STRATEGIA DE

DEZVOLTARE A

COMUNEI NADRAG

1. INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare economico-sociala a comunei Nadrag si propune sa valorifice potentialul, oportunitatile si realele disponibilitati pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ si competitiv, menit a atrage investitii private importante din tara si strainatate.

Planificarea strategica reprezinta unul din instrumentele pe care comunitatile locale l pot utiliza pentru a avea certitudinea ca politicile si programele prognozate corespund asteptarilor cetatenilor si necesitatilor de dezvoltare durabila.

Printre obiectivele pe care mi le-am propus, atunci cnd am initiat acest proiect, as mentiona importanta formarii unei deprinderi a participarii publice, stimularea capacitatii de adaptare a cetatenilor la cultura schimbarii, transformarea comunei Nadrag ntr-un punct de referinta pentru alte comune, si nu n ultimul rnd, utilizarea eficienta si concentrata a tuturor resurselor locale corelata cu atragerea si utilizarea rationala a fondurilor de finantare publice si private, interne si internationale.

Doresc sa multumesc consilierilor locali, profesorilor, medicilor si tuturor cetatenilor care, prin participarea lor, au facut posibila realizarea acestui proiect si mi exprim ncrederea ca ideile cuprinse n Conceptul de Dezvoltare Strategica vor contribui la dezvoltarea comunei noastre ntr-un cadru democrat, cu valente europene, care va asigura cresterea calitatii vietii si prosperitatea cetatenilor sai.

2. PREZENTARE GENERALA

Nadrag (germana Nadrag, Steinacker, maghiara Nadrg) este o localitate n judetul Timis, Banat, Romania, n partea de nord est a judetului Timis, la poalele varfului Pades din muntii Poiana Ruscai (vrful Pades 1380 m ).

2.1 Asezare

Localitatea Nadrag se situeaza n sud vestul Romaniei, n partea de nord est a judetului Timis, la poalele varfului Pades din muntii Poiana Ruscai (vrful Pades 1380 m). Nadragul se afla la o distanta de circa 30 km fata de municipiul Lugoj, 90 km de municipiul Timisoara si de asemenea, la aproximativ 30 km de Faget.

Altitudinea n localitate este ntre 230 350 m.

n partea de rasarit, localitatea se nvecineaza cu Obreja, spre vest cu satul Drinova comuna Brna, la sud vest cu satele Tincova Jdioara Criciova, la nord vest cu satul Hauzesti comuna Fardea, cu Gladna si Tomesti satul Luncani.

Asezarea e strabatuta de paraul Pades, ce primeste afluenti micile cursuri de apa Cornet, n apropierea centrului localitatii, Izvodea, n chiar centrul acesteia, Haiduca , la circa 500 m n aval Nadragelul, tocmai la iesirea nspre satul apartinator Crivina. De la ultima confluenta se formeaza apa Nadragului, asa cum este cunoscut n documente, care se varsa n raul Timis ntre satele Jdioara si Criciova.

Distanta dintre localitate si varful Pades este de aproximativ 20 km, ea se poate lesne parcurge, n buna masura pe un drum forestier pietruit, practicabil n general pentru orice tip de autovehicul pana la locul denumit Dambul cu Fier unde se afla amplasata cabana Capriorul. Din varful Pades, la poalele caruia salasluiesc asa numitele galerii de coasta (vechile mine), locuri de extractie, altadata a minereului de fier, se deschide o frumoasa panorama de unde, pe timp de vara, cand cerul e senin, se poate contempla verdele nchis al naltimilor montane coborand n trepte line spre campie. ntinsa campie banateana se distinge limpede, marcata de serpuirea molcoma a Timisului, n toata amploarea ei, ntre Caransebes Lugoj Timisoara, de la naltimea de 1380 m, unde se afla postul trigonometric al masivului muntos.

Alte splendide amanunte de peisaj releva iubitorilor de drumetie panorama dinspre Faget Cosava Deva Hunedoara, sesizabile la rotirea privirii spre nord.

Cel mai nalt punct de pe raza localitatii este chiar varful Pades (1378 1380 m), iar punctul cel mai jos se gaseste n satul Crivina, situat ntre cotele de 168 170 m.

Datorita asezarii sale pe vaii nchise avand punct terminus varful Pades localitatea s-a dezvoltat oarecum izolat o lunga perioada de vreme, fata de marile asezari ale Banatului si ale tarii, iar distanta de 18 km pana la statia din Gavojdia a facut ca localitatea sa se dezvolte oarecum lent. Sat apartinator : Crivina

2.2. Relief

Situata n zona montana a judetului Timis, la poalele varfului Pades, localitatea Nadrag poseda un relief n general deluros, cu pante mai mult abrupte si doar pe alocuri line. Solul e deteriorat si de faptul ca ntregul masiv Poiana Ruscai este construit din sisturi cristaline, n care de multe ori se ntalnesc infuzii granitice, grenodioritice si pe alocuri calcaroase, ce prezinta atractii deosebite.

Acest masiv muntos apare de departe ca un scut bombat la mijloc, unde se nalta varful Pades. Acesta a constituit n vremuri de restriste loc de refugiu al locuitorilor din mprejurimi din fata navalitorilor straini.

Masivul muntos, n ntregul sau cat si n mprejurimile immediate a localitatii, ascunde n subsol numeroase bogatii: fier mangan, aur, plumb, zinc, marmura, calcar, dolomite, etc.

n aceasta zona Nadrag Obreja Crivina Tincova Fardea, cercetarile geologice ntreprinse ndeosebi n perioada anilor 1956 1980 au pus n evidenta nsemnate rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe langa cele de fier, plumb si zinc exploatate mai de mult. Cercetarile miniere au dovedit ca pe valea Nadragului si Cornetului s-au depus n permanenta sedimente, n mod deosebit n zona de confluenta a paraurilor Pades si Cornet, fapt ce a facut ca n locul mlastinilor existente n aceste vai sa se formeze un sol aluvionar, pe acesta de o parte si de alta a cursurilor de apa fiind dispuse asezarile omenesti.

Suprafata comunei este de 13.250 ha. Din care 623 ha reprezinta teren agricol (arabil 247 ha). Exista n comuna doua tipuri de sol :

sol montan podzolic, superficial format din roci cristaline si calcaroase, circa 140 de ha, erodat, acoperit de pajisti;

sol aluvionar, format din materiale aluvionare laterogene transportate n urma eroziunii la baza pantelor unde a fost depus n apa freatica,

1.5 2 m adancime. El detine cantitati mici de humus, n strat de circa 35 cm pe o suprafata de aproximativ 72 ha, ocupata de fnete.

Resursele naturale

Resurse naturale

Bogatiile solului si subsolului, ca si asezarea geografica la confluenta dintre civilizatiile occidentala si cea rasariteana, au avut un rol important n dezvoltarea economica, cu toate consecintele sale pe plan social si spiritual. Cele mai importante resurse de substante minerale utile se gasesc n nucleul cristalin al Muntilor Poiana Rusca. Att n partea nordica, ct si n partea sudica a acestui masiv, se gasesc oxizi de fier de origine metamorfica, resurse prospectate n zona localitatilor Nadrag, Poieni, Tomesti si Luncanii de Jos.

2.3. Hidrografie

Localitatea Nadrag, se afla situata n cea mai mare masura pe terenul celor doua paraie mai mari Pades Cornet, ce izvorasc din masivul muntos Poiana Ruscai. Padesul izvoraste chiar din apropierea varfului (1378 m), n locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotita de la izvoare, este de circa 34 km, incluzand si partea de la confluenta cu Cornetul pana la Jdioara, Criciova, unde se varsa n Timis sub denumirea de paraul, sau apa Nadragului .

Colectand si ceilalti afluenti mai mici - Izvodea, Haiduca, Nadragel si la iesirea din Crivina, paraul Slatina, apa Nadragului nu seaca niciodata, desi n verile secetoase debitul sau scade foarte mult.

ntregul bazin de receptie a paraului Nadrag cu afluentii sai ocupa 164 kmp, ceea ce reprezinta o densitate a retelei hidrografice ntre 0,7-0,8 km/km cursul principal avand, asa cum am aratat, lungimea de 34 km.

Directia de scurgere este la nceput spre vest pana la confluenta Pades Cornet, apoi cursul se ndreapta putin spre nord vest, iar nainte de localitatea Crivina face o cotitura de aproape 90, ndreptandu-se n directia sud-vest pana la varsarea n raul Timis.

Albia raului este relativ stabila, avand pe anumite portiuni maluri abrupte mai adanci, malul drept pe teritoriul localitatii Nadrag si chiar n aval pana n Crivina este consolidat, datorita faptului ca pe distanta de circa 10 km scurgerea sa este aproape paralela cu drumul judetean Lugoj Nadrag, ce necesita periodice lucrari de ntretinere.

Latimea paraului Nadrag variaza foarte mult, de la 1-2 m la izvoare, pana la 10-11 m ct este n localitate iar naltimea sa (panta de scurgere) este de 250 m/km.

Adancimea apei n conditii normale nu depaseste 1 m, decat n anumite locuri unde, datorita nclinatiei de scurgere s-au format cascade, iar rocile au fost dislocate.

Debitul raului Nadrag variaza si el raportat cu anotimpurile, fiind mai mare primavara si la nceputul verii, influentat atat de ploi, cat si de topirea zapezilor din munti. n timpul verii, pana toamna tarziu debitul este mai scazut, nsa apa nu seaca complet niciodata pe ntregul traseu. Alti afluenti mai mici, si pierd debitul n cursul perioadelor de seceta.

Uneori cand sunt ploi puternice, torentiale de vara repezi si abundente, si depaseste matca, provocand adevarate masacruri, mai cu seama n aval de localitate. Aceste iesiri din matca sunt nsa scurte, rar depasesc 8-10 ore.

Pentru masurarea cotelor apelor au fost nfiintate pe teritoriul localitatii doua posturi de masurare, unul pe Cornet si unul pe Pades, care au functionat pana n anul 1970, de cand a ramas n functionare un singur post, cel de la confluenta Pades Cornet n amonte de pod, nzestrat cu o masa de control.

2.4 Clima

Situatia geografica a localitatii, determina existenta influentei climatice dupa cum urmeaza: influenta climatului central european, influenta climatului montan si mediteranean, care determina n aceasta zona un climat aproximativ mediteranean. Desi asezata ntre dealuri si vai n localitatea Nadrag se simte destul de bine influenta ciclonal care vin din marea mediterana toamna sunt calde, provocand totodata desghet timpuriu de-a lungul vailor.

Urmarind temperatura aerului n perioada anilor 1926 1927 si n perioada anilor 1966 1970 de exemplu se constata existenta unei temperaturi medii anuale de + 9,8 C deci aproape de temperatura medie anuala a tarii.

Cea mai friguroasa luna a anului este luna ianuarie cand se nregistreaza valori medii de 2.8 C, iar cea mai calduroasa este luna iulie cand temperatura medie ajunge n jur de +21 C. Desi aici o influenta deosebita are masivul muntos, localitatea fiind asezata de-a lungul vailor nguste si adanci, vantul predominant n decursul ntregului an este cel din directia sud est (frecventa sa este de 3,1) desi n timpul verii predominant este vantul din nord vest .

Frecventa maxima a vantului din directia sud est este n luna noiembrie iar n luna iulie este minima. n iulie frecventa mai mare o are vantul din directia nord-vest .

Viteza medie a vantului este de 3 m/sec. n luna noiembrie, n celelalte luni fiind cuprinsa ntre 1,8-2,7 m/sec.

Din datele existente n arhivele primariei comunei Nadrag reies urmatoarele: cantitatea medie anuala pe perioada 1896-1915 si 1921-1955 este de circa 924 l/mp. Fiind mai mica cu circa 22 mm decat cea nregistrata la statia meteo Rusca Montana si cu 187 mm mai mare decat cea nregistrata la Statiunea Meteo Caransebes n aceasta perioada.

Cele mai mici cantitati de precipitatii lunare cad n luniile februarie, martie, august, septembrie si octombrie, iar cele mai mari n luniile iunie si iulie.

Asa cum se cunoaste n anul 1970 n ntreaga tara cantitatiile mari de precipitatii au provocat inundatii catastrofale.

Studiul documentelor de arhiva ale primariei au aratat ca, n localitate, cele mai mari precipitatii care au provocat inundatii catastrofale, au fost n anii 1912, n anii 1965 si 1966, n anul 1970 si n anul 1978, cand au fost inundate puternic uzina, calea ferata Nadrag-Gavojdia si mari suprafete de terenuri agricole, n aval de Crivina Jdioara Criciova. Inundatii serioase au avut loc si n anul 2000, an n care n urma inundatiilor localitatea a fost declarata zona sinistrata, precipitatiile puternice si topirea zapezii pe versanti a dus la iesirea paraului Nadragel din matca, inundarea unor locuinte (cateva fiind distruse n proportie de 100%), distrugerea pe portiuni nsemnate a cailor de acces spre localitate (accesul a fost blocat n si din localitate timp de mai multe zile). n timpul iernii precipitatiile cad predominant sub forma de zapada n straturi ce variaza ntre 5 25 cm, rareori depasind 50 75 cm.

Cantitatiile cele mai mari de zapada au cazut n anii 1953 1954, 1963, 1964, 1973 cand din cauza nzapezirilor caii ferate uzina a fost oprita n anumite perioade de iarna fiind necesara scoaterea ntregului personal muncitor si populatiei pentru degajarea caii ferate si a drumurilor de acces nspre si dinspre uzina, n vederea asigurarii continuitatii activitatiilor economico sociale n mod normal.

Intreaga localitate este zona cu risc de producere a inundatiilor prin topirea zapezilor iarna si primavara si ploi torentiale vara.

2.5 Flora si fauna

Flora

Prin flora unui tinut se ntelege totalitatea plantelor ce cresc n mod spontan n acel tinut.

Ca peste tot de altfel, si n acest spatiu conditiile de clima, sol, relief, influenteaza mult repartitia diferitelor specii de plante sau a asociatilor de specii.

n componenta vegetatiei naturale spontane din muntii Poiana Ruscai, deci inclusiv n zona Padesului, se ntlnesc elemente apartinand celor mai variate domenii floristice ca de pilda: elemente specifice Europei centrale (padurile de fag), Europei rasaritene (stepele cu graminee), cele mediteranene (castanul comestibil, liliacul salbatic) elemente din tinuturie

sub carpatice (coniferele molidul n special) precum si elemente din tinuturile Peninsulei Balcanice, cateva specii de stejari, cerul, garnita. Alte specii se pastreaza din vremurile glaciatiei cuaternare (afinul, jepii), ndeosebi n zona Pades dar si pe Cornet.

n mod cu totul deosebit, n imediata apropiere a varfului Pades, n zona Nadrag Ruschita, se ntind mari suprafete cu afine negre si rosii.

Localitatea Nadrag se situeaza n zona forestiera a judetului Timis, ce se ntinde din vecinatatea Lugojului (limita inferioara), pana pe naltimile muntoase (limita superioara). O data cu cresterea altitudinii, prin schimbarea conditiilor climatice, dupa cum se cunoaste, se schimba si componenta padurii. Unele specii forestiere urca la o anumita naltime, cedand mai sus n mod treptat locul altor specii.

In zona localitatii Nadrag cel mai gros copac (ulm) din Europa, care are la baza o circumferinta de 8,5 metri.

Zona padurii se submparte astfel pe verticala n trei subzone: subzona stejarului, subzona fagului, subzona coniferelor. Aceasta este succesiunea normala, care se pastreaza si n acesti munti ca pe ntregul teritoriu al tarii noastre.

n unele parti nsa (aceasta si n zona Padesului din cauza unor conditii locale de clima si orientare a versantilor, au loc inversiuni ntre etaje, mai ales de la trecerea de la una la alta.

Astfel, uneori fagul coboara si stejarul urca, alteori fagul urca pana la limita superioara a coniferelor.

Subzona stejarului, relief ntre 150 500 m altitudine, aici cresc specii de stejari, din care cele mai raspandite sunt gorunul, cerul si garnita. Acestea se ntind n dreapta luncii Crivinei, unde padurea este formata preponderent din aceste specii de arbori. Ele predomina si n padurea Nadragel. n asociatie cu stejarul dainuie si alte specii ca : ulmul, carpenul, frasinul, teiul si chiar fagul, care coboara uneori din etajul imediat superior. Aceste specii se gasesc n zona Nadragel, Cornet si chiar Pades. La Nadrag pot fi ntalniti si feluriti arbusti: alunul, cornul si sangerul;

Subzona fagului este intermediara ntre zona stejarului, cu care se amesteca la limita inferioara si subzona cuniferelor, cu care se amesteca la limita superioara. Asa cumcunoastem din Geografia Romaniei, padurile de fag cele mai ntinse se gasesc n dealurile

subcarpatice, n Podisul Sucevei, n dealurile nalte din podisul Moldovei, n muntii Banatului, masivele joase ale Carpatiilor Apuseni, Poiana Ruscai, Podisul Somesan, sud-estul Podisului Transilvaniei. La Nadrag se ntind mari paduri de fag, mai n toate zonele comunei. n ultimii ani a nceput o intensa exploatare a acestei pretioase bogatii a zonei. n asociatie cu fagul, dar la partea inferioara a subzonei cresc carpenul, gorunul, teiul n suprafete destul de ntinse n jurul Nadragului si a satulului Crivina, iar mesteacanul a prezentat n mai mare masura n zona Dambul cu Fier-Regeu.

Subzona coniferelor urmeaza deasupra zonei fagului, de regula ocupa suprafete situate ntre 600 1500 m altitudine, spre deosebire de Carpatii Orientali, unde se ntinde de la 1200 pana la 1800 m altitudine. La Nadrag aceasta subzona este situata n apropierea Padesului, la 1200 1300 m altitudine. Se gasesc aici bradul, molidul, pinul, laricele (larita).

Zona alpina, care n tara noastra ocupa nalimi de peste 2000 m, este prezenta si n muntii Poiana Ruscai, n apropierea varfului Pades, la naltimiile de 1200 1378 m. Se gasesc aici gentiana, clopoteii, paiusul, care sunt specifice zonei alpine. Tot aici n Pades, se gasesc unele specii de jneapan, ienupar, iarba stancilor, specifice subzonei arbustilor pitici.

Fauna

Asezarea geografica, varietatea reliefului, a climei si a vegetatiei, ca si trecutul geologic al tarii se reflecta si n componenta faunei si raspandirea ei pe regimuri naturale.

Dupa cum cunoastem din geografia patriei noastre, la noi n tara sunt cunoscute 4 complexe faunistice:

al luncii al stepelor al zonei forestiere al zonei alpine

n cele ce urmeaza prezentam unele elemente ale complexelor faunistice ce se ntalnesc n muntii Poiana Ruscai si deci a Padesului.

A. Fauna padurilor. Padurile de fag si stejar, destul de reprezentate n zona sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistretul, veverita, pisica salbatica, caprioara, jderul si altele. Dintre pasarile prezentate n preajma Nadragului amintim: ciocanitoarea, cucul, gaita, pitigoiul, vulturi, cocosul de munte, cocosul de mesteacan etc.

cuib de vulturi

n padurile nadragene, n vecinatate cu padurile Ruschitei si Obrejei, s-au semnalat cateva familii de cerbi carpatini, iar n Pades cateva exemplare de ursi, trecuti n aceste teritorii din padurile Hategului si ale Hunedoarei.

B. Fauna alpina nu este prezeta n muntii Poiana Ruscai si, deci, nici n zona Pades.

C. Fauna acvatica Pe cursurile noastre de apa paraiele Pades si Cornet n mod deosebit este prezent pastravul indigen si cel curcubeu, la fel si pe paraul Nadragel. Cu ani n urma aceste specii de pastrav coborau nspre zona din apropierea Crivinei si chiar pana la Jdioara. n ultimii 20 de ani prezenta acestuia se opreste pe teritoriul localitatii Nadrag, acestei specii placandu-i n mod deosebit apele repezi si curate. n aval de localitate si fac aparitia alte specii de peste: cleanul, mreana, stiuca si bibanul, mai ales n zona Crivinei spre Jdioara.

2.6 Puncte de interes pe terioriul comunei

Cabana "CAPRIORUL"

Este amplasata la altitudinea de 884 m., pe culmea care separa bazinul Timisului de cel al Begai, ntre varful Daii si Dambul Fierului, asigurand accesul din partea de vest spre culmea nalta a Padesului. Este asezata ntr-o mica poiana situata n mijlocul unei paduri de brad si pin, n amestec cu

foioase. Cabana dispune de 44 de locuri, restaurant, terasa, bar si spatiu pentru instalarea corturilor sau a unei tabere pe Dambul Fierului. Este legata de comuna Nadrag printr-un drum carosabil de 18 km. si o poteca bine marcata, iar de comunele Fardea, Luncani, Tomesti, Gladna Romana si Ruschita prin trasee turistice n cea mai mare parte marcate. Din orasul Faget se poate ajunge pe drumul judetean modernizat pe valea Muresului n localitatea Caplnas-Savrsin cu deschidere spre Deva la est si Soimos-Radna-Arad spre vest, urmand soseaua aflata pe malul drept al Muresului. Tot din Faget se poate ajunge la Birchis, cu deschidere spre Lipova-Arad. Potentialul turistic natural si antropic ofera multiple posibilitati de odihna si agrement iubitorilor de istorie si natura.

Pescuit sportiv:

Observatorul

2.7 Istoric

ARHEOLOGIE

Pesteri cu urme de locuire.

a) Pestera cu Aven sau Pestera cu Trei Intrari. Pestera se afla n Muntii Poiana Rusca, bazinul Timisului, carstul din

Valea Nadrag, afluentul Valea Cornet, versantul din stnga.

Materialele arheologice descoperite aici apartin culturii neolitice trzii Cotofeni.

Populatie

si resurse umane

n anul 2000 n evidenta erau 3653 de locuitori ai comunei Nadrag (aici intra si locuitorii satului Crivina care apartine comunei Nadrag), ceea ce arata o scadere alarmanta a populatiei n zona (n 1990 populatia localitatii apropiindu-se de 5000 de locuitori), n urma nchiderii uzinei. Aceasta migratie a populatiei a continuat, ajungindu-se in ultimii ani la o populatie de 3039 de locuitori, la recensamantul din 2002.

Statistica poplulatie:

1990 2000 2002 2006 2007 POPULATIE 5000 3653 3039 2891 2863

Populatia stabila la 1 ianuarie 2007 - total = 2863 persoane, din care:

- masculin = 1424 persoane

- feminin = 1439 persoane

evolutia demografica n perioada 1990-2004 a comunei Nadrag:

NADRAG

ANUL

2006200420022000199819961994199219901988

3800

3600

3400

3200

3000

2800

Observed

Linear

Structura populatiei potrivit datelor de recensamant (2002) pe localitati se prezinta astfel:

LOCALITATEA Populatie

NADRAG 2078

CRIVINA 331

TOTAL 3039

Structura populatiei pe grupe de varsta

Localitatea 0 - 19 ani 20 - 60 ani Peste 60

NADRAG 450 1568 720

CRIVINA 49 184 68

TOTAL 499 1752 788

Structura etnica

Populatia este formata in majoritate din romani, dar exista si alte etnii: maghiari, rromi, germani.

Populatia Romni Germani Maghiari Srbi Romi Alte etnii

3039 2641 238 119 41

Migratia populatiei din comuna: emigrari 34 persoane imigrari18 persoane

Natalitate / 2007 Mortalitate /2007 110 36

Structura populatiei - culte

- ortodocsi 78 % - romanocatolici 14 % - reformati 3 % - alte culte 5 %

Forta de munca

numar someri inreg.

Populatia stabila

18 - 62 ani pondere someri in pop. stabila

30.11.2007 01.01.2007 30.11.2007

Nadrag 76 1821 4,2

n anul 2007, numarul somerilor n comuna Nadrag reprezinta 4,2% din populatia stabila aflata la varsta de munca, ceea ce nu reprezinta o imagine reala deoarece multi locuitori lucreaza n strainatate si de asemenea datorita metodologiei de calculare a numarului de someri n Romania acest procent nu include si pe cei fara loc de munca si care nu mai beneficiaza de ajutor de somaj. In acest moment apreciem o rata reala a somajului de aproximativ 10 %.

Localitatea Nadrag are o rata a somajului peste media judetului Timis, care este de aproximativ 2 %.

Distributia populatiei pe categorii ocupationale:

Populatia sub 15 ani 473 Populatia peste 65 ani 710 Total salariati 500 Salariati in administratia publica 25 Salariati in domeniul privat 400 Salariati in comert 45 Salariati in invatamant 58 Salariati in sanatate 2

Infrastructura

Alimentarea cu apa

alimentarea cu apa a localitatii Nadrag a fost complet modernizata; exista un proiect pentru prelungirea retelei de alimentare cu apa pana in satul Crivina;

retea de alimentare cu apa

- surse de apa existente: paraul Nadrag; - cismele stradale: 10; - conducte de apa potabila:- km. de retea: 15,215; - anul punerii in functiune: 2006 ; - starea actuala: buna; - gospodarii deservite: 100 %; - agenti economici: 100 %;

Canalizarea

retea de canalizare - km. de retea: 4,6 ; - anul pif: 1970 ; - starea actuala: buna ; - gospodarii deservite: 60 % - agenti economici: 100 %;

Modernizarea retelei de canalizare si statiei de epurare a apei este o necesitate. Exista proiecte pentru reabilitarea si extinderea retelei de ape uzate (canalizare si statie de epurare).

Salubrizare

Comuna este deficitara la acest capitol, rampele de gunoi nefiind corespunzatoare, locuitorii comunei fiind deasemeni reticenti la respectarea normelor in domeniu.

Intr-un proiect regional este prevazuta construirea unei statii de transfer a gunoaielor menajere.

In prezent intocmim documentatia necesara infiintarii unui Serviciu public comunitar de salubrizare, incepand cu anul 2008, serviciu care va fi concesionat unei firme specializate.

Alimentarea cu caldura

In localitatile comunei Nadrag, incalzirea si prepararea apei calde menajere se face in cea mai mare parte local, in fiecare locuinta, prin utilizarea combustibilor gazosi, lemn si deseuri lemnoase.

Resursele actuale de producere a caldurii si apei calde menajere fiind lemnele, acestea vor fi folosite in sursele de producere a energiei termice locale sobe.

Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Nadrag este racordata la reteaua de distribuire a gazelor naturale.

- alimentarea cu gaze naturale este realizata nca din anul 1997;

Nu exista statie de alimentare cu carburanti desi este spatiu disponibil;

retea de alimentare cu gaze naturale - km. de retea: 4,1 km ; - anul pif: 1999; - starea actuala: buna ; - gospodarii deservite: 35 %; - agenti economici: 35 %;

Alimentarea cu energie electrica

Asezarea este electrificata 100%, fiind posibilitati de bransare pentru investitori.

- distribuitor: Enel energie; - nr. consumatori casnici: 1294 ;

Toate gospodariile populatiei sunt alimentate cu energie electrica. Incintele economice ale societatilor comerciale sunt deasemenea alimentate prin racordare la reteaua de medie tensiune cu posturi de transformare de capacitate corespunzatoare consumurilor tehnologice avizate in timp.

Telecomunicatii

Exista telefonie mobila precum si centrala automata pentru telefonie fixa.

Televiziunea prin cablu a fost extinsa, acoperindu-se astfel teritoriul intregii comune. Este necesara in continuare modernizarea si imbunatatirea acesteia.

Internet - Reteaua de internet este destul de putin dezvoltata, exista conexiuni ADSL prin intermediul liniei de telefonie fixa. - la reteaua de internet sunt racordate si primaria si scoala;

Servicii postale - Comuna are un oficiu postal care realizeaza toate serviciile postale disponibile pe teritoriul Romaniei.

Reteaua stradala

8,5 km asfaltate 10,1 km balastate

Transport local

Retea de autobuze AUTOTIM zilnic pe ruta Nadrag Lugoj .

Nivelul de trai

Densitatea populatiei

22,10 loc./km

Numar autoturisme 200 Numar abonamente telefonice 600 Numar abonamente TV 627

Conditiile de viata ale populatiei

Materialele de constructie ale locuintelor Anul 2007

Nr. % Cladiri de locuit total constr. 656 din caramida, piatra, plansee lemn

303 46

Lemn, chirpici 353 54

Primaria a realizat amenajarea unui bloc cu 30 locuinte sociale.

Se doreste construirea unui imobil P + 4 cu spatii medicale si locuinte de serviciu.

Turism

Consiliul Judetean Timis are n lucru un proiect amplu de dezvoltare a mai multor drumuri n nord estul judetului, cu precadere n zona Tomestiului si a Nadragului. Acestea vor avea scop turistic si vor constitui doar primul pas pentru punerea n valoare a singurului relief montan din judet.

ntre 1 aprilie si 22 aprilie 2007, s-au refacut marcajele turistice Nadrag-Tincova si Frdea-Cabana Capriorul. Speram ca de acum nainte vom ntlni ct mai multi turisti pe aceste carari, - amatorii de drumetie montana din zona Lugojului care vor sa descopere redescopere acesti munti deosebiti.

Economie

Desi relativ izolata, la aproape 100 de kilometri distanta de capitala de judet, Nadragul facea parte dintre localitatile reprezentative ale Timisului. Fabrica "Ciocanul" Nadrag a asigurat locuri de munca pentru toti localnicii. Erau familii in care angajati ai Ciocanului erau si cate doi membri. Odata cu trecerea la economia de piata, aceasta cunoscuta unitate a industriei metalurgice, printre altele avand si exclusivitate nationala de producere de lanturi miniere, a falimentat. O data cu desfiintarea unitatii, localnicii din Nadrag au devenit someri, beneficiind de salarii compensatorii. Lansarea

oficiala in Romania a fondurilor SAPARD a reprezentat o speranta si pentru localnicii din Nadrag. Din fonduri SAPARD s-a realizat retehnologizarea uzinei de apa si schimbarea retelei de distributie.

Nadrag - zona defavorizata

Prin Hotararea Guvernului nr. 987/4 octombrie 2001, comuna Nadrag din judetul Timis a fost declarata zona defavorizata pe o perioada de trei ani. n aceasta perioada, societatile comerciale private sau ntreprinzatorii particulari cu sediul si-au desfasurat activitatea n zona Nadrag au beneficiatde facilitati, cum ar fi scutirea de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata pentru masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile care se importa n vederea efectuarii de investitii. Pe durata celor trei ani, investitorii au fost scutiti de la plata impozitului pe profit.

De asemenea, n localitatile situate n zona Muntilor Poiana Rusca sau la contactul acestora cu dealurile Lugojului printre care si Nadrag, au aparut ntreprinderi mici n domeniul prelucrarii primare a lemnului.

Comuna Nadrag este un mediu economic cu un grad ridicat de restrictivitate. Aceste tipuri de medii se regasesc mai ales n acele spatii, n care localizarea unor ntreprinderi mici din sfera productiva este relativ dificila, ntmpinnd mari dificultati. Aceste medii se suprapun acelor spatii n care au predominat activitati din sectoare traditionale, precum mineritul si industria siderurgica (Bocsa, Moldova Noua, Anina, Otelu Rosu, Nadrag, etc.) n care, traditia si specializarea populatiei n domenii de activitate mai putin competitive ntr-o economie de piata, a reprezentat o frana n dezvoltarea sectorului antreprenorial, datorita, pe de o parte, lipsei diversitatii n gasirea unor oportunitati care sa reprezinte baza unor initiative

antreprenoriale si, pe de alta parte, datorita resurselor financiare reduse ale antreprenorilor, care sa contribuie la concretizarea acestora n afaceri de succes.

In acest moment se constata un dinamism accentuat al comunei Nadrag, comuna care s-a confruntat cu grave probleme economice, ca urmare a restructurarii si in final inchiderii uzinei Ciocanul. In prezent n aceasta comuna, care a avut statutul de zona defavorizata, functioneaza 6 ntreprinderi n domeniul exploatarii lemnului, care valorifica potentialul economic forestier, 16 societati n domeniului comertului.

De asemenea, exista 2 investitii italiane n domeniul confectiilor de ncaltaminte cu peste 50 de angajati (firme in continua dezvoltare, care absrb forta de munca locala), dar si alte ntreprinderi mici n diverse domenii (broderie, confectii, prelucrari metalice). Forta de munca ieftina, potentialul economic forestier, ct si facilitatii oferite investitorilor, ca urmare a statutului de zona defavorizata au fost principalii factori care au influentat aparitia si dezvoltarea sectorului antreprenorial n comuna Nadrag.

Nume Firma 1 TUNAD SRL 2 STAMPTEC SRL 3 BRADUL SRL 4 MARTOUR SRL 5 LANT MINER NADRAG SA 6 BEC SI FIUL SRL 7 CAFINO INTERNATIONAL SRL 8 FIN AS PRO SRL 9 CRAIUL MUNTILOR SRL 10 LEGNO DANI SRL 11 HALDOR SRL 12 LIPE COM SRL

13 BAZA DE AGREMENT R & M SRL 14 CLUB GRAHAM PER SRL 15 COV FOREST SRL 16 RAIA GANLEMN SRL 17 SANTA CRUZ SRL

18 MILCOVUL SRL 19 MIRODI NM SRL 20 ZILAHI SRL

21 SOCIETATE COOPERATIVA CONSUMCOOP CAPRIORUL NADRAG

22 ROLAND ALFA SRL 23 G.T.B. SRL 24 NEAG SI FIUL SRL 25 ROMELIA SRL 26 TECHNOCER SRL 27 BISING FOREST SRL 28 CASLEMN SA 29 ALEX FOREST SRL 30 CONBRAD DANY SRL 31 ROMIARMI SRL 32 A.A.G.DESANT SRL 33 MITZURA COMPANY SRL 34 PALEATIVE SRL 35 CORNET SRL 36 DEYNAL COMPANY SRL 37 ENJOY FILM SRL 38 FLOMATEC COMPANY SRL 39 CRAIUL CODRILOR SRL 40 VESTITO FLOR SRL 41 ETNICA DISTRIBUZIONE SRL 42 FOREST WOOD SRL 43 SEMIRAMIDA SRL

44 CALATIS PRODOCOM ALIMENT SRL 45 SISERENADA SRL

46 LION LANTURI INDUSTRIALE DIN OTEL NADRAG SRL 47 IMPEX F & D FOREST SRL 48 MARAN LORENA SI NINA SRL 49 ALAGRECUS N SRL 50 ANDOCENTER SRL 51 STONE EXPERT SRL 52 DF NATIONALA SRL 53 COV CRIS SRL 54 FREDMAR SRL

55 LJ DELFLA SRL 56 MARCOPAST SRL 57 TIMONA FOREST SRL 58 PMG KAUFMAN SRL 59 POHIA FOREST SRL 60 AFONAD SRL 61 EDIL PANLIROU SRL

industria usoara 2 firme materiale de constructii 2 firme constructii de masini si echipamente -2 firme prelucrarea lemnului 6 firme

In Muntii Poiana Rusca (Nadrag, Tomesti, Frdea, etc.) turismul reprezinta o oportunitate n aparitia si dezvoltarea IMM-urilor cu activitati turistice.

Piete - targuri:

- Piata agroalimentara Parc - Nadrag = zilnic;

- Piata agroalimentara Cornet - Nadrag = zilnic.

Facilitati pentru investitori:

- exista forta de munca disponibila, atat calificata cat si necalificata; - administratia locala asigura consultanta si suport logistic; suport

prezentare-reprezentare comunitate; - concesionari, nchirieri, arendari, vanzari terenuri si cladiri (din

proprietatea primariei, dar si din proprietate privata); - intermedieri achizitionari terenuri din proprietate privata; - mediu dinamic, localnici si administratie locala deschisi la diverse

inovatii.

Agricultura

In comuna Nadrag agricultura este slab dezvoltata si exploatata, dar administratia locala si investitorii si proprietarii locali de terenuri analizeaza mai multe propuneri de dezvoltare a sectorului agricol si al agroturismului:

- cele peste 13.000 de ha de padure asigura suficienta productie de fructe de padure, ciuperci si plante medicinale, ncat sa faca oportun un centru de colectare, prelucrare si valorificare a produselor;

- din totalul suprafetei agricole, 165 ha este teren arabil, unde cu investitii n tehnologie moderna de lucru dar si prin crearea unor centre de prelucrare a produselor se pot obtine rezultate deosebite;

- sectorul zootehnic al comunei ar putea fi dezvoltat, prin crearea unor micro-ferme si prin amenajarea unor centre de prelucrare a produselor animale: carne, lapte, lana s.a.;

Oportunitati investitionale agroturism:

- n zonele montane, acoperite de paduri, se pot amenaja centre de vanatoare, trasee forestiere, circuite sportive, tabere, pensiuni s.a.;

- se pot amenaja baze sportive ntre care centre de alpinism, schi s.a. Potentialul agricol

Proprietari Nr. Total suprafata ha

Total prop. agricol

arabil agricol arabil

Sub 1 ha 411 289 4 1 3 ha 65 45 - 3 5 ha 15 7 - 5 7 ha 4 2 - 7-10 ha 1 - - Peste 10 ha

- - -

Din datele operative pe anul 2003 productiile totale realizate in sectorul privat au fost:

Griu - Orz - Porumb 270 to Floarea soarelui - Sfecla de zahar - Cartofi 30 to Legume 20 to

Persoane fizice

Persoane juridice Total

Autoturisme 381 49 430 Tractoare 11 11 Combine Autocamioane 20 46 66 Remorci 6 9 15 Microbuze 5 2 7

Efectivele de animale

ovine 225 cap Porcine 387 cap Ovine 225 cap Pasari 4072 cap Cabaline 20 cap Albine 300 stupi Bovine 160 cap

agricultura, legumicultura, pomicultura, viticulture

suprafata teren arabil 622 ha

asociatii agricole nu exista

culturi porumb, grau , legime, fructe.

zone legumicole - Lunca Nadragului si satul Crivina . - apa provine din paraul Nadrag - puncte de desfacere pietele agroalimentare din comuna - puncte de prelucrare nu exista

zone pomicole satul Crivina - de unde provine apa - precipitatii - puncte de desfacere - nu - puncte de prelucrare - nu

Sanatate si Asistenta sociala

Institutii sanitare:

- Cabinete medicale = 3: Nadrag (2) si Crivina; - Punct farmaceutic = 2: Nadrag.

nr. medici de familie -2

nr. cabinete particulare 2

nr. personal mediu sanitar - 2

Reformele din domeniul sanitar au produs modificari in structura organizatorica a acestui sistem si la nivelul comunei Nadrag,dispensarele medicale,care au asigurat asistenta primara, transformandu-se in cabinete medicale individuale, unde isi desfasoara activitatea medicii de familie.

Tabara Nadrag Proiectul Vacanta Copiilor n Romania este destinat tinerilor nevoiasi din dieceza Timisoara. Anual, din mijlocul lunii iunie pana n mijlocul lunii septembrie aproximativ 250 de copii si petrec vacanta n tabara de la Nadrag. Pentru multi copii zilele petrecute la Nadrag reprezinta chiar prima vacanta din viata lor.

Aceasta este o posibilitate unica pentru ei de a petrece cateva zile

n comunitate cu alti copii de aceeasi varsta, de a folosi n mod constructiv timpul liber, de a se

juca, de a beneficia de toate surprizele unei tabere (drumetii, petreceri, foc de tabara); ntr-un

cuvant de a petrece o vacanta de neuitat.

Centrul de zi pentru copii Nadrag

In localitatea Nadrag, care a fost declarata zona defavorizata, din anul 1999 functioneaza un Centru de Zi pentru copii proveniti din familii cu situatie financiara precara, sau familii dezorganizate, fara a se tine cont de etnie, sau apartenenta religioasa.

Centrul de zi a fost nfiintat ca urmare a nevoii copiilor nu doar de o masa calda pe zi, ci si de un mediu potrivit in vederea dezvoltarii aptitudinilor scolare. Acest lucru vine in sprijinul prevenirii abandonului scolar, care a crescut simtitor in ultima perioada. Abandonul scolar si gradul ridicat de saracie a familiilor din aceasta zona sunt principalele motive pentru care centrul de la Nadrag a luat fiinta.

Pe langa constatarea nevoilor populatiei din zona, de ordin material, educativ si social, un alt lucru care ne-a determinat sa initiem acest proiect, a fost si numarul mare de solicitari din partea locuitorilor, pentru ajutor material, financiar si moral in vederea continuarii studiilor pe parcursul nvatamantului obligatoriu.

Pentru ca copiii proveniti din familiile sarace sa aiba aceleasi sanse cu ceilalti, sa nu fie marginalizati social, s-au dezvoltat diferite programe. Aceasta determina cresterea capacitatii copiilor de adaptare la mediu, ceea ce duce la o mai buna integrare a lor in colectivitate.

Amenajare de locuri de joaca pentru copii:

Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii.

Pe plan local, rezultatele activitatii in domeniul asistentei sociale sunt bune, urmarindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul Primariei Nadrag, fara a se depasi termenele legale de solutionare a petitiilor. Numai in situatii deosebite, cazurile sunt referite altor institutii.

beneficiari ajutor social 25 muncitori comunitari 20

Educatie si Invatamant

Pentru instruirea si educarea elevilor si prescolarilor in comuna Nadrag si satul Crivina sunt:

- 2 gradinite cu program normal in Nadrag si Crivina - o scoala primara clasele I IV - o scoala generala cu clasele V VIII - liceul Traian Grozavescu cu clesele VIII XII - un atelier scoala pentru pregatirea profesionala a elevilor

Grupul Scolar Traian Grozavescu

Istoric 1852 - Prima atestare documentara a existentei unei scoli cu predare n limbile germana si maghiara 1919 - A luat fiinta Scoala de Stat Nadrag, cu predare n limbile romana si germana, elevii fiind scolarizati pana n clasa a IV-a 1962 - A luat fiinta Liceul Traian Grozavescu Nadrag, liceu de cultura generala 1972 - Liceul Traian Grozavescu Nadrag, de cultura generala, s-a transformat in Liceul Industrial Nadrag 1998 - A luat fiinta Grupul Scolar Traian Grozavescu Nadrag, care actualmente cuprinde urmatoarele forme de nvatamant: prescolar, primar, gimnazial, liceal (zi, seral si frecventa redusa) si SAM.

Grupul Scolar Traian Grozavescu Nadrag deserveste o zona cu o suprafata de aproximativ 40km, oferind instruire n domeniul electrotehnic, mecanic si prelucrarii lemnului. n aceasta scoala functioneaza urmatoarele forme de nvatamant:

nvatamant prescolar nvatamant primar nvatamant gimnazial nvatamant liceal curs de zi, filiera tehnologica, ruta directa ( nivelul 3) SAM (nivelul 1) anul de completare (nivelul 2) nvatamant liceal, curs cu frecventa redusa.

Unitatea scolara are un personal didactic format din 41 cadre didactice si un personal didactic auxiliar si administrativ de 18 persoane.

Dotari n cadrul Grupului Scolar Traian Grozavescu Nadrag, procesul de dezvoltare a competentelor se desfasoara n 5 corpuri de cladire dupa cum urmeaza:

corp cladire ciclu primar: sali de clasa: 8 laboratoare: 2 biblioteca: 1 corp cladire ciclu gimnazial: sali de clasa: 8 laborator: 1

sali de clasa: 8 laboratoare: 4 sala de sport cu dimensiunea 30mx15mx8m atelier scoala: lacatuserie: 1 prelucrare manuala a lemnului: 1

prelucrare mecanica a lemnului: 1 electrotehnica: 1 prelucrari prin aschiere: 1

Grupul Scolar Traian Grozavescu Nadrag detine si o cantina cu o capacitate de 100 elevi pe serie, cu toate utilitatile si un internat cu capacitatea de 300 locuri. Salile de clasa, cabinetele si laboratoarele sunt dotate cu mobilier n stare corespunzatoare ce a fost achizitionat nainte de 1989, iar 22 sali de clasa au fost dotate n perioada 1997-2005, cu mobilier nou, prin donatie de la organizatia Rumnienhilfe din localitatea Schlotheim-Germania.

Grupul Scolar Traian Grozavescu Nadrag este dotat cu urmatoarele echipamente:

retea de calculatoare Pentium 4: 25 calculatoare, server, router, imprimanta si scanner (prin program guvernamental)

retea de calculatoare: server, 25 calculatoare, router, imprimanta (prin Programul PHARE 2001)

conectare la Internet cu o viteza de 128kbps, provider Artelecom, pachet 64 plus

n cadrul atelierului scoala exista urmatoarele utilaje: masina de gaurit cu coloana, masina de gaurit G25, polizor PD300, polizor PD500, aparat sudura 220V, aparat sudura 380V, strunguri paralele SN, masini de frezat universal, masina de frezat FOP, raboteza, masina de rectificat, macara pivotanta, masina de roluit tabla, forja electrica. Prin Programul PHARE 2001-2003, atelierul scoala a fost dotat pana n prezent cu urmatoarele echipamente: masina de taiat tevi, transformator sudura, ferastrau transvarsal pentru lemn, masina de slefuit lemn, masina de ndreptat lemn, masina de rindeluit /funguit lemn, ferastrau cu banda pentru lemn, masina de frezat pt. lemn, masina de frezat prin copiere pt. lemn, strung pentru lemn, ferastrau circular pentru furnir, masina de gaurit cu 6 axe, masini portabile specifice prelucrarii lemnului.

Numarul elevilor in anul scolar 2006/2007:

Total: 481 in invatamantul prescolar: 66 in invatamantul primar: 98 in invatamantul gimnazial: 107 liceu teoretic: 82 liceu tehnologic ruta directa: 77 clasele IX si X SAM: 37 in anul de completare: 14

Numarul absolventilor / 2007 - primar - 36 - gimnazial - 28 - liceal - 47

n scoala sunt organizate anual urmatoarele evenimente: Kangouru; Pregatire sanitara; Trafic rutier; Integrare europeana; Arhimede; Investitii; ntreceri scolare.

Viata

social-culturala

Viata culturala a comunei Nadrag nu este suficient dezvoltata, nu sunt identificate obiceiuri populare mentinute de-a lungul timpului.

Institutii culturale:

- Camine culturale= 2: Nadrag si Crivina;

- Biblioteca comunala = 1: Nadrag.

Nadrag, biserica "Pogorarea Sf. Duh" 1900, 480 familii cu 1.300 credinciosi, preot Mihai Mizun.

Baze sportive si de agrement:

- Sala de sport Grup Scolar Traian Grozavescu Nadrag;

- Stadion = 1: Nadrag;

- Teren de sport = 1: Nadrag.

Biserici, manastiri si alte locase de cult:

- Parohia Catolica Nadrag (1850);

Biserica Catolica Nadrag (1928);

Biserica ortodoxa Nadrag (1900).

Biserica Baptista intemeiata in anul 1991 - 20 enoriasi

Rugi si alte manifestari cultural-religioase:

- Rugi n localitatile: Nadrag (Rusalii) si Crivina (8 septembrie).

Mediul

nconjurator

Spatii verzi spatii verzi, terenuri sportive si de joaca Parcul comunal , teren sport Aleea Teiului, Teren sport si sala sport Grupul Scolar, locuri de joaca str. Otelarilor si Crivina

n scopul evaluarii pulberilor aflate n aer, n judetul Timis s-au efectuat masuratori de pulberi sedimentabile n mai multe localitatiValorile obtinute sunt redate n tabelul de mai jos:

Pulberi sedimentabile n judetul Timis

Localitate Adresa Numar determinari

Numar depasiri

Frecventa depasirilor %

Valoarea maxima mg/m2/luna

Valoarea maxima % din CMA

Nadrag Gradinitei 12 0 0 16,76 98,59

Cantitatea medie de deseuri produse 1440 mc/an

Poluarea cu metale grele Metalele grele sunt prezente sub forma de cloruri si oxizi n compozitia combustibililor . Concentratia de metale este de cateva ori mai mare in carbune decat n petrol sau gaze naturale. Dupa arderea combustibililor metalele grele sunt eliminate n mediul nconjurator prin gazele de ardere, zgura si cenusa depozitate. Emisiile de mercur inventariate n anul 2006 provin n proportie majoritara din activitatea de incinerare a deseurilor. Emisiile de cadmiu provin n principal din tratarea si depozitarea deseurilor si din arderile industriei de prelucrare.

n privinta emisiilor de plumb, o contributie majora revine traficului rutier.

Administratie publica si locuinte

Administratia publica locala a comunei Nadrag este organizata si functioneaza conform principiului autonomiei locale, legalitatii, eligibilitatii si descentralizarii serviciilor publice. In aceste conditii, persoanele care lucreaza aici sunt independente fata de cele centrale, rezolvand treburile publice in ordinea si dupa principiile pe care le-a stabilit comunitatea.

Activitatea desfasurata in cadrul Primariei este asigurata dupa cum urmeaza: 2 demnitari (primar, vice-primar) 10 functionari publici 9 persoane cu contract de munca

Toti functionarii publici au urmat cursuri de perfectionare organizate de Centrele de Formare pentru Administratia Publica Locala.

Numar consilieri = 11

Departamente in cadrul primariei:

SECRETARIAT CONTABILITATE ASISTENTA SOCIALA PROMOVARE LOCALA URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI AGRICOL IMPOZITE SI TAXE SERVICIUL PUBLIC DE GOSPODARIE COMUNALA CULTURAL SERVICIUL VOLUNTAR SIT. DE URGENTA

Numarul locuintelor la 31 decembrie 2006 = 1267

ordine publica

asigurarea linistii publice Postul de Politie Nadrag

protectie civila, stingerea incendiilor Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta al Primariei Nadrag

nfratiri, colaborari cu localitati din afara tarii:

- Colaborare cu localitatea Schlotheim-Germania;

- Propunere de nfratire cu localitatea Castignano-Italia.

Posibilitati de investitie n cadrul asezarii

foste blocuri, cladiri dezafectate, grajduri, balastiere, puncte de prelucrare a materialelor de constructii, etc.

obiectiv numar proprietar Intra / extravilan facilitati

Halele fostei SC Ciocanul SA

8 hale SC Tehnocer SRL

intra

Apa, electricitate, canalizare, gaz, tel, acces auto

Posibilitati economice neexploatate

Ha de pasune, izlaz, fneata etc. Golul alpin din Varful Pades

PROIECTE IN CURS DR REALIZARE

Extindere retea de canalizare localitatea Nadrag

Retehnologizare statie de epurare Nadrag

Alimentare cu apa potabila sat Crivina

Modernizare centru civic

Modernizare drumuri comunale si strazi

Supraetajare cantina Grup Scolar Traian Grozavescu Nadrag

Construire imobil P + 4 cu spatii medicale si locuinte serviciu

Amenajare retea canalizare sat Crivina

ANALIZA SWOT ........................................

Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifica Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunitati si Amenintari.

Puncte Tari Puncte Slabe Oportunitati Amenintari

Asezarea geografica si cadrul natural Populatia si resursele umane Infrastructura Economie Turism Educatie si Invatamant Cultura, Mass media si Sport Sanatate si Asistenta sociala Mediul nconjurator Administratie si locuinte

Asezarea geografica si cadrul natural

Puncte Tari

localizarea in apropierea granitelor cu Iugoslavia si Ungaria, in zona de contact cu UE, la o distanta sub 700 km de 13 capitale europene;

Localitatea Nadrag se situeaza n sud vestul Romniei, n partea de nord est a judetului Timis, la poalele vrfului Pades din muntii Poiana Ruscai

Conditii geografice (climatice, hidro-geologice, pedologice) foarte favorabile

Prezenta n apropiere a unor poli de atractie urbana Lugoj, Faget, Timisoara, cu impact pozitiv asupra schimburilor comunitatii locale cu exteriorul (marfuri, educatie, locuri de munca, etc.)

Localitatea Nadrag se situeaza n zona forestiera a judetului Timis

Bune resurse de subsol - resurse mineralifere Retea hidrografica bogata in zona in zona localitatii Nadrag cel mai gros copac (ulm) din Europa

Puncte Slabe Datorita asezarii sale pe vaii nchise avnd punct terminus vrful Pades localitatea s-a dezvoltat oarecum izolat o lunga perioada de vreme, fata de marile asezari ale Banatului si ale tarii, iar distanta de 18 km pna la statia din Gavojdia a facut ca localitatea sa se dezvolte oarecum lent.

Intreaga localitate este zona cu risc de producere a inundatiilor alternanta de ani secetosi si umezi

Oportunitati Programe ale autoritatilor judetene si centrale destinate dezvoltarii zonei

Deschiderea institutiilor publice din zona la relatii de parteneriat;

Retrocedarea terenurilor agricole catre fostii proprietari, proces care a relansat piata funciara n zona

ncadrarea ariei geografice a comunei n aria de eligibilitate a programului de finantare prin fonduri structurale al Uniunii Europene

Amenintari Uneori cnd sunt ploi puternice, torentiale de vara repezi si abundente, si depaseste matca

Populatia si resursele umane

Puncte Tari grad ridicat de toleranta, nivel redus de conflicte sociale intre cetateni;

nivel ridicat de instruire, peste media pe tara; ponderea majoraa populatiei din grupa de varsta adulta

(20-60 ani) peste 50% din totalul populatiei; Numar relativ redus al inadaptatilor social Rata infractionalitatii extrem de scazuta. Existenta unor specialisti n domenii relativ variate de

activitate; Ospitalitatea proverbiala a locuitorilor; Apropierea de Timisoara, Lugoj, Faget cu rol important n

satisfacerea nevoilor de asistenta medicala si sociala, educatie, cultura

Puncte Slabe bilant demografic general negativ; reproducere demografica simpla atitudine denatalista; nivelul somajului peste media pe judet plati compensatorii pentru disponibilizati, ceea ce produce

lene sociala; numar relative ridicat de personae cu varsta peste 65 ani Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si vrstnice

la schimbarile si provocarile lumii actuale, n general, si la fenomenul mobilitatii

Migartia populatiei calificate in tarile member UE pentru obtinerea unui castig salarial mai bun

Oportunitati mplicarea autoritatilor locale n problemele Comunitatii, deschiderea la realizarea de parteneriate;

Existenta unor exemple de succes ale unor localnici cu initiativa ;

Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guvernamentale, pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri;

Atragerea investitorilor romani si straini in zona avand ca rezultat crearea de noi locuri de munca

Existenta unor spatii si cladiri, n conservare, posibil a fi utilizate de catre ntreprinzatori pentru demararea unor afaceri locale;

Amenintari Scaderea gradului de instruire scolara a populatiei tinere; Scaderea numarului persoanelor calificate, prin iesirea

acestora din viata activa;

Infrastructura

Puncte Tari Modernizarea echipamentelor de telecomunicatii si extinderea telefoniei mobile.

Sisteme de distributie a energiei electrice pe ntreg teritoriul comunei

Retea de gaz metan in comuna Extindere si modernizare statie tratare apa potabila si retele

de distributie , localitatea Nadrag. Infrastructura corespunzatoare pentru exploatarea resurselor

de apa subterana (rezerva mare de apa potabila de foarte buna calitate)

Puncte Slabe Starea tehnica necorespunzatoare a retelei rutiere (drumuri judetene si comunale, n interiorul satelor apartinatoare);

Inexistenta unei autostrazi Lipsa unei centuri ocolitoare ale localitatilor, pentru traficul

greu si de tranzit dintr-un numar de 30 cismele stradale, mai sunt n

functiune doar 10 Cresterea foarte mare a preturilor la terenuri atat cu destinatie

locuinte cat si cu destinatie investitii afaceri Lipsa unui plan urbanistic general reactualizat

Oportunitati Programe guvernamentale pentru ncurajarea initiativelor locale n domeniul agricol

Amenajare retea apa potabila sat Crivina Amenajare retea canalizare sat Crivina Aprobare proiect de continuare a schimbarii retelei de apa in

Nadrag Continuarea modernizarii strazilor bordurare si asfaltare

Amenintari Neutilizarea de catre comuna a resurselor financiare disponibile prin programe ale Uniunii Europene

Economia

Puncte Tari Pozitie geo strategica situarea n extremitatea vestica a tarii Este foarte apropiat de Timisoara, ceea ce poa te atrage usor

investitorii; Forta de munca calificata Activitatile economice de baza sunt: agricultura;comertul;

cresterea animalelor; servicii catre populatie. Pondere importanta a IMM-urilor n ocuparea fortei de munca

in comuna exista peste 50 societati comerciale care au sediul social sau punt de lucru in comuna

Muntii Poiana Rusca (Nadrag, Tomesti, Frdea, etc.) turismul reprezinta o oportunitate n aparitia si dezvoltarea IMM-urilor cu activitati turistice.

Comuna Nadrag a beneficiat de statutul de zona defavorizata, datorita restructurarii si lichidarii sectiei Ciocanul, ceea ce a insemnat o scutire a impozitului pe profit pentru intreprinzatori

predominarea propietatii private asupra propietatii de stat Puncte Slabe Infrastructura necorespunzatoare, absenta retelei de

alimentare cu apa si a canalizarii Echipamente si tehnologii nvechite Parcelarea terenului productivitate scazuta lipsei diversitatii n gasirea unor oportunitati care sa

reprezinte baza unor initiative antreprenoriale resurselor financiare reduse ale antreprenorilor, care sa

contribuie la concretizarea n afaceri de succes Scaderea productiilor medii la aproape toate culturile Management de calitate slaba si pregatirea antreprenoriala

scazuta Ponderea redusa a sectorului IMM-urilor n comuna si satele

apartinatoare Ponderea redusa a sectoarelor industriale cu tehnologii noi n

domenii de vrf nu exista statie de alimentare cu carburanti desi este spatiu

disponibil; Lipsa unei planificari urbanistice coerente pentru crearea de

zone industriale, pentru a reduce coexistenta acestora cu zone de locuinte si dotari sociale

Lipsa centrelor de colectare a produselor agricole Insuficienta dezvoltare a infrastructurii destinate sprijinirii

activitatilor economice

Infrastructura de circulatie slab dezvoltata-lipsa unor centuri de ocolire pentru traficul greu si de tranzit

Lipsa unei corelari ntre cererea si oferta de forta de munca si nvestitii reduse n resursele umane

Existenta unor spatii de productie necorespunzatoare cerintelor economiei de piata

Inexistenta unui sistem stimulativ pentru nfiintarea IMM-urilor n ramurile economice deficitare

Gama redusa a serviciilor bancare pentru IMM-urile aflate n afara comunei

Lipsa unui sistem informational adecvat pentru obtinerea de date necesare realizarii unor studii de piata pentru diversificarea serviciilor si a activitatilor productive

Ponderea redusa a firmelor care au introdus sisteme de calitate ISO pentru produse si servicii

Pondere redusa a activitatilor complementare agriculturii (servicii, prelucrarea produselor agricole si animale, turism rural) care conduce si la depopularea satelor

Inexistenta facilitatilor care sa atraga specialisti n domeniul sanatatii si a nvatamntului

Slaba tendinta de asociere in present nu exista asociatii agricole

Oportunitati Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil de a fi accesate prin utilizarea programelor de finantare ale Uniunii Europene

Infiintarea unui "Centru de incubare a afacerilor , coordonare , calificare si perfectionare profesionala Timis" in comuna

Existenta unor spatii si terenuri disponibile pentru activitati antreprenoriale

Prurile de pe raza comunei permit amenajarea unor baze piscicole, att pentru pescuitul de agrement ct si pentru cel industrial

este necesar un centru educational de zi, exista spatiu disponibil;

turismul reprezinta o oportunitate n aparitia si dezvoltarea IMM-urilor cu activitati turistice

Disponibilitatea autoritatilor locale de a ncheia relatii de parteneriat cu investitorii locali si straini

Dezvoltarea de relatii de parteneriat economic si administrativ cu unitati teritoriale (similare sau asemanatoare) din tara ti strainatate

Amenintari Lipsa de receptivitate ti flexibilitate a populatiei locale cerintele pietei care determina decalaje economice mari, greu de recuperate

Reducerea ponderii populatiei active Continuarea migrarii populatiei catre alte zone mai dezvoltate

si catre alte tari. Lipsa infrastructurii pentru a putea oferi servicii de calitate ,n

special n mediul rural satele apartinatoare Servicii financiare bancare putin accesibile n mediul rural

Turism

Puncte Tari Infrastructura rutiera (drumuri nationale si europene modernizate si pozitia geografica favorizeaza dezvoltarea turismului de recreere,de tranzit si de afaceri

este singura localitate din judetul Timis usor accesibila pentru agrementul montan

dispune de cele mai bune drumuri de comunicatie din imprejurimi spre toate directiile mai importante.

populatie deosebit de ospitaliera si prietenoasa folclorul si traditiile culinare ale regiunii Natura n mare parte bine conservata si nepoluata Capacitatea de comunicare in alte limbi de circulatie

internationala (engleza, germana, franceza) a locuitorilor si ospitalitatea populatiei

Obiceiuri, traditii si artizanat cu multiple influente culturale etnice, maghiare si germane, ce atrag turisti din alte tari

Existenta unor unitati de alimentatie publica si de prestari-servicii diversificate

s-au refacut marcajele turistice Nadrag-Tincova si Frdea-Cabana Capriorul.

evenimente culturale traditionale Puncte Slabe Drumuri nemodernizate si infrastructura edilitara insuficienta

n zonele agro-turistice (retele de apa, canalizare si telefonie, statii de epurare)

Puncte de atractie turistica: intreaga zona are peisaje splendide, insufficient exploatate din punct de vedere turistic

Lipsa notiunilor de management, legislatie si a tehnicilor de comunicarea celor implicati n turismul rural.

amenajare peisagera deficitara numarul redus al pensiunilor cu specific agroturistic Lipsa informatiilor si a hartilor turistice Lipsa unui sistem de indicatoare turistice rutiere Degradarea progresiva a patrimoniului cultural-artistic Lipsa de servicii de colectare a gunoiului n zonele rurale si

turistice Lipsesc resursele umane specializate in domeniu mijloace de transport public (autobuze, trenuri, tramvaie)

uzate fizic si moral, necorespunzatoare si numeric insuficiente

oferta slaba si nediversificata a souvenir-urilor grad scazut de folosire a instrumentelor financiar-bancare

moderne (carte de credit, virament prin internet) Oportunitati dezvoltarea cooperarii transfrontaliere n domeniul turismului,

n contextul realizarii Euro-Regiunii Dunare, Mures, Cris, Tisa abordarea unor concepte si strategii de dezvoltare turistica

regionala, proiecte comune n cadrul Regiunii de dezvoltare 5 Vest (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis)

oportunitatea finantarii interne si externe a programelor n care turismul este domeniu tinta

existenta unor mesteri populari capabili sa transmita cunostintele lor tinerilor

Oportunitati investitionale: - n zonele montane, acoperite de paduri, se pot amenaja centre de vnatoare, trasee forestiere, circuite sportive, tabere, pensiuni

se pot amenaja baze sportive ntre care centre de alpinism, schi

aparitia fondurilor structurale ale UE pentru promovarea turismului

Amenintari vecinatatea / concurenta zonelor cu potential turistic bine dezvoltat si valorificat atat din judetul Timis cat si din judetele invecinate

pierderea traditiilor si obiceiurilor n zona rurala depopularea satelor si migrarea tinerilor la Timisoara sau in

tarile UE nerespectarea reglementarilor legale care are ca rezultat

afectarea mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor

Educatie si Invatamant

Puncte Tari Procent de scolarizare ridicat ( peste 80 % ) Retea de invatamant general atat in comuna cat si in satul

Crivina Existenta invatamant liceal si atelier scoala pentru pregatirea

profesionala

Existenta de gradinite pentru copiii prescolari Implicarea administratiei locale in proiecte de modernizari /

reparatii scoli Puncte Slabe Nivelul scazut al salariilor n sistemul educational

Dotari tehnico-sanitare precare Oferta de recalificare/reconversie profesionala este slab

dezvoltata, neexistand concurenta intre ofertantii de cursuri de formare

Nivelul scazut al salariilor n sistemul educational Inexistenta facilitatilor care sa atraga specialisti n domeniul

nvatamntului Lipsa unei gradinite cu program prelungit si program intensiv de

limba engleza Numar insuficient de personal didactic n mediul rural scoli au o infrastructura nvechita

Oportunitati cresterea calitatii invatamantului preuniversitar prin : - descentralizare - derularea unor parteneriate si a unor proiecte

educationale cu finantare interna si externa - extinderea invatamantului particular

Amenintari Pe fondul scaderii natalitatii si al mbatrnirii populatiei, scade continuu numarul de elevi

Scaderea interesului adolescentilor fata de studiile universitare, fata de scoala in general

Scaderea atractivitatii sistemului de nvatamnt datorita salariilor mici din acest sector

legislatia in domeniu , in continua modificare mentinerea decalajelor intre performantele elevilor din mediul

urban si mediul rural

Cultura ,Mass media si Sport

Puncte Tari Mass- media dezvoltata pentru un mediu rural :

1 retea TV prin cablu

Realizarea paginii web a primariei;

Camine culturale unede se pot desfasura diferitele activitati

culturale atat in Sanandrei cat si in sate Desfasurarea de activitati sportice prin existenta in localitate

de cluburi si asociatii sportive Puncte Slabe ipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii si

centre de cultura Sprijinirea insuficienta a artei si culturii Neimplicarea oamenilor de afaceri n sprijinirea si

restaurarea unor edificii Implicarea n prea mica masura a tinerilor n viata culturala

si artistica Numarul mic al manifestarilor cu scop caritabil implicare subiectiva a mass media n semnalizarea si

rezolvarea problemelor comunitatii lipsa unui ziar local de informare a cetatenilor

Oportunitati Aplicarea pentru programe si granturi de sprijinire si dezvoltare a culturii si traditiilor

Valorificarea la maxim a traditiilor si culturii Promovarea internationala a traditiilor locale Promovarea de la vrste fragede a valorilor si traditiilor Organizarea de spectacole cu scop caritabil Acordarea unor facilitati fiscale celor ce sponsorizeaza

activitatile sportive, si cultural-artistice ncurajarea tinerilor pentru sportul de performanta si sport

in general Amenintari Insuficienta sustinere a vietii culturale de catre societatea

civila Diminuarea n si mai mare masura a interesului tinerilor

pentru cultura, arta, traditii si sport Scaderea fondurilor pentru desfasurarea n conditii optime

a activitatii muzeelor, teatrelor, ansamblurilor artistice, cercurilor sportive etc.

Salariile mici din cultura, sport, arta Promovarea culturii strazii in detrimentul culturii autentice Intensificare procesului de migratie a populatiei de la sat

la comuna si de la comuna in strainatate, fapt ce duce la pierderea unei verigi importante in lantul cauzal al transmiterii valorilor traditionale.

Sanatate si Asistenta sociala

Puncte Tari Existenta dispensar medical uman in comuna si in fiecare din satele apartinatoare

Administratia piublica locala asigura fonduri si servicii pentru protectie sociala

Cresterea numarului de cabinete private si structuri medicale cu dotari la standarde europene

Initierea unui parteneriat ntre administratia publica si ONG-uri pentru rezolvarea problemelor sociale

Utilizarea resurselor comunitare si extra comunitare pentru ameliorarea problemelor sociale

Realizarea pe raza comunei a unor locuri de joaca; implicare din partea Consiliului Local n dezvoltarea

serviciilor comunitare pentru copil si familie Puncte Slabe Centralizare excesiva lipsa posibilitatii coordonarii

politicii de sanatate la nivel local ; Numar insuficient de personal medical n mediul rural Numarul ridicat al copiilor ocrotiti n sistem rezidential Servicii insuficient diversificate pentru diferite categorii de

persoane defavorizate Nu exista un cabinet stomatologic la standarde europene Nu exista un cabinet medical veterinar Numar mare de pacienti pe medic Slaba dotare a cabinetelor si lipsa specialistilor Intretinere curenta nesatisfacatoare Implicarea insuficienta a societatii Lipsa unui centru de recuperare Slaba profilaxie Insuficienta preocupare pentru procurarea de fonduri

extrabugetare Oportunitati Continuarea procesului de modernizare si

retehnologizarea unitatilor de profil existente Distribuirea mai eficienta a banilor proveniti de la CAS integrarea europeana nseamna si obligativitatea alinierii

la standarde sociale europene Dezvoltarea sistemului de asigurari private cresterea implicarii la nivel social mai ales din partea

tinerilor, prin incidenta noilor tehnologii (IT, Internet n special) apar resurse suplimentare pentru comunicare, eficientizare

Legislatia actuala care implica direct si activ comunitatile locale

Orientarea politicilor la nivel judetean spre activitatile de mentinerea n familia naturala a persoanelor cu handicap, n nevoi;

Crearea unei gamei de servicii specializate ,prin cerintele

legislatiei, n functie de nevoile beneficiarilor (centre rezidentiale, centre de zi, camine pentru persoane varstnice, centre de criza, case de tip familial) ;

Cresterea alocarea de resurse financiare prin sistemul de stat pentru servicii de asistenta sociala;

Crearea Observatorului social- subordonata Ministerului Muncii, cu reprezentare la nivel judetean

Incurajarea parteneriatelor public privat in vederea infiintarii de servicii alternative;

Amenintari Cresterea numarului de probleme medicale ca urmare a procesului de mbatrnire a populatiei

Cresterea numarului de mbolnaviri datorate degradarii factorilor de mediu

Migrarea unui numar tot mai mare de specialisti n domeniul medical si social

Mediul nconjurator

Puncte Tari Apa potabila de buna calitate n subteran Retea de nvatamnt cu traditie, care pe parcursul anilor a

asigurat mare parte din cadrele tehnice n domeniul protectiei mediului.

Exisat amenajate spatii verzi si locuri de joaca pentru copii Existenta unei politici de dezvoltare euroregionale in

domeniul protectiei mediului Locuinte construite din materiale durabile Locuinte cu suprafete si grad de dotari peste media pe

tara Puncte Slabe Indice scazut de zona verde/locuitor

Inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a desurilor Insuficienta statiilor si instalatiilor de epurare pentru

procesarea integrala a debitelor de ape uzate provenite din activitatile industriale, agrozootehnice sau din gospodariile populatiei, cu repercusiuni ca: poluarea apelor de suprafata, subterane, degradarea solului

rampele de gunoi nu sunt corespunzatoare Inexistenta unui sistem de monitorizare adecvat pentru a

utiliza informatiile legate de mediu dintr-un numar de 30 cismele stradale, mai sunt n

functiune doar 10 Oportunitati Extinderea colaborarii si implicarea organizatiilor

neguvernamentale si a scolilor n programe comune de educatie ecologica.

infiintarea unui Serviciu public comunitar de salubrizare

Retehnologizare statie de epurare Nadrag este prevazuta construirea pe raza comunei a unei statii de

transfer a gunoaielor menajere. Incurajarea activitatilor economice in domeniul protectiei

mediului Amenintari Extinderea eroziunii solului cu consecinte grave pe termen

lung daca nu se intervine la timp Prezenta mentalitatii de indiferenta fata de protectia

mediului (mai ales la nivelul populatiei adulte). Sporirea numarului de autoturisme dupa 1990 Poluarea solului de catre unii agenti Economici

Administratie si locuinte

Puncte Tari Deschiderea administratiei actuale catre Investitii Investitii in construirea de locuinte sociale Realizarea unei campanii de curatenie anuala; Disponibilitatea administratiei locale de a oferi facilitati

pentru investitori strategici Cresterea numarului de constructii din comuna

Puncte Slabe

Slaba colaborarii ntre institutiile statului la elaborarea strategiilor de dezvoltare

Nu exista pana in prezent localitati infratite cu comuna Nadrag, ci numai intentii de colaborare

Capacitate insuficienta pentru realizarea de proiecte Capacitate insuficienta de cofinantare a Proiectelor Slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat Insuficienta implicare civica la nivelul comunitatii Inexistenta unor baze de date complete si actualizate la

nivelul tuturor institutiilor publice ceea ce ngreuneaza accesul la informatie

Nu exista Birou de Consiliere pentru Cetateni - o cale rapida de acces la informatii de interes cetatenesc

Lipsa lobby-ului politic si economic organizat la nivelul institutiilor centrale ale statului

Lipsa cailor speciale de acces, pentru persoanele cu handicap, n cele mai multe dintre institutiile si unitatile orasului

Pondere mica a locuintelor aflate sub tutela administratiei publice locale

Insuficienta echipare a comunei cu spatii verzi , agroalimentare

Existenta in zonele de locuit a unor functiuni incompatibile cu locuirea

Cresterea foarte mare a preturilor la terenuri atat cu destinatie locuinte cat si cu destinatie investitii afaceri

Oportunitati Dezvoltarea parteneriatului public-privat Implementarea unor sisteme de management pe proiect la nivelul administratiei publice locale.

Colaborarea, n vederea eficientizarii procesului administrativ, ntre administratia locala si unitatile descentralizate ale ministerelor n teritoriu

Sporirea colaborarii cu institutii ale administratiei publice locale din tara si din strainatate si dezvoltarea de proiecte comune

Continuarea procesului de descentralizare si asigurarea unei autonomii locale reale

Implicarea ONG-urilor specializate n rezolvarea problemelor comunitatilor sigrupurilor pe care le reprezinta

Sprijinul autoritatilor locale n construirea de locuinte, prin alocarea de fonduri, ducerea utilitatilor si dezvoltarea parteneriatului publicprivat

Amenintari Lipsa unei coordonari a actiunilor deatragere de investitori straini

Lipsa unei culturi de implicare a cetatenilor n problemele comunitare

Putere redusa a sectorului ONG de a asigura retele de asistenta pentru categoriile defavorizate

OBIECTIVE GENERALE

CONSIDERATII GENERALE

Dezvoltarea sau regenerarea unei asezari rurale este determinata semnificativ de schimbarile care se produc in structura economiei locale, in structura populatiei si in cultura comunitara. Pe de alta parte, dezvoltarea comunitatii este substantial influientata de aplicarea unui management adecvat si axat pe trei tinte principale : dezvoltarea infrastructurii si asigurarea accesului la infrastructura, protectia mediului ambiant si diminuarea saraciei. Totodata , dezvoltarea comunitatii trebuie sa tina cont de caracterul limitat al resurselor ( de capital uman, natural si financiar) ce impiedica o autoritate publica sa gestioneze toate problemele comunitatii , precum si de alocarea echilibrata a acestora. Autoritatea publica trebuie sa evalueze permanent oportunitatea realizarii unei investitii, nu numai in raport cu resursele sale financiare prezente, dar si cu cele viitoare , precum si cu optiunile populatiei, astfel incat aceasta autoritate sa incurajeze responsabilitatea comunitara si individuala, precum si parteneriatul in realizarea unui proiect de dezvoltare locala.

Obiectivele principale ale dezvoltarii comunei Nadrag constau in:

Dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neingradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura ( apa, canalizare, distributie gaze, electricitate, cai de transport);

Protectia mediului;

Reducerea saraciei;

Tinand cont de conditiile specifice ale zonei, in subsidiar obiectivelor generale, comuna Nadrag isi propune totodata si isi asuma responsabilitatea fata de persoanele defavorizate si pentru convietuirea etniei rrome. Realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare, politicile, planificarea strategica, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

Dezvoltarea durabila , astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatori economici;

Intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si structurarea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii;

Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public- privat;

Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanta;

Integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte;

Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale , financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale intr-un ciclu natural;

Utlizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta sustenabilitatii ,respectiv emiterea de reglementari si functionarea utilitatilor publice in sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;

Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

Analiza capacitatii tehnice de executie;

Evaluarea eficientei resurselor financiare si umane;

Evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute;

Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia ; corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;

Evaluarea nevoilor familiilor sarace si a capacitatii primariei de a asigura accesul acestora la locuri de munca, servicii publice de baza, venit minim;

Protectia mediului;

Realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

Asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii ( informatii topografice, informatii statistice, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).

Principiile de reabilitare a comunei Nadrag, potrivit planului de urbanism general :

Planificarea intregii zone de locuit a satului va fi integrata, astfel incat sa cuprinda cladiri de locuit , cladiri cu destinatie comerciala, scoli si gradinite ,infrastructura edilitara necesara pentru nevoile zilnice ale rezidentilor;

Spatiile deschise vor avea un design care sa incurajeze prezenta rezidentilor;

Comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a deseurilor;

Comunitatile vor utiliza in mod rational resursele de apa;

OBIECTIVE SPECIFICE SI PROIECTE IDENTIFICATE

1. INFRASTRUCTURA

Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. mbunatatirea calitatii drumurilor si a trotuarelor pe ntreg teritoriul comunei NADRAG si a satului Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Refacerea drumurilor si trotuarelor in comuna NADRAG si in satul Crivina

2. Dezvoltarea traseelor alternative pentru vehicole cu tractiune animala si agricole in comuna NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Drumuri pentru vehicole cu tractiune animala si agricola in comuna NADRAG

3. Modernizarea intersectiilor comunei NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS

Modernizarea intersectiilor comunei NADRAG

4. Modernizarea, reabilitarea si extinderea retelei de apa potabila, a retelei de canalizare menajera si pluviala, depistarea legaturilor dintre sistemele de canalizare in comuna NADRAG si a satului Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Modernizarea, reabilitarea si extinderea retelei de apa potabila, a retelei de canalizare, apa menajera si pluviala, depistarea legaturilor dintre sistemele de canalizare in comuna NADRAG si a satului Crivina.

5. Pietruire strazi rurale si refacere poduri si podete in comuna NADRAG si satului Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Pietruire strazi rurale si refacere poduri si podete in comuna NADRAG si satului Crivina

6. Reabilitare drum de legatura intre comuna NADRAG si comunele Rusca Montana (Caras-Severin) si Luncani (Timis) prin virful Pades.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitare drum de legatura intre comuna NADRAG si comunele Rusca Montana (Caras-Severin) si Luncani

(Timis) prin virful Pades.

7. Reabilitare cladire extensie - Primarie NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

PTE si dotari

8. Amenajarea unei zone, dotata cu utilitati pentru constructia de locuinte sociale

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de prefezabilitate, fezabilitate si executie

9. Introducerea colectarii selective a deseurilor si refolosirea acestora

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de fezabilitate cu privire la introducerea selectiva a deseurilor. Introducerea colectarii selective si refolosirea deseurilor.

10. Amenajarea de parcuri, locuri de joaca pentru copii si spatii verzi

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo si dotari.

11. Amenajarea unui teren de sport in comuna NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo si dotari

12. Construire sala de sport in localitatea Nadrag

FNR UE, BL, BJ, BS

Studiu de prefezabilitate, fezabilitate si executie

12. Extindere Retea iluminat public

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo, Studiu de

fezabilitate, PTE si dotari.

13. Constructia unei statii de epurare

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de prefezabilitate, fezabilitate si executie.

14. Delimitarea perimetrului de protectie a puturilor de captare a apei potabile si urmarirea sistematic a evolutiei cantitative si calitative a apei din comuna NADRAG si a satului Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Delimitarea perimetrului de protectie a puturilor de captare a apei potabile si urmarirea sistematic a evolutiei cantitative si calitative a apei din orasul Recas si a satului Crivina

15. Extindere sediu Unitate de pompieri.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE si dotari.

16. Modernizare si extindere a retelei de gaz metan

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE si dotari.

17. Lucrari de regularizare a cursurilor de apa Cornet si Pades

FNR UE, BL, BJ, BS.

Lucrari de amenajare a cursurilor de apa

2. MEDIUL DE AFACERI

Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Cresterea calitatii managementului ntreprinderilor mici si mijlocii

FNR UE, BL, BJ, BS.

Cursuri de perfectionare pentru conducerea firmelor mici si mijlocii: management marketing finantarea ntreprinderilor.

2. Sprijinirea firmelor locale n asigurarea resurselor umane si asigurarea pietelor de desfacere pentru produsele fabricate.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Crearea unui birou care sa dispun de o baza de date cu expozitiile care urmeaza sa fie organizate. Sprijinirea participarii firmelor la expozitii si trguri. nfiintarea unei societati comerciale pentru recrutarea si instruirea fortei de munca. Crearea unui birou care se ocupa cu monitorizarea posibilitatilor de atragere de capital (fonduri nerambursabile, credite preferentiale). Crearea unui birou unic pentru antreprenorii la inceput de drum.

3. Retehnologizarea societatilor comerciale

FNR UE, BL, BJ, BS.

Credite de investitii. ncurajarea retehnologizarii prin acordarea de facilitati de catre Primarie la impozitele si taxele locale pe o anumita perioada de timp. Retehnologizarea propriu-zisa a firmelor. Retehnologizarea prin programe din fonduri nationale.

4. Dezvoltarea sectorului de servicii pentru a raspunde nevoilor comunitatii

FNR UE, BL, BJ, BS

Dezvoltarea sectorului de servicii pentru a raspunde nevoilor comunitatii

5. Informarea si stimularea implementarii sistemelor de calitate ISO, HCCP pentru produse si servicii

FNR UE, BL, BJ, BS

Implementarea sistemelor de calitate ISO si HCCP pentru produse si servicii.

6. Atragerea investitorilor locali si straini prin crearea unui Parc Industrial in comuna NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS

Crearea unui parc industrial in comuna NADRAG

3. AGRICULTURA, SILVICUTURA SI INDUSTRIE ALIMENTAR

Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Evaluarea suprafetelor agricole, crearea categoriilor calitative de soluri locale, crearea planului de exploatare a suprafetelor agricole, folosirea mai eficienta a suprafetelor agricole.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Evaluarea complexa a suprafetelor agricole din Iecea Mare (fertilitate, nivelul poluarii,caracteristicile ecologice, etc). mbunatatirea efectivelor de animale, eficientizarea activitatilor agricole

2. Asigurarea conditiilor pentru crearea unor activitati

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea infrastructurii

rentabile n agricultura.

agricole din comuna Iecea Mare (grajduri, adapatoare, etc.) Sprijinirea economiei autohtone (mai ales a industriei alimentare) prin acordarea unor subventii, sprijinirea cheltuielilor de nchiriere. Alcatuire stand pentru producatorii locali.

3. Punerea n folosinta a terenurilor neagricole, scoase de sub exploat. Agricole prin extinderea intravilanului localitatii Nadrag cu 3 km spre Crivina

FNR UE, BL, BJ, BS.

Crearea unei zone de agrement

4. Constructie si amenajare parc auto pentru utilajele Primariei comunei NADRAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Constructie si amenajare parc auto pentru utilajele Primariei comunei NADRAG

5. Sprijin si consultanta profesionala pentru ntreprinzatori agricoli.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Organizarea unor cursuri n domeniul

Sprijinirea inovatiilor.

agriculturii - cresterea animalelor - cultura plantelor (cartofi si plante furajere). Crearea unui centru de calificare a produselor si a alimentelor ecologice (bioalimente).

6. mbunatatirea calitatii produselor agricole.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea parteneriatelor formate ntre producatori si prelucratori - organizarea unor ntlniri profesionale - organizarea seminariilor - prezentarea ct mai larga a valorilor naturale - promovarea metodelor bioculturale

7. Dezvoltarea IMM-urilor n industria alimentara si comert

FNR UE, BL, BJ, BS.

IMM uri competitive

8. Crearea si dezvoltarea unor centre de colectare a legumelor si fructelor si conectarea acestora la

FNR UE, BL, BJ, BS.

Infiintarea centrelor de colectare legume-fructe

retele regionale de productie si distributie piete agroalimentare

piete agroalimentare

9. Sprijin pentru imbunatatirea ambalarii si etichetarii produselor agricole.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Sprijin pentru inbunatatirea ambalarii si etichetarii produselor agricole.

10. Sprijin in dezvoltarea, protejarea si valorificarea produselor locale (local branding).

FNR UE, BL, BJ, BS.

Sprijin in dezvoltarea, protejarea si valorificarea produselor locale (local branding).

11. Sprijin pentru ridicarea productiei micilor producatori

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea micilor producatori

4. DEMOGRAFIE SI SANATATE PUBLICA

Nr. crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Cresterea calitatii vietii

FNR UE, BL, BJ, BS.

Traininguri cu tema modalitatilor de petrecere a timpului liber.

2. Cresterea sperantei de viata.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Training cu tema afectiunilor produse de stres.

Training cu tema vietii sanatoase Prezentari despre efectele negative ale fumatului, consumul de alcool si droguri Prezentari despre igiena. Prezentari pe tema mbolnavirilor virale.

3. Crearea unor noi locuri de munca.

FNR UE, BL, BJ,