Studiu comparativ ANGLIA-ROMANIA

Studiu Comparativ Romania - Marea Britanie

CAPITOLUL 1-Scurta prezentare a Marii Britanii

Regatul Unit al Marii Britanii este format din Marea Britanie (Anglia, Scotia si Tara Galilor) si Irlanda de Nord, si este unul dintre cele 28 state membre ale Uniunii Europene. Relieful Angliei consta in majoritate din coline joase, despartite, de la nord la sud, de un lant de dealuri si munti (Cumbria, Muntii Pennini). Altitudinile varfurilor muntoase nu depasesc 1000 m. Riurile engleze majore sunt Tamisa, Severn, Trent si Ouse. Cele mai importante orase sunt Londra, Manchester, Birmingham, Leeds, Newcastle upon Tyne, Sheffi eld, Bristol, Liverpool, Leicester, Nottingham. Tara Galilor este in majoritate muntoasa, cel mai inalt punct fi ind varful Snowdon, cu 1085 m. La nord se gaseste Anglesey. Cel mai mare oras este capitala, Cardiff, urmat de Swansea, Newport i Wrexham. Geografi a Scotiei este variata, cu portiuni joase in sud si est, si portiuni muntoase (highlands) in nord si vest, unde se afla si Ben Nevis (1343 m), cel mai inalt varf din Regat. In largul coastelor scotiene se gasesc numeroase insule, cele mai importante fiind arhipelagurile Hebride, Shetland si Orkney. Orasele principale sunt Edinburgh, Glasgow, Aberdeen si Dundee. Irlanda de Nord are un relief predominant . Orasele majore sunt Belfast si Londonderry.SUPRAFATA:130.395kmPOPULATIE:Regatul Unit aproximativ 60,6 milioane(Anglia 50.714.000; Tara Galilor 2.977.000;Scotia 5.108.000; Irlanda de Nord1.733.000)LIMBI VORBITE:Limbile oficiale in Marea Britanie sunt engleza si galeza, engleza fiind cea mai raspandita. De asemenea se mai vorbeste gaelica scotiana in unele parti ale Scotiei. Majoritatea populatiei este engleza, scotiana, galeza si irlandeza. Cu toate acestea, Marea Britanie este o natiune foarte diversifi cata cu o deosebita cultura de integrare si unitate rasiala.MONEDA:Marea Britanie foloseste lira sterlina.Simbolul pentru Lira sterlina (GBP GreatBritsih Pound)este .

Prezentare general economic

Marea Britanie este aa asea cea mai mare economie din lume. Marea Britanie a fost grav afectat de criza economic global n 2008 i din nou de criza din zona euro dar economia este acum intr-o recuperarea puternic i este setata pentru a ajunge la nivelul de dinaintea crizei din PIB pn la jumtatea anului 2014, cu o cretere de 0,8 la sut n primul trimestru al anului 2014, i o cretere prognoza de 2,7 la sut pentru ntregul an. Rata omajului sa redus mai rapid dect sa anticipat, pn la 6,8 la sut n cele trei luni pn n martie 2014. Cu toate acestea, perspectivele de cretere din Marea Britanie continu s depind n mare msur pe o redresare a economiei mondiale, n special UE, care este cea mai mare pia de export din Marea Britanie. Deficitul bugetar al Marii Britanii se reduce pe partea din spate a programului mare de consolidare fiscal a Guvernului. Deficitul bugetar care st la baza (care exclude deciziile politice guvern care flata temporar previziunile) este de ateptat s fie 5.5 la sut din PIB n 2014 la 15, jumtate de vrf n 2009-10, i este prognozat ca va avea un mic surpplus in in 2018-19 . Strategia economica a Guvernului include, de asemenea, msuri de cretere, cum ar fi o reducere a ratei de impozitare pe profit i creterea cheltuielilor de capital pe drumuri i infrastructur.

CAPITOLUL 2-Indicatori la nivelul economiei nationale1.Suprafata(km)Marea Britanie are o suprafata de 130.395kmin timp ce Romania are o suprafata de 238.391 km.

2.Populatie(nr de locuitori)anTara20102011201220132014

Romania2044029020294683201990592009599620020074

Marea Britanie62,510,19763,022,53263,495,30363,905,297p64,308,261p

Tabel nr.1In urma reprezentarilor observam mari diferente in ceea ce priveste populatia celor 2 tari. Populatia Romaniei cunoaste o tendinta descrescatoare ajungand de la valoarea de 20440290 locuitori in anul 2009, la valoarea de 20020074 locuitori. Pe de cealalta parte, in Marea Britanie populatia are un trend ascendent, crescand din anul 2009 pana in anul 2014 la valoarea de 64.309.261.3. PIB-ul i principalele componente - volumeanTara20092010201120122013

Romania-6.6 -1.1 2.3 0.6 3.5

Marea Britanie-5.2 1.7 1.1 0.3 1.7

Tabel nr.2Atat Marea Britanie cat si Romania inregistreaza o scadere a volumului PIB-ului in annul 2009, valorile osciland neavand o tendinta crescatoare sau descrescatoare.

4. Formarea brut de capital fix de 6 tipuri de active - preturi curente

anTara20092010201120122013

Romania28,878.5 30,725.5 34,251.0 34,597.3 33,538.7

Marea Britanie237,050.8 257,801.0 254,323.2 277,897.8 265,867.9

Tabel nr.3Marea Britanie inregistreaza valori mult mai mari fata de Romania.5. Rata inflaieiRata omajului a populaiei n vrst de 25-64 in functie de nivelul de educai

anTara20092010201120122013

Romania7.05.76.96.86.7

Marea Britanie9.410.3b10.4b10.310.7

Tabel nr.4Marea Britanie inregistreaza valori mai mari fata de Romania insa acestea au o tendinta relative de stagnare in timp ce in Romania acestea fluctueaza mai mult.

omaj armonizat pe sexe - grupa de vrst 15-24 de ani ( total )1 000 de persoane ( date ajustate sezonier)anTara20092010201120122013

Romania159::::

Marea Britanie725692689::

Tabel nr.5

Rata somajului.anTara20092010201120122013

Romania6.57.07.26.87.1

Marea Britanie7.5

7.88.17.97.6

Tabel nr.6In Romania rata somajului a crescut din 2009 in 2013 cu 0.6% iar in Marea Britanie cu doar 0.1%.

Rata somajului, barbati.anTara20092010201120122013

Romania7.37.67.77.47.7

Marea Britanie8.58.68.78.48.0

Tabel nr.7Rata somajului in randul barbatilor a crescut cu 0.4% in Romania in timp ce in Marea Britanie a scazut cu 0.5% daca luam ca ani de referinta 2009-2013.

Rata somajului, femeianTara20092010201120122013

Romania5.46.26.56.16.3

Marea Britanie6.46.97.47.47.1

Tabel nr.8Rata somajului in randul femeilor a crescut cu 0.9 in Romania si cu 0.7 in Marea Britanie daca luam ca referinta anii 2009-2013.

Cretere Ocuparea forei de munc pe sexeanTara20092010201120122013

Romania-2.0-0.3-0.81.3-0.1

Marea Britanie-1.60.20.51.21.3

Tabel nr.9Rata fortei de munca in randul populatiei din Romania a avut un trend descendent din 2009 pana in timp ce in Marea Britanie a avut un trend ascendant din 2009 pana in 2013.

Creterea forei de munc de sex, barbatianTara20092010201120122013

Romania-1.70.0-1.41.90.1


Tabel nr.10Cresterea fortei de munca in randul barbatilor a crescut atat in Romania cat si in Marea Britanie.(2009-2013)Creterea forei de munc de sex, femei.anTara20092010201120122013

Romania-2.3-0.6-0.10.6-0.4


Tabel nr.11Cresterea fortei de munca in randul femeilor a crescut atat in Romania cat si in Marea britanie (2009-2013)

Salariul minim anTara20092010201120122013

Romania149.16141.63157.20161.91157.50

Marea Britanie995.281,076.461,136.221,201.961,249.85

Tabel nr.12Exista diferente majore intre salariul minim pe economie din Romania care in annul 2013 era de 157.50 euro in timp ce in Marea Britanie acesta inregistra valoarea de 1249.85 euro.ExporturianTara20092010201120122013

Romania36,169.6 44,038.7 52,592.5 53,477.0 59,956.8

Marea Britanie451,400.8 521,389.8 567,917.2 610,805.7 595,381.9

Tabel nr.13Exporturile Romaniei inregistreaza valori crescatoare de la36169 mil euro in anul 2009 la 59956 mil euro in anul 2013. Diferenta dintre Romania si Marea Britanie in ceea ce priveste acest indicator este semnificativa. Marea Britanie realizeaza exporturi in anul 2013 de pana la 585,381.9 milioane euro, cu 143,981.1 mil euro mai mult decat la inceputul perioadei analizate, adica in anul 2009 .ImporturianTara20092010201120122013

Romania43,309.7 51,162.4 59,581.9 59,682.3 60,758.2

Marea Britanie477,634.9 559,686.0 594,718.2 651,972.6 628,898.

Tabel nr.14Si importurile Romaniei inregistreaza valori crescatoare de la 43309 mil euro in anul 2009 la 60758 mil euro in anul 2013. Diferenta dintre Romania si Marea Britanie in ceea ce priveste acest indicator este semnificativa,aproape inzecita.Balanta comercialaanTara20092010201120122013

Romania-7140-7124-6989-6205-802

Marea Britanie-26,234.10-38,296.20-26,801.00-41,166.90-33,516.10

Tabel nr.15

Balanta comerciala reprezinta diferenta neta dintre valoarea importurilor si cea a exporturilor de bunuri ale unei tari, intr-o anumita perioada de timp. Putem observa faptul ca Romania, are o valoare a importurilor mai mare decat cea a exporturilor, ceea ce duce la o valoare negativa a balantei comerciale pe toata perioada analizata. Astfel balanta comerciala este nefavorabila. Austria are o balanta comerciala favorabila,cu un trend ascendent.

3. Indicatori la nivelul agriculturii Suprafata agrigola totalaRomania

United KingdomDomainCountryElementItemYearUnitValue

LandUnited Kingdom% of Land AreaAgricultural area2007%72.94





Din aceste tabele putem observa ca Romania detine o pondere a suprafetei agricole mai mica cu 35,94% in anul 2011 decat cea a Marii Britanii.

Teren arabilRomania United Kingdom

DomainCountryElementItemYearUnitValue

LandUnited Kingdom% of Agricultural AreaArable land2007%34.48





Atat terenul arabil detinut de Romania cat si cel al Marea Britanie urmeaza un trendc rescator, Romania avand o pondere mai mare cu 18,82% .

Vii si liveziRomania

United Kingdom


LandUnited Kingdom% of Agricultural AreaPermanent crops2007%0.26





Ponderile detinute de vii si livezi au o evolutie descrescatoare in Romania spre deosebire de UK unde ele au o evolutie constanta.

Pasuni si faneteRomania

United Kingdom


LandUnited Kingdom% of Agricultural AreaPermanent meadows and pastures2007%65.26





In ambele tari suprafata ocupata cu pasuni si livezi are o evolutie descrescatoare.

b)Suprafata irigataRomania


LandUnited Kingdom% of Agricultural AreaTotal area equipped for irrigation2007%0.86





In Romania,spre deosebire de UK unde suprafata irigata scade de la 1.23% in anul 2009 la 0.55% in anul 2011, suprafata irigata scade de la 23,15% la 22,52%.

c)Mecanizare-Numar de tractoareRomania

In Romania numarul de tractoare creste in anul 2009 cu 3798 fata de anul 2005.d)Chimizare-Consum ingrasaminteRomania

United Kingdom


FertilizersUnited KingdomNutrient use on arable and permanent crop areaNitrogen Fertilizers (N total nutrients)2006tonnes of nutrients per 1000 Ha164.20





Consumul de ingrasaminte chimice este redat prin cantitatea de ingrasaminte chimice substanta activa. In Romania cantitatea maxima de nitrogen s-a folosit in anul 2009, si anume 32,01 tone ingrasaminte/1000 ha.In ceea ce priveste Marea Britanie cantitatea maxima s-a folosit in anul 2010 171,04 tone ingrasaminte/1000 ha,aproape de 6 ori mai mult decat maximum atins la noi in tara.


FertilizersUnited KingdomNutrient use on arable and permanent crop areaPhosphate Fertilizers (P205 total nutrients)2006tonnes of nutrients per 1000 Ha36.49





In Romania cantitatea maxima de fosfat s-a folosit in anul 2010 si anume 12,83 tone ingrasaminte/1000 ha. In ceea ce priveste Marea Britanie cantitatea maxima s-a folosit in anul 2006 36.49 tone ingrasaminte/1000 ha,aproape triplu fata de maximum atins la noi in tara.

e)Efective de animale-BovineRomania

United Kingdom


Live AnimalsUnited KingdomStocksCattle2009Head10025000.00





Daca urmarim valorile inregistrate putem observa ca Romania,in ciuda evolutiei descrescatoare inregistrata in ambele tari ,dispune de un efectiv mai mare de bovine.Astfel in anul 2013 Romania detinea 2009135 efective ,iar Austria cu 53517 de capete mai putine.-PorcineRomania


Live AnimalsUnited KingdomStocksPigs2009Head4540000.00





In Romania de-a lungul celor 5 ani analizati efectivele de porcine scad,ajugandu-se in anul 2013 la un efectiv de 5234313 de capete comparativ cu Marea Britanie unde numarul de capete creste pana la 4885000

-OvineRomania


Live AnimalsUnited KingdomStocksSheep2009Head31445000.00





Daca urmarim valorile inregistrate putem observa o evolutie descrescatoare la noi in tara,in timp ce Marea Britanie inregistreaza o tendinta crescatoare.

-CaprineRomania


Live AnimalsUnited KingdomStocksGoats2009Head88000.00





Atat in Romania cat si in UK efectivele de caprine inregistreaza un tend crescator,Romania avand insa un efectiv mult mai mare in anul 2013 decat Marea Britanie.

Rezultate economicea)Productii medii la principalele culturi vegetale-GrauRomania


CropsUnited KingdomYieldWheat2009Hg/Ha79301.41





Cultura de grau are o evolutie crescatoare in Romania, productia de grau a crescut de la valoarea de 24304,36 hg/ha la valoarea de 34786,21 hg/ha in anul 2013.In Marea Britanie cultura de grau are o evolutie descrescatoare, ajungand de la valoare de 79301.41 hg/ha in anul 2009, la o valoarea de 73814.24hg/ha.

-PorumbRomania


CropsUnited KingdomYieldMaize1976Hg/Ha20000.00





In Romania productia de porumb inregistreaza o crestere in 2013 la 44968.64hg/ha , pe cand in UK se inregistreaza o scadere in 1980 pana la 15700hg/ha.

-Sfecla de zaharRomania


CropsUnited KingdomYieldSugar beet2009Hg/Ha741842.11





Aceasta cultura inregistreaza in ambele tari o tendinta descrescatoare.

-Floarea-soarelui Romania

b)Productii totale/locuitor la principalele productii vegetale(t/loc)-GrauanTara20092010201120122013

Romania0.250.280.350.260.36

UK0.230.240.250.220.19

In Romania productia totala pe locuitor creste pana la valoarea de 0,36 in timp ce in UK creste pana in anul 2011 la valoarea de 0,25 t/loc ca apoi sa scada la valoarea de 0,19 t/loc.-PorumbanTara20092010201120122013

Romania0.390.440.580.290.56

-Sfecla de zaharanTara20092010201120122013

Romania0.030.040.030.030.05

UK0.140.100.140.120.13

In Romania productia totala/locuitor tinde sa creasca pe cand in UK tinde sa ramana aproape constanta.

-Floarea soareluianTara20092010201120122013

Romania0.050.060.080.060.1

c)Productii medii la principalele produse de origine animala-Carne de vita

Romania


Livestock PrimaryUnited KingdomYield/Carcass WeightMeat, cattle2008Hg/An3275.08





Productia medie de carne de vita are o tendinta crescatoare in ambele tari.Astfel in Romania aceasta productie ajunge la valoarea de 1619,01 hg/ha ,iar in Marea Britanie la valoarea de 3301.01.

-Carne de porcRomania


Livestock PrimaryUnited KingdomYield/Carcass WeightMeat, pig2008Hg/An784.98





In comparatie cu Romania unde productia de carne de porc scade pana la valoarea de 826,08 hg/ha in anul 2012,in UK aceasta creste la valoarea de 801,05hg/ha in acelasi an.LapteRomania


Livestock PrimaryUnited KingdomYieldMilk, whole fresh cow2008Hg/An71864.85





Productia de lapte urmeaza o evolutie crescatoare in ambele tari.In Romania aceasta productie ajunge la valoarea de 37006,09 hg/ha comparativ cu UK unde valoarea este cu mult mai mare.OuaRomania


Livestock PrimaryUnited KingdomYieldEggs, hen, in shell2008100Mg/An135399.02





Productia de oua are o evolutie descrescatoare in Romania spre deosebire de Marea Britanie unde se inregistreaza o evolutie crescatoare.d)Productii totale/locuitor la principalele produse de origine animal(t/loc)-Carne de vitaanTara20092010201120122013

Romania0.00890.00930.09860.0900.0760

UK0.00540.00550.00560.00550.0055

Productia totala/locuitor de carne de vita a inregistrat o evolutie crescatoare,de la 0,0089t/loc la 0,0760t/loc in Romania,iar in Marea Britanie se observa o evolutie constanta.

-Carne de porcanTara20092010201120122013

Romania0.01870.01880.01790.01980.0192

UK0.01300.01320.01330.01330.0133

In Romania productia de oua scade la 0,0155 t/loc spre deosebire de UK unde este constanta 0.0133t/loc.-LapteanTara20092010201120122013

Romania0.260.250.210.220.21

UK0.1190.1230.1260.1270.128

Productia de lapte scade pana la 0,21t/loc in Romania comparativ cu UK unde creste pana la valoarea de 0.128t/loc.

CAPITOLUL 4.Principalele reglementari pe pietele agricole

Asigurarea continuitatii inseamna adesea promovarea schimbarii. Acest lucru este foarte adevarat pentru politica agricola comuna (PAC). Din 1962 de cand a fost fondata, PAC a cunoscut un proces continuu de adaptare si reforma pentru a menine un sector care este vital nu numai pentru comunitatea fermierilor ci si pentru societate in ansamblu.Politica agricola a Europei se decide la nivelul UE de catre guvernele statelor membre si este pusa in aplicare de catre statele membre. Aceasta politica urmareste sprijinirea veniturilor agricultorilor, incurajandu-i totodata sa produca marfuri de inalta calitate cerute de piaa si sa gaseasca noi modalitai de a-si imbunati activitatea, precum sursele ecologice regenerabile de energie.Statele fondatoare ale Comunitaii Economice Europene au fost de acord ca agricultura trebuie inclusa in piaa comuna. Pentru aceasta era nevoie de o politica agricola comuna care sa armonizeze diferitele mecanisme naionale de sprijin si sa stabileasca niste bariere vamale comune pentru bunurile venind din arile nemembre. Politica agricola comuna (PAC) a fost una din primele politici decise la nivel comunitar.Principiile functionarii au fost stabilite in cadrul unei conferine ce a reunit in 1958, la Stressa (Italia), minitrii agriculturii din cele sase tari membre.Trei principii fundamentale stau la baza politicii agricole comune:a) crearea si meninerea unei singure piee si a unor preturi comune (o singura piaa in care produsele agricole circula liber);b) respectul noiunii de preferinta comunitara (in comerul agricol se manifesta preferina pentru marfurile produse in interiorul Comunitaii, cumparatorii de produse necomunitare trebuie sa plateasca un supracost);c) solidaritatea financiara (statele membre participa impreuna la constituirea resurselor si beneficiaza de finanarea cheltuielilor legate de PAC);Cele trei principii sunt interdependente neputand fi aplicate separat.De-a lungul timpului aplicarea celor trei principii a adus mari servicii Comunitaii astfel ca: securitatea aprovizionarilor a fost asigurata pentru principalele categorii de marfuri alimentare; cei zece milioane de agricultori, cat numara Uniunea Europeana astazi, sunt printre cei mai productivi din lume; ei produc bunurile alimentare esentiale pentru intreaga Uniune, iar prin exporturile comerciale si prin intermediul ajutorului alimentar contribuie si la hranirea unui numar important de persoane din alte pari ale globului. Graie PAC, Uniunea Europeana a devenit o putere agricola iar amenitarea penuriei alimentare a disparut pentru consumatorul comunitar.Nu numai ca a confirmat si a dezvoltat vocaia agricola a Europei, dar in Europa occidentala PAC a contribuit esential la meninerea unui anumit echilibru intre oras si sat si intre interesele agricultorilor si cele ale consumatorilor. Mai mult, PAC a reuit sa menina in mediul rural o populaie agricola dinamica incetinind exodul populatiei rurale catre marile aglomeraii urbane, fenomen ce ar fi fost mult mai greu de stapanit in lipsa unei astfel de politici.Pentru a beneficia de ajutoare directe, agricultorii au fost nevoii sa isi indrepte atenia spre piaa si sa raspunda noilor prioritai ale publicului (reforma MacSharry din 1992). Aceasta schimbare de strategie, care a avut loc in 1999 prin reforma Agendei 2000 si care favorizeaza competitivitatea agriculturii europene, include, de asemenea, un element fundamental nou si o politica de dezvoltare rurala destinata sa incurajeze numeroase iniiative rurale, ajutand totodata agricultorii sa isi restructureze fermele,sa diversifice si sa imbunataeasca comercializarea produselor.Agenda 2000 a Comisiei Europene cuprinde un nou set important de propuneri de reforma a PAC alaturi de pachetul financiar de sprijin al acestor masuri. Toate aceste propuneri au ca scop imprimarea, in anii care vin, a unei forme concrete Modelului european de agricultura. Principalele caracteristici ale acestui model vor fi:un sector agricol competitiv care sa poata face fata, in mod treptat, competiiei de pe pieele internaionale fara sa fie nevoie sa recurga la subventii care sunt din ce in ce mai puin acceptate la nivel internaional;metode de producie sanatoase care protejeaza mediul, capabile sa furnizeze produse de calitate in varietaile cerute de populaie;forme diverse de agricultura, bogate in practici tradiionale care nu sunt numai orientate catre un nivel mare de producie, dar care cauta sa mentina frumuseile naturii si ale peisajului rural, precum si comunitai rurale dinamice si active, generand si meninand nivelul de ocupare al forei de munca;o politica agricola mult mai simpla si mai simplu de ineles, care stabilete clar linii de separaie intre deciziile ce trebuie luate in comun si cele ce raman in competena Statelor Membre;In trecut, cu cat agricultorii produceau mai mult, cu atat primeau mai multe subvenii. In viitor, marea majoritate a ajutoarelor destinate fermierilor vor fi platite independent de cantitatile produse.Eliminarea legaturii dintre subvenii si productie (denumita de obicei decuplare) ii va face pe agricultorii UE mai competitivi si mai orientai catre piaa. Acetia vor fi liberi sa produca ceea ce este mai profitabil pentru ei, bucurandu-se totodata de dorita stabilitate a venitului.

Eforturile financiare ale Comunitaii au fost si raman considerabile. Astfel, in viitor Uniunea Europeana nu-si va abandona nici agricultura dar mai ales agricultorii sai. Dar in locul finantarii excedentelor greu vandabile, PAC va finana cu prioritate veniturile agricultorilor.

3

Bibliografie

www.europa.eu.int/comm/agriculturewww.fao.orgwww.worldbank.com

26

Documents

Studiu comparativ ANGLIA-ROMANIA