STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA … de gospodrire a apelor la... · 2013-07-08 · form cod po-11-qms/b-a studii privind scenarii de evolutie a cerintelor

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII

ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE

APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE

DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

VOLUMUL 2

PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZVOLTARE SECTORIALE

2008 PT-08-QMS/A

Form cod PO-11-QMS/B-a





VOLUMUL 2


DIRECTOR Dr. Petre STANCIU DIRECTOR ŞTIINŢIFIC Dr. Marinela SIMOTA DIRECTOR TEHNIC DGA Dr. ing. Daniela RADULESCU SEF SECTIE SD TBO Dr. ing. Elisabeta OPRIŞAN SEF SECTIE SD MDM Dr. ing. Ion TECUCI RESPONSABIL TEMA Dr. ing. Elisabeta OPRIŞAN

Form cod PO-11-QMS/B-b

ELABORATORI

Elaborarea ştiinţifică Dr. ing. Elisabeta OPRISAN

Dr. ing. Ion TECUCI

Colectivul de lucru Dr. ing. Elisabeta OPRISAN

Dr. ing. Ion TECUCI

Ing. Elisabeta CSERWID

Ing. Florin Ion CONSTANTIN

Mst. ing. Ramona DUMITRACHE

Mstd. ing. Florin Claudiu FLORESCU

Ing. Bogdan Mirel ION

Mst. ing. Alina Tereza LAZARINE

Drd.ing. Alexandru MOLDOVEANU

Drd. biol. Marinela MOLDOVEANU

Ing. Irina ROMAN

Ing. Constantin Aurelian SOTIRIU

Mstd.chim. Ileana TANASE

Tehn. Anca REVENCO

Tehn. Ionela SAVU






CUPRINS

I. PREVEDERI PRIVIND DEZVOLTAREA FOLOSINTELOR SI A CERINTELOR DE APA CUPRINSE IN PLANURILE NATIONALE DE DEZVOLTARE A ROMANIEI, CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA SI ALTE STRATEGII, PROGRAME SI PLANURI....................................................................................

1 1. Introducere.............................................................................. 1 2. Politica Uniunii Europene in domeniul apei............................ 3 3. Politica Uniunii Europene pentru rezolvarea problemei

deficitului de apa si a secetei ...................................................

3 4. Raport asupra obiectivelor de dezvoltare ale

mileniului................................................................................

11 5. Planul National de Dezvoltare a Romaniei 2007-2013 13 6. Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013.. 16 7. Strategia Nationala Generala pentru Dezvoltare Rurala............. 21 8. Programul National de Dezvoltare Rurala.................................... 27 9. Propuneri privind definirea Strategiei privind Amenajarile de

Imbunatatiri Funciare – irigatii, desecari, combaterea eroziunii solului si aparare impotriva inundatiilor..................................

41 10. Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007-2020........... 49 11. Planul National Strategic pentru Pescuit 2007 – 2013.............. 54

II. IDENTIFICAREA POLITICILOR IN DOMENIUL APEI CUPRINSE IN STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIONALA A ROMANIEI, STRATEGIILE SECTORIALE SI IN STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORASELOR MICI SI MIJLOCII..................................................

56 1. Politica si Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din

Romania (2001-2010................................................................. 56 2. Programul Forestier National 2001 – 2010.................................. 62 3. Strategia pentru Dezvoltarea Oraselor Mici si Mijlocii 2005-

2015........................................................................................

78 III. PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL AL ROMANIEI 2007-

2013...........................................................................................

81 Planul de Dezvoltare Regionala a Regiunii sud – vest oltenia (2007 – 2013)...............................................................

96

Strategia de dezvoltare regionala sud – vest oltenia .................... 131 Planul de Dezvoltare Regionala a Regiunii centru 2007-2013....... 146 Strategia regionala a Regiunii de Dezvoltare centru........................ 163

IV. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE GESTIONARE A APELOR SAU IN LEGATURA CU APELE DIN PLANURILE LOCALE DE ACTIUNI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI LA NIVEL DE JUDETE.

169

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI

MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE


C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

1

I. PREVEDERI PRIVIND DEZVOLTAREA FOLOSINTELOR SI A CERINTELOR DE APA CUPRINSE IN PLANURILE NATIONALE

DE DEZVOLTARE A ROMANIEI, CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA SI ALTE STRATEGII, PROGRAME SI

PLANURI

1. INTRODUCERE

Dat fiind faptul ca unul din factorii importanti care influenteaza cerintele de apa ale folosintelor il constituie obiectivele planificarii in domeniul apei, un pas important in realizarea prezentului studiu l-a constituit identificarea Planurilor Nationale de Dezvoltare a Romaniei, a Cadrului Strategic National de referinta, alte Programe Nationale, strategii, programe si planuri sectoriale, planuri de dezvoltare regionala si judetene si extragerea din acestea a prevederilor ce privesc dezvoltarea folosintelor si a cerintelor de apa (acolo unde acestea sunt cuantificate).

In ceea ce priveste folosintele de apa s-au avut in vedere alimentarile cu apa potabila si industriala, irigatiile, piscicultura si acvacultura, navigatia fluviala, producerea de energiei hidroelectrice, turismul, etc.

In acelasi timp, desi nu sunt considerate ca folosinte de apa, au fost luate in considerare si urmatoarele cerinte asupra resurselor de apa care privesc:

ecosistemele acvatice;

zonele umede.

Pentru aceste laturi ale gospodaririi apelor nu pot exista strategii. Aceasta lipsa nu elimina insa luarea in consideratie a unor cerinte de apa care sa contribuie la conservarea ecosistemelor acvatice si a zonelor umede.

Un alt aspect care trebuie luat in consideratie si cu care se confrunta si se va confrunta in continuare o mare parte a locuitorilor Planetei este aceea a schimbarilor climatice. Aceasta se traduce prin determinarea influentei schimbarilor climatice asupra cerintelor de apa ale folosintelor mai ales ca aceste schimbari influenteaza deja ciclul hidrologic planetar, influenta manifestata prin reducerea resurselor de apa in anumite zone ale Terrei.

Ca strategii de dezvoltare, s-au identificat:

Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013 elaborat de Guvernul Romaniei in decembrie 2005;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

2

Cadrul Strategic National de Referinta 2007 – 2013 elaborat de Guvernul Romaniei in aprilie 2006;

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 elaborat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in anul 2007 (versiunea consolidata);

Propunere pentru definirea strategiei privind amenajarile de imbunatatiri funciare – irigatii, desecari, combaterea eroziunii solului si aparare impotriva inundatiilor elaborata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in anul 2006;

Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007 – 2020 elaborata de Ministerul Economiei si Finantelor – varianta 16 mai 2007;

Strategia de Dezvoltare privind Industria Miniera elaborata de Ministerul Economiei si Finantelor

Strategia privind Turismul elaborata de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor publice si Locuintei

Planurile de Amenajare Teritoriale Judetene;

Situatia privind dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa in sistem centralizat si a retelelor publice de canalizare in judete, transmise de Consiliile Judetene;

Strategia Nationala a Romaniei privind schimbarile climatice 2005 – 2007 elaborata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile;

Strategia Nationala de Conservare a Biodiversitatii – 2000 elaborata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile;

Planul National Strategic pentru Pescuit 2007 – 2013 elaborat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Principalele prevederi ce vizeaza domeniul gestionarii resurselor de apa sau legate de acestea sunt prezentate succint in cele ce urmeaza.

Inainte de prezentarea prevederilor susmentionate s-a considerat necesar sa se prezinte unele aspecte privind politica Uniunii Europene in domeniul apei si in special poilitica acesteia in rezolvarea problemei deficitului de apa si a secetei in Uniune.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

3

2. POLITICA UNIUNII EUROPENE IN DOMENIUL APEI

Directiva - Cadru privind Apa 2000/60/EC stabileste un cadru legal pentru a garanta cantitati suficiente de apa de buna calitate in Europa. Obiectivele sale cheie sunt:

sa extinda protectia apei pentru toate apele: apele de suprafata si subterane interioare si litorale;

sa atinga o “stare buna” pentru toate apele pana in 2015;

sa puna bazele gestionarii apelor pe bazine hidrografice;

sa combine valorile limita ale emisiilor cu standardele de calitate a mediului;

sa asigure ca pretul apei ofera stimulente adecvate consumatorilor de apa pentru ca acestia sa foloseasca eficient resursele de apa;

sa implice mai strans cetatenii;

sa alinieze legislatia tarilor membre.

Directiva a identificat si doua domenii in care este necesara o legislatie mai eficienta: apele subterane (articolul 17) si substantele prioritare (articolul 16). Noua directiva privind apele subterane a fost adoptata recent de catre Parlamentul European si Consiliu, in timp ce propunerea de directiva privind substantele prioritare este inca in curs de negociere.

Alte doua propuneri legislative recente vor extinde domeniul de aplicare al politicii UE in domeniul apei si vor completa cadrul cuprinzator al gestionarii si protectiei apelor: propunerea de directive privind evaluarea si managementul riscului la inundatii – deja adoptata - si propunerea de directiva privind strategia maritima.

3. POLITICA UNIUNII EUROPENE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI DEFICITULUI DE APA SI A SECETEI

Aceasta politica este prezentata intr-un document aprobat in anul 2007 {COM(2007) 414 final}. Acest document este realizat pe baza unui studiu de impact.

Probleme abordate

Pana in prezent au fost identificate 33 de bazine hidrografice afectate de deficitul de apa. Acestea reprezinta o suprafata totala de 460 000 km² (aproximativ 10% din suprafata totala a UE) si sunt populate in total de 82 de milioane de locuitori (aproximativ 16,5% din populatia UE).




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

4

Majoritatea statelor membre au raportat cazuri de seceta care s-au produs din anul 1976 pana in prezent. Intre 2000 si 2006, in medie seceta a afectat 15% din suprafata totala a UE si 17% din totalul populatiei UE.

Repartitia spatiala si temporala a resurselor hidrologice pe teritoriul Europei se numara printre principalii factori ai deficitului de apa si ai secetei.

De asemenea, in general, politicile de tarifare a apei nu reflecta nivelul precar al resurselor de apa la nivel local. Principiul „utilizatorul plateste” este rareori pus in aplicare. Aceste lacune au ca rezultat proasta gestionare a resurselor de apa, desi Directiva-Cadru privind Apa (DCA) defineste principiile care permit dezvoltarea unor instrumente economice eficiente.

Planificarea teritoriala neadecvata si alocarea necorespunzatoare a apei intre sectoarele economice conduc la o serie de dezechilibre intre cerintele de apa si resursele de apa existente.

Principalul utilizator este agricultura (care detine o pondere de 64%), urmata de energie (20%), aprovizionarea cu apa a populatiei (12%) si industrie (4%). Turismul poate exercita o presiune considerabila asupra captarii apei, in special in sudul Europei si in zonele de coasta in care resursele de apa dulce sunt limitate.

In Europa, potentialul de economisire a apei este enorm. Europa continua sa risipeasca cel putin 20% din apa din cauza ineficientei.

In general, in politicile sectoriale privind apa, din cauza integrarii insuficiente a problemelor legate de apa, se observa o lipsa de coerenta si uneori chiar existenta unor efecte contraproductive asupra protectiei resurselor de apa.

In ceea ce priveste cazurile de seceta, acestea au fost deseori solutionate printr-o abordare bazata pe gestionarea crizei, dictata de lipsa pregatirii din timp in eventualitatea producerii unor astfel de fenomene extreme.

Cazurile de deficit de apa intalnite la nivelul bazinelor hidrografice au avut deja repercusiuni perceptibile asupra economiei, a societatii si a mediului si, in consecinta, asupra costurilor.

Secetele au consecinte economice, sociale si ecologice imediate si semnificative, care pot continua si dupa sfarsitul secetei.

Impactul economic direct al cazurilor de seceta in ultimii treizeci de ani este estimat la cel putin 100 de miliarde de euro.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

5

Perspectivele in cazul in care politicile raman neschimbate

In total, pana in anii 2070 procentul suprafetei bazinelor hidrografice europene care se confrunta cu probleme grave legate de insuficienta apei vor creste, dupa toate probabilitatile, de la 19%, cat reprezinta la ora actuala, la 34-36%.

Efectele dezvoltarii economice si sociale asupra resurselor de apa ar putea avea aceeasi magnitudine ca cele ale schimbarilor climatice asupra disponibilitatii apei.

In urmatoarele decenii, tarile din sud-est ar putea constitui zona cu cea mai mare crestere a problemelor legate de resursele de apa.

DCA furnizeaza toate instrumentele necesare pentru o gestionare a apei cu adevarat durabila. Cu toate acestea, punerea in aplicare a acestor instrumente (in special tarifarea apei si recuperarea costurilor) in cele mai eficiente moduri ramane o provocare.

In cazul in care situatia ramane neschimbata, problema risca sa evolueze dupa cum urmeaza:

se va mentine o planificare teritoriala necorespunzatoare in unele din bazinele hidrografice cele mai afectate de lipsa de apa;

se va continua risipa si utilizarea ineficienta a apei in gospodarii si in multe din sectoarele economice.

Obiective

Obiective strategice generale:

abordarea impactului din ce in ce mai puternic al deficitului de apa si al secetei in Uniunea Europeana;

asigurarea protectiei pe termen lung a resurselor de apa disponibile;

asigurarea disponibilitatii durabile a apei pe intreg teritoriul Europei si promovarea modalitatilor durabile de utilizare a apei.

Obiective specifice:

imbunatatirea masurilor pregatitoare in eventualitatea cresterii frecventei secetelor;

atenuarea tuturor efectelor deficitului de apa si ale secetei asupra mediului, economiei si societatii;

crearea de conditii pentru o dezvoltare economica si sociala durabila pe teritoriul Europei in contextul schimbarilor climatice si al cresterii frecventei cazurilor de deficit de apa si seceta.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

6

Obiective operationale

identificarea celor mai adecvate si rentabile masuri pentru a aborda in mod eficient aspectele legate de deficitul de apa si seceta;

stabilirea eventualelor prioritati sau a unei ierarhii care sa serveasca drept orientari in procesul de adoptare a politicilor in lumina disponibilitatii la nivel de bazin hidrografic.

Principalele optiuni strategice disponibile pentru realizarea obiectivelor

In afara scenariului in care politicile ar ramane neschimbate, au fost identificate trei optiuni.

Optiunea A: „Numai aprovizionarea cu apa”

Masurile luate in considerare in cadrul acestei optiuni constau in:

promovarea crearii de noi infrastructuri de aprovizionare cu apa pe baza legislatiei UE in vigoare;

sustinerea crearii la scara larga de noi infrastructuri de aprovizionare cu apa, acordandu-se prioritate alocarii de fonduri UE si nationale.

Optiunea B: „Numai politicile de tarifare a apei”

Masurile luate in considerare in cadrul acestei optiuni includ:

tarifarea eficienta a apei;

recuperarea costurilor.

Optiunea C: Abordare integrata

Masurile luate in considerare includ masuri care au ca obiectiv:

diminuarea efectelor secetelor;

sprijinirea alocarii eficiente a apei si a exploatarii durabile a solurilor;

incurajarea utilizarii tehnologiilor si practicilor care favorizeaza utilizarea eficienta a apei;

incurajarea formarii in Europa a unei culturi a economisirii apei;

crearea de noi infrastructuri de aprovizionare cu apa.

Analiza impactului optiunilor

Optiunea A: Numai aprovizionarea cu apa

Impactul asupra mediului




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

7

Lacurile de acumulare joaca un rol important in aprovizionarea cu apa a populatiei, in irigatii si in utilizarile industriale. Cu toate acestea, construirea de baraje si transferurile de apa pot avea implicatii serioase pentru functionarea ecosistemelor de apa dulce intr-un bazin hidrografic si un impact negativ asupra statutului ecologic al maselor de apa.

Data fiind nesiguranta actuala in ceea ce priveste impactul ecologic al tuturor solutiilor alternative, cum ar fi desalinizarea - inclusiv cantitatea de energie utilizata - si, prin extensie, compatibilitatea acesteia cu Politica Energetica pentru Europa, este necesara elaborarea unor evaluari suplimentare de risc inainte de adoptarea unei pozitii definitive de catre Comisie.

Impactul economic

La prima vedere, conform asteptarilor, impactul pe termen scurt asupra economiei ar trebui sa fie unul pozitiv. Orice infrastructura noua de aprovizionare cu apa poate sprijini dezvoltarea activitatilor in zonele adiacente noii infrastructuri.

Cu toate acestea, barajele si transferurile de apa prezinta o serie de deficiente, scoase in evidenta de Comisia Mondiala a Barajelor. O serie de proiecte existente indica alte deficiente in ceea ce priveste solutiile alternative.

In Europa, se pot preconiza putine posibilitati de creare de infrastructuri de aprovizionare cu apa care sa nu constea in cresterea presiunii asupra resurselor de apa, deja sensibile, si consumarea resurselor existente pana la epuizarea completa a acestora. Va trebui sa se identifice noi oportunitati dincolo de granitele Europei, in tarile invecinate care vor dispune inca de suficienta apa, cum ar fi Rusia.

Unul din rezultatele preconizate este acela ca sectoarele economice ar putea decide, in lumina profiturilor reduse generate de activitatea pe care o desfasoara, sa-si delocalizeze activitatea partial sau integral in afara Europei, pentru a gasi apa mai ieftina.

Impactul social

Impactul pe termen scurt asupra societatii ar trebui sa fie pozitiv daca unul din obiectivele noii infrastructuri consta in aprovizionarea cu apa a populatiei. Se pot dezvolta noi activitati economice care sa favorizeze crearea de noi locuri de munca.

Cu toate acestea, avantajele ar putea fi limitate daca dezvoltarea de noi infrastructuri de aprovizionare cu apa a populatiei presupune transferuri de costuri de la unele sectoare economice la gospodarii sau in cazul




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

8

transferurilor de apa, daca acestea conduc la aparitia unor conflicte politice intre bazinele donatoare si cele receptoare.

Optiunea B: Numai politicile de tarifare a apei

Impactul politicilor de tarifare a apei difera in functie de contextul socio-economic si de conditiile naturale.

In general, politicile de tarifare a apei nu sunt suficiente in sine pentru a da un raspuns la problema deficitului de apa si a secetei, insa se pot dovedi eficiente daca sunt completate cu alte masuri.


In ceea ce priveste agricultura, punerea in aplicare a politicii de tarifare a apei conduce la modificari in ceea ce priveste exploatarea solurilor, acordandu-se prioritate masurilor celor mai rentabile. Totusi, preturile actuale sunt deseori cu mult sub nivelul la care ar trebui sa fie pentru ca agricultorii sa gaseasca un interes financiar semnificativ pentru economisirea apei.

De asemenea, datele disponibile arata ca in situatiile in care se introduce un sistem de contorizare a apei, consumul de apa in gospodarii scade. Totusi, se poate stabili un anumit prag sub care majorarea preturilor nu afecteaza nivelul consumului.

In ceea ce priveste cererea de apa in scopul utilizarii in industrie, aceasta se caracterizeaza, potrivit datelor disponibile, printr-o anumita elasticitate. Un rol important il detine varietatea posibilelor alternative.

Impactul economic

Punerea in aplicare a unei politici de tarifare a apei care sa ia in considerare atat costurile legate de mediu cat si pe cele legate de lipsa apei poate determina o alocare eficienta a resurselor, conducand la o crestere a bunastarii sociale. Conform studiilor de caz cu privire la impactul macroeconomic al agriculturii durabile realizate in mai multe state membre, conversia la scara larga a terenurilor arabile in agricultura durabila prin internalizarea politicilor aduce avantaje economice.

Impactul social

Articolul 9 din DCA stabileste conditiile pentru recuperarea costurilor pentru serviciile legate de apa. Printre altele, acest articol prevede ca statele membre trebuie sa ia in considerare efectele sociale, ecologice si economice ale recuperarii. Prin urmare, statele membre sunt autorizate sa isi ajusteze politicile de tarifare a apei in functie de anumite considerente sociale.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

9

Optiunea C: Abordare integrata

Potentialul de economisire si de utilizare eficienta a apei

Evaluarea potentialului de economisire a apei in Europa in urma punerii in aplicare a masurilor corespunzatoare arata ca se poate economisi cel putin 20% din apa.

Reducerea cererii de apa este posibila fara ca activitatile economice sa fie afectate si poate aduce avantaje economice, sociale si ecologice.

Risipa de apa poate fi considerata o cheltuiala suplimentara (pe langa exploatare, furnizare si prelucrare), iar economiile financiare realizabile sunt enorme.

Deseori, gestionarea cererii de apa pare sa fie mult mai avantajoasa din punct de vedere economic decat cresterea disponibilului de apa. Putinele studii disponibile in care se regaseste acest tip de comparatie arata un raport de 1:3 sau chiar 1:10 intre costul pe metru cub „economisit” si „furnizat”.

Impactul economic

Este esential sa se mentioneze ca punerea in aplicare a unor masuri specifice va necesita definirea de masuri de insotire corespunzatoare care sa ia in considerare factori regionali, sectoriali si sociali specifici. Aceste masuri vor necesita o analiza suplimentara.

Politicile sectoriale ofera posibilitati de abordare a problemei deficitului de apa si a secetei. Totusi, eficienta acestor politici ar putea fi imbunatatita prin ajustarea lor in asa fel incat sa ia in considerare aspecte cantitative legate de apa.

Reformele succesive ale Politicii Agricole Comune (PAC) si, in special, sprijinul pentru dezvoltarea rurala au contribuit la imbunatatirea situatiei. Cu toate acestea, captarea excesiva ramane o problema cauzata de punerea incompleta in aplicare a decuplarii de anumite state membre. Adaptarile viitoare ale PAC si verificarea eficientei acesteia din 2008 ar putea oferi ocazia de a analiza modalitatile optime de integrare in instrumentele PAC a aspectelor cantitative legate de apa. In acest context, ar trebui, de exemplu, sa se analizeze in ce masura ar putea PAC si verificarea eficientei acesteia din 2008 sa promoveze o utilizare mai completa a decuplarii integrale si o intensificare a sprijinului pentru gestionarea apei in cadrul programelor de dezvoltare rurala.

De asemenea, este important sa se garanteze ca viitoarele revizuiri ale fondurilor structurale vor conduce la o mai buna acoperire a zonelor vizate de aspectele disponibilitatea apei.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

10

Extinderea acestor bugete si identificarea posibilelor sinergii dintre politici nu ar avea consecinte bugetare asupra altor politici de mediu europene.

In ceea ce priveste impactul stimulentelor la nivel national, evaluarea instrumentelor utilizate pentru sectorul energetic ofera informatii interesante cu privire la eficacitatea probabila a punerii in aplicare a acestora in sectorul apei.

Este evident ca elaborarea de tehnologii si produse care permit o utilizare eficienta a apei stimuleaza piata si conduce la cresterea competitivitatii industriei europene, cum s-a intamplat deja in sectorul energetic.

Impactul social

Politicile de economisire a apei au un impact social pozitiv, in special asupra crearii durabile de locuri de munca in sfera publica.


Apa economisita nu va fi risipita si nu va contribui la emisii directe in masele de apa. Mai general, reducerea captarii din mediul natural va conduce la imbunatatirea situatiei maselor de apa si la conservarea ecosistemelor.

Este necesar sa se puna accentul pe optiunile care contribuie in mod semnificativ la imbunatatirea tuturor practicilor de gestionare a cererii de apa. Avand in vedere potentialul de economisire si de utilizare eficienta a apei in Europa in ansamblul sau, aceasta tema se reduce la necesitatea de a se introduce o ierarhizare clara a apei care sa serveasca drept punct de orientare in procesul de adoptare a politicilor. Ar trebui luata in considerare posibilitatea crearii de noi infrastructuri de aprovizionare cu apa, in situatia in care sunt epuizate celelalte optiuni pentru gestionarea cererii de apa, inclusiv alternativa politicii de tarifare eficienta a apei si cea a rentabilitatii.

Compararea optiunilor

Optiunea A poate aduce avantaje interesante pentru economie si societate pe termen scurt, in timp ce impactul asupra mediului ar fi, probabil, unul negativ. Din evaluarea impactului pe termen lung reiese un raport cost – eficienta negativ pentru economie, societate si mediu.

Optiunea B ar avea, probabil, un impact pozitiv asupra economiei si a mediului in situatiile in care se introduc politici de tarifare eficienta a apei si recuperarea costurilor pentru serviciile legate de apa. Impactul social poate depinde de nivelul de tarifare a apei luat in considerare si ar putea sa se dovedeasca a fi unul negativ




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

11

pentru o parte din sectoarele economice sau pentru unele clase sociale ale populatiei.

Optiunea C va da rezultate treptat. Impactul asupra economiei ar fi, probabil, pozitiv de la inceput si se va imbunatati progresiv pe termen lung. Si impactul social va fi pozitiv cu timpul. Conform previziunilor, aceasta optiune ar avea asupra mediului un impact pozitiv semnificativ, in continua imbunatatire. In comparatie cu celelalte optiuni, aceasta ar avea cele mai insemnate avantaje ecologice.

Pe baza acestei evaluari, se pare ca cea mai promitatoare dintre cele trei este optiunea C. Aceasta asigura cel mai bun raport cost - eficienta pe termen lung.

Elaborarea altor politici si masuri care sa abordeze aspecte legate de deficitul de apa si de seceta va necesita, in orice caz, o serie suplimentara de studii de impact detaliate. Pasii urmatori vor consta in analizarea mai aprofundata a datelor disponibile si in evaluarea cantitativa a masurilor selectate, extrase din gama larga de optiuni propuse in comunicare.

De asemenea, este evident ca punerea in aplicare a unor masuri specifice va necesita definirea de masuri de insotire corespunzatoare adaptate la factorii regionali, sectoriali si sociali specifici. Aceste masuri vor necesita la randul lor o analiza suplimentara.

Monitorizare si evaluare

Problema pe care o reprezinta deficitul de apa si seceta va trebui abordata atat ca o provocare ecologica esentiala cat si ca o conditie preliminara pentru cresterea economica durabila in Europa.

Comisia va analiza progresele inregistrate catre orientarile stabilite si va transmite rapoarte cu privire la acestea Consiliului si Parlamentului European. Raportul va fi prezentat in cadrul unui forum al partilor interesate, care va fi organizat in 2008.

4. RAPORT ASUPRA OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE ALE MILENIULUI

Declaratia Mileniului a fost adoptata in cadrul Summit-ului Mileniului “Rolul Organizatiei Natiunilor Unite in Secolul XXI” de catre 191 de tari, printre care si Romania (septembrie 2000). Ca urmare, Guvernul Romaniei cu sprijinul sistemului ONU in Romania, a elaborat Raportul privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Acesta fixeaza o serie de tinte precise pentru orizontul de timp 2009 - 2015, in domenii critice ale dezvoltarii. Printre obiectivele fixate, in numar de opt, se evidentiaza si obiectivul cu numarul 7 care se refera la “Asigurarea Durabilitatii Mediului”.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

12

Tintele stabilite in cadrul acestui obiectiv sunt:

cresterea gradului de impadurire, de la 27% la 35% din suprafata tarii, pana in anul 2040;

cresterea proportiei ariilor protejate, de la 2,56% din suprafata tarii in anul 1990, la 10% in anul 2015;

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;

cresterea, pana in anul 2015, a procentului persoanelor care au acces la apa potabila.

Pentru a intelege amploarea acestei ultime tinte trebuie precizat ca in prezent situatia privind alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat a localitatilor urbane si rurale se prezenta astfel:

315 orase au sisteme centralizate de alimentare cu apa;

1620 de comune au de asemenea sisteme centralizate de apa potabila;

lungimea simpla a retelelor de distributie a apei este de 47779,9 km din care 25171,2 km in mediul urban si 22606,7 km in mediul rural.

De aprovizionarea cu apa in sistem centralizat beneficiaza un numar de 14,7 mil. locuitori ceea ce reprezinta circa 68 % din populatia Romaniei, din care 11,3 mil. locuitori (98%) in mediul urban si 3,4 mil. locuitori (33 %) in mediul rural.

La nivelul Romaniei, populatia care beneficiaza de servicii de canalizare publica se cifreaza la 11,5 mil. locuitori din care 10,35 mil. locuitori in mediul urban si 1,15 mil. locuitori in mediul rural, populatia care beneficiaza de ambele servicii (apa si canalizare) reprezentand 52 % din populatia tarii.

In privinta localitatilor cu sisteme publice de canalizare, numarul acestora este de 306 localitati urbane si 387 localitati rurale.

Lungimea totala simpla a retelei publice de canalizare este de 18380,9 km.

In ceea ce priveste debitele instalate si volumele captate pentru alimentarea cu apa potabila a populatiei situatia se prezinta astfel:




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

13

Alimentari cu apa pentru populatie disponibile la surse si prelevari

Numar total

captari

Debite instalate

(m3/s)

Debite captate (m3/s)

Volume captate (mil.m3)

TOTAL 4263 139,92 41,96 1210,0

din care:

-rauri interioare 63,13 21,42 644,85

-fluviul Dunarea 15,48 3,49 93,38

-surse subterane 61,32 17,05 471,77

5. PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A ROMANIEI 2007-2013

Ca urmare a negocierilor pentru Capitolul 22 – Mediu, Romania a obtinut anumite perioade de tranzitie in vederea conformarii cu directivele relevante din sectorul de apa. Astfel, pentru Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, Romania trebuie sa se conformeze pana in 2015 in ceea ce priveste construirea sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate in aglomerarile urbane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti (l.e.), iar pana in 2018 in aglomerarile cu o populatie echivalenta cuprinsa intre 2.000 si 10.000 l.e.

Costurile necesare pentru conformarea cu Directivele Europene din sectorul de apa au fost evaluate la aproximativ 12 miliarde euro (potrivit evaluarii realizate in cadrul proiectului PHARE “Asistenta tehnica pentru evaluarea costurilor de mediu si elaborarea planurilor de investitii in Romania”).

Obiective generale

Obiectivul principal al acestei prioritati nationale din PND il constituie protejarea si imbunatatirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile economice si sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea semnificativa a calitatii vietii prin incurajarea dezvoltarii durabile.

Obiective specifice

Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice in sectoarele apa si deseuri, la calitatea si in cantitatea necesara:

dezvoltarea sistemelor integrate in infrastructura de apa si apa uzata in 40 regiuni/judete pana in 2015;

construirea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor in minimum 20 regiuni/judete si extinderea infrastructurii municipale de deseuri in alte 20 regiuni/judete pana in 2015.

Imbunatatirea calitatii mediului vizand, in special, conformarea cu Directivele relevante ale Uniunii Europene.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

14

Imbunatatirea calitatii apei prin:

epurarea corespunzatoare a apelor uzate pentru minimum 250 aglomerari cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti, repezentand aprox. 62% din incarcarea biodegradabila, pana in 2015;

asigurarea calitatii apei potabile, conform standardelor europene, in toate aglomerarile urbane, precum si in localitatile rurale de peste 10.000 locuitori echivalenti pana in 2015.

In cadrul Prioritatii 3 a PND, sunt avute in vedere urmatoarele sub-prioritati:

imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice la standardele de calitate si cantitate cerute, in sectoarele de apa si deseuri;

imbunatatirea sistemelor sectoriale de management de mediu.

Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice la standardele de calitate si cantitate cerute, in sectoarele de apa si deseuri

Dezvoltarea sistemelor de infrastructuri de apa si apa uzata in regiunile mai putin dezvoltate si reducerea diferentelor dintre regiuni.

Ca urmare a negocierilor pentru Capitolul 22 “Mediu”, au rezultat pentru Romania o serie de angajamente ce implica investitii considerabile in sectorul de apa si apa uzata, in toate aglomerarile urbane/rurale mai mari de 2.000 l.e., in decursul unor perioade de tranzitie relativ scurte, dupa cum urmeaza:

2015 – conformarea pentru sistemele de canalizare si statiile de epurare a apelor uzate in aglomerarile mai mari de 10.000 l.e.

2018 – conformarea pentru sistemele de canalizare si statiile de epurare a apelor uzate in aglomerarile cu o populatie echivalenta intre 2.000 si 10.000 l.e.

De asemenea, un alt obiectiv il constituie accesul populatiei la servicii de utilitati publice de apa si apa uzata, la standardele de calitate cerute si la un tarif acceptabil (mai mic de 4% din venitul pe gospodarie).

Imbunatatirea sistemelor sectoriale de management de mediu

Dezvoltarea sistemelor de management al apelor

Principalele obiective ale acestei componenete stategice sunt:

reducerea poluarii cursurilor de apa, in special prin implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane si prin asigurarea unui management corespunzator al namolului provenit de la statiile de epurare a apelor uzate;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

15

accesul populatiei din regiuni specifice la sistemele publice de alimentare cu apa si canalizare.

Primul obiectiv va fi atins prin derularea de actiuni ce vizeaza construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apleor uzate, care vor asigura epurarea la un nivel avansat, in vederea conformarii cu cerintele stabilite pentru zonele sensibile (eliminarea nutrientilor) si pentru tratarea si eliminarea corespunzatoare a namolurilor. Principalii benficiari vizati sunt municipalitatile cu o populatie mai mare de 10000 l.e. De aemenea, localitatie cu o populatie echivalenta intre 2000 si 10000 vor fi eligibili in cazuri speciale bine definite.

Cel de-al doilea obiectiv are in vedere asigurarea sprijinului pentru construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata pentru zone specifice care nu pot fi incluse in proiecte regionale majore (sub-prioritatea 3.3.1.). In acest caz, o atentie deosebita va fi acordata cerintelor Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman. Beneficiarii tinta sunt asociatiile de autoritati locale din zonele specifice.

Actiunile care trebuie realizate prin acest element strategic sunt urmatoarele:

construirea/extinderea statiilor de epurare a apelor uzate in vederea atingerii nivelului corespunzator de epurare, in scopul imbunatatirii calitatii cursurilor de apa;

construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone specifice.

Infrastructura rurala, in special drumurile rurale si sistemul de aprovizionare

cu apa, a avut si are un impact semnificativ asupra dezvoltarii rurale in general, dar si asupra incurajarii investitiilor non-agricole, in special. Lipsa sistemelor de alimentare cu apa si a celor de canalizare afecteaza sanatatea familiilor in comunitatile rurale. In Romania, doar jumatate din comune sunt conectate la sistemele de alimentare cu apa, ceea ce inseamna ca doar ¼ din populatia rurala are acces la aceste facilitati (conform datelor din Analiza Spatiului Rural Romanesc din anul 2000).

In ceea ce priveste infrastructura tehnico-edilitara – atat in cazul retelelor de

distributie a apei, cat si in cazul conductelor de distributie a gazelor – au fost inregistrate unele progrese, procentul acestor retele in zona rurala ajungand la un nivel acceptabil (aproximativ 40% din totalul national). Asa cum rezulta si din analiza insa, sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea in continuare a acestor retele.

In acelasi context, se inregistreaza un decalaj foarte mare intre mediul urban si rural in ceea ce priveste canalizarea, lungimea conductelor de canalizare la sate fiind in anul 2003 de doar 6% din totalul pe tara.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

16

6. PLANUL NATIONAL STRATEGIC PENTRU DEZVOLTARE RURALA 2007-2013

PNSDR a avut la baza Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005, din 20 septembrie 2005, privind sprijinul pentru dezvoltarea rurala prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).

Masurile Planului National Strategic iau in considerare Liniile Strategice Comunitare ce fac referire la mediul rural.

Planul National Strategic acopera perioada de programare 2007-2013. In functie de analiza situatiei socio-economice si de mediu, obtinuta pe baza datelor statistice disponibile, se precizeaza prioritatile si directiile dezvoltarii rurale, In stransa legatura cu prioritatile comunitare. Planul National Strategic reprezinta baza pentru implementarea Programului National de Dezvoltare Rurala pentru perioada 2007-2013.

In anul 2005, Romania a avut o suprafata de 2,8 milioane ha amenajata cu sisteme de irigatii, din care 1,5 milioane ha cu infrastructura de irigatii recent reabilitata. Aceasta infrastructura de irigatii nu a fost suficient utilizata in ultimul deceniu Comparatia intre suprafata amenajata cu infrastructura de irigatii si utilizarea sistemelor de irigatii, scoate in evidenta faptul ca, intre anii 1998 – 2003, suprafata irigata (cel putin o udare) a variat intre 15,6 - 37,9 % din totalul suprafetei amenajata cu o infrastructura de irigatii recent reabilitata.

Suprafata amenajata pentru irigat si gradul de utilizare a sistemelor de irigatii

Anul

Suprafata amenajata

pentru irigat

[mii ha]

Din care: arabil [mii ha]

Suprafata irigabila

(reamenajata) (mii ha)

Suprafata irigata efectiv (mii ha)

Ponderea suprafetei irigate efectiv

%

Din suprafata reabilitata

total

Din suprafata

efectiv irigata

1998 3006 2921 700 234 7.6 33.4

1999 3084 2910 700 85 2.8 12.1

2000 3082 2905 850 216 7.0 25.4

2001 3081 2905 900 328 10.6 36.4

2002 3006 2858 1311 488 16.2 37.2

2003 3043 2871 1500 547 17.9 36.5

Sursa: MADR (pentru coloanele 2-3 Anuarul Statistic si Anuarul FAO pentru anii 1998-2001; SNIF, departamentul statistic pentru anii 2002-2003 pentru coloanele 4-5)




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

17

Situatia instalatiilor de irigat

Anii Numarul de instalatii de irigatii folosit %

1998 11700 100

1999 4250 36.3

2000 10800 92.3

2001 16400 140.2

2002 24400 208.5

2003 27350 233.8

Sursa: MADR

Zonele defavorizate (ZD) pentru activitatile agricole

Suprafete largi ale spatiului rural romanesc sunt considerate zone defavorizate (ZD), datorita caracteristicilor nefavorabile de mediu care limiteaza considerabil conditiile de utilizare a terenurilor agricole (se pot cultiva doar un numar limitat de plante datorita sezonului scurt de vegetatie, temperaturi mai scazute etc.), si a faptului ca apar costuri suplimentare, ca urmare a acestor conditii specifice de mediu. O parte importanta a zonelor defavorizate este localizata in Muntii Carpati, deoarece altitudinea si panta constituie adevarate obstacole in practicarea activitatilor agricole, care pot fi realizate doar cu cheltuieli suplimentare. In afara de zona defavorizata montana exista si alte zone, semnificativ defavorizate sau defavorizate de conditii naturale specifice, caracterizate prin limitarea posibilitatilor de utilizare a acestor terenuri si de productivitatea scazuta, datorita actiunii factorilor naturali restrictivi (potentialul productiv datorat conditiilor naturale este reflectat In nota de bonitare a terenurilor agricole. In aceasta ultima categorie sunt incluse:

zonele afectate de eroziune prin apa – ogase, ravene, torenti,

zonele cu un nivel foarte scazut de humus,

zonele cu ariditate extrema,

zonele cu exces de umiditate si cele expuse inundatiilor,

zonele cu soluri saraturate sau acide,

zonele nisipoase si cele predispuse la desertificare;

zonele cu conditii extreme de textura a solului (extrem de argiloase sau de nisipoase).

Managementul resurselor naturale in agricultura si silvicultura

Solul

In general, Romania este recunoscuta ca fiind o tara cu soluri de buna calitate, o mare parte a solurilor incadrandu-se in categoriile superioare de fertilitate.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

18

Totusi, o importana parte a solurilor este afectata sau este expusa la risc inalt de degradare din cauza eroziunii, acidifierii, alcalinizarii, umiditatii sau secetei excesive, salinizarii si compactarii. Eroziunea solului este un fenomen larg raspandit.

Principalul proces de degradare a solului, prin extensie si impact socio-economic, il reprezinta eroziunea prin apa, care impreuna cu alunecarile de

teren afecteaza peste 7 milioane ha teren agricol. Regiunile cu cea mai mare intensitate a eroziunii solului sunt: Podisul Moldovei, dealurile subcarpatice dintre Trotus si Olt, Podisul Getic si Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Cantitatea de sol pierduta prin eroziune anual, la nivelul intregii tari, este de 126 milioane tone.

Un rol activ in aparitia si evolutia proceselor si formelor de eroziune accentuata il au viiturile si scurgerile superficiale de pe versanti. Aceste fenomene sunt datorate averselor cu caracter torential, specifice climatului continental, avand o frecventa ridicata in perioada mai – august.

Al doilea factor ca importanta in degradarea solului este excesul de umiditate

care afecteaza 3,8 milioane ha teren agricol si 0,6 milioane terenuri forestiere, iar seceta frecventa se manifesta pe aproximativ 7,1 milioane ha de teren

agricol si 0,2 milioane ha teren silvic.

Un proces natural primar care afecteaza calitatea solului este saraturarea. In

mare masura, acesta este intensificat de unele tehnici ameliorative impropriu aplicate, cum sunt indiguirea, desecarea si irigatia. Procesele de salinizare afecteaza in prezent cca. 614 mii ha, fiind cu deosebire raspandite in estul Campiei Romane si in Campia de Vest.

Apa

In Romania sunt intalnite toate tipurile de resurse de apa dulce (rauri, lacuri naturale si artificiale, fluviul Dunarea precum si apele subterane). Principala sursa de apa provine din Dunare si din celelalte rauri mari. Precipitatiile nu au o repartitie uniforma in spatiu si timp, ceea ce determina mari fluctuatii ale recoltelor. Exceptand Dunarea, Romania are o medie de circa 2000 m3 apa/locuitor/an.

Deficitul de apa se manifesta in Podisul Dobrogei, pe grindurile Deltei Dunarii,

in partea estica a Podisului Moldovei si a Podisului Barlad, in partea de sud a Campiei Romane si in partea de vest a Campiei de Vest, in aceste zone existand si o regularizare insuficienta a raurilor. O zona speciala unde este prezent deficitul de apa este Delta Dunarii unde, desi uscatul reprezinta numai 13% din suprafata totala (restul suprafetei fiind acoperita de brate, canale, lacuri, balti etc.), pe majoritatea acestor terenuri se intalnesc soluri ce se afla dincolo de zona inundabila, caracterizate de un drenaj rapid si de un proces intens de evapotranspiratie, specific solurilor nisipoase si cu un climat in care se




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

19

inregistreaza cele mai mari temperaturi medii anuale ridicate, precum si cele mai scazute valori ale precipitatiilor din tara.

De-a lungul timpului s-au produs modificari cantitative si calitative ale regimului natural al apei in anumite regiuni ale tarii, datorita lucrarilor hidrotehnice, captarilor de apa si poluarii. Dinamica fertilizarii la nivel national nu determina o presiune reala asupra calitatii apei. Aceasta situatie este consecinta capacitatii reduse a fermierilor de a achizitiona produse chimice utilizate In agricultura. Statisticile recente arata o tendinta crescatoare in ceea ce priveste utilizarea ingrasamintelor chimice si organice si a pesticidelor.

La sfarsitul anului 2004 s-a realizat o inventariere la nivel de unitate administrativ-teritoriala NUTS 5 (comuna) pentru a se identifica zonele vulnerabile la nitrati. Pe baza acestei inventarieri, au fost identificate 251 comune ce detin 1138114 ha teren agricol (din care 809326 ha teren arabil) si care sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole (166 surse actuale si 34 surse istorice).

Eutrofizarea care s-a produs dupa anul 1990 a fost o consecinta a utilizarii intensive a produselor chimice (pe baza de azot, fosfor si potasiu) sau datorita unei gospodariri inadecvate a apelor reziduale din fermele zootehnice mari, precum si datorita lipsei epurarii apelor uzate. Apele subterane din zona rurala sunt calitate slaba, mai ales acolo unde nu exista canalizare si deseurile ajung direct in apele subterane (prin latrinele permeabile si prin santurile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi menajer). In unele zone, apele subterane sunt poluate si nu sunt in conformitate cu standardele de calitate. Prezenta concetratiilor ridicate de nitrati din apele subterane afecteaza, in unele zone ale tarii, sanatatea umana.

Sistemul centralizat de alimentare cu apa si canalizare este deficient la nivel

national. Analiza statistica a principalelor surse de ape reziduale in 2005 a aratat ca, din volumul total deversat de peste 4034 milioane m3/an, aproximativ 2626 milioane m3/an, reprezentand 65 %, sunt ape reziduale care necesita tratare. Din volumul total al apelor reziduale care necesita tratare, aproximativ 21 % au fost suficient tratate, alte 45 % reprezinta ape reziduale netratate, iar aproximativ 34 % din apele reziduale au fost insuficient tratate. De aceea, in anul 2005, cca. 79 % din apele reziduale, provenite din principalele surse de poluare, au fost deversate fara sa fie tratate sau insuficient tratate in receptorii naturali (in special in rauri).

In spatiul rural aproximativ 67 % din populatie nu are acces la apa in sistem centralizat de alimentare si aproximativ 90 % nu are acces la canalizare. Aceste aspecte afecteaza calitatea apelor, atat a celor de suprafata cat si a celor subterane, intrucat apa reziduala ajunge direct (prin latrinele permeabile si prin santurile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi menajer) la acestea. In anumite zone, apa de suprafata poate fi poluata si nu sunt indeplinite standardele de calitate. O importanta




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

20

imbunatatire a acestei situatii a fost facuta prin programul SAPARD. Prin cele 234 proiecte finantate, sistemul centralizat de alimentare cu apa a fost extins cu 4202 km, oferind servicii pentru 850000 locuitori, iar prin cele 77 proiecte pentru canalizare din spatiul rural, 781 km au fost adaugati retelei existente, oferind servicii pentru alti 310000 locuitori.

In unele regiuni ale tarii exista zone cu exces de umiditate si expuse la inundatii.

Aceste zone sunt importante pentru managementul conservarii biodiversitatii si sunt prezente in numeroase regiuni ale tarii: Campia de Vest, Lunca Dunarii, Podisul Somesan, Depresiunea Brasov si Lunca Siretului.

Romania are o frecventa ridicata de aparitie a inundatiilor, in special primavara la topirea zapezii si vara din cauza ploilor torentiale, cand debitele raurilor cresc peste cota normala. In ultimii 16 ani, frecventa de producere a inundatiilor a crescut, ca o consecinta a schimbarilor climatice, a defrisarilor ilegale dar si din cauza lipsei mentinerii infrastructurii de prevenire a inundatiilor. Cele mai vulnerabile zone la inundatii sunt bazinele raurilor mari: Crisuri, Somes, Mures, Tarnave, Timis, Olt, Arges precum si lunca Dunarii. Au existat inundatii catastrofale in ultimii ani (2005 si 2006) care au condus la pierderea de vieti omenesti, pierderea de animale precum si la degradari serioase ale peisajului. Frecventa si intensitatea acestora pare sa fie in crestere.

Calitatea vietii in zonele rurale

Asigurarea unei retele de apa potabila curenta reprezinta o alta problema majora ce conditioneaza calitatea vietii si dezvoltarea activitatilor economice in mediul rural, iar aceste concluzii se bazeaza, pe o estimare cantitativa, fara a lua In considerare standardele de calitate a apei, obligatorii in acelasi timp. Doar 33% dintre locuitorii mediului rural au acces la reteaua publica de apa, iar in ceea ce priveste reteaua de apa calda situatia este mult mai critica. Dat fiind acest lucru, majoritatea gospodariilor (70%), folosesc fantanile pentru consumul de apa.

In ciuda faptului ca prin implementarea Programului SAPARD, reteaua de apa

acopera 4341 km si deserveste mai mult de 875486 de locuitori, aceasta ramane inca deficitara.

Reteaua publica de canalizare este inca intr-o faza incipienta in mediul rural; la sfarsitul anului 2004, 373 de comune (10% din totalul populatiei rurale) beneficiaza de o retea de canalizare. (INS Anuarul Statistic al Romaniei 2006) Sistemul de protectie a mediului inconjurator este deficitar in mediul rural, existand un risc major de poluare a apei si de deteriorare a mediului .

Riscul este si mai ridicat in localitatile rurale unde reteaua de canalizare nu este dezvoltata, in paralel cu retelele de distribuire a apei. Prin Programul SAPARD, s-au construit 856960 de km de conducte, care alimenteaza 335005 de locuitori.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

21

In concluzie, situatia actuala a drumurilor, reteaua de apa curenta si reteaua de canalizare, afecteaza puternic calitatea vietii populatiei din mediul rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea activitatilor economice in zonele rurale.

7. STRATEGIA NATIONALA GENERALA PENTRU DEZVOLTARE RURALA

Strategia nationala generala pentru dezvoltare rurala, este elaborata pe

baza analizei situatiei actuale din zonele rurale din Romania.

Obiectivele strategiei si conformitatea cu alte politici nationale, precum si cu prioritatile UE (Lisabona si Goteburg) pe de o parte si cu Liniile Directoare Strategice Comune, pe de alta parte, sunt prezentate mai jos.

Obiectivele strategiei

Politica de dezvoltare rurala a Romaniei sprijinita prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), reprezentand al doilea Pilon al Politicii Agricole Comune (PAC) este menita sa insoteasca politica de sprijin a Pilonului 1, care asigura un venit de baza pentru agricultori. Al doilea Pilon sprijina dezvoltarea sectoarelor agricol si forestier, conservarea si protectia terenurilor, a naturii si mediului si imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale. Sprijinul acordat prin FEADR reprezinta implementarea politicilor de baza ale UE, inclusiv a Strategiei de la Lisabona si a Declaratiei de la Goteburg privind dezvoltarea durabila.

Din anul 2007, Romania este membru al Uniunii Europene si a facut primii pasi pe piata UE. Restructurarea, modernizarea si dezvoltarea sectorului agricol si alimentar, precum si a sectorului silvic si de procesare a lemnului presupun o mare provocare in vederea cresterii competitivitatii acestora. Astfel, trebuie facute eforturi in vederea integrarii instrumentelor PAC ale UE cu politicile nationale si cu alte fonduri structurale pentru a putea utiliza toate resursele disponibile si a coordona aceste instrumente in beneficiul dezvoltarii rurale din Romania.

Obiectivele generale ale strategiei nationale de dezvoltare rurala sunt:

cresterea dinamismului economic al zonelor rurale din Romania, inclusiv dezvoltarea durabila a sectorului agricol si forestier;

conservarea si imbunatatirea mediului natural;

cresterea dinamismului social si a calitatii vietii in zonele rurale.

Obiectivele strategiei sunt In concordanta cu Regulamentul CE nr. 1698/2005, precum si cu Liniile Directoare strategice ale Comunitatii.

Obiectivele generale sunt impartite in obiective strategice, care reflecta, atat situatia economica locala si regionala a zonelor rurale, cat si viitoarele provocari.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

22

Alocarile financiare aferente obiectivelor strategice sunt distribuite dupa cum urmeaza:

Pana la 45% din sprijinul financiar al FEADR va fi distribuit pentru dezvoltarea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier (Axa 1). Obiectivele sunt:

imbunatatirea competentelor agricultorilor si a persoanelor care isi desfasoara activitatea in sectorul agroalimentar si forestier, ceea ce va permite un management mai eficient al exploatatiilor agricole si forestiere;

imbunatatirea competitivitatii exploatatiilor comerciale si de semisubzistenta;

restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare si comercializare pentru produsele agricole si forestiere.

Pana la 25% din mijloacele financiare ale FEADR vor fi alocate pentru imbunatatirea mediului in zonelor rurale, prin utilizarea durabila a terenului agricol si forestier (Axa 2). Obiectivele sunt:

asigurarea unei utilizari continue a terenului agricol;

conservarea si imbunatatirea starii resurselor naturale si a habitatelor;

promovarea unui management durabil al terenului forestier.

Realizarea acestor obiective strategice va asigura o durabilitate intre activitatea economica si sociala in zonele rurale si conditiile de mediu si a habitatelor prin remunerarea serviciilor de mediu furnizate de agricultura si prin compensarea pierderilor de venit din activitatea agricola cauzate de conditiile de productie nefavorabile.

Prin Axa 2, se urmareste ca procesul accelerat de modernizare a agriculturii (specific perioadei de post-aderare) sa nu fie realizat in detrimentul conservarii mediului.

Accentul se va pune pe zonele defavorizate, care vor beneficia de compensatii financiare, pentru mentinerea utilizarii continue a terenurilor agricole, ca un factor de conservare a peisajului si mediului. De asemenea, foarte important este si sprijinul acordat pentru utilizarea practicilor agricole care promoveaza biodiversitatea, protectia apei, solului si aerului. In cadrul aceleiasi axe, vor fi incurajate masuri care au scopul de a creste valoarea de mediu a terenurilor agricole, prin impaduriri care vizeaza sustinerea luptei impotriva schimbarilor climatice si prevenirea dezastrelor la nivel national, (inundatii, seceta) si imbunatatirea conditiilor de mediu, precum si plati Natura 2000

Pana la 30% din mijloacele financiare ale FEADR vor fi alocate pentru dezvoltarea calitatii vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale (Axa 3). Obiectivele sunt:




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

23

mentinerea si dezvoltarea activitatilor economice care au ca obiectiv cresterea gradului de ocupare;

cresterea atractivitatii zonelor rurale;

dezvoltarea abilitatilor si stimularea constientizarii actorilor locali cu privire la importanta guvernarii locale.

Masurile finantate prin Axa 3 vor oferi conditiile corespunzatoare pentru revitalizarea mediului de afaceri non-agricol, dezvoltarea infrastructurii rurale si a oportunitatilor de pregatire.

Cresterea valorii sociale si turistice a zonei rurale va fi asigurata prin valorificarea traditiilor materiale si spirituale in aceste zone.

Pana la 2,5% din mijloacele financiare ale FEADR vor fi alocate pentru demararea si functionarea initiativelor locale prin LEADER (Axa 4). Obiectivele

sunt:

promovarea potentialului endogen al teritoriilor;

imbunatatirea guvernarii locale.

Strategia Nationala de Dezvoltare Rurala este implementata prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR), fiind sprijinita prin FEADR si printr-o serie de programe nationale complementare, care au ca obiectiv dezvoltarea rurala. Aceste programe vor completa PNDR in conformitate cu articolul 88 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

Strategia pe axe, obiectivele cuantificabile, indicatorii strategici

Axa 1: Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier

OS 1: Imbunatatirea competentelor fermierilor si persoanelor care isi desfasoara activitatea in sectoarele agroalimentar si silvicultura, care sa permita un management mai bun al exploatatiilor agricole si silvice.

OS 2: Imbunatatirea competitivitatii fermelor comerciale si de semisubzistenta.

OS 3: Restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare si comercializare a produselor agricole si silvice.

Axa 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

Masurile din cadrul Axei 2 sunt orientate spre mentinerea si imbunatatirea starii mediului din spatiul rural romanesc, prin promovarea unui management durabil al terenurilor agricole si forestiere. Aceste actiuni constituie o necesitate si au scopul de a:

incuraja un echilibru intre dezvoltarea economica a zonelor rurale si utilizarea durabila a resurselor naturale care stau la baza mentinerii si cresterii economice prezente si viitoare;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

24

sprijini financiar fermierii si detinatorii de paduri pentru serviciile ecologice prestate;

sprijini conservarea florei si faunei salbatice, a solului si a apei, in concordanta cu obiectivele comunitare de mediu cu privire la agricultura si silvicultura, inclusiv prin mentinerea sistemelor agricole cu valoare naturala inalta, prin managementul siturilor Natura 2000, si indeplinirea obligatiilor aferente directivelor referitoare la apa si nitrati si pentru a combate schimbarile climatice;

mentine si creste atractivitatea spatiului rural, ca baza pentru diversificarea activitatilor la nivel de ferma si a altor activitati economice.

Masurile din Axa 2 vor fi implementate in jurul a trei obiective strategice. Fiecare dintre aceste obiective vor fi divizate in obiective specifice, pe baza uneia sau mai multor masuri permise de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

Prioritatea este de a se mentine mediul natural intr-o stare buna pe intreg teritoriul Romaniei.

OS 4: Asigurarea utilizarii continue a terenurilor agricole

OS 5: Conservarea si imbunatatirea resurselor naturale si a habitatelor

Conservarea si imbunatatirea starii resurselor naturale si a habitatelor reprezinta o prioritate pentru Romania, avand in vedere cerintele de mediu din spatiul rural, precum si obligatiile internationale si liniile strategice stabilite la nivel comunitar. Astfel, fermierii dar si alti administratori de terenuri agricole vor fi incurajati sa introduca sau sa continue utilizarea unor metode de productie agricola care sunt compatibile cu protectia si imbunatatirea mediului, dar care in acelasi timp se situeaza peste standardele de baza relevante. Principalele aspecte de mediu, care vor fi urmarite de catre acest obiectiv strategic sunt:

conservarea zonelor agricole cu valoare naturala inalta, care se afla in pericol datorita schimbarii modului de folosinta a terenurilor, practicarii unei agriculturi intensive sau fenomenului de abandon al activitatilor agricole. Cu toate ca termenul de teren agricol cu valoare naturala inalta nu este dezvoltat pe scara larga si aplicat In Romania, el are o relevanta deosebita. Sistemele agricole traditionale si terenurile agricole administrate extensiv care intretin conditii propice pentru o diversitate mare de specii salbatice si habitate si/sau specii salbatice amenintate, de importanta europeana/globala au si in prezent o raspandire la scara larga in tara noastra. Sunt incluse aici siturile Natura 2000, precum si alte zone protejate la nivel national care au o importanta majora pentru protectia naturii;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

25

imbunatatirea managementului solului si apei, inclusiv in zonele afectate de fenomene severe de eroziune a solului si de pericolul de pierdere a nutrientilor;

dezvoltarea agriculturii ecologice ca o metoda profitabila de productie agricola ce protejeaza mediul.

OS 6: Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere

Pe langa capacitatea productiva si valoarea economica, padurile au o functie foarte importanta pentru conservarea biodiversitatii si pentru protejarea resurselor naturale – inclusiv, pentru atingerea prioritatilor cheie pentru Romania in ceea ce priveste prevenirea eroziunii solului, reducerea riscului de inundatii, a emisiilor de gaze cu efect de sera si implicit a schimbarilor climatice.

Axa 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale

Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale vor fi implementate prin trei obiective strategice. Fiecare dintre aceste obiective va fi divizat in obiective specifice pe baza uneia sau a mai multor masuri propuse de Regulamentul CE/1698/2005.

Analiza situatiei arata ca modernizarea si competitivitatea sectorului agricol vor avea consecinte asupra dinamicilor sociale din mediul rural, intrucat cresterea productivitatii si competitivitatii agricole presupun un transfer substantial de forta de munca din activitatea agricola catre cea non-agricola. Din acest motiv, mobilizarea FEADR in cadrul axei 3 va fi orientata cu precadere spre dezvoltarea atractivitatii economice in vederea stabilizarii locurilor de munca existente si crearea unora noi, precum si spre imbunatatirea standardelor de viata in zona rurala.

Constructia si modernizarea unei infrastructuri adecvate sunt esentiale, atat pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor rurale, cat si pentru o dezvoltare regionala echilibrata.

Existenta unei infrastructuri moderne este deosebit de importanta pentru ca zonele rurale sa poata intra in competitie directa cu mediul urban pentru atragerea si mentinerea de investitii. De asemenea, o infrastructura moderna poate contribui la transformarea zonelor rurale in zone atractive pentru locuit si desfasurarea de activitati lucrative.

Pentru realizarea acestor obiective, axa 3 va contribui la satisfacerea acestor nevoi de dezvoltare rurala extinsa, dupa cum urmeaza:

OS 7: Mentinerea si dezvoltarea activitatilor economice care vizeaza cresterea numarului de locuri de munca.

OS 8: Cresterea atractivitatii zonelor rurale




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

26

Acest obiectiv urmareste imbunatatirea conditiilor de viata ale zonelor rurale din Romania in vederea mentinerii si imbunatatirii standardelor sociale si economice, si prevenirii depopularii zonelor rurale.

OS 9: Dezvoltarea abilitatilor si stimularea constientizarii actorilor locali cu privire la importanta guvernarii locale

Axa 4: Implementarea abordarii LEADER

OS 10: Promovarea potentialului endogen al teritoriilor

OS 11: Imbunatatirea guvernarii locale

Concordanta cu alte strategii si prioritati UE

Politica de mediu

Activitatile prioritare propuse de Axa 2, sunt In concordanta cu prioritatile stabilite In al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu, in special acele prioritati cu urmatoarele strategii tematice:

a) Strategii privind Biodiversitatea (Reteaua Natura 2000) – al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu urmareste “infiintarea retelei Natura 2000” si “promovarea integrarii biodiversitatii in politicile agricole si incurajarea unei dezvoltarii rurale durabile, a unei agriculturi multifunctionale si durabile”.

b) Directiva Cadru Apa – obiectivul global al acestei directive este stabilirea unui cadru de referinta pentru realizarea “unui statut chimic si ecologic bun ” in domeniul apelor. Deoarece managementul terenului agricol are impact asupra calitatii apelor din mai multe puncte de vedere, masurile de agro-mediu propuse in cadrul Axei 2 vor fi un instrument util pentru a sprijini implementarea Directivei Apa – in principal, a acelor masuri care au ca obiectiv reducerea pierderilor de substante nutritive, protectia solurilor Impotriva eroziunii si promovarea agriculturii ecologice.

c) Strategia Tematica privind Protectia Solului – al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu urmareste utilizarea durabila a solurilor, acordand o atentie speciala feneomemnului de eroziune al acestuia.

d) Programul European de Schimbari Climatice – scopul Programului este de a indeplini obiectivele stabilite in cadrul Protocolului de la Kyoto pentru reducerea efectului de sera generat de emisiile de gaze. Deoarece agricultura intensiva este o sursa importanta de generare atat a metanului, cat si a amoniacului, incurajarea unor metode de productie agricola cu impact redus asupra poluarii in cadrul Axei 2 (inclusiv agricultura ecologica si pasunatul traditional), va contribui la implementarea acestui Program in Romania. Sprijinul pentru impaduriri si impadurirea de noi suprafete va fi, de asemenea,




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

27

important pentru absorbtia si retinerea gazelor ce produc efectul de sera, in special datorita faptului ca arborii tineri cresc mai repede si absorb mai mult CO2 decat padurile mature.

e) Strategia Tematica privind Utilizarea Durabila a Pesticidelor - al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu urmareste sa reduca efectele nocive ale poluarii asupra sanatatii omului si a mediului, inclusiv datorita pesticidelor. Strategia urmareste in special incurajarea “utilizarii pesticidelor cu impact redus sau practicarea unei agriculturi fara pesticide” , care este, de asemenea, promovata prin masura de agro-mediu din cadrul Axei 2 – in special acele sub-masuri ce sprijina managementul pasunatului extensiv si a agricultura ecologica.

8. PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA

Romania, prin Programul National de Dezvoltare Rurala, vizeaza o serie de obiective care sprijina cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si

forestier, imbunatatirea mediului si a spatiului rural, imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala. Realizarea obiectivelor celor trei axe ale programului se face prin implementarea masurilor prevazute pentru fiecare axa PNDR pune accent pe aspecte precum competitivitatea, mediul, calitatea vietii, avand ca obiective generale:

cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier; (AXA 1)

imbunatatirea mediului rural; (AXA 2)

imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea economiei rurale;(AXA 3)

demararea si functionarea initiativelor locale (AXA 4).

Obiectivele generale sunt impartite intr-un numar de obiective strategice ce tin cont de situatia economica locala si regionala din mediul rural si provocarile ce vor urma.

Zonele rurale dispun de un potential de crestere substantial si au un rol social vital. Conform definitiei din legislatia nationala, zonele rurale din Romania acopera 87,1% din teritoriul tarii, cuprinzand 45,1% din populatie (la 1 iulie 2005, conform indicatorilor Institutului National de Statistica), si anume, 9,7 milioane de locuitori. Densitatea medie a populatiei din zonele rurale a ramas relativ constanta de-a lungul anilor (la circa 45,1 locuitori/km2).

Populatia rurala nu este distribuita uniform. Exista diferente semnificative

din punctul de vedereal densitatii populatiei, pe tot teritoriul Romaniei. Majoritatea comunelor cu mai putin de 50 locuitori/km2 sunt grupate in partea de vest a tarii, comparativ cu zonele din est si din sud, unde predomina comunele, cu densitati ale populatiei de 50 - 100 locuitori/km2. Cele mai populate zone rurale sunt cele din nord-estul tarii, unde rata natalitatii este




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

28

ridicata, si in regiunile din sud, puternic industrializate in perioada comunista. Exista mari disparitati, determinate in special de influenta reliefului la nivel regional si judetean. In acest context, se remarca cele 24 de comune si orase care se suprapun in totalitate sau partial cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii unde densitatea medie a populatiei este de 28,7 locuitori/km2.

Suprafete mari ale fondului funciar romanesc pot fi utilizate pentru practicarea agriculturii

Avand o suprafata agricola de 14741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafata totala a tarii) in anul 2005, Romania dispune de resurse agricole importante in Europa Centrala si de Est. Desi zone semnificative din suprafata agricola utilizata sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, conditiile pedologice sunt deosebit de favorabile activitatilor agricole de productie in regiunile de sud si de vest ale tarii. Cea mai mare parte a suprafetei agricole este arabila (63,9%) iar pasunile si fanetele detin de asemenea ponderi importante (22,8% si respectiv 10,2%). Podgoriile si livezile, inclusiv pepinierele, reprezinta restul de 1,5% si respectiv, 1,4% din suprafata arabila a tarii (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).

Suprafata agricola a Romaniei a scazut usor de la un an la altul. Transferul suprafetelor de teren catre sectorul forestier si al constructiilor a constituit cauza principala a reducerii suprafatei agricole In ultimii douazeci de ani. Reducerea suprafetelor de teren, prin includerea acestora in zona urbana, reprezinta un fenomen intalnit in zonele cu productivitate mai mare, in timp ce schimbarea categoriei de folosinta a terenului agricol in cel forestier apare, in special, in zonele defavorizate.

Padurile acopera o suprafata importanta, insa se situeaza inca sub potential. Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera (6742,8 mii ha) reprezinta 28,28% din fondul funciar al Romaniei. Acesta este compus din paduri (6233 mii ha), reprezentand 92,4% si alte terenuri acoprite cu vegetatie forestiera. (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).

Ponderea suprafetelor impadurite in totalul suprafetei Romaniei se situeaza sub media europeana si cu mult sub nivelul pe care cercetatorii il considera ca fiind un prag minim posibil, avand in vedere conditiile naturale ale tarii (32-35%).

Descrierea si analiza disparitatilor cu privire la furnizarea serviciilor In spatiul rural

Zonele rurale din Romania sunt afectate de lipsa semnificativa a infrastructurii si a deficientelor acesteia care afecteaza atat dezvoltarea economica, cat si calitatea vietii.

Alimentarea cu apa potabila

Asigurarea unei retele de apa potabila curenta reprezinta o alta problema majora ce conditioneaza calitatea vietii si dezvoltarea activitatilor economice in spatiul rural. Doar 33% dintre locuitorii mediului rural (3,4 milioane de




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

29

locuitori) au acces la reteaua publica de apa, iar in ceea ce priveste reteaua de apa calda situatia este mult mai critica. Dat fiind acest lucru, majoritatea gospodariilor (70%), folosesc fantanile pentru consumul de apa.

In 2003, 43,6% din lungimea totala a retelelor de alimentare cu apa potabila se afla in zonele rurale, iar 56,4% in zonele urbane.

Reteaua publica de canalizare

Reteaua publica de canalizare este inca intr-o faza incipienta In mediul rural, la sfarsitul anului 2004, 373 de comune (10% din totalul populatiei rurale) beneficiau de o retea de canalizare. (INS Anuarul Statistic al Romaniei, 2006). Diferentele dintre zonele urbane si cele rurale sunt foarte mari in ceea ce priveste infrastructura de canalizare. In 2003, 93,2% din lungimea conductelor traversa orasele si doar 6,8% satele.

Oportunitati

Potential de a imbunatati calitatea apei prin investitii in infrastructura de apa din localitatile rurale.

Potential de a se imbunatati managementul apei si solului prin sustinerea practicilor agricole care protejeaza mediul.

Potential de a se imbunatati managementul resurselor naturale prin instruire si consiliere, focusate pe protectia mediului, inclusiv pe ecoconditionalitate.

Potential crescut de utilizare a resurselor forestiere in vederea conservarii solului si prevenirii inundatiilor prin impadurirea terenurilor agricole si non-agricole.

Potential de stimulare a comunitatilor locale, in vederea cresterii gradului de constientizare asupra nevoilor de conservare a resurselor de apa si sol.

Axa 1 cuprinde trei prioritati strategice: resurse umane; competitivitatea exploatatiilor; modernizarea sectoarelor de procesare si comercializare a produselor agroalimentare si forestiere. Aceste prioritati strategice sunt abordate sub forma unor obiective strategice care corespund celor precizate in PNS.

Axa 2 din PNS prezinta trei prioritati strategice: (a) evitarea abandonului activitatilor agricole in zonele defavorizate; (b) conservarea si imbunatatirea resurselor naturale si a biodiversitatii; (c) atenuarea efectelor schimbarilor

climatice. Aceste prioritati au fost articulate sub forma unor obiective strategice, care corespund obiectivelor strategice din PNS.

PNS subliniaza o serie de aspecte referitoare la zonele rurale (Axa 3) cum ar fi: dependenta economica de agricultura, cresterea somajului avand drept cauza problemele structurale/tendintele de crestere a competitivitatii




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

30

exploatatiilor, lipsa diversificarii activitatilor in intreprinderi, orientarea catre sectorul primar, lipsa valorii adaugate, nivelul redus al veniturilor, nivelul scazut al gradului de ocupare a fortei de munca in randul femeilor, instabilitatea sociala determinata de migratie, potentialul neexploatat al turismului rural, infrastructura deficitara la toate nivelurile mediului rural, patrimoniul rural neprotejat, neglijarea mostenirii culturale si, in general, nivelul scazut al calitatii vietii.

Masura „Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale” vizeaza aspectele din PNS, propunand o abordare integrata a acestora, care sa vina in intampinarea problemelor diverse care afecteaza calitatea vietii rurale. Activitatile detaliate in cadrul masurii vizeaza o gama larga de aspecte, al caror scop principal este de a se reusi o imbunatatire reala a conditiilor de trai ale populatiei rurale.

Avand in vedere tipul de abordare necesar dezvoltarii rurale din Romania, bazat pe un program special, procesul de renovare si dezvoltare a satelor cuprinde trei sub-masuri: dezvoltarea infrastructurii de baza, imbunatatirea calitatii mediului social, economic si natural din zonele rurale si conservarea patrimoniului natural, cultural si arhitectural. Avand in vedere ca aceste

sub-masuri sunt identificate si aplicate integrat sunt asteptate efecte de sinergie semnificative.

Pentru atingerea obiectivului de imbunatatire a calitatii vietii in zonele rurale aferent Axei 3 s-a propus o abordare integrata care combina trei masuri:

„Servicii de baza pentru economia si populatia rurala”, „Renovarea si dezvoltarea satelor” si „Conservarea si punerea in valoare a mostenirii rurale” intr-o singura masura – oferind astfel posibilitatea de a combina o serie de actiuni pentru a progresa in rezolvarea problemelor si a deficientelor existente in spatiul rural, tinand cont de nevoile si potentialul local.

Procesul de dezvoltare rurala din Romania va fi sprijinit, dupa cum s-a aratat in Planul National Strategic, si prin imbunatatirea guvernantei locale si promovarea potentialului endogen al spatiului rural, obiective strategice ale Axei 4.

Prioritizarea obiectivelor si masurilor aferentei Axei 2

Masurile din cadrul Axei iI vizeaza mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului rural din spatiul rural prin promovarea unui management durabil atat al suprafetelor agricole cat si al celor forestiere.

Aceasta interventie se realizeaza cu scopul de a:

imbunatatii echilibrul dintre nevoia de dezvoltare economica a zonelor rurale si utilizarea durabila a resurselor naturale, care vor constitui baza cresterii economice;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

31

aborda problema abandonului activitatilor agricole din zonele defavorizate agricol intr-o maniera care sa atenueze riscul de abandon al acestora;

acorda sprijin financiar agricultorilor si proprietarilor de padure pentru prestarea de servicii de protectie a mediului pentru conservarea si protejarea florei si faunei salbatice, apei si solului - conform prioritatilor de mediu ale UE referitoare la agricultura si silvicultura – si de a mentine sistemele agricole de tip HNV (high natural value- cu valoare naturala inalta), sustine Natura 2000, indeplini obligatiile prevazute de Directiva Cadru Apa si Directiva Nitrati si de a atenua efectele schimbarilor climatice;

mentine si creste atractivitatea zonelor rurale, ca baza de diversificare a functiilor fermelor si de generare a activitatilor economice alternative;

aborda problema nivelului scazut de informare a agricultorilor in privinta practicilor de gospodarire extensiva a terenurilor agricole.

Cea de-a doua prioritate a Romaniei, in cadrul Axei 2, este protejarea si gospodarirea durabila a resurselor naturale, in special a apei si a solului.

Desi in prezent resursele de apa se gasesc, in general, in stare buna, tendinta tot mai mare de utilizare a substantelor chimice in agricultura prezinta un risc real. Ca urmare, in Axa 2 sunt incluse o serie de masuri care pot contribui la reducerea acestui risc (de ex. cerintele de agro-mediu referitoare la eliminarea completa a utilizarii ingrasamintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultura ecologica precum si a practicilor de prevenire a infiltrarii nitratilor in sol prin promovarea culturilor verzi) si la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. Pe langa aceste actiuni din Axa 2 mai exista si alte interventii, sprijinite atat prin Axa 1, cat si prin Axa 3, care vor aduce un aport important protectiei resurselor apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei Nitrati si sprijinul din Axa 3, privind sistemele de canalizare).

Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

Orientarile strategice comunitare

LDSC 2 – Biodiversitatea, Conservarea si Dezvoltarea sistemelor din

agricultura si silvicultura cu valoare naturala inalta precum si a peisajelor agricole traditionale, Apa, Schimbarile climatice. Conform LDSC nr. 2, resursele prevazute prin Axa 2 trebuie sa contribuie la atingerea celor trei obiective prioritare de interes comunitar, si anume: biodiversitatea si conservarea sistemelor agricole si forestiere de tip HNV, apa si schimbarile climatice. La atingerea acestor obiective participa mai multe masuri din PNDR.

Aceste masuri sunt complementare, in sensul ca sprijinul acordat pentru infiintarea culturilor verzi va fi accesibil fermierilor care detin terenuri arabile si




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

32

va contribui pe scara larga la reducerea pierderilor de nutrienti si a eroziunii solului, iar impadurirea are capacitatea de a rezolva probleme severe de eroziune a solului, inclusiv pe suprafete puternic degradate. Masura de agromediu contribuie (prin cerintele sale) si la reducerea consumului de ingrasaminte din agricultura, participand si in acest fel la protectia resurselor de apa.

Un sprijin suplimentar pentru conservarea resurselor de apa si sol va fi furnizat prin Axa 1 (formare profesionala, servicii de consultanta, modernizarea exploatatiilor si cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere) si prin Axa 3 (investitii in infrastructura rurala, de exemplu: sisteme de alimentare cu apa si canalizare).

Masura: Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii

Imbunatatirile funciare au reprezentat pentru agricultura Romaniei un adevarat scut protector, avand in vedere ca din cele 14,8 milioane ha teren agricol, 9,3 milioane ha sunt teren arabil.

Astfel, secetele de lunga durata au impus amenajarea unor suprafete de cca. 3 milioane ha la irigatii. Amenajarile au fost realizate in cea mai mare parte in perioada 1970-1989. Unele amenajari au cuprins si terenuri situate la inaltimi mari fata de sursa de apa (250 - 300 m), fiind astfel mari consumatoare de energie la pomparea apei si deci neeficiente din punct de vedere economic. Zonele cele mai secetoase sunt situate in Campia Romana, Dobrogea, Podisul Moldovei. Totodata, inundatiile si excesul de umiditate al zonelor joase au impus indiguiri si desecari pe suprafete ce depasesc 3,1 milioane ha din cele 4 milioane ha necesare. Pe cca. 215 mii ha reteaua de canale de desecare a fost completata si cu o retea de drenaj inchis.

Irigatia reprezinta un input pentru productia agricola iar prin practicarea irigatiei, producatorul agricol isi imbunatateste competitivitatea si are siguranta unei productii ridicate si relativ stabila de la an la an. Investitiile in infrastructura de irigatie, pe langa impactul favorabil asupra mediului (reducerea riscului la seceta, combaterea aridizarii, reducerea pierderilor de apa prin infiltratii - cu consecinte negative asupra apei freatice si solului) conduc la reducerea consumului de resurse energetice si de apa.

Procesul de reforma a sectorului agricol si forestier a inclus si masuri de restructurare a modului de administrare si utilizare a infrastruturii existente astfel: infrastructura nationala de irigatii si imbunatiri funciare a fost pastrata in propriatatea si administrarea statului pana la un anumit nivel, iar infrastructura intermediara si finala a fost transferata in proprietatea si administrarea utilizatorilor finali (fermierilor) organizati in structuri asociative denumite Organizatii de Utilizatori de Apa pentru Irigatii – OUAI si Federatii de Organizatii de Utilizatori de Apa pentru Irigatii (FOUAI). Infrastructura mare (acumularile de




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

33

apa, canalele magistrale, statiile de pompare, etc) au ramas in proprietatea statului, fiind administrate de catre Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare-ANIF. Operatiunile si activitatile finatate prin aceasta masura vor sprijini infrastructura care face obiectul proiectelor de reabilitare si care este in proprietatea si administrarea OUAI si/sau FOUAI, compusa din: prize de apa, statii de pompare (inclusiv reteaua electrica de alimentare a acestora cu energie), canale de transport si de distributie a apei, reteaua de conducte subterane, etc., precum si infrastructura de desecare si drenaj, combaterea eroziunii solului si aparare impotriva inundatiilor.

Aceste organizatii si federatii (OUAI) sunt persoane juridice de utilitate publica, fara scop patrimonial, ce se constituie si functioneaza in conformitate cu Legea nr.138/2004 a imbunatatirilor funciare si care administreaza infrastructura de imbunatatiri funciare in interesul utilizatorilor de teren.

In acest scop s-au constituit pana in prezent 315 Organizatii de imbunatatiri funciare (OIF), din care: 309 de Organizatii ale Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI), 4 organizatii de desecare - drenaj si 3 organizatii cu activitate de irigatii si de desecare. Suprafata totala utilizata de aceste organizatii este de 775000 hectare, defalcata astfel:

Tipul de infrastructura Suprafata pe tipul de amenajare

[ha]

Irigatii 745430

Desecari 29075

Irigatii si desecari 7047 (irigatii)

5355 (desecari)

In afara de aceasta problema a adaptarii infrastructurii existente la noile structuri agricole si forestiere, competitivitatea sectorului agricol si forestier este in mare masura afectata de subdezvoltarea infrastruturii astfel ca sectoarele raman vulnerabile conditiilor climatice (alternarea situatiilor de seceta cu inundatiile frecvente) cu efecte economice insemnate asupra viabilitatii economice a fermelor. In contextul incalzirii globale aceasta problema devine mult mai acuta. Analizand situatia suprafetelor amenajate pentru irigatii si gradul de folosire a irigatiilor se constata o medie anuala de 424 mii hectare utilizate pentru irigatii. Gradul anual de utilizare a celor 867 mii hectare pregatite sa functioneze a variat anual Intre 10 si 67% din acesta suprafata in perioada 1990-2007.

In ultimii ani nu s-au efectuat investitii in reabilitarea/modernizarea sistemelor de irigatii predate utilizatorilor finali ci numai cheltuieli (minime si de cele mai multe ori insuficiente) pentru intretinerea si reparatia anuala a unor sisteme si anume acelea in care s-au Inregistrat cereri de apa din partea fermierilor.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

34

In prezent se deruleaza un proiect pilot privind reabilitarea si reforma sectorului de irigatii, finantat dintr-un imprumut de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, prin care se realizeaza reabilitarea pentru irigatii a 50000 ha In amenajarile Sadova - Corabia si Nicoresti – Tecuci si 100000 ha in amenajarile Terasa Viziru, Terasa Brailei, Terasa Covurlui, Fantanele Sag si Semlac Pereg. Aceasta suprafata reprezinta cca. 20 % din suprafata care se afla in administrarea organizatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatii.

Strategia de modernizarea si reabilitarea infrastructurii de imbunatatiri funciare vizeaza in primul rand reabilitarea infrastructurii existente, economisirea resurselor de apa si eficientizarea sitemului de irigatii. In acest scop prioritate se va acorda rebilitarii si modernizarii sistemelor existente.

Varietatea mare de relief, corelata cu substratul litologic specific spatiului rural romanesc induce un grad mare de torentialitate in cuprinsul bazinelor hidrografice. La aceasta data in paduri sunt in functiune 2370 km de albie corectata. Conform studiilor intocmite, lungimea retelei hidrografice torentiale se ridica la 29000 km, din care 2372,42 km a fost amenajata pana in 2006, alti 1.630 km de albii necesitand lucrari complexe de corectarea torentilor pana in 2020. Lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice, cum sunt barajele, digurile si canalele, propuse pentru sprijin prin aceasta masura, pot, cu conditia sa fie completate de masuri de gospodarire durabila a padurilor in zona montana, sa reduca semnificativ nivelul pagubelor cauzate de cursurile de apa torentiale asupra sectorului forestier si a altor activitat din zonele rurale.

Obiectivele masurii

Obiective generale

Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor in vederea cresterii competitivitatii sectorului agricol si forestier.

Masura va cuprinde doua submasuri pentru care se detaliaza elementele specifice mai jos dupa cum urmeaza:

Submasura 125: Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de

dezvoltarea si adaptarea agriculturii

Obiective specifice

Cresterea eficientei activitatii agricole prin imbunatatirea aprovizionarii cu input-uri si o mai buna valorificare a produselor rezultate;

Diminuarea riscului si incertitudinii in agricultura prin reducerea incidentei fenomenelor naturale (seceta, inundatii, eroziunea solului, etc.);

Ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

35


Construirea si/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces si drumurile agricole de exploatatie, lucrarile de corectare a torentilor, situate in fondul funciar agricol;

Modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigatii si a altor lucrari de imbunatatiri funciare (drenaje, lucrari de aparare Impotriva inundatiilor, etc.).

Domeniul de actiune

Actiunile sprijinite in cadrul acestei sub-masuri sunt:

imbunatatirea accesului la exploatatiile agricole;

construirea si modernizarea drumurilor de exploatatie care sa asigure accesul public la exploatatiile agricole;

modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigatii;

modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de desecare si drenaj;

lucrari de corectare a torentilor situati In fondul agricol.

Descrierea tipului de operatiuni

Sprijinul prevazut In cadrul acestei sub- masuri va fi acordat pentru:

a. construirea, extinderea si modernizarea infrastructurii de exploatare si de acces a exploatatiilor agricole;

b. modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor existente de irigatii aflate in proprietatea si/sau administrarea OUAI/FOUAI si a altor lucrari de imbunatatiri funciare;

c. lucrari de corectarea torentilor situate in fondul funciar agricol.

Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile

(i) Infrastructura rutiera agricola - construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete, drumurilor agricole de exploatatie.

(ii) Sisteme de irigatii - modernizare si/sau retehnologizare inclusiv lucrari pentru statiile de pompare, de contorizare.

(iii) Sisteme desecare si drenaj si alte lucrari de imbunatatiri funciare – modernizare si/sau retehnologizare.

(iv) Lucrari de corectare a torentilor, situate in fond funciar agricol - constand in construirea si/sau modernizarea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

36

Proiectele de irigatii trebuie sa demonstreze reducerea pierderilor de apa cu minim 10% si scaderea costului apei cu minim 10%. Proiectele de desecare – drenaj trebuie sa demonstreze reducerea costului energiei electrice cu minim 5% la volumul de apa evacuat.

Criterii de selectie

Criteriile de selectie a proiectelor pentru irigatii si alte lucrari de imbunatatiri funciare sunt urmatoarele:

proiectele de irigatii la care infrastructura primara de irigatii a fost deja modernizata sau are un proiect de modernizare, precum si proiectele de irigatii la care sistemul de irigatii din aval a fost modernizat sau are un proiect de modernizare;

proiecte de irigatii in zonele cu incidenta crescuta a secetei;

proiecte cu grad de utilizare a suprafetei de udare cat mai ridicat.

Submasura 125 b "Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de

dezvoltarea si adaptarea silviculturii”

Obiective specifice

Dezvoltarea infrastructurii padurii in vederea asigurarii competitivitatii sectorului forestier.

Diminuarea riscului incidentei fenomenelor naturale periculoase asupra padurii.


Construirea si/sau modernizarea infrastructurii forestiere (drumuri forestiere, cai ferate forestiere si funiculare).

Lucrari de corectarea torentilor in paduri.

Domeniul de actiune

Actiunile sprijinite in cadrul acestei sub-masuri sunt:

crearea accesului la padurile din zone cu accesibilitate redusa ;

modernizarea drumurilor forestiere si a cailor ferate forestiere;

lucrarile de corectarea torentilor din bazinele hidrografice torentiale situate in padure.

Descrierea tipului de operatiuni

Sprijinul prevazut in cadrul acestei masuri va fi acordat pentru:

a. construirea, extinderea si modernizarea drumurilor forestiere;

b. lucrari de corectarea torentilor situate In padure.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

37

Tipuri de investitii eligibile

a. Infrastructura rutiera forestiera - construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete, lucrari de aparare - consolidare, lucrari de siguranta circulatiei (parapeti), semnalizare si avertizare.

b. Infrastructura feroviara forestiera – construirea si modernizarea modernizarea terasamentelor si calea de rulare, poduri si podete, lucrari de aparare – consolidare, tunele, lucrari de semnalizare si avertizare.

c. Instalatii de transport pe cablu (funiculare).

d. Lucrari de corectare a torentilor, situate in padure - constand in construirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari.


Criteriile de selectie a proiectelor sunt urmatoarele:

tipuri de lucrari: prioritate vor avea drumurile forestiere, apoi funicularele, apoi lucrarile de corectarea torentilor, apoi caile ferate forestiere.

zona geografica (altitudinea): prioritate vor avea proiectele referitoare la zonele montane, apoi cele din zonele de deal, si apoi cele din zonele de campie;

proprietatea majoritara a terenurilor forestiere servite de infrastructura: prioritate vor avea proprietarii privati si asociatiile acestora, apoi consiliile locale, si in final Regia Nationala a Padurilor.

in cazul drumurilor forestiere: prioritate vor avea drumurile care deservesc suprafata de padure cea mai mare;

in cazul lucrarilor de corectarea torentilor: prioritate vor avea bazinele torentiale cu debitul cel mai mare.

Indicatori aditionali

Tipul de indicator Indicator Tinta

2007 - 2013

Realizare

Suprafata modernizata si reabilitata

Irigatii (ha) 375000

Drenaje (ha) 120000

Combaterea eroziunii solului (ha)

60000

Protectie impotriva inundatiilor (ha)

4000

Lungimea drumurilor construite

Agricole (km) 740

Forestiere (km) 2010




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

38

Masura: Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Zonele rurale din Romania prezinta o deosebita importanta din punct de vedere economic, social si din punct de vedere al dimensiunii lor, diversitatii, resurselor naturale si umane pe care le detin.

Dezvoltarea economica si sociala durabila a spatiului rural este indispensabil legata de imbunatatirea infrastructurii rurale existente si a serviciilor de baza. Pe viitor zonele rurale trebuie sa poata concura efectiv in atragerea de investitii, asigurand totodata si furnizarea unor conditii de viata adecvate si servicii sociale necesare comunitatii.

(i) Infrastructura fizica de baza

Renovarea si dezvoltarea satelor reprezinta o cerinta esentiala pentru imbunatatirea calitatii vietii, cresterii atractivitatii si interesului pentru zonele rurale. Pentru imbunatatirea calitatii vietii, un factor determinant il constituie modernizarea si extinderea infrastructurii fizice rurale de baza care

influenteaza in mod direct dezvoltarea activitatilor sociale, culturale si economice si implicit, crearea de oportunitati ocupationale.

Alimentarea cu apa si tratarea apelor uzate

Accesul la reteaua publica de alimentare cu apa a populatiei rurale este redus (1/3 din populatia rurala are acces la acest sistem), iar in ceea ce priveste accesul la sistemul de canalizare situatia este si mai critica, doar 10%

din numarul de locuitori beneficiaza de reteaua publica de canalizare. In mod evident, aceste aspecte afecteaza sanatatea si bunastarea familiilor din comunitatile rurale.

(ii) Abordarea integrata

Complexitatea nevoilor de renovare, dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale reclama necesitatea unei abordari integrate care presupune

combinarea activitatilor si operatiunilor a trei masuri oferite de cadrul legal de dezvoltare rurala si anume: 321 - „Servicii de baza pentru economia si populatia rurala”, 322 - „Renovarea si dezvoltarea satelor” si 323 - „Conservarea si punerea in valoare a mostenirii rurale” in una singura. Aceasta va permite comunitatilor locale sa rezolve intr-un cadru integrat problemele si nevoile locale.

O astfel de abordare are la baza doua motive importante, respectiv, gradul inalt de interdependenta a actiunilor, reprezentand necesitati stringente comune si necesitatea modernizarii, renovarii si revitalizarii satelor, coreland interventiile astfel incat sa fie eficiente si in armonie cu peisajul.

Toate acestea sunt nevoi ce presupun urgente pentru toate cele trei categorii de activitati specifice celor trei masuri: imbunatatirea si crearea infrastructurii




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

39

fizice de baza (cu precadere infrastructura de drumuri si infrastructura de apa/apa uzata), a serviciilor publice de baza si punerea In valoare a mostenirii rurale.

In plus, din punct de vedere economic, aceasta ofera avantajul economiei de scara a operatiunilor executate integrat, dar si reducerea cheltuielilor administrative si simplificarea procedurilor, in timp ce tratarea lor individuala ar

induce intarzieri in implementare.

Obiectivele masurii

Obiectivul general al masurii vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural in vederea realizarii unei dezvoltari durabile.

Obiectivul specific vizeaza cresterea numarului de locuitori din zonele rurale care beneficiaza de servicii imbunatatite.

Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:

imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural;

imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala;

cresterea numarului de sate renovate;

cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite.

Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute

Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii in spatiul rural pentru:

a. crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza;

b. crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia rurala;

c. protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural.

Tipul de servicii/actiuni sprijinite

Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa (captare, statii de tratare, alimentare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta (p.e).

Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata (canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta (p.e).




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

40


A. Localitatile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investitie similara.

B. Localitati rurale din regiunile cu grad de saracie ridicat.

C. Proiectele care se incadreaza intr-o strategie de dezvoltare locala sau judeteana.

D. Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata in localitatile rurale Intre 2.000-10.000 de p.e. identificate prin Master Planurile Regionale, dar care nu sunt finantate din POS Mediu si care au termene intermediare pentru indeplinirea angajamentelor de mediu inclusive localitatile rurale care au beneficiat de finantare pentru proiectele de infrastructura de apa/apa uzata prin Programul SAPARD sau alte programe cu finantare nationala sau europeana care dovedesc utilitatea si functionalitatea acestor investitii.

E. Proiecte de investitii in infrastructura de alimentare cu apa in zonele in care apa este insuficienta sau in zonele care prezinta incidenta ridicata a perioadelor de seceta.

F. Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata pentru zonele in care apa prezinta un grad ridicat de poluare sau zonele in care apa freatica prezinta o concentratie ridicata de nitrati ce afecteaza sanatatea populatiei.

Criteriile si liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE, cu alte masuri PNDR si programe nationale

Demarcarea sprijinului FEADR, FEDR si FC pentru infrastructura de apa/apa uzata are la baza Master Plan-uri Regionale, elaborate de catre MMDD. Prin PNDR (FEADR) se vor finanta acele proiecte de infrastructura de apa/apa uzata din localitatile rurale avand sub 10000 populatie echivalenta (p.e.) cu exceptia acelor localitati rurale care sunt cuprinse in Proiectele Regionale care vor fi finantate prin POS Mediu (FEDR, FC) si cu exceptia proiectelor de infrastructura apa/apa uzata din statiunile balneare si balneoclimaterice din spatiul rural care vor fi sprijinite prin POR (FEDR).

Demarcarea cu alte masuri PNDR

Infrastructura de apa/apa uzata

Prin Masura 125 (PNDR – Axa 1) sunt sustinute doar investitiile de racordare a fermelor situate in extravilan, la retelele publice de alimentare cu apa si canalizare, in scopul dezvoltarii si adaptarii agriculturii iar in privinta silviculturii investitiile constau in corectarea torentilor in bazinele hidrografice, in timp ce prin Masura 322 sunt sustinute investitiile in infrastructura publica de apa/apa

uzata realizate la nivel de comuna.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

41

9. PROPUNERI PRIVIND DEFINIREA STRATEGIEI PRIVIND AMENAJARILE DE IMBUNATATIRI FUNCIARE – IRIGATII, DESECARI, COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI SI APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR

Aceasta strategie a fost elaborata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Diagnoza starii actuale a sectorului

Puncte tari comune pentru toate activitatile de imbunatatiri funciare:

imbunatatirea microclimatului necesar dezvoltarii vegetatiei si reducerea deflatiei pe terenuri nisipoase;

existenta infrastructurii pentru mari teritorii dezvoltata in toate judetele tarii;

experienta in proiectarea executia si exploatarea amenajarilor de imbunatatiri funciare;

existenta invatamantului mediu si superior de specialitate;

existenta unei baze de date provenite din activitatea de cercetare si proiectare de specialitate;

factor semnificativ in dezvoltarea durabila a zonei rurale;

cadru legal satisfacator care stimuleaza implicarea comunitatilor locale si a sectotului privat si crearea de locuri de munca in zona rurala;

procesul de restructurare a sectorului de imbunatatiri funciare pe baza principiilor economiei de piata este in derulare;

existenta firmelor private autohtone specializate si dotate pentru executarea componentelor de infrastructura, precum si pentru producerea de echipamente si utilaje specifice.

Puncte tari specifice fiecarei activitati de imbunatatiri funciare

Irigatii

Factor principal in obtinerea de productii ridicate si relativ stabile de la an la an cu implicatii favorabile in asigurareea securitatii alimentare a populatiei si crearii de disponibilitati la export de produse agricole.

Cadru legal care stimuleaza concentrarea irigatiei in zonele eficiente din punct de vedere al costurilor.

Potential ridicat in dezvoltarea agriculturii ecologice la culturile mari consumatoare de apa (legume, fructe etc.).

Procesul de implicare a comunitatilor locale in administrarea infrastructurii de irigatii in interesul beneficiarilor este in derulare.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

42

Desecari/CES/Aparare impotriva inundatiilor

Activitati de interes public avand ca scop protectia culturilor agricole precum si a obiectivelor socio-economice si a mediului inconjurator.

Costurile investitionale si cele anuale pentru exploatarea sunt mici raportate la impactul pozitiv asupra ecosistemelor.

Puncte slabe

A. Puncte slabe comune pentru toate activitatile de imbunatatiri funciare:

mentalitate invechita a beneficiarilor care considera ca statul este singurul factor responsabil cu administrarea amenajarilor si cu asigurarea fondurilor necesare su cu preluarea tuturor riscurilor generate de exploatarea amenajarilor de imbunatatiri funciare;

faramitarea si marimea redusa a parcelelor cu folosinta agricola si amplasarea necorespunzatoare a culturilor care favorizeaza practicarea unei agriculturi de subzistenta si cu implicatii negative, din punct de vedere tehnic si financiar, in exploatarea, intretinerea si repararea infrastructurii;

slaba participare a cercetarii la rezolvarea unor aspecte de ordin tehnic, institutional si economic;

lipsa stimulentelor de atragere a personalului calificat, de specialitate;

piata agricola neconsolidata care nu stimuleaza practicarea unei agriculturi comerciale;

interes redus in punerea in aplicare a conceptului ca orice amenajare de imbunatatiri funciare sa fie insotita de amenajari silvice;

lipsa inginerilor de specialitate, cu experienta in administrarea amenajarilor si lucrarilor de imbunatatiri funciare.

B. Puncte slabe specifice activitatii de irigatii

amenajari de irigatii amplasate in zone care necesita cheltuieli mari de exploatare si care conduc la obtinerea unor productii agricole nerentabile;

utilizarea neeconomica a resurselor financiare bugetare datorita subventionarii exploatarii si livrarii apei in amenajarile de irigatii neviabile;

reticiente din partea agricultorilor in orientarea planului de cultura catre plante valoroase, care raspund bine la irigatii si care au desfacere imediata pe piata interna si externa;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

43

insuficienta echipamentelor de udare si distributia neuniforma a acestora in teritoriu.

Oportunitati

Puncte comune pentru toate activitatile de imbunatatiri funciare

moment prielnic de schimbare a mentalitatii, implicarea beneficiarilor, sectorului privat si crearea parteneriatelor public-privat pentru administrarea amenajarilor;

finantari externe (UE, Banca Mondiala etc.) pentru dezvoltarea zonei rurale si pentru protectia mediului;

degrevarea statului de unele cheltuieli pentru administrarea infrastructurii de imbunatatiri funciare;

atentia deosebita care se acorda protectiei mediului, combaterii secetei, aridizarii, desertificarii, conservarii zonelor umede si amenajarii – ameliorarii terenurilor degradate pentru implementarea Programului national de actiune privind schimbarile climatice;

posibile subventii UE si de la alte institutii financiare; noul mecanism de subventionare va delimita si selecta zonele viabile de cele neviabile;

retragerea din exploatare a amenajarilor (sau a partilor de amenajare) neviabile economic si valorificarea acestora prin vanzare, concesionare sau dezmembrare si valorificare pe componenete;

posibilitati de alocare a unor fonduri externe (UE) pentru reabilitarea lucrarilor existente;

din cauza cresterii preturilor energetice la nivel mondial, realizarea unor sporuri de productie agricola ca efect al lucrarilor de desecari / CES / apararea impotriva inundatiilor ar putea deveni mult mai atractiva decat obtinerea unor sporuri de productie prin irigarea unor zone care presupun pomparea apei cu costuri energetice mari;

declansarea unui program investitional in zonele in care se pot realiza amenajari noi, alimentate gravitational (ex. Siret - Baragan) sau racordarea unor parti din amenajarile existente la noi surse de apa din care alimentarea se realizeaza gravitational (raul Olt);

impadurirea terenurilor degradate si infiintarea perdelelor forestiere de protectie atat in amenajarile de imbunatatiri funciare cat si in afara acestora;

punerea in valoare a amenajarilor abandonate prin protectie de schimbare a destinatiei acestora pentru folosinta piscicola, alimentari cu apa, silvicultura, turism rural etc.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

44

Constrangeri / pericole / riscuri Irigatii Desecari / CES/ Aparare

Mentalitati si aranjamente institutionale invechite

- dupa 15 ani de interes redus, orice intarziere in alocarea unor fonduri suplimentare pentru lucrari de reabilitare si/sau reparatii necesare poate conduce la degradari majore a caror rezolvare ar putea deveni deosebit de costisitoare

-- dupa 15 ani de interes redus, orice intarziere in alocarea unor fonduri suplimentare pentru lucrari de reabilitarea si/sau reparatii necesare poate conduce la degradari majore a caror rezolvare ar putea devenii deosebit de costisitoare (rupere de diguri, alunecari de teren etc.) sau chiar la pierderea unor vietii omenesti

- cresterea in continuare a preturilor energetice ar putea periclita viabilitatea economica a unor zone situate sub 70 m desupra nivelului sursei de apa si care in prezent sunt considerate viabile.

- distrugerea habitatelor naturale si a peisajului prin degradarea solurilor, inundatiilor, alunecarii de teren etc.

Importul de produse agricole traditionale

Degradarea spatiului rural, depopulare, migratie etc.

Tinte strategice

Refacerea potentialului biologic, conservarea si protejarea resurselor de sol si apa intr-un concept unitar de exploatare durabila si in conditiile asigurarii securitatii alimentare a populatiei.

Alocarea pe principii de eficienta a fondurilor pentru reabilitari sau investitii in noi amenajari de irigatii, combaterea eroziunii solului, desecari si aparare impotriva inundatiilor, acolo unde se asigura protectia mediului, dezvoltarea spatiului rural si recuperarea investitiilor pe seama cresterii productiilor, a randamentelor de exploatare si a pagubelor evitate.

Explorarea tehnologiilor pentru reducerea consumului de energie pentru irigatii.

Realizarea unei economii de piata functionale si stabila in spatiul rural.

Consolidarea proprietatii.

Dezvoltarea durabila a spatiului rural.

Plan de actiune

Restructurarea fundamentala a institutiilor implicate in sectorul de imbunatatiri funciare pentru a le transforma in institutii similare celor existente in Uniunea Europeana.

Reforma legislativa si institutionala cuprinzatoare a sectorului de imbunatatiri funciare.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

45

Privatizarea si consolidarea sectorului privat in domeniul irigatiilor.

Dezvoltarea comunitatilor locale si descentralizarea democratica a structurilor existente pentru managementul imbunatatirilor funciare.

Promovarea sistemelor de stabilire a pretului si de subventionare pentru toate lucrarile de imbunatatiri funciare.

Maximizarea suprafetei irigate efficient.

Delimitarea infrastructurilor de domeniul public de cea de domeniul privat si de transferul responsabilitatilor catre cele doua sectoare.

Delimitarea zonelor viabile si / sau potential viabile (in special cu referire la activitatea de irigatii) din totalul suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare.

Determinarea costurilor totale si a celor specifice (unitare) de exploatare, intretinere si reparatii in functie de conditiile reale.

Determinarea beneficiilor agricole reale si potentiale ca rezultat al sporurilor de productie ori al evitarii unor pagube sau calamitati.

Determinarea necesarului investitional pentru reabilitarea zonelor considerate viabile si identificarea constrangerilor de ordin institutional, managerial ori investitional prin inlaturarea carora se pot obtine efecte favorabile, imediate si majore comparativ cu efortul financiar necesar.

Retragerea din exploatare si intretinere a amenajarilor care nu indeplinesc conditiile de functionare si a celor din zonele ne-viabile cu prioritate a celor unde ne-viabilitatea este evidenta si valorificarea rapida a infrastructurii prin:

cedarea acesteia catre OIF-uri sau Federatii de OIF-uri;

vanzarea catre investiroti private;

concesionarea sau inchirierea infrastructurii;

in lipsa interesului pentru una din modalitatile anterioare, se va trece la dezafectarea si valorificarea pe componente.

Trecerea in conservare a amenajarilor si infrastructurii din zonele care nu indeplinesc conditiile minime de functionare si care nu au putut fi valorificate printr-una dintre primele trei modalitati, dar reprezinta din punct de vedere tehnico-economic zone potential viabile sau zone ce ar putea fi racordate in viitor la o alimentare gravitationala (sau cu pompare redusa) din alte surse de apa.

Dezvoltarea unei strategii sectoriale cu obiective pe termen scurt, mediu si lung care sa permita dezvoltarea unei agriculturi sustenabile prin efectul lucrarilor de imbunatatiri funciare ce pot fi realizate




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

46

(reabilitate) exploatate si intretinute in conditii de eficienta economica.

Finantarea unui studiu multidisciplinar – gospodarirea apelor, energie, transporturi si irigatii care sa identifice solutii pe termen lung pentru optimizarea consumului de energie necesar alimentarii cu apa a sistemelor de irigatii.

Finantarea unui studiu pentru identificarea terenurilor din amenajarile de imbunatatiri funciare care au folosinte agricole cu viabilitate redusa sau neviabila si propuneri pentru folosirea durabila a acestor terenuri.

Imbunatatirea standardelor si normativelor tehnice de proiectare, executie si exploatare pentru a corespunde reglementarilor UE.

Contorizarea distributiei apei si monitorizarea performantelor tehnice, economice si de mediu.

Imbunatatirea sistemelor de colectare a tarifelor de la utilizatori.

Consolidarea comunitatilor locale care participa la managementul amenajarilor de imbunatatiri funciare.

Reciclarea apelor pentru reutilizarea acestora sau folosirea unor surse de apa neconventionale.

Colaborare si cooperare interna si internationala in domeniul stiintific, tehnic si economic, cu institutii, organizatii si firme pentru consolidarea activitatii de imbunatatiri funciare.

Obiective strategice

Obiective pe termen mediu – 1 ianuarie 2009

I) Analiza economica, sociala si de mediu a sectorului de imbunatatiri funciare pentru alocarea resurselor pe criterii clare de eficienta economica si/sau pe considerente legate de asigurarea securitatii alimentare si mentinerea echilibrului ecologic, prin:

a) elaborarea analizei economice privind viabilitatea sectorului de irigatii;

b) identificarea constrangerilor de ordin legislativ institutional si investitional si rezolvarea rapida a acelora care nu presupun un efort financiar major sau elaborarea unor studii si analize complexe sau de lunga durata (ex. subventionarea partiala a pretului unor echipamente de udare „‟conventionale‟‟ si/sau a unor agregate de pompare, fabricate in tara, acolo unde lipsa acestora reprezinta o constrangere);




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

47

c) repunerea in functiune a partilor din amenajarile de imbunatatiri funciare ce urmeaza a fi transferate in proprietatea OIF prin alocarea unor fonduri bugetare in zone a caror viabilitate economica a fost demonstrata si numai pe baza unor criterii de prioritate care sa favorizeze zonele in care costurile de pompare si costurile specifice de „‟reabilitare‟‟ sunt reduse, iar interesul beneficiarilor fata de aplicarea irigatiei (masurat prin volumele de apa utilizate) este mare;

d) inceperea valorificarii (in conditiile prevazute de lege) infrastructurii de imbunatatiri funciare din amenajarile carora li s-a retras recunoasterea de utilitate publica;

e) trecerea in conservare a amenajarilor de imbunatatiri funciare (in special a celor de irigatii) considerate viabile sau potential viabile din punct de vedere tehnico-economic, dar a caror mentinere in functiune nu se justifica economic in prezent din cauza interesului scazut al benficiarilor ori cauzat de o stare grava de deteriorare sau distrugere a infrastructurii, ce nu poate fi solutionata cu usurinta;

f) evaluarea rezultatelor si a stadiului implementarii Proiectului de reabilitare si reforma sectorului de irigatii (PRRSI);

g) inceperea executiei lucrarilor de reabilitare a sistemelor din etapa I a PRRSI;

h) realizarea unor studii multidisciplinare – gospodarirea apelor, energie, transporturi si irigatii care sa identifice solutii pe termne lung pentru optimizarea consumului de energie necesar alimentarii cu apa a sistemelor de irigatii;

i) realizarea unor studii pentru identificarea terenurilor din amenajarile de imbunatatiri funciare care au folosinte agricole cu viabilitate redusa sau neviabila si propuneri pentru folosirea durabila a acestor terenuri.

II) Amenajarea si ameliorarea terenurilor degradate in suprafata de 50 mii hectare anual.

Obiective pe termen lung – 2013

A. Faza I – 31 dec. 2009

I) Realizarea inventarierii complete a terenurilor agricole degradate.

II) Elaborarea Programului National de ameliorare si amenjare a terenurilor agricole degradate si de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale.

III) Ajustarea Programului de imbunatatiri funciare si elaborarea formelor de sprijin pentru perioada postaderare prin:




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

48

a) elaborarea unei strategii a sectorului de imbunatatiri funciare pe termen lung care sa aiba in vedere eliminarea acordarii de subventii pentru aceste activitati;

b) elaborarea unui studiu global de analiza a impactului eliminarii in totalitate (gradual sau nu) a subventionarii activitatilor de imbunatatiri funciare si identificarea zonelor viabile in care interesul sporit al beneficiarilor fata de activitatile de imbunatairi funciare justifica alocarea unor fonduri publice pentru reabilitarea unor lucrari de infrastructura;

c) elaborarea unui studiu economic privind fezabilitatea unor investitii de reabilitare in cadrul unor amenajari existente si identificarea unor perimetre si areale noi care prezinta conditii favorabile (costuri anuale mici si investitii specifice reduse) pentru noi investitii;

d) valorificarea completa a infrastructurii din amenajarile (sau partile de amenajare) care s-au dovedit neviabile si/ori s–au aflat in conservare pentru o perioada de trei ani, perioada in care n-au fost declarate de utilitate publica;

e) finalizarea executiei pentru sistemul de irigatii Terasa Nicoresti – Tecuci si a statiilor de pompare principale din sistemul Sadova-Corabia si inceperea executiei lucrarilor de reabilitare la amenajarile de irigatii selectate pentru etapa II.

B. Faza II – 31 decembrie 2013

IV) Realizarea anuala a lucrarilor de hidroamelioratii, indiguiri si combatere a eroziunii solului pe 10 mii hectare anual:

a. analizarea executiei lucrarilor de reabilitare la sistemul Sadova-Corabia si a amenajarilor de irigatii selectate pentru etapa II a Proiectului;

b. inceperea implementarii programului de investitii privind reabilitarea unor amenajari existente de imbunatatiri funciare, altele cele decat selectate in cadrul etapelor I si II ale Proiectului privind “Reabilitarea si reforma sectorului de irigatii”;

c. elaborarea unor studii de fezabilitate privind realizarea si executarea unor noi amenajari de imbunatatiri funciare.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

49

10. STRATEGIA ENERGETICA A ROMANIEI IN PERIOADA 2007-2020

Obiective strategice

Obiectivul general al strategiei

Obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie acoperirea integrala a consumului intern de energie electrica si termica in conditii de crestere a securitatii energetice a tarii, de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate.

Politica energetica a Uniunii Europene

In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniuni Europene elaborata in anul 2007, energia este un element esential al dezvoltarii la nivelul uniunii. Dar, in aceeasi masura este o provocare in fata tarilor UE in ceea ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimbarilor climatice, a cresterii dependentei de importul de resurse energetice precum si a cresterii pretului energiei. Pentru depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut necesar ca UE sa promoveze o politica energetica comuna, bazata pe securitatea energetica, dezvoltare durabila si competitivitate

In ceea ce priveste securitatea alimentarii cu resurse energetice, UE se asteapta ca dependenta de importul de gaze naturale sa creasca de la 57% in prezent, la 84% in anul 2030 iar la petrol de la 82% la 93% pentru aceeasi perioada.

In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, trebuie remarcat faptul ca, in anul 2007, sectorul energetic este, la nivelul UE, unul din principalii producatori de gaze cu efect de sera. In cazul neluarii unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual si la tehnologiile existente in anul 2007, emisiile de gaze cu efect de sera vor creste la nivelul UE cu circa 5% si la nivel global cu circa 55% pana in anul 2030. Energia nucleara reprezinta in acest moment in Europa una dintre cele mai mari resurse de energie fara emisii de CO2. Centralele nucleare asigurau in anul 2007 o treime din prductia de electricitate din Uniunea Europeana, avand astazi o contributie reala la dezvoltarea durabila.

In ceea ce priveste competitivitatea, piata interna de energie asigura stabilirea unor preturi corecte si competitive la energie, stimuleaza economisirea de energie si atrage investitii in sector.

UE este tot mai expusa la instabilitatea si cresterea preturilor de pe pietele internationale de energie, precum si la consecintele faptului ca rezervele de hidrocarburi ajung treptat sa fie monopolizate de un numar restrans de detinatori. Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, in cazul in care pretul petrolului ar creste pana la 100 USD/baril in 2030, importul de energie in UE-27 ar costa circa 170 de mld. EUR, ceea ce inseamna o valoare de 350 EUR pentru fiecare cetatean UE.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

50

Comisia Europeana propune in setul de documente care reprezinta Noua Politica Energetica a UE urmatoarele obiective:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 30% pana in anul 2020, in comparatie cu 1990;

cresterea ponderii energiei regenerabile de la mai putin de 7% in anul 2006, la 29% din totalul surselor sale de energie pana in anul 2020;

cresterea ponderii si biocombustibililor la cel putin 10% din totalul combustibililor utilizati in anul 2020;

reducerea consumului global de energie primara cu 20% pana in anul 2020.

Obiectivele dezvoltarii sectorului energetic al Romaniei si masurile preconizate pentru atingerea acestora

Obiectivele prioritare ale dezvoltarii sectorului energetic romanesc

Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa sustina activ dezvoltarea economica a tarii, si reducerea decalajelor fata de Uniunea Europeana.

In acest sens, obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie acoperirea integrala a consumului intern de energie in conditii de crestere a securitatii energetice a tarii, de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate.

Alegerea unui mix de energie echilibrat, cu accent pe utilizarea carbunelui, energiei nucleare si resurselor energetice regenerabile, inclusiv prin utilizarea potentialului hidro neexploatat, care sa confere sectorului energetic competitivitate si securitate in aprovizionare.

Durabilitate

Promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile, astfel incat consumul de energie electrica realizat din resurse regenerabile de energie electrica sa reprezinte 33% din consumul intern brut de energie electrica al anului 2010, 35% in anul 2015 si 38% in anul 2020. Din consumul intern brut de energie 11% va fi asigurat din surse regenerabile in anul 2010.

Stimularea investitiilor in imbunatatirea eficientei energetice pe intregul lant: resurse-productie-transport-distributie-consum.

Promovarea utilizarii biocombustibililor lichizi, biogazului si a energiei geotermale.

Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor aplicabile.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

51

Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator prin utilizarea tehnologiilor curate.

Consumul national de energie va creste relativ constant cu circa 3% pe an in toata perioada analizata.

Exportul de energie electrica va creste substantial dupa anul 2015 prin intrarea in functiune a unitatilor nucleare nr.3 si nr. 4 de la CNE Cernavoda si retehnologizarea unor unitati termo.

Se va incuraja utilizarea surselor regenerabile, cu atingerea tintei de 33% din consumul intern brut de energie al anului 2010 realizat din aceste surse.

In anul 2010 se va indeplini tinta nationala stabilita privind utilizarea surselor regenerabile de energie in productia de energie electrica. Ritmul de utilizare a surselor regenerabile va continua sa creasca si dupa anul 2010, astfel incat productia de energie electrica din aceste surse in anul 2015 sa reprezinte 35% din consumul brut de energie, iar in anul 2020 sa reprezinte 38%.

Evaluarea cererii de energie termica este corelata cu estimarile privind restructurarea economiei, ridicarea nivelului de trai, cu ritmuri anuale de crestere cu circa 1% mai reduse decat ale evolutiei cererii de energie electrica. Totalul cererii de energie termica in sistemul centralizat de distributie a caldurii se estimeaza pentru anul 2010 la circa 3 mil. tep (tone echivalent petrol).

In conformitate cu Studiul privind restructurarea sistemului de producere a energiei electrice din Romania – Etapa II –Dezvoltarea sistemului electroenergetic, elaborat de catre PB POWER Marea Britanie si ISPE, este necesar sa fie retehnologizate in perioada 2008 – 2010 centrale hidro cu o putere instalata de aprox. 1135 MW , sunt posibil de retehnologizat, in perioada 2010 – 2020, centrale hidro cu o putere instalata de aprox. 2417 MW, la care se adauga proiecte noi in centrale hidro stabilite pentru perioada 2008 - 2020, cu o putere instalata de 759 MW, si proiecte posibil de realizat in aceeasi perioada, cu o putere instalata de 895 MW. La aceste proiecte hidro se adauga inca doua proiecte, care vor fi realizate in aceasta perioada, si anume CHEAP Tarnita, cu putere instalata de 1000 MW si AHE pe Tisa, de 30 MW.

In ceea ce priveste grupurile termoelectrice, sunt prognozate a se realiza in perioada 2008 – 2020 grupuri cu o putere instalata de circa 3000 MW si vor fi casate, in aceeasi perioada grupuri cu o putere instalata de circa 2900 MW.

In domeniul nuclear, urmeaza a se realiza inca doua unitati nucleare, Unitatile 3 si 4 Cernavoda, cu o putere instalata de 706 MW fiecare.

Masuri specifice domeniului

Incadrarea centralelor termoenergetice in conditiile impuse de Directiva 2001/80/EC cu privire la limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti (SO2, NO2 si pulberi) proveniti din instalatiile mari




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

52

de ardere, de Directiva 96/61/EC pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii si de Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor industriale.

Incadrarea centralelor termoelectrice in ceea ce priveste emisia gazelor cu efect de sera, in cotele prevazute in Planul National de Alocare (PNA) a certificatelor de emisii a gazelor cu efect de sera pentru perioadele 2007 si 2008 – 2012, depasirea cotelor putand fi realizata doar cu achizitie de certificate si cresterea corespunzatoare a pretului energiei electrice livrate.

Intensificarea utilizarii mecanismelor flexibile prevazute in Protocolul de la Kyoto si de Directiva 2003/87/CE privind comercializarea permiselor de emisii de CO2.

Promovarea tehnologiilor curate: capturarea si depozitarea CO2 din gazele de ardere a carbunelui, pilele de combustie si utilizarea hidrogenului ca vector energetic.

Preluarea de catre Statul Roman a tuturor distrugerilor de mediu produse de catre sectorul carbonifer pana la data acordarii licentei de concesiune.

Pentru sustinerea producerii energiei electrice din resurse energetice regenerabile a fost stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii achizitioneaza certificate in cote obligatorii, proportional cu volumul de energie electrica vanduta consumatorilor. Au fost stabilite urmatoarele cote obligatorii, ca valori procentuale anuale din consumul brut de energie electrica: pentru anul 2006 -2,2%, pentru anul 2007 - 3,74%, pentru anul 2008-5,26%, pentru anul 2009 - 6,78% si incepand cu anul 2010 - 8,4%.

Masurile care se au in vedere pentru promovarea surselor regenerabile de energie

Cresterea gradului de valorificare, in conditii de eficienta economica, a resurselor energetice regenerabile pentru productia de energie electrica si termica prin facilitati in etapa investitionala, inclusiv facilitarea accesului la reteua electrica.

Pentru Romania, cele mai convenabile resurse regenerabile (in functie de costurile de utilizare si volumul de resurse) sunt: microhidrocentralele, centralele eoliene si biomasa.

O posibila repartitie pe tehnologii, care impreuna cu instalatiile hidroenergetice mari asigura indeplinirea tintelor stabilite pentru anii 2010, 2015 si 2020 ar fi:

instalatiile hidro de mica putere cu 1,5...1,7 TWh (cca 600 MW instalati);

aplicatiile eoliene cu 1,3...1,6 TWh (cca 600...700 MW);




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

53

grupuri de cogenerare ce utilizeaza biomasa, cu 0,5...1,0 TWh (cca150...300 MW).

In conformitate cu prevederile Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie, necesarul de investitii in perioada 2006-2015, este estimat la 1800 mil. Euro.

Pentru asigurarea sigurantei in functionare a Sistemului Electroenergetic National, este necesara mentinerea sub controlul statului a unei puteri instalate in unitati de producere a energiei electrice strategice care sa cuprinda Cernavoda U1 si U2, Portile de Fier 1 si 2, Oltul Inferior inclusiv Lotru.

Masurile care vor fi luate in domeniul productiei, transportului si distributiei de energie electrica si termica

Realizarea de societati mixte pentru construirea de noi capacitati in cadrul termocentralelor SC ELCEN SA si SC Termoelectrica SA.

Continuarea programului de privatizare a microhidrocentralelor si privatizarea unor unitati hidro de putere medie.

Continuarea programului de retehnologizare a grupurilor hidroenergetice, program ce cuprinde pana la nivelul anului 2010, reabilitarea unor capacitati de productie cu o putere totala de 611,36 MW.

Valorificarea eficienta a potentialului hidroenergetic, prin realizarea de noi capacitati de productie, inclusiv prin atragerea de capital privat.

Realizarea centralei hidroenergetice de acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti, pentru satisfacerea cererii de servicii de sistem pe piata de energie interna si regionala si optimizarea regimurilor de functionare ale Sistemului Energetic National. Finantarea se va asigura si prin aport de capital privat.

Finalizarea urgenta de catre Ministerul Transporturilor a proiectelor de amenajare a Dunarii in vederea asigurarii apei de racire la CNE Cernavoda (pragul Bala sau CHE Macin) si inceperea executiei lucrarilor.

Continuarea programului de energetica nucleara prin finalizarea pana in anul 2015 (inceperea exploatarii comercilae) a Unitatilor 3 si 4 Cernavoda, prin tragerea de capital privat.

Continuarea productiei de apa grea la ROMAG Drobeta Turnu Severin, la preturi de cost competitive, pentru acoperirea necesarului Unitatilor 3 si 4 Cernavoda.

Noi investitii




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

54

Centrala cu acumulare popare Tarnita - Lapustesti

Companie de proiect, cu participarea SC Hidroelectrica SA (in curs de decizie). Centrala se justifica prin realizarea de servicii de sistem la nivel regional.

Amenajarea in continuare a Dunarii pe sectorul “Portile de Fier II - Braila”

Se are in vedere relansarea proiectului AHE Turnu Magurele – Nicopole in parteneriat cu Bulgaria, reanalizarea oportunitatii amenjararii Calarasi - Silistra si realizarea CHE Macin.

Centrala hidroelectrica de pe Tisa

Acest obiectiv de investitii urmeaza a se realiza in parteneriat cu Ucraina.

Centrale ce utilizeaza surse regenerabile

Clarificarea rapida a politicii privind cele 22 de centrale hidroelectrice neterminate (studiu in curs). Posibilitati:

terminarea investitiilor de catre SC Hidroelectrica SA prin fonduri proprii si imprumuturi;

realizarea de societati mixte SC Hidrolectrica SA – investitor privat;

privatizare in stadiu existent (cu obligarea cumparatorului sa finalizeze investitia).

11. PLANUL NATIONAL STRATEGIC PENTRU PESCUIT 2007 – 2013

Prioritati cheie ale PNS 2007-2013

Infiintarea de unitati de acvacultura intensiva si super intensiva in scopul cresterii productivitatii muncii si valorificarii superioare a suprafetelor, avandu-se in vedere reducerea impactului negativ asupra mediului.

Protectia mediului se va realiza in special prin axa 3(protectia florei si faunei, reabilitarea apelor interioare si implementarea retelei NATURA 2000) de catre axa 2 (prin imbunatatirea facilitatilor din acvacultura compatibile cu reglementarile NATURA 2000 si axa 4 (pentru sustinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti).

Dezvoltarea potentialului productiv

In prezent, in Romania se folosesc peste 70.000 ha bazine amenajate pentru acvacultura semiintensiva.

Aceste capacitati de productie reprezinta un mare avantaj in vederea dezvoltarii acvaculturii din romania, dar ele trebuie reprofilate si modernizate in scopul cresterii productivitatii pe unitatea de suprafata.

O atentie deosebita va fi indreptata catre cultura de pastrav din zonele montane in scopul cresterii veniturilor populatiei locale.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

55

In scopul atingerii potentialului real al acestui sector in Romania, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, impreuna cu alte servicii publice si administrative competente, va examina toate aspectele propuse pentru acvacultura (teren si apa) si va decide asupra tipului de acvacultura si a sistemului de crestere care trebuie promovat. Se va elabora un master plan elocvent pentru dezvoltarea durabila in urmatorii 20 de ani.

Pentru dezvoltarea pescuitului in apele interioare trebuie asigurata o exploatare durabila a resurselor, pastrarea liniilor genetice salbatice existente in ecosistemele naturale, dar si refacerea stocurilor prin actiuni de repopulare, mai ales pentru speciile cu mare valoare economica si care sunt obiectul exploatarii intense prin pescuit.

CONCLUZII

In vederea fundamentarii politicilor si strategiilor nationale in domeniul gestionarii integrate a resurselor de apa, in prezentul volum s-au trecut in revista: politica Uniunii Europene in domeniul apei, politica Uniunii Europene pentru rezolvarea problemei deficitului de apa si a secetei, Planul National de Dezvoltare a Romaniei precum si unele strategii sectoriale (energie, dezvoltare rurala, imbunatatirile funciare, pescuit etc.) atat sub aspectul cerintelor de apa ale obiectivelor prevazute, cat si sub cel al altor cerinte ale acestor strategii asupra domeniului apei si mai ales asupra gestionarii acestora.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

56

II. IDENTIFICAREA POLITICILOR IN DOMENIUL APEI CUPRINSE IN STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIONALA A

ROMANIEI, STRATEGIILE SECTORIALE SI IN STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORASELOR MICI SI MIJLOCII

Pe linia determinarii influentei obiectivelor de planificare in domeniul apei asupra cerintelor de apa, s-a urmarit identificarea prevederilor cuprinse in politicile si strategiile sectoriale, a strategiei de dezvoltare a oraselor mici si mijlocii, a programului operational regional de dezvoltare, a strategiei de dezvoltare regionala a Romaniei, a planurilor si programelor aferente acestor strategii si extragerii din acestea a prevederilor privind dezvoltarea folosintelor si cerintelor de apa ale acestora, a cerintelor de mediu asupra resurselor de apa, a situatiei infrastructurilor de apa si canalizare, a poluarii apelor, a dezvoltarilor, reabilitarilor si modernizarii infrastructurilor si a serviciilor de apa, a navigatiei etc.

Ca strategii de dezvoltare s-au identificat si analizat:

Politica si Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din Romania (2001 – 2010);

Strategia pentru dezvoltarea oraselor mici si mijlocii 2005 – 2015;

Programul Operational Regional al Romaniei 2007 – 2013

Strategia de dezvoltare regionala a Romaniei 2007 – 2013;

Strategia privind reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport naval in perioada 2005 – 2020.

Principalele prevederi ale acestor strategii, planuri si programe cu referire la gestionarea resurselor de apa, la dezvoltarea sectoarelor si activitatilor legate de apa sunt prezentate in cele ce urmeaza.

1. POLITICA SI STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SECTORULUI FORESTIER DIN ROMANIA (2001-2010)

Dezvoltarea in cadrul acestei tematici a problemei padurii este explicabila data fiind importanta pe care aceasta o are in formarea scurgerii, in protectia apei si a solului. In consecinta in cele ce urmeaza sunt prezentate o serie de aspecte care aparent au o legatura mai mica cu gestionarea resurselor de apa dar care in fapt pot influenta alegerea actiunilor, masurilor, si solutiilor de gestionare a resurselor de apa, de protectie impotriva inundatiilor si de protectia mediului. Pe




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

57

de alta parte, necesitatea corelarii intre politica din domeniul forestier si cea de amenjare a bazinelor hidrografice justifica abordarea pe larg a acestei strategii.

Obiectivul fundamental al politicii si strategiei in acest domeniu consta in dezvoltarea secorului forestier in scopul cresterii contributiei acestuia la ridicarea nivelului calitatii vietii, pe baza gestionarii durabile a padurilor.

Obiective strategice privind ansamblul sectorului forestier

Actualizarea cadrului institutional pentru a realiza implementarea in mod unitar si sustinut a strategiei de dezvoltare a sectorului forestier.

Dezvoltarea cadrului de reglementare a sectorului forestier.

In plan sectorial, Strategia de dezvoltare a sectorului forestier pentru perioada 2001-2010 are printre obiective armonizarea legislatiei nationale cu legislatia specifica a UE, conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte semnatara (ENA FLEG, FLEGT si MCPFE), precum si adaptarea cadrului normativ specific activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului la cerintele si conditiile de protectie si conservare a mediului. Programul forestier national arata ca se impun atat masuri ferme de stavilire a taierilor ilegale (punct 3.4) cat si o coordonare unitara a politicilor si strategiilor din sectorul forestier la toate nivelurile de activitate (punct 2.9). Combaterea taierilor ilegale este parte integranta a procesului de implementare a strategiei forestiere nationale si a programului forestier national, prin faptul ca se asigura astfel o conditie de baza a gestionarii durabile a padurilor.

In cadrul intalnirii ministeriale de la Sankt Petersburg din 28 octombrie 2005 a ENA FLEG (Intarirea legislatiei si guvernantei in domeniul forestier pentru Europa si Asia de Nord), Romania a semnat un acord prin care statele participante se obliga in plan politic la intocmirea unor planuri de actiune care sa vizeze combaterea activitatilor ilegale in domeniul forestier, intr-o maniera transparenta si structurata. Acest acord a mai stabilit pentru factorii de decizie, dezvoltarea comuna a conceptelor, definitiilor si termenilor utilizati de administratiile silvice, cerinte clare si obligatii pentru detinatorii si utilizatorii de teren forestier, construirea si intarirea unor capacitati si mecanisme institutionale menite sa combata eficient comertul ilicit cu produse lemnoase si sa implementeze instrumente anticoruptie si de management durabil al padurilor.

Elemente de caracterizare a padurilor din Romania

Suprafata padurii: 6,38 mil. ha din care proprietate de stat 4,2 mil. ha, reprezentand 26,7% din suprafata tarii, fata de 29,3% media europeana.

Volum lemn pe picior: 1.341 mil. mc

Rasinoase 39%

Fag 37%




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

58

Stejar 13%

DT + DM 11%

Compozitie

Rasinoase 30%

Fag 32%

Stejar 18%

DT 16%

DM 5%

Volum mediu la hectar: 218 mc/ha

Repartitia fondului forestier pe forme de relief:

Munte 51,9%

Deal 37,2%

Campie 10,9%

Suprafata de padure/locuitor: 0,33 ha/locuitor.

Cresterea medie anuala: 3,6 mc/ha

Posibilitate anuala: 20,0 mil. mc

Structura padurilor pe clase de varsta:

0 – 20 23%

21 – 40 19%

41 – 60 18%

61 – 80 15%

81 – 100 10%

> 100 15%

Functii speciale de protectie (53% din suprafata)

Terenuri si soluri 43%

Ape 31%

Recreere 11%

Interes stiintific 10%

Factori climatici 5%

Suprafata padurilor bracuite (rarite) prin taieri ilegale este estimata la

95.077 ha.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

59

Suprafata de padure taiata ras prin taieri ilegale este evaluata la 32.524 ha.

Silvicultura

Politica: managementul resurselor forestiere in conformitate cu conceptul gestionarii durabile a capitalului natural.

Obiective si actiuni strategice

1. Adaptarea structurilor de administratie silvica si de control al respectarii regimului silvic, la conditiile diversificarii formelor de proprietate asupra terenurilor forestiere.

2. Institutionalizarea conceptului de gestionare durabila a padurilor si asigurarea prin amenajament a cadrului necesar acesteia

Actiuni strategice

Elaborarea Programului National Forestier (PNF) pentru gestionarea durabila a padurilor si oficializarea acestuia.

Modernizarea si adaptarea sistemului informational si folosirea ca subsistem a Sistemului Informatic Geografic (GIS) pentru gestionarea padurilor in Romania.

Realizarea inventarului forestier national.

Perfectionarea sistemului de cadastru forestier in concordanta cu cerintele cadastrului general.

Modernizarea sistemului de amenajare a padurilor.

3. Asigurarea integritatii si dezvoltarea fondului forestier, precum si extinderea suprafetei terenurilor cu vegetatie forestiera

Actiuni strategice

Monitorizarea integritatii fondului forestier la nivel national.

Sprijinirea sub raport tehnic si cu material de impadurire a actiunii de creare de paduri in zonele deficitare in vegetatie forestiera.

Extinderea suprafetei padurilor si altor categorii de vegetatie forestiera, inclusiv pe terenurile degradate, in afara fondului forestier.

Sprijinirea realizarii de plantatii forestiere pe terenuri scoase din circuitul agricol, in concordanta cu cerintele agriculturii durabile.

Sprijinirea actiunilor de realizare a perdelelor forestiere de protectie, a aliniamentelor si a altor categorii de plantatii forestiere, in afara fondului forestier.

4. Asigurarea stabilitatii si cresterea eficacitatii functionale a ecosistemelor forestiere




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

60

Actiuni strategice

Protejarea padurilor cu structuri naturale si cvasinaturale.

Cresterea ponderii regenerarii naturale prin aplicarea tratamentelor intensive adecvate.

Promovarea silviculturii pe criterii regionale.

Identificarea padurilor care nu sunt corespunzatoare in raport cu potentialul natural al statiunilor forestiere pe care se afla, a cauzelor ce au condus la starea actuala a acestora si elaborarea si aplicarea programelor de refacere specifice a acestor paduri.

Perfectionarea si dezvoltarea sistemului de monitorizare permanenta a starii padurilor.

Extinderea combaterii biologice a daunatorilor padurii.

Optimizarea compozitiilor de impadurire in raport cu politica de promovare a speciilor si cu modificarile stationale.

Utilizarea biotehnologiilor de producere a puietilor pentru speciile valoroase ecologic si economic care nu pot fi inmultite pe cale generativa.

Selectarea si promovarea de biotipuri de arbori rezistenti la adversitati si extinderea utilizarii acestora in lucrarile de regenerare a padurilor.

Protectia calitatii solurilor forestiere.

Elaborarea normelor tehnice pentru determinarea valorii economice totale a padurilor si a vegetatiei forestiere in raport cu functiile atribuite.

Implementarea sistemului de evaluare economica totala a padurilor si a terenurilor cu vegetatie forestiera , la nivel zonal si national.

5. Reconstructia padurilor necorespunzatoare ecologic si economic

Actiuni strategice

Reconstructia ecologica a padurilor afectate de factori dereglatori sau necorespunzatoare structural

Extinderea lucrarilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice torentiale

6 Sprijinirea detinatorilor de terenuri forestiere in vederea gestionarii durabile a acestora

7. Conservarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere si adaptarea cadrului institutional in mod corespunzator




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

61

Actiuni strategice

Dezvoltarea structurii de gestionare a ariilor protejate din fondul forestier, elaborarea planurilor de management ale ariilor protejate si aplicarea acestora, includerea in amenajamentele silvice a aspectelor legate de conservarea biodiversitatii si a prevederilor din planurile de management ale ariilor protejate.

Inventarierea si protejarea speciilor rare, endemice si periclitate din fondul forestier.

Conservarea padurilor virgine si cvasivirgine.

Atragerea de fonduri pentru proiecte de conservare a biodiversitatii in ecosistemele forestiere si pentru managementul ariilor protejate din fondul forestier

Repopularea ecosistemelor forestiere cu speciile disparute din arealul natural.

Refacerea habitatelor forestiere deteriorate.

Refacerea jnepenisurilor si includerea terenurilor cu jnepenisuri in fondul forestier, in vederea unei administrari corespunzatoare.

Integrarea in sistemul informational si de monitoring forestier a aspectelor legate de biodiversitate si de management al ariilor protejate si corelarea acestuia cu sistemul national informational si de monitoring al biodiversitatii.

8. Integrarea ecosistemelor forestiere reprezentative in reteaua nationala a ariilor protejate

Actiuni strategice

Identificarea tipurilor de ecosisteme si habitate forestiere valoroase din punct de vedere al biodiversitatii.

Includerea tuturor tipurilor de ecosisteme forestiere reprezentative in sistemul national de arii protejate.

Identificarea si delimitarea coridoarelor de legatura pentru prevenirea fragmentarii habitatelor, cu evidentierea lor in amenajamentele silvice.

9. Dezvoltarea ofertei de servicii si produse ale padurii, altele decat lemnul

10. Constientizarea publicului, detinatorilor de terenuri forestiere si a mediului politic si decizional privind rolul si importanta patrimoniului forestier national

Exploatarea, transportul si prelucrarea lemnului




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

62

Politica: Integrarea activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului in conceptul gestionarii durebile a capitalului natural, in scopul valorificarii superioare a resursei lemnoase

Obiective si actiuni strategice:

1. Cresterea nivelului general de eficienta a activitatilor de exploatare, transport si prelucrare a lemnului

2. Ecologizarea activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului

Actiuni strategice

Promovarea unor metode si tehnologii de exploatare a lemnului cat mai putin agresive pentru componentele ecosistemului forestier.

Promovarea unor tehnologii de prelucrare a lemnului cu impact redus asupra mediului.

3 Imbunatatirea accesibilitatii fondului forestier, in corelatie cu metodele si tehnologiile moderne de exploatare a lemnului, respectand cerintele de protectie a mediului

Actiuni strategice

Extinderea retelei de drumuri forestiere.

Modernizarea si consolidarea drumurilor forestiere existente.

2. PROGRAMUL FORESTIER NATIONAL 2001 - 2010

Dupa Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992), la nivel international s-a acordat o atentie deosebita programelor forestiere nationale (PFN), considerate un instrument eficient pentru rezolvarea problemelor forestiere importante atat din tarile in curs de dezvoltare, cat si din tarile dezvoltate din intreaga lume. Multe dintre documentele ulterioare ale Comisiei Interguvernamentale pentru Paduri (IPF) si ale Forumului Interguvernamental pentru Paduri (IFF) se refera la elaborarea si implementarea programelor forestiere nationale.

Pe plan european, s-a recunoscut ca PFN poate contribui la rezolvarea unor probleme forestiere dificile si la armonizarea unor interese divergente din domeniul forestier, in spiritul conceptului de gestionare durabila a padurilor.

Problema elaborarii programelor forestiere a fost abordata la Conferintele Ministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa de la Helsinki (1993), Lisabona (1998) si Viena (2003), subliniindu-se, in special la aceasta din urma, rolul si importanta lor in intarirea sinergiilor pentru gestionarea durabila a padurilor.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

63

Romania, ca tara semnatara a documentelor respective, a initiat inca din 1994, inclusiv cu sprijin din partea Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), adaptarea politicilor si strategiilor sale forestiere la exigentele unei asemenea gestionari, precum si la conditiile social – economice create dupa anul 1990. Pe aceasta linie, un obiectiv de baza il constituie armonizarea cerintelor de ordin economic cu imperativele privind sporirea continua a rolului padurilor in ameliorarea conditiilor de mediu si de viata.

Acest obiectiv, precum si obiectivele strategice incluse in ultima versiune, din 2005, a Strategiei Dezvoltarii Sectorului Forestier (SDSF), au stat la baza elaborarii Programului Forestier National (PFN). Vizand asigurarea gestionarii durabile a padurilor tarii. Programul cuprinde prevederi referitoare la: politici, institutii si instrumente necesare; conservarea si dezvoltarea resurselor forestiere; polifunctionalitatea ecosistemelor forestiere, stabilitatea si starea de sanatate a acestora; conservarea si ameliorarea diversitatii biologice; mentinerea si intensificarea functiilor de productie, de protectie si sociale ale ecosistemelor forestiere; aportul cercetarii stiintifice si invatamantului de profil la dezvoltarea si implementarea conceptului de gestionare durabila a padurilor.

La structurarea PFN s-a avut in vedere ca urmarirea modului in care se realizeza prevederile lui sa se poata face in raport cu sistemul pan–european de criterii si indicatori de gestionare durabila a padurilor, sistem care a fost adaptat corespunzator la conditiile Romaniei, potrivit recomandarilor Conferintei Ministeriale pentru Protejarea Padurilor in Europa de la Viena.

Programul s-a realizat cu participarea larga a reprezentantilor unui mare numar de institutii, asociatii patronale si profesionale, organizatii non-guvernamentale etc. implicate sau interesate, direct sau indirect, in problema gestionarii durabile a padurilor din tara noastra.

Situatia actuala a padurilor si a organizarii sectorului forestier

Fondul/patrimoniul forestier al Romaniei are o suprafata de 6382 mii hectare, din care 6223 mii ha acoperite cu paduri propriu-zise, iar restul de 159 mii ha reprezinta terenuri destinate culturii, productiei si gestionarii silvice. Padurile ocupa 26,7% din teritoriul tarii, cu o distributie foarte neuniforma in cuprinsul acestuia. Aproximativ 53% din paduri sunt localizate in regiunea arcului carpatic, 27 % in dealurile precarpatice si 10% la campie.

In afara padurilor cuprinse in fondul forestier, exista o suprafata de circa 350 mii ha de alte terenuri cu vegetatie forestiera. Acestea, indeplinind un rol protector remarcabil, nu sunt totusi considerate paduri. Ele apartin diverselor comune, asociatii si proprietarilor particulari si sunt supuse unor reglementari silvice sumare.

In raport cu functiile ecologice, sociale si economice pe care trebuie sa le indeplineasca, padurile tarii sunt impartite in doua grupe functionale: grupa I – paduri cu functii speciale de protectie (3339 mii hectare, respectiv 53% din total)




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

64

si grupa a II-a – paduri cu functii de productie si de protectie (3028 mii hectare, respectiv 47% din total).

Cu toate ca padurile indeplinesc functii multiple, indiferent de grupa functionala din care fac parte, padurile din grupa I sunt divizate in cinci subgrupe in raport cu functia lor prioritara: protectia solului; protectia apelor; protectia impotriva factorilor climatici si industriali daunatori; recreere; interes stiintific si ocrotirea genofondului si ecofondului forestier.

Grupa a II-a functionala cuprinde doua subgrupe: paduri destinate prioritar pentru productia de lemn si paduri destinate prioritar pentru productia cinegetica. In cadrul fiecarei subgrupe se disting diverse categorii functionale (in numar de peste 55) care sunt luate in considerare la diferentierea modului de gospodarire a padurilor.

Principalele formatii forestiere sunt: molidisurile, bradetele, amestecurile de fag cu rasinoase, fagetele, goruneto-fagete si sleauri de deal cu gorun; gorunete si stejarete (inclusive de stejar brumariu si stejar pufos), sleauri cu stejar (de lunca, de campie si de deal ), cerete, garnitete si amestecuri de cer si garnita; salcamete, aninisuri, zavoaie de salcie si de plopi indigeni s.a. Sub raportul proportiei speciilor, foioasele ocupa 69% (fag 31%, stejari 18%, alte foioase tari 15%, foioase moi 5%) iar rasinoasele 31% (molid 23%, brad 5%, larice, pin s.a. 3%).

Politici, institutii si instrumente pentru imbunatatirea conditiilor de gestionare durabila a padurilor

Conturarea obiectivelor unei politicii forestiere specifice perioadei de tranzitie spre economia de piata si intocmirea unei note de orientare strategica pentru perioada respectiva s-au realizat prin doua lucrari elaborate cu sprijinul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura – FAO, in anul 1994 si, respectiv, in 1998. Editii succesive ale strategiei dezvoltarii silviculturii s-au realizat in anii 1995, 1996, 1999 si 2001. O noua versiune a celei din urma, intitulata ”Politica si strategia de dezvoltare a sectorului forestier din Romania (2001-2010) “ a fost elaborata in anul 2005, cu participarea unor specialisti ai Bancii Mondiale.

Obiectivul major al politicii forestiere este gestionarea durabila a padurilor si intensificarea rolului acestora in viata social-economica a tarii. Alte obiective importante, specifice actualei perioade de tranzitie, le constituie accelerarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere si crearea conditiilor specifice economiei de piata in sectorul forestier.

Ca obiective pe domenii de activitate se mentioneaza:

apararea patrimoniului forestier national si cresterea suprafetei ocupate de vegetatie forestiera, in scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitatilor de dezvoltare zonala/rurala;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

65

conservarea si ameliorarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere;

accentuarea si diversificarea functiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere in raport cu cresterea cerintelor societatii fata de padure;

in domeniile exploatarii si prelucrarii lemnului se urmareste adaptarea capacitatilor de productie la resursele de lemn disponibile si cresterea eficacitatii prin modernizarea si dotarea adecvata a unitatilor de profil.

valorificarea superioara a lemnului si a altor produse ale padurii, in concordanta cu principiile si exigentele dezvoltarii durabile.

O trasatura esentiala a politicii forestiere este aceea ca fondul forestier este considerat bun de interes national, indiferent de natura proprietatii asupra padurilor si asupra terenurilor afectate gestionarii lor.

Pentru atingerea obiectivelor mentionate mai sus, gospodarirea fondului/patrimoniului forestier trebuie sa se faca in spiritul principiilor gestionarii durabile adoptate la Conferinta de la Helsinki pentru protejarea padurilor in Europa din 1993, iar modul de realizare a acestui deziderat trebuie sa fie urmarit prin sistemul pan-european de criterii si indicatori de gestionare durabila a padurilor. Acest sistem de criterii si indicatori a fost adaptat la specificul padurilor si silviculturii romanesti, potrivit recomandarilor Conferintelor pentru protejarea padurilor din Europa de la Lisabona (1998) si Viena (2003).

Strategia de dezvoltare a sectorului forestier in perioada 2001-2010 vizeaza transpunerea in practica a obiectivelor de baza ale politicii forestiere.

Ea este structurata pe unele obiective strategice generale la nivelul intregului sector forestier, cu dezvoltari adecvate pe patru componente distincte: i) silvicultura; ii) exploatarea, transportul si prelucrarea lemnului; iii) marketing; iiii) cercetare, invatamant si formarea profesionala continua.

Obiectivele de baza si principalele caracteristici ale politici forestiere si ale strategiei de dezvoltare a sectorului forestier sunt reflectate in Codul silvic din anul 1996 si in alte acte normative emise de forul legislativ, de guvern, de autoritatile publice centrale care raspund de agricultura, silvicultura si mediu.

Conservarea si dezvoltarea resurselor forestiere in vederea ameliorarii conditiilor de mediu si viata

Romania este o tara relativ saraca in paduri, comparativ cu alte tari europene cu conditii climatice si de relief similare. Padurile si celelalte terenuri cu vegetatie forestiera semnificativa ocupa doar 26,7% din teritoriul tarii. Sub acest raport, Romania ocupa locul 13 in Europa, situandu-se sub media europeana (32,8%) si cu mult sub procentul de impadurire din tari ca Austria, Cehia etc.

Raspandirea padurilor in teritoriul tarii este neuniforma. Din repartitia padurilor pe mari zone geomorfologice, rezulta ca procentul cel mai mic, de doar 10%, se




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

66

inregistreaza in zonele de campie, cele mai despadurite fiind Campia de Vest (3,2%), Campia Baraganului (3,5%), Campia Moldovei (4,1%), Campia Olteniei (5,3%) etc.

Procentele reduse de impadurire din zonele de campie se coreleaza cu secete frecvente si prelungite, asa cum despaduririle din zona de deal si de coline, precum si taierile masive din unele paduri de munte se coreleaza cu fenomene de torentialitate si de degradare a terenurilor.

Pentru oprirea sau diminuarea fenomenelor negative mentionate, se impun masuri ferme de stavilire a defrisarilor de orice fel si de crestere a suprafetei acoperite cu vegetatie forestiera. Aceasta crestere poate fi realizata, in principal, prin impadurirea unor terenuri degradate si a unor terenuri marginale, inapte pentru o agricultura eficienta, precum si prin crearea de perdele forestiere de protectie a campurilor agricole, a cursurilor de apa si a cailor de comunicatie, pentru protectia antierozionala a terenurilor in panta etc.

Potrivit unor studii aprofundate referitoare la fondul funciar, in Romania exista suprafete intinse cu terenuri degradate, cele mai multe fiind situate in zonele de deal si de munte. Asa cum rezulta din ,,Strategia nationala si programul de actiune privind combaterea desertificarii, degradarii terenurilor si secetei” - 2002, suprafata totala a terenurilor degradate este de circa 7 mil. ha. Eroziunea excesiva, asociata cu ravenari si alunecari de teren, se inregistreaza pe o suprafata de peste 2 mil. ha, iar eroziunea moderat - puternica pe aproape 5 mil. ha. Suprafete mari de terenuri degradate se gasesc in Podisul Getic, Subcarpatii Munteniei, Podisul Somesan, Podisul Transilvaniei, Subcarpatii Moldovei, Campia si Podisul Moldovei si Dobrogea. In perspectiva, pe masura intensivizarii utilizarii terenurilor agricole, peste 2 mil. ha de terenuri degradate vor trebui reabilitate prin impadurire.

Din lucrarea mentionata anterior, rezulta ca practic intreaga suprafata agricola a tarii este situata in zone afectate de seceta. Daca in zone cu indici de ariditate Palfay 2-4 (din Moldova de nord si din partea centrala a Transilvaniei) sensibilitatea la seceta este slaba, frecventa anilor secetosi fiind 6-11%, in zone cu indici de ariditate Plafay 6-8 sensibilitatea la seceta este puternica, iar frecventa anilor secetosi se situeaza intre 40-63%. In aceasta ultima categorie intra majoritatea terenurilor arabile din sudul si estul tarii, unde aproape trei milioane hectare de terenuri agricole, in special din Dobrogea, estul Munteniei si sudul Moldovei sunt potential afectate de desertificare. Studiile elaborate, referitoare la combaterea secetelor si a efectelor acestora, au evidentiat necesitatea infiintarii unui sistem national de perdele forestiere de protectie, a carui realizare este prevazuta prin Legea nr. 289/2003. Din studiile respective rezulta ca pentru realizarea acestui sistem va fi necesara impadurirea a circa 300 mii de hectare.

Cresterea suprafetei padurilor si a celorlalte terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, pe langa stavilirea torentialitatii, ameliorarea terenurilor degradate,




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

67

imbunatatirea conditiilor de clima cu efecte favorabile asupra recoltelor agricole etc., vor contribui si la mentinerea echilibrului CO2 din atmosfera, prin sporirea considerabila a carbonului stocat in arbori si in solurile forestiere, de la cca. 1225 milioane tone, in prezent, la circa 1600 milioane tone in viitor, cand s-ar realiza o structura adecvata a ecosistemelor forestiere nou create.

Dintre principalele actiuni ce trebuie intreprinse pentru conservarea si dezvoltarea resurselor forestiere, in vederea ameliorarii conditiilor de mediu si de viata se mentioneaza:

apararea integritatii fondului forestier; interzicerea schimbarii folosintei terenurilor acoperite cu paduri si cu alte forme de vegetatie forestiera, daca aceastea sunt importante pentru asigurarea conditiilor de mediu si de viata;

alinierea adecvata a notiunii de padure la continutul atribuit acesteia in cadrul Uniunii Europene si includerea in randul padurilor, cu respectarea dreptului de proprietate, a asa-ziselor pasuni impadurite care nu au fost inca supuse defrisarii sau degradarii;

extinderea suprafetei padurilor si a altor categorii de vegetatie forestiera, in special pe terenuri degradate improprii pentru culturile agricole rentabile (circa 2220 mii hectare pana in anul 2020).

initierea, in cadrul unui program special, a actiunilor de realizare a Sistemului national de perdele forestiere de protectie, vizand protejarea campurilor agricole si combaterea secetei, protectia antierozionala, protectia cailor de comunicatii, a cursurilor de apa etc. (circa 300 mii hectare - pana in anul 2020).

realizarea, cu acordul proprietarilor de terenuri, a unor culturi forestiere intensive pentru scopuri energetice, precum si a unor culturi agro-silvice, in raport cu cerintele dezvoltarii rurale;

sprijinirea actiunilor de crestere a suprafetei acoperite cu vegetatie forestiera, inclusiv prin finantari externe – fonduri SAPARD, fonduri sau subventii pentru stocarea carbonului etc.

Polifunctionalitatea ecosistemelor forestiere, mentinerea si ameliorarea starii de sanatate si a stabilitatii acestora

Introdus in practica gospodaririi padurilor in anul 1954, sistemul de zonare functionala romanesc a marcat trecerea la o gestionare pe criterii functionale a padurilor tarii. Prin gruparea celor peste 55 de categorii functionale in raport cu importanta si intensitatea functiilor prioritare atribuite arboretelor, a fost posibila o diferentiere a modului de gospodarire pe urmatoarele grupari: paduri cu functii speciale de protectie supuse regimului de ocrotire (tip functional I) in care nu se fac nici un fel de interventii gospodaresti; paduri cu functii speciale de protectie supuse regimului de conservare speciala (tip functional II) in care nu se fac taieri de produse principale, interventiile silviculturale avand un pronuntat caracter conservativ; alte paduri din grupa I functionala, in care recoltarea de




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

68

produse principale este admisa numai cu restrictii speciale privind modalitatea de interventie (tipurile functionale III si IV); paduri din grupa a II-a functionala, in care recoltarile de lemn si interventiile silviculturale se pot face in mod curent, cu respectarea imperativelor privind gestionarea durabila a padurilor (tipurile functionale V si VI).

Starea de sanatate a ecosistemelor forestiere este de importanta majora in indeplinirea de catre acestea a functiilor ecologice, sociale si economice ce le sunt atribuite. In general, se poate afirma ca padurile Romaniei au o stare de sanatate corespunzatoare. In raport cu proportia arboretelor cu defoliere semnificativa, pe ansamblul speciilor forestiere rezultatele monitoringului national situeaza padurile tarii in categoria celor cu vatamare moderata. La nivel national, evolutia starii de sanatate a padurilor pentru toate speciile a fost, in linii mari, regresiva intre anii 1990 si 1994 si in ameliorare relativa dupa 1995.

In ultimii 20 de ani, atacuri semnificative de insecte daunatoare s-au inregistrat in 1998 (pe circa 1315 mii de hectare).

Dintre factorii abiotici, vantul cauzeaza vatamari semnificative. Doboraturile produse de vant au afectat in medie pe an circa 200 mii hectare de paduri, majoritatea calamitatilor inregistrandu-se in zona rasinoaselor (in special la molid) cele mai afectate fiind padurile din nordul Carpatilor Orientali.

Pagubele produse de incendiile de paduri sunt in general putin semnificative, in principal datorita compozitiei preponderent pe baza de foioase a padurilor. In medie, se produc anual 88 de incendii, iar suprafata de padure afectata este de 276 hectare. Raportata la suprafata fondului forestier al tarii, suprafata totala incendiata anual reprezinta 0,15%. Majoritatea incendiilor din paduri sunt de litiera, iar incendii mai frecvente se inregistreaza in anii secetosi.

Pasunatul in paduri, desi este restrictionat si chiar interzis prin lege, constituie un factor destabilizator important, contribuind la deteriorarea conditiilor de mediu si la perturbarea echilibrului specific ecosistemelor forestiere. In plus, in cazul padurilor in curs de regenerare, el aduce grave prejudicii semintisului si are efecte negative de lunga durata asupra calitatii viitoarelor arborete.

Supravegherea continua a efectelor poluarii aerului asupra padurilor si asupra acidificarii solurilor sunt urmarite in cadrul monitoringului forestier.

Codul silvic prevede ca anual sa se intocmeasca statistica si prognoza daunatorilor vegetatiei forestiere pentru intreg fondul forestier. Pe baza prognozei intocmite se stabilesc masurile pentru prevenirea si combaterea acestora. In scopul protectiei faunei si florei, se aplica metode biologice si integrate de combatere a bolilor si daunatorilor acestora, metode prin care se urmareste sa nu se aduca prejudicii echilibrului ecologic.

Legea protectiei mediului stabileste obligatiile pe care le au detinatorii, cu orice titlu, de paduri, inclusiv aceea de a sesiza autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

69

Printre actiunile ce se impun in scopul ameliorarii starii de sanatate si de stabilitate a ecosistemelor forestiere si al sporirii eficacitatii functionale ale acestora se numara:

practicarea unei silviculturi apropiate de natura, vizand: protejarea padurilor naturale si cvasinaturale; masuri de regenerare adecvata a arboretelor (promovarea regenerarii naturale, alegerea corecta a tratamentelor, utilizarea de biotehnologii de producere a puietilor pentru speciile valoroase care nu pot fi regenerate natural etc.);

executarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor conform prevederilor amenajamentelor silvice si cu necesitatile de dezvoltare ale ecosistemelor forestiere;

optimizarea compozitiei si a celorlalti parametri de structura ai padurilor in raport cu functiile lor ecologice, economice si sociale; promovarea speciilor autohtone stabile si valoroase;

promovarea unei selectii eficiente in lucrarile de regenerare si de ingrijire a arboretelor, bazata pe criterii de silvicultura zonala;

reconstructia ecologica a padurilor afectate de factori dereglatori sau necorespunzatoare sub raport structural-functional (afectate prin doboraturi si rupturi produse de vant si zapada, atacuri de insecte, etc.);

selectarea si promovarea de biotipuri de arbori rezistenti la adversitati si extinderea utilizarii acestora in lucrarile de regenerare a padurilor;

perfectionarea sistemului de monitorizare a starii de sanatate a padurilor, in corelare cu aspectele privind calitatea solurilor forestiere;

protectia calitatii solurilor forestiere; evitarea dezgolirii acestora prin defrisari sau prin tehnologii silvice inadecvate (taieri rase etc.);

implementarea sistemului de evaluare economica a padurilor si a terenurilor cu vegetatie forestiera, la nivel zonal si national, inclusiv in raport cu functiile lor ecologice, economice si sociale.

Conservarea si ameliorarea diversitatii biologice a ecosistemelor forestiere

Teritoriul Romaniei reprezinta un punct de intersectare intre diferite regiuni biogeografice: arctica, alpina, vestica si central europeana, panonica, pontica, balcanica, submediteraniana si chiar colchica si turanic-iraniana. Acest nivel ridicat al diversitatii conditiilor/sistemelor ecologice determina si o mare diversitatea floristica si faunistica, estimata la 3700 de specii de plante si la peste 33000 specii de animale. Un mare numar dintre aceste specii (peste 220 de plante si peste 1000 de animale) sunt specii endemice, adaptate la conditiile locale si se intalnesc numai in Romania.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

70

Asa se explica faptul ca si diversitatea biologica a padurilor este foarte bogata si bine reprezentata atat la nivel de ecosisteme si de specii, cat si la nivel genetic. De asemenea, este de mentionat procentul ridicat de ecosisteme forestiere naturale. Datorita faptului ca exploatarile forestiere semnificative au inceput relativ tarziu (catre mijlocul secolului al XIX-lea), arboretele de tip natural fundamental ocupa peste 2/3 din suprafata padurilor tarii. Pe de alta parte, si unele arborete derivate, uneori chiar artificiale, sunt formate in masura apreciabila din specii corespunzatoare tipului natural de padure.

Conditii naturale si imprejurari social-economice deosebite au facut ca in Romania sa se mai pastreze importante suprafete de paduri naturale, virgine si cvasivirgine. Din pacate, aceste suprafete se restrang cu rapiditate, ele ocupand in prezent doar circa 280 mii hectare, adica mai putin de jumatate din suprafata existenta acum 20-25 de ani. Aceste paduri sunt localizate in proportie de 99% in regiuni montane (in zone carstice, in bazine greu accesibile, pe versanti abrupti si grohotisuri) si doar in proportie de 1% in regiunile de deal si campie (zone greu accesibile din Delta Dunarii sau masive forestiere compacte situate la mare departare de localitati). Cele mai multe dintre ele sunt situate in zona fagetelor, molidisurilor si a amestecurilor de molid, brad si fag. In prezent, parte din padurile virgine si cvasivirgine de valoare unica, inclusiv pentru studiul biodiversitatii ecosistemelor naturale, sunt incluse in arii protejate oficial constituite.

Caracterul natural al ecosistemelor forestiere din Romania este demonstrat si de prezenta unei game largi din fauna europeana de padure. Cu referire la unele specii rare sau pe cale de disparitie, este de mentionat ca Romania detine circa 60% si, respectiv, 40% din populatiile europene de ursi si lupi. Este remarcabila, de asemenea, diversitatea biologica specifica ecosistemelor forestiere din Delta Dunarii, entitate de mare importanta pentru migratia si dispersia speciilor, in special a pasarilor.

Diversitatea biologica a padurilor incluse in grupa I functionala este asigurata prin constituirea de arii naturale protejate (regim de ocrotire), prin interzicerea taierilor de produse principale(regim de conservare speciala) si prin alte masuri de gestionare specifice padurilor din acesta grupa. Pentru padurile din grupa a–II-a functionala, conservarea biodiversitatii se realizeaza in special pe calea regenerarii naturale si a selectiei in cadrul sistemului de ingrijire si de conducere a arboretelor.

In categoria rezervatiilor forestiere strict protejate( supuse regimului de ocrotire integrala), conform sistemului romanesc de zonare functionala a padurilor, sunt incluse arboretele care indeplinesc functii speciale pentru ocrotirea naturii, in care sunt interzise prin lege orice fel de recoltari de lemn sau alte produse. Aceste paduri sunt de interes stiintific si de aparare si conservare a genofondului si ecofondului forestier, fiind incluse in urmatoarele categorii: rezervatii strict protejate situate in parcuri nationale; rezervatii naturale;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

71

rezervatii stiintifice; rezervatii peisagistice; monumente ale naturii. In Romania exista cca. 150 de rezervatii forestiere strict protejate, a caror suprafata insumeaza circa 128 mii hectare. Suprafata acestora variaza de la 0,5 ha, in cazul unor monumente ale naturii, la cca. 5000 ha, in cazul unor rezervatii strict protejate situate in cuprinsul unor parcuri nationale sau naturale.

Pentru celelalte paduri din grupa I functionala se aplica un regim special de gospodarire, diferentiat in raport cu intensitatea functiilor de protectie pe care le indeplinesc: pentru circa 1253 mii ha, recoltarea de lemn prin taieri obisnuite de regenerare este interzisa, fiind admise doar unele lucrari cu caracter conservativ (regim special de conservare); in celelalte paduri cu functii prioritare de protectie sunt admise taieri de regenerare, dar cu restrictii speciale stabilite prin planurile de amenajament.

In padurile din grupa a-II-a functionala se admite aplicarea unei game largi de tratamente silviculturale, urmarindu-se pe cat posibil realizarea regenerarii pe cale naturala. Pentru conservarea solurilor forestiere, se are in vedere evitarea taierilor rase, iar acolo unde acestea se impun, ele nu pot fi mai mari de trei hectare.

Pentru ecosistemele forestiere, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice a elaborat in anul 1995, pentru prima data in tara noastra, o “Lista rosie” a speciilor de plante si animale rare, vulnerabile si periclitate, lista care nu a fost insa oficializata pana in prezent. A fost stabilita situatia numerica a acestor specii, cu referire speciala asupra speciilor periclitate.

Romania a semnat si ratificat conventiile internationale care contin o serie de prevederi privind conservarea diversitatii biologice, inclusiv in ecosistemele forestiere: Conventia privind diversitatea biologica - Rio de Janeiro; Conventia privind protectia patrimoniului cultural si natural mondial – Paris; Conventia asupra zonelor umede – Ramsar; Conventia privind protectia habitatelor naturale si a vietii salbatice in Europa – Berna; Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie-Washington; Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice-Bonn; Conventia-cadru pentru combaterea desertificarii in tarile grav afectate de seceta si/sau desertificare – Paris; Conventia cadru asupra schimbarilor climatice – Rio de Janeiro etc.

Cadrul legislativ pentru asigurarea diversitatii biologice, inclusiv in ecosistemele forestiere, este asigurat de Legea privind protectia mediului, sectiunea 4 - regimul ariilor protejate si a monumentelor naturii, de Legea ariilor protejate, de Codul silvic si de reglementarile specifice regimului silvic, cu aplicabilitate pentru toate padurile tarii.

Desi bogate in resurse biologice diversificate, padurile din Romania au inregistrat, ca urmare a unor activitati umane, insemnate consecinte nefavorabile in ceea ce priveste diversitatea biologica. Este vorba de efectele




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

72

poluarii, ale indiguirii unor rauri si ale altor lucrari hidrotehnice, ale supra-exploatarii unor paduri usor accesibile etc. Presiunile asupra resurselor forestiere sunt si in prezent foarte puternice si se accentueaza, in special ca urmare a actiunii de reconstituire, fara o pregatire adecvata, a drepturilor de proprietate asupra unor intinse suprafete de padure, inclusiv din arii protejate.

Pentru a diminua presiunile asupra ecosistemelor forestiere si a pune stavila actiunilor care pot afecta negativ diversitatea lor biologica, se impune intreprinderea unor actiuni dintre care se mentioneaza:

constituirea de noi arii protejate vizand conservarea biodiversitatii forestiere si gestionarea lor pe baza unor planuri speciale de management;

conservarea padurilor virgine si cvasivirgine, inclusiv prin incadrarea lor in sistemul de arii naturale protejate;

identificarea tipurilor de ecosisteme si habitate forestiere valoroase din punct de vedere al biodiversitatii, in vederea supunerii lor unui regim adecvat de conservare;

refacerea habitatelor forestiere deteriorate;

identificarea si oficializarea coridoarelor de legatura pentru prevenirea fragmentarii habitatelor;

includerea in sistemul ariilor protejate a tuturor tipurilor de ecosisteme forestiere reprezentative;

inventarierea si protejarea speciilor rare, endemice, periclitate sau pe cale de disparitie;

repopularea ecosistemelor forestiere cu speciile disparute sau pe cale de disparitie din arealul natural si refacerea habitatelor forestiere deteriorate;

protejarea faunei salbatice – inclusiv a celei de interes cinegetic;

acordarea unei atentii speciale Deltei Dunarii – entitate naturala privilegiata, cu asociatii, comunitati de viata si elemente biogeografice unice – prin instituirea unui regim sever de paza, conservare si monitorizare a padurilor din zona;

refacerea jnepenisurilor si includerea terenurilor cu jnepenisuri in fondul forestier national, in vederea conservarii lor;

abordarea ecosistemica in managementul tuturor tipurilor de paduri si aplicarea programului de lucru extins privind diversitatea biologica a padurilor, adoptat de Conventia privind Diversitatea Biologica (CBD) prin Decizia VI/22 a Conferintei Partilor .




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

73

Intensificarea functiei de productie a padurilor

In perioada 1950-1990, desi toate padurile tarii erau amenajate, volumul exploatarilor de lemn, impus prin planuri cincinale, a depasit cu mult posibilitatea stabilita prin amenajamentele silvice.

Dupa anul 1990, volumul exploatarilor s-a inscris sub nivelul posibilitatii padurilor. Pe langa preocuparile pentru redresarea fondului de productie, la aceasta restrangere a taierilor a contribuit accesibilitatea redusa a padurilor exploatabile si restrangerea capacitatatii de lucru a unitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului. In ultima vreme, activitatea de exploatare s-a revigorat in mod simtitor si in multe regiuni ale tarii au aparut din nou presiuni importante asupra padurilor.

In prezent, gestionarea padurilor proprietate publica de stat, a padurilor proprietate publica a unitatilor teritorial administrative, precum si a celor proprietate privata apartinand persoanelor juridice se face pe baza planurilor din amenajamentele silvice, elaborate din 10 in 10 ani, potrivit normelor tehnice impuse de Codul silvic.

In ceea ce priveste infrastructura necesara pentru valorificarea produselor forestiere, este de mentionat ca densitatea drumurilor din cuprinsul padurilor este de 6,4 m/ha, cu mult sub minimul necesar, estimat la 12 m/ha.

In etapa actuala, dezvoltarea sectorului forestier, privita sub raportul investitiilor necesare si al celor realizate, se gaseste intr-un mare impas. Din cauza dificultatilor economice din perioada de tranzitie spre economia de piata, in ultimii ani nivelul investitiilor in domeniul forestier a fost foarte scazut. O redresare in domeniul investitiilor este de asteptat ca urmare a liberalizarii pretului lemnului pe picior si a eliminarii unor bariere privind exportul produselor din lemn.

Printre produsele nelemnoase ale padurii, cele mai importante sunt produsele vanatoresti si piscicole (salmonicole), fructele de padure si ciupercile comestibile, produsele din rachita, semintele si puietii forestieri, plantele medicinale si aromatice, rasina, miere etc. In cazul padurilor proprietate publica a statului, valoarea acestor produse reprezinta circa 10% din valoarea productiei totale. Productia realizata din produse nelemnoase in padurile proprietate privata este deocamdata nesemnificativa si nu exista o evidenta clara a acesteia.

Fondul cinegetic, considerat resursa naturala de interes national si international, este administrat si gestionat in scopul conservarii biodiversitatii faunei salbatice, mentinerii echilibrului ecologic, executarii vanatorii si satisfacerii altor cerinte social-economice. Potrivit Codului silvic, administrarea, ocrotirea, gospodarirea unitara si rationala a fondului cinegetic si a fondului piscicol din apele de munte se asigura de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

74

Mentinerea si ameliorarea functiilor de protectie a padurilor

Asa cum rezulta din prezentarea sistemului romanesc de zonare functionala a vegetatiei forestiere, padurile tarii sunt impartite in doua mari grupe functionale: grupa I – paduri cu functii speciale de protectie si grupa a-II-a – paduri cu functii de productie si protectie.

Pentru o aliniere adecvata la felul in care este tratata aceasta problema la nivel european, se considera ca paduri cu functii speciale de protectie doar cele care indeplinesc in mod prioritar functii de protectie a solului, functii de protectie a apelor si functii de protectie impotriva factorilor climatici si industriali daunatori.

Subgrupa functionala a padurilor de protectie a solului include o suprafata de 1433 mii hectare, respectiv 22,6% din suprafata totala a padurilor. Principalele categorii functionale ale acestei subgrupe cuprind: paduri situate pe stancarii, grohotisuri, pe terenuri cu pante mari, puternic erodate sau alunecatoare, pe terenuri cu inmlastinare permanenta; paduri aflate in zonele de formare a avalanselor si pe culoarele acestora; paduri din jurul golurilor alpine, al constructiilor industriale si al minelor de suprafata si carierelor din zone cu teren accidentat si cu pericol de eroziune; plantatiile forestiere infiintate pe terenuri degradate etc. In asemenea situatii, dat fiind importanta deosebita a rolului protector pe care il indeplinesc, padurile respective sunt incluse in timpul functional II si supuse unui regimului special de conservare, in cadrul lor fiind interzisa planificarea prin amenajament a taierilor de produse principale.

In situatiile in care intensitatea functiilor de protectie ale padurilor este mai redusa, (cazul padurilor situate pe nisipuri mobile, in zone de carst sau pe terenuri cu substraturi litologice vulnerabile la eroziuni, dar cu pante relativ reduse) acestea sunt incadrate in tipurile functionale III sau IV, in care sunt admise recoltari de produse principale, dar numai prin tratamente intensive, prin care sa se evite dezgolirea solului.

Subgrupa functionala a padurilor de protectie a apelor cuprinde o suprafata de 1052 mii hectare, respectiv 16.6% din suprafata totala a padurilor. Dintre acestea sunt supuse regimului special de conservare padurile situate in perimetrul de protectie a izvoarelor, zacamintelor si surselor de apa minerala, potabila sau industriala, precum si padurile destinate protectiei pastravariilor. In aceste paduri taierile de produse principale sunt interzise. Paduri de protectie a apelor sunt considerate si padurile de pe versantii directi ai lacurilor de acumulare si cele de pe versantii raurilor si paraielor din zona montana si colinara care alimenteaza asemenea lacuri; padurile situate in albia majora a raurilor si cele din bazinele hidrografice torentiale sau cu transport excesiv de aluviuni; padurile din Lunca si Delta Dunarii precum si cele situate de-a lungul raurilor interioare. Acestea sunt incadrate in tipurile functionale III si IV si sunt supuse unor restrictii speciale privind alegerea si aplicarea tratamentelor.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

75

Subgrupa padurilor cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali daunatori include o suprafata de 176 mii hectare, respectiv 2,8% din suprafata totala a padurilor. O parte insemnata din aceste paduri sunt excluse de la taieri de produse principale si sunt supuse regimului special de conservare. Dintre acestea sunt de mentionat: padurile din stepa si silvostepa externa si cele situate in vecinatatea Marii Negre si a lacurilor litorale; perdelele de protectie a campurilor agricole si caile de comunicatie; padurile situate la mare altitudine in conditii foarte grele de regenerare; padurile din subalpin si presubalpin, precum si cele din zona montana limitrofe golurilor de munte; jnepenisuri si raristile naturale din subalpin; padurile situate in zone cu atmosfera puternic poluata.

Cea mai mare parte a padurilor tarii este situata in zone cu relief muntos si deluros, cu pante mari, cu substrat litologic predominant de natura sedimentara, fapt care sporeste vulnerabilitatea terenurilor la eroziune, la alunecari, colmatari etc. Se apreciaza ca este 75- 80% din suprafata fondului forestier este supusa diverselor forme de degradare, mai mult sau mai putin accentuata. Prin insasi prezenta sa, padurea reduce considerabil scurgerea apei pe versanti, micsoreaza viteza acesteia, impiedicand sau diminuand eroziunea solului si transportul de aluviuni. De asemenea, padurea constituie o bariera importanta impotriva puhoaielor si a inundatiilor. In zonele de campie, prezenta vegetatiei forestiere asigura atenuarea vitezei vantului, reducerea extremelor termice din aer si sol, favorizeaza condensarea vaporilor de apa din atmosfera, ameliorarea regimului apei din sol si al apei freatice si contribuie in acest fel la ameliorarea conditiilor climatice, la diminuarea secetelor, avand o influenta favorabila importanta asupra recoltelor agricole.

Este cunoscut faptul ca Romania se confrunta in ultimele decenii cu fenomene catastrofale si calamitati deosebite.

Inundatiile din ce in ce mai frecvente incepand cu anul 1970, produc pagube importante, inclusiv pierderea de vieti omenesti. Ele sunt insotite evident de fenomene de torentialitate a cursurilor de apa, de eroziuni si alunecari de terenuri, cu efecte distrugatoare asupra localitatilor, cailor de transport, terenurilor si recoltelor agricole.

De asemenea, la intervale scurte de timp, in zonele de campie se inregistreaza ani secetosi si excesiv de secetosi, in care recoltele agricole reprezinta doar 10-30% din cea corespunzatoare anilor normali.

Aceste situatii se inregistreaza si ca urmare a faptului ca ponderea padurilor in suprafata tarii (26,7%) este scazuta, ca distributia lor teritoriala este neuniforma si necorespunzatoare, ca defrisarile din trecut, practicate in scopul cresterii suprafetei agricole, s-au facut de multe ori fara a se tine seama de conditiile de relief, de caracteristicile retelei hidrografice, de particularitatile climatice zonale etc. La acestea s-au adaugat si exploatarile excesive din unele zone, precum si aplicarea unor tratamente silviculturale inadecvate.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

76

Este evident faptul ca pentru redresarea acestei situatii prezentate, pe langa unele masuri privind buna gospodarire a fondului forestier, se impun si actiuni ample, intersectoriale, vizand amenajari teritoriale complexe pe spatii ample, care sa ia in considerare inclusiv anumite modificari privind folosinta terenurilor in raport cu necesitatile unei dezvoltari durabile a zonelor rurale ale tarii. Fara asemenea actiuni, nu este posibila amenajarea complexa a unor bazine hidrografice torentiale, nu pot fi ameliorate prin impadurire milioane de hectare de terenuri degradate care si-au pierdut total sau in mare parte capacitatea de productie, nu poate fi realizat corespunzator sistemul national de perdele forestiere de protectie a campului si nu pot fi stavilite secetele frecvente si dezastroase.

Dintre actiunile ce trebuie intreprinse in scopul ameliorarii rolului padurii in protectia solului, in protectia apelor si in protectia impotriva factorilor climatici si industriali daunatori se mentioneaza:

imbunatatirea continua a criteriilor de zonare functionala a padurilor si cresterea, in raport cu necesitatile, a suprafetei arboretelor cu functii speciale de protectie;

optimizarea, structurii padurilor cu functii speciale de protectie, in special in ceea ce priveste compozitia, distributia pe varste si densitatea arboretelor;

intensificarea actiunilor de corectare a torentilor si de ameliorare prin impadurire a terenurilor degradate preluate in fondul forestier;

continuarea actiunilor de infiintare a perdelelor forestiere de protectie in zonele frecvent si puternic afectate de seceta si vant si realizarea, pe etape, a sistemului national de perdele forestiere de protectie;

initierea unor actiuni intersectoriale de amenajare complexa, pe bazine hidrografice, a teritoriului in zonele de munte si de dealuri si pe unitati teritorial-administrative in zona de campie, in vederea realizarii unei eficiente sporite in lupta impotriva inundatiilor, a torentializarii cursurilor de apa, a degradarii terenurilor si a secetelor excesive;

se va urmari ca schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor, impusa de amenajarea complexa prevazute la punctul precedent, sa se faca in conditiile legii si cu respectarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor in cauza. Prin studiile de fundamentare referitoare la schimbarea categoriilor de folosinta se vor face estimari privind stocarea de carbon posibil a fi realizata prin impadurirea de noi terenuri, precum si contributiile aduse pe aceasta cale la evitarea/diminuarea efectului de sera, la sporirea surselor regenerabile de energie din zonele respective etc., in vederea




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

77

antrenarii de finantari speciale, inclusiv pentru incurajarea/stimularea proprietarilor terenurilor respective.

Functiile sociale ale ecosistemelor forestiere

Suprafata padurilor cu functii sociale, in special de recreere, este de circa 369 mii hectare, reprezentand 5,8% din suprafata totala a padurilor. Dintre acestea sunt supuse regimului special de conservare (tip functional II), fiind excluse de la taierile de produse principale, padurile special amenajate in scop recreativ (paduri parc), padurile situate in jurul monumentelor de cultura (manastiri, monumente arhiologice, istorice etc.), precum si cele situate de-a lungul cailor de comunicatii de interes turistic sau cele care protejeaza obiective de interes special. In celelalte paduri de recreere, cum ar fi cele constituite ca zone verzi in jurul localitatilor, al statiunilor balneoclimaterice, sanatoriilor (incadrate in tipul functional III) sunt admise recoltari de produse principale, dar numai cu restrictii specifice padurilor din grupa I functionala.

Urmarirea aplicarii Programului Forestier National

Urmarirea aplicarii Programului Forestier National se va face pe baza sistemului pan-european de criterii si indicatori de gestionare durabila a padurilor, adaptati la conditiile specifice padurilor si silviculturii romanesti, potrivit rezolutiei Conferintei Ministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa de la Viena (2003).

Reconstructie ecologica

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale este coordonatorul tehnic al actiunilor de ameliorare a terenurilor degradate prin impadurire.

Reconstructia ecologica forestiera, prin impadurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinte agricole, precum si a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic si imbunatatirea conditiilor de mediu.

Terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori antropici si-au pierdut definitiv capacitatea de productie agricola, dar pot fi ameliorate prin impadurire sunt considerate terenuri degradate. Sunt considerate terenuri degradate urmatoarele categorii de terenuri:

terenurile cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva;

terenurile cu eroziune de adancime – ogase, ravene, torenti;

terenurile afectate de alunecari active, prabusiri, surpari si scurgeri noroioase;

terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant sau apa;

terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis, grohotis, stancarii si depozite de aluviuni torentiale;

terenurile cu exces permanent de umiditate;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

78

terenurile saraturate sau puternic acide;

terenurile poluate cu substante chimice, petroliere sau noxe;

terenurile ocupate cu halde miniere, deseuri industriale sau menajere, gropi de imprumut;

terenuri cu biocenoze afectate sau distruse;

terenuri neproductive.

Terenurile degradate care pot fi ameliorate prin impadurire, se constituie in perimetre de ameliorare.

Inventarierea terenurilor degradate este o obligatie permanenta, care nu se va incheia decat dupa finanlizarea actiunilor de ameliorare a acestora.

Executarea lucrarilor de ameliorare a terenurilor degradate prin impadurire este obligatorie atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice.

3. STRATEGIA PENTRU DEZVOLTAREA ORASELOR MICI SI MIJLOCII 2005-2015

Orasele au devenit elemente esentiale ale procesului de dezvoltare economico-sociala, iar ariile lor de influenta constituie repere in ansamblul dezvoltarii la nivel national. Acest proces trebuie sa raspunda necesitatilor specifice ale cetatenilor care trebuie sa aiba garantia progresului si a prosperitatii, pe care o ofera doar participarea la elaborarea proiectelor care ii privesc.

Domenii cheie si obiective strategice

O lunga lista de probleme la nivelul comunitatilor mici si mijlocii trebuiesc rezolvate. Nu toate nevoile pot fi satisfacute. Atat resursele disponibile in prezent cat si cele viitoare sunt limitate si trebuiesc utilizate in modul cel mai eficient si eficace. Acesta este motivul pentru care este necesar sa se stabileasca scopuri si obiective.

Cinci domenii sunt considerate majore pentru dezvoltarea oraselor mici si mijlocii. Aceasta nu inseamna ca alte probleme importante trebuiesc neglijate. Din contra, serviciile existente solicitate de catre cetateni trebuie prestate la un standard inalt si profesionist. Aceste scopuri si obiective sunt destinate pentru a fi utilizate in vederea unei mai bune planificari si prestari a tuturor serviciilor, mai ales a celor scoase in evidenta ca fiind prioritare.

Domeniul cheie 1 – Infrastructura si mediul

Obiectivul prioritatii: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si sociale prezervand in acelasi timp conditiile de mediu

Masura 1. - Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutier




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

79

Obiectivul masurii: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere in vederea asigurarii unui acces mai rapid catre zonele urbane, turistice, de afaceri si puncte de frontiera ale comunitatilor.

Masura 2. - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu

Obiectivul masurii: Imbunatatirea standardului de viata a locuitorilor si cresterea atractivitatii de investire in orasele mici si mijlocii prin crearea, extinderea si modernizarea infrastructurii de mediu.

Actiuni

Managementul integrat al deseurilor menajere, managementul deseurilor industriale, managementul deseurilor periculoase.

Construirea si/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea si modernizarea instalatiilor de epurare / preepurare a apelor uzate menajere si / sau industriale implementarea de sisteme de monitorizare a calitatii factorilor de mediu (aer, apa, sol).

Reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural.

Stoparea poluarii si depoluarea lacurilor si raurilor, inclusiv repopularea acestora.

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de utilitati (alimentare cu apa, retele de canalizare).

Realizarea de investitii guvernamentale, posibilitati de finantare externa, in vederea realizarii la nivelul tuturor oraselor, a sistemului de canalizare, reabilitarea statiilor de epurare, problema cu care se confrunta majoritatea oraselor mici si mijlocii, care mostenesc un sistem de canalizare depasit.

Finantarea la nivel national a constructiei de gropi ecologice, acestea reprezentand o necesitate pentru orasele mici, care functioneaza cu gropi de gunoi improvizate, de multe ori amenajate pe langa cursul raurilor, provocand astfel, poluarea raurilor din apropierea acestora.

Amenajarea cursurilor de apa si realizarea unor sisteme de avertizare-alarmare sonora a populatiei si a obiectivelor din zonele potential afectate.

Implementarea de programe de reducere a emisiilor atmosferice.

Realizarea de retele de monitorizare a poluarii fonice in zonele urbane.

Stabilizarea versantilor din apropierea cailor de acces – drumuri judetene afectate de alunecari de teren.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

80

Masura 3. - Dezvoltarea infrastructurii energetice

Obiectivul masurii: Imbunatatirea standardului de viata a locuitorilor si

cresterea atractivitatii de investire in orasele mici si mijlocii prin crearea, extinderea si modernizarea infrastructurii energetice.

Actiuni

Construirea, modernizarea si extinderea surselor de energie regenerabile (biomasa, energie solara, eoliana, etc.).

Masura 5. - Reabilitare urbana

Obiectivul masurii : Atragerea investitorilor si turistilor straini cat si cresterea

standardelor de viata a locuitorilor prin imbunatatirea imaginii mediului urban.

Actiuni

Refacerea si/sau dezvoltarea infrastructurii publice urbane si de utilitati.

Reabilitarea lacurilor din apropierea mediului urban si crearea de locuri de agrement.

Dezvoltarea zonelor de recreere, inclusiv a facilitatilor sportive.

Domeniul cheie 2 – Dezvoltarea agriculturii

Obiectivul prioritatii: Redresarea treptata a agriculturii si asigurarea

conditiilor pentru relansare,in concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune fiecare oras in parte

Masura 1 – Modernizarea structurilor agrare prin crearea si dezvoltarea

exploatatiilor agricole performante.

Actiuni

Dezvoltarea sistemului de irigatii in Romania.

Domeniul cheie 4 – Turism

Obiectivul prioritatii: Realizarea de investitii si dezvoltarea de noi servicii turistice in vederea valorificarii potentialui turistic al oraselor

Masura 2. - Promovarea potentialului turistic

Obiectivul masurii: Valorificarea potentialului turistic prin dezvoltarea de noi servicii turistice si de actiuni specifice

Actiuni: Valorificarea turismului ecologic.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

81

III. PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL AL ROMANIEI 2007- 2013

Programul Operational Regional 2007 – 2013 (POR) include toate cele 8 Regiuni de Dezvoltare ale Romaniei, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltarii regionale, modificata prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistica a unitatilor teritoriale. Cele 8 Regiuni de Dezvoltare sunt:

Regiunea 1: Nord-Est include 6 judete: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui;

Regiunea 2: Sud-Est include 6 judete: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea;

Regiunea 3: Sud include 7 judete: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman;

Regiunea 4: Sud-Vest include 5 judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea;

Regiunea 5: Vest include 6 judete: Arad, Caras Severin, Hunedoara, Timis;

Regiunea 6: Nord-Vest include 6 judete; Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj;

Regiunea 7: Centru include 6 judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu;

Regiunea 8: Bucuresti – Ilfov include capitala tarii Bucuresti si Judetul Ilfov.

Regiunile de Dezvoltare ale Romaniei

Regiunile de Dezvoltare sunt unitati teritorial - statistice, alcatuite din 4-7 judete (cu exceptia Regiunii Bucuresti-Ilfov), prin asocierea libera a Consiliilor




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

82

Judetene. Ele corespund nivelului NUTS II potrivit clasificarii EUROSTAT, si reprezinta cadrul de colectare a datelor statistice specifice la nivel teritorial NUTS II.

Clasificarea NUTS a Romaniei, pe cele trei niveluri teritoriale recomandate de EUROSTAT sunt:

Nivel corespunzator NUTS

Unitate Nr. de unitati (iunie 2004)

I Romania 1

II Regiuni 8

III Judete si Municipalitatea Bucuresti 42

Regiunile de Dezvoltare reprezinta cadrul pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea strategiilor de dezvoltare regionala si a programelor de coeziune economica si sociala prin care acestea se implementeaza.

Cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala (ADR-uri) au fost stabilite in 1998 prin Legea nr. 151/1998, modificata prin Legea nr. 315/2004, ele fiind organisme executive ale Consiliului de Dezvoltare Regionala, care grupeaza reprezentati ai autoritatilor judetene si locale. ADR-urile au fost desemnate organisme intermediare pentru implementarea POR, conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 – Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale.

Programul Operational Regional va fi finantat in perioada 2007- 2013 din bugetul de stat si bugetele locale, cat si din surse private, fiind cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Contributia financiara a UE poate ajunge pana la 85% din totalul cheltuielilor nationale (publice si private).

POR implementeaza elemente importante ale Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a Planului National de Dezvoltare (PND), contribuind, impreuna cu celelalte Programe Operationale Sectoriale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND si al Cadrului National Strategic de Referinta, si anume diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romania si statele membre ale UE.

Disparitatile teritoriale, in ceea ce priveste dezvoltarea economica si sociala, sunt intr-un proces de crestere la nivelul intregii tari, desi in cateva cazuri ritmul schimbarii a fost atat de rapid incat este dificil de identificat modele structurale. Evident este insa faptul ca Bucuresti – Ilfov este cea mai dezvoltata regiune a tarii si prezinta semne de congestionare. In acelasi timp, se observa o usoara tendinta de crestere care se concentreaza in regiunile vestice (Nord-Vest, Centru si Vest) si mai putin in regiunile estice (Nord-Est, Sud-Est, Sud si Sud-Vest), desi dinamica reala poate fi mai bine evaluata la nivel subregional, unde sunt foarte evidente semnele de decuplare economica a arealelor marginale




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

83

situate de-a lungul granitelor inclusiv de-a lungul Dunarii, intarindu-se tendintele istorice vechi, iar alti factori locali pot fi mai bine evaluati.

De aceea, scopul POR este sa sprijine, pe cat posibil, o crestere echilibrata a tuturor zonelor tarii, nu atat prin redistribuirea resurselor publice, cat mai ales prin asigurarea, ca toate zonele sa aiba un nivel minim de infrastructura de afaceri, sociala si capital uman, care sa permita cresterea economica. In acest sens, trebuie sa se asigure ca exista preconditii adecvate si ca nu s-au creat prin anumite mecanisme care se intareasc unele pe altele (politica fiscala si piata muncii) pericole de subdezvoltare. Este evident ca POR nu poate singur sa impulsioneze dezvoltarea regionala, nici sa joace rol de echilibrare daca actioneaza izolat de interventiile structurale in domeniul transportului, competitivitatii economice, mediului, dezvoltarii rurale si a resurselor umane, care sunt incluse in alte programe operationale si care constituie intr-un fel preconditii pentru succesul Programului Operational Regional. POR isi propune sa sprijine acest proces de crestere distribuita geografic, dandu-i o dimensiune locala mai pregnanta, si permitand diferitelor zone ale tarii sa-si valorifice resursele specifice pe baza nevoilor locale si a potentialului local, iar diversitatea cailor de dezvoltare a diferitelor zone ale tarii poate avea loc pe baza propriei lor istorii a resurselor si a punctelor lor forte. Cu alte cuvinte, POR va sprijini dezvoltarea locala pe o abordare de jos in sus complementara cu abordarea dezvoltarii structurale national sectoriale de sus in jos prevazuta in majoritatea Programelor Operationale. POR va sprijini, de asemenea, interventiile locale in zonele cu un nivel ridicat de crestere, pentru a face fata problemelor generate de crestere cum ar fi congestionarea, pentru a evita anumite situatii de decuplare de la dezvoltarea economica la scara mica si de a asigura durabilitatea cresterii, prin sprijinirea interventiilor strategice pe termen lung.

Principalele caracteristici ale POR, care il individualizeaza de celelalte

Programe Operationale, sunt:

are o dimensiune locala evidenta, in abordarea problemelor socio-economice din punct de vedere local si valorificarea resurselor si oportunitatilor locale;

da prioritate regiunilor relativ ramase in urma si mai putin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de preconditii de crestere, neavand, in sine, un scop redistributiv;

domeniile de interventie ale POR sunt complementare domeniilor de interventie ale celorlalte Programe Operationale, si se asteapta sa opereze in sinergie cu acestea;

promoveaza o abordare de jos in sus a dezvoltarii economice;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

84

ia in considerare gradul scazut al capacitatii de planificare si programare din tara si prevede, in linii mari, axe prioritare tematice la nivel national, si anume:

Axa 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – potentiali poli de crestere;

Axa 2 - Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport;

Axa 3 – Imbunatatirea infrastructurii sociale;

Axa 4 - Consolidarea mediului de afaceri regional si local;

Axa 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului;

Axa 6 - Asistenta tehnica.

Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra coeziunii economice si sociale promovate de Uniunea Europeana asa cum sunt evidentiate in Capitolul 3.4 al acestui document.

Prin implementarea acestor axe prioritare, POR contribuie nu numai la atingerea obiectivului global al Stategiei Nationale de Dezvoltare Regionala, dar si la realizarea obiectivului global al Planului National de Dezvoltare si al Cadrului National Strategic de Referinta si anume, diminuarea disparitatilor de dezvoltare dintre Romania si Statele Membre ale UE, prin complementaritatea pe care o asigura Programelor Sectoriale:

Cresterea Competitivitatii Economice

Infrastructura de Transport

Infrastructura de Mediu

Dezvoltarea Resurselor Umane

Cresterea Capacitatii Administrative

Asistenta Tehnica

Programul Operational Regional este structurat pe 5 axe prioritare si doisprezece domenii de interventie, precum si o axa prioritara de asistenta tehnica prin intermediul careia sa se asigure implementarea in bune conditii a Programului.

Axele prioritare propuse si domeniile de interventie incluse in POR sunt in concordanta cu obiectivele Strategiei Lisabona (ce ia in considerare Strategia Gothenburg 2001), ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene si cu Orientarile Strategice Comunitare. Totodata, Programul este in concordanta cu principiile obiectivului Convergentei al Fondurilor Structurale.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

85

Analiza situatiei economice si sociale a regiunilor

Asemeni celorlalte state est-europene, Romania a intrat in procesul de tranzitie avand un nivel relativ scazut al disparitatilor regionale, comparativ cu statele cu traditie in economia de piata. Aceste disparitati au crescut insa rapid si in mod deosebit intre Regiunea Bucuresti–Ilfov (care include capitala tarii) si celelalte regiuni. Disparitatile inter-regionale in termeni absoluti sunt relativ mici comparativ cu Uniunea Europeana. In termeni relativi insa, acestea au atins nivele comparabile cu cele din Republica Ceha, Ungaria si Germania.

Performantele economice si potentialul de crestere ale regiunilor

Dimensiunea regionala, NUTS II, permite doar o intelegere limitata a tendintelor de dezvoltare de-a lungul tarii, acestea fiind influentate in principal de 1) dimensiunea urbana, unde cresterea se concentreaza indeosebi in orasele mari, Bucuresti reprezentand cel mai vizibil exemplu al acestui fenomen; 2) accesul la piata (in special cea vestica) – atragerea ISD si cresterea economica fiind influentate favorabil de existenta porturilor internationale (Constanta) sau accesul facil la pietele vestice. Din contra, proximitatea barierelor naturale pentru comert (fluviul Dunarea) sau a pietelor subdezvoltate din est (Ucraina si Republica Moldova), de regula au impiedicat dezvoltarea. Conform hartii de mai jos, daca folosim Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor pentru analiza, zonele tarii cu cele mai ridicate valori ale venitului pe cap de locuitor sunt judetele care au orase mari, aeroporturi internationale sau sunt localizate in apropierea sau pe axele de transport catre granita vestica. Din contra, unele dintre judetele care inregistreaza cele mai severe probleme de subdezvoltare, fie sunt riverane Dunarii fie sunt localizate in apropierea granitei cu Ucraina sau Republica Moldova. De asemenea, merita mentionat ca veniturile se concentreaza in jurul catorva orase, de regula mari. In 2004, doar 12 judete au inregistrat un PIB pe locuitor mai mare decat media nationala iar majoritatea aveau centre urbane mari. Alte 10 judete au inregistrat valori de sub 75% din media nationala, intre acestea aflandu-se judete localizate in apropierea Dunarii, Ucrainei sau Republicii Moldova. In orice caz, nici un judet nu a inregistrat valori de sub 50% din media nationala a PIB pe locuitor, in timp ce Municipiul Bucuresti a atins o valoare dubla fata de media nationala.

Situatia inregistrata in perioada 1998-2003 poate fi rezumata astfel:

apropierea de pietele vestice a parut a fi un factor capabil, singur, sa induca treptat dezvoltare in ariile invecinate (Caras Severin, Salaj);

zonele miniere par a-si fi revenit din criza si, mai mult, par sa fi beneficiat de procesul de restructurare (Gorj, Hunedoara si Alba), desi acest lucru nu s-a reflectat intotdeauna in gradul de ocupare a populatiei (cu mai putin succes in Mures);

decuplarea de la cresterea economica a afectat tot mai mult zonele de granita situate in lungul Dunarii, Ucrainei si Republicii Moldova,




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

86

fiind totusi oarecum limitata in nord de aparitia unui pol turistic – Suceava (manastirile din nordul Moldovei) si de cresterea Iasului;

aparitia unui grup de judete localizate in partea estica a tarii, toate inregistrand o severa recesiune (Galati, Vrancea, Bacau, Buzau, Braila), cauzata pe de-o parte de subdezvoltarea istorica avand la baza agricultura, iar pe de alta parte de puternica criza industriala care a afectat zona, la care s-a adaugat reorientarea fluxurilor comerciale pe directia est-vest, in perioada de tranzitie care a urmat caderii blocului socialist;

aparitia treptata a unui important pol industrial, determinata de investitiile straine directe, in Pitesti (judetul Arges);

zonele montane carpatice (Harghita, Covasna, Neamt, Valcea) sunt afectate tot mai mult de stagnare sau recesiune;

dezvoltarea rapida a unui pol turistic in Tulcea (Delta Dunarii), in vecinatatea judetului Constanta – cu un turism litoral tot mai putin atractiv.

In acest moment, este dificila crearea unei imagini clare asupra tendintelor curente, intrucat datele statistice oficiale sunt disponibile doar pana la nivelul anului 2003, neluand astfel in considerare consecintele fluxurilor masive de ISD de dupa aceasta data si nici a privatizarilor care au fost amanate pana dupa 2003. De aceea o previziune dinamica trebuie luata in calcul.

Insuficienta datelor statistice disponibile la acest moment, inclusiv a celor referitoare la recentele fluxuri masive de ISD si a prezentei in tara a tot mai multor investitori non-europeni, fac dificila schitarea unei imagini clare a tendintelor recente de dezvoltare. Un posibil indicator anticipativ poate fi obtinut pe baza datelor privind contributia fiscala a judetelor care – desi este usor distorsionat de definitia diferita a veniturilor folosita in scopuri fiscale fata de cea folosita pentru calcularea statistica a PIB, precum si de problemele induse de distributia geografica a veniturilor – poate fi totusi considerat un indicator rezonabil pentru anticiparea datelor statistice viitoare. Astfel, daca se folosesc datele disponibile pentru primele zece lunii ale anului 2006, pot fi sesizate cateva aspecte care schimba substantial unele dintre constatarile anterioare sau sugereaza reducerea temporara a importantei anumitor factori. Din analiza datelor disponibile au rezultat urmatoarele:

cresterea exploziva a Bucurestiului pare sa se extinda si in ariile inconjuratoare, cuprinzand aici nu numai judetul Ilfov, ci si judetele Prahova si Giurgiu. Se poate astfel estima formarea unei conurbatii complexe in jurul capitalei cu importante fluxuri de deplasarii zilnice si efecte de difuzie geografica;

atat Constanta cat si Galati dau semne de revenire din criza care le-a afectat anterior, profitand in acelasi timp de cresterea importantei




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

87

porturilor si a santierelor navale in economia globalizata de astazi. Ramane insa de vazut masura in care aceasta situatie se va reflecta in cresterea oportunitatilor de consum ale populatiei si in atingerea unei piete critice in sectoarele serviciilor si comertului;

importanta relativa a apropierii de pietele vestice pare sa se reduca. Un numar de judete vestice nu pot tine pasul cu noile rate de crestere impuse de ISD, pierzand teren comparativ cu celelalte judete. Aceasta situatie se intalneste nu numai in cazul judetului Cluj ci si a judetului Timis; de asemenea, a determinat aparitia crizei in Caras-Severin reducand si efectele unor privatizari. Partea de la granita de nord-vest pare sa fie mai putin afectata: judetele Bihor si Arad isi pastreaza pozitiile in timp ce pentru judetul Satu Mare se contureaza ca o zona de crestere ridicata.

evolutia aparent pozitiva a unor zone miniere nu pare a fi durabila, judetele Hunedoara, Alba si Gorj pierzand pozitii;

turismul legat de Delta Dunarii, pare a stimula in continuare cresterea economica in judetul Tulcea. Dimpotriva, turismul cultural si religios din judetul Suceava nu pare a avea acelasi efect;

cu exceptia judetului Giurgiu, decuplarea de la cresterea economica caracterizeaza in continuare judetele situate de-a lungul Dunarii si a granitelor cu Ucraina si Republica Moldova. De asemenea, cresterea relativ rapida a Iasului pare a fi de scurta durata;

stagnarea pare sa fie caracteristica generala in aria Carpatilor, iar Brasov continua sa scada in importanta intre orasele Romaniei;

exista un grup compact de vechi orase industriale situate in estul Bucurestiului pana in sudul Moldovei: Buzau, Braila, Focsani, Bacau, care nu dau prea multe semne de revenire din criza, facand parte dintr-o veche centura industriala ce pare a fi inlocuita treptat de catre o noua centura a industriei prelucratoare avand la baza axa Bucuresti-Ploiesti, cu extindere in judetele Prahova si Giurgiu.

Dezvoltarea la nivelul Regional NUTS II

Analiza realizata mai sus, demonstreaza faptul ca tendintele de dezvoltare la nivel regional (NUTS II) sunt mai curand rezultatul combinarii unor modele de dezvoltare locala cu influentele complexe a diferitor factori, decat adevarate tendinte regionale.

Simplificand lucrurile se poate spune ca Regiunea Nord-Est (cu judetele Iasi si Suceava fiind intr-o anumita masura cazuri specifice) este puternic influentata de dependenta sa fata de agricultura si este afectata de localizarea in apropierea granitelor cu Ucraina si Republica Moldova, precum si de caracterul montan a unei parti din teritoriului sau. De asemenea, si in Regiunile Sud si




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

88

Sud-Vest, agricultura este activitatea economica dominanta, iar Dunarea impiedica dezvoltarea, comportandu-se ca o bariera pentru schimburile economice trans-frontaliere. Profitand de apropierea fata de pietele vest-europene si de dependenta traditional scazuta fata de sectorul economic primar, Regiunile Vest, Nord-Vest si Centru au reusit sa atraga un numar ridicat de investitori straini, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea lor. Regiunea Sud-Est este un caz special, combinand judete mai putin dezvoltate cu particularitatile judetelor Constanta, Galati si Tulcea. In timp, disparitatile intre regiuni au crescut, devenind o caracteristica a economiei Romaniei, cu concentrarea cresterii economice in jurul Bucurestiului, in timp ce unele zone ale tarii inregistreaza o clara decuplare de la cresterea economica.

Principalele cauze ale acestei situatii, sunt:

dependenta ridicata a cresterii economice fata de volumul ISD si concentrarea de pana acum a investitiilor straine in zona capitalei – in afara Regiunii Bucuresti-Ilfov, investitiile straine in celelalte sapte regiuni de dezvoltare, in 2005, reprezentau numai 39,4 % din totalul investitiilor straine directe;

lichidarea majoritatii vechilor intreprinderilor necompetitive din sectorul industriei grele, care nu au fost intotdeauna inlocuite (in special in anumite zone din estul tarii) cu IMM-uri orientate catre cerintele pietei;

migrarea masiva a fortei de munca, in special din zonele predominat agricole ale tarii, dar si ca urmare a restructurarii industriale si a esecului inlocuirii locurilor de munca pierdute in industrie cu altele in celelalte sectoare economice, determinand o importanta perturbare a structurii economice a oraselor si judetelor afectate.

Infrastructura de transport

Romania, prin asezarea sa geografica, reprezinta o zona de intersectie a magistralelor internationale de transport, care leaga atat nordul si sudul Europei, cat si vestul si estul acesteia. Reteaua de transport asigura legatura cu toate retelele de transport ale tarilor vecine dar si cu cele din tarile Europei si Asiei.

Comparativ cu Statele Membre ale UE si cu unele tari est-europene, sistemul de transport romanesc este insuficient dezvoltat si de slaba calitate, consecinta a investitiilor reduse in infrastructura de transport realizate in perioada de tranzitie.

Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport este deosebit de importanta pentru Romania, intrucat poate sprijini cresterea cererii de servicii de transport si poate accelera progresul economic al tarii.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

89

La nivel intra-regional, reteaua de transport inadecvata impiedica dezvoltarea oraselor mici si mijlocii a comunelor si a satelor. Multe zone dispun de retele rutiere de transport intre localitati foarte slab dezvoltate (de exemplu, satele din Delta Dunarii, zona subcarpatica, podisul Mehedinti, Muntii Apuseni), determinand chiar izolarea unor localitati.

Transportul rutier pe drumuri judetene

Lungimea totala a retelei de drumuri in Romania, la finele anului 2005, era de 79904 km, din care 36009 km sunt drumuri judetene. Ponderea drumurilor judetene in total drumuri publice este de 45%, cu valori mai ridicate in Bucuresti-Ilfov (51,4%), Sud (47,8%) si Centru (47,4%).

Desi in perioada 1995-2005, reteaua drumurilor publice modernizate s-a extins, densitatea drumurilor publice (33,5 km/100 km2) continua sa fie foarte scazuta, comparativ cu media UE 25 (110,1 km/ km2). Densitatea drumurilor judetene este de 15,1 km/100 km2, valori mai ridicate fiind inregistrate in Bucuresti-Ilfov (24,6 km/100 km2), Sud (16,6 km/100 km2), Sud-Vest (16,1 km/100 km2) si Nord-Vest (15,1 km/100 km2).

Ponderea drumurilor modernizate in regiuni este scazuta, cu urmari negative in atragerea unor largi teritorii in activitati economice productive, limitand atat desfacerea produselor agricole in centrele urbane, cat si posibilitatea ca zonele cu potential agroturistic sa fie atrase in circuitul economic national. (ex. zona subcarpatica a Munteniei si Olteniei, podisul Mehedinti, Muntii Apuseni). Cu exceptia regiunii Bucuresti Ilfov, unde densitatea drumurilor publice este mare (47,9/100 km2), datorita prezentei Capitalei, reteaua de drumuri publice este distribuita intr-un mod echilibrat in celelalte Regiuni.

Transportul pe apa

Fluviul Dunarea, care strabate teritoriul Romaniei pe o distanta de 1075 km, si deschiderea la Marea Neagra, cu 244 km litoral, ofera Romaniei un potential important pentru a-si dezvolta sectorul de transport pe apa.

Sectorul romanesc al Dunarii include Dunarea-Maritima si Fluviul Dunarea cu 29 de porturi, dintre care 4 sunt porturi fluvial-maritime si 25 sunt porturi fluviale. Romania are 3 porturi maritime: Constanta, Mangalia si Midia. Din numarul total de porturi, 19 porturi sunt situate in afara retelei TEN-T: Mangalia, Midia, Chilia Veche, Mahmudia, Isaccea, Macin, Smardan, Harsova, Turnu Magurele, Zimnicea, Corabia, Bechet, Cetate, Gruia, Orsova, Drencova, Basarabi, Ovidiu, Luminita.

Porturile romanesti totalizeaza 40000 m de chei, dintre care 18,1% au fost construite cu 60 de ani in urma si necesita lucrari urgente de reabilitare. In aceste porturi se desfasoara o activitate redusa, comparativ cu activitatea desfasurata in porturile din tarile membre UE. Principalele activitati sunt reprezentate de activitati de operare a navelor (incarcare-descarcare, depozitare etc), precum si de operatiuni auxiliare activitatii de transport




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

90

(activitatile privind intretinerea infrastructurii de transport naval, reparatii, aprovizionare nave etc).

Conform datelor furnizate de catre Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fuviale Giurgiu, in anul 2005 au fost operate pe Dunarea fluviala un numar de 2230 nave, din care 1926 nave romanesti si 304 nave straine. Traficul de marfuri inregistrat in 2005 a fost de 2187,1 mii tone.

Din reteaua de cai navigabile din Romania face parte si o retea locala de cai navigabile interioare pe care se desfasoara, in principal, navigatia de agrement sau navigatia de mic trafic local, retea care cuprinde lacurile naturale (Snagov, lacurile din sistemul Bucuresti, lacurile litoralului romanesc), lacurile de acumulare (Bicaz, Vidraru, Fantanele, Tarnita, Marisel etc), precum si unele rauri interioare (Prut, Bega).

Investitiile in reabilitarea infrastructurii portuare sunt necesare, in vederea valorificarii potentialului lor de dezvoltare, contribuind la dezvoltarea economica a arealelor sarace, in care sunt localizate aceste porturi (Dunarea inferioara, Dobrogea etc).

Turism

Romania a reprezentat inainte de 1990 o destinatie turistica importanta pentru piata est-europeana, promovand, cu precadere, produsele turistice de litoral, statiunile balneare, programele culturale si manastirile din nordul Moldovei si Bucovina. Desi toate cele opt Regiuni ale tarii, indeosebi cele ramase in urma ca nivel de dezvoltare, dispun de un valoros potential pentru dezvoltarea turismului, in prezent (2003), contributia turismului la cresterea economiei nationale este, inca, redusa (2,13% din PIB in 2003).

Motoarele industriei turistice romanesti sunt, in fapt, cateva segmente care functioneaza bine: agroturismul, turismul balnear si montan, turismul de circuit si de eveniment.

Regiunile detin un potential turistic insemnat din punct de vedere al cadrului natural, cultural si istoric. Diferentele de la o regiune la alta in ce priveste valorificarea potentialului lor turistic sunt determinate atat de conditiile istorice de dezvoltare a acestora, cat si de infrastructura generala a tarii, fapt care a impiedicat, deseori, dezvoltarea unor zone de mare atractivitate, dar cu grad scazut de accesibilitate si a facilitat dezvoltarea altora. Un exemplu in aceasta directie il constituie evolutia Vaii Prahovei, in comparatie cu culoarul Rucar-Bran, cat si cu Valea superioara a Buzaului.

Romania dispune de un potential turistic diversificat si echilibrat distribuit, concentrat in special in zona Muntilor Carpati (incluzand statiunile montane, balneare si balneo-climaterice), Marea Neagra precum si zone cu traditii culturale vechi (Bucovina, Moldova, Transilvania, Banat, Dobrogea). O caracteristica importanta este data de faptul ca zonele nedezvoltate




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

91

concentreaza cele mai importante obiective si atractii turistice. Aceste areale pot fi revitalizate prin valorificarea potentialului lor turistic, natural si cultural.

Au fost identificate doua categorii de potential turistic: zone cu potential turistic complex si de mare valoare (24% din suprafata tarii), care includ

Parcurile Nationale si Rezervatiile Biosferei, monumente naturale, arii naturale protejate, valori de patrimoniu cultural de interes national, resurse balneare, muzee si case memoriale si zone cu potential turistic ridicat (34% din suprafata tarii), care includ cel putin una din urmatoarele categorii: rezervatii si monumente ale naturii de interes national, valori de patrimoniu cultural de interes national, resurse balneare, muzee si case memoriale. (Sursa: document in lucru - Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea VI - Turism, anexa 3).

In afara acestor areale, exista o serie de atractii turistice, naturale si antropice, care ofera oportunitati pentru dezvoltarea turismului, chiar daca au o densitate mai redusa (Sursa: document in lucru - Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea VI-Turism, anexele 5 si 6).

Peste o treime din apele minerale ale Europei sunt localizate in Romania. De altfel, prin statiunea Baile Herculane, atestata documentar inca de pe vremea romanilor (secolul 2 e.n.) Romania poate fi considerata, pe buna dreptate, una din tarile fondatoare ale turismului balnear. Circa 160 de statiuni balneare - unele de talie europeana, altele de interes local - reprezinta tot atatea posibilitati de a trata o serie de afectiuni (reumatismale, nervoase, etc.).

Dezvoltare urbana

In anul 2005 populatia urbana a Romaniei reprezenta 54,9% din populatia tarii, ceea ce plaseaza Romania in randul tarilor cele mai slab urbanizate din Europa.

La nivel regional gradul de urbanizare este corelat cu nivelul general de dezvoltare. Regiunile Nord-Est, Sud si Sud-Vest inregistreaza ponderi ale populatiei urbane sub 50% (cea mai mica fiind in Sud - 41,7% si Nord-Est - 43,4%). Cel mai ridicat procent al populatiei urbane se inregistreaza in Regiunile Bucuresti-Ilfov – 90,5% si Vest – 63,6%.

In anul 2005, reteaua urbana a Romaniei cuprindea, 314 orase cu o populatie de 11879897 locuitori, doar 46 de orase avand mai mult de 50000 de locuitori. Din numarul total al oraselor, numai 25 de orase inregistrau o populatie de peste 100000 de locuitori ingloband aprox. 55 % din populatia urbana a Romaniei, ceea ce inseamna o medie de aproximativ 3 orase mari pe regiune. Municipiul Bucuresti concentreaza singur 16,2% din populatia urbana a tarii. Restul retelei urbane din Romania este compusa din orase mici si mijlocii (aprox. 90% din total orase) cu functii urbane insuficient conturate si infrastructura deficitara. De fapt un numar de 209 orase mici (sub 20000 de locuitori) concentreaza doar 17,1 % din totalul populatiei urbane din cauza faptului ca majoritatea au mai putin de 10000 de locuitori, obtinand statutul




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

92

urban in ultimele decenii, multe avand infrastructura si dotari edilitare insuficient dezvoltate sau inexistente. Mai mult, restructurarea industriala din anii „90 a afectat in special aceste centre urbane monoindustriale, contribuind si mai mult la diminuarea functiilor lor urbane.

Distributia oraselor pe categorii de marime (in functie de numarul de locuitori) si pe Regiuni de Dezvoltare in anul 2005

Numar locuitori

< 20000 20000-99999 > 100000 TOTAL

Romania 207 82 25 314

Nord-Est 26 14 5 45

Sud-Est 24 6 5 35

Sud 32 14 2 48

Sud-Vest 29 8 3 40

Vest 30 10 2 42

Nord-Vest 29 9 4 42

Centru 37 17 3 57

Bucuresti-Ilfov 2 2 1 5

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2006

Distributia oraselor pe regiuni de dezvoltare indica o concentrare mai numeroasa a acestora in regiunile Centru (57 orase), regiune care inglobeaza o mare parte a provinciei istorice Transilvania, provincie cu o retea urbana veche si bine structurata si Sud (49 orase), dar pentru ca este regiunea cu cel mai mare numar de judete (7). Exista o distributie teritoriala relativ echilibrata a oraselor mari in cadrul tarii. Cele mai importante centre urbane regionale, sub aspectul marimii demografice, sunt: Iasi – 307377 (Nord-Est), Constanta – 306332 locuitori, Galati – 298366 locuitori, Braila – 218744 locuitori (Sud-Est), Ploiesti – 233699 locuitori (Sud), Craiova – 300182 locuitori (Sud-Vest), Timisoara – 303640 locuitori (Vest), Cluj-Napoca 310194 locuitori, Oradea – 206223 locuitori (Nord-Vest), Brasov – 282517 locuitori (Centru) si Bucuresti – 1924959 locuitori (Bucuresti-Ilfov).

Nivelul dotarilor infrastructurale si al serviciilor urbane influenteaza calitatea vietii in mediul urban. Din totalul celor 314 orase cat inregistra reteaua urbana a Romaniei in anul 2005, doar 217 localitati urbane (69%) aveau sisteme de distributie a gazelor naturale si numai 129 de orase (41%) beneficiau de energie termica. Aceste probleme sunt intalnite la toate categoriile de orase devenind mai putin prezente in cazul oraselor cu peste 100.000 de locuitori.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

93

La nivelul anului 2002 in orasele cu o populatie mai mica de 30000 de locuitori, 31% din totalul locuintelor nu aveau acces la apa in locuinta, 33% nu erau conectate la sistemul de canalizare, 82% nu aveau termoficare, iar 44% nu erau racordate la reteaua de gaze naturale. In orasele cu populatie intre 30.000 si 100.000 locuitori, 22% din locuinte nu au acces la apa in locuinta, 13% nu sunt conectate la sistemul de canalizare, 47% la cel de termoficare, iar 29% nu sunt racordate la reteaua de gaze naturale. Ceva mai bine stau orasele cu peste 100000 locuitori, dar si in cazul acestora, nu toate locuintele dispun de toate dotarile urbane de baza: circa 5% din locuinte nu au acces la apa in locuinta, 8% nu sunt conectate la reteaua de canalizare, 30% la cea de termoficare si aproape 15% la cea de gaze naturale.

Este de mentionat ca si diferitele tipuri de dotari infrastructurale existente sunt nefunctionale si sunt afectate de reducerea drastica a investitiilor publice realizate de catre autoritatile locale pentru intretinerea si modernizarea acestora. Un numar ridicat de orase mici si mijlocii din Romania intampina dificultati in asigurarea serviciilor publice urbane de utilitati, lipsa acestora constituind un impediment in elaborarea unor strategii pentru atragerea investitiilor si stimularea micilor intreprinzatori.

Mediu

Introducerea unei prioritati orizontale privind protectia mediului in cadrul Programului Operational Regional este extrem de importanta, chiar daca obiectivul politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013 consta in promovarea cresterii economice si a locurilor de munca, conform prevederilor strategiei Lisabona si a Orientarile Strategice Comunitare 2007-2013. Abordarea problematicii mediului este necesara atat pentru a beneficia avantajele pe care cresterea bazata pe protectia mediului le poate aduce unei societati, cat si pentru a stimula promovarea dezvoltarii durabile in cadrul UE.

In acest context, problematica mediului este deosebit de importanta pentru Programul Operational Regional, scopul urmarit fiind acela de a reduce si minimiza efectele negative, precum si de a optimiza efectele pozitive asupra mediului prin implementarea proiectelor care vor fi finantate prin axele prioritare. Cele mai relevante caracteristici ale principalelor componente de mediu din Romania sunt:

Apa

Poluarea apei reprezinta o problema fundamentala in Romania. Nu numai ca existe zone critice sub aspectul poluarii apelor, dar Romania a inregistrat cele mai mari deversari de deseuri in rauri. Cel mai mare nivel de poluare a surselor de apa este atribuit operatorilor de apa din orase si serviciilor comunale de canalizare, industriei chimice, metalurgiei, activitatilor de minerit si sectorului zootehnic. Cantitatea totala a apelor uzate rezultata din statiile de tratare este estimata la 171086 t/an. De obicei slamul este depozitat pe terenuri si constituie




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

94

un pericol pentru contaminarea apelor subterane. Cele mai contaminate zone ale apelor subterane au fost inregistrate in bazinele: Prut (17,1%), Somes (14,9) and Vedea (13,4%).

Calitatea precara a apei este provocata in special de actiunea umana si de poluarea difuza a surselor. Cel mai mare nivel de poluare a surselor de apa este atribuit operatorilor de apa din orase si serviciilor comunale de canalizare, industriei chimice, metalurgiei, activitatilor de minerit si sectorului zootehnic. Sursele difuze de poluare sunt reprezentate de activitatile agricole (nitrati si sedimente solide acumulate in ultimii 20 de ani ai agriculturii intensive din vremea comunismului), consumul de materii prime in industrie si deseurile.

In prezent exista 1310 de statii de tratare a apelor uzate urbane si industriale si numai 37,6% dintre acestea functioneaza in mod corespunzator. Apele deversate sunt tratate insuficient si contin in principal substante organice, solide in suspensie, saruri minerale si amoniu. Contaminarea apelor subterane depinde de contaminarea apelor de suprafata si de calitatea solului. Cele mai mari poluari subterane istorice se pot gasi in zonele industrializate cum ar fi rafinariile din valea Prahovei, industria otelului si a metalurilor grele din partea de nord-vest a tarii, industria miniera si extractiva si fabricilor de produse chimice din toate regiunile.

In ultimii ani s-a observat o imbunatatire a calitatii apei in diferite bazine din cauza reducerii fermelor si inchiderii unor industrii poluante.

Biodiversitate

Romania are inca cele mai mari suprafete de teren nefragmentate din Europa. Totusi, fragmentarea habitatului a fost accelerata de viteza dezvoltarii infrastructurii de transport si extinderea urbana din ultimul deceniu, in special in zone brownfield. Exista nevoia de a promova utilizarea siturilor de tip brownfield, mai mult decat a celor de tip Greenfield.

Spatiul bio-geografic al Romaniei este impartit in mod egal de trei unitati geografice – campii, dealuri si munti fiind caracterizat de o diversitate larga si conditii hidrologice, avand un numar de 52 de eco-regiuni cu o varietate larga de ecosisteme terestre, acvatice specifice tarmurilor Marii Negre, zonei de stepa, dealurilor, muntilor, lacurilor, luncilor de rau si ariilor mlastinoase, incluzand si pe cele specifice Deltei Dunarii. Datorita pozitiei geografice, Romania are o diversitate biologica ridicata, reflectata la nivelul ecosistemelor si speciilor. Cu exceptia zonelor mari agricole si a catorva ecosisteme terestre si acvatice care sunt afectate de sursele de poluare, si care au cauzat schimbari in structura si dinamica biodiversitatii, mediul inconjurator este in conformitate cu parametrii de calitate, asigurand conditiile necesare pentru conservarea biodiversitatii specifice.

Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme operationale, avand in general o organizare complexa, schimbarile structurale nu pot fi observate in fiecare an




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

95

doar daca au loc dezastre ecologice, care trebuiesc luate in considerare pe termen scurt din cauza ca mediul inconjurator are abilitatea de a se reface dupa incetarea cauzelor.

Solul

Solul reprezinta o resursa importanta in Romania. Solurile deteriorate de poluare reprezinta o problema critica. Masuratorile efectuate in Baia Mare au scos la iveala diminuarea concentratiilor de metale grele din sol.

Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva circa 0,2 milioane ha. Efectele agresive deosebit de puternice asupra solului produc poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf, identificata in special in zonele Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.

Profilurile socio – economice ale regiunilor si disparitati intaregionale

O particularitate a dezvoltarii regionale in Romania este structura mozaicala a dezvoltarii la nivel sub-regional. Practic, in toate regiunile coexista zone relativ dezvoltate cu zone slab sau chiar subdezvoltate. De aceea o analiza la nivel subregional este absolut necesara pentru a putea evidentia disparitatile intraregionale, respectiv la nivel de judete si a putea argumenta nu numai prin marimea PIB pe locuitor necesitatea de a sprijini toate regiunile tarii, inclusiv pe cele considerate, potrivit marimii PIB, mai prospere.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

96

PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALA A REGIUNII SUD - VEST OLTENIA 2007-2013

Descriere introductiva a regiunii

Regiunea Sud – Vest Oltenia este situata in partea de sud-vest a Romaniei si cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj. In mare coincide cu vechea regiune istorica Oltenia, in limitele sale naturale: fluviul Dunarea la Sud, raul Olt (al treilea ca marime din Romania) la Est, Muntii Carpati (Alpii Transilvaniei) la Nord si Vest. Cu o suprafata de 29.212 kmp (locul 7 intre regiunile Romaniei, 12,25% din suprafata totala a tarii) Oltenia formeaza un cadrilater aproximativ simetric, pe axele Nord – Sud si

Est - Vest). Raul Jiu traverseaza regiunea de la Nord la Sud.

Oltenia de astazi se invecineaza la Sud cu Bulgaria, la Est cu regiunea istorica Muntenia (azi Regiunea Sud - Muntenia), la Nord cu Transilvania (Regiunea Centru), iar la vest cu Banatul (Regiunea Vest) si cu Serbia.

Dunarea o regiune transfrontaliera. Dunarea (care intra in Romania in amonte de Portile de Fier) a reprezentat de-a lungul timpului o importanta cale naturala de transport. Importanta strategica a Dunarii ca un coridor pan-european pentru tranzitul de marfuri dintre Europa Centrala, Europa de Vest, Marea Neagra, regiunea Caucaziana, Asia Centrala si Orientul Mijlociu si Orientul Indepartat, a fost reconfirmata de catre Comisia Dunarii prin infiintarea Coridorului VII si de catre Guvernul Romaniei ce considera ca dezvoltarea coridorului este de o importanta strategica, avand in plan modernizarea sistemului de semnalizare si a masurilor hidro-tehnice, asigurarea adancimii minime de navigatie in punctele critice pe toata perioada anului, modernizarea si intretinerea infrastructurii portuare (baraje, pilone, bazine si zone portuare).

Inexistenta unui pod peste Dunare in sudul regiunii ingreuneaza traficul de frontiera, prin cele doua puncte vamale cu Bulgaria (Calafat – Vidin si Bechet – Oreahovo), tranzitul facandu-se exclusiv cu bacul (in medie, tranzitul fluvial dureaza 2-3 ore), ceea ce creeaza mari intarzieri si dificultati operatorilor de transport de marfuri si turistilor.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

97

Muntii Carpati si impactul asupra reliefului. Ca si Dunarea, Muntii Carpati (incadrand regiunea la Nord si Vest) reprezinta o bariera naturala intre Oltenia si celelalte doua regiuni (Centru si Vest). Tranzitul spre Transilvania (regiunea Centru) se desfasoara prin trecatoarea Turnu Rosu – Valea Oltului catre judetul Sibiu.

Tranzitul spre Regiunea Vest (Banat) se face prin trecatoarea Lainici din Valea Jiului catre judetul Hunedoara si prin defileul Dunarii (Portile de Fier). Tranzitul rutier este relativ dificil pe axele N-S si V-E.

Relieful regiunii ofera un profil diversificat in ceea ce priveste altitudinea: la Sud Campia Dunarii – altitudine 50 m, la Nord si la Vest Muntii Carpati – altitudine maxima pe teritoriul regiunii aproximativ 2400 m, pe o distanta de circa 200 km diferenta de nivel fiind semnificativa.

Repartitia teritoriala dupa formele de relief ofera o imagine relativ echilibrata cuprinzand munti, campii, dealuri si podisuri. Muntii, bogati in resurse (dintre care carbunele si lemnul in special) au favorizat dezvoltarea mineritului si exploatarile silvice. Industria miniera a cauzat probleme majore de mediu, si restructurarea sa recenta a dus la tensiuni sociale severe - zonele miniere au reprezentat din 1989 principalele surse de tulburari sociale grave in Romania – si la somaj.

Relieful din partea de sud a regiunii favorizeaza agricultura, Oltenia fiind una din regiunile agricole traditionale din Romania. Reteaua hidrologica, alaturi de configuratia reliefului, confera regiunii rolul energetic principal in Romania, prin exploatarea potentialului apelor curgatoare care traverseaza regiunea : fluviul Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla complexele hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din Europa) – judetul Mehedinti si Lotru-Olt – in judetul Valcea (printre cele mai mari din Romania). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru – Valea Jiului, functioneaza doua din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania: Rovinari si Turceni. Productia de energie termoelectrica impreuna cu activitatile miniere, creeaza probleme substantiale asupra mediului, probleme ce au un impact mare asupra standardului de viata al locuitorilor din regiune. De exemplu, calitatea apei potabile este afectata de poluarea Raului Jiu.

Populatia regiunii

Regiunea Sud Vest Oltenia avea, in 2004, o populatie de 2317636 locuitori (10,7% din populatia totala a tarii), densitatea acesteia fiind sub media nationala (79,7 locuitori/km2 fata de 91,2 locuitori/km2).

Ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban fata de 52,8% in mediul rural. (Romania – 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural), judetele cu cel mai mare numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), Gorj (53%) si Valcea (55%). Dintre orasele mici (sub 20000 locuitori), multe nu




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

98

au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni, Scornicesti etc.

Populatia urbana este concentrata in special in cele cinci resedinte de judet care totalizeaza impreuna 63% din populatia urbana a regiunii (tab. 1.1). Alte centre importante sunt municipiul Caracal – ex-resedinta a fostului judet Romanati si un numar de orase cu structura de mono-industrie incluzand municipiul Motru (industria miniera) si orasul Rovinari (energie termica).

In regiunea Oltenia, judetele Mehedinti, Gorj si Valcea sunt mai slab populate, avand o medie mult sub cea nationala, pe cand Doljul si Oltul depasesc, respectiv se apropie de aceasta valoare. Exista 3 mari zone izolate in regiune unde satele se gasesc la peste 30 km de primul oras. Acest lucru influenteaza intr-o masura negative infrastructura, atat cea de transporturi si utilitati, cat si cea manageriala.

Distributia populatiei ocupate pe sectoare de activitate evidentiaza implicarea acesteia in activitati agricole intr-o proportie semnificativa (47,7%). Fata de inceputul intervalului analizat se constata, totusi, diminuarea greutatii specifice a agriculturii, industriei si constructiilor, in detrimentul serviciilor (de la 24,2% in anul 1996, la 27,8% in anul 2004).

Dezvoltarea regiunii si eligibilitatea pentru politica de coeziune 2007-2013

In prima perioada de programare 2007 - 2013, potrivit regulilor politicii de coeziune, regiunea Sud-Vest Oltenia va beneficia de politica de coeziune sub doua obiective:

Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana.

Exista doua tipuri de eligibilitate a regiunii S-V Oltenia sub obiectivul Convergenta:

o eligibilitate regionala (intrucat PIBul regional per capita (in PPC), la nivel NUTS II, disponibil pe perioada 2000-2001-2002 se situeaza sub 75% din media UE 25: 23,6% din media UE 25);

o eligibilitate nationala, sub Fondul de Coeziune (intrucat PNB per capita al Romaniei (in PPC), pe perioada 2002 – 2003 - 2004 se situeaza sub 90 % din media comunitara).

Obiectivul cooperare teritoriala europeana vizeaza trei componente:

Cooperare transfrontaliera

Dezvoltarea sistemelor de infrastructura fizica (imbunatatirea infrastructurii de transport, a retelelor si serviciilor de informare si comunicare, realizarea interconexiunii sistemelor energetice, de apa si reciclarea deseurilor).




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

99

Intarirea conexiunilor/relatiilor economice intre regiunile invecinate pentru a sustine impreuna dezvoltarea economica durabila a zonei (dezvoltarea cooperarii in domeniile IMM, turism si comertul de granita, promovarea integrarii pietelor locale ale fortei de munca).

Realizarea coeziunii sociale si culturale intre comunitatile si cetatenii de pe ambele parti ale granitei (dezvoltarea utilizarii in comun a infrastructurii din domeniile sanatate, cultura si educatie).

Solutionarea in comun a unor amenintari similare si simultane din partea factorilor de mediu (prevenirea inundatiilor, alunecarilor de teren, eroziunii solului, realizarea unor sisteme de avertizare si control a riscurilor naturale si tehnologice).

Granita Romania - Bulgaria a devenit granita interna a UE, odata cu aderarea celor doua state, in 2007.

La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, in cadrul acestei componente vor fi eligibile judetele Dolj, Mehedinti si Olt.

Cooperare transnationala

In urma divizarii recente a spatiului CADSES, intregul teritoriu al Romaniei va face parte din spatiul Dunare Balcani (CADSES sud), alaturi de state precum Austria, Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Grecia si unele regiuni din Italia si Slovacia.

Temele majore in jurul carora se vor dezvolta proiecte in aceasta zona sunt: managementul apei (in special fluviul Dunarea), siguranta maritima (Marea Neagra), prevenirea inundatiilor, cercetare-dezvoltare, inovare si retele IMM.

Cooperarea interregionala vizeaza programe si proiecte cu orice regiuni din

Uniunea Europeana, cu conditia ca beneficiarii sa fie din trei regiuni localizate in trei state membre sau din trei tari, din care cel putin doua sunt state membre.

Actiunile eligibile in cadrul acestei componente se refera la: incurajarea schimbului de experienta si de bune practici referitor la dezvoltarea urbana, modernizarea serviciilor publice, incluziune sociala, antreprenoriat; • efectuarea de studii si colectarea de date in domenii de interes comun.

Contextul economic al Regiunii Sud – Vest Oltenia

Structura economica a regiunii

Structura economica a regiunii Sud - Vest Oltenia este consecinta atat a potentialului economic natural, cat si a traditiei economice existente in regiune.

Potentialul economic natural este dat de bogatele resurse agricole (dimensiunea terenului agricol, precum si calitatea acestuia, considerat a fi pe unul din locurile fruntase intre terenurile arabile ale Romaniei), hidroenergetice (rolul energetic principal in Romania - in 2001, 71,57% din totalul productiei




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

100

hidroelectrice nationale era produs aici), si termoenergetice (27% din totalul productiei termoelectrice nationale, in 2001). Aceste resurse sunt distribuite diferit in interiorul regiunii: judetele din sud (Dolj si Olt in special, Mehedinti) sunt preponderent agricole, Mehedinti si Valcea se remarca prin resursele hidroenergetice de la Portile de Fier si Lotru-Olt, iar Gorj prin resursele termoenergetice din zona Motru-Rovinari si Turceni. La nivel national inter-regional, un potential agricol similar este prezent in regiunile Nord-Est si Sud Muntenia, in timp ce resurse hidroenergetice sunt prezente in regiunea Nord-Est. La nivel european, potential agricol asemanator este prezent in regiunile Frantei si hidroenergetic in regiunile Suediei.

Muntii, acoperiti de paduri si pasuni alpine, constituie un important potential turistic si hidroenergetic, inca insuficient folosit. Subsolul regiunii este bogat in carbune, minerale metalice si nemetalice, sare, petrol, gaze naturale, ape minerale etc. Vegetatia forestiera ce acopera teritoriul regiunii este formata din foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei s.a.), pana la 1000 - 1400 m si conifere (brad, molid, pin, zada s.a.), pana la 1800 m, si adaposteste o fauna bogata si variata, interesanta din punct de vedere cinegetic.

Structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (VAB)

La nivelul anului 2003 cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate brute (VAB) a avut-o sectorul industrial (inclusiv energie electrica si termica, gaze si apa) de 50929,7 mld. lei, reprezentand 31,83% din VAB regionala, urmata de sectorul agricol cu 25779,00 mld. Lei reprezentand 16.11%, sectorul tranzactiilor imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intreprinderilor 16379,80 mld. lei, (10,24%), transport, depozitare si comunicatii 15423,7 mld. lei,(9,64%), administratie publica si aparare 13019,10 (8,14%), comert 12141,10 mld. lei, (7,59%) si constructii 11084,40 mld. lei, (6,93%).

Dinamica VAB regionala in perioada 2000-2003, evidentiaza o crestere cu 700% in domeniul pescuitului si pisciculturii, urmata de sectorul administratiei publice si apararii (279,06%), sanatate si asistenta sociala (174,86%), constructii (168,35%), transport, depozitare si comunicatii (156,79%) si intermedieri financiare (153,79%).

Structura economica sectoriala a Regiunii de Dezvoltare SV Oltenia reflecta o dezvoltare inferioara in comparatie cu media nationala (tab. de mai jos), chiar daca ponderile sectoarelor industrial si cel al constructiilor este cu 3,62% si respectiv 0,38% mai mare decat media nationala. Atat la nivel national, cat si la nivel nivel regional, ponderea agriculturii la formarea PIB s-a diminuat fata de anii precedenti, totusi la nivelul anului 2003, ponderea regionala este superioara celei nationale cu 3 puncte procentuale. Ponderea sectoarelor din sfera comertului si serviciilor se situeaza semnificativ sub media nationala, aspect ce reflecta o structura economica inferioara celei nationale si europene.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

101

Analiza in dinamica a structurii economiei regionale evidentiaza o schimbare in conformitate cu tendintele nationale, insa pastreaza decalajele relativ constante in raport cu aceasta. Aceasta transformare in structura activitatilor economice reflecta in general tendintele nationale globale. Se poate chiar concluziona ca, luata ca un intreg, economia Olteniei s-a schimbat putin mai lent si mai putin intensiv in comparatie cu cea a Romaniei. Structura economico-sociala regionala, ce a rezultat in urma procesului de restructurare economica, este in continuare serios dezechilibrata.

Sectorul energetic din regiunea Sud - Vest Oltenia reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei regionale si nationale. Reteaua hidrologica, alaturi de configuratia reliefului, confera regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productie hidroelectrice, cu un total de 10363,39 GWh in 2001), prin exploatarea potentialului apelor curgatoare care traverseaza regiunea : fluviul Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla complexele hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din Europa) – judetul Mehedinti si Lotru-Olt –in judetul Valcea (printre cele mai mari din Romania). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru –Valea Jiului, functioneaza doua din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania: Rovinari si Turceni. Importanta Olteniei in productia nationala de energie este ilustrata in tabelul de mai jos. Asa cum se poate vedea, regiunea detine 27% din totalul productiei termoelectrice si 71,5% din totalul productiei de energie hidroelectrica a Romaniei.

Productia de energie hidroelectrica a Regiunii Sud - Oltenia

Unitatea teritoriala Energie hidroelectrica (GWh/an)

Mehedinti 7357,544

Valcea 2767,459

Gorj 238,184

Olt -

Dolj -

Regiunea Sud - Oltenia 10363,39

Romania 14478,22

% din total 71,57

Sursa: Hidroelectrica SA

Productia de energie termoelectrica impreuna cu activitatile miniere, creeaza probleme substantiale asupra mediului, probleme ce au un impact mare asupra standardului de viata al locuitorilor din regiune. De exemplu, calitatea apei potabile este afectata de poluarea Raului Jiu. Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si modernizarii industriei si in principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator de piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

102

energetice. Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Olenia in acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte un obiectiv esential al economiei regionale.

Zonele defavorizate

In conformitate cu legea in vigoare, SV Oltenia are trei zone defavorizate, zone ce au fost in mod special afectate de restructurarea industriala si in particular de crizele din sectorul minier. Aceste zone sunt Albeni, Schela si Motru, toate localizate in judetul Gorj, cu o suprafata totala de 1282 km2.

Albeni are o suprafata de 239 km2 cuprinzand ca localitati mai importante: Tg. Carbunesti, Albeni, Bustuchin si Rosia de Amaradia. Este o zona deluroasa cu un total de 18000 locuitori si o rata a somajului de 70% din totalul populatiei, la sfarsitul anului 2000. Zona depinde in special de industria grea: miniera, extractie de gaz si petrol, constructii materiale si lemn. Schela este o zona cu o suprafata de aprox. 384,6 km2 si cuprinde ca localitati mai importante Bumbesti-Jiu si Schela, cu un total de 14000 locuitori si o foarte scazuta densitate a populatiei. Ultima zona, Motru-Rovinari are o suprafata de aprox. 430,84 km2 si cuprinde doua localitati: Motru si Rovinari cu un total de 66000 locuitori.

Infrastructura

Infrastructura de transport

Regiunea SV Oltenia este traversata de 3 Axe prioritare ale retelei europene de transport (TEN-T): axa prioritara 7 (rutiera) – fostul Coridor Pan-european IV; axa prioritara 18 (fluviul Dunarea) – fostul Coridor Pan-european VII; axa prioritara 22 (feroviara)

Dunarea reprezinta o cale de transport pe apa internationala care se intinde de

la Marea Neagra la Sulina in Romania, via Belgrad in Serbia, Croatia, Budapesta in Ungaria, Bratislava in Slovacia si Viena in Austria, pana la izvorul sau in Muntii Padurea Neagra in Germania. Lungimea sa totala este de 2845 km. Este navigabila pana la km 2411, la Bamberg de unde se conecteaza la Rin via canalul Bamberg/Kelheim de 171 km in lungime. Dunarea face parte din axa prioritara TEN-T-18: axa de transport fluvial Rin/Meusia-Main-Dunare, si furnizeaza Romaniei si altor tari prin care trece noi oportunitati majore pentru dezvoltarea transportului pe apa. In Romania traficul pe cai navigabile este aproape in exclusivitate realizat pe Dunare, navigabila din Bazias (la intrarea in Romania) pana la Braila pentru nave cu pescaj de 2 m, iar pe Dunarea maritima, intre Braila si Sulina, pentru nave cu pescaj de pana la 7 m. De-a lungul celor 1075 km ai Dunarii din Romania, cele 19 orase localizate pe malul romanesc sunt de asemenea porturi fluviale din care 5 apartin regiunii Oltenia: Orsova, Drobeta Turnu - Severin, Calafat, Bechet si Corabia. Dunarea functioneaza in prezent ca bariera naturala pentru transportul rutier /feroviar. In aceasta regiune exista trei poduri in sectiunea romaneasca si doua baraje la Portile de Fier I si II. Administratiile porturilor sunt responsabile cu intretinerea




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

103

infrastructurii portuare si in special a cheurilor. Ca parte a retelei de transport trans-europene, Dunarea are potential pentru dezvoltarea turismului in zonele adiacente raului si in Delta si pentru imbunatatirea activitatilor din porturile fluviale, fiind parte din dezvoltarea transportului combinat. Pana in prezent nu s-au desfasurat lucrari de reabilitare a porturilor din regiunea SV Oltenia; POR 2007 - 2013 va finanta proiecte de reabilitare si modernizarea porturilor de interes regional/local.

Strazile orasenesti

Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei nationale), din care 1555 km sunt modernizati (10,61% din totalul de km la nivel national modernizati).

Reteaua de distributie a apei potabile

Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km.

Reteaua de distributie a apei potabile la sfarsitul anului 2004

Unitatea teritoriala

Localitati cu sisteme centralizate de alimentare cu apa (numar)

Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei potabile

(km) Total Din care municipii si

orase

Mehedinti 41 5 651

Valcea 35 11 787

Gorj 39 9 922

Olt 47 8 805

Dolj 12 7 804

Regiunea Sud - Oltenia

174 40 3969

Romania 1860 309 44987

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, INS, 2005

Judetul Dolj are cel mai mic numar de localitati din tara cu sisteme centralizate de alimentare cu apa, 12 din 479 (comparativ cu judetele Arges si Cluj, care au 73, respectiv 72 localitati care dispun de astfel de instalatii). Regiunea Oltenia are in total cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania.

Evolutia cantitatii de apa potabila distribuite populatiei reliefeaza o descrestere de-a lungul ultimilor 10 ani in Oltenia, atat la nivel regional, cat si la nivel national. Proportia apei de uz casnic din totalul apei distribuite a inregistrat usoare modificari de-a lungul ultimei decade.

Dupa anul 1990, apa a inceput sa fie distribuita utilizandu-se apometre. Aceasta masura a contribuit la o mai buna distributie a apei, reducand atat pierderile cat si costurile si imbunatatind monitorizarea consumului de apa. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

104

furnizata prin utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national si 81,1% si 86,1% pentru regiunile Vest, respectiv, Bucuresti - Ilfov.

Din punctul de vedere al ponderii cantitatii repartizate prin apometre fata de totalul cantitatii de apa potabila distribuite catre consumatori, judetul Gorj este situat pe penultimul loc in Romania (39,2%), pe ultimul loc aflandu-se judetul Teleorman (36,3%). Numai judetul Valcea se plaseaza cosiderabil peste media nationala – 91,7% (date 2004).

Reteaua publica de canalizare

Lungimea retelei publice de canalizare la nivel regional este de 1466 km. Aceasta reprezinta doar 8,37% din lungimea retelei de canalizare la nivel national (17514 km). Din acest punct de vedere regiunea Oltenia se afla pe ultimul loc, asa cum se observa si din tabelul urmator.

Localitati cu sisteme publice de canalizare la 31.12.2004

Unitatea teritoriala

Localitati cu sisteme publice de canalizare (numar)

Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica

[km] Total Din care municipii si

orase

Mehedinti 12 5 181

Valcea 15 11 308

Gorj 13 9 191

Olt 10 8 247

Dolj 8 6 539

Regiunea Sud - Oltenia

58 39 1466

Romania 675 302 17514

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005, INS,2006

In Romania, judetul Dolj se numara printre judetele cu cel mai mic numar de localitati cu retea publica de canalizare din tara (8 localitati comparativ cu judetul Bacau, care are 49 de localitati conectate la retea).

In special, in Craiova, statia de epurare a apei inca nu functioneaza, apele reziduale provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate intr-un canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare. Regia de canalizare beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA, prin care se urmareste construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a apei si a unui nou canal colector in Craiova.

La Calafat, lucrarile de constructie la statia de epurare a apei (Programul Phare 2001) sunt aproape de finalizare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

105

de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare.

Municipiile Ramnicu Valcea si Drobeta Turnu-Severin vor beneficia de lucrari de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei de tratare a apelor reziduale in valoare de 29000000,00 Euro, respectiv 41600000,00 Euro finantate din programul ISPA, memorandumul de finantare pentru aceste proiecte fiind semnate la 6 decembrie 2004.

Conditiile de mediu

Consideratii generale

Intensitatea activitatilor economice a condus la poluarea continua a apei, aerului, solului si subsolului regiunii SV Oltenia.

Masuratorile sistematice ale calitatii aerului din jud. Dolj au evidentiat, in zonele de N-V ale acestuia, la Isalnita, Podari si Calafat, concentratii medii anuale, de regula la limita maxima admisibila, la amoniac, dioxid de azot si pulberi. Reducerea activitatii industriale a contribuit la diminuarea cantitatii de noxe degajate in mediu.

In jud. Gorj, o suprafata considerabila de teren este afectata de existenta exploatarilor miniere, activitate ce genereaza pulberi sedimentabile si scoate din circuitul agricol suprafete importante prin depozitele de steril.

In jud. Olt, exploatarile de petrol afecteaza, in principal, solul.

In jud. Valcea, solul este afectat de eroziune, in adancime (487ha.) si la suprafata (2184 ha.), alunecari de teren (892 ha.) si eroziuni de mal (694 ha.), ca si de exploatari de steril (1145, 3 ha.).

Solul regiunii este degradat de continutul redus si foarte redus de fosfor si azot, de aciditatea puternica si moderata, de compactarea solului, poluare cu petrol si pesticide, etc.

In ceea ce priveste apele freatice, in unele zone din mediu rural persista concentratii relativ ridicate de amoniu, nitrati si nitriti, influentand negativ calitatea apei potabile si contribuind la afectarea sanatatii populatiei la nivelul zonelor afectate.

Calitatea apei

Bazinul hidrografic Jiu

O mare pondere in poluarea apelor raului Jiu o au exploatarile miniere, si reparatia de carbune Coroesti.

Termocentralele Paroseni, Rovinari, Turceni, datorita volumului mare de apa vehiculat de sistemele de racire contribuie la cresterea temperaturii apei cu peste 10 grade Celsius peste temperatura normala. Aceasta situatie creeaza probleme alimentarii cu apa potabila a municipiului Craiova, alimentarii cu apa




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

106

de racire a termocentralei Isalnita precum si a SNP Petrom, suc. DOLJCHIM Craiova.

Preparatiile de carbune, exploatarile miniere si termocentralele in anul 2005, in mare masura, au contribuit la inrautatirea calitatii apei raului Jiu, situatie ce se resimte in amonte de priza de captare apa Isalnita, unde concentratia in suspensii in aceasta sectiune ingreuneaza procesul de autoepurare a apelor, contribuie la schimbarea proprietatilor fizice ale apei, la distrugerea florei si faunei raului Jiu.

In bazinul superior o contributie insemnata o are RAAVJ Petrosani prin apele evacuate de statia de epurare Denutoni, a carei treapta mecanica a fost pusa in functiune in anul 2003, respectand in acest fel conditiile impuse de Uniunea Europeana.

In zona Tg. Jiu sunt descarcate apele provenite de la AQUATERM Tg. Jiu a carei statie de epurare nu este terminata, neavand capacitatea necesara si fiind exploatata si intretinuta necorespunzator.

In zona Podari-Malu Mare sunt deversate apele provenite de la Termocentrala Isalnita, DOLJCHIM Craiova, municipiul Craiova, precum si apele uzate de pe platforma Podari.

Termocentrala Isalnita in anul 2005 a evacuat in raul Jiu urmatoarele cantitati de substante poluante: - 47 t/an suspensii; - 322 t/an reziduu fix; - 24 t/an cloruri; - 0,220 t/an amoniu.

SNP PETROM - Sucursala DOLJCHIM Craiova a evacuat in anul 2005 prin deversarea de ape uzate urmatoarele cantitati de poluanti in raul Jiu: 76 t/an CBO5; 134 t/an suspensii; 248 t/an reziduu fix; 18 t/an amoniu; 683 t/an azotati.

R.A. Apa Craiova, fara statie de epurare, a evacuat in anul 2005 odata cu apele uzate neepurate urmatoarele cantitati de substante poluante: 975 t/an CBO5; 7350 t/an suspensii; 25645 t/an reziduu fix; 4175 t/an cloruri; 620 t/an amoniu; 1510 t/an azotati.

DOLJCHIM Craiova si RA Apa Craiova sunt unitati cu pondere insemnata in poluarea raului Jiu, ceea ce face ca apa raului Jiu aval de deversarea celor doua mari unitati sa fie de categoria a II-a de calitate.

Bazinul hidrografic Dunarea

In urma controalelor efectuate la folosintele de apa aferente bazimului hidrografic Dunarea, conform programelor aprobate s-a constatat la majoritatea agentilor economici din judetul Dolj o diminuare a debitelor evacuate fata de debitele autorizate, ca urmare a reducerii sau restrangerii activitatilor economice. Datorita acestui aspect principalii agenti economici nu au avut permanent depasiri semnificative la indicatorii de calitate fata de limitele admise din actele de reglementare de gospodarire a apelor.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

107

Situatii deosebite cu depasiri semnificative la unii indicatori de calitate fata de limitele admise au fost: S.C.G.C.L. Calafat, si Servicii Publice Bailesti.

SCGCL Calafat - Unitatea are ca profil de activitate prestari servicii apa-canal pentru populatie si industrie din Calafat.

Alimentarea cu apa se realizeaza din sursa de suprafata fluviul Dunarea, prin intermediul a 3 criburi din beton si statia de pompare echipata cu 2 electropompe 14 NDS, Q = 1080 mc/h si 2 electropompe 18 NDS, Q = 2150 mc/h (nu functioneaza in prezent) pentru industrie.

De la captare apa este transportata printr-o conducta cu diametru de 1000 mm, pana la decantor cu o capacitate de 3700 mc. Dupa tratare cu sulfat de aluminiu si decantare apa merge la cele 6 filtre rapide, se clorineaza intr-un bazin, de unde este refulata in rezervorul de inmagazinare de 5000 mc si 2 rezervoare de 2000 mc., apoi apa este transportata si distribuita catre oras prin intermediul a 2 pompe TERMA 200 cu un debit de Q = 350 mc/h pentru populatie si prin intermediul a 2 electropompe CERNA cu Q = 375 mc/h pentru industrie.

Timpul de functionare este de 365 zile/an cu 24 ore/zi.

Calitatea apei pe baza datelor existente la sectiunile de supraveghere este de categoria I de calitate.

Modul de functionare a statiei de tratare este corespunzator.

Evacuarea apelor uzate se face astfel: apele uzate menajere orasenesti sunt evacuate in canalizarea orasului, care deverseaza direct in fluviul Dunarea prin 2 guri de evacuare deoarece statia de epurare a municipiului este in constructie.

Primaria Calafat a obtinut includerea municipiului Calafat in programul de finantare externa pentru realizarea statiei de epurare.

Sector Servicii Publice Bailesti Apele industriale si menajere urbane din municipiul Bailesti se evacueaza neepurate in paraul Balasan, ceea ce face ca paraul Balasan sa se incadreze in categoria a Iia de calitate.

Sector Servicii Publice Bailesti a obtinut avizul nr.11/06.05.1996 privind investitia: Statie de epurare si extindere a retelei de canalizare oras Bailesti. Documentatia prevede extinderea retelei orasenesti de canalizare pe 19.9 km si realizare statie de epurare, cu un debit de 200 l/s, care urmeaza a fi evacuat in paraul Balasan. Apele pluviale se evacueaza separat prin retele stradale tot in paraul Balasan in mai multe puncte.

Lucrarile de investitii privind statiile de preepurare ale unitatilor se vor realiza in functie de fondurile alocate.

Consideratii privind impactul apelor uzate asupra resurselor de apa




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

108

In judetul Dolj, s-a constatat ca la majoritatea agentilor economici, s-au diminuta debitele de apa evacuate, fata de debitele autorizate, ca urmare reducerii sau restrangerii activitatilor economice. Datorita acestui aspect, principalii agenti economici nu au avut depasiri semnificative la indicatorii de calitate, fata de limitele admise prin actele de reglementare de gospodarire a apelor.

Statiile de epurare se afla intr-un grad avansat de uzura fizica si morala, avand capacitatea de epurare insuficienta, pentru debitele de apa uzata. Cele mai multe statii de epurare nu realizeaza parametrii calitativi reglementati, deversand in cursurile de apa receptoare debite de ape insuficient epurate. O problema majora o constituie evacuarile directe de ape neepurate datorita lipsei statiilor de epurare.

Cauzele functionarii necorespunzatoare ale instalatiilor de epurare constau in subdimensionarea acestora, uzura fizica a instalatiilor si a exploatarii necorespunzatoare.

Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane

Cea mai cunoscuta zona critica din punct de vedere al calitatii apelor este zona Breasta-Craiova, in care apele freatice din Lunca Jiului erau captate prin 5 fronturi de captare si trimise in statia de deferizare Breasta, dupa care se foloseau in alimentarea cu apa a municipiului Craiova.

Prezenta fierului bivalent in apele freatice este in situ astfel incat eliminarea acestuia este realizata in statia de deferizare.

Analizand datele din buletinele de analiza fizico-chimice efectuate la probele de apa prelevate din apele de suprafata, din apele raului Jiu (baraj Isalnita) si din forajele Statiei hidrogeologice pentru urmarirea poluarii Isalnita, constatam ca apele uzate evacuate de DOLJCHIM Craiova prin evacuarile canal meteoric, Sybetra si Kellog in raul Jiu si paraul Amaradia nu mai au incarcarile mari din anii anteriori. In schimb, apele din precipitatiile care cad pe suprafata batalului de ape fosfo - amoniacale se infiltreaza prin fundul batalului in apele freatice, antrenand mari cantitati de amoniu, azotati, fosfati etc., care se regasesc in forajele hidrogeologice pentru urmarirea poluarii.

Aceste considerente ne determina sa apreciem zona Isalnita-Breasta ca o zona critica din punct de vedere al calitatii apelor freatice din bazinul hidrografic Jiu.

Conform analizelor fizico-chimice efectuate la forajele pentru urmarirea poluarii apelor freatice din zona haldelor de cenusa ale CET II Craiova, zona invecinata acestora are apele freatice poluate cu sulfati si fier, cu valori mari si pentru reziduu fix si pH.

Concluzii

In vederea protectiei calitatii apelor de suprafata si subterane din bazinul hidrografic Jiu si imbunatatirea calitatii acestora se impun cunoasterea si evidenta exploatarilor din subteran caracterizate printr-o serie de actiuni, care




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

109

concura la gospodarirea judicioasa a resurselor de apa subterane si masuri care sa asigure conservarea si protectia resurselor de apa.

Pentru o gospodarire rationala a surselor de apa subterana sunt necesare actiuni pentru: stabilirea tuturor surselor de apa subterana in functiune in anul 2005 si sursele scoase din functiune; exploatarea rationala a forajelor hidrogeologice prin dotarea cu apometre la fiecare foraj si montarea pompelor adecvate la adancimile stabilite, precum si verificarea debitelor de exploatare pentru fiecare foraj in parte; folosirea apelor subterane in exclusivitate pentru alimentari cu apa potabila; folosirea apelor subterane cu calitati inferioare in industrie si alte folosinte; stabilirea zonelor de protectie hidrogeologica pentru fiecare sursa de ape subterane din zona de competenta a Directiei Apelor Jiu; in apropierea surselor potentiale de poluare se impune organizarea unui sistem de supraveghere a calitatii apelor subterane prin executarea unor foraje hidrogeologice de control, instituirea unui program de monitorizare a chimismului apelor subterane de adancime, prin efectuarea de analize fizico-chimice la forajele hidrogeologice de adancime existente.

In vederea imbunatatirii calitatii apelor de suprafata din bazinul hidrografic Jiu se impune ca toate lucrarile la statiile si instalatiile de epurare sa fie finalizate si sa functioneze la capacitate cu realizarea eficientei maxime de epurare a apelor uzate pentru respectarea prevederilor reglementarilor comunitare (Directiva cadru privind apa si cele 7 directive - fiice) precum si standardele si normativele romanesti in vigoare.

Propuneri si masuri pentru protectia calitatii apelor

Datorita reducerii productiei, in unele zone calitatea resurselor de apa a inregistrat pentru anul 2005 o imbunatatire.

Analiza comparativa a dinamicii apelor subterane reliefeaza o accentuare in ultimii ani a aprecierii acestor resurse atat sub aspectul extinderii spatiale a zonelor afectate, cat si a intensitatii de manifestare a principalelor caracteristici si zone de poluare.

Pentru diminuarea acestor fenomene au fost intreprinse urmatoarele masuri: imbunatatirea Sistemului national de supraveghere a calitatii apelor, a dotarii Directiei Apelor Jiu; desfasurarea de activitati de control al agentilor economici utilizatori de apa si potential poluatori ai apelor de suprafata sau subteran si de indrumare in scopul prevenirii si combaterii poluarii apelor; realizarea de instructaje periodice cu gospodarii de apa abilitati pentru control in domeniul apelor, pentru pregatirea continua si specializare pe plan legislativ; instituirea unui regim de supraveghere speciala a activitatii de epurare a apelor uzate desfasurata de agentii economici ce reprezinta mari surse de poluare a apelor din bazinul hidrografic Jiu.

Pentru protectia resurselor de apa se interzice evacuarea in receptorii naturali a apelor uzate, a substantelor poluante ce depasesc concentratiile stabilite in




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

110

normativ, a apelor uzate care provoaca depuneri de materii si suspensii sedimentabile, a cresterii turbiditatii, schimbarea culorii, gustului si mirosului apei receptorului fata de starea naturala.

Se interzice evacuarea in receptorii naturali a apelor uzate care contin pesticide, a apelor uzate continand patogeni sau virusi, provenind de la spitale, unitati zootehnice, abatoare si a afluentilor statiilor de epurare orasenesti.

Statiile de evacuare a apelor uzate in receptorii naturali, trebuie prevazute cu mijloace de masurare a debitelor si volumelor de ape uzate evacuate si amenajate pentru prelevarea de probe de apa pentru analiza, sau sa fie dotate cu sisteme automate de determinare a calitatii apelor uzate evacuate.

Calitatea solului

Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile defavorabile si practicile agricole adaptate la conditiile de mediu, introducerea in sol de compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activitati.

Principala masura este conservarea si protejarea fondului forestier si a celui funciar existent, prevenirea, stoparea sau reducerea tuturor factorilor care influenteaza negativ buna gestionare si exploatare a fondului existent. Avand in vedere ca mai exista litigii privind proprietatea asupra terenurilor, fondul funciar privat are tendinte de dezvoltare in urmatorii ani, cu specificatia ca se vor modifica si categoriile de folosinta.

Odata cu diminuarea calitatii solului cresc riscurile de compromitere a recoltelor si de erodare semnificativa a acesteia. Astfel solul ajunge sa fie utilizat ca pasune.

Calitatea pamantului propice pentru agricultura depinde de administrarea acestuia.

Solurile au nevoie de sute de ani pentru a se reface, dar pot fi distruse in cativa ani printr-o administrare incorecta.

Pentru mentinerea sau imbunatatirea calitatii solului existent s-au avut in vedere urmatoarele masuri: mentinerea sau reducerea lucrarilor mecanice executate pe aceeasi suprafata; corectarea reactiei acide a solurilor in vederea imbunatatirii proprietatilor fizice, chimice si biologice ale acestora; extinderea suprafetelor cu deseuri organice; efectuarea de controale fitosanitare pentru depistarea bolilor si daunatorilor de carantina in scopul eliberarii buletinelor de avertizare.

Pe viitor, avand in vedere politica de conservare a solurilor, de protejare a lor atat din punct de vedere fizic, chimic, biologic cat si tehnic se vor infiinta la nivelul fiecarei zone agricole comisii care sa gestioneze profesionist solurile.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

111

Presiuni asupra starii de calitate a solurilor

Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Judetul Dolj

In afara unor suprafete foarte mici, nesemnificative din imprejurimile intravilanelor, la nivelul judetului Dolj nu se constata prezenta terenurilor cu soluri afectate de reziduuri zootehnice (putinele cantitati de ingrasaminte organice rezultate din sectoarele zootehnice si gospodariile private sunt utilizate ca fertilizanti organici).

Judetul Gorj

In judetul Gorj mai functioneaza 2 complexe zootehnice, SC SUINPROD S.A care este profilat pe cresterea porcinelor si SC AVIINSTANT – cresterea pasarilor.

Pot fi intalnite si alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul accidentale in gospodariile populatiei, pe zone restranse, fara a constitui un grad de pericol ridicat.

Judetul Mehedinti

In cursul anului 2005 in judetul Mehedinti au fost afectate cu reziduuri zootehnice urmatoarele suprafete: Pristol – 35 ha, Gruia – 42 ha, Cazanesti – 18 ha.

Judetul Olt

Comparativ cu inceputul anilor 1990 septelul s-a redus considerabil in unitatile economice de profil, ceea ce a condus la scaderea cantitatile de dejectii animale.

S-a redus concentratia dejectiilor in depozite mari ca urmare a desfiintarii tuturor complexelor pentru cresterea animalelor (porci, vaci), in schimbul dispersarii in mai multe depozite cu incarcare mai redusa si cu suprafete mai mici situate fie in gospodariile individuale, fie in administrarea consiliilor comunale.

La nivelul judetului exista numai un numar de trei complexe pentru cresterea pasarilor.

In anul in curs pe raza judetului Olt nu au fost identificate suprafete afectate de reziduurile zootehnice.

Judetul Valcea

In general, namolurile rezultate din statiile de epurare orasenesti sunt depozitate pe paturi de uscare dupa care sunt evacuate la depozitul de deseuri zonal. Cea mai mare problema pentru utilizarea namolurilor in agricultura este transportul al carui cost ridicat, impiedica apelarea la acest mijloc de utilizare a ingrasamantului natural.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

112

Lipsa unei monitorizari adecvate a depozitarii in paturile de uscare si de control al fermentarii, impiedica luarea unor decizii corecte in privinta valorificarii lui eficiente.

In concluzie, se poate afirma ca in judetul Valcea nu sunt soluri afectate de reziduuri zootehnice.

Poluarea solurilor in urma activitatilor din sectorul industrial (minier, siderurgic)

Judetul Mehedinti

Poluarea solului din sectorul minier: comuna Floresti – Mina Zegujani – 12 ha; comuna Simian – EM Valea Copcii – 240 ha.

Judetul Gorj

Impactul peisagistic creat de exploatarile miniere si haldele de steril este semnificativ. Efectul principal pe care il au exploatarile miniere il constituie scoaterea din circuitul economic a unor mari suprafete de teren si reducerea capacitatii de productie a unor terenuri limitrofe, prin schimbarea regimului hidrologic.

Haldele de steril sunt supuse unor intense procese de modelare, siroirile, ravenarile si alunecarile de teren fiind fenomene frecvente ce afecteaza taluzurile. Mari cantitati de material din halda sunt antrenate de precipitatii ducand uneori la colmatarea albiilor raurilor afectand viata acvatica.

Judetul Olt

Desi judetul Olt nu dispune de industrie miniera sau siderurgica, totusi o suprafata de 17,4 ha este destinata depozitelor industriale (halde) de pe langa societatile SC SMR SA Bals, SC ALRO SA Slatina, SC ALPROM SA Slatina si SC ELECTROCARBON SA Slatina.

Judetul Valcea

Societatile de pe raza judetului Valcea care contribuie la poluarea solurilor in urma activitatilor desfasurate sunt: SC Oltchim SA - care detine un batal pentru depozitarea reziduurilor organice; SC Uzinele Sodice Govora SA - detine un batal compus din 8 compartimente pentru depozitarea suspensiilor rezultate din procesele tehnologice; SC CET Govora SA – dispune de un depozit de zgura si cenusa; Sucursala Exploatarea Miniera Rm. Valcea – cu halde de steril la Pietreni si Cataracte; Exploatarea Miniera Berbesti – cu haldele de steril de la Oltet - Alunu si Berbesti.

Exploatarea Miniera Berbesti este in proprietatea Companiei Nationale a Lignitului Oltenia cu sediul in Targu Jiu, judetul Gorj. In judetul Valcea, EM Berbesti desfasoara o activitate de extractie a carbunelui inferior (lignit) din carierele de suprafata Berbesti si Oltet. In procesul de extractie a carbunelui se decoperteaza sterilul de la suprafata pana se ajunge la stratul de carbune.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

113

Sterilul decopertat este transportat cu ajutorul benzilor transportoare si depozitat in halde special amenajate, care pot fi atat halde interioare cat si exterioare. Carierele Berbesti si Oltet sunt deservite de halde active, haldarea facandu-se in trepte cu inaltimea maxima de 10m. Starea actuala a depozitelor este stabila neinregistrandu-se evenimente deosebite pe parcursul exploatarii.

In cadrul Sucursalei EM Rm. Valcea isi desfasoara activitatea doua sectoare: Sector extractie si preparare Bistrita; Sector Brezoi – Cataracte.

Sectorul extractie si preparare Bistrita are ca obiect de activitate exploatarea calcarului din zona Arnota – Bistrita, avand in exploatare o halda de steril. Datorita prezentei in solul suprafetei pe care este amplasata halda, a unui strat de marna argiloasa, argile precum si a miscarii dezordonate a apelor meteorice prin masa de steril depusa, s-a creat o suprafata de alunecare ce a condus la reducerea latimii fasiei de garda dintre partea inferioara a haldei si paraul Costesti, in partea S-E a haldei.

Alunecarile de steril si a terenului din fata haldei se produc in special primavara sau dupa perioade secetoase, cu timpul putand duce la obturarea paraului Costesti in punctul Scoala Pietreni. Eroziunile de mal au condus la modificari frecvente ale cursului albiei paraului Costesti. Societatea efectueaza semestrial masuratori topografice in zona, iar nivelarea suprafetei haldei se face periodic pentru a preveni baltirea apei din precipitatii.

Sectorul minier Brezoi – Cataracte are ca obiect de activitate exploatarea pegmatitelor cu feldspat sodic din zacamantul Vasilatu precum si pegmatitelor cu feldspat si mica de la Cataracte – Voineasa. Procesul de exploatare din subteran a fost oprit in anul 1994, cheltuielile de extractie fiind mari, mina trecand in conservare. Datorita apelor pluviale provenite de pe versantul drept si a vailor de torent ale acestui versant, materialul din halda este antrenat spre albia paraului Lotru, care il tranziteaza spre aval, cu consecinte negative asupra lacurilor de acumulare Malaia si Bradisor. De asemenea, debitele medii ale paraului Lotru pot actiona direct asupra taluzului haldei prin eroziune, provocand surpari ce conduc la instabilitatea haldei. Societatile monitorizeaza in permanenta atat capacitatea de depozitare, modul de functionare al drenurilor, precum si gradul de rezistenta a digurilor de suprainaltare.

Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

Judetul Dolj

Sub acest aspect se poate include ca zona critica ce necesita reconstructia ecologica Zona nisipurilor din stanga Jiului recunoscuta in triunghiul Sadova – Bechet - Corabia unde datorita taierilor nerationale a perdelelor de protectie s-a intensificat fenomenul de desertificare si extindere a zonei de aridizare (seceta frecventa).

Judetul Mehedinti




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

114

In anul 2005 la nivelul judetului Mehedinti s-au inregistrat ca zone critice sub aspectul degradarii solurilor urmatoarele: alunecari active – Orsova, Dubova, Svinita, Eselnita, Malovat, Comanesti, Tamna.

Judetul Gorj

Zonele critice sub acest aspect se gasesc in mare parte in perimetrele exploatarilor miniere si a haldelor de steril.

Principalele zone care necesita reconstructie ecologica in judetul Gorj sunt reprezentate prin terenurile miniere eliberate de sarcini tehnologice, haldele de steril pe care nu se mai depune material si terenurile afectate de alunecari, in special cele cu alunecari active.

Conform datelor primite de la Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice pe teritoriul judetului Gorj 106579 ha de teren sunt afectate de alunecari, din care 7509 ha, alunecari active.

Judetul Valcea

In anul 2005, procesul de degradare a solurilor a continuat prin: reactivarea unor zone cu potential de alunecare in conditiile unui an caracterizat din punct de vedere climatic la parametrii maximali, ca de exemplu in comunele Francesti, Tomsani, Vaideeni, Cernisoara, Berbesti, Gradistea, Scundu, Berislavesti, Caineni, Daesti, Racovita, Costesti, Perisani, Malaia, Voineasa, Madulari, Mihaesti, Popesti, Scundu, Stroesti, Tomsani, Vladesti, Zatreni, Stoilesti; eroziuni produse de apele de suprafata.

Amploarea si frecventa acestor fenomene s-au manifestat cu precadere in prima parte a anului, in localitatile Rm. Valcea, Berbesti - Dealul Alunis, Baile Govora, Calimanesti, Horezu, Alunu - catun Ciobani, Barbatesti, Boisoara, Bujoreni, Cernisoara - sat Madulari, Ladesti – sat Maldaresti, Roesti, Rosiile - sate Plesesti si Pasarei, Runcu, Salatrucel - sat Patesti si Serbanesti, Slatioara, Sinesti, Titesti, Sirineasa, Ionesti, Stoenesti - sat Zmeurat.

De remarcat, ca reactivarea alunecarilor s-a produs in unele zone, care au fost instituite ca arii construibile, fara a indeplini conditiile impuse de protectia mediului si ca in majoritatea comunelor, zonele de risc natural la alunecari nu sunt inscrise in planurile urbanistice generale.

In afara factorilor naturali, o contributie deloc de neglijat in degradarea solurilor, o au agentii economici care isi desfasoara activitatea cu preponderenta in partea de sud, respectiv SC OLTCHIM SA, U.S.G., CET GOVORA, deseurile rezultate constituindu- se in: batalele de slam ale US Govora; batalul de rezidii organice a Oltchim S.A.; batalul de cenusa si zgura al CET Govora.

La degradarea solurilor participa in egala masura societatile cu activitati de exploatare a resurselor naturale subterane (carbune, titei, sare) in: perimetrele de extractie a carbunelui si haldele de steril de la Berbesti - Alunu; perimetrele




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

115

de extractie a titeiului de la schelele petroliere Bãbeni, Drãgãsani; terenurile din perimetrul campului de sonde de extractie a saramurii de la Teica-Ocnita.

Zone critice care necesita reconstructie ecologica

Judetul Mehedinti

In anul 2005 la nivelul judetului Mehedinti s-au inregistrat urmatoarele zone critice care necesita masuri de reconstructie ecologica: Baia de Arama – EM Marasesti; Clisura Dunarii – cuveta Lacului de acumulare; comuna Halanga – Termo Drobeta; comuna Simian – EM Valea Copcii; comuna Floresti – EM Zegujani.

Judetul Valcea

Perimetrul manastirii Arnota din zona exploatarii carierei de calcar de la Costesti – Bistrita.

Albia raului Lotru in zona Cataracte si perimetrul invecinat haldei de terasit rezultat de la exploatarea zacamantului de mica.

Zonele cu eroziuni de teren stabilizate, a caror cauza se datoreaza defrisarilor.

Zonele montane unde s-au executat "taieri la ras" trebuie impadurite.

Judetul Olt

Sub aspectul desertificarii zona din sud vestul judetului Olt, respectiv zona comunelor Ianca – Potelu – Stefan cel Mare, poate fi considerata zona critica sub aspectul deteriorarii solului.

Incepand cu anul 2002 s-a constituit perimetrul de reconstructie ecologica in Lunca Dunarii in suprafata de 1048 ha, din care pe localitati: Orlea – 258 ha, Ianca – 621 ha, Grojdibodu – 169 ha, proiect continuat si in anul 2006.

Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

In anul 2005 la nivelul regiunii SV Oltenia pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor s-au intreprins urmatoarele actiuni:

Judetul Dolj

Programul reconstructiei ecologice forestiere pe terenurile degradate pe o suprafata de 8164 ha care se vor desfasura pe teritoriile administrative Bailesti, Calafat, Calarasi, Afumati, Bechet, Bistret, Cetate, Cioroiasi, Dabuleni, Galicea-Mare, Gighera, Giubega, Gangiova, Macesu de Jos, Macesu de Sus, Maglavit, Motatei, Negoi, Piscu Vechi, Poiana Mare, Rast, Seaca de Camp, Sadova, Unirea, Urzicuta, Valea Stanciului.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

116

Programul de amendare cu calcar a terenurilor acide (pentru anul 2006 –10000 ha).

Programe de ameliorare a terenurilor degradate in urma activitatilor socioeconomice; (redari in circuitul agricol a terenurilor scoase temporar din circuitul agricol ca urmare a lucrarilor de foraj – extractie petrol si gaze).

Programe de ameliorare a terenurilor cu soluri afectate de diversi factori limitativi ai productiei agricole (compactare, formarea de cruste la suprafata solului, exces frecvent de apa in sol sau la suprafata, eroziune puternicexcesiva la suprafata, alunecari de teren, rezerva mica si foarte mica de humus in sol, aciditate sau alcalinitate ridicata, carenta de microelemente, poluare de diverse tipuri, etc.).

Judetul Mehedinti

Studii pedologice si agrochimice pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor: Corcova, Brosteni, Strehaia, Cazanesti, Balta Verde, Tamna, Prunisor, Garla Mare, Pristol, Gruia. In anul 2005 au fost executate studii pedologice pentru ameliorarea calitatii solurilor la teritoriile Pristol si Gruia.

Judetul Gorj

In judetul Gorj zonele cele mai afectate se datoreaza exploatarilor miniere, extractiei petrolului, termocentralelor, depozitarii de deseuri, eroziunii, aciditatii, alunecarilor de teren, etc.

Pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate de activitatile miniere s-au intreprins actiuni de recuperare a solului fertil inaintea excavatiilor si conservarea lui corespunzatoare, urmand ca acesta sa fie folosit la redarea in circuitul economic a suprafetelor eliberate de sarcini tehnologice.

Prin programele de conformare s-a impus unitatilor miniere redarea in circuitul productiv a unor suprafete echivalente cu cele ocupate prin extinderea carierelor.

Judetul Valcea

La nivelul anului 2005, in judetul Valcea s-au executat lucrari pentru combaterea eroziunii solului. Pentru identificarea solurilor cu reactie acida in vederea administrarii de amendamente calcice, s-au efectuat studii agrochimice, pe baza carora s-au aplicat aceste amendamente pe mai mult de 3000 ha. Pe baza studiilor pedologice, pentru ameliorarea terenurilor degradate din perimetrele Ocnele Mari si Lapusata s-au efectuat lucrari si s-au initiat actiuni de consolidare a terenurilor pe suprafete de cca. 1000 ha.

Costurile pentru reconstructia ecologica a terenurilor sunt mari si de aceea actiunile pentru contracararea efectelor negative induse de fenomenele de




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

117

degradare la nivelul tuturor ecosistemelor din judetul Valcea sunt limitate. Corectiile de torenti, impaduririle si regularizarile unor paraie sunt alte actiuni ce trebuiesc efectuate in mod curent.

Judetul Olt

Incepand cu anul 2002 s-a constituit perimetrul de reconstructie ecologica in Lunca Dunarii in suprafata de 1048 ha, din care pe localitati: Orlea - 258 ha; Ianca - 721 ha; Grojdibodu - 169 ha.

In anul 2005 s-au continuat lucrarile de reconstructie ecologica pe suprafata de 312 ha in perimetrele: Mamura Strejesti, Schitu Colibasi si Drumul Casei, lucrari ce au fost demarate in anul 2003.

In privinta combaterii aciditatii solurilor in judetul Olt in anul 2005 s-au administrat amendamente calcaroase pe o suprafata de 6949 ha in cantitate de 32,5 tone ceea ce a reprezentat 8% din suprafata arabila.

In judetul Olt prin SNIF SA Sucursala Olt, exista in administrare suprafata de 75296 ha amenajata cu lucrari de desecare din care pe suprafata de 14445 ha eliminarea excesului de umiditate se asigura prin pompare. Aceasta suprafata se afla in incinta indiguita Dabuleni-Potelu-Corabia. In aceasta zona functionarea statiilor de pompare si intretinerea canalelor principale colectoare sunt asigurate in mod continuu.

Concluzii

In judetul Mehedinti, datorita conditiilor meteo care au avut impact asupra solului, mai ales din punct de vedere al umiditatii, s-au produs alunecari de teren moderate in 7 zone judetene.

La nivelul anului 2005, s-au desfasurat in continuare activitatile pornite in anul 2004 privind reconstructia ecologica a zonelor afectate.

In judetul Gorj, potrivit studiului «Modificari ale insusirilor solurilor sub actiunea poluarii antropice in judetul Gorj» elaborat de O.S.P.A. Gorj, se pot trage urmatoarele concluzii privind poluarea solurilor:

principalele surse de poluare din judetul Gorj si suprafetele afectate de acestea: industria extractiva – 13509 ha; exploatari miniere de suprafata – 13034 ha; exploatari petroliere – 474 ha; industria energetica (pulberi de la termocentrale) – 50000 ha; industria materialelor de constructii - 15000 ha;

suprafata poluata de principalele surse de poluare este de 78909 ha (date din anul 2002), din care: poluare fizica – 13034 ha; poluare chimica – 65874 ha.

Poluarea fizica a determinat modificarea radicala a solurilor existente: 60% din materialele geologice aduse la suprafata din punct de vedere al insusirilor fizice




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

118

au o pretabilitate buna pentru activitati productive agricole. Chimismul materialelor geologice este cel putin satisfacator, dar nu este durabil.

Poluarea chimica a produs modificari asupra insusirilor chimice ale solurilor, astfel: poluarea cu petrol si apa sarata a determinat impregnarea solului pe grosimi cuprinse intre 5 si 20 cm, producand astfel efecte negative directe – mor toate formele de viata pe toata grosimea impregnata – si directe – se intrerup schimburile dintre sol si mediul inconjurator; poluarea cu apa sarata modifica chimismul solurilor, prin cresterea continutului de sodiu si clor peste limitele maxime admise; poluarea cu pulberi de la termocentrale nu a produs pana in prezent modificari cuantificabile ale principalelor insusiri chimice; poluarea cu metale grele a determinat cresteri punctuale peste limitele normale, cu exceptia cobaltului si manganului, care se pastreaza in limitele normale. Zincul si nichelul depasesc punctual limitele maxime admise; poluarea cu praf de ciment a determinat cresteri ale pH - ului de la 5 - 5,8 la 7,3 - 8,2 la 500 m de sursa de poluare, iar continutul in CaCO3 a crescut pana la 3,7%.

In judetul Valcea, pe langa contributiile deosebite la progresul social, economia conventionala, a adus si grave prejudicii mediului si chiar resurselor ei vitale – solul si propria ei baza de resurse genetice.

In ultimii ani societatea romaneasca a inteles ca o societate cu economie sanatoasa nu este posibila intr-o lume in care se accentueaza distrugerea mediului si ca trebuie sa se apeleze la abordarea integrata a stiintei si artei manageriale agricole, tratandu-se exploatatia agricola ca un intreg si sprijinindu-se pe experienta colectivelor interdisciplinare de cercetatori si specialisti din sectoarele publice si private.

In procesul de monitorizare si control al efectelor poluarii se are in vedere ca prevenirea este mult mai usor de realizat si mai putin costisitoare decat repararea si inlaturarea efectelor poluarii. O gestionare corecta a terenurilor care sa includa conservarea solurilor si aplicarea stiintei si a tehnologiei moderne in agricultura este necesara pentru a face fata provocarilor secolului XXI.

Judetul Olt se caracterizeaza prin simetria reliefului fata de albia Oltului si prin simplitatea structurilor geologice ale solului. In conditiile specifice din judetul Olt (clima, roca, relief, vegetatie, etc.) s-au format soluri destul de variate ca geneza, iar ca distributie geografica se observa o mare diversitate a lor, distingandu-se totusi doua mari fasii: una legata de Piemontul Getic, cealalta legata de Campia Romana si separate printr-o fasie de mijloc cu caractere de tranzitie.

Geografic, solurile judetului Olt se impart in mai multe unitati zonale si intrazonale, care constituie potentialul pedodologic, valorificat ca baza de dezvoltare a biocenozelor si culturilor de tot felul, in raport cu conditiile mediului inconjurator.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

119

Pentru imbunatatirea capacitatii agroproductive a solurilor din judetul Olt in scopul obtinerii de productii mari si constante, au condus la actiuni pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate, precum si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor.

Protectia naturii

La toate ariile protejate se impune cartografierea, reinventarierea speciilor de flora si fauna precum si actualizarea documentatiei cu privire la administrarea terenurilor pe care se gasesc ariile respective (ca urmare a finalizarii aplicarii Legii 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei). In ceea ce priveste ariile acvatice protejate acestea trebuie reconsiderate avand in vedere diminuarea suprafetelor, cat si a debitelor, incluzand aici ariile protejate Balta Neagra si Balta Lata din Judetul Dolj.

Presiunile antropice exercitate asupra biodiversitatii sunt numeroase, producand o serie de efectele negative asupra naturii:

despadurirea masiva si luarea in exploatare agricola a terenurilor, inclusiv a celor nisipoase, au condus la modificari negative, semnificative in ceea ce priveste stabilitatea ecosistemelor naturale, asupra terenurilor nisipoase, distrugandu-se tocmai ceea ce asigura stabilitatea nisipurilor, pe suprafete intinse producandu-se o reactivare a acestora sub actiunea vantului;

in urma lucrarilor pentru introducerea in circuitul agricol permanent a terenurilor din Luncile Dunarii si Jiului, suprafetele padurilor de salcie si plop s-au redus considerabil, acestea ramanand sub forma lor obisnuita in ostroave si de-a lungul digurilor, in fasia de protectie;

s-au redus sau au disparut baltile si mlastinile pline de vegetatie obisnuita in aceste locuri;

arealele din zona inundabila a Luncii Dunarii au fost reduse drastic prin indiguire; in acest sector au disparut baltile: Nedeia, Carna, Balta Neagra; au disparut canalele, garlele si mlastinile adiacente lacurilor mentionate. Se apreciaza ca din suprafata initiala a zonei inundabile Cetate - Dabuleni, a disparut cca. 50%. Un obiectiv important in acest sens este reconstructia ecologica, care sa asigure refacerea tipurilor de ecosisteme disparute;

modificarea utilizarii terenurilor care a condus la pierderea unor habitate si indirect a comunitatilor care le populau. Construirea sistemelor hidroenergetice Portile de Fier I si II a adus confort uman, dar a indus modificari directe si indirecte de habitate, areale de distributie a unor specii, comunitati de plante si animale, aparitia unor specii invazive;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

120

starea actuala a zonelor umede si habitatelor acvatice este afectata direct de presiunea exercitata prin cultivarea legumelor sau constructia caselor de vacanta. Indirect, in aceste habitate este afectata lumea pasarilor acvatice, indiferent daca acestea sunt migratoare sau sedentare;

recoltarea de plante si vanatoarea peste cotele aprobate prin autorizatii si in special braconajul au un rol determinant in instabilitatea ecosistemelor;

vandalizarea habitatelor de vipera cu corn, colectarea juvenililor sau chiar a adultilor de testoasa a lui Hermann pentru comercializare sunt doua exemple in acest sens. De asemenea conventia CITES, ratificata si de Romania, nu contine in anexele ei specii care in arealul Parcului Natural Portile de Fier sunt in pericol iminent (Laleaua Cazanelor Dunarii – Tulipa hungarica), vulnerabile, in conservare, amenintate, specii insuficient cunoscute sau neevaluate;

proiectul LIFE NATURE (la care A.P.M. Mehedinti este partener), derulat in arealul Parcului Natural Portile de Fier a atras atentia asupra impunerii restrictiilor legale care insotesc aceste categorii de specii iar in planul de management sunt prioritizate o serie de masuri ce urmeaza a fi implementate in urmatorii 5 ani de structurile de gestionare a acestei arii protejate;

comercializarea ilegala de resurse naturale recoltate din flora salbatica a judetului;

Academia de Stiinte Agricole si Silvice Gheorghe Ionescu Sisesti – Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Piscicultura Nucet a realizat un “Studiu privind monitorizarea Acumularii Arcesti, judetul Olt dupa popularea cu puiet de peste” in care a tras un semnal de alarma privind faptul ca braconajul piscicol a atins cote alarmante (citam din studiu in fiecare noapte patrund cate 20–30 de barci din care se intind zeci de km de setci ducand la diminuarea populatiei piscicole);

in unele fonduri de vanatoare, situate in zona montana, datorita activitatilor de recoltare a ciupercilor si a fructelor de padure se constata o tulburare a linistii vanatului in habitatul lui, semnalata in special la efectivele de cerb, avand ca efect schimbarea locurilor de boncanit si o intensitate slaba a acestuia. Au fost inregistrate cazuri de braconaj la urs, caprior, mistret, iepuri, fazani, precum si la peste, situatie mai des intalnita in lacurile de pe raul Olt, aval de Rm. Valcea;

ca urmare a actiunii cumulative a factorilor de poluare cu deficitul de umiditate, atacul de daunatori, pasunatul intensiv, au dus la accentuarea fenomenului de uscare partiala a padurilor.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

121

Datorita procentului mic de impadurire si a distributiei preponderent rurala a populatiei, presiunea antropica asupra padurilor este extrem de mare.

Aceasta se manifesta atat prin taierile practicate in delict, iar odata cu retrocedarea padurilor catre fostii proprietari fenomenul va lua amploare daca nu se iau masurile de rigoare.

Zone si activitati rurale

A. – Dominanta asupra zonei urbane, ca numar de persoane

Populatia rurala a regiunii reprezinta la nivelul anului 2004, 52,8% din totalul populatiei, situand Oltenia pe a sasea pozitie in Romania dupa Bucuresti – 9,4%, Vest – 36,3%, Centru – 40,0%, Sud Est – 44,5%, Nord Vest – 47,2% si inaintea regiunilor Nord Est – 56,4% si Sud Muntenia – 58,6%. Chiar daca, in comparatie cu media nationala, populatia rurala a scazut in ultimul deceniu, Oltenia este inca o regiune cu puternic caracter rural.

Se estimeaza ca tendinta de descrestere a populatiei rurale va continua, datorita actiunii conjugate a doi factori: pe de o parte o rata mai ridicata a mortalitatii comparative cu zona urbana datorata unui procent superior al populatiei varstnice si pe de alta a continuarii migratiei populatiei catre zona urbana pe masura restructurarii sectorului agricol si a cresterii productivitatii muncii. Conform celor mai optimiste estimari insa, nu exista conditii in a atinge nivelul de 30% populatie rurala in 2010.

B. – Un procent mare din populatie lucreaza in agricultura

La nivelul anului 2004, 42,08% din populatia regiunii Oltenia lucra in agricultura, procent ce ilustreaza un puternic caracter agricol al regiunii, media nationala fiind de 32%.

Indicatori agricoli

Agricultura reprezinta o importanta resursa a regiunii Oltenia, cu peste 1 milion hectare pentru cultivarea cerealelor (in special porumb si grau), plante oleaginoase (in special floarea soarelui), legumele (soia, mazare, fasole, rosii, varza, praz, ceapa) si fructe (mere, pepene, pepene galben, struguri), cartofi, trestie de zahar, productie de vin de buna calitate.

Oltenia produce 12,50% din productia agricola nationala, cu o concentratie a zonelor cultivate in judetele Dolj si Olt. Cu toate acestea, productivitatea sectorului este inferioara productivitatii inregistrate in tarile din Uniunea Europeana, datorita insuficientei dotari tehnice, dimensiunii mici a intreprinderilor agricole, ce reprezinta obstacole in calea dezvoltarii eficiente. De asemenea, sistemele de irigatie sunt insuficient dezvoltate.

Sectoarele cheie ale zonei rurale sunt: cultivarea cerealelor (in special graul in judetele Dolj si Olt); cresterea animalelor in toate cele cinci judete din Oltenia; exploatarea lemnului - in zona de nord a judetelor Valcea, Gorj, si




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

122

Mehedinti; productia de peste in zona de sud a judetelor Olt, Dolj, Mehedinti; agro-turismul in zonele de munte.

Suprafata agricola a regiunii Oltenia a fost evaluata in anul 2004 la 1807794 ha ceea ce reprezinta 61,88% din suprafata fondului funciar (2921.169 ha).

Din analiza structurii suprafetelor cultivate cu principalele culturi rezulta ca o pondere ridicata o au cerealele pentru boabe care sunt cultivate in Oltenia pe mai mult de 83,57% din total suprafata cultivata (73,47% la nivel national). Pentru terenul privat procentul cerealelor pentru boabe cultivate este de 86,23% (74,47% la nivel national). Suprafetele cultivate cu grau ocupa 41,13% din total suprafata cultivata iar porumbul 38,30 % din aceasta.

In sectorul zootehnic, din analiza efectivelor totale de animale, pasari si albine s-a remarcat o scadere continua a efectivelor de bovine (de la 559 mii cap. in anul 1990 la 299 mii cap.in anul 2004), porcine (de la 1184 mii cap. in anul 1990 la 892 mii cap. in anul 2004) si ovine (de la 1417 mii cap. in anul 1990 la 605 mii cap. in anul 2004). Reducerea efectivelor de animale a fost cauzata in mare parte, de cresterea preturior la furaje, determinata de seceta prelungita din perioada anilor 2000-2003.

Se poate remarca faptul ca regiunea Sud - Vest Oltenia a inregistrat cea mai semnificativa crestere a productiei vegetale in anul 2003, in comparatie cu anul 2002 (169,1%). Totusi, totalul productiei agricole realizate la nivelul anului 2003, ramane inferior altor regiuni si plaseaza Oltenia pe locul 7 in topul regiunilor.

In ceea ce priveste productia de cherestea, Oltenia se situeaza pe pozitia a 6-a in Romania. Zona acoperita de paduri a fost in continua descrestere in ultimii 50 de ani, politicile agricole ale fostului regim comunist afectand un important procent al zonelor ocupate de paduri.

Datorita pozitionarii sale, reliefului variat, pitorescului locurilor, monumentelor istorice si traditiilor culturale, Regiunea Sud - Vest Oltenia dispune de conditii prielnice pentru dezvoltarea turismului.

Principalele atractii turistice

Turismul montan. Muntii Carpati incadreaza regiunea Oltenia in partea de nord si nord-vest, unde sunt traversati de fluviul Dunarea. Cele mai frumoase zone montane din Oltenia sunt localizate in judetele Gorj, Valcea si Mehedinti.

Statiunile sale balneo-climaterice (terme) erau foarte populare printre turistii din Germania si Austria pana in anii ‟50. Mai tarziu, lipsa investitiilor in infrastructura a dus la decalaje in competitia cu alte tari. In Oltenia exista 3 zone bogate in ape minerale: in Mehedinti (Bala, Schela Cladovei, Gura Vaii), in Gorj (Sacelu), in Valcea (Govora, Baile Olanesti, Calimanesti - Caciulata). Toate aceste localitati se afla in zona Carpatilor de Sud, in apropierea unor zone turistice interesante. Aceasta reprezinta o importanta resursa, dar pentru a putea fi exploatata, sunt necesare investitii semnificative. In prezent, din cele 6 localitati




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

123

termale din Oltenia, 2 necesita investitii atat in infrastructura de baza cat si in capacitatea de cazare (Bala si Sacelu), celelalte 4 necesitand investitii in capacitatea de cazare.

In paralel cu dezvoltarea si modernizarea tuturor statiunilor balneo-climaterice existente, infiintarea unora noi este obligatorie pentru a exploata potentialul existent (exemplu, Ionele, Desa, Gighera, Urzicuta si Ghercesti din Dolj). Izvoarele minerale din sudul comunei Gighera, judetul Dolj, poseda un insemnat potential curativ atestat prin studii hidrogeologice complexe.

Pentru a fi exploatate, sunt necesare investitii in infrastructura pentru revitalizarea acestei statiuni balneoclimaterice care a functionat cu succes inainte de cel de-al doilea razboi mondial. De asemenea trebuie incurajata dezvoltarea turismului montan prin modernizarea statiunilor Voineasa, Vidra si Ranca.

Dunarea si Lunca Dunarii. Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu Serbia si Bulgaria, pe o lungime de peste 600 km. Pentru toate cele trei judete de la Dunare, Olt, Dolj si Mehedinti, vecinatatea acestui fluviu poate constitui un potential turistic, prea putin exploatat in prezent. Fluviul Dunarea si raul Olt reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar intreaga regiune este considerata un adevarat paradis pentru vanatoare. In judetul Dolj se gaseste cel de al doilea mare lac natural din Romania, lacul Bistret, cu o suprafata de 1867 hectare.

Pescuitul se poate practica in perioadele reglementate prin lege, atat pe raurile regiunii, cat si in lacurile naturale (Bistret, Zaton) si in cele artificiale, situate pe cursurile Dunarii, Oltului, Lotrului.

Parcuri naturale. Oltenia cuprinde peste 201000 hectare de zone protejate. Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled – Valea Cernei (60000 hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia, cu o suprafata de 17000 hectare si parcul national Bulia-Vanturarita, insumand o suprafata de 4168 ha. situate in judetul Valcea, si parcul natural Portile de Fier in judetul Mehedinti (115000 hectare). In regiune se gasesc paduri de salcam la Vinju Mare, paduri de tei la Biltoanele si Strehaia; lacurile temporare Zatonul Mare si Zatonul Mic, padurile de liliac de la Ponoare, un spectacol impresionant de flori, pe o suprafata de peste 20 hectare. Un monument natural unic in Europa este Podul lui Dumnezeu de la Ponoare, regiune carstica aflata la sud de Baia de Arama (judetul Mehedinti), pod natural format deasupra unei imense grote, Podul masoara 61 metri lungime si 13 metri inaltime. Zona Padurii Zaval, situata pe o suprafata de 370 ha in sudul judetului Dolj, in imediata apropiere a Dunarii, beneficiaza de un fond forestier natural exceptional, specific sleaului de lunca, de exemplu stejarul pedunculat, sau specii de frasin cu varste de pana la 200 de ani. Toate aceste zone prezinta o certa atractie turistica, dar serviciile de protectie a mediului sunt slab dezvoltate.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

124

Marele avantaj al Olteniei pentru dezvoltatarea turismului este oferit de prezenta resurselor naturale si culturale de o mare diversitate si armonios repartizate in teritoriu care dau posibilitatea practicarii intregii game de forme de turism.

Probleme Cheie de Mediu

Un numar de zone critice au fost identificate in Oltenia ca zone de risc din punct de vedere al mediului: uzine pentru producerea energiei electrice si termice (Dolj, Gorj, Mehedinti); mine inca in folosinta (Gorj, Mehedinti); uzine chimice, de ciment si anumite industrii usoare (Dolj, Gorj, Valcea); fabrici de aluminiu (Olt).

Suplimentar: conducte pentru transportul petrolului, gazului, combustibilului etc. care sunt subiect al spargerilor accidentale; mina de sare de la Ocnele Mare (judetul Valcea) care nu mai este in folosinta dar ameninta raul Olt (deci si fluviul Dunarea) prin alunecarile de teren care ar putea afecta apa raurilor.

In judetul Dolj se inregistreaza un proces ingrijorator de desertificare, 65% din fondul arboricol fiind afectat, cel mai ridicat grad de afectare din Romania.

In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si zonele cu monumente naturale totalizeaza o suprafata de aproape 8500 ha.

Din cele 24 lacuri antropice majore din Romania, 9 sunt localizate in Oltenia, insumand o zona totala de peste 58,000 hectare si un procent de 80% din suprafata totala a lacurilor antropice din tara. La acestea ar trebui adaugat un rau natural –lunca cu o suprafata de 1867 ha, peste 35% din suprafata totala a acestora in Romania. Poluarea acestor lacuri reprezinta motiv major de ingrijorare.

Planificarea si Reabilitarea Teritoriala

Regiunea detine 2369 ha de zone verzi in municipii si orase din care 1300 ha in judetul Dolj, judetul cu cea mai mare suprafata de zone verzi localizate in zonele urbane.

Trebuie mentionat ca unele din zonele verzi gazduiesc cladiri si alte elemente apartinand mostenirii culturale nationale – de exemplu Parcul Romanescu in Craiova, al treilea parc natural intravilan din Europa, Parcul Brancusi in Targu Jiu unde sunt expuse in aer liber sculpturi bine-cunoscute in intreaga lume). Nivelul de poluare al acestor zone reprezinta un domeniu de preocupare majora inclusiv pentru sanatatea populatiei, intrucat aceste zone sunt localizate in cadrul asezarilor urbane.

In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si monumentele naturii sunt in numar de 121.

Datorita investitiilor reduse din ultimele decenii, o mare parte a patrimoniului mostenirii culturale este puternic degradata.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

125

Disparitatile regionale

Daca, de exemplu, regiunile Sud sau Nord - Est ar putea fi considerate relativ omogene in privinta nivelului de dezvoltare al judetelor, iar regiunile Bucuresti-Ilfov si Sud Est regiuni polarizante (ale caror teritorii, aproape in intregime, sunt puternic influentate de centrele Bucuresti si Constanta), regiunea Oltenia este mai omogena. Chiar daca municipiul Craiova este de departe cel mai important oras din regiune – vechea capitala a regiunii istorice de secole - influenta sa in regiune nu este atat de evidenta. Nu putem vorbi despre o hipertrofie a capitalei regionale asa cum, la nivel national, se poate spune despre Bucuresti si, oarecum, de Cluj, in Regiunea Nord - Vest.

Exista totusi disparitati privind regiunea Oltenia. Toate cele cinci judete care formeaza regiunea Oltenia trec printr-o perioada dificila din punct de vedere socio-economic: daca judetele industrializate din nord (Gorj si Valcea) au fost puternic afectate de restructurarea industriala, ducand la o crestere corespunzatoare a somajului, zona agricola din sud, cuprinzand judetele Dolj, Olt si Mehedinti este puternic afectata de nivelul scazut al productivitatii, avand ca rezultat adancirea saraciei de-a lungul acestor zone traditional subdezvoltate.

Diferentele dintre cele cinci judete incep cu marimea teritoriilor lor si a populatiei: daca judetul Dolj este considerat un judet mare privind atat suprafata, cat si populatia (al 7 - lea, respectiv al 5-lea in Romania), restul de 4 sunt judete mici (Gorj, Mehedinti) sau medii (Valcea, Olt).

In ceea ce priveste zonele rurale, Oltenia este singura regiune din Romania in care toate judetele componente au un nivel de dezvoltare al zonelor rurale redus sau foarte redus.

Privind utilitatile de infrastructura, judetele Dolj si Mehedinti se situeaza pe ultimele locuri privind numarul oraselor si comunelor conectate le reteaua de gaz. Aceeasi situatie este prezenta si in privinta retelei de apa: chiar daca judetul Dolj este pe ultimul loc in Romania ca numar de localitati conectate la reteaua de apa, simpla lungime a retelei il situeaza pe locul 26 in Romania si pe locul 3 in Oltenia. Dolj este al 5 - lea judet in Romania si primul in Oltenia ca volum de apa potabila distribuita.

Desigur, Craiova este beneficiarul aproape al intregii cantitati.

Relatia dintre dezvoltarea rurala si urbanizarea regiunii s-a dovedit de asemenea extrem de relevanta. Cu cat distanta intre un sat si cel mai apropiat oras este mai mare, cu atat este mai mare probabilitatea ca acesta sa fie sarac. La nivelul judetelor, cu cat urbanizarea este mai ridicata, cu atat sunt mai dezvoltate satele. La nivel national, saracia ridicata in apropierea marilor orase este specifica pentru satele din Iasi, Galati si Braila. Cazul opus de sate dezvoltate in contextul unei urbanizari scazute a fost identificat in judetele Suceava si Dambovita. Cea mai buna situatie pare a fi cea a satelor dezvoltate




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

126

in contextul unor judete puternic urbanizate ca Sibiu, Brasov, Hunedoara si Ilfov. Satele regiunii Oltenia nu se incadreaza in nici una din aceste situatii extreme:

Analiza SWOT

Punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile au fost analizate pentru fiecare din sectoarele identificate de prioritatile nationale socio-economice ca si de prioritatile regionale, astfel:

Puncte tari

1. Regiune de tranzit cheie intre Banat si Muntenia (Bucuresti).

Regiunea SV Oltenia este traversata de 3 Axe prioritare ale retelei europene de transport (TEN-T): axa prioritara 7 rutiera (fostul coridor IV paneuropean); axa prioritara 18 fluviul Dunarea (fostul coridor VII pan-european); axa prioritara 22 (feroviara).

2. Cel mai mare producator de energie din Romania cu resurse energetice refolosite.

Reteaua hidrografica, alaturi de configuratia reliefului, confera regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productie hidroelectrice, cu un total de 10.363,39 GWh in 2001), prin exploatarea potentialului apelor curgatoare care traverseaza regiunea: fluviul Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla complexele hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din Europa) – judetul Mehedinti si Lotru-Olt – in judetul Valcea (printre cele mai mari din Romania). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru – Valea Jiului, functioneaza doua din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania: Rovinari si Turceni.

3. Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie si turism.

Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu Serbia si Bulgaria, pe o lungime de peste 600 km si constituie Axa prioritara TEN-T 18. De asemenea, Dunarea reprezinta o resursa importanta pentru turism, porturile dunarene Orsova, Drobeta Turnu-Severin si Calafat, urmand sa figureze pe lista vaselor de croaziera straine ce vor circula pe Dunare.

Fluviul Dunarea reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar intreaga regiune este considerata un adevarat paradis pentru vanatoare.

Pentru toate cele trei judete de la Dunare, Olt, Dolj si Mehedinti, vecinatatea acestui fluviu poate constitui un potential turistic, prea putin exploatat in prezent.

4. Potential turistic diversificat: arii protejate, parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare, atractii culturale, manastiri in zone pitoresti;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

127

Regiunea Oltenia are un potential turistic bogat, care creeaza conditii favorabile pentru practicarea urmatoarelor forme de turism:

turismul montan - muntii Carpati incadreaza regiunea Oltenia in partea de nord si nord-vest, unde sunt traversati de fluviul Dunarea. Cele mai frumoase zone montane din Oltenia sunt localizate in judetele Gorj, Valcea si Mehedinti;

turismul pentru vanatoare si pescuit – regiunea dispune de importante resurse cinegetice si piscicole;

turismul speologic - o atractie deosebita o reprezinta lumea pesterilor subterane, unele deschise turismului, iar altele avand statut de rezervatii naturale;

turismul balnear - in regiune exista 6 localitati termale, cele mai importante fiind situate in judetul Valcea (Govora, Baile Olanesti, Calimanesti - Caciulata);

turismul rural - zonele rurale ofera o veritabila ospitalitate bazata pe mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de buna calitate, si pe bine-cunoscutele traditii folclorice ale Olteniei;

parcuri naturale - Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate.

Puncte slabe

1. Infrastructura de utilitati si mediu slab dezvoltata (apa, canalizare, epurare, gaze, managementul deseurilor, comunicatii), in mediul rural, dar si in multe orase.

Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km; de asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania - 174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.

Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1466 km, regiunea Oltenia ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti, are cel mai mic nr. de localitati conectate.

2. Regiune “de granita” slab dezvoltata (la granita cu Bulgaria si Serbia).

Fluviul Dunarea a actionat de-a lungul timpului ca o bariera naturala, de-a lungul laturii sudice a regiunii, ingreunand schimburile.

3. Probleme de mediu afectand apa, aerul, solul si subsolul (in zona exploatarilor de lignit din nord, in jurul Craiovei).




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

128

Valea Jiului a suferit o lunga perioada de timp datorita industriei miniere (activitati de spalare a carbunelui), fara a se face investitii suficiente in protectia apei. Lipsa sau calitatea scazuta a echipamentelor ecologice pentru deseuri in unitatile industriale a dus la accidente cu consecinte asupra calitatii apei.

Lipsa investitiilor in modernizarea instalatiile de canalizare publica si cele ale apei potabile au repercursiuni asupra calitatii apei furnizate cu consecinte asupra sanatatii populatiei.

In Craiova, statia de epurare a apei inca nu este finalizata, apele reziduale provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate intr-un canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. O alta statie de epurare este in curs de finalizare la insa in celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare.

4. Grad redus de urbanizare si existenta unor areale urbane degradate cu infrastructura de utilitati invechita, cladiri apartinand patrimoniului cultural in stare avansata de degradare, lipsa zonelor verzi si de recreere, insuficiente transportului public. Se mai mentionaeaza ca 52,8% din populatia regiunii traieste in mediul rural.

Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km; de asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania-174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.

Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1466 km, regiunea Oltenia ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti, are cel mai mic numar de localitati conectate.

Oportunitati: potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost redus (axa prioritara TEN-T 18); constructia podului Calafat-Vidin (acces la sosea si cale ferata) catre Bulgaria, Grecia, Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu (axa prioritara TEN-T 7); potential crescut pentru turismul montan, rural, balnear, dunarean, religios etc; potential crescut pentru agricultura ecologica si agroturism, in special in nord.

Amenintari: cresterea disparitatilor inter si infraregionale.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

129

1. Infrastructura

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Localizata la intersectia a doua dintre cele trei coridoare europene

care traverseaza Romania.

Cel mai important furnizor de

energie din tara.

Zone intregi lipsite de sistemul de transport, in special in sud, de-a lungul Dunarii.

Porturi slab dezvoltate.

Deficiente mari in furnizarea apei potabile si o

retea de canalizare slab dezvoltata.

Dezvoltarea insuficienta a infrastructurii de baza (apa, gaze, canalizare, etc) in mediul rural impiedica dezvoltarea industriala in afara marilor orase

Existenta zonelor urbane degradate.

Insuficienta/uzura infrastructurii de cultura, sport,

agrement reduce calitatea vietii

OPORTUNITATI AMENINTARI

Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost

redus.

Constructia podului Calafat-Vidin (acces la sosea si cale ferata).

Cresterea accesibilitatii si

atractivitatii regionale.

Cresterea investitiilor si dezvoltarea

regiunii.

Potential energetic amenajabil.

Cresterea disparitatilor intre zonele regiunii, in special a intre mediul urban si mediul rural.

3. Turismul


Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie si turism

Potential turistic diversificat: arii protejate, parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare,

atractii culturale Interes crescut pentru agroturism

Promovarea insuficienta

In zona de munte ruara exista multe localitati care nu beneficiaza de utilitati (apa,

canalizare, deseuri)


Posibilitatea exploatarii parcurilor naturale si ariilor protejate ca resursa turistica, in acelasi timp protejand mediul regional (turism ecologic)

Includerea portiunii de Dunare a regiunii in turismul

de croaziera

Competitivitate scazuta a ofertei turistice regionale fata de alte regiuni din tara si pe

plan international




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

130

5. Zonele rurale si montane


Un relief adecvat practicarii turismului de diferite feluri – in special agroturism (munti, dealuri, Dunarea, parcuri naturale

si zone protejate cu flora si fauna unice)

Existenta planurilor de dezvoltare in mediul rural pentru

infiintarea unor centre de polarizare cu functiune urbana

Infrastructura slab dezvoltata in mediul

rural


Oportunitati de finantare pentru imbunatatirea infrastructurii de baza si mecanizarii agriculturii

6. Mediu


Calitatea aerului si a apei in zonele de munte.

Cel mai mare parc national (Domogled – Valea Cernei) si cel mai mare parc natural (Portile de Fier – singurul care cuprinde principalele formele de relief) din tara, aflate partial pe teritoriul

regiunii.

Existenta unor programe de reabilitare a Dunarii, precum si a baltilor si lacurilor din Lunca Dunarii Cresterea interesului fata de domeniul mediului Existenta unui important cadru natural nepoluat Existenta specializarii pe probleme legate de mediu in sistemul de invatamant

Dificultati in implementarea normelor UE

Sistemul integrat de monitorizare a factorilor poluanti insuficient dezvoltat

Inexistenta unui sistem de administrare a zonelor protejate, care sa reglementeze practicarea turismului

in astfel de zone

Spatii verzi insuficiente in orasele regiunii

Calitate slaba a apei potabile

Insuficienta instalatiilor de epurare apei

Investitii insuficiente in facilitati de tratare a apelor

uzate si reciclarea deseurilor solide

Existenta unor localitati afectate de poluare industriala

Poluarea bazinelor hidrografice datorita activitatilor industriale

Existenta unui numar mare de zone cu risc ridicat de

alunecari de teren.

Grad crescut de depreciere a calitatii arborilor in

zonele de padure din Dolj, Mehedinti, Gorj.

Sudul judetelor Dolj si Olt - afectat de seceta si

amenintat de fenomenul de desertificare

Insuficienta amenajare pe rauri impotriva inundatiilor

Inexistenta depozitelor ecologice zonale si a statiilor de transfer

Grad scazut de educare a cetatenilor in probleme de

mediu




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

131


Imbunatatirea calitatii mediului

UE aloca fonduri substantiale

pentru protectia mediului

Afectarea raurilor principale de catre factori poluanti din alte regiuni

Prioritatile privind mediul in conflict cu interesele sectoarelor industriale (fabrici de ciment, sectorul

chimic, productia termo-electrica)

Degradarea continua a ariilor protejate datorita exploatarii nerationale a resurselor si turismului

neecologic

Diminuarea resurselor de apa

STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIUNII SUD-VEST OLTENIA

In perioada februarie 2005 – mai 2006, in cadrul Comitetului Regional pentru Elaborarea in Parteneriat a Planului de Dezvoltare Regionala (CRP) 2007-2013, au avut loc grupuri de lucru tematice in vederea revizuirii analizei regionale socio-economice pentru elaborarea analizei SWOT, revizuirea prioritatilor regionale pentru programarea si formularea strategiei regionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013.

Eligibilitatea regiunii in cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013

Intregul teritoriu al Romaniei, prin urmare si regiunea Oltenia, va fi eligibila sub doua obiective in cadrul Politicii de Coeziune:

obiectivul „Convergenta”

obiectivul „Cooperarare teritoriala Europeana”.

Eligibilitatea in cadrul Obiectivului „Convergenta”

Asistenta financiara structurala va fi acordata pe baza unui cadru multianual de planificare strategica, in acord cu politicile si prioritatile Comunitatii, de aceste principii tinandu-se seama in elaborarea Cadrului National Strategic de Referinta (CNSR) si a programelor operationale.

La baza CNSR se afla Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), care a fost conceput ca instrument prin care Romania urmareste sa recupereze cat mai rapid decalajele in dezvoltarea socio-economica fata de UE.

CNSR face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite in Planul National de Dezvoltare, si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2005-2008.

Programele Operationale reprezinta instrumentele de management pentru implementarea axelor prioritare din cadrul CNSR:

1. Programul Operational Sectorial de Transport;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

132

2. Programul Operational Sectorial de Mediu;

3. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice;

4. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;

5. Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative;

6. Programul Operational Sectorial pentru Asistenta Tehnica;

7. Programul Operational Regional (complementar Programelor Sectoriale).

Eligibilitatea in cadrul Obiectivului „Cooperare Teritoriala Europeana” sub 3 componente:

1. Cooperare transfrontaliera

Dezvoltarea sistemelor de infrastructura fizica (imbunatatirea infrastructurii de transport, a retelelor si serviciilor de informare si comunicare, realizarea interconexiunii sistemelor energetice, de apa si reciclarea deseurilor).

Intarirea conexiunilor/relatiilor economice intre regiunile invecinate pentru a sustine impreuna dezvoltarea economica durabila a zonei (dezvoltarea cooperarii in domeniile IMM, turism si comertul de granita, promovarea integrarii pietelor locale ale fortei de munca).

Realizarea coeziunii sociale si culturale intre comunitatile si cetatenii de pe ambele parti ale granitei (dezvoltarea utilizarii in comun a infrastructurii din domeniile sanatate, cultura si educatie).

Solutionarea in comun a unor amenintari similare si simultane din partea factorilor de mediu (prevenirea inundatiilor, alunecarilor de teren, eroziunii solului, realizarea unor sisteme de avertizare si control a riscurilor naturale si tehnologice).

Granita Romania-Bulgaria va deveni granita interna a UE, odata cu aderarea celor doua state, in 2007.

La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, in cadrul acestei componente vor fi eligibile judetele Dolj, Mehedinti si Olt.

2. Cooperare transnationala

In urma divizarii recente a spatiului CADSES, intregul teritoriu al Romaniei va face parte din spatiul Dunare Balcani (CADSES sud), alaturi de state precum Austria, Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Grecia si unele regiuni din Italia si Slovacia.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

133

Temele majore in jurul carora se vor dezvolta proiecte in aceasta zona sunt: managementul apei (in special fluviul Dunarea), siguranta maritima (Marea Neagra), prevenirea inundatiilor, cercetare-dezvoltare, inovare si retele IMM.

3. Cooperarea interregionala vizeaza programe si proiecte cu orice regiuni din Uniunea Europeana, cu conditia ca beneficiarii sa fie din trei regiuni localizate in trei state membre sau din trei tari, din care cel putin doua sunt state membre.

Actiunile eligibile in cadrul acestei componente se refera la: incurajarea schimbului de experienta si de bune practici referitor la dezvoltarea urbana, modernizarea serviciilor publice, incluziune sociala, antreprenoriat; efectuarea de studii si colectarea de date in domenii de interes comun.

Eligibilitatea in cadrul Politicii Agricole Comune

Masurile privind dezvoltarea rurala sunt prevazute in cadrul Planului National Strategic de Dezvoltare Rurala, care urmeaza sa fie implementat prin Programul National de Dezvoltare Rurala, acesta din urma finantat din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) in cadrul Politicii Agricole Comune.

Parteneri institutionali si socio-economici. Importanta realizarii PDR 2007-2013.

Hotararea de Guvern 1115/2004 reglementeaza cadrul partenerial prin care Agentiile pentru Dezvoltare Regionala, institutiile si organismele publice si private stabilesc obiectivele prioritare de dezvoltare pe termen mediu, stipuland, printre altele, si faptul ca Agentia pentru Dezvoltare Regionala asigura presedintia si secretariatul Comitetului regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regionala (CRP). Realizarea PDR 2004 - 2006 a constituit premiza crearii unui parteneriat real intre diferitii actori implicati in dezvoltarea regionala. A fost de asemenea ultimul PDR elaborat inainte de aderarea Romaniei la UE, fiind un exercitiu pentru realizarea documentelor de programare viitoare.

Prin elaborarea PDR si a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 se creeaza cadrul de planificare care sta la baza stabilirii eligibilitatii proiectelor ce vor fi finantate in regiune prin diferite programe. Partenerii regionali, precum si alte institutii, manifesta interes fata de continutul PDR, acesta constituind punctul de plecare in elaborarea altor documente de programare sectoriale si subsectoriale regionale:

Planul Regional de Actiune pentru Mediu;

Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor;

Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic;

Planul Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

134

Strategia de dezvoltare regionala este corelata cu politicile si reglementarile comunitare, precum si cu strategiile de dezvoltare la nivel national, obiectivele sale prioritare fiind orientate in principal spre domeniile de interventie ale Instrumentelor Structurale si ale fondurilor europene care finanteaza dezvoltarea rurala si pescuitul.

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru 2007- 2013 este de a aduce Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivelul mediei din Romania, sau nu mai – putin de 95% din aceasta valoare. Obiectivul general de mai sus poate fi atins prin:

1) crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de lucratori din agricultura si alte cateva sectoare industriale;

2) cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic;

3) cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii si calificarea resurselor umane.

Pe langa investitii considerabile, pentru realizarea obiectivelor prevazute sunt stabilite urmatoarele prioritati:

1. sprijinul pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat;

2. modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale;

3 dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice;

4. dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale;

5. dezvoltarea zonelor rurale si montane;

6. protectia si imbunatatirea calitatii mediului.

Obiectivele strategiei de dezvoltare regionala

Obiectiv general - Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio - economica pentru 2007-2013 este de a aduce PIB pe cap de locuitor conform mediei din Romania (sau nu mai mic de – 5% din media din Romania)

Obiective specifice: crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de lucratori din agricultura si alte cateva sectoare industriale; cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic; cresterea competitivitatii regionale




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

135

prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii si calificarea resurselor umane.

PRIORITATI MASURI

2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale

2.2. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati (alimentarea cu apa, retele de canalizare, gaze naturale si termoficare)

2.5. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, mosteniri culturale si istorice, sport si activitati recreative, site-uri industriale deteriorate si abandonate, parcari, zone pietonale, control trafic, parcuri)

2.7. Imbunatatirea infrastructurii energetice si

valorificarea resurselor regenerabile de energie

3. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-

istorice

3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism

3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune, dezvoltarea

5. Dezvoltarea zonelor rurale si montane

5.2. Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural

5.3. Dezvoltarea economica durabila a exploatatiilor

forestiere si a zonelor montane

5.5. Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii

6. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului

6.1. Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate

6.2. Extinderea si modernizarea sistemelor de gestionare a deseurilor

6.3. Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor florei si faunei) si a ariilor

protejate

6.4. Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a

mediului si interventie rapida

6.5. Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie electrica si termica

invechite

6.6. Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate

6.7 Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii

riscurilor naturale de mediu

Prioritatile de Dezvoltare Regionala

A doua prioritate regionala este modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale: aceasta vizeaza reducerea deficitului infrastructurii, urmarind imbunatatirea competitivitatii sistemului regional ca si a calitatii vietii in regiune.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

136

Interventia va contribui la: imbunatatirea infrastructurii de transport (drumuri, aeroporturi, porturi, cai ferate); imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie prin modernizarea si dotarea institiilor de invatament de toate nivelurile, a unitatilor sanitare si serviciilor medicale; crearea si/sau imbunatatirea structurilor de sprijinire a afacerilor si a infrastructurii aferente acestora; dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor si infrastructurii energetice (alimentare cu apa, reteaua de canalizare apa, alimentare cu gaze naturale) si a infrastructurii energetice (retele de transport si capacitati de productie a energiei electrice si termice); reabilitarea mediului urban, conservarea resurselor culturale si arhitectonice din regiune, inclusiv a celor localizate in zonele urbane si sub-urbane; cresterea capacitatii regionale de a furniza servicii pentru afaceri si institutii publice si imbunatatirea infrastructurii de cercetare-dezvoltare;

A sasea prioritate regionala este protectia si imbunatatirea calitatii mediului, vizand imbunatatirea calitatii vietii in regiune.

Se are in vedere imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de lucrari in scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice (realizarea unor poldere, lucrari de indiguire, regularizarea cursurilor de apa, modernizarea si dezvoltarea sistemelor informationale pentru avertizare-alarmare in timp real a populatiei, elaborarea hartilor de risc la inundatii si introducerea lor in planurile de urbanism general, realizarea cu prioritate de amenajari, lacuri de acumulare, lucrari de desecare - drenaj); dezvoltarea colectarii diferentiate a deseurilor menajere si a deseurilor industriale si reutilizarea acestora; managementul deseurilor (construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate, construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone specifice, dezvoltarea sistemelor de

management al diverselor tipuri de deseuri); protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor protejate; reabilitarea siturilor industriale si militare poluate.

Prioritatea regionala 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale

POS Mediu - Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata

POR - Axa Prioritara 1: Imbunatatirea infrastructurii regionale de transport; Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii sociale regionale si locale; Axa Prioritara 5: Dezvoltare urbana durabila.

Impact anticipat: reducerea impactului negativ al transportului asupra mediului

la nivel regional; cresterea fluxului de pasageri/marfuri pe an; cresterea atractivitatii investitiilor in mediul rural/urban; cresterea atractivitatii/ imaginii zonelor urbane pentru investitii straine.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

137

Strategia regionala: Imbunatatirea competitivitatii sistemelor regionale prin reducerea deficitului infrastructurii regionale.

Masura 2.1 - Imbunatatirea infrastructurii de transport, inclusiv cea transfrontaliera

Clasificare UE: 315 Porturi, 316 Cai navigabile

Obiectivul masurii: Modernizarea, completarea si re-organizarea legaturilor

fizice pe teritoriul regional – cai ferate, drumuri, aeroporturi, porturi, logistica de transport pentru imbunatatirea mobilitatii in cadrul regiunii.

Fundamentare: Regiunea Oltenia este traversata de trei 3 Axe prioritare ale

retelei europene de transport (TEN-T): Axa prioritara 7 rutiera (fostul coridor IV pan-european), Axa prioritara 18 fluviul Dunarea (fostul coridor VII pan-european), Axa prioritara 22 (feroviara). In regiune exista 4 drumuri europene: E70, E79, E81, E574.

Cele 5 porturi fluviale care apartin regiunii Oltenia: Orsova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet si Corabia necesita modernizare in vederea cresterii capacitatii.

In regiune exista un singur aeroport, amplasat la sapte kilometri de centrul orasului Craiova, pe soseaua Craiova-Bucuresti,aflat in proprietatea Consiliului Judetean Dolj si deservind practic intreaga regiune; acesta necesita modernizare pentru a se alinia standardelor internationale tehnice si de siguranta.

Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei nationale), din care 1555 km sunt modernizati (10,61% din totalul de km la nivel national modernizati).

Operatiuni indicative: reabilitarea si modernizarea porturilor regionale.

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala si centrala

Masura 2.2 - Imbunatatirea infrastructurii de utilitati (alimentarea cu apa, retele de canalizare, gaze naturale si termoficare)

Clasificare UE: 344 Apa potabila (captare, tratare si distributie) 345 Canalizare si purificare apa

Obiectiv: Extinderea si modernizarea sistemelor de distributie a apei potabile, de tratare si eliminare a apelor uzate, generate de zonele urbane, precum si cele rezultate de la unitatile industriale, a sistemului de colectare a apelor uzate si a celor pluviale, conectarea unui numar cat mai mare de localitati la sistemul de alimentare cu gaze naturale si energie termica, reducerea emisiilor poluante ale centralelor




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

138

termice si electrice invechite, ameliorarea concentratiilor poluantilor la nivelul aerului si solului

Fundamentare: lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km; de asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania-174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.

Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1466 km, regiunea Oltenia ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti, are cel mai mic nr. de localitati conectate.

In Romania, judetul Dolj se numara printre judetele cu cel mai mic numar de localitati cu retea de canalizare din tara. In special, in Craiova, statia de epurare a apei inca nu functioneaza, apele reziduale provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate intr-un canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare.

Regia de canalizare beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA, prin care se urmareste construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a apei si a unui nou canal colector in Craiova. Municipiile Ramnicu Valcea si Drobeta Turnu - Severin vor beneficia de lucrari de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei de tratare a apelor reziduale in valoare de 29000000,00 Euro, respectiv 41600000,00 Euro finantate din programul ISPA, memorandumul de finantare pentru aceste proiecte fiind semnate la 6 decembrie 2004.

Lungimea retelei de furnizare a gazelor naturale este de 1706 km, reprezentand 6,59 % din lungimea retelei de gaze naturale la nivel national (25879 km), si plaseaza regiunea Oltenia pe penultimul loc in tara, inaintea Regiunii Sud Est. Cu un numar de 21 localitati in care se distribuie energie termica, Oltenia se plaseaza pe locul 7 in Romania.

Reteaua de termoficare este veche si genereaza pierderi platite de catre populatie. Centralele electrice si termice invechite au emisii de noxe si deseuri solide ce afecteaza calitatea mediului inconjurator si starea de sanatate a populatiei.

Operatiuni indicative: apa - constructia/modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii; constructia/reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile; extinderea retelelor de distributie a apei potabile si a sistemelor de canalizare.

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

139

Indicatori ai rezultatelor: apa potabila - numar de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite; canalizare - numar de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite.

Indicatori output: apa potabila - numar de consumatori conectati la retelele noi

sau modernizate, imbunatatirea capacitatiii statiilor de tratare si epurare a apei (m3); canalizare - km conducte de apa si canalizare construiti/modernizati.

Masura 2.7 - Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie

Clasificare UE: 332 Surse de energie regenerabile (energie solara, eoliana, hidroelectrica, biomasa)

Obiectivul masurii: reducerea intensitatii energetice prin cresterea eficientei energetice pe intregul lant - resurse naturale, producere, transport, distributie si utilizare finala a energiei electrice si termice.

Fundamentare: sectorul energetic din regiunea Sud - Vest Oltenia reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei regionale si nationale, fundamentala pentru dezvoltarea acesteia (71,57% din totalul productiei hidroelectrice nationale era produs aici in 2001). Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si modernizarii industriei si in principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator de piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor energetice. Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud - Vest Olenia in acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte un obiectiv esential al economiei regionale. Industria de energie electrica si termica, gaze si apa inregistreaza in ultimii ani pierderi de locuri de munca (de la 14% in 2000 la 10% in 2003), acest trend fiind mai pronunatat in judetele Dolj si Valcea si mai putin pronuntat in Mehedinti, unde fluctueaza. Procentul mare de populatie ocupata in acest sector in judetele Mehedinti (16% in 2003) si Gorj (14% in 2002) sunt consecinta ponderii importante a industriei energetice in economia acestor judete.

Operatiuni indicative: construirea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, pentru retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor existente in scopul cresterii eficientei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice si termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate); extinderea si modernizarea retelelor de distributie a energiei electrice si termice, in scopul reducerii pierderilor in retea si realizarea in conditii de siguranta si continuitate a serviciului de distributie, realizarea de investitii in noi capacitati de producere a energiei electrice si termice prin valorificarea resurselor energetice eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei si a resurselor geotermale si modernizarea celor existente.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

140

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, sectorul privat.

Masura 3.1 - Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism

Clasificare EU: 171 investitii materiale pentru turisa (servicii de cazare si

alimentatie publica pentru turisti, alte facilitati)

Obiectivul masurii: Masura vizeaza dezvoltarea infrastructurii turistice in

scopul de a creste atractivitatea regiunii Oltenia ca o destinatie turistica, prin restaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural, crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic, reabilitarea, extinderea si dotarea structurilor de cazare cu utilitatile conexe, precum si a facilitatilor de recreere.

Fundamentare: potentialul turistic al regiunii este diversificat: arii protejate,

parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare, atractii culturale.

Regiunea este a doua in Romania, dupa Moldova, privind numarul manastirilor si lacaselor de cult, teritoriul sau fiind bogat in resurse minerale cum ar fi apele minerale si beneficiind de o biodiversitate unica.

Cu toate acestea, desi judetul Valcea ocupa locul 3 pe tara din punctul de vedere al capacitatii de cazare functionale si locul 2 pe tara din punctul de vedere al numarului de innoptari, iar judetele din nordul Olteniei dispun de un mediu natural inca neatins format din munti, dealuri si zone rurale – sectorul turistic inregistreaza o discrepanta intre potentialul sau si nivelul de exploatare: in 2004, doar 26,57% din capacitatea de cazare existenta a fost functionala, cu o rata de ocupare de 44,5%. Este de mentionat ca acesta este superioara mediei nationale, urmare a procesului de privatizare.

In judetul Valcea tendintele descrescatoare sunt atenuate de asa numitul turism social, care reprezinta fluxul de turisti care viziteaza regiunea multumita subventiilor sociale de la bugetul de stat. De fapt, cazarea in statiunile balneo-climaterice este subventionata pentru persoane care sufera de anumite boli si pentru batrani. Acest segment de turism este prin definitie caracterizat prin cheltuieli reduse.

Operatiuni indicative: instalatii, echipamente si dotari pentru asigurarea

necesarului de apa si pentru evacuarea apelor pluviale si menajere; dezvoltarea retelelor de captare si /sau transport a izvoarelor minerale si saline cu potential terapeutic (ape minerale, lacuri si namoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor si salinelor); amenajarea, modernizarea, dotarea (inclusiv cu utilitati) a bazelor de tratament din statiunile balneo - climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice; refacerea parcurilor balneare, parcuri – gradina; amenajare piscine, stranduri, bazine de kinetoterapie; amenajarea de porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacuri




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

141

de agrement; amenajari specifice sporturilor nautice; amenajari pentru practicarea pescuitului sportiv.

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: autoritati ale administratiei publice locale si centrale, societati comerciale, persoane juridice care nu sunt agenti economici.

Prioritatea regionala 5 - Dezvoltarea zonelor rurale si montane

Impact anticipat: reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura

Strategia regionala: modernizarea sectorului agricol si diversificarea

activitatilor agricole altele decat agricultura, prin valorificarea particularitatilor si resurselor locale naturale, ambientale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea etc.), a patrimoniului cultural (obiective culturale, traditii si experiente profesionale acumulate), dezvoltarea turismului si a altor sectoare productive locale (artizanat, vinurile de marca, produse ecologice, produse rezultate din prelucrarea lemnului, a pestelui etc.), dezvoltarea capitalului uman si crearea de noi specializari.

Masura 5.2 - Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural

Clasificare UE: 1305 Servicii de baza pentru economia rurala si populatie, 1306 Renovarea si dezvoltarea satelor, precum si protectia si conservarea patrimoniului rural, 1308 Gestionarea resurselor de apa in agricultura, 1312 Protectia mediului inconjurator in perspectiva conservarii terenurilor, padurilor si peisajului, precum si ameliorarea conditiilor pentru animale.

Obiectivul: modernizarea economiei rurale prin diversificarea activitatilor

economice altele decat agricultura, mentinerea si imbunatatirea structurilor sociale si economice in scopul imbunatatirii vietii din spatiul rural.

Fundamentare: agricultura de subzistenta desfasurata pe suprafete reduse si

utilizand tehnologii depasite, reprezinta ocupatia cvasiprezenta in spatiul rural iar saracia rurala constituie un obstacol in calea dezvoltarii si diversificarii. Se constata un decalaj important de dezvoltare intre zonele rurale si cele urbane.

Operatiuni indicative: dezvoltarea serviciilor si ofertei turistice (echitatie,

pescuit sportiv, etc.); reabilitarea si valorificarea patrimoniului cultural (istoric, arhitectonic, monumental si religios) al spatiului rural; instalarea serviciilor de baza in raport cu infrastructura la scara mica locala (drumuri comunale de legatura intre localitati, telecomunicatii, transport, energie si infrastructura de apa ca servicii de baza la scara mica).

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol,

autoritati locale comunale

Masura 5.3 - Dezvoltarea economicã durabilã a exploatatiilor forestiere si a zonelor montane




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

142

Clasificare UE: 121 Investitii in silvicultura, 125 Refacerea potentialului silvic in urma pagubelor provocarte de dezastre naturale si incendii si introducerea unor instrumente adecvate de prevenire, 126 Impadurirea terenurilor ne-agricole, 127 Imbunatatirea / mentinerea stabilitatii ecologice a padurilor de protectie, 1301 Ameliorarea terenurilor, 1312 Protectia mediului inconjurator in perspectiva conservarii terenurilor, padurilor si peisajului, precum si ameliorarea conditiilor pentru animale.

Obiectivul masurii: dezvoltarea exploatatiilor forestiere si managementul durabil al terenurilor forestiere in vederea conservarii peisajului natural, imbunatatirii conditiilor de mediu si diminuarii procesului de depopulare semnalat in anumite zone (ex. zona montana, zonele cu handicapuri naturale).

Fundamentare: Oltenia este o regiune rurala: ponderea populatiei pe medii

este de 47,2% in mediul urban fata de 52,8% in mediul rural. (Romania – 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural), judetele cu cel mai mare numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), Gorj (53%) si Valcea (55%). In anul 2004, la nivelul Regiunii Oltenia, din totalul populatiei ocupate 42% activa in sectorul agricol; contributia sectorului agricol la formarea produsului intern brut regional era de 14,37%.

Zonele rurale cuprind un numar mare de zone muntoase in judetele Mehedinti, Gorj si Valcea.

Operatiuni indicative: investitii in crearea/ modernizarea exploatatiilor forestiere; investitii in crearea/ modernizarea pepinierelor; acordarea de plati compensatorii aferente programului Natura 2000; sprijinirea prin plati pentru agro-mediu si bunastarea animalelor; acordarea de prime de impadurire a terenurilor agricole sau neagricole si de organizare a unor sisteme agro-forestiere pe terenuri agricole; refacerea potentialului productiei forestiere prin introducerea de actiuni de prevenire impotriva calamitatilor naturale si incendiilor; investitii in dezvoltarea serviciilor turistice montane (drumetii, aventura montana, echitatie, pescuit sportiv, etc.).

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol,

autoritati locale comunale

Masura 5.5 - Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii

Clasificare UE: 144 Acvacultura

Obiectivul masurii: modernizarea si restructurarea activitatilor din domeniul

pescuitului, acvaculturii, al procesarii pestelui, in concordanta cu cerintele consumatorilor si cu standardele de calitate si siguranta alimentara. In scopul realizarii acestui obiectiv se impun dezvoltarea acvaculturii, pescuitului in apele interioare, procesarii si marketingului produselor pescaresti, modernizarea vaselor de pescuit.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

143

Context: regiunea Oltenia dispune de importante resurse piscicole, numeroase lacuri si balti propice dezvoltarii acvaculturii si pescuitului. De asemenea, traversarea regiunii de catre fluviul Dunarea, raurile Olt, Jiu, etc constituie tot atatea oprtunitati in practicarea pescuitului comercial si turistic, cat si in dezvoltarea acvaculturii.

Operatiuni indicative: amenajarea de ferme de acvaculturtura (piscicultura,

oistercultura, cresterea racilor, etc); modernizarea si achizitionarea de noi echipamente pentru fermele de acvacultura; prelucrare si comercializare a produselor din peste (dotari, cerificarea produselor, ambalarea si etichetarea produselor, etc); modernizarea barcilor utilizate pentru activitatea de pescuit .

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri, administratie publica locala, etc

Indicatori ai rezultatelor: accelerarea dezvoltarii acvaculturii si a pescuitului in apele interioare.

Indicatori output: volumul productiei piscicole in apele interioare; numarul noilor producatori piscicoli.

Prioritatea regionala 6 - Protectia si imbunatatirea calitatii mediului

POS Mediu: Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata; Axa Prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate; Axa prioritara 3 Imbunatatirea

sistemelor municipale de termoficare in localitatile cele mai afectate de poluare; Axa prioritara 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii; Axa prioritara 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc.

Impact anticipat: imbunatatire a calitatii vietii/mediului; protejarea sanatatii populatiei; imbunatatire a calitatii vietii/ mediului; protejarea sanatatii populatiei; crestere in cifra neta a locurilor de munca create/pastrate.

Strategia regionala: imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de

lucrari in scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice; dezvoltarea colectarii diferentiate a deseurilor menajere si a deseurilor industriale si reutilizarea acestora; managementul deseurilor, construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate, construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone specifice, dezvoltarea sistemelor de management al diverselor tipuri de deseuri);

protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor protejate; reabilitarea siturilor industriale si militare poluate.

Masura 6.1 - Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate

Clasificare UE: 345 Canalizare si purificare de apa




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

144

Obiectivul masurii - Dezvoltarea sistemului de tratare si eliminare a apelor uzate, generate de zonele urbane, precum si cele rezultate de la unitatile industriale.

Fundamentare: conditiile precare din reteaua de colectare a apelor reziduale si

lipsa statiilor de epurare determina un grad ridicat de poluare a cursurilor de apa. In momentul de fata, numai doua statii de epurare a apelor reziduale sunt in curs de realizare la Craiova si Calafat.

Operatiuni indicative: constructia/reabilitarea statiilor de epurare a apelor

uzate; constructia/reabilitarea facilitatilor de epurare a namolurilor; contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor.

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica.

Indicatori ai rezultatelor: cresterea cantitatii de apa uzata tratata /purificata;

Indicatori output: numarul statiilor de epurare construite; cantitatea de apa epurata (m3).

Masura 6.3 - Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor protejate

Clasificare UE: 1313 Introducerea Instrumentelor Corespunzatoare De Prevenire Pentru Protectia Mediului Privind Conservarea Terenurilor, Padurilor si a Mediului Inconjurator; dezvoltarea retelei de arii protejate, identificarea Ariilor Speciale de Conservare si desemnarea Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica ce vor fi incluse in reteaua europeana de arii protejate NATURA 2000; monitorizarea starii si a activitatilor desfasurate in ariile protejate prin coordonarea unitara a administrarii Retelei Nationale de arii protejate.

Obiectivul masurii - Conservarea diversitatii biologice, asigurarea utilizarii durabile a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate.

Fundamentare: Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate.

Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled – Valea

Cerna (60.000 hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia situat in judetul Valcea, cu o suprafata de 17.000 hectare, si parcul natural Portile de Fier in judetul Mehedinti (115.000 hectare). Rezervatiile naturale si monumentele naturale, in numar de 121, nu sunt conservare adecvat.

Operatiuni indicative: extinderea ariilor protejate si a rezervatiilor naturale;

refacerea padurilor deteriorate, prin impaduriri care sa contribuie la pastrarea biodiversitatii si sa previna alunecarile de teren; conservarea biodiversitatii habitatelor regionale, a speciilor de pasari si animale pe cale de disparitie; promovarea unor metode moderne de mangement pentru zonele protejate si crearea de centre de informare, prezentare si de cercetare a habitatelor




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

145

naturale; elaborarea si implementarea planurilor de management pentru ariile protejate, inclusiv siturile Natura 2000 (inclusiv reconstructia ecologica, dezvoltarea infrastructurii, constientizarea publicului, achizitionarea de terenuri cu o valoare ridicata din punct de vedere al biodiversitatii pentru a deveni proprietatea statului).

Masura 6.7 - Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale de mediu

Obiectivul masurii - Contributia la managementul durabil al riscurilor naturale de mediu in zonele cele mai vulnerabile.

Fundamentare: inundatiile si alunecarile de teren ce au afectat in ultimii ani

Regiunea Oltenia au demonstrat slabiciuni atat in ceea ce priveste masurile de protectie impotriva inundatiilor si alunecarilor de teren, cat si capacitatea de raspuns in situatii de criza. Prin urmare regiunea are nevoie de un sistem de management al situatiilor de criza “pro-activ” in vederea reducerii potentialelor distrugeri si a vulnerabilitatii in fata factorilor naturali.

Operatiuni indicative: lucrari de constructii si amenajari pentru prevenirea si

reducerea consecintelor inundatiilor si alunecarilor de teren; realizarea hartilor de risc pentru inundatii si alunecari de teren.

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica

Indicatori ai rezultatelor: populatia ce va beneficia de pe urma masurilor de

protectie impotriva inudatiilor.

Indicatori output: numarul proiectelor vizand masuri de protectie impotriva

inundatiilor si alunecarilor de teren.

Coerenta cu politicile si reglementarile europene

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este un proces cu caracter continuu care se va desfasura si ulterior datei oficiale a aderarii si care implica o dezvoltare socio - economica durabila a tarii noastre.

In acest sens, sprijinul comunitar alocat prin implementarea Politicii de Coeziune si a Politicii Agricole Comune in concordanta cu principiul dezvoltarii regionale echilibrate la nivel de stat membru, joaca un rol cheie.

Asistenta financiara va fi acordata cu respectarea unui cadru multianual de planificare, care contine prioritatile, procesul decizional de finantare si de management al acesteia, organizat in mai multe etape, corespunzator urmatoarei perioade de programare, respectiv 2007 - 2013.

Ea este de asemenea complementara masurilor de dezvoltare adoptate de statul

membru la scala nationala, regionala si locala, fiind orientata in acord cu politicile si prioritatile Comunitatii, de aceste principii tinandu-se seama in




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

146

elaborarea Cadrului National Strategic de Referinta (CSNR) si a programelor operationale.

La baza CSNR se afla Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013 (PND), care a fost dezvoltat ca si instrument prin care Romania urmareste sa recupereze cat mai rapid decalajele in dezvoltarea socio-economica fata de UE.

Dezvoltare durabila

Dezvoltarea durabila reprezinta o tema orizontala care a fost luata in considerare la nivelul fiecarei prioritati in cadrul PDR 2007 - 2013, avand in vedere necesitatea dezvoltarii socio-economice armonioase in conditiile protejarii mediului inconjurator.

Astfel, se incurajeaza dezvoltarea activitatilor economice prin achizitionarea si utilizarea de catre intreprinderi a tehnicilor si tehnologiilor moderne, nepoluante, valorificarea resurselor regenerabile de energie.

Se au in vedere de asemenea prioritatile Strategiei Europene de Dezvoltare Durabila

in vederea atingerii standardelor adecvate de alimentare cu apa si cresterea accesului populatiei la serviciile de apa si canalizare, precum si prin utilizarea unor sisteme de management integrat al deseurilor.

Coerenta cu politicile nationale

Fundamentarea si continutul prioritatilor regionale s-au stabilit tinand seama de politicile sectoriale si obiectivele acestora pe termen mediu, statuate prin strategiile de dezvoltare la nivel national, a caror implementare va fi realizata prin programele operationale.

De asemenea, s-au avut in vedere prevederilor urmatoarelor acte normative: Legea 203 / 2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european; Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

147

PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALA A REGIUNII CENTRU 2007-2013

Analiza economico-sociala a regiunii

Descriere generala

Caracteristici fizico-geografice

Regiunea de Dezvoltare Centru este situata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul de 250 longitudine estica si paralela de 460 latitudine nordica.

Prin pozitia sa geografica, Regiunea Centru realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zonal ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor

In nord se invecineaza cu regiunea 6 Nord - Vest, la nord - est cu regiunea 1 Nord-Est, la est cu regiunea 2 Sud - Est, la sud cu regiunea 3 Sud si regiunea 4 Sud-Vest, la vest cu regiunea 5 Vest. Regiunea Centru este formata din judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu si are o suprafata totala de 34100 km2, ceea ce reprezinta 14,31% din suprafata tarii.Ca suprafata, depaseste unele tari europene cum ar fi Albania, Luxemburgul, Macedonia, Slovenia si Republica Moldova.

Situatia socio-economica a regiunii

Datele economice ale regiunii indica un relativ echilibru de ansamblu al celor trei sectoare: primar, secundar si tertiar.

Structura si repartitia principalelor activitati economice pe cuprinsul suprafetei regiunii au fost determinate de varietatea resurselor naturale, de pozitia geografica si de traditia existenta in prelucrarea acestor resurse. Prezenta activitatilor mestesugaresti in aceste tinuturi este semnalata inca din antichitate, primele organizari industriale fiind realizate inca din Evul Mediu, iar acumularile ulterioare au creat premisele aparitiei unor centre industriale puternice, reprezentate prin majoritatea ramurilor industriale.

In cadrul Regiunii Centru industria are vechi traditii datorita existentei variatelor bogatii naturale si a unor conditii social-istorice specifice.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

148

Breslele – organizate si specializate pe meserii – au fost primele forme economice consemnate de documente inca din secolul XIV si ele au contribuit la dezvoltarea aglomerarilor urbane, viitoarele cetati orasenesti Brasov, Sibiu, Sighisoara, Medias, Cisnadie si altele.

Ca pondere in economia regiunii se remarca in primul rand activitatile industriale, urmate de cele agro-silvice si cele de servicii.

Profilul industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, chimica, materialelor de constructii, lemnului, extractiva, textila si alimentara.

O caracteristica deosebita pe care o prezinta economia regiunii este ca aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei.

Unitatile industriale sunt amplasate in general, in localitatile urbane, si in cazul multor orase mici dau acestor localitati un caracter monospecializat.

Resurse hidrografice

Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului).

Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita, si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (Lacul Ursu) si iazurile piscicole din Campia Transilvaniei.

Sunt de mentionat resursele energetice ale Muresului, Oltului, Lotrului si Sebesului.

Potentialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat in principal pe cursul raurilor Sebes si Olt.

Infrastructura

Infrastructura tehnico-edilitara

Reteaua de distributie a apei, in lungime totala de 5571 km (12,38% din lungimea pe tara), in anul 2004, este distribuita in 253 localitati din regiune, din care 56 municipii si orase si 197 comune. Ponderea localitatilor rurale echipate cu instalatii de alimentare cu apa potabila este de 57% la nivel national si 59% la nivelul Regiunii Centru. In judetul Sibiu se gasesc cele mai multe localitati rurale fara alimentare cu apa, doar 31% din localitati beneficiind de un astfel de sistem in timp ce in judetul Brasov doar 20% dintre localitati nu au retea de alimentare cu apa potabila.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

149

Consumul mediu de apa potabila/locuitor a scazut in Regiunea Centru de la 112,0 m3 in 1990 la 61 m3 in anul 2003 (media pe tara fiind de 56,05 mc/locuitor), din care pentru uz casnic 33,16 m3/locuitor, fata de 32,85 m3/locuitor, media pe tara.

In mediul rural, nivelul de inzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din reteaua publica este scazut. Mentionam faptul ca in unele orase, din cauza capacitatii reduse a instalatiilor de captare si distributie, alimentarea cu apa se face in mod discontinuu, nesatisfacand necesitatile de alimentare cu apa ale consumatorilor. La nivelul Regiunii se constata lipsa in unele orase a statiilor de epurare a apelor uzate sau existenta unor statii de epurare necorespunzatoare din punct de vedere al standardelor de calitate.

Reteaua de canalizare a Regiunii Centru s-a extins de la 84 localitati in 1990 la 117 localitati in anul 2004, toate cele 51 de orase din regiune dispunand de retea de canalizare.

Lungimea simpla a conductelor de canalizare era la sfarsitul anului 2004 de 2382,7. Doar 8,8% din reteaua de canalizare exitenta in Regiunea Centru se afla in mediul rural. Fata de anul 2000, ponderea retelei de canalizare din mediul rural, in total retea a crescut cu 1,47 procente.

Situatia canalizarii arata ca la nivel national doar 13,7% din comune beneficiaza de acest tip de dotare edilitara iar in regiune 16,7%. Ponderea strazilor care au canalizare in regiune este de 51% din total strazi; comparativ, in judetele Regiunii ponderea cea mai mica este in Alba, 29,7% fata de cea mai mare in judetul Mures, 79,1% (Brasov 60%, Covasna 47%, Sibiu 49% si Harghita 44%).

Alba este judetul cu cea mai slaba echipare a retelei de canalizare in mediul rural, doar 0,7% din lungimea conductelor de canalizare se afla in mediul rural in timp ce in judetul Harghita 13,5% din lungimea conductelor de canalizare existente se afla in mediul rural. Daca ne raportam la reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 45,17% din lungimea acesteia.

De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi, care desi au retele de distributie a apei, nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate la suprafata solului, producand fenomene de poluare.

Toate localitatile urbane ale Regiunii Centru sunt echipate cu instalatii de apa potabila dar cele rurale sunt echipate partial. Ponderea localitatilor rurale alimentate cu apa potabila este de 57% la nivel national si de 59% la nivel regional. In judetul Sibiu sunt cele mai multe localitati rurale fara alimentare cu apa potabila, doar 31% din toate comunele fiind alimentate fata de 80% in judetul Brasov.

Sub media regionala se afla judetele Covasna, cu 50% din localitatile rurale echipate cu retea de alimentare cu apa potabila, si Mures cu 56,8% iar peste media regionala se situeaza judetele Alba unde doar 36,9% din localitatile




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

150

rurale nu au retea de alimentare cu apa potabila si Harghita cu 28,8% din localitatile rurale fara alimentare cu apa potabila.

Dezvoltarea economica in ansamblu

Evolutia indicatorilor macroeconomici regionali

Produsul Intern Brut al Regiunii Centru in anul 2003 totaliza 248107,6 miliarde lei preturi curente, reprezentand 12,6 % din PIB al Romaniei. Produsul Intern Brut pe locuitor, de 97,5 milioane lei (6756 Euro PPC) in 2003, este superior cu 7,2% celui calculat pentru intreaga tara, asa cum a fost de-a lungul perioadei 1993-2003.

In anul 2003 Regiunea Centru ocupa la acest indicator pozitia a treia, dupa Regiunea Bucuresti si Regiunea Vest.

Rata anuala de crestere a PIB in Regiunea Centru a fost de 4,7% in 2003, cu 0,6% mai mica decat cea inregistrata la nivel national. Din gradul de participarea a diverselor activitati la crearea Produsului Intern Brut al regiunii pe anul 2003, rezulta pentru industrie o pondere de 29,7%, pentru agricultura 11,5%, pentru constructii 5,6%, iar pentru servicii 42,1%.

Populatia si resursele umane

Cu o populatie stabila de 2545271 locuitori, inregistrata la 1 iulie 2003, reprezentand 11,7 % din populatia Romaniei, Regiunea Centru se plaseaza pe locul al 5-lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare, mentinandu-si pozitia ocupata la recensamantul populatiei si locuintelor din 1992.

Datele definitive ale ultimului recensamant arata o scadere a populatiei stabile din Regiunea Centru fata de 1992 cu 6,5% (178676 persoane in cifre absolute), tendinta regasita la nivelul intregii tari (-4,9%).

Prognoza demografica a Regiunii in orizontul anului 2025

In 2003, efectivul populatiei Regiunii Centru era de 2.545,2 mii locuitori, iar in 2025 se prognozeaza ca aceasta va scadea cu 239,8 mii, ajungand la 2305,4 mii. In varianta optimista, reducerea efectivului in intervalul 2003 - 2025 va fi cu 5,2%, in cea pesimista cu 10,9% iar in cea medie cu 9,4%.

In varianta medie, se pot distinge doua intervale distincte ca evolutie, si anume perioada 2003 - 2010, cu o scadere moderata intr-un ritm mediu de 0,2%/an si 2010 - 2025, perioada in care fenomenele demografice intra in declin accentuat-scadere cu 0,54%/an. Factorul cel mai important care va influenta acest fenomen este scaderea naturala.

Agricultura si dezvoltarea durabila

Conditiile de clima, relief si sol, faptul ca aproape jumatate din suprafata este ocupata de zona montana, iar in depresiunile din rasaritul teritoriului se inregistreaza in mod obisnuit cele mai joase temperaturi din tara, ar putea fi




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

151

considerati factori care sa faca din Regiunea Centru o zona improprie agriculturii.

Cu toate acestea, agricultura isi gaseste conditii bune de dezvoltare in cea mai mare parte a teritoriului. Chiar si in zona montana suprafete intinse de pasuni si fanete naturale sunt favorabile cresterii animalelor, iar clima mai rece si regimul pluviometric specific fac ca aici sa fie mai putin simtite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului.

Fara a se putea face o delimitare stricta intre zonele favorabile diferitelor activitati agricole se constata totusi o anumita distributie a acestora in functie de relief, clima si sol. In estul si sudul regiunii cultura principala este cartoful iar in partea cu inaltimi mai joase sunt conditii favorabile pomilor fructiferi. In zonele colinare si depresionare precum si in luncile din centrul, sudul si sud-vestul regiunii se cultiva graul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahar, legumele, plantele de nutret. Podisul Tarnavelor, cu zona delimitata de municipiile Tarnaveni, Medias, Blaj si Aiud ca si terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia si Sebes sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii vitei de vie.

Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata in toate judetele regiunii, in zona montana, constituind principala activitate agricola. Cresterea oilor, activitate traditionala a locuitorilor din Muntii Cindrelului, Muntii Sebesului si zona Branului, se afla in usor declin in ultimul deceniu din cauza dificultatilor privind valorificarea productiei. Judetele Mures si Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Muresul avand si un puternic sector de crestere a porcinelor si pasarilor.

Suprafata agricola a Regiunii Centru este de 1941 mii ha reprezentand 56,9% din suprafata totala a regiunii si 13,1 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 39,6%, pasuni 34,9 %, fanete 24,0 %, vii si pepiniere viticole 0,6%, livezi si pepiniere pomicole 0,9%.

Structura terenurilor agricole (arabil, pasuni, fanete) si principalele culturi agricole

Suprafata agricola a Regiunii Centru era in anul 2003 de 1893,5 mii ha reprezentand 55,5% din suprafata totala a regiunii si 12,9 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 40,6%, pasuni 34,16 %, fanete 23,89 %, vii si pepiniere viticole 0,45%, livezi si pepiniere pomicole 0,88%.

Dezvoltarea spatiului rural

Spatiul rural reprezinta o entitate socio-culturala care cuprinde totalitatea asezarilor rurale si in care activitatea economica de baza este agricultura.

Densitatea satelor pe o suprafata de 1000 km2 difera foarte mult in cadrul judetelor din regiune, de la judetul Alba cu 105,4 sate/1000 km2, la judetul




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

152

Brasov, cu 28 sate/1000 km2, (fata de media pe tara de 55 sate/1000 km2). Numarul mare de sate din judetul Alba se datoreaza asezarilor foarte mici din Zona Muntilor Apuseni, unde cateva comune grupeaza mai mult de 30 de sate.

Aceasta situatie creeaza destul de mari probleme in ceea ce priveste infrastructura de transport si utilitatile acestor localitati. In cadrul comunitatilor rurale din regiune se intalnesc si sate sau asezari umane izolate care se confrunta cu fenomenul saraciei, caracterizate printr-un consum redus de bunuri si servicii.

Potrivit studiului “CARTA VERDE” a dezvoltarii rurale in Romania, in Regiunea “CENTRU” exista cateva zone in care predomina factori favorizanti ai dezvoltarii (ex. Zona Caliman – judetul Mures, Depresiunea Ciuc – judetul Harghita, Depresiunea Brasov si Zona Sibiu – Lotru – judetul Sibiu) si zone in care predominanti sunt factorii restrictivi ai dezvoltarii (ex. Zona Muntilor Apuseni – judetul Alba).

Factorii care favorizeaza dezvoltarea social-economica sunt dati in general de o oferta mai larga de resurse naturale, vegetatie forestiera, potential agricol ridicat si de elemente valoroase ale cadrului natural. Factorii restrictivi ai dezvoltarii se caracterizeaza printr-o slaba diversificare a activitatilor economice, dependenta aproape exclusiva de agricultura, infrastructura sociala deficitara, acces dificil la retelele de transport.

Toate acestea determina un nivel de viata foarte scazut, dificultati in valorificarea produselor agricole, echipare hidroedilitara aproape inexistenta si in final duc la accentuarea fenomenului de depopulare si imbatranire a populatiei.

Analiza dezvoltarii umane la nivel local indica disparitati in interiorul regiunii referitor la saracie si dezvoltarea sociala a acestora.

Discrepantele cele mai mari se inregistreaza intre judetele Brasov si Alba, judetul Brasov avand valorile cele mai ridicate la indicatorii care reliefeaza gradul de dezvoltare al satelor. La polul opus, judetul Alba are cel mai mare factor de izolare a satelor, 41, precum si cel mai scazut nivel material.

Indicele dezvoltarii umane in satele judetului Alba este doar 60 in timp de judetele Brasov, Covasna si Harghita au un indice de 71 respectiv 70. Un nivel mai scazut al dezvoltarii satelor se remarca si in judetul Mures.

Situatia mediului

Ocupatiile stravechi (specifice multor zone din Regiunea Centru) cum ar fi mineritul, cresterea animalelor, exploatarea lemnului si a materialelor de constructie, care s-au desfasurat de secole in aceasta zona, au avut ca rezultat o intensa exploatare a resurselor naturale si implicit au dus la fenomene de degradare a mediului inconjurator.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

153

La aceste activitati traditionale s-au adaugat apoi si activitati industriale care au amplificat poluarea prin generarea unor produse secundare inutile care prin acumulare pun in pericol confortul si sanatatea oamenilor.

Astfel, prin efectul cumulat al acestor activitati, mari suprafete de paduri au fost supuse fenomenului de uscare si insemnate suprafete de teren montan sunt lipsite de vegetatie.

Ca urmare a acestui fapt se produc scurgeri masive a torentilor pe versanti care amplifica eroziunea si duc la colmatarea cailor de acces si a gospodariilor locuitorilor.

Zone critice pe teritoriul Regiunii Centru

Zonele din Regiunea Centru in care s-au inregistrat depasiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, fata de normele standardizate, producandu-se deteriorari grave ale starii de mediu cu consecinte asupra sanatatii oamenilor, economiei si capitalului natural sunt :

Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane

In Romania unitatea de baza a activitatii legate de protectia si gospodarirea apelor este bazinul hidrografic, definita in Legea Apelor ca unitate fizico-geografica ce inglobeaza reteaua hidrografica pana la cumpana apelor, in cadrul caruia se organizeaza si se desfasoara gospodarirea unitara, rationala si complexa a apelor de suprafata si subterane sub aspect cantitativ si calitativ.

Din totalul de 2885 de km de rauri apartinand bazinului hidrografic Olt, Mures si Siret : 50% se incadreaza in categoria I; 34% se incadreaza in categoria II; 10% se incadreaza in categoria III; 6% degradat.

In general, raurile pe cursurile superioare se incadreaza in categoria I. pe cursurile mijlocii si inferioare, cursuri de interes major pentru economie si protectia mediului, calitatea raurilor se modifica trecand in categoria a III-a si chiar degradat.

Sursele de poluare majore pe bazine hidrografice sunt urmatoarele: Bazinul Mures –SC Bicapa SA Tarnaveni (jud. Mures); EM Rosia Montana, EM Baia de Aries , EM Abrud (jud. Alba), UPSOM Ocna Mures; SC Sometra Copsa Mica (jud Sibiu). Bazinul Olt-SC Colorom Codlea, SC Nitramonia Fagaras (jud. Brasov) si Agentia Apa Canal Sibiu.

In zona exploatarilor miniere din Muntii Apuseni sunt generate fenomene de poluare complexe, fiind afectate in principal apele de suprafata prin prezenta ionilor de metale grele si prin aciditatea ridicata, o alta zona este zona salinelor Ocna Mures (jud. Alba) poluata cu apa sarata.

Calitatea necorespunzatoare a apei raurilor se datoreaza si impurificarii acesteia de catre afluentii proveniti din ferme zootehnice si afluenti de tip fecaloid-menajer, aceste tronsoane reprezentand 10% categoria a III-a.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

154

Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere sunt aprobate prin HG 459/2002. Hotararea defineste 19 parametri si valori care trebuie sa se aplice pentru evaluarea calitatii apei de imbaiere si ea contine informatii despre 2 tipuri de valori pentru standardele de calitate: standarde obligatorii si valori ghid (care, daca sunt atinse, indica o calitate excelenta a apei de imbaiere).

In judetul Alba exista 3 stranduri si 2 piscine a caror calitate este necorespunzatoare (din punct de vedere microbiologic) in 33% din cazuri.

In judetul Harghita nu sunt zone naturale amenajate pentru imbaiere. In judetul Mures exista 6 zone naturale de imbaiere. Reprezentativa pentru judetul Sibiu este zona de agrement Ocna Sibiului.

Pentru judetul Alba zonele critice sunt: zona Zlatna, zona municipiului Blaj, zona muntilor Apuseni.

In judetul Brasov se disting urmatoarele zone critice: zona central-sudica cu raurile Barsa, Panicel, Ghimbasel, Vulcanita, Hamaradia; zona nordica cu raurile Berivoi, Homorod, Olt (la Feldioara si Hoghiz); zona vestica cu raurile Olt (la Fagaras si Ucea) si Corbul Ucei; zona Brasov cu canalul Timis.

Pentru judetul Covasna zonele critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata lipsesc in mod normal.

Zonele critice in cazul judetului Harghita sunt: raul Olt (aval de orasul Miercurea-Ciuc), raul Tarnava Mare (aval de Odorheiu Secuiesc si Cristuru Secuiesc), raul Homorodul Mic (aval Vlahita), paraul Chirui (intre Harghita Bai si confluenta cu paraul Varghis); zonele cu activitate miniera si explorari geologice (zona industriala vest Miercurea-Ciuc si zona Votlobeni, in jurul carierei din Chileni); depozitele de deseuri industriale si urbane din orasele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc si Cristuru Secuiesc.

In cazul judetului Mures se deosebesc zonele: tronsonul de rau Tarnava Mica (aval Tarnaveni), raul Mures (aval de municipiul Targu Mures), raul Tarnava Mare (aferent judetului Mures), Paraul de Campie.

Pentru judetul Sibiu se disting urmatoarele zone critice: raul Cibin (sectiunea Mohu si sectiunea aval Talmaciu), raul Hartibaciu (sectiunile amonte si aval Agnita, sectiunea Cornasel), raul Cisnadie (sectiunea aval Cisnadie), raul Tarnava Mare (sectiunea aval Copsa Mica).

Starea lacurilor

Din totalul lacurilor naturale si acumularilor hidroenergetice existente, au fost monitorizate 12 acumulari hidroenergetice si 3 amenajari pentru agrement din cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor de Suprafata, urmarindu-se incadrarea in categorii de calitate si stabilirea stadiului trofic.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

155

Calitatea apei celor 12 acumulari hidroenergetice corespunde din punct de vedere fizico-chimic categoriei I de calitate – ape de suprafata, categorie necesara utilizarii in scop potabil. Stadiul trofic este diferit: oligotrofe: Sacel-Tarlung, Doca, Medein, Petresti, Bezid, Mesteacanul, Frumoasa; mezotrofe: Gura Raului, Vistea; eutrofe: Sadu II, Scorei, Ighis.

Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere sunt aprobate prin HG 459/2002. Hotararea defineste 19 parametri si valori care trebuie sa se aplice pentru evaluarea calitatii apei de imbaiere si ea contine informatii despre 2 tipuri de valori pentru standardele de calitate: standarde obligatorii si valori ghid (care, daca sunt atinse, indica o calitate excelenta a apei de imbaiere).

In judetul Alba exista 3 stranduri si 2 piscine a caror calitate este necorespunzatoare (din punct de vedere microbiologic) in 33% din cazuri. In judetul Harghita nu sunt zone naturale amenajate pentru imbaiere. In judetul Mures exista 6 zone naturale de imbaiere.

Reprezentativa pentru judetul Sibiu este zona de agrement Ocna Sibiului.

Starea apelor subterane

Se remarca urmatoarele aspecte:

modificarea calitativa a apelor subterane urmare a contaminarii acviferului cu substante organice, amoniu, nitriti, nitrati si contaminarea bacteriana in majoritatea localitatilor rurale datorata lipsei de dotari cu instalatii edilitare, depozitarii necorespunzatoare a deseurilor animaliere si menajere precum si practicilor agricole necorespunzatoare;

poluarea panzei freatice cu substante toxice si specifice: metale grele (zona Copsa Mica, Zlatna) datorata metalurgiei neferoase, activitate practicata in zona;

impurificarea naturala cu fier a apelor subterane din judetul Covasna datorita naturii substratului.

Alimentarea cu apa potabila a populatiei

Resursele de apa utilizate pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor provin din surse de suprafata 74% si 26% din surse subterane. Sistemele centralizate de alimentare cu apa potabila reprezinta 54%.

De remarcat este si calitatea necorespunzatoare a apei brute provenite din sursele de suprafata ceea ce implica necesitatea gasirii unor noi surse de apa in scopul potabilizarii. Se constata de asemenea ineficienta unor statii de tratare, acestea necesitand modernizare. Se impune de asemenea modernizarea retelelor de distributie a apei potabile in scopul asigurarii cantitative si calitative a apei potabile pentru populatie.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

156

Calitatea apei potabile distribuite prin sistem public de aprovizionare

In judetul Alba 4,47% dintre rezultatele analizelor efectuate pe probe de apa din retelele publice au fost necorespunzatoare ( cf. L 458/2002, STAS 1342/1991, Ord.1193/1996).

In judetul Brasov, in anul 2004 s-a reabilitat sistemul de tratare a apei potabile si, partial, reteaua de distributie, ceea ce a imbunatatit calitatea apei potabile si regimul de furnizare a apei potabile.

In judetul Harghita sunt 92 de localitati care au instalatii centralizate de alimentare cu apa potabila. Lungimea retelei de distributie a apei este de 750 km (370 dintre acestia sunt in localitatile urbane), 75% din populatia aflata in mediul urban este deservita cu apa potabila.

In judetul Mures sunt 87 localitati alimentate cu apa dintre care 11 sunt municipii si orase. Lungimea retelei de apa potabila din localitatile urbane este de 634,5 km. Apa potabila furnizata populatiei prin retele centrale de apa a fost controlata prin metode de laborator pentru indicatorii fizico - chimici si bacteriologici. In Targu Mures au fost neconforme urmatoarele probe:7,76% la clor rezidual; 0,75% pentru indicatorul coliformi totali; 0,46% la coliformi fecali.

Pentru judetul Sibiu, in mediul urban, alimentarea cu apa potabila de la reteaua publica se face la 86,3% dintre gospodarii; toate localitatile urbane dispun de astfel de retele. Raul Tarnava Mare, ce serveste ca sursa de apa pentru Medias si Copsa Mica, nu corespunde HG 100/2002 privind Normele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare. Apa potabila distribuita pentru municipiul Sibiu este monitorizata cf. L 458/2002 modificata cu L 311/2004 si cf. HG 974/2004.

Situatia apelor uzate si menajere

Evaluarea situatiei regionale a surselor de ape uzate, care are in vedere urmatoarele elemente caracteristice: randament de epurare, cantitati de substante poluante evacuate, toxicitatea poluantilor, evidentiaza:

statii de epurare orasenesti insuficiente care necesita modernizare, retehnologizare;

inexistenta statiilor de epurare pentru unele localitati urbane si rurale;

statii de preepurare ineficiente pentru activitati industriale;

lipsa retelelor de racordare la sistemul centralizat de canalizare.

Sursele majore de poluare identificate in perimetrul regional sunt: SC Sometra SA Copsa Mica, Sc Rosiamin Rosia Montana, SC Bicapa SA Tarnaveni, SC Azomures Targu Mures, Sc Viromet SA Victoria, SC Colorom Codlea, SC Nitramonia SA Fagaras.

Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

157

Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile introducerea in sol de compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activitatile industriale si urbane. Evaluarea calitatii solurilor consta in identificarea si caracterizarea factorilor care limiteaza capacitatea productiva a acestora.

Regiunea Centru se caracterizeaza printr-un invelis variat de sol. Astfel, in zonele muntoase sunt raspandite solurile brune si brune acide formate pe substratul litologic alcatuit din roci eruptive, metamorfice si sedimentare in conditiile unui climat rece si umed. Pe aceste soluri se dezvolta in conditii bune paduri de molid in zonele inalte si paduri de foioase in zonele mai joase.

In zona dealurilor si depresiunilor sunt caracteristice solurile argilo-iluviale podzolice.

In zonele de lunca ale principalelor cursuri de apa: Olt, Mures, Tarnava Mare, Tarnava Mica, Hartibaciu si Cibin se dezvolta solurile hidromorfe humicogleice si solurile aluviale.

In judetele regiunii formele de relief, deal, podis, premontana si montana sunt predominante, zonele joase de campie fiind localizate aproape in exclusivitate pe luncile principalelor cursuri de apa.

Tipurile de sol intalnite pe suprafetele de campie apartin in exclusivitate categoriei de teren arabil, fiind soluri fertile clasa I si II si fac parte din categoria argiluvisolurilor, solurilor cernoziomice si balane.

Ca structura de cultura, pe solurile de fertilitate din categoria III si IV predomina culturile cerealiere paioase, porumbul, plantele tehnice, cartof si floarea soarelui.

Zonele de campie de pe luncile principalelor rauri sunt repartizate pentru culturile legumicole.

Degradarea solurilor poate aparea ca rezultat al fenomenelor naturale sau al activitatilor antropice. Fenomenele naturale care genereaza degradarea solurilor sunt: eroziunile, alunecari, exces de umiditate, surpari, saraturi, aciditate.

Restrictii de calitate a solurilor (ha)

Restrictii de calitate AB BV CV HR MS SB

Eroziune de suprafata 140000 29000 28000 55480 75000

Eroziune de adancime 3100 9000 74 2330 13000

Alunecari de teren 1500 20100 25000

Exces de umiditate 17900 65000 98732 21100 6850

Soluri acide 83500 130000 37425 140669 23019 40000




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

158

Restrictii de calitate AB BV CV HR MS SB

Soluri sataturate 2500 40 105 224 68

Soluri afectate de poluare 33 5200

Soluri erodate de ape 38000 202695 2595

Soluri nisipoase si pietris 2740 10511

Sursa: Planul Regional de Actiune pentru Protectia Mediului 2004

Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate de poluarea chimica, eroziunea de suprafata si alunecari de teren, depozitare incorecta a deseurilor industriale si menajere.

In judetul Alba, zona cea mai critica din acest punct de vedere o reprezinta zona Zlatna, zona cuprinsa intre Zlatna si Patrangeni. Suprafata afectata de emisiile de la SC Ampelum SA este de aproximativ 12800 ha teren agricol si forestier. Aceasta suprafata este incadrata ca fiind puternic poluata. Pe langa aceasta, 12200 ha sunt mediu poluate.

Zona Ocna Mures: cca. 92,5 ha afectate de exfiltratii din batalurile functionale si zona de impact Salina SA.

In zona miniera din muntii Apuseni, sursa majora de poluare a solului o constituie haldele de steril inchise si in functiune, iazurile de decantare active si in conservare, lucrarile de cariera, apele de mina.

In ceea ce priveste gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere, se poate spune ca aceasta reprezinta o problema pentru toate localitatile din mediu urban si rural.

In judetul Brasov, situatia solurilor degradate se prezinta astfel: zona degradata datorita eroziunii de suprafata: 38000 ha (Cincu, Drsuteni, Granari, Persani, Rotbav, Ticusul Vechi si Valea Timisului); zona depunerilor deseurilor industriale: 29 ha; zona depunerilor deseurilor menajere: 16 ha; zona alunecarilor de teren: 4546 ha (Cincu 300 ha, Galati 235 ha, Homorod 200 ha, Rasnov 200 ha, Crihalma).

In judetul Mures, situatia se prezinta astfel: soluri degradate ca urmare a depozitari necorespunzatoare a deseurilor industriale: cca. 20 ha; - terenuri afectate de eroziune: cca. 60000 ha; - alunecari de teren cca. 30 ha; - terenuri degradate in urma extrageri de nisip si balast cca. 32 ha.

In judetul Sibiu situatia terenurilor degradate se prezinta astfel: soluri degradate ca urmare a eroziunii de suprafata cca 6900 ha si cca 3130 ha caracterizate de o eroziune in profunzime; - degradare datorata alunecarilor de teren cca 6500 ha; - soluri cu exces de umiditate cca 13760 ha; - soluri degradate datorita poluarii chimice cca.1600 ha; - saraturi cca. 181 ha.

In judetele Harghita si Covasna nu sunt zone critice din punct de vedere al degradarii solurilor.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

159

Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

In vederea ameliorarii starii de calitate a solurilor suprafetele amenajate pentru irigatii, cele amenajate cu lucrari de desecare si cu lucrari de combatere a eroziunii in anul 2001, sunt prezentate in tabelul urmator:

Suprafetele amenajate pentru irigatii, cele amenajate cu lucrari de desecare si cu lucrari de combatere a eroziunii in anul 2001 (ha)

Judet

Suprafata amenajata pentru

irigatii [ha]

Suprafata amenajata cu

lucrari de desecare [ha]

Suprafata amenajata cu lucrari de combatere a

eroziunii solului [ha]

Alba 4676 11046 42285

Brasov 2653 81369 50040

Covasna 4789 44370 8078

Harghita 0 2179 33602

Mures 689 13709 74058

Sibiu 2700 30132 84602

Regiunea Centru

15507 182805 292665

Romania 3177207 3201628 2278490

Sursa:INS -Mediul inconjurator in Romania 2002

Se mentioneaza faptul ca suprafata irigata, la nivel de tara, a scazut in perioada 1990-1999, de la 62,5% la 9,4% din totalul amenajat, fenomen intalnit si la nivelul regiunii. Problema principala care se ridica in zonele afectate de seceta consta in adoptarea a unei politici manageriale adaptate previziunilor privind seceta, astfel incat sa se asigure masuri pe termen scurt (compensarea deficitului de umiditate prin irigatii, structura culturilor, adaptarea tehnologiilor de lucru a solului si de fertilizare etc.) si pe termen mediu si lung (asigurarea rezervelor de apa in lacurile de acumulare, crearea perdelelor forestiere de protectie etc.).

Specificitati teritoriale si disparitati zonale

Structura asezarilor

Regiunea de Dezvoltare Centru, constituita pe baza legii nr. 151/1998, privind dezvoltarea regionala in Romania, are in componenta 6 judete din centrul Romaniei: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu. Cu o suprafata de 34100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa locul al 5 - lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin situarea ei in centrul tarii, Regiunea Centru se invecineaza cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

160

Populatia stabila a Regiunii Centru, inregistrata la 1 iulie 2003 era de 2545271 persoane, reprezentand 11,7 % din populatia tarii. Densitatea populatiei, de 74,6 locuitori/km2, este mult mai redusa decat media nationala (91,2 loc/km2).

Regiunea Centru cuprindea la sfarsitul anului 2003 un numar de 55 orase (din care 20 municipii), 336 comune si 1792 sate, ocupand primul loc in privinta numarului de localitati urbane.

Ponderea populatiei din mediul urban, conform datelor statistice din 2003, era de 61,4 %, Regiunea Centru situandu-se pe pozitia a 3-a, dupa Regiunea Bucuresti si Regiunea Vest. Majoritatea oraselor au un numar mai mic de 20000 locuitori, o situatie asemanatoare inregistrandu-se si la nivelul tarii. Un singur oras – Brasovul – are populatia de peste 200000 locuitori, iar doua orase (Sibiu si Targu Mures) au intre 100000 si 200000 locuitori.

Organizarea administrativa a teritoriului la 31 decembrie 2003

Judet Numarul oraselor si

municipiilor Numarul

municipiilor Numarul

comunelor Numarul satelor

Alba 11 4 65 656

Brasov 10 4 45 149

Covasna 5 2 34 122

Harghita 9 4 52 236

Mures 10 4 88 466

Sibiu 10 2 52 163

Regiunea Centru

55 20 336 1792

Romania 276 103 2727 13042

Sursa: INS, Anuarul Statistic 2004

Disparitati teritoriale

Regiunea Centru are o suprafata de 34.100 kmp, judetul cu cea mai mare suprafata fiind Muresul, iar judetul cu suprafata cea mai mica, Covasna. Din punct de vedere al populatiei, judetul Brasov se distanteaza, urmat de judetul Mures in timp ce judetul Covasna are cel mai mic numar de locuitori dintre toate judetele Regiunii. In ceea ce priveste densitatea populatiei, judetul Brasov are cel mai mare numar de locuitori pe km2 iar judetul Harghita are cea mai mica densitate a populatiei.

Disparitati in domeniul infrastructurii

Raportat la infrastructura de utilitati se remarca si in aceasta privinta diferente la nivelul judetelor, cat si lipsa uniformitatii in dezvoltarea retelei de utilitati publice in interiorul aceluiasi judet.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

161

Spre exemplu, judetul Mures are cea mai bine dezvoltata retea de distributie a gazelor naturale, acoperind un numar mare de localitati in timp ce reteaua de alimentare cu apa potabila nu acopera nici 30% din totalul localitatilor unde se distribuie gaze naturale.

Aceeasi situatie o intalnim si in judetul Sibiu, iar in judetul Harghita reteaua de alimentare cu apa potabila este mai bine dezvoltata decat cea de distributie a gazelor naturale. O situatie mai echilibrata din acest punct de vedere o prezinta judetele Brasov si Alba.

Numarul localitatilor ce dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa

Judet Numarul localitatilor cu sisteme centralizate de

alimentare cu apa

Alba 92

Brasov 83

Covasna 28

Harghita 98

Mures 86

Sibiu 21

Regiunea Centru 408

Sursa: INS, Anuarul Statistic 2004

Disparitati in calitatea mediului

In Regiunea Centru zonele care se confrunta cu probleme ecologice speciale sunt localizate in imprejurimile localitatilor care concentreaza unitati de productie in domeniul chimiei, metalurgiei, materialelor de constructii si zonele miniere.

Zonele care inregistreaza concentratii mai mari decat noxa maxima acceptata sunt: judetul Alba (Alba Iulia, Ocna Mures, Zlatna), judetul Brasov (Brasov, Fagaras, Hoghiz), judetul Harghita (Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Gheorgheni), judetul Mures (Tg. Mures) si judetul Sibiu (Sibiu, Medias, Copsa Mica).

Uzinele de prelucrare a metalelor neferoase de la Zlatna si uzinele chimice de la Copsa Mica sunt cunoscute printre cei mai mari agenti poluanti din Europa. Alti producatori mari in chimie sunt localizati in Fagaras, Tarnaveni, Ocna Mures, Victoria si Tg. Mures care prin activitatea lor contribue la poluarea solului, apei si aerului din zonele respective.

Din prelucrarea datelor furnizate de sistemul de monitorizare aferent pe anul 2004 se evidentiaza urmatoarele aspecte:

orasul Copsa Mica pastreaza incadrarea de zona puternic poluata;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

162

municipiul Medias, afectat de emisiile de la SC Sometra, se incadreaza la zona mediu poluata;

municipiul Sibiu se incadreaza la zona urbana cu poluare redusa.

In judetul Alba, din prelucrarea datelor furnizate din sistemul de monitorizare a rezultat urmatoarea clasificare a zonelor urbane: zone cu poluare redusa: Abrud, Campeni, Baia de Aries; zone cu poluare moderata: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cugir, Ocna Mures, Sebes; zona puternic poluata se mentine Zlatna.

In judetul Covasna, in anul 2004 nu au fost inregistrate depasiri spectaculoase la indicatorii monitorizati, nu au fost constatate fenomene ce ar putea provoca aparitia unor zone critice din punct de vedere al calitatii aerului. La indicatorul pulberi in suspensie s-au inregistrat depasiri datorate starii precare a drumurilor.

In judetul Brasov, datorita numerosilor agenti economici care isi desfasoara activitatea este foarte greu de facut o delimitare generala pe grade de poluare. Astfel, pentru noxe (NH3, NO2, SO2) zone puternic poluate sunt Fagaras, Victoria; pentru pulberi, zone puternic poluate sunt Hoghiz, Brasov iar din punct de vedere al noxelor rezultate din arderea combustibililor situatia se prezinta diferit.

In judetul Harghita, in lipsa industriilor cu grad ridicat de poluare a aerului atmosferic, factorii cu rol determinant in calitatea aerului sunt in general traficul rutier, sistemele de incalzire, neamenajari corespunzatoare a platformelor de colectare gunoi, etc.

Din prezentarea anterioara, este evident ca impartirea zonelor pe grade de poluare este improprie.

Degradarea solurilor ca rezultat al activitatilor antropice se remarca in zonele: Copsa Mica, Medias –jud. Sibiu si Zlatna-jud. Alba.

Analiza SWOT


Dezvoltare urbana

Grad ridicat de urbanizare- Regiunea cu cele mai multe localitati urbane: 55 de

localitati urbane dintre care 3

orase cu peste 100 000 de locuitori

Retea echilibrat raspandita in teritoriu de centre urbane mici si mijlocii (~60% din

totalul localitatilor urbane)

Numeroase localitati cu importanta istorica si culturala a patrimoniului construit

Dezvoltare urbana policentrica

Peste 50% din orasele Regiunii au o structura economica monoindustriala ;

Reducerea functiilor urbane a

localitatilor mici

Mediu construit degradat

Infrastructura edilitara invechita (alimentare cu apa, canalizare, energie

termica, gaz, colectare deseuri, etc)

Lipsa amenajarilor urbane




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

163


Turism

Potential turistic ridicat utilizabil pe tot parcursul anului datorat peisajului montan, traditiilor, monumentelor, arhitecturale si

istorice

Densitate mare de centre balneoclimaterice care ofera tratament pentru toate tipurile de afectiuni;

Statiuni turistice si balneo-climaterice modernizate (Poiana Brasov, Predeal,

Paltinis, Sovata, Baile Tusnad etc.)

Numeroase arii protejate-parcuri nationale, parcuri naturale, monumente ale naturii si rezervatii

Subvalorificare a resurselor turistice din Regiune

Utilitati nemodernizate si dotare tehnica necorespunzatoare.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII CENTRU

Obiective, Prioritati, Masuri

Obiectivul strategic

Asa cum o prezinta analiza socio-economica a Regiunii Centru, evolutia indicatorilor economici a cunoscut o scadere dupa 1990, dupa care s-a instalat un proces de stabilizare si este de remarcat in ultimii ani o tendinta pozitiva de crestere.

Regiunea Centru se bucura de o pozitie strategica centrala, care a favorizat crearea si dezvoltarea unei bune infrastructuri de drumuri si feroviara prin care sunt legate cele mai indepartate puncte geografice ale tarii. De asemenea, Regiunea are granite comune cu 6 din cele 7 regiuni, ceea ce favorizeaza activitatile comerciale si mobilitatea populatiei celorlalte regiuni catre Regiunea Centru pentru practicarea turismului.

In ultimii ani economia regionala a trecut printr-un proces intens de restructurare economica a unor mari fabrici si mine nerentabile, unele dintre ele avand un impact negativ asupra mediului. Economia si viata sociala este marcata profund de restructurare, dar exista capacitate substantiala prin revitalizarea industriei si a serviciilor de a absorbi forta de munca disponibilizata. Odata cu procesul restructurarii, centrele traditionale industriale si-au pierdut din caracterul lor dominant, crescand astfel mobilitatea sociala, una dintre directii fiind dinspre urban spre rural.

Avand in vedere situatia socio-economica si disparitatile existente la nivel regional, si tinand cont de obiectivele dezvoltarii regionale in Romania, stabilite prin legea 315/2004, obiectivul strategic global este urmatorul:




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

164

Utilizarea eficienta a tuturor resurselor fizice si umane, in scopul dezvoltarii unei economii performante in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului, care sa duca pe termen lung la armonizarea coeziunii economice si sociale la nivelul Regiunii Centru.

Obiective specifice

Orientarea de baza a strategiei regiunii o constituie potentarea punctelor tari ale regiunii in vederea valorificarii potentialului de crestere si minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea.

In esenta, prin aceasta strategie se urmareste luarea unor masuri care sa permita redresarea economica a regiunii si imbunatatirea situatiei zonelor cu intarzieri in dezvoltare, luand in considerare protectia sociala si conservarea mediului.

Masurile prin care se urmareste implementarea strategiei vizeaza cinci campuri de actiune: infrastructura; economia; mediul; resursele umane; turismul.

Obiectivele specifice ale strategiei sunt urmatoarele:

1) Imbunatatirea generala a calitatii transportului regional cu respectarea conditiilor de protectia mediului;

2) Cresterea prosperitatii locuitorilor regiunii prin dezvoltarea Intreprinderilor Mici si Mijocii si crearea de noi locuri de munca;

3) Cresterea rolului turismului in economia regiunii prin investitii directe, promovare si imbunatatirea serviciilor turistice;

4) Cresterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea activitatilor economice in conditiile conservarii patrimoniului natural si istoric;

5) Ridicarea performantelor economice prin sprijinirea cercetarii, a transferului de tehnologie si dezvoltarea retelelor informationale pentru afaceri;

6) Reducerea somajului prin imbunatatirea angajarii si a adaptabilitatii fortei de munca, promovarea oportunitatilor egale, imbunatatirea pregatirii si combaterea excluziunii sociale;

7) Reducerea dispatitatilor in dezvoltarea centrelor urbane din regiune;

8) Dezvoltarea si incurajarea crearii de parteneriate in domeniul cercetarii si inovarii tehnologice.

Principalele directii de dezvoltare a regiunii sunt:

a) dezvoltarea economica;

b) imbunatatirea utilizarii resurselor umane;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

165

c) imbunatatirea infrastructurii fizice si de sustinere a dezvoltarii economice si sociale prin:

reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicatii, energetice si edilitare;

dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a localitatilor.

d) protejarea mediului si conservarea patrimoniului natural, istoric si cultural al localitatiilor:

crearea unui parteneriat eficient intre organele administratiei publice si populatie in vederea dezvoltarii durabile a localitatilor;

protejarea si promovarea patrimoniului natural, cultural si istoric al localitatilor;

conservarea valorilor particulare ale localitatilor prin intarirea identitatii lor si prin incadrarea constructiilor intr-o estetica traditionala;

imbunatatirea gospodaririi deseurilor menajere si industriale;

imbunatatirea protectiei mediului impotriva calamitatilor naturale si dezastrelor ecologice;

incurajarea practicarii meseriilor traditionale;

conservarea biodiversitatii la nivel regional;

reducerea poluarii mediului si reconstructia ecologica a zonelor degradate.

Prioritatile strategice de dezvoltare regionala

Prin procesul de tranzitie la economia de piata toate sectoarele economice din regiune au inregistrat o puternica scadere, concomitent cu cresterea numarului de someri.

Strategia de Dezvoltare Regional, prin prioritatile stabilite, urmareste dezvoltarea in intreaga regiune a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice si umane in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului care sa conduca la cresterea nivelului de viata al locuitorilor.

Aceasta strategie este axata pe o serie de prioritati si masuri.

1. Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale (transport, mediu, reabilitare urbana, utilitati publice, infrastructura sociala – scoli, spitale etc.): 1.1. Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport si comunicatii; 1.2. Imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de protectia mediului; 1.3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale, sociale si de sanatate.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

166

3. Dezvoltarea turismului: 3.1. Conservarea patrimoniului natural, istoric si cultural; 3.2. Dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice; 3.3. Imbunatatirea serviciilor in turism.

4. Dezvoltare Rurala: 4.1.Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice

din mediul rural; 4.2.Dezvoltarea si modernizarea activitatilor din silvicultura;.

7. Dezvoltare urbana durabila: 7.1 Sprijinirea dezvoltarii urbane integrate.

Prioritatea I

1. Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale (transport, mediu, reabilitare urbana, utilitati publice,infrastructura sociala – scoli, spitale etc.)

Fundamentare : Conditii pentru crestere economica si pentru ocuparea fortei de munca trebuie in continuare create sau imbunatatite in domeniile transport, mediu, reabilitare urbana, utilitati publice, infrastructura sociala – scoli, spitale, etc.). Calitatea proasta a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia impiedica dezvoltarea multor localitati si se constituie intr-o cauza principala pentru ramanerea in urma a acestora.

O deosebita importanta se va acorda valorificarii altor surse de energie. Interventiile in sensul imbunatatirii infrastructurii, imbunatatirii accesului la facilitati publice si regenerarea mediului comun se impun mai ales in zonele care sunt ramase in urma. Pentru a rezolva problemele prezentate si a atinge obiectivele propuse, interventiile se vor axa pe 3 masuri de dezvoltare.

Obiective: imbunatatirea accesibilitatii spre zonele si centrele cu potential

economic care inregistreaza intarzieri in dezvoltare; protectia mediului si prezervarea resurselor naturale.

Rezultate asteptate: armonizarea cu standardele europene in domeniul asigurarii calitatii apei potabile, a tratarii apelor menajere, are drept scop asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor; conservarea, protectia si igienizarea mediului prin retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante si asanarea zonelor degradate prin activitati industriale va duce la un mediu mai curat cu efecte directe asupra starii de sanatate a locuitorilor si a cresterii sperantei de viata a acestora.

Masura 1.2. Imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de protectie a

mediului

Obiective specifice: asigurarea unui standard de viata ridicat pentru locuitorii

Regiunii Centru prin armonizarea cu standardele europene in domeniul calitatii apei potabile, a tratarii apelor menajare si in gestionarea deseurilor; implementarea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei mediului; cresterea oportunitatilor de investitii in special in domeniul turismului si al activitatilor de protectie a mediului.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

167

Tipul interventiei: Scheme de sprijin prin granturi si credite.

Tipul actiunii si aspectul tehnic:

Pentru a raspunde necesitatii fundamentale de a trai intr-un mediu curat si de a pastra cadrul natural nepoluat se impun masuri de conservare, protectie si igienizare a mediului prin retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante si asanarea zonelor degradate de obiective industriale cu impact negativ asupra mediului.

In campul infrastructurii urbane, lipsa mare a investitiilor in mentinere si renovare a cauzat o rapida deteriorare in ce priveste calitatea serviciilor municipale. Administratiile locale au preluat responsabilitatea pentru furnizarea apei potabile, tratarea apelor menajere si canalizare, dar duc lipsa de resursele financiare necesare si de instrumentele pentru a accesa finantarea.

Instalatii de captare si distributie a apei au capacitati reduse, care determina discontinuitati in aprovizionarea unor orase. In 2003 se inregistreaza scaderi la jumatate ale volumului de apa potabila si ale consumului mediu de apa potabila/locuitor fata de anul de referinta 1990. Doar 58,6% din localitatile Regiunii Centru erau alimentate cu apa potabila; dupa lungimea retelei de apa potabila Regiunea Centru se situeaza pe pozitia a IV-a in randul celorlalte regiuni.

In mediul rural se afla doar 38,1% din reteaua de distributie. In mediul rural, nivelul de inzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din reteaua publica, este scazut.

Reteaua de canalizare publica acopera doar 106 (din cele 391) localitati din regiune, dintre care 51% sunt municipii si orase. Din punct de vedere a retelei de canalizare, regiunea se situeaza pe locul al III-lea fata de celelalte regiuni. Daca ne raportam la reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 45,2% din lungimea acesteia.

De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi, care desi au retele de distributie a apei, nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate la suprafata solului, poluand mediul.

Energia termica este distribuita in 33 de localitati, din care 30 sunt urbane. Numarul localitatilor in care se distribuie energie termica in sistem centralizat s-a redus in ultimii ani datorita costurilor ridicate cat si a gasirii unor solutii alternative din partea consumatorilor.

Regiunea Centru se situeaza printre regiunile cu cele mai mari probleme in ceea ce priveste calitatea mediului. In regiunea Centru, 25,3% din suprafata padurilor este afectata de fenomenul de defoliere (fata de 33,8% la nivel de tara), judetele cele mai afectate fiind Harghita (40,0%), Covasna (31,8%) si Sibiu (31,3%). In regiunea Centru nu sunt amplasate statii de supraveghere a poluarii de fond.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

168

Degradarea solurilor ca rezultat al activitatilor antropice se remarca in zonele: Copsa Mica, Medias - judetul Sibiu precum si in zona Zlatna - judetul Alba. Astfel, in zona Copsa Mica, Medias, ca urmare a proceselor tehnologice, a prelucrarii sulfurilor polimetalice se degaja in atmosfera pulberi incarcate cu metale grele (Pb, Zn, Cd, Cu), care depuse pe sol si vegetatie produc o crestere a concentratiei acestora la niveluri toxice si au drept rezultat o degradare a suprafetelor de teren – cca. 3400 ha terenuri agricole sunt puternic poluate si cca. 7600 ha mediu poluate.

Este de remarcat si degradarea zonelor ocupate de haldele de steril si de deseuri industriale, precum si a celor ocupate de haldele de deseuri menajere.

Activitati eligibile

Proiectele se vor axa pe incurajarea de noi tehnologii: reabilitarea, extinderea si modernizarea sistemului de canalizare, monitorizarea calitatii apei, aerului si solului, reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa.

Aria geografica de interes: Regiunea Centru

Beneficiari: autoritati publice locale si judetene, institutii publice, societati

comerciale, organizatii neguvernamentale

Programarea actiunii: 2007-2013




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

169

IV. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE GESTIONARE A APELOR SAU IN LEGATURA CU APELE DIN PLANURILE LOCALE DE ACTIUNI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI LA

NIVEL DE JUDETE

Acest capitol este destinat identificarii problemelor de gestionarea apelor sau in legatura cu apele din planurile locale de actiune pentru protectia mediului la nivel de judete (PLAM).

Aceste planuri constituie detalieri la nivel administrativ local a prevederilor Planului national de dezvoltare a Romaniei, a strategiei pentru dezvoltarea oraselor mici si mijlocii, a strategiei energetice a Romaniei, a planurilor sectoriale de dezvoltare si a planurilor de dezvoltare regionala (pentru fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare) etc.

In acest context, pentru fiecare din judetele al caror plan de dezvoltare a fost disponibil s-au abordat urmatoarele aspecte:

- date fizico – geografice de identificare, contextul teritorial si de mediu, suprafata, populatia pe medii de locuire, situatia accesului populatiei la sisteme centralizate de alimentare cu apa si la retele publice de canalizare, calitatea apei, zone critice sub aspectul poluarii apei, amenajarile hidroameliorative, planurile de actiune si matrici de implementare privind cerintele si calitatea apei potabile, cu modul de implementare, cu termene si responsabilitati, pericolele potentiale generate de fenomene naturale si antropice, prioritati ale judetelor in domeniul extinderii sistemelor centralizate de alimentare cu apa si canalizare publica in mediul urban si rural, a statiilor de epurare etc.

Toate aceste aspecte sunt de mare interes in actiunea de elaborare a scenariilor de dezvoltare a folosintelor si a cerintelor de apa ale acestora la nivel de judet si de bazin hidrografic, elaborarea bilantului apei in sectiunile caracteristice si de aici identificarea masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pe care planul de amenajare, respectiv schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic trebuie sa le cuprinda, pe etape de dezvoltare, pentru acoperirea cerintelor de apa ale folosintelor, utilizarea potentialului apelor, protectia impotriva inundatiilor, satisfacerea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa, evitarea contradictiilor dintre folosintele de apa, intr-un cuvant pentru atingerea obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE


C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

170

JUDETUL ARGES

CANTITATEA SI CALITATEA APEI PRELEVATE SI EVACUATE

Obiectiv specific Actiune Responsabili Supraveghere/

cooperare Termen

Surse de finantare

1. Asigurarea cantitatii si calitatii apei potabile in mediul urban

Alimentari cu apa

1.Pitesti 1.1. Modernizarea statiei de tratare 1.2. Reabilitare statie pompare Budeasa 1.3. Reabilitarea gospodariilor de apa Razboieni, Smeura, Schitului si ZIN 1.4. Extinderea retelelor de distributie 1.5. Inlocuirea retelelor de distributie uzate 1.6. Introducerea contorizarii la consumatorii casnici si industriali 1.7. Reabilitarea a 20 de foraje din municipiu

S.C.Apa Canal 2000 S.A. CL Pitesti

D.A.A.V.; APM, CL

2010 ISPA BL, As

2. Campulung 2.1. Reabilitarea conductei de aductiune a apei brute (Dn 800) pentru Municipiul Campulung 2.2. Modernizare statie de tratare 2.3. Extindere retea de distributie 2.4. Extinderea retelelor de alimentare cu apa pe strazile Richard, fundatura Richard si Gruiului pe Ordonanta nr 7/2006 (elaborarea proiectelor tehnice) 2.5. Reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa in cartierele Apa Sarata si Pescareasa

CL Campulung D.A.A.V.; APM, CL

2010 FC, BL, As, BSP

3. Curtea de Arges 3.1. Modernizare statii captare Oesti 3.2. Modernizare statie tratare Cerbureni 3.3. Reabilitare retele de distributie 3.4. Extindere retele de distributie

S.C.Aquaterm AG 98 SA CJ Arges CL Curtea de Arges

D.A.A.V.; APM, CL

2010 FC, BL, As Phare 2001



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

171


cooperare Termen

Surse de finantare

4. Mioveni 4.1. Reabilitare retele de distributie 4.2. Contorizare aductiune statie de tratare

CL; REGOM Mioveni

D.A.A.V.; APM, CL

2013 FC, BL, As

1. Asigurarea cantitatii si calitatii apei potabile in mediul urban

5. Topoloveni 5.1. Modernizare statie de captare (automatizari) si inmagazinare 5.2. Modernizare statie de tratare 5.3. Extindere retele de distributie

CL Topoloveni D.A.A.V.; APM, CL

2008 FC, BL, As

6. Costesti 6.1. Reabilitare si modernizare statie de inmagazinare si tratare 6.2. Extindere retele de distributie 6.3. Reabilitare retele de distributie 6.4. Alimenatre cu apa, sat Parvu Rosu

CL Costesti D.A.A.V.; APM, CL

2013 FC, BL, As

7. Stefanesti Alimentare cu apa a zonei Viisoara

CL Stefanesti D.A.A.V.; APM, CL


2. Asigurarea apei potabile in mediul rural pentru 93 de localitati

Bascov Retea de alimentare cu apa

CL D.A.A.V.; APM, CL

2007 FC, BL, As

Maracineni Retea de alimentare cu apa


2007 FC, BL, As

Bradu Retea de alimentare cu apa


2013 FC, BL, As

Leresti Retea de alimentare cu apa


2007 FC, BL, As

Rucar Retea de alimentare cu apa


2007 FC, BL, As

Calinesti Retea de alimentare cu apa - Sistem de alimentare cu apa in satele Urlucea , Carstieni, Valea Corbului, Valeni si Ciocanesti


2009 - 2013

FC, BL, As, BSP

Albesti de Arges Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

172


cooperare Termen

Surse de finantare

Albesti de Muscel Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As

Albota Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As


Aninoasa Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Arefu Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa a satelor Capataneni Ungureni si Capataneni Pamanteni


2009 - 2017

FC, BL, As, BSP

Babana Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Baiculesti Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Zigoneni, Baiculesti, Argesani, Valea lui Enache, Anghinesti, Valea Brazilor si Tutana


2009 - 2013

FC, BL, As, BSP

Balilesti Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As

Beleti -Negresti Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Berevoiesti Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Barla Retea de alimentare cu apa


2013 FC, BL, As

Bogati Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satul Suseni


2009 - 2015

FC, BL, As, BSP

Boteni Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Botesti Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa sat Mosteni-Greci


2009 - 2018

FC, BL, As, BSP



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

173


cooperare Termen

Surse de finantare

Bradulet Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Budeasa Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As


Bughea de Jos Retea de alimentare cu apa - Extindere retea apa potabila zonele Centru, Hulubesti, Poenandre, Plesa


2009 - 2017

FC, BL, As, BSP

Buzoesti Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa potabila in satul Cornatel


2009 - 2013

FC, BL, As, BSP

Caldararu Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Cateasca Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Cepari Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Cetateni Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Cicanesti Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Ciofrangeni Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Ciomagesti Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Cocu Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Corbeni Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

174


cooperare Termen

Surse de finantare

Corbi Retea de alimentare cu apa - Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile Corbisori, Stanesti si Poduri


2009 - 2015

FC, BL, As, BSP

Cosesti Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As

Cotmeana Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As


Cuca Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Davidesti Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Dambovicioara Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Ciocanu si Dambovicioara (catunele Valea Urdii, dealul Sasului si Muchea)


2009 - 2018

FC, BL, As BSP

Darmanesti Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Dobresti Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Domnesti Retea de alimentare cu apa - Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimenatre cu apa pentru localitatile Nucsoara, Corbi, Domnesti si Pietrosani


2009 - 2015

FC, BL, As, BSP

Dragoslavele Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Draganu Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Godeni Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

175


cooperare Termen

Surse de finantare

Harsesti Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Hartiesti Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As

Izvoru Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Leordeni Retea de alimentare cu apa Alimentarea cu apa a satelor Ciulnita, Budisteni, Schitu Scoicesti, Glodu, Glambocata-Deal, Ciolcesti


2007 - 2013

FC, BL, As, BSP


Lunca Corbului Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa potabila satele Padureni, Catane, Ciesti, Marghia de Jos si Marghia de Sus


2009 - 2017

FC, BL, As, BSP

Malureni Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Malureni I, Malureni II, Bunesti si Zarnesti


2009 - 2015

FC, BL, As, BSP

Merisani Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa in satele Dobrogostea, Borlesti, Varzaru si Merisani


2015 - 2009

FC, BL, As, BSP

Micesti Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Mihaesti Retea de alimentare cu apa sat Furnicosi


2009 - 2015

FC, BL, As, BSP

Mioarele Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Mirosi Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Moraresti Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

176


cooperare Termen

Surse de finantare

Mozaceni Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Musatesti Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As

Negrasi Retea de alimentare cu apa - Alimentarea cu apa a satelor Negrasi, Birlogu, Buta


2009 - 2017

FC, BL, As, BSP

Nucsoara Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Oarja Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As


Pietrosani Retea de alimentare cu apa - Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile Nucsoara, Corbi, Domnesti si Pietrosani


2009 - 2013

FC, BL, As, BSP

Poiana Lacului Retea de alimentare cu apa


2013 FC, BL, As

Poienarii de Arges Retea de alimentare cu apa - Alimentarea cu apa a satelor Poienari si Ioanicesti


2009 - 2017

FC, BL, As, BSP

Poienarii de Muscel Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Popesti Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Slobozia si Purcareni


2009 - 2017

FC, BL, As, BSP

Priboieni Retea de alimentare cu apa


FC, BL, As

Raca Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Raca, Adunati, Bucov





C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

177


cooperare Termen

Surse de finantare

Ratesti Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Recea Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Rociu Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Serbanesti, Gliganu de Sus, Gliganu de Jos


2009 - 2017

FC, BL, As, BSP

Salatrucu Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Sapata Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As


Schitu Golesti Retea de alimentare cu apa


2013 FC, BL, As

Slobozia Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As

Stefan cel Mare Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Stalpeni Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As

Stoenesti Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As

Stolnici Retea de alimentare cu apa Alimentarea cu apa a satelor Stolnici si Izbasesti



Suici Retea de alimentare cu apa Alimentare cu apa in satul Rudeni


2009 - 2018

FC, BL, As, BSP

Suseni Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

178


cooperare Termen

Surse de finantare

Teiu Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Tigveni Retea de alimentare cu apa Alimentarea cu apa a satului Barsestii de Jos


2009 - 2017

FC, BL, As, BSP

Titesti Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As

Uda Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Ungheni Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Valea Danului Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As


Valea Iasiului Retea de alimentare cu apa


2018 FC, BL, As

Vedea Retea de alimentare cu apa


2015 FC, BL, As

Vladesti Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Valea Mare Pravat Retea de alimentare cu apa


2017 FC, BL, As

Vulturesti Retea de alimentare cu apa



3.Canalizarea si epurarea apelor uzate menajere din localitatile urbane

Canalizare si epurare apeuzate

Retele de canalizare - Statii de epurare Pitesti 1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare 2. Extindere retea de canalizare 3. Reabilitare retea de canalizare existenta

CL Pitesti SC Apa si Canal 2000 SA

D.A.A.V.; APM, CL

2008 - 2010

ISPA



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

179


cooperare Termen

Surse de finantare

Campulung 1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare, inclusiv linia namolului 2. Extindere retea de canalizare 3. Reabilitarea retelei de canalizare menajere si meteorice existente 4. Retele de canalizare menajera si meteorica pe strazile Cuza Voda, Alexandru cel Bun si Neagoe Basarab – Mun Campulung 5. Extinderea retelei de canalizare in cartierul Valea Romanestilor din Mun Campulung

CL, SC Edilul CGA Campulung

D.A.A.V.; APM, CL

2010 - 2013

FC, BL, As

Curtea de Arges 1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare 2. Extindere retea de canalizare 3. Reabilitare retea de canalizare existenta

CL; SC Aquaterm AG 98 SA

D.A.A.V.; APM, CL

2010 - 2013

FC, BL, As

3.Canalizarea si epurarea apelor uzate menajere din localitatile urbane

Mioveni 1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare 2. Extindere retea de canalizare 3. Reabilitare retea de canalizare existenta


2013 - 2015

FC, BL, As

Topoloveni 1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare 2. Extindere retea de canalizare 3. Reabilitare retea de canalizare existenta


2008 - 2010

FC, BL, As

4. Canalizare si epurare in mediul rural

Costesti 1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare 2. Extindere retea de canalizare 3. Reabilitare retea de canalizare existenta


2013 - 2015

FC, BL, As

Stefanesti 1. Extindere retea de canalizare 2. Racordarea la canalizarea Municipiului Pitesti


2013 FC, BL, As

Bascov Extindere canalizare satele Bascov, Scheau, Valea Ursului


2009 FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

180


cooperare Termen

Surse de finantare

Maracineni 1. Extindere retea de canalizare 2. Racordarea la canalizarea Municipiului Pitesti


2007 SAPARD

Bradu Retea de canalizare si statie de epurare


2013 - 2015

FC, BL, As

Leresti 1. Extindere retea de canalizare 2. Modernizare statie de epurare


2007

SAPARD

Rucar Retea de canalizare si statie de epurare


2007 FC, BL, As

Calinesti Retea de canalizare si statie de epurare


2013 - 2015

FC, BL, As


Albesti Arges Retea de canalizare si statie de epurare Canalizare menajera si statie de epurare, satele Albestii Pamanteni si Albestii Ungureni


2009 - 2015

FC, BL, As, BSP

Albestii de Muscel Retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

Buget local Alte surse

Albota Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Aninoasa Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Arefu Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Babana Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Baiculesti Retea de canalizare si statie de epurare


2013 - 2015

FC, BL, As

Balilesti Retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

181


cooperare Termen

Surse de finantare

Beleti Negresti Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Berevoiesti Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Barla Retea de canalizare si statie de epurare


2013 - 2015

FC, BL, As

Bogati Retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As

Boteni Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Botesti Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As


Bradulet Extindere retea de canalizare si extindere statie de epurare


2018 FC, BL, As

Budeasa Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Bughea de Jos Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Buzoiesti Retea de canalizare si statie de epurare


2013 - 2015

FC, BL, As

Caldararu Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Cateasca Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Cepari Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Cetateni Extindere retea de canalizare si extindere statie de epurare


2017 FC, BL, As

Cicanesti Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

182


cooperare Termen

Surse de finantare

Ciofrangeni Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Ciomagesti Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Cocu Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Corbeni Retea de canalizare si statie de epurare


2015 FC, BL, As

Corbi Reabilitarea si modernizarea sistemului de canalizare pentru localitatile Corbisori, Stanesti si Poduri, si statie de epurare


2009 - 2015

FC, BL, As, BSP

Cosesti Canalizare menajera si statie de epurare satele Cosesti si Petresti




Cotmeana Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Cuca Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Davidesti Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Dambovicioara Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Darmanesti Retea de canalizare si statie de epurare - Canalizare menajera si statie de epurare satele Darmanesti si Valea Rizii


2009 - 2017

FC, BL, As, BSP

Dobresti Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

183


cooperare Termen

Surse de finantare

Domnesti Extindere retea de canalizare Reabilitarea si modernizarea sistemului de canalizare pentru localitatile Nucsoara, Corbi, Domnesti si Pietrosani si statie de epurare


2009 - 2017

FC, BL, As, BSP

Dragoslavele Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Draganu Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Godeni Extindere retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Harsesti Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Hartiesti Retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As

Izvoru Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Leordeni Retea de canalizare si statie de epurare


2013 - 2015

FC, BL, As

4.Canalizare si epurare in mediul rural

Lunca Corbului Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Malureni Retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As

Merisani Retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As

Micesti Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Mihaiesti Retea de canalizare si statie de epurare


2015 FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

184


cooperare Termen

Surse de finantare

Mioarele Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Mirosi Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Moraresti Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Mosoaia Retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As

Mozaceni Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Musatesti Retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As

Negrasi Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Nucsoara Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Oarja Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As


Pietrosani Retea de canalizare si statie de epurare - Reabilitarea si modernizarea sistemului de canalizare pentru localitatile localitatile Nucsoara, Corbi, Domnesti si Pietrosani


2009 - 2015

FC, BL, As, BSP

Poiana Lacului Retea de canalizare si statie de epurare


2013 - 2015

FC, BL, As

Poenarii de Arges Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Poenarii de Muscel Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Popesti Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

185


cooperare Termen

Surse de finantare

Priboieni Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Ratesti Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Recea Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Rociu Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Salatrucu Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Sapata Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Schitu Golesti Retea de canalizare si statie de epurare


2013 - 2015

FC, BL, As

Slobozia Extindere retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As

Stefan cel Mare Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As


Stalpeni Extindere retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As

Stoenesti Extindere retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As

Stolnici Retea de canalizare si statie de epurare Canalizarea si epurarea apelor menajere uzate, zona centrala a satului Stolnici


2009 - 2017

FC, BL, As

Suici Extindere retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Suseni Extindere retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

186


cooperare Termen

Surse de finantare

Teiu Extindere retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Tigveni Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Titesti Retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As

Uda Retea de canalizare si statie de epurare


2018 FC, BL, As

Ungheni Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Valea Danului Retea de canalizare si statie de epurare


2017 FC, BL, As

Valea Iasului Retea de canalizare si statie de epurare Canalizarea si epurarea apelor uzate in satele Cerbureni, Mustatesti, Valea Uleiului, Valea Iasului


2009 - 2018

FC, BL, As

Vedea Extinderea retea de canalizare si statie de epurare


2015 - 2017

FC, BL, As



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

187

FENOMENE NATURALE SI DEZASTRE

Obiectiv specific

Actiune Responsabili Supraveghere /

cooperare Termen

Surse de finantare

Lucrari de aparare si punerea in siguranta a barajelor

Amenajarea impotriva inundatiilor a r. Telorman la Cotmeana si Vedea in zona localitatilor afectate

DAAV DAAV 2009 Bugetul de stat BIRD

Amenajarea r. Targului in municipiul Campulung Muscel DAAV DAAV 2009 Bugetul de stat BDCE

Amenajarea r. Bratia intre localitatile Bervoiesti si Balilesti DAAV DAAV 2009 Bugetul de stat

Amenajarea r. Bunghea intre localitatile Bunghea de Jos si Capul Piscului

DAAV DAAV 2009 Bugetul de stat

Amenajarea r. Targului intre Campulung Muscel si localitatea Clucereasa


Amenajarea r. Argesel intre localitatile Hartiesti si orasul Mioveni


Amenajarea r. Doamnei pentru apararea impotriva inundatiilor in localitatile Corbi, Domnesti, Pietrosani


Amenajarea r. Valsan intre localitatile bradet si valcele DAAV DAAV 2009 Bugetul de stat BIRD

Regularizarea r. Argesel la Boteni DAAV DAAV 2009 Bugetul de stat

Regularizarea r. Cotmeana la Lunca Corbului si p. Vartej, afluent al r. Cotmeana, in localitatea Babana

DAAV APM; DAAV 2009 Bugetul de stat

Acumularea Maracineni pe r. Doamnei – punerea in siguranta a lucrarilor


Amenajarea r. Arges pe sectorul baraj Golesti – limita judet Arges, in vederea stabilirii talvegului

DAAV DAAV 2011 Bugetul de stat BEI



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

188

Obiectiv specific


cooperare Termen

Surse de finantare

Amenajarea r. Argesel intre localitatea Hartiesti si orasul MIoveni



Amenajarea r. Doamnei pentru apararea impotriva inundatiilor in localitatile Corbi, Domnesti, Pitrosani


Regularizarea r. Arges intre acumularea Bascov si acumularea Pitesti

DAAV DAAV 2011 Bugetul de stat BEI

Marirea gradului de siguranta in expluatarea al acumularii Pecineagu

DAAV DAAV 2011 Bugetul de stat BDCE

Punerea in siguranta a acumularii Valcele DAAV DAAV 2011 Bugetul de stat BDCE

Baraj priza Clucereasa pe r. Tragului DAAV DAAV 2011 Bugetul de stat BDCE

Refacere drum contur mal stang al lacului de acumulare Rausor pe tronsonul 12-320 – km 13-020


Amenajarea impotriva inundatiilor a r. Cotmeana in zona localitatilor Hirsesti, Stolnici si Barla


Regularizarea p. Budeasa, comuna Budeasa – zona de debusolare in rigola dig mal drept Acumulare Maracineni


Amenajarea r. Arges acal acumularea pitesti, mal drept in zona cartier Prundu


Regularizarea p. Bascov amonte confluenta cu r. Arges DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

37. Reguilarizare si consolidare r. Argesel in localitatile Boteni si Namaiesti


Regularizarea si consolidarea maluri r. Vedita in localitatea Vedea




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

189

Obiectiv specific


cooperare Termen

Surse de finantare


Regularizarea afluentilor r. Valsan: Robaia in comuna Musatesti si Toplita-Bunesti in comuna Malureni


Regularizarea Valea Pauleasca DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Apararea mal stang r. Bratia la Aninoasa aval pod DJ 732 catun Nevratu


Regularizarea Valea Draghici DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Regularizare p. Slanic la Aninoasa DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Regularizarea r. Targului intre Clucereasa sia cumularea Maracineni


Regularizarea r. Doamnei in localitatile Costesti si Darmanesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Reabilitarea egularizare Valea Tutana in comuna Baiculesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Regularizare r. Targului intre Voinesti si gara CFR Campulung DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Regularizare Valea Dumiresti DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Regularizare si aparare de mal stang r. Bughea la Schitu Golesti si Lazaresti – catun Rudarie


Regularizare p. Carcinov etapa II DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Aparare mal stang r. Bughea, comuna Bughea de Jos, sat Valea Macelarului


Regularizare r. Bughea in comuna Bughea de Sus DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Aparari de mal Valea Ruda la Mihaiesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

190

Obiectiv specific


cooperare Termen

Surse de finantare

Regularizare Valea Satului la Berevoiesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Regularizare r. Dambovita in zona acumularii Satic DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat


Reguilarizare r. Neajlov DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Regularizare r. Teleorman in orasul Costesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Optimizare privind alimentarea de rezerva a municipiului Campulung Muscel di statia de pompare Campulung


Reabilitare drum acces baraj Pecineagu DAAV DAAV 2013 Bugetul de stat

Alunecare teren pe DC 236 Cepari – Carpenis, la Carpenis Consiliul Judetean Arges Consiliul Local Cepari

Consiliul Judetean Arges APM

2013 Buget local

Alunecare teren pe DJ 703 Valea danului – Cepari, la Plaiul Oii, comuna Valea Danului

Consiliul Judetean Arges Consiliul Local valea Danului


2013 Buget local

Alunecare teren pe DJ 731 Piscani– Domnesti, km 42+400 – comuna Corbi

Consiliul Judetean Arges Consiliul Local Corbi


2013 Buget local

Imbunatatiri funciare si siguranta cursurilor de apa DAAV DAAV 2013 Buget local

Alunecari de teren pe srazile Livadiei, Leculesti, Nedelesti, Dracesti, Giurculescu (spre Valea Romanestilor) din Campulung

Consiliul Judetean Arges Consiliul Local Campulung

Consiliul Judetean Arges

2008 Buget local



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

191

Obiectiv specific


cooperare Termen

Surse de finantare

Eroziuni ale solului in zonele: Valea Unchiasului intersectia cu drumul Godeni, strada Richard din Campulung

Consiliul Judetean Arges Consiliul Local Campulung


2008 Buget local

Reabilitare terenuri afectate de alunecari pe razamunicpiului Curtea de Arges

Consiliul Local Curtea de Arges


2007 si permanent

Buget local

Regularizare cursuri de apa pe raza municipiului Curtea de Arges

Consiliul Local Curtea de Arges


2007 si permanent

Buget local



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

192

JUDETUL BRASOV

CALITATEA ŞI CANTITATEA DE APĂ POTABILĂ ASIGURATĂ CONSUMATORILOR

Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen Supraveghere

Cooperare Sursa de finanţare

Modernizarea şi optimizarea tehnică a staţiilor de tratare. - Crizbav - Lisa - Tarlung - Codlea

Furnizarea apei potabile la o calitate corespunzătoare (Legea 458/2002, modificata cu Legea nr. 311/2004)

mc apă/loc. debit; val. investiţie; tarif / mc apă tratată; lungime reţea distribuţie reabilitată; lungime reţea distribuţie necesara; val. investiţie;

Modernizarea şi optimizarea tehnică a staţiilor de tratare (lucrari CM): - Crizbav - Bogata-Dopca - Lisa - Codlea

Proprietarii staţiilor: Primaria Feldioara Primaria Lisa Compania Apa Brasov Servicii de Gospodarire Codlea

2006-2010

SGA Brasov Surse proprii Surse atrase

Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa

Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Brasov

Consiliile locale Compania Apa Brasov

SGA Brasov Consiliul Judetean Brasov

Surse proprii Surse atrase

Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Tarlungeni

Consiliile locale Goscom Tarlungeni

2006-2015

Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Codlea

Servicii de Gospodarire Codlea Consiliul local Codlea

Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Fagaras

Apa Serv Fagaras Consiliul local Fagaras



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

193



Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Rupea

Compania Apa Brasov




Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Victoria

Consiliile locale Operatorii de apa canal

2006-2015



Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Predeal

Apevita Predeal Consiliul local Predeal

Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Rasnov

Goscom Cetate, Rasnov, Dorobeiul, Cristian Consiliile locale

Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Zarnesti

Moranii Zarnesti Consiliile locale

Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Feldioara

Primaria Feldioara Consiliile locale

Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Lisa

Primaria Lisa

Proiectare, executie, reabilitare retele de

Consiliul local Operatorul apa



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

194



distributie apa pentru : Aglomerare Sercaia Sinca

canal

Proiectare, executie, retele de distributie apa pentru : Aglomerare Cincu

Consiliul local Operatorul apa canal




Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Maierus

Consiliul local Operatorul apa canal

2006-2015



Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Racos

Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Halchiu

Proiectare, executie, reabilitare retele de distributie apa pentru : Aglomerare Parau

lungime reţea distribuţie necesara; val. Investiţie

Proiectare, executie, retele de distributie apa pentru urmatoarele comune izolate si sate componente:Fiser, Bran, Budila, Bunesti, Cata, Comana, Dumbravita, Fundata, Hoghiz,



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

195



Homorod, Moieciu, Ormenis, Poiana Marului, Sinca Noua, Soars, Teliu, Ticusu, Ungra, Vama Buzaului, Vistea, Voila, Vulcan



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

196

POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen prevazut

Supraveghere Cooperare

Sursa de finanţare

Canalizari in sistem divizor si statii de pompare ape uzate pentru toate aglomerarile umane cu mai mult de 2000 l.e. – modernizarea retelelor de canalizare existente si realizarea de retele noi de canalizare in localitatile fara retele de canalizare

calitatea cursurilor de apa, in care se descarca apele uzate menajere neepurate, pana la nivelul de stare ecologica buna, imbunatatirea calitatii apelor subterane, conform prevederilor Directivei Cadru a Apei

% locuitori racordati la retele de canalizare lungime retele canalizare menajera lungime retele canalizare pluviala lungime cursuri de apa cu stare ecologica buna

Proiectare, executie, reabilitare retele de canalizare apa pentru : Aglomerare Brasov

Consiliile locale Compania Apa Brasov

2010 Surse proprii Surse atrase

Proiectare, executie, reabilitare retele de canalizare apa pentru : Aglomerare Predeal

Consiliile locale Apevita Predeal

2007

Proiectare, executie, reabilitare retele de canalizare pentru : Aglomerare Prejmer

Consiliile locale Operatorii apa canal

Proiectare, executie, reabilitare retele de canalizare pentru : Aglomerare Codlea

CL Codlea Servicii de Gospodarire Codlea

Proiectare, executie, reabilitare retele de canalizare pentru : Aglomerare Feldioara

Consiliile locale Operatorii de apa canal Proiectare, executie, reabilitare

retele de canalizare pentru : Aglomerare Sercaia

2017

Proiectare, executie, reabilitare retele de canalizare pentru : Aglomerare Fagaras

2007

Proiectare, executie, reabilitare retele de canalizare pentru : Aglomerare Rupea

2010

Proiectare, executie, reabilitare 2015



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

197



Sursa de finanţare

retele de canalizare pentru : Aglomerare Maierus Augustin

Canalizari in

sistem divizor si

statii de pompare

ape uzate pentru

toate aglomerarile

umane cu mai

mult de 2000 l.e. –

modernizarea

retelelor de

canalizare

existente si

realizarea de

retele noi de

canalizare in

localitatile fara

retele de

canalizare

calitatea cursurilor de apa, in care se descarca apele uzate menajere neepurate, pana la nivelul de stare ecologica buna, imbunatatirea

calitatii apelor

subterane,

conform

prevederilor

Directivei

Cadru a Apei

% locuitori racordati la retele de canalizare lungime retele canalizare menajera lungime retele canalizare pluviala lungime cursuri de

apa cu stare

ecologica buna

Proiectare, executie, reabilitare retele de canalizare pentru : Aglomerare Bunesti

2018 SGA Brasov Consiliul Judetean

Brasov

Surse proprii Surse

atrase Proiectare, executie, reabilitare retele de canalizare pentru : Aglomerare Ucea

2018

Proiectare, executie, reabilitare retele de canalizare pentru : Aglomerare Vama Buzaului

Consiliile locale Operatorii de apa canal

2015

Proiectare, executie, retele de canalizare pentru : Aglomerare Racos

2017



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

198



Sursa de finanţare

Canalizari in sistem divizor si statii de epurare pentru toate aglomerarile umane cu mai putin de 2000 locuitori echivalenti (localitati izolate)– retele de canalizare si statii de epurare

Imbunătăţirea calităţii cursurilor de apă, in care se descarca apele uzate menajere, pana la nivelul de stare ecologica buna si foarte buna si imbunatatirea calitatii apelor subterane in zonele in care apa uzata se stocheaza in bazine vidanjabile neetanse Incadrarea calitatii efluentilor statiilor de epurare in limitele HG 352/2005

% locuitori racordati la retele de canalizare; lungime retele canalizare menajera; lungime retele canalizare pluviala; lungime cursuri de apa cu stare ecologica buna

Proiectare, executie retele de canalizare pentru localitatile izolate: Viscri, Cincu, Toar Consiliul Locala, Comana de Jos, Comana de Sus, Crihalma, Ticusu Nou, Fundata, Fundatica, Jibert, Dacia, Granari, Lovnic, Valeni, Arini, Sona, Cheia, Drumul Carului, Parau, Grid, Venetia de Jos, Venetia de Sus, Mateias, Halmeag, Soars, Barcut, Felmer, Rodbav, Selistat, Ticusu Vechi, Cobor, Feldioara (comuna Ucea), Dalghiu, Rucar, Cincsor., la termenele si in solutie tehnico economica stabilite de Master Plan Proiectare, executie statii de epurare pentru localitatile izolate Viscri, Cincu, Toarcla, Comana de Jos, Comana de Sus, Crihalma, Ticusu Nou, Fundata, Fundatica, Jibert, Dacia, Granari, Lovnic, Valeni, Arini, Sona, Cheia, Drumul Carului, Parau, Grid, Venetia de Jos, Venetia de Sus, Mateias, Halmeag, Soars, Barcut, Felmer, Rodbav, Selistat, Ticusu Vechi, Cobor, Feldioara (comuna Ucea), Dalghiu, Rucar, Cincsor la termenele si in solutie tehnico- economica stabilite de Master Plan

Operatorii sistemelor de canalizare si epurare; CL

2017-2018

SGA Brasov; Consiliul Judetean Brasov

Surse proprii; Surse atrase



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

199

POLUAREA APELOR SUBTERANE

Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen Supraveghere Cooperare

Sursa de finanţare

OBIECTIV GENERAL: Controlul, diminuarea şi eliminarea poluării apelor subterane datorită inexistenţei reţelelor de canalizare şi staţiilor de epurare, precum şi a infiltraţiilor din reţelele de canalizare

Eliminarea poluării apelor subterane datorită folosirii canalelor de desecare pentru apa pluvială din zona Stupini, ca şi canale colectoare pentru ape menajere, precum şi a gradului de uzură al reţelelor de canalizare orăşeneşti şi inexistenţa reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în mediul rural

Acoperirea întregii zone urbane cu facilităţi de colectare a apelor uzate menajere până în 2012 40% din populaţia rurală a judeţului racordată la sisteme de canalizare până în 2007, 80 % până în 2012, 100 % până în 2022, conform HG 188/2002

km reţea canalizare reabilitată / înfiinţată Nr. staţii epurare reabilitate / realizate;

CALITATEA ŞI CANTITATEA DE APĂ POTABILĂ ASIGURATĂ CONSUMATORILOR; POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ POLUAREA APELOR SUBTERANE



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

200

AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE DATORATE FENOMENELOR NATURALE ŞI ANTROPICE Obiectiv specific

Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen Supraveghere


OBIECTIV GENERAL: Diminuarea riscului producerii inundaţii, eroziune, degradări de albii şi maluri, accidente la construcţii hidrotehnice şi fenomene de iarna (blocaje degheturi)

Limitarea efectelor eroziunilor, degradării de albii şi maluri

Diminuarea efectelor eroziunii solului a degradării albiilor şi malurilor precum şi întreţinerea lucrărilor existente din zonele promovate: Harman –Prejmer, Bod, Crisbav, Barsa - Vulcanita, Vladeni – Dumbravita, Mandra, Terasa Făgăraş, Netotu - Breaza- Sâmbăta - Viştea-Ucea, Apaţa, Sânpetru -Tarlung, Veneţia -Şercaia

Nr. ha suprafeţe reabilitate Nr. balastiere monitorizate / închise Nr. Intervenţii imediate pentru refacerea eroziunilor lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi lucrărilor de traversare râuri (poduri, podeţe)

Promovarea şi întreţinerea corespunzătoare a lucrărilor de amenajare pentru combaterea eroziunii solului, ce constau din cleionaje, amenajare ravene, împăduriri, benzi înierbate, canale şi drenuri. Măsuri de stopare a exploatărilor de balast din albiile cursurilor de apă în zonele în care se produc modificări majore asupra regimului hidrologic al râurilor (modificarea pantei hidraulice)

DADR Brasov ROMSILVA ANIF-UA Brasov Consiliile locale S.G.A. Braşov AN Resurselor Minerale Inspectia in Constructii APM

Permanent Prefectura MAPDR MMGA AN Apele Romane MLPDL MIRA DA Olt

Surse bugetare Surse proprii Alte surse

OBIECTIV GENERAL Diminuarea zonelor cu risc la alunecări de teren



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

201

Obiectiv specific

Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen Supraveghere


Reabilitarea zonelor în care se semnalează astfel de fenomene

Stabilizarea zonelor cualunecări de teren; Stoparea defrişărilor necontrolate pentru indepărtarea pericolului formării altor zone de risc Reîmpădurirea zonelor de formare a alunecărilor de teren

Nr. ha suprafete stabilizate Nr. ha suprafete reimpadurite Suprafete (mp) stabilizate

Promovarea de investiţii pentru stabilizarea versanţilor în zonele critice; Intărirea politicilor de reîmpădurire pentru zonele în care fenomenele de alunecări de teren sunt în stadiu incipient

Proprietarul terenurilor cu risc de alunecari de teren;

permanent ISUJ Prefectura Directia Silvica Brasov




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

202

JUDETUL COVASNA

POLUAREA APELOR DE SUPRAFATĂ

Problema Obiectiv general Obiectiv specific

Tinta Indicator Actiune Responsabili

de implementare

Termen Sursa de finantare

1. Poluarea apelor de suprafata datorită evacuărilor de ape uzate menajere insuficient epurate / neepurate si a retelei de canalizare insuficiente sau inexistente - rural/urban

1.1.Reducerea poluării apelor de suprafata datorită evacuării de ape uzate menajere insuficient epurate/neepurate si a retelei de canalizare insuficiente sau inexistente (rural/urban)

1.1.1.Reabilitarea si extinderea sistemelor de canalizare si a statiilort de epurare existente

1.1.1.1. a)Racordarea gospodăriilor din mediul urban in procent de 90 % la reteaua de canalizare colectivă. b) Incadrarea calitătii efluentului in limitele autorizate si conform HG 188/2002, modificat cu HG 352/2005 pana in 2015

-Nr de gospodării racordate la canalizarea colectivă/ nr. total gospodării din mediul urban -Valoarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate

1. Elaborarea documentatiilor necesare obtinerii finantării si realizării lucrărilor de reabilitare si extindere a retelelor de canalizare si a statiilor de epurare din orase

CJ; CL 2007 ISPA/SP

2. Extindere retea canalizare cu 14 km in Sf.Gheorghe

CJ:;Primaria Sf.Gheorghe

2008 FC/SP

3. Reabilitare/extindere statie de epurare in municipiul Sf.Gheorghe (epurare tertiara)

2010

4. Extindere retea canalizare cu 11km–Tg. Secuiesc

CJ; Primăria Tg.secuiesc

2008 FC/SP

5. Reabilitare /extindere / modernizare statie de epurare in

CJ; Primăria Tg.secuiesc

2010



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

203



de implementare


municipiul Tg.Secuiesc (epurare tertiara)

6. Extindere retea canalizare cu 10 km–Covasna

CJ; Primăria Covasna

2013 FC/SP

7. Reabilitare /extindere/ modernizare statie de epurare in Covasna (epurare tertiara)

2015

1. Poluarea apelor de suprafata datorită evacuărilor de ape uzate menajere insuficient epurate / neepurate si a retelei de canalizare insuficiente sau inexistente rural/urban

1.1.Reducerea poluării apelor de suprafata datorită evacuării de ape uzate menajere insuficient epurate/neepurate si a retelei de canalizare insuficiente sau inexistente -rural/urban

1.1.1.Reabilitarea si extinderea sistemelor de canalizare si a statiilort de epurare existente

1.1.1.1. a)Racordarea gospodăriilor din mediul urban in procent de 90 % la reteaua de canalizare colectivă. b) Incadrarea calitătii efluentului in limitele autorizate si conform HG 188/2002, modificat cu HG 352/2005 pana in 2015

-Nr de gospodării racordate la canalizarea colectivă/ nr. total gospodării din mediul urban -Valoarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate

8. Extindere retea canalizare cu 4 km–Baraolt

CJ; Primăria Baraolt

2013 FC/SP

9. Extindere /modernizare statie de epurare Baraolt (epurare tertiara)

2015

10. Extindere retea canalizare cu 5km in N si 5 km in Est in Int. Buzaului

CJ; Primăria Int.Buzaului

2013 FC/SP

11. Reabilitare /extindere/ retehnologizare statie de epurare Int.Buz. (epurare tertiara)

2015

Nr măsuri 12. Implementarea DA Olt 2013 SP



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

204



de implementare


realizate măsurilor din Planurile de Management pentru Bazinele Hidrografice Olt si Buzău– secŃiunea privind gestiunea apelor uzate menajere

Da Buzău, Bacau SGA Sf.Gheorghe

1.1.1.2. a. Colectarea/tratarea apelor uzate menajere in peste 25% din localitatile rurale până în 2018 -b. Incadrarea calitatii efluentului in limitele autorizate si conform HG 188/2002, modificat cu HG 352/2005

a. Nr de localitati care si-au construit retele de canalizare / nr. localitati rurale din judet b. Nr. Gospodării racordate la reteaua de canalizare/ nr. total gospodării

1. Elaborarea documentatiilor necesare obtinerii finantării si realizării lucrărilor de construire/extindere a retelelor de canalizare si statiilort de epurare din zona rurala

CJ; CL 2008 SP/ISPA

2. Extindere retele canalizare in comunele Bretcu, Ilieni, Ozun, Micfalau, Sita Buzăului (Zăbrătău si Ciumernic).

CJ; CL 2015 SP/AS



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

205



de implementare


din zona rurală c.Valoarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate in localitatile cu peste 2000 de locuitori

3. Construire retele de canalizare si statii de epurare biologică in localitatile: Arcus, Barcani, Bătanii Mari, Belin, Bixad, Bodoc, Brădut-Doboseni, Cernat, Chichis, Dobinlău, Ghelinta, Ghidfalău, Hăghig, Lemnia, Malnas-Malnas Băi, Moacsa, Ojdula, Poian, Reci, Sinzieni, Turia, Araci, Vinghis, Zagon, Zăbala.

CJ;CL 2018 SP/FC/ FG/AS



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

206

CANTITATEA SI CALITATEA APEI POTABILE

Problema Obiectiv general

Obiectiv specific


de implementare


1.Grad scăzut de accesibilitate la apă potabilă din surse controlate

1.1. Imbunătătirea accesului la infrastructura de apă

1.1.1. Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii existente de alimentare cu apă in mediul urban

1.1.1.1. Asigurarea cantitătii si calitatii apei potabile conform Legii nr. 458/2002, modific. si completată cu L.311/ 2004

a.Nr. de proiecte de reabilitare si extindere pentru care s-a elaborat documentatia necesară

1. Elaborarea documentatiilor necesare obtinerii finantării si realizării lucrărilor de reabilitare si dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă pentru orasele: Sf. Gheorghe, Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt, Int. Buzaului.

CJ; CL 2007 SP/ISPA

a. Nr. Persoane (gospodării) deservite/nr. total persoane (gospodării) pe localitate b. Km de retea reabilitată c. Km de retea nou infiintată

2. Derularea lucrărilor de reabilitare/dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă

CJ; CL 2011 FC/SP/AS



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

207


Obiectiv specific


de implementare


1.1.1.2. Reducerea pierderilor pe retea

% de scadere a pierderilor

1.Asigurarea contorizarii 100% a consumului de apă in orasele Covasna, Baraolt si Int. Buzaului

Gospodariile locale

2008 SP

2. Dotarea cu echipamente pentru detectarea pierderilor de apă

Gospodariile locale Tg. Secuiesc, Covasna, Baraolt si Int. Buzaului

2008 SP

1.1.2. Infiintarea de sisteme de alimentare cu apă in zona rurala

1.1.2.1. Racordarea consumatorilor din gospodăriile rurale la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabila in procent de 30 %

a. Nr. proiecte pentru infiintare sisteme alimentare cu apă elaborate b. Nr. Gospodării alimentate in sistem centralizat/ nr. total gospodării din mediul rural

1. Elaborarea documentatiilor necesare obtinerii finantării si realizării lucrărilor de infiintare a sistemelor de alimentare cu apă in mediul rural

CJ; CL 2007 SP/FC

2. Derularea lucrărilor de constructie si infiintare de sisteme de alimentare cu apă in spatiul rural

CJ; CL 2015 SP/FC/FG/AS



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

208

AMENINTĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE SI ANTROPICE


Obiectiv specific Tinta Indicator Actiune Responsabili

de implementare


1. Existenta de zone expuse

riscului la inundatie, eroziune si

alunecări de teren

1.1. Protejarea obiectivelor

socio-economice

1.1.1. Implementarea sistemelor de

consolidare/stabilizare a perimetrelor cu alunecări de teren

active si eroziuni de suprafata

1.1.1.1. Diminuarea suprafetelor

de teren afectate de alunecări de

teren si eroziuni de suprafata

Suprafete de teren

stabilizate (ha)

1. Elaborarea si

implementarea programelor judetene de stabilizare a

alunecărilor de teren active

prin impădurirea terenurilor

degradate si realizarea sistemelor

hidrotehnice de colectare a apelor pluviale in zonele cu stabilitate redusă a terenului

IJSU; CL Permanent SP/SA

Suprafata impadurita

(ha)

2. Executarea de lucrări de reabilitare a suprafetelor afectate de eroziune:

-Impadurire pasune vf.

CL; Directia Silvica

Ocoale silvice private

2008 Buget de stat



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

209



de implementare


Cormos (Bradut) – 44,5

ha -Impadurire

pasune Chichis 12,5

ha -Impadurire

pasune Sancrai – 25

ha -Impadurire pasune Fata

Lumii (Sf.Gheorghe)

– 12 ha - Impadurire

pasune Darnau(Zagon)

– 18 ha

1.1.2. Reducerea riscului la inundatii, protejarea

vietii umane si a bunurilor expuse la

acest risc

1.1.2.1. Reducerea suprafetelor afectate de

inundatii

Km de cursuri de

apa amenajate

1. Realizare de indiguiri,

regularizari, decolmatari, combatere eroziune

maluri

CL; SGA

Permanent Buget de stat



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

210



de implementare


Nr. de planuri

realizate in functie de necesar

2. Elaborarea planurilor de interventie in

caz de urgentă

IJSU Consilii Locale, SGA

2009 Buget de stat

1.1.3. Diminuarea eroziunii

solului prin amenajarea cursurilor

de apă din judet

1.1.3.1. Reducerea suprafetelor

de teren afectate de

eroziune

Gradul de reducere a suprafetelor

de teren afectate de

eroziune fată de anul 2006

1. Intocmirea unor hărti ale terenurilor cu

risc la eroziune in bazinele

hidrografice la nivel de judet

Comitetul Local

2009 Buget de stat

Nr. de planuri

realizate in functie de necesar

2. Elaborarea planurilor de interventie in

caz de urgentă

ANIF 2009 Bugetul de stat

2. Existenta terenurilor

cu exces de umiditate

2.1. Eliminarea

excesului de umiditate de pe terenuri

2.1.1. Cresterea suprafetelor de

terenuri agricole si de terenuri destinate

construirii

2.1.1.1. Refacerea terenurilor agricole

afectate de exces de umiditate

- suprafete teren redate

in circuit

1. Eliminarea excesului de umiditate prin

lucrari de asanare

ANIF 2009 Bugetul de stat



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

211

JUDETUL DOLJ

ASIGURARA ALIMENTARII CU APA IN SISTEM CENTRALIZAT IN LOCALITATILE RURALE OBIECTIVUL ACŢIUNEA

Dezvoltarea si modernizarea satelor

- Acordarea de asistenta tehnica pentru comunităţile rurale incluse in Proiectul de Dezvoltare Rurala in vederea realizării investiţiilor care au ca scop modernizarea infrastructurii rurale :

Alimentare cu apă comuna CĂLĂRAŞI, sat Călăraşi

Alimentare cu apă comuna DRĂNIC, satele Drănic şi Padea

Alimentare cu apă comuna LEU, satul Leu

Alimentare cu apă comuna CARAULA, sat Caraula

Alimentare cu apă comuna SECU, satele Şumandra, Secu ,Comănicea

Alimentare cu apă comuna VÂRVORU DE JOS, satele Vârvoru de Jos, Vârvoru de Sus, Ciutura, Criva

Alimentare cu apă comuna BUCOVĂŢ, satele Cârligei, Sărbătoarea

Alimentare cu apă asociaţie de comune BREASTA – COŢOFENII DIN DOS, satele Obedin şi Mihăiţa - Asistenta tehnica si logistica pentru comunitatile rurale in vederea intocmirii de proiecte eligibile si realizarii investitiilor cu finanţare nerambursabila in cadrul Programului SAPARD:

Extindere alimentare cu apă BECHET

Alimentare cu apă comuna DRĂGOTEŞTI, satele Popânzăleşti, Bobeanu, Beneşti, Drăgoteşti, Viişoara

Alimentare cu apă comuna CELARU, satul Celaru

Alimentare cu apă comuna AMĂRĂŞTII DE JOS, satul Amărăştii de Jos



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

212

INFRASTRUCTURĂ ŞI GOSPODĂRIE COMUNALĂ OBIECTIVUL ACŢIUNEA

- Înfiinţare de sisteme centralizate de alimentare cu apă în mediul rural conform HG 577/97

Alimentare cu apă comunele: - DRĂNIC, sat Foişor -APELE VII, sat Apele Vii -COŢOFENII DIN DOS, sat Coţofenii din Dos -IZVOARE, sat Izvoare -FĂRCAŞ, satele Tălpaş şi Mofleşti - AFUMAŢI, satele Afumaţi, Boureni, Covei - ALMĂJ, satele Almăj, Beharca, Bogea - AMĂRĂŞTII DE JOS, satele Ocolna, Prapor - AMĂRĂŞTII DE SUS, satele Amărăştii de Sus, Zvorsca - DOBROTEŞTI - NISIPURI - ARGETOAIA, satele Argetoaia, Leordoasa, Malumnic, Novac, Piria, Poiana Fântânii, Salcia - BÎRCA, satul BÎRCA - BISTREŢ, satele Bistreţ, Bistreţul Nou, Brânduşa, Plosca - BOTOŞEŞTI PAIA, satul Botoşeşti Paia - BRABOVA, satul Brabova - BRĂDEŞTI, satele Brădeşti, Răcarii De Jos, Tatomireşti - BRALOŞTIŢA, satele Braloştiţa, Ciocanele, Racoviţa, Schitu, Sfârcea, Valea Fântânilor - BRATOVOIEŞTI, satele Bratovoieşti, Bădoşi, Giorocu Mare, Prunet, Rojişte, Tâmbureşti - BREASTA, satele Cotu, Crovna - BUCOVĂŢ, satul Palilula - CĂLĂRAŞI, satul Sărata - CALOPĂR, satele Calopăr, Sălcuţa - CERNĂTEŞTI, satul Cernăteşti - DRĂGOTEŞTI, satul Buzduc - GHERCEŞTI, satele Gherceşti, Ungureni - GIGHERA, satul Gighera



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

213

OBIECTIVUL ACŢIUNEA

- MĂCEŞU DE SUS, satul Măceşu De Sus - MISCHII, satul Mischii - PIELEŞTI, satele Pieleşti, Câmpeni - PREDEŞTI, satul Pleşoi - SILIŞTEA CRUCII, satul Siliştea Crucii - ŞIMNICU DE SUS, satele Şimnicu De Sus, Albeşti, Cornetu, Deleni, Dudoviceşti, Mileşti, Româneşti - SOPOT, satele Sopot, Başcov, Beloţ - TERPEZIŢA, satele Terpeziţa, Căciulatu, Căruia, Floran, Lazu - TESLUI, satele Ţărţăl, Urieni, Viişoara Moşneni - ŢUGLUI, satul Jiul - UNIREA, satul Unirea - URZICUŢA, satele Urzicuţa, Urzica Mare - VALEA STANCIULUI, satele Valea Stanciului, Horezu Poienari - VÂRTOP, satul Vârtop - VÂRVORU DE JOS, satele Bujor, Dobromira, Drăgoaia, Gabru, Vârvor - VELA, satul Vela

Înfiinţare de sisteme centralizate de alimentare cu apă în mediul rural conform HG 687/97 – Antreprenor Solel Boneh International JV

Alimentare cu apă comunele: -BREASTA, sat Breasta -CASTRANOVA, sat Castranova -TESLUI, sat Preajba de Pădure -MAGLAVIT, sat Maglavit -TEASC, sat Teasc -SADOVA, sat Sadova -RAST, sat Rast -LIPOVU, sat Lipovu -FĂRCAŞ, sat Fărcaş -POIANA MARE, sat Poiana Mare -OSTROVENI, sat Osroveni -CERĂT, sat Cerăt -CIUPERCENII NOI, sat Ciupercenii Noi -PODARI, sat Podari



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

214

OBIECTIVUL ACŢIUNEA

-DOBREŞTI, sat Toceni -PISCU VECHI, sat Piscu Vechi -GÂNGIOVA, sat Gângiova -GOICEA, sat Goicea -VERBIŢA, sat Verbiţa -MÂRŞANI, sat Mârşani -COŞOVENI, sat Coşoveni -GIURGIŢA, sat Giurgiţa -ROBĂNEŞTI, sat Robăneştii De Jos -PREDEŞTI, sat Predeşti -NEGOI, sat Negoi -RADOVAN, sat Radovan -MALU MARE, sat Malu Mare -SEACA DE CÂMP, sat Seaca De Câmp -GIUBEGA, sat Giubega -DANEŢI, sat Daneţi -URZICUŢA, sat Urzicuţa -PERIŞOR, sat Perişor -AFUMAŢI, sat Afumaţi -DIOŞTI, sat Dioşti -CIOROIAŞI, sat Cioroiaşi -SCĂEŞTI, sat Scăieşti -SĂLCUŢA, sat Sălcuţa -VELA, sat Vela -GHERCEŞTI, sat Gherceşti -ORODEL, sat Orodel -MELINEŞTI, sat Melineşti -CALAFAT, sat Golenţi -FILIAŞI, sat Fratoştiţa

Înfiinţare de sisteme centralizate de alimentare cu apă în mediul rural conform HG 687/97 – Antreprenor MIVAN KIER JV

Alimentare cu apă comuna: -ŢUGLUI, sat Ţiglui



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

215

CALITATEA APEI

PROBLEMA : Implementarea Directivei Cadru privind APA 2000/60/EC OBIECTIV GENERAL: Implementarea Directivei Cadru privind APA 2000/60/EC OBIECTIV SPECIFIC: Realizarea Planului de actiune pentru implementarea Directivei Cadru privind APA 2000/60/EC

Tinta Actiune / termen Indicatori Responsabil

implementare Responsabil monitorizare

Surse de finantare existente / potentiale

Gospodãrirea durabilã cantitativã si calitativã a apelor pentru asigurarea necesarului de apã tuturor consumatorilor, pentru protectia împotriva oricãrei forme de poluare a resurselor de apã si ecosistemelor acvatice, pentru îmbunãtãtirea calitãtii apelor de suprafatã si subterane, pentru apãrare împotriva inundatiilor

Emiterea actelor de reglementare, autorizatii si avize de gospodãrire a apelor, în conformitate cu legislatia de gospodãrire a apelor în vigoare Termen: permanent

Nr. acte de reglementare 175

DA Jiu DA Jiu Surse proprii

Elaborarea si implementarea programelor de mãsuri specifice în legislatia Comunitarã pentru protectia calitãtii resurselor de apã Termen: conform cu cele prevãzute în programele respective

Nr. programe 6

DA Jiu SGA Dolj

DA Jiu Surse proprii



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

216

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 98/83/CEE PRIVIND CALITATEA APEI DESTINATE CONSUMULUI UMAN

OBIECTIV GENERAL: Asigurarea alimentãrii cu apã potabilã a localitãtilor

Tinta Actiune / termen Indicatori Responsabil

implementare Responsabil monitorizare


Obiectiv specific: Asigurarea calitãtii apei potabile

Încadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile distribuitã populatiei prin retele în limitele legislatiei în vigoare

Reabilitare si modernizare statii de tratare urbane existente Termen: 2013

Nr. Statii tratare 2

C J Dolj Consilii locale Operatorii de

apã

DA Jiu SGA Dolj

- / surse proprii si alte surse

Obiectiv specific: Reabilitarea si extinderea / construirea retelelor de alimentare cu apã orãsenesti

Asigurarea necesarului de apã tuturor locuitorilor din mediul urban

Reabilitare / extindere surse de apã prelevatã pentru potabilizare Termen: 2017

Nr. surse de apã 5


apã

DA Jiu SGA Dolj


Racordarea tuturor gospodãriilor urbane la reteaua de alimentare cu apã

Reabilitare / extindere retele de alimentare cu apã existente Termen: 2017

Nr. Retele alimentare cu apã

8


apã

DA Jiu SGA Dolj

ISPA / surse proprii si alte surse

Obiectiv specific: Reabilitarea si extinderea/construirea retelelor de alimentare cu apã a aglomerãrilor rurale

Racordarea tuturor gospodãriilor rurale la reteaua de alimentare cu apa unde distributia se face cu cismele stradale

Extindere retele de alimentare cu apa existente Termen : 2010

Nr. retele alimentare cu apa

30


apa

DA Jiu SGA Dolj


Asigurarea necesarului de apã potabilã tuturor locuitorilor din mediul rural

Constructii de sisteme noi de alimentare cu apã Termen: 2018

Nr. sisteme alimentare cu apã

74


apa

DA Jiu SGA Dolj




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

217

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 91/271/CEE PRIVIND EPURAREA APELOR UZATE URBANE

OBIECTIV GENERAL: Protectia calitãtii apelor împotriva deteriorãrii datorate evacuãrii de ape urbane reziduale si a celor provenite din anumite sectoare industriale

Tinta Actiune / termen Indicatori Responsabil implementare

Responsabil monitorizare


Obiectiv specific : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare ape uzate si statii de epurare urbane

Colectarea tuturor apelor uzate urbane si epurarea corespunzãtoare a acestora

Reabilitare si extindere retele de canalizare ape uzate existente Termen: 2018

Nr. retele canalizare 7

C J Dolj Consilii locale

Operatorii de apa

DA Jiu SGA Dolj

ISPA / surse proprii si alte surse

Reabilitare si extindere statii de epurare ape uzate existente Termen: 2018

Nr. statii epurare 1


Operatorii de apa

DA Jiu SGA Dolj


Constructii retele de canalizare noi Termen: 2018



Operatorii de apa

DA Jiu SGA Dolj


Constructii statii de epurare ape uzate noi Termen: 2018



Operatorii de apa

DA Jiu SGA Dolj


Obiectiv specific : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare si statii de epurare ape uzate provenite din mediul rural

Colectarea tuturor apelor uzate provenite din mediul rural si epurarea corespunzãtoare a acestora

Constructii retele de canalizare noi Termen: 2018



Operatorii de apa

DA Jiu SGA Dolj


Constructii statii de epurare ape uzate noi Termen: 2018



Operatorii de apa

DA Jiu SGA Dolj




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

218

EROZIUNEA SOLULUI

PROBLEMA): fenomenele de eroziune a solului în judetul Dolj OBIECTIV GENERAL: Reducerea fenomenului de eroziune a solului la nivelul judetului OBIECTIVE SPECIFICE:

1. îmbunãtãtirea sistemului de monitorizare a fenomenului de eroziune a solului la nivelul judetului DOLJ 2. cresterea procentului suprafetelor împãdurite în cadrul zonelor afectate de eroziune 3. consolidãri de teren în zonele afectate de alunecãri

Tinta Actiune / termen Indicatori Responsabil implementare

Responsabil monitorizare


Împãdurirea pânã în 2007 a 1720 ha , suprafete aflate în proprietate particularã sau apartinând Directiei Silvice afectate de eroziune

2.1 realizarea si implementarea unui plan special de împãduriri a zonelor puternic afectate de eroziune / 2015

Totalul suprafetelor împãdurite, raportat la totalul suprafetelor afectate de eroziune

Consiliile locale Directia Silvicã

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si

Vânãtoare Directia Agricolã

Directia Silvicã Craiova Surse proprii, bugetul de stat, fonduri rambursabile si

nerambursabile, alte surse.

Consolidarea terasamentelor pe drumurile judetene

- au fost identificate zonele supuse fenomenului de alunecãri de teren pe o suprafatã de 273,20 ha, - consolidare terasament pe DJ.606B, 13 Km ; consolidare terasament pe DJ.643A, 2 Km; consolidare terasament pe DJ. 552 A, 4 Km.

Nr. consolidãri realizate/ Nr. consolidãri necesar a fi realizate

Consiliile locale Consiliul Judetean

Consiliul Judetean Dolj Surse proprii, bugetul de stat, fonduri rambursabile si

nerambursabile, alte surse.



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

219

JUDETUL HARGHITA

POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ


Obiectiv specific

Tinte pentru

realizarea obiectului specific

Indicatori pentru fiecare

tinta

Actiuni/ Activitati

Responsabili Termene prevazute

Poluarea apelor de suprafata datorita deversarii apelor uzate menajere sau neepurate sau epurate necorespunzator din localitatile urbane si rurrale ale judetului

-Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa in judetul Harghit -Imbunatatirea accesului la infrastructura de canalizare in zonele urbane si rurale ale judetului Harghita

-Extinderea si reabilitarea sistemelor de canalizare din mediul urban (retele de canalizare si statii de epurare-Epurarea corespunzatoare a apelor uzate menajere in conformitate cu legislatia in vigoare.

-Colectarea si epurarea tuturor apelor uzate rezultate-100% din populatia din mediul urban racordata la retele de canalizare-Incadrarea calitatii apelor uzate epurate in limitele autorizate conform HG 188/2002, modificata si completata prin HG 352/2005

-Numar studii/ Proiecte elaborate; -Procent de populatie conectata la servicii de baza pentru apa si canalizare; -Numar de localitati prevazute cu facilitati de apa noi/modernizate; -Numar de statii de epurare noi/rehabilitate conforme cu avizul de mediu; -Procent de apa uzata epurata corespunzator (din volumul total de apa uzata-Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate epurate monitorizati-Valoarea investitiilor.

-Elaborarea studiilor si proiectelor necesare reabilitarii si dezvoltarii retelelor de canalizare, respective pentru reabilitarea si construirea statiilor de epurare in mediul urban (cu accent pe sisteme regionale integrate apa-canal-Extinderea retelelor de canalizare pe toata vatra localitatilor si racordarea la statiile de epurare-Reabilitarea retelelor de canalizare existente- caror randamente nu asigura epurarea apelor pana la parametrii stabiliti prin HG 188/2002, modificata si completata prin HG 352/2005

CL ; CJ ; -Servicii de gospodarire comunala din municipiile si orasele judetului: SC GOSCOM SA Miercurea Ciuc, SC ROMAQUA PREST SA Borsec, SC EDILTOP URBAN SA Toplita, SC URBANA SA Odorheiu Secuiesc, SC ALCATEL SA Cristuru Secuiesc, SC GO SA Gheorgheni, SC GOSLOC SA Balan, SC GOSP. COM SA Baile Tusnad, SC COMUNAL SA Vlahita.

-Permanent; -2015/2018 (termen final pentru conformarea cu Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate –Termenele si lucrarile necesare sunt prezentate in Anxa nr. 3-Plan de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate- aglomerari urbane cu peste 2000 locuitori din jud. Harghita.



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

220


Obiectiv specific

Tinte pentru



tinta

Actiuni/ Activitati


Extinderea capacitatii, modernizarea si retehnologizarea statiilor de epurare din mediul urban a

-Realizarea sistemelor de canalizare si statiilor de epurare in mediul rural;

-Colectarea si epurarea tuturor apelor uzate rezultate-100% din populatia din mediul rural racordata la retele de canalizare pana in 2018

-Numar studii/ Proiecte elaborate-Procent de populatie colectata la servicii de baza pentru apa si canalizare-Numar de localitati prevazute cu facilitati de apa noi/modernizate; -Numar de statii de epurare noi/rehabilitate conforme cu avizul de mediu; -Procent de apa uzata epurata corespunzator (din volumul total de apa uzata) -Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate epurate monitorizati;

-Elaborarea studiilor si proiectelor necesare realizarii sistemelor de canalizarein mediul rural (cu accent pe sisteme regionale integrate apa-canal);

-CL ; CJ -Permanent 2018 (termen final pentru conformarea cu Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate)



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

221


Obiectiv specific

Tinte pentru



tinta

Actiuni/ Activitati


-Epurarea corespunzatoare a apelor uzate menajere in conformitate cu legislatia in vigoare.

-Incadrarea calitatii apelor uzate epurate in limitele autorizate conform HG 188/2002, modificata si completata prin HG 352/2005

-Valoarea investitiilor.

-Realizarea sistemelor de canalizare (retele de canalizare si statii de epurare) in mediul rural.

–Termenele si lucrarile necesare sunt prezentate in Anxa nr. 3-Plan de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate- aglomerari urbane cu peste 2000 locuitori din jud. Harghita.



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

222

CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE


Obiectiv specific

Tinte pentru realizarea obiectului specific


tinta Actiuni/ Activitati Responsabili

Termene prevazute

Insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin system centralizat in mediul urban; starea tehnica necorespunzatoare a statiilor de captare, tratare, retelelor de canalizare si si distributie apa potabila PM-03-01

-Asigurarea apei potabile corespunzatoare calitativ si cantitativ prin sistem centralizat populatiei din mediul urban; -Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa in mediul urban.

Asigurarea calitatii si cantitatii apei necesare consumului uman; -Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii existente de alimentare cu apa in mediul urban.

-Asigurarea calitatii si cantitatii apei potabile conform Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile si Legii nr.311/2004 privind modificarea si completarea Legii nr.458/2002; -Reabilitarea statiilor de captare, tratare, respective reabilitarea si extinderea retelelor de aductiune si de distributie pana la 2010, respectiv 2015.

-Numar studii/ Proiecte elaborate; -Procent de populatie conectata la servicii de baza pentru apa; -Numar de localitati prevazute cu facilitati de apa noi/modernizate conforme cu avizul de mediu; -Valoarea investitiilor. –Km de retea reabilitata, km de retea nou construita, numar de statii de captare/ tratare reabilitate; -Numar de analize realizate -Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apei potabile furnizate in sistem

-Elaborarea studiilor si proiectelor necesare reabilitarii statiilor de captare, tratare, respective reabilitarii si extinderii retelelor de aductiune si de distributie apa potabila in mediul urban (cu accent pe sisteme regionale integrate apa-canal); -Derularea lucrarilor de reabilitare/dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apa (vezi Anexa nr. 2 cu lucrari propuse de primarii); -Monitorizarea calitatii apei potabile furnizate in sistem centralizat;

-Consilii locale; -Consiliu Judetean; -Unitati de servicii/furnizare apa potabila; -Directia de Sanatate Publica Harghita.

Permanent; -2010/2015 (termen final pentru conformarea cu Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman); -Permanent.



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

223


Obiectiv specific



tinta Actiuni/ Activitati Responsabili

Termene prevazute

centralizat.

Insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat in mediul rural; Starea necorespunzatoare a sistemelor in mediul rural PM-03-02

-Asigurarea apei potabile corespunzatoare calitativ si cantitativ prin sistem centralizat populatiei din mediul rural; -Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa in mediul rural.

Asigurarea calitatii si cantitatii apei necesare consumului uman; -Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila in mediul rural.

-Asigurarea calitatii si cantitatii apei potabile conform Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile si Legii nr.311/2004 privind modificarea si completarea Legii nr.458/2002; -Racordarea consumatorilor gospodaresti la sisteme de alimentare cu apa potabila

-Numar studii/ Proiecte elaborate; -Procent de populatie conectata la servicii de baza pentru apa -Numar de localitati prevazute cu facilitati de apa noi/modernizate conforme cu avizul de mediu; -Valoarea investitiilor -Numar de analize realizate -Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apei potabile furnizate in sistem centralizat.

-Elaborarea studiilor si proiectelor necesare realizarii sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila in mediul rural(cu accent pe sisteme regionale integrate apa-canal); -Derularea lucrarilor de reabilitare/dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apa (vezi Anexa nr. 2 cu lucrari propuse de primarii); -Monitorizarea calitatii apei potabile furnizate in sistem centralizat.

-Consilii locale; -Consiliu Judetean; -Unitati de servicii/ furnizare apa potabila; -Directia de Sanatate Publica Harghita.

Permanent -2018 Permanent



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

224

POLUAREA SOLULUI SI APEI SUBTERANE


Obiectiv specific


Indicatori pentru fiecare tinta

Actiuni/ Activitati Responsabili Termene prevazute

Poluarea cu azotati a apelor subterane datorita lipsei sistemelor de canalizare in mediul urban si rural, precum si datorita stocarii si utilizarii incorecte a dejectiilor animaliere in fermele zootehnice si gospodarii individuale PM-05-04

Reducerea poluarii solurilor datorata infiltratiilor de ape uzate menajere.

Realizarea/ extinderea/ reabilitarea sistemelor de canalizare in mediul urban si rural.

Vezi Cap. 2 Poluarea apelor de suprafata.

Vezi Cap. 2 Poluarea apelor de suprafata






C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

225

AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE


Obiectiv specific


Indicatori pentru

fiecare tinta Actiuni/ Activitati Responsabili

Termene prevazute

Existenta de zone expuse riscului la inundatie, eroziune si alunecari de teren

-Reducerea riscului la dezastre naturale prin implementrea masurilor preventive in zonele vulnerabile; –Protejarea obiectivelor socio-economice

Reducerea riscului la inundatii, protejarea vietii umane si a bunurilor expuse la acest risc.

Reducerea suprafetelor afectate de inundatii .

Elaborarea hartilor de risc la inundatii.

Elaborarea hartilor de risc la inundatii pentru fiecare basin hidrografic.

Administratia Nationala Apele Romane-Directiile de Ape, Sisteme de Gospodarire a Apelor; Consilii locale

2007-2013


Planuri de actiune elaborate pentru managementul riscului la inundatii.

Elaborarea planului de actiune elaborate pentru managementul riscului la inundatii (prevenirea riscurilor, protectia impotriva inundatiilor si reducerea efectelor acestora).

Administratia Nationala Apele Romane-Directiile de Ape, Sisteme de Gospodarire a Apelor; Consilii locale; Institutia Prefectului.

2007



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

226


Obiectiv specific


Indicatori pentru


Termene prevazute


-Numarul de proiecte pentru protectia impotriva inundatiilor; -Lucrari executate si eficienta acestora ; -Populatie care beneficiaza de masuri de protectie impotriva inundatiilor (indicator de rezultat)

Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a inundatiilor –realizarea lucrarilor hidrotehnice, lucrarilor de investitii pentru protectia impotriva inundatiilor (vezi Anexa nr. 4 cu problemele identificate si lucrarile propuse de catre primarii si autoritatile de apa).

Administratia Nationala Apele Romane-Directiile de Ape, Sisteme de Gospodarire a Apelor; Consilii locale

2013

Autorizatii de constructii eliberate

Eliberarea in regim restrictiv a autorizatiilor de constructie in zonele inundabile

Consiile locale; Consiliul Judetean

Permanent

Reducerea riscului la alunecari de teren , protejarea vietii


Harta suprafetelor de risc la alunecari de teren

Intocmirea unei harti a suprafetelor cu risc la alunecari de teren in judetul Harghita.

CL; CJ -Proprietarii de terenuri; -Directia pentru

2007



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

227


Obiectiv specific


Indicatori pentru


Termene prevazute

umane si a bunurilor expuse la acest risc

Agricultura si Dezvoltare rurala.

Numarul planurilor de interventie realizate.

Elaborarea planurilor de interventie in caz de urgenta .

-Consiliile locale; -Institutia Prefectului; -Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta;

2007

-Programe judetene de stabilizare a alunecarilor de teren elaborate; -Numar de proiecte elaborate; -Lucrari executate si eficienta acestora; -Suprafete de teren stabilizate; -Populatie care beneficiaza de

Elaborarea si implementarea programelor judetene de stabilizare a alunecarilor de teren prin impadurirea terenurilor degradate si realizarea lucrarilor specifice de colectare a apleor pluviale in zonele cu stabilitate redusa (vezi Anexa nr.4 cu problemele identificate si

-Consiile locale; -Consiliul Judetean; -Detinatorii de terenuri; -Directia pentru Agricultura si Dezvoltare rurala; - Institutia Prefectului.

2013



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

228


Obiectiv specific


Indicatori pentru


Termene prevazute

masuri de protectie impotriva alunecarilor de teren.

lucrarile propuse de catre primarii).

Reducerea suprafetelor afectate de torenti active.

Corectia torentilor.

-Suprafete de teren stabilizate; -Lucrari realizate.

Realizarea lucrarilor specifice pentru corectia torentilor, reimpaduriere, gabioane,etc (vezi Anexa nr.4 cu problemele identificate si lucrarile propuse de catre primarii).

-Consiliile locale; -Directia Silvica Harghita.

2013

Reabilitarea si consolidarea malurilor si albiilor degradate ale cursurilor de apa din judetul Harghita.

Reducerea zonelor afectate de eroziune de mal.

- Numar proiecte realizate; -Lungimi de maluri rehabilitate; -Lucrari executate.

Realizarea lucrarilor specifice de aparare a malurilor si albiilor cursurilor de apa impotriva eroziunii in zonele localitatilor urbane si rurale afectate (vezi Anexa nr.4 cu problemele identificate si lucrarile propuse

-Consiliile Locale; -Sisteme de Gospodarire a Apelor.

2013



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

229


Obiectiv specific


Indicatori pentru


Termene prevazute

de catre primarii)..

Diminuarea eroziunii solului prin amrnajarea bazinelor hidrografice

Reducerea suprafetelor afectate de eroziune.

Gradul de reducere asuprafetelor de teren afecatte de eroziune in bazinele hidrografice fata de anul 2006.

Intocmirea unor harti ale terenurilor cu risc la eroziune in bazinele hodrografice la nivel de basin.

-Consiliile locale; -Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; -Institutia prefectului.

2013

POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA

Obiectiv specific

Actiune Responsabili Supraveghere/cooperare Termeni Surse de finantare

Extinderea şi reabilitarea sistemelor de canalizare din mediul urban (reţele de canalizare şi staţii de epurare); epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere în

- Elaborarea studiilor şi proiectelor necesare reabilitării şi dezvoltării reţelelor de canalizare, respectiv pentru reabilitarea, construirea staţiilor de epurare în mediul urban (cu accent pe sisteme regionale integrate apă-canal) - Extinderea reţelelor de canalizare pe toată vatra localităţilor şi

Consiliile locale; Consiliul Judeţean; Servicii de gospodărie comunală din municipiile şi oraşele judeţului: SC GOSCOM SA Miercurea Ciuc, SC ROMAQUA PREST SA Borsec, SC EDILTOP URBAN SA Topliţa,

Comitet de Coordonare PLAM Agentia pentru Protectia Mediului Harghita Sisteme de Gospodarire a Apelor

Permanent 2015 / 2018 (termen final pentru conformare a cu Directiva 91/271/CE E privind epurarea apelor uzate). Termenele şi lucrările

Fonduri UE -Foduri ISPA pentru pregatirea documentatiei (pana la data aderarii); -Programul PHARE 2005 (va fi lansat pana la finele anului 2006); -Fondul de Coeziune prin Programul Operational



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

230

Obiectiv specific


conformitate cu legislaţia în vigoare

racordarea la staţiile de epurare; - Reabilitarea reţelelor de canalizare existente; - Extinderea capacităţii, modernizarea şi retehnologizarea staţiilor de epurare din

SC URBANA SA Odorheiu Secuiesc; SC ACATEL SA Cristuru Secuiesc; SC GO SA Gheorgheni; SC GOSLOC SA Bălan, SC GOSP.COM. SA BăileTuşnad, SC COMUNAL SA Vlăhiţa

necesare sunt prezentate în Anexa nr.3 – Plan de implementare pentru Directiva 91/271/CE E privind epurarea apelor uzate – Aglomerări umane cu peste 2000 l.e din jud. Harghita.

Sectorial Mediu (Axa prioritara 1 pentru sisteme regionale integrate apa-canal); -Imprumuturi externe; -Buget local; surse proprii; -Programe de finantare nationale; -Fond de mediu; -Parteneriat Public Privat (PPP)



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

231

Obiectiv specific


Realizarea reţelelor de canalizare şi staţiilor de epurare în mediul rural; epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere în conformitate cu legislaţia în vigoare

- Elaborarea studiilor şi proiectelor necesare realizării sistemelor de canalizare în mediul rural; (cu accent pe sisteme regionale integrate apăcanal) - Realizarea sistemelor de canalizare (reţele de canalizare şi staţii de epurare) în mediul rural

Consiliile locale; Consiliul Judeţean

Comitet de coordonare PLAM Agentia pentru Protectia Mediului Harghita Sisteme de Gospodarire a Apelor

Permanent 2015 / 2018 (termen final pentru conformare a cu Directiva 91/271/CE E privind epurarea apelor uzate). Termenele şi lucrările necesare sunt prezentate în Anexa nr.3 – Plan de implementare pentru Directiva 91/271/CE E privind epurarea apelor uzate – Aglomerări umane cu peste 2000 l.e din jud. Harghita.

Fonduri UE -Foduri ISPA pentru pregatirea documentatiei (pana la data aderarii); -Fondul de Coeziune prin Programul Operational Sectorial Mediu (Axa prioritara 1 pentru sisteme regionale integrate apa-canal); -Imprumuturi externe; -Buget local; surse proprii; -Programe de finantare nationale; -Fond de mediu; -Parteneriat Public Privat (PPP)



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

232

CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE Obiectiv specific


Asigurarea calitatii si cantitatii apei necesare consumului uman; -Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii existente de alimentare cu apa in mediul urban.

-Elaborarea studiilor si proiectelor necesare reabilitarii statiilor de captare, tratare, respective reabilitarii si extinderii retelelor de aductiune si de distributie apa potabila in mediul urban (cu accent pe sisteme regionale integrate apa-canal); -Derularea lucrarilor de reabilitare/dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apa (vezi Anexa nr. 2 cu lucrari propuse de primarii); -Monitorizarea calitatii apei potabile furnizate in sistem centralizat;

-Consilii locale; -Consiliu Judetean; -Unitati de servicii/furnizare apa potabila; -Directia de Sanatate Publica Harghita.

Comitet de coordonare PLAM Agentia pentru Protectia Mediului Harghita Directia de Sanatate Publica Harghita

Permanent; -2010/2015 (termen final pentru conformarea cu Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman); -Permanent.

Fonduri UE -Foduri ISPA pentru pregatirea documentatiei (pana la data aderarii); -Programul PHARE CES 2005 (va fi lansat pana la finele anului 2006); -Fondul de Coeziune prin Programul Operational Sectorial Mediu (Axa prioritara 1 pentru sisteme regionale integrate apa-canal); -Imprumuturi externe; -Buget local; surse proprii; -Buget de stat; -Programe de finantare nationale; -Fond de mediu; -Parteneriat Public Privat (PPP)

Asigurarea calitatii si cantitatii apei necesare consumului uman; -Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu

-Elaborarea studiilor si proiectelor necesare realizarii sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila in mediul rural(cu accent pe sisteme regionale integrate apa-canal); -Derularea lucrarilor de reabilitare/dezvoltare a sistemelor de alimentare cu

-Consilii locale; -Consiliu Judetean; -Unitati de servicii/ furnizare apa potabila;

Comitet de coordonare PLAM Agentia pentru Protectia Mediului Harghita Directia de Sanatate Publica Harghita

Permanent 2018

Fonduri UE -Foduri ISPA pentru pregatirea documentatiei (pana la data aderarii); -Programul PHARE CES 2005 (va fi lansat pana la finele anului 2006); -Fondul de Coeziune prin Programul Operational Sectorial Mediu (Axa prioritara 1 pentru sisteme regionale integrate



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

233

Obiectiv specific


apa potabila in mediul rural.

apa (vezi Anexa nr. 2 cu lucrari propuse de primarii); -Monitorizarea calitatii apei potabile furnizate in sistem centralizat.

-Directia de Sanatate Publica Harghita.

Permanent

apa-canal); -Imprumuturi externe; -Buget local; surse proprii; -Buget de stat; -Programe de finantare nationale; -Fond de mediu; -Parteneriat Public Privat



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

234

AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE

Obiectiv specific Acţiune Responsabili Supraveghere /

cooperare Termen

Surse de finanţare

Reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la acest risc

- Elaborarea hărţilor de risc la inundaţii pentru fiecare bazin hidrografic;

Administraţia Naţională Apele Române -Direcţiile de Ape, Sisteme de Gospodărire a Apelor Consilii locale

Comitet de Coordonare PLAM Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

2007-2013 Fonduri UE – Program Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară nr.5 Buget de stat

Elaborarea planurilor de acţiune pentru managementul riscului la inundaţii (prevenirea riscurilor, protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea efectelor acestora)

Administraţia Naţională Apele Române -Direcţiile de Ape, Sisteme de Gospodărire a Apelor Consilii locale Instituţia Prefectului


2007-2013

Fonduri UE – Program Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară nr.5 Buget de stat



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

235


cooperare Termen

Surse de finanţare

Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a inundaţiilor – realizarea lucrărilor hidrotehnice, lucrărilor de investiţii pentru protecţia împotriva inundaţiilor (vezi Anexa nr.4 cu problemele identificate şi lucrările propuse de către primării şi autorităţile de apă)

Administraţia Naţională Apele Române -Direcţiile de Ape, Sisteme de Gospodărire a Apelor Consilii locale


2013 Fonduri UE – Program Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară nr.5 Programul PHARE Buget de stat Programe de finanţare naţionale Fond de mediu + surse proprii

Eliberarea în regim restrictiv a autorizaţiilor de contrucţie în zonele inundabile

Consliile locale Consiliul Judeţean


Permanent Buget local

Eficientizarea intervenţiilor după inundaţii. Creşterea răspunderii publice şi civice în caz de inundaţii

- Crearea unor unităţi speciale de intervenţie; - Achiziţionarea de echipament pentru unităţile speciale de intervenţie

Administraţia Naţională Apele Române -Direcţiile de Ape, Sisteme de Gospodărire a Apelor Instituţia Prefectului Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă


2007 Fonduri UE – Program Operaţional Regional



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

236


cooperare Termen

Surse de finanţare

Executarea lucrărilor de refacere a zonelor afectate de inundaţii

Administraţia Naţională Apele Române -Direcţiile de Ape, Sisteme de Gospodărire a Apelor; Consilii locale; Titularii de obiective afectate


Permanent (în funcţie de pagubele

produse de inundaţii)

Fonduri UE – Program Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară nr.5 Buget de stat

Reducerea riscului la alunecări de teren, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la acest risc

Întocmirea unei hărţi a suprafeţelor cu risc la alunecări de teren în judeţul Harghita

Consiliile locale Consiliul Judeţean; Proprietarii de terenuri Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală;


2007 Buget de stat Buget local Surse proprii

Elaborarea planurilor de intervenţie în caz de urgenţă

Consilii locale Instituţia Prefectului Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă


2007 Buget de stat



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

237


cooperare Termen

Surse de finanţare

Reducerea riscului la alunecări de teren, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la acest risc

Elaborarea şi implementarea programelor judeţene de stabilizare a alunecărilor de teren prin împădurirea terenurilor degradate şi realizarea lucrărilor specifice de colectare a apelor pluviale în zonele cu stabilitate redusă (vezi Anexa nr.4 cu problemele identificate şi lucrările propuse de către primării)

Consiliile locale; Consiliul Judeţean; Deţinători de terenuri; Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală; Instituţia Prefectului


2013

Surse proprii Buget local Programe de finanţare naţionale

Reducerea suprafeţelor afectate de torenţi activi

Realizarea lucrărilor specifice pentru corecţia torenţilor -reîmpădurire, gabioane, etc. (vezi Anexa nr.4 cu problemele identificate şi lucrările propuse de către primării)

Consliile locale; Direcţia Silvică Harghita


2013 Buget de stat Buget local Programe de finanţare naţionale

Reabilitarea şi consolidarea malurilor şi albiilor degradate ale cursurilor de apă din judeţul Harghita

- Realizarea lucrărilor specifice de apărare a malurilor şi albiilor cursurilor de apă împotriva eroziunii în zonele localităţilor urbane şi rurale afectate (vezi Anexa nr.4 cu problemele identificate şi lucrările propuse de către primării)

Consiliile locale Sisteme de Gospodărire a Apelor


2013 Buget de stat Buget local Programe de finanţare naţionale

Diminuarea eroziunii solului prin amenajerea bazinelor hidrografice

- Întocmirea unor hărţi ale terenurilor cu risc la eroziune în bazinele hidrografice la nivel de judeţ

Consiliile locale Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Instituţia prefectului


2013 Buget de stat

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR

NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE


C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

238

ALIMENTĂRI CU APĂ POTABILĂ

MEDIUL URBAN

- Primăria oraşului Cristuru Secuiesc

Sursa de apă: suprafaţă - râul Târnava Mare, satisface necesarul. Cantitatea captată în prezent: 25 l/s.

Lucrări existente: reabilitarea parţială a staţiei de captare-tratare, reabilitarea parţială a reţelelor de distribuţie.

Lucrări propuse: Reabilitarea totală a staţiei de captare, tratare, a reţelelor de distribuţie, reabilitarea bazinului de înmagazinare conducta de alimentare bazin, linia de gospodărire a nămolului tehnologic.

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: nu au fost evaluate. Trebuie elaborate studii de fezabilitate.

Surse de finanţare: locale, centrale, externe.

Proiecte şi programe în derulare: Program SAMTID-începerea execuţiei

- Primăria oraşului Borsec

Situaţia existentă: sursele de apă satisfac necesarul, calitatea corespunzătoare; cantitatea de apă captată 14,5 l/s (+4,5 l/s propus). Sursa subterană.

Lucrări propuse: Reabilitarea şi extinderea alimentării cu apă potabilă, captare Bujdoso.

Stadiu: există studiu de fezabilitate

Sursa de finanţare: surse proprii

- Primăria municipiului Odorheiu Secuiesc:

Problema: Starea actuală a staţiei de captare, tratare apă potabilă, respectiv gradul de uzură avansată a reţelei de aducţiune şi distribuţie

Sursele existente: sursa de apă este de tip suprafaţă – râul Târnava Mare. În prezent satisface necesarul de apă.

Sursa de suprafaţă, prin priză de mal cu prag de fund s-a schimbat o pompă de captare şi este propus schimbarea încă a două pompe. Reţeaua de aducţiune are lungimea de 2x2,3 km, reţeaua de distribuţie are lungime totală de 72 km. 2500 gospodării deservite.

Staţia de captare este situată pe malul stâng al râului Târnava Mare, limita N-E a municipiului. Staţia de tratare este situată la limita estică a municipiului Odorheiu Secuiesc, pe dealul Taberei. Asigură apă potabilă pentru 40000 locuitori. Suprafaţa de teren sub administraţia municipiului este de 4779

ha, din care suprafaţa de teren inclus în intravilan este de 1097 ha.

Din punct de vedere calitativ sunt necesare lucrări de modernizare a staţiei de captare, tratare şi a reţelei de distribuţie a apei potabile. În prezent cantitatea captată este maxim 412 l/s. Capacitatea staţiei de tratare este de 250 l/s. În perspectiva a 25 de ani necesarul de apă se va mări cu 41 l/s.

Starea de uzură avansată a conductelor de aducţiune şi distribuţie.




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

239

Lucrări propuse: Modernizarea, extinderea şi eficientizarea sistemului de alimentare cu apă;

Modernizarea staţiei de captare şi tratare apei potabile;

Reabilitarea şi extinderea sistemului de aducţiune şi distribuţie a apei potabile

Valoarea aproximativă pentru lucrări propuse: cca. 2 milioane Euro.

Surse posibile de finanţare: surse comunitare UE, buget central, buget local, capital privat

Proiecte şi programe în derulare:

- studiu de fezabilitate nr. 99013/2000 privind Extinderea şi modernizarea staţiei de captare, staţiei de tratare apă potabilă şi a staţiei de epurare Odorheiu Secuiesc;

- studiu de fezabilitate pentru investiţia “Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a mun. Odorheiu Secuiesc” în privinţa derulării programului SAMTID;

- elaborare Studiu de fezabilitate pentru “Canalizare menajeră, pluvială şi alimentarea cu apă potabilă a str. Rozei” în decursul anului 2006;

Începerea lucrărilor de execuţie în decursul anului 2006 pentru “Modernizare str. Pantei” (inclusiv canalizare menajeră, pluvială şi alimentare cu apă)

Primăria municipiului Topliţa:

Lucrări propuse: Extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile – str. Zencani, str. A. Iancu, str. Verii, str. Călimani, str. Teiului, str. Crângului, str. Albinelor, str. Lungă, str. Murelor. Cantitatea de apă captată în prezent: 30 l/s, calitate satisfăcătoare Valoarea aprox. a lucrărilor este de 900.000 RON; Sursa de finanţare: buget de stat, fonduri externe, buget local

Primăria municipiului Gheorgheni:

Sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă: surse de suprafaţă (pârâul Belcia şi pârâul Cianod

– satisfac necesarul pentru etapa actuală). Cantitatea de apă captată în prezent: 90-100 l/s..

Staţia de tratare a apei: amestecator de sicane, trei decantoare orizontale, 9 filtre rapide deschise cu suprafaţa de filtrare de 65 mp, rezervor tampon, rezervor spălare, camera de preparare a soluţiei de

clorinare. Staţia de tratare are capacitatea de 120 l/s. Rezrevoarele au capacitate de 3000 mc ( 2x500 şi 2x1000) sunt semiîngropate, cilindrice, din beton armat – pot asigura necesarul de apă a oraşului pe o durată de 6 ore.

Reţea de transport: aducţiunea apei de la staţia de tratare la rezervoarele se realizează în conducte de Dn 200, Dn400, Dn300 prin cădere liberă (la distanţa de 4 km).

Reţeaua existentă de distribuţie a apei este construită din conducte de oţel, azbociment, fonta, PVC şi PE. Lungimea totală a reţelei este de 72 km.

Lucrări propuse:

Reparaţii capitale la barajul de captare Km 7+800 al DN 12C. Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1000 Euro;




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

240

Reparaţii capitale la captare – alimentare Belchia. Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 10000 Euro.

Trebuie realizate lucrări complexe de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, în colaborare cu Direcţia Silvică, respectiv urmărirea şi monitorizarea activităţilor de exploatare forestieră în amonte de captare (pentru evitarea cheltuielilor suplimentare pentru coagulanţi şi agent de dezinfectare la alimentarea cu apă a oraşului).

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse pentru îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă potabilă a oraşului Gheorgheni : 151140EU din care:

1. Îmbunătăţirea sistemului de coagulare la staţia de tratare prin întroducerea coagulării cu ioni de fier trivalenţi 10250 EU

2. 2.Dotarea rezervoarelor de acumulare a apei cu robinete automate de închidere 8 buc. 4100 EU

3. 3.Dotarea scării blocurilor de locuinţe cu contoare de apă cca 205 bc , 6550 EU

4. 4.Dotarea caselor particulare cu contoare de apă cca 1800 bc , 36000 EU

5. 5.Înlocuirea conductei de apă potabilă (azbociment) şi a branşamentelor

a. în strada Carpaţi 23910 EU

b. în strada Gorundului între numerele 1 şi 120, 29110 EU

6. 6.Prelungirea conductei de apă în strada Gorundului între nr.132 şi 150 , 4300 EU

7. 7.Înlocuirea robinetelor şi revizuirea punctelor de secţionare pe conductele principale de distribuţie a apei, 2300 EU

8. Modernizarea sistemului de alimentare cu apă a staţiunii Lacu Roşu, 15790 EU

9. Recondiţionarea hidranţilor stradali, 8000 EU

Folosinţele trebuie dimensionate în aşa fel încât acestea să asigure o dezvoltare durabilă a microregiunii.

Primăria Bălan:

Lucrări propuse: Construire staţie de tratare nouă (cu aducţiune în cădere liberă; în situaţia actuală staţia de tratare este la o cotă superioară captării de apă). Lucrări de reabilitare şi dezvoltare a reţelei de distribuţie.

Cantitatea de apă captată în prezent: 120 l/s, situaţia propusă 162 l/s.

Valoarea aprox. a lucrărilor este de 6.744.242 Euro; Sursa de finanţare: fonduri UE

Studiu de fezabilitate şi master plan al SVF Management Bucureşti.

Primăria Băile Tuşnad:

Surse existente: sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (surse: Sânsimion, Benevize, Kozeppatak, calitate corespunzătoare, cantitate prelevată: 5,6 l/s)

Lucrări propuse: Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă

Stadiu: Studiu de fezabilitate şi proiect tehnic

Valoarea aprox. a lucrărilor: 10758 mil lei.

Primăria Vlăhiţa:




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

241

Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (surse de suprafaţă Vârghiş, Zmeuriş, nr.persoane deservite 6900, sistem de distribuţie învechit – peste 35 ani)

Lucrări propuse: Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a oraşului Vlăhiţa

MEDIUL RURAL

Primăria Voşlobeni:

Surse existente: EM HARGHITA, St. Izvorul Mureş; cantitatea de apă captată în prezent 5 l/s.

Lucrări propuse: proiect de prefezabilitate – alimentare cu apă potabilă a localităţilor Voşlăbeni şi Izvorul Mureş. Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 40 miliarde lei.

Primăria Sândominic

Surse de apă: fântâni

Proiect: Alimentarea cu apă potabilă a comunei

Sursa: tip suprafaţă. Lucrări existente: lungimea reţelei de distribuţie a apelor 13 km; 6300 gospodării deservite

Perioada de derulare: 2006-2007

Primăria Lupeni

Sistemul centralizat de alimentare cu apă este în curs de finalizare pentru 4 localităţi (Program de alimentare cu apă a satelor). Cantitatea captată 9 l/s, surse subterane-izvoare şi foraje. Reţea existentă: 17,2 km

Lucrări propuse: realizarea reţelei de alimentare cu apă pentru alte 4 localităţi (Păltiniş, Satu-Mic, Păuleni, Firtuşu). Cantitatea de apă propusă pentru suplimentare prin lucrări noi este de 6 l/s; reţea: 10,4 km şi 4 buc. de rezervoare. Este în curs proiectarea reţelelor.

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 4.180.000 mil.lei, sursa de finanţare: Guvernul României.

Primăria Feliceni:

Există sistem de alimentare cu apă, însă sursele existente nu satisfac necesarul pentru populaţie; conductele şi microcentralele sunt vechi, dar încă funcţionabile. Cantitatea de apă captată în prezent: 520 mc/zi.

Lucrări propuse: Modernizarea şi extinderea sistemului actual de alimentare cu apă potabilă în cele 11 sate ale comunei

Proiectul privind “Construirea noului sistem de alimentare cu apă în localităţile Feliceni şi Oţeni” este elaborat, licitaţia pentru executant va avea loc în luna iulie 2006. Lucrările şi finanţarea sunt eşalonate pe 5 ani. Valoarea aprox a lucrărilor este de 1600 mii RON; Sursa de finanţare: Guvernul României.

Primăria Ciumani: există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Cantitatea

de apă captată 5,78 l/s.

Lucrări propuse: Modernizarea staţiei de tratare şi reabilitarea reţelei de distribuţie (25 km). Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 478 mii RON (programe de finanţare + surse proprii)




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

242

Primăria Păuleni Ciuc: lungimea reţelei este de 7,5 km, sunt deservite 582 persoane;

cantitatea de apă captată 95 mc/zi; sursa: 2 izvoare

Primăria Dăneşti: Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Lungimea

reţelei de ditribuţie 13 km. Cantitatea de apă captată în prezent: 22 l/s.

Lucrări propuse: Extindere reţea de distribuţie 11 km.

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 200.000 Euro

Primăria Dârjiu: soluţie locală dintr-un izvor. Cantitatea de apă captată: 5 l/s.

Lucrări propuse: Alimentarea cu apă potabilă a comunei Dârjiu

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1.700.000 RON

Stadiu de realizare: studiu de fezabilitate + proiect tehnic + DDE (a fost pregătit pentru SAPARD – eligibil fără finanţare)

Primăria Şimoneşti: Alimentarea cu apă potabilă a comunei Şimoneşti

Primăria Tulgheş: sistemul de alimentare cu apă nu satisface necesarul pentru etapa actuală (sursă subterană, reţea de aducţiune 1000 m, reţea de distribuţie 3500 m, 526 persoane deservite, Cantitate captată în prezent: 1,2 l/s).

Lucrări propuse: Realizarea proiectului “Sistem de alimentare cu apă potabilă a comunelor Tulgheş şi Corbu” aflată în stadiul de proiect tehnic. Cantitatea propusă a fi captată este de 15 l/s.

Primăria Gălăuţaş: cantitatea de apă captată din Râul Mureş: 14 l/s

Lucrări propuse: Alimentarea cu apă a comunei Gălăuţaş

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 590.000 mil. Lei – surse proprii + HG 577 În lucru: puţ forat 147 m, reţea 7,8 km

Primăria Subcetate:

Lucrări propuse: Alimentarea cu apă a comunei Subcetate

Stadiu: există studiu de fezabilitate

Primăria Frumoasa: există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă.

Cantitatea de apă captată: 12,9 l/s. Sursa: apă de suprafaţă.

Primăria Ciceu:

Lucrări propuse: Realizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a comunei Ciceu (din lacul de acumulare Frumoasa)

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 3500 mil lei – sursa de finanţare: programe UE

Primăria Cârţa: Sistem de alimentare cu apă realizat – proiect SAPARD – PIF 30.06.2006. (sursa: 3 puţuri forate, rezervor de 500 mc, staţie de tratare şi pompare, reţele stradale 12,2 km cu cismele stradale)

Primăria Remetea: există reţea de alimentare cu apă potabilă de o lungime de 1,2 km,

678 gospodării sunt deservite, cantitatea de apă captată în prezent este 60 m3/h, Staţia de pompare Fabrica de lapte praf.

Lucrări propuse: Construire sistem de alimentare cu apă potabilă în comuna Remetea

Stadiu: proiect, se caută surse de finanţare




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

243

Primăria Câpâlniţa: Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (4 izvoare

captate, rezervor de apă 3000 mc, reţea de aducţiune 2 km, reţea de distribuţie 18 km)

Primăria Racu:

Lucrări propuse: Realizarea sistemului de alimentare cu apă

Stadiu: Studiu de prefezabilitate în curs de realizare

Primăria Atid:

Sistemul centralizat de alimentare cu apă a comunei Atid (localităţile Atid şi Cuşmed, 16 km, 1850 persoane deservite) se află în stadiu de construire

Sursa de finanţare: Buget de stat,

Valoare aproximativă a lucrărilor: 3700 mil lei

Primăria Sâncrăieni:

Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (sursă de suprafaţă- pârâul Valea Mare, cantitate captată 11,85 l/s)

Lucrări propuse: Extindere staţie de tratare şi reţea de alimentare cu apă în zona DN12

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 550.000 RON (din buget local şi alte surse)

Primăria Cozmeni:

Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în comuna Cozmeni (sursa de suprafaţă pârâulCozmeni, cantitatea captată 2,9 l/s, 252 gospodării deservite)

Lucrări propuse: Metodă eficientă de clorinare

Primăria Sânmartin:

Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă ( sursă subterană, debit captat 8 l/s, staţie de ompare, staţie de clorinare, rezervor 500 mc, 480 gospodării deservite, 12,8 km reţea existentă)

Primăria Ciucsângeorgiu:

Puţuri private – soluţii locale

Lucrări propuse: Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în comună.

Primăria Ocland:

Soluţii locale - nu satisface necesităţile (cantitate captată 10 l/s, sursă izvor)

Lucrări propuse: Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă (debit captat propus 40 l/s, 15 Km retea)

Valoarea aproximativă a lucrărilor: 500 mil lei

Primăria Sântimbru:

Soluţii locale (cantitate captată în prezent 7,7 l/s)

Lucrări propuse: Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în comuna Sântimbru)

Stadiu: Studiu de fezabilitate

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1800 mil lei




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

244

Consiliul local Satu Mare

Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în curs de predare – satisface cerinţele în 60%. Nr. gospodării deservite: 435.

Lucrări propuse: Extinderea reţelelor centralizate de alimentare cu apă potabilă – lucrări de extindere: 40 %, 290 gospodării

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 200.000 RON

Primăria Porumbeni

Soluţii locale: debit captat 0,15 l/s; 45 gospodării deservite

Primăria Săcel

Lucrări propuse: Sistem de alimentare cu apă potabilă în satele Şoimoşu Mic, Şoimoşu Mare, Săcel şi Vidacut.

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 98.967 RON. Surse: buget de stat, buget local

Primăria Mugeni

Soluţii locale: cca. 10 km reţea; cantitatea de apă captată în prezent: 5 l/s; Sursa: izvor; În curs de derulare proiectul: Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (conform HG 687/1997). La lucrarea nouă captarea se va face din reţeaua mun. Odorheiu Secuiesc, debit propus: 10 l/s.

Primăria Ulieş:

Soluţii locale, cantitatea de apă captată 1 l/s

Lucrări propuse: Extindere sistem de alimentare cu apă potabilă

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 100.000 RON

Primăria Ditrău

Lucrări propuse: Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în com. Ditrău

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1,40 mil. Lei. Surse: fonduri UE şi guvernamentale.

Termen: 2009.

Primăria Lăzarea:

Există 6 km de reţea centralizată de alimentare cu apă potabilă; sursa: SC GO SA Gheorgheni. Nu s-a pus în funcţiune. Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 5000 mil lei.

Primăria Mereşti:

Sursele existente nu satisfac necesarul.

Tip sursa: izvor, rezervoare 300 mc, 700 gospodării deservite; cantitatea captata în prezent 4 l/s, cantitatea propusă pentru suplimentare prin lucrări noi sau extinderi 9 l/s.

Lucrări propuse: Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă. CF elaborat

Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1642 mil lei



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

245

JUDETUL OLT

COMPONENTA APĂ

Obiectiv general Obiective specifice

Tinta (indicator)

Activitati Responsabilitati Termen Cost

1. Reducerea impactului asupra calităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei datorat deficienţelor reţelei de distribuţie a apei potabile la nivelul judeţului Olt

1.1Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi extinderea celor existente

Asigurarea alimentării cu apă a populaţiei 80% din reţeaua de distribuţie reabilitată până în 2010 Extinderea cu 5 – 8 km a reţelei de alimentare cu apă. Asigurarea alimentării cu apă pentru 700 – 800 familii Reabilitarea a 25 km de reţea de alimentare cu apă ce asigură apa potabilă pentru 18.000 persoane

1.1.1 Reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile în orasul Balş;

Consiliul Judeţean Olt Consiliile locale

2010 3.418.000 Euro

1.1.2. Reabilitarea reşelei de distribuţie a apei potabile în oraşul Slatina

Consiliul Judeţean Olt Consiliile Locale

2010 10.014.000 Euro

1.1.3 Extinderea reţelei de alimentare cu apă în municipiul Slatina

Consiliul Local Slatina 2008 800 mii RON

1.1.4 Realizarea reţelei de alimentare cu apă în comuna Oporelu

Consiliul Judeţean Olt Consiliul local Oporelu

2006 464.010 Euro

1.1.5 Realizarea reţelei de alimentare cu apă în comuna Movileni

Consiliul Judeţean Olt Consiliul local Movileni

2006 425.010 Euro

1.1.6 Realizarea reţelei de alimentare cu apă în comuna Baldovineşti

Consiliul Judeţean Olt Consiliul local Baldovineşti

2006 753.800 Euro

1.1.7 Realizarea reţelei de alimentare cu apă în comuna Poboru

Consiliul Judeţean Olt Consiliul local Poboru

2006 100.000 Euro

1.1.8 Realizarea reţelei de alimentare cu apă în comuna Verguleasa

Consiliul Judeţean Olt Consiliul local Verguleasa

2006 80.000 Euro

1.1.9 Realizarea reţelei de alimentare cu apă în comuna Brancoveni

Consiliul Local Brancoveni 2007



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

246


Tinta (indicator)


1.1.10 Extinderea reţelei de alimentare cu apă în oraşul Corabia

Consiliul Local Corabia 2006

1.1.11 Realizarea reţelei de alimentare cu apă în comuna Pârşcoveni, inclusiv alimentarea cu apă a şcolilor

Consiliul Local Parscoveni 2007

1.1.12 Realizarea reţelei de alimentare cu apă în comuna Bârza

Consiliul Local Bărza 2007

1.1.13 Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă în oraşul Scorniceşti

Consiliul Local Scorniceşti 2006 502.994 Euro

1.1.14 Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă în orasul Caracal

Consiliul Local Caracal 2015 5.576.300EURO

1.1.15 Extindere alimentare cu apă în oraşul Drăgăneşti- Olt

Consiliul Local Drăgăneşti 2010 5.780.000 Euro

2. Reducerea impactului asupra calităţii factorilor de mediu datorat deficienţelor în cadrul sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate menajere la nivelul localităţilor urbane şi rurale

2.1 Extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare existente şi realizarea acestora în localităţile unde un există Implementarea Directivei Uniunii

Atingerea cerinţelor Directivei 91 / 271 / CEE privind epurarea apelor uzate Extinderea cu 5 km a reţelei de canalizare

2.1.1. Extindere reţea de canalizare în Balş

Consiliul Local Balş 2010 4.183.327 Euro

2.1.2. Reabilitare şi extindere reţea de canalizare în oraşul Caracal cu 10 km

Consiliul Local Caracal 2010 6.167.000 Euro

2.1.3. Reabilitare reţea de canalizare în oraşul Corabia

Consiliul Local Corabia 2010 8.450.260 Euro

2.1.4. Reabilitare şi extindere reţea de canalizare în oraşul Scorniceşti

Consiliul Local Corabia 2013 1.078.200 Euro



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

247


Tinta (indicator)


ale judetului Olt

Europene 91 / 271 / CEE privind epurarea apelor uzate

minicipale

2.1.5. Extindere reţea de canalizare în oraşul Drăgăneşti Olt

Consiliul Local Drăgăneşti Olt 2013 1.278.000 Euro

2.1.6. Reabilitare şi extindere reţea de canalizare în oraşul Potcoava

Consiliul Local Potcoava 2015 726.000 Euro

2.1.7. Realizare reţea de canalizare în oraşul Piatra Olt

Consiliul Local Piatra Olt 2015 807.000 Euro

2.1.8. Realizare reţea de canalizare în comuna Osica de Sus

Consiliul Local Osica de Sus 2007 730.000 Euro

2.1.9. Extindere reţea de canalizare în Slatina şi realizarea a două microstaţii de epurare

Consiliul Local Slatina 2010

2.1.10 Realizare reţea de canalizare în comunele : Izbiceni, Brastavăţu, Fărcaşele, Tia Mare, Rusăneşti, Pârşcoveni, Studina, Curtişoara, Orlea, Iancu Jianu, Mărunţei, Fălcoiu, Ianca, Radomireşti, Găneasa, Perieţi, Valea Mare, Movileni, Dobrosloveni, Dăneasa, Izvoarele, Crâmpoia, Cârlogani, Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi-Măgura, Oboga, Cilieni, Bobiceşti, Verguleasa

Consilile Locale : Izbiceni, Brastavăţu, Fărcaşele, Tia Mare, Rusăneşti, Pârşcoveni, Studina, Curtişoara, Orlea, Iancu Jianu, Mărunţei, Fălcoiu, Ianca, Radomireşti, Găneasa, Perieţi, Valea Mare, Movileni, Dobrosloveni, Dăneasa, Izvoarele, Crâmpoia, Cârlogani, Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi-Măgura, Oboga, Cilieni, Bobiceşti, Verguleasa

2015



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

248


Tinta (indicator)


2.1.11 Realizare reţea de canalizare în comunele: Dobrun, Traian, Strejeşti, Baldovineşti, Gostavăţu, Pleşoiu, Brâncoveni, Vişina, Deveselu, Tufeni, Stoicăneşti, Văleni, Scărişoara, Obârşia, Rotunda, Grojdibodu, Şerbăneşti, Schitu

Consilile Locale : Dobrun, Traian, Strejeşti, Baldovineşti, Gostavăţu, Pleşoiu, Brâncoveni, Vişina, Deveselu, Tufeni, Stoicăneşti, Văleni, Scărişoara, Obârşia, Rotunda, Grojdibodu, Şerbăneşti, Schitu

2017

2.1.12 Realizare reţea de canalizare în comunele: Nicolae Titulescu, Milcov, Sprâncenata, Morunglav, Redea, Brebeni, Coteana, Vâlcele, Teslui, Vultureşti, Grădinari, Gârcov, Barza, Giuvărăşti, Vulpeni, Vitomireşti, Urzica, Corbu, Cungrea, Slătioara, Dobretu, Voineasa, Stoeneşti, Poboru, Spineni, Băbiciu, Bucunisu, Seaca, Icoana, Vlădila, Cezieni, Coloneşti, Bărăşti, Dobroteasa, Topana, Ştefan cel mare, Mihăileşti, Leleasca

Consiliile Locale: : Nicolae Titulescu, Milcov, Sprâncenata, Morunglav, Redea, Brebeni, Coteana, Vâlcele, Teslui, Vultureşti, Grădinari, Gârcov, Barza, Giuvărăşti, Vulpeni, Vitomireşti, Urzica, Corbu, Cungrea, Slătioara, Dobretu, Voineasa, Stoeneşti, Poboru, Spineni, Băbiciu, Bucunisu, Seaca, Icoana, Vlădila, Cezieni, Coloneşti, Bărăşti, Dobroteasa, Topana, Ştefan cel mare, Mihăileşti, Leleasca

2018



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

249


Tinta (indicator)


2.2 Extinderea sistemului de canalizare Implementarea Directivei Uniunii Europene 91 / 271 / CEE privind epurarea apelor uzate

Atingerea cerinţelor Directivei 91 / 271 / CEE privind epurarea apelor uzate Asigurarea necesarului de epurare pentru 80% din populaţia minicipiului Slatina

2.2.1Extindere şi modernizare staţie de epurare: Caracal, Balş, Corabia, Slatina

Consiliul Local Slatina 2013 Slatina 14.053.000 Euro Caracal 7.876.000 Euro Bals 4.139.000 Euro Corabia 3.979.000 Euro

2.2.2Extindere şi modernizare staţie de epurare: Drăgăneşti - Olt

Consiliul Local Drăgăneşti - Olt

2015 492.000 Euro

2.2.3 Modernizare staţie epurare: Scorniceşti, Potcoava

Consiliile Locale : Scorniceşti, Potcoava

2015 Scorniceşti 1.370.000 Euro Potcoava 572.000 Euro

2.2.4 Reabilitarea staţiei de epurare de la Slatina( treaptă biologică )


2.2.5 Reabilitarea reţelei de canalizare în municipiul Slatina




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

250


Tinta (indicator)


2.2.6 Realizare staţie de epurare: Piatra – Olt, Izbicieni, Brastavăţu, Fărcaşele, Tia Mare, Rusăneşti, Parscoveni, Studina, Curtişoara, Orlea, Iancu Jianu, Mărunţei, Fălcoiu, Ianca, Radomireşti, Găneasa, Perieţi, Valea Mare, Movileni, Dobrosloveni, Dăneasa, Izvoarele, Crâmpoia, Cârlogani, Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi – Măgura, Oboga, Cilieni, Bobiceşti, Verguleasa

Consiliile Locale: Piatra – Olt, Izbicieni, Brastavăţu, Fărcaşele, Tia Mare, Rusăneşti, Parscoveni, Studina, Curtişoara, Orlea, Iancu Jianu, Mărunţei, Fălcoiu, Ianca, Radomireşti, Găneasa, Perieţi, Valea Mare, Movileni, Dobrosloveni, Dăneasa, Izvoarele, Crâmpoia, Cârlogani, Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi – Măgura, Oboga, Cilieni, Bobiceşti, Verguleasa

2015

2.2.7 Realizare staţie de epurare: Osica de Sus

Consiliul Local Osica de Sus 2007

2.2.8 Realizare staţie de epurare:Dobrun, Traian, Strejeşti, Baldovineşti, Gostavăţu, Pleşoiu, Brâncoveni, Vişina,Deveselu, Tufeni, Stoicăneşti, Văleni, Scărişoara, Obârşia, Rotunda, Grojdibodu, Şerbăneşti, Schitu

Consiliile Locale : Dobrun, Traian, Strejeşti, Baldovineşti, Gostavăţu, Pleşoiu, Brâncoveni, Vişina,Deveselu, Tufeni, Stoicăneşti, Văleni, Scărişoara, Obârşia, Rotunda, Grojdibodu, Şerbăneşti, Schitu

2017



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

251


Tinta (indicator)


2.2.9 Realizare staţie de epurare în comunele: Nicolae Titulescu, Milcov, Sprâncenata, Morunglav, Redea, Brebeni, Coteana, Vâlcele, Teslui, Vultureşti, Grădinari, Gârcov, Barza, Giuvărăşti, Vulpeni, Vitomireşti, Urzica, Corbu, Cungrea, Slătioara, Dobretu, Voineasa, Stoeneşti, Poboru, Spineni, Băbiciu, Bucunisu, Seaca, Icoana, Vlădila, Cezieni, Coloneşti, Bărăşti, Dobroteasa, Topana, Ştefan cel mare, Mihăileşti, Leleasca

Consiliile Locale : Nicolae Titulescu, Milcov, Sprâncenata, Morunglav, Redea, Brebeni, Coteana, Vâlcele, Teslui, Vultureşti, Grădinari, Gârcov, Barza, Giuvărăşti, Vulpeni, Vitomireşti, Urzica, Corbu, Cungrea, Slătioara, Dobretu, Voineasa, Stoeneşti, Poboru, Spineni, Băbiciu, Bucunisu, Seaca, Icoana, Vlădila, Cezieni, Coloneşti, Bărăşti, Dobroteasa, Topana, Ştefan cel mare, Mihăileşti, Leleasca

2018

4. Reducerea scăderii nivelului pânzei apei freatice cauzată de fenomenul de secetă prelungită

4.1 Punerea în functiune la parametrii proiectaţi a sistemelor de irigaţii din agricultură

Reabilitarea totală a sistemului de irigaţii existent până în 2010 pe o suprafaţă de 20 000 ha

4.1.1Infiinţarea AUAI (Asociaţii ale Utilizatorilor de Apă pt. Irigaţii) pentru toate suprafeţele amenajate

DADR; SNIF; CJ OLT; CL 2006

4.1.2 Reabilitarea efectiva a sistemului de irigatie la nivel judetean

2010

4.2 Realizarea de perdele şi plantaţii silvice de protecţie în zonele afectate de fenomenul de

Plantarea de perdele de protecţie în toate zonele afectate de secetă până în

4.2.1 Infiinţarea unui Grup de Lucru la nivel judeţean însărcinat cu combaterea problemei secetei şi deşertificării din sudul judeţului Olt

Regia Naţională a Pădurilor DADR ; SNIF ; CJ OLT ; CL

2007



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

252


Tinta (indicator)


deşertificare anul 2012 4.2.2 Realizarea efectiva a perdelelor de protectie forestiera pe o suprafata de 35.000 ha in zona Corabia

7. Reducerea impactului negativ provocat de fenomenele de inundaţie şi băltire

7.1 Creşterea procentului de cursuri de apă regularizate în judeţul Olt

regularizarea a 50 % din lungimea totală a cursurilor de apă până în 2012

7.1.1. Regularizarea râului Olteţ pe o lungime de 7 km

CJ Olt ; CL; SGA; SNIF; dadr

2012

7.1.2 Efectuarea de studii de prefezabilitate; Proiecte tehnice de executie a lucrărilor de regularizare a râurilor

COMPONENTA SOL Obiectiv general Obiective

specifice Tinta (indicator) Activitati Responsabilitati Termen Cost

Reducerea impacului negativ asupra solului produs de fenomenele de inundatie si baltire

5.1 Cresterea procentului de cursuri de apa regularizate in judetul Olt

regularizarea a 50 % din lungimea totala a a cursurilor de apa pana in 2012

8.1.1, Regularizarea raului Oltet pe o lungime de 7 km

CJ Olt consilii locale SGA SNIF DADR

2012



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

253

JUDETUL SIBIU

CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE

Obiectiv specific Actiuni propuse pentru

realizarea fiecarui obiectiv specific

Termene prevazute pentru finalizare

Responsabil Surse de finantare

Îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurilor si sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila

Extinderea, reabilitarea, retehnologizarea statiilor de tratare a apei ( Agnita , Rasinari, Avrig, Cisnadie, Saliste, Talmaciu, Sadu, Medias, Dumbraveni, Copsa Mica)

2020 Consiliile Locale Consiliul Judetean CNAR


Reabilitarea si extinderea sistemelor de distributie a apei potabile (Rasinari, Agnita, Avrig, Cisnadie, Arpasu de Jos, Cârtisoara, Rosia, Sura Mica, Talmaciu, Medias, Copsa Mica, Dumbraveni, Seica Mare, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Axente Sever, Jina, Bazna, Slimnic, Atel, Loamnes, Mosna, Laslea, Dârlos, Brateiu, Biertan, Târnava, Poiana Sibiului, Blajel, Micasasa, Pauca, Hoghilag, Valea Viilor )

2020 Consiliile Locale Consiliul Judetean CNAR


Identificarea si protejarea a noi surse de apa potabila

Realizarea unor captari subterane pentru alimentarea cu apa potabila a satelor Bradeni, Rosia,

2010 CNAR DSP Consiliul Judetean Consiliile Locale




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

254





Boita,Vurpar, Cornatel, Seica Mica, Laslea, Biertan

Realizarea unor noi captari de ape de suprafata pentru alimentarea cu apa potabila a satelor (Jina, Slimnic, Seica Mare )

2010 CNAR DSP Consiliul Judetean Consiliile Locale


Reducerea consumului de apa prin diminuarea pierderilor din sistemele de alimentare cu apa potabila

Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa

2010 CNAR Consiliul Judetean ONG Agentii economici cu activitate în domeniu


Contorizarea tuturor consumatorilor



Programe de constientizare atât a autoritatilor locale cât si a populatiei

permanent CNAR Consiliul Judetean ONG Agentii economici cu activitate în domeniu


Masuri financiare stimulative- introducerea unor sisteme de tarifare diferentiata în functie de nivelul consumului de apa, avantajoase în cazul consumului sub medie





C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

255

POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA





Mentinerea starii bune a calitatii Râului Cibin amonte acumulare Gura Râului

Realizarea de sisteme individuale de epurare la folosintele din amonte ac. Gura Râului

2007 Proprietarii folosintelor Surse proprii

Mentinerea starii bune a calitatii Râului Sadu amonte acumulare Sadu

Realizarea sistemului de canalizare-epurare a loc. Râu Sadului cu evacuarea apelor epurate aval acumularea Sadu II

2022 Consiliul Local Sadu Surse proprii Surse atrase

Imbunatatirea si refacerea corpului de apa Târnava Mare în aval SC Sometra SA

Imbunatatirea statiei de epurare a apelor uzate tehnologice

2007 SC SOMETRA SA Copsa Mica


Construirea statiei de epurare ape uzate orasenesti Copsa Mica

2015 Consiliul Local Copsa Mica Surse proprii Surse atrase

Atingerea si mentinerea starii bune a râului Târnava Mare amonte Copsa Mica

Modernizarea statiei de epurare a municipiului Medias

2013 S.C. Târnava Mare S.A. Medias


Atingerea si mentinerea starii bune a râului Cibin aval localitatea Mohu

Modernizarea statiei de epurare si reabilitarea retelei de canalizare a municipiului Sibiu

2008 Consiliul Local Sibiu SC AP CANAL SA Sibiu


Atingerea si mentinerea starii bune a apelor râului Târnava Mare aval localitatea Dumbraveni

Realizarea statiei de epurare ape uzate orasenesti din orasul Dumbraveni

2015 Consiliul Local Dumbraveni Surse proprii Surse atrase

Atingerea si mentinerea starii bune a râului Cibin aval SE Avrig

Modernizarea statiei de epurare Avrig

2015 Consiliul Local Avrig GOA Avrig




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

256





Atingerea si mentinerea starii bune a apelor pârâului Visa aval de localitatea Ocna Sibiului

Reabilitarea retelei de canalizare a localitatii Ocna Sibiului si racordarea acesteia la statia de epurare Mohu

2010 Consiliul Local Ocna Sibiului SC AP CANAL SA


Atingerea si mentinerea starii bune a râului Saliste aval loc. Saliste

Realizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare în localitatea Saliste

2015 Consiliul Local Saliste Surse proprii Surse atrase

Atingerea si mentinerea starii bune a râului Talmaciu aval localitatea Talmaciu

Modernizarea statiei de epurare a societatii SC ROMANOFIR SA

2007 SC ROMANOFIR SA Surse proprii Surse atrase

Realizarea statiei de epurare ape uzate a orasului Talmaciu

2015 Consiliul Local Talmaciu Surse proprii Surse atrase

Atingerea si mentinerea starii bune a râului Hârtibaciu aval localitatea Agnita

Modernizarea statiei de epurare a SC ROMBOX SA Agnita

2007 SC ROMBOX SA Agnita Surse proprii Surse atrase

Realizarea statiei de epurare a apelor uzate menajere din Agnita

2015 Consiliul Local Agnita Surse proprii Surse atrase

Atingerea si mentinerea starii bune a râurilor

Realizarea sistemelor centralizate de colectare si epurare a apelor uzate în localitatile : Talmaciu, Agnita, Dumbraveni, Saliste, Rasinari, Rosia, Seica Mare, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Axente Sever, Jina, Bazna, Slimnic, Atel, Loamnes, Sura Mare, Mosna, Laslea, Dârlos, Porumbacu de Jos, Brateiu, Biertan, Târnava, Racovita, Poiana Sibiului, Arpasu de Jos, Iacobeni, Nocrich, Sura Mica, Sadu, Blajel, Micasasa, Vurpar, Pauca, Bârghis, Hoghilag, Valea Viilor, Altâna

2010-2018 Consiliile Locale Surse proprii Surse atrase



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

257

PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE

Obiectiv specific Actiuni propuse pentru realizarea fiecarui obiectiv

specific

Termene prevazute pentru

finalizare Responsabil

Surse de finantare

Amenajarea corespunzatoare a cursurilor de apa în vederea reducerii riscului în zonele posibil a fi afectate de inundatii

Regularizari ale cursului la râurile Valea Popii din Apoldu de Sus, Valea Pustiei si Valea Gârbovii din Miercurea Sibiului (3km)

2007-2010 Consiliul local Miercurea Sibiului


Consolidarea albiei râului Porumbac în localitatile Porumbacu de Sus si Porumbacu de Jos (praguri de fund – 4 buc, praguri de colmatare – 1 buc, aparare mal gabioane – 50 m)

2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii Surse atrase

Regularizarea albiei râului Cisnadie si Valea Popii în zona localitatii Cisnadie (ziduri de sprijin r. Cisnadie – 2 km, ziduri de sprijin pr. V. Popii – 500 m)


Regularizarea râului Hârtibaciu si afluenti 2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii Surse atrase

Amenajarea albiei pârâului Saliste si pârâului Tilisca (pr. Saliste: praguri de fund – 4 buc, ziduri de sprijin – 500 m; pr. Tilisca: praguri de fund – 3 buc, ziduri de sprijin – 250 m)


Regularizare Valea Sapunului – municipiul Sibiu (recalibrare albie – 2 km; consolidare sectiune scurgere cu dale – 1,5 km)


Regularizare pârâu Valea Serpuita – municipiul Sibiu (recalibrare albie – 2 km; consolidare sectiune scurgere cu dale – 0,8 km)


Construirea unui pod cu deschidere pentru evitarea inundatiilor în Apoldu de Sus

2007-2010 Consiliul local Miercurea Sibiului


Executarea de îndiguiri si consolidari pe Valea Vlasinului si Valea Rodii din Poiana Sibiului

2007-2010 Consiliul local Poiana Sibiului


Regularizarea si consolidarea de maluri pe râul Saliste din zona Saliste, Sacel, Mag, Tilisca

2007-2010 Consiliul local Saliste


Regularizarea cursului de apa Lotrioara în zona localitatii 2007-2010 Consiliul local Surse proprii



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

258


specific



Surse de finantare

Lotrioara Lotrioara Surse atrase

Decolmatarea cursului de apa pârâul Rorii – comuna Merghindeal

2007-2010 Consiliul local Merghindeal


Stabilizarea fundului de albie a râului Sadu – loc. Sadu (praguri de fund – 12 buc, ziduri de sprijin – 300 m)


Regularizare pârâu Visa, Calva în localitatea Seica Mare 2007-2010 Consiliul local Seica Mare


Regularizarea si executarea de ziduri de sprijin pe cursurile de apa Sadu, P. Morii si P. Tocile

2007-2010 Consiliul local Sadu Surse proprii Surse atrase

Decolmatarea pârâului Calva în zona localitatii Mihaileni 2007-2010 Consiliul local Mihaileni


Decolmatarea pârâurilor Mosna, Nemsa si Alma Vii în localitatile Mosna si Nemsa

2007-2010 Consiliul local Mosna


Recalibrarea Vaii Bruiului si Toarclei în interiorul satului Bruiu si la iesirea spre satul Somârtin (2 km)

2007-2010 Consiliul local Bruiu Surse proprii Surse atrase

Regularizarea/reprofilarea pârâului Biertan si afluenti în localitatea Biertan

2007-2010 Consiliul local Biertan


Regularizarea si îndiguirea pârâului Noul în zona localitatii Nou Român

2007-2010 Consiliul local Arpasu de Jos


Decolmatarea si amenajarea de dig pe P. Balta în dreptul localitatii Blajel ( 6 km )

2007-2010 Consiliul local Blajel Surse proprii Surse atrase

Consolidarea malurilor pe cursurile de apa Seaca si Cârtisoara în zona localitatii Cârtisoara

2007-2010 Consiliul local Cârtisoara


Refacere aparari de mal pe cursurile de apa Porumbacu (500 ml), Sarata (700 ml) si Scoreiu (600 ml)

2007-2010 Consiliul local Porumbacu de Jos


Reducerea fenomenelor de surpari de maluri si

inundatii

Executarea de lucrari pentru protectia malurilor si praguri de fund pe cursul de apa Cibin si Orlatel în zona localitatii Orlat (2000 ml)

2007-2010 Consiliul local Orlat Surse proprii Surse atrase

Consolidarea malurilor (betonare si plantat arbori) pe cursul de apa Valea Amnasului în zona localitatii Apoldu de Jos

2007-2010 Consiliul local Apoldu de Jos




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

259


specific



Surse de finantare

Amenajarea malurilor pe cursurile Vaile Caselor, Nisului, Gladului în zona localitatii Turnu Rosu si pe cursul de apa Sebesul în localitatea Sebesul de Jos (4500 ml)

2007-2010 Consiliul local Turnu Rosu


Regularizarea cursului de apa râul Sadu (în amonte de nod hidrotehnic) în zona Talmaciu – 80 ml

2007-2010 Consiliul local Talmaciu


Construirea de praguri pe fundul pârâului Luncsoara în zona localitatii Talmacel



Construirea de praguri si ziduri de sprijin pe pârâul Steaza si Valea Caselor în intravilan Rasinari (pârâul Steaza: praguri de fund – 5 buc, ziduri de sprijin – 250 m; pârâul Valea Caselor: praguri de fund – 7 buc, ziduri de sprijin – 200 m)


Consolidarea malurilor pe cursul de apa Boicioara si Valea Mare în zona localitatii Boita (1000 ml)

2007-2010 Consiliul local Boita Surse proprii Surse atrase

Consolidarea malurilor pe Valea Poplacii în zona localitatii Poplaca (200 ml)

2007-2010 Consiliul local Poplaca


Consolidarea malurilor cu dale pe Valea Nocrich în zona localitatii Nocrich (1000 ml)

2007-2010 Consiliul local Nocrich


Amenajarea malurilor prin adâncire si taluzare pe cursul pârâului Valea Ilimbavului în zona localitatii Ilimbav (1500 ml)

2007-2010 Consiliul local Marpod


Consolidarea malului prin ziduri de beton pe pârâul Noul în zona localitatii Bruiu

2007-2010 Consiliul local Bruiu Surse proprii Surse atrase

Regularizarea pârâului Vorumloc si Motis în zona localitatilor Valea Viilor si Motis

2007-2010 Consiliul local Valea Viilor


Regularizarea cursurilor de apa Arpasu Mare si Arpasel 2007-2010 Consiliul local Arpasu de Jos


Reducerea suprafetelor de teren supuse alunecarilor, excesului de umiditate si a

Refacerea drenurilor în Lunca Mare (160 ha) si Lunca Miercurii (40 ha) în zona localitatii Apoldu de Jos

2007-2010 Consiliul local Apoldu de Jos


Efectuarea de lucrari de colectare a torentilor în zona 2007-2010 Consiliul local Surse proprii



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

260


specific



Surse de finantare

amplasamentelor afectate de torenti

construita si efectuarea unor împaduriri în extravilan în zona Dobârca din Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Surse atrase

Consolidari si împaduriri în vederea evitarii alunecarilor de teren în zona Poiana Sibiului

2007-2010 Consiliul local Poiana Sibiului


Consolidarea terenului aflat în alunecare prin terasare si drenarea apelor de adâncime în Talmacel



Executarea de plantari în zona Lotrioara, în vederea evitarii alunecarilor de teren

2007-2010 Consiliul local Boita Surse proprii Surse atrase

Executarea de lucrari pentru eliminarea excesului de umiditate în zona inundabila Visa si consolidari în vederea alunecarilor de teren la Seica Mare. Corectia torentilor la Seica Mare si Boarta

2007-2010 Consiliul local Seica Mare


Executarea de lucrari pentru eliminarea excesului de umiditate în Lunca Hârtibaciului si pentru împiedicarea alunecarilor de teren în zona Nocrich

2007-2010 Consiliul local Nocrich


Executarea de lucrari de consolidare si eliminarea alunecarilor de teren în zona Motis

2007-2010 Consiliul local Valea Viilor


Executarea de desecari în zona de ses Nou Român 2007-2010 Consiliul local Arpasu de Jos




C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

261

JUDETUL VALCEA MATRICEA – PLAN PENTRU APA - SUMAR

Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori

1. Minimizarea impactului activitatilor agricole si silvice asupra apei

1.3. Conservarea suprafetelor impadurite si a zonelor cu jnepenis pentru a retine apa pluviala si a asigura disiparea energiei provenite din precipitatii

50% din suprafata acoperita cu paduri si jnepenis

1.4. Stoparea cresterii cantitatii de aluviuni in rauri si mentinerea capacitatii de transport a raurilor, ca si a capacitatii de stocare a materialelor sedimentare

Cantitate minima de aluviuni transportate in rauri

2. Infrastructura in domeniul apei in conformitate cu reglementarile UE si care sa fie in conformitate cu indicatorii de dezvoltare

2.1. Alimentarea cu apa potabila, sisteme de canalizare si tratare a apei uzate si/sau fosa septica in zonele rurale (peste 2000 locuitori)

100% populatie racordata la retea

2.2. Alimentarea cu apa potabila, sistemele de canalizare si tratare a apei uzate in zonele urbane


2.3. Activarea tuturor surselor de apa potabila existente in vederea cresterii, sigurantei, calitatii si gradului lor de conservare

Cresterea cantitatii de apa potabila introdusa in sistem

2.4. Tratarea corespunzatoare a apelor geotermale la deversare in vederea eliminarii impactului lor biologic si chimic

Cantitatea de elemente chimice pe unitatea de volum

4. Procesare industriala fara impact asupra apei 4.1. Stoparea antrenarii terasitei in raul Lotru Cantitatea de suspensie/unitatea de volum (ex: mg/l)

4.2. Stoparea tranzitarii saramurii in raul Olt m3 de saramura deversata

4.3. Indepartarea/eliminarea suspensiilor de calcar in raul Bistrita Cantitatea de suspensie/unitatea de volum

4.4. Evitarea folosirii resurselor de apa potabila in procesele tehnologice de pe platforma industriala

m3 apa potabila folositi

4.6. Reducerea eutrofizarii in lacurile de acumulare si lacurile naturale

Parametrii eutrofizarii

4.7. Exploatarea lacurilor de acumulare prin corelarea folosintelor m nivel/unitatea de timp



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

262

MATRICEA – PLAN PENTRU APA - DETALIATA

Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori Activitati/Sarcini/Etape Responsabili Termene prevazute

1. Minimizarea impactului activitatilor agricole si silvice asupra apei

1.1. Gestionarea deseurilor solide provenite din gospodariile individuale in zonele urbane si in afara zonelor urbane

Contracte incheiate pe an pentru inca 10% din numarul de gospodarii

1.1.2. Implementarea proiectelor existente

Consiliile Locale 2007

1.1.3. Dezvoltarea de proiecte pilot prioritare (care sa includa mai multe obiective specifice) care sa acopere periodic 10% din gospodarii in fiecare an


1.4. Stoparea cresterii cantitatii de aluviuni in rauri si mentinerea capacitatii de transport a raurilor, ca si a capacitatii de stocare a materialelor sedimentare

Cantitate minima de aluviuni transportate in rauri

1.4.1. Identificarea zonelor afectate de torenti

Consiliul Judetean, Consiliile Locale

2007

1.4.2. Stabilirea prioritatilor Comitetul de Bazin Olt 2007

1.4.3. Colectarea datelor necesare si intocmire documentatii

Directia Apelor Olt Rm. Valcea

2007

1.4.4. Efectuare lucrari specifice Directia Apelor Olt Rm. Valcea

2010

2. Infrastructura in domeniul apei in conformitate cu reglementarile UE si care sa fie in conformitate cu indicatorii de dezvoltare

2.1. Alimentarea cu apa potabila, sisteme de canalizare si tratare a apei uzate si/sau fosa septica in zonele rurale (peste 2000 locuitori)


2.1.1. Extinderea si modernizarea statiilor de tratare

Consiliile Locale, Unitati prestatoare de servicii

2015

2.1.2. Redimensionarea retelelor de apa

2015

2.1.3. Extinderea si conectarea la sistemul de alimentare cu apa pentru 100% din populatie

“ 2015

2.1.4. Redimensionare şi extindere retea de canalizare pentru 100% din populatie

“ 2015

2.1.5. Extinderea si modernizarea statiilor de epurare

Unitati prestatoare de servicii,

2015

2. Infrastructura in domeniul apei in conformitate cu

2.1. Alimentarea cu apa potabila, sisteme de canalizare si tratare a apei


2.1.6. Eliminarea pierderilor in retea

2010



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

263


reglementarile UE si care sa fie in conformitate cu indicatorii de dezvoltare

uzate si/sau fosa septica in zonele rurale (peste 2000 locuitori)

2.1.7. Conformarea cu reglementarile in vigoare

2015

2.2. Alimentarea cu apa potabila, sistemele de canalizare si tratare a apei uzate in zonele urbane


2.2.1. Extinderea retelelor de apa potabila şi a statiilor de tratare în functie de specificul fiecarei localitati

Consiliul Judetean Consiliile Locale

2015

2.2.2. Constientizarea si educarea publicului

Consiliile Locale, A.J.P.M. Valcea , O.N.G.-uri, media Consiliul Judetean Consiliile Locale

permanent

2.2.3. Realizarea de statii de epurare

2015

2.2.4. Realizarea de fose septice Proprietarii particulari 2010

2.3. Activarea tuturor surselor de apa potabila existente in vederea cresterii, sigurantei, calitatii si gradului lor de conservare

Cresterea cantitatii de apa potabila introdusa in sistem

2.3.1. Proiecte de reabilitare la Cheia, Bistrita

Consiliul Judetean, Consiliile Locale

2010

2.3.2. Elaborarea de proiecte pilot pentru surse locale de apa

Consiliul Judetean, R.A.D.R.A

2010

2.4. Tratarea corespunzatoare a apelor geotermale la deversare in vederea eliminarii impactului lor biologic si chimic

Cantitatea de elemente chimice pe unitatea de volum

2.4.1. Elaborarea de proiecte pilot


2.4.2. Realizarea de statii de pretratare

Unitatile prestatoare 2010

4.6. Reducerea eutrofizarii in lacurile de acumulare si lacurile naturale

Parametrii eutrofizarii

4.6.1. Monitorizarea volumelor colmatate in lacurile de acumulare

S.C. Hidroelectrica permanent

4.6.3. Elaborarea proiectelor

Directia Apelor Olt Rm. Valcea, S.C. Hidroelectrica

2009



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

264


4.7. Exploatarea lacurilor de acumulare prin corelarea folosintelor

m nivel/unitatea de timp

4.7.1. Corelarea programelor aflate in avizarea Comitetului de Bazin Olt

S.C.Hidroelectrica, Directia Apelor Olt Rm. Valcea, R.A.D.R.A., Consiliul Judetean, Insp.Jud.Prot.Civila

permanent



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

265

MATRICEA – PLAN PENTRU SOL – DETALIERE Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori Activitati/Sarcini/Etape Responsabili Termene prevazute

3.3. Crearea de depozite adecvate pentru deseurile menajere

% din zona deservit de un depozit ecologic

3.3.1. Stabilirea unor locatii noi pentru depozite in conformitate cu reglementarile si cu strategia de management a deseurilor la nivelul judetului 3.3.2. Stabilirea si implementarea unor practici potrivite pentru depozitarea deseurilor 3.3.3. Stabilirea si implementarea unui sistem de inregistrare si plata pentru depozitarea deseurilor menajere 3.3.4. Inchiderea si reconstructia depozitelor vechi

Consiliul Judetean, Consiliile Locale Consiliile Locale Consiliul Judetean, Consiliile Locale in cooperare cu Consiliile Locale

2006 – 2007 permanent permanent 2006 -2009

3.4. Rezolvarea problemelor legate de deseurile toxice din gospodarii

% din populatie deservit de un sistem

3.4.1. Organizarea unui sistem pentru colectarea separata a deseurilor toxice din gospodarii (inclusiv metode de depozitare) 3.4.2. Constientizare despre efectele deseurilor toxice depozitate impreuna cu deseurile menajere

Consiliul Judetean, Consiliile Locale, I.P.M. Rm. Valcea Consiliul Judetean, Consiliile Locale in cooperare cu ONG, Inspectoratul Scolar Valcea, biserica

2010 2010



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

266

LISTA INVESTIŢIILOR - ALIMENTĂRI CU APĂ POTABILĂ ŞI OPTIMIZĂRI ALE REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE ŞI CANALIZARE, MODERNIZĂRI ŞI EXTINDERI ALE STAŢIILOR DE EPURARE

Denumire proiect Responsabil

implementare

Termen propus pentru implementare

Costuri estimative (mii Euro)

Finanţări

Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, extinderea sistemului de canalizare şi a utilităţilor de tratare a apelor uzate din oraşul Râmnicu-Vâlcea

Primăria Râmnicu-Vâlcea

2010 29.000.000 ISPA

Sistem zonal de alimentare cu apă şi canalizare Vâlcea Nord

Consiliul Judeţean Vâlcea

2008 8.500 FEDR

Sistem zonal de alimentare cu apă şi canalizare Vâlcea Centru


2008 15.000 FEDR

Sistem zonal de alimentare cu apă şi canalizare Vâlcea Sud


2007 25.400 FEDR

Extindere reţea de canalizare,extindere şi modernizare staţie de epurare din municipiul Drăgăşăni

Primăria Drăgăşani

2013 11.902.300 FEDR

Reabilitare reţea distribuţie apă Primăria Drăgăşani

2013 4.553.000 FEDR

Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare staţie de epurare din oraşul Băbeni

Primăria Băbeni 2015 4.323.450 FEDR

Reabilitare şi extindere reţea de canalizare,extindere şi modernizare staţie de epurare din oraşul Călimăneşti

Primăria Călimăneşti

2015 4.268.510 FEDR

Reabilitare şi extindere reţea de canalizare,reabilitare şi modernizare staţie de epurare din oraşul Brezoi

Primăria Brezoi 2015 2.130.520 FEDR

Extindere reţea de apă Primăria Brezoi 2015 180.000 FEDR

Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare staţie de epurare din oraşul Horezu

Primăria Horezu 2015 2.041.200 FEDR

Reabilitare reţele de distribuţie alimentare cu apă şi staţie de tratare

Primăria Horezu 2015 3.287.000 FEDR

Extindere reţea de canalizare, extindere şi modernizare staţie de epurare din oraşul Bălceşti

Primăria Bălceşti 2015 1.733.200 FEDR

Reabilitare şi extindere reţea apă potabilă Primăria Bălceşti 2015 200.000 FEDR

Reabilitare şi extindere reţea de canalizare, extindere şi Primăria Băile 2015 1.626.800 FEDR



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

267


implementare



Finanţări

modernizare staţie de epurare din oraşul Băile Olăneşti Olăneşti

Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare staţie de epurare din oraşul Ocnele Mari

Primăria Ocnele Mari

2017 994.500

FEDR

Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare staţie de epurare din oraşul Băile Govora

Primăria Băile Govora

2017 992.205 FEDR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Sineşti (Sineşti, Dealu Bisericii, Ciucheţi, Mijlocu Popeşti, Urzica)

Primăria Sineşti 2015 2.149.000 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Frănceşti

Primăria Frănceşti 2015 1.674.400 FEADR

Retea de canalizare si staţie de epurare din comuna Budeşti

Primăria Budeşti 2015 1.635.200 FEADR

Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare staţie de epurare din comuna Berbeşti

Primăria Berbeşti 2015 1.597.960 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Prundeni

Primăria Prundeni 2015 1.228.845 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Fârtăţeşti (Fârtăţeşti, Cătetu, Dozeşti, Tanislavi, Dăncăi, Stănculeşti, Valea Ursului, Afânata Rusăneşti, Giuleştii de Sus, Popeşti, Cuci, Seciu, Mariceşti

Primăria Fârtăţeşti 2015 1.219.410 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Zătreni

Primăria Zătreni 2015 1.209.465 FEADR

Reabilitare reţea de canalizare,extindere şi modernizare staţie de epurare din comuna Alunu

Primăria Alunu 2015 1.201.815 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Ioneşti

Primăria Ioneşti 2015 1.170.960 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Stoileşti

Primăria Stoileşti 2017 1.154.130 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Vaideeni

s

Primăria Vaideeni 2007 1.122.510

FEADR



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

268


implementare



Finanţări

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Tomşani

Primăria Tomşani 2017 1.102.365 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Galicea

Primăria Galicea 2017 1.084.005 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Cernişoara (Cernişoara, Obârşia, Mădulari)

Primăria Cernişoara

2017 1.055.700 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Şuşani (Şuşani, Uşurei Sărbii, Râmeşti, Stoiculeşti)

Primăria Şuşani 2017 1.036.065 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Stoeneşti

Primăria Stoeneşti 2017 1.033.005 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Bujoreni

Primăria Bujoreni 2017 1.024.080 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Buneşti ( Fireşti, Buneşti, Titireci, Teiuşu)

s

Primăria Buneşti 2007 1.019.235 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Bărbăteşti

Primăria Bărbăteşti

2017 1.017.195 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Perişani (Mlăceni,Perişani, Poiana, Baiaşu, Spinu)

Primăria Perişani 2017 1.010.820 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Păuşeşti-Măglaşi

Primăria Păuşeşti-Măglaşi

2017 1.009.290 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna N.Bălcescu (Pleşoiu, Predeşti, Dosul Răului, Rotăreşti, Corbii din Vale, Serbăneşti, Valea Viei, Linia Hanului, Valea Bălcească )

Primăria N. Bălcescu

2017 1.007.505 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Ştefăneşti (Ştefăneşti, Dobruşa, Condoieşti, Şerbăneşti)

Primăria Ştefăneşti

2017 979.455 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Lungeşti

Primăria Lungeşti 2017 970.020 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Făureşti

Primăria Făureşti 2017 968.745 FEADR



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

269


implementare



Finanţări

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Costeşti ( Costeşti, Varateci, Bistriţa)

Primăria Costeşti 2017 966.705 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Suteşti

Primăria Suteşti 2017 961.605 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Slătioara (Slătioara, Miloştea, Coasta Cerbului, Rugetu, Mogeşti )

Primăria Slătioara 2017 955.740 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Orleşti

Primăria Orleşti 2017 901.680 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Olanu

Primăria Olanu 2017 893.010 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Pietrari

Primăria Pietrari 2018 870.825 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Mateeşti

Primăria Mateeşti 2018 864.195 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Valea Mare

Primăria Valea Mare

2018 846.345

FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Stroieşti (Stroieşti, Cireşu)

Primăria Stroieşti 2018 822.375 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Grădiştea

Primăria Grădiştea

2018 817.275 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Berislăveşti (Stoeneşti, Scăueni, Berislăveşti, Rădăcineşti)

Primăria Berislăveşti

2018 810.900 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Copăceni

Primăria Copăceni 2018 805.545 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Oteşani

Primăria Oteşani 2018 802.485 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Tetoiu

Primăria Tetoiu 2018 800.700 FEADR



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

270


implementare



Finanţări

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Roşile

Primăria Roşile 2018 798.150 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Păuşeşti

Primăria Păuşeşti 2018 794.835 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Dăeşti (Sănbotin, Dăeşti, Fedeleşoiu)

Primăria Dăeşti 2018 745.110 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Câineni

Primăria Câineni 2018 730.065 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Goleşti

Primăria Goleşti 2018 720.630 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Laloşu

Primăria Laloşu 2018 696.915 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Creţeni

Primăria Creţeni 2018 695.640 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Muereasca

Primăria Muereasca

2018 692.835 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Livezi

Primăria Livezi 2018 691.560 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Şirineasa (Şirineasa, Cioreşti, Slăviteşti, Aricioaia)

Primăria Şirineasa 2018 687.225 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Glăvile

Primăria Glăvile 2018 677.025 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Dănicei

Primăria Dănicei 2018 657.390 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Lăpuşata

Primăria Lăpuşata 2018 656.115 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Vlădeşti

Primăria Vlădeşti 2018 644.640 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Drăgoeşti

Primăria Drăgoeşti

2018 631.380 FEADR



C1 / 2008

MMDD

INHGA – DGA

271


implementare



Finanţări

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Roieşti (Roieşti, Băiaşa, Băjenari, Ciocâltei, Bărbărigeni, Frăsina, Cuieni, Saioci)

s

Primăria Roieşti 2007 609.450 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Scundu

Primăria Scundu 2018 589.050 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Ghioroiu

Primăria Ghioroiu 2018 573.240 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Salătrucel (Sălătrucel, Şerbăneşti)

s

Primăria Sălătrucel

2007 572.730 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Măciuca (Oveselu, Botorani)

Primăria Măciuca 2018 569.160 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Lădeşti (Lădeşti, Cermegeşti, Chiriceni)

s

Primăria Lădeşti 2007 567.885 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Amărăşti

Primăria Amărăşti 2018 563.805 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Măldăreşti

Primăria Măldăreşti

2018 543.660 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Peşceana

Primăria Peşceana

2018 539.325 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Guşoeni

Primăria Guşoeni 2018 519.435 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Malaia

Primăria Malaia 2018 514.080 FEADR

Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Racoviţa

Primăria Racoviţa 2018 510.000 FEADR

Reţea de canalizare si staţie de epurare din comuna Voiceşti

Primăria Voiceşti 2018 510.000 FEADR

Modernizare staţie de epurare biologică S.C OLTCHIM S.A

2008 12.000 FM + surse proprii

Documents

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA … de gospodrire a apelor la... · 2013-07-08 · form cod po-11-qms/b-a studii privind scenarii de evolutie a cerintelor