�

CONTRIBUTIUNE

LA 170

STUDIUL TALIEI SOLDATULUI ROMĂN -'-4'�--

TEZA PENTHU

DOCTORAT IN MEDICINĂ

DE

TH. GUGEA Jj[udic,do batalion in Re�ilDentoJ 1 de Geniu.

BUCUREŞCI

TIPO-LITOGRAF!A EDUARD W1EGAND,

STRADA COVACI 14.

1888

PROFESORI:ylDr. Severin

,, Teodori .

, FelixAlexianuPetrescu

, arecescu, Maidarescu, Sergit

ROmnicianu

, Severe Au, Petrini de Galati, SlAu

Demosten

, ManolescuDraghlescu

, StoicescuBabes

Asachi, Calendern. .

, GrigorescuSihlenu.Petr.ni Paul.

Dr. Colorian- Argesianu

Nano

Anatomia Patologica.Pato logia generala.Igiena si politia sanitara.Patologia medical&Terapia si arta de a forerula.Botanica.Farmacologia si materia medic&Patologia si clinica infantile.Patologia chirurgicala, bandeje

si aparate de tractor!.Clinica chirurgicala.rstologia.Medicina legal& si clinic. mintal&Medicina operatdre si anatomia

topografick.Oftalniologia.Obstetrica si olinica obstetrical&Clinica medicala.Patologia experimental& si bac-

teoriologia.Clinica chirurgicalA.Clinica medicala.Fisiologia.Z]ologia.

. Anatomia descriptive.

PROFESORI SUPLINITORI

Chimia medicala.Selo lucre rilor anatomopatolog.Capu lucrarilor de anatomie.

. . .

. .

. . .

.

JURI.UL DE PROMOTIUNE

p R. Y. PETRESCU Presedinte

. TEODORI

pEvERIN Membri.FELIX

pEMOSTEN

,

..62,1 vv. il, t AI,ot me, '1",

regrete eterne.

0

-Cot. Reck etinspectorT generalT aT armateT Dr. Theodori, Dr. Fot n ,

Dr. Severin.

qvatie fazintetetov 0-vcietee Feredeti eiflta.'&14.tinti, ea ni 41: aei9,uva1 Tin viitoviil,

0 fWC qe,,vter,cd a. ecI3e,vencLe,i,,i1

inspector al GeniuluT.

q,aoeec aceA moment 6o1evnwii, pentz.u. mine

ea eet mai Feriae, Fentzu a lose muttumi

ti, a. roe aeiluza de i.tactitncl enea vnea, i',14.

oeftrinitue coneuzeittni ti, peotegiunet ee mi-ati: cLat 6i, 4/neeenit, pentzu keDminatea Otti..-

ctieeot. meee, 44, ease Ei.vvivil ant foot continw-i-,"

out coniavicLa @-ro.

7

V- {/gill. Oz. 2.9. .62etz,vbcuprofesor de terapia. Preqedintple juriuluT de promotiune.

evimene attistvue ,pzofeum aeiaaocaviwne, e.51De6i4knea. cetwi .144,a% cclane de-

votamewb of zeopeet ee

vnei4.," cu

lotzmil.

Du' MEDICI SUPERIOR' AI ARMATEI

4444414,141.06C de cemitirile ti lactut eu

acme ini-all fa' cut educe/Vim/tea inea ntedieo-

vvvi eitar:a.

TUTULOR D-"R PROFESORI

aY facultatiT de medicine.

5% muffuviteeeil ventDu ,ineteuc+ilknea ti,

eck4ea.ti,unea iitedicatel ce vIvia-V, ciat, 4 cea

tuaT tuna dapada a aee6teT, zeeunottinV., ezed

ea cute ti. roa fi. eitinta am.ea conetantl, de

a uvina ,peteepteCe ttiintifiee vi Factiee, ee

eu ateita pr,ofutiune itte datti.

--V4,

e.i.,,,,, eofonee azie vitoi a vm,gi tutulor dlor ofi %erT superiorT ELY corpuluT de genie,

givnpue i.nd&t.tli.9at de cand 6evueoc, 4,0,

ocett cotvil., 111ct-tvvoqat metei:i, a a-roe ilati,

0, otima 0, rill uvmate, d'a-roe aiii,ttica, de

derookamenti,te 0, zetpectut meil.

Futueov coe9i.Cot, 11ie7, inedicA wititcca ci

camavazt de covp.Amicie si sfectiune.

0- evvi, 0t. Labt tate,fost profesor de chimia organicti a facultatiT de medicina

gi actualul profesor de acest ours la facultateade §tiinte

e ti al. Feeeat aim ntiyocug ncotzet., in,5.6

,iwgizea nc5646. to 'tnAcqere petutindenea.

0- rwt §onita, SItezild n Roman

Gate 0, va fi, ne te'r4 cti,vi, ntentovia mem

notitut evt.tintent ce a arout, concLueeinctit-

m6 rin tote iniiCciceCe roAitiCe 1e caeea tan,-

ceputnCta cazier,e'l, mete, rentzu. eate'i (la-toteviI elevne teazete.

PREFATAIndemnat de succesul tesel camaradului met"'

Medicul de Regiment cl. na Dr. D'anescu. eIn-cercdri de Demografie .11 Geografie medicaid»i pe de alta parte ca. vechirt medic militar,

am crezut nimerit de a alege ca subiect altesei mete inaugurate tot un studiii analog dedemografie, adica studiul taliei.

Lucrarea mea este mai mutt o culegere dematerial, cred destul de precios, pe care altiidispunand de mai multe mijlOce, '1 vor puteautilisa cu mai mull succes. Emit aceast51 In-doeala in succesul intreprinderei mete de bp',eu, atat mai mutt, cu cat tese de inaugurgiunede acest fel sunt absolut putine, care pansacum sa ffi dobandit sanctiunea facultatii.

M'am silit pe cat am putut de a urma pg-tinitor mei colegi predecesori, care prin 0munc5. 5i staruinta basata pe propriile for fortesciintilice 5i intelectuale, s'ail incercat a des-

12

chide drumul, odiniora atat de batatorit alstudiului mi§carei populatiunei nostre.

Chiar i din aceste lucrari, nu mó pot fo-losi pentru studiul meii de fata, de cat detesa camaradului mai Dr. Danescu, ea ceamai apropiata studiului pe care 'rni-l'am impus.

N'am avut la dispositiune o bibliografie maibogata §i specials in aceasta cestiune, de catcapitolele relative la talie din tratatele deigiena ale lui Proust, Morache §i Bequerele etc.

N'am putut de asemenea gasi nici o mono-grafie asupra taliei, relativ la Cara nOstra, eaast-fel ami pot coordona §i eu mai limpedemodul de espunere a acestei cestiuni.

Repet, ea lucrarea mea este o culegere dematerial, espusacu competinta unui incepator.

POte ca in cursul lucrarii mele sa alunecpe ici colea, pe panta unor apreciatiuni deordine socials, dar cred ca nimenea nu'mi vaimputa, cand in fata cifrelor de care dispun'mi vol permite consideratiuni in limitele Ca-drului §ciintific impus studielor demografice.Indulgenta juriului de promotiune atat de desinvocata in prefata unor tese de doctorat, pOtesa'mi fie permis a nu'mi basa tbta snerantareu0ei pe aasta indulgenta, pentru simplul

13

motiv, ca am abordat o cestiune sciintiticAlocala fOrte complex5. §i numal cu singuradorinta, de a'mi depune si eil micul meil obolla temelia stud iului,' relativ la populatiunea nO-stre, inceput de ilustrii mei maestri D-r Felix,D-r Z. Petrescu, D-r Istrate §i regretatul D-rObedenariu.

Simt ca in cestiunea ce tratez, voi fi incom-plect, dar cred ca acesta munch a mea §i di-rectiunea in care staruesc, nu vor fi nimicitede exigente mai marl de cat puterile mele.

