72
GRUPA BUCEGI-LEOTA-PIATRA CRAIULUI 1. Fondul morfoturistic

Proiect Grupa Bucegi

Embed Size (px)

DESCRIPTION

geografie

Citation preview

Page 1: Proiect Grupa Bucegi

GRUPA BUCEGI-LEOTA-PIATRA

CRAIULUI

1. Fondul morfoturistic

Page 2: Proiect Grupa Bucegi

Masivul Bucegi, cu o suprafata de circa 300 km2 , se afla la

extremitatea estica a Carpatilor Meridionali, desfasurandu-se intre Valea

Prahovei la est si culoarul Branului la vest; cade brusc spre nord catre

depresiunea Barsei si destul de domol spre sud, pana la contactul cu

Subcarpatii. Fiind de o mare complexitate structurala si morfologica, masivul

apare ca o cetate naturala, cu incinta suspendata la 1600- 2500m, sprijinita

de abrupturi puternice.

Alcatuirea geologica: cele mai vechi formatiuni geologice sunt

reprezentate de sisturile cloritoase si sericitoase ale cristalinului de Leaota,

din care sunt formate culmile muntilor Deleanu, Plaiul Mircii si, partial,

Tataru. Aceleasi formatiuni mai apar in Valea Ialomitei, intre cheile Tatarului

si Plaiul Mircii, intre cheile Zanoagei si Scropoasa, pe valea Horoabei si in

Zamora.

Peste acest fundament, in Vest si in Sud, si peste formatiunile flisului

cretacic reprezentat de stratele de Comarnic si de Sinaia in est, stau,

transgresiv, depozitele sedimentare mezozoice, dispuse intr-un sinclinal larg,

orientat nord-sud.Calcarele jurasice apar la zi pe valea Ialomitei, in cheile

Zanoagei si in ale Pesterii, ca si in culmea Strunga. Ele formeaza relieful din

Strungile Mari, Grohotisul, Tatarul, Zanoaga, Lespezi si de la poala muntelui

Batrana. Roca calcaroasa a fost scoasa la zi, prin eroziune, de sub

conglomeratele Bucegi, si pe versantii muntilor Ciubotea, Gaura, Gutanu,

precum si pe versantul prahovean, in vaile Zgarbura si Peles.

Insular, sub forma de blocuri mari, izolate, aceste calcare sunt prinse

in masa conglomeratelor de Bucegi.Largul sinclinal al Bucegilor, cu inclinare

generala spre sud, este alcatuit, insa, dintr-un pachet gros de peste 1000m

de conglomerate de varsta cretacica. Relieful actual al Muntilor Bucegi este

opera agentilor externi care, prin actiunea lor asupra unui mozaic dev roci cu

rezistenta diferita la eroziune, au creat, in decursul timpului, o mare

diversitate de forme.

Page 3: Proiect Grupa Bucegi

Unitatile care alcatuiesc aceasta grupa sunt :

Muntii Bucegi, ce ating altitudinea de 2505 m in vf Omul, altitudine care

depasind 2000 m a favorizat aparitia reliefului glaciar, insa fiind alcatuit din

conglomerate, roci usor de erodat, acest relief glaciar nu a mai reusit sa se

mentina. Bucegii sunt alcatuiti, dupa cum am mai afirmat, din roci

sedimentare cutate (conglomerate) care impun in relief forme specifice

precum : babele, sfinxul, ciupercile.

Munții Bucegi sunt alcătuiți din doua ramuri principale, în forma de potcoavă,

care închid între ele bazinul superior al Ialomiței. Cele doua culmi pornesc

din vârful Omu, punctul culminant al masivului și din care se desprind alte

ramuri secundare. Masivul este alcătuit predominant din gresii și

conglomerate și numai parțial din calcare și are înălțimi frecvente peste

2000 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile

sale marginale, ce pun în evidență flancurile externe prin varietatea reliefului

său. Alternanța de gresii, marne și conglomerate, neuniformitatea litologică

a conglomeratelor au condiționat apariția prin dezagregare și eroziune

diferențială, a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre

cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior

al Ialomiței domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului),

doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri

(Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale,

abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt

localizate, de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare:

circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugărilor, văi glaciare,

custuri, morene.

Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând

depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un

fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai

Page 4: Proiect Grupa Bucegi

mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee.

Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului

prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului

cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de

marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian.

Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestică a

rezervației, în sectorul Strunga-Grohotiș-Guțanu, iar local de unele blocuri cu

dimensiuni mai mari incluse în masa de conglomerate. Specific este

exocarstul cu lapiezuri în forme si dimensiuni variabile, unele coline și avene.

Dezolvarea se îmbină sezonier cu înghețul și dezghețul, contribuind la

dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros.

Muntii Leaota sunt

alcatuiti din sisturi

cristaline pe care

relieful este inal

masiv si greoi.

Intens fragmentat,

relieful muntilor

Leaotei se prezinta

ca o insumare de

plaiuri alpine cu

suprafete de

nivelare aidoma

unor poduri suspendate, fara forme indraznete. Spinarile sale sunt largi si

rotunjite, cu povarnisuri moderat inclinate.

Page 5: Proiect Grupa Bucegi

Suprafata ocupata de culmile Leaotei este mai intinsa decat cea a Bucegilor

propriu-zisi, iar altitudinea lor maxima se afla la 2.133 m varful Leaota si este

situat in centrul masivului si constituie nodul orohidrografic cel mai

important. Pentru orientare generala e bine sa retinem cele patru culmi

principale dispuse sub forma unui X, avand directiile sud-vest, sud-est, nord-

est si nord-vest: prima se numeste Marginea Domneasca si din ea pleaca

spre nord-vest spinarile paralele ale muntilor Tincava, Obadarul, Tabra si

Gruiul, care toate la un loc formeaza versantul sud-estic al Vaii Badeanca

(sau Valea Badenilor cum ii spun localnicii); spre sud-est se desfac culmile

Leaota, Ratuneiul, Vaca, Frumuselul si Romanescu.

Culmea sud-estica, mai putin individualizata, este formata din spinarile

nesfarsite ale Cufuritului, Rateiului, Raciului si Sutilei. Ea se termina cu

dealurile subcarpatice din jurul satelor Pietrosita si Tata. Initial, celelalte

doua culmi principale ale Masivului Leaota pornesc impreuna spre nord,

avand la est Muntele Mitarca, iar la vest Muntele Vaja.

Catre vest Masivul Leaota coboara in versanti prapastiosi pana la nivelul

scazut al Dambovitei care daltuieste marnele senoniene, accidentand relieful

(defileul Cetateni cu Valea Badeanca, Valea lui Coman, Valea Chiliilor,

Culmea Schitului s.a.).

In partea de nord-vest a masivului, roca isi tradeaza schimbarea de structura

prin aparitia calcarului tithonic din perioada Jurasicului in singulara Piatra a

Dragoslavelor (1.437 m) si in cheile din jurul Muntelui Ghimbavul, sau de la

poalele de vest ale Muntelui Santilie (vaile Crov si Rudarita). Coridorul Rucar-

Bran isi face simtita prezenta sa apropiata prin varietate litologica si cele mai

complexe forme de carst.

Versantul nordic al piramidei care formeaza Varful Leaota pastreaza urmele

unui circ glaciar, fenomen geologic de data mai recenta apartinand

Cuaternarului. Izvoarele si paraiele Negrita, Marginea Domneasca,

Page 6: Proiect Grupa Bucegi

Frumuselul si Vaca au o dispozitie generala sudica; ele participa la formarea

bazinului Ialomicioarei apusene sau Runcu ce se varsa in Ialomita la Fieni.

Paraul Tata are forma liniara orientata catre sud-est, la fel ca Raciul si

Brateiul care se varsa toate direct in Ialomita, primul in comuna Tata, iar

celelalte doua langa hidrocentralele Moroieni si Dobresti. Muntele Ratei

adaposteste sistemul de captare a apei potabile pentru orasul Targoviste.

Clima prezinta caracteristicile obisnuite ale regiunilor alpine.

La nord de Culuarul

Rucar-Bran se afla

Muntii Piatra Craiului,

alcatuiti din calcare, pe

care se dezvolta un

salbatic relief carstic

(polii, pesteri, chei,

doline, lapiezuri, etc)

În Masivul Piatra Craiului

morfologia de creastă şi

trăsăturile tectono-

structurale ale masivului, au deteminat modelarea unor forme carstice

specifice: văile de tip Piatra Craiului, lapiezurile de stratificaţie, văile oarbe.

Apar importante sectoare de chei la limita morfologică a masivului:

Prăpăstiile Zărneştilor, Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Dâmboviţei. Exocarstul

reprezentat de doline, uvale este slab reprezentat. Endocarstul se remarcă

prin circulaţia apelor subterane. „Potenţialul drenajului carstic este de 1400

m, al II-lea din România. Se pot remarca două bazine hidrocarstice: nordic şi

sudic în cadrul cărora se pot identifica mai multe hidrosisteme carstice.

Specificul cavernamentului este dat de cele aproximativ 500 de peşteri,

Page 7: Proiect Grupa Bucegi

peste 90% cu dimensiuni foarte mici, şi trei avene dintre care Avenul Colţii

de sub Grind.

Masivul Piatra Craiului este alcătuit din calcare în partea superioară,

din conglomerate şi marne în partea estică şi din şisturi cristaline în vest

Morfologia de creastă, ascuţită, nu permite formarea reliefului exocarstic

reprezentat de doline şi uvale, datorită pantelor foarte mari. Locul acestora

este luat de alte forme specifice crestei cum ar fii:vai

carstice,chei,grohotisuri si hornuri,arcade,lapiezuri,doline.

Munţii Piatra Craiului se remarcă prin prezenţa uriaşă a peşterilor, au

fost inventariate peste 500 de peşteri şi grote dintre care majoritatea au

dimensiuni reduse (5-10 m lungime). Principala caracteristică a acestor

peşteri este lungimea lor foarte mică, dezvoltare medie, la nivelul masivului

fiind de 14,9 m.Majoritatea peşterilor sunt situate la altitudini mari fiind

supuse foarte uşor prăbuşirilor. Procesele periglaciare şi cele carstice

determină surparea tavanului. Astfel au apărut sectoare de chei, rupturi de

pantă în porţiunile superioare ale văilor. Pe văi şi pe versanţi s-au format

hornuri oarbe şi arcade.

Prezenţa multitudinii de peşteri în partea superioară a masivului indică

stadiul de evoluţie al reliefului, punând în evidenţă, alături de lapiezuri şi

hornuri, rolul important al carstificării în modelarea generală a crestei.

Avenele sunt cavităţile caracteristice pentru morfostructura de creastă a

Pietrei Craiului (Fig. 26). Potenţialul de denivelare din Piatra Craiului este de

1480 m, între vârful Piscul Baciului 2238 m şi Izvoarele Domnilor 758 m şi

situează masivul pe locul doi, după Munţii Retezat1[1]. Condiţiile cele mai

bune de dezvoltate a avenelor se află pe versantul nord-vestic dar se

presupune că în avenele formate în cuaternar au fost colmatate cu grohotiş

calcaros, simultan cu modelarea golurilor.

Relieful dezvoltat pe conglomerate apare în partea inferioară a

masivului. Nu prezintă forme specifice de „babe”, „sfinx”, „ţigăi” ca în alte

1

Page 8: Proiect Grupa Bucegi

masive din Carpaţi deoarece etajul conglomeratic se suprapune aproape în

totalitate cu zona de pădure, la partea superioară desfăşurându-se stiva de

calcare.

Relieful dezvoltat pe şisturi cristaline este un tip de relief foarte slab

dezvoltat deoarece suprafaţa alcătuită din şisturi cristaline se suprapune

peste peste zona de pădure din partea estică a masivului unde predomină

culmile rotunjite, împădurite.

2. Fondul climatoturistic

a) Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatile turistice

Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii de 2 - 6 grade Celsius si 0 - 2 grade Celsius la peste 1800 m altitudine, precipitatii abundente de 800-1200 mm/an si vanturi puternice. In Bucegi se intalneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2 grade Celsius, precipitatii putine si vanturi foarte puternice

Particularitatile climatice sunt generate de radiatia globala, de circulatia generala a atmosferei si de caracteristicile suprafetei topografice. Circulatia atmosferei este preponderent oceanica

Page 9: Proiect Grupa Bucegi

vestica, in proportie de 45%, atat in perioada rece, cat si in cea calda a anului, dupa care urmeaza ca pondere circulatia polara, tropicala etc.Temperatura aerului scade cu altitudinea, astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de circa 6 grade Celsius , la Predeal este de 5 grade Celsius, pentru ca pe cele mai inalte culmi, la Varful Omu, de pilda, sa scada la -2,5 grade Celsius. In luna februarie temperatura medie este de -11 grade Celsius, pe platou aceasta este cuprinsa intre -10 grade Celsius si -8 grade Celsius, in restul masivului -8 grade Celsius la -6 grade Celsius, iar la Predeal ajunge la -4,4 grade Celsius. In luna iulie, in timp ce la Predeal, la 1050m temperatura medie lunara este de 14,5 grade Celsius, in cuprinsul masivului variaza, in functie de conditiile locale, intre 6 grade Celsius si 12 grade Celsius, pentru ca la Varfu Omu sa fie de numai 5,4 grade Celsius.

Modificarea conditiilor atmosferice de la o zi la alta este, uneori, spectaculoasa, cand in plina vara - din cauza invaziilor de aer rece - pot aparea zile cu viscol si ninsoare, sau, in plina iarna, zile calme, cu temperaturi ridicate din cauza inversiunilor de temperatura, cand pe platoul Bucegilor temperaturile pot fi cu 10-15 grade Celsius mai ridicate decat in valea Prahovei sau in cea a Ialomitei.Precipitatiile - sub forma de zapada sau ploaie - pot cadea in oice anotimp al anului, dar cu frecvente diferite. La Varful Omu suma anuala a precipitatiilor este, in medie, de 1277,6 mm. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in luna iulie, a carei medie este de 168,5 mm si cele mai mici in lunile octombrie si noiembrie cand se inregistreaza 52,9 mm.Legat de precipitatii si de existenta norilor, s-a calculat ca, in medie, in regiunea de muntelui sunt anual sub 40 zile cu cer senin si peste 140 zile cu cer acoperit.

Vantul - element climatic aproape permanent pe cele mai inalte culmi - are intensitati si viteze diferite in timpul anului. La Varful Omu

Page 10: Proiect Grupa Bucegi

viteza medie anuala a vantului este de 10 m/s, iar pe fundul vailor adapostite ea poate scadea in valori pana la 2 m/s. Vantul creste in intensitate cu altitudinea, ajungand ca pe cele mai inalte culmi sa atinga pana la 30-35 m/s, fapt care face aproape imposibila circulatia turistilor. Statiunile meteorologice aparute de-a lungul timpului la Sinaia, incepand cu anul 1888, au inregistrat minime absolute de -27 C, in 11.02.1929 si maxime absolute de 32 C, in ziua de 10.08.1945.

Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre - -3,9 C - in ianuarie, -3,1 C - in februarie si 15,7 C - in iulie.Numarul mediu de zile de iarna, cu temperaturi mai mici de 0 C, este de 47 zile/an, iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste 25 C, este de aproximativ 16 zile/an.Din punct de vedere al nebulozitatii, la Sinaia, in timpul iernii predomina cerul acoperit, iar pentru sezonul estival, cerul senin si doar partial acoperit predomina Trebuie totusi amintit ca in general, asa cum se intampla la munte, vremea se poate schimba foarte repede, existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt. Pentru cei dornici de drumetii montane, facem precizarea ca o zi de vara, oricat de frumoasa pare la prima ora, se poate transforma intr-una cu furtuna.

Precipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 800 mm, cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. Fiind o statiune cautata pentru sporturile de iarna, prezenta si calitatea zapezii devine un factor

important pentru Sinaia, De regula, se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual, cuprinse intr-un interval ce poate atinge 160

Page 11: Proiect Grupa Bucegi

de zile (prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie - in anul 1994, chiar la 6 octombrie, iarultima ninsoare in jurul datei de 15 aprilie). Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm, la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada.

In functie de anotimp, turistii isi aleg tipul de activitate favorit, acestia avand libertatea sa aleaga din numeroasele forme de turism prezente in muntii Bucegi.

Fondul touristic hidrogeografic

Dispunerea reliefului si regimul anual al precipitatiilor fac din masivul Bucegi un adevarat castel de ape. In general, rocile constituente retin apele rezultate din ploi si din topirea zapezilor, acestea infiltrandu-se lent pentru a fi apoi redate, treptat, sub forma de izvoare care apar pe vai, la capete de strat, la baza calcarelor, a conurilor de grohotis sau a morenelor frontale. Apele din platou sunt adunate de afluentii Prahovei. Spre aceasta artera hidrografica se indreapta toti afluentii de pe dreapta, dintre valea Cerbului si Izvorul Dorului. Acestia, desi au debite mici, au vai cu pante mari in profil longitudinal, de unde si numeroase praguri si cascade. Valea Cerbului, are un debit de 0,47 m3/s , restul afluentilor: Valea Alba, Jepii, Urlatoarea, Peles si Zgarbura: avand o contributie mai mica la sporirea debitului raului principal, care la confluenta cu Izvorul Dorului are 5,13 m3/s.

Dinspre Izvorul Dorului si Ialomita, se intinde un platou inalt, acoperit cu pajisti alpine si jnepenisuri.Cei aproximativ 36 kmp (12 km lungime si 3 km latime), formeaza un platou inclinat de la nord la sud, ce coboara de la cei 2350 m, in zona Babelor, pana la

cei 1700

Page 12: Proiect Grupa Bucegi

m de la Oboarele si Dichiu. Cele doua vai importante : Ialomitei si Izvorul Dorului, incadreaza platoul ce este intrerupt doar din loc in loc de crestele muntilor - Babele - 2294 m, Cocora - 2191 m, Laptici - 1872 m, Blana - 1875 m, Oboarele - 1707 m, Dichiu - 1713 m. Spre sud se continua platoul cu cateva varfuri mai mici, coborand pana deasupra comunei Moroieni, in plaiul Domnesc.

La vestul vaii Ialomitei se intinde cealalta ramura principala a masivului - cea desprinsa din varful Omu, pornita la inceput catre Doamnele - 2402 m si Batrana - 2181 m, arcuindu-se apoi catre sud prin Grohotisu - 2168 m,Strungile Mari - 2089 m, Saua Strunga -1909 m, Tataru 1998 m, Deleanu -1904 m, Lucacila -1895 m, Zanoaga -1788 m. In afara celor doua ramuri principale, tot din zona varfului Omu se mai desprind culmi scurte si abrupte.

Catre est porneste muntele Moraru, spre nord-vest, Bucsoiu -2492 m, isi ridica semet crestele formand o parte din cumpana apelor, iar catre nord Padina Crucii separa cladarile glaciare Malaiesti si Tiganesti. Valea Ialomitei isi aduna apele din paraiele Batrana, Doamnele, Obarsia, Sugari

Page 13: Proiect Grupa Bucegi

si se intinde prin centrul masivului formand Cheile Ursilor, Pesterii, Tataru, Zanoaga, Orzea.

Conformația masivului în formă de potcoavă determină în mod evident dispunerea și direcția de curgere a râurilor. Principala axă de colectare a apelor din interiorul masivului este Râul Ialomița, care are un bazin simetric. Ea este alimentată din zăpezi și ploi, izvorând la mare înălțime de sub Vârful Omu. Curgând în lungul axului sinclinalului, ea este alimentată și din subteran, pentru că apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomiței conform înclinării stratelor. Numeroși afluenti cu obârșia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la mărimea debitului râului colector. Menționam printre ei Doamnele, Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga pe dreapta;

Valea Șugărilor, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. In general, afluenții sunt seci în cursul mediu și superior dar în timpul averselor de ploaie au un regim torențial.

Între văile din interiorul masivului Bucegi, pârâul Izvorul Dorului prezintă un caz aparte. Străbătând în lung podul dinspre Prahova, la înalțimi de 2100-1700 m, el este suspendat cu 300-400 m deasupra Ialomiței. Prin cotul de 90 grade pe care îl face între Vârful cu Dor și Vânturis, Izvorul Dorului se îndreaptă spre est, pentru a se vărsa în Prahova. În cursul superior, mare parte din pârâu

este sec (ca și micii lui afluenți) sau are putină apă, dar în regiunea în care își schimbă direcția, începe să aibă apă și își mărește debitul, așa încât la vărsare apare ca un pârâu viguros, capabil să transporte și să depuna mari cantități de aluviuni.

Page 14: Proiect Grupa Bucegi

Pâraiele de la exteriorul Bucegilor aparțin bazinelor Prahova și Oltului. Pâraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlătoarea, Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glajariei, Malaiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. Pârâul Ciubotei, Gaura – patrunsă mult în interiorul masivului – și Grohotișul converg spre Bârsa apele lor îndreptandu-se spre Olt.

Pâraiele care dreneaza abruptul Bucegilor au pante repezi și sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situează mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor și sunt determinate de formațiunile impermeabile barremian – aptiene.

Se poate vorbi de o linie de izvoare ce înconjoară abruptul Bucegilor pe toate laturile sale. Mai jos de ea toate pâraiele au scurgere permanentă.

Lacul Bolboci este un lac artificial construit din anrocamente – piatra provenita din cariera de pe Podul cu Florile – muntele Zanoaga din Masivul Bucegi. Cabana Bolboci se afla pe malul lacului si a fost

construita in 1928. Pana in 1971 putea fi folosita doar vara, pentru ca nu avea soba si nu era acoperita cu tabla. Lacul Bolboci are un volum util de 13 milioane metri cubi.

Lacul Bolboci desi artificial este foarte frumos, incadrat intr-un peisaj mirific, reprezinta de fapt apele Ialomitei blocate la circa trei kilometri in aval de un baraj, alimentate dinspre nord-vest de apele Vaii Tatarului, Vaii lui Mircea si Vaii Bolboci, iar dinspre est de Valea Nucetului. Astfel, pentru a strabate segmentul de traseu

Page 15: Proiect Grupa Bucegi

Cheile Tatarul Mare – Cabana Bolboci construita in 1928 (situata in imediata apropiere a barajului), trebuie facuta in prealabil o apreciere vizuala a nivelului lacului. Pe malul drept traseul este mai pitoresc, dar la debite mari trebuie tinut cont de faptul ca afluentii dinspre nord-vest devin la randul lor lacuri si trebuie ocoliti in intregime (cu exceptia Vaii Tatarului peste care este pod) prin capetele din amonte. Ca alternativa insa exista un drum forestier mai la altitudine, ocolitor, mai lung si mai putin atragator intrucat se deruleaza prin padure.

Lacul Bolboci este intr-un loc de o mare frumusete si nu foarte cunoscut, apa lacului fiind foarte rece chiar si vara. Este insa si azi destul de rustica, si de aceea incantatoare. La Lacul Bolboci se poate ajunge pe doua cai: din Orasul Targoviste, prin Moroeni si Scropoasa si de la Statiunea Sinaia sunt 8 km din centrul orasului. Se pot face si pe jos, sau se poate merge mai intai cu telecabina pana la cota 2000.

Lacul Scropoasa se afla in Muntii Bucegi, pe Valea Ialomitei. Langa acesta a aparut acumularea Bolboci, in apropierea Cheilor Zanoagei. Lacul Scropoasa ocupa o suprafata de 56 600 m2. Raul Ialomita în zona montana,datorita pantelor accentuate detine un potential hidroenergetic apreciat la 1 500 – 2 000 kw/km, fenomen care a determinat constructia primei hidrocentrale romanesti în punctul Dobresti, în anul 1929. Puterea instalata este de 16 MW, fiind deservita de lacul de acumulare Scropoasa, cu un volum util de apa de 37 000 m3, situat în amonte de cheile Orzei.

Page 16: Proiect Grupa Bucegi

Lacul Scropoasa alimenteaza a doua cea mai veche hidrocentrala din tara, Hidrocentrala Dobresti, construita in anul 1936. In spatele barajului se intinde oglinda verzuie a unui minunat lac de acumulare. Pe un mic platou se afla cabana Scropoasa (1206 m), o oaza de liniste si ospitalitate. De la Dobresti pina aici, faceti doua ore de mers relativ relaxat.

Este accesibil plecand din com. Moroieni si trecand de cele 3 tabere scolare, dupa care pe traseu marcat prin padure, pana la cabana, ajungandu-se astfel si la cabana cu acelasi nume. De aici se pot face excursii catre cabanele Bolboci, Cheile Zanoagei, Padina, Pestera. Trecerea de pe chei spre lac se face printr-un tunel sapat manual acum 75 de ani de circa 100m (proprietate Hidroelectrica).

Lacul Tiganesti este singurul lac natural din Muntii Bucegi la altitudinea de 2050 m, un lac de nivatie format prin actiunea zapezii. Apa sa nu este potabila. Lacul Tiganesti este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in

apropiere.

Catunul Ursilor este un perimetru supus activitatii glaciare, pastrand inca urme specifice. Partial este dezvoltat pe calcare, petrografie care diversifica intotdeauna dinamica reliefului. Am putea sa-l descriem ca un platou pe care sunt depresiuni, lungi si late de metri sau zeci de metri,

Page 17: Proiect Grupa Bucegi

platou marginit spre sud, vest si est de versanti. Calcarul, conglomeratul si depozitele glaciare i-au hotarat aspectul si ii controleaza evolutia. Vegetatia este prezenta in special pe versantii de la vest si sud.

Sase dintre lacuri au axa mare cuprinsa intre 10 si 18 metri; latimea lor maxima ajunge la 12 metri; suprafata acestor lacuri este determinata si de cantitatea de zapada viscolita in depresiunile unde s-au format aceste oglinzi ale cerului

3. Fondul touristic biogeografic

În tot cuprinsul Bucegilor, din fundul văilor, în lungul pîraielor, peste povîrnişurile prăpăstioase şi pe întinsul podişurilor, pînă pe vîrfurile cele mai înalte, flora este deosebit de bogată şi variau, întinse covoare de flori, aşternute pe brînele şi coastele muntelui dau viaţă peisajului sobru al uriaşelor stîncării cenuşii, oferă privelişti încîntătoare şi determină un însemnat specific al

Page 18: Proiect Grupa Bucegi

masivului. Pe o suprafaţă de aproape 300 km pătraţi, Bucegii adăpostesc 1 185 de specii de plante vasculare, ceea ce reprezintă aproape o treime din numărul total cunoscut în întreaga ţară.

In zona forestieră deosebim:

etajul montan inferior, caracterizat prin păduri de fag pure sau în amestec cu carpenul şi altele, însă fără specii de răşinoase (brad, molid). Acest etaj se limitează la o suprafaţă relativ mică, în bazinul văii Ialomicioara, pînă la altitudini de circa 700 m.

etajul montan mijlociu cuprinde păduri de amestec de fag cu răşinoase (brad, molid sau ambele). Aici se mai află brădete, precum şi făgete pure de mare altitudine. Limita superioară a etajului corespunde cu limita superioară de vegetaţie a fagului, care oscilează între 1400—l 500 m altitudine. În Bucegi bradul vegetează obişnuit pînă la 1 200—l 300 m altitudine, astfel că deasupra acestei limite se pot întîlni numai făgete pure sau făgete cu molid.

etajul montan superior se caracterizează prin păduri pure de molid (molidişuri) şi se întinde de la limita superioară de vegetaţie a fagului, pînă la limita superioară a pădurilor încheiate, care se situează obişnuit între 1 550—l 750 m altitudine. Uneori acest etaj este redus la o fîşie îngustă, care pe alocuri poate lipsi cu totul, datorită condiţiilor locale, mai ales de relief.

etajul subalpin constituie tranziţia de la zona forestieră la zona alpină. In acest etaj arborii (molid şi larice) nu mai formează păduri încheiate, ci cresc în pîlcuri, în rarişti sau ca exemplare izolate. Aici mai vegetează tufărişuri de jneapăn (Pinus mugo) sau de anin de munte (Alnus \viridis), asociate şi cu alţi arbuşti.

Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din

imprejurimile Bucegilor se pot aminti cateva de interes

cinegetic: cerbul, ursul, caprioara, capra neagra, mistretul,

Page 19: Proiect Grupa Bucegi

lupul, vulpea, rasul. Acestora li se adauga veverita, iepurele si

diferiti soareci de padure. In apele cristaline din zona, pastravul

isi are un mediu prielnic de viata. Dintre pasari pot fi

mentionate: mierla, gaita, pupaza, cotofana, ciuful de padure,

vulturul plesuv, cocosul de munte, gaina salbatica sau gainusa,

privighetoarea, ciocanitoarea, codobatura, cucul, cinteza.

Fauna Bucegiilor, este una dintre cele mai cunoscute din tara, in

primul rand datorita studiilor efectuate aici in cadrul Stationarului

Zoologic Sinaia, intemeiat in anul 1922 si care functioneaza pe

langa Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. Pentru o

mai buna documentare si pentru a facilita accesul specialistilor in

mediul de viata al animalelor din Bucegi, anul 1927 apare Cabana

Naturalistilor de pe Jepi, fondata de Societatea Naturalistilor din

Romania.

Daca odinioara prin muntii si pãdurile din zona se intâlneau: ursul,

rasul, capra neagra, cerbul, mistretul, lupul si altele, astazi

datorita vanatului intensiv, turismului necontrolat si prin

patrunderea in masiv a mijloacelor de transport, acestea au cam

disparut.

Se observã deasemenea varietatea faunei care constituie si ea un

punct de atractie foarte mare in rândul turistilor, fiind un element

favorabil pentru drumetii.

Rezervatiile naturale

Page 20: Proiect Grupa Bucegi

Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au

reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand

necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme,

asociatii si peisaje.

Cea mai mare zona declaratã rezervatie din Bucegi ocupa o

suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al

masivului, de la Sinaia pana in Strunga.

Rezervatia Zanoaga

(150 ha) cuprinde versantii

sudic si estic ai munte

bunlui Zanoaga si versantul

drept al cheilor Zanoaga

Mare. Pe brane si pe

grohotisurile calcaroase, cu

un totpoclimat specific, se

dezvolta o vegetatie

termofila, cu unele elemente rare pentru tara noastra. Mai sunt,

de asemenea, ocrotite arboretul de molid din munte Zanoaga,

exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile din cheile

Zanoagei, unde se pot intalni, de asemenea, specii rare.

Rezervatia Babele

are, pe langa formele de

eroziune diferentiala: ca

Page 21: Proiect Grupa Bucegi

Ciupercile, Babele, Sfinxul: si o serie de asociatii alpine cu

argintica, ochiul gainii, iarba rosie,

Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului-rezervatie

floristica în Depresiunea Fagarasului (langa comuna sercaia),

acoperite de un imens covor de narcise (400 ha), care înfloresc la

sfarsitul lui mai, reprezinta una din splendorile Romaniei, ce

atrage numerosi turisti, iubitori ai frumusetilor naturii;     

 

Rezervatia Botanica Varful Omu , situata la 2500 m

altitudine, cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina, cu o

specie endemica pentru Carpatii Meridionali, Poa contracta, si

specii de paius de munte_bun, mierluta.

In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre

care remarcam: tisa, papucul doamnei, iedera alba, firuta,

sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici,

ghintura galbena de pe valea Horoabei, floarea de colt, specii de

clopotei si garofite rosii si pitice etc.

Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra, rasul, vulturul

plesuv sur, cocosul de munte_bun etc.

Parcul National Bucegi este cea mai extinsa si cea mai

importanta rezervatie se gaseste in spatiul Muntilor Bucegi si

dateaza din anul 1935

si are o suprafata de

aproximativ 6680 ha;

Page 22: Proiect Grupa Bucegi

se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul

versantilor estici, nordici si vestici ai masivului muntos, de la

Sinaia si Saua Strunga, cuprinzand cunoscutele abrupturi ale

Caraimanului, Jepilor si Costilei. Limita inferioara a Rezervatiei (pe

versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 - 1100 m

altitudine, iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul.

Rezervatia

Pestera are

o suprafata

de 225 ha si

include zona

forestiera de

pe muntii

Cocora si

Batrana,

Pestera

Ialomitei,

Cheile

Pesterii si Ursilor, Valea Horoabei. Aici sunt ocrotite atat formele

caracteristice, specifice acestei parti a Bucegilor, cat si molidisuri,

tufarisuri de jneapan, palcuri de larice si zambru. Chiar langa

Cabana Pestera, la 1590 m altitudine, se afla faneata alpina

Poiana Crucii, unde se intalnesc specii ca Paisul rosu si Ghintura

galbena

Page 23: Proiect Grupa Bucegi
Page 24: Proiect Grupa Bucegi

Fondul touristic cultural istoric

Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva

Castelul Peles a fost construit intre anii 1875-1883 fiind folosit de regale Carol I ca resedinta de vara, dupa moartea acestuia in 1914 castelul devine muzeu. Constructie monumental, in exterior, castelul este realizat in stilul renasterii germane, in interior cele circa 160 de incaperiau stiluri variate, de la renasterea italana, germana, engleza pana la baroc german si rococo francez.

Castelul Cantacuzino a fost cladit in anul 1911 in parcul al carui proprietar a fost Printul  Gheorghe Grigore Cantacuzino zis “Nababu” din cauza averii sale impresionante. Se spunea ca ar fi putut pava intreaga curte aferenta castelului cu monedele sale de aur. Castelul este inconjurat de cascade, grote si fantani arteziene si este in topul primelor castele din Romania din punct de vedere architectural. Castelul a functionat ca sediu al Sanatoriului Ministerului de Interne, apoi in anul 2008 a fost cumparat de catre un grup de investitori si repus in circuitul  turistic.

Page 25: Proiect Grupa Bucegi

Castelul "Iulia Hasdeu" din Campina, construit între anii 1893 și 1896, este un muzeu ridicat de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a comemora moartea fiicei sale, care a murit la 18 ani de tuberculoza. Iulia Hasdeu, copilul geniu, a fost primul roman care a absolvit facultatea Sorbona din Franta. 

Manastirea Sinaia, asezata la poalele masivului Bucegi, catre capatul de apus al tapsanului neted dintre Valea Pelesului si Valea Rea, a fost construita intre anii 1690-1695, de catre spatarul Mihail Cantacuzino. Inainte ca la poalele Muntelui Furnica, din lantul Bucegilor, sa se ridice acest edificiu, de peste 300 de ani, pe aceste locuri se intindeau paduri de brazi seculari care strajuiau locul. Putini calatori se incumetau sa treaca pe aici, dar cu toata pustietatea locului si greutatea drumului, aici traiau in liniste calugari solitari, care inaltau rugi pe acest varf de munte.

Page 26: Proiect Grupa Bucegi

Manastirea Caraiman este o manastire ortodoxa aflata in localitatea Busteni, la poalele masivului Caraiman. Crucea de pe Caraiman parca strajuieste poteca ce duce pasii pelerinilor spre manastire. Mergand spre telecabina din Busteni, la un moment dat, pe partea stanga, un indicator si o icoana arata poteca, cu dale de piatra pe alocuri, ce duce spre manastire.

Biserica Domneasca, zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu. Este o biserica ortodoxa construita in anu 1889. Ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime

Page 27: Proiect Grupa Bucegi

naturala in pronaos. In forma de cruce cu doua turle de forme diferite, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena. Icoanele originale pastrate, sunt pictate de Gheorghe Tatarascu si ucenicii sai. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - Agnes Exner.

Complexul Brancovenesc de la Ramnicul Sarat este unul dintre monumentele definitorii pentru stilul architectural numit brancovenesc. Sinteza romaneasca a unor elemente balcanice, byzantine si orientale, cu influente persane si elemente decorative irakiene, dar si cu numeroase imprumuturi occidentale (predominant italiene), stilul brancovenesc este cel care corespunde arhitecturii Renasterii italiene, dar exectutat de catre maestrii si cu un repertoriu artistic specific estului European. Initiat de catre Constantin Brancoveanu, stilul este reprezentat indeosebi de Palatul de la Mogosoaia, in vecinatatea Bucurestiului. Constructia de la Ramnicul Sarat cu bogatia sa decorativa, cu dantela de piatra, este o constructive reprezantativa pentru implicarea stilului brancovenesc in arhitectura religioasa. Anlamblul cuprinde o manastire si o curte administrative, initiate in timpul lui Brancoveanu dar completate timp de mai multe secole. Amplasamentul acestuia este in vecinatatea pietei locale. Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului iar manastirea si curtea domneasca, fortificate, au fost ridicate drept citadela a micii cetati de vama, care era Ramnicul Sarat la granite cu Moldova. Constructiile initiate de unchiul lui Brancoveanu, Mihail Cantacuzino, au durat intre anii 1691-1697 iar anslamblul cuprindea la acea vreme o manastire cu biserica si staretie si o resedinte domneasca. La etajul casei domnesti se afla o mare sala gotica ale carei nervure coborau in mijlocul incaperii pe o coloana in forma de statuie, opera lui Lupu Saratan, mare artist ale acelei epoci. Subiectul statuii era reprezentat de scena “Samson si leul” in care Samson deschide botul unui leu si-l frange fara arma. Cu toate ca aceasta opera a disparut, ca si mare parte din Casa Domneasca, biserica se pastreaza inca si conserva picture originala, afumata de lumanari, dar care se datoareaza unui artist apreciat al acelor vremuri, pictorul Parvu Mutu.

Ruinele Cetatii Heracleea. La circa 8 km de Babadag, pe un deal stancos de langa localitatea Enisala, se pot vedea ruinele cetatii numita local Heracleea, de fapt o cetate genoveza (numita probabil Bambola sau Stavrichi) construita la sfarsitul secolului al XIII-lea si care a fost ocupata succesiv de catre genovezi (sf.sec. al XIII-lea- prima jumatate a sec. al XIV-

Page 28: Proiect Grupa Bucegi

lea), a fost probabil sediul unui important principe local, Dimitrie, (Demetrius Princeps tartarorum), apoi a fost ocupata de o garnizoana a tarii Romanesti si ulterior cucerita de catre otomani (care au denumit-o Yeni Sale), cetatea pierzandu-si treptat importanta in decursul secolului al XV-lea, apoi fiind abandonata.

Manastirea “Bradu” sau “Cetatea doamnei Neaga”. Pe valea Niscovului, o valea asa de frumoasa si binecuvantata de Dumnezeu, se afla pe malul stang al paraului Niscov, MANASTIREA “BRADU” sau “ CETATEA DOAMNEI NEAGA ” ce a fost rezidita din temelii in anul 1632 de RADU MIHALCEA VEL COMIS, boier din partile Buzaului.Se pare ca o contributie deosebita la finalizarea lacasului a avut-o si familiile boierilor Cadesti si Patarlageni in prima jumatate a secolului XVII; Complexul este format din zidul de incinta al cetatii masiv si impunator, Casa domneasca, construita la sfarsitul secolului XVII - inceputul secolului XVIII, ruinele chiliilor si spatiilor de locuit sau de servicii, turnurile de colt si biserica "Sfantul Dumitru", construita in 1634, in care si astazi se savarsesc slujbe religioase. In chiliile acestei manastiri din anul 1872 a functionat o scoala de patru ani ce deservea intreaga populatie a comunei.Aceasta functioneaza pana in jurul anului 1905 cand, datorita cresterii efectivului de elevi, locuitorii comunei hotarasc construirea a doua sali de clasa: una in satul Tisau si una in satul Hales la intersectia drumului communal Hales-Ciolanu cu drumul Judetean. Un alt izvor ne spune ca Manastirea cetate a fost construita (partial construita) chiar de Doamna Neaga, sotia domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591), si de aceea este cunoscuta drept "manastirea Doamnei Neaga". A fost vizitata de domnitorul Constantin Brancoveanu, care s-a ascuns aici impreuna cu familia sa in 1703, 1708 si 1711, cand era cautat de turci; din porunca lui s-a construit Casa Domneasca, pe latura de vest a incintei fortificate. In timpul revolutiei la 1821, a fost folosita ca refugiu de boierii din zona; atacata de eteristi,

Page 29: Proiect Grupa Bucegi

carora le-a facut fata, fara a putea fi cucerita. Ultimele porti ale cetatii dateaza dinainte de 1821 si pastreaza in placile blindajului de metal proiectile de plumb trase de eteristi, sunt expuse la Muzeul Judetean Buzau. Astazi "cetatea" este inclusa in patrimoniul de stat pe lista monumentelor istorice si a facut obiectul multor studii arheologice.Se cunosc si astazi urmele sapaturilor din situri. Biserica din interiorul cetatii functioneaza ca biserica parohiala, deservind credinciosii satului Hales.

Manastirea Ciolanu este localizata la aproximativ 25 de kilometri de Monteoru, pe drumul local direct prin Vernesti, si la aproximativ 45 de kilometri daca se ocoleste pe soseaua principala prin Buzau. Ca reper pe harti se poate lua localitatea Magura, manastirea fiind plasata in imediata vecinatate (peste drum) a Taberei de Sculptura de la Magura. Aceasta manastire este singura dintre asezarile monahale aflate in judetului Buzau atestata documentar inca din secolul al XVI-lea. Are doua biserici, situate la o distanta de 100 de metri intre ele. Aici exista si un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu prin anul 1886, obiecte de cult si vesminte religioase. Dupa traditie, manastirea ar fi fost ctitorita de Doamna Neaga la anul 1590, desi alte izvoare indica drept ctitori, la anul 1568, pe boierii Dumitru Ciolanu din Transilvania, Radu si Dragomir Sorescu din Vernesti. Cladirea bisericii din vale dateaza din 1828, fiind cladita de episcopul Chesarie al Buzaului. Biserica din deal este mai veche si mult mai interesanta. Intrarea sobra, impozanta, casutele care formeaza incinta manastirii, biserica mare si cimitirul in miniatura si linistea formeaza un tot unitar. Numele acesta de Ciolanu vine, cel mai probabil, de la oasele unor sihastri care au fost descoperite in aceasta poiana.

Palatul Comunal este o clădire aflată în centrul orașului Buzău, România și care servește drept sediu al primăriei și consiliului local. A fost construit în perioada 1899-1903 la comanda primarului orașului, Nicu Constantinescu, după un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu. Săvulescu a supervizat lucrările până în 1902, și atunci locul său la conducerea proiectului a fost preluat de Kafșinski. Palatul a fost inaugurat în 1903, în prezența regelui Carol I și a principelui Ferdinand. Cea mai importantă sală a Palatului Comunal era sala de recepții, decorată în stil venețian. În ea a avut loc ceremonia de inaugurare a clădirii. Tot acolo se țineau ședințele solemne de învestitură, recepții oficiale sau chiar concerte. Înaintea celui de al Doilea Război Mondial, Liga Culturală organiza anual în această sală un bal de 24 ianuarie. Primarul Pretor Grigorescu a achiziționat pentru această sală picturi ale mai multor artiști, printre care se numără Alexandru Moscu, Petre Bulgăraș, Ignat Bednarik. În timpul războiului, pentru a fi ferite de bombardamente, acestea au fost transferate la primăria comunei învecinate Simileasca, de unde doar puține din ele au fost recuperate după

Page 30: Proiect Grupa Bucegi

război. Palatul a fost bombardat la 8 august 1944 de avioane britanice, iar în noaptea de 27–28 august a fost incendiat.

Vestigii si obiective istorice si arhitecturale

Sfinxul reprezinta o stanca solitara situata pe culmea Babele (Muntii Bucegi),la o altitudine de 2.216 metri. Dimensiunile stancii sunt impresionante (8 m inaltime si 12 m latime), aceasta luand nastere prin eroziunea gresiilor si a conglomeratelor (asupra sa au actionat vantul, ploile, inghetul si dezghetul) Are forma unui cap urias de om. Forma sa, cu fata bine proportionata, cu buze severe si barbie voluntara, a starnit imaginatia oamenilor, care gasesc asemanari cu un cap de dac cu caciula si nu exclud interventia omului la crearea monumentului.  Datorita faptului ca inaltimea Sfinxului din Bucegi coincide cu cea a Sfinxului de la Gizeh, Egipt au existat unele ipoteze conform carora Sfinxul Egiptean este o copie a celui romanesc. Din punct de vedere istoric si mistic, Sfinxul este o stanca megalitica, reprezentarea unei divinitati trecute. Se spune ca este un monument religios, sculptat de artisti daci dupa victoriosul razboi purtat impotriva romanilor in timpul lui Domitian din anul 89 e.n. Teritoriul stapanit de Sfinx este polul magnetic al Romaniei. In noptile cand cad meteoriti se organizeaza tabere de observare a fenomenului.

Page 31: Proiect Grupa Bucegi

Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (altitudine 2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpații Meridionali, important obiectiv turistic.. Cabana Babele situată sub vărf este punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi. "Babele" sunt martori de eroziune, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a cabanei cu același nume.

Monumentul natural (stanca) Delfinul. Reprezinta un monument natural din Muntii Bucegi, aflat in spatele Sfinxului. Este un martor de eroziune ce a luat nastere prin erodarea eoliana diferentiata a diferitelor strate geologice in care a fost sculptata (calcare si gresii), proces denumit coraziune.

Colecţia de Etnografie şi Artă populară din Buzău este adăpostită în cea mai veche clădire din acest oraş, Casa Vergu-Mănăilă. Clădirea cu pridvor larg a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi a aparţinut familiilor boiereşti Vergu şi Mănăilă. După 1948 a fost naţionalizată şi lăsată în paragină. Între 1971-1974 au loc lucrări de restaurare, fiind refăcută structura şi aspectul original al edificiul. Din 1974, va găzdui Colecţia de Etnografie si Artă populară din Buzău. Colecţia muzeului este structurară tematic în şapte săli, oferind vizitatorului informaţii despre ocupaţiile fundamentale ale ţăranului român: agricultura şi creşterea animalelor, despre ocupaţiile secundare: viticultura, pescuitul şi vânătoarea, precum şi ocupaţiile casnice, alimentaţia, prelucrarea fibrelor textile, confecţionarea articolelor vestimentare, meşteşugurile populare tradiţionale - finisarea ţesăturilor, olăritul, prelucrarea lemnului şi pietrăritul. Sunt expuse costume populare bărbăteşti şi femeieşti (de remarcat costumul cu androc şi iia lucrata în broci), ştergare caracterizate de un dualism cromatic: roşu-negru, batiste de nuntă, feţe de pernă, marame de borangic, preşuri ţesute în două iţe, covoare, etc. Atracţia principală a muzeului o constituie un interior de casă ţărănească,

Page 32: Proiect Grupa Bucegi

reprezentând camera bună sau camera de oaspeţi, din zona Bisoca, în care se poate observa ce obiecte se găseau într-o casă tradiţională românească şi modul în care acestea erau dispuse în încăpere. Este un prilej pentru vizitator de a relaţiona direct cu lumea satului, de a se poziţiona în mod activ într-un spaţiu care astăzi îi este tot mai străin.

Muzeul judetean Buzau, functioneaza in cladirea fostului liceu normal de fete, ridicat in anul 1920 in parcul Cring si are sectii de arheologie, istorie, memorialistica si arta. Sectiile de arheologie si istorie detin valoroase piese apartinand aspectului cultural Stoicani-Aldeni, culturii Monteoru, plastica geto-dacica de tip Carlomanesti, replica tezaurului de la Pietroasele - Closca cu puii de aur - piese apartinand epocii romano-bizantine, culturilor Santana de Mures, Ipotesti-Candesti, Dridu. Sunt reprezentate vestigiile rupestre din Muntii Buzaului, inventare arheologice din sapaturile efectuate la cetati feudale (Vintila Voda, Berca, Bradu), elemente arhitectonice medievale. Colectia numismatica cuprinde 10 tezaure monetare din aur, argint si metal comun. Momentele mari ale istoriei moderne si contemporane in care a fost implicata zona Buzaului sunt infatisate cu piese reprezentative (mobilier, documente si obiecte personale apartinand lui Nicolae Leonard, Vladimir Maximilian, Alexandru Marghiloman). In anul 1980 s-a deschis sectia de pictura Bradut Covaliu si sectia de arta decorativa, continand valoroase piese de tapiserie, sculptura, sticla.

Casa Lupescu, fala străzii Gheorghiţă Lupescu, a fost ridicată cu mai bine de o sută de ani în urmă, într-un stil eclectic, de factură clasicist franceză. A aparţinut lui Constantin Lupescu, primar al oraşului între 1901-1903. Interesant este faptul că o clădire geamănă exista în Bucureşti, pe strada Batiştei – casa lui Procopie Dumitrescu, primar al capitalei între 1901-1902. Arhitectul Leonida Negrescu s-a inspirat în proiectarea casei din arhitectura vilelor pariziene, dovedind o bună cunoaştere a meseriei şi o conştiinciozitate pe măsură. Imobilul se face remarcat printr-o bogată ornamentaţie, prin elementul central scos în relief din planul faţadei, ce prezintă la partea superioară un fronton cu timpanul decorat cu motive vegetale. Golul în plin cintru al intrării este încadrat de pilaştri, iar deasupra are o amplă ornamentaţie în ipsos, din care se remarcă două cornuri ale abundenţei. Un belşug propriu uneia dintre cele mai avute familii din târgul Râmnicului. În această casă a înnoptat regele Carol I, cu prilejul unor manevre militare, în anul 1901.

Biblioteca municipala din Ramnicul Sarat. Aşezare cu un impresionant trecut istoric, ale cărui începuturi datează încă din secolul al

Page 33: Proiect Grupa Bucegi

XV-lea, Râmnicu-Sărat este un important centru de interferenţe culturale. Vechi centru comercial şi meşteşugăresc, capitală de judeţ din 1862, Râmnicu-Sărat a fost şi un important centru şcolar şi cultural, locul unde s-au format generaţii după generaţii şi din care s-au desprins ilustre personalităţi care au făcut cinste meleagurilor natale, şcolii, dascălilor şi neamului lor. În Râmnicu-Sărat au fiinţat importante centre de cultură ortodoxă, unde s-a organizat un învăţământ eclesiastic şi nu numai, încetul cu încetul s-au organizat şcoli în limba română, s-au pregătit viitori dascăli, s-au constituit societăţi şi asociaţii culturale, s-au iniţiat publicaţii. Aici au predat profesori renumiţi în epocă, dascăli care au activat din suflet, chiar şi în condiţii vitrege, totul în ideea de a face din Râmnic un puternic focar de educaţie. Acţiunile de diversificare a ofertei culturale, de educare a gustului pentru cultură, datează, la Râmnicu-Sărat, din cele mai vechi timpuri.

  Muzeul Chihlimbarului a fost construit de locuitorii din Colti în anul 1973. Clădirea ese asemănătoare unei case tărănesti cu trei nivele: demisol parter si etaj. Sunt amenajate numai parterul si etajul.  Parterul este compus din trei încăperi în care se află colectia de chihlimbar, colectiile de flori de mină, roci, fosile si pietre semipretioase. Tot aici se mai află documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pământului, atestarea documentară a localitatii Colti, învătământul-cultura si istoria acestor meleaguri. La etaj se află o frumoasă si deosebită colectie de etnografie compusă din obiecte tărănesti vechi, donate de locuitori: război de tesut, stergare, lăzi de zestre, pieptăni pentru lână, pieptăni pentru cânepă, cofe, cric din lemn, opinci din lemn, etc. Tot aici se află o colectie de batiste cusute cu mult talent.

Rezervatia naturala Balta Amara este situata pe raza comunei Balta Alba, fiind localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul judetului. Este o rezervatie naturala geologica, de zona umeda si zoologica ce ocupa o suprafata de 900 ha.  Aceasta detine o vegetatie asemanatoare celei din Delta Dunarii.

Herghelia si depozitul de armasari Cislau s-a infiintat in anul 1894 cu scopul de a produce armasari si iepe de prasila. In anul 1898 institutia se desfiinteaza si ia nastere Depozitul de Remonti al armatei , care functioneaza pana in anul 1916 , an in care din cauza razboiului se refugiaza in Moldova. Revine la Cislau in anul 1919 si functioneaza pana in anul 1945 cand ferma este preluata de Ministerul Agriculturii care

Page 34: Proiect Grupa Bucegi

infiinteaza Herghelia de Pur Sange Englez. Este una dintre cele mai vechi herghelii din tara care in ciuda tuturor transformarilor suferite reuseste si astazi sa-si pastreze scopul initial acela de a produce si creste cai de rasa in conditii optime de clima si relief. La momentul actual Herghelia Cislau este singura herghelie care produce si creste cai din rasa Pur Sange Englez , rasa care este considerata varful de lance in randul raselor de cai de la nivel mondial , in structura genealogica a matcii din herghelie gasindu - se principalele linii succesorale ale tulpinilor initiale Darley Arabian , Godolphian Arabian si Bayrley Turk.

Cazino Sinaia. Amplasat în partea nordică a parcului "Dimitrie Ghica", "Casino"-ul din Sinaia reprezintă şi astăzi unul dintre edificiile – simbol ale staţiunii. Impunătoarea clădire a fost construită în timp record, de numai un an (1912-1913), pe locul unde se afla cândva vila Ghica, prima vilă a staţiunii, înălţată de prinţul Dimitrie Ghica. Casino-ul din Sinaia l-a avut ca principal acţionar pe baronul de Marçay, totodată acţionar la cazinoul din Monte Carlo, tocmai de aceea s-a speculat că această clădire ar fi copia fidelă a edificiului francez. În realitate însă, există doar câteva elemente de arhitectură interioară care ar putea confirma asemănarea dintre cele două cazinouri. 

Muzeul memorial “Cezar Petrescu”. Secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul memorial “Cezar Petrescu” din Buşteni s-a deschis la 17 decembrie 1967, în casa în care scriitorul s-a statornicit în anul 1937. Intrând în posesia casei, Cezar Petrescu îşi împlinea visul din tinereţe. Prozatorul Cezar Petrescu- care nu era numai nuvelist şi romancier, ci şi un gazetar şi publicist treaz la problemele epocii,

Page 35: Proiect Grupa Bucegi

a declarat nu odată că, dacă pentru meseria de ziarist oraşul îi era indispensabil ca “post de observaţie” pentru activitatea zilnică, în schimb, pentru opera de creaţie literară avea absolută nevoie de izolare şi reculegere. Aşa s-a făcut ca, în 1937 Cezar Petrescu a devenit proprietarul vilei de la Buşteni, după ce până la 45 de ani publicase peste 20 de volume şi depusese o vastă activitate în presă. În această casă, scriitorul a locuit în perioada 1937- 1960 şi a realizat mare parte din vasta sa operă.

Casa Memoriala "George Enescu" -Situata in satul Liveni,la mica distanta de Dorohoi casa natala a marelui compozitor, dirijor, pianist si violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilariei sale, oferind vizitatorilor posibilitatea intilnirii cu primele sale jucarii, desene, creatii muzicale, cu cartile si manualele anilor copilariei si a primelor sale studii, alaturi de pianina celor dintai compozitii. Totodata, fotografii si manuscrise intregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni, în satul natal. Muzeul este infiintat in casa reconstruita pe temeliile casei in care s-a nascut muzicianul si este reorganizat in 1970.Casa in care s-a nascut compozitorul ,contine obiecte personale, jucarii, desene carti de povesti, primele creatii originale, pianina din copilarie a muzicianului.In casa parintilor sai de la Liveni, Enescu compune prima sa opera pentru vioara si pian, "Tara Romaneasca" la varsta de doar 5 ani. Tot in casa parinteasca a compus si "Poema Romana" in 1894. Cea mai renumita opera a sa este "Oedipus", lansata in Paris la 13 martie 1936.

Page 36: Proiect Grupa Bucegi

6. Fondul touristic etnografic si focloric

Complexe de arhitectura rurala

Comuna Bran, atestata pentru prima data in 1367, este specifica satului montan romanesc si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut, Sohodol, Simon, avand centrul comunal in satul omonim.

Cabana Omu este situata pe cel mai inalt varf al Muntilor Bucegi, Varful Omu, fiind cea mai inalta baza turistica din tara noastra, fiind prima cabana de piatra construita in Bucegi. De jur imprejurul ei, privelistile se desfasoara grandioase si variate sirurile de munti, separate de vaile pe care s-au cuibarit asezarile omenesti, dominand perspectivele pana departe la orizont. Este un adapost mult apreciat de turistii care vin sa admire frumoasa panorama a inaltimilor de pe acest varf renumit si prin vanturile sale care rareori contenesc.

Cabana Piatra Arsa este situata pe platoul Muntilor Bucegi, la o altitudine de 1950 de metri. Construita in anul 1935, ea a fost transformata ulterior intr-o baza sportiva. La Complexul Sportiv National Piatra Arsa vin in fiecare an numerosi sportivi in cantonament.

Cabana Babele este situata pe platoul Muntilor Bucegi, sub Varful Babele, aceasta cabana reprezinta baza turistica centrala a Muntilor Bucegi, aici incrucisandu-se principalele drumuri. Ciupercile de piatra numite “Babele” – monumente ale naturii – aflate chiar in fata cabenei si “Sfinxul” din imediata ei apropiere, constituie atractii in plus, explicand afluenta turistilor la aceasta cabana. Iarna si mai ales primavara, cabana Babele serveste ca baza pentru practicarea schiului.

Page 37: Proiect Grupa Bucegi

Cabana Poiana Izvoarelor este amplasata a poalele muntilor Bucegi, pe o terasa si ofera o panorama spelndida asupra Vaii Dihamului, la o altitudine de 1455 m. Pe langa cabana Gura Diham incepe traseul spre cabana Poiana Izvoarelor, urmarind traseul marcat cu dunga rosie pe fond alb. Pana la cabana Poiana Izvoarelor este de mers aproximativ 1-1,5 ore in functie de ritm si de conditiile meteo. Turistii care ajung aici, pe langa privelistea ambianta pe care o pot admira: Acele Morarului, Releul Costila, Sorica, orasul Busteni, pot face drumetii pe diferite trasee turistice.

Satul Măgura, deşi se află la numai 40 de kilometri de Braşov şi la o aruncătură de băţ de Bran-Moeciu, e departe de zgomotele asfaltului şi aglomeraţia oraşului, cu peisaje uluitoare, gospodării risipite pe dealuri şi oameni care-şi duc traiul aspru, de munte. 

Satul Pestera este localizat in comuna Moeciu, din judetul Brasov, la aproximativ 10 Km de Castelul Bran. Mai exact, mergeti la poalele Muntilor Piatra Craiului (altitudinea de 1200 m), zona ce face parte din Parcul National Piatra Craiului. Daca visati la o vacanta linistita e cea mai buna recomandare. Aici aerul este curat, ai parte de liniste si peisaje unice, dar si de oameni ospitalieri cu care te imprietenesti foarte usor. Putini sunt cei

Page 38: Proiect Grupa Bucegi

care au auzit de acest satuc de munte superb, de unde poti admira Bucegii in toata splendoarea lor, poposind la baza unui alt munte – Piatra Craiului. 

Moeciu de Sus este intruchipare a satului traditional de munte romanesc si poate fi locul perfect pentru o vacanta sau un weekend in mijlocul naturii. Ocupatia principala a locuitorilor satului este cresterea animalelor, de aceea satul are o indelungata traditie in prepararea branzeturilor din retete stravechi. Foarte accesibil datorita pozitiei sale centrale (35 km distanta de Brasov) si inconjurat de atractii turistice, Moeciu de Sus isi asteapta oaspetii cu oferte de cazare in pensiuni in orice sezon. Inconjurat de muntii Bucegi pe de o parte si de muntii Piatra Craiului pe de alta parte, satul Moeciu de Sus ofera un peisaj uimitor.

Ocupatii traditionale

Ferma Bucegi, centrul de productie “Branza de burduf in coaja de brad”. Este amplasata in zona alpina a Muntilor Bucegi (1280 m), avand acces auto din satul Moeciu de Sus, prin Valea Popii, parcurgand o distanta de 2,5 km pe drumul forestier. Bran, Moeciu, Fundata reprezinta o zona cu o veche traditie in procesarea laptelui, aceasta fiind atestata in documentele gasite la vama muzeului Bran. Inca din anul 1730, acest tip de Branza de Burduf era considerat aliment de baza in familie sau ca moneda de schimb intre producatorii din zona Muntilor Bucegi cu cei din zona de campie. Ferma Bucegi beneficiaza de aceasta traditie si reteta, pastrand aceeasi tehnica si acelasi tip de vase de lemn, folosite de generatii, dar adaptate cerintelor impuse de normele UE si a celor in vigoare in Romania.

Page 39: Proiect Grupa Bucegi

Portul popular specific zonei. Acesta poate fi admirat în colecţiile muzeale, el fiind utilizat mai mult în cadrul sărbătorilor. La origini, modelul de costum popular buzoian este înrudit cu cel din portul populaţiei dacice, astfel, doar în zonele de munte mai pot fi găsite costume populare în forme nealterate, mai precis în Gura Teghii, Chiojdu, Cătina şi Calvini, dar şi pe Valea Râmnicului.

Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice

Festivalul Padina Fest e unul complex, gandit astfel incat sa ofere tuturor participantilor activitati diverse fara a periclita cadrul natural: Maraton MTB, bucuria ciclistilor, Aventura si distractie in cadrul unui Military Camp si a unui Adventure Park , "Descopera-ti aparatul foto!" workshop foto general Photosetup destinat pasionatilor de fotografie aflati la inceput de drum. 

Maratonului Bucegilor, eveniment Padina Fest, este o intrecere sportiva pe 2 roti pe un traseu care ofera o priveliste de ansamblu asupra masivului Bucegi. Traseul de aproximativ 40 km cu o diferenta de nivel de peste 1000m va avea startul pe platoul Lunca Padinii si va va purta pe ruta: Padina – Bolboci – Dichiu – Piatra Arsa – Pestera – Padina. Tura ofera participantilor peisaje incredibile si multe obiective turistice: Lacul Bolboci, Saua Dichiului, Valea Dorului, Piatra Arsa, Babele, Sfinxul, Crucea Caraiman, Cerdacul si Pestera.

"Ziua Lacului Bolboci". Proiectul este finanţat din fonduri europene şi îşi propune să atragă turiştii români într-o zonă de o frumuseţe

Page 40: Proiect Grupa Bucegi

sălbatică, o destinaţie montană încă nedescoperită cu adevărat. Spectacolul ia lua startul printr-un marş de fanfară, iar atmosfera e animată de personalităţi din vremuri străvechi, într-o paradă a personajelor de epocă, ce vor simula momente istorice semnificative.

Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova și Oltenia, în preajma solstițiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea și protecția culturilor, mai ales de cereale. Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul. Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Drăgaica se sărbătorește printr-un un dans făcut de un grup de 5-10 fete din care una este aleasă, ca Drăgaică. Ea este îmbrăcată ca o mireasă și împodobită cu spice de grâu, în timp ce fetele celelalte se îmbracă în alb, poartă un val pe față în care sunt prinse flori de sânziene, iar în mână țin o coasă. Odată constituit, alaiul Drăgaicei pornește prin sat și pe ogoare. La popasuri, în special la răscruci, fetele se așează în cerc, cântând și executând un dans săltat ale cărui mișcări desenează o cruce. Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire. În alte părți această sărbătoare are denumirea de Sânziene, dar și mai multe semnificații. De asemenea, drăgaica poate desemna și floarea galbenă denumită științific Galium verum, sau sânziană, care de obicei înflorește în perioada ritualului. Dacă florile nu sunt înflorite, este semn rău, înseamnă că ceva a încurcat desfășurarea anului, sau că oamenii au supărat sânzienele.

Page 41: Proiect Grupa Bucegi

7. Baza materiala turistica

Baza de cazare

HOTELURI

1) Hotelul PESTERA*** este situat în Parcul Natural Bucegi la 1600 de metri altitudine, în imediata apropiere a Mânastirii Pestera Ialomicioarei. ( Comuna Moroeni, Judet Dâmbovita )

Caile de acces catre hotel:

Page 42: Proiect Grupa Bucegi

- DJ 714 – din DN71-Moroieni -> Zanoaga -> Bolboci -> Padina -> Hotel Pestera – traseu de 30 km , aproximativ 1h cu auto pe drum forestier bine întretinut

- Din DN71-Cota 1000 -> Cuibul Dorului -> Dichiu -> Hotel Pestera – traseu de 25 km, aproximativ 1h cu auto pe drum forestier, traseu folosit de regula în sezoanele fara zapada

- Telecabina Busteni -> Babele -> Telecabina Babele -> Hotel Pestera

La cerere se pot organiza, cu asistenta si ghid salvamont, diferite trasee turistice montane: Lacul Scropoasa, Lacul Bolboci, Cheile Tatarului, Vârful Omu, Cabana Babele, Sfinxul, Piatra Arsa, Masivul Doamnele, Spintecatura Ursilor. De mare interes este Mânastirea Pestera Ialomicioarei si Grota Pestera Ialomicioarei.

Capacitatea de cazare :

49 de camere : 38 duble, 5 triple, 6 garsoniere

Fiecare camera este dotata cu TV cu receptie prin satelit, radio, telefon, minibar, safe, acoperire orange si Vodafone, acces internet nelimitat.

2) Hotelul PARAUL RECE este complet renovat si cu o arhitectura aparte, ce imbina stilul rafinat al constructiilo montane cu stilul traditional, vine in intampinarea clientilor cu 58 locuri de cazare structurate in camere double, garsonere si apartamente.

Hotelul dispune de 14 camere duble, 2 suite (compuse din: 1 camera dubla, 1 camera single, baie si hol) de 3 locuri; camerele sunt dotate cu băi proprii, minibar, Tv cablu, internet gratuit, telefon cu acces naţional şi international, sonorizare

Page 43: Proiect Grupa Bucegi

ambientala .Restaurant 3 stele si terasă cu o capacitate de 60 de locuri, grill la dispoziţia clientului; mic dejun inclus în tariful de cazare.

Taxele turistice se achită la recepţia hotelului, respectiv 1% din valoarea primei nopţi de cazare = taxa de staţiune, şi 3 lei de persoană = taxa de salvamont. Copii până la vârsta de 12 ani beneficiază de gratuitate la cazare în camera cu parinţii fără pat suplimentar.

Amplasarea hotelului Paraul Rece, permite celor care aleg sa poposeasca aici, sa isi petreaca intr-un mod deosebit de placut sejurul, practicand sporturi specifice, alpinism, mountainbike, ski, moto enduto, etc. Drumetiile si excursiile auto spre locurile turistice si istorice din apropiere vin sa completeze oferta.

Destinatii pentru drumetii montane:

- Cabana Diham Muntii Bucegi

- Cheile Rasnoavei

PENSIUNI TURISTICE

1)Pensiunea GALBENA din Moroeni va ofera cazare in 2 apartamente si 4 camere, mobilate modern. Vila turistica este situata intr-un decor pitoresc la 12 km de Sinaia si este compusa din living, bucatarie complet utilata, bai proprii.

2) Situata intr-un cadru natural generos, la poalele muntilor Bucegi, pe drumul care duce catre Sinaia (dn71), Pensiunea Q din Runcu este locul ideal pentru petrecerea unor clipe de relaxare intr-un ambient placut. Locatia

dispune de 24 de locuri de cazare,

Page 44: Proiect Grupa Bucegi

distribuite in 10 camere cu paturi matrimoniale si un apartament, bai proprii cu cabina de dus, televizor Lcd si acces la terase.

Amplasarea in aproapierea orasului turistic Sinaia permite vizitatorilor sa se bucure in voie de multitudinea obiectivelor turistice precum palatele Peles si Pelisor, dar si de nenumaratele mijloace de divertisment caracteristice mediului urban.

Excursii in muntii Leaota, Pensiunea Q este la 15 km de poale muntilor Leaota. De aici se poate ajunge la cabana Leaota. Pelerinaj la manastirile din zona la 15 km se poate vizita si asiata la slujbele de la Manastirea Adomnirea Maici Domnului.

Alte facilitate : Restaurant, Sala de conferinte, Sala de sport, Terasa/gradina, Foisor, Internet, incalzire centrala, Parcare gratuita, Camere nefumatori/fumatori.

3) Localizata la o altitudine de 900 de metri, in inima Parcului National Bucegi, un adevarat paradis neatins al naturii, inconjurata de paduri de fag si conifere de o frumusete inegalabila, ape limpezi si reci in care se vad uneori sclipind siluetele repezi ale pastravilor, Pensiunea VALEA SIPOTULUI este locul in care veti gasi linistea si relaxarea atat de mult cautate, beneficiind in acelasi timp de confortul oferit de serviciile selecte si dotari ultra moderne ce vor sta la dispozitia dvs.

Amplasata la 9 km de statiunea Sinaia, pe o suprafata de peste 30. 000 mp, cu larga deschidere la Drumul National 71, ce face legatura intre Targoviste si Sinaia, Pensiunea Valea Sipotului are ca scop satisfacerea celor mai exigente cerinte ale

Page 45: Proiect Grupa Bucegi

dvs, indiferent ca veti petrece aici o vacanta de neuitat, ca veti veni pentru a servi o apetisanta masa traditionala intr-o ambianta de exceptie, sau veti decide ca unul dintre cele mai importante momente din viata sa fie transformat intr-un eveniment magic, atat pentru dvs. Cat si pentru invitatii dvs.

4) Pensiunea ROUA MUNTILOR va pune la dispozitie tot ceea ce aveti nevoie pentru petecerea unui sejur minunat, indiferent de anotimp.

Peisajul este superb, in imprejurimi trece raul Ialomita si paraul Carpenis, iar drumul se continua printre Muntii Bucegi si Leaota.

Pensiunea are o suprafata construita de 430 mp si este compusa din 5 dormitoare fiecare

cu baie proprie, living si bucatarie.

Structura -la parter - living mare cu loc de servit masa, bar, spatiu de relaxare cu canapea si fotolii, bucatarie si grup sanitar, terasa acoperita;

-la etajul 1 - 4 dormitoare cu 4 bai (cu dus);

-la mansarda - 1 dormitor mare cu 1 baie (cu cada baie);

-terasa mare acoperita pentru servit masa si relaxare (peste 120 mp).

Camerele sunt dotate cu: pat matrimonial, sifonier, Tv color cu programe prin Catv (gsp Tv, alte programe sport, desene animate, etc).

Curtea este mare (1. 600 mp) si se afla toata la dispozitia turistilor, cu loc de joaca pentru copii (tobogan + placa alpinism + 3 leagane, groapa cu nisip), locuri de parcare, gratar, spatiu pentru activitati in aer liber, panou de baschet.

Page 46: Proiect Grupa Bucegi

Capacitate de cazare - 12 persoane. La parter exista 1 canapea extensibila, care permite cazarea a inca 2 persoane, daca este necesar.

5) Naparis. . . Asa numeau getii Ialomita, raul care trece prin apropierea pensiunii noastre, dupa ce traverseaza Parcul Natural Bucegi, vecinul de care suntem atat de mandri.

Am ales acest loc pentru a fi cat mai aproape de una dintre cele mai frumoase rezervatii naturale din Europa, loc in care daca vrei sa observi animalele in habitatul lor natural, nu trebuie decat sa te urci in vehicul off road si sa cutreieri Parcul in cautarea vietii salbatice.

La fel, daca vrei sa patrunzi in tainele tinutului mitic al dacilor, cu lacurile sale tacute si cu stanci care te provoaca cu formele lor ciudate, poti sa o faci pe jos, cu bicicleta, cu Atv-ul sau de ce nu, din nou off-road.

Am construit din piatra si lemn pentru ca ne plac materialele "nobile", iar camerele au fost inzestrate cu mobilier din fier forjat din acelasi motiv.

Daca vrei sa te bucuri de atmosfera si mancare romaneasca adevarata, gatita cu suflet si respect pentru tine, ai la dispozitie un mic restaurant, unde vei gasi specialitatile casei si produse ecologice, naturale, de casa iar dupa ce te vei satura, te poti retrage in una din vilele pensiunii, fiecare vila avand la etaj cate 3 camere duble cu paturi twin, grup sanitar propriu si televizor, iar la parter cate un living cu televizor si grup sanitar propriu.

CABANE

1)Cabana DOINA se afla in mijlocul naturii, inconjurata de padure, pe malul drept al raului Ialomita, foarte aproape de drumul ce duce la cariera Lespezi si taberele scolare(450 m), iar mama Doina este oricand bucuroasa de oaspeti si va asteapta sa sositi, cu sufletul larg deschis, asa cum sta scris pe frontispiciu: Liniste. Natura. Suflet

Page 47: Proiect Grupa Bucegi

Un loc de relaxare in care puteti veni cu familia sau cu prietenii, sa petreceti clipe minunate in sufletul naturii sau, de ce nu, sa pregatiti expeditii de neuitat in batranii Munti Bucegi.

O locatie ideala pentru a va petrece week-end-urile sau vacantele, la poalele muntelui, intr-un cadru natural in care linistea este tulburata doar de ciripitul pasarilor

sau de glasul Ialomitei care curge in apropiere.

2)Cabana RUNCU STONE este situata in masivul Bucegi, la poalele muntelui Leaota in varful Giurcu, la altitudinea de 840 m, la granita dintre comunele Runcu si Rau Alb, pe o pajiste de peste 10 ha, cu o varietate rar intalnita de plante si flori, imprejmuita de codrii seculari de fagi, mesteceni si stejari, intr-un loc binecuvantat ce domina intreg platoul subcarpatic dambovitean, Pensiunea Runcu Stone isi asteapta oaspetii.

Page 48: Proiect Grupa Bucegi

De asemenea, veti beneficia de o cladire de 4 nivele ( demisol, parter, etaj si mansarda ), dotata la standard de 4 margarete, cu incalzire centrala, ce cuprinde 9 camere spatioase si un apartament, fiecare cu camera de baie si balcon, 2 sali de mese cu capacitate totala de 80 locuri, terasa acoperita, bar, crama, bucatarie utilata, sala de recreere, etc.

In vecinatate sunt locuri de relaxare, parcuri de joaca pentru copii, terenuri de sport si o parcare betonata.

In jur mai gasim Cabana Diana o cabana de aproape 70 de locuri, Cabana Izvorul Tatarului o cabana relativ noua, dar cu o capacitate de gazduire destul de redusa, numai 20 de locuri, dar cu o priveliste grozava catre Vf. Blana din Bucegi.

Dincolo de lacul Bolboci, dupa ce trecem de Pestera Ursului, neamenajata si Cheile Tatarului intalnim Cabana Bolboci de aproximativ 60 de locuri si Cabana Cheile Zanoageo, construita in anii 60, avand o capacitate de aproape 80 de locuri in camere recent renovate si modificate.

Baza terapeutica

IZVORUL SAPTE BOLOVANI , vizitat de experti ai Atlanticului de Nord

Expertii NATO din Berlin s-au aventurat in primavara anului trecut pana la Bolovani, recoltand apa in niste recipienti, continut ce a aratat, in urma unor analize sofisticate de laborator, ca lichidul nu contine deloc nitrati, fiind cel

mai pur din Europa. In decembrie 2006, compania FURRY INFOR SRL din Campina a concesionat prin licitatie izvorul si terenul aferent de la Bolovani, pe o perioada de 49 de

Page 49: Proiect Grupa Bucegi

ani. Directorul firmei respective i-a declarat ziaristei Laura Pistol de la „Ziua”: „Nici nu am castigat bine licitatia – asta se intampla la inceputul acestei luni – si ne-am pomenit cu o scrisoare prin care ni se propunea o colaborare. Reprezentantii NATO doreau ca noi sa imbuteliem si sa distribuim apa de la Bