9. Dumitru Nadrag Abstract[1]Mangement Penitenciare

8/18/2019 9. Dumitru Nadrag Abstract[1]Mangement Penitenciare

1/31

1

UNIVERSITATEA LIBER Ă INTERNAŢIONALĂ DIN

REPUBLICA MOLDOVA

Cu ti tlu de manuscri s

C.Z.U. 658.012.4:343.82(498) (043.2) =135.1 N.15

NĂDRAG DUMITRU

STRATEGII DE CREŞTERE A EFICIENŢEI

MANAGEMENTULUI ÎN PENITENCIARE

SPECIALITATEA 08.00.05 - Economie şi management (în

instituţii publice )

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în economie

Chişinău - 2007


2/31

Teză elaborată în cadrul catedrei „Economie şi

management public”, Academia de Administrare Publică pe

lângă Preşedintele Republicii Moldova

Conducător ştiinţific: Svetlana Gorobievschi, doctor îneconomie, conferenţiar universitar

Referenţi oficiali: Simion CERTAN, doctor habilitat îneconomie, profesor universitar, U.S.M.

Veaceslav IONIŢĂ, doctor în economie,conferenţiar universitar, A.S.E.M.

Susţinerea va avea loc la 6 aprilie 2007, orele 15.00 înşedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat D 34.08. 00.05-06 din

cadrul U.L.I.M:, pe adresa : 2012, Chişinău, str. Vlaicu Pârcălab,

52, etajul II, sala 214.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Biblioteca UniversităţiiLibere Internaţionale din Moldova şi pagina Web a CNAA

(www.cnaa.acad.md).

Autoreferatul a fost expediat la 5 martie 2007.

Secretar ştiinţific alConsiliului ştiinţific Specializat, Ion MacariDr., conf. univ.

Conducător ştiinţific, Svetlana GorobievschiDr.,conf. univ.,

Autor: Dumitru Nădrag


3/31

1

I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEIActualitatea temei cercetate. Dezvoltarea socio-economică a României la

etapa ader ării la Uniunea Europeană este marcată printr-un şir de realizări. România aavansat mult în soluţionarea problemelor macroeconomice: creşterea economică,creşterea venitului pe cap de locuitor, creşterea salariului minim, ocuparea for ţei demuncă, reducerea ratei şomajului, dezvoltarea antreprenoriatului etc.

Indiferent de realizările socio-economice obţinute, unele aspecte sociale aleRomâniei r ămân în continuare nerezolvate. Sub impactul schimbărilor, în principal al“aculturaţiei”, există pericolul creşterii fenomenelor antisociale. Din perspectiva

ar ătată se deschide o nouă abordare a managementului în penitenciare.Pentru penitenciarele româneşti - aflate într-o perioadă intensă de restructurare

şi reformă de la vechile structuri închise, supercentralizate şi birocratice la celedescentralizate, deschise, în care orientarea şi conducerea întregii activităţi se face

prin noi pârghii juridice, economice şi financiare - este extrem de necesar ă adaptareamanagementului penitenciar la noile condiţii ale economiei de piaţă în contextulader ării României la Uniunea Europeană. Este necesar ă elaborarea conceptului demanagement penitenciar în condiţiile actuale şi a indicatorilor economici necesarievaluării performanţelor şi eficienţei acestuia.

Gradul de studiere a lucrării. Ca urmare a statutului special al acestorinstituţii şi a caracterului acestora , au fost supuse cercetărilor, mai ales din

punctul de vedere al respectării Drepturilor omului. Practic, în acest moment, nuexistă cercetări cu aspect economic ale serviciilor publice cu destinaţie specială,

cum sunt penitenciarele.La selectarea subiectului de studiu a contribuit dorinţa de a completa golul

puternic resimţit în literatura penitenciar ă, determinat de conducerea până decurând pe principii exclusiv militare a acestei instituţii. Totodată, există cerinţa

puternic resimţită de societate la etapa democratizării de a dispune de informaţii caresă ofere o imagine integrală şi reală, suficient de detaliată a registrului larg al

problemelor cu care se confruntă managementul penitenciarelor din ţar ă.Şansele reformei din România, îndeosebi în sfera socială, depind în măsur ă

hotărâtoare, şi de situaţia penitenciarelor din România, de capacitatea şi performanţa acestora de a dobândi valenţe certe de legalitate, echitate, vitalitate,modernitate şi europenitate. Actuală devine problema eficientizării activităţii

penitenciarelor în contextul ader ării României la Uniunea Europeană, careînaintează cerinţe avansate faţă de acest domeniu specific de activitate, fiinddeterminate doar la general în Standardul SR-ISO-9004-2.

Scopul cercetării. Managementul unui penitenciar prezintă un specific apartefaţă de oricare instituţie, datorită faptului că el se exercită asupra a două categoriidistincte de oameni: în primul caz, asupra personalului angajat, care are ca principală misiune păstrarea în custodie şi resocializarea persoanelor condamnate la executarea unei

pedepse şi, în al doilea caz, asupra deţinuţilor care trebuie să-şi execute pedeapsa .De cele mai multe ori, între scopurile urmărite de aceste două categorii de

persoane există o neconcordanţă, care are tendinţa de a îngreuna bunul mers al


4/31

2

activităţilor pe care penitenciarul este obligat să le desf ăşoare. De aceea, scopulcercetării constă în elaborarea mecanismului de eficientizare a managementuluisistemului penitenciar prin prisma strategiilor manageriale, care ar permiteracordarea acestuia la nivelul european.

Din scopul lucr ării reies următoarele sarcini:• specificarea esenţei şi conţinutului managementului public;• specificarea esenţei şi caracteristicilor managementului penitenciar;• determinarea punctelor forte şi slabe din interiorul penitenciarelor,

oportunităţilor şi constrângerilor provocate de mediul exterior;•

identificarea elementelor managementului penitenciar;• determinarea indicatorilor economici de evaluare a performanţelor

managementului penitenciar din România şi determinarea poziţiei acestora încontext european şi mondial;

• determinarea indicatorilor economici de evaluare a eficienţeimanagementului penitenciarelor;

• determinarea misiunii, scopurilor şi strategiilor de activitate ale penitenciarelor prin prisma reformelor, în contextul eficientizării funcţionăriiacestora.

• abordarea sistemică a proceselor educaţionale ale deţinuţilor prin modelareeconomico-matematică şi optimizarea cheltuielilor publice necesare pentru aceasta;

• evaluarea rolului penitenciarelor în resocializarea şi integrarea prin muncă în

societate a persoanelor private de libertate prin intermediul teoriilor probabilistice.În capitolul 1 - “ Suportul metodologic al managementului penitenciar înviziunea doctrinelor economice şi teoriilor contemporane manageriale” - autorulanalizează conceptele contemporane existente în domeniul managementului;reieşind din conceptul doctrinelor economice şi teoriilor contemporane manageriale,se determină rolul statului în prestarea serviciilor publice. Prin metodaManagementului orientat spre obiective se determină esenţa şi elementelemanagementului penitenciar ca parte componentă a managementului public, careofer ă servicii publice cu destinaţie specială. Armonizează cerinţele europene laserviciile publice şi utilizează tehnica SWOT pentru diagnosticarea problemeloractuale ale managementului penitenciarelor din România.

În capitolul 2 - „Analiza diagnostic a managementului penitenciarelordin România în condiţiile tranziţiei şi globalizării”, prin intermediul scenariilor

macroeconomice elaborate de Institutul Naţional de Cercetări şi Studii în domeniulMuncii şi Protecţiei Sociale, autorul prognozează evoluţia sistemului penitenciar dinRomânia şi impactul integr ării în Uniunea Europeană asupra proceselor managerialedin cadrul penitenciarelor.

Autorul identifică şi analizează un sistem de indicatori economici necesarievaluării performanţelor managementului penitenciar. Pe baza indicatorilor propuşi,autorul efectuează analiza diagnostic a managementului penitenciar din România şidetermină locul acestuia pe scara mondială.


5/31

3

În capitolul 3 – „Căile de eficientizare a managementului penitenciar înRomânia”- apelând la metoda Managementului orientat spre obiective, prinintermediul tehnicilor SWOT şi matricii L.Ansoff, autorul argumentează variantelestrategiilor manageriale de dezvoltare a sistemului penitenciar din România.Strategiile au fost elaborate conform lanţului tehnologic: elaborarea misiunii;elaborarea obiectivelor şi sarcinilor pentru diferite nivele ale sistemului penitenciar;argumentarea variantelor de strategii orientate spre dezvoltarea şi diversificareaserviciilor penitenciare etc.

Pornind de la principalele obiective ale penitenciarului, acestea fiindde ţ inerea sigur ă şi reintegrarea în societate a de ţ inu ţ ilor , autorul analizează indicatorii de evaluare a eficienţei managementul penitenciar, abordând sistemic

procesele educaţionale ale deţinuţilor prin modelare economico-matematică şioptimizează cheltuielile publice necesare întreţinerii acestora.

În finalul lucr ării sunt expuse concluziile şi recomandările cu caracterstrategic, derivate din cercetările efectuate, în vederea eficientizării managementului

penitenciar în condiţiile ader ării României la U.E.Tema cercetării - modalităţile de abordare, metodele şi tehnicile manageriale

de elaborare a strategiilor de creştere a eficienţei managementului penitenciar.Obiectul cercetării – îl constituie sistemul penitenciar din România şi al

altor ţări foste totalitare precum şi al ţărilor dezvoltate din lumea occidentală. Pe parcursul întregii lucr ări a fost utilizată analiza comparativă a acestor sisteme, care a permis autorului să determine locul României pe scara mondială, direcţiile şi posibilităţile de adaptare ale acestuia la cerinţele Uniunii Europene.

