Studiu de cazSigmatism interdental

Prof.logoped: Teodora Gabriela Satală

A. DATE PERSONALE

Numele si prenumele: B.E

Data si nasterii: 22.08.2007

Gen: masculin

Gradiniţa nr.61

Grupa mare

B. Date familiale:1.Numele şi prenumele părinţilor:

-mama : B. Maria

-tata: B. Tudorel

2. Ocupaţia părinţilor:

-mama: casnică

-tata: taximetrist

3. Vârsta părinţilor

-mama: 42 ani

-tata: 38 ani

4. Structura familiei: organizată, copil unic

5. Atitudinea familiei faţă de logopat: părinţii prezintă interes faţă de corectarea

deficienţelor de vorbire.

5.Tulburări de limbaj existente în familie: nu există

B. Evolutia psiho-fizica a logopatului

Sarcina a evoluat dificil, fiind nevoie de medicaţie permanentă. Naşterea s-a realizat prin

cezariană, copilul avand la nastere 3, 1 kg. A fost alimentat natural doar 2 luni, ulterior

1

fiind hrănit cu lapte praf. Primele cuvinte au apărut în jurul vârstei de 1 an, concomitent

cu primii paşi.

Socializarea s-a realizat cu părinţii şi membrii familiei în special bunicii paterni , apoi de

la 4 ani şi la grădiniţă.

D. Date psihologiceAtenţia: stabilă, concentrare bună;

Memoria: mecanică, întipărirea, fixarea şi reproducerea informaţiilor bine dezvoltate;

Motivaţia: afectivă, pozitivă;

Afectivitatea: introvertit, stabil;

Voinţa: perseverent, hotărât în corectarea vorbirii;

Inteligenţa: bună;

Comportament: tolerant, cooperant, responsabil, motivat de recompense.

E. Examen logopedic: sigmatism interdental

-Sunetele Ş şi Ţ emise denaturat, interdental;

-Auzul fonematic deficitar;

-Vocabular sărac, se exprimă în propoziţii simple;

-Ritmul vorbirii normal.

Programul terapeuticObiective:

-Dezvoltarea mobilităţii organelor fonoarticulatoare;

-Educarea respiraţiei;

-Dezvoltarea auzului fonematic;

-Pronunţarea corectă a sunetelor Ş şi Ţ prin fixarea şi automatizarea lor în vorbirea

curentă.

2

Terapia generală s-a realizat prin:1. Exerciţii fizice pentru dezvoltarea mobilităţii corporale: gimnastica gâtului, braţelor,

mâinilor.

2.Exerciţii pentru dezvoltarea aparatului fonoarticulator(limba, palat, maxilare)

-închide /deschide gura, liber/cu rezistenţă;

-rotunjirea buzelor;

-limba cupă în afara cavităţii bucale;

-limba cupă în interiorul cavităţii bucale;

-vârful limbii ridicat în partea anterioară a palatului;

-marginile limbii apropiate de molarii superiori;

-intinderea buzelor cu dezgolirea dintilor;

-gura deschisă, vârful limbii se sprijină în spatele dinţilor de sus, apoi în spatele dinţilor

de jos;

-exerciţii de retragere şi umflare alternativă a obrajilor;

3.Educarea respiraţiei:

Respiraţia nonverbală:

-suflă în lumânare;

-umflă balonul;

-suflă cu paiul în apă;

-suflă în trompetă, fluier, muzicuţă;

-suflă în confetti aşezate pe dosul mâinii;

-abureşte oglinda;

-fotbal pe masa cu un ghemotoc de vată;

Respiraţie verbală:

-pronunţă vocalele rar, ritmic, prelung;

-pronunţă ritmic consoane;

-pronunţă grupe de vocale într-o singură expiraţie;

-pronunta silabe într-o singură expiraţie;

-număratul până la 10 în expir;

3

4. Dezvoltarea auzului fonematic s-a realizat prin jocuri exerciţii de tipul “Cum face?”,

exerciţii de discriminare auditivă a sunetelor din aceiaşi arie de articulare S, Z, Ţ, Ş, J,

discriminarea auditivă şi vizuală a fonemelor S-Ţ şi Ş -J, analiza fonetică a cuvintelor

care conţin sunetele Ş şi Ţ (despărţire în silabe, identificarea sunetelor din silabe,

identificarea poziţiei sunetului în cuvânt (iniţial, mediu, final), discriminarea sunetului cu

care începe şi se termină cuvântul.

Terapia specifica a presupus parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Impostarea sunetelor Ş-Ţ

S-a demonstrat subiectului poziţia organelor fonatoare la oglindă:

- Pentru Ş : buzele sunt rotunjite în formă de pâlnie şi aduse în faţă, limba este

contractată, marginile ei se sprijină pe molarii superiori, iar vârful se întoarce spre

bolta palatină, jetul de aer fonator produce zgomot şuierat, acesta se simt în podul

palmei ca un suflu de aer cald.

- Pentru Ţ : vârful limbii se sprijină în spatele incisivilor inferiori, partea mediană a

limbii împinge tare în alvelolele superioare, limba este ca un pod, se emite ts cât

mai apropiat şi din ce în ce mai repede.

2. Consolidarea sunetelor Ş şi Ţ

A. Silabe

-în silabe directe şi inverse: Şa, şe, şi, şo, şu, şă, Aş, eş, iş, oş, uş, ăş, ţa, ţe, ţi, ţo. Ţu, ţă,

aţ, eţ, iţ, oţ, uţ, ăţ;

- în silabe repetate: şaşa, şeşe, şişi, şoşo, şuşu, aşaş, eşeş, işiş, oşoş, uşuş, ţaţa, ţeţe, ţiţi.

Ţoţo, ţuţu, aţaţ, eţeţ, iţiţ, oţoţ, uţuţ;

-in pozitie intervocalica: Aşa, eşa , işa , oşa, uşa ,aşe, eşe, işe, oşe, uş, aţa, eţe, iţi,

oţo, uţu;

-în logatomi iniţiali: Şon, şan, şăt, şel, şit, şuţ, şep , şăn, şân, şam, şet, şos, şun

şom, şor, şer, şăr, şum, şut, şic, ţan, ţet, ţil, ţov, ţib, ţup, ţăm;

-în logatomi finali: Şoş, viş, soş, lăş, ziş, maş, faş, suş, laş, voş, biş, paş, giş, saş,toţ, viţ,

soţ, lăţ, ziţ, maţ, faţ, suţ, deţ, voţ, căţ;

4

-în combinaţii consonantice: Şta, şte, şti, ţpo. şpu., şpă, şnu, şva, şdi, şco, şbi, şlo, eşt,

aşp, işt, oşp, uşc, ăşt, elş, şca, şcă, oşc, ţpa, ţpi, ţpo, anţ, unţ, alţ, ubţ, acţ, ipţ, ulţ, ţlo, ţmi,

amţ, opţ, asţ

-în combinaţie cu diftongi: şea, şiu, şoa, şao, şio, şui, şeu, şau, şue, şâu, şei , ţie, ţei, ţeu.

ţoa, ţio, şao, ţui, ţeu, ţau;

B. Consolidarea sunetulor Ş şi Ţ în cuvinte

-în poziţe iniţială

*cuvinte monosilabice: şal ,  şah, şef, şoc, şa, şir, şut, şanţ, ţip, ţop, ţol, ţărm ; 

*cuvinte bisilabice: şopti, şoşon, şubă, şură, şurub, şase, şarpe, şapcă, şade, şapte, şale,

şalău, şină, şiroi, şiret, ţeapa, ţeavă, ţipăt, ţigan,ţintă, ţăran, ţăruş, ţară ;

*cuvinte polisilabice: şopârlă, şoricel, şobolan, şugubăţ, şantier, şerveţel, şemineu, ţelină,

ţărână, ţigară, ţărancă, ţârâi, ţambal, ţesătoare, ţurţure;

*grupe consonante: şnur, şnitel, şpaclu, şcoala, şterge, ştrand,

-în poziţe mediană

* cuvinte monosilabice: uşă, aşa, poţi, copţi, moţi;

* cuvinte bisilabice: uşor, roşu, Mişu, Nuşa, aşez, coşar, tuşi, păşi, deşi, vişin, fişă, guşă,

creşă, meşă , maţe, raţe, faţă, beţe, cutit, căţel, oţet, viţel, viţă, gheţă, oţet, viaţă;

*cuvinte polisilabice: roşie, puişor, matuşă, mănuşă, păpuşă, orăşel, cireşe, vişine,

maşina, camaşa, încălta, ameninţă, înţepa, porţelan, lecţia, certaţi, mulţumiţi, părinţi,

încălţăminte, balanţă, dorinţă;

*grupe consonante: poştaş, peşte, meşter, creşte, veşted, praştie, linişte, cleşte, ceaşcă,

cuşcă, puşcă, caşcaval,cloşca, frişcă, morişcă, duşman, moşneag, pronunţie, menţiune;

-în poziţie finală

*cuvinte monosilabice: coş, moş, borş, duş, tuş, caş, naş, leş, zaţ, maţ, laţ, hoţ, moţ, soţ,

băţ, struţ ;

*cuvinte bisilabice: cocoş, ţăruş, golaş, făraş, codaş, cosaş, oraş, leneş, tufiş, ghetuş,

culcuş, coteţ, podţt, agăţ, Dănuţ, căluţ, drăguţ, micuţ;

5

*cuvinte polisilabice: cocoloş, gălbenuş, cărăbuş, derdeluş, covoraş, umeraş, copilaş,

bogătaş, acoperiş, tovarăş;

*grupe consonante: jilţ, ronţ, glonţ, sort, încalţ, şanţ,

     

3 . Automatizarea sunetelor Ş şi Ţ

*Exersarea sunetelor deficitare în propoziţii prin exerciţii de pronunţie a unor

propoziţii în care sunetele Ş şi Ţ se află la început, la mijloc şi la sfârşit :

Şarpele s-a ascuns în tufiş. / Şerban greşeşte des./ Pe şosea sunt şase maşini./ Cocoşul

roşu s-a ascuns în tufiş./ Poştaşul aduce poşta la şcoală./ Suişul s-a sfârşit./ Muşc dintr-o

roşie./ Ţânţarii înţeapă pe timpul nopţii./ Ţapul este ţinut în ţarc./ Căţelul meu are dinţii

ascuţiţi./ Letiţia este o fetiţă draăguţă./ Rochiţa este boţită./ Tiţa ronţăie pesmeţi uscaţi./

Am fost în piaţă să cumpăr ţelină şi verdeaţă.

*Exersarea sunetelor corectate în texte pe care elevul le repetă sau le povesteşte :

Şoşonel cel isteţ

Şoşonel este motanul lui Şandru. Este tare şiret. Mereu urmăreşte peştişorul din acvariu.

Şoşonel aşteaptă momentul potrivit. Acum e linişte. Şandru a ieşit din cameră. Porneşte

spre acvariu. Deodată se opreşte. Şandru a revenit la timp în cameră. Priveşte supărat

către motan. Şoşonel pleacă ruşinat,

Veveriţa Riţa

Ancuţa a găsit un pui de veveriţă. Îi spune Riţa. Veveriţa are blăniţa roşcată şi codiţa

mare.

Petruţ o strigă. El loveşte două alune. Riţa este atentă. Băiatul îi aruncă o alună. Veveriţa

o ţine între lăbuţe. Apoi se caţără în braduţ.

6

*Exersarea sunetelor corectae în poezii scurte 

1. Moş cocoş cocoloş

Vino iute , dă-mi un coş

Să pun în el un cocoş

Să-l facă mama cu borş.

2. Chiţ, chichiţ cel vorbărţ

Este mic şi nătăfleţ

Şi are mulţi fraţi vorbăreţi

Care-s şi mai nătăfleţi.

*Exersarea sunetelor corectate în ghicitori:

1. Ghemuleţ

Cu fraţi mulţi

Piuind umblă desculţ ( Puiul)

2.Cât e vară – cucurigu

Cucurigu - când dă frigu!

Cine-i frate dumnealui?

Cum îl cheamă?Poţi să-mi spui?

(cocoşul).

3. Cureluşe colorate

Merg prin ierburi înşirate. (şarpele)

*Exersarea sunetelor corectae în povestiri după imagini.

Pentru sunetul Ş am prezentat o imagine intiulată “Ferma veselă”, iar subiectul a

dezvoltat o scurtă povestioară despre animalele dintr-o fermă: magăruşi, purceluşi,

cocoşi, puişori, căţeluşi.

7

Pentru sunetul Ţ copilul a dezvoltat o povestioară cu titul La masa Piticilor. Subiectul a

participat la pregătirea mesei ajutand-o pe Alba ca Zăpada sa aseze cina pentru pitici: o

faţă de masă, o solniţă, şerveţele, furculiţe, cuţite, linguriţe, o sticluţă cu oţet, farfuriuţe.

Concluzii :

În urma programului aplicat subiectul pronunţă sunetele Ş şi Ţ în vorbirea liberă. La

progresul programului terapeutic a contribuit cu succes şi familia logopatului, care a

înţeles rolul determinant al grupului familial în corectarea tulburarii de limbaj a copilului

şi a asigurat continuitatea exerciţiilor logopedice acasă, dar şi o frecvenţă bună la

cabinetul logopedic.

8

9