Studiu de evaluare adecvată privind investiţia

Lucr ări pregătitoare provizorii, foraj şi

probe de producţie la sonda 2 Criş

August 2014

Studiu realizat de:

S.C. NATURALNET S.R.L.

Responsabili:

dr. ecolog Domşa Cristian,

MSc, biolog Lészai István,

dr. biolog Sándor Attila,

Beneficiar:

S.N.G.N. ROMGAZ MEDIA Ş S.A. - Sucursala Mediaş

2

3

CUPRINS

Introducere ........................................................................................................................................... 4

Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării ..................................................................... 5 1.1. Denumirea, scopul şi obiectivele proiectului ............................................................ 5 1.2. Precizări referitoare la alte acte de reglementare emise anterior ................................. 5

1.3. Descrierea proiectului ............................................................................................. 5

1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza ........................................................ 11 1.5. Informaţii despre materiile prime .......................................................................... 11 1.6. Localizarea proiectului ......................................................................................... 11

1.7. Modificările fizice ce decurg din proiect în diferitele etape de implementare ............ 11 1.8. Resursele naturale necesare implementării proiectului ............................................ 14

1.9. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului ........................................................................... 14 1.10. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora ........... 14

Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului ........................................................................................................ 21

2.1. Date generale privind aria naturală protejată de interes comunitar din zona afectată de proiect ....................................................................................................................... 21 2.2. Specii şi habitate comunitare prezente pe amplasament şi în vecinătatea acestuia ..... 26 2.3. Specii şi habitate afectate de implementarea proiectului .......................................... 31

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ........................ 32 2.5. Evoluţia probabilă a populaţiilor afectate de proiect ................................................ 33

2.6. Integritatea ariei protejate de interes comunitar ...................................................... 34

2.7. Obiectivele de conservare a ariei protejate de interes comunitar identificate în planul de management .......................................................................................................... 34 2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariilor protejate de interes comunitar .......... 34 2.9. Alte aspecte relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar.................................................................................................................................. 34

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului ............................................................................ 35

3.1. Identificarea şi cuantificarea impacturilor cauzate de implementarea planului .......... 35 3.2. Evaluarea impactului cumulativ ............................................................................ 36

Capitolul IV. Măsurile de reducere a impactului ............................................................................... 37 4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pentru componentele afectate de implementarea proiectului .......................................................................... 37 4.2. Măsurile de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului ............................... 37

4.3. Măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare ................ 38 Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de

interes comunitar afectate ......................................................................................................... 39

5.1. Metodologia folosită pentru culegerea informaţiilor ................................................ 39

5.2. Descrierea dificultăţilor ........................................................................................ 39 CONCLUZII GENERALE…………………………………………………………………….30 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ......................................................................................................... 40 ANEXA I. - Hărţi* ............................................................................................................................ 42 ANEXA II. – Fotografii ..................................................................................................................... 44

4

Introducere

Scopul prezentului studiu

Acest studiu a fost realizat pentru a evalua impacturile proiectului “Lucr ări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producţie la sonda 2 Criş” asupra biodiversităţii cu accent deosebit asupra speciilor şi habitatelor protejate, având în vedere că realizarea proiectului se va desfăura în interiorul ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0099 Podişul Hârtibaciu precum și în interiorul ariei de interes comunitar ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare. Investiţia este situată în apropierea drumului judeţean dintre Daneş şi Criş, pe teren agricol cultivat şi, parţial, teren agricol neproductiv, momentan sub formă de păşune degradată.

Cele mai apropriate localități sunt Daneș și Criș.

În redactarea documentaţiei s-a ţinut cont de prevederile Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar precum şi prevederile legislaţiei în vigoare.

Beneficiarul investiţiei:

S.N.G.N. ROMGAZ MEDIAŞ S.A. - Sucursala Mediaş, Secţia Daneş

Proiectantul:

S.C.Rioliv S.A.

Informa ţii despre autorul atestat al studiului:

SC NATURALNET SRL - sediul social: Sat Dumbrava nr. 46, comuna Căpuşu Mare, jud. Cluj; adresa de corespondenţă: OP 13, CP 932, Cluj Napoca

REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, Nr. 396/2011

dr. biolog SÁNDOR ATTILA

dr. ecolog DOMŞA CRISTIAN

MSc, biolog LÉSZAI ISTVÁN

tel/fax: 0364 113 677

e-mail: office@natnet.ro

www.natnet.ro

5

Capitolul I. Informa ţii privind proiectul supus aprobării

1.1. DENUMIREA , SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI

“Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producţie la sonda 2 Criş.”

Titular: Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A., Sucursala Mediaș

Proiectant general: S.C.Rioliv S.A.

Obiectivul general al proiectului il constituie asigurarea cadrului legal de implementare a investiţiei “ Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producţie la sonda 2 Criş”

1.2. PRECIZĂRI REFERITOARE LA ALTE ACTE DE REGLEMENTARE EMISE

ANTERIOR Beneficiarul va asigura documentaţia completă şi va prezenta toate actele şi

avizele obţinute pentru demararea investiţiei.

1.3. DESCRIEREA PROIECTULUI Obiectul lucrării îl reprezintă investiția ”Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi

probe de producţie la sonda 2 Criş”, care se compune din 2 părți, respectiv zona de foraj propriu zisă și drumul de acces.

Justificarea necesității proiectului: Lucrarea este necesară pentru exploatarea gazelor naturale din zona investiției.

Utilitatea publică constă în crearea unor investiţii tehnice şi tehnologice care asigură ridicarea potenţialului activităţilor socio-economice din zonă, precum şi creşterea potenţialului energetic al ţării prin explorare-prospecţiune a rezervelor de gaze.

SNGN ROMGAZ SA executa operatiuni petroliere in perimetre de explorare-dezvoltare exploatare in Transilvania, Moldova, Muntenia si Oltenia in baza Acordului de Concesiune aprobat prin HG (23/2000, din care se deruleaza in prezent etapa de Extindere de 5 ani a Perioadei de Explorare incepand cu 09.11.2011 conform HG 968/2011. Lucrarile de explorare sunt proiectate pentru realizarea obiectivelor strategice ale Romgaz pentru aceasta etapa din cadrul fazei curente a Acordului de Concesiune si totodata pentru indeplinirea obligatiilor privind realizarea programului minimal de lucrari de explorare asumat.

Descrierea funcţională şi tehnologică a lucrării Pentru forajul sondei trebuie realizate lucrări de pregătire şi organizare care

constau în amenajarea careului sondei, cai de acces, precum şi lucrări pentru protecţie mediu aferente instalaţiei de foraj.

Realizarea investitiei necesita scoatere temporara din circuit agricol a unei suprafete de 8400 mp (drum acces nou la sonda si careu sonda).

AMENAJARE DRUM DE ACCES Accesul la sondă se face din drumul judetean DJ143 Danes - Iacobeni, la o

distanta de cca. 7 km de loc. Danes si se continua pe un drum nou proiectat (racord la sonda 2 Cris) în lungime de 284 m.

Traseul in plan

6

Traseul proiectat va urmari traseul actual al drumului. Trasarea s-a realizat astfel incat sa utilizeze amplasamentul actual, respectiv se vor corecta elementele geometrice necorespunzatoare in limita posibilitatilor.

Viteza de proiectare luata in considerare este 20 km/h pentru drumuri de categoria V cu o banda de circulatie. Valorile razelor de racordare a aliniamentelor sunt cuprinse intre 25 m si 50 m.

Traseul in profil longitudinal La proiectarea profilului longitudinal s-au avut in vedere prescripţiile prevăzute

în STAS 863-85 si 10144/1/2/3/4/5/6-90. S-a avut în vedere evitarea frângerii frecvente a liniei roşii şi a declivităţilor alternante, pasul minim de proiectare fiind 25 m. Declivităţile longitudinale proiectate sunt cuprinse între 0,86 – 11.87%, racordate cu raze verticale conform STAS 863/85 intre 300 si 1500 m.

Traseul in profil transversal Latimea platformei si a partii carosabile s-a adoptat conform prevederilor STAS

863/85, STAS 10144-90, STAS 2900-89, a Ordinului MT 49/1998 si a posibilitatilor din teren.

Drum acces nou (dalat) - racord la sonda - necesita scoatere din circuit agricol: Drumul ce se amenajează are următoarele elemente geometrice:

- lungime drum = 284 m; - lăţime carosabilă = 4 m; - latime acostamente = 2x0.50 m; - latime platforma drum = 5 m; - suprafaţă platforma drum = 1420 mp (284m x 4 m + 2x284 m x 0.5 m); - panta transversala carosabil = 2.5%; - panta acostamente = 4.0% - lungime sant = 284 m;

Lucrări terasamente executate: - decopertare strat vegetal = 417 mc (2085 mp x 0,20 m); - nivelat platformă terasamente = 1420 mp; - volum săpătură: 340 mc ; - volum umplutură: 1117 mc; - pregătire pat platformă carosabilă = 1420 mp.

Sistem rutier este compus din: Parte carosabila:

- îmbrăcăminte din dale prefabricate din beton armat de 4 x 1 x 0,20 m; - 5 cm strat de nisip - 20 cm fundaţie din balast;

Acostamente: - 10 cm balast grosime după compactare;

Sunt prevăzute 2 podeţe din tub de beton Ø 600 mm, L = 10 m la km 0+002.00 si la km 0+112.24.

CAREU SONDĂ Pentru amenajarea careului sondei pe care se va amplasa instalaţia de foraj F 320

cu acţionare termică, sunt prevăzute următoarele lucrări:

7

- Decopertarea solului vegetal şi depozitarea stratului vegetal în incinta careului sondei, aceasta constituind depozitul de sol vegetal care va fi folosit la redarea terenului după terminarea lucrărilor de foraj;

- Nivelarea terenului la o singură cotă pentru montarea instalaţiei de foraj şi a anexelor acesteia. Careul sondei se va amenaja intr-o singura platforma, cota terenului amenajat fiind 409.50 m.

Coordonatele locatiei proiectate în proiecție Stereo 70 a sondei sunt: Y (Latitudine)=518209.803 si X (Longitudine)=477183.246.

Caracteristici careu sondă:

- suprafaţa totală careu sondă = 6315 mp din care: - suprafaţă nivelată careu foraj+grup social: 4585 mp ; - suprafaţă taluze: 1202 mp ; - suprafaţă sol vegetal : 528 mp.

Pentru amenajarea careului sondei se vor executa următoarele lucrări de terasamente:

- decopertare strat vegetal = 1157.40 mc (5787 mp x 0,20 m); - volum săpătură inclusiv strat vegetal: 8032 mc ; - volum umplutură: 2824 mc; - şanţ de pământ : h = 0,50 m, L = 258 m; - nivelat suprafaţă taluze : 1202 mp; - pregatire pat platformă = 4585 mp;

Terenul pe care se amplaseaza sonda si care va fi ocupat temporar cu executia lucrarilor de foraj face parte din categoria de teren pasune si este proprietatea particulara. Platforma careului se realizeaza in profil mixt (sapaturi si umpluturi). Acestea se vor executa prin sapaturi ale pamintului cu buldozerul dinspre amonte inspre aval. Cota platformei 409.50, s-a ales in asa fel ca volumele de sapaturi si umpluturi sa se compenseze intr-o cit mai mare proportie pentru a nu rezulta depozite de pamint mari , cu care se va ocupa o suprafata mai mare de teren.