Th. Gugea.Medic de batalion.

CONSIDERATIUNI GENERALE

ASUPRA TALIEI

Legea de recrut. Ftj n 1864, cerea caminimum taliei unui recrut sa fie de ini. 57cm,legea din 1876 reduce acesta inaltime la 1m54cm. §i legea din 1883 prin art. 20 desflin-teaza acesta conditiune pentru admiterea laserviciul militar.

Cu OM desflintarea a minimului de talie,administratia militara cu ocasiunea fie-careirecrutatiuni, impune conditiuni speciale, pen-ru talia soldatului cavaler, artilerist, geniu

jandarmi; iar toff cei cu talia mica pang laV. 54cm. sunt afectati restulul trupelor, adica:infanteria, vanatori i trupei teritoriale.

Ast-fel soldatului din cavalerie 'I sa ceresa alba talia de 1m. 58cm. celui din artileriede 1m. 65cm. celui din geniii de 1m. 65cm. celuidin jandarmi carder de 1m. 75cm.

Daca am cauta ratiunea gruparii recrutilor

TULUI ROMAN

16

ciupa talie, in aceste diferite elemente ale pu-terii militare, o gasim mai mult ii, nisce mo-

tive de estetica, adica d'a se da acestor trupezise de elit5., un aspect mai martial mai im-pun5.tor. S'ar parea deci ca, cu tOts pertec-tiunea artei rasboiului, totu§1 forta §i aptitu-dinea militara a natiunei, se cauta a se punein raport cu talia soldatilor s'ei. A fost in a-clever o epoca §i nu tocmai departata, andtote natiunile considerail talia soldatilor tor,ca criteriul puteril tor.

Quetelet §i Villerme, statisciani demografiilustri, basati pe studiul taliei populatiunilora volt sa stabilesc5 principiul urmator :

Talia unei populatiunt, este in proporti-une directs cu s5.natatea sa, cu starea sa demultumire, cu forta sa generals i cu locali-t5tile unde ea resida.

Muntii dau indivizi de o statur5. mutt maiinan de cat campul, populatiunea orneloreste mult mai inalta in talie, de cat acelorde Ja tara».

Po acesta cale a ir5ltimei omulni, -Villermea volt, lemonstreze, ca gradul de aptitu-dine militara a unei natiuni, este in propor-tiune dire to cu talia.

.

s'i'

17

Acolo unde maximul unei talit inalte estemai frequent, Vi Hernia zice : ca". sunt §i mat'Mine reforme, chiar pentru cauza de 131515.,§i contrarill, acolo unde talia este mica, reformele chiar pentru cauza de bOld sunt maifrequente. Quetelet pe de altd parte, a voitaprobeze ca indivizil traind in rele conditiuniigienice, sunt in genere de statura mica peand eel de talie inalta, stint in genere indi-vizi, cart se gbisesc la adapost de nevoile ma-teriale ale traiului, §i prin urmare a5 lo-cult* In localitgti Si conditiuni forte salubre.

Aceste teorit ale lul Villerme §i Quetelet aintampinat o resistenta, !Dote justificata.

De acea not observ5m, fara Ing de a poteademonstra prin cifre statistice, ca in generetinerii soldati provenind mai cu seama depe malurile Dunarei, sail din plaiurile infun-date ale muntilor, sunt de talie scunda §iresistenta for la greutAtile serviciului militar,este limitata. Chiar din studiul mei' de fata,comparat cu acela al Dr. Danescu, se pOteconstata ca judetele care a5 cel mai marenumer de tineri de o talie scunda, au avut§i au mai multi scutiti sail amanaci (Vecli tesaDr. Danescu).

2

i

18

Prin urmare, sunt autorizat de a sustineca in judetele unde talia scunda este mai fre-quents, acolo §i miseria este mai mare.La not in tars, toate aceste defecte in cons-titutiunea fisica a p_opulatiunei, nu se poatejustifica prin diferenta de rasa, cad de §i inadevar sunt parti din Cara populate cu ele-mente eterogene, dar observatiunile noastrepersonale ne indrumeaza de a sustine, catote aceste elemente sunt in bunt, stare dedesvoltare §i ca degeneratiunea fisica princause de insalubritate a localitatilor, nu atingedecal aprope numal pe populatiunea autohtona.

Constat lucrul i data ar trebui sa mai adaogceva, ar fi d'a-mi exprima deplina mea con-vinctiune, cd pentru un moment, instructiu-nea maselor cel pulin cdt privesce igiena,trebueste Mould chiar intr' un mod suit ast-fel precum o cere i camaradul mei"- Dr. Da-nescu in tesa sa inaugurals.

Urmez insa studiul meu inainte :

Romanif, strabunii no trii, cari ail fost pri-mi orgaiiisatori militari, dadeau o foarte mareimportanta taliel soldatilor lor. Ast-fel taliaminima in timpul lul Marius era de inL 72

19

Legea Valentiniana avea minimum taliei 1m70° Soldatul frances la 1.691 avea talia mi-nima de 1 70°- §i a mers scazand pillchnd la 1813 (r6sboale Napolionene) a ajunsla 1- 57 cm. §i cu diferite oscilatiuni a ajunsarum la 1°' 54 unde a i r6mas.

De alt-mintrelea, lath. tot dup. Morach, ta-lia minima admisa in diferite armate, dupadiferite rase.

metri cm.

Prusia a a a a 1,62 i esceptional 1,56America de Nord 1,60Englitera « a 1,60 Rase germane

Suedia a a a 1,60Baden a v a 1,57Francia « a a 1,54Italia a a a a 1,56Belgia a a a a 1,57 Rase Celtice amestecate

Ispania a a a 1,56Austria a a a 1,55 Rase germano-slave

NoI romanii am e5it din aceasta determi-natiune a minimului taliei, find ca cum amzis, legea de recrutatiune din 1883 a desfiin--tat aceasta conditiune de aptitudine militara,variind dupa necesitate i imprejurari.

20

Perfectiunea artel resbelului negre§it ca numai are nici un motiv de a tine socoteala d'ocapacitate military, ca acea representata printalie.

Un individ d'o talie mai mica chiar de catIni 54cm. cu o conformajiune fisica complecta§i de o desvoltare egala, cu un bun sistemnervos, negre§it ca va posede destula inteli-genja pentru a manui cu dibacie mecanismulatat de simplu, dar atht de ucigator, a armeiactuele de rezboiil.

Dar cestiunea taliel unui soldat cred ca nuse reduce numai la aceasta ultima expresiunea menirel soldatulul. Daca am studia putinsarcinele din timpul vietil sale militare, [Anacand va ajunge o simply ma§ina ucizatoare,apoi vom gasi conditiura multiple, caril cerneaparat ca soldatul sä alba un minimum detalie determinate, basata negre§it pe condi-tiuni igienice, sciintifice. Sarcina soldatuIuiroman pe care o poarta in spinare, nu este maimica de 30 kgr. §i lungimea pasului in mars ca.den tat este determinat la 0.75cm. Daca, vom punearum la socoteala §i intemperiile atmosferice,precum ploile cars imbibe inbracamintea cu a

21

greutate aproape egala, §i deed von socoti casoldatul cel mai adese on '§i face mar§urile§i cu deosebire in timp de fesboi pe cararii drumuri nebatute, cred ca talia soldatulul

joaca in toate acestea un rol foarte important.In adever dupa regulele de tactica militard,

oamenii de o talie inalta, se a§eza in capulregimentului, sail in flancul drept, iar toti a-eel scunzi la coada regimentului sail in flan-cul stang.

Se pare ca in aceasta ctispositiune, vederilemilitare nu au alt scop, decal tot o conside-ratiune de estetica, §i in adever cä micele uni-tap de trupa ca companik nici cä tinte§te maideparte, de cat de a in§ira oamenii pe o liniedupg inaltimea lor.Observatiunile din camera mea medico-militarame indreptatesc la cele zise mai sus, filnd-cacu ocasiunea on carui mat. k inilitar, putemconstata, cum comanda militara pretinde intr'unmod energic, cal soldatul de o talie mica säaiba acei41 cadenta in lungimea pasului, cai-acela din capul coloanel, care are o inal-

time de eel putin Pl. 65cm..Tot-d'auna in timpul mar§urilor militare,

22

soldatul de talia mica, nu are repaus, fi ind-

ea mar§ul se'il nu poate nici sa ajunga nicisa egaleze pasul larg al soldatului de tal isinalta.

Pe child cei inalti aping la locul determinat§i se odihnesc, cei mid cari sunt in coadaregimentului, Inca se and intr'un mars fortat,spre a ajunge §i a se tine de corpul for §ichild a ajuns §i ei la tinta, cei l'alti sunt Batade plecare. Ce resultb. din (west defect al ta-liei ? Ca eel' mici desvoltand sumumul for deforts, obosesc repede §i cad pe drum.

Lasand la o parte gravele inconveniente ceresult5, pentru comanda millitard, din aceastaneegalitate de fort( fisica a oamenilor, din dife-rinta de talie, consideratiunile igienice, ce de-curg stint insa de o absolut5. gravitate.

Sleirea prelungita a fortelor prin lipsa derepaus, §i in lipsa de alte mijlOce reparatorilla indamana d. e. care multe de transport,hrana substantial"(, un bun adapost §i mai pre-sus de tote in neputinta de a face igiena mo-rala. a soldatului, §tim cu totii ca aceste suntcause suficiente §i eficiente, spre a determi-na morbi adinamici §i consecutiv a rani ran-durile. Impreund cu mine, toti camarazi mei

23

medici militari, au putut sa observe ca eelmai adesea atin5i de aceste afectiuni adina-mice, sunt tocnriai soldatii de o talie mica,independent negre5it de vr'o constitutiunemedical& a anotimpului cu tendinta spre epi-demicitate sau influence morbide a localitatilorpe unde trupele trec. Fac aci reflectiunilemele, asupra taliei soldatului in raport numaicu exigentele vietei militare, de Ore-ce inteuncapitol deosebit voiil face studiul taliei, relativcu conditiunile de desvoitare fisica a popula-tiunei nOstre.

A5adar cerintele acestel ere de militarism ne-masurat, a trecut pestelimitele on 5i carei consi-deratitini 5ciintifice, 5i tom credinta 5i sperantain forta natiunei, se resuma inteo dibacie re-lativa, in a manui ascuti5u1 baionetei 5i maga-zia cu glonte a unel arme cu repetitiuue.

Ce va putea face ins& acest5 ma5ina aprOpeperfecta, in mainile unei fiinte automatice, ne-putinciOse ?

In on 5i care ordine de idei, cel mic tot-d'auna este 5i cel din urma, sau cel mai ne-putincios, 5i child administratiuneasub impulsiunea unui militarism exagerat, asilit pe legiuitorul din 1883 de a desfiinta

militara,

24

minimul de talie pentru aptitudinea militara,prevazuta de legile de recrutatiune din 1864§i 1876 de sigur ca nu a calculat cu forta §iaptitudinea militara a maselor, ci cu precisiu-nea armelor de r'esboirt. No! vorbim din ex-perienta §i basaft pe observatiunile noastrepersonale, Ca soldatul de o talie inalta, intimpul unor marvel, nu ne dart de lucru nouatnedicilor, pe child eel pitici de §i sanato§i§i destul de robuti, umplu carutele ambu-!ante, off suntem silly de a cere comanda-mentului militar, de al descarca de povarafor reglementara, flind-ca nu pot sa o ma!duca.

Pe de alts parte cum am zig §i mai sus,soldatii de talie mica, sleindt41 fortele mairepede, sunt un object de ingrijire permanentspentru comanda militara, §i stocul nostru demorbiditate este marit intr'un mod considerabil.

Tari eminamente militare, cum este Ger-mania cu o populatiune imensa, nu art fostsuite nici de imprejurarile cele mai grave,pentru a face apel la toate fortele natiunel.

Mai toate terile ail redus minimum talielsoldatilor lor, la cea mai inferioara scars po-sibild, numal, singura Prusia 'I mentine la

25

I'm 62cm 5i numai esceptional (in time de res-boiii) se pogoara pans la im Wm..

De sigur ca mentinerea unei asemenea dis-positiuni legislative cu atata tenacitate 5i cucea mai extrema tendinta militara a germa-nilor, este dictata de un instinct de conser-vatiune nationals.

Child culegi din tars tot ce presinta o micavaloare fisica, 5i cand acest material adunatnu este 51 nu poate fl pus in conditiuni de des-voltare fisica normala, nu se face altce-va,de cat se grabe5te intr'un mod inconscient,dar fatal, degenerarea fisica a natiunei 5i con-secutiv a rasei.

Dispositiunea deci din legea de recrutatiunede la 1883 care a suprimat minimul de taliede fm 54c" ca amditiune de aptitudine mi-litara pentru soldatul roman, este nu numaivatamatore institutiunei militare care are spe-ranta in efectivele numerbse, dar neputin-ciOsa 51 vata'matOre materialului nostru deselectiune. Tata in adev6r cum se exprimaD:nu D-r Danescu in tesa sa.

«Toti tinerii cu o buns aptitudine fisica,

asunt sub drapele 51 toti slabanogil 5i infirmiareman la vetrele lor. Ace5tia sunt cei ce re-

26

apresinta fondul eriditatii morbide. Ne mai a-avOnd nici o obligatiune publics, neputendmunci pentru existenta for proprie, traesc insarcina parintilor, care §i ei la randul ]or

a pentru ca se scape de greutate §i in acelaV tim pa ca sa pOta avea §1 tin ajutor in gospodariaacasel, insor pe acesta ibrida fiinta, sail mai«bine zis, pe acest neputincios, et' o fata. pe«ales, flinca cei voinici nu sunt acasa, on §i«data stint eel din armata teritoriala, dar le-agea opresce categoric de a se insura pangdupd al 2lea an de serviciu (art. 62 din le-

«gea de recrutare)DIn asemenea conditiuni, cum Ore trebue

sa ne a§teptam Ia imbunatatirea rasei in-multirea populatiunei nOstre?

Este deci neaparat nu nurnai oportun, darchiar forte urgent, ca pe langa interesele nOstremilitare sa ne gandim mult mai serios la capi-talul acestor interese, adica, Ia desvoltarea inbune conditiuni fisiologice apopulatiunei nOstre.

Militarisind tots masa valida a populatiu-net trecand chiar §i bariera de minimul ta-110, nb a mai remas de cat, de a desti-inta §i conditiunea de etate. In realitate prindiferitele legi cu tendinte militare, s'a trecut

'i

i

i

nji

27

5i peste varsta de 21 ani, ca conditiune pen-tru aptitudinea militara.

Diferitele 5coli speciale ale statului, suntsupuse regimului militar 51 desciplina mili-tara, on -cats reactiune bine-facotore ar aveaea asupra unci educatiuni seriOse a spiritu-10, dar desvoltarea fisica a tinerilor, suferegrave inconvenience (pOte chiar din causa es-cesului unei educatiuni fisice silita ?)

and tote facultatile instinctive 5i candintregul organism, se sasesc in periOda formaxima de desvoltare, sistema de educatiune5i disciplina militara, reactioneza intr'un moddeprimant asupra acestui sbor de desvoltarefisiologica.

De aci apoi atatea tineri de 5i de o bungconformatiune fisica prin faptul exercitiului"

gimnastic, dar in genere sunt scunzi, data nuchiar pitici, cum sunt de ex. elevii 5cOlei depoduri 51 5osele, 5i cum sunt cea mai mareparte din tinerii no5tri ofiteri, e5iti din 5colilemilitare.