Baza metodologică şi teoretico-ştiinţifică. Lucrarea se fundamentează atât pe teoriile doctrinelor economice clasice (F. Hayek, G. Becker, M. Keynes etc),referitoare la rolul, funcţiile statului în condiţiile economiei de piaţă şi esenţamanagementului clasic (F.Taylor, H.Fayol, H. Ford, M.Weber etc.), cât şi pe teoriilemanageriale contemporane regăsite în lucr ările specialiştilor autohtoni şi str ăini:R.Aron; G.Maxwel; E.Burduş; N.Burlacu; S.Certan, A.Cotelnic; P.Drucker;E.Hrişev; V.Ioniţă; P.Golea; S.Gorobievschi; R.Mathis; H.Mintzberg; O.Nicolescu;I.Verboncu; M.Vlăsceanu; S.Zlate şi alţii.

În lucrare au fost utilizate actele normative şi datele statistice publicate deAdministraţia Naţională a Penitenciarelor din România, Consiliul Europei în cadrulstatisticilor penale, Anuarele Statistice ale Ministerului Justiţiei din România,

prognozele de dezvoltare macroeconomică elaborate de Institutul Naţional deCercetări şi Studii în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Printre metodele principale de cercetare utilizate în lucrare pot fi menţionateurmătoarele: analiza cantitativă şi calitativă a proceselor socio-economice, analizelecomparative şi statistice, metodele matematice şi probabilistice, intuiţia ştiinţifică,metodele de analiză şi sinteză ş.a.

Noutatea ştiinţifică a lucrării este exprimată în următoarele direcţii: elaborarea conceptului managementului penitenciar; determinarea indicatorilor economici de evaluare a performanţelor


6/31

4

managementului penitenciar; diagnosticarea sistemului penitenciar românesc şi stabilirea locului, rolului

şi funcţiilor acestuia în ierarhia mondială; stabilirea indicatorilor de evaluare a eficienţei managementului penitenciar; determinarea gradului de integrabilitate al persoanelor private de libertate

prin modelare matematică, în scopul creşterii eficienţei managementului penitenciarşi asigur ării reeducării şi resocializării acestora;

eficientizarea managementului penitenciar prin optimizarea cheltuielilorguvernamentale pentru întreţinerea penitenciarelor;

elaborarea ansamblului de strategii manageriale şi politici guvernamentale îndirecţia eficientizării managementului penitenciar în condiţiile reformei la etapaader ării României la U.E.

Sarcinile tezei au determinat structura ei logică, care cuprinde introducerea,trei capitole, concluzii, recomandări şi bibliografie.

Semnificaţia teoretică şi valoarea practică a lucrării.Prezintă valoare practică indicatorii propuşi de autor de evaluare a

performanţelor managementului penitenciar, care vor asigura funcţionarea eficientă a acestuia în viaţa socială în condiţiile integr ării României în U.E.

În lucrare se propune în măsur ă dominantă modalitatea de evaluare aeficienţei activităţilor penitenciare şi, implicit, impactul acesteia la reducereafenomenelor de infracţionalitate ale persoanelor care au fost condamnate la executareaunei pedepse private de libertate.

Un deosebit aport practic îl are indicatorul propus de autor, ce determină gradulde integrabilitate a persoanelor private de libertate.

Rezultatele cercetării şi propunerile efectuate pe tema tezei au fost analizate şiimplementate la nivel naţional în cadrul serviciului penitenciar, în ideea consolidării şi

perfecţionării continue a aspectelor economico-manageriale, a cadrului juridic, socio-economic, care în perspectivă vor stimula activitatea execuţional-penală de recuperareşi integrare socială a deţinuţilor.

Aprobarea tezei. Importanţa practică a lucr ării se confirmă prin faptul că: sunt determinate esenţa şi elementele managementului penitenciar; sunt analizate, în evoluţie, succesele şi insuccesele sistemului penitenciar din

România; sunt determinate poziţiile acestuia în ierarhia mondială; sunt propuşi indicatorii economici de evaluare a performanţelor

managementului penitenciar;

sunt propuşi indicatorii economici de evaluare a eficienţei managementului penitenciar;

sunt elaborate strategiile de dezvoltare a sistemului penitenciar în condiţiileader ării României la U.E.Rezultatele investigaţiei teoretice şi practice au găsit oglindire în monografia

„Strategii de creştere a eficienţei managementului penitenciar”, care poate fifolosită în procesul didactic universitar în cadrul pregătirii economice a specialiştilorde la facultăţile de Drept.


7/31

5

Aprobarea lucrării. Ideile expuse şi rezultatele cercetărilor au fost discutate încadrul conferinţelor naţionale şi internaţionale, sesiunilor şi simpozioanelorştiinţifice internaţionale care au avut loc în cadrul Academiei de AdministrarePublică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, Universităţii LibereInternaţionale din Moldova, Universităţii Tehnice din Moldova, Universităţii„Spiru-Haret” din Constanţa (România), Universităţii româno-germane de ŞtiinţeAdministrative din Sibiu (România), precum şi în revistele de specialitate„Economie şi sociologie” (AŞM), „Economica” (ASEM) şi „Administraţie Publică”(AAP).

Ca rezultat al studiului efectuat pe marginea temei în perioada 2006-2007,autorul este cooptat în calitate de expert naţional într-un grant internaţional în scopul

perfecţionării şi reformării sistemului penitenciar din România, realizat în cadrulMinisterului Justiţiei.

Publicaţii. Principalele teze şi rezultate ale cercetării, concluziile şi recomandărileşi-au găsit expresia în cele 21 articole ştiinţifice şi o monografie cu un volum total de15,46 coli de autor.

Cuvinte-cheie: managementul ca neofactor; elemente manageriale; servicii publice; management penitenciar; misiune organizaţională; obiective manageriale;metode manageriale; tehnici manageriale; indicatori de performanţă; strategii decreştere; strategii de diversificare; reformă; evoluţie; resocializarea deţinuţilor;eficienţă; grad de integrabilitate; aderare la Uniunea Europeană.

Key-words: management as a new factor; managerial elements; public services;management of penitentiaries; organizational mission; managerial objectives;managerial methods; managerial techniques; performance indicators; strategies forgrowth; strategies for diversification; reform; evolution; resocialization of convicts;efficiency; integrability ratio; to join the European Union.

Ключевые слова: менеджмент как неофактор, функции менеджмента,пенитенциарный менеджмент, социальные услуги, организационная миссия,цели, методы упраления, инструменты упраления, показатели оценки эффективности упраления, стратегии упраления, реформа, уровень интеграции заключенных в обществе, интеграция в Евросоюз.

II. TEZELE FUNDAMENTALE ALE LUCR ĂRIIÎn capitolul I -“ Suportul metodologic al managementului penitenciar înviziunea doctrinelor economice şi teoriilor contemporane manageriale”- autorulanalizează managementul conceput ca neofactor. Într-o perioadă destul de mică,menţionează autorul, managementul s-a transformat într-o ştiinţă a activităţii umane,care numai în ultimele decenii s-a ramificat în mai multe discipline. De şi nu este undomeniu nou, ştiinţa managementului se constituie tot mai intens ca direcţie a teorieieconomice, ocupând un loc prioritar printre alte ştiinţe socio-umane. Elementele

principale ale acestei discipline multidimensionale le constituie: evoluţia, teoria,metodologia şi practica managerială; elemente care se află într-o unitate şiinterdependenţă sistemică, completându-se permanent şi asigurându-i


8/31

6

Teorie Metodologie

Practica

competitivitatea organizaţiei (fig.1).Studiind managementul ca neofactor, conceput de practicienii şi savanţii

americani în secolul XX, dezvoltat pe parcurs, autorul recunoaşte că acesta a devenitconsiderabil în fundamentarea căilor de eficientizare, de dezvoltare economică. Înconcepţia autorului, teoria ştiinţei manageriale încorporează ideile, noţiunileştiinţifice, conceptele fundamentale, legile şi principiile care au constituit evoluţia saca ştiinţă sistemică, preponderent aplicativă.

Tehnologia şiTehnica

Competitivitate Sursa : elaborată de autor

Figura 1. Schema interdependenţei componentelor teoriei manageriale

Autorul menţionează că actualmente între savanţi există diferite opiniireferitoare la clasificarea funcţiilor manageriale şi cantitatea lor. Efectuând o sinteză

a opiniilor existente (H. Fayol, L.Kazmier , M.Carlson, R.Weber, N.Burlacu,A.Cotelnic, O.Nicolescu, E.Hrişcev; C.Russu ş.a.), autorul r ămâne pe poziţiarecunoaşterii următoarelor funcţii manageriale: planificare-prognozare; organizare-realizare; funcţia de motivare; control-evaluare; analiză-reglare. Autorul consider ă,că ar fi simplistă concepţia de a vorbi separat despre funcţiile managementului. Elrecunoaşte faptul că funcţiile sunt interdependente şi este extrem de greu de estimatrolul uneia în detrimentul alteia.

Utilizând Managementul orientat spre obiective ca metodă managerială înscopul determinării direcţiilor de dezvoltare a sistemului penitenciar din România(parte componentă a administraţiei publice), autorul se concentrează într-unansamblu de demersuri creative, având ca finalitate realizarea unei gestiuni eficiente,utilitare şi clar operaţionale. Ambiţia sa este de a defini clar regulile, normele,

perceptele care permit organizaţiilor să atingă obiectivele pe care şi le-au propus cu

maximum de eficacitate. Eficacitatea reflectă gradul de realizare a finalităţilor (obiectivelor) propuse.

Eficien ţ a defineşte raportul dintre gradul de atingere al obiectivelor, finalităţilor prevăzute şi consumul optim de resurse (costurile) sau economicitatea ac ţiunilorîntreprinse.

Efectivitatea reprezintă măsura în care activităţile realizate satisfac cerinţele,aşteptările, nevoile reale.


9/31

7

Din perspectiva demonstrată, în continuare în lucrare se analizează esenţamanagementului public şi se aduce o serie de coordonate-diferenţe întremanagementul public şi cel privat. Ideea centrală a acestei păr ţi tratate în capitol,este că nu exist ă un model european de administra ţ ie publică, fapt care, în urmaanalizei, îl determină pe autor să formuleze observaţia că ar trebui să se identifice un

pachet de caracteristici comune diferitelor formule de administraţii publice alediferitelor ţări care să se constituie în ultimă instanţă în nucleul unui model propriucompatibil cu “modelul european”.