Inaltimea maxima a debleului este de 6.73 m, iar inaltimea maxima a rambleeului este de 3.82 m,la m = 1/1.5. Umplutura din rambleu se compacteaza in trepte de infratire succesive in grosime de maxim 15 cm pina la nivelarea completa a careului si realizarea unui grad de compactare de 95 -98 %.

Atat platforma careului cat si depozitul de sol vegetal sunt prevazute cu santuri de scurgere a apelor pluviale de pe versant pentru a evita spalarea stratului vegetal si inundarea platformei careului .

Lucrarile pentru amenajarea careului se impart in 4 categorii astfel : - lucrari pentru amenajare terenului – terasamente ,suprastructura ,podet

tubular ,demobilizare careu sonda - lucrari pentru utilitati – drum acces la sonda- consolidare drum existent si

racord la careul sondei - lucrari pentru protectia mediului – montare si demontare santuri ape

reziduale - montare si demontare haba ape reziduale

8

- montare si demontare haba detritus - montare si demontare haba scursori - montar si demontare imprejmuire - redare in circuit agricol - lucrari pentru grup social + retea distributie si iluminat – montare si

demontare

Pentru accesul pe platforma se prevede un drum de acces considerat drum interior de santier.

Acesta are carosabilul in latime de 4 m si se prevede a se executa dalat, cu dale prefabricate avind dimensiunile 4,0 x1,0 x0,20 asezate pe un strat de balast in grosime de 10 cm bine compactat.

Instalatia de foraj se monteaza pe o fundatie tip radier realizata din dale prefabricate avind dimensiunile 4,0 x1,0 x0,20 asezate pe o perna de balast in grosime totala de 30 cm. Dupa terminarea forajului si mutarea instalatiei de foraj aceste dale se recupereaza si se refolosesc la alte locatii de sonde, luandu-se in calcul 5 refolosiri ale dalelor. Baraca pentru instalatia de foraj se monteaza de asemenea pe dale prefabricate cu dimensiunile 4,0 x 1,0x0,20 . Aceste dale sint prevazute cu scopul de a evita scurgerea de uleiuri si motorine si infiltrarea lor in sol. Pentru colectarea apelor pluviale sint prevazute santuri colectoare de jur imprejurul careului.

Pentru evacuarea apelor poluante,scursori de uleiuri si motorine s-au prevazut santuri colectoare in interiorul careului pentru colectarea acestora si evacuarea lor intr-un bazin de scursori (rezervor metalic semiingropat) avind fundul sub nivelul fundului santurilor. Santurile colectoare pentru scursori se vor dala cu dale prefabricate de 50x50x8. Apele pluviale se vor deversa in santurile marginale ale drumului.

Pentru depozitarea si evacuarea detrisului s-au prevazut 2 habe metalice cu capacitatea de 35 mc/ haba.

Evacuarea detritusului se face prin vidanjarea habelor si transportul lui in locuri amenajate pentru reziduri.

Pentru personalul care lucreaza la procesul de foraj s-a prevazut o hazna uscata. Careul de sonda va fi imprejmuit cu o imprejmuire din sarma ghimpata pe stalpi

de beton cu o poarta de acces in interiorul santierului. Dupa terminarea lucrarilor de foraj si probelor de productie si evacuarea

instalatiei de foraj, terenul utilizat se va curata si se va reda in circuit agricol prin lucrari de nivelare araturi, lucrari de fertilizare si analize agropedologice.

In interiorul platformei se vor monta 2 hidranti de incendiu care sunt alimentati cu apa de la o conducta de alimentare cu apa pe perioada forajului.

La elaborarea prezentului proiect au fost respectate Normele si instructiunile in vigoare privind tehnica securitatii si protectiei muncii (Norme unice de protectia muncii pentru foraj ,extractie titei ,gaze ,transport si distributie gaze editia 1992, Normele departamentale ale M.T.I.N.D, Normativ departamental al M.P.C.D.- 46 si toate Normele de protectia muncii referitoare la aceste tipuri de lucrari). Se vor respecta intocmai Normele privind semnalizarea santierului si dirijarea corecta a circulatiei in zona de lucru prin plantarea de panouri si semnale luminoase de avertizare.

In perioada de executie se va face instructajul tuturor acelor care actioneaza in zona insistundu-se in special asupra urmatoarelor prevederi :

9

- manevrarea corecta a utilajelor si instruirea muncitorilor care lucreaza in raza lor de actiune

- instructajul muncitorilor care lucreaza in zona retelelor electrice si a utilajelor actionate electric pentru evitarea electrocutarii,

- o grija deosebita se va acorda lucrarilor de terasamente - se va respecta intocmai panta taluzelor la deblee si ramblee conform proiect Pe toata durata executiei santierul va fi dotat cu panouri cuprinzind Normele de

tehnica securitatii si protectie muncii specifice operatiunilor de foraj. CONSIDERAŢII TEHNOLOGICE Înainte de începerea lucrărilor se vor identifica reţelele subterane în vederea

protejării, devierii sau dezafectării acestora. Pentru realizarea unor lucrări de calitate, se va da o deosebită atenţie executării

lucrărilor de terasamente (conform STAS 2914-84) şi respectării tehnologiei de execuţie a suprastructurii drumului şi platformei carosabile, conform STAS 6400-84 (fundaţii balast, straturi de bază) şi SR 179-95: (îmbrăcăminte din macadam).

Se vor executa mai întâi lucrările de terasamente cu asigurarea scurgerii apelor prin santuri de pamant cu secţiunea treapezoidală, ce descarca lateral de careu , apoi suprastructura şi lucrările de accesorii. Lucrările de terasamente se vor executa cu precădere în perioada de timp fara precipitatii.

Pe timp friguros nu se admite ca lucrările de terasamente să fie întrerupte în faze intermediare ale procesului tehnologic şi executarea acestora cu pământ îngheţat. În timpul executării terasamentelor, executantul este obligat să ia măsuri pentru scurgerea naturală a apelor, iar la întreruperea lucrărilor suprafaţa terasamentelor să asigure scurgerea apelor spre exterior, evitându-se colectarea lor în depresiunile de pe platformă.

Nu se va trece la executarea sistemului rutier îniante ca patul acestuia să atingă gradul de compactare conform tabel 2 din STAS 2914-84 şi se va menţiona în procese verbale de lucrări ascunse.

Întrucât stabilitatea instalaţiei de foraj depinde în special de stabilitatea şi capacitatea de rezistenţã a terenului pe care se amplasează sonda, lucrările de umplutură se vor executa cu maximum de acurateţă şi în strictă conformitate cu prevederile articolelor de deviz din partea economică a documentaţiei.

Procesul tehnologic este următorul : Suprafaţa careului pe care se efectuează lucrări de săpături şi umpluturi la cota

proiectată, se nivelează şi se pregăteşte pentru straturi superioare. a.) - Indepartarea stratului vegetal. b.) - Umplutura se va realiza în straturi orizontale începând de la baza taluzului,

compactarea făcându-se manual până ce se poate acţiona cu cilindrul compresor. Grosimea stratului orizontal de pământ compactat va fi de maximum 30 cm (pentru utilaje de compactat şi de maximum 20 cm pentru compactări manuale, aşa cum s-a prevăzut la articolul de deviz TS.D.03).

Compactarea stratului de pământ se va face până la atingerea unui grad de compactare de 95% - 98 %, aşa cum s-a prevăzut la articolul TS.D.07. În lipsa unui laborator de specialitate, compactarea stratului se consideră terminată dacă la trecerea cilindrului compresor, ruloul nu lasă urme în strat mai adânci de 2-3 mm. Aceasta presupune trecerea cilindrului compresor de cel puţin 10 - 18 ori (depinde de natura pământului) pe aceeaşi urmă.

10

Se trece la aşternerea stratului superior numai după terminarea compactării stratului inferior.

Compactarea se face numai la umiditatea optimă de compactare a pământului verificat ca fiind bun pentru umplutură.

c.) - La împrăştierea pământului în stratul ce urmează a se compacta se va ţine seama de faptul că umplutura se realizează la panta de taluz necesară, indicată în proiect (profile sau secţiuni transversale).

d.) - După atingerea cotei platformei se va proceda la finisarea (politura) manuală a taluzurilor, conform prevederilor articolului de deviz TS.E.03 din partea economică a proiectului.

Este interzis ca pe suprafaţa taluzată să existe gropi sau dâmburi, acestea reprezentând o piedică pentru scurgerea laminară a apelor meteorice pe taluz şi favorizează erodarea corpului umpluturii (cum de altfel se prevede în articolul de deviz TS.E.03).

În cazul în care nu se respectă tehnologia de execuţie de mai sus, se pot produce ulterior tasări pe verticala locului sau deplasări ale corpului umpluturii, care vor afecta stabilitatea instalaţiei de foraj şi a anexelor acesteia.

La execuţia straturilor de bază şi de fundaţie ale sistemului rutier se va ţine seama de prevederile STAS menţionate (STAS 6400-84; SR 179-95). Lucrările de executare a îmbrăcăminţilor se vor începe numai după efectuarea recepţiei straturilor portante.

Organizarea de șantier Datorită utilizării elementelor prefabricate, modulare, transportate de către

executant direct la amplasament, nu va fi nevoie de organizarea unui șantier de mari dimensiuni. Organizarea de şantier se propune a se face în zona Sondei 2 Criș şi în zonele unde este ocupat definitiv terenul, respectiv în curtea sondelor. Pentru depozitarea uneltelor de lucru şi obiectelor personale ale muncitorilor, se prevede amplasarea temporară, în zona organizării de şantier, a unei barăci transportabile.

Utilit ăţi şi căi de acces Accesul la sondă se face din drumul judetean DJ143 Danes - Iacobeni, la o

distanta de cca. 7 km de localitatea Danes si se continua pe un drum nou proiectat (racord la sonda 2 Cris) în lungime de 284 m.

Curăţenia în şantier În şantier se va asigura igiena mediului. Toate gunoaiele şi resturile menajere vor

fi strânse în containere de gunoi amplasate într-un loc special amenajat şi apoi transportate la groapa de gunoi a localităţii pe raza căreia se desfăşoară lucrările.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției. Lucrări de dezafectare. În realizarea lucrării vor fi folosite utilaje care vor avea un impact asupra solului

și a vegetației din fâșia de lucru reprezentată de drumul de acces și careul sondei. Pentru amplasarea instalaţiei de foraj şi a anexelor acesteia se va afecta temporar

o suprafaţă de 6315 mp. Această suprafaţă necesară obiectivului se împarte în: − 4585 mp, suprafaţă nivelată careu foraj+grup social;

− 1202 suprafaţă taluze − 528 mp suprafaţă sol vegetal.

11

După terminarea lucrărilor de foraj, şi redarea ternului va rămâne o suprafaţă de 4584 mp ocupată permanent de sondă. Această suprafaţă se va împrejmui.

De asemenea, va fi amenajat un drum de acces peste locaţia drumului de exploatare agricolă existent (care deserveşte parcelele existente), pe o lungime de 284 m, cu o lăţime de 4 m.

În prezent aceste suprafeţe sunt utilizate ca şi teren agricol (marea majoritate, aflat în proprietatea persoanelor particulare) şi teren neproductiv / păşune degradată (o mică parte in vestul amplasamentului, aflat în proprietatea comunei Daneş). Terenurile se vor scoate din circuitul agricol, cu acordul proprietarilor.