Nu ma ridic contra educatiunei militare anatiunei, dar cred ca acesta grije a statului,trebue sa fie in paralelism, cu educatiunea

28

fisica, §i mai pre sus de tote grija supremaa unei sanatati perfecte.

Cifrele tabelei mele statistice, imi da me-dia taliel de lm 650.m. la un numer de 224,972de tineri, call au fost supu§i examinarii me-dicale, de la 1879 §i pana, la 1883 inclusiv,i chiar in sus de acesta medie, Inca taliele

inalte se cifreasa cu ijecimi de rnii, pan6 laI- 70c-ra

Am putea dice dar ca materialul nostru deselectiune, este in conditiuni excelente, §i Canu avem de cat sa '1 cultivam, favorisandconditlunile sale de desvoltare.

Inca o data dar, emit parerea ca legea nostrade recrutatiune, inainte de a se gandi a sa-tisface in cea mai larga masura cerintele exa-gerate ale actualei epoci militare, trebue sase gandeasca la asigurarea cerintelor analOgepentru desvoltarea generatiunilor viitOre, in-lesnind §i favorisand o selectiune sanatOs5. §io desvoltare corporals, care sa ne apropie derasa stramo§ilor no§trii, apa eel putin precumnil descrie evenimentele istorice rationalemai apropiate de noi. Trebue dar a se pres-crie din nod in lege, minimul de talie dinlegea din 1864 ca o absolutes condiyune fi-

29

sled de aptitudine milliard i nu 5ciu dadnu ar fi bine, a se prescrie un minimum detalie 5i pentru voluntaril de tote categoriile,5i pentru elevil tuturor 5colelor militare, inafar se intelege de orfelinate (5colile copiilor demilitari). lath' in adever o dispositiune din le-giuirile militare francese de la anul 1873 carene ar conveni 5i noua forte bine. «Lipsa detalie persistdnd do'i ani consecutive, nu vamo Ilya nici, intr' un cas scutir ea . Omul care nuva avea talia 1m 54cm. va fi clasat in servi-ciul auxiliar al armatei . Dispositiunea aces-ta ni se pare fOrte rational& fiind d fisiologiane incredinteaa., ca omul pang la varsta de25 aril cre5te mereil. Fagg insa in casarmafail ae.easta aptitudine fisicd, gase5te aici des-tule conditiuni 5i destule elemente morbide,care se opun intrun mod eficace desvoltareisale fisiologice, 5i ca consecinta logid, uneiasemenea sari de lucruri, comanda railitaradispune, de un material care nu este in starede al aduce servicil reale 5i child '1 conce-dind la vatra sa, dad. ajunge pa,ng la acesttermen, cid inapoi familiei, un individ dejaobosit 5i aprope neputincios pentru o mundenergica mai departata.

so

Cine dintre not medici militari nu §tie, cao parte bunicica din efectivul contingentuluice trece in reserva, devine o niasa de pos-tulanti pretentio§i ?

Si multi dintre ace§tia stint luati de la car-nele plugului, pate tocmai in momentul childdesvoltarea for fisted '§i-a luat sborul, sub im-presiunile §i traditiunile de dor §i libertate aacestel profesiuni. Nu infra in cadrul studiu-lul met' de a expune aci, cat de multe §i catde fericite stint conditiunile de desvoltare ti-sicl, a unei munci libere. Sunt insg. dator dea o marturisi, ca', tin tartar inrolat sub drape!,in or §i ce fel de arma, fara conditiunea deaptitudine militara in privinta talieT, este unelement mai putin, care se rape§te intr'unmod inutil, din conditiunile nostre generalede desvoltare fisid..

Quetelet in lucrarile sale statistice (1830),

a probat ca indivictul care la 18 ani are taliade Pi. 65cm. la 25 de ani are o talie de PI68 cm. Danson ,Englez) un alt statician demo-graf, a observat ca din 480 criminali, de la18 la 30 ani, ca data talia for la 18 ani afost de 1m. 63cm. a ,ajuns la virsta de 30 deani la 1m 68cill. Liharzik (Viena 1862) in stu-

31

diul s'al asupra cre§terei §i structure' omuluia ajuns a demostra dup5, cercetari foarte e-sacte, ca crescerea suecesiv5. in toate segmen-tele scheletului, §i prin urmare a taliei intotal, sa urmeaz5, !Ana la 24 ani.

Estrag din lucrarile nurneroase de acest felale acestui autor, urmatoarea tabela statistics.

Etatea Talia Etatea T alia

ani impliniti mediem.

ani impliniti mediem.

18 ani . . . . 1,63 22 ani 1,71

19 /, 1,65 --23 2, 1,7320 ,

21 I) . . .

1,67. , 1,69

24 ,, 1,75

Se zice ca acestei tabele 'I s'ar putea re-prop delectul c5, calculeaza cu diferiti indi-vizi, adica barbati, femei §i MeV, dar doimedic' militari france§i Allaire §i Robert prinmemoriele for asupra taliei §i greutatei orne-nilor din regimentele de vanatori c5,15,r1 §i

pede§tri, publicate in «Mem. de medic. etchirurg. milit' cercetand talia acestor soldatide la varsta de 24 la 25 de arl, a constatato diferenta in plus de 23 inill. in In5.1timea ta-liei lor, de cat acea care a fost inscris5, inlivretul, for la incorporare.

32

Este deci constatat, Ca individul pans la 25ani create 5i se desvolta merea, prin urmarestatul militar, trebue sa'§i mentina trebuintelesale in aceste limite trase de soli*, caci alt-mintrelea populatinnea noastra romaneasca,deja destul de degenerate, prin boale §i reagospollrie in ale sanatatei, vrtrata §i. sub dra-pele in conditiunile igienice ale actualelor Ca-sarmi, '1 se prepare cea mai sigura tale dea fi inabu§ita in desvoitarea el. Iat'd de ce eilchiar ca medic militar, me silesc de a daconvinctiunei mele in cestiuneade data, coloritul cel mai viu, dar care dinnenorocire este tot alcit de real.

Dupa acest spccint studiil al taliei din punc-tul de vedere medico militar, tree la studiuldetaliat al :

Taldel statistics a taliei de la 1879 i pafl la 1883

Dupa exemplul tabelelor sta-tistice din tezaD-lui Doctor Danescu , am impartit §i eutalia tinerilor la virsta de 21. ani pe regiunimuntoase §i campene, adica: judete de munte§i judete de camp.

In acest mod studiul tabelei este mult in-lesnit §i dintro repede scrutare a ei, conclusiu-nile pot fi trase cu multa inlesnire.

§liinlifice

illatlef.

33

A§a dar pana, la anul 1883, legea de recrutareprevedea un minimum de talie de in' 54°-. caconditiune pentru aptitudinea militard. Aceastaera 'Ana la acea epoca prescriptiunea legala§i negre5it ar fl urmat ca toti tineril care nuintruneati aceste conditiuni de aptitudine, safie esclusi de la serviciul militar.

Conform tabelel ce presint, s'a gasit in a-ceasta, categorie de la 1879 i pana la 1883,7568 de tineri care nu a avut talia legala dela 1 m. 54cm .

Au fost scutiti Ore toti ace.5ti tineri de ser-viciul militar ? Indrasnesc a atirma ca nu. Sica dovada ca nu s'a urmat conform prescrip-tiunilor legii, flind-cd poate cerintele militareau fost mai presus de cat aceasta lege, esteca fa anul 1883 s'a §i desflint9,t ininimul detalie.

0 alta dovada, ca legea din 1879 nu '§i aavut sanctiunea sa in privinta minimaluT detalie, o gasesc in tabela statistics a D-lui Dr.Danescu, in care nu sunt scutiti de serviciulmilitar pentru defect de talie, de cat 40 depitici.