Diferenţele menţionate de autor între managementul public şi cel privat, mai

târziu, îi permit formularea conceptului managementului penitenciar. În opiniaautorului, în esenţă, în ambele cazuri mecanismele manageriale sunt aceleaşi. Numaidin analiza obiectivelor, care este punctul de pornire al managementului ca atare,rezultă că gestiunea publică prezintă un ansamblu de particularităţi care odiferenţiază de cea privată.

Managementul presupune o activitate strategică, vizând atingerea anumitorobiective. Dacă întreprinderea privată are un scop clar (maximizarea profitului) înfuncţie de care ea îşi poate organiza acţiunile şi modela activităţile, - menţionează autorul, - situaţia nu este identică în cazul administraţiei publice. Misiunea instituţiei

publice este de a urmări realizarea "interesului public". "Interesul public" estesusceptibil de a cunoaşte interpretări diferite şi de multe ori contradictorii. În opiniaautorului, se manifestă o dublă egalitate:

firma privat ă = maximizarea profitului;organiza ţ ia publică = interesul public.

Egalităţile ar ătate mai sus implică formularea următoarelor nuanţe: finalităţilefirmei private sunt diverse (maximizarea profitului, dar şi căutarea unor informaţiisatisf ăcătoare, nevoia de realizare a conducătorilor, obţinerea adeziunii membrilor,etc.). Pe de altă parte, "interesul public" este un termen la fel de incert. Decifinalitatea întreprinderii private este introvertită, în timp ce organizaţia publică esteconstituită pentru satisfacerea unor interese care o depăşesc: finalitatea ei esteextravertită.

Managementul privat este construit în funcţie de o lege: cea a pieţei - întreprinderea privată este inserată într-un sistem concurenţial, care o obligă la unefort permanent de raţionalizare şi modernizare. Administraţia publică se află însă

par ţial sustrasă disciplinei pieţei. Deşi ea are la baza funcţionării şi criteriieconomice, este dotată cu privilegii care îi permit să elimine eventuala presiune aconcurenţei (alocarea specifică a resurselor elimină practic toate relaţiile directeîntre preţ şi serviciile puse la dispoziţie). Când nu beneficiază de un monopol dedrept, ea dispune de o poziţie care îi asigur ă o "piaţă captivă" şi îi garantează competitivitatea.

În opinia autorului, firma privată este reglată "în aval", de către clienţii săi,care îi determină rezultatele. Organizaţia publică este reglată "în amonte", în funcţiede constrângerile statului.

Studiind mai multe opinii ale savanţilor din domeniu (P. Negulescu, A.


10/31

8

Androniceanu, A. Iorgovan, I.Nicola ş.a.), autorul determină esenţa managementului public ca un demers de gestionare a resurselor alocate, în vederea realiz ării sistemului de obiective al organiza ţ iilor în cadrul cărora modelul tradi ţ ional deconstruire a legitimit ăţ ii a devenit inoperant. Datorită dinamicii variabilelororganizaţionale, managementul public, cu tot "mecanicismul" său, trebuie să seadapteze rapid la mediu, având aşadar, pe prim plan, componen ţ a strategică.

În literatura de specialitate, la unii autori (O.Nicolescu, C.Russu, YvanAllaire), se întâlneşte un termen la prima vedere sinonim cu strategia -managementul strategic .Autorul concretizează diferenţa: managementul strategic

este definit ca proces care are ca obiect de activitate organiza ţ ia în ansamblul său şiî şi concentreaz ă aten ţ ia asupra dezvolt ării pe termen lung a organiza ţ iei .

Conform opiniilor majoritare, există câteva principii aplicabile ansambluluiserviciilor publice, servicii ce ţin în ultimă instanţă de posibilitatea de a alege tipulde management considerat a fi cel mai performant în domeniul public: punerea înaplicare a unui management responsabilizat; concentrarea asupra culturii specificeadministraţiei publice; oferirea fiecărui manager a maximului de autonomie posibil,respectând însă coerenţa cu politica internă şi externă a statului; adaptarea la cadrullegislativ al statului.

Ca urmare a principiilor expuse, autorul defineşte esenţa managementului penitenciar. Prin managementul penitenciar , autorul în ţ elege conceptul prin care seasigur ă conducerea tuturor proceselor din unit ăţ ile penitenciare şi din unit ăţ ile, deregul ă economice, cu care acestea vin în contact, în toate func ţ iile acestora, avândîn aten ţ ie, în principal, participarea motivat ă a personalului angajat şi a

de ţ inu ţ ilor, iar ca obiective principale de ţ inerea sigur ă şi recuperarea social ă a persoanelor private de libertate în contextul cre şterii eficien ţ ei economico-sociale .

Mediul intern S- “strenghts” (puncte forte):1. structura organizaţiei bine

organizată;2. cultura, tradiţiile româneşti, toleranţa

lucr ătorilor din penitenciare;3. cadrul legislativ adaptat la cerinţele

U.E.

4.

gradul de organizare;5.

dăruirea de sine a personalului;6. politica de personal;

W- “weaknesses” ( puncte slabe):1. resursele alocate insuficiente;2. organizarea slabă a procesului

logistic;3. lipsa de personal calificat;4. insuficientă dotare tehnică;5. cultur ă organizaţională slabă;

Mediul externO- “opportunities” (oportunităţi):1. asimilarea filozofiei drepturilor

omului la nivelul societăţii;2. relaţiile cu structurile de profil din

Uniunea Europeană;

T- “threats” (ameninţări):1. impactul globalizării şi influenţa

negativă asupra valorii şi culturiinaţionale;

2. deosebirile economico-culturale şi


11/31

9

3. asistenţă tehnică din partea ţărilormembre UE în vederea parcurgeriicât mai rapide a etapelor tranziţiei;

4. racordarea sistemului juridic lasistemul de drept european;

5. creşterea economică resimţită înultima perioadă

de drept ale altor ţări;3. nivelul scăzut de educaţie

managerială şi civică;4. trecerea la valuta europeană;5. pericolul discriminării pozitive;6. resocializarea dificilă determinată

de mentalităţile comunităţii;

Sursa: Elaborată de autor

Figura 2. Analiza-diagnostic SWOT a managementului penitenciarelordin România

Autorul utilizează tehnica SWOT în efectuarea unui studiu preliminar al problematicii curente a managementul penitenciar; ca rezultat, scoate în evidenţă factorii mediului intern şi extern care-l influenţează (fig.2).

Din analiza efectuată reiese că organizaţia publică, în activitatea sa, estedeterminată mai mult de mediul extern decât de cel intern, de aceea este necesar ă evaluarea dependenţei managementului penitenciar de factorii acestuia. Ca urmare aacestui concept, autorul consider ă că planificarea strategică a activităţilor

penitenciare va exprima în final variantele de adaptare a penitenciarelor laincertitudinea şi riscurile mediului exterior.

Factorii de natur ă internă managerială cum sunt: structura organizaţiei bineformată, cultura, tradiţiile româneşti, toleranţa lucr ătorilor din penitenciare, cadrullegislativ adaptat la cerinţele U.E., gradul de organizare; dăruirea de sine a

personalului, politica de personal; se pot constitui în puncte forte ale organizaţiei publice. Alţi factori, precum resursele alocate insuficiente, organizarea slabă a procesului logistic, performanţele echipei, lipsa de personal calificat, insuficientadotare tehnică, resocializarea dificilă determinată de mentalităţile comunităţii,cultura organizaţională slabă se constituie în factori care frânează evoluţia instituţiei,în ameninţări la evoluţiile dezirabile ale sistemului penitenciar şi, implicit, alemanagementului acestuia deci, în puncte slabe. La ţările ce parcurg procesul detranziţie se constată, de asemenea, ca factor ce ameninţă reintegrarea în societate acelor care au săvâr şit fapte antisociale, apariţia unui fenomen de respingere din

partea societăţii civile.Ca oportunităţi, autorul tezei scoate în evidenţă o serie de factori externi

nevalorificaţi de sistemul penitenciar, cum sunt: structurile şi organismeleinternaţionale care monitorizează aceste schimbări instituţionale, asistenţa tehnică din partea ţărilor membre ale Uniunii Europene, racordarea sistemului juridic lasistemul de drept european şi, nu în ultimul rând, asimilarea filozofiei drepturiloromului la nivelul societăţii. Dezvoltarea relaţiilor de piaţă la nivel mondial, deregulă, duce la creşterea infracţionalităţii, ceea ce până la urmă accentuează rolul şinecesitatea instituţiilor penitenciare, care ofer ă servicii cu destinaţie specială.

Ca ameninţări, se pot distinge impactul globalizării şi influenţele ei asupraculturii naţionale. In opinia autorului, care este şi în concordanţă cu cea a


12/31

10

cvasiunanimităţii specialiştilor care s-au ocupat de problemele globalizării, trecereala această etapă va fi marcată de una de tranziţie denumită “globalism”, în careîndeosebi problemele managementului cultural se pot constitui în ameninţări laadresa sistemului socio-economic naţional şi, implicit, asupra organizaţiilor publice.

Altă ameninţare la adresa organizaţiei publice este trecerea la valuta europeană,ce presupune nu doar avantaje, ci şi unele eforturi din partea societăţii. Procesulintegr ării în Uniunea Europeană, în opinia autorului, poate fi delimitat în cel pu ţindouă etape: o primă etapă în care are loc admiterea în Uniunea Europeană, procescare s-a încheiat deja, în condiţiile în care se aplică clauza de salvgardare, eveniment

nedorit pentru România; a doua, mai dur ă, este trecerea la zona euro, proces care seva încheia în jurul anilor 2012-2014. Pentru realizarea acestui obiectiv, Româniatrebuie să îndeplinească o serie de criterii precum: un deficit bugetar care să nudepăşească 3 % din PIB; datoria publică să nu depăşească 60 % din PIB; ratainflaţiei să nu depăşească maximum 2,4 % ; rata dobânzii pe termen lung circa 5,2 1.