După finalizarea lucrărilor şi închiderea şantierului, zona poate fi refăcută şi trebuie monitorizată în vederea evitării apariţiei plantelor invazive. În cazul în care apar plante alohtone, acestea vor fi înlăturate sub supravegherea unui expert botanist.

Îndeplinirea obligațiilor referitoare la executarea lucrărilor de refacere a mediului

va fi adusă la cunostința APM Mureș. Se va respecta programul de monitorizare postînchidere a factorilor de mediu. Durata realizării proiectului şi calendarul activităţilor: Durata de realizare estimat pentru realizarea lucrărilor s-a stabilit la 12 luni.

Programul de execuție a lucrărilor va respecta "Graficul de eșalonare" și "Caietele de sarcini" elaborate de către proiectantul general.

Verificarea lucrărilor și recepțiile se vor face conform Programului de control al calității execuției, la care pe lângă proiectant, beneficiar și constructor, participa și reprezentanți ai Inspecției de Stat în Construcții.

1.4. INFORMAŢII PRIVIND PRODUC ŢIA CARE SE VA REALIZA

Lucrarea având un caracter de explorare, nu există date provind producția de gaze. Acestea vor fi disponibile doar după punerea în funcțiune și realizarea probelor de producție.

1.5. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME Nu se vor utiliza materii prime exploatate în perimetrul amplasamentului. Toate

utilajele vor fi aduse de către Beneficiar şi partenerii acestuia, inclusiv apele tehnologice.

Tehnologia și utilajele folosite sunt descrise la capitolol tehnic.

1.6. LOCALIZAREA PROIECTULUI

Zona si amplasamentul:

Terenul necesar pentru realizarea obiectivului "Lucrări pregătitoare provizorii pentru forajul sondei de exploatare-deschidere gaze naturale Sonda 2 Cris" este situat

12

în perimetrul administrativ al comunei Danes, sat Cris, judeţul Mures (conf. plan încadrare în zonă ataşat).

Sonda se va situa la cca. 7 km sud fata de localitatea Danes si la 2,5 km fata de localitatea Cris, jud. Mures. Accesul la sondă se face din localitatea Danes, jud. Mures pe drumul judetean DJ 143 care face legatura intre loc. Danes, jud. Mures si loc. Iacobeni, jud. Sibiu, pe o lungime de aproximativ de 7 km si se continua pe un drum nou proiectat (racord la sonda 2 Cris) în lungime de 284 m.

Statutul juridic al terenului: Terenul necesar obiectivului, are categoria de folosinţă actuală pasune (Tarla 35, Ps 2231) si este proprietate publica aflata in administrarea Primariei Danes. Scoaterea terenurilor din circuitul agricol se face în conformitate cu prevederile art. 92- 103 din Legea nr. 18/1991, republicată, şi ale art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 78/2002. Documentaţia a fost întocmită conform Ordinului Nr. 798/2005.

Caracteristicile geofizice ale terenului - studiu geotehnic, studii topografice, date climatice:

Studiu geotehnic:

Studiul geotehnic a fost elaborat de catre Samsudean Cristian Viorel PFA, în scopul stabiliriii conditiilor geotehnice la nivelul amplasamentului si valorilor parametrilor geotehnici ale pamanturilor interceptate. Condiţiile hidrologice sunt la ora actuală mediocre, şi se impune ca în urma lucrărilor propuse să se ajungă la condiţii hidrologice favorabile. Programul de investigare geotehnica ce a stat la baza elaborarii studiului geotehnic, stabilit pentru categaoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus, cuprinde 2 foraje geotehnice cu adancimi de 6,00m, respectiv 2,00m de la cota terenului natural.

Prin forajele realizate s-a stabilit coloanele litologica la nivelul zonei de amplasare a sondei si la nivelul patului drumului de acces.

Litologia terenului:

Coloanele litologice identificate in cadrul lucrarile geotehnice se prezinta astfel:

Foraj FG01

±0,00÷-0,50m sol vegetal (1)

-0,50÷-2,80m praf argilos nisipos, cafeniu, plastic vartos (2)

-2,80÷-4,00m nisip prafos, cafeniu, plastic consistent (3)

-4,00÷-6,00m praf argilos nisipos, cafeniu, plastic moale(4)

Foraj FG02

±0,00÷-0,70m sol vegetal (1)

-0,70÷-2,00m nisip prafos, cafeniu, plastic vartos (3’)

13

Pamanturile identificate se incadreaza in categoriile P3 si P4, fiind foarte sensibile la fenomenele de inghet – dezghet, conform STAS 1709/2-90; Corespunzator adancimilor studiate prin forajele geotehnice nu s-a interceptat nivelul apei freatice. S-a observat cresterea continului de apa odata cu cresterea adancimii.

Zona seismica:

Potentialul seismic al regiunii este cel corespunzator zonei seismice de calcul D caracterizata printr-o valoare a perioadei de colt de Tc = 0,7 secunde potrivit normativului P100-92 şi o valoare de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR=100 ani de ag=0,16g potrivit normativului P100/1-2006.

Studiu topografic:

Măsurătorile s-au efectuat cu aparatura GPS South S82-V pe dublă frecvenţă. Pentru efectuarea măsurătorilor topografice, s-a folosit ca metodă de lucru, metoda cinematica in timp real (RTK). Ridicarea detaliilor planimetrice s-au determinat în mod cinematic prin metodata RTK – cinematic în timp real prin utilizarea în timp real de corecţii diferenţiate provenind de la staţia de referinţă integrată în RGN – GNSS şi de la serviciul specializat ROMPOS.

S-au calculat punctele radiate, coordonatele au fost determinate în sistemul de proiecţie Stereo 70, iar cotele în sistemul Marea Neagră 1975; încadrarea în sistemul de coordonate al proiecţiei Stereo70 s -a realizat cu ajutorul GPS-ului South S82-V cu dublă frecvenţă cotele punctelor s-au determinat utilizând metoda cinematică in timp real (RTK).

Date climatice:

Ca incadrare climaterica, obiectivul apartine tipului climateric I conform hartii de zonare a teritoriului Romaniei cuprinsa in STAS 1709/1-90. Adancimea de inghet este de 80-90 cm fata de cotele terenului (conform STAS 1709-1- 90). Clima din zona analizata se încadrează în tipul de climat continental – moderat si este caracterizata prin :

- temperarura medie anuala : +8.5 0 Celsius;

- temperatura medie a lunii ianuarie : -6.0 0 Celsius;

- temperatura medie a lunii iulie : +20.00 0 Celsius;

- precipitaţii medii anuale : cca. 700mm;

1.7. MODIFIC ĂRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT ÎN DIFERITELE ETAPE DE

IMPLEMENTARE

În urma realizării investiţiei, se vor aduce modificari permanente și temporare (mișcări de materii prime, manevrarea materialelor prime și materialelor prime locale (pământ, piatră, etc, organizarea șantierului, realizare drum acces, habe, barăci, alte echipamente conform proiect tehnic). Majoritatea acestor echipamente vor fi demontate și transportate de la locația șantierului după terminarea activităților de foraj și montare sondă.

14

1.8. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENT ĂRII PROIECTULUI Cu privire la utilizarea unor resurse naturale, în perioada de execuție presupune

utilizarea apei și materialului mineral local (agregate naturale, anrocamente, etc.). APA Apa este utilizat în scop potabil și igienico – sanitar, de catre personalul angajat. Nu se va face alimentarea cu apă potabilă în cadrul unui sistem de alimentare și

nici nu se evacuează ape uzate în receptorii naturali. Alimentarea personalului cu apă potabilă se face prin transportarea acesteia în recipiente din material plastic.

Organizarea de șantier, va fi deservită de un numar suficient de toalete ecologice, funcție de numarul de angajati care vor fi mobilizati de antreprenor.

Antreprenorul contractat pentru realizarea investiției, va avea obligația asigurării necesarului de apă în scop potabil și a grupurilor sociale.

În ceea ce privește fluidul de foraj, acesta va fi adus de către executant și folosit în circuit închis. Fluizii de foraj și apele reziduale vor fi stocate în habe etanșe și vor fi transportate și procesate de către executant în locații special amenajate în acest scop.

1.9. RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI

NATURALE PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI

Proiectul prevede realizarea unei sonde în vederea executării unor probe de producție. Dacă aceste probe vor confirma zăcământe de gaze naturale, se va proceda cu extracția acestora. În această fază a proiectului însă nu putem vorbi de resurse naturale exploatate din cadrul ariei protejate.

1.10. EMISII ŞI DEŞEURI GENERATE DE PROIECT ŞI MODALITATEA DE ELIMINARE

A ACESTORA

Protectia calitatii apelor

Utilizarea apei în scop tehnologic se face în instalații cu circuit închis. Formarea apelor uzate are două surse și anume:

− Scurgeri accidentale datorită neetanșeităților din circuitul de utilizare a apei tehnologice.

- Apele de zăcământ rezultate de la probele de producție, sunt separate din gaze. După separare apele reziduale, cu un grad de mineralizare ridicat, care conțin în principal ioni de : Ca2+, Mg2+, Na+, K+, Cl,-, SO4 2-, sunt colectate în haba metalică. Evacuarea acestor ape se realizează cu autovidanja la un sistem de injecție autorizat.

Santuri si rigole pentru scurgerea apelor

Ca și măsură suplimentară de protecție a calității apelor facem precizarea că rigolele din careul sondei sunt astfel amplasate încât prin acestea să fie colectate scurgerile accidentale, dar și apele pluviale din zonele potențial contaminate. In toate

15

zonele in care drumul se afla in debleu, sau la nivelul terenului inconjurator se vor executa santuri sau rigole pentru asigurarea scurgerii apelor conform STAS 2916-1987 si STAS 10796/2 –1979. In cazul rambleelor se vor lua masuri de indepartare a apelor meteorice din zona drumului , in cazul in care evacuarea apelor din zona drumului nu poate fi asigurata , se vor respecta prevederile din STAS 1709-1,2,3-1990. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor se stabileste , de la caz la caz, in functie de relief , debitul si viteza apei , natura terenului , mijloacele de executie , conditiile de circulatie , pentru evitarea accidentelor , in conformitate cu STAS 10796/2-1979.

Panta longitudinala a rigolelor va fi de minimum 0,25% in teren natural si de 0,1% in cazul rigolelor pereate

În perioada de construcţie, se vor lua totuşi măsuri de prevenire a poluării accidentale generate în perioada de construcţie.

Se va evita descărcarea în cursurile de apă sau direct pe sol a oricăror tipuri de materiale şi substanţe, indiferent de forma de agregare, sau a deşeurilor. Pe masură ce acestea sunt generate se va trece la colectarea imediată a acestora în saci menajeri care se vor depozita în mijloacele de transport utilizate.

Se vor respecta următoarele cerinţe minime privind controlul aspectelor de mediu:

• Să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care să producă impurificarea apelor de suprafaţă,

• Să nu deverseze în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid-menajere, industriale, substanţe periculoase sau petroliere, ape cu conţinut toxic care conţin substanţe periculoase;

• Să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede deşeuri de orice fel şi să nu introducă în acestea substanţe periculoase;

• Să respecte obligaţia organizării recuperării şi reciclării deşeurilor de ambalaje;

• Să propună soluţii pentru eliminarea controlată a deşeurilor generate;

• Să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor pe fiecare tip de deşeu;

• Să depoziteze şi să elimine deşeurile astfel încât să nu aducă daune calităţii amplasamentului şi să nu provoace daune calităţii apelor subterane şi peisajului;

Protectia solului şi a subsolului

Impactul asupra solului este localizat pe suprafata destinată construirii instalaţiilor anexe sondelor şi a drumului de acces. Sursele de poluanţi accidentali pentru sol şi subsol sunt minimizate datorită lucrărilor şi dotărilor prevăzute. Lucrările şi dotările prevăzute pentru protecţia solului şi a subsolului vor respecta următoarele:

• asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite atât pentru evitarea scurgerilor de carburanţi şi lubrifianţi cât şi pentru minimizarea emisiilor în aerul atmosferic;

16

• evitarea ocupării de terenuri suplimentare faţă de cele incluse în proiect, iar în situaţile când acest lucru se impune din considerente de natură pur tehnică, minimizarea lor

• depozitarea pe suprafeţe minime a volumelor rezultate din decopertări şi săpături;

• nu se vor depozita nici un fel de deseuri direct pe pământ, necontrolat şi se vor evita orice scurgeri accidentale direct pe sol

• se va respecta obligaţia organizării recuperării şi reciclării deşeurilor de ambalaje;

• Se vor propune soluţii pentru eliminarea controlată a deşeurilor generate;

• Să va ţine evidenţa gestiunii deşeurilor pe fiecare tip de deşeu;

• Depozitarea și eliminarea deşeurilor se va fac astfel încât să nu aducă daune calităţii amplasamentului şi să nu provoace daune calităţii apelor subterane şi peisajului;

• Se vor reface terenurile afectate, se va asigura încadrarea lor în peisajul zonei şi se va aduce la parametrii productivi şi ecologici naturali; se va monitoriza zona;

• Se vor anunţa autorităţile pentru protecţia mediului despre situaţii accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru şi se va acţiona pentru refacerea acestora;

Surse potenţiale de poluare a solului şi subsolului

Sursele potențiale de poluare a solului sunt:

• fluidul de foraj, detritusul și apele reziduale;

• manipularea și utilizarea carburanților și a lubrifianților;

• gospodărirea deșeurilor specifice

La executarea lucrărilor se utilizează fluid de foraj – rezultă detritus, ape reziduale și deșeuri specifice. Aceste deșeuri reprezintă un potențial pericol de poluare a solului datorită substanțelor pe care le conțin.

Poluanții care pot afecta calitatea solului sunt: hidrocarburile din produsele petroliere, unele săruri (cloruri, sulfați), sodă caustică, substanțe tensioactive.

Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului

În tehnologia de realizare a forajului sunt realizate o serie de lucrări și dotări cu rol tehnologic și de protecție a mediului cum sunt:

• Ocuparea terenului se face numai după decopertarea solului fertil. Acesta se depozitează și apoi, la terminarea lucrărilor este folosit la refacerea amplasamentului.

• Amplasarea habelor metalice etanșe pentru colectarea reziduurilor (detritus, ape reziduale, deșeuri de fluid de foraj).

• Sistemul de curățire a fluidelor pentru recircularea acestora, după îndepărtarea impurităților și tratare în vederea corectării caracteristicilor acestora.

• Utilizarea unui circuit închis și sigur pentru circulația de suprafață a fluidului.

17

• Utilizarea apei tehnologice în circuit închis pentru reducerea la minim a formării apelor reziduale.

• Realizarea rigolelor de colectare a scursorilor, protejate, pentru a nu permite infiltrarea sau deversarea pe sol și conducerea acestor categorii de reziduuri în habele de stocare.

• Dotarea careului sondei cu spații amenajate corespunzător pentru stocarea substanțelor chimice folosite la prepararea și corectarea caracteristicelor fluidelor de foraj.

• Manipularea și utilizarea substanțelor chimice și a fluidelor de foraj de către operatori specializați.

• Amenajarea spațiilor speciale pentru colectarea și stocarea temporară a altor categorii de deșeuri (ambalaje, deșeuri menajere, ape uzate menajere).

• Eliminarea controlată a deșeurilor specifice. Detritusul și fluidul rezidual se va transporta de către contractorul de foraj la un depozit agreat de APM Târgu Mureș. Eliminarea apelor rezidualese face prin injecție în sonde special amenajate.

Platformele de producție din careul sondei sunt protejate cu dale din beton, balast sau piatră spartă.

Coloana de protecție asigură închiderea stratelor de suprafață slab consolidate și împiedică poluarea apelor subterane.

La terminarea lucrărilor amplasamentul este degajat de materiale și deșeuri și se trece la reconstrucția ecologică prin lucrări agrotehnice specifice.

Protecţia aerului

Impacturi negative asupra calității aerului de scurtă durată pot apărea numai în cadrul etapei de construcție și sunt legate de emisiile de aerosoli (praf) datorate lucrărilor privind realizarea propriu-zisă a obiectivelor propuse sau gaze de la vehiculele transportatoare și de la funcționarea utilajelor necesare implementării proiectului.

Se vor lua toate măsurile necesare pentru ca poluarea componentei atmosferice să se păstreze la cel mai scăzut nivel posibil.

Printre măsurile ce se vor lua se numără: delimitarea clară a arealelor de construcție, pulverizarea cu apă a străzilor, păstrarea unei umidități suficiente a materialelor de construcție, vehiculele care transportă materiale vor fi verificate pentru a nu răspândi materiale pe străzi și vor avea roțile curățate de noroi la ieșirea din zona șantierului, introducerea unor limitări de viteză pentru vehiculele care asigură aprovizionarea cu materiale sau evacuarea deșeurilor de construcție, stabilirea unui timp cât mai scurt de stocare a deșeurilor de construcție la locul de producere pentru a împiedica antrenarea lor de către vânt și implicit poluarea aerului din zonă.

Se va respecta calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport pentru încadrarea noxelor în norme și se va realiza o întreținere corespunzătoare

18

a utilajelor de construcții pentru limitarea emisiilor în atmosferă provenite de la arderea carburanților în motoarele termice.

În condiţiile de funcţionare normală şi de respectare a instrucţiunilor de proiectare, nu va afecta factorul de mediu aer.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor

Poluarea fonică este legată în primul rând de faza de construcție, cele mai importante surse de zgomot și vibrații fiind utilajele de excavare, vehiculele transportatoare.

Poluarea sonoră și vibrațiile produse în timpul execuției sunt temporare, încercându-se a nu se depăși limitele maxime admisibile, conform STAS-ului 10009-88. Vor fi adoptate măsuri de reducere a acestui tip de impact prin nederularea lucrărilor de construcție pe timpul nopții (între orele 22:00 și 6:00), mai ales a celor care implică utilaje grele. Se vor utiliza tehnologii extrem de zgomotoase doar atunci când acest lucru este imperativ și nu poate fi înlocuit cu o alternativă mai puțin nocivă din acest punct de vedere. Traseele vehiculelor implicate în locurile de construcție vor evita, acolo unde este posibil, zonele rezidențiale.

Protecţia împotriva radia ţiilor

Specificul lucrărilor proiectate nu presupune utilizarea de materiale sau utilaje care pot constitui surse de radiații. Din acest motiv nu este de așteptat ca pe durata execuției lucrărilor, în condiții normale de execuție, să se producă emisii de radiații.

Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Impactul asupra așezărilor umane este unul nesemnificativ, deoarece investiția se va realiza departe de zonele rezidențiale.

Cele mai apropiate localităţi sunt: Daneș şi Criș.

Pe teritoriul acestor localităţi, conform „Listei monumentelor istorice 2004, Judeţul Mureș”, elaborată de către Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, se regăsesc o serie de monumente care sunt prezentate în extras alăturat.

Atât datorită specificului activităţii propuse cât şi distanţei faţă de toate aceste monumente, nu se consideră că lucrările propuse vor avea un impact negativ asupra acestora.

În perioadele de construire şi operare a lucrărilor proiectate, datorită lipsei surselor potenţial semnificative de poluare, nu vor fi induse efecte negative nici asupra zonelor populate (intravilanul cel mai apropiat este localitatea Criș).

Gospodărirea deşeurilor

19

Tipuri de deşeuri:

În urma activităţilor pentru realizarea investiţiei pot rezulta, în principal, următoarele tipuri de deşeuri:

− deşeuri de ambalaje

− deşeuri menajere.

Modul de gospodărire al deşeurilor:

Deşeurile de ambalaje sunt colectate de către executant, sortate şi predate spre valorificare, pe bază de contract, unei firme de profil.

Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele şi evacuate prin grija executantului.

Deşeuri tehnologice din perioada de execuţie

Ca şi încadrare tipologică, acestea sunt din gama deşeurilor inerte şi nepericuloase. Se vor produce în mod curent sau accidental prin activităţile de construire prilejuite de lucrările propuse.

În fapt, în această perioadă, ca deşeuri tehnologice vor apărea cu predilecţie:

- deşeuri de materiale de construcţie

- deşeuri de ambalaje (carton, plastic, metalice, textile)

Deşeurile de ambalaje se vor colecta separat şi vor fi transportate în locul de colectare, fie la locaţia organizării de şantier de unde vor urma fluxul de eliminare prevăzut în cadrul unităţii.

Aceste deşeuri de vor fi stocate temporar dar separat pe amplasament, urmând apoi fluxul de eliminare prevăzut de către echipa de montare - fie se vor reutiliza în lucrări de umpluturi din construcţii, fie ca material de copertă la depozitele neconforme de deşeuri din apropiere ce urmează a fi închise.

Ca şi volume, acestea vor fi reduse datorită naturii investiţiei, de mici dimensiuni, cu lucrări puţine implicate pe amplasament - mare parte din pământul excavat se va utiliza fireşte la astuparea şanţului.

Deşeurile rezultate pe perioada de funcţionare:

Singurele tipuri de deşeuri care se vor genera pe perioada de funcţionare sunt cele rezultate în perioadele de mentenanţă.

Acestea vor fi în principal ambalaje de tipul celor mentionate mai sus care vor fi gestionate în acelasi mod.

Realizarea lucrărilor vor fi monitorizate de beneficiar pentru a verifica modul de respectare a parametrilor constructivi şi funcţionali şi a reglementărilor legale aplicabile privind protecţia mediului înconjurător.

Prezentele reglementări nu sunt limitative. Dacă la execuţia lucrării sau în exploatare apar probleme legate de protecţia mediului, constructorul şi clientul vor stabili măsuri care să respecte legislaţia în vigoare şi să preîntâmpine poluarea.

20

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

Utilizarea fluidelor de foraj se face în circuit închis. Prin programul de tubare se asigură măsura împiedicării pierderii fluidului de circulație, care astfel nu poate să ajungă în apele subterane. Instalațiile de curățire a fluidului de foraj asigură eliminarea impurităților astfel încât să poată fi reutilizat în totalitate, iar detritusul nu mai conține urme de fluid.

Concluzionând, măsurile luate pentru minimizarea efectelor negative ale substanțelor toxice și periculoase sunt :

- utilizarea de substanțe cu grad redus de toxicitate, pentru prepararea fluidului de foraj (LC50 = 800000 ÷ 900000 ppm) ;

- depozitarea substanțelor în spațiul special amenajat, în ambalaje corespunzătoare, etichetate conform Legii 200/2000 ,

- utilizarea substanțelor se face de către un operator specializat, cu respectarea normelor de protecție a muncii și prevenirea incendiilor ;

- utilizarea unui circuit închis și sigur pentru fluidul de foraj și protecția asigurată de către coloanele tubate;

- folosirea unei instalații performante de curățire a fluidului de foraj, care împiedică pierderile de fluid ce necesită a fi eliminate ca deșeu.

Protectia ecosistemelor terestre şi acvatice

În implementarea lucrărilor necesare se va ţine cont de recomandările de specialitate pentru reducerea la minim a impactelor negative asupra ecosistemelor naturale.

Sub aspectul biodiversităţii aria de analiză se află în bioregiunea continentală, în zona colinară, în care condiţiile bioclimatice au determinat un circuit biologic moderat-activ. Zona se încadrează în etajul nemoral, al pădurilor de gorun și gorun cu fag.

Amplasamentul proiectului se suprapune cu din Situl de Interes Comunitar ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare, și aria de importanță specială avifaunistică ROSPA0099 Podişul Hârtibaciu (toate elementele proiectul).

Pe baza studiilor de specialitate se pot propune măsuri care să reducă la minim impactul asupra biodibersităţii.

1.11. UTILIZAREA TERENULUI

Terenul necesar obiectivului, are categoria de folosinţă actuală pasune (Tarla 35, Ps 2231) si este proprietate publica aflata in administrarea Primariei Danes. Scoaterea terenurilor din circuitul agricol se face în conformitate cu prevederile art. 92- 103 din Legea nr. 18/1991, republicată, şi ale art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 78/2002. Documentaţia a fost întocmită conform Ordinului Nr. 798/2005.

21

Capitolul II. Informa ţii privind aria natural ă protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului

2.1. DATE GENERALE PRIVIND ARIA NATURAL Ă PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR DIN ZONA AFECTAT Ă DE PROIECT

Sub aspectul biodiversităţii aria de analiză se află în bioregiunea continentală, în zona colinară, în care condiţiile bioclimatice au determinat un circuit biologic activ. Zona proiectului se află în etajul colinar, vegetaţia zonală fiind alcătuită de păduri dominate de gorun (Quercus petraea).

În zona proiectului propus se află două arii naturale de interes comunitar şi anume ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare, respectiv ROSPA0099 Podişul Hârtibaciu (amplasamentul se află în interiorul ambelor arii protejate). Careul sondei şi drumul tehnologic sunt situate pe terenurile agricole din apropierea drumului judeţean DJ143 Daneş - Criş (vezi hărţile de încadrare), pe care momentan se găsesc pășuni degradate.

Fig. 2. Localizarea investiţiei şi regiunile biogeografice

− Situl de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0099 Podişul Hârtibaciu a fost desemnat prin HG nr. 1284 din 2007 şi reconfirmat prin HG nr. 971 din 2011 pe o suprafaţă de 237515 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş (14%), Brașov(35%) și Sibiu (51%).

Situl este situat inregiunea biogeografica continentala. Pe teritoriul judetului Brasov cuprinde in general zone de pasuni si fanete, dar apar si terenuri agricole si paduri(in

22

compozitia carora intra fagul, gorunul, uneori si stejarul - ca specii principale si frasinul, carpenul, etc, ca specii de amestec).

Zona este populata de specii de pasari salbatice protejate.

Aceasta zona este cea mai mare arie semi-naturala coerenta – si probabil cea mai bineconservata – din regiunea biogeografica continentala din Transilvania. Gazduieste efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibareste cea mai însemnata populatie de acvila tipatoare mica (Aquila pomarina) si de viespar (Pernis apivorus) din România, densitatea ceea mai ridicata fiind atinsa la sud de Valea Hârtibaciului. Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de padure (Lullula arborea) si sfrâncioc rosiatic (Lanius collurio) sunt si ele cele mai însemnate dintre siturile din tara.

Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea) și sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio) sunt și ele cele mai însemnate dintre siturile din țară.

Populatia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativa pe plan global (peste 20 de perechi) dar este si printre primii dintre siturile din România. Este de asemenea printre primele zece situri din tara pentru ghionoaie sura (Picus canus).

Caracteristici generale ale sitului:

Habitate Corine LandCover: Culturi (teren arabil) N12 211 – 213, 7% Păşuni N14 231, 35% Alte terenuri arabile N15 242, 243, 17% Păduri de foioase N16 311, 33% Vii şi livezi N21 221, 222, 2% Habitate de păduri (păduri în tranziţie) N26 324, 6% Specii de păsări de interes comunitar enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC prezente în cadrul ROSPA0099 Podişul Hârtibaciu: A122 Crex crex A089 Aquila pomarina A072 Pernis apivorus A220 Strix uralensis A224 Caprimulgus europaeus A238 Dendrocopos medius A234 Picus canus A031 Ciconia ciconia A030 Ciconia nigra A080 Circaetus gallicus A246 Lullula arborea A081 Circus aeruginosus

23

A082 Circus cyaneus A239 Dendrocopos leucotos A429 Dendrocopos syriacus A255 Anthus campestris A339 Lanius minor A338 Lanius collurio A215 Bubo bubo A060 Aythya nyroca A151 Philomachus pugnax A196 Chlidonias hybridus A131 Himantopus himantopus A023 Nycticorax nycticorax A027 Egretta alba A193 Sterna hirundo A097 Falco vespertinus A166 Tringa glareola Vulnerabilitate: - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe

suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii - adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - turismul necontrolat - amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate - vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către

gonaci - vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate - braconaj - practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului - prinderea păsărilor cu capcane - scoaterea puilor pentru comerţ ilegal - împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.) - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) - înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - industrializare şi creşterea zonelor urbane - electrocutare si coliziune in linii electrice - intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din

cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini

- schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul

- cositul în perioada de cuibărire - cositul prea timpuriu (ex. poate distruge pontele de cristel de câmp) - arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

24

Tip de proprietate: Proprietăţi private şi de stat. ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare a fost

desemnat prin OM nr. 776 din 05.05.2007, și are o suprafaţă de 85.815 hectare. Situl este poziţionat la sud de râul Târnava Mare şi se încadrează în Podişului Târnavelor şi parţial Podişul Hârtibaciului, acestea caracterizându-se printr-un relief colina-deluros, cu văi însoţite de terase şi lunci bine individualizate. Actuala înfăţişare a reliefului este de podiş puternic fragmentat de văi – culoare cu interfluvii care se menţin în general în jur de 500 – 550 m si numai în mod excepţional ajung la valori de circa 700 m.

În acest spaţiu utilizarea tradiţionala a terenurilor a păstrat o diversitate biologica ridicata. Aria este de importanta internaţională, având în vedere ca probabil ultimele pajişti de mare întindere în Europa sunt perfect funcţionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradiţional a stabilit un echilibru între activităţile umane si natura, acesta rămânând neschimbată în ultimele secole.

Habitate: 6210 * Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia) 6240 * Pajişti stepice subpanonice 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea 40A0 * Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagns de-a lungul râurilor montane 9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene 91H0 * Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

25

Mamifere: 1303 Rhinolophus hipposideros 1352 Canis lupus 1354 Ursus arctos 1355 Lutra lutra 1308 Barbastella barbastellus 1324 Myotis myotis Amfibieni şi reptile: 1166 Triturus cristatus 1193 Bombina variegata 1220 Emys orbicularis 4008 Triturus vulgaris ampelensis Peşti: 1138 Barbus meridionalis 1146 Sabanejewia aurata 2511 Gobio kessleri 1122 Gobio uranoscopus Nevertebrate: 1065 Euphydryas aurinia 1052 Euphydryas maturna 1074 Eriogaster catax 1078 Callimorpha quadripunctaria 1059 Maculinea teleius 1060 Lycaena dispar 1083 Lucanus cervus 1084 Osmoderma eremita 4011 Bolbelasmus unicornis 4036 Leptidea morsei 1088 Cerambyx cerdo 4028 Catopta thrips 4054 Pholidoptera transsylvanica 1014 Vertigo angustior 1032 Unio crassus Plante: 1902 Cypripedium calceolus 1617 Angelica palustris 4067 Echium russicum 4091 Crambe tataria 4068 Adenophora lilifolia 4097 Iris aphylla ssp. hungarica 1939 Agrimonia pilosa

26

2.2. SPECII ŞI HABITATE COMUNITARE PREZENTE PE AMPLASAMENT ŞI ÎN

VECINĂTATEA ACESTUIA

Habitate și specii de plante: În urma evaluării pe teren din data de 30. iulie 2014. s-au identificat următoarele tipuri sau fragmente din tipuri de habitate în perimetrul proiectului:

Tipuri de habitate Corespondență habitate de interes

comunitar (Natura2000)

R3404 Pajiști ponto-panonice de Festuca rupicola și Koeleria macrantha

forma degradată a habitatului 6250* Pajiști stepice panonice pe loess

R8702 Comunități antropice cu Onopordum

acanthium, Carduus nutans și Centaurea calcitrapa

-

R8704 Comunități antropice cu Polygonum

aviculare, Lolium perenne și Sclerochloa dura

-

Specii de plante de interes comunitar identificate in perimetrul proiectului Situl de importanță comunitară ROSCI0227 Sighișoara – Târnava Mare a fost desemnat pentru următoarele specii de plante de interes comunitar: 4067 Echium russicum este o specie xeromezofită, subtermofilă, originară din stepele vest-siberiene. Creşte prin pajişti stepice cu colilie, şi tufărişuri din zona de stepă până în etajul gorunului. Înflorește în mai-iunie. În perimetrul proiectului nu s-a găsit specia. 4091 Crambe tataria este o specie xeromezofită, subtermofilă, caracteristică stepelor și pajiștilor însorite de pe versanții sudici. Înflorește în mai-iunie. În perimetrul proiectului nu s-a găsit specia. 1617 Angelica palustris este o specie perenă higrofilă robustă, de înălţime până la 1 m, caracteristică pajiştilor înmlăştinite şi zăvoaielor. Înfloreşte în iunie-august. În perimetrul proiectului nu s-a găsit specia, precum nici habitate potrivite pentru ea. 4068 Adenophora liliifolia este o specie perenă caracteristică pajiştilor înmlăştinite, zăvoaielor și lizierelor de pădure. Înflorește în iulie-august. În perimetrul proiectului nu s-a găsit specia, precum nici habitate potrivite pentru ea. 4097 Iris aphylla subsp. hungarica este o specie continentală, caracteristică stepelor, trăieşte în pajişti însorite, stepe, tufărişuri xerice şi pajişti de stâncărie. Înfloreşte în lunile aprilie-mai. În perimetrul proiectului nu s-a găsit specia. 1902 Cypripedium calceolus este o orchidee foarte rară, calcifilă, specifică tufărişurilor şi pădurilor caducifoliate de fag şi de amestec. Înfloreşte în mai-iunie,

27

petalele sunt brun-roşietice, şi labelul galben, umflat în forma unui papuc. În perimetrul proiectului nu s-a găsit specia, precum nici habitate potrivite pentru ea. 1939 Agrimonia pilosa este o specie foarte rară, specifică zăvoaielor și lizierelor de pădure. Înflorește în iunie-august. În perimetrul proiectului nu s-a găsit specia, precum nici habitate potrivite pentru ea. În urma evaluării de teren nu s-au identificat specii de plante care figurează în Anexele Directivei Habitate. Tabelul de mai jos conține lista speciilor de plante, cel mai des întâlnite, identificate în zona proiectului:

Achillea millefolium Agrimonia eupatoria Agrostid tenuis Bellis perennis Carduus acanthoides Centaurium erythrea Cirsium arvense Cirsium furiens Cynosurus cristatus Daucus carota Dipsacus laciniatus Festuca rupicola Lolium perenne Lotus corniculatus Onopordum acanthium Plantago lanceolata Prunella vulgaris Ranunculus repens Trifolium pratense Trifolium repens Urtica dioica

În ceea ce privește speciile de pești, amfibieni, reptile și nevertebrate, dată fiind

specificul locației, acestea nu au fost identificate în zona studiată. Păsibil însă sa fie prezentă specia Bombina variegata, dar numai în perioade ploioase, deoarece dată fiind topografia terenului, în zonă nu există bălți temporare (habitatul speciei).

Din cadrul celor enumerate în fişa standard a sitului, sunt prezente următoarele specii de păsări în zonele afectate de investiție:

28

Tabelul 6. Specii de interes comunitar identificate in perimetrul proiectului

COD NATURA

2000

NUME SPECIE

Absent /Prezent pe

suprafata de desfasurare a

lucrarilor

Prezent / absent in

vecinatatea zonei de

desfasurare a lucrarilor

A089 Aquila pomarina A P

A338

Lanius collurio

P P

A246 Lullula arborea A P

A234 Picus canus P P

A112 Crex crex A P

Descrierea speciilor de interes comunitar prezente în zona amplasamentului

A089 Acvilă ţipătoare mică - Aquila pomarina

Habitat: Cuibăreşte mai ales în păduri de foioase înconjurate de zone umede sau terenuri agricole cultivate în mod tradiţional. În nordul şi estul arealului preferă zone umede mai întinse şi pădurile de câmpie, în Europa Centrală şi de Est însă o întâlnim şi la altitudini de până la 1800 m.

Ecologie: Specie migratoare, o întâlnim în locurile de cuibărit între aprilie şi octombrie. Iernează în Africa, la sud de Sahara, în Etiopia şi regiunea Transvaal. În perioada de migraţie uneori se adună în grupuri de până la 20 indivizi în locaţii bogate în hrană. Perechile deseori sosesc împreună la locul de cuibărit, unde se comportă foarte teritorial. Îşi construiesc cuibul în copaci, la circa 14-15 m de sol. Cuibul este construit din crengi, şi camuflat cu frunze verzi. Îşi refolosesc cuibul în de la un an la altul, deseori având 2 cuiburi în teritoriu. Femela depune 2 ouă, incubaţia durează până la 41 zile. Puii sunt hrăniţi timp de 58 zile, apoi încă o lună după părăsirea cuibului. De obicei doar 1 pui supravieţuieşte.

Acvila ţipătoare mică se hrăneşte mai ales cu mamifere, dar prinde amfibieni, reptile şi insecte, dar şi păsări mici şi de talie mijlocie. Caută hrana zburând şi planând, deseori stă la pândă sau coboară la sol, unde se plimbă şi pândeşte prada.

Distribu ţie: Această specie are o distribuţie destul de restrânsă în Centrul şi Estul Europei. După ultimele studii reiese că România găzduieşte o populaţie importantă pe plan global. Cele mai bune habitate sunt în centrul şi Estul Transilvaniei.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 2500 -2800 (26 % din populaţia UE).

29

A234 Ghionoaie sură - Picus canus

Habitat: Poate fi întalnită într-o gamă largă de habitate, de la păduri mature de foioase şi de amestec, până la pădurile din zone mlăştinoase şi cele de luncă de-a lungul râurilor mari cu multe trunchiuri de copaci căzute. Este mai puţin comună în zonele urbanizate decât ghionoaia verde, dar apare şi în livezi şi parcuri, mai ales înafara sezonului de reproducere.

Ecologie: Specie sedentară. Strigătul mascululi poate fi auzit în aprilie, la fel ca şi darabana acestuia. Îşi face scorbura în copaci bătrâni, la 3-5 m înălţime. Femela depune 5-7 ouă, clocitul durează 17-18 zile. Puii sunt hrăniţi mai ales cu pupe de furnici de către ambele sexe, părăsind cuibul în iulie. Se hrănesc mai ales cu furnici, dar caută hrana şi pe trunchiul copacilor.

Distribu ţie: Specie de ciocănitoare cu o distribuţie largă, ghionoaia sură este prezentă în Europa centrală şi de est şi pe tot cuprinsul Asiei pana în China, în păduri, de obicei la altitudini mai mari decat ghionoaia verde.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 45.000 - 60.000 de perechi (52% din populaţia UE).

A122 Cristel de câmp - Crex crex

Habitat : Cuibăreşte în pajişti umede, fânaţe, în jurul zonelor umede şi uneori în culturi de cereale păioase. Înafara sezonului de cuibărit deseori intră pe terenurile agricole. Niciodată în pădure sau în stuf, dar nici în zone descoperite. Preferă vegetaţia ierboasă de până la 50 cm înălţime. Periclitat de introducerea tehnicilor moderne în agricultură, mai ales a cositului mecanizat.

Ecologie: Specie migratoare de noapte, însă se ştie puţin despre căile de migraţie şi locurile de iernare. Probabil majoritatea păsărilor din Europa iernează în Africa sub-sahariană. Părăseşte locurile de cuibărit începând cu luna august, dar exista mai multe date despre iernarea unor păsări în vestul şi sudul Europei. În România revine pe la mijlocul lunii aprilie. Masculul îşi marcheză teritoriul în timpul nopţilor de vară prin strigătul crre-cree foarte puternic, cel mai frecvent în luna iunie. Se deplasează în desişul vegetaţiei şi nu zboară aproape deloc. Foarte greu de zărit. Cuibul este construit la sol din vegetaţie ierboasă, şi adesea periclitat de cosit sau alte practici din agricultură. O singură pontă pe an de 8-12 ouă. Există dovezi asupra poligyniei (un mascul se împerechează cu mai multe femele) şi de regulă puii sunt hrăniţi doar de femelă. Puii râmân în cuib doar 2 zile, timp în care sunt hrăniţi, apoi se hrănesc independent. Au nevoie de circa 34 zile pentru a dobândi capacitatea de zbor, timp în care devin independenţi. Sunt păsări omnivore, se hrănesc cu insecte şi seminţe.

Distribu ţie: Europa şi Asia Centrală şi de Nord, până la 120 grade Est. În Europa de Vest s-a împuţinat ca număr în secolul 20. În România specia este distribuită mai ales în interiorul Bazinului Transilvaniei, Moldova de Nord şi Est şi în Bucovina. Preferă fânaţele umede, şi apare mai ales pe văile secţiunilor montane ale râurilor mai mari (Mureş, Olt, Someş), sau pe terasele adiacente zonelor rurale din bazine montane şi de şes.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 44000 – 60000 de perechi (28 % din populaţia UE).

30

A338 Sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio

Habitat: Specia ocupă o gamă largă de habitate preferând zonele deschise, adeseori cultivate, cu tufişuri cu spini şi luminişuri. Alege pentru cuibărit zone unde se întind fânaţe, păşuni, câmpii umede şi zone agricole, suficient de mari pentru procurarea hranei.

Ecologie: Este o specie migratoare, iernând în zona tropicală a Africii, în estul şi sudul continentului. Primăvara ajunge în România în aprilie - mai. Îşi construieşte cuibul în desişuri la 0,5-2 m de sol în arbuşti de Rosa, Prunus, Crataegus, etc. Depune 5-6 ouă care variază foarte mult ca şi culoare: roz, brun, gălbui, verzui, roşcate stropite întotdeauna spre partea rotundă cu pete întunecate. Doar femela cloceşte. Perechea depune 2-3 ponte pe an. Ca şi celelalte specii de sfrâncioci, manifestă un pronunţat comportament de pasăre răpitoare, iar hrana este diversificată, constând din insecte de talie mijlocie şi mare (coleoptere), amfibieni, reptile (şopârle), chiar mamifere mici şi păsări.

Distribu ţie: Este o specie tipică stepei şi silvostepei. În România o găsim în locuri deschise cu arbuşti de Rosa, Prunus, şi Crataegus, de multe ori şi în preajma culturilor agricole. Niciodată nu poate fi găsit în interiorul pădurilor.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 1.380.000 - 2.600.000 de perechi (43% din populaţia UE).

A246 - Ciocârlie de pădure - Lullula arborea

Habitat: Preferă zone deschise cu arbuşti şi copaci răsfiraţi, liziere, crânguri şi dumbrăvi, apare regulat în zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat cald. Este prezentă în special în zone colinare şi depresiuni dar şi în zone muntoase de altitudine mică şi mijlocie. Larg răspândită în România, însă abundenţa locală diferă semnificativ între diferitele zone ale ţării.

Ecologie: Perioada de reproducere începe odată ce păsările revin în ţară în luna aprilie. Masculul cântă în zbor, în timp ce descrie un zbor ondulat mai pronunţat decât ciocârlia de câmp. De asemenea, cântă şi stând pe stâlpi sau în vârful copacilor. Femela depune 3-5 ouă în cuiburi confecţionate în adâncituri săpate în pământ, de regulă în vegetaţia de la lizieră sau la baza arborilor. Se hrănesc pe sol, cu diverse specii de insecte şi cu seminţe.

Distribu ţie: Este o specie predominant europeană, cu o distribuţie până în Iran şi în sudul Turkmenistanului în Asia şi nord-vestul Africii. Preferă climatul temperat şi mediteranean, cuibărind la liziere şi în zonele împădurite. Specie migratoare, populaţiile nordice şi central Europene migrează şi cartierele lor de iernare în se suprapun cu arealul populaţiilor din sudul Europei, care sunt sedentare.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciată la 65000 - 87000 de perechi (7 % din populaţia UE).

31

2.3. SPECII ŞI HABITATE AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Prezentarea vegetaţiei actuale în perimetrul şi împrejurimile proiectului Locația sondei proiectate se află în vecinătatea unor clădiri de grajd abandonat, într-o porțiune suprapășunată și ruderalizată înr-un grad relativ ridicat. Astfel suprafețele din vecinătatea drumului asfaltat DJ 143 sunt acoperite de amestecul pâlcurilor comunităților antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans și Centaurea calcitrapa (R8702), respectiv cu Polygonum aviculare, Lolium perenne și Sclerochloa dura (R8704). Aceste comunități sunt caracterizate de dominanța speciilor ruderale, scunde, rezistente la târlit, precum Plantago major, Lolium perenne, Schlerochloa dura, Trifolium repens, Prunella vulgaris, Ranunculus repens, Bellis perennis, Verbena officinalis, rezultatul târlitului animalelor. Abundența speciilor de buruieni de talie înaltă, precum Cirsium furiens, Carduus acanthoides, Cirsium arvense, Cichorium intybus, Eryngium campestre, Dipsacus laciniatus, care sunt evitate de animalele pășunătoare, este ridicată în terenurile plane dintre drum și locația sondei. În locația exactă a sondei se găsește un pâlc monodominant de urzică (Urtica dioica), indicând concentrația ridicată de nitrogen din sol, efectul staționării repetate și pe timp îndelungat a turmelor. Versanții dealului din jurul locației sondei proiectate sunt acoperite de pajiști xerofile,care prezintă de asemenea semnele suprapășunatului. Abundența gramineelor este ridicată, comunitățile fiind dominate de Festuca rupicola, Cynosurus cristatus și Agrostis tenuis, la care se adaugă unele specii lae pajiștilor, mai rezistente: Lotus corniculatus, Agrimonia eupatoria, Centaurium erythrea, Achillea millefolium, Prunella vulgaris, Trifolium pratense. Comunitățilesunt sărace în specii, se găsesc mici petece de sol nud, târlit, vegetația este scundă, caracteristici, care marchează suprapășunatul. Pe baza compoziției de specii, și a locației (pe versanți însoriți), aceste pajiști se pot incadra în categoria pajiștilor ponto-panonice de Festuca rupicola și Koeleria macrantha (R3404), care corespunde habitatului de interes comunitar 6250* Pajiști stepice panonice pe loess, însă valoarea conservativă a acestor pajiști suprapășunate, care nu adăpostește specii de interes comunitar, este redusă. Metoda de lucru În cadrul evaluării de teren s-a vizitat perimetrul proiectului, s-au notat speciile dominante şi caracteristice prezente, majoritatea lor a fost identificată pe teren, cele neidentificate au fost culese şi determinate după Sârbu și colab. (2013). Tipurile de habitate au fost identificate după Doniţă şi colab. 2005-2006, şi Gafta & Mountford 2008, respectând codurile Natura 2000 şi cele pentru habitatele din România. Habitate de interes comunitar identificate în zona proiectului și statutul de conservare ale acestora În zona proiectului s-a găsit un singur tip de habitat de interes comunitar, însă cu o valoare de conservare redusă. Pajiștile de pe dealul din jurul locației sondei sunt acoperite de varianta degradată a pajiștilor ponto-panonice de Festuca rupicola și Koeleria macrantha (R3404), care corespund habitatului de interes comunitar 6250*

32

Pajiști stepice panonice pe loess, însă suprapășunate,sărace în specii, și nu adăpostesc specii de interes conservativ. Lucrările de construcție a sondei se vor concentra pe terenurile plane din vale, pe suprafețele acoperite de comunități antropice ruderale, astfel se preconizează că pajiștile de pe versanții din jur nu vor fi afectate.

Specii

Speciile de păsări care pot fi afectate de implementarea proiectului și deranjate de execuția construcțiilor sunt următoarele:

A089 Aquila pomarina

A338 Lanius collurio

A112 Crex crex (specia nu se află în zona studiată ci la minim 400 de metri distanță; afectarea acesteia este foarte puțin probabilă)

A234 Picus canus

A246 Lullula arborea

A072 Pernis apivorus (specia nu a fost găsită în teren dar foarte probabil cuibărește în zonă)

A429 Dendrocopos syriacus (specia nu a fost găsită în teren dar foarte probabil cuibărește în zonă)

Motivele pentru care aceste specii ar putea fi afectate sunt următoarele:

- desfășurarea lucrărilor în perioada de reproducere – 1 aprilie – 30 iunie. Activitățile antropice asociate șantierelor au influențe negative semnificative asupra speciilor de păsări în perioada de cuibărire. De aceea, este foarte importantă planificarea lucrărilor în afara acestei perioade. Această măsură se referă la toate speciile menționate mai sus

- posibila distrugere a vegetației de tufărișuri (extrem de redusă în zona investiției, mai mult prezentă în apropiere). Speciile folosesc tufele ca locuri de cuibărit, astfel încât tăierea acestora are impact negativ asupra speciilor. De aceea, este foarte importantă păstrarea tufărișurilor din apropierea locației investiției. Acesta se referă la speciile:

A338 Lanius collurio

Se vor respecta măsurile de reducere a impactului recomandate în acest studiu.

2.4. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES

COMUNITAR

Este foarte greu de apreciat statutul de conservare a speciilor şi habitatelor identificate. Indicatorii obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii sau al unui habitat într-o anumită zonă sunt mărimea populaţiei, schimbările populaţionale

33

(dinamica), respectiv suprafaţa fizică acoperită de habitat şi schimbările de suprafaţă survenite în acest perimetru. De aceea, pentru a aprecia efectele unei investiţii, trebuie monitorizate aceste schimbări şi pentru a reduce efectele negative trebuie contracarate posibilele efecte ale investiţiei care pot cauza schimbări negative la nivelul indicatorilor menţionaţi.

Pentru a putea face estimări despre statutul de conservare, sunt necesare date privind distribuţia, dinamica şi mărimea populaţiilor şi habitatelor de pe întreg teritoriul sitului, date care se obţin doar după efectuarea unor observaţii îndelungate, a căror rezultate sunt apoi evaluate statistic şi cu ajutorul aplicaţiilor GIS. Din păcate, astfel de date nu sunt disponibile la momentul actual, deoarece situl de interes comunitar nu a fost inventariat până la data realizării acestui studiu pentru a stabili efectivele populaționale ale speciilor și suprafața habitatelor de interes comunitar.

Este evident că scopul acestui studiu nu a fost o evaluare generală a ariei protejate la nivel comunitar, ci mai degrabă, o analiză s zonelor direct afectate de investiţie. Concluziile studiului sunt astfel bazate pe observațiile efectuate în timpul ieșirilor în teren în zona elementelor proiectului, și sunt extrapolate pentru a formula unele concluzii în ceea ce privește efectul de scurtă și lungă durată a investiției.

Speciile Lanius collurio, Lullula arborea, Picus canus, identificate printre cele care pot fi afectate de proiect, au o stare de conservare relativ bună atâta timp cât habitatele preferate (pajiști cu tufăriș, liziere, arbori maturi și maluri de râu cu pereți de nisip sau sol moale) nu suferă modificări substanțiale, pe arii extinse.

Speciile A089 Aquila pomarina și A072 Pernis apivorus sunt cele care sunt vulnerabile atât datorită locațiilor favorabile pentru cuibărit, cât și din cauza abandonării pajiștilor și a intensificării agriculturii.

Conservarea specii amintite depinde foarte mult de conservarea habitatelor enumerate mai sus. Astfel, la nivelul ROSPA0099, conservarea acestor specii depinde de modul în care sunt gestionate habitatele acestora din cadrul sitului.

Menţionăm, că nu există studii mai recente în zona de implementare a proiectului care să reevalueze starea actuală de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar.

Pe viitor, în procesul de dezvoltare a planurilor de management a siturilor, se vor efectua cercetări complexe care vor evidenţia starea de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare, şi managementul necesar pentru păstrarea sau îmbunătăţirea gradului de conservare. Din aceste motive, se recomandă o monitorizare anuală a speciilor comunitare semnalate sau posibil prezente, iar datele obţinute vor putea fi utilizate în dezvoltarea planului de management al ariilor protejate la nivel comunitar.

2.5. EVOLUŢIA PROBABIL Ă A POPULAŢIILOR AFECTATE DE PROIECT

Speciile de păsări afectate nu vor înregistra scăderi ale efectivelor în cazul în care se țin cont de recomandările formulate în prezentul studiu la efectuarea lucrărilor.

Impactul asupra speciilor şi habitatelor, precum şi măsurile de reducere a impacturilor sunt prezentate la capitolul III. şi IV.

34

2.6. INTEGRITATEA ARIEI PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

În zona implementării proiectului integritatea sitului poate fi afectată de o serie de factori,printre care amintim tăierea arborilor maturi, abandonarea pajiștilor, secarea pajiștilor umede, intensificarea agriculturii, suprapășunatul, arderea miriștilor, abandonarea deșeurilor, etc.

Prin natura sa, considerăm că proiectul analizat nu amenință integritatea sitului în cazul în care se respectă măsurile propuse în prezentul studiu.

2.7. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

IDENTIFICATE ÎN PLANUL DE MANAGEMENT

Până în prezent, aria de interes comunitar în cadrul căreia se va implementa proiectul în discuţie nu are un plan de management elaborat, aprobat sau în implementare. Totuşi, dată fiind natura investiţiei, acesta nu are prevăzută nici o acţiune care ar putea contribui la implementarea eventualelor obiective de management în direcţia conservării biodiversităţii.

2.8. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIILOR PROTEJATE DE

INTERES COMUNITAR

Conform fişei standard, speciile pentru care situl a fost desemnat se află într-o stare de conservare relativ bună. Totuşi, nu există studii recente la nivel de sit care să reevalueze starea de conservare a habitatelor.

Zona studiată, în general se află într-o stare de conservare medie, datorită mai multor factori. Dintre problemele identificate subliniăm răspândirea speciilor de plante invazive.

Situația speciilor semnalate, deși nu este cunoscută la nivelul sitului, și dispunem doar de observații proprii, sunt prezentate sumar la cap. 2.4.

2.9. ALTE ASPECTE RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

În zona studiată există mai multe presiuni antropice asupra ariilor de interes comunitar, care nu fac obiectul de studiu al lucrării de faţă – cum ar fi construcţii în zone extravilane, tăierea arborilor maturi, abandonarea pajiștilor, secarea pajiștilor umede, intensificarea agriculturii, suprapășunatul, arderea miriștilor, abandonarea deșeurilor, etc.

35

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1. IDENTIFICAREA ŞI CUANTIFICAREA IMPACTURILOR CAUZATE DE

IMPLEMENTAREA PLANULUI

Impacturile posibile identificate, şi felul în care acestea se vor manifesta din punctul de vedere a habitatelor de interes comunitar În locul sondei de explorare, precum și pe toată suprafața șantierului aferent se va elimina vegetația în totalitate. Aceste comunități fiind ruderale și de origine antropică, nu reprezintă o pierdere semnificativă din punctul de vedere al habitatelor și speciilor de plante de interes conservativ. Versanții dealului din jur nu vor fi incluși în șantier, astfel nu se preconizează un impact negativ asupra acestora. După finalizarea lucrărilor se poate aștepta la regenerarea spontană parțială a vegetației, însă se poate aștepta la o ruderalizare accentuată, precum și la apariția și creșterea în abundență a unor specii alohtone invazive prezente în zonă (Stenactis annua, Erigeron canadensis, Reynoutria japonica, Asclepias syiaca). Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe perioada de construcţie, operare şi dezafectare Impact pe termen scurt și lung: Impactul pe termen scurt a lucrărilor constă în eliminarea în totalitate a vegetației atât în locația propriu-zisă a sondei, precum și pe toată suprafața șantierului. În urma finalizării lucrărilor se poate aștepta la începerea regenerării spontane a vegetației,prin edificarea suprafețelor goale de către specii pioniere ruderale și alohtone invazive. Impact în faza de execuție: Disturbările provocate de construcții vor facilita răspândirea speciilor alohtone invazive deja prezente în zonă (salcâm (Robinia pseudo-acacia), Stenactis annua, Asclepias syriaca, Reynoutria japonica, Xanthium strumarium, Ambrosia artemisiifolia). Impact în faza de operare: Impactul în faza de operare coincide cu impactul pe termen lung.

Prin natura sa, investiţia analizată în prezentul studiu este bine definită atât prin elementele ei cât şi privind modul de execuție și schimbările produse. Practic, impacturile pe termen scurt sunt identice cu cele din perioada de construcţie şi perioada imediat următoare (12 luni pentru construcții, și primii 2-3 ani). Impacturile pe termen lung sunt cele din timpul operării. Impactul dezafectării lucrărilor nu face obiectul analizei.

În privința speciilor de păsări identificate în perimetrul afectat, putem spune în general că acestea folosesc habitatul doar pentru procurarea hranei. Impactul este stric localizat la perimetrul afectat, atât în spațiu, cât și în timp. Fiind vorba de o pajiște

36

ruderală, această pierdere temporară de habitat este considerat un impact nesemnificativ asupra speciilor de păsări. În zonă există suprafețe însemnate de pajiști în stare de conservare mult mai bună decât perimetrul afectat.

Se vor respecta măsurile de reducere a impacturilor descrise la capitolul IV.

3.2. EVALUAREA IMPACTULUI CUMULATIV

Evaluarea impactului cumulativ este dificil de realizat în lipsa unor date cuprinzătoare şi actualizate asupra populaţiilor speciilor protejate şi distribuţiei habitatelor comunitare în cadrul sitului. Impactul cumulativ apare atunci când impacturile unor intervenţii (chiar şi impacturi minore, nesemnificative) se cumulează şi produc împreună impacturi semnificative asupra unei populaţii sau asupra habitatelor. De obicei acest impact cumulativ apare la o scară mai mare de timp, ca un efect întârziat, şi este greu de remediat dacă nu se adresează din timp.

Datorită specificului investiției, și dată fiind locația punctiformă raportată la suprafața întregului sit, considerăm că efectul impactului cumulativ este extrem de redus, posibil a fi considerat inexistent. Cea mai apropiată sondă se află la aproximativ 500 m, în teren agricol, astfel încât cumularea impactului acestor investiții similare este imposibilă.

De asemenea, este important şi zona la care se face referire în cadrul evaluării impactului cumulativ. Putem vorbi despre o zonă delimitată din punct de vedere geografic şi ecologic (de exemplu un bazin sau subbazin hidrografic) sau despre o arie protejată, cu limite impuse de om.

În cazul prezentei lucrări am încercat să ţinem cont de cumularea impactului asupra speciilor și habitatelor la nivelul bazinului de drenaj al pârâului Valea Crișului, la zonele deschise naturale și seminaturale (pajiști, pășuni) unde intervențiile antropice sunt foarte reduse. Cea mai importantă alterare aspra habitatelor în zona de implementare a proiectului se datorează suprapășunatului și amplasării stânelor.

Recomandăm, ca prin planul de management al sitului să se analizeze pe larg problema cumulări impacturilor diferitelor investiții, existente și anticipate, în vederea elaborării unei strategii de conservare optime.

În final, recomandăm, ca avifauna și habitatele să fie atent monitorizate în zona investiției, în vederea urmăririi statutului de conservare pe viitor.

37

Capitolul IV. M ăsurile de reducere a impactului

4.1. IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA M ĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI

PENTRU COMPONENTELE AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Măsurile de reducere a impactului asupra habitatelor și a speciilor de plante, cât si asupra speciilor de păsări de interes comunitar:

Pentru reducerea la minim a efectelor negative datorate implementării acțiunilor propuse prin proiectul de față, se propun o serie de măsuri. Măsurile propuse mai jos fac referire în special la habitatul acestor specii, utilizat atât pentru cuibărit cât și pentru hrănire, astfel încât sunt considerate măsuri directe cu scopul reducerii posibilelor impacturi negative asupra speciilor de interes comunitar (specii țintă în cazul SPA existent în zonă):

A. Nu se vor tăia arbori și arbuști. Se va acorda o atenție sporită protejării acestora în timpul pregătirii locației și în timpul manevrării cu utilaje. Această vegetație se constituie în habitat de cuibărit și hrănire pentru speciile menționate la subcapitolul 2.3.

B. Lucrările se vor desfășura ori la începutul, ori la sfârșitul perioade de vegetație (februarie - martie, octombrie - noiembrie) și în afara sezonului de reproducere pentru speciile de păsări țintă, și anume 1 aprilie – 30 iunie. Activitățile antropice asociate șantierelor au influențe negative semnificative asupra speciilor de păsări în perioada de cuibărire.

C. Suprafețele afectate de lucrări, după finalizarea acestora și după începerea colonizării de către speciile ruderale pioniere se vor cosi de minim două ori pe an, în primii 5 ani de la intervenție, înaintea înfloririi speciilor, pentru a reduce abundența buruienilor și a speciilor ruderale și invazive. Acest lucru este deosebit de important deoarece previne instalarea vegetației exotice invazive, care duce inevitabil la degradarea habitatelor speciilor țintă. Această măsură este cu atât mai importantă în zonele în care vor fi decopertări de sol.

4.2. MĂSURILE DE MONITORIZARE A M ĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI

Pentru verificarea stării populațiilor de păsări de interes comunitar în perioada post-intervenție se impune implementarea unei scheme de monitoring. Se au în vedere speciile țintă menționate la subcapitolul 3.2.

Evaluarea va fi făcută sub formă de transect puncte fixe, în imediata vecinătate a investiției. Se recomandă ieșirea de 2 (două) ori pe an, prima dată în perioada 1 aprilie – 15 mai, și a doua oară în perioada 16 mai – 30 iunie.

Speciile de păsări se vor nota în formulare de teren împreună cu coordonatele locațiilor acestora.

Metodologia de evaluare, fișele de teren și modalitatea de lucru vor fi realizate conform recomandărilor / modelelor existente în literatură.

38

Evaluarea va fi repetată în primii 3 ani de la intervenție. Datele colectate vor fi comparate pentru a se evidenția un eventual declin, în scopul implementării unor eventuale măsuri necesare.

În timpul construcțiilor se recomadă ca respectarea măsurilor de diminuare a impactului mai sus menționate (cap. 4.1.) să fie supravegheate.

4.3. MĂSURI DE MENŢINERE ŞI /SAU RESTAURARE A STATUTULUI FAVORABIL DE

CONSERVARE

În cazul în care stabilirea speciilor alohtone nu a putut fi împiedicat, recomandăm consultarea unui specialist botanist în vederea elaborării unor măsuri de eliminare a acestor specii.

În cazul în care în urma perioadei de monitorizare post-intervenție se constată o scădere semnificativă a efectivelor speciilor comunitare, se recomandă evaluarea şi implementarea unui set de măsuri în strânsă colaborare cu administraţia sitului pentru facilitarea tendinţei de creştere a populaţiilor.

39

Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

5.1. METODOLOGIA FOLOSIT Ă PENTRU CULEGEREA INFORMA ŢIILOR

În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru.

1. Etapa de documentare. Au fost consultate toate materialele bibliografice disponibile care conţin informaţii specifice legate de distribuţia habitatelor ţintă la nivelul ariei studiate.

2. Etapa de planificare şi pregătire. În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou – faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională.

3. Etapa de ieşire pe teren pentru evaluare. În cadrul acestei etape, colectarea datelor s-a făcut prin parcurgerea zonei amplasamentului, dar şi a zonelor învecinate din situl Natura 2000 studiat, în funcţie de caracteristicile şi distribuţia fiecărui tip de habitat şi înregistrarea speciilor identificate pe teren.

4. Etapa de prelucrare şi analiză a datelor. Datele au fost centralizate şi analizate. Au fost coroborate cu informaţiile privind natura investiţiei furnizate de către beneficiar, pentru a se evalua posibilele impacturi şi pentru a se stabili eventualele măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestora.

5.2. DESCRIEREA DIFICULT ĂŢILOR

Pe parcursul realizării studiului a fost dificilă accesarea informaţiei privind biodiverisitatea în zona studiată. Sursele recent publicate sunt extreme de rare iar evaluări recente – care să reconfirme sau să modifice starea de conservare a speciilor şi a habitatelor de interes comunitar – nu au fost finalizate. Ca urmare, informaţiile folosite în cadrul acestui studiu provin din surse mai vechi, oficiale şi din studiile recente efectuate cu ocazia vizitelor în teren pentru acest studiu.

40

CONCLUZII GENERALE

Date fiind caracteristicile habitatelor în zona propusă pentru investiție, și anume pajiște cu o mare porțiune suprapășunată și ruderalizată, valoarea conservativă este una destul de scăzută. În cazul ieșirilor pe teren, în perimetrul propus pentru investiție, nu au fost identificate habitate cu valoare conservativă ridicată (habitate comunitare), care ar putea fi afectate.

În ceea ce privește speciile de interes comunitar, în cadrul vizitelor pe teren, au fost identificate doar specii de păsări, care ar putea interacționa cu investiția. Dată fiind însă natura punctiformă a investiției (suprafață redusă, activitate antropică redusă, lipsa tufărișurilor și a habitatelor de hrănire valoroase în perimetrul construcției), considerăm că impactul asupra acestora va fi unul extrem de redus spre inexistent. Totuși, la capitolul dedicat reducerii impacturilor, au fost date câteva măsuri special, care trebuie respectate, și anume:

- lucrările se vor efectua în afara perioadei de vegetație și în afara perioadei de reproducere a speciilor de păsări; perioada recomandată este octombrie - februarie;

- nu se vor tăia tufărișurile existente în jurul locației, pentru a se face loc amplasării șantierului;

- suprafețele afectate de lucrări, după finalizarea acestora și după începerea colonizării de către speciile ruderale pioniere se vor cosi de minim două ori pe an, înaintea înfloririi speciilor, pentru a reduce abundența buruienilor și a speciilor ruderale și invazive.

Considerăm că, dacă se vor respecta toate măsurile propuse în prezentul studiu, impactul asupra speciilor și habitatelor comunitare va fi unul foarte redus, spre inexistent.

41

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă

***, 2011, Formularul standard Natura 2000

Bănărescu P., 1964: Fauna Republicii Populare Romîne, Pisces-Osteichthyes, volumul XIII., Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, Bucureşti

Buckland S.T., Anderson D.R., Burnham K.P., Laake J.L. et Borchers D.L., 2001: Introduction to Distance sampling: estimating abundance of biological populations. - Oxford University Press, Oxford.

Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005: Habitatele României. Editura Technică Silvică. Bucureşti.

Diaz, M., J. C. Illera, D. Hedo 2001. Strategic Environmental Assessment of Plans and Programs: A methodology for estimating effects on biodiversity. Environmental Management 28 2: 267–279.

Gafta, D., Mountford, O. eds., 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Risoprint. Cluj-Napoca.

Gibbons D.W. et Gregory R.D., 2005: Birds. In: Sutherland W.J. [ed.]: Ecological Census techniques: a handbook. - Cambridge University Press, Cambridge, 2nd edition.

Manley, P.N.; Van Horne, B.; Roth, J.K.; Zielinski, W.J.; McKenzie, M.M.; Weller, T.J.; Weckerly, F.W.; Vojta, C. 2006. Multiple species inventory and monitoring technical guide. Gen. Tech. Rep. WO-73. Washington, DC: U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Washington Office. 204 p.

Seiler, A., G. Veenbaas 1999. Landscape fragmentation due to Infrastructure. Presentation, IALE World Congress 1999, Snowmass, Colorado

Treweek, J. 1999. Ecological Impact Assessment. Blackwell Publishing Ltd., Oxford.

42

ANEXA I. - H ăr ţi*

Harta 1. Localizarea investiţiei în raport cu aria naturală protejată

* hărţile din acest studiu sunt oferite cu titlu gratuit

43

Harta 2. Harta topografică a zonei investiţiei

44

ANEXA II. – Fotografii

Foto 1. Imagine generală asupra zonei investiției

Foto 2. Habitate în zona investiției

45

Foto 3. Habitate în zona investiției

Foto 4. Habitate degradate prin suprapășunare și amplasarea stânei în zona investiției

46

Colectivul de evaluare a constat din: Dr. biolog Sándor Attila biolog Lészai István, MSc Dr. ecolog Cristian Domşa Expert botanist Havadtői Krisztina