate sau din credite) fiind extrem de transparentă. In aceste condiţii prognozele privind perspectivele de dezvoltare ale angajatorilor care au un cuvânt de spus şi pe piaţa forţei de muncă nu pot determina foarte exact excedentul sau deficitul de forţă de muncă, evoluţia acesteia nemaifiind în nici un caz apropiată de o variaţie cât de cât liniară. In astfel de situaţii de criză apare ca o soluţie pentru atenuarea şocurilor de pe această piaţă apelarea la sistemul de formare profesională continuă, la evaluarea de competenţe obţinute în sistemul non-formal.Pentru resursele umane care datorită acelor conjuncturi îşi pierd locul de muncă este necesară pe lângă îndrumarea către alternative viabile de reconversie profesională oferirea unei asistenţe de specialitate sub forma consilierii, asistenţă care trebuie intensificată mai ales la începutul perioadei de inactivitate, ţinând seama de vârsta la care se află o parte dintre acestea, de capacitatea de a accepta anumite schimbări în conduita socio-profesională, toate acestea având ca scop evitarea unui şomaj de lungă durată.

IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT: Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul

ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării

pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în

cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din

45

mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru

adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite

pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de

formare la distanţă, consultanţă, etc. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe

termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru: Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)4

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare rezultate din prognoză

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi: Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare) si a numărului de clase ţinând cont de suprafeţele mari de pământ arabil, numărul de societăţi agricole si numărul mare de investitori străini, respectiv unităţi şcolare cu dotare prin proiectul Phare TVET pe acest domeniu.

Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din

categorii defavorizate economic şi social

4 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

46

5. 5. Învăţământul profesional şi tehnic (TVET) din judeţul IALOMIŢAmat

5.1. Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională5.1.1. Contextul european

Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE.

În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) Adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială”Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):

- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”)- limbile străine- cultura tehnologică- spiritul antreprenorial- competenţele sociale

Consiliul European de la Feira (2001) Invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”Memorandum asupra învăţării permanente: (octombrie 2000)Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:

Noi competenţe de bază pentru toţiRealizarea de investiţii superioare în resurse umaneÎncurajarea inovaţiei în predare şi învăţareValorificarea învăţăriiRegândirea orientării şi consilieriiSă apropiem învăţarea de domiciliu

Consiliul European de la Stockholm (2001) Aprobă Raportul privind obiectivele sistemelor de educaţie şi de formare profesională din ţările membre, menţionând că “îmbunătăţirea competenţelor de bază, în special cele privind tehnologia informaţiei (IT) şi cele digitale, constituie o prioritate a UE pentru a face economia europeană cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere”.Procesul Barcelona (2002)Consiliul European de la Barcelona (2002) defineşte un program de lucru detaliat pe baza obiectivelor strategice ale sistemelor de educaţie şi formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:• îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională;• facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională;• transparenţa sistemelor europene de educaţie şi formare.În cadrul Consiliului European de la Barcelona, din martie 2002 s-a stabilit faptul că sistemele de educaţie şi formare trebuie să devină domenii de referinţă pentru calitate până în 2010 şi au fost definite o serie de ţinte - „benchmarks”. Cele cinci benchmark-uri în domeniul educaţiei şi formării, adoptate de către Consiliu în mai 2003, reprezintă încă o provocare pentru aceste sisteme:• rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%; • procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000;• cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior;• în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia în grupa de vârstă 25-64 ani;

47

• numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domenii.

„Procesul Copenhaga ” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002):Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:

întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională

Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks ”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010):

rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10% cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul

secundar superior procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă

de anul 2000 în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5%

din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani) numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în

2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domeniiÎn Comunicatul de la Maastricht (14 decembrie 2004) privind viitoarele priorităţi ale cooperării europene consolidate în domeniul formării profesionale (VET), miniştrii responsabili pentru VET din cele 32 de ţări, partenerii sociali europeni şi Comisia au convenit să acorde prioritate elaborării unui Cadru European al Calificărilor flexibil şi deschis, bazat pe achiziţiile procesului de învăţare, care să devină o referinţă comună în sprijinul facilitării recunoaşterii şi transferabilităţii calificărilor. Priorităţi europene ale formării profesionale1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionaleScop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor Premise: - Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării;- Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii; - Implementarea mecanismelor se realizează coerentMăsuri:

1. Realizarea instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc EQF şi EQVET;

2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente(prin experimentare) ;2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionaleScop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:

1. Promovarea simultană a echităţii performanţei afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei social şi economic);

2. Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale

Măsuri:1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut;1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;

48

1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi. Preşedinţia Franceză va promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieţi2. Măsuri la nivelul sistemului VET2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET 2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în învăţământul superior 2.3. Promovarea participării active în ENQAVET 2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri) 2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor 3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei munciiScop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii şi implicarea partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţiiMăsuri:

1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor

2. Corelarea VET cu piaţa muncii 3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială3. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi

integrare profesională 4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VETScop:

Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior

Măsuri:- Îmbunătăţirea cooperării europene în VET - Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga 4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale.

5.1.2 Contextul naţional Priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului până în anul 2010 : 1. Realizarea echităţii în educaţie;2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie;3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi

profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;

5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;

6. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.Direcţiile strategice 2006-2008, aprobate prin Memorandum în şedinţa de guvern din 26 ianuarie 2006: I. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie II. Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu

sistemul european de educaţie şi formare profesională III Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului şcolarIV. Stimularea educaţiei permanente V. Reforma educaţiei timpurii VI. Creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor VII Susţinerea, în manieră integrată, a educaţiei, cercetării şi inovării Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnicSistemul ÎPT/IPT din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul

49

ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programul multianual PHARE componenta IPT5

atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea instituţională Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare IPT sunt:- revizuirea finalităţilor IPT în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru “Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);- dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza principiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor- adoptarea metodologiei privind transferul şi acumularea de credite în IPT având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi- asigurarea calităţii în IPT- analiza, evaluarea, prognoza şi dezvoltarea resurselor specifice IPT, pe termen scurt, mediu şi lungProgramul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) În perioada 2007-2013, România, ca Ţară membră a Uniunii Europene, va primi pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia şi formarea profesională şi piaţa muncii.Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane şi implicit priorităţile identificate în acest domeniu.Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850 000 persoane.Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:- promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăţământul universitar şi cercetare;- promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;- facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;- dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive;- promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;- îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;- facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale continue:Axa Prioritară 1. Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaşterea) Accesul la educaţia iniţială şi la formarea profesională de calitate;b) Învăţământ superior de calitate;c) Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare;d) Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC)e) Educaţia superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.Axa Prioritară 2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa munciia) Tranziţia de la scoală la viaţa activă;b) Prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a scolii;c) Acces şi participare la FPC.Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională:- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.- Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea/ echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă.5 TVET: abrevierea din lb.engleză - Technical and Vocational Education and Training (învăţământ profesional şi tehnic)

50

5.2. Indicatori de context specifici5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei.

Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (v. cap.2.2 Proiecţii demografice). În judeţul Ialomiţa, învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile.

În perioada 2000-2010 populaţia şcolară a scăzut cu 7768 elevi (de la 53639 la 45871). Din punct de vedere al structurii, efectivele au crescut la învăţământul liceal (de la 7485

la 10588), au scăzut la invatamantul profesional - (de la 2757 la 1735),ca si la nivel regional, ca urmare a generalizării învăţământului obligatoriu de 10 clase şi a scăzut la învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi la învăţământul postliceal şi de maiştri şi învăţământul special (de la 42955 la 33548).

Scăderea efectivelor la învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial este cauzată de scăderea populaţiei de vârstă şcolară.

Evoluţia populaţiei şcolare - Jud Ialomiţa

0

5000

10000

15000

20000

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

total primar total gimnazial total liceal total inv.profesional total inv. postl iceal total inv. superior

Fig. 5.2.1.Sursa: date furnizate de INS Din punct de vedere al structurii, în perioada 2000-2010:- efectivele au scăzut la învăţământul preşcolar, până în anul şcolar 2004-2005, de la

7795 la 6823, după care au înregistrat o creştere până la 8658 în anul şcolar 2009-2010, evoluţie ce va influenţa efectivele de la celelalte niveluri de învăţământ;

- la învăţământul liceal se constată creşterea efectivelor de elevi de la 7485 în anul şcolar 2000-2001 la 10108 în anul 2005-2006, după care s-a înregistrat o uşoară scădere până în anul şcolar 2008-2009 la 9765, fapt ce a influenţat realizarea planului de şcolarizare, iar in anul 2009-2010 s-a înregistrat o creştere la 10588;

- la învăţământul profesional se constată o creştere a populaţiei şcolare din anul şcolar 2000-2001 de la 2757 la 4765 în anul şcolar 2004-2005, după care s-a înregistrat o scădere a populaţiei şcolare la 1735 în anul şcolar 2009-2010;

- la învăţământul postliceal şi de maiştri se constată o scădere majoră de la 946 la 415 în anul 2006-2010, datorată nefinanţării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri şi accesului în procent foarte mare a elevilor la învăţământul superior .

Scăderea efectivelor la învăţământul primar de la 15169 în anul şcolar 2000-2001 la 12202 în anul şcolar 2009-2010 influenţează în perioada imediat următoare învăţământul gimnazial.

La învăţământul gimnazial se înregistrează o scădere a populaţiei şcolare de la 19405 în anul şcolar 2000-2001 la 12288 în anul şcolar 2009-2010 şi este cauzată de scăderea populaţiei de vârstă şcolară.

51

În perioada următoare se preconizează o scădere accentuată a populaţiei şcolare la toate nivelurile.

5.3. Indicatori de intrare în perioada 2003-20105.3.1. Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

Indicatorul „nr. elevi/cadru didactic” oferă informaţii privind eficienţa utilizării resurselor umane şi calitatea actului didactic. Perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev poate conduce la modificări ale acestui indicator, având ca efect concentrarea resurselor în şcoli viabile.

Fig. 5.3.1.În perioada 2005 – 2010 (v. anexa 6c) indicatorul pentru SAM şi AC înregistrează un trend descrescător din cauza efectivelor reduse la clasă de la 27,22 la 14,6. În anul şcolar 2009-2010 indicatorul pentru SAM + AC a scăzut, iar cel pentru liceu a crescut la 15,2 fata de anul 2006-2007( 12,06) datorită transformării claselor de SAM în clase de liceu.

5.3.2. Resurse umane în ÎPTLa nivelul Inspectoratului Şcolar resursele umane TVET au fost deduse din situaţiile statistice existente pentru învăţământul TVET. Analizând situaţia existentă se pot trage unele concluzii:

- majoritatea cadrelor didactice ocupate în TVET sunt calificate şi cu grade didactice;- suplinitorii necalificaţi pentru învăţământul profesional şi tehnic sunt cadre didactice cu

studii superioare care predau alte discipline decât cea înscrisă pe diplomă;- personalul didactic din şcolile TVET ale Judeţului Ialomiţa posedă calificări profesionale

şi pregătire în domeniul didacticii generale şi didacticii disciplinei.Evoluţia normelor didactice pentru profesorii de discipline tehnologice şi maiştrii

instructori din ÎPT, din perspectiva ponderii cadrelor didactice calificate respectiv titulare este prezentată sintetic. Normele didactice la nivelul judeţului Ialomiţa, începând din anul şcolar 2002-2003 până în prezent, înregistrează o evoluţie fluctuantă, astfel că în anul şcolar 2009-2010 se constată o creştere semnificativă a numărului de cadre didactice titulare - profesori discipline tehnologice – de la 55,87 la 129,41; de asemenea, cadrele didactice - profesori discipline tehnologice – suplinitori calificaţi marchează o ascensiune de la 53,98 la 57,20; în acelaşi timp, numărul de norme pentru maiştri instructori titulari creste de la 31,26 la 35,71 şi scade numărul suplinitorilor calificaţi de la 28,57 la 19,00. În anul şcolar 2009-2010, raportat la 2008-2009 situaţia se prezintă astfel: numărul de norme didactice pentru titulari este în creştere, iar cel al suplinitorilor calificaţi şi necalificaţi profesori discipline tehnologice, respectiv maiştri instructori scade.Din analiza statistică se observă că ponderea normelor pentru suplinitori necalificaţi în totalul normelor pentru titulari şi suplinitori calificaţi este foarte mică, ceea ce înseamnă că în ÎPT este asigurat un învăţământ de calitate de către personal bine pregătit profesional.

Evolutia numarului de elevi pe cadrul didactic

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Total PROF. (SAM +AC) Total LIC:

52

Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizarea

competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie6 obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaţiei şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare, cum ar fi:

- facilitarea mobilităţii în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea profesorilor (pe domenii/specializări mai largi), sprijin pentru a 2-a specializare prin studii postuniversitare (similar componentei 1.2 din Programul pentru învăţământul rural – Banca Mondială)- programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului).

Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.

5.3.3 Resurse materiale şi condiţii de învăţareÎn programele de reabilitare finanţate de UE sau Banca Mondială au fost reabilitate şcoli

din judeţul Ialomiţa, în ceea ce priveşte infrastructura şi dotarea cu echipamente şi materiale didactice. În cele mai multe cazuri, însă, starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi) necesitată intervenţii de reabilitare sau modernizări. În aceste şcoli dotarea este învechită, majoritatea atelierelor existente nebeneficiind de nici o investiţie relevantă în echipamente după 1990, cu excepţia celor 15 şcoli cuprinse în Programele Phare pentru ÎPT. În cele mai multe cazuri dotările după 1990 s-au limitat la ceea ce s-a putut obţine din efortul de autofinanţare. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui învăţământ eficient, centrat pe elev. În localităţile din zonele sărace şi cu grad ridicat al şomajului consiliile locale nu dispun de resurse materiale proprii capabile să susţină cheltuielile materiale curente şi de dezvoltare ale şcolii. Grupurile şcolare din mediul rural şcolarizează elevi din mai multe localităţi, în timp ce efortul financiar pentru satisfacerea nevoilor curente ale procesului de învăţământ şi practică este suportat doar de bugetul localităţii de reşedinţă a unităţii de învăţământ – buget care practic nu are capacitatea să acopere aceste cheltuieli. Atelierele dotate prin proiectele Phare corespund standardelor. În judeţul Ialomiţa au fost reabilitate şi sunt în curs de reabilitate 5 grupuri şcolare şi 10 şcoli de artă şi meserii cuprinse în Programul Phare 2004-2006, iar 2 grupuri şcolare au beneficiat de fonduri prin Programul Guvernamental de Dezvoltare a campusurilor şcolare – Grup Şcolar „M. Eminescu” Slobozia, prin Programul Guvernamental de Dezvoltare SAM –

6 55,5 mii pers. în 2005 (5,5% din totalul populaţiei ocupate civile la nivel regional), conf. datelor din Anuarul statistic 2006.

0%

20%

40%

60%

80%

100%P

rofe

sori

disc

iplin

eM

aist

riin

stru

ctor

iP

rofe

sori

disc

iplin

eM

aist

riin

stru

ctor

iP

rofe

sori

disc

iplin

eM

aist

riin

stru

ctor

iP

rofe

sori

disc

iplin

eM

aist

riin

stru

ctor

iP

rofe

sori

disc

iplin

eM

aist

riin

stru

ctor

iP

rofe

sori

disc

iplin

eM

aist

riin

stru

ctor

iP

rofe

sori

disc

iplin

eM

aist

riin

stru

ctor

iP

rofe

sori

disc

iplin

eM

aist

riin

stru

ctor

i

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Norme cadre didactice - Jud. Ialomita

Titulari*) Suplinitori calificaţi**) Total necalificaţi

Fig. 5.3.2., Sursa ISJ

53

Grup Şcolar Agricol Fierbinţi Târg, nefinalizate până la această dată, iar celelalte unităţi prin Banca Mondială, HG. 1262/2006, HG. 370/2008, HG. 300/2007, PRIS MECT, etc. În majoritatea şcolilor s-au realizat achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare, laboratoarelor.

5.4. Indicatori de proces5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie.Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.

Aceste structuri sunt:- La nivel regional: Consorţiul Regional - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare

Regională;- La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea

Profesională (CLDPSFP) - ca organism consultativ al Inspectoratelor Şcolare Judeţene;- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile profesorale;- La nivel naţional: Comitetele sectoriale.Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:- Comitetele sectoriale (la nivel naţional) validează Standardele de Pregătire Profesională;- Consorţiul Regional identifică nevoile de calificare la nivel regional, elaborează Planurile

Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI);- CLDPSFP identifică nevoile de calificare la nivel judeţean şi elaborează Planul Local de

Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizează planurile anuale de şcolarizare;- Consiliile de administraţie / Consiliile profesorale sprijină elaborarea şi avizarea Planului de

Acţiune a Şcolii (PAS).În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale

au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS).

Şcolile cuprinse în programul Phare TVET 2001-2003 şi 2004-2006 au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Ialomiţa s-a realizat formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS de către cadrele didactice din Programul Phare TVET 2001-2003 şi inspectorii de specialitate. Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT, este esenţială antrenarea autorităţilor locale.

În cadrul acestui proces de planificare principalele probleme identificate sunt:- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în

ÎPT;- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale

Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii.Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) vizează adaptarea conţinutului pregătirii la

cerinţele locale ale beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi) şi constituie un element de descentralizare.

La examenele de certificare a competenţelor profesionale de nivel 1, 2 şi 3 şi examene de absolvire a şcolii postliceale, participă reprezentanţi ai agenţilor economici cu care unităţile şcolare au încheiate parteneriate, prilej cu care sunt selectaţi elevii pentru angajare.

54

5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPTÎncepând cu anul şcolar 2006-2007 pentru unităţile şcolare din ÎPT a fost introdus un

sistem de asigurare a calităţii în educaţie, prin constituirea Comisiilor de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.

Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii din fiecare unitate şcolară.

Cadrele didactice din unităţile şcolare cuprinse în programul Phare TVET, care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop, au realizat diseminarea şi au asistat la implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din judeţ.

La fundamentarea planului de şcolarizare s-a ţinut cont de cererea de pe piaţa muncii şi a fost necesară introducerea unor calificări noi, la grupuri şcolare, şcoli de arte şi meserii din judeţ care au primit autorizare provizorie de funcţionare din partea ARACIP. Începând cu anul şcolar 2007/2008 manualul de autoevaluare a fost implementat în toate cele

25 de şcoli cu ÎPT, iar inspectorii au efectuat vizite de monitorizare externă pentru a sprijini şcolile în procesul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii.

Vizitele de monitorizare externă a procesului de autoevaluare au un rol de îndrumare şi sprijin a unităţilor de ÎPT, în primul rând în ceea ce priveşte procesul instructiv-educativ. Monitorizarea externă a performanţelor unităţilor de ÎPT subliniază punctele tari şi succesele obţinute de aceştia în procesul de autoevaluare şi menţionează punctele slabe şi aspectele care necesită îmbunătăţire.

Vizitele de monitorizare externă s-au desfăşurat la mijlocul ciclului anual de autoevaluare şi sunt efectuate de reprezentanţi ai inspectoratului şcolar şi resursa umană formată în proiectele Phare TVET. De asemenea, unităţile de ÎPT pot solicita o vizită de monitorizare externă în cazul în care au nevoie de o părere imparţială sau de un sfat în legătură cu o problemă sau aspect apărut în timpul procesului de autoevaluare sau în momentul elaborării raportului şi a planului de îmbunătăţire.

5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliereSondajele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară

de şcolarizare au fost realizate de consilieri şcolari ai CJRAE Ialomiţa, iar rezultatele acestora scot în evidenţă o serie de tendinţe în ultimii patru ani şi anume:

- Scăderea numărului de elevi nehotărâţi (ajungând din anul şcolar 2006-2007 la 0%), ca urmare a acţiunilor de consiliere în carieră realizate de profesorii diriginţi şi consilierii psihopedagogici;

- Creşterea interesului elevilor pentru învăţământul pentru învăţământul profesional si tehnic în ultimii ani, ca urmare a achiziţionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE TVET 2001-2003 şi 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaţionale a acestor şcoli (corelate cu cererea de pe piaţa muncii);

- Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieţei muncii, opţiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna, din cauza rezultatelor la tezele unice care îi plasează uneori contra voinţei lor;

- Opţiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera tehnologică liceală se află ultima pe lista preferinţelor elevilor care optează pentru liceu, elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaţa muncii;

- Cei mai mulţi elevi de gimnaziu, care doresc să continue studiile prin ÎPT, optează în continuare pentru domeniul mecanic (în cadrul acestui domeniu cele mai multe opţiuni sunt pentru calificarea mecanic auto, calificare care se afla în topul preferinţelor pentru băieţi); În topul preferinţelor urmează calificări din domeniile: turism şi alimentaţie, industrie textilă şi pielărie (cu toate că domeniul este în scădere pe piaţa muncii), construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, electronică şi automatizări, etc.

Opţiunea elevilor demonstrează dorinţa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeţe decât cele de origine, atunci când unităţile şcolare se află în apropierea domiciliului. În unităţile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităţi de consiliere individuală/de grup a elevilor de la clasele ÎPT, an de completare şi ruta progresivă, activităţi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităţilor de marketing personal.

55

Din analiza informaţiilor oferite de CJRAE se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărului de mic al elevilor testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

5.5 Indicatori de ieşire5.5.1. Rata netă7 de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie8.

În perioada 2002-2006, rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu a cunoscut o evoluţie fluctuantă la toate nivelurile de educaţie, cu excepţia învăţământului preşcolar, urmare a scăderii populaţiei de vârstă şcolară. Raportat la anul şcolar precedent (2008 – 2009), în anul 2009 – 2010 se constată menţinerea ratei nete de cuprindere la învăţământul primar, gimnazial şi secundar superior (clasele a X-a şi a XI –a). Aceeaşi tendinţă se înregistrează la ciclul inferior al liceului – clasele IX – X.

Evoluţia ratei nete de cuprindere în învăţământ - Jud. IALOMITA -

94,6

86,4

83,2

61,6

43,2

58

95,1

85,3

83,4

65,4

44,9

61,6

93,4

84,6

84,6

72,8

45,9

66,9

94,1

90,2

85,8

68,8

48

63,8

93,6

89,5

86,5

70,1

54,5

66

90,4

87,7

87

78,8

52,2

66,9

88,8

84,7

84,2

74,7

57,4

67,9

88,5

85,2

84,2

74,6

59,8

72,4

0

20

40

60

80

100

Inv. primar 7-10 ani

Înv.gimnazial 11-14 ani

Înv.obligatoriu 7 - 16 ani

Clasele IX-X 15-16 ani

Secundar sup.clasele XI-XII 17-

18 ani

15-18 ani

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Fig. 5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educație si formare profesională, Sursa: date furnizate de INS Din analizele statistice, reiese că rata netă de cuprindere pe niveluri de educaţie la nivelul Judeţului Ialomiţa in anul 2009-2010 este uşor sub media regiunii excepţie făcând , la clasele IX-X – unde rata netă de cuprindere este mai mare cu 2,5 procente.V anexa 6f 1

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă

cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă. În perioada 2002-2010 gradul de cuprindere în învăţământ a cunoscut o evoluţie oscilantă la nivelul Judeţului Ialomiţa, la toate nivelurile de educaţie. În perioada următoare se preconizează o creştere a ratei de cuprindere la toate nivelurile ca urmare a măsurilor sociale, programelor ”a doua şansă”, programelor de incluziune socială, creşterii numărului de cabinete de consiliere/consilieri şcolari. În anul şcolar 2009 – 2010, faţă de 2008 – 2009, se constată scăderea gradului de cuprindere pe segmentul cuprins între 7- 10 ani si 11-14 ani; pe celelalte segmente de vârstă se înregistrează o uşoară creştere.

7 Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie. Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele “standard” din seria curentă influenţează valoarea indicatorului.8 Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele “standard” din seria curentă influenţează valoarea indicatorului

56

Gradul de cuprindere în învăţământ pe niveluri de educaţie, în anul şcolar 2009-2010, în judeţul Ialomiţa faţă de regiunea Sud Muntenia este uşor sub media regiunii, cu excepţia grupei de vârstă 15-18 ani unde se înregistrează o depăşire de 1,3 faţă de nivelul regional ( 26,9 în judeţul Ialomiţa – 25,6 în regiunea Sud Muntenia).

Evoluţia gradului de cuprindere în învăţământ - Jud. IALOMIŢA -

61,7

57,8

97,2

94

62,6

10

63,7

64,8

99,2

94,2

65,6

10,5

63,7

64,2

98,8

93,2

71

9,7

64 67,9

98 100,

5

67,6

11

63

99,1

94

62,8

76,2

97,5

92,4

72,1

12,4

63,4

76,1

95,1

91,9

78,9

13,9

63

71,5

97,6

97,4

69,3

9,7

74,8

70,8

11,5

0

20

40

60

80

100

120

Total 3-23 ani 3 - 6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Fig. 5.5.2. Sursa: date furnizate de INS

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCEDRata abandonului

şcolar este un indicator important în cadrul politicilor de coeziune economică şi socială, în strânsă legătură cu accesul la educaţie şi pentru evaluarea gradului de retenţie a tinerilor în educaţie pe fiecare nivel ISCED.

Principalele cauze ale abandonului şcolar sunt:- lipsa unor condiţii materiale minime; - neimplicarea familiei în supravegherea elevilor, o situaţie specială reprezentând elevii ale căror familii sunt plecate în străinătate;- prestarea de către elevi a unor activităţi pentru întreţinerea familiei;- orizontul cultural şi intelectual redus al unor familii;

- căsătorii la o vârstă fragedă;- motivaţia scăzută a elevilor pentru şcoală.Totuşi, se înregistrează plecări ale elevilor din sistemul de învăţământ datorită migraţiei

părinţilor în afara graniţelor ţării. Rata abandonului şcolar la învăţământ primar şi gimnazial a crescut în perioada 2000 – 2010 (învăţământ primar de la 0.2% la 1,2%, învăţământ gimnazial de la 0.7% la 1.7%). La învăţământ liceal şi profesional rata abandonului şcolar este fluctuantă, astfel: scade în intervalul 2000-2002 de la 4 la 2,7, se menţine la 3,6 în perioada 2003-2004, creste până la 5,7 în 2006-2007 ca urmare a insuficienţei cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în şcoli, apoi scade la 4,1% în 2009-2010.La învăţământul liceal în perioada 2005-2010 rata abandonului şcolar scade de la 3,6 la 3, în anul şcolar 2009-2010 fiind mai mare în mediul urban, comparativ cu învăţământul profesional unde rata abandonului şcolar creşte de la 9,2 la 10,9.

Rata abandonului în înv. liceal, profesional şi postliceal -Jud. IALOMITA -

3,6 3,13,8

2,9 3,0

9,2

12,1 12,710,9

15,4

7

9,29,47,410,0

02468

1012141618

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

%

Total LICEU înv. PROF. SI DE UCENICI POSTLICEAL ŞI MAIŞTRI

Fig. 5.5.3. Sursa: date furnizate de INS

57

La învăţământul postliceal şi de maiştri se constată o scădere a ratei abandonului şcolar de la 15,4 în anul 2005 – 2006 la 9,2 în anul 2009 – 2010.

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCEDRata de absolvire se defineşte ca fiind procentul absolvenţilor unui anumit nivel de

educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie

Rata de absolvire, până anul şcolar 2006-2007, la nivelul judeţului Ialomiţa este comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud Muntenia. Conform datelor INS, la nivel de învăţământ gimnazial, rata de absolvire este fluctuantă plasându-se la 92,1 în anul şcolar 2000-2001, la 74,4 în 2004-2005, la 95,5% în 2005-2006 după care scade până la 86,4 în 2009-2010. La nivel liceal, se constată o creştere a ratei de absolvire pe perioada 2000-2010 de la 43,5 la 90,4, un trend crescător se înregistrează şi la învăţământul profesional de la 18,6 la 43,2 în anul şcolar 2009-2010. La anul de completare rata de absolvire în perioada 2005-2010 înregistrează o valoare maximă de 15,1 în anul 2008-2009, după care scade la 11 în anul următor. Un trend descrescător se înregistreze şi la şcoala postliceală de la 7,4 în anul 2000-2001 la 3,4 în anul 2009-2010 ca urmare a creşteri opţiunilor elevilor către învăţământul superior.

Fig. 5.5.4.a. Rata de absolvire pe niveluri de educaţie; Sursa: date furnizate de INSRata de absolvire - înv. postliceal şi de maiştri

- Jud. Ialomita

0

2

4

6

8

10

12

14

total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Fig. 5.5.4.b. Rata de absolvire pe niveluri de educaţie; Sursa: date furnizate de INS

Rata de absolvire - învăţământ prof. şi de ucenici- Jud. Ialomita

01020304050607080

total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Rata de absolvire - învăţământ liceal- Jud. Ialomita

0

20

40

60

80

100

total feminin masculin

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Rata de absolvire - SAM - Jud. Ialomita

0

10

20

30

40

50

total feminin masculin

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Rata de absolvire - an de completare - Jud. Ialomita

0

5

10

15

20

25

total feminin masculin

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 58

Fig. 5.5.4.c. Rata de absolvire pe niveluri de educaţie; Sursa: date furnizate de INS

5.5.5. Rata de succesRatele de succes la examenele finale de certificare a competenţelor profe-sionale (examenele de absolvire şcoală postliceală şi de maiştri; respectiv certificarea competen-ţelor profesionale la liceul tehnologic) se apropie de (sau chiar ating) 100% în majoritatea unităţ-ilor şcolare din judeţ. Fig. 5.5.5.a. Rata de

succes – învăţământul gimnazial; Sursa: date furnizate de INS

Evaluările finale în raport cu SPP, bazate pe competenţe sunt de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare. Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate indicator trimit, pe de o parte, la asigurarea calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire. Rata de succes reliefată prin procentul de promovabilitate la examene şi rezultatele la olimpiadele şcolare plasează şcolile TVET din judeţ deasupra mediei pe ţară. Rezultatele obţinute demonstrează seriozitatea cu care au fost organizate, monitorizate concursurile şcolare la toate etapele, cadrele didactice din comisiile de examen dând dovadă de obiectivitate în evaluarea elevilor. Conducerea unităţilor şcolare a asigurat desfăşurarea în bune condiţii a concur-surilor şcolare – discipline tehnice.

În majoritatea şcolilor TVET, situa-ţia la învăţătură este bună la toate nivelurile, dar se înregistrează în unele cazuri elevi repetenţi şi în situaţie de abandon şcolar.

Fig. 5.5.5.b. Rata de succes – învăţământul

profesional şi de ucenici; Sursa: date furnizate de INS

Rata de succes, până anul şcolar 2007-2008, la nivelul judeţului Ialomiţa este comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud Muntenia. La învăţă-mântul profesional şi liceal este uşor sub media

Rata de succes - învăţământ profesional si de ucenici- Jud. IALOMIŢA -

0

20

40

60

80

100

120

total f eminin masculin urban rural

Inv atamant prof esional si de ucenici

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de succes - învăţământ liceal - Jud. IALOMIŢA -

0

20

40

60

80

100

120

total f eminin masculin urban rural

Inv atamant liceal

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

59

regiunii, iar la învăţă-mântul postliceal depă-şeşte uşor media regiunii. In anul şcolar 2008-2009 rata de succes la învăţământul liceal creşte la 91,0 mai mare

Fig. 5.5.5.c. Rata de succes – învăţământul liceal; Sursa: date furnizate de INS

cu 2,2 procente faţă de media la nivel de regiune,la învăţământul profesional creste la 96,4 mai mic cu 1,2 procente fata de media la nivel de regiune ,iar la învăţământul postliceal scade la 96,5 mai mic cu 0,8 procente fata de regiune.V. anexa 6j

Fig. 5.5.5.d. Rata de succes – învăţământul postliceal şi de maiştri; Sursa: date furnizate de INS

5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţieRata de tranziţie la următorul nivel educaţional a crescut în ultima perioadă ca urmare a generalizării învăţământului obligatoriu, dar si a măsurilor din PRAI, PLAI şi PAS.Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial, la cel liceal şi profesional este de 102,7% în 2009-2010, faţă de 84,9% în 2000-2001. Din analiza efectuată se constată o scădere uşoară a ratei de tranziţie, începând din 2002-2003( 80,7) urmată de creşteri semnificative în anul 2008-2009 (108,7), motivul fiind introducerea obligatorie a claselor de liceu , urmând o scădere a ratei de tranziţie la 102,7.

Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior - Jud. IALOMIŢA

84,9

88,3

81,5

80,7

81,5

79,884,5

85,2

83,8

98,4

98,5

98,4

99,7

99 100,

5

95,1

96,9

93,2

96,1

95,5

96,8

96,8

95,4

98,210

8,7

109,

9

107,

5

102,

7

101,

9

103,

6

0

20

40

60

80

100

120

total feminin masculin

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/20062006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Fig. 5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel educaţional; Sursa: date furnizate de INSLa nivelul judeţului Ialomiţa rata de tranziţie a scăzut în rândul populaţiei şcolare de sex

masculin, precum şi în rândul populaţiei şcolare de sex feminin, în anul şcolar 2009 – 2010 faţă de 2008 – 2009. Câteva explicaţii ale acestui fenomen sunt oferite de rezultatele sondajelor efectuate de consilierii şcolari ai CJRAE Ialomiţa, privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară de şcolarizare si care scot în evidenţă o serie de tendinţe în ultimii patru ani şi anume:

- scăderea numărului de elevi nehotărâţi ca urmare a acţiunilor de consiliere în carieră realizate de profesorii diriginţi şi consilierii psihopedagogici (în şcolile unde există cabinete de consiliere psihopedagogică);

Rata de succes - învăţământ postliceal si de maistri- Jud. IALOMIŢA

0

20

40

60

80

100

120

total f eminin masculin urban rural

Inv atamant postliceal si de maistri

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

60

- creşterea interesului elevilor pentru IPT în ultimii ani, ca urmare a achiziţionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE 2003 şi 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaţionale a acestor şcoli (corelate cu cerea de pe piaţa muncii);

- chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieţei muncii, opţiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna, din cauza rezultatelor la testările naţionale care îi plasează uneori contra voinţei lor;

- opţiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera tehnologică liceală se află ultima pe lista preferinţelor elevilor care optează pentru liceu, elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaţa muncii;

- Cei mai mulţi elevi de gimnaziu, care doresc să continue ÎPT, optează în continuare pentru domeniul mecanic (în cadrul acestui domeniu cele mai multe opţiuni sunt pentru calificarea mecanic auto, calificare care se afla în topul preferinţelor pentru băieţi). În topul preferinţelor urmează calificări din domeniile: turism şi alimentaţie, mecanică, industrie textilă şi pielărie, construcţii şi lucrări publice, electronică şi automatizări, protecţia mediului etc.

Opţiunea elevilor demonstrează dorinţa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeţe decât cele de origine atunci când unităţile şcolare se află în apropierea domiciliului. Pentru creşterea accesului la învăţământul IPT, CJRAE şi Cabinetele de Asistenţă Psihopedagogică derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a, iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinţii se prezintă avantajele învăţământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această rută şcolară, În unităţile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităţi de consiliere individuală/de grup a elevilor de la clasele ÎPT, activităţi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităţilor de marketing personal.Numărul redus al cabinetelor de asistenţă psihopedagogică raportat la populaţia şcolară. slaba dotare a cabinetelor de consiliere şcolară, absenţa conectării la Internet a cabinetelor - condiţie absolut indispensabilă pentru realizarea consilierii privind cariera determină o eficienţă scăzută a mecanismelor de consiliere folosite pentru creşterea accesului elevilor la învăţământul profesional si tehnic şi ocuparea unui loc de muncă.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţieSursa: Comisia Europeană, Comunicarea Comisiei Către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic Şi Social European Şi Comitetul Regiunilor, Combaterea părăsirii timpurii a şcolii: o contribuţie esenţială la strategia Europa 2020, Bruxelles, 31.1.2011http://ec.europa.eu/education/school-education/doc/earlycom_ro.pdf

Indicatorul utilizat în general pentru estimarea abandonului prematur este ponderea celor care nu au absolvit cel mult gimnaziul şi nu mai sunt în sistemul educaţional în total populaţie de 18-24 de ani. Rata respectivă oferă o indicaţie puternică despre structura populaţiei de 18-24 de ani, arătând câţi au părăsit timpuriu sistemul educaţional.

Prosperitatea viitoare a Europei depinde în mare măsură de tinerii săi. Prin intermediul Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană vizează să sprijine mai bine tinerii, să le permită să îşi dezvolte din plin talentele în propriul lor interes, dar şi în beneficiul economiei şi societăţii. Unul din obiectivele principale convenite de Consiliul European este de a reduce procentul de tineri care părăsesc timpuriu şcoala sub 10% şi de a asigura că cel puţin 40% din tânăra generaţie dispune de o diplomă de învăţământ superior sau de un echivalent al acesteia.

Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale tinerilor răspunde în acelaşi timp obiectivului de „creştere inteligentă”, îmbunătăţind nivelurile de competenţă, cât şi obiectivului de „creştere favorabilă incluziunii”, prin abordarea unuia din cei mai importanţi factori de risc pentru şomaj şi sărăcie.

Reducerea părăsirii timpurii a şcolii deschide, de asemenea, calea realizării celorlalte obiective ale strategiei Europa 2020. Prin impactul său direct asupra capacităţii de inserţie profesională a tinerilor, ea contribuie la sporirea integrării pe piaţa muncii şi astfel, la realizarea obiectivului principal al atingerii unei rate de ocupare de 75% pentru femeile şi bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani. În acelaşi timp, ea contribuie într-o manieră semnificativă la întreruperea ciclului pauperizării care duce la excluziunea socială a multor tineri. Reducerea părăsirii timpurii a şcolii reprezintă, prin urmare, o măsură esenţială pentru realizarea

61

obiectivului vizând reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor ameninţate de sărăcie.

Reducerea cu numai un punct procentual a ratei europene medii de părăsire timpurie a şcolii ar permite economiei europene să dispună în fiecare an de aproape o jumătate de milion suplimentar de tineri lucrători calificaţi potenţiali.

Din 2000, rata europeană medie de părăsire timpurie a şcolii s-a diminuat cu 3,2 puncte procentuale, dar progresele au fost insuficiente pentru a atinge obiectivul de reducere cu 10% până în 2010, astfel cum a fost adoptat iniţial de Consiliu. În plus, această medie maschează disparităţi importante între statele membre. Şapte state membre au realizat deja obiectivul de 10%, în timp ce alte trei (Spania, Portugalia, Malta) au rate superioare procentului de 30%. Din 2000, cu excepţia a trei state membre (Finlanda, Suedia, Spania), toate statele şi-au redus rata de părăsire timpurie a şcolii, unele într-un mod extrem de semnificativ.

În 2009, mai mult de şase milioane de tineri, 14,4% din toţi tinerii între 18 şi 24 de ani, au părăsit educaţia sau formarea ca absolvenţi doar ai învăţământului secundar inferior sau ai unei forme de învăţământ inferioare. Ceea ce este încă şi mai îngrijorător, 17,4% dintre aceştia au absolvit doar învăţământul primar9. Părăsirea timpurie a şcolii este sinonimă cu şanse pierdute pentru tineri şi cu o pierdere de potenţial social şi economic pentru Uniunea Europeană în ansamblu.

De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acest capitol (o scădere de 6,3% a ratei de părăsire timpurie faţă de media europeană de 3,2%).

Deşi nivelul de referinţă UE este de 10% în 2010, din analiza datelor disponibile la nivelul anului 2009, rezultă faptul că în România sunt necesare încă eforturi susţinute pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului de educaţie. Contribuţii semnificative în acest sens pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinţilor în viaţa şcolii, dar şi îmbunătăţirea condiţiilor materiale atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice. Fig. 5.5.7. Rata de participare a populaţiei de 25-64 de ani la formarea profesională continuă

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)Centrul Naţional PISA 2009 a organizat

testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

- Pe scala domeniului Matematică România ocupă poziţia 48 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 427, semnificativ sub media ţărilor OECD.

- Pe scala domeniului Ştiinţe România ocupă poziţia 47 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 428, semnificativ sub media ţărilor OECD.

Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la

9 Eurostat, Ancheta europeană privind forța de muncă (LFS), 2010.

62

precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele (Vezi anexa 18 ).

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire.

Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar

va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020. Se impune, în cazul României, abordarea unor politici mai coerente pentru educaţie şi cercetare pentru că implicaţiile vor avea efect la nivel economic prin costuri mari şi un risc ridicat de ineficienţă.

5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

Învăţământul secundar superior este un indicator important pentru măsurarea progreselor în domeniul de şcolarizare şi este legat de referinţa UE de a atinge până în 2010 o rată de 85% din tineri (cu vârsta între 20 şi 24 ani) care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.

Nivelul de referinţă european constituie o provocare majoră pentru UE. În prezent (2009), media UE pentru populaţia în vârstă 20-24 este de 78,6% şi este doar moderat îmbunătăţită (cu 2 puncte procentuale), din 2000 (pe o notă pozitivă, progresul a accelerat uşor din 2003) (vezi anexa 19). Procentul femeilor îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor cu mai mult de 5 puncte procentuale, iar diferenţa mare între femei şi bărbaţi a fost relativ stabilă din 2000.

Polonia, Lituania şi Irlanda depăşesc deja UE în 2010 de referinţă şi au stabilit astfel, obiective mai ambiţioase la nivel naţional. Multe dintre statele est sunt deja deasupra nivelului de referinţă comunitar în 2010. Trei state membre (Republica Cehă, Polonia şi Slovacia) şi Croaţia, au atins deja peste 90% studii în învăţământul liceal. În anul 2009, în România procentul populaţiei cu vârsta 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este de 78,3% faţă de 78.6%, media UE. În ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior, România are rezultate mai bune: procentul de participare la învăţământul secundar superior în 2009 este de 78,3% (faţă de 77,2% în 2006 şi 76.1% în 2000), foarte aproape de media UE – 27 (78,6 în 2009, 77,8 în 2006, faţă de 76,6% în 2000). Benchmark-ul european până în 2010 este de 85%. Rezultate mai slabe se înregistrează în mediul rural, procentul elevilor care sunt cuprinşi în învăţământul liceal este mult mai mic.

Fig. 5.5.7. Evaluarea PISA, Sursa datelor: Raportul internaţional OECD - PISA 2009

Fig. 5.5.9. Procentul de tineri în vârstă de 20-24 în UE-27 cu cel puţin învăţământul secundar superior, 2000-2009

63

Fig. 5.5.9.a. Sursa datelor: Eurostat (AFM baza de date), mai 2010

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)Benchmark-ul european privind învăţarea continuă se referă la ceea ce ar putea fi

numit mai strict educaţia şi formarea adulţilor. Stabilit iniţial în 2003, el are acum ca obiectiv ca, până în 2020, 15% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani să participe la procesul de învăţare pentru adulţi. Rata de participare pentru acest benchmark este evaluată printr-un Sondaj al Comisiei Europene privind forţa de muncă, care solicită informaţii despre participarea la procesul de învăţare formală şi non-formală cu 4 săptămâni înainte de sondaj.

Locurile de muncă sunt, în majoritatea ţărilor, principalii furnizori de învăţare pe tot parcursul vieţii adulte. Învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru adulţi este una dintrecele patru componente ale abordării flexibilităţii de către Strategia Europeană de Ocupare.

Rezultatele pentru 2009 arată că 9,3% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani au participat la educaţie şi formare în cele patru săptămâni precedent sondajului. Acest procent este mai mic decât nivelul Benchmark-ului european de 12,5% pentru 2010 şi cu mult sub procentul de 15% prevăzut pentru 2020. În 2009, numai 8 state membre depăşit nivelul de referinţă 2010 şi doar 5 nivelul pentru 2020. Există diferenţe mari de participare între statele membre, ţările nordice şi în Regatul Unit, cei mai buni performeri, ating sistematic rate mari de participare, ajungând la 20-30%. Ţările de Jos, Slovenia, Austria, Spania, Luxemburg şi Estonia sunt în următorul grup, cu rate de participare între 10% şi 20%. Bulgaria, Grecia şi România, precum şi Croaţia şi Turcia, au înregistrat puţine

progrese sau nu în îmbunătăţirea nivelului lor extrem de scăzut de participare. Estonia şi Luxemburg, pe de altă parte, au avut succes în creşterea ratelor de participare în mod substanţial.În Judeţul Ialomiţa, până în prezent, nu s-a reautorizat ca furnizor de formare pentru adulţi nici o unitate şcolară din cele 21 unităţi ÎPT.

5.6 Indicatori de impact

5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:

anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării

pe parcursul întregii vieţi

Tab. 5.5.10.Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-

64 ani)Participare la progra-me de învăţare de-a lungul vieţii (%)

2000 2006 2009

UE - 27 8,5 9,2 9,8România 1,4 1,6 1,5Sursa datelor: EUROSTAT (AFM)

64

implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor

dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe

de formare la distanţă, consultanţă, etc. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta

pe termen lung - trebuie avute în vedere pentru:Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS) Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de

calificare rezultate din prognozăPlanurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în

creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive;- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi.

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural; Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate; Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din

categorii defavorizate economic şi social.Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională,

respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii care vin să-şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi sunt dificil de validat. Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor

65

statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT.

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire pe niveluri de educaţie

Indicatorul este disponibil din surse statistice ISJ. Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni) care afectează circa 57,3 % din absolvenţii înregistraţi în şomaj se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate in TVET. În această etapă nu este definit. Date referitoare la acest indicator este posibil a fi colectate prin Ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pot fi obţinute si direct din şcoli prin efectuarea de sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT judeţean - Judeţul Ialomiţa în perioada 2002-2010

5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizareDocumentele de planificare pe termen mediu şi lung PRAI şi PLAI au stat la baza

fundamentării planurilor de şcolarizare răspunzând cererii şi ofertei pe piaţa muncii pentru IPT. Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT din judeţ, sunt

prezentate în Anexa 7 . Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel judeţean s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT.

Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa IX în ÎPT - jud. IALOMIŢA -

0

5001000

1500

2000

25003000

3500

40004500

5000

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012

Nr.elevi

Total elevi cuprinşi în cl. a IX-a total cl. IX IPT Elevi cl. IX pe domenii Elevi cuprinsi in cls IX filiera tehnologica

Fig. 5.7.1.a Sursa: ISJ

Analizând structura planurilor de şcolarizare la liceul tehnologic în anul şcolar 2010-2011 comparativ cu anul şcolar 2009-2010 se constată la nivel de judeţ o scădere a ponderii elevilor înscrişi la toate profilele, de la 56,5% la 53,4 %., urmata de o creştere în anul 2011-2012 la 60,1%.

66

Evoluţia ponderii pe profile, cl. IX - liceu tehnologic (plan şcolarizare realizat) - jud. IALOMIŢA

21,5

%

19,0

%24,6

%

43,7

%

33,6

%

22,7

%

52,7

%

21,7

%

25,6

%

17,6

%47

,5%

23,0

% 29,5

%

48,4

%

23,5

% 28,1

%36,4

%

30,7

%

32,9

%

45,9

%

24,2

% 29,9

%

54,1

%

24,5

%

51,7

%

24,1

%

24,1

%

44,4

%

36,6

%40,5

%

34,9

%

0

0

0

0

0

1

1

-tehnic -servicii -resurse naturale şi prot. mediului

%2002/2003* 2003/2004 2004/20052005/2006 2006/2007 2007/20082008/2009 2010/2011 2010/20112011/2012 planif icat 2011-2012 realizat

Fig. 5.7.1.b. Sursa: ISJ

Începând cu anul şcolar 2007-2008 profilurile tehnic, resurse naturale şi protecţia mediului se găsesc pe un trend ascendent, iar profilul servicii se găseşte pe un trend uşor descendent. În anul scolar 2011/2012 se constata o scadere la profilurile tehnic la 48,6%, la servicii 23,1% si o crestere la profilul resurse naturale si protectia muncii la 28,3% comparativ cu anul 2010/2011.

Evoluţia nr. elevi cl.IX - liceu tehnologic, pe profile (plan şcolarizare realizat) - jud. IALOMIŢA

0

200

400

600

800

1000

-tehnic -servicii -resurse naturale şi protecţia mediului

Nr. elevi2002/2003* 2003/2004 2004/20052005/2006 2006/2007 2007/20082008/2009 2009/2010 2010/20112011/2012

Fig. 5.7.1.c. Sursa: ISJ

Deoarece a dispărut ŞAM, elevii pot opta la sfârşitul clasei a X a pentru continuarea liceului nivel 3 sau pentru formare profesională nivel 2 pana in anul 2009/2010 , iar din anul scolar 2010-2011 au optat dupa clasa a IX a pentru anul scolar 1012-2013.

Majoritatea elevilor optează pentru continuarea ciclului superior al liceului şi începând cu anul şcolar 2009-2010 au avut loc schimbări în structura populaţiei şcolare la clasa a IX a. Au fost introduse domenii noi cu calificările aferente care se regăseau numai pe ruta directă (domeniile: tehnic, protecţia mediului).O dată cu adâncirea crizei economice şi căderea pieţei imobiliare a scăzut ponderea elevilor în domeniile construcţii, instalaţii si lucrări publice şi materiale de construcţii. Comparând evoluţia cifrelor planificate cu numărul efectiv de înscrieri pe domenii la ŞAM/clasa a IXa liceu în perioada 2003-2010, se constată uşoare dezechilibre între proiectul planului de şcolarizare şi realizarea acestuia.(v. Anexa 7). Sistemul de repartizare computerizat şi fluctuaţiile conjuncturale îngreunează desprinderea unor concluzii ferme din această analiză. Se recomandă, în paralel cu planificarea judicioasă a ofertei, măsuri sistematice de orientare şi consiliere a elevilor de gimnaziu cu privire la finalităţile posibile, oportunităţile de angajare şi/sau de continuare a studiilor, pe fiecare traseu de pregătire.

67

5.7.2. Analiza ofertei curente ( pentru anul şcolar în derulare )Din totalul cifrei de şcolarizare realizată în planul de şcolarizare pentru 2011/2012 (clasa a

IX-a, învăţământ de zi), ÎPT are o pondere semnificativă de 60,7 % (liceu tehnologic). Comparativ cu anul şcolar 2010-2011, se constată o creştere a procentului la liceul tehnologic (de la 53,4 % la 60.7%) în comparaţie cu liceul teoretic şi vocaţional

În planul de şcolarizare 2011-2012, ÎPT a constat în 100 % clase de liceu tehnologic.

Tab. 5.7.2.a. Planul de şcolarizare 2011-2012

Domeniul de pregătire

Plan şcolarizare 2011/2012

Ţinta pe domenii

conf. PLAI

Profilul derivat la niv.3 (%)

Ţinte pe profile pt. 2013 niv.3

Nr. clase

Nr. elevi

% Ţinta (%)

Min.-max. (%)

Ţinta propusă

(%)profil tehnic, total, din care: 29 955 48,6% 54,4%

Tehnic 48,6% 54,4%

fabricarea produselor din lemn 0 0 0,0% 0,0%electronică automatizări 4 127 6,5% 5,0%producţie media 0 0 0,0% 0,0%construcţii instalaţii şi lucrări publice 3 104 5,3% 10,0%mecanică 13 424 21,6% 27,0%electric 3 96 4,9% 6,0%industrie textilă şi pielărie 3 108 5,5% 4,2%materiale de construcţii 0,0% 0,0%electromecanică 1 32 1,6% 1,0%chimie industrială 2 64 3,3% 1,2%tehnici poligrafice 0,0% 0,0% profil servicii, total, din care: 14 453 23,1% 20,4%

Servicii 23.1,8% 20,4%turism şi alimentaţie 2 64 3,3% 3,0%economic 11 357 18,2% 8,0%comert 0,0% 8,0%

estetica şi igiena corpului omenesc 1 32 1,6% 1,4%profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 18 556 28,3% 25,2% Resurse

naturale şi protecţia mediului

28,3% 25,2%agricultură 10 304 15,5% 14,5%silvicultură 0,0% 0,0%protecţia mediului 5 155 7,9% 6,7%industrie alimentară 3 97 4,9% 4,0%

Sursa: ISJ Ialomiţa

Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o aliniere în general bună în judeţ la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI (v. anexa 9). Se constată şi unele abateri faţă de ponderile propuse prin PLAI în unele domenii cum ar fi: construcţii instalaţii şi lucrări publice, mecanică, comerţ (deficit), şi economic (excedent ).Alte aspecte şi concluzii privind oferta de pregătire prin ÎPTAccesul la educaţie Dificultăţile identificate sunt mai ales în legătura cu:- calitatea serviciilor educaţionale din mediul rural, o preocupare majoră fiind în legătură

cu asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională în condiţii egale de calitate;- mobilitatea redusă a elevilor din rural datorită situaţiei sociale precare;- dificultăţile specifice de acces ale unor categorii dezavantajate (elevii din zone mai izolate

etc.);Se recomandă măsuri adecvate de răspuns la nevoile identificate. Presupune identificarea alternativelor şi adoptarea deciziilor optime pentru cuprinderea elevilor, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni).

În ciuda progreselor, din analiza planurilor de şcolarizare se constată :

68

- existenţa unor paralelisme nejustificate (calificări care se repetă în şcoli din zone teritorial apropiate sau chiar în aceeaşi localitate), în detrimentul varietăţii ofertei în zonă;

- nevoi de calificare neacoperite sau insuficient reprezentate în ofertă la nivelul reţelei;- utilizarea ineficientă a resurselor materiale şi umane (cu impact în calitatea serviciilor);- dificultăţi în formarea unor clase pentru asigurarea continuării studiilor la nivelul următor de

calificare.

Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o aliniere în general bună în judeţ la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI V.anexa 9

69

Domeniul de pregătire

Plan şcolarizare 2012/2013

Ţinta pe domenii

conf. PLAINr.

claseNr.

elevi% Ţinta

(%) profil tehnic, total, din care: 26 728 50,0% 54,4%fabricarea produselor din lemn 0 0 0,0% 0,0%electronică automatizări 3 84 5,8% 5,0%producţie media 0 0 0,0% 0,0%construcţii instalaţii şi lucrări publice 2 56 3,8% 10,0%mecanică 13 364 25,0% 27,0%electric 3 84 5,8% 6,0%industrie textilă şi pielărie 3 84 5,8% 4,2%materiale de construcţii 0,0% 0,0%electromecanică 1 28 1,9% 1,0%chimie industrială 1 28 1,9% 1,2%tehnici poligrafice 0,0% 0,0% profil servicii, total, din care: 13 364 25,0% 20,4%

turism şi alimentaţie 2 56 3,8% 3,0%economic 10 280 19,2% 8,0%comert 0,0% 8,0%

estetica şi igiena corpului omenesc 1 28 1,9% 1,4%profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 13 364 25,0% 25,2%agricultură 6 168 11,5% 14,5%silvicultură 0,0% 0,0%protecţia mediului 4 112 7,7% 6,7%industrie alimentară 3 84 5,8% 4,0%

5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire

Planul de ş colarizare IPT, cl. IX-a, 2012/2013 comparativ cu ţ intele pt. 2013 stabilite prin PLAI

Oferta pe filiera liceului tehnologicPonderea IPT fata de total plan de scolarizare a scăzut fata de anul trecut, de la 60,7% la 55,3%. Structura pe profile a planului de şcolarizare 2012-2013, la liceul tehnologic se încadrează în limitele stabilite prin PLAI cu deficit în raport cu ţinta prevăzută în PLAI pentru domeniile:- construcţii instalaţii şi lucrări publice (3.8% în planul de şcolarizare, comparativ cu ţinta de 10% prevăzută în PLAI)- mecanică (25% în planul de şcolarizare, comparativ cu ţinta de 27% prevăzută în PLAI)- comerţ (0% în planul de şcolarizare, comparativ cu ţinta de 8% prevăzută în PLAI)-agricultura (11,5% în planul de şcolarizare, comparativ cu ţinta de 14,5% prevăzută în PLAI)Depăşirea ponderii alocate domeniului economic (19.2% în planul de şcolarizare, comparativ cu limita maximă de 8 % prevăzută în PLAI).

Sursa: ISJ IalomiţaOferta de învăţământ profesional 2012-2013

Nr. crt.

Unitatea de învățământ Domeniu/

CalificareNr.

locuri Angajatori

1Grup Școlar Construcții Căi Ferate Feteşti

MecanicaConfecţioner tîmplărie aluminiu şi mase

plastice28 S.C. Bogyat Prest S.R.L. Fetești

Industrie textilă şi pielărieConfecţionar produse textile 28 S.C. Tricotaje S.A. Fetești, Sc

Bluefashion &Design SRL Fetești

2 Grup Şcolar Borduşani AgriculturăAgricultor culturi de câmp 28 I.I.Gligoriţă Fănel, I.I. Drăgoi Marian,

I.I. Agroyat

3 Grup Scolar Agricol Fierbinti Targ

MecanicaMecanic auto 28 S.C. Alexagroprod SRL Fierbinti Targ

4 Grupul Scolar AgricolTandarei

MecanicaMecanic agricol 28 S.C. Excelsior S.R.L. Si S.C.Agrorep

S.R.L.

70

5 Grup Şcolar Agricol Urziceni

MecanicaMecanic auto 28

S.C.Auto Dan SRL UrziceniS.C.Competitiv SRL UrziceniS.C. Nimbus SRL UrziceniS.C.Autoservice SA UrziceniP.F.A. Niţu Ion UrziceniS.C. Agropan Oyl SRL Urziceni

AgriculturaLucrator in agricultura ecologica 28

S.C.Agrolider SRL UrziceniI.I. Mândruţă Diana UrziceniI.I.Vîrlan Bican Florin Nicu ManasiaS.C.SAmara Prod SRLS.C. Agropan Oyl SRL Urziceni

6Grup Şcolar Industrie AlimentarăFeteşti

MecanicaMecanic auto 28

P.F.A. Radu Costel Sc Transbus SA ,Service Auto

7 Grup Şcolar Agricol Reviga

AgriculturaAgricultor culturi de camp 28

Sc.Denivia.SRLPreda George IiPfa Barbu Oprea Mariana

8 Grup Şcolar Agricol Scinteia

AgriculturaAgricultor culturi de camp

28 SA Diana Scinteia/ Sc Tehnoplant SRL Scinteia

5.7.4. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilorÎn anul 2011, o şcoală din sistemul public ÎPT Ialomiţa (Şcoala Postliceală Sanitară

Slobozia) este autorizată ca furnizor de formare pentru adulţi (5% din numărul total al şcolilor ÎPT). Au fost autorizate doua programe pentru formarea unui număr de 186 adulţi. Lectura registrului furnizorilor acreditaţi pentru formarea adulţilor oferă prilejul constatării că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile.

În programul „a doua şansă”, învăţământ secundar inferior, adresat celor care au împlinit 18 ani fără să fi absolvit învăţământul obligatoriu, sunt implicate la nivel judeţean doar 2 şcoli.

Având în vedere obiectivul completării pregătirii generale, tinerii respectivi dobândesc o calificare profesională de nivel 1. Programul „A doua şansă” este adresat prioritar grupurilor ţintă dezavantajate.

5.7.5. Reţele şcolareŞcolile din programul Phare IPT 2001-2003 au fost incluse în reţele de colaborare

coordonate de centrul de resurse. La rândul lor, şcolile din programul Phare IPT 2001-2003 asistă şcolile Phare 2004-2006 şi coordonează reţele de interasistenţă cu celelalte şcolii din judeţ. În paralel, la iniţiativa unor şcoli au fost configurate şi alte reţele la nivel judeţean sau chiar interjudeţean. S-au conturat şi inţiative de formare a unor reţele pe domenii de pregătire şi/sau tematice la nivel judeţean urmând ca ulterior să fie extinse cu ramificaţii la nivel regional. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bune practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din program, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc. Este necesară consolidarea reţelelor de interasistenţă, fiind esenţială asumarea de către toate şcolile Phare IPT a unui rol activ în acest sens.

În învăţământul TVET s-au creat o serie de reţele tematice : Reţele locale active create în jurul unor şcoli coordonatoare din judeţ Reţele organizate în alte scopuri – monitorizarea asigurării calităţii în unităţile de

învăţământ de către centrul de resurse – şcoli PHARE TVET 2001 – 2003; monitorizarea dezvoltării de parteneriate pe domenii de calificare în unităţile de învăţământ de către– şcoli PHARE TVET 2001 – 2003, şcoli PHARE TVET 2004 – 2006, A doua şansă.

71

Reţele organizate în scopul planificării ofertei educaţionale şi monitorizării asigurării calităţii de către cinci şcoli PHARE TVET 2001 – 2003 şi cele 15 unităţi cu învăţământ TVET.

5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderileUn parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea

carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor, etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.

Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul agenţilor economici şi condiţiile locale. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitată a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor economici implicaţi şi al obiectivelor asumate de parteneri).

Se recomandă monitorizarea şi evaluarea situaţiei parteneriatului social la nivelul fiecărei şcoli, prin PAS.

Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din Judeţul Ialomiţa (parteneriatul dintre şcoală şi întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor, profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene.

În judeţul Ialomiţa s-a implementat proiectul FSE POSDRU “Pregătirea practică şi consilierea profesională, oportunităţi pentru reuşita în carieră” prin care s-au format 25 tutori de practică şi pentru 430 de elevi din opt grupuri şcolare s-au încheiat convenţii cadru pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică la 15 agenţi economici din cadrul PIMM Ialomiţa.

La nivelul fiecărei şcoli, prin PAS sunt surprinse acele aspecte relevante pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor, în principal, dar şi alte modalităţi de colaborare cu întreprinderile. Nu trebuie neglijat faptul că, după lansarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în data de 15 februarie 2008 întreprinderile pot să-şi califice/recalifice angajaţii prin programe FPC desfăşurate în unităţile şcolare, o mare parte din cheltuielile aferente acestora fiind eligibile din FSE.

Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini: elaborarea curriculumului de dezvoltare locală; membrii în consiliile de administraţie; organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică; colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor; cursuri de calificare şi reconversie profesională; contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări; participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acţiune

pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic; membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social; perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vârf.

În contextul unei societăţi care doreşte să evolueze pe coordonatele economiei de piaţă echilibrul dintre cererea de educaţie şi oferta educaţională constituie un principiu fundamental al dezvoltării iar colaborarea şcolii cu agentul economic, în cadrul unui parteneriat educaţional, ar trebui să reprezinte o prioritate socială. Prin implicarea treptata a partenerilor sociali interesaţi în formarea profesională, în viaţa şcolii asistăm la un fenomen de descentralizare. Parteneriatul social în formarea profesională se materializează în :

- validarea de către agenţii economici a standardelor de pregătire profesională ( SPP);- implicarea agenţilor economici în elaborarea curriculum-ului de dezvoltare locală,

componenta importantă a planului de învăţământ pentru şcolile TVET; cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare în cadrul examenelor de absolvire a

72

învăţământului profesional şi tehnic şi a examenelor de certificarea competenţelor profesionale pentru nivel 2, nivel 3 ;

- consultarea agenţilor economici în procesul de fundamentare a planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic şi în procesul de elaborare a planului de acţiune al şcolilor;

- implicarea agenţilor economici în procesul de elaborare a instrumentelor de planificare a învăţământului profesional şi tehnic - PLAI ( Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic ) şi PRAI (Plan Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic);

- alocarea resurselor pentru finanţarea învăţământului de la bugetele locale;- atragerea de către scoli a resurselor de finanţare extrabugetare;- elaborarea de politici de formare, prin stagii în întreprinderi. în vederea adaptării

competentelor şi adecvării conţinuturilor la nevoile impuse de dezvoltarea tehnologica ;- stabilirea calificărilor şi a nivelurilor de calificare pentru unităţile şcolare.

Parteneriatele stabilite cu angajatorii sunt realizate pe baza convenţiilor şi protocoalelor de colaborare.

Obiectivul principal al acestor parteneriate îl constituie asigurarea efectuării de către elevi a instruirii practice la agentul economic.Observând harta parteneriatului (Anexa 13) realizată pentru anul şcolar 2010-2011 putem observa că majoritatea agenţilor economici au încheiate cu unităţile de învăţământ Convenţia cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic conform OM nr. 1702 /06.08.2007. Nu trebuie neglijat faptul că, după lansarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în data de 15 februarie 2008 întreprinderile pot să-şi califice/recalifice angajaţii prin programe FPC desfăşurate în unităţile şcolare, o mare parte din cheltuielile aferente acestora fiind eligibile din FSE.

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţeanContextul european de politici în educaţie şi formare profesională; implicaţii pentru ÎPT judeţeanCei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare a forţei de muncă (Procesul Luxemburg), adoptaţi în Planul Naţional de Ocupare : implică, din partea sistemului educaţional şi de formare profesională, măsuri adecvate

vizând: creşterea şanselor de ocupare a absolvenţilor, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi promovarea şanselor egale pentru participare la piaţa muncii

invită la creşterea implicării şcolilor din ÎPT în programe de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.

constituie repere obligatorii pentru şcolile interesate în accesarea programelor UE pentru dezvoltarea resurselor umane

Asumarea contribuţiei ÎPT la obiectivul strategic al UE pentru 2010 (Lisabona) presupune în primul rând: promovarea la toate nivelurile de educaţie şi formare a noilor competenţe de bază

(tehnologiile informaţiei şi comunicării, limbile străine, cultura tehnologică, spiritul antreprenorial şi competenţele sociale)

promovarea prioritară a calificărilor/competenţelor care contribuie la economia bazată pe cunoaştere

promovarea competitivităţii forţei de muncă prin creşterea calităţii pregătirii şi a nivelului de calificare

Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2010 (Benchmarks) - necesită: măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi

raportarea unitară a indicatorilor statistici

73

adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru apropierea de indicatori de referinţă UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi

Contextul demografic: Se reţin implicaţiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în

paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se ţină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.

Raportul număr elevi/număr norme didactice, relativ scăzut în prezent, poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli.

Resursele umane din ÎPTGradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este relativ bun în majoritatea judeţelor regiunii. Se constată însă dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerţ/turism şi alimentaţie, construcţii, industrie alimentară, agricultură/veterinar/zootehnie, electronică şi automatizări, etc. – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze: competenţele metodice (v. noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT) actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările

organizaţionale din mediul economic.Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare. Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev: necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs,

laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică.

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în IPTÎn atenţia decidenţilor se reţin recomandările privind: Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în

planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea

progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT

Serviciile de orientare şi consiliere Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de

orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

De asemenea se recomandă adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator calitativ de evaluare a activităţii serviciilor de orientare şi consiliere.

Rata netă de cuprindere în educaţie este uşor sub media regiunii. În ciuda unei tendinţe de creştere a ratei nete de cuprindere în învăţământul secundar superior, valorile înregistrate sugerează un decalaj semnificativ faţă de benchmark-ul UE pentru 2010 (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fie absolvit cel puţin învăţământul secundar superior).

74

Gradul de cuprindere în educaţie este uşor sub media regiunii, cu excepţia grupei de vârstă 19-23 ani. Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la nevoia unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural.Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional evidenţiază un procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a. Acest lucru constituie motiv de îngrijorare, faţă de care, în aria sa de competenţă, ÎPT poate răspunde prin: măsuri combinate pentru asigurarea accesului la educaţie (rural, categorii

dezavantajate), serviciile de orientare şi consiliere etc.Planificarea în ÎPT şi tehnic va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină cont de politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă.Un prim reper în calcularea acestor ţinte îl reprezintă benchmark-urile adoptate de UE pentru 2010, privind rata abandonului şcolar timpuriu (să nu depăşească 10%), respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar superior (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani). Pornind de la acestea şi având în vedere că rata de tranziţie după clasa a VIII-a în judeţul Ialomiţa este de 102,7% (2009-2010), rezultă că pentru ÎPT, apropierea de indicatorul privind abandonul şcolar timpuriu presupune: adoptarea unei ţinte pentru rata de tranziţie după clasa a X-a, de cel puţin 95% (% din

absolvenţii învăţământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului, NB. Realizarea indicatorilor propuşi privind tranziţia la următorul nivel de educaţie presupune

ca intrările pe traseele de formare să fie planificate în funcţie de finalităţile (ieşirile) vizate după fiecare nivel de calificare şi este condiţionată de măsuri coordonate la nivelul reţelei şcolare

Abandonul şcolar : Deşi ratele de abandon depăşesc puţin media naţională, la toate niveluri de educaţie, tendinţele la nivel regional par sa indice o ameliorare a abandonului în cazul învăţământului liceal şi profesional, urmare a extinderii duratei învăţământului obligatoriu şi a măsurilor însoţitoare privind accesul la educaţie. Având în vedere evoluţia oscilantă a indicatorului şi valorile mari înregistrate pe parcursul intervalului (ex. 3% în 2009/2010 în învăţământul liceal şi 10,9% inv. profesional), abandonul continuă să reprezinte motiv de îngrijorare în special la ÎPT, în mediul rural şi în cazul categoriilor dezavantajate. În consecinţă, se recomandă: monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit la ÎPT în special în mediul

rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit).Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel regional. Deşi în scădere, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19% în 2006) este de aproape două ori mai mare decât ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010. Corelat cu ratele de cuprindere mai mici şi de abandon puţin mai mari decât la nivel naţional, înregistrate la nivel regional, se poate estima o rată de părăsire timpurie semnificativă şi la nivel regional. Vezi subcapitolul 5.5.7

Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, în special în ceea ce priveşte o parte din elevii ÎPT - începând cu competenţele de bază “tradiţionale” (matematice, de comunicare, etc.) şi continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme, de relaţionare interpersonală, etc. - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere: învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii

defavorizate) facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)În anul 2010- 2011 doar Şcoala Postliceală Sanitară Slobozia este autorizată pentru formarea adulţilor. Acest lucru dovedeşte că implicarea şcolilor din ÎPT în formarea adulţilor nu

75

reflectă potenţialul acestora. Se recomandă accesarea proiectelor FSE POSDRU pentru autorizare ca furnizor de formare continuă a şcolilor IPT. Având în vedere constatările privind rata de cuprindere şi abandonul şcolar în învăţământul obligatoriu, şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare . vezi 5.5.10

Indicatori de impactDin analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată:

În scădere, rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional Rata şomajului mai ridicată în mediul urban Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 23,9%,

mai mare decât cea la nivel naţional (20,1) şi european (UE-27: 15,5%).Se recomandă: Adoptarea de către ÎPT a unei ţinte ambiţioase de reducere a şomajului tinerilor din

grupa de vârstă 15-24 de ani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional, (cu rezerva că nu este diferenţiat pentru tinerii proveniţi din ÎPT)

Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin: colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile

trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională,

gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională: sondaje proprii efectuate direct de către şcoli sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel local/regional prin intermediul

unor organizaţii/instituţii specializate Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care

după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

Concluzii din analiza ofertei IPT curente Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere:- acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu- eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care

poate opta elevul în zonă- utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii

serviciilor- soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la

nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)

6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI

Aprecierea generală asupra progresului înregistrat în implementarea PLAI Ialomiţa este progres bun, situaţie datorată implicării Inspectoratului Şcolar Judeţean Ialomiţa, Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională, şi a unităţilor şcolare în consultarea partenerilor locali în privinţa cererii de pe piaţa muncii şi a tendinţelor de dezvoltare, a implementării proiectului FSE PSDRU al Inspectoratului Şcolar Judeţean Ialomiţa în parteneriat cu Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Ialomiţa şi SC Servel SRL Slobozia şi

76

a proiectelor CNDIPT aflate în derulare. Toate au concurat la dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de convenţii de practică pentru toate unităţile şcolare IPT, creşterea numărului elevilor în învăţământul profesional si tehnic din mediul rural, corelarea ofertei cu cererea pe piaţa muncii şi includerea în şcolile IPT a calificărilor de nivel 2 şi 3 din domeniile identificate ca fiind prioritare.Proiectul FSE POSDRU „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii„ implementat de CNDIPT în toate şcolile ÎPT va permite realizarea obiectivelor propuse şi adaptarea dinamică la cerinţele pieţei muncii locale prin monitorizarea şi actualizarea documentelor strategice de planificare PLAI şi PAS.Proiectul FSE POSDRU „Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional si tehnic-profil SERVICII, pentru extinderea metodei moderne de invitare firma de exerciţiu” a cărui implementare a început în 2010 a avut ca impact creşterea numărului firmelor de exerciţiu pentru profilul servicii.

Implementarea sistemului de asigurare a calităţii a fost extinsă pentru toate unităţile din ÎPT, iar rezultatele desprinse din rapoartele de autoevaluare, confruntate cu evaluarea externă, realizată de ISJ Ialomiţa, demonstrează un progres semnificativ. Asigurarea calităţii reprezintă o prioritate şi va fi realizata prin implementarea proiectului FSE POSDRU „Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării prin reţele parteneriale„ având ca obiectiv general îmbunătățirea sistemului de educaţie şi formare profesională prin dezvoltarea de instrumente și metodologii pentru implementarea Cadrului Comun European de Referință pentru Asigurarea Calității în formare profesionala (EQARF), utilizând rețele parteneriale intre şcoli. Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa a făcut demersuri pentru constituirea Consorţiilor Şcolare în vederea eficientizării utilizării resursei materiale primită de cele 15 şcoli ÎPT prin proiectele Phare TVET.

Toate şcolile IPT au parteneriate cu agenţii economici pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor.

Prin implementarea proiectului FSE POSDRU “Pregătirea practica si consilierea profesionala, oportunitatea pentru reuşita in cariera” in perioada septembrie 2010–aprilie 2011de către Inspectoratului Şcolar Judeţean Ialomiţa în parteneriat cu Patronatul întreprinderilor Mici şi Mijlocii Ialomiţa şi SC Servel SRL Slobozia s-au realizat 25 de acorduri de parteneriat si 430 convenţii cadru pentru elevii din 8 grupuri şcolare de la ciclul superior al liceului. Elevii au fost coordonaţi de 25 tutori formaţi in proiect de la 25 agenţi economici locali. Harta parteneriatului la nivelul judeţului este actualizata permanent.

În cadrul proiectului s-a realizat consilierea profesionala a celor 40 elevi din grupul ţinta de câtre firma de consiliere SC Servel SRL, partener al ISJ Ialomiţa.

În toate şcolile IPT s-au constituit baze de date privind participarea personalului la cursuri de FPC şi se desfăşoară acţiuni de informare permanentă privind oferta de FPC a CCD-urilor judeţene şi a altor furnizori de FPC. Pe baza identificării nevoilor de formare, şcolile au asigurat accesul personalului din IPT la programele de formare profesională continuă in cadrul proiectelor POSDRU derulate de MECTS, CNDIPT, instituţiile de învăţământ superior, cum ar fi: Intelteach, Flex Form, proiectul CONCORD având ca obiectiv general dezvoltarea competenţelor personalului didactic preuniversitar profesional şi tehnic, în cadrul unui sistem complex de tip „blended learning”. Proiectul va avea ca rezultat creşterea atractivităţii şi calităţii programelor de educaţie şi formare profesională oferite de cadrele didactice din învăţământul preuniversitar profesional şi tehnic.Competenţele acumulate de profesori vor face posibilă o conduită modernă, profesionistă şi eficientă a acestora asigurându-se astfel creşterea calităţii procesului de predare–învăţare-evaluare.Se recomanda intensificarea eforturilor pentru: - dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

- derularea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul IPT a grupurilor vulnerabile;

- intensificare a eforturilor depuse de structurile locale pentru atragerea fondurilor FSE în scopul dezvoltării locale;

- creşterea implicării unităţilor ÎPT în formare adulţilor, şi acreditarea ca centre de evaluare a competenţelor dobândite în alte contexte;

77

- urmărirea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii

78

7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea pe piaţa muncii

Analiza SWOT este realizată pe baza concluziilor capitolelor anterioare privind situaţia actuală şi previziunile din capitolele Demografie, Economie, Piaţa muncii şi Educaţie. Analiza SWOT pune în evidenţă ca puncte tari şi puncte slabe elementele din analiza capitolului de educaţie pentru sistemul de învăţământ profesional şi tehnic din regiune (mediul intern).

PUNCTE TARI1. Există parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă,

autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

2. S-au realizat acorduri de parteneriat cu întreprinderile mici si mijlocii pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practica

3. S-a încheiat acord de parteneriat intre S.C. SERVEL S.R.L – firma de consiliere profesionala şi grupurile şcolare4. S-au format 25 de tutori de practică de la 15 agenţi economici din judeţ5. Participarea a 430 elevi din 8 grupuri şcolare la stagii de pregătire practică şi şedinţe de

consiliere profesională prin proiectul POSDRU al IŞJ Ialomiţa, asigurându-se acestora ghiduri de practică şi consiliere profesională, carte de specialitate, echipamente de muncă şi de protecţie

6. Un număr mare de unităţi de învăţământ IPT (15) la nivelul judeţului au beneficiat de: reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanţările Phare

TVET; formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor

fundamentale din curriculum-ul TVET.7. Instrumentele de asigurare a calităţii s-au generalizat în toate şcolile IPT.8. Reţeaua şcolară de învăţământ obligatoriu acoperă întreg teritoriul judeţului.9. Reţele şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001,

2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici

10.În proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013 domeniile aliniate cu ţintele stabilite de membrii CLDPS Ialomiţa, în urma studierii cererii pieţei muncii locale

11.Participarea cadrelor didactice din IPT la cursuri de formare in cadrul proiectelor POS DRU

PUNCTE SLABE

1. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED înregistrează o creştere faţă de anul precedent cu 0,28% ajungând la 4,1% pentru învăţământul liceal în anul şcolar 2010-2011.

2. Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale şi inexistenţa cursurilor de formare adulţi

3. Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari in unităţile şcolare IPT4. Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă5. Datele la nivel naţional indică în anul 2010 rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (6,3%) mai mare decât media europeană (UE-27 – 15,3% şi UE-15 – 17%)

6. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) este ridicat în anul 2010 la nivel naţional faţă de media înregistrată la nivel european

7. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este la nivel naţional în anul 2010 de 76,1% faţă de 78,3% cât se înregistrează la nivel european, dar destul de departe de benchmark-ul în

79

domeniul educaţiei şi formării, ca cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.

8. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a crescut existând un decalaj considerabil la nivel naţional faţă de ţinta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010, de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (25-64 ani).

OPORTUNITĂŢI1. Creşterea producţiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de

echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii).

2. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului; 3. Deficitul de forţă de muncă ce se preconizează în: construcţii, comerţ, sectorul

transporturi, depozitare, comunicaţii şi în hoteluri şi restaurante.4. Accesarea Fondurilor structurale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şcolare, unde unităţile

de învăţământ trebuie să colaboreze cu autorităţile publice locale pentru depunerea de proiecte prin Programul Operaţional Regional.

5. Fondul Social European oferă prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, prin Axele Prioritare 1 şi 2 oportunităţi de finanţare pentru formarea cadrelor didactice, pentru organizarea stagiilor de practică a elevilor şi în ţară şi în state membre ale Uniunii Europene etc

AMENINŢĂRI1.Condiţiile crizei economice, evoluţiile pieţei muncii şi economiei sunt imprevizibile.2.Scăderea numărului populaţiei la nivelul judeţului, ritmul cel mai alert de descreştere

înregistrând populaţia de vârstă şcolară3.Se preconizează în următorii ani creşterea populaţiei din grupa de vârstă de peste 65 de ani şi o pondere mai mică a populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural.4.Migraţia în creştere în afara judeţului şi a ţării având ca efect reducerea numărului de elevi şi diminuarea posibilităţii planificării corecte a cifrei de şcolarizare 5.Numărul scăzut al populaţiei tinere ocupate. 6.Ponderea mare a şomerilor tineri (15-24 ani), indiferent de sex sau mediul de viata al

acestora.7.Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu

nevoile de formare în creştere.8.Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior scăzută, în rândul populaţiei şcolare din

mediul rural.

80

8. Rezumatul principalelor concluzii şi obiectivele dezvoltării IPT la orizontul anului 2013

PLAI cuprinde o analiză a mediului demografic şi economic, a pieţei muncii şi a ofertei şcolilor IPT, analiză în urma căreia au fost formulate concluzii şi recomandări structurate astfel:

Demografie

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregii regiuni, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară

Restructurarea reţelei şcolare pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială prin:

- eliminarea suprapunerii ofertelor de şcolarizare ale şcolilor teritorial apropiate

- concentrarea resurselor în şcoli cu perspective reale de dezvoltare

Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii; Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţia remedială, „educaţia de a doua şansă Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulţilor care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională iniţială. Asigurarea accesului resurselor umane din IPT la procesul de formare profesională continuă în vederea adaptării la schimbările intervenite pe piaţa muncii

Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale

Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:

- extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural

- dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populaţiei

Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuni

Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului omenesc, în scopul dezvoltării serviciilor medicale, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a. Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Ponderea populaţiei de etnie rromă în totalul populaţiei regiunii depăşeşte ponderea acesteia la nivel naţional

Înfiinţarea de clase pentru învăţământul IPT în localităţile cu populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.

81

EconomieConcluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Industria se caracterizează prin: - lipsa de specialişti în aproape toate

domeniile legate de industria prelucrătoare- introducerea noilor tehnologii şi

creşterea productivităţii muncii.

Menţinerea calificărilor din domeniile industriei prelucrătoare care atrag cu precădere investiţiile străine Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industria prelucrătoare, electronica, automatizări, informatica, prelucrări neconvenţionale în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din aceste domenii

Construcţiile este un domeniu caracterizat prin insuficienţa forţei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.

Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului de competenţe al lucrătorilor din construcţii în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante. Dezvoltarea unor calificări de nivel superior în domeniul materialelor de construcţii ( sector conex al domeniului construcţii), în scopul creşterii productivităţii muncii şi folosirii unor tehnologii şi materiale noi.

Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacţii imobiliare-închirieri, servicii, transport, depozitare şi comunicaţii, turism

Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:

- diversificarea calificărilor - şcolarizarea pentru calificări de nivel 3 în

domeniul bancar, tranzacţii financiare, asigurări, transporturi şi infrastructură

- creşterea cifrei de şcolarizare - creşterea nivelului competenţelor

profesionale

Creşterea producţiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii), va necesita o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de munca în acest domeniu.Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi pentru personalul calificatExtinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului; Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;

Restructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din agricultură prin:

- creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire, care va asigura un nivel ridicat de competenţe pentru personalul calificat

- creşterea ponderii calificărilor din domeniul protecţiei mediului

Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici

82

Piaţa munciiConcluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Tendinţa de scădere a populaţiei active din perioada 2010-2011 şi a ratei de ocupare.

Existenţa unor sectoare de activitate care cunosc uşoare creşteri a populaţiei ocupate: industria prelucrătoare, comerţ, construcţii, sănătate şi asistenţă socială, transport depozitare şi comunicaţii, hoteluri şi restaurante, administraţie publica şi apărare.

Structura pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate evidenţiază că ponderea cea mai însemnată o deţin persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ liceal, fiind urmate de absolvenţii de învăţământ profesional, situaţie similara cu cea înregistrata la nivel regional şi naţional.

Numărul populaţiei tinere ocupate este extrem de scăzut.

În perioada 2007-2010, numărul şomerilor tineri în judeţul Ialomiţa (15-24 ani) a fost în continuă creştere Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani este apropiată de cea la nivel naţional, dar sensibil mai mare decât cea la nivel european (UE-27: 17,1%)

Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.

Rata şomajului înregistrat este mare – 12,1%, în comparaţie cu alte judeţe ale regiunii

Deficit de forţă de muncă se preconizează în: construcţii, comerţ, sectorul transporturi, depozitare, comunicaţi şi în hoteluri şi restaurante, agricultură, industrie, servicii publice

Peste 40% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între pregătirea lor profesională şi cerinţele postului

Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor Autorizarea şcolilor ca furnizori de formare profesională continuă şi implicarea în programe de formare continuă pentru adulţi Implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. Dezvoltarea parteneriatelor şcolilor cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar. Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural şi din categorii defavorizate din punct de vedere economic şi social. Creşterea ofertei de calificări înalte şi stimularea elevilor de a dobândi un nivel de pregătire profesională cât mai ridicat pentru a fi competitivi pe piaţa muncii . Înzestrarea forţei de muncă cu competenţe tehnologice complexe şi informaţionale Asigurarea unei mobilităţi profesionale ridicate a absolvenţilor de învăţământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii.

Dobândirea de competenţe antreprenoriale de către absolvenţii învăţământului IPT în vederea creşterii şanselor lor de ocupare. Facilitarea inserţiei absolvenţilor IPT pe piaţa muncii prin dezvoltarea competentelor „cheie” şi a unor abilităţi, precum:

disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesională;

capacitate de adaptare a competenţelor la cerinţele angajatorilor ;

capacitate de comunicare ; disponibilitate la mobilitate geografică ; capacitate de adaptare la transformările

micro şi macroeconomice; abilităţi antreprenoriale; abilităţi de stabilire a scopurilor şi

priorităţilor, de a-şi valorifica iniţiativa proprie

Oferta şcolilor pentru învăţământul profesional şi tehnic (IPT)Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

83

Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar a scăzut , în perioada 2000 – 2010.

Pentru orizontul de planificare 2013, prognozele INS prevăd un declin demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (v. cap.2.2). Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani (care includ elevii de liceu / şcoala de arte şi meserii). De asemenea, reduceri semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 15-24 ani (care interesează învăţământul postliceal şi superior).

Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă

Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţia personalului didactic din învăţământul IPT;

Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT

Accesul la educaţie pentru elevii cu handicap este limitat de infrastructura necorespunzătoare a şcolilor IPT

Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale;

Număr mare de elevi / consilier şcolar Număr insuficient de cabinete de

orientare şi consiliere Număr mic de ore de consiliere / elev

Restructurarea reţelei şcolare IPT, în funcţie de evoluţia regională şi locală, prin:

- introducerea de specializări/ calificări noi pentru domeniile: agricultură; energie electrică şi termică, gaze, apă; colectarea, depozitarea , reciclarea deşeurilor;

- introducerea de calificări/ specializări noi, de nivel 2 şi 3 în domeniile intermedieri financiare şi servicii, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, electronică, informatică, materiale de construcţii

Asigurarea internă a calităţii în activitatea furnizorilor de educaţie şi formare profesională.

Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5 ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale;

Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică, activităţi de mentolat, stagii de formare specializată la agenţii economici etc.

Asigurarea şcolilor IPT cu personal didactic calificat pentru toate specializările.

Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale pentru IPT.

84

PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI IPT CU PIAŢA MUNCII Obiectiv: Corelarea ofertei şcolilor IPT cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.

Ţinte: 1. Adaptarea ofertei la ţintele PLAI stabilite în concordanţă cu cererea previzionată a pieţei muncii 2. Reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor din grupa 15-24 ani cu 5% la nivel judeţean, până în 2013. 3. Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din populaţia de vârstă şcolară a judeţului cuprinsă în învăţământul IPT

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate aşteptate Termen Responsabilităţi Surse de finanţare

1. Monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi de învăţământ secundar .

Baze de date privind absolvenţii IPT ale ISJ şi AJOFM compatibilizateRapoarte periodice la nivel judeţean privind evoluţia pieţei muncii şi inserţia absolvenţilor IPT pe piaţa muncii

Anual

AJOFMISJ

Şcoli IPT, Proiecte

POS DRU

2. Actualizarea anuală a PLAI pe baza informaţiilor din PRAI, cu particularităţi specifice judeţului

PLAI actualizat Anual ISJCLDPS

3. Actualizarea anuală a PAS în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI pentru toate şcolile IPT din judeţ

PAS actualizatAnual

ISJ CLDPS

Şcoli IPT, 4. Proiectarea planurilor de şcolarizare ale şcolilor IPT din judeţ luând în considerare concluziile şi recomandările din PRAI/PLAI

Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieţei muncii Anual Şcoli IPT,

CLDPS5. Dezvoltarea de noi calificări şi competenţe pentru nivelul de calificare 3 avansat, conform recomandărilor PLAI

Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieţei muncii Anual Şcoli IPT,

CLDPS6. Dezvoltarea unor reţele tematice la nivel judeţean pe problematica specifică şcolilor IPT:

- elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea CDL;- dezvoltarea şi implementarea metodei interactive de învăţare

„Firma de exerciţiu” la profilul servicii;- elaborarea şi implementarea procedurilor de asigurare a

calităţii;- furnizare de programe FPC .

Reţele şcolare tematice la nivel judeţean Anual

CLDPS, ISJAgenţii

economiciCEAC, CCD,

AJOFM

Proiecte POS DRU

9. Acţiuni propuse – plan de măsuri

85

PRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL IPT PRIVIND ACCESUL LA EDUCAŢIE AL ELEVILOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE (CES).

Obiectiv: 2.1 Creşterea numărului elevilor în IPT din mediul rural, a elevilor cu dificultăţi de învăţare şi a celor cu handicap pentru a obţine calificări in domeniile de calificare prioritare la nivel judeţean. 2.2 Îmbunătăţirea calităţii procesului de pregătire profesională prin IPT în scopul creşterii şanselor de integrare socio-profesională.

Ţinta: Creşterea până în anul 2013 a gradului de cuprindere în ÎPT a elevilor cu CES. Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi

1. Identificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CESStudii realizate de CJAPP-urile din judeţ privind accesul la educaţie al elevilor cu CES

Anual ISJCJAPP

2. Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în şcoală şi prevenirea părăsirii timpurii a acesteia. Număr de programe. 2013 ISJ

CLDPS

3. Implementarea unor programe de sprijin material şi de acordare a şansei a II-a pentru tinerii din grupuri defavorizate.

Rata de şcolarizare pentru populaţia care provine din grupuri defavorizate.

2012

CLDPSFPConsiliul Judeţean

Consilii localeISJ

PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR IPT DIN JUDET ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAŢII

Obiectiv: 3.1 Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ. 3.2 Îmbunătăţirea dotării cu calculatoare a unităţilor şcolare IPT şi asigurarea accesului la Internet. Ţinta: 1. Reabilitarea a 60% din numărul şcolilor IPT ale judeţului până în 2013.

2. Dezvoltarea bazei materiale a şcolilor IPT din judeţ: toate şcolile IPT sa aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea să aibă dotare conform standardelor.Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi

1. Identificarea nevoilor de reabilitare şi a necesarului de echipamente didactice pentru şcoli IPT din judeţ.

Radiografie a stării infrastructurii IPT din regiune anual Consilii locale, Consiliul

Judeţean, Şcoli IPT, ISJ

2. Elaborarea proiectelor de reabilitare şi de dotare cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ

Liste de echipamente didactice pe unităţi şcolare şi domenii de calificareProiecte de reabilitare a şcolilor

anualConsilii locale, Consiliul

Judeţean Şcoli IPT, ISJ

3. Identificarea surselor de finanţare, reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT.

Nr. de şcoli IPT reabilitate şi dotate 2012 Consilii locale, Consiliul Judeţean

86

Şcoli IPT, ISJ

PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU IPT

Obiectiv: Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unităţile şcolare IPTŢinta: Încheierea a cel puţin 2 acorduri de parteneriat pentru fiecare şcoală IPT, conform domeniilor de calificare şcolarizate.Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi

1. Autorizarea şcolilor IPT ca furnizori de formare profesională continuă Nr. de şcoli autorizate 2013 Şcoli IPT

ISJ2. Sprijinirea parteneriatelor între şcoli/universităţi/

întreprinderi Nr. de parteneriate Anual Şcoli IPT, ISJCLDPS

3. Monitorizarea parteneriatului social la nivelul şcolilor IPT prin actualizarea anuală a hărţii parteneriatului Nr. parteneriate active Anual Şcoli IPT

4.Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acţiunile privind integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor IPT.

Acţiuni de orientare şi consiliere profesională a elevilorNumăr de contracte de angajare a absolvenţilorNumăr de burse şcolare acordate de agenţii economici

2013

Şcoli IPT ISJ

CLDPSA.J.O.F.M.

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI IPT PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIŞTI ŞI FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE IPT ALE JUDETULUI

Obiectiv: 5.1 Asigurarea accesului cadrelor didactice din învăţământul IPT la programe de formare continuă specifice noilor competenţe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu. 5.2 Asigurarea calităţii învăţământului din mediul rural a unităţilor şcolare IPT. Ţinta: Participarea în procent de 80% a cadrelor didactice din învăţământul IPT şi a specialiştilor atraşi la cursuri de formare profesionala continua.Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi

1. Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane din şcolile IPT şi asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continuă.

Baza de date privind necesarul de formare profesională continuă pentru cadrele didactice din IPTNumăr de cadre didactice participante la programe de

Anual ISJ Şcoli IPT

87

formare profesională continuă2. Sprijinirea cadrelor didactice din IPT pentru a participa

la programe de formare profesională continuă, inclusiv prin stagii în întreprinderi.

Număr de cadre didactice participante la programe de formare profesională continuă

2013 ISJ

3. Atragerea specialiştilor agenţilor economici în învăţământul PT. Număr de specialişti atraşi 2013 ISJ

CLDPSFP

PRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR DE CONSILIERE PROFESIONALĂ A TINERILOR

Obiectiv: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie.Ţinta: Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul IPT, până în 2013.Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi1.Formarea cadrelor didactice din IPT pentru furnizarea de servicii de orientare şi consiliere profesională Număr de cadre didactice formate Anual ISJ

CCD2.Creşterea numărului de posturi didactice pentru consilieri şcolari.

Număr de posturi didactice pentru consilieri şcolari la nivel de regiune 2013 ISJ

3.Asigurarea unui cabinet de consiliere profesională, cu dotare minimală, în fiecare unitate şcolară IPT.

Număr de cabinete de orientare şi consiliere profesională 2013 ISJ

Consilii locale 4.Dezvoltarea de programe de orientare si consiliere prin acţiuni comune ale şcolilor IPT si AJOFM

Număr de programe de orientare şi consiliere dezvoltare anual Anual Scoli IPT, AJOFM ,

CJAPP

88

Anexa A la planul de acţiuni – Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

- judeţul IALOMIŢA -

Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a

în anul şcolar 2011/2012

Nevoi prognozate de

formare profesională pentru 2013-

2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Ţinte pentru oferta ÎPT pentru 2013-

2020*) (nivelul 2+ nivelul 3

de calificare)

Nr. clase

Nr. elevi % %

Min.-max. (%)

Ţinta (medie

judeţeană)

(%)agricultură 10 289 15,3% 14,5%silvicultură 0 0 0,0% 0,0%protecţia mediului 5 146 7,7% 6,7%ind. alimentară 3 97 5,1% 4,0%comerţ 0 0 0,0% 8%economic 11 348 18,4% 6,5%turism şi alimentaţie 2 65 3,4% 3,0%estetica şi igiena corpului omenesc 1 32 1,7%

0,9%

construcţii, instalaţii şi lucrări publice 3 96 5,1%

10,0%

mecanică 13 410 21,7% 29%electric 3 93 4,9% 6,0%electromecanică 1 32 1,7% 1%electronică automatizări 4 127 6,7% 5,0%chimie industriala 2 64 3,4% 1,2%materiale de construcţii 0 0 0,0% 0,0%fabric.prod.din lemn 0 0 0,0% 0,0%industrie textilă şi pielărie 3 93 4,9% 4,2%tehnici poligrafice 0 0 0,0% 0,0%Producţie media 0 0 0,0%

TOTAL 61 1892 100,0% 100,0% 100,0%

*) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii

89

9. GlosarDEMOGRAFIE

Demografi e Ştiinţa care se ocupă cu studiul populaţiei umane: nivelul, structura şi caracteristicile populaţiei şi de legislaţiile care guvernează aceste caracteristici.MigraţieTransformările survenite în numărul şi structura populaţiei ca urmare a schimbării domiciliului permanent (statutului rezidenţial).Migraţia internă este determinată de schimbările de domiciliu în interiorul graniţelor ţării.Migraţia externă este determinată de schimbarea domiciliului din România în altă ţară sau, din altă ţară în România.MortalitateFenomenul demografic al deceselor într-o populaţie dată şi într-o perioada dată de timp (de obicei un an), reprezentând componenta negativă a mişcării naturaleÎmbătrânire demografică a populaţiei Proces demografic care constă în creşterea proporţiei populaţiei vârstnice şi în scăderea proporţiei populaţiei tinere.FertilitateFenomenul demografic al născuţilor vii în populaţia feminină de vârsta fertilă (15-49 de ani).

ECONOMIECifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere într-o anumită perioadă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de aceasta. Investiţiile reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existenteIndicele preturilor măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor produselor/serviciilorPIB – valoarea de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară într-o perioadă determinată de timp.

,unde: VABi – valoarea adăugată brută la nivel de sector

PGB – produsul global brut (valoarea totală a produselor şi serviciilor produse)CI – consumul intermediar (valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru

producerea bunurilor şi serviciilor noi)IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii (întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250; realizează o cifră de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilanţului contabil care nu depăşeşte echivalentul în lei a 5 milioane euro)

PIAŢA MUNCIIResursele de muncă reprezintă categoria de populaţie ce dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale.Populaţia activă – persoanele în vârstă de 14 ani şi peste, care în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă disponibilă, utilizată sau neutilizată. Este alcătuită din populaţia ocupată + ŞomeriŞomerii înregistraţi sunt persoanele în vârsta de 18 ani şi peste, apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri de muncă disponibile conform pregătirii lor şi care s-au înscris la agenţiile teritoriale pentru ocupare şi formare profesională şi beneficiarii de plăţi compensatorii potrivit O.U.G. nr. 98/1999.Rata şomajului se determină prin raportarea numărului total de şomeri înregistraţi, la populaţia activă civilă.Populaţie inactiv ă

90

Populaţie ce cuprinde persoanele care nu exercită o activitate aducătoare de venituri şi care, în majoritatea cazurilor, se află sub limita de muncă (copii, tineri) sau peste limita de muncă (bătrâni).Popula ţ ia activă civilă (Pac) cuprinde persoanele care au depăşit o vârstă de muncă specificată (16 ani) şi care constituie forţa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii.Populaţia ocupată totală include toate persoanele de 15 ani şi peste care au avut un loc de muncă şi care au lucrat în perioada de referinţă (săptămâna care precede interviul) cel puţin o oră în activităţi neagricole sau cel puţin 15 ore, în cazul lucrătorilor pe cont propriu şi a lucrătorilor familiali neremuneraţi din agricultură.Populaţia ocupată civilă include toate persoanele care, la sfârşitul anului, aveau un loc de muncă legal în activităţile neagricole din sectorul formal sau în activităţi din agricultură, cu statut de: salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi, membri ai unor societăţi agricole sau ai unor cooperative. Nu este inclus personalul MApN, MI, SRI (cadre militare sau persoane asimilate acestora, militari în termen), deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice sau obşteşti.

Rata globală de activitate reprezintă proporţia populaţiei active totale (Pa) în populaţia totală a ţării (Pt):

Rata de activitate a populaţiei reprezintă proporţia populaţiei active în populaţia totală în vârstă de muncă. OFERTA ŞCOLILORCLDPSFP - Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională. AJOFM – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de MuncăPLAI – Plan Local de Acţiune pentru Învăţământ SAM – Şcoala de Arte şi MeseriiCCD – Casa Corpului DidacticISJ - Inspectoratul Şcolar JudeţeanCJAPP - Centrul Judeţean de Asistenţă PsihopedagogicăCDS - Curriculum la decizia şcoliiRata - Indicator statistic care măsoară frecvenţa unui eveniment în raport cu o populaţie sau subpopulaţie statistica din care provine evenimentul respectiv.

91