Concluzia ce se impune este, că sistemul penitenciar din România, în contextulader ării la Uniunea Europeană, necesită schimbări, posibile în contextul elabor ăriistrategiilor de eficientizare a managementului acestuia şi racordării lui la cerinţeleeuropene.

În capitolul II - „Analiza diagnostic a managementului penitenciarelor dinRomânia în condiţiile tranziţiei şi globalizării”- are loc diagnosticareamanagementului penitenciar şi stabilirea locului acestuia în ierarhia mondială,autorul pornind de la formularea obiectivelor urmărite în activităţile desf ăşurate în

1

, 7

0

, 6

4

, 2

3

1

, 4

6

1

3

, 5

2

6

, 7

6

1

3

, 7

6

1

5

, 1

7

7

, 7

7

7

, 9

2

5

, 9

6

1

, 8

1

1

4

, 6

1

4

, 8

2

1

1

, 7

7

6

, 4

9

- 2

, 8

6

- 2

, 3

7

1

, 0

1

- 2

, 7

4

- 1

, 2

- 0

, 2

0

, 7

4

- 0

, 9

4-4

-2

0

2

4

6

8

1 0

1 2

1 4

1 6

1 8

S

c e n

I

S

c

e n

I I

S

c e n

I I I

S

c e n

I V

P I B -% P e n s . m e d . -% S a l . m i n -%

S a l . m e d . - % R a t a s o m a j -% R a t a p o p .o c u p .

Figura 3. Scenariul ritmurilor de creştere economică în România(etapa postaderare)

penitenciare. Analiza evoluţiilor economiei româneşti, realizată de autor înacest context, îi permite să formuleze aprecierea că societatea românească subaspectul evoluţiilor macroeconomice şi sociale a intrat pe un trend ascendent,

practic ireversibil, fapt care este un punct forte pentru dezvoltările ulterioare. Din

1 Prognozele economice, Institutului European din România, 2005


13/31

11

această perspectivă de abordare, autorul analizează patru scenarii de dezvoltarealternativă de prognoză ale României, propuse de Fondul Monetar Internaţional(FMI), menţionând că aderarea la U.E. impune perioada 2005-2014. Scenariul FMI

prevede pe termen scurt (doi ani) efecte pozitive prin creşterea veniturilor şi aocupării for ţei de muncă, cu implicaţii asupra stării sociale. Totodată el menţionează şi şocurile integr ării, ca urmare a creşterii inflaţiei. Analiza histogramelor anterioarecoroborate cu judecăţile de valoare emise permit autorului formularea următoarelorobservaţii: scenariile prezentate permit restabilirea unor macroechilibre economice;aceste mutaţii pot genera o serie de efecte sociale cum ar fi fenomenul de

“aculturaţie” care va conduce la alienarea unei păr ţi a populaţiei cu posibile exploziiale fenomenelor antisociale (fig.3).

Autorul consider ă că o importanţă deosebită întru soluţionarea fenomenuluide “aculturaţie” o are eficientizarea managementului penitenciar. În această direcţie,devine extrem de importantă elaborarea indicatorilor de evaluare a performanţelorsistemului penitenciar, care ar permite şi compararea poziţiilor acestuia cu sistemele

penitenciare din ţările europene.Consiliul Europei în cadrul Statisticilor penale anuale (SPACE I; SPACE II)

scoate în evidenţă o serie de indicatori care sunt relevanţi pentru abordărileactivităţilor manageriale din penitenciare, nedeterminând indicatorii de performanţă.

Autorul propune următorii indicatori de evaluare a performanţelormanagementului penitenciar:

• rata persoanelor private de libertate la 100.000 locuitori;

•

indicele de supraaglomerare a penitenciarelor;

• raportul cadru /de ţ inut;

• evaluarea structurii popula ţ iei penitenciare pe diverse criterii;

• evad ările la 10.000 de de ţ inu ţ i;

• recidiva ş.a.Ca rezultat al evaluării performanţelor managementului penitenciar din

România, conform indicatorilor propuşi, s-a determinat că:o rata persoanelor private de libertate are tendinţa de creştere; o indicele de supraaglomerare al penitenciarelor este cu mult mai mare decât în

alte ţări europene;o raportul cadru/deţinut este cu mult mai slab decât în ţările europene (în

România unui lucr ător îi revin 7,9 deţinuţi, pe când în Anglia - 2,4 deţinuţi la o

unitate de personal, în Suedia – 1,4 deţinuţi; în Irlanda – 1,0 deţinut etc.);o structura populaţiei penitenciare după diverse criterii nu face mari abateri de la

structura populaţiei din penitenciarele româneşti;o numărul evadărilor la 10.000 de deţinuţi a fost de 7 persoane, fiind cu mult mai

mic decât în alte ţări europene: în Moldova – 125; în Italia – 205; în Polonia –432; în Irlanda – 95; în Suedia – 423 evadări (anul 2005);

o % de sinucideri a constituit 1,2 %, iar % de mortalitate – 23,0 %, fiind cu multmai joase decât în ţările europene.


14/31

12

Eficienţa managementului penitenciar nu poate fi evaluată prin raportulrezultate/costuri deoarece este imposibilă evaluarea cantitativă a serviciilor publice,autorul propune determinarea eficienţei managementului penitenciar prin gradul derealizare a obiectivelor sau prin calitatea acestora. Obiectivul principal almanagementului penitenciar constă în siguran ţ a de ţ inerii, aplicării regimului şitratamentului penitenciar , autorul considerând ca principal criteriul de evaluare a eficien ţ ei penitenciare, analizat de altfel şi în statisticile Consiliului Europei, ţ inereaîn custodie sigur ă exprimată prin indicatorul ” numărul de evad ări ale de ţ inu ţ ilor” .

Datele statistice din ultimii ani evidenţiază faptul că penitenciarele româneşti au

devenit unele dintre cele mai sigure penitenciare din Europa ( tab.1).Tabelul 1

Evadările deţinuţilor la nivel mondial ( 2004)

Ţara

Numărulevadărilordeţinuţilor

Numărul mediude deţinuţi

Procentul deevadări la 10.000

de deţinuţi

Alte forme deevadare

1 2 3 4 5Albania 0 1.635 0 0Andora 0 36 0 0Armenia 0 4.213Austria 34 7.070 48,1 22,8Azerbaidjan 3 9

Belgia 37 8.974 41,2 95Bosnia, Her ţegovina: 4 1.273 31,4 38Bulgaria 20 9.283 21,5 31Croaţia 1 2.623 3,8 52Cipru 0 323 0 0Republica Cehă 3 21.253 1,4 22Danemarca 65 3.236 200,9 625Estonia 5 4.789 10,4 5Finlanda 28 3.135 89,3 395Franţa 38 48.450 7,8 172Georgia 0 0 14Germania 18 78.707 2,3 683Grecia 0 8.343 0 47Ungaria 4 2.318 17,3 5Islanda 1 124 80,6 0Irlanda 13 3.112 41,8 95Italia 13 55.136 2,4 205Letonia 0 8.617 0 31Liechtenstein 0 11 0 0Lituania 1 10.750 0,9 8Luxemburg 0 373 0 9Malta 0 257 0 0


15/31

13

Ţara

Numărulevadărilordeţinuţilor

Numărul mediude deţinuţi

Procentul deevadări la 10.000

de deţinuţi

Alte forme deevadare

1 2 3 4 5Moldova 12 10.679 11,2 125Olanda 15 12.009 12,5 715 Norvegia 27 2.627 102,8 197Polonia 48 78.716 6,1 432

Portugalia 93 13.500 68,9 206România 1 50.370 0,2 7Rusia 78 971.496 0,8 445San Marino 0 1 0 0Slovacia 0 7.348 0 6Slovenia 9 1.203 74,8 92Spania 8 46.594 1,7 34Suedia 34 5.399 63,0 423Elveţia 0 4.927 0 0Macedonia(Iugoslavia)

29 1.242 233,5 121

Turcia 9 64.720 1,4 109Ucraina 10 198.885 0,5 19Anglia şi Tara Galilor 22 67.056 3,3 1044

Irlanda de Nord 4 877 45,6 1Scoţia 3 6.137 4,9 55

Sursa: Rapoartele statistice ale penitenciarelor din România, 2004, pag 70-75.

Dacă vom compara numărul de evadări din penitenciarele româneşti şi alealtor ţări cu raportul personal/deţinut vom constata o relaţie inversă. În ţările cu rată înaltă personal/deţinut, numărul de evadări este mai mic. În rezultatul analizeiefectuate, autorul confirmă faptul că nu neapărat creşterea cheltuielilor guvernamentale creşte şi siguran ţ a deten ţ iei.

Principalele surse financiare ale sistemului penitenciar românesc sunt denatur ă bugetar ă, al căror trend se dovedeşte a fi ascendent. Sursele financiare din

bugetul de stat alocate unităţilor penitenciare au înregistrat totuşi o creştere în perioada 2001 -2004 după cum urmează: în raport cu 2001- 119,3 % - în 2002,

151,4 %- în 2002; 171,9 % - în 2003; 175,2 % - în 2004.Analiza ponderii cheltuielilor guvernamentale din structura PIB-ului

României pentru finanţarea sistemului penitenciar a demonstrat că este destul demică în comparaţie cu alte ţări europene. În schimb, indicatorii de performanţă aimanagementului penitenciar din România sunt la un nivel apropiat.

Autorul este de părere că cheltuielile neguvernamentale care asigur ă reeducarea deţinuţilor şi reintegrarea lor prin muncă utilă pentru societate pot fi

prezentate ca investiţii în capitalul uman, care pot micşora aceste costuri. Din


16/31

14

resursele de care dispune penitenciarul în desf ăşurarea activităţii pentru atingereaobiectivelor sale, este logic să se acorde o atenţie cu totul deosebită gestionăriiresurselor umane. Din cele ar ătate, rezultă importanţa major ă pe care o areactivitatea de personal în cadrul penitenciarului. Ea are rolul principal de a asiguraocuparea posturilor din structura formală a acestuia cu personal potrivit, calificat,capabil să facă faţă cerinţelor deosebite ale acestor servicii cu destinaţie specială.

Personalul încadrat în sistemul penitenciar a fost şi el supus în perioadareformelor unor transformări cantitative şi calitative, care au avut ca scopeficientizarea activităţilor în acest domeniu. Din aceste motive, autorul analizează

dinamica şi structura personalului în penitenciarele României pe categorii (tab.2).

Tabelul 2Completarea statelor de personal în penitenciarele României (2002-2004)

Sursa: Anuarul statistic al sistemului penitenciar – 2003, 2004, 2005

Analiza tab. 1 permite autorului să constate următoarele:- procentul de încadrare a personalului r ămâne în continuare subunitar;- cel mai mare deficit de personal se constată la categoria ofiţeri (2003 - 83,3 %;

2004 – 77,5 %; 2005 – 84,6 %; );- pe ansamblul perioadei analizate, în anul 2004, se constată cel mai mare deficit

de 10,1 % personal (100,0 - 89,9), ca urmare a proceselor de restructurare dindomeniul penitenciarelor, care a şi provocat o uşoar ă revigorare în anul 2005.

- Deşi se manifestă o creştere a încadr ării cu personal, după cum s-a menţionat,numărul acestuia r ămâne insuficient , din motiv că cei care vin în contact direct cudeţinuţii prestează un volum de muncă aproape dublu faţă de cel prevăzut prinreglementările în vigoare, f ăr ă a beneficia de plata orelor suplimentare sau acordareatimpului liber în compensaţie.

- Pretutindeni în activitatea personalului din penitenciare are loc dăruirea de sine, provocată şi accentuată de toleranţa poporului român.

Un alt element al managementului penitenciar analizat de autor este serviciullogistică şi de asigurare tehnico-material ă , care implică următoarele acţiuni:determinarea obiectului de activitate în fiecare loc de deţinere, având în vedere„specializarea" acestuia; stabilirea domeniului de responsabilitate la nivelul A.N.P.şi a fiecărei unităţi penitenciare; precizarea modalităţilor de asigurare cu materii

2003 2004 2005Categoria depersonal State-

leÎnca-draţi

%inc.

State-le

Înca-draţi

%inc.

State-le

Înca-draţi

%inc.

Ofiţeri 1088 906 83,3 1471 1140 77,5 1838 1555 84,6Subofiţeri 8434 7844 93,0 9362 8620 92,1 10407 9810 94,3Maiştri militari 235 195 83,0 198 178 89,9 164 150 91,5Salariaţi civili 1292 1098 85,0 1141 1005 92,5 1025 933 91,0Total 11049 10043 90,9 12172 10943 89,9 13434 12448 92,7


17/31

15

prime şi materiale; conceperea structurii organizatorice, a fişelor posturilor şi arelaţiilor reciproce dintre diferitele birouri subordonate managerului pentruasigurarea tehnico-materială; stabilirea activităţilor ce vor fi coordonate direct deşeful biroului asigurare tehnico-materială.

Principalele concluzii ce se impun după analizele efectuate în capitolul II cu privire la direcţiile de eficientizare a managementului penitenciar sunt: să contribuie la realizarea obiectivelor acestuia; să fie orientate spre adaptarea serviciilor penitenciare la standardele

internaţionale;

să asigure implementarea strategiilor şi politicilor guvernului adecvate în acestdomeniu de activitate cu funcţie de monopol;

se resimte impactul culturilor naţionale, de aceea indicatorii de performanţă amanagementului penitenciar din diferite ţări oricum se vor diferenţia după valoare.

În capitolul III – „Căile de eficientizare a managementului penitenciar înRomânia”- se desprind din conceptul managementului strategic şi tehniciimanageriale-matricii L.Ansoff, autorul argumentând ansamblul strategiilor dedezvoltare/diversificare a serviciilor penitenciare pentru perioada 2006-2014.

Proiectul de strategii pentru perioada 2006-2014 este orientat spre realizareaReformei managementului penitenciar la etapa ader ării României la U.E.

Elaborarea strategiilor s-a desf ăşurat în conformitate cu etapelemanagementului strategic:

a) a fost formulată misiunea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;b) au fost formulate obiectivele ce stau în faţa sistemului penitenciar şi

modalităţile de realizare ale acestora;c) a fost efectuată analiza-diagnostic a sistemului penitenciar pornind de la

analizele sectoriale (cap.2) şi s-au diagnosticat problemele actuale;d) s-au identificat resursele necesare realizării acestora.În viziunea autorului, misiunea sistemului penitenciar const ă în asigurarea

custodiei sigure a de ţ inu ţ ilor, men ţ inerea ordinii, disciplinei şi controlului, a unuimediu sigur în locurile de de ţ inere şi aplicarea normelor regimului de de ţ inere încondi ţ ii care să respecte demnitatea umană şi să u şureze reintegrarea în societate,în strânsă concordan ţă cu normele interna ţ ionale în materie execu ţ ional penal ă.

Analiza mediului intern (SWOT) a penitenciarelor din România a stat la bazaelabor ării strategiilor de redresare a situaţiei create. Judecăţile şi raţionamentele dinanalizele efectuate i-au permis autorului să formuleze principalele obiective strategice care, în opinia lui, constituie punctul de plecare în optimizarea proceselormanageriale din penitenciare:• Participarea la realizarea unui cadru juridic adecvat, armonizat cu legisla ţ ia

Uniunii Europene, care să asigure un echilibru între nevoile, drepturile,responsabilităţile deţinuţilor, victimelor şi nu în ultimul rând ale societăţii;

• Stabilirea mă surilor impuse de demilitarizarea sistemului penitenciar;


18/31

16

• Continuarea ac ţ iunilor vizând îmbunăt ăţ irea condi ţ iilor de deten ţ ie la nivelul

normelor europene prin construirea, pe măsura alocării fondurilor necesare, aunor penitenciare noi şi modernizarea celor existente;

• Elaborarea unui nou sistem de evaluare şi individualizare a regimului

penitenciar, în conformitate cu prevederile Legii executării pedepselor;• Perfec ţ ionarea activit ăţ ii de asisten ţă medical ă şi social ă pentru persoanele

private de libertate;• Eliminarea cauzelor care favorizeaz ă producerea unor evenimente negative în

rândul persoanelor private de libertate prin stă pânirea stării de spirit în rândulacestora, adoptarea de dispozitive de pază, escortare, supraveghere şi asigurareaîn toate penitenciarele a unui climat de normalitate;

• Adoptarea unei noi strategii de management al resurselor umane în sistemul penitenciar, care să asigure realizarea corespunzătoare a activităţilor derecrutare, selecţie, încadrare şi promovare a personalului;

• Reproiectarea concep ţ iei şi a curriculumului de preg ătire profesional ă dininstitu ţ iile de învăţământ ale administra ţ iei penitenciare , în scopul alinieriiacestora la cerinţele statutului funcţionarului public;

• Cre şterea efectivelor de de ţ inu ţ i folosi ţ i la activit ăţ i productive în cadrulatelierelor proprii, la diferiţi agenţi economici şi obţinerea de veniturisuplimentare care să completeze alocaţia bugetar ă;

• Perfec ţ ionarea activit ăţ ilor de prevenire şi combatere a corup ţ iei în sistemul

penitenciar , sens în care se va acţiona pentru îmbunătăţirea sistemului desalarizare, motivare profesională şi de protecţie a personalului;• Cre şterea gradului de informatizare a activit ăţ ilor specifice desf ăşurate prin

realizarea unei infrastructuri de comunicaţii, care să permită conectarea tuturor penitenciarelor într-o reţea naţională şi dezvoltarea de noi aplicaţii;

• Dezvoltarea parteneriatului cu organiza ţ iile interna ţ ionale, autorit ăţ ile publice şi comunit ăţ ile locale, urmărindu-se continuarea colabor ării cu DelegaţiaComisiei Europene pentru derularea programului PHARE, Agenţia Naţională de Ocupare a For ţei de Muncă şi Autoritatea Naţională pentru ProtecţiaCopilului şi Adopţii;

• Implicarea comunit ăţ ilor locale în activit ăţ ile derulate cu de ţ inu ţ ii şi asigurareaaccesului mass-media la informaţiile de interes public.

Analiza indicatorilor economici de activitate a Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi

Regim Penitenciar a confirmat faptul că sistemul penitenciar din România contribuiela apărarea ordinii publice, a siguranţei naţionale şi la realizarea obiectivelor cerevin sistemului penitenciar prin asigurarea pazei, escortării şi supravegheriideţinuţilor precum şi aplicarea regimurilor de deţinere prevăzute de lege, potrivit

prevederilor Hotărârii guvernului României nr. 1849 din 16.11.2004 privindorganizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Realizarea obiectivelor strategice formulate anterior e posibilă în contextulactivităţilor strategice de lungă durată:


19/31

17

• Diversificarea activit ăţ ilor de Rela ţ ii Publice şi rela ţ iile cu publicul;

• Activit ăţ i şi exigen ţ e în sprijinul recuper ării de ţ inu ţ ilor;

• Dezvoltarea rela ţ iilor externe cu publicul : fundaţii şi organizaţii umanitare;apar ţinătorii (rudele şi prietenii deţinutului); mass-media; întreprinderi (inclusiv

personalul acestora); comunitatea în ansamblu;• Desf ăşurarea activit ăţ ilor de contact (de ţ inu ţ i - mediu extern): munca;

evenimente locale; vizite în scop educativ; permisia acasă (evenimente înfamilie sau recompense);

•

Desf ăşurarea activit ăţ ilor formative: calificarea profesională; creaţia artistică;ritualul religios; relaţia cu biblioteca; relaţia cu dispensarul;• Optimizarea proceselor de muncă ale personalului implicat direct în rela ţ iile

cu de ţ inu ţ ii - se refer ă la factorii interni de realizare a strategiilor penitenciare.Operaţionalizarea strategiilor implică realizarea unor politici guvernamentale

adecvate. În acest sens, autorul a elaborat politicile guvernamentale în domeniile juridic, economic, protecţiei sociale etc., pentru asigurarea implementării strategiilorîn activităţile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din România începând cu

perioada preader ării (2006).După cum s-a menţionat, activităţile penitenciare sunt finanţate preponderent de

la bugetul de stat şi nu aduc beneficii. Dar aceasta nu exclude necesitatea de evaluarea eficienţei acestora în condiţiile de piaţă. În opinia autorului, eficienţa

penitenciarelor reiese, prioritar, din gradul de realizare a obiectivelor acestora, anume

prin deţinere sigură şi reeducare/resocializare a persoanelor private de libertate.Cu acest scop, autorul tezei determină eficien ţ a de ţ inerii şi gradul deintegrabilitate a de ţ inu ţ ilor prin modelarea matematică .

Astfel, realizarea deţinerii sigure ca factor de evaluare a eficienţeimanagementului penitenciar este cuantificat ă prin numărul de evad ări raportateatât la numărul total de de ţ inu ţ i, cât şi la numărul de cadre implicate în proces.

Reintegrarea în societate, de asemenea ca factor de evaluare a eficien ţ ei,rezult ă că depinde de numărul recidivelor.

Pentru a adânci cunoaşterea mecanismului complex prin care poate fi cultivat ladeţinuţi interesul pentru reintegrarea lor în societate, a factorilor care frâneaz ă sau stimuleaz ă acest proces şi între ce limite aceştia trebuie stimulaţi, autorul a elaboratun model matematic, care ar permite evaluarea eficienţei economice.

Deţinuţii şi nu numai ei reacţionează la stimulentele externe materiale şi

morale într-un anumit mod. Multe probleme ale reeducării pot fi soluţionatecantitativ cu ajutorul metodelor matematice, similare celor folosite în teoriamanagerială (teoria reglării) .

Astfel, autorul a notat prin : S - subiectul (deţinutul) supus educaţiei; E -

educatorul din penitenciar, care este un vector( )mi E E E E E ,...,,....,, 21= ; 1 E -

educator din mediul exterior constructiv; 2 E - educator exterior distructiv; 3 E

-


20/31

18

educator intern constructiv; 4 E - educator intern distructiv etc. Mulţimea

educatorilor constructivi o constituie educatorul R .Subiectul S va fi considerat educat pozitiv dacă atitudinea acestuia în

prezen ţ a educatorului R şi în lipsa acestuia este aceea şi şi este acceptat ă de

societate.Subiectul S poate primi şi o educaţie negativă, distructivă de la educatorul R.

Pentru realizarea obiectivului, educatorul R dispune de un complex de metodestimulatorii şi antistimulatorii. Stimulatorii le vom considera pe acele măsuri,

acţiuni, condiţii, recompense etc., care contribuie la realizarea scopului propus deeducatorul R. Antistimulatorii vor fi considerate acele măsuri, acţiuni, condiţii,recompense etc., care contribuie la obţinerea unor rezultate contrare, opuse celor

preconizate de către educatorul R.După (n + 1) influenţe ale educatorului R asupra subiectului S ,

comportamentul deţinutului cu probabilitatea 1+n p

poate să evolueze pozitiv.Deţinutul devine mai “educat” în sens pozitiv.

Succesul educatorului R se datorează şi eforturilor precedente, altfel spus, probabilitatea “amelior ării” educaţiei deţinutului (reeducării) este în funcţie de

probabilităţile precedente n p

. În limbaj matematic, cele expuse se exprimă astfel:

( )nn p f p =

+

1 (1) Funcţia în dependenţă de comportamentul deţinutului şi capacităţileeducatorului de a-l influenţa în sens pozitiv sau negativ, poate avea cele mai diverseforme. În scopul elabor ării conceptului de reeducare a deţinutului admitem o formă liniar ă a acestei funcţii :

( ) nn pbaa p −−+=+ 11 (2)

Ecuaţia (1) exprimă desf ăşurarea procesului de reeducare a deţinutului printr-

un complex de stimulente şi antistimulente aplicate subiectului S de către

educatorul R . Ecuaţia (1) este numită ecua ţ ia procesului de instruire, unde a ≥ 0 ;b ≥ 0

Ecuaţia (1) poate fi exprimată şi sub altă formă:( ) nnnn bp pa p p −−=−+ 11 ( 3)


21/31

19

În penitenciar, sunt cunoscute antistimulentele b iar educatorului R i se pot stabili

obiective concrete manageriale : să educe de ţ inutul cu probabilitatea dat ă ∗ p̂ .

Atunci∗∗

−

=

pb

a

ˆ1

1

de unde

∗

∗ ×

−

= b p

aˆ1

1

.

Valorile∗b sunt rigide, ele nu pot (şi nu trebuie) să fie micşorate. Prin

definiţie, regimul de detenţie este o pedeapsă, iar pedeapsa nu poate constitui o

satisfacţie. În ce priveşte probabilitatea∗ p̂ în care educatorul va transforma

deţinutul într-un “înger” este nulă. Deci probabilitatea - scop∗ p̂ > 1.

S-a examinat funcţia: (4)

( ) ∗∗

∗×

−

== b p

a p f ˆ1

1ˆ

Odată cu creşterea probabilităţii de echilibru solicitată faţă de educator, expresia

( )∗− p̂1 - descreşte, iar expresia∗

∗

−

=

p

ba

ˆ1 - creşte.

Creşterea probabilităţii de echilibru∗ p̂ de la zero spre punctul ( )0;1 B

impune creşterea stimulentelor - coordonatele punctelor 111 ,, C B A . Pentru0ˆ =∗ p punctele şi 1C au coordonatele : ( ) ( ) ( )

∗∗∗

321 ;0;;0;;0 bbb . Valorile∗

1b <∗

2b <∗

3b determină regimul de detenţie( figura 5).În urma acestei analize riguroase, autorul trage următoarele concluzii:

• penitenciarului îi este impus prin legislaţie numărul minim de antistimulente(pedepse, recompense în exces);

• acordarea de stimulente (recompense) în scopul creşterii probabilităţiisuccesului în reeducare poate conduce la transformarea pedepsei în plăcere;

• educatorului de penitenciare i se poate stabili un minimum de cerin ţe în scopulreeducării deţinutului;

• posibilităţile educatorului din penitenciar sunt mult reduse din cauza prezenţeiantistimulentelor şi imposibilităţii utilizării în mai mare măsur ă a stimulentelor;

• pedeapsa penală nu face decât să legalizeze deţinerea infractorilor în penitenciare pe o perioadă limitată de timp, interval în care educatorii nureuşesc să facă ceva folositor decât pentru o parte dintre deţinuţi (completareacunoştinţelor, creşterea abilităţilor, descoperirea altor aptitudini şi nu în celedin urmă, la voinţa deţinutului de a reveni în societate).


22/31

20

Figura 5. Reprezentarea grafică a succesului educatorului

Indicatorii prezentaţi de autor permit determinarea contribuţiei fiecărui managerşi executant din instituţia penitenciar ă la realizarea şi furnizarea serviciilor oferite,eventual la creşterea eficienţei acestora.

Folosind consideraţiile probabilistice asupra indicatorilor de evaluare aeficienţei, autorul reuşeşte să evalueze eficienţa proceselor manageriale în

penitenciare. În condiţiile în care complexul de indicatori ce determină eficienţamanagementului penitenciar este cuantificabil (măsurabil) şi stă la baza strategiilorelaborate pentru acest domeniu, se poate conchide că gradul de realizare aobiectivelor de de ţ inere şi reintegrare a de ţ inu ţ ilor în via ţ a social ă stabileştenivelul de eficien ţă a penitenciarului ca institu ţ ie publică. Posibilitatea realizăriiunor astfel de obiective implică, în acest caz, generarea unei modelărinedeterministe, cu rezultat predictibil bazat pe un anumit tip de consideraţii(observaţii), necesare specificării repartiţiei probabilistice. Factorii luaţi înconsideraţie au nivele de responsabilitate diferite în declararea eficienţei procesuluimanagerial. Astfel, în ecuaţia generală a gradului de eficienţă în managementul

penitenciar pot fi cuprinse cele mai importante aspecte: ( ) z y x f E mp

,,= (5) unde: x - este un parametru ce reflectă raportul cadru/deţinut; y - este un

parametru ce reflectă numărul de evadări; - este un parametru ce reflectă numărul de reveniri, cu pedepse similare sau altele (reflectă recidiva şi indirect,gradul de integrabilitate în societate).


23/31

21

Astfel, ( ) z y x f ,, admite soluţiile: > 0 ; y ≥ 0 ;

z ≥ 0 ;

Se menţionează că : creşterea parametrului x determină ( ) z y x f ,,max ;creşterea parametrilor y şi determină

( ) z y x f ,,min

În variantă nedeterministă, gradul de eficienţă managerială mp E se

exprimă prin probabilitatea mp E P , ca procesul managerial să fie eficient descris

prin relaţia: ( ) α += n P E P mp , (6)

În care: n reprezintă numărul de deţinuţi supuşi procesului de reeducare şi

socializare; ( )n P probabilitatea ca, pentru un raport cadru/deţinut dat, numărul deevadări să fie minim pentru a se realiza siguran ţ a de ţ inerii ;

α - factor de succes sau insucces al procesului de reeducare în vederearesocializ ării (probabilitatea ca planul managerial să aibă suces şi revenirile în

spaţiul de detenţie (recidiva), să aibă loc într-o propor ţie acceptată 1 p ). Explicitând

relaţia (2) se poate scrie:

Eficien ţ a managementului penitenciar mp E = de ţ inere sigur ă [P(n)]

(număr de evadări pentru un raport cadre/deţinut dat) + succesul sau insuccesul procesului de resocializare (gradul de recidivă)


24/31

22

Urmează detalierea elementelor implicate în relaţie. Succesul sau insuccesul procesului de resocializare este reflectat de probabilitatea revenirii subiecţilor înspaţiul de detenţie. Dacă planul managerial, respectiv regula de decizie s-au dovediteficiente, atunci poate fi declarat procesul satisf ăcător şi invers. Aşadar, modelareamatematică se realizează pe baza unui număr mare de fenomene observaţionale,f ăcând apoi inferenţă statistică cu ajutorul consideraţiilor probabilistice.

Procesul se declar ă satisf ăcător dacă în baza unor obiective manageriale

prestabilite, propor ţia celor ce revin este 1 p≤ şi nesatisf ăcător dacă propor ţia celor

ce revin este 2 p≥ . Intervalul dintre 1 p şi 2 p descrie o zonă intermediar ă deacceptare.

Pentru alcătuirea bazei de date statistice obţinute prin observaţii şiinterpolări ale acestora, se poate apela probabilitatea primar ă exprimată prin:

( ) ( )n

m P

n

mn P A A −=−=

−= 11 (7)

unde: m - (reprezintă numărul deţinuţilor care nu au r ăspuns pozitiv procesului de

resocializare, iar b valoarea particular ă a lui m şi care, aşa cum am subliniatanterior, arată numărul admisibil al lui m , astfel încât procesul să fie considerat înconcordanţă cu obiectivele manageriale propuse).

Evident, problema se poate rezolva şi invers, plecând de la probabilitatea α

şi β cunoscute din propunerile manageriale coerente cu nivelul maxim de eficien ţă asumat, se determină 1 p şi 2 p .

Siguran ţ a de ţ inerii se poate determina pe baza observaţiilor cuantificate

statistic prin probabilitatea ( )n P pentru raportul cadru/deţinut dat:

( ) ( )n

en P

n

enn P −=−=

−= 11 (8)

unde e - reprezintă numărul evadaţilor.

III. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRIPe parcursul celor trei capitole, autorul a prezentat într-o viziune personală

problematica managementului penitenciar, pornind la dezvoltarea subiectului, de la

problemele generale la cele specifice temei abordate.Coroborând informaţiile oferite de acest studiu cu cercetările efectuate deInstitutul European din România, autorul semnalează faptul că România se află într-o situaţie de tip “break even” (punct critic), când toate evoluţiile anterioare pot să conducă la o relansare a activităţii economico-sociale sau dimpotrivă la o“cădere” , situaţie care poate să genereze o serie de aspecte negative.

1. Perioada ader ării pentru societatea românească impune parcurgerea unui proces de “aculturaţie” la noile realităţi social-economice care pot să declanşeze o


25/31

23

serie de tensiuni antisociale: se impune prevenirea şi gestionarea unor asemeneasituaţii printr-un set de măsuri de ordin educaţional, dintre care nu lipseşte deten ţ ia.

2. Printre problemele stringente nesolu ţ ionate o identificăm pe aceea careţine de managementul penitenciarelor : în termeni manageriali, este necesar caactivităţile şi rezultatele din penitenciare să fie la nivelul aşteptărilor guvernului şisocietăţii, iar managerii din sistemul penitenciar să privească dincolo deconsideraţiile tehnice şi manageriale.

3. Prin managementul penitenciar se în ţ elege acel concept prin care seasigur ă conducerea tuturor proceselor din unit ăţ ile penitenciare şi din unit ăţ ile, de

regul ă economice, cu care acestea vin în contact, în toate func ţ iile acestora, avândîn aten ţ ie, în principal, participarea motivat ă a personalului angajat şi ade ţ inu ţ ilor, iar ca obiective principale de ţ inerea sigur ă şi recuperarea social ă a

persoanelor private de libertate în contextul cre şterii eficien ţ ei economico-sociale.4. Obiectul managementului penitenciar este în mod firesc penitenciarul cu

toate func ţ iile lui. Consider ăm că pentru penitenciarele româneşti aflate într-o perioadă de intensă restructurare de la vechile structuri închise, supercentralizate şi birocratice la cele descentralizate, deschise, în care conducerea întregii activităţi seface prin noi pârghii juridice, economice şi financiare – este extrem de necesar ă adoptarea unor noi paradigme ale executării pedepsei privative de libertate.Problemele că pătă o nouă pondere în contextul ader ării la Uniunea Europeană.

5. Din conceptul prezentat, rezultă însă că nu exist ă un model european deadministraţie publică anume pentru România, sau oricare altă ţar ă aflată în

procesul de tranziţie.6. În concepţia autorului, integrarea europeană a administraţiei publice

româneşti, concepută ca o aspiraţie către perfecţiune, ar urma să identifice un pachet de caracteristici comune diferitelor administra ţ ii europene, stabiliteştiinţific, care să se constituie, în final, într-un nucleu propriu, compatibil cumodelul european.

7. Autorul scoate în evidenţă faptul că managementul unui penitenciar prezint ă un specific aparte faţă de orice instituţie publică, datorită faptului că el prestează servicii publice speciale şi se exercit ă asupra a două categorii distincte de persoane cu interese aparent divergente: asupra personalului angajat, care are ca principală misiune păstrarea în custodie şi resocializarea persoanelor condamnate laexecutarea unei pedepse şi, în al doilea rând, asupra deţinuţilor care trebuie să-şiexecute pedeapsa.

8. Un management penitenciar, în opinia autorului, trebuie să armonizezeobiectivele celor două categorii de persoane asupra cărora se exercit ă.

9. Pornind de la această observaţie de mai sus, care se constituie într-o lemă,autorul constată că eficientizarea managementului sistemului penitenciar , prin

prisma elabor ării strategiilor fundamentale, poate permite racordarea sistemului penitenciar la cel european, iar resocializarea şi integrarea în societate a persoanelor private de libertate pot să parcurgă în mod diferit procesul de educa ţ ie cătreintegrabilitate.


26/31

24

10. Evaluarea eficien ţ ei managementului penitenciar poate fi de asemeneadeterminat ă şi prin modelarea matematică , dovedindu-se a fi un instrument util înanaliza eficienţei proceselor manageriale în penitenciare.

11. Folosirea consideraţiilor probabilistice asupra indicatorilor de performanţă calitativi, într-o abordare pragmatică, reprezintă atât o bază concretă şiobiectivă de motivare diferenţiată a managerilor din penitenciare în funcţie degradul de realizare a obiectivelor, cât şi nivelul performanţelor obţinute. Ipoteza dela care pleacă primul model este aceea că de ţ inutul va fi considerat educat pozitiv,dacă atitudinea acestuia în prezen ţ a, cât şi în absen ţ a educatorului, va fiacceptat ă de societate.

12. Managementul penitenciar are caracter complex şi cere necesitateaimplicării/ încadr ării cu personal calificat în domeniu. În acest mod nu apare niciocontradicţie între libertatea individului şi acţiunea statului pentru realizareaobiectivelor de asigurare a libertăţii acestuia în cadrul statului de drept.

13. Analiza SWOT, realizată de autor, a permis identificarea variabilelorexogene şi endogene care acţionează asupra sistemului penitenciar şi a servit pentru diagnosticarea situa ţ iei existente, din care a derivat necesitatea utilizăriistrategiilor de creştere/diversificare a serviciilor penitenciare.

14. Modelul matematic propus de autor în scopul evaluării factorilor cecontribuie la resocializarea deţinuţilor a demonstrat că majorarea cheltuielilor guvernamentale pentru întreţinerea sistemului penitenciar, ca sursă de asigurare astimulentelor, nu contribuie neapărat la eficientizarea managementului penitenciar, ceea ce confirmă necesitatea optimizării cheltuielilor guvernamentalecu situaţia de fapt.

15. Autorul a ajuns la unele concluzii în aparen ţă contradictorii : în penitenciarele din Uniunea Europeană, deşi resursele alocate în majoritatea ţărilorsunt mai mari, rata evad ărilor este mai mare decât în ţările mai pu ţ in dezvoltate. În acestea din urmă, siguranţa detenţiei este mai bine realizată, iar gradul deintegrabilitate este mai mare în ţările mai pu ţ in dezvoltate economic. Autorulargumentează situaţia paradoxală prin impactul culturilor naţionale.

16. În baza analizelor-diagnostic, propunem elaborarea unor noi strategii globale şi sectoriale în domeniul penitenciar, care trebuie în mod firesc însoţite de politici funcţionale, aici pot fi menţionate modalităţile de reintegrare prin muncă a persoanelor private de libertate; prestarea serviciilor penitenciare în sectorul

privat în baza concesiunilor etc., care ar mări eficienţa procesului de reeducare şireintegrare a deţinuţilor în societate.

17. Prin efortul sinergic al tuturor factorilor competenţi, autorul propune func ţ ionarea eficient ă a unui penitenciar bazat pe două componente distincte,care să se întrepătrundă la nivel managerial: unitate de deten ţ ie, de utilitate social ă şi unitate economică care ofer ă produse şi servicii clien ţ ilor săi, pe baz ă decontract. În primul caz, activitatea managerial ă se poate evalua pe baza număruluide zile-de ţ inut prestate societ ăţ ii de fiecare unitate penitenciar ă, având în vederenormele comune de detenţie, iar în al doilea caz, pe un alt plan conceptual, unitatea


27/31

25

penitenciar ă poate şi trebuie să fie văzută ca o unitate economică prestatoare deservicii şi producătoare de bunuri, care intr ă în relaţii de colaborare cu ceilalţiagenţi economici, dar şi cu celelalte unităţi penitenciare.

IV. PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI1. Ipoteze de lucru privind elaborarea de propuneri privind reforma sistemului penitenciar. A-XI-a sesiune ştiinţifică “Aspecte juridice şi practice ale ader ării laUniunea Europeană “, Univ. “Spiru Haret”, Constanţa, Editura Europolis, 2004, pag.

.214-218 (0,3 c.a).2. Managementul strategic al penitenciarelor. A-X-a sesiune de comunicăriştiinţifice „Dezvoltarea economică în perspectiva integr ării în Uniunea Europeană” ,Univ. “Spiru Haret”, Constanţa, Editura Europolis, 2004, pag. 312-317 (0,4 c.a.).3. Activit ăţ ile Penitenciare în România devin obiectul exercit ării managementului.Materialele conferinţei teoretico-practice din 20 mai 2004, pag.208-213 (0,33 c.a. ).„Problemele actuale ale teoriei şi practicii Administraţiei Publice prin prismacercetărilor colaboratorilor Academiei”, AAP, Chişinău, 2004, pag.208-213(0,3 c.a.)4. Managementul activit ăţ ilor de personal în sistemul penitenciar. A-X-a sesiune decomunicări ştiinţifice „Dezvoltarea economică în perspectiva integr ării în UniuneaEuropeană”, Univ. “Spiru Haret”, Constanţa, Editura Europolis, 2004, pag. 321-326 (0,3 c.a.).5. Managementul activit ăţ ilor tehnico – materiale în penitenciare. Revista tehnico-

militar ă, Editura Militar ă „România”, Constanţa, 2004, Nr. 3, pag. (0,25 c.a.).6. Cadrul legislativ intern şi interna ţ ional privind sistemul penitenciar. A-XI-asesiune ştiinţifică “Aspecte juridice şi practice ale ader ării la Uniunea Europeană“,Univ. “Spiru Haret”, Constanţa, Editura Europolis, 2004, pag. 35-38 (0,3 c.a.).7. Metode şi tehnici manageriale de optimizarea transporturilor. Revista tehnico-militar ă, Editura Militar ă „România”, Constanţa, , 2004, Nr. 3, pag. 35-37 (0,2 c.a.).8. Modalit ăţ i de integrare prin muncă a persoanelor private de libertate. Revista„Administrarea Publică”, Chişinău, AAP, 2004, Nr. 4., pag.45-49 (0,5 c.a.).9. Studiu privind tratamentul de ţ inu ţ ilor cu pedepse de lung ă durat ă şi a celorcondamna ţ i la deten ţ iunea pe via ţă în penitenciarele europene. A-XII-a sesiuneştiinţifică din 13-14 mai 2005 “Aspecte juridice şi practice ale ader ării la UniuneaEuropeană “, Univ. “Spiru Haret, Constanţa, Editura Europolis, 2005, pag. 412-418(0,4 c.a.).

10. Considera ţ ii de ordin juridic privind încheierea contractelor economice şicomerciale în sistemul penitenciar. A-XI-a sesiune de comunicări ştiinţifice„ Dezvoltarea economică în perspectiva integr ării în Uniunea Europeană”,Univ.“Spiru Haret”, Constanţa, Editura Europolis, 2005, pag. 243-248 (0,3 c.a.).11. Premisele de dezvoltare ale României şi sistemului penitenciar românesc încontext european. Conferinţa internaţională „ Problemele integr ării României înUniunea Europeană”, Universitatea româno-germană de Ştiinţe Administrative„Paul Negulescu”, Sibiu, 2004, Caiet ştiinţe.Nr.4., pag. 48-54( 0,3 c.a.).


28/31

26

12. Conducerea activit ăţ ilor de produc ţ ie într-un penitenciar. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Tehnologii Moderne, Calitate,Restructurare”, Vol.5.-Chişinău,UTM, 2005, pag. 196-199 ( 0,25 c.a.).13. Priorit ăţ ile strategice de reformă ale sistemului penitenciar românesc şidimensiunea lor economică în contextul actual . A-XI-a sesiune de comunicăriştiinţifice „Dezvoltarea economică în perspectiva integr ării în Uniunea Europeană”,Univ.“Spiru Haret”, Constanţa, Editura Europolis, 2005, pag. 249-252 ( 0,25 c.a.).14. Strategii de reformare ale sistemului penitenciar şi dimensiunea lor economică.Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică „Academia de Administrare Publică

pentru o guvernare transparentă, responsabilă şi democratică”, AAP, Chişinău, 2005, pag. 223-226 ( 0,2 c.a.).15. Gorobievschi S. (coautor). Analiza comparativă între managementul public şicel privat. Materialele Conferinţei ştiinţifice ”Symposia ULIM”, ULIM, Chişinău,2006, pag.283-288 (0,3 c.a ).16. Problemele prioritare manageriale ale penitenciarelor României şi Moldovei:direc ţ ii de solu ţ ionare. Materialele Conferinţei ştiinţifice ”Symposia ULIM”, ULIM,Chişinău, 2006, pag.98-101( 0,3 c.a.).17. Tratarea sistemică a proceselor de reeducare al de ţ inu ţ ilor . Revista„Economica”, ASEM, Chişinău, 2006, Nr.1, pag.164-169 (0,3 c.a.).18. Evaluarea eficienţei managementului penitenciar prin intermediul consideraţiilor

probabilistice. Revista „Economie şi sociologie”, AŞM, Chişinău, 2006, Nr.2, pag.55-62 (0,4 c.a.). 19. Evaluarea matematică a eficien ţ ei managementului penitenciar prin intermediulconsidera ţ iilor probabilistice. A-XII-Sesiune de comunicări ştiinţifice al studenţilorşi a cadrelor didactice ”Dezvoltarea economică a României în perspectiva integr ăriiîn Uniunea Europeană”, Univ. “Spiru Haret”, Constanţa, Editura Europolis, 2006,

pag.367-372 ( 0,33 c.a.).20. Strategii de cre ştere a eficien ţ ei managementului în penitenciare. Monografie,Editura „Cartea Universitar ă”, Bucureşti 2007, - 172 p. (9,55 c.a.).


29/31

27

АННОТАЦИЯ к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему: «Стратегии повышения эффективности менеджмента пенитенциарных учреждений»

Среди неразрешенных и малоизученных вопросов возникающих в процессе интеграции Румынии в Евросоюз выступают проблемы пенитенциарных учреждений. Осуществив методологическое исследование в области государственного менеджмента, автор раскрыл сущность менеджмента пенитенциарных учреждений на концептуальном уровне.Эффективный пенитенциарный менеджмент, по мнению автора, возможен при полной гармонизации производственных отношений между двумя группами участников: заключенными и обслуживающим персоналом.

Исходя из такой концепции, автор провел соответствующие исследования, которые помогли разработать соответствующие предложения по повышению эффективности менеджмента пенитенциарных учреждений и обеспечение его соответствия европейским стандартам. Используя различные методы сравнительного анализа, провел системный анализ и осуществил диагностику пенитенциарных учреждений Румынии, которые позволили ему охарактеризовать их роль и место в обществе, а также их позицию в мировом масштабе.

Используя технику менеджмента ориентированную на конечный результат и принципы стратегического менеджмента, автор разработал стратегии повышения эффективности пенитенциарных учреждений. Aвтор впервые обосновал группу экономических показателей, характеризующих экономическую эффективность пенитенциарного менеджмента, предложив и варианты их расчетов, среди которых: показатель возможной интеграции заключенных в общество после отбывания срока наказания; показатели рецидива; показатели побегов; уровень государственных затрат на содержание пенитенциарных учреждений и пр.

Автор предлагает использовать экономико-математические модели для оптимизации затрат на содержание заключенных. Автору удалось доказать что увеличение государственных затрат на содержание пенитенциарных учреждений необоснованно экономически, так как с увеличением последних предлагаемые показатели оценки эффективности менеджмента пенитенциарных учреждений остаются без изменений.

Автор разработал стратегии дальнейшего развития пенитенциарной системы Румынии, дифференцируя последние по министерствам и ведомствам государственного управления.


30/31

28

ANNOTATIONto the resume of the doctoral thesis in economic studies under the title‘Strategies for the increase of managerial efficiency in prisons’

Among the unsolved and unstudied problems at the time when Romania joined the European Union, there was one which reffered to the management of prisons. By carrying out a methodological study, the author has defined the conceptof management of prisons. The author underlines the idea that the management of a prison / penitentiary has certain characteristics due to the fact that it influences twodistinct categories of people: hired staff / personnel and the convicts who serve their

sentence. An efficient management of prisons, in the author’s opinion, must

harmonize the objectives of these two categories of people on which it has an

impact. Starting from this concept, the author is doing a research which aims atincreasing the efficiency of management of the penitentiary system by elaboratingmanagerial strategies that allow its connection to the requirements of the Europeanstandards. The author, by using managerial techniques, performs the systemicanalysis of the Romanian penitentiaries and states their place in the world hierarchy.Through the Management oriented to objectives and using the concept of strategicmanagement, the author has conceived the strategies for the increase of efficiencyof activities in penitentiaries by performing services with special destination. Theauthor explains the indicators used for the assessment of performance in

penitentiaries, proposing certain ways of calculation.As in the field of public services it is not possible to evaluate efficiency

through the rate between effect and costs and the final objectives of penitentiariesare oriented towards the resocialization of ex-convicts, the author proposes the nextindicators of assessment of efficiency of the management of penitentiaries: the rateof integrability into society of the ex-convicts, escapes and repetition of the offence.

The author has elaborated the economico-mathematical model for theincrease of the efficiency of public expenditure for the reintegration into society,rehabilitation and resocialization of convicts. In conclusion, the author mentions thatit is not sufficient to measure efficiency only through certain economic ratios takenseparately, without taking into account the effect that such approaches might haveon convicts and the penitentiary personnel. Global and sectorial strategies must beelaborated and accompanied by complex, functional governmental policies in the

judicial, educational, economic, welfare fields, i.e. allowing a mutual collaborationin increasing the efficiency of management in

Documents

9. Dumitru Nadrag Abstract[1]Mangement Penitenciare