Tot in aceia tabela mai gases° scutitl de servi-ciul militar 3382 de tineri, pentru desvoltarea

a

34

incomplecta a corpului. In acest numar de3382 de tineri scutiti, fiver oare cuprini §;acei care a avut talia inferioara de 1m 54°-. ?

Lucrul e indoios, de Ore ce cifrele din ta-bela D-lui Dr. Danescu, in privinta acesteicategoric de scutiti, nu concords cu cifreledin tabela mea, care sunt mult mai marl i

care prin urmare vorbesc in defavoarea pres-criptiunilor legit in aceasta privinta.

Mehedintul, in tabela D-lui Dr. Danescu pen-tru boale §i imfirmitati care a dat loc la scutiride servicinl militar, de la 1879 §1 pans la1883, figureaza cu 205 tineri, pe child in ta-bela mea Mehedintul in aceti 5 ant de re-crutare, a avut 605 tineri, mai midi de cat1 54° adica 6,0910, Gorjul 104 cu desvoltareimcomplecta, i 463 cu talia inferiOra de 154°adica 5,5(5°,0 Ramnicul Valcea a avut 388 in-complect desvoltati, §i 468 cu talia mai micade cat 1`°54 °m sail 4,72.% Muscelul figureazain tabloul D-lui Dr. Danescu cu 456 de tineridesvoltati incomplect, §i in tabela mea are 311tineri cu talia mai mica de 1 54° sail 7,15%Muscelul este in capul judetelor unde talia la1m 54 este cea mai frequents §i in tabelaD-lui Dr. Danescu, Muscelul figureaza in ca-

35

pul judetelor, care a dat cel mai mare num'erde scutiri pentru infirmitatl adica 33,80°, .

Tot Muscelul mai da un procent de 9,46°10de gu§ati, 2,66'0 de imbecili, idiotI §i cretinT,in sfa.rit tot Mu§celul este in capul judetelorunde boalele generale fa."ra sediti determinat,(Scrofulosa, rachitismul, constitutia debila), suntcele mai frequente 1.4,12°0

Tot cam pe acei41 treapta, yin apoi maitoate judetele de munte, Mehedintul, Gorju,Arge5u, R.- ralcea §i Putna i cu un procentde la 3 pang la 2°0 mai toate cele-l'alte judetem untene.

Singurele judete de munte in care defectulde talie s'a constatat a fi forte mic sunt :

Bacaul, Neamtu §i Suciava.Ideia dar atat de des sustinuta §i basata

po consideratiuni stiintifice mai mult sail maiputin plausibile, cum ca munteanul urmeazasä fie de o statura, scunda §i desvoltare osOsa§i musculatura bine legata, mi se pare in fatacifrelor de carY dispun, cum Ca nu are nicio valoare sciintifica. Aceste 3 judete Bacaul,Neamtu i Suceava, sunt judete eminamentemuntoase cu deosebire cele cloud din urma, .5ipe child in toate cele-l'altej udete muntnase, scara

36

ascensionald a taliel este limitataintre 1m 540m §iim. 65cm. in aceste 3 judete inaltimea talielurmeaza o Kara asconsionala. tocmai de lain'. 65cm. in sus, mentinanduse aceasta urcarepans la im. 70cm. Locuitoril acestor 3 judetesunt de aceia§i rasa ca §i a celor l'alte judetemuntoase, traesc in acelea5i comditiuni igie-nice ale solulul §i ale atmosferel, igiena fordomesticd este aceia§i ca pretutindinea in tars§i data ar trebui sacredem in influenta ranfacatoare a elementului jidovescti, care 'ia co-tropit mai mult de cat pe cei-a-l'alli munteniapoi poate Ca igiena for morals sa lie §i maiinferioara, cu toate acestea, judetele BacatiNeamtu §i Suceva are Omenii eel' mai 'naltiin talie, dintre judetele muntoase.

Prin urmare nu avem nici un motiv deo-camdata, de a putea sustine inteun mod sciintific ca talia mica ar fi inerenta locuitoru-lui muntean.

Dar daca nu avem motive de a putea sus-tine aceasta parere, atunci se nasce intreba-rea, pentru care cuvant locuitoril acestor 3judete sunt de o talie mai 'nalta de cat acelor-1-alte judete muntOse ?

Raspunsul daca nu imposibil, dar totu5i

i

ei

3'7

este fOrte dificil, de Ore-ce elementele de geo-grafie medicala de care dispunem puntru unmoment relativ la aceste regiuni muntoase,nu constata alt-ceva de cat o Mai mica ten-siune in frequenta afectiunilor, care all o in-fluents constants asupra ereditatil.

Asa afectiunile nervOse, sunt mult mai pu-tin frequente in judetele Bac5.11, Neamtu si Su-ciava, de cat in cele-l-alte judete muntOse.Gusa de 5i se cifreaza intr'un mod respecta-bil si in aceste judete, dar din etiologia eidestul de intunecOsa, nu putem trage conclu-siuni precise asupra ereditatii, de Ore ce scimca ea este curabila intr'o Ore-care fasa a des-voltarei sale.

Afectiunile toracice asemenea sunt fOrte pu-tin frequente in aceste 3 judete, §i in jude-tul Neamtu intr'o periOda de 5 ani de recru-tare, nu a fost scutit nici un tanar ca tuber-culos.

Sifilisul asemenea s'a constatat fOrte rar inaceste 3 judete, si in judetul Neamtu nu afost scutit nici un tanar pentru sifilis in timpde 5 ani, pe cand frequenta sifilisului intrepopulatia rurala din jucletul Mehedinti, estede o notorietate publics. Probabil deci ca ele-

38

mentul morbid eredifar no avand in tercnintins in aceste judete, desvoltarea [Islca apopulatiunei, se face in mai bune conditiuni§i de procreatiune §i consecutiv §i de resis-tenta organica.

Analisand mai departe tabela taliei in mer-sul sad ascensional, se pOte constata ca dintrejudetele muntOse, Prahova iard§i represintaun contingent destul de insernnat de tinericu o talie inalta, §i din cifrele tabloului in-treg, singura Prahova a putut da tineri cu otalie de 2 metri. Da alt-mintrelea se §cie inarmata, ca trupele de jandarmi §i cu deosehire cei caldri, la care se cere sa alba ode cel putin 1m 70 suet multi clin jude-tele Prahova §i Neamtu.

Dintrejudetele campene unde talia interiOrade ira Mum. a fost constatatacadestul de frequ-ents, este Doljul Ifovul, Teleormanul, Tutova,Iasy, Vla§ca,Tecuci §i Covurlui; in aceste judeteinsasagasesc§i tineri de talie inaltsa §i inciiinteunnumar considerabil. Se intelege ca §i contin-gentul Npulatiunilor §i a tinerilor prin urmare cari a concurat la formarea contingen-telor, a fost §i mai mare. Ma dupd Prahovavine imediat Ilfovul, Covurluiul, Doljul §i Ro

wile

39

manatul, uncle taliile inalte sunt frequente.Iar in genere jud.etele, Dorohol, Boto§ani,

Suciava, Neamtu, Roman, Bacail, Vaslui, Fal-ciil, Ramnicul-Sara.t, Braila, Ialomita, Vlasca.Olt §i Romanati at dat mai putin de cat 2°0tineri de talia inferiors de I' Mcm..

Harta grafica a taliei in diferitele regiuniale terii anexata in aceasta lucrare, indica in-t'un mod suficient, in care parte predominap opulatiunea de sex masculin (de 21 ani de otalie mica §i in care anume, materialul nos-tru de selectiune in privinta taliei, este maifrequent.

Este dar cu desavar§ire dificil de a trage olimits sciintifica in privinta validitatil fisicea populatiunei nOstre cu privire la talie, dupaindiciile ce presinta tabela mea statistics, darcea ce results intr'un mod evident, este cri,populatiunea localitatilor nostre muntOse, aInceput de mult sa degenereze, de Ore-ce ta-liele inferiOre la Ini 54cm. a atins deja po-portiunea maxima de 70 la 1000 §i impreunacu uncle judete cb.mpene minimum de 30 la1000.

Pentru a ne mangaia slabiciunea nOstra fi

40

sits, nu gasesc ca ar fi cel mai bun remediude a compara proportiunile acestor defectede talie cu ale francesilor, cari a ajunsaprOpe la 175 la 1000 scutiri de serviciul mi-litar pentru lipsa de talie minima de 1m 54cm..Proportiunile sunt cu dessevirire inverse, 'fi-ind ca not tog romanii la un lac, abia putemrepresenta forta egala a 10 parte din francesi.

Descifrand totalul diferitelor inaltimI ale ta-liei pentru intreaga tarn, oscilatiunile nume-rice sunt surprinzatOre.

Analisand acum tabloul met' numeric altaliei, anexat in text, eats cea ce se p(ote citi:

De la 9m 59 cm' uncle taliele sunt represen-tate prin 9.087 de tineri, de o data suma co-lor de Pi 60cm se ridica la 14.241 pentru ascadea imediat [Ana la inaltimea de In' 61 canla 11.707.

De aci apol se urmeaza o scars ascensio-nala pang la inaltimea de lm 65 cm. care esterepresentata prin suma cea mai mare de 16.595de tineri.

Inaltimea taliei dar a populatiunei nostremasculine, la varsta de 21 ani se pate fixadup.' cifrele §i studiele demografice de caredispunem !Ana acum, la media de lm 65 cm.

41

Acesta inaltime a taliesi insa, este fits legaturaintima cu cele-l-alte conditiuni fisice corpo-rale. Ce ne folosete nou5 aceasta medie ainaltimei taliei de 1m 650a., cand individul nuintrune§te §i cele-l-alte conditiuni de desvol-tare fisiologica normala? Din tesa D-luI Dr.Danescu se constata, ca intro perioda egalade anY, a lost scutiti de serviciul militar 6.748

tineri pentru constitutie debila §i 3382 pentrudesvoltare incomplecta a corpulul. AceW 10130tineri a d5.ogati la ceI 7.568 care a avut o ta-lie mai mica de 1m 54am. ne dail lute° pe-riOda de 5 ani, de la 1879 *i !Ana la 1883

inclusiv, o sums considerabila de indivizi, inafara de conditiunile fisiologice normale, pen-tru a putea procrea in conditiuni analOge.

Cadrul nosologic al ambulantelor militarerurale, asemenea se cifreaza cu totale imensede afectiuni degeneratare. In definitiv esteconstatat inteun mod official, ca populatiuneanOstra degenereaza, pe de o parte din causaafectiunelor inerente constitutiunei medicatea- tare!, iar pe de alta din causa Ca popula-tiunea cu deosebire cea rura15., nu cunO§ceinca cele mai elementare principil de igienapentru a '§I ingriji sanatatea. In asemenea con-

42

ditiuni nici ci talia medie de im 65cm a po-pulatiunei nOstre la varsta de 21 ani, nu ne pOtelini*ti in privinta viitorului existentei nOstre,nici ca studiul comparativ al scutirilor deserviciul militar pentru defect de talie, vaputea aduce remedil acestei primejcliOse, per-pective, pentru mentinerea rasei nOstre. Exor-tatiunile dar in acest sens, putandu-se con-tinua fark nici un folos tree la:

Conclusiuni.Din cele ce am espus 'Ana aci results, ca

talia cea mai frequents a populatiunei nOstremasculine, la varsta de 21 ani este cuprinsaintre lm 60 cm. [Tana la 1m 70cm' , iar talia me-die este de im 63cm. Ca numerul tinerilor sor-tali cari intrunesc conditiunea de aptitudi:emilitara in privinta taliei, este considerabil,ast-fel ca s'ar putea aSigura contingente catde numerOse, §i prin urmare desflintarea mi-nimului de talie prin legea din 1883 din acestpunct de vedere nu este justificata. Legisla-torul militar din 1864 iinpunand ca conditiunede aptitudine militara talia de lm 57cm nu aputut sa fie nici mai putin patriotic, nici maiputin prev'ezeloriii de cat acela din 1883 care.

TALIA TINERILOR SORTARI ESSAMINATI ;1INTEA CONSILIELOR DE RECRUTATIEDe la anul 1879 si pcind la anul 1883 inclusiv.

TALIA

111(101

a u n F2, r-F 1(1 DE 11 117 N T 1E

_..s

1.-.4

72=."--''

.g

=F.,'

t.,Z)

.._T

..:7,-

U

='a.'

D E. T72_, ,. X,:

7. 4-.

E

::'',-

D E73

1=.ii'

C

3',,,

t.J

'2

A 11

4

P

F.,-

:-:.

:4

''..:;'

'-

:---.:

-'.;

=c._=.c-L-..-...

E

7.

co

OBSERVATIUNI,,.. -F

,-:..

73

--;-

. ti.bn:--I

-'1

7,-,.=.;-1

.-_-...,..--'*'""

F.

;-_..k'

,.,,N

.4:3

:-

,. ,7-.

ci

,t43z

73

wC 111

.=-t,'e'.1

1 00' 1 1

1 18 - - - - - - 1 2

1 20 - - - - - - 1

1 25 - - - _ - - - __ - - 1

1 26 - - 1 - - 1 - . 1 _ 3

1 30 - - - - 2

1 32 - - - - - -- 1 - - 1

1 33 1 - 3 - . - -- 4

1 34 - - 1 - - 1 - 2

1 35 1 4 1 - - 2 - - - - - - - - - - - 13

1 36 2 - - - 1 - - - - - - - - - 3

1 37 1 1 - 1 3 - - 1 - - - - - - - - - - 8

1 38 - - - - 1 - I - 4

1 39 1 - - - 2 - - - - - - 1 1 - - 1 9

1 40 14 17 13 10 12 16 2 2 2 - 2 11 2 8 1 1 1 - 3 1 - - - 1 119

1 41 2 7 3 6 1 3 - 2 1 - 1 1 - - - - - 28,

1 42 5 8 7 9 2 4 1 1 1 2 - 3 - 1 1 1 2 1 __ 49

1 4344

4- 4

44I 12 4

32 5

1

2 1 1

1

-1

2 - 1 1 - - - - 3 - 47

1 5 9 12 5 - - 4 5 - - 2 - 1 1 2 1 - 1 - 1 59

1 45 16 13 18 22 18 10 8 3 4 5 4 2 11 3 4 1 1 - 1 1 5 2. 4 - 1 9 4 1 171

1 46 13 10 14 15 7 5 6 5 1 5 3 3 4 16 5 4 4 5 4 2 1 4 1 5 1 1 1 2 2 149

1 47 24 16 6 12 14 4 13 7 - 3 1 1 4 23 6 8 3 7 2 2 3 6 2 1 2 2 2 6 2 2 184

1 48 29 22 15 26 17 15 17 13 2 8 8 1 4 29 5 11 5 4 1 2 3 4 4 4 6 4 3 7 6 275

1 49 45 34 29 27 24 18 22 21 6 10 8 5 9 37 4 26 7 28 7 6 5 4 8 12 9 5 2 10 2 1 431

1 5051

71

105

6865

9454

6758

35 41

39

44

48

23 28 17

3821

2314

16

2325

125 2340

41

4030 63 13

17

8 10 15 28 25 24 8 5 34 15 14 1033

1 50 54 29 86 28 74 6 21 31 15 37 22 21 6 24 11 19 1102

1 52 105 81 74 100 54 52 61 51 37 40 41 17 31 177 38 76 56 140 33 19 29 32 36 36 20 24 15 58 19 21 1579

1 53 165 10, 128 133 60 74 122 86 49 57 50 32 32 290 58 102 69 129 50, 15 52 41 54 98 35 49 23 72 20 34 2288

Sum . . 605 463 468 519 311 289 1 353 271 158 190 156 94 138 822 191 320 20G 458 129 02 133 . 149 155 227J 127 117 58 224 84 92 7568 Tineri (1 eavOnd tali, legalA do 1 m . 54 c m.

1 54 206 157 203 185 79 142 140 132 79 85 80 39 103 352 107 137 86 197 49 31 68 69 58 117 65 6593

47 134 76 41 33:1E

1 55 223 224 280 250 81 245 175 157 105 136 112 59 125 448 121 206 162 294 87 51 73 114 104 168 106 62 144 107 72 4587

1

15657

272338

286334

293318

268251

105126

233270

210235

188169

103183

16:3`

197140197

9384

155153

520 147568 186

199 166294 191

396422

119113

59 7470 112

121160

110192

166172

103129

104139

103129

218217

129142

100101

53456142-i .

1 58 422 334 382 337 145 360 298 366 183 261 202 114 224 661 255 327 273 509 147 99 160 161 162 194 162 155 132 289 230 178 7782

1 59 419 363 487 403 178 396 376 330 192 254 261 ( 132 253 900 271 319 320 649 190 129 197 192 208 291 190 205 182 347 209 214 9087

1 60 618 594 636 564 211 611 669 1228 206 423 355 316 369 1073 444 512 453 1090 333 182 239 322 252 431 302 314 265 485 350 334 14241

1 01 549 532 616 442 190 459 571 365 253 446 325 191 357 904 349 476. 423 831 284 210 227 291 262 402 288 291 231 393 284 260 11707

1 62 629 512 599 594 229 599 681 618 275 467 357 242 359 106(1 401 591 453 1001 299 212 234 313 280 422 257 305 248 505 378 304 134.24

1 63 649 501 550 540 229 535 731 297 273 486 381 277 320 1010 504 556 479 947 350 224, 292 365 278 403 314 341 229 495 380 308 13334

1 64 645 555 643 553 288 599 744 483 284 503 400 275 360 1183 457 584 525 104(; 343 272 268 306 293 446 285 357 238 513 472 401 14380

1

1

6566

698643

533457

708581

663533

259249

746543

903760

375907

274283

660597

479403

396310

460357

12631005

496470

759671

597526

1164

915512

400280291

3312Q3

441 366267377

537374

427353

488312

306222

516

475

479378

479317

16 5 9514249

1 67 573 470 470 530 239 548 726 294 237 527 38:3 336 348 958 491 505 438 897 377 282 300 382 264 369 324 334 248 492 412 323 13077

1 68 505 373 428 483 225 492 708 324 200 453 370 282 285 933 491 536 493 811 403 268 282 312 216 323 310 302 202 383 359 338 12090

1 69 411 263 406 408 205 494 562 310 2 3 435 271 265 252 844 425 388 399 793 377 198 231 296 208 317 265 270 223 328 282 288 10617

1 70 375 410 469 430 200 488 587 750 171 499 328 282 237 882 384 443 424 881242

486 242 233 359 223 356 299 291 177 348 321 325 11900

1

1

7172

245227

231182

299248

242252

177144

288244

433429

224297

12697

340267

236204

150160

167111

641 344551 272

285 315255 290

513546 219

184115

170167

211168

111105

222171

196156

166124

13799

212232

216170

200165

7528666'2

1 73 183 127 174 201 100 203 286 166 82 215 149 107 91 377 258 176 210 344 175 102 120 141 67 126 120 82 74 143 112 108 4839

11.

7475

141103

119107

154155

154157

8963

137144

281256

156123

5049

171157

114127

100118

6683

325 182313 134

159 175121 16:3

260329

155478

10489

7765

125124

5354

10280

9798

10238

4649

14183

9786

9177

40124087

1 7677

82 56 10570

84 6255

83 5495

139 39 12080

6542

69 41 171 12084

75 106

83195123

84 51

49

5234

5547

28 5639

57 23 30 7036

56 4540

2388,1692

1 40 39 GO 61 64 40 44 35 142 44 73 ( 17 61 17 25 47

1 78 41,

20

32 47 69 30 45 63 75 18

16

51 4028

33 25 108

7653 42 51 126

706537

58. 3229

47 1 11

14

3422

4628

12 18

10

2625

32 26 1361)8991

1 79 26 35 35 24 20 58 28 36 28 10 41 3:3 48 28 24 15 23 15

1 80 20 25 37 28 14 31 48 42 1 29 35 27 23 53 35 20 3222

6241

39 26 16

8

3911

66

27 28 93

9 2512

17

513

4

822j381

1

1

8182

1210

74

99

1910

1010

139

2816

5

10,5

41313

84

137

54

26 2321 10

93 16 21

1613

137 3 9 3

62

1512 2

87 6

93 2 2516

1 83 9 2 8 4 8 2 .18 7 7 10 2 4 - 15 5 1 11 15 4 5 2 8 2 4 5 -- -3

2 177

4 121

1

1

848586

622

2__-

233

321

322

31

1

-7- fj.,

123

53I

:

-323

53

1

43 12 6

6 1

8 1

2 62 3

2

161819

7-10

2-

5. '

25-1

1

32 2

2-3-1

1

1

1

53- 6

1

1

-2 . 94

2 51,43

1

1

8788 1

I2

71

1- 31

24

24 1

1 21

-1

1- 2 1

1 - 1 1- 73 2

31

22

1- 1 1 1

1 - 2822

1

1

8990 - 2

-- - :-1

2- 2- 22

1 - 1 1 2 2- 42

--

-__

21

-87

1

11

919293

1 - -_

21 - -- - 1 -

1 - 1

2 --22

-- - - - - - (1

4

1

1

1 99

94

97

-__--

_ - --_

1

I1 -

- -

-

- - - -

-

--

-

1

-

-- - 2-_ --

- -_

- -_ ___

\_

1 47--'-' 2cv,ft co

N.

, 1

ci: 1/49

2 00 - iii,

. , deTOTAL 9923 8323 9898 9284 4345 9340 11640 8917 4211 8100 6315 4654 5521 18268 8822 9081 8148 11081 6619 4007 4530 5807 4367 6612 5229 5182 3824 7572 6952 5272 224972 Tineri examinati in curs cinci an;.

i...,

t

.

0r

. ..

. ..

. _ _,.-

.,

.,-;

A

_,..

:Z

!E..g

li

' cc.,' :4

a

.d

.8

CZ

'

1

-

.

--

' ,

-

.

--

-

- -

_ __

I

.

. -__ __

1

--

:

,

-__

__

-

-__

.

.1

3

-

.

.--

:--.

. -_._

__I-

_

.

. --7,

- __

-

.

.

__

__

_--

__

__

-,-

-1

__,1

di. 1

2_ __,I, .HI.

.

__

-__

F_

__

____

.._

--

__

__

____

__

__

,

.

_.

.

.

__ __

-

__

___

.

__

-.

--

-

.-

.

__

--

--

:-

.

...

,

-

.

, . .

.

_. .

. _

i

,

.

.

. .

.

,

,

1---

.

1

I I

___

1

--

1

4

--

-

'-'

'.

-

:

1

.

,

,

.

.

- .

.

.

..

.

_

,

'

.

,,

..

_

,

.

!----

95

'

_

.

i

1

-

1

-

_

. .

__

1

1

1

_

__

-

__

__

____

_

___

.

__

__

__

. _

_

.

._

_

-

_

__

--

_

.

__

__

1

_

1

-___ __

1

,

.

,

__

-__

-

-_

.

____

-

._

,

-_

__

-7__

-__

7 ..

.-

.

.

....

.. ,.,

=:=7o

=,

..F. -,

-

-1

-

-

-

-

-

--

-

--

-

-

___

-

-

-

__

-

-..

1

-

___

-

--

-

__-

--

__

__

-

__

-

__

__

-

__

__

-

__

-

____

____

-

__

__

__

__

__

__

__

-__

-

-___

__

__

-

__

-

-

-__

--

__

__

-

-

-

__

--

-

I

1

-

96

-

__

_

-

__

-

-

_

-

__

__

__

__

___

3

-

-- --}

__I

-1

-

__

_

-

__

--

__

-

__

__

__

-

__

__

__ __

-

__

--

__

1

__

-

--

__

--

-

__

_

_

__

-

----

-

-

-

1

__

-__

__

--

__

-

__

-

.-

__

1

-__

-

1

I

1

1

-- 5 - -

- -1

-- I

I

I

'

.

_ -- -- -- -

I

43

desfiintand talia, a crezut pote eh' asigurd fortade resistenta a natiunei.

Chiar sub iinperiul legei de recrutatiune din1864 care avea minimul de talie de 1m57 cm.,exigentele pentru bunele conditiuni fisiolo-glee de desvoltare a populatiunei nostre erailreclamate de ilustrul meil profesor Dr. Z. Pe-trescu, care prin bro5ura cl -sale. «0 incercarede statisticd meclico- militard a Romdniei».lath cum se esprima : «Talia medie este deelm 64611. 00. la 1m 66cm., o talie destul deainalta. Aceasta arta facut a crede ca s'arputea urea talia recrutului roman cu cite -va«centimetri mai 1311s de cum este asta-zi«'1m 57,..).

«Dupa parerea mea basatd pe observatiunilea mele statistice din ani 1869 §i 1874, talia«recrutului roman ar putea fi urcath 1a mi-enimul de lm 60 cm., caci in majoritatea casu-ardor desvoltarea corpului, §i mai ales a mu-«chilor era in raport direct cu suirea taliei.

Profesorul meu Dr. Z. Petrescu emitandaceasta inalth' consideratiune de aptitudine mi-Mara, basata pe o desvoltare fisiologich nor-malrt, totu§i cerea inca de la 1879 ca talia recru-tului romcin" sh fie urcata la minimul de

44

1m 60cm. cad nu era multumit cu cea de lin57cm. admis de legea din 18M. Dar iata cccitim mat departe in studiul medico-militar aprofesorului nostru.

«Am observat insa, ca acest raport nu. este«constant in ratiune directa, de cat pana la«maximul tallest de 1m 75 cm. de aci in sus«desvoltarea corpului mai tutulor tinerilor-«esaminati, este in ratiune inversa cu cre§terea«talielor, cu cat tanarul era mai inalt, cu a-«tata corpul sal era mai slab §i musculatura«mai putin desvoltata. Am gasit prea putine«esceptiuni la aceasta regula generala. Prinaurmare atat in interesul seviciulul militar,Acat in interesul s5natatii individuale, cred«Ca s'ar putea fixa, analogy cu rndsura mi-animald de im 60 cm. o mdsurd maximald«de lin 75 eni, gird cea mai mica temere deaneim,plinirea contigentului cerut de recrup.

Este-cel mai elementar adever, ca nu can-titatea, ci calitatea formeaza criteriul de apre-ciatiune al unei armate. Cea mai perfectaarms pug in mana unui individ, in afarade legile unei desvoItari fisice, fisologice, vafi nu numal neputincios in fata trebuinteisupreme, dar un pericol §i pentru el insu§i

si

45

§i pentru causa pe care o apara. A§a dartalia minima a soldatului roman ca condi-tiune de aptitudine military trebue§ce re-

inscrisa in legea de reel utatie.Cred ca fald cu aptitudinea militard, a

populayunei relativ cu talia, aceasta sepoate fixa la minimum 1m60c.rn. §i maxi-mum de Pi 75cm., iar restu tinerilor, a cd-ror lalie ar fa inferioard, ar trebui sd fietrec41 la trupa teritoriald cu schirnbulpdnd la indllimea de Ira 56"n- si de aci pdndla 1m 54 cm. in servicrill auxiliar at armatei.

Cu aceasta restrictiune de aptitudine mili-tary, cred ca s'ar putea indeplini destul debine cerintele serviciului militar, §i in acela§timp s'ar asigura §i interesele noastre de des-voltare fisica progresiva.

Asemenea restrictiunea prescrisa de art. 62al actualei legi de recrutatiune In privintaInsuraLoarei oamenilor din trupele teritoriale,trebue§te dad. nu destiintata, dar in toate ca.surile a se favorisa prin on -ce alte mijloaceposibile, inmultirea casatoriilor intre ace§tiOmeni valizi.

Cu acest mod de a vedea in ordinea de

46

interese a desvOltariT populatiunei noastre, §iprin mijloace energice de a face ca locuitorulnostru sa §tie a locui, a indnca a se inbracasi a se odihni la timp,talia medie actuala, deim 65 cm. a populatiunei noastre la etatea de21 ani, poate ssa asigure la temp forta noastranationala.

Vozuta, bona de imprimatDr. Z. PETRESCU

-..=.c...c,..o.c...--

RectoreAL. ORESCU

CESTIONARIUL

1.. Farmacologia, Digitala.2. Botanica. Sistemul teseturei la vegetale,

sistemul tegumentar, sistemul fonda-mental sail conjunctiv, si sistemulfascicular.

3. Medicina legalcr. Abortul criminal.4. Patologia chirurgicala. Abcesele.5. Anatomia Pato /ogica. Lesiunile rinichilor.6. Patologia generald. Influenta eta.tii in pa-

togenie.7. Fisiologia. Absorbtiunea cutane5..8. Patologia infantila. Paralisia infantiM.9. lgiena. Despre aerul respirabil §i aerul ne-

respirabil.7.0. Terapia. Actiunea fisiologicsa a Digitalei.

Judecie in cari frecnenta taliei mai i".. D 0 R 0 H 0 1mica de Im.54 se urea de la 5.47010 -i

pans la 7.15010 din numarul exami- 21-f ', t'''7"---

natilor. .Cs ----..-4-IN '11: 0 TO aA.0 ) '

C.) /Judecie in cari frecnenta taliei mai J

:. '-.-.,mica de lm.54 se urea do la 3.52010pans la 4.62010 din numarul exami-

0. i ,),-----' ,--) I

\; \

,S) R tI snatiler. / co

--,..--s. \ 4 1 \ (.?

.....<.\ , ,\..

Jndecie in can frecnenta taliei mai ' 1 . --,__,, _....r.s.

1->-- t\ .-,-, , 4)mica de lm.54 se urea abia ping la .... ci,' ', -76, 13.43010 din numarul examinatilor & r;,-, 1 c . ".,

\ 1 1., 1,_-,

cti (

-IV- i--\ ''--1 0 CrJudecie in cari talia mai mica de

-,C P \ 4 C

1

1 1

0i <

0..-- I, -7:3

Gr

1 c\-;) , \ClIarov;

\\,R. 8 ERA ) .

T

\

lm.54 este f6rte rani.

a

C

;el)1' \

0 I -Y 401 \ "'""

,p \ 111;1 \, \GiN

,t

)'"-w,x 0 \ 7'

( BRAILA

NJ A L 0CAI:V.044.j\

110

TULCEA

M /T A

"t.

B rI

a

,\-/\."'s

i 1`

c.

SP

.., N. . ../1,..... A5 -3 s

1-- VP.' < :' C \ 10\. /P..... p . \ ,u) ,`--1-7-, 5

.r 1 0 /-.:: r

... ,,,, . -, 1.... ;-------

,cs

-owei ------

. 0o

Li

1.1OP.

-a

I 1

'

ti

c) i1 i .. `, '\, ; 'g.,

t

0 \\ e",/ ..., 1

;

/°.

.a>

-A

.1 /

'\ 4.

14. N4C°C.)-9 0

e.."' _.......----._., a_

-..... .---.--,

(

I 1

ro

ro

0I