STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR de Vizitare.doc · Web viewStrategia de Management a Vizitatorilor din Parcul Natural Bucegi Documentul actual este finalizat in cadrul proiectului

REGIA NAŢIONALĂ A PADURILOR PARCUL NATURAL BUCEGI ROMSILVA

Strategia de Management a Vizitatorilor_____________________________________________________________________________________________________________

Anexa nr. 49

Strategia de Management a Vizitatorilor din Parcul Natural Bucegi

Documentul actual este finalizat in cadrul proiectuluiProiectului Technical Assistance for Pipeline Projects - Phare CE – EuropeAid / 123067/D/SV/RO implementat de Project Management Limited Irlanda.

Aceasta Strategie de Management a Vizitatorilor este realizata de Administratia Parcului Natural Bucegi, cu asistenta Serviciului Arii Protejate din cadrul Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva

Foto: Andrei Blumer

1


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________ CUPRINS

Capitolul I: Introducere………………………………………………………........Capitolul II:Zonarea si obiectivele din punct de vedere al conservarii naturii……1. Zonarea internă a Parcului Natural Bucegi………………………………..........2. Obiectivele Parcului Natural Bucegi din punct de vedere al conservarii naturii pe domenii prioritare................................................................................................Capitolul III: Analiza situatiei actuale a vizitatorilor in Parc si in vecinatate.........1.Prezentare generala………………………………………………………….......2.Evidenţa căilor de acces în aria naturală protejată………………………………3.Fenomenul de vizitare a zonelor naturale din Parcul Natural Bucegi………….. 4.Impactul vizitatorilor asupra ariei naturale protejate ……………………….......5.Tendinţe ale diverselor segmente de vizitatori.....................................................6.Analiza SWOT………………………………………………………………......Capitolul IV: Viziunea si obiectivele strategiei de management a vizitatorilor……Capitolul V:Teme si activitati……………………………......................................1.Zonarea din punct de vedere al recreerii şi turismului..........................................2. Planul de interpretare şi informare.......................................................................3. Infrastructura pentru informare şi educaţie ecologică.........................................4.Măsuri pentru implementarea zonării turistice şi a strategiei de management al vizitatorilor...............................................................................................................5. Integrarea Planului de Management in elementele strategice de dezvoltare a turismului durabil....................................................................................................Capitolul VI:Monitorizarea si revizuirea Strategiei de Management a Vizitatorilor.................................................................................................Anexe:Anexa nr. 1: Zonarea Interna a Parcului Natural BucegiAnexa nr. 2: Infrastructura turisticaAnexa nr. 3: Manastiri si schituriAnexa nr. 4: Instalatii de transport pe cablu existente si constructii aferente acestoraAnexa nr. 5: Infrastructura Salvamont si RefugiiAnexa nr. 6: Puncte de acces in ParcAnexa nr. 7: Trasee turisticeAnexa nr. 8: Trasee alpinismAnexele nr. 9-15: Descriere trasee tematiceAnexa nr. 16: Dotari traseeAnexa nr. 17: Locatia panourilor informative privind accesul in Parc

355

67716161819212326262930

32

35

36

2


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________

Anexa nr. 18: Regulamentul Parcului Natural Bucegi - Ecoturism-Silvoturism

CAPITOLUL 1 1. INTRODUCERE Conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a componentelor ei şi împărţirea echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea resurselor naturale reprezintă condiţiile prioritare ale managementului parcurilor naturale, prin care se urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.

Majoritatea statelor lumii şi în special statele europene manifestă o reală îngrijorare faţă de utilizarea iraţională a componentelor diversităţii biologice, faţă de lipsa generală de informaţii şi cunoştinţe cu privire la aceasta precum şi insuficienţa unor capacităţi instituţionale, tehnice şi ştiinţifice care să furnizeze baza înţelegerii fenomenelor de degradare a mediului la nivel continental şi naţional.

Dependenţa strânsă şi tradiţională a comunităţilor umane cu habitatele în care traiesc şi necesitatea conservării acestora, astfel încât să fie capabile să răspundă nevoilor şi aspiraţiilor generaţiilor prezente şi viitoare a determinat organizarea unui sistem unitar de arii protejate la nivel naţional.

Identitatea fizico-geografică şi geopolitică de necontestat a spaţiului carpatic, având ca rezultat apariţia unei arii carpatice de rezistenşă tradiţională etnoculturală, în care vatra etnoculturală a Bucegilor ocupă un loc bine determinat, a creat necesitatea infiinţării unui cadru organizat în care să fie promovate tehnici de utilizare a resurselor naturale în acord cu practicile tradiţionale şi compatibile cu cerinţele conservării biodiversităţii: Parcul Natural Bucegi. Scopul declarat al Parcului Natural Bucegi este acela de a proteja şi conserva ansamblurile peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi culturală, deseori de o mare diversitate biologică cu menţinerea capitalui natural la un nivel optim de funcţionare, cât mai apropiat posibil de regimul iniţial de funcţionare.Poziţia Masivului Bucegi în Cetatea Carpaţilor sud-estici care se înalţă în mijlocul spaţiului geografic românesc conferă acestui scop un caracter naţional, dar mai ales măreşte responsabilitatea celor ce au răspunderea aplicării acestor principii. Deasemenea, prin scopul urmărit vor fi asigurate şi condiţiile optime pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică.

3


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________ Zona munţilor Bucegi despre care există referiri încă din secolul XV, a fost propusă pentru protejare în anul 1936, datorită peisajelor inegalabile şi a diversităţii speciilor de plante şi animale specifice acestui masiv. Cu toate acestea s-a reluat această propunere abia în 1990, când s-a concretizat prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi mediului înconjurător nr. 7/1990, fiind oficializat alături de alte arii protejate ale României, prin Legea nr. 5/2000, limitele acestuia fiind stabilite prin Hotararea Guvernului nr. 230/2003.Acte normative ce fundamentează existenţa şi managementul Parcului Natural Bucegi Valoarea deosebită a patrimoniului natural dar si a peisajului a atras de foarte mult timp atentia iubitorilor de natura, atat ca turisti cat si ca specialisti consacrati in acest domeniu. Prima recunoastere a valorii stiintifice a Masivului Bucegi si propunere de infiintare a unei rezervatii stiintifice a avut loc in anul 1936. In anul 1990 prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi mediului înconjurător nr. 7/1990, Masivul Bucegi a fost declarat ca Parc de Interes National. Incadrarea si limitele Parcului au suferit modificari succesive astfel incat in anul mai sus mentionat acesta a fost declarat ca Parc Natural prin Legea nr. 5 din 2000, in cadrul acestui act normativ fiind nominalizate si cele 14 rezervatii naturale din perimetrul lui. Demn de precizat este faptul ca infiintarea Parcului Natural Bucegi s-a facut pe baza unui Studiu de Fundamentare comandat de Ministerul Mediului si realizat de catre Academia Romana prin institutele de specialitate ale acesteia. Din 2000 si pana in prezent, atat Legea Mediului cat si Legea privind regimul Ariilor Naturale Protejate au cunoscut modificari si completari succesive astfel incat la aceasta data administrarea ariei protejate se face in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Cele 2 acte normative mai sus mentionate au fost elaborate avand in vedere necesitatea si urgenta compatibilizare a legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene. Administratia Parcului isi desfasoara activitatea in baza Hotararii Guvernului nr. 230 / 2003, act normativ prin care au fost stabilite limitele Parcului precum si organigrama. Tot in acelasi timp, prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 552 / 2003 a fost stabilita zona de conservare speciala, integrala si stricta conform legislatiei revizuite a Parcului. In anul 2008 Masivul Bucegi impreuna cu suprafata curenta aferenta culoarelor de legatura cu bazinul hidrografic Doftana a fost inclus in Reteaua Europeana a Ariilor Naturale Protejate ca sit Natura 2000.

4



CAPITOLUL 2

ZONAREA ŞI OBIECTIVELE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONSERVĂRII NATURII

1.Zonarea internă a Parcului Natural Bucegi

Parcul Natural Bucegi, arie naturală de interes naţional a fost structurat în 4 zone distincte : zona de protecţie strictă-ZPS, zona de protecţie integrală-ZPI, zona de management durabil-ZMD şi zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane-ZDD. Definirea şi delimitarea acestor zone interne de către Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi a avut la bază Studiul de fundamentare al Parcului Natural Bucegi precum şi studii de cercetare, lucrări de specialitate , referitoare la patrimoniul natural al Parcului si a fost inclusa in Planul de Management al Parcului. Zona de protectie stricta are o suprafata de 4016.0 ha.În zona de protecţie strictă au fost incluse zonele sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. Inaccesibilitatea acestor zone datorită reliefului accidentat în cazul Abruptului Prahovean, zonei Colţii lui Barbeş şi a Cheilor Orzei şi Zănoagei precum şi restricţionarea accesului în Peştera Rătei au favorizat conservarea unor elemente de mare importanţă ştiinţifică a căror protecţie şi conservare necesită un management special. Zona de protectie integrală are o suprafata de 7364.22 ha.Cuprinde cele mai valoroase elemente de patrimoniu natural din perimetrul Parcului, protecţia şi conservarea acestora impunând adoptarea unor măsuri de management conservativ fiind totuşi permise acele activităţi care nu aduc prejudicii acestui patrimoniu, având caracter de activităţi tradiţionale durabile. In aceasta zona au fost incluse urmatoarele suprafete: Plaiul Hotilor,Cheile Tatarului, Zanoaga-Lucacila,Turbaria Laptici, Poiana Crucii, Complexul paleontologig si carstic din muntele si platoul Strunga, Zona Bucsoiu-Malaiesti-Gaura, Sistemul carstic Horoaba-Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor, Poiana Horoabei, Cocora, Cheile si Coltii Brateiului, Peles-Urlatoarea-Poiana Costilei.

5


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________ Zona de management durabil are o suprafata de 19100.85 ha.A fost constituită din acele suprafeţe de teren a căror valoare a biodiversităţii permite şi utilizarea raţională a resurselor naturale precum şi activităţi de protecţie a pădurilor şi activităţi ştiinţifice şi educative. Aproximativ 71%, cca. 13672.23 ha din aceasta suprafata este ocupata de fond forestier ,iar restul de 29 % cca. 5428.91 ha este ocupata de pajisti alpine. Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane are o suprafata de 2016.53 ha. A fost constituită, avand in vedere potentialul turistic si necesarul dezvoltarii cu precadere a turismului pe baza solicitărilor formulate de către comunităţile locale din vecinătatea Parcului. Definirea şi delimitarea acestei zone s-a făcut astfel încât prin activităţile de investiţii-dezvoltare în infrastructura turistică să nu se înregistreze efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. S-a tinut cont de cererile pentru dezvoltarea a trei noi zone turistice-Bolboci, Padina-Pestera si Cota 1000 pe teritoriul administrativ al comunei Moroieni, extinderea domeniului schiabil -Cota 2000-Valea Dorului din Sinaia si finalizarea complexului de agrement Kalinderu din Busteni, precum si de dezvoltarea zonelor de agrement Moieciu si Bran. Prin solicitarile comunitatilor locale s-au facut propuneri si pentru alte obiective ce sunt incluse in infrastructura turistica, in special partii de schi si instalatii de transport pe cablu aferente acestora. Aceste propuneri nu au fost incluse in zona de dezvoltare durabila, deoarece amplasarea acestora ar trebui sa fie realizata si prin zona de protectie stricta sau integrala dupa caz, cu efecte negative majore asupra patrimoniului natural. Zonarea interna din punct de vedere al diversitatii biologice face obiectul anexei nr. 1 si hartii generale a Parcului.

2. Obiectivele Parcului Natural Bucegi din punct de vedere al conservarii naturii pe domenii prioritare

a) cunoaşterea şi conservarea speciilor, a diversităţii biologice, a peisajului şi a mediului fizico-geografic;

Obiective specifice:i) protecţia peisajului terestru şi acvatic pentru menţinerea

diversităţii habitatelor şi speciilor;ii) protecţia componentelor fizice şi biotice ale mediului carstic;iii) utilizarea durabilă a resurselor din ecosistemele naturale;

6



b) reglementarea şi monitorizarea activităţilor de valorificare a resurselor naturale din Parcul Natural Bucegi, incurajarea activităţilor tradiţionale durabile, astfel încât să nu fie deteriorat peisajul sau habitatele terestre şi acvatice;

c) turism şi recreereObiective specifice: i) promovarea turismului ecologic, durabil, adaptat suportabilităţii PNB şi

protecţiei mediului;ii) promovarea prin turism a valorilor arheologice,arhitectonice,etnografice,

folclorice, tradiţionale din Parcul Natural Bucegi şi zona adiacentă;iii)valorificarea zonelor sau traseelor cu potenţial schiabil;d) cercetarea ştiinţificăObiectiv specific: promovarea şi facilitarea activităţilor de cercetare pe teritoriul Parcului Natural Bucegi şi în vecinătăţi;e) educaţie şi conştientizare publicăObiectiv specific: conştientizarea şi educarea publicului şi a factorilor interesaţi sau implicaţi în inţelegerea importanţei protecţiei peisajului terestru şi în menţinerea interacţiunii armonioase a naturii cu practicile tradiţionale din domeniul social şi economic-administraţie centrală şi locală, factori implicaţi în valorificarea resurselor naturale;f) comunităţi localeObiective specifice:

i) sprijinirea stilului de viaţă şi a activităţilor economice tradiţionale care sunt în armonie cu natura, prezervarea sistemului social şi cultural al comunităţilor locale;

ii) crearea de beneficii şi stimularea bunăstării comunităţilor locale prin facilităţi pentru aprovizionarea cu lemne, produse accesorii ale pădurii şi prestări de servicii;

g) Management si administraţieObiectiv specific: asigurarea unui sistem integrat de gestionare a Parcului Natural Bucegi în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost constituit.

7


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________ CAPITOLUL 3

ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A VIZITATORILOR ÎN PARCUL NATURAL BUCEGI ŞI ÎN VECINĂTATEA ACESTUIA Masivul Bucegi este una dintre cele mai cautate destinatii turistice ale Romaniei, în prezent inclusa atat intr-o arie naturala protejata de interes national, ca Parc Natural, cât şi în reţeaua de interes european, ca Sit NATURA 2000. Anual aceasta zonă este vizitata de peste 1 milion de vizitatori, acestia optand pentru diverse activitati turistice, în funcţie de caracteristicile statiunilor turistice, capacitati de cazare, pozitia acestora fata de principalele cai rutiere si feroviare, specific etno-cultural local, . dar si de starea zonelor naturale vizitate, in special al peisajului acestora. In urma analizei sumare a activitatilor turistice din zona au rezultat cateva consideratii de ordin general:Activitatile turistice, inclusiv infrastructura de baza a acestora sunt inegal reprezentate in cele 3 sectoare judetene;Activitatile turistice se desfasoara pe intregul an calendaristic si sunt influentate de infrastructura de cazare si de caile de acces;Durata sejurului difera de la un sezon la altul si de la o zona la alta in functie de oferta si infrastructura turistica;Vizitatorii apartin tuturor claselor de varsta si categoriilor sociale; Astfel, SECTORUL DÂMBOVIŢEAN dispune de o infrastructura turistica limitata reprezentata de un hotel, un motel si cateva cabane, capacitatea de cazare fiind restransa fata de suprafata aferenta acestui sector si atractiile din punct de vedere al patrimoniului natural. Deasemenea, tot in acest sector exista un numar de 2 tabere scolare care functioneaza pe perioada sezonului de vara. Accesul in Valea Superioara a Ialomitei se face pe drumul judetean DJ 714, ce este in curs de modernizare. Lipsa unei infrastructuri adecvate sporturilor de iarna si a mijloacelor de transport pe cablu, determina prezenta vizitatorilor doar in perioada sezonului de vară, când sunt posibile activitatile de drumetie, campare si picnic. In perioada de iarna prezenta vizitatorilor este foarte restransa, acestia vizitand zona in special in perioada sarbatorilor de iarna.Durata sejurului este diferită si se constata 2 directii prioritare:a) sejur de 2-3 zile la sfarsit de saptamana, majoritatea vizitatorilor provenind din Bucuresti, Targoviste si localitatile limitrofe Parcului.In aceasta situatie vizitatorii prefera zonele de campare si mai putin cazarea in cabane sau unitati hoteliere, acestea nedispunand de amenajari specifice sporturilor de vara-terenuri de sport, piscine in aer liber, .

8


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________b) sejur de 10-12 zile in cabanele Padina, Bolboci, Coteanu, vizitatorii venind in grupuri organizate si facand parte in special din categoria tinerilor. In amandoua situatiile vizitatorii isi petrec timpul in actiuni de drumetie, odihna in natura, picnic si in mod sporadic pescuit in apele de munte. Avand in vedere infrastructura turistica restransa, cat si insuficienta popularizare a elementelor de patrimoniu natural si a peisajelor din zona, activitatile turistice sunt concentrate pe o suprafata relativ restransa in Poiana Padina si zona limitrofa cabanelor Bolboci si Zanoaga. Lipsa unor zone de campare special amenajate si omologate duc la degradarea in special a covorului vegetal prin aprinderea de focuri, parcarea masinilor, abandonarea deseurilor, montarea de corturi . Incercarea Administratiei Parcului Natural Bucegi de a organiza astfel de locuri de campare a fost ineficienta, intrucat terenurile sunt proprietate privata iar proprietarii acestora prefera sa le inchirieze crescatorilor de animale sau sa le vanda. Tot in cadrul sectorului dambovitean se identifica o zona in care activitatile turistice se asteapta a se diversifica in urmatoarea perioada de timp: Zona Cota 1000, ce este pe cale de a se transforma intr-o microstatiune turistica la limita celor 2 judete Prahova si Dambovita. Şansele de realizare ale acesteia sunt mari, având in vedere ca oferta de terenuri in zona statiunii Sinaia a scazut foarte mult in ultimul timp.In Planul de Management al Parcului aceste zone au fost incluse in zona de dezvoltare durabila, Consiliul Judetean Dambovita elaborand in acest sens PUG-ul comunei Moroieni. SECTORUL PRAHOVEAN dispune de o infrastructura turistica bine dezvoltata, atat in ceea ce priveste capacitatea de cazare, alimentatie publica si oferte de petrecere a timpului in perimetrul statiunilor turistice dar si in ceea ce priveste infrastructura specifica sporturilor de iarna.De asemenea Abruptul Prahovean este strabatut de multe trasee turistice ce leaga baza versantului de partea superioară a masivului, unde se află cabanele si principalele atractii turistice din zona de creasta si platou.Sectorul prahovean se evidentieaza prin faptul ca marea majoritate a vizitatorilor apeleaza la serviciile de cazare si masa in statiunile Sinaia si Busteni, activitatile ce presupun vizitarea Parcului, atât pe timp de vara cât şi iarna, fiind desfăşurate pe o perioada de maxim 2 zile. Staţiunea Sinaia, supranumita si Perla Carpatilor beneficiaza de o infrastructura generala bine reprezentata avand in vedere faptul ca activitatea turistica in aceasta statiune a inceput inca de la sfarsitul sec. XIX odata cu inceperea construirii Castelului Peles. Infrastructura rutiera este formata din drumurile nationale DN 1 Bucuresti –Brasov si DN 71 Targoviste-Sinaia, precum si de drumul comunal DC Sinaia- Cota 1400 si reteaua stradala cu o lungime totala de 71.4 km. Legatura cu obiectivele turistice din sectorul dambovitean dar si cu cele din zona alpina a judetului Prahova

9


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________este realizata prin DJ 713 Sinaia-Piatra Arsa cu legatura in DJ 714 Moroieni-Pestera. Legătura feroviara se realizeaza prin linia de cale ferata dubla ce apartine Magistralei 300. Statiunea beneficiaza de o echipare tehnico-edilitara modernizata si anume alimentare cu apa in sistem centralizat, canalizare, alimentare cu energie electrica, alimentare cu gaz metan. Tratarea deseurilor este realizata in mod centralizat, acestea fiind transportate la depozitul ecologic din orasul Brasov. Alaturi de atractiile naturale din Masivul Bucegi, vizitatorii beneficiaza si de existenţa unor obiective turistice antropice deosebit de valoroase: Complexul Muzeal Peles, Manastirea Sinaia, Cazinoul, Casa Memorila George Enescu, Parcul Dimitrie Ghica.Principalele forme de turism din zona determina si activitatile de vizitare din perimetrul Parculu: Turismul de odihna si recreere are o influenta majora asupra Parcului, intrucat cele mai multe activitati se desfasoara pe versantul drept al Vaii Prahovei. Muntii Baiului reprezinta o destinatie putin cunoscuta care va trebui sa fie promovata in viitor, pentru a scadea presiunea antropica asupra Parcului. Vizitatorii din statiunea Sinaia pot efectua drumetii montane in Masivul Bucegi, pot practica diverse sporturi de vara in statiune dar si in perimetrul Parcului cum ar fi: tenis de camp, fotbal, mountain-bike, alpinism, parapanta.De asemenea tour-operatorii din zona organizeaza excursii in zona Bran- Moieciu. Turismul pentru sporturi de iarna este favorizat de prezenta unui numar de 13 pârtii de schi in curs de omologare. Aceste partii sunt deservite de o instalatie de transport pe cablu tip telecabina pe distanta Sinaia-Cota 2000, o instalatie de transport pe cablu tip telegondola Sinaia– Cota 1400, precum si 2 telescaune intre Cota 1400 si Cota 2000 si Cota 2000-Valea Dorului.In prezent este in curs de realizare un proiect de modernizare a partiilor de schi din Valea Soarelui prin dotarea partiilor aferente acestei zone cu instalatii suplimentare de transport pe cablu si zapada artificiala. Avand in vedere amplasarea statiunii in imediata vecinatate a unor mari centre urbane si a caii ferate si a drumului national, vizitatorii ariei naturale protejate provin si din categoria turistilor care opteaza pentru activitati culturale, activităţi de afaceri şi tranzit. Organizatorii acestor activitati includ in general in pachetul serviciilor oferite si o excursie in perimetrul Parcului in special in zona Babele-Sfinx. Un impact major asupra Parcului îl au si vizitatorii care vin in statiune la sfarsit de saptamana, utilizează serviciile de cazare si îşi petrec timpul in special in natură, in zonele limitrofe orasului şi în perimetrul Parcului Natural Bucegi.

10


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________ Conform modului de evaluare a fluxului turistic, stabilit de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Turism, indicatorul cel mai relevant in analizele turistice este numărul de înnoptări inregistrat in unitatile de cazare.

Tabelul 1. Înnoptările turiştilor români în Sinaia şi în zona Valea Prahovei – Braşov 2003 – 2007

2003 2004 2005 2006 20072007/2003(%)

Sinaia 314.667 340.561 376.876 385.860 426.264 +35,5%Total Valea PH - BV

1.005.217

1.134.921

1.205.800

1.294.460

1.396.156 +38,9%

% Sinaia 31,3% 30,0% 31,3% 29,8% 30,5% -Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova si Brasov

Tabelul 2. Înnoptările turiştilor străini în Sinaia şi în zona Valea Prahovei – Braşov 2003 – 2007

2003 2004 2005 2006 20072007/2003(%)

Sinaia 74.337 97.095 105.223 90.627 104.353 +40,4%Total Valea PH - BV

235.957 303.691 294.858 279.10

0 335.999 +42,4%

% Sinaia 31,5% 32,0% 35,7% 32,5% 31,1% -Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova si Brasov

Tabelul 3. Creşterea numărului de înnoptări în Sinaia şi arealul Valea Prahovei – Braşov 2003-2007Sinaia 36,4 %Total areal Valea Prahovei – Braşov 39,6 %Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova si Brasov, date prelucrate

Din analiza comparativa a datelor din perioada 2003-2007, rezultă că numărului de innoptari pe parcursul celor patru ani a crescut cu 36,4%. În general, rata de creştere a numărului de înnoptări pentru staţiunea Sinaia, este mai redusă faţă de cea a zonei Valea Prahovei, fapt ce subliniază dinamica deosebit de puternică a fenomenului turistic în această zonă. Este de aşteptat ca tendinţa de creştere a numărului de turişti ce innoptează în unităţile de cazare să se menţină în viitor, atingând valori tot mai

11


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________ridicate ale ratei anuale de creştere, fapt ce induce probabilitatea ca una din opţiunile de petrecere a timpului liber să fie legată de Parcul Natural Bucegi.Faptul că un număr tot mai mare de turişti aleg să rămână în zonă are un efect pozitiv asupra economiei locale, însă, de aceasta se leagă numărul în creştere al turiştilor ce vor opta pentru drumeţii sau excursii scurte în PNB, ce are o întreagă serie de efecte negative asupra cadrului natural şi a calităţii experienţei turistice.

Un alt aspect pe care îl relevă datele statistice este creşterea numărului de înnoptări în rândul turiştilor străini. În ceea ce priveşte Administraţia Parcului, acest fapt subliniază necesitatea dezvoltării unei infrastructuri turistice şi de informare turistică adecvate cerinţelor acestui segment. Deosebit de important in analiza impactului vizitatorilor asupra Parcului si prognoza acestuia este indicatorul sosiri de turişti, constatandu-se ca in aceeasi perioada raportata 2003-2007 numarul turistilor sositi a crescut cu 45,1 %.Tabelul 4. Sosirile de turişti în Sinaia şi total areal Valea Prahovei – Braşov, 2003 – 2007

2003 2004 2005 2006 20072007/2003(%)

Sinaia 151.359 171.280 184.887 191.26

9 219.664 +45,1%

Total Valea PH - BV

491.778 584.438 620.993 676.66

5 766.506 +55,9%

%Sinaia 30,8% 29,3% 29,8% 28,3% 28,7% -Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova si Brasov Din punct de vedere al originii turistilor rezulta ca 80,3% sunt turisti romani.In general in ultimii ani in statiunea Sinaia nu s-au inregistrat modificari semnificative la nivelul duratei sejurului, acesta osciland in intervalul 2,5-2,9 zile. Din analiza duratei sejurului a turistilor romani in Sinaia rezulta ca durata cea mai mare este in luna august-3,1 zile, urmata de luna iulie-2,8 zile. Avand in vedere faptul ca in aceasta perioada covorul vegetal nu este protejat si deasemenea accesul vizitatorilor este posibil pe toate traseele turistice si nu numai, rezulta faptul ca in aceste luni impactul antropic este maxim.

Tabelul 5. Durata sejurului turiştilor români în Sinaia şi zona Valea Prahovei – Braşov, 2003 – 2007

2003 2004 2005 2006 2007Sinaia 2,6 2,6 2,5 2,4 2,3

12


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________Total Valea Prahovei - Braşov 2,6 2,5 2,4 2,3 2,2

Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova si Brasov, date prelucrate

Tabelul 6. Durata sejurului turiştilor români pe luni, în Sinaia şi zona Valea Prahovei - Braşov

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi DecSinaia 2,2 2,1 2,1 2,1 2,3 2,3 2,8 3,1 2,6 2,2 2,1 2,3Total Valea PH -BV

2,3 2,2 2,0 2,1 2,1 2,1 2,4 2,6 2,3 2,1 2,0 2,3

Turismul de week-end este deasemenea foarte bine reprezentat, o mare parte a acestui segment reprezentând si vizitatori ai Parcului.Cea mai mare parte a vizitatorilor isi petrec sfarsitul de saptamana la picnic si odihna in aer liber, in special in zonele limitrofe drumului de acces catre Hotelul Cota 1400, Complex Turistic Poiana Regala si complexul Cuibul Dorului. Impactul acestor activitati asupra Parcului este in procent de aproape 100 % negativ, manifestându-se prin degradarea covorului vegetal datorita vetrelor de foc, a colectarii lemnului mort, sau a taierii de arbusti si puieti forestieri pentru foc si abandonarii de deseuri. Staţiunea Buşteni, supranumita si Poarta Bucegilor este a doua mare destinatie turistica din Valea Superioara a Prahovei.Infrastructura generala este asemanatoare cu cea a statiunii Sinaia. Resursele turistice antropice sunt deasemenea bine reprezentate, deosebit de valoroase fiind cele 2 case memoriale precum si Casa de Cultura Busteni care gazduiesc o paleta larga de activitati socio-culturale ce se adreseaza in egala masura comunitatii locale cat si turistilor. Demnă de semnalat este atractia turistica prijeluita de organizarea in perimetrul Parcului Natural Bucegi, in zona Partiei Kalinderu a Cupei Mondiala de Escalada pe Gheata. Vizitatorii Parcului Natural Bucegi ce beneficiaza de serviciile de cazare si masa in statiunea Busteni pot opta pentru urmatoarele activităţi specifice:Turism montan – odihna, drumetie montana, sporturi de iarna, schi alpin, schi fond, escalada pe gheata, alpinism, cunoastere a patrimoniului natural;Turism sportiv – schi pe partia Kalinderu;Turism cultural;Turism de afaceri si congrese;Turism balneo-climateric in cadru restrans;

13


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________ In ceea ce priveste analiza traficului turistic rezulta ca in perioada 2003-2007 acesta a scazut cu 5,4 %. Numărul de sosiri a scazut in aceeasi perioada raportata cu 11,6 %.

Tabelul 7. Înnoptările turiştilor în Buşteni, 2003 – 2007Total înnoptări 2003 2004 2005 2006 2007 2007/200

3 (%)Buşteni 175.086 182.501 161.901 173.069 165.606 -5,4- din care străini 3.413 4.895 2.880 2.503 2.583 -24,3

% străini din total 1,9 2,7 1,8 1,4 1,6

ValeaPH-BV

1.241.174

1.438.612

1.500.658

1.573.560

1.732.155 +39,6

Total 2003 2004 2005 2006 2007 2007/2003

% înnoptări în Buşteni din totalul înnoptărilor în zona Valea PH - BV

14,1 12,7 10,8 11,0 9,6

Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova si Brasov

Nationalitatea vizitatorilor: aproximativ 98 % sunt romani.Durata sejurului turistilor in Busteni, in 2007 oscileaza intre 2,7 si 2,9 zile/pers. Tabelul 8. Durata sejurului turiştilor în Buşteni, 2003 – 2007 -nr. zile/turistLocalitate 2003 2004 2005 2006 2007Durata sejurului pe total staţiune Buşteni 2,7 3,0 3,0 3,1 2,9

- turişti străini 2,3 2,6 2,4 2,1 2,3Total Valea PH – BV 2,5 2,5 2,4 2,3 2,3- turişti străini 2,4 2,4 2,5 2,5 2,4Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova si Brasov, date prelucrate

14


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________Tabelul 9. Durata sejurului turiştilor străini pe luni, în Buşteni, anul 2007 -nr. zile / turist

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi DecBuşteni 4,8 1,8 3,8 2,1 2,5 2,4 2,7 1,6 1,3 2,2 2,1 4,3

Total Valea PH -BV

4,0 3,4 2,3 2,2 2,2 2,6 2,4 2,3 2,1 2,2 2,0 2,5

Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova si Brasov, date prelucrate

Tabelul 10. Sosiri şi înnoptări, pe luni, în anul 2007 *TOTAL Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi DecSosiri 4075 4389 3503 4013 5181 4849 6027 6349 4654 4334 4472 5264din care:- străini 16 33 61 82 80 175 186 210 153 80 18 43Înnoptări 12281 13219 9655 10235 12540 13343 19828 23982 15221 9340 9461 16501din care:străini

77 61 231 169 202 415 505 344 197 178 20 184

Turismul de week-end este de asemenea bine reprezentat, cei ce opteaza pentru un astfel de turism vizitand doar pentru o zi zona Babele-Sfinx-Crucea Eroilor.In aceasta zona transportul se poate face cu Telecabina Busteni-Babele dus intors, drumetie pe traseele turistice omologate din zona, cu posibilitati de intoarcere pe traseele din Valea Cerbului.Deasemenea o locatie importanta pentru sfarsit de saptamana este si zona limitrofa Vaii Cerbului intre Cabana Gura Diham si orasul Busteni la limita Parcului Natural Bucegi.Comparativ cu zona staţiunii Sinaia, staţiunea Buşteni este poarta de intrare în Parcul Natural Bucegi care furnizează cei mai mulţi vizitatori în sectorul montan, zonă sensibilă din punct de vedere a biodiversităţii şi de mare interes pentru activităţile de conservare şi informare educare a vizitatorilor. SECTORUL BRAŞOVEAN se caracterizeaza prin specificul turismului rural ce se practica in aceasta zona. Oferta de cazare in hanuri, moteluri si cabane turistice a cunoscut o evolutie aproape constanta. Numarul locurilor de primire turistica oferite de pensiunile agroturistice a cunoscut un proces de continua crestere comparativ cu al pensiunilor. Zona turistică Bran-Moieciu este amplasata in partea de N-V a Masivului Bucegi si se caracterizeaza printr-un specific aparte caracteristic zonei geografice si

15

Sursa: Directiile Judetene de Statistica Prahova* date operative


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________etno-culturale careia ii apartine.Avand in vedere infrastructura generala cat si specificul zonei, vizitatorii Parcului provin in special din categoria celor care prefera agroturismul. Legatura intre localitatile de la baza versantului si atractiile turistice din zona alpina sunt realizate pe trasee turistice omologate. Din punct de vedere al traficului turistic se constata ca indicatorul privind numarul innoptarilor urmeaza tendinta de crestere la nivel general din zona. De asemenea, numarul total al turistilor a crescut constant in ultima perioada, tendinta de crestere a cazarilor in structurile de primire turistica rurala influentand in mod favorabil aparitia pensiunilor agroturistice. Lipsa unei infrastructuri adecvate sporturilor de iarna sau a transportului rapid in zona alpina a favorizat acele activitati turistice care se desfasoara doar in apropierea localitatilor, drumetii, odihna in aer liber, picnic, acestea fiind posibile doar in perioada de vara. In perioada de iarna, zona ofera doar posibilitati de recreere prin activitati etno-culturale, plimbari in jurul localitatilor si in foarte mica masura practicarea schiului de agrement pe partia Bran-Zanoaga. Informatiile referitoare la unitatile de cazare, instalatiile de transport pe cablu, infrastructura pentru sporturile de iarna fac obiectul anexelor nr. 2-5. Estimarea numarului de vizitatori a fost preluata din fisele de prezentare a statiunilor turistice de pe Valea Prahovei si Brasov elaborate de INCDT Bucuresti. 2.Evidenţa căilor de acces în aria naturală protejată Prin dispunerea Masivului Bucegi aproximativ in centrul geografic al Romaniei acesta si implicit aria naturala protejata beneficiaza de prezenta a DN 1 Bucuresti-Brasov, a DN 71 Targoviste-Sinaia, a drumurilor judetene 713 si 714 a drumului comunal Sinaia-Cota 1400, precum si a caii ferate Bucuresti-Brasov apartinand Magistralei 300. Demn de retinut este prezenta a numeroase drumuri autoforestiere care deservesc fondul forestier din arie precum si a drumurilor tehnologice necesare pentru buna desfasurare a activitatii la diverse relee de telecomunicatii, statii meteo, refugii salvamont, prevăzute în anexa nr. 5. Semnalizarea si restrictionarea insuficienta a accesului pe aceste drumuri duc la degradarea covorului vegetal, polurea chimica si fonica a habitatelor specifice de munte datorita prezentei mijoacelor de transport auto de teren si a ATV-urilor neautorizate. Evidenta cailor de acces si a punctelor de intrare in Parc sunt prezentate in anexa nr. 6. Demn de precizat este faptul ca Parcul Natural Bucegi beneficiaza de existenta a doua instalatii pe cablu de tip cabina, a unei instalatii pe cablu de tip gondola si a unui

16


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________mijloc de transport public din centrul orasului Sinaia pana la statia de pornire a telegondolei. 3.Fenomenul de vizitare a zonelor naturale din Parcul Natural Bucegi Pentru a avea o imagine completa a fenomenului de vizitare si pentru a putea formula masurile de management astfel incat aceasta activitate sa nu depaseaca capacitatea de suport a ariei protejate, Administratia Parcului, sub directa coordonare a Institutului de Cercetare si Amenajari Silvice Bucuresti, a monitorizat fluxul turistic in 3 puncte importante din Parc: Cota 2000 la intersectia traseelor spre Piatra Arsa si Bolboci, Babele la intersectia traseelor spre Piatra Arsa, Pestera si Varful Omu si Poiana Crucii pentru Valea superioara a Ialomitei. Institutul de Cercetare si Amenajari Silvice Bucuresti a elaborat chestionarele, a stabilit intervalul de timp intre 2 actiuni de monitorizare si a prelucrat datele obtinute.Din analiza datelor au rezultat urmatoarele caracteristici ale vizitatorilor: În ceea ce priveşte durata vizitării, vizitatorii Parcului Natural Bucegi, 36 % din vizitatori petrec 2 zile/perioada in Parc, 24% din total petrec 1 zi/perioada, durata medie scazand exponential pentru 3,4 sau mai multe zile. În ceea ce priveşte numărul activitatilor desfăşurate în Parcul Natural Bucegi, 30% din vizitatori practică 2 activităţi turistice şi circa 28% aleg o singură activitate, procentul acestora scazand apoi pentru 3, 4 sau mai multe activitati. Activitatile preferate de vizitatori sunt in ordine urmatoarele: excursii, fotografiere, scurte plimbari, vizitare manastiri si vizitare pesteri. Referitor la tipul de cazare preferat, majoritatea vizitatorilor aleg cabanele 45%, urmate de pensiuni 18% si corturi 13%. Mijloacele de transport preferate pentru a ajunge in zonă sunt trenul 67%, urmat de autovehicul personal 30%, pentru deplasarea in interiorul Parcului, 97% prefera mersul pe jos, combinat cu telecabina 32%, auto personal 15 % si bicicleta 5%. In raport cu motivul vizitarii Parcului Natural Bucegi, se observa ca: 48% din vizitatori aleg Parcul pentru traseele deosebite, 47% pentru frumusetea peisajelor, 35% pentru relieful spectaculos, iar pentru 75% din acestia vizitarea Parcului a fost principalul motiv al calatoriei. Referitor la orasul de provenienta al vizitatorilor se observa ca o proportie covarsitoare o reprezinta locuitorii Bucurestiului 44%, urmati de ploiesteni 8%, brasoveni 6%, celelalte mari orase, avand in functie de distanta, un procent variabil intre 0.01 si 2. În ceea ce priveşte distanţa parcursa pentru a vizita Parcul, rezulta ca distanta cuprinsa intre 101-200 km este preponderenta, urmata de distanta cuprinsa intre 51-100 km, scazand apoi exponential cu marirea distantei.

17


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________ In ceea ce priveşte mărimea grupurilor de turişti/vizitatori, se observa ca predomina grupurile formate din 2 persoane 36%, urmate de cele de 3 persoane 20%, scazand apoi pentru grupurile formate din 4,5 sau mai multe persoane. În cazul distributiei vizitatorilor pe grupe de varsta se observa ca peste 60% apartin grupei de varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani, scazand apoi cu cresterea varstei. In functie de venit predomina cei cu un venit de aproximativ 1250 lei-20%, urmati la egalitate de cei cu un venit de peste 4000 lei si cei cu un venit de 750 lei-13%. Referitor la nivelul de educatie al vizitatorilor Parcului, a rezultat ca 35% sunt absolventi de liceu, 32% sunt absolventi de colegiu, 24% au studii superioare de lunga durata, iar 6 % au studii post universitare. Din totalul vizitatorilor Parcului, a rezultat ca aproximativ 25% din acestia sunt studenti. Ponderea cea mai mare a acestui tip de vizitatori se regăseşte în week-end-uri, perioade de sărbători şi vara în perioada de vacanţe şi concedii. Majoritatea vizitatorilor care practică acest tip de turism practică cel puţin o excursie şi în interiorul Parcului Natural. Totodata s-au identificat urmatoarele categori de vizitatori:Vizitatori pentru picnic;Vizitatori care practică sporturile de iarnă, în principal schi alpin şi snowboarding in perioada decembrie-aprilie pe partiile de schi din Valea Dorului, Valea lui Carp, Kalinderu;Vizitatori care practică turismul de afaceri;Sportivi-aflati in cantonament la Piatra Arsa;Vizitatori care practică turism cultural şi monahal-Pestera, Manastirea Sinaia, Schitul Sf. Ana;Vizitatori dedicaţi drumeţiilor montane;Voluntari care desfăşoară activităţi conservativ educative;Vizitatori în grupuri organizate în tabere scolare, universitare;Vizitatori atraşi de obivective turistice punctuale cum ar fi monumente, pesteri, cascade;

4.Impactul vizitatorilor asupra ariei naturale protejate şi asupra comunităţilor locale

18


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________ In urma analizei sumare a impactului prezentei si activitatilor vizitatorilor in Parcul Natural Bucegi si comunitatile locale adiacente, rezulta unele aspecte de natură pozitivă:

a) prin serviciile de cazare, alimentatie publica, intretinere si operare infrastructura turistica inclusiv instalatii de transport pe cablu se inregistreaza un aport financiar considerabil la bugetul comunitatilor locale.

b) serviciile turistice oferite vizitatorilor din Parc creeaza locuri de munca stabile pentru locuitorii din zona;

c) activitatile de constientizare publica si publicitate duc la cresterea popularitatii Parcului, a atragerii de vizitatori, iar prin popularizarea regulilor de vizitare, teoretic se poate asigura si o mai buna protectie asupra celorlalte arii protejate vizitate de acestia in viitor.

Un caz special îl reprezintă zona Moieciu-Bran unde aportul financiar din turism este important, in ultimii ani activitatile traditionale de crestere a animalelor si exploatare si valorificare a masei lemnoase s-au redus atat datorita unor factori macroeconomici cat si datorita infiintarii Parcului Natural Bucegi urmat de restrictii privind valorificarea patrimoniului natural-pajisti alpine, lemn, piatrasi altele asemenea; Impactul negativ asupra ariei se datoreaza in special degradarii si poluarii elementelor de patrimoniu natural fiind identificate:

a) abandonarea de deseuri in zonele neautorizate de picnic din apropierea cailor de transport auto;

b) alimentarea voluntara sau involuntara a carnasierelor mari prin oferirea de hrana sau abandonarea de resturi alimentare in habitatele specifice acestor animale;

c) degradarea monumentelor naturii prin inscriptionari, escaladarea stancilor .;d) componenta covorului vegetal din imediata apropiere a traseelor turistice a

suferit modificari majore, plantele cu aspect si colorit deosebit disparand in totalitate;

e) potecile turistice suprasolicitate au dus la degradarea pajistilor alpine, a covorului vegetal si chiar a solului in imediata apropiere a cabanelor si celor mai vizitate monumente ale naturii -Babele, Sfinxul, Poteca spre Crucea Caraiman .;

f) părăsirea traseelor marcate duce la apariţia de trasee alternative diverse sporind gradul de afectare a unor habitate naturale;

g) numărul tot mai mare de vizitatori în zona montană superioară excede în unele cazuri capacitatea de suport;

19



h) poluarea generată de ape menajere uzate de la cabanele montane şi alte facilităţi turistice;

i) accesul turistilor a dus la retragerea faunei in zonele inaccesibile, care de cele mai multe ori nu pot asigura necesarul de hrana a efectivelor de animale;

j) accesul cu mijloace de transport auto, ATV-uri, atat pe drumurile publice existente cat si în afara acestora în unele cazuri, stationarea sau circulatia acestora pe covorul vegetal au dus la degradarea habitatelor caracteristice zonei alpine;

k) turismul in pesteri a dus la degradarea acestora atat prin disparitia cvasitotala a speleotermelor, a modificarii parametrilor de habitat prin introducerea iluminatului artificial, poluarea cu deseuri, inscriptionarea peretilor;

l) aparitia acomodarilor ne-traditionale sau defectuos proiectate;m) deteriorarea marcajelor, a amenajarilor-panouri, podete, poteci din perimetrul

ariei;n) deversarea de detergenti si produse petroliere in apele curgatoare;o) pescuitul si modificarea zoocenozelor specifice habitatului acvatic prin

recoltarea de „produse de balastiera”p) modificarea zonelor frecventate de catre speciile de fauna protejata datorita

zgomotului si eventual a gazelor de esapament;

5.Tendinţe ale diverselor segmente de vizitatori

a) Vizitatori ce vin fără o promovare specială

Avand in vedere actualele conditii socio-economice ce influenteaza inclusiv turismul si situaţia actuală a fenomenului de vizitare, se preconizează că in urmatorii 2 ani, se vor manifesta următoarele tendinţe ale vizitatorilor: Va creşte fluxul vizitatorilor care practică turism de odihnă şi recreere cu un sejur de maxim 3 zile în special în zonele accesibile auto, respectiv Cota 1000, Cuibul Dorului, Sinaia-Cota 1400 si pe drumurile adiacente, intrarea pe drumurile auto –Valea Babii, Valea Urlatorii, Valea Cerbului, Valea Glajariei, Valea Portii, Valea Simonului si Valea Bangaleasa, precum şi în zonele montane deservite de telecabine, respectiv zona Babele. Va creşte fluxul vizitatorilor care practică drumeţii montane si alpinism practicate in special de iubitori ai naturii cu o valoare minima a bugetului alocat acestora; In paralel vor scadea actiunile si beneficiarii turismului cu sejururi lungi si costuri proportionale cu acestea.

20



b) Vizitatori ce vin atraşi de politica manageriala in domeniu a Administraţiei

Politica administraţiei este orientată în general spre atragerea unui număr cât mai mare din vizitatorii deja existenţi ai Parcului Natural Bucegi înspre activităţi de turism durabil şi ecoturism cu impact negativ minim asupra mediului, în special drumeţii montane, excursii cu ghid, tabere organizate, excursii specializate pe observarea monumentelor naturale, a florei şi faunei, schi de tură şi de fond, ciclism. Administratia Parcului Natural Bucegi, prin masurile generale stabilite prin Planul de Management al ariei, detaliate si armonizate conform noii situatii socio-economice la nivel national si european elaboreaza prezentul Plan de Management al Vizitatorilor si isi propune urmatoarele deziderate:

i) promovarea în rândul vizitatorilor a ghizilor acreditati din partea Administratiei sau agreeati de către aceasta;

ii) atragerea unui segment cat mai mare de vizitatori carora patrimoniul natural si protectia acestuia sa nu le fie indiferent si prin actiunile curente sa asigure protectia si conservarea mediului;

iii)popularizarea regulilor de vizitare ale ariei protejate cu posibilitatea de replicare in reteaua de arii naturale protejate de interes national si european;

iv) protejarea patrimoniului natural prin organizarea de actiuni de ecologizare; v) protejarea speciilor de carnasierele mari prin monitorizarea acestora si

descurajarea hranirii voluntare sau involuntare a acestora; vi) asigurararea calitatii factorilor de mediu prin implementarea in cadrul tuturor

unitatilor turistice de cazare, alimentatie publica, gospodarii anexe, parcare, a normelor europene de gestionare a deseurilor si apelor uzate;

vii) crearea unui corp de vizitatori care permanent sau prin rotatie sa sprijine personalul Administratiei in actiunile de constatare si sanctionare a celor ce incalca regulamentul ariei protejate;

viii)disponibilitatea vizitatorilor de a apela la serviciile ghizilor acreditati din partea Administratiei sau agreeati de aceasta;

Actiunile mai sus mentionate consideram ca vor asigura conditiile minime unui ecoturism durabil care vor satisface cerintele vizitatorilor din Parc, asigurand in egala masura si protectia si conservarea patrimoniului natural al acestuia.

6.Analiza SWOT

1. Oportunitati

21



a) cresterea segmentului de piata turistica interesat de ecoturism;b) liberalizarea circulatiei turistilor in UE;c) vecinatatea Castelului Bran, Castelului Peles si a Sf. Manastiri Sinaia;d) cresterea interesului pentru activitati recreative în aer liber;e) noi posibilitati de marketing, în special pe Internet care permite accesul pe piete

internationale aflate în căutare de noi destinatii turistice la costuri foarte reduse.f) rolul Parcului în promovarea şi managementul ecoturismului prin activitati

proprii şi prin intermediul parteneriatelor;2. Amenintari

a) dezvoltarea peste capacitatea de suport a patrimoniului natural a turismului ;b) usor accesibil ;c) nerespectarea traseelor marcate;d) cresterea cantitatilor de deseuri ramase în urma vizitatorilor;e) camparea aleatorie în zone sensibile din punct de vedere al biodiversităţii; f) aparitia constructiilor ne-traditionale sau defectuos proiectate;g) aparitia presiunilor generate de dezvoltarea excesiva a zonei Bran-Moieciu; h) presiunile constante privind extinderea intravilanelor, a domeniului schiabil în

zona Văii Prahovei şi Valea Superioara a Ialomiţei ;i) eventualul esec de a aduce infrastructura turistica la nivel european va duce la

menţinerea impactului negativ la un nivel ridicat precum şi la pierderea unor pieţe turistice;

j) instalarea unui sistem de masuri prea restrictive privind conservarea biodiversitatii fara justificarea acestora si popularizarea lor prin metode specifice;

k) insuficienţa informării vizitatorilor cu privire la valorile patrimoniului natural şi regulile de vizitare;

3. Puncte tari:a) parcul este uşor accesibil cu mijloace auto, transport pe cablu; b) 46 de monumente ale naturii de interes geologic, speologic, paleontologic,

dintre care cele mai apreciate de catre turisti Babele si Sfinxul; c) elementele naturale specifice şi peisajul deosebit; d) popularitatea de care se bucură masivul Bucegi;e) posibilitati de cazare variate, incepand de la cort, cabane, pensiuni, pana la

hoteluri de 4 stele;f) multitudinea traseelor turistice -40 de trasee marcate ce leaga doua dintre cele

mai vizitate zone Valea Prahovei – Bran atat pe timp de iarna cat si pe timp de vara;

22



g) parcul poate suporta un număr destul de mare de activitati în aer liber cu impact redus asupra mediului, începand cu plimbarile, drumeţiile, alpinismul şi până la ski, ski de tură, ski fond şi speologie.

4. Puncte slabe:a) lipsa unor programe turistice mai complexe care să atragă diverse categorii de

vizitatori în excursii organizate cu ghid;b) alterarea peisajelor naturale datorită abandonării de deşeuri, eroziunea unor

habitate subalpine generată de fenomenul de vizitare neorganizată;c) lipsa unei infrastructuri adecvate de informare educare a vizitatorilor în zonele

principale de acces în parc; Observatie: in conditiile in care numarul de turisti e deja mare in unele zone, promovarea Parcului si atragerea de noi turisti trebuie sa fie o masura tratata cu discernamant si supusa unei monitorizari sustinuta si de redirijarea unor fluxuri pentru scaderea presiunii in zonele sensibile. Altfel, unele dintre punctele tari sunt de fapt si puncte slabe precum popularitatea, numărul în crestere al turiştilor.

CAPITOLUL 4

VIZIUNEA SI OBIECTIVELE STRATEGIEI DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

Parcul Natural Bucegi - destinaţie de turism durabil şi arie naturală protejată la standarde europene

Obiectiv 1: Reabilitarea reţelei de trasee turistice care să pună în valoare potenţialul turistic natural şi cultural cu impact negativ minim al vizitării şi să asigure siguranţa turiştilor.Activităţi:

a) monitorizarea fluxului vizitatorilor şi cuantificarea impactelor de mediu ale fenomenului de vizitare, clasificarea şi organizarea reţelei de trasee turistice prin:

b) marcarea sau refacerea marcajelor, amenajarea unor facilităţi pe trasee;c) realizarea de sondaje calitative şi calitative în rândul vizitatorilor;d) identificarea traseelor turistice pe care se generează impact negativ asupra

biodiversităţii;e) închiderea unor trasee dificile cu pericol de accidente;

23



f) devierea sau închiderea unor trasee unde a fost identificat impact negativ major asupra biodiversităţii sau promovarea negativă a acestora;

g) delimitarea în sectoarele de protecţie specială a Peşterii Rătei a unui traseu unic, marcat prin banda reflectorizantă;

h) identificarea şi supravegherea locurilor de camping suprasolicitate, analiza impactului asupra habitatelor, stabilirea toleranţei ecologice a perimetrului, dimensionarea şi semnalizarea corespunzatoare a acestora;

i) amenajarea unui loc de campare în apropierea Peşterii Ialomiţei, delimitarea,amenajarea şi întreţinerea locului de tabără speologică lângă Peştera Rătei;

Obiectiv 2: Evaluarea şi limitarea accesului cu mijloace de transport motorizate, modernizarea si ecologizarea traseului drumurilor si spatiilor de parcare/campare,siguranta turistilor.

Activităţi:a) inventarierea, clasificarea, monitorizarea stării de exploatare a drumurilor auto

sau altor categorii de drumuri din PNB, a parcărilor şi spaţiilor de campare limitrofe, precum şi a accesului în afara drumurilor publice;

b) stabilirea de noi locuri de parcare, întreţinerea zonelor limitrofe drumurilor publice din parc;

c) dotarea punctelor cu W.C.-uri ecologice, recipienţi pentru colectarea deşeurilor;

Obiectiv 3: Diversificarea ofertei de servicii turistice.

Activităţi:a) promovarea şi organizarea turismului tematic si silvocinegetic, fără armă, prin

stabilirea unor locuri de observaţie, fotografiere sau filmare a elementelor de floră, faună montană si monumente ale naturii. Organizarea speoturismului şi a turismului specializat in geologie, mineralogie, ecologie, kiroptere;

b) amenajarea si promovarea a 7 trasee tematice;c) promovarea echitaţiei prin organizarea unor centre specializate în zonele cu

mare aflux turistic;d) identificarea, inventarierea şi promovarea de elemente de unicitate care pot

constitui obiective de vizitare;

Obiectiv 4: Dezvoltarea durabilă a turismului prin asigurarea şi menţinerea unor servicii de calitate

24



Activităţi:a) monitorizarea spaţiilor de cazare şi alimentaţie publică din Parc şi din zona

limitrofă;b) promovarea unităţilor care au o calitate ridicată a serviciilor şi respectă

legislaţia de mediu si Regulamentul PNB;c) sancţionarea unităţilor care nu respectă legislaţia de mediu;

Obiectiv 5: Asigurarea siguranţei turiştilor în zona montană.

Activităţi:a) identificarea locaţiilor şi construcţia de adăposturi simple contra intemperiilor

sau refugii montane pe traseele turistice;b) menţinerea punctelor de permanenţă Salvamont, modernizarea infrastructurii

specifice şi dotarea corespunzatoare pentru supravegherea activităţilor turistice, prevenirea accidentelor, informarea turiştilor;

Obiectiv 6: Constientizare publică, complexă si de calitate

Activităţi:

a) realizarea unui Centru de Vizitare;b) promovarea Regulamentului Parcului Natural Bucegi precum si a regulilor

specifice pentru protectia fiecarui obiectiv turistic,monument al naturii sau zona peisajera deosebita, prin confectionarea si montarea de panouri indicatoare, afise, pliante in/la principalele obiective turistice, cai de acces, si puncte de informare;

c) scolarizarea si acreditarea de ghizi, inclusiv pentru complexele carstice;d) educaţia ecologică prin realizarea de parteneriate cu universităţi, şcoli, cluburi,

asociaţii de mediu;e) parteneriat strategic cu Universitatile ”Transilvania” si „Valahia” ;f) elaborarea şi difuzarea de materiale informative, pliante, afişe, broşuri cu

caracter educativ;g) realizarea şi promovarea unui manual al Parcului, includerea acestuia în

programa şcolară, difuzarea către toţi factorii interesaţi sau implicaţi şi realizarea de ore de clasă la centrele de vizitare ale Parcului;

h) atragerea tinerei generaţii în protecţia biodiversităţii;i) elaborarea şi aplicarea unui program special de educaţie şi conştientizare în

taberele şcolare organizate în Parc şi în zona limitrofă prin panouri informative,

25



editarea de broşuri, casete video, acordarea de diplome pentru protejarea biodiversităţii şi a carstului;

j) implicarea ONG-urilor, a membrilor Salvamont şi a ghizilor montani în programe de educare a turiştilor;

k) implicarea mass-media în acţiuni de promovare a activităţilor de conservare a peisajelor, habitatelor, florei şi faunei deosebite, prin articole, interviuri, documentare, filme despre Parcul Natural Bucegi;

l) realizarea si actualizarea periodica a paginii web a Parcului Natural Bucegi;m) elaborarea unui capitol special referitor la carst şi speoturism;

Obiectiv 7: Monitorizarea traseelor de alpinism

Activitatea: Stabilirea impactului asupra habitatelor, reglementarea si monitorizarea accesului

Obiectiv 8: Protejarea naturii în activităţile de valorificare a potenţialului turistic, schiabil, ştiinţific şi economic al zonei -construire/reamenajare/întreţinere a facilităţilor turistice de pe suprafaţa parcului.

Activitatea: monitorizarea modului de amenajare şi întreţinere a pârtiilor de schi, a modului de realizarea a construcţiilor şi a altor amenajări cu caracter turistic, respectarea legislaţiei şi a condiţiilor din avizele eliberate de Administraţia Parcului-decopertări, nivelări, parapeţi de protecţie, parazăpezi, construcţii pasagere pe perioada sezonului de schi;

Obiectiv 9: Promovarea turismului durabil

Activitati:a) realizarea şi publicarea de hărţi pentru traseele turistice de alpinism şi

ciclism montan, cu precizarea gradelor de dificultate ale acestora, realizarea de pliante şi broşuri cu activităţile ecoturistice care se pot desfăşura în parc;

b) promovarea imaginii Parcului Natural Bucegi prin intermediul organizaţiilor de mediu din ţară şi străinătate;

Obiectiv 10: Realizarea de venituri din activitatea de vizitare a parcului.

Activităţi:

26



a) introducerea unor tarife de vizitare pentru obiective din parc;b) dirijarea unei părţi din taxele de staţiune pentru activităţi de monitorizare a

fluxului turistic, acţiuni de ecologizare, acţiuni de întreţinere a facilităţilor turistice;

c) realizarea de excursii cu ghizi specializaţi ai APNB;d) promovarea pescuitului sportiv in locurile stabilite prin planurile de actiune ale

Administratiei Parcului Natural Bucegi;e) realizarea unui parteneriat cu Manastirea Pestera in ceea ce priveste accesul si

utilitatile Pesterii Ialomita-energie electrica, infrastructura.

CAPITOLUL 5

TEME SI ACTIVITATI

1. Zonarea din punct de vedere al recreerii şi turismului

In urma analizei comparative a zonarii din punct de vedere al protectiei mediului si a rezultatului masurilor de monitorizare a vizitatorilor din ultimii ani rezulta ca suprafata ariei naturale protejate este in mod diferit vizitata, impactul antropic fiind de asemenea diferentiat in functie de categoriile de vizitatori, mijloacele de transport utilizate de acestia, precum si vulnerabilitatea elementelor de patrimoniu natural. Pentru a stabili o zonare interna din punct de vedere al vizitatorilor, am luat in calcul urmatoarele aspecte:Existenta a 40 de trasee turistice din care 37 omologate.Cea mai mare parte din aceste trasee au fost realizate cu multi ani in urma si sunt parte integranta a activitatii turistice din Parc, prevăzută în anexa nr .7.Existenta a 82 de trasee de alpinism omologate, prevăzute în anexa nr. 8.Existenta unui drum axial incadrat in categoria drumurilor judetene ce face legatura intre Moroieni si Hotelul Pestera, asigurand practic accesul in intreaga zona a Vaii Superioare a Ialomitei.De asemenea exista un drum care face legatura intre Sinaia si Complexul Piatra Arsa, favorizand practic accesul auto pe Platoul Bucegi;Existenta a 2 instalatii de transport pe cablu de mare capacitate, a unei telegondole si a unui telescaun care asigura accesul vizitatorilor in zona alpina;Existenta unui numar mare de drumuri auto forestiere care deasemenea favorizeaza accesul auto in principalele bazine forestiere.Practic fiecare bazin forestier intre Valea Bangalesii si Valea Rateiului este deservit de un drum auto forestier;Existenta de unitati de cazare si alimentatie publica in perimetrul Parcului;

27



In urma analizei impactului antropic al vizitatorilor asupra ariei in functie de mijloacele de transport folosite de acestia si destinatiile din Parc au fost stabilite un numar de 5 categorii de zone.1.1 Zone liniştite:Abruptul Prahovean incepand in cu versantul stang tehnic al Vaii Paltinului pana la limita de judet, inclusiv traseele de alpinism;Abruptul Brasovean : Malaiesti, Bucsoiu,Gaura;sectorul Ratei, Cheile Rateiului si Coltii Brateiului, inclusiv Pestera Ratei;Valea Horoabei, inclusiv Turnul Seciului;1.2 Zone cu acces fara ghid pe trasee si poteci -deplasare nemotorizata. In aceste zone vizitatorii pot face drumetii pe traseele tematice sau traseele turistice omologate si marcate fara ghid acestia avand obligatia de a respecta regulile de vizitare prezentate pe panourile informative care sunt sau vor fi amplasate pe aceste trasee din:

a) sectorul prahovean de la Valea Zgarbura la Valea Paltinului;b) sectorul dambovitean de la Dichiu pana la Varful Omu si Valea Ialomitei,

Muntele Doamnele, inclusiv Paraul Doamnele, Coltii Tapului, Obarsia Coteana, Tatarul, Plaiul Mircii , Deleanu, Lucacila.Tot in sectorul dambovitean in aceasta zona va fi inclus si traseul Dobresti-Scropoasa-Cheile Zanoagei-Zanoaga si Pestera Ialomitei;

c) sectorul brasovean: Valea Bangalesei de la limita drumului auto forestier in Saua Strunga, Grahotis, Poiana Gutanu, Valea Simonului;

1.3 Zone pentru parcare, picnic, cazare in care accesul este permis si mijloacelor de transport auto In aceasta zona au fost incluse suprafetele de teren limitrofe obiectivelor turistice la care accesul se poate face si cu mijloace de transport auto. Sunt incluse in general cele mai afectate zone in care se constata cea mai mare concentrare a numarului de vizitatori, in special la sfarsit de saptamana. Impactul negativ asupra patrimoniului natural se datoreaza in special aprinderii de focuri in locuri neamenajate, colectarea de lemn mort sau taierea de arbusti sau puieti forestieri, abandonarea de deseuri .Sectorul prahovean:

a) Sinaia-Cota 1400 cu ramificatie la Poiana Staniib) Sinaia-Cuibul Dorului-Complex Sportiv Piatra Arsac) Busteni-Gura Diham-Versant drept tehnic a Vaii Cerbului

Sectorul brasovean:a) Zanoaga-Sosire partie schi-Valea Portii

Sectorul dambovitean:

28



a) Raciu-Valea Ialomitei-Tabereb) Zanoaga-Bolbocic) Cheile Tatarului-Refugiu Salvamont-Pestera

1.4 Zone cu locuri de campare, cabane turistice la care accesul se face numai prin activitati de drumetie, ciclism, turism ecvestru In aceasta zona au fost incluse in special destinatiile turistice-cabane sau repere importante-monumente ale naturii, varfuri de munti . care pot fi vizitate doar pe poteci turistice.Sectorul prahovean:

a) Zona Furnica -Miorita- Valea Doruluib) Babele, Caraiman inclusiv Monumentul Eroilor de pe Caraimanc) Varful Omu, Poiana Izvoarelor

1.5 Zone de dezvoltare a activitatilor de vizitare in vecinatatea arieiIn aceasta categorie au fost incluse suprafetele propuse in zona de dezvoltare durabila in conformitate cu zonarea interna a Parcului si deasemenea si alte suprafete pe care sunt amplasate diferite obiective turistice importante si care in general sunt preferate de catre turisti pentru plimbare, picnic, in imediata vecinatate a statiunilor.Sectorul prahovean

a) Sinaia-Calea Codrului-Taverna Sarbului-obiective importante:Complexul muzeal Peles, Manastirea Sinaia

b) Busteni-Poiana Palanca-Gura Diham -obiectiv important:Manastirea CaraimanSectorul brasovean

a) Rasnov-Tinoasab) Bran- Valea Portii-obiectiv important:Complex muzeal Branc) Valea Simonuluid) Valea Bangalesei

Sectorul damboviteana) Sat Dobresti-comuna Moroieni-obiective importante:Manastirea Pestera, Lac

acumulare Bolboci,Cabana BrateiElementele de infrastructura pentru vizitare, existente in aceste zone sunt figurate pe harta turistica a Parcului, anexa a Planului de Management.

2. Planul de interpretare şi informare

Zona Teme de interpretare Tehnici de interpretare

Infrastructura necesara pentru interpretare

Zone linistite Prezentarea Parcului- Personala-cu ghid,

29



activitati, obiective, .

-impactul negativ al turismului necontrolat asupra platoului Bucegi;- importanţa păstrării nealterate a habitatelor subalpine;

Zone cu acces fara ghid pe trasee si poteci

Habitate, traseul parcurs, reguli de vizitare, monumente

impersonala-panouri panouri

Zone pentru parcare, picnic,

intrare Parc, reguli de vizitare, trasee posibile din acel loc


Zone de dezvoltare a activitatilor de vizitare in vecinatatea ariei

Habitate, intrare Parc, reguli de vizitare, monumente, obiective din vecinatatea Parcului


Teme pentru traseele tematiceBusteni - Cascada Urlatoarea - Traseul Alexandru Beldie tema botanica in specialBusteni – Jepii Mici – Babele – Sfinx - Traseul Niculae BaticuLacul Scropoasa – Zanoaga – Traseul Nestor UrechiaPadina - Valea Doamnele - Drumul Granicerilor - Saua Strunga – Padina –Traseul Nicolae GelepeanuRaul Mare – La uzina – Sapte Izvoare –Traseul Mos ButmaloiValea Bangaleasa - Poiana Gutanu - Grohotis - Valea Bangaleasa- Traseul Bucura DumbravaTurbaria Laptici -

3. Infrastructura pentru informare şi educaţie ecologică Marea diversitate a patrimoniului natural , precum si impactul antropic asupra acestuia impun diversificarea masurilor de protectie si conservare, un accent deosebit avand actiunile de informare si educare.Pentru indeplinirea in bune conditii a acestui

30


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________deziderat, in paralel cu activitatea zilnica a Administratiei Parcului se impune si completarea si modernizarea infrastructurii specifice pt informare si educare.Informarea corecta si completa a vizitatorilor dar si a reprezentantilor comunitatilor locale asupra scopului, obiectivelor si masurile stabilite prin Planul de Management al ariei se poate realiza in mod optim doar in centre de vizitare si puncte de informare accesibile tuturor categoriilor de vizitatori si comunitatilor.Conform Planului de Management in Parcul Natural Bucegi vor fi realizate 2 Centre de Vizitare si 5 Puncte de Informare.Realizarea acestora se va face in mod etapizat in functie de posibilitatile financiare.Astfel, în prima etapă se va realiza un Centru de Vizitare in orasul Busteni, judetul Prahova si se va amenaja un punct de informare in comuna Moroieni, judetul Dambovita. Prin realizarea acestor 2 obiective de infrastructura se doreste crearea unui cadru unitar de informare si educare a publicului larg.

CENTRUL DE VIZITARE BUŞTENI

Prin amplasarea in orasul Busteni a Centrului de Vizitare se va realiza actiunea de informare si educare a turistilor din Valea superioara a Prahovei din statiunile Sinaia, Busteni si Azuga.Practic acest Centru de Vizitare va fi amplasat in imediata vecinatate a punctului de pornire a 3 trasee turistice foarte frecventate:Busteni-Cascada Urlatoare, Busteni-Platou Bucegi prin Jepii Mari, Busteni-Babele.De asemenea in zona este amplasata Statia de Telecabina Busteni- Babele precum si Hotelul Silva, destinatii turistice pentru un numar mare de vizitatori.Acest amplasament este de asemenea favorabil deoarece se afla in imediata apropiere a DN 1 si a caii ferate, facand posibil accesul atat a vizitatorilor cat si a comunitatilor locale din zona.Locatia Centrului :UP I Caraiman, u.a 16 pe teritoriul administrativ a Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva.Fluxul de vizitatori Conform datelor puse la dispozitie de catre S.C Teleferic Prahova S.A in anul 2007 au fost inregistrati un numar 146 281 de vizitatori, care s-au deplasat cu instalatia pe transport pe cablu Busteni –Babele, iar in anul 2008 in perioada ianuarie-iulie au fost inregistrati un numar de 43 948. Numarul turistilor sositi in Busteni la nivelul anului 2007 a fost de 57 110, iar numarul total de turisti inregistrati pe Valea Prahovei si statiunile turistice din sectorul brasovean al Parcului a fost de 766 506.Din analiza acestor date, precum si a rezultatelor actiunilor proprii de monitorizare a fluxului turistic rezulta ca acest Centru de Vizitare se adreseaza unui numar remarcabil de vizitatori.

31


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________În afara vizitatorilor care folosesc instalaţiile de transport pe cablu un număr important de vizitatori pornesc direct în drumeţii montane din zona Hotelului Silva. Conform statisticilor, la statiile CFR Busteni si Sinaia au sosit in ultimele 12 luni 132 889, respectiv 146 708 turisti, care sunt deasemenea potenţiali vizitatori ai centrului. Functiuni: Centrul de Vizitare va indeplini in principal functia de informare si educare a vizitatorilor si a membrilor comunitatilor locale, fiind destinat in acelasi timp intrunirilor Administratiei Parcului cu reprezentantii comunitatilor si cu alti parteneri pentru diferite activitati.

Teme si tehnici de interpretare Avand in vedere complexitatea patrimoniului biologic si impactul antropic asupra acestuia, Centrul de Vizitare va trebui sa ofere informatii cat mai complete privind valoarea acestui patrimoniu, precum si masurile ce trebuiesc adoptate in vederea protejarii acestuia.O prezentare completa si convingatoare a resurselor naturale va putea induce o pozitie favorabila atat a vizitatorilor cat si a locuitorilor din zona fata de aria naturala protejata si administratorul acesteia. Principalele teme abordate se vor referi la : flora, fauna , habitate, monumente ale naturii, geologie, activitati traditionale, etnografie si folclor. Temele mai sus mentionate vor fi abordate cu tehnici moderne de interpretare astfel incat vizitatorii cat si comunitatile locale sa beneficieze de informatii complete.Un spatiu important va fi alocat pentru “Scoala Verde”, instrument educativ prin care se va realiza educatia ecologica a tinerilor din comunitatile locale dar si din taberele scolare ce functioneaza in zona pe timpul vacantelor.Deasemenea va fi rezervat un spatiu pentru intrunirile cu reprezentatii comunitatilor locale si alti factori implicati in buna desfasurare a activitatii in aria protejata. Utilizarea principiului de cladire verde va asigura incadrarea acestui obiectiv in peisajul local prin folosirea de materiale de constructii specifice zonei ,piatra cioplita, lemn.Adoptarea unor solutii alternative privind alimentarea cu energie electrica a cladirii va oferi vizitatorilor un exemplu ce poate fi preluat si de replicat.

PUNCTUL DE INFORMARE TURISTICĂ MOROIENI

Punctul de informare turistică va fi amenajat la extremitatea sudica a Parcului Natural Bucegi, in cladirea Administratiei si se va adresa vizitatorilor si comunitatilor locale care au ca destinatie sectorul dambovitean al Parcului, precum si comunitatilor

32


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________locale din zona.Realizarea acestui punct de informare este importanta deoarece in aceasta zona nu exista alta posibilitate de informare si educatie cu toate ca sectorul dambovitean reprezinta 50% din suprafata Parcului.Pana la realizarea celui de-al doilea Centru de Vizitare, Punctul de Informare de la Moroieni va asigura toate activitatile de informare si educatie din zona. Locatia Punctului de Informare va fi in comuna Moroieni, judetul Dambovita in cladirea Administratiei Parcului Natural Bucegi.Fluxul de vizitatori Numarul mare de vizitatori care intra in Parc prin imediata vecinatate a punctului de informare, precum si prezenta in aceasta zona a 2 tabere scolare impun crearea unui cadru organizat pentru diseminarea informatiilor asupra patrimoniului natural si a regulilor de vizitare a Parcului.Functiuni:Punctul de Informare va indeplinii atat functia de informare si educare cat si aceea de a favoriza actiunile de constientizare publica adresate comunitatilor si autoritatilor locale din zona.Teme si tehnici de interpretare vor fi similare celor adoptate in Centrul de Vizitare, in functie de spatiul disponibil. In etapa a doua va fi realizat inca un Centru de Vizitare in Valea Superioara a Ialomitei in zona turistica Padina-Pastera iar celelalte Puncte de Informare vor fi organizate la nivelul fiecarei statiuni limitrofe Parcului:Sinaia,Rasnov,Bran si Moieciu.

4.Măsuri pentru implementarea zonării turistice şi a strategiei de management al vizitatorilor

Monitorizarea fluxului vizitatorilor şi cuantificarea impactelor de mediu ale fenomenului de vizitare, clasificarea şi organizarea reţelei de trasee turistice prin: Marcarea sau refacerea marcajelor, amenajarea unor facilităţi pe trasee;Realizarea de sondaje calitative şi calitative în rândul vizitatorilor;identificarea traseelor turistice pe care se generează impact negativ asupra biodiversităţii;Inchiderea unor trasee dificile cu pericol de accidente;Devierea sau închiderea unor trasee unde a fost identificat impact negativ major asupra biodiversităţii sau promovarea negativă a acestora;Delimitarea în sectoarele de protecţie specială a Peşterii Rătei a unui traseu unic, marcat prin banda reflectorizantă;

33


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________Identificarea şi supravegherea locurilor de camping suprasolicitate, analiza impactului asupra habitatelor, stabilirea toleranţei ecologice a perimetrului, dimensionarea şi semnalizarea corespunzatoare a acestora;Amenajarea unui loc de campare în apropierea Peşterii Ialomiţei, delimitarea,amenajarea şi întreţinerea locului de tabără speologică lângă Peştera Rătei;Inventarierea, clasificarea, monitorizarea stării de exploatare a drumurilor auto sau altor categorii de drumuri din PNB, a parcărilor şi spaţiilor de campare limitrofe, precum şi a accesului în afara drumurilor publice;Stabilirea de noi locuri de parcare, întreţinerea zonelor limitrofe drumurilor publice din parc;Dotarea punctelor,locaţiilor cu W.C.-uri ecologice, recipienţi pentru colectarea deşeurilor;Promovarea şi organizarea turismului tematic si silvocinegetic, fără armă, prin stabilirea unor locuri de observaţie, fotografiere sau filmare a elementelor de floră, faună montană si monumente ale naturii. Organizarea speoturismului şi a turismului specializat:geologie, mineralogie, ecologie, kiroptere;Amenajarea si promovarea a 7 trasee tematice;Promovarea echitaţiei prin organizarea unor centre specializate în zonele cu mare aflux turistic;Identificarea, inventarierea şi promovarea de elemente de unicitate care pot constitui obiective de vizitare;Monitorizarea spaţiilor de cazare şi alimentaţie publică din Parc şi din zona limitrofă;Promovarea unităţilor care au o calitate ridicată a serviciilor şi respectă legislaţia de mediu si Regulamentul PNB;Sancţionarea unităţilor care nu respectă legislaţia de mediu;Identificarea locaţiilor şi construcţia de adăposturi simple contra intemperiilor sau refugii montane pe traseele turistice;Menţinerea punctelor de permanenţă Salvamont, modernizarea infrastructurii specifice şi dotarea corespunzatoare pentru supravegherea activităţilor turistice, prevenirea accidentelor, informarea turiştilor;Realizarea unui Centru de Vizitare;Promovarea Regulamentului Parcului Natural Bucegi precum si a regulilor specifice pentru protectia fiecarui obiectiv turistic-monument al naturii sau zona peisajera deosebita, prin confectionarea si montarea de panouri indicatoare, afise, pliante . in/la principalele obiective turistice, cai de acces, si puncte de informare;Scolarizarea si acreditarea de ghizi, inclusiv pentru complexele carstice;Educarea unei noi generaţii care să nu rămână indiferentă la problemele de mediu prin realizarea de parteneriate cu universităţi, şcoli, cluburi, asociaţii de mediu;

34


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________Parteneriat strategic cu Universitatile ”Transilvania” si „Valahia” ;Elaborarea şi difuzarea de materiale informative, pliante, afişe, broşuri cu caracter educativ;Realizarea şi promovarea unui manual al Parcului, includerea acestuia în programa şcolară, difuzarea către toţi factorii interesaţi sau implicaţi şi realizarea de ore de clasă la centrele de vizitare ale parcului;Informare şi educaţie civică privind protecţia mediului şi a naturii;Atragerea tinerei generaţii în protecţia biodiversităţii;Elaborarea şi aplicarea unui program special de educaţie şi conştientizare în taberele şcolare organizate în Parc şi în zona limitrofă prin panouri informative, editarea de broşuri, casete video, acordarea de diplome pentru protejarea biodiversităţii şi a carstului;Implicarea ONG-urilor, a membrilor Salvamont şi a ghizilor montani în programe de educare a turiştilor;Implicarea mass-media în acţiuni de promovare a activităţilor de conservare a peisajelor, habitatelor, florei şi faunei deosebite, prin articole, interviuri, documentare, filme despre PNB. Realizarea si actualizarea periodica a paginii web a Parcului Natural Bucegi;Elaborarea unui capitol special referitor la carst şi speoturism;Stabilirea impactului asupra habitatelor, reglementarea si monitorizarea accesului;Protejarea naturii în activităţile de valorificare a potenţialului turistic, schiabil, ştiinţific şi economic al zonei-construire/reamenajare/întreţinere a facilităţilor turistice de pe suprafaţa parcului;Monitorizarea modului de amenajare şi întreţinere a pârtiilor de schi, a modului de realizarea a construcţiilor şi a altor amenajări cu caracter turistic, respectarea legislaţiei şi a condiţiilor din avizele eliberate de administraţia Parcului-decopertări, nivelări, parapeţi de protecţie, parazăpezi, construcţii pasagere pe perioada sezonului de schi.Realizarea şi publicarea de hărţi pentru traseele turistice de alpinism şi ciclism montan, cu precizarea gradelor de dificultate ale acestora, realizarea de pliante şi broşuri cu activităţile ecoturistice care se pot desfăşura în Parc;Promovarea imaginii Parcului Natural Bucegi prin intermediul organizaţiilor de mediu din ţară şi străinătate;Introducerea unor tarife de vizitare pentru obiective din Parc;Dirijarea unei părţi din taxele de staţiune pentru activităţi de monitorizare a fluxului turistic, acţiuni de ecologizare, acţiuni de întreţinere a facilităţilor turistice; Realizarea de excursii cu ghizi specializaţi ai APNB;

35


STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR _____________________________________________________________________________________________________________Promovarea pescuitului sportiv in locurile stabilite prin planurile de actiune ale Administratiei Parcului Natural Bucegi;Realizarea unui parteneriat cu Manastirea Pestera in ceea ce priveste accesul si utilitatile Pesterii Ialomita; Planul de Management al Vizitatorilor, componenta de baza a Planului de Management al Parcului Natural Bucegi va fi implementat atat prin realizarea de activitati specifice in domeniul managementului vizitatorilor cat si prin completarea infrastructurii de vizitare. Activitatile vor fi realizate atat in cadrul Centrelor de Vizitare si a punctelor de informare cat si pe teren pe traseele tematice in special, dar si in principalele locuri de concentrare a vizitatorilor, puncte de intrare in Parc, statii de telecabina, monumente ale naturii. Infrastructura de vizitare va fi completata sau reorganizata in functie de zonarea Parcului din punct de vedere al vizitatorilor si vor fi realizate urmatoarele obiective:trasee tematice : 7 trasee conform fiselor de descriere prevăzute în anexele nr. 9 - 15 la prezentul Plan de Management dotate cu panouri informative si educative, locuri de odihna si facilitati pentru circulatia vizitatorilor, prevăzute în anexa nr. 16;12 panouri pentru informarea vizitatorilor privind punctele de acces in Parc. Amplasamentul acestora face obiectul anexei nr. 17;34 panouri informative si educative amplasate in unitatile de cazare si taberele scolare din Parc si din imediata vecinatate a acestora;14 panouri informative privind Rezervatiile naturale;2 panouri informative privind prezentarea si regulile de vizitare a Pesterii Ialomitei si Ratei;Ecrane informative pentru telecabina Sinaia si Busteni;

5. Integrarea Planului de Management in elementele strategice de dezvoltare a turismului durabil

Administratia Parcului a pus la dispozitia echipei de elaborare a Masterplanului in Turism informatiile referitoare la patrimoniul natural al ariei protejate, a impactului vizitatorilor asupra ariei, pecum si a propunerilor de masuri pentru diminuarea acestuia in urmatoarea perioada de timp.De asemenea reprezentatii comunitatilor locale si a institutiilor care coordoneaza activitatea turistica fac parte din Consiliul Consultativ de Administrare a Parcului creindu-se astfel un cadru legal de armonizare a cerintelor vizitatorilor cu capacitatea de suport a Masivului Bucegi.

36



CAPITOLUL 6

MONITORIZAREA SI REVIZUIREA STRATEGIEI DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR

Având în vedere faptul ca la data elaborarii acestui Plan, Planul de Management al Parcului nu a fost inca aprobat, zonarea interna a acestuia nefiind functionala, se apreciaza ca odata cu constituirea in mod legal a zonei de dezvoltare durabila vor intervenii modificari majore asupra numarului de turisti si a zonelor preferate de acestia ca destinatii turistice. Astfel, zona de dezvoltare durabilă Padina-Peştera va atrage un numar sporit de vizitatori, acestia beneficiind alaturi de atractiile naturale si de o infrastructura turistica moderna si diversificata, partii de schi, trambuline.De asemenea modernizarea drumurilor judetene Moroieni-Pestera si Sinaia-Piatra Arsa, precum si ruta de legatura dintre acestea, va favoriza accesul unui numar sporit de turisti si in aceste zone cu implicatii majore asupra patrimoniului natural.Monitorizarea Planului de Management al Vizitatorilor se va face permanent si va face obiectul unui protocol special, iar revizuirea acestuia se va face din 2 in 2 ani si obligatoriu odata cu revizuirea Planului de Management al Parcului. Pe perioada implementarii prezentului Plan de Management al Vizitatorilor sunt aplicabile prevederile Regulamentului Parcului Natural Bucegi, precum si prevederile legale specifice legislatiei de mediu si a ariilor protejate. Având în vedere ca Parcul Natural Bucegi este unul dintre cel mai complex Parc din Romania cu privire la managementul vizitatorilor, cat şi lipsa sau insuficienţa unor date legate de fluxurile de turişti şi comportamentul acestora, prezenta strategie rămâne deschisă comentariilor, sugestiilor şi viitoarelor revizuiri.

Anexele nr.1 – 18 fac parte integrantă din prezenta Strategie.

37



Anexa nr. 1

ZONAREA INTERNĂ A PARCULUI NATURAL BUCEGI

Judet

TOTAL suprafata Fond forestier ( FF ) din care: Pajisti si alte categorii de folosinta

(ha)

din care:

TOTA

L (ha)

din care:

TOTAL

(ha)

din care :

ZPS (ha)

ZPI (ha)

ZMD (ha)

ZDD (ha)

ZPS (ha)

ZPI (ha)

ZMD (ha)

ZDD (ha)

ZPS (ha)

ZPI (ha)

ZMD (ha)

ZDD (ha)

Dambovita16634,5 626,6 1842,05 12813,33 1352,53 11125,00 625,62 1153,37 8730,85 615,2 5509,5 0,96 688,68 4082,48 737,33

Prahova8008,5 3389,5 1131,04 3005,24 482,71 4826,1 1663,11 1114,55 1745,32 303,1 3182,4 1726,39 16,49 1259,92 179,61

Brasov7853,8 0 4394,9 3230,79 228,15 5459,9 0,0 2085,84 3182,77 191,3 2393,9 0,0 2309,06 48,02 36,85

TOTAL PNB32496,8 4016,10 7367,99 19049,36 2063,39 21411,00 2288,73 4353,76

13658,94 1109,6 11085,8 1727,35 3014,23 5390,42 953,79

NOTA 1 :

ZPS – Zona de protectie stricta=12,36% ZMD – Zona de management

durabil=58,62%ZPI – Zona de protectie integrala=22.67%

ZDD – Zona de dezvoltare durabila=6,35%

38



Anexa nr.2 Infrastructura turistica

Nr. crt. Denumire obiectiv Locaţie0 1 2

1 Cabana Vf. Omu Vf. OmuAlt.: 2505 m

2 Cabana Babele Muntele Babele Alt.: 2200 m

3 Cabana Caraiman Muntele CaraimanAlt.:2025 m

4 Cabana Floare de Colţ Muntele BabeleAlt.:2200 m

5 Bar Babele Muntele Babele Alt.:2200 m

6 Complex Piatra Arsă Muntele Piatra ArsăAlt.: 1950 m

7 Cabana Valea Dorului Muntele FurnicaAlt.:

8 Cabana Mioriţa Muntele FurnicaAlt.: 1987 m

9 Cabana Cuibul Dorului Muntele PăduchiosuAlt.: 1160 m

10 Cabana Popas Alpin Muntele Furnica

11 Hotel Cota 1400 Muntele FurnicaAlt.: 1400 m

12 Bar Cota 1400 Muntele FurnicaAlt.: 1400 m

13 Bar Cota 1400 Muntele FurnicaAlt.: 1400 m

14 Cabana Valea cu Brazi Muntele FurnicaAlt.: 1500 m

15 Cabana Brădet Muntele FurnicaAlt.: 1300 m

16 Poiana Stânii Muntele Piatra ArsaAlt.: 1270 m

17 Poiana Stânii Muntele Piatra ArsaAlt.: 1270 m

18 Hotel Cota 1000 Muntele PăduchiosulAlt.: 1000 m

19 Hotel Peştera Muntele CocoraAlt.: 1610 m

39



20 Cabana Padina Muntele ColţiAlt.: 1525 m

21 Cabana Bolboci Muntele Plaiul MirceaAlt.: 1460 m

22 Cabana Zănoaga Muntele ZănoagaAlt.: 1400 m

23 Cabana Poiana Izvoarelor Muntele DihamAlt.:1455 m

24 Cabana Brătei Muntele BrăteiAlt.: 1230m

25 Popas Valea Muşchiului DN 71A Sinaia – Târgovişte

26 Cabana Gura Diham Muntele DihamAlt.: 987 m

27 Vila 1 şi 2, Club Colonie Muntele Lespezi

28 Vile Complex Coteanu Muntele CoteanuAlt.: 1470m

29 Cabana Mălăieşti Muntele Padina CruciiAlt.: 1720 m

30 Cabana Scropoasa Muntele ScropoasaAlt.: 1205 m

31 Tabăra Cerbul Muntele LespeziAlt. 860m

32 Tabăra Vânătorul Muntele LespeziAlt. 900m

33 Complex Diana Muntele LăpticiAlt.: 1470m

34 Cabana Kalinderu - plecare Muntele CaraimanAlt. 1260m

40



ANEXA nr.3

MANASTIRI SI SCHITURI

Nr. crt. Denumire obiectiv Locaţie

1 Mânăstirea Caraiman“Înălţirea Sf. Cruci”

Buşteni, jud. Prahovala baza muntelui Caraiman

2 Mânăstirea Cota 1000„Înălţarea Domnului”

Muntele PăduchiosuLimita jud. Prahova şi Dâmboviţa

3 Mânăstirea Peştera “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” Muntele Cocora şi Grota “Mihnea Vodă”

4 Schitul “Sf. Ana” Muntele FurnicaDrumul vechi al Cotei

5 Monumentul EroilorPrimul război mondial Muntele Caraiman

41



ANEXA nr.4

Instalatii de transport pe cablu existente si constructii aferente acestora

Nr. crt. Denumire obiectiv Locaţie Observaţii

1 Telecabina Sinaia – Cota 1400 Muntele FurnicaStatie plecare Sinaia, in

afara PNBStatie sosire Cota 1400

2 Telecabina Cota 1400 –Cota 2000 Muntele Furnica Statie sosire Cota 2000

3 Telescaun Cota 1400 – Cota 2000 Muntele Furnica Statie plecare Cota 1400Statie sosire Cota 2000

4 Telescaun Valea Dorului Muntele FurnicaStatie plecare Valea

DoruluiStatie sosire Cota 2000

5 Telegondola Cota 998 – Cota 1400 Muntele Furnica Statie plecare Cota 998Statie sosire Cota 1400

6 Telescaun Kalinderu Muntele CaraimanStatie plecare BusteniStatie sosire Kalinderu

alt. 1260m

7 Telecabina Busteni – Babele Muntele Jepii MiciStatie plecare Busteni,in

afara PNBStatie sosire Babele

8 Telecabina Pestera – Babele Muntele Cocora Statie plecare Pestera

42



ANEXA nr.5

INFRASTRUCTURĂ SALVAMONT ŞI REFUGII TURISTICE

Nr. crt. Denumire obiectiv Locaţie Observaţii

1 Refugiu Salvamont Mălăieşti Padina Crucii Alt.:1720 m

Serviciul Public Râşnov

2 Refugiu Salvamont Zănoaga Poarta, Bran, Poiana ZănoagaAlt.:1100 m

Serviciul Public Bran

3 Refugiu Salvamont Ciubotea Muntele Urlătoarea Clincii, Poiana Ciubotea


4 Refugiu Salvamont Omu Vf. OmuAlt.:2505 m


5 Refugiu Salvamont Valea Albă Muntele Coştila Alt.:

Serviciul Public Buşteni

6 Refugiu Salvamont Furnica Muntele FurnicaAlt.:2100 m

Serviciul Public Sinaia

7 Refugiu Salvamont Cota 1500 Muntele FurnicaAlt.:1500 m Dezafectat

8 Sediu Salvamont Peştera Muntele ObârşiaAlt.:1610 m

Serviciul Public Judeţean

Dâmboviţa

9 Centrul Naţional Salvamont Padina Valea Sup. IalomiţaPadina ANSMR

10 Refugiul turistic Şaua Strunga Muntele ColţiiAlt.:1900 m

Parcul Natural Bucegi

11 Baza Salvamont Babele Muntele Babele Alt.:2200 m

În curs de realizare

12 Baza Salvamont Sinaia Cota 1400 Muntele FurnicaAlt.:1400 m

În curs de realizare

13 Refugiu Salvamont Costila Muntele Costila Serviciul public Busteni

14 Refugiu Salvamont Schiori Muntele Caraiman Serviciul public Busteni

43



ANEXA nr.6

Puncte de acces în Parcul Natural Bucegi:

Auto:Dâmboviţa

Târgovişte - Fieni – Runculeţu – Valea RaciuluiTârgovişte - Moroieni (Pucheni) – Valea Ialomiţei – Valea BrăteiuluiTârgovişte - Moroieni(Glod) – Sanatoriul Moroieni – Orzea

PrahovaPloieşti – Sinaia – Valea Izvorului – Păduchiosu – Cuibu Dorului – DichiuPloieşti – Sinaia – Valea cu Brazi – Cota 1400Buşteni – Cabana Gura-Diham

BraşovPredeal – Pasul Râşnoava – Cabana Forban – Şaua Baiului – Poiana IzvoarelorRâşnov – La Uzina Electrică – Valea GlăjerieiBran – Valea Poarta – Poiana Urlătoarea – Cascada UrlătoareaBran – Valea SimonuluiBran – Moeciu de Sus – Valea Grohotişului

Telecabină: Sinaia - Cota 2000, Buşteni spre cabana Babele şi Hotel Peştera.

44


Strategia de Management a Vizitatorilor_____________________________________________________________________________________________________________

ANEXA nr.7 TRASEE TURISTICE OMOLOGATE

Nr. certificat

Data emiterii Denumire traseu

Administrator Amplasare Judeţ

59 5/2/2006Plaiul lui Lom – Casa de vânătoare Bângăleasa – Şaua Strunga Consiliul Judeţean

Braşov

Masivul Bucegi Braşov

61 5/2/2006 Comuna Moeciu – Casa de vânătoare Bângăleasa – Plaiul Ţapului – Şaua Bătrână

Consiliul Judeţean Braşov


62 5/2/2006Moeciu de Sus – Valea Bângăleasa – Şaua Strunga Consiliul Judeţean

Braşov


63 5/2/2006Casa de vânătoare Bângăleasa – Valea Gaura (Stâna Gaura) Consiliul Judeţean

Braşov


64 5/2/2006Bran Poartă – Valea Clincea – Vârful Omul 2505 m Consiliul Judeţean

Braşov


65 5/2/2006Bran Poartă – Valea Ciubotei – Vârful Omul 2505 m Consiliul Judeţean

Braşov


66 5/2/2006Bran Poartă – Valea Gaura – Vârful Omul 2505 m Consiliul Judeţean

Braşov


67 5/2/2006Bran – Casa de vânătoare Bângăleasa – Şaua Strunga Consiliul Judeţean

Braşov


68 5/2/2006Bran Şimon – Valea Şimonului – Valea Gaura – Stâna Gaura Consiliul Judeţean

Braşov


69 5/2/2006Vârful Omul – Drumul Grănicerilor – Doamnele – Bătrâna – Şaua Strunga Consiliul Judeţean

Braşov


70 5/2/2006Oraş Râşnov – Valea Glăjăriei – Cabana Mălăieşti – Vârful Omul 2505 m Consiliul Judeţean

Braşov


45



71 5/2/2006Cabana Mălăieşti – Lacul Tigăneşti – Şaua Tigăneşti Consiliul Judeţean

Braşov


72 5/2/2006Cabana Mălăieşti – Brâna Caprelor – Creasta Bucşoiului Consiliul Judeţean

Braşov


73 5/2/2006Pichetul Roşu – Prepeleac – Cabana Mălăieşti, Tache Ionescu Consiliul Judeţean

Braşov


74 5/2/2006Pichetul Roşu – Prepeleac – Vârful Bucşoiul - Vârful Omul 2505 m Consiliul Judeţean

Braşov


75 5/2/2006Cabana Cheia – Şaua Runcului 1015 m – Uzina veche Consiliul Judeţean

Braşov


76 5/2/2006Valea Glăjăriei – Poiana Frăsinet 1130 m – Şipote, Crăcănel Consiliul Judeţean

Braşov


77 5/2/20067 Izvoare – Valea Glăjăriei – Cabana Diham – Cabana Poiana Izvoarele Consiliul Judeţean

Braşov


89 5/2/2006Şipote, Crăcănel – Pichetul Roşu Consiliul Judeţean

Braşov


90 5/2/2006Şipote, Crăcănel – Şaua Baiului 1363 m – Cabana Steaua Consiliul Judeţean

Braşov


166 6/21/2006 Sinaia – Cota 1400 – fosta cabană Vârful cu Dor – Cabana Valea Dorului – Şaua Laptici – Cabana Padina

Consiliul Judeţean Prahova şi Dâmboviţa

Masivul Bucegi Prahova

167 6/21/2006 fosta cabană Vârful cu Dor – Cota 2000 – Cabana Piatra Arsă – Cabana Babele – Cabana Vârful Omu

Consiliul Judeţean Prahova


168 6/21/2006 fosta cabană Vârful cu Dor - Şaua Călugărului Consiliul Judeţean Prahova


169 6/21/2006 fosta cabană Vârful cu Dor - Cabana Valea Dorului – Blana – Cabana ZănoagaConsiliul Judeţean Prahova şi Dâmboviţa

Masivul BucegiPrahova

170 6/21/2006 Sinaia – Poiana Stanei Piciorul Pietrei Arse – Cabana Piatra Arsă – Hotelul Consiliul Judeţean Masivul Bucegi Prahova

46



Peştera Prahova şi Dâmboviţa

171 6/21/2006 Buşteni – Cascada Urlătoarea Consiliul Judeţean Prahova Masivul Bucegi

Prahova

172 6/21/2006 Poiana Ţapului – Cascada Urlătoarera Consiliul Judeţean Prahova Masivul Bucegi

Prahova

173 6/21/2006 Buşteni – Valea Jepilor Mari – Cantonul Jepi – Cabana Piatra Arsă Consiliul Judeţean Prahova Masivul Bucegi

Prahova

174 6/21/2006 Buşteni – Căminul Alpin – Plaiul Munticelului – Poiana Costilei – Pichetul Roşu – La Prepeleac – Cabana Mălăişte

Consiliul Judeţean Prahova şi Braşov Masivul Bucegi

Prahova

175 6/21/2006 Buşteni – Valea Jepilor Mici – Cabana Caraiman – Cabana Babele – Hotel Peştera

Consiliul Judeţean Prahova şi Dâmboviţa


176 6/21/2006 Buşteni – Plaiul Fanului – Poiana Costiliei – Valea Cerbului – Cabana Vârful Omu

Consiliul Judeţean Prahova Masivul Bucegi

Prahova

177 6/21/2006 Buşteni – Cabana Gura Diham – Cabana Poiana Izvoarelor – Pichetul Roşu – La Prepeleac – Creasta Bucsoiul Mare – Cabana Vârful Omu


Prahova

178 6/21/2006 Buşteni – Cabana Gura Diham – Şaua Baiului – Cabana Diham Consiliul Judeţean Prahova Masivul Bucegi

Prahova

179 6/21/2006 Cabana Caraiman – Monumentul Eroilor Consiliul Judeţean Prahova Masivul Bucegi

Prahova

180 6/21/2006 Cabana Babele – Vârful Caraiman – Monumentul eroilor – Spinarea Costilei – Şaua Sugarilor


Prahova

181 6/21/2006 Cabana Vârful Omu – Obarsia Ialomiţei – Hotel PeşteraConsiliul Judeţean Prahova şi Dâmboviţa


182 6/21/2006 Cabana Vârful Omu – Muntele Doamnele – Şaua Strunga – Cabana PadinaConsiliul Judeţean Prahova şi Dâmboviţa


In curs de omologare

Cabana Bolboci-Muntele Zanoaga-Cantonul Bratei Consiliul Judetean Dambovita

Masivul Bucegi Dambovita

47




Moroieni-Dobresti-Cheile Orzei- Cabana Scropoasa-Cabana Cheile Zanoagei-Cabana Bolboci-Pestera Hotel

Consiliul Judetean Dambovita



Moroieni-Sanatoriul Moroieni-Plaiul Priporului-Plaiul Orzei-Cabana ScropoasaConsiliul Judetean Dambovita


48

ANEXA nr.8TRASEE DE ALPINISM OMOLOGATE

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

ANEXA nr.9

TRASEUL TEMATIC NR. 1

Denumire: Busteni - Cascada UrlatoareaAmplasare: Abruptul PrahoveanJudet: PrahovaAltitudine: maxima 1130m minima 920m Lungime: 2071 m , cu intoarcere pe acelasi traseu.Durata: 2 h;Specii de flora: principalele specii de flora care pot fi observate pe acest traseu sunt Myosotis sylvatica -nu ma uita, Dryopteris filix-mas -feriga, Leucanthemum waldsteinii -margareta, Oxalis acetosella - macrisul iepurelui, Veronica officinalis - stratorica. Specii de fauna: Ursus arctos - ursul brun, Mustela nivalis -nevastuica, Cervus elaphus, Lynx lynx - rasul, Sciurus vulgaris - veverita, Dyromys nitedula - parsul mic, Tetrao urogallus - cocos de munte, Salamandra salamandra, Triturus montandoni.

Tipuri de habitate: Cod habitat Descriere habitat

91V0Paduri sud-est carpatice de molid,fag si brad cu Pulmonaria rubra, Leucanthemum waldsteinii, Syphytum cordatum si Plyllitis scolopendrium

Monumente naturale: Cascada Urlatoarea 1100m altitudine;Infrastructura tematica: Panouri prezentare traseu: 1 buc;Panouri prezentare habitate, flora, fauna: 4 buc;Panouri prezentare monumente naturale: 1 buc;Locuri de odihna, locuri de belvedere: 1buc;Vizitatori carora li se adreseaza: toate categoriile de vizitatori;Echipament minim: bocanci; Perioada de vizitare: tot timpul anului;

64

ANEXA nr.10


Denumire: Busteni – Jepii Mici – Babele - SfinxAmplasare: Abruptul PrahoveanJudet: PrahovaAltitudine: maxima 2215m minima 920m Lungime: 10332 mDurata: 8 h;Specii de flora: principalele specii de flora care pot fi observate pe acest traseu sunt Myosotis sylvatica - nu ma uita, Dryopteris filix-mas - feriga, Leucanthemum waldsteinii - margareta, Oxalis acetosella - macrisul iepurelui, Veronica officinalis -stratorica, Soldanela hungarica , Athyrtium distentifolium, Rumex alpinus - macrisul cailor, Viola declinata - unghia pasarii, Hieracium rotundatum, Luzula luzuloides, Rubus hirtus,Nardus stricta, Festucetum rubrae,Loiseleuria procumbens, Salicetum glacialis, Caricetum curvulae, Salicetum reticulatae.

Specii de fauna: Ursus arctos - ursul brun, Mustela nivalis - nevastuica, Rupicapra rupricapra - Capra neagra, Cervus elaphus, Lynx lynx - rasul, Sciurus vulgaris-veverita, Dyromys nitedula - parsul mic, Tetrao urogallus -cocos de munte, Aquila heliaca heliaca - acvila de piatra, Aquila chrysaetos chrysaetos - acvila incaltata, Buteo buteo - sorecarul comun, Salamandra salamandra, Triturus montandoni.Tipuri de habitate:

Cod habitat Descriere habitat


9410paduri sud-est carpatice de molid si brad cu Soldanella hungarica, Oxalis acetosella, Hieracium rotundatum, Luzula sylvatica si Sphangum sp

4060 tufisuri sud-est carpatice de Rhododendron myrtifolium si Vaccinium myrtillus

6150 pajisti sud-est carpatice de parusca - Festuca supina si Potentilla ternata

6230 pajisti sud –est carpatice de taposica - Nardus stricta si Viola declinata

Monumente naturale: Sfinxul, Babele, Platoul cu ciuperci de gresie;Infrastructura tematica: Panouri prezentare traseu: 1 buc;

65

Panouri prezentare habitate, flora, fauna: 8 buc;Panouri prezentare monumente naturale: 3 buc;Locuri de odihna, locuri de belvedere: 1 buc;Vizitatori carora li se adreseaza: 18 – 45 ani;Echipament minim: bocanci, scurta, pantalon Goretex;Perioada de vizitare: interzis iarna;

66

ANEXA nr.11TRASEUL TEMATIC NR. 3

Denumire: Lacul Scropoasa - ZanoagaAmplasare: Valea Superioara a IalomiteiJudet: DambovitaAltitudine: maxima 1370m minima 1215m Lungime: 2509 mDurata: 2 h;Specii de flora: reprezentata de specii ca: Festuca drymeria,Dentaria bulbifera --coltisor, Pulmonaria obscura, Galium odoratum - muma padurii, Luzula luzuloides, Poa nemoralis - firuta, Soldanela hungarica , Athyrtium distentifolium, Rumex alpinus- macrisul cailor, Viola declinata - unghia pasarii, Hieracium rotundatum, Rubus hirtus.Specii de fauna: Ursus arctos - ursul brun, Mustela nivalis - nevastuica, Rupicapra rupricapra - Capra neagra, Cervus elaphus, Lynx lynx - rasul, Sciurus vulgaris - veverita, Dyromys nitedula - parsul mic, Tetrao urogallus - cocos de munte, Aquila heliaca - acvila de piatra, Aquila chrysaetos - acvila incaltata, Buteo buteo - sorecarul comun.

Tipuri de habitate:Cod habitat Descriere habitat

9110

paduri sud-est carpatice de molid, fag si brad cu Hieracium rotundatum si Festuca drymeria;padure de fag si brad cu Hieracium rotundatum si Vaccinium myrtillus;padure de fac cu Festuca drymeria


Monumente naturale: Cheile Zanoagei;Infrastructura tematica: Panouri prezentare traseu: 1 buc;Panouri prezentare habitate, flora, fauna: 4 buc;Panouri prezentare monumente naturale: 1 buc;Locuri de odihna, locuri de belvedere: 1 buc;Vizitatori carora li se adreseaza: toate categoriile de vizitatori;Echipament minim: bocanci;Perioada de vizitare: interzis iarna;

67

ANEXA nr.12


Denumire: Padina - Valea Doamnele - Drumul Granicerilor - Saua Strunga - PadinaAmplasare: Valea Superioara a Ialomitei – Obarsia IalomiteiJudet: DambovitaAltitudine: maxima 2180m minima 1510m Lungime: 15983 mDurata: 10 h;Specii de flora: principalele specii de flora care pot fi observate pe acest traseu sunt Myosotis sylvatica - nu ma uita, Dryopteris filix-mas - feriga, Leucanthemum waldsteinii - margareta, Oxalis acetosella - macrisul iepurelui,Veronica officinalis - stratorica, Soldanela hungarica, Athyrtium distentifolium, Rumex alpinus - macrisul cailor, Viola declinata - unghia pasarii, Hieracium rotundatum, Luzula luzuloides, Rubus hirtus,Nardus stricta, Festucetum rubrae, Loiseleuria procumbens, Salicetum glacialis, Caricetum curvulae, Salicetum reticulatae.Specii de fauna: Ursus arctos - ursul brun ,Mustela nivalis - nevastuica, Rupicapra rupricapra - Capra neagra, Cervus elaphus, Lynx lynx - rasul, Sciurus vulgaris - veverita, Dyromys nitedula - parsul mic, Tetrao urogallus - cocos de munte, Aquila heliaca - acvila de piatra, Aquila chrysaetos - acvila incaltata, Buteo buteo - sorecarul comun , Salamandra salamandra, Triturus montandoni.Tipuri de habitate:



4060 tufisuri sud-est carpatice de Rhododendron myrtifolium si Vaccinium myrtillus

4070 tufisuri sud-est carpatice de jneapan - Pinus mugo si smirdar - Rhododendron myrtifolium

6170

pajisti sud-est carpatice de Asperula capitata si Sesleria rigida;pajisti sud-est carpatice de coada iepurelui - Sesleria rigida ssp. haynaldiana si rogoz - Carex sempervirens;pajisti sud-est carpatice de rogoz - Carex sempervirens si coarna mare - Sesleria bielzii

Monumente naturale: Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor, Cascada Doamnele, Saua Strunga, Depozitele fosilifere dintre Pasul Strungulita si Obarsia Vaii Tatarului;Infrastructura tematica:

68

Panouri prezentare traseu: 1 buc;Panouri prezentare habitate, flora, fauna: 11 buc;Panouri prezentare monumente naturale: 3 buc;Locuri de odihna, locuri de belvedere: 1 buc;Vizitatori carora li se adreseaza: 18 – 45 ani;Echipament minim: bocanci, scurta, pantalon Goretex;Perioada de vizitare: interzis iarna;

69

ANEXA nr.13


Denumire: Raul Mare – La uzina – Sapte IzvoareAmplasare: Versantul NordicJudet: BrasovAltitudine: maxima 1260m minima 850m Lungime: 3333 m, cu intoarcere pe acelasi traseuDurata: 2½ h;Specii de flora: principalele specii de flora care pot fi observate pe acest traseu sunt Myosotis sylvatica - nu ma uita, Dryopteris filix-mas - feriga, Leucanthemum waldsteinii - margareta, Oxalis acetosella - macrisul iepurelui,Veronica officinalis - stratorica, Soldanela hungarica, Athyrtium distentifolium, Rumex alpinus - macrisul cailor, Viola declinata - unghia pasarii, Hieracium rotundatum, Luzula luzuloides, Rubus hirtusSpecii de fauna: reprezentate de Ursus arctos - ursul brun, Mustela nivalis -nevastuica, Rupicapra rupricapra - Capra neagra, Cervus elaphus, Lynx lynx - rasul, Sciurus vulgaris - veverita, Dyromys nitedula - parsul mic, Tetrao urogallus - cocos de munte, Aquila heliaca - acvila de piatra, Aquila chrysaetos - acvila incaltata, Buteo buteo - sorecarul comun.

Tipuri de habitate:Cod habitat Descriere habitat



Obiective tinta: Sapte Izvoare, Arborete de molid pe morene;Infrastructura tematica: Panouri prezentare traseu: 1 buc;Panouri prezentare habitate, flora, fauna: 2 buc;Panouri prezentare obiective tinta: 2 buc;Locuri de odihna, locuri de belvedere: 1 buc;Vizitatori carora li se adreseaza: toate categorile de vizitatori;Echipament minim: bocanci;Perioada de vizitare: tot timpul anului;

70

ANEXA nr.14


Denumire: Valea Bangaleasa - Poiana Gutanu - Grohotis - Valea BangaleasaAmplasare: Versantul VesticJudet: BrasovAltitudine: maxima 1770m minima 1150m Lungime: 8767m;Durata: 5½ h;Specii de flora: principalele specii de flora care pot fi observate pe acest traseu sunt Myosotis sylvatica - nu ma uita, Dryopteris filix-mas - feriga, Leucanthemum waldsteinii - margareta, Oxalis acetosella - macrisul iepurelui, Veronica officinalis - stratorica, Soldanela hungarica , Athyrtium distentifolium, Rumex alpinus - macrisul cailor, Viola declinata - unghia pasarii, Hieracium rotundatum, Luzula luzuloides, Rubus hirtus, Nardus stricta, Festucetum rubrae, Loiseleuria procumbens, Salicetum glacialis, Caricetum curvulae, Salicetum reticulatae.

Specii de fauna: Ursus arctos - ursul brun, Mustela nivalis - nevastuica, Rupicapra rupricapra - Capra neagra, Cervus elaphus, Lynx lynx - rasul, Sciurus vulgaris - veverita, Dyromys nitedula - parsul mic, Tetrao urogallus - cocos de munte, Aquila heliaca - acvila de piatra, Aquila chrysaetos - acvila incaltata, Buteo buteo - sorecarul comun, Salamandra salamandra, Triturus montandoni.Tipuri de habitate:



6170

pajisti sud-est carpatice de Asperula capitata si Sesleria rigida;pajisti sud-est carpatice de coada iepurelui - Sesleria rigida ssp. haynaldiana si rogoz - Carex sempervirens ;pajisti sud-est carpatice de rogoz - Carex sempervirens si coarna mare - Sesleria bielzii

6150 pajisti sud-est carpatice de parusca - Festuca supina si Potentilla ternata

6230 pajisti sud –est carpatice de taposica - Nardus stricta si Viola declinata

Obiective tinta: Valea Grohotisului, Stana traditionala;71

Infrastructura tematica: Panouri prezentare traseu: 1 buc;Panouri prezentare habitate, flora, fauna: 4 buc;Panouri prezentare obiective tinta: 2 buc;Locuri de odihna, locuri de belvedere: 1 buc;Vizitatori carora li se adreseaza: toate categoriile de vizitatori;Echipament minim: bocanci, scurta, pantalon Goretex;Perioada de vizitare: interzis iarna;

72

ANEXA nr.15


Denumire: Turbaria LapticiAmplasare: Versantul VesticJudet: BrasovAltitudine: maxima 1770m minima 1150m Lungime: 8767m;Durata: 5½ h;Specii de flora: cea mai interesanta mlastina oligotrofa din Bucegi unde aglomerarile de Sphagnum formeaza depozite de turba. Flora sphagnetului este dominata de specii de Shagnum, Tayloria, Carex rostrata, Eryophorum, Lycopodium selago, Salix myrtilloides, Salix phylicifolia.Specii de fauna: Ursus arctos - ursul brun , Mustela nivalis - nevastuica, Cervus elaphus, Lynx lynx - rasul, Sciurus vulgaris - veverita, Dyromys nitedula - parsul mic, Tetrao urogallus - cocos de munte, Salamandra salamandra, Triturus montandoni.Tipuri de habitate:


7240 turbarii sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex rostrata si Sphagnum recurvum

Obiective tinta: Rezervatia Turbaria LapticiInfrastructura tematica: Panouri prezentare traseu: 1 buc;Panouri prezentare habitate, flora, fauna: 4 buc;Panouri prezentare obiective tinta: 2 buc;Locuri de odihna, locuri de belvedere: 1 buc;Vizitatori carora li se adreseaza: toate categoriile de vizitatori;Echipament minim: sportPerioada de vizitare: interzis iarna;

ANEXA nr.1673

DOTARI TRASEE

TRASEUTEMATIC

PANOURI ALTE AMENAJARI

Intrare2,0 / 1,0

Atractie-destinati

e1,5 / 1,0

Obiectiv

0,9/ 0,7

podete

reprofilare traseu,inlaturare obstacole

Punere in siguranta a vizitatorilor

BUSTENI-URLATOAREA 1 1 4 100

m 2900 mMana curenta, balustradaCablu otel-100 m;otel zincat 100 kg

BUSTENI- JEPII MICI 1 3 8 7232 m

Mana curentaOtel lat zincat-60kg;Cablu otel, diam 8-10, 200 m;cablu otel, diam 3-5, 300 m;lant-100 m;teava 2 toli-75 m

SCROPOASA-ZANOAGA 1 1 4 200

m 1756 m Mana curenta200 m

PADINA-VALEA DOAMNELE-

DRUMUL GRANICIERILOR-SAUA STRUNGA-

PADINA

1 3 11 11188 m

UZINA-SAPTE IZVOARE 1 2 2 60 m 4666 m Mana curenta 60 m

BANGALEASA-POIANA GUTANU

–GROHOTIS-BANGALEASA

1 2 5 40 m 6137 m Mana curenta 40 m

TURBARIA LAPTICI 1 2 4 297

m 394 m Mana curenta 297 m

TOTAL 7 14 38 697 m

34273 m

ANEXA nr.17

74

LOCATIA PANOURILOR INFORMATIVE PRIVIND PUNCTELE DE ACCES IN PARC

Nr. Sector Denumire Punct Intrare

1 Brasovean Raul Mare

2 Brasovean Valea Portii

3 Brasovean Valea Simonului

4 Brasovean Bangaleasa

5 Dambovitean Ialomita-Raciu

6 Dambovitean Pripor

7 Dambovitean Ialomicioara

8 Prahovean Valea Izvorului

9 Prahovean Vulparie

10 Prahovean Jepii Mici

11 Prahovean Valea Cerbului

12 Prahovean Paraul Urlatoarea

75

ANEXA nr.18

ECOTURISM - SILVOTURISM

Art. 111. În Parcul Natural Bucegi sunt permise activităţi de turism şi de educaţie, cu respectarea Regulamentului Parcului.Art. 112. Este strict interzisă hrănirea voluntară sau involuntară a animalelor sălbatice. Art. 113. În perimetrul Rezervaţiilor Naturale, Monumentelor Naturale şi zona de protecţie integrală şi strictă este interzisă montarea corturilor, aprinderea focului şi părăsirea traseelor turistice marcate. Art. 114. În cazul în care există solicitări pentru vizitarea unor habitate caracteristice pentru specii de floră şi faună ocrotite şi/sau Rezervatii Naturale, turistii vor fi insotiti obligatoriu de catre agentii de teren, ghizii de turism ai Administratiei sau ghizi montani autorizati si legitimati de Administraţie, dacă în Planul de Management nu sunt prevăzute alte restricţii. Pentru serviciile de însoţire/îndrumare va fi percepută o taxă ce va fi stabilită de către Administraţie.Art. 115. Principalele puncte de acces în Parcul Natural Bucegi sunt: Moroieni – Sanatoriu Moroieni – Tabere Şcolare, Leaota – Şaua Bucşa, Simon – Valea Gaura, Valea Porţii – Mălăieşti, Diham – Valea Cerbului, Jepii Mici, Valea Urlătorii – Jepii Mari, Sinaia – Furnica, Cuibul Dorului, precum şi traseele instalaţiilor de transport pe cablu din localităţile Sinaia şi Buşteni.Art. 116. Tariful de vizitare al Parcului Natural Bucegi se instituie de către Administraţia Parcului şi se aprobă de către Autoritatea Publică Centrală pentru Protecţia Mediului, conform legii. Aceasta se stabileşte anual cu acordul Consiliului Ştiinţific, pentru fiecare categorie de persoane, autovehicol şi mijloc de campare, în parte. Tariful se percepe la punctele de acces şi control sau pe teritoriul Parcului de către persoane sau instituţii autorizate de Administraţia Parcului Natural Bucegi. Tariful de vizitare poate fi inclus şi în contravaloarea serviciilor de cazare, transport, etc. de comun acord cu Administraţiile publice locale şi proprietarii/administratorii obiectivelor turistice şi instalaţiilor de transport pe cablu.Art. 117. Vizitarea Parcului Natural Bucegi fără plata tarifului de vizitare este interzisă.Art. 118. Vizitarea Parcului Natural Bucegi este permisă numai pe potecile marcate şi drumurile auto deschise şi semnalizate ca atare accesului publicului, cu respectarea instrucţiunilor de pe panourile informative cu care sunt echipate acestea.Art. 119. Este interzisă parasirea traseelor turistice marcate şi a traseelor de alpinism omologate, marcate şi pitonate.Art. 120. Deschiderea şi omologarea de noi trasee turistice si de alpinism, amplasarea panourilor indicatoare şi informative se face în condiţiile legii cu acordul Administraţiei Parcului Natural Bucegi.

76

Art. 121. Camparea pe teritoriul Parcului Natural Bucegi se face în zona de dezvoltare durabilă pe amplasamente semnalizate corespunzător.Art. 122. În zonele de campare sunt interzise:

a) săparea de şanţuri în jurul locurilor de amplasare a corturilor, utilizarea oricăror materiale de origine vegetală precum cetină, ferigi, muşchi, brazde de iarbă, sub corturi;b) amplasarea de alte amenăjari cum ar fi umbrare, îngrădituri si altele asemenea , degradând peisajul;

Art. 123. În cazul locurilor de campare dotate cu amenajări specifice anume WC-uri ecologice, aducţiuni apă potabilă, vetre de foc, containere pentru colectarea deşeurilor menajere si altele asemenea, semnalizate ca atare se va percepe taxa de campare de către Administratorul locului, taxa fiind folosită pentru întreţinerea /ecologizarea acestuia. Se poate interzice temporar camparea în locurile mai sus menţionate în cazul în care se constată frecventarea acestora de către carnasiere mari sau o degradare accelerată a mediului.Art. 124. Aprinderea focurilor pe teritoriul Parcului Natural Bucegi este permisă doar în zona de dezvoltare durabilă şi se reglementează astfel:

a) sunt strict interzise tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, adunarea şi tăierea de material lemnos pentru foc în zonele în care acest lucru este interzis, precum şi folosirea celor doborâţi sau rupţi de fenomene naturale pentru foc.b) este interzisă aprinderea focului în golul alpin.c) este interzisă aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate în acest scop;d) este interzis aprinderea focului la distanţă mai mică de 100 m de liziera pădurii, dacă nu este altfel reglementat şi semnalizat pe panourile avertizoare.

Art. 125. Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jneapănului, a zambrului sau a tufişurilor din zona alpină.Art. 126. Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi insuşirea celor rupţi sau doborâţi de fenomene naturale de către persoane care nu au această atribuţie sau în scopul construirii de adăposturi, amenajări etc.Art. 127. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea de plante, animale, roci sau fosile protejate din Parcul Natural Bucegi indiferent de scopul acestei colectări.Art. 128. Colectarea de specii de floră, faună, roci, minerale, speleoteme, fosile etc se face numai cu acordul Administraţiei Parcului Natural Bucegi, cu respectarea prevederilor legale.Art. 129. Accesul turiştilor însoţiţi de câini în Parcul Natural Bucegi este permis doar în condiţiile în care câinii sunt ţinuţi permanent în lesă dacă nu este altfel prevăzut în legislaţia în vigoare.

77

Art. 130. Perturbarea liniştii în zonele de extravilan, în locurile de campare şi în zonele cabanelor şi refugiilor este interzisă.Art. 131. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.Art. 132. Este interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor, barierelor, sau a oricărei alte construcţii sau amenajări de pe teritoriul Parcului.Art. 133. Este interzisă degradarea traseelor turistice şi a drumurilor publice prin lucrări de exploatare a masei lemnoase, construcţii, aducţiuni utilităţi, etc. Contravaloarea lucrărilor de refacere a acestora va fi suportată de către executanţii acestor lucrări.Art. 134. Folosirea ambarcaţiunilor de orice tip fără autorizaţia APNB, pe lacurile de baraj este interzisă, cu excepţia celor destinate întreţinerii amenajarilor hidrotehnice.Art. 135. Scăldatul şi utilizarea de detergenţi pentru spălare în apele curgătoare şi în lacurile de baraj sunt interzise. Spălarea autovehicolelor în apele din perimetrul Parcului este interzisă.Art. 136. Practicarea escaladei în PNB se face respectand natura si conservarea valorilor pentru care zona a fost declarată parc natural, conservarea din punct de vedere etic alpin, a oportunitătilor viitorului. În PNB cătărărea se practică în concordantă cu “Declaraţia din Tirol privind cele mai bune practici în sporturile montane”.Art. 137. Amplasarea de noi trasee de alpinism se va face doar cu avizul favorabil al Administraţiei şi a formaţiunii Salvamont din zonă la propunerea Federaţiei Române de Alpinism şi Escaladă.Art. 138. Este interzisă amplasarea de trasee de alpinism în siturile de conservare pentru obiective geologice iar cele existente în aceste situri vor fi dezafectate pe teren în termen de 12 luni şi nu vor mai fi înscrise pe hărţile turistice. Art. 139. Este interzisă marcarea cu vopsea a poziţiei elementelor de sprijin, prindere sau orice alte inscripţionări ce duc la alterarea peisajului.Art. 140. Practicarea escaladei sportive si a alpinismului se face pe proprie răspundere, sportivii fiind în permanentă constienti că practică sporturi de risc. Practicantii acestor activităti au obligatia să utilizeze echipament si materiale omologate, adecvate şi suficiente pentru parcurgerea traseului, în orice condiţii climatice. Pentru propria sigurantă, au obligaţia să verifice calitatea punctelor de asigurare indiferent de tipul traseului, iar în orice situaţie de nesigurantă se va întrerupe ascensiunea. Purtarea unei căsti de protectie este recomandată indiferent de tipul traseului.Art. 141. Pe teritoriul PNB, din raţiuni de conservare a patrimoniului sau de siguranţă a alpiniştilor, unele trasee sau zone de căţărare pot fi declarate ca fiind “închise”, pe timp nelimitat sau în anumite sezoane si mentionate ca atare în anexa la prezentul regulament sau pe site web al PNB. Pentru parcurgerea traseelor de cătărare din PNB este nevoie de înstiintarea administratiei parcului, si de aprobarea administratiei in

78

cazul activitătilor colective organizate cum ar fi tabere de alpinism sau escaladă, concursuri de alpinism sau escaladă, activităţi lucrative de genul cursurilor de initiere, rapeluri comerciale, team building-uri si altele asemenea.Art. 142. Practicarea cătărării pe stancă cu ajutorul sculelor de cătărare pe gheată -dry tooling, este interzisa in PNB.Art. 143. Accesul catre zonele de cătărare se va face numai pe potecile balizate/marcate. În absenta acestora, accesul se va face pe potecile cele mai evidente, evitându-se pe cât posibil avansarea pe zone de vegetatie. Pentru a preîntâmpina eroziunea, atât la urcare cât si la coborârea din traseu se vor evita scurtăturile la serpentinele potecilor. Se vor evita coborârile pe linia de cea mai mare panta care angrenează mari mase de pământ, grohotis, pietris sau frunze.Art. 144. Se interzice ruperea plantelor, crengilor copacilor sau deteriorarea acestora pentru accesul, amenajarea sau parcurgerea traseelor de alpinism şi escaladă. Se interzice, de asemenea, deranjarea animalelor, distrugerea cuiburilor sau orice tip de poluare pe traseele de alpinism şi escaladă .Art. 145. În zonele de cătărare se va mentine un nivel sonor decent, adecvat situatiei. Art. 146. Cătărătorii care vizitează parcul au obligaţia să se informeze în mod corespunzător asupra particularitătilor practicării cătărării în PNB si asupra starii tehnice a traseelor. Art. 147 Echiparea de trasee de escaladă sportivă este permisă numai în zonele desemnate ca zone de escaladă sportivă, a se vedea anexa, si numai cu avizul Administratiei PNB. Echipările de trasee de escaladă sportivă se fac numai cu echipamente care îndeplinesc normele tehnice in vigoare si nu poluează natura.Art. 148 Desemnarea zonelor de escaladă sportivă este un instrument prin care se urmăreste controlul acestei activităti pe teritoriul PNB. Prin desemnarea acestor zone se realizează canalizarea fluxului de cătăratori spre zone mai putin sensibile dpdv ecologic si anume areale stâncoase curate, fără vegetatie abundentă, care nu găzduiesc specii de plante si animale care necesită măsuri de protectie speciale.Art. 149. În zonele desemnate pentru escaladă sportivă unde este semnalata existenta unor specii de plante si animale care necesită măsuri de protectie speciale se vor dezechipa traseele existente.Art. 150. Desemnarea zonelor în care se poate practica escalada sportivă se face de către Administratia PNB, conform legislatiei si procedurilor în vigoare, în functie de zonarea interioară a PNB si de prevederile Planului de Management al Parcului.Art. 151. Este interzisă montarea de corturi, aprinderea focului, aruncarea gunoaielor, distrugerea vegetaţiei, speciilor de faună, cuiburilor, cât şi folosirea pulberii de magneziu la baza versantului cât şi pe traseul de alpinism /căţărare.Art. 152. Este interzis accesul public cu mijloace mecanizate pe drumurile auto forestiere închise publicului şi semnalizate corespunzător, în pădure, pe cursurile de apă şi pe pajistile alpine. Este permisă folosirea acestor mijloace doar de către administratorii şi / sau proprietarii de teren în scopul bunei gospodăriri, înspre locurile deţinute de aceştia, precum şi de către echipele de intervenţie.

79

Art. 153. Este interzisă orice activitate de automobilism, motociclism sau ciclism, în afara drumurilor publice, pe teritoriul Parcului Natural Bucegi. Mountainbike-ul sportiv poate fi practicat doar pe trasee special amenajate şi semnalizate corespunzător de către APNB.Art. 154. Administraţia Parcului Natural Bucegi monitorizeaza turismul în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din Parc şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se impune pentru conservarea biodiversităţii.Art. 155. Administratorii şi/sau proprietarii unităţilor de prestări servicii turistice şi transport pe cablu vor sprijini activitatea de monitorizare a fluxului turistic pe baza unui protocol de colaborare încheiat cu APNB.Art. 156. Distribuirea cu sau fără plată a materialelor informative din punct de vedere turistic care nu sunt elaborate de catre Administraţia Parcului se va face doar cu acordul acesteia în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor pe care le prezintă. Solicitarea acordului îi revine autorului sau editorului acestor materiale informative.Art. 157. Excursiile de grup în PNB, organizate de agenţii de turism, se desfăşoară numai cu participarea unui ghid de turism al APNB sau ghid autorizat de APNB.Art. 158. Turismul ecvestru este permis în Parc doar cu acordul APNB, pe traseele şi în condiţiile stabilite de aceasta.Art. 159. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare si fara plata tarifelor legale nu este permisă în PNB. Cei interesaţi pot obţine un permis temporar de la APNB, contra plăţii tarifului aprobat.Art. 160. Fotografierea sau filmarea faunei sălbatice se va face doar în locuri special amenajate şi semnalizate de către APNB.Art. 161. Pârtiile existente, în curs de omologare la data elaborării prezentului Regulament precum şi cele ce vor fi realizate în zona de dezvoltare durabilă cu respectarea prevederilor legale definesc domeniul schiabil din PNB. Modul de realizare şi administrare a acestuia va avea la bază principiile de conservare şi protejare a patrimoniului natural şi va respecta următoarele reguli minime:

a) realizarea de noi pârtii se va face pe baza unui studiu de impact asupra biodiversităţii avizat de către Consiliul Ştiinţific şi numai în zona de zvoltare durabilă;b) amenajarea şi întreţinerea pârtiilor în vederea păstrării caracteristicilor tehnice pe baza cărora au fost omologate se va face pe baza unui proiect avizat de către APNB;c) întreţinerea pârtiilor în sezonul de iarnă se va face astfel încât stratul de zăpadă de pe acestea să asigure protecţia vegetaţiei ierbacee de pe suprafaţa pârtiei;d) este interzisă deplasarea utilajelor de întreţinere a pârtiilor în perioada de iarnă pe suprafeţele neacoperite de zăpadă.

80

Art. 162. Organizarea de competiţii şi manifestările de grup de orice fel, cursuri care presupun accesul pe teren în zona PNB şi în tabere fără acordul serviciilor publice de Salvamont şi avizul APNB sunt interzise. Art. 163. Acţiunea de silvoturism va fi organizată de către APNB în colaborare cu administratorii de drept ai fondului forestier, cinegetic şi piscicol conform principiilor de conservare şi protejare a patrimoniului natural din perimetrul PNB.Art. 164. Anexele nr. 1-18 fac parte integrantă din prezenta Strategie.

81

Documents

STRATEGIA DE MANAGEMENT A VIZITATORILOR de Vizitare.doc · Web viewStrategia de Management a Vizitatorilor din Parcul Natural Bucegi Documentul actual este finalizat in cadrul proiectului