Academia de Studii Economice BucurestiFacultatea de Management, Administratie Publica

STUDIU COMPARATIV INTRE SISTEMELE

ADMINISTRATIVE DIN

FRANTA SI MAREA BRITANIE

Grupa 224 Seria A

Cojoaca Raluca Alexandra

Cuprins

4 Titlul proiectului si justificarea acestuia

4 Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ din Franta

3. Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ din Marea Britanie

4. Identificarea si explicarea asemanarilor intre sistemele administrative din Franta si

Marea Britanie

5. Identificarea si explicarea deosebirilor intre sistemele administrative din Franta si

Marea Britanie

6. Prezentarea si explicarea avantajelor competitive esentiale ale sistemelor integrate

7. Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de know-how din sistemele

administrative Franta si Marea Britanie in sistemul adiministrativ din Romania

8. Bibliografie

2

1. Titlul proiectului si justificarea acestuia

In lucrarea aceasta mi-am propus sa vorbesc despre autoritatea executiva din doua state membre

ale Uniunii Europene, si anume Franta si Marea Britanie. Sistemele administrative din respectivele tari

au suferit multiple transformari de-a lungul timpului dar, cu toate acestea, sunt demne de urmat de catre

tara noastra.

Am ales aceasta tema deoarece din punctul meu de vedere aceasta autoritate executiva este

foarte importanta in ceea ce priveste sistemul administrativ din orice tara, mai cu seama in Franta si

Marea Britanie, tari despre care va fi vorba in lucrarea de fata.De asemenea am incercat sa pun in

evidenta deosebirile ce se afla intre doua state care, desi fac parte din UE, au regimuri diferite de

guvernare, Franta fiind republica prezidentiala, pe cand Marea Britanie este monarhie constitutionala

ereditara.

Din 2007, Romania a devenit membra a Uniunii Europene, fapt care presupune anumite

schimbari in cadrul sistemului administrativ pentru ca tara noastra sa se situeze la nivelul standardelor

europene.

In cele ce urmeaza voi pune accentul pe guvernele celor doua tari. Cu ajutorul acestei lucrari voi

evidentia particularitatile problematicii alese, precum si principalele asemanari si deosebiri dintre cele

doua state.

3

2. Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ din Franta

Autoritatea executiva :

Este exercitată de preşedinte, care numeşte Consiliul de Miniştri, condus de un prim-

ministru.

Consiliul de Miniştri este răspunzător faţă de Parlament. Şeful statului, preşedintele,

este ales prin vot direct, pentru cel mult două mandate de câte 7 ani.

Este divizată între Preşedintele Republicii şi Primul Ministru. Nominalizările pentru

posturile din activităţile publice şi militare, de la cel mai înalt nivel al statului, sunt de

competenţa Preşedintelui Republicii. Nominalizarea pentru posturile de consilieri de

stat, prefect şi director al administraţiei, sunt făcute de către Consiliul de Miniştri.

Şeful Guvernului este Primul Ministru .

Guvernul este format din Primul Ministru, un număr de ministere şi secretariate de stat.

Unii miniştri sunt denumiţi miniştri secretari de stat şi au un rol important în echipa

guvernamentală. Aceştia pot fi secondati de alţi miniştri.

Nici un membru al guvernului nu poate fi membru al Parlamentului

Puterea executiva in Franta apartine Presedintelui Republicii si Guvernului, ceea ce a

determinat o serie de comentatori politici sa considere executivul francez ca fiind un executiv

„bicefal”.

In ceea ce priveste numirea primului ministru, aceasta reprezinta o atributie proprie a

presedintelui republicii. Decretul presedintelui republicii, in acest caz, nu are nevoie sa fie contrasemnat

de primul ministru care iese din activitate. Pe de alta parte, presedintele este liber sa desemneze pe cine

doreste pentru functia de prim ministru si nu este obligat sa procedeze ca in timpul celei de-a patra

Republici la o consultare cu grupurile politice parlamentare. Cu toate acestea, el trebuie sa tina seama de

cerinta ca persoana ce va fi desemnata sa se bucure de increderea majoritatii parlamentare.

4

In ceea ce priveste desemnarea ministrilor, acestia sunt numiti de presedinte la propunerea

primului ministru. Tot presedintele este cel care are dreptul sa accepte revocarea pe care o face Adunarea

Nationala.

Referitor la statutul membrilor Guvernului, trebuie precizat ca exista diferite categorii de

membrii ai Guvernului. Faptul ca in sistemul francez presedintele republicii prezideaza deliberarile

Consiliului de ministrii nu-l transforma pe presedinte in membru al Guvernului. Pe de alta parte, alaturi

de prim ministru, in Cabinet mai exista ministrii de stat, titlu care este dat de autoritati in considerarea

unor personalitati pe care le au in cadrul partidelor din care fac parte; de asemenea Guvernul cuprinde

uneori ministrii delegati pe langa primul ministru, dar categoria cea mai larga o reprezinta ministrii

detinatori ai unor portofolii-26 in prezent in Cabinetul francez. Mai exista, in sistemul guvernamental

francez, ministrii delegati pe langa ministrii; ministrii delegati care nu sunt arondati pe langa un minister

si secretari de stat, autonomi sau desemnati pe langa un anumit ministru.

In principiu, secretarii de stat nu participa la sedintele guvernului, ei sunt invitati atunci cand se

dezbat probleme care-i intereseaza in mod direct.

Functiile ministeriale sunt incompatibile cu functiile profesionale private, dar si cu functiile

publice.

In ceea ce priveste responsabilitatea civila si penala a ministrilor s-au confruntat mai multe

puncte de vedere. Au existat puncte de vedere potrivit carora ministrii trebuie sa fie supusi jurisdictiei

civile si penale la fel ca oricare alti functionari de stat, puncte de vedere care mergeau pe linia scoaterii

ministrilor de sub regulile responsabilitatii obisnuite, si puncte de vedere care se pronuntau in sensul

constituirii unor instante speciale.

Competenta de a judeca actele indeplinite de ministrii in exercitiul functiunii revine Curtii de

Justitie a Republicii, compusa din 12 parlamentari desemnati de Camera si Senat si 3 magistrati de la

Curtea de Casatie.

Procedura privind sesizarea Curtii apartine oricarei persoane, existand, privitor la aceasta, un

dublu filtru: o Comisie de examinare a plangerilor si o Comisie de instructie. Dupa ce acestea ajung la

anumite concluzii, Curtea examineaza cauza si pronunta solutiile pe care le considera necesare.

Fata de Parlament, primul ministru apare ca un reprezentant al majoritatii. El are totodata si

dreptul de a participa la procedura legislativa, semnand si depunand pe masa Parlamentului proiectele de

legi in numele Guvernului.

5

Un aspect asupra caruia trebuie sa ne oprim il reprezinta puterile exceptionale ale Guvernului.

Acestea apar, in mod firesc, in cazul starii de asediu sau al starii de urgenta. Dar exista, de asemenea, si

sistemul ordonantelor, care permite Parlamentului sa abiliteze Guvernul pentru a emite anumite

reglementari cu caracter normativ. Aceste ordonante sunt subordonate unor reguli de fond si anume: sa

aiba in vedere executarea programului guvernamental; sa nu aiba o durata nelimitata si sa nu aduca

atingere valorilor constitutionale. Totodata, ordonantele sunt subordonate unor reguli de control, in

sensul ca va exista un control efectuat de Consiliul Constitutional asupra legii de abilitare, precum si de

Consiliul de Stat caruia ordonantele, ca acte administrative, ii pot fi deferite in timp de doua luni de la

publicarea lor, cu exceptia cazului in care Parlamentul le-a ratificat.

Ordonantele intra in vigoare imediat, dar Guvernul trebuie(sub sanctiunea caducitatii) sa ceara

ratificarea lor de catre Parlament intr-un termen fixat de legea de abilitare.

In ceea ce priveste puterea ministrilor, acestia sunt sefi ai administratiilor supuse autoritatii lor.

Ei dispun de o putere limitata: pot sa dea anumite ordine, dar sa si numeasca in functiile publice care

sunt de competenta lor; contrasemneaza hotararile presedintelui republicii sau ale primului ministru in

problemele care se refera la departamentul lor si sunt ordinatorii de credite ai ministerelor respective.

Gandirea si practica politica franceza au exercitat si exercita o influenta dintre cele mai

importante asupra dezvoltarii democratiei. Istoricele principii inscrise in Declaratia drepturilor omului si

cetateanului au fost incorporate in legile fundamentale ale unor state ce si-au dobandit independenta.

Valoarea morala, politica si juridica a marilor principii stabilite de Revolutia franceza a depasit

momentul epocii respective, proiectandu-se ca adevarate comandamente ale infaptuirii unei societati

democratice intr-o lume bazata pe respectul regulilor de drept.

In lumina Declaratiei si a jusnaturalismului francez, sunt considerate astazi drepturi absolut

personale, de care indivizii trebuie sa se bucure in calitatea lor de persoane, libertatea, egalitatea,

proprietatea (considerata sacra si inviolabila), siguranta si rezistenta impotriva asupririi. Principiile

mentionate s-au afirmat incontestabil ca reprezentand drepturi fundamentale cetatenesti, intrucat oamenii

revendicand posibilitati egale de a fi admisi in toate demnitatile, posturile si serviciile publice, se

prezinta ca membrii ai unei societati ce trebuie sa le recunoasca aceleasi drepturi si indatoriri. Orice

cetatean are dreptul sa vorbeasca, sa scrie, sa-si tipareasca, sa-si exprime ideile si sa raspunda la

folosirea abuziva a acestei libertati. Cetatenii au, totodata, dreptul sa constate necesitatea contributiei

publice, sa o consimta in mod liber, sa-i urmareasca intrebuintarea, sa-i fixeze volumul, modul de

6

impunere, de incasare si de durata. Nici un om nu poate fi acuzat, arestat sau detinut decat in cazurile

prevazute de lege si potrivit formelor pe care legea le prescrie.

Deci marile principii pe care Declaratia drepturilor omului si cetateanului le-a fundamentat

constituie astazi idei extraordinare, a caror importanta se proiecteaza peste veacuri ca elemente

indispensabile oricarei societati.; ideea ca oamenii se nasc si raman liberi, ca scopul oricarei asociatii

politice este apararea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului rezista, dincolo de vicisitudinile

timpului, ca idei esentiale pe care trebuie sa se intemeieze orice societate politica.

7

3. Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ din Marea

Britanie

In ceea ce priveste caracteristile autoritatii executive in Marea Britanie, acestea sunt

urmatoarele:

Şeful Guvernului este Primul Ministru, unul din liderii politici ai partidului (coaliţiei)

care a câştigat alegerile. El este nominalizat de Regină. Prin convenţie Regina invită

liderii partidelor politice care conduc majoritatea în Camera Comunelor pentru a-i

consulta în vederea formării unui Guvern.

Primul Ministru conduce şedinţele Cabinetului, selectează miniştrii şi are puterea să-i

demită. El intervine în orice probleme politice apărute la nivel de departament şi

răspunde timp de 15 minute de două ori pe săptămană la întrebările membrilor Camerei

Comunelor, întrebări care de regulă acoperă mare parte din activitatea guvernamentală.

Primul Ministru ia cuvântul la majoritatea dezbaterilor şi din când în când formulează

puncte de vedere referitoare la politica externă şi la alte iniţiative politice.

Primul Ministru este şi Ministrul pentru Servicii Publică. În acest sistem îşi desfăşoară

activitatea peste 200 funcţionari publici care sunt numiţi cu aprobarea Primului

Ministru, iar distribuirea sarcinilor în cadrul departamentelor se face în funcţie de

priorităţile politice şi administrative. Primul Ministru are, de asemenea, responsabilitate

formală pentru Serviciile de Securitate. El selectează persoanele care urmează să

primească distincţii şi are competenţe şi responsabilităţi majore pentru a exercita unele

prerogative regale.

Mărimea şi structura Cabinetului Primului Ministru variază în funcţie de priorităţi . În

general, atribuţiile acestuia sunt întreţinerea legăturii cu departamentele guvernamentale,

formularea unor variante pentru diferitele probleme particulare în care Primul Ministru

este interesat (de exemplu, aspectele de politică economică), facilitarea procesului de

comunicare a Primului Ministru cu mass - media, desfăşurarea serviciilor de secretariat

şi de interes privat pentru Primul Ministru.

8

În prezent, Cabinetul Primului Ministru este format din aproximativ 80 de persoane. În

calitate de Ministru al Serviciilor Publice, Primul Ministru a constituit Biroul Serviciilor

Publice care face parte din Cabinetul Primului Ministru. Acest birou este

responsabil ,,inter alia” pentru problemele de management al resurselor umane din toate

organizaţiile aparţinand serviciilor publice.

Guvernul este condus de primul ministru. Miniştrii nu au veritabile cabinete, ci numai un

secretariat particular şi întotdeauna funcţionari permanenţi. În fiecare minister britanic există un

secretar general, cel mai înalt funcţionar, ce rămâne în post indiferent de schimbările politice.

Guvernarea locală reprezintă unul din cele trei elemente ale administraţiei teritoriale din

Marea Britanie, alături de structurile administrative deconcentrate sau cu statut specific şi de

instituţiile particulare - recent întărite - din Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.

Instituţia primului ministru a apărut şi evoluat ca o consecinţă a renunţării monarhului la

dreptul de a conduce personal şedinţele cabientului.

Instituţia modernă a primului ministru este produsul textului legislativ intitulat “Reform

Act” de la 1832, ce a consacrat obligaţia numirii primului ministru în persoana liderului partidului

majoritar în Camera Comunelor.Prim ministrul are o poziţie dominantă în cadrul guvernului

britanic cât şi în viaţa politică a ţării. Poziţia acestuia este bazată mai mult pe o înţelegere nescrisă

decât pe o convenţie în adevăratul sens al cuvântului.

9

PRIMUL MINISTRUşi

CABINETUL

MINISTERELE

Comisiile Permanente de Cabinet

Comisiile Ad-hoc

Secretariatul Cabinetului

Biroul Serviciilor Publice

Prim- ministrul este lider al partidului său pe tot cuprinsul ţării şi în parlament, este speck-

erul Camerei Comunelor, este responsabil cu desemnarea miniştrilor, ce sunt numiţi de regină cu

avizul său, selectează acei miniştrii ce urmeză să constituie cabinetul, prezidează şedinţele

cabinetului şi coordonează îm mod direct întraga politică, dezvoltând şi precizând orientările de

principiu pe care le stabileşte propriul său partid etc.

Primul ministru este cel ce comunică suveranului hotărârile guvernului, este responsabil

pentru o mare varietate de numiri şi exercită un patronaj considerabil.

10

4 Identificarea si explicarea asemanarilor intre sistemele

administrative din Franta si Marea Britanie

In ambele tari, potrivit legislatiei in vigoare, autoritatea executiva este reprezentata

de Guvern . Aceasta afirmatie ne arata faptul ca autoritatea executiva este probabil cel mai

important domeniu de activitate din cele doua state. In cadrul Guvernului se formeaza mai

multe ministere, care au rolul de a organiza o mai buna conducere a tarilor.

In Marea Britanie, atributiile Reginei sunt formale, Comforme cu « Prerogativele

Regale » care nu au fost modificate din secolul al XVII-lea . Regina numeste Primul

Ministru dintre liderii politici si partidului care a castigat alegerile.Ea are un dialog deschis

cu Primul Ministru, iar prezenta sa asigura stabilitate si continuitate in politica.

In Franta, Presedintele are responsabilitati formale ca Sef de Stat, el numeste Primul

Ministru si, prin procesul de guvernare asigura functionarea autoritatilor publice precum si

continuitatea statului. Acesta este asistat de un Secretar General al Presedentiei si de un

birou personal.

O alta asemanare intre cele doua state o reprezinta faptul ca in ambele tari, autoritatea

executiva este organizata in ministere si departamente. In Franta exista aproximativ 20 de

departamente ministeriale cu structuri administrative cvasipermanente. Ca si in Franta, in

Marea Britanie ministerele-departamentele sunt principalele componente prin care

Guvernul isi fundamenteaza si exercita politica proprie.

In ambele tari,si in Franta si in Marea Britanie, seful Guvernului este Primul Ministru.

Acesta organizeaza activitatea Guvernului, si anume in ceea ce priveste Marea Britanie,

acesta conduce sedintele Cabinetului, selecteaza ministrii si are puterea sa-i demita. El

intervine in orice problema aparuta la nivel de department. Acesta ia cuvantul la majoritatea

dezbaterilor si din cand in cand formuleazapuncte de vedere referitoare la politica externa si

la alte initiative politice. In cazul Frantei, Primul Ministru este responsabil pentru actiunile

11

Guvernului, el organizeaza activitatea Guvernului si este ajutat de asistenti si de

Secretariatul General al Guvernului.

Am mai putea adauga faptul ca in ambele tari, sub autoritatea Guvernului isi

desfasoara activitatea Biroul Serviciilor Publice in cazul Marii Britanii si Directia Generala

pentru Administratie si Servicii Publice, in cazul Frantei.

12

5. Identificarea si explicarea deosebirilor intre sistemele administrative

din Franta si Marea Britanie

Deosebirile sunt mai multe in cazul celor doua state, Franta si Marea Britanie, decat

asemanarile dintre acestea. Si asta deoarece Franta este “Republica indivizibila, laica,

democratica si sociala”, care are o Constitutie, republica prezidentiala, pe cand Marea

Britanie este monarhie constitutionala ereditara, fara Constitutie scrisa, aceasta dispune de

un set de statute, conventii si legi generale. Principiile de guvernare se bazeaza pe traditie,

conventii, regulamente si precedente, iar Parlamentul este puterea suprema.

Pentru inceput am putea spune ca in cazul Marii Britanii, Guvernul dispune de

libertate de decizie, pe cand in Franta executivul dispune de libertate de apreciere. Si spun

acestea , deoarece in Marea Britanie Guvernul este cel care ia deciziile, care isi da parerea

la anumite legi, care rezolva anumite probleme, mai cu seama aici este vorba de Primul

Ministru, pe cand in Franta, presedintele este cel care ia principalele decizii.

In Marea Britanie, Primul Ministru este cel care selecteaza ministrii si are puterea sa

ii demita. El intervine de asemenea in toare problemele politice aparute la nivel de

department si raspunde de doua ori pe saptamana la intrebarile membrilor Camerei

Comunelor, intrebari care de regula acopera mare parte din activitatea guvernamentala.

Insa, in Franta, autoritatea executiva este exercitata de presedinte, care numeste Consiliul

de Ministri, condus de un prim-ministru.

In cazul Marii Britanii, aceasta este condusa de Regina, pe cand Franta este condusa

de un presedinte, care este ales prin vot direct, pentru cel mult doua mandate. In cazul

Frantei, autoritatea executiva este divizata intre Presedintele Republicii si Primul Ministru,

pe cand in Marea Britanie, Regina este cea care ia decizia in cel il priveste pe prim

ministru, insa acesta din urma este cel care conduce guvernul , nefiind ajutat de nimeni. Asa

cum am spus mai sus, presedintele in Franta este ales prin vot direct, iar acesta la randul lui

alege pe Prim Ministru , insa in cazul Marii Britanie, Prim Ministru este nominalizat de

Regina. Regina este cea care invita liderii partidelor politice care conduc majoritatea in

Camera Comunelor pentru a-I consulta in vederea formarii unui Guvern.

13

Un alt aspect important il reprezinta faptul ca in Franta, nominalizarile pentru

posturile din activitatile publice si militare, de la cel mai inalt nivel al statului, sunt de

competenta Presedintelui Republicii, pe cand in Marea Britanie acestea se fac de catre Prim

Mninistru.

In Marea Britanie, majoritatea ministerelor si departamentelor sunt conduse de catre

un membru in Cabinetul Primului Ministru si de un grupa de ministri juniori( junior

ministers) care au responsabilitati in domeniul politicii departamentului . Aceste ministere

sunt create si functioneaza in general sub prerogativele puterii regale. In cazul Frantei,

responsabilitatea pentru fiecare minister este precizata prin ordinele Consiliului de Ministri

dupa consultarea Consiliului de Stat. Fiecare minister se afla sub conducerea propriului

ministru, care poate fi asistat de ministri, ministri delegati sau secretari de stat. In acest caz ,

ministrul poate emite ordine pentru aplicarea continutului legilor, dar si instrctiuni speciale

pentru birourile si personalul din administratie.

In cazul Marii Britanii exista de asemenea si departamente nonministeriale, care nu

apartin ministerului si sunt conduse de catre un sef birou sau de catre un director general.

O alta deosebire o reprezinta faptul ca in Anglia nu exista guverne regionale,insa de

disting cateva elemente caracteristice la nivel local: districte in Anglia si Tara Galilor,

Consilieri regionali in Scotia, Consilieri de district in Irlanda, pe cand in Franta, regiunile

sunt teritorii libere administrate de consilii alese, exista teritorii libere administrate de

consilii alese pentru cele 22de teritorii, 4departamente din strainatate si 4

regiuni( Martinique, Guadeloupe, Reunion si Guyana).

In Franta ministrul elaboreaza si implementeaza propriul buget anual aprobat

printr-un decret. Biroul Personal al ministrului este un grup de consultanta care cuprinde

membri alesi de catre acesta.

14

6. Prezentarea si explicarea avantajelor competitive esentiale ale

sistemelor administrative din Franta si Marea Britanie

Dezvoltarea din punct de vedere administrativ atat din Franta cat si din Marea

Britanie s-a produs in principal datorita rapiditatii cu care aceste doua tari s-au adaptat la

contextul extern, la schimbarile rapide survenite in administratiile din celelalte tari

dezvoltate.

Furnizorii de servicii publice au o misiune clara, obiective de productivitate, de

eficientasi de calitate.rezultatele obtinute sunt publicate, cu exceptia obiectivelor de

management intern si a datelor confidentiale de natura comerciala pentru agentiile aflate in

concurenta.

Formularea obiectivelor pe cele trei directii pemite sa se cunoasca daca o agentie si-

a marit productivitatea in detrimentul calitatii serviciilor prestate sau invers. Marea Britanie

are particularitatea de a prevedea toate cele trei tipuri de obiective (productivitate, eficienta

si calitate) in cadrul aceluiasi document.

Aceasta schimbare a fost produsa datorita unor nevoi aparute in administratia

britanica, si anume:

reducerea birocratiei excesive si evitarea anonimatului, deoarece in sfera administratiei

publice nimeni nu stia care sunt responsabilitatile sale concrete;

absenta autonomiei si absenta controlului prin acordarea unei largi autonomii

prestatorilor de servicii publice;

peste 80% din activitatile administratiei constau in prestarea de servicii publice.

Astfel a aparut nevoia crearii de agentii obligate prin lege sa cunoasca doleantele

clientilor.

12La baza modernizarii administratiei franceze este recunoasterea faptului ca, singurii

responsabili pentru derularea serviciilor publice sunt prestatorii acestora.

15

Au fost urmate cinci principii in vederea implementarii reformei serviciilor publice

franceze. Acestea sunt:

1. implementarea stilului de management pe baza de obiective;

2. reglementarea juridica a masurilor administrative dupa parcurgerea unei faze

experimentale care sa permita o mai buna apreciere a efectelor acestora;

3. trecerea de la decizii unilaterale adoptate in exclusivitate de catre stat, la un

parteneriat bazat pe consultarea colectivitatilor locale;

4. autonomia serviciilor publice, prin crearea unor unitati functionale insarcinate cu

gestiunea resurselor materiale, umane si financiare, in interiorul institutiilor publice;

5. asocierea functionarilor publici in procesul schimbarii.

Datorita intelegerii necesitatii procesului de descentralizare, eficientizare a

procesului de gestiune si aplicarii masurilor in domeniul politicilor publice, reforma

administrativa franceza a avut un real succes. Intregul proces de modernizare este orientat

in directia asigurarii unor sanse egale de informare in privinta institutiilor publice si

serviciilor furnizate de catre acestea, atat pentru oamenii politici cat si pentru cetateni.

Toate aceste schimbari au adus atat in administratia britanica cat si in cea franceza o

exercitare mult mai eficienta a functiilor de management, un control mult mai riguros al

rezultatelor, autonomie de gestiune si mai multa transparenta in asumarea raspunderii

individuale in prestarea de servicii. Consecinta cea mai importanta a fost individualizarea

functiei publice si nominalizarea directorilor de agentii, transformati in adevarate vedete ale

procesului de modernizare.

16

7. Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de know-how din

sistemele administrative Franta si Marea Britanie in sistemul

administrativ din Romania

Putem spune ca sistemul administrativ din Romania se aseamana mai mult cu cel

din Franta decat cu cel din Marea Britanie si asta deoarece Romania este stat national,

suveran si independent, unitar si indivizibil, iar forma de guvernamant a statului roman este

republica. Franta este “Republica indivizibila, laica, democratica si sociala”, pe cand Marea

Britanie este este monarhie constitutionala ereditara. De asemenea, transferul de cunostinte

s-a facut mai mult din Franta decat din Marea Britanie, deoarece la fel ca si Franta,

Romania are o Constitutie scrisa, pe cand Marea Britanie nu. La fel ca si in Franta,

Parlamentul Romaniei este bicameral.

In ceea ce priveste autoritatea executiva as putea spune ca Romania se aseamana

aici cu ambele tari. Pentru inceput, in toate cele trei tari, puterea executiva este reprezentata

de Guvern. In Romania Guvernul este condus de primul ministru, pe cand in Franta acesta

este condus atat de primul ministru cat si de presedinte, iar in Marea Britanie acesta este

condus de catre prim ministru. Inca un argument ca Romania se aseamana mai mult cu

Franta il reprezinta faptul ca ambele tari au presedinte, pe cand Marea Britanie o are pe

Regina.

De-a lungul timpului relatiile dintre Franta si Romania au fost mult mai stranse

decat cu Marea Britanie. Franta si Romania pe de alta parte sunt si tari latine.La fel ca si in

Franta, si in Romania presedintele este ales prin vot direct de catre populatie si pe un

anumit numar de ani.

17

8. Bibliografie

1. “Sisteme europene de administratie publica”, de Armenia Androniceanu,

editura Uranus, Bucuresti 2006

2. “Sisteme administrative in statele din Uniunea Europeana”-studii

comparative, Armenia Androniceanu, editura universitara, bucuresti

3. http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=10&idb=

4.www.studentie.ro/.../Sisteme%20politice%20parlamentare;%20Regimul

%20politic%20al%20Marii%20Britanii.doc

5 http://www.library.md/2007/05/06/management_public.ht

6.http://www.cadranpolitic.ro/view_article.asp?

item=507&title=Modele_europene_de_administra%C5%A3ie_public

%C4%83:_Marea_Britanie

7. Istoria-dezvoltarii-politice-a-Frantei--MONARHIA-ABSOLUTA--P...

- 47k -

18