Metode Radio Imagistice DEF: radiologia si imagistica medicala reuneste totalitatea metodelor ce permit vizualizarea in vivo a structurilor din corpul omenesc, a organelor si sistemelor, normale sau pathologic, in corelare cu disfunctionalitatea acestora. Dpdv al formei de energie utilizate metodele radiologiei si imagisticii medicale pot fi clasificate in : Metode invasive care folosesc ca sursa de energie radiatiile ionizante, potential periculoase , in functie de doza, raxe X utilizatein rontgendiagnostic Metode neinvazive care folosesc radiatiile neionizante: unde mecanice ( ultrasunete)- ecografia; unde de radiofrecventa in camp magnetic imagistica prin rezonanta magnetica.

1. RAXELE X sunt oscilaii electromagnetice, cu lungimea de und de 1 A, produse prin frnarea brusca pe anod (anticatod) a unui fascicul de electroni rapizi, emanai de catre un catod incandescent.Tubul dre raze X prezint urmtoarele elemente constructive: - balon din sticl special, rezistent la temperaturi foarte mari, vidat, - catod: spirala metalica din wolfram, legata la un circuit de joasa tensiune, ce produce incandescenta filamentului, determinind desprinderea electronilor de pe orbitele periferice; -anod: piesa metalica (tungsten), care asigura frinarea electronilor accelerati, sub un curent de inalta teniune, stabilit intre anod si catod; -sistem de racire cu apa, aer, ulei, mixt; -dispozitive de protectie plumbate; Aparatul de radiodiagnostic este compus, pe lng tubul de raze X, din: -transformator de incalzire al filamentului; -transformator de inalta tensiune pentru accelerarea electronilor -masa de comand -mas pentru pozitionarea pacientului. 2. Computer Tomografia este o metoda imagistica ce are ca principiu baleiajul unei sectiuni cu grosime de 2-10 mm din regiunea anatomoc de examinat, cu un fascicul de raze X colimat (ingust). Fotonii rezultai dup traversarea corpului ajung la cristalele de scintilatie (detectorii), dispuse n coroan semicircular, pe un cerc cu rotatie sincron izocentric cu tubul de raze X. Detectorii transform energia fotonic n cuant de lumin, ce la rndul ei este transformat n curent electric (semnal analogic), amplificat de un fotomultiplicator electronic, transformat n informaie numeric (transformare digital) i transmis unitii de calcul (softweare) care reconstruiete matematic imaginea n termeni de densitate i o red analogic pe monitor TV. Scara de nuane de gri (scara Hounsfield) are 2000 de unitati Hounsfield (UH), ntre 1000 (densitatea aerului) i + 1000 (densitatea osului compact), cu mijlocul la 0 (densitatea apei). Componentele constructive ale computer-tomografului sunt urmroarele: -gantry (tunel) - cerc mobil ce conine tubul de raze X i coroana de detectori ce au o micare de rotaie de 360 graden jurul regiunii de examinat; - masa de pozitionare a pacientului; - generatorul de raze X; - computerul; - terminal (consola) - tastatura, monitoare TV; - sistem de stocare a imaginilor: CD-R, film,hirtie 2. Imagistica cuizotopi radioactivi Introducerea n corpul uman de izotopi radioactivi, care emit radiaii gama si detectarea cu ajutorul unei camere de scintilatie a radiatiei emise dupa fixarea izotopului n tesuturi; fixarea este analizat si redat de computer n imagine analogica ce poate fi vizualizat pe un monitor TV. Single Photon Emission Computed Tomography (SPECT ) utilizeaz urmtorii izotopi radioactivi:- Tc99m injectat intravenous pentru evaluarea ficat, scplin, schelet, rinichi i pentru perfuzia pulmonar - Xe inhalat pentru ventilaia pulmonar - taliu 201, In 111 pentru perfuzia miocardic - I 131 pentru patologia tiroidian -leucocite marcate cu Ga 67 pentru localizarea abceselorFixarea izotopilor poate fi normal, mai important dect n mod obinuit (hiperfixare, zone calde), diminuat fa de normal (hipofixare, zone.reci ). Tomografia cu emisie de pozitroni (PET, POSITRON EMISSION TOMOGRAPHY) utilizeaz izotopi cu viata scurtan combinaii organice: C-11 metionina, N-13 amoniu, F-18 deoxiglucoza, O-15, Rb 82., avnd drept aplicaii clinice:-cuantificare flux sanguin n creier sau miocard, funcionalitatea neuroreceptorilor cerebrali 3. Imagistica prin rezonanta magnetica IRM utilizeaz impulsuri de radiofrecven i un cimp magnetic intens i omogen (0,2-3T) pentru a obine seciuni prin corpul uman n orice plan al spaiului.Impulsurile de radiofrecven induc fenomene de rezonan asupra protonilor de hidrogen si semnalele emise in timpul miscarilor protonice de precesie si relaxare sunt captate de bobine (antene) receptoare de radiofrecven.Intensitatea semnalelor (vibratiilor) protonice captatate este diferita n esuturi, n functie de: concentratia protonilor H-1 (ap, grsimi), timpul de relaxare necesar revenirii nucleelor la starea de echilibru energetic initial, timpul de emisie a impulsului RF. IRM - elemente constructive Avantajele IRM sunt: - rezoluia spaial mare (1 mm); - seciuni multiplanare - coronale, sagitale, axiale; - posibilitatea unor reconstrucii bi i tridimensionale - imagini foarte rapide, n timp real - studii morfologice i funcionale; - lipsa de invazivitate

4. Ecografia (ultrasonografia ) PRINCIPIU:-reflexia US in structurile corpului omenesc, diferentiata de impedanta acustica a acestora,permite re-alizarea unor imagini anatomice (mod B) sau curbe grafice (mod A,TM).ENERGIA folosita este vibratia mecanica cu frecventa foarte mare (ultrasunete)=2-12 Mhz.Un echipament de ultrasonografie are urmatoarele parti componente: Transductor= emitator/receptor de ultrasunete, care continere generatorul de ultrasunete Amplificatory semnal Computer (procesare semnal ) Consola/tastatura/reglaje a emisiei si postprocesare semnal Monitor tv Accesorii pentru stocare imagini, transmisie, printare. Modul TM (time motion) permite inregistrarea n dinamic a micrilor valvulare i ale cavitilor cordului. Modul B (brightness=strlucire) red n tonuri de gri, , a unor sectiuni anatomice corespunzatoare zonei anatomice scanate;afisarea in timp real permite si analiza miscarilor in timp (cord,fetus in uter etc); Modul Doppler evalueaz sensul i direcia de curgere a sngelui i afieaz in cod de culoare (Doppler color), afisare grafica (D.spectral), detecteaz curgerea lent (angio power Doppler) .

APLICATII CLINICE US ABDOMINALA=toate organele parenchimatoase,vase;US CARDIACA=studiu morfopatologic,dinamica,fluxuri;US VASCULARA=mod B,Doppler duplex,Power;US PARTI MOI=tiroida,sin,musculara,articulara,ochi;US IN OBSTETRICA=sarcina normala si patologica US DIGESTIVA=ENDOSONOGRAFIA (esofag,rect);US TRANSCRANIANA(Doppler);US INTERVENTIONALA: ghidare punctii percutane dg&trat.

PROTECTIA IN RADIOLOGIE

- echipament protectie personal:sort, ochelari si manusi ce contin saruri de plumb; - izolare incaperilor cu aparatura Rx; suprafata min. 12 mp;- sistem de control dozimetric al personalului (fotodozimetru);- controlul hemogramei la 6 luni;- protectie bolnavi cu materiale de protectie (sort de cauciuc plumbat) a sternului, gonadelor.Doza maxima admisa compatibila cu starea de sanatate pentru personalul din radiologie este de: 0,1 r/ sapt., 5 r / an, 50 r pina la 30 ani, max. 200 r /viata. R (roentgen)= energia radianta ce poate determina ionizarea unei cantitati de 0, 1293 aer , producind cite o unitate electrostatica de sarcina la fiecare semn. Remul= masoara efectul radiatiilor in biologie : 100 r = 83 remi.

EFECTELE BIOLOGICE ALE RADIATIILOR

1. Leziuni ale pielii: radiodermita cronica miini, gambe, fata; 2. Leziuni ale organelor hematopoetice: modificari ale seriei albe, leucopenie, usoara eozinofilie, limfocitoza, neutropenie (grav), anemii aplastice, leucemii; 3. Leziuni ale gonadelor: spermatogonii, foliculi maturi ovarieni; 4. Leziuni ale oului fecundat: malformatii; 5. Cataracte timpurii: prin fenomenul de ionizare; 6. Imbatrinire precoce. COLECIST SI CANAL BILIAR 1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA2. COLECISTOGRAFIA PER OS 3.ULTRASONOGRAFIA (US) 4.COLANGIOGRAFIA PERCUTANA (PTC) 5.COLANGIOGRAFIA ENDOSCOPICA(ERCP) 6.COLANGIOGRAFIA PER/POSTOPERATORIE7.COLESCINTIGRAFIA8.CT9.COLANGIO-PANCREATOGRAFIA RMN(MRCP)

A Radiografia standard abdominala

Metoda de orientare evidentiaza : calculi opaci, calcificari parietale ( vezicula de portelan ) bila calcica , aer in caile biliare.

C ULTRASONOGRAFIA reprezinta metoda de elective pentru examinarea colecistului si a cailor biliare. Ca si avantaje ale vizualizarii directe sunt : vizualizarea peretilor si a continutului vezicii biliare; calea biliara principala dar si ficat+pancreas. Ultrasonografia reprezinta primul examen care se efectueaza in ictere. Este o metoda ieftina, rapida, fara pregatirea amanuntita a pacientului, mai ales in urgent , cum ar fi colica biliara. Ultrasonografia rezolva mai mult de 90% din patologia biliara.

D Colangiografia Percutana este indicata in icterul obstructive, dar numai dupa efectuarea ultrasonografiei. In primul rand trebuie reparat cu ajutorul ultrasonografiei, facem apoi anestezie intercostala in spatial X-XI , punctionam cu ac fin (CHIBA ) , introducem cu ajutorul unei injectii substanta de contrast iodata si apoi se fac radiografiile.

E Colangiografia endoscopica este indicat sa se efectueze in litiaza canalara obstructiva pentru a extrage calculii dupa efectuarea sfincterotomiei prealabile, dar si in icterele secundare pancreatitei cornice. Tehnica : se efectueaza un cateterism retrograd , la papilla Vater sub control vizual si fluoroscopic. Se injecteaza substanta de contrast iodat (120 ml iod/ml). Apoi se efectuaza floroscopii si florografii in pozitiile oblic anterior dreapta, oblic anterior stang si postero anterioara.

F Colangiografia per/post operatorie atunci cand se face pre operator, scopul efectuarii este acela de a evidential calculi din caile biliare. Se face dupa cateterizarea cistica, dupa colecistectomie. Pe masa de operatie, se face injectie de contrast iodat si se efectueaza radiografii. Post operator, se efectueaza pe tub T (KEHR ) , pentru a evidential calculi restanti; reprezinta o etapa suplimentara obligatorie pentru a extrage percutana a calculilor restanti post operator.

G Colescintigrafia se face cu Tecnetiu 99 HIDA (imino diacetic acid ) intra venos, pentru ca se concentreaza in hepatocite si este excretat mai apoi in bila. Se face mai apoi scanarea cu gamacamera la interval de 10 minute. Colecistul si caile biliare apar normale la 30 de minute, excretia in intestine facandu-se la 60 minute. In interele obstructive, pasajul in intestin este absent si la 24 de ore.

CT la caile biliare este indicat in icterul obstructiv, doar in cazul esecului ultrasonorografiei. Se foloseste pentru a decela sediul si etiologia obstacolului biliar, pentru extenzia loco-regionala a cancerului de vezica biliara sau a canalului biliar, pentru a observa daca sunt metastaze hepatice. Tehnica : se poate face un examen native, si cu substanta de contrast. Se obtin sectiunipe intregul ficat, colecist si pancreas.

Colangio pancreatografia RMN reprezinta o metoda noua de vizualizare directa anatomica prin reconstructive computerizata a colecistului si a cailor biliare. Ca si avantaj al utilizarii acestei metode este faptul ca este o metoda ultrarapida si neinvaziva, cu o mare fidelitate anatomica, si se poate vizualiza si pancreasul si ficatul. Doar ca aceasta metoda are si un mare dezavantaj si anume pretul foarte mare, de aceea are o accesibilitate redusa .

FICAT 1.RADIOGRAFIA STANDARD 2.ULTRASONOGRAFIA3.COMPUTER TOMOGRAFIA4.SCINTIGRAFIA5.IMAGISTICA RMN6.ARTERIOGRAFIA7.PORTOGRAFIA

1. Radiografia Standard ofera putine informatii pentru diagnosticul bolilor hepatice si releva : Calcificari patologice ( chist hidatic hepatic , hematom, tbc ) Hepatomegalia Suspiciune abces ( prezenta de gaz intralezional ) Aerobilia ( spontana sau post anastomoza bilio digestiva) 2. Ultrasonografia: este metoda de prima intentie in studiul imagistic al ficatului. Modul B : ofera cele mai multe date asupra dimensiunilor, structurii, contururilor, impedantei acustice. Modul Doppler : poate realiza : Studiul hipertensiunii portale Caracterizarea vaselor tumorale Control post therapeutic pentru:a) Chemo-embolizarea tumorilor maligneb) Shunt porto-sistemic chirurgicalc) TIPSS( transJugular Porto-Systemic Shunt ) Indicatii : Suferinte hepatice difuze (steatoza, ciroza ) Sdr de hepatomegalie Dirijarea punctiei hepatice Diagnosticul rejectului de transplant hepatic

3. Computer Tomografia examinarea CT se realizeaza nativ, cu substanta de contrast, dinamic stationar sau incremental. In traumatismele recente, examinarea CT este preferata daca se suspicioneaza o hemoragie abdominala. CT poate determina foarte bine aparitia metastazelor hepatice , hepatoamele, si cu ajutorul reconstructiei tridimensionale, se paote determina a mai buna investigare a hilului hepatic. 4. Imagistica RMN ofera date similar examinarii CT in patologia hepatica. Posibilitatea utilizarii sectiunilor in mai multe planuri faciliteaza identificarea si caracterizarea lezinilor hepatice de mici dimensiuni. Explorarea RMN poate oferi informatii despre : Aspectul morphologic (forma, contur, structura, dimensiuni) Aprecierea componentelor lezionale ( apa, grasime, sange, fier ) Comportarea la administrarea contrastului paramagnetic extracellular.

5. Arteriografia Opacifierea cu substanta de contrast a circulatiei arteriale hepatice se realizeaza prin tehnica Seldinger, de regula transfemurala, cu injectarea contrastului in trunchiul celiac sau in artera hepatica comuna. Angiografia este indica in urmatoarele cazuri: Inainte de rezectie chirurgicala a tumorii primitive hepatice Embolizarea metastazelor sau a tumorilor primitive hepatice Inainte de transplantul hepatic

6. Portografia opacifierea cu substanta de contrast a circulatiei venoase portale prin abord tranjugular.Indicatii : - evidentierea varicelor eso-gastrice Tratamentul hipertensiunii portale complicate cu HDS Embolizarea varicelor Sunt portosistemic trans-jugularHEMANGIOM este o tumora formata din numeroase canale vasculare tapetate de un singur rand de celule endoteliale, care au ca support stroma fibroasa subtire si sunt separate prin septuri fibroase fine. De cele mai multe ori este unica, umpluta cu sange, si are dimensiuni de la cativa milimetri la 20 cm. Se poate examina cu ajutorul ultrosonografiei, si vom vedea o tumora soliva, hiperecogena, omogena, cand are dimensiuni mici. La CT fara contrast apare ca fiind o leziune hipodensa, contururi nete, densitate tisulara uniforma, dar la CT cu contrast, daca examenul este precoce, vom obsrva o incarcare intense rotunda sau in centura la periferia leziunii, si daca examenul este tardiv, vom observa o progresie concentric a contrastului. Putem examina si cu ajutorul RMN ului, care are o acuratete diagnostic in 95% de cazuri. Daca examinam prin arteriografie hemngiomul, vom abserva lacuri vasculare cu aspect de copac inmugurit

PANCREAS 1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA2.BARIU-PASAJ GASTRO-DUODENAL3.ULTRASONOGRAFIA4.CT5.IRMN(+MRCP)6.WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA(ERCP)7.ARTERIOGRAFIA8.CPT

1. ULTRASONOGRAFIA examinarea ecografica a pancreasului se realizeaza cu transductorul pentru abdomen pozitionat la nivel epigastric, dimineata pe nemancate, cand secretiile digestive sunt in cantitate mica; nu este necesara o pregatire speciala a pacientului. Indicatii : Evaluarea de prima intentie a pancreasului:dimensiuni, contur, structura Aspectul structurilor vecine : ficat, cai biliare, colecist, retroperitoneu Studiul vaselor peripancreatice: artera si vena mezenterica superioara, trunchiul celiac Pancreatita acuta si cronica Tumori pancreatice Ghideaza punctia diagnostic si terapeutica

2. CT indicatii : Pancreatita acuta : diagnostic, gravitate, urmarirea evolutiei Diagnosticul diferential al unei mase pancreatice evidentiate ecografic Tumori maligne : diagnostic si stadializare, urmarire postterapeutica Localizarea unei tumori endocrine sugerata de un examen de laborator Evaluarea tumorilor chistice Ghidaj pentru punctia diagnostica sau terapeuticaExaminarea CT cuprinde urmatoarele etape: Pregatirea pacientului : administrarea per os a substantei de contrast iodate diluate Examinarea CT cu sectiuni native Injectarea IV a substantei de contrast cu seringa automata Examinarea post contrast in timpul fazei precoce a injectarii.

3. Imagistica prin rezonanta magnetica Confirmarea unei anomalii vasculare Evaluarea unei anomaly de volum a pancreasului detectata la CTMRCP evidentiaza direct canalul Wirsung si modificarile acestuia din pancreatita acuta, cronica sau tumori. Ca si dezavantaj este faptul ca este foarte scumpa, deci nu paote fi utilizata si accesibila pentru toti pacientii. 4. Wirsungografia Endoscopica ( ERCP) reprezinta opacifierea cu substanta de contrast iodata hidrosolubila a cailor biliare si a canalului Wirsung, dupa colonoscopie. Indicatii:- diagnostic si tratament al pacientilor cu litiaza canalara Ampulon Vaterian ( diagnostic si biopsie ) Evidentierea fistulelor post pancreatita acutaEste o metoda invaziva, si este dificila de efectuat la pacientii cu stomac operat pentru ca exista riscul de hemoragie digestive sau de pancreatita acuta. 5. Arteriografia pancreatica se realizeaza prin tehnica Seldinger Indicatii: Localizarea tumorilor endocrine pancreatice de dimensiuni mici Aprecierea invaziei vasculare in tumorile maligne Embolizarea tumorilor endocrino

IMAGISTICA TORACELUI - APARATUL RESPIRATOR METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE A.)IMAGISTICA CU RAZE X:RNTGENDIAGNOSTIC -RADIOFOTOGRAFIA MEDICALA (RFM); -FLUOROSCOPIA AMPLI/TV-DIGITALA; -RADIOGRAFIA STNDARD/DIGITALA; -COMPUTER TOMOGRAFIA (C.T.); -ANGIOGRAFIA STANDARD/D.S.A.:-pulmonara, -bronsica1. Radiografia Toracica Indicatii: evaluarea initiala a intregii patologii pulmonare, pleurale si a peretelui thoracicTehnica si incidente :-radiografia toracica standard se realizeaza in apnee post inspire profund- Radiografia in expir pentru evidentierea pneumotoraxului in cantitate foarte mica- filmele utilizate sunt de 35/35cm, 30/40cm- Distanta focar film :1,5-2 m

Incidente : 1)postero- anterioara pacientul va sta in ortostatism cu toracele anterior lipit de stativ,mainile in solduri si coatele trase inainte; centrarea se realizeaza la nivelul vertebrelor T5-T62) antero posterioara pacientul va fi in decubit dorsal, se va efectua la pacientii cu stare generala alterata3) Fleischner pacient in hiperlordoza, cu spatele la stativ4) profil pacientul va sta in ortostatism, cu peretele thoracic lateral drept sau stang lipit de stativ, cu bratele deasupra copului.5) oblice : oblic anteriod dreapta sau oblic anterior stang ( OAD, OAS ) dar se utilizeaza mai rar pentru patologia pulmonara6) radiografii segmentare care sunt centrate pe zona de interes.

2. CT Toracic reprezinta examenul de elective pentru studiul patologiei toracice. Indicatii : Embolia si infarctul pulmonary Cancerul bronho- pulmonary diagnostic, evolutie, stadializare Evaluarea nodulilor pulmonary Orice leziune evidentiata pe radiografia toracica Traumatisme toracice Limfoame mediastino pulmonare CT cu rezolutie inalta, pentru studiul leziunilor parenchimatoase de mci dimensiuni Ghidarea punctiei biopsies au aspiratieTehnica: Pacient a jeun Pozitionare in decubit dorsal, cu bratele deasupra capului Sectiuni nave si postcontrast, realizate in apnee postinspir Grosimea sectiunii 5-10mm Ferestre de studiu : pulmonara, mediastinala, osoasa Reconstructii in plan sagital, frontal

3. Arteriografia pulmonara si bronsica

Arteriografiile se efectueaza prin tehnica Seldinger, cu cateterismul selective al arterelor bronsice ( prin aorta ) sau al arterelor pulmonare ( prin vena cava inferioara) Indicatiile arteriografiei pulmonare: Embolia pulmonara Stenoza de artera pulmonara Malformatiile arterio-venoase

Indicatiile arteriografiei bronsice: Giagnosticul hemoptiziei ( de localizare a sangelui ) Tratamentul interventional al hemoptiziei ( embolizare )

4. Imagistica prin rezonanta magnetica

Este o metoda neinvaziva, care nu utilizeaza radiatii ionizante, ce pot realize sectiuni in orice plan al spatiului si reconstructii tridimensionale. Indicatii : Studiul maselor mediastinale, in special al celor posterioare Explorarea pacientilor la care examenul CT ofera date echivoce Evaluarea cancerului de varf pulmonary Studiul neinvaziv al vaselorpulmonare prin angio RM ( la pacientii cu alergie la iod, insuficienta renala, acces vascular dificil ) Tehnica : Anamneza pentru aflarea daca pacientul are metale in corp Explicam pacientului procedura pentru o mai buna colaborare a pacientului, il rugam pe acesta ca sa aibe o respiratie abdominal pentru a diminua amplitudinea miscarilor toracice Gatting sau triggering respirator , sectiunile se realizeaza in apneea dintre respiratii, cu dezavantajul cresterii timpului de achizitie Triggering cardiac pentru evaluarea hilurilor pulmonare Se realizeaza sectiuni cu interval si grosime de 1 cm

5. Imagistica cu izotopi radioactive

Este indicatia majora in embolia pulmonara. Se efectueaza: Scintigrafia de perfuzie prin injectare intravenoasa de tehnetiu ( 99mTC) Scintigrafia de ventilatie prin inhlare de xenon ( 133Xe)

6. Ultrasonorografia Ecografia transtoracica

Ecografia are o valoare limitata in studiul patologiei aparatului respirator. Indicatii : Decelarea lichidului pleural in cantitate mica Evaluarea lichidului pleural liber si inchistat ( localizarea, dimensiunile colectiilor Dirijarea punctiei pleurale pentru aspiratia lichidului pleural, punctia biopsie a tumorilor pleurale Studiul formatiunilor expansive pulmonare adiacente peretelui toracicsau diafragmului Diferentierea intre leziunile solide si cele lichidieneTehnica: Se utilizeaza un transductor sectorial sau convex cu frecventa de 2.5-5 MHz Pacient positionat in decubit dorsal sau ortostatism cu bratul homolateral ridicat deasupra capului.

IMAGISTICA TORACELUI MEDIASTIN

1. Radiografia toracica in diferite incidente demonstreaza o largire a mediastinului, localizata la nivelul etajelor si compartimentelor mediastinale leziunea si evalueaza aspectul radiologic al acesteia. 2. CT este metoda standard pentru studiul organelor mediastinale. Indicatii : Tumorile mediastinale : localizare exacta, studiul densitatii intratumorale; Patologia timusului, a glandei tiroide Adenopatiile mediastinale determinate de limfoame si alte hemopatii maligne localizare, dimensiuni si evolutia sub tratament Cancerul esofagian, tracheal Patologia vasculara anevrismul de aorta, hipoplazia de artera pulmonara.

3. Imagistica prin rezonanta electromagnetica

IRM are o mare fidelitate de reproducere a anatomiei, util n evaluarea structurilor normale i patologice ale mediastinului. Indicaii studiul vaselor mediastinale prin angiografie IRM evaluarea patologiei mediastinale atunci cnd computer tomografia este contraindicat sau sunt necesare planuri de seciune multiple CT i IRM sunt echivalente ca metode de evaluare a adenopatiilor mediastinale IRM difereniaz fibroza postradioterapie de interesarea limfomatoas.Tehnic - utilizarea triggerig cardiac crete calitatea imaginii n cazul patologiei aortei, madiastinului mijlociu i inferior - seciunile sunt iniial axiale apoi , n funcie de patologie, se realizeaz seciuni - sagitale pentru patologia aortei, traheei, pentru extensia maselor de lng vrful pulmonar, diafragm - coronale pentru patologia venei cave superioare, fereastra aorto-pulmonar, raportul maselor mediastinale cu canalul rahidian.

4. Examenul baritat esofagian evalueaz patologia esofagului, compresiunea sau invazia esofagian secundare proceselor expansive mediastinale.5. Ultrasonografia (ecografia - U.S.) Ecografia transesofagian are indicaii limitate n studiul mediastinului, putnd evalua aorta, esofagul i o arie limitat n jurul acestuia. Ecografia transabdominal poate evidenia tumorile mediastinale adiacente diafragmului, fr o caracterizare complet a acestora.

IMAGISTICA TORACELUI CORDUL

1. Radioscopia sau fluoroscopia televizat evalueaz cordul din punct de vedere morfologic i funcional. Sunt utilizate incidenele cunoscute deja de la examinarea pulmonar, cu o meniune special pentru incidenele oblice care ajut la evidenierea contururilor cordului, calcificrilor valvulare i pericardice. Indicaii:- evalueaz cordul n dinamic (frecvena i amplitudinea contraciilor)- regurgitarea mitral (atunci c/nd asociem examenul baritat al esofagului)- funcionarea normal a protezelor valvulare metalice

2. Teleradiografia este radiografia toracic, efectuat n ortostatism, cu distana tub film de 2 m. Incidenele i tehnica sunt cele obinuite pentru examinarea toracelui. Indicaiile teleradiografiei sunt reprezentate de ntreaga patologie a cordului 3. Ecocardiografia este metoda imagistica cel mai des utilizata pentru diagnosticul afectiunilor cordului. Este o metoda neinvaziva deoarece nu foloseste raxe X, ci ultrasunete si poate fi efectuata in urmatoarele moduri : Mod M se obtine imaginea intr-un singur plan a structurilor cordului util pentru aprecierea dimensiunilor Mod 2 D se obtinea imaginea bidimensionala util pentru detalii de anatomie Mod Doppler se poate vizualiza directia si viteza luxului sanguinEcocardiografia are si marele avantaj de a pune in evident structurile cordului in dinamica, permite masurarea cavitatilor, grosimea peretilor, a valvelor si poate oferi informatii precise despre debitul cardiac. 4. Imagistica prin rezonan magnetica este o metoda neinvaziva, nu foloseste radiatia X Rezolutia spatial foarte buna si abilitatea de a opera in toate planurile o face utila in diagnosticul urmatoarelor afectiuni : Boli ale pericardului : pericardita, hematom pericardic Tumori intra si paracardiace Poate diferentia sangele de structure solide intracavitare Disectii si anevrisme de aorta toracica Complicatii ale infarctului de miocard anevrism, tromb mural Coarctatie de aorta, anomalii arterialeDezavantajele metodei sunt reprezentate de costurile foarte mari, achizitia imaginilor necesita un timp sufficient de lung si randamentul in boala coronariana este scazut. 5. Scintigrafia Miocardica este o metoda neinvaziva de examinare a cordului si poate oferi date importante referitoare la : Functia VD Perfuzia miocardica Prezenta infarctului de miocard Prezenta si volumul sunturilor intracardiaceIn explorarea scintigrafica a cordului se folosesc o serie de izotopi radioactive : technetiu, thaliu, indium.6. Examenul CT al cordului nu este o investigatie de rutina in diagnosticul afectiunilor cordului deoarece: Miscarile cordului produc artefacte Costul explorarii este ridicat comparative cu alte metode de examinare ( ecocardiografia ) In cadrul explorarii CT a toracelui se obtin informatii asupra cordului : calcifieri, prezenta de lichid pericardic, dilatatii ale cavitatilor, anevrisme, tumori. Indicatii : Pentru vizualizarea arterelor coronare si stabilirea scorului calcic Mixomul atrial Explorarea pacientilor care au pacemaker Colectii pericardice inchistate.

7. Cateterism cardiac i angiocardiografie realizeaz opacefierea cavitilor cordului prin cateterism i injectare a substanei de contrast la nivelul acestora;se pot asocia determinarea presiunilor i oximetria.Angiocardiografia poate evalua ventricul drept (dextrocardiograma) sau st/ng (levocardiograma) se realizeaz prin tehnica Seldinger, prin puncia venei respective arterei femurale i dirijarea cateterului spre ventricului drept respective st/ng.Indicaii:- boli congenitale de cord (defect septal atrial, defect septal ventricular, tetralogia Fallot)- evaluarea contractilitii ventriculului st/ng- valvulopatii dob/ndite (pentru evaluarea preoperatorie)- anevrism de ventricul st/ng postinfarct miocardic.

8. Angiocardiopneumografia (angiocardiografia global) cu substracie digital realizeaz opacefierea cordului i a vaselor mari prin injectare substanei de contrast la nivelul venelor periferice. Avantaje:- risc sczut (nu este realizat cateterism cardiac), - imagini bune (datorit substraciei digitale),- substane de contrast cu concentraie sczut, n cantitate sczut.Tehnic:- injectarea substanei de contrast cu debit mare la plica cotului, uni sau bilateral - achiziia imaginilor (1-30 /secund), in timp ce contrastul opacefiaz atriul drept, ventricului drept, artera pulmonar i ramurile ei, venele pulmonare, atriul st/ng, ventruculul st/ng i aorta).

9. Coronarografia selectiv reprezint injectarea substanei de contrast la nivelul arterelor coronare prin catetere speciale.Indicaii -diagnosticul si tratamentul intervenional al stenozelor i obstruciilor coronariene

IMAGISTICA TORACELUI Metode de examinare a vaselor 1. Ecografia : sunt utilizate modurile B, Doppler color si Power Doppler Ultrasonografia Doppler :reprezinta un ansamblu de tehnici ultrasonografice, bazate pe masurarea amplitudinii si modificarea frecventei Doppler a ultrasunetelor retransmise de tesuturi si celulele sanguine. Ofera imagini compleze : Imagini anatomice ale structurilor vasculare si tesuturilor din jur Date Doppler din volumele evaluare (viteza ) Imagini ale distributiei vitezei fluxului sanguineIndicatii : Evaluarea fluxului vascular in anevrisme, disectii Depistarea leziunilor situlare si caracterizarea lor Cuantificarea gradului stenozei vasculare. Evaluarea obstructiilor vasculare partiale sau complexe.

2. Angiografia prin rezonanta magnetica este o metoda neinvaziva de explorare a vaselor, cu sau fara substanta de contrast, prin tehnici de rezonanta magnetica. Indicatii : Evaluarea anevrismelor, disectiilor si a alotor anomalii vasculare ale aortei toracice si abdominal Evaluarea stenozelor carotidiene Evaluarea circulatiei intracerebrale Stenoza arterelor renale Evaluarea sistemului port Evaluarea venei cave inferioare Evaluarea arterelor pulmonare

3. INVAZIV - Angiografia reprezint evidentierea direct a vaselor prin injectare intraluminala a unei substante de contrast iodate a - arterelor (arteriografia),- venelor (flebografia) - limfaticelor (limfografia):Substanele de contrast iodate utilizate la angiografie sunt hidrosolubile pentru artere sau vene i liposolubile n cazul vaselor limfatice.Arteriografia globala reprezint opacefierea unui intreg teritoriu vascular (aortografie), iar cea arteriografia selectiv sau superselectiv opacefierea unui anumit ram arterial (arteriografia selectiv renala, supraselectiv splenice). Arteriografia are 3 timpi: arterial opacefierea arterelor parenchimatos opacefierea parenchimului hepatic, renalvenos opacefierea venelor Indicaiile explorrilor vasculare patologia arterial - ateromatoz (stenoze sau tromboze - evaluarea permeabilitii by-pass-ului arterial chirurgical- anevrisme sau disectii - pseudo-anevrisme (false anevrisme posttraumatice) - fistule arterio-venoase patologia venoas - insuficiena venoasa periferic, varicele membrelor inferioare - tronboze venoase - trombote sau compresiuni venoase Contraindicaii: - alergia la medicamente sau alimente, astm - insuficiena renal - deficiene de coagulare - pacieni necooperani, caectici Tehnic:- abordul poate fi direct prin punctie percutana si injectarea contrastului intravascular prin ac sau prin cateterism percutan (metoda Seldinger); rar se realizeaz injectarea contrastului dup arteriotomie; - injectarea substanei de contrast cu debite i cantitati adecvate vasului - achizitia imaginilor se realizeaz cu o vitez de 1-25 imagini/sec.- post-procesare prin substracie digital.

RADIOLOGIA OSTEO-ARTICULARA

1 Radiografia constituie mijlocul de baza al explorarii radiologice a scheletului I articulatiilor. Bilantul radiologic al unui segment osteoarticular include : Proiectii standard in doua incidente Incidente suplimentare specifice unor repere osteoarticulare Radiografii comparative pentru structuri anatomice simetriceSunt preferate radiografiile digitale, care permit studiul segmentului osteoarticular si al partilor moi prin prelucrare digitala a imaginii, fara iradiere suplimentara a pacientului.

2. Tomografia plana CT este o metoda simpla, accesibila, noninvaziva de explorare concomitenta a sistemului osteoarticular si a partilor moi adiacente. Metoda permite : Bilantul lezional al traumatismelor Diagnosticul tumorilorbenigne sau maligne Stadializarea tumorilor benign sau maligne, evaluarea post-terapeutica Diagnosticul anomaliilor congenital, afectiunilor inflamatorii Reconstructia tridimensionala a regiunii anatomice de interes, plecand de la sectiunile axiale.

3.Ultrasonografia este o metoda carepermite evaluarea partilor moi, aprecierea leziunilor traumatice ale ligamentelor si tendoanelor, prezenta lichidului articular, ghidarea punctiilor biopsie, detectia corpilor straini in parti moi si articulari.

4. IRMN este metoda care permite studiul concomitant, de mare acuratete a elementelor anatomice articulare, al partilor moi

5.Semiologie Radiologica OsoasaModificari Structurale : a) Resorbtia: Osteoporoza Osteoliza Osteonecrozab) Osteocondensarea Periostoza Endostoza SpongiosclerozaModificari de organogeneza : Hiperostoza-hipostoza Oedostoza Scoliostoza Hiperplazie-hipoplazie Aplazie agenezieDistrofiiDisplazii

Examenul imagistic al aparatului urinar

1. Radiografia abdominal simpl (renal simpl, reno-vezical simpl) 2. Urografia intravenoas 3. Cistografia 4. Pielografia anterograd i retrograd 5. Uretrografia 6. Ecografia abdominal 7. Arteriografia, flebografia 8. Computer tomografia 9. Imagistica prin rezonan magnetic 10. Scintigrama

1. Radiografia abdominal simpl (renal simpl, reno-vezical simpl)se efectueaz ntotdeauna nainte de urografia intravenoaspregtirea pacientului evacuarea coninutului gazos i solid intestinal prin regim igieno-dietetic 3-4 zile, laxative , clism evacuatorieevacuarea vezicii urinare.radiografii antero-posterioare cu pacientul n decubit dorsal i ortostatism i profilradiografia trebuie s cuprind abdomenul de la simfiza pubian pn la coasta a 11-ao radiografie de calitate bun evideniaz muchiul psoas i rinichiise poate aprecia morfologia renal, se pot evidenia calculi radioopaci, calcificri.

2. Urografia intravenoasUrografia IV este o metoda de explorare a aparatului urinar ce ofera informatii despre functia renala, morfologia si dinamica sistemului pielo-calicial inclusive a vezicii urinare.

Pregatirea Pacientului Evacuarea continutului gazos si solid intestinal prin regim igieno-dietetic 3-4zile, laxative, clisma evacuatorie; Evacuarea vezicii urinare Anamneza amanuntita privind antecedentele alergice (avand in vedere ca se injecteaza substanta de contrast iodata ) Date despre functia renala se studiaza valorile ureei si creatininei Repauz alimentar 6 ore preexaminare Sunt explicate bolnavului timpii explorarii si se obtine consimtamantul informat

Tehnica urografiei standard- radiografia abdominal simpl- injectarea intravenoas rapid (1 minut) a substanei de contrast iodate hidrosolubile n doz - 300mgI/kg - 600mgI/kg corp (la pacienii cu funcia renal normal) -radiografie la 1-3 minute dup terminarea injectrii - apare nefrograma, ncepe s apar pielograma -radiografie la 5 minute se vede sistemul pielocaliceal, ureterul bilateral -compresiunea ureteral bilateral (pentru acumularea contrastului n sistemul pielocaliceal)-nu se face compresiune n caz de traumatism, postoperator, obstrucie ureteral. -radiografie la 10, 15, 20 minute-se intrerupe compresiunea -radiografie la 30, 45 minute ( la nivelul vezicii urinare)-radiografie postmicional pentru a evalua reziduul vezical, refluxul vezico-ureteral activ

Indicatiile urografiei : Patologia aparatului urinar Diagnostic Bilantul obstructiei, al unei afectiuni pelvine sau retroperitonealeContraindicatii : Alergia la sibstantele de contrast iodate Insuficienta renala Nefropatia diabetic severa Insuficienta cardiaca, hepatica Sarcina

3. Cistografia radiografierea vezicii urinare dupa umplerea acesteia cu substanta de contrast poarta denumirea de cistografie.Cistografia urografic (descendent)-se efectueaz radiografii care surprind vezica urinar n diferite grade de umplere, de la 10 minute postinjectare, cel mai frecvent n ninciden antero-posterioar, cu centrare deasupra simfizei pubiene.Se poate completa cu cistografie micional i o radiografie pentru reziduul vezical, fr riscurile introducerii unei sonde vezicale.

Cistografia retrograd (ascendent) Tehnic pregtirea colonului - evacuarea vezicii urinare - se injecteaz printr-un cateter poziionat n vezica urinar 200-300 ml substan de contrast iodat diluat (p/un la senzaia de miciune)Indicaii- reflux vezico-ureteral pasiv -patologia vezicii urinare evideniat imcomplet la cistografia urografic Complicaii traumatisme uretrale - infecii urinare.

Cistografia micional se poate realiza dup cistografia anterograd sau retrograd, n inciden oblic (la 45 grade). Indicaii - reflux vezico-ureteral activ - patologia colului vezical i a uretrei -diverticulii vezicali (uneori deverticulii apar doar n timpul miciunii)

4. Pielografia retrograd

Tehnic - reperarea orificiului ureteral prin cistoscopie-sond Chevassu n ureterul pelvin (ureteopielografie) sau cateter radiopopac introdus n ureterul lombar superior (pielografie) -se injecteaz 5-10 ml substan de contrast iodat hidrosolubil, cu presiune mic (p/un apare durere lombar)-examinarea se face unilateral i se evit injectarea de aer -se efctueaz radiografii antero-posterioare, oblice, profil. Indicaii: toate situaiile n care nu de pot vizualiza sistemul pielo-caliceal i ureterul prin urografie intravenoas. Complicaii infecii - septicemie - obstrucie ureteral prin edem la ostiumul ureteral - necroz papilar renal - extravazarea substanei de contrast injectate.

5. Pielografia anterogradTehnic- pacient n decubit ventral -premedicaie i anestezie local -sub control fluoroscopic sau ecografic se puncioneaz translombar cu un ac Ciba sau se introduce un sistem ac-cateter la nivelul bazinetului sau grupul caliceal inferior -se extrage o cantitate de urin i se injecteaz o cantitate mai mic de substan de contrast -se poate lsa un cateter pentru drenaj extern sau se poate face un drenaj intern.

Indicaii: - pacieni cu obstrucie ureteral i anurie-cand nu este posibil pielografia anterograd -ca prim timp al nefrostomiei percutane -leziuni ureterale ce nu au putut fi evideniate prin alte metode. Complicaii -oc septic-hematom renal, perirenal, urinoma -hematurie - leziuni ale organelor abdominale.

6. Ecografia abdominal Este metoda imagistica cel mai des utilizata in diagnosticul afectiunilor aparatului urinar. Ecografia renala este folosita pentru : Diferentierea maselor solide de cele chistice Diagnosticul tumorilor benign de cele maligne Identificarea dilatatiei sistemului pielo calicial Studiul arterelorrenale Doppler color Monitorizarea rinichiului transplantat Ghidarea punctiilor percutaneIn explorarea vezicii urinare, ecografia poate diagnostica prezenta tumorilor, calculilor, diverticulilor. In explorarea prostatei, ecografia este utila pentru diagnosticul hiperplaziei benign, a abceselor, a chisturilor si a tumorilor benigne. Ecografia evidentiaza foarte bine morfologia rinichilor dar nu poate oferi date despre functia renala. Este o metoda rapida, ieftina, neiradianta dar operator independenta. Tehnica ecografiei- pregtirea pacientului examinare dimineaa pe nem/uncate, diminuarea gazelor intestinale prin regim alimentar i laxative- alegerea corect a transductorului sectorial sau convex i a frecvenei acestuia (n funcie de greutatea pacientului)- ferestre de abord i seciuni multiple, pentru o vizualizare complet a rinichiului i retroperitoneului, examinarea celorlalte organe abdominale- examinarea pacientului n decubit dorsal, lateral sau ventral- colaborarea pacientului pentru o examinare optin este necesara apnea postinspir profound Examinarea vezicii urinare se realizeaz prin ecografie suprapubian; examinarea endovezical (prin cistoscop) nu este utilizat de rutin - pregtirea pacientului cu realizarea unei repleii vezicale complete- transductorul utilizat este cel obinuit pentru examinarea abdominal - poziia pacientului este de decubit dorsal, cu deplasare n decubit lateral pentru a verifica mobilitatea calculilor vezicali

7. Tomografia computerizat

Tomografia computerizata CT este o metoda de explorare extreme de eficienta a aparatului urinar. Aparitia tomografelor spirale si a celor cu mai multe randuri de detector au imbunatatit considerabil calitatea imaginii si implicit a diagnosticului, metoda devenind de electie in anumite boli ale aparatului urinar- pentru diagnosticul litiazei aparatului urinar si a statusului post traumatic . Indicaii:- evaluarea sistemului reno-urinar la pacienii cu traumatisme abdominale - diagnosticul pozitiv i stadializarea tumorilor maligne renale, vezicale - ghidarea procedurilor intervenionale - CT spiral- detecia calculilor ureterali - studiul vaselor renale (angioCT)Tehnic - examinare pe nemncate, seciuni native i postcontrat, efectuate la nivel renal (examinarea se extinde n cazul tumorilor uroteliale pn la nivelul vezicii urinare)8. Imagistica prin rezonan magneticRezonanta magnetic este o metoda imagistica utila in diagnosticul afectiunilor aparatului urinar. Informatiile obtinute sunt superioare fata de cele ale CT . Este de preferat explorarea prin rezonanta electromagnetic la pacientii care au intolerant la substantele de contrast iodate. Avantajele IRM comparative cu cele ale CT sunt : Poate explora de la inceput, in toate planurile se realizeaza sectiuni transversale, coronale, sagitale E mai eficienta in diferentierea chisturilor renale mici complicate Poate vizualiza sistemul pielo-calicial fara injectare de contrast Vizualizeaza mai bine peretele vezical Angio IRM este utila pentru cartografierea vascularizatiei renale. Dezavantajele metodei sunt costurile mari, rata ridicata a claustrofobiei si imposibilitatea examinarii bolnavilor cu proteze metalice si pace-maker.

9. Arteriografia

Indicaii - cnd datele obinute prin celelalte metode mai puin invazive sunt echivoce.- naintea procedurilor intervenionale: angioplastie, embolizare. - la donatorul de rinichi naintea transplantului - leziuni vasculare: fistul aretrio-venoas, anevrism arter renal, stenoz de arter renal, obstrucia arterei renale - chirurgia rinichiului n potcoav.Arteriografia are 3 timpi : arterial opacefierea arterelor parenchimatos opacefierea parenchimului renalvenos opacefierea venelor 10. Flebografia

Flebografia vene cave inferioare se efectueaza prn abord femoral profund si este utila pentru reperaj in recoltarea de renina din vana renala. Indicaii: - aprecierea extensiei tumorilor renale n venele renale - recoltarea de renin din vena renal la pacienii cu HTA- localizarea unui testicul necobort.

11.Scintigrafia renala -Apreciaz cu ce procent particip fiecare rinichi la funcia renal global; -deceleaza zone hiper sau afixatoare;

Aparat Digestiv ESOFAG

Examenul imagistic al tubului digestiv Pregatirea bolnavului Dimineata a jeun Pregatirea bolnavului se va face inainte cu 2-3 zile inainte, se priveaza pacientul de alimente care fermenteaza, fara medicamente radioopace si se va efectua o clisma evacuatorie. 1. Radiografia abdominala pe gol este metoda de diagnostic de prima intentie pentru evaluarea distributiei gazului abdominal Indicatii : - depistarea gazului extraluminal (pneumoperitoneu ) Ileus/ocluzie mecanica Verificarea pozitiei drenajelor,cateterelor, protezelor, materialului de sutura chirurgicala Depistarea corpilor strainiAvantaje : - vedere de ansamblu al intregului abdomen Rezolutie spatial si contrast bun Un alt avantaj il reprezinta tehnica simpla de examinare, cu incidente care variaza in functie de starea generala a pacientului : In decubit lateral stang, incidenta antero posterioara permite detectarea gazului extraluminal la pacientii ce nu pot realize ortostatismul In decubit dorsal, incidenta antero posterioara aprecierea sediului obstructiei la pacientii greu mobilizabili In decubit dorsal, incidenta lateral depistarea pneumoperitoneului si a nivelelor hidroaerice intestinale, la pacientii greu mobilizabili

2. Examenul cu sulfat de bariu ( suspensie ) -consistenta variata; strat subtire; plenitudine; dublul contrast si insuflatie gazoasa; compresiune dozata.- fluoroscopie; radiografii tintite; inregistrari cine-/video.3. Examinarea cu substanta de contrast - suspensie de sulfat de bariu: contrast simplu, dublu contrast; - evaluare functionala si anatomica; - fluoroscopie + filme tintite; - inregistrare cine/video; OAD, OAS, F, P;- contrast hidrosolubil ( Gastrografin): perforatie, fistula, post-operator;

4. CT Tehnica : Sectiuni la nivel thoracic si abdominal , continui, 10 sau 5 mm grosime; Opacifierea per os cu contrast hidrosolubil pentru tractul digestive superior si intestine subtire; Examinarea native si dupa administrarea i.v. a 100 ml substanta de contrast iodata hidrosolubilaIndicatii: Stadializarea cancerului digestive, recurenta tumorala; Depistarea leziunilor neoplazice ( colonoscopie virtuala) Abdomen acut chirurgical Traumatisme abdominalContraindicatii : Contraindicatiile administrarii intravenoase a substantei de contrast iodate hidrosolubile. 5. Eco-endoscopia esofagiana; 6. Examinarea prin rezonanta magnetica.Tehnica: contrast oral ( tip pozitiv, paramagnetic, sau negative, ferromagnetic ) ; secvente ponderate T1 ( native si dupa administrarea contrastului paramagnetic IV ) si T2 ; secventele ultrarapide reduc artefactele legate de perstaltism; enteroclisma RM pentru patologia intestinala.Indicatii: patologia inflamatorie, tumorala ( stadializare, in special pentru neoplasmul rectal, aprecierea recurentei ) Contraindicatii: pace maker, clipuri metalice vasculare, claustrofobie.

Semeiologia modificarilor morfologice esofagiene - rigiditatea parietala; - stenoza (ingustarea) lumenului esofagian; - imaginea lacunara; - imaginea de aditie;Bilantul operabilitatiiExtensie loco-regionala si la distanta:1. Endoscopie + biopsie; 2. Examen baritat eso-gastro-duodenal; 3. Examen computer-tomografic (mediastin si abdomen superior): - invazia traheo-bronhica; invazia aortei; - extensie ganglionara mediastinala; - extensie metastatica: plamin, ficat; - control post-terapeutic;4. Eco-endoscopie esofagiana; 5. Imagistica prin rezonanta magnetica. Esofagul operat

Obiective : - postoperator precoce : reluarea alimentatiei, diagnosticul complicatiilor ( fistula , abces ) Postoperator tardiv : diagnosticul complicatiilor ( stenoze, ocluzie ) , depistarea recurentei. Metode de exzaminare: Radiografii simple:toracica, abdominal pe gol Examen cu substanta de contrast hidrosolubila : precoce postoperator, fistula, dehiscenta anastomitica Examen baritat : stenoze benign, recidiva tumorala Ecografie abdominal: lichid peritoneal CT:abces, fistula, recidiva tumorala

Tehnici chirurgicale1. Chirurgia refluzului gastro-esofagian si a herniei hiatale2. Esofagectomii intinse : Inferioare , cu anastomoza eso-gastrica inalta, mediastinala; Superioare, cu anastomoza eso-gastrica cervicala; Totale, cu esofagoplastie ( tub gastric, colon, ileo-colon ) 3. Interventii limitate Rezectia diverticulilor, miotomii esofagiene, ablatia tumorilor extramucoase.Complicatii: Fistula anastomotica (examen cu contrast hidrosolubil) Stenoze benign ( examen baritat) Recidiva tumorala ( examen baritat, CT, IRM ) EXPLORARI IMAGISTICE STOMAC1. Examen cu substanta de contrast : - pregatirea pacientului; - suspensie de sulfat de bariu: contrast simplu, dublu contrast; - examinare fluoroscopica + compresiune dozata + rdgf. tintite; - contrast iodat hidrosolubil: perforatii, peritonita;2. Ecografia transparietala; 3. Eco-endoscopia;4. Examinarea computer-tomografica; 5. Metode izotopice.Explorarea imagistica a duodenului1. Examinarea cu substanta de contrast - sulfat de Bariu: contrast simplu/dublu contrast; - probe farmacodinamice: duodenografia hipotona; - contrast hidrosolubil;2. Eco-endoscopia3. Examinarea computer-tomografica

EXPLORAREA IMAGISTICA A INTESTINULUI SUBTIRE1. Radiografia abdominala simpla:ortostatism, clinostatism - imagini aerice si hidro-aerice anormale, corpi straini. 2. Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata, contrast simplu/dublu contrast;3. Enterocliza: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu, dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;modificatori de comportament: acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida; inhibitori ai tranzitului: buscopan, morfina, codeina, atropina;4. Opacefiere retrograda (dupa clisma baritata). 5. Examinare computer-tomografica - umplerea anselor cu contrast diluat hidrosolubil;6. Explorare izotopica: Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale; Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii;7. Biopsia leziunilor IS: ghidaj ecografic/computer-tomografic.EXPLORAREA IMAGISTICA A COLONULUI1. Radiografia abdominala simpla: orto- si clinostatism. - calcificari, colectii aerice si hidroaerice anormale. 2. Clisma baritata - pregatirea pacientului: regim alimentar, laxative, clismeevacuatorii; - contrast simplu, evacuare, dublu contrast; - examinare in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata;Indicatii: - dublu contrast: suprafata mucoasei (leziuni de dimensiuni mici); - contrast simplu: leziuni polipoide, ulcerative, obstructive, cudimensiuni mari, detectarea fistulelor; Examinarea cu substanta de contrast hidrosolubila: - suspiciune de perforatie intestinala, suspiciune de fistula colo-vezicala, explorarea unei fistule externe;3. Ecografie trans-rectala: - stadierea tumorilor rectale;4. Examinare CT: - perete colic + extensie transparietala; - abcese + mase inflamatorii; - metastaze limfatice, hepatice, peritoneale;5. Imagistica prin rezonanta magnetica: - regiunea recto-sigmoidiana.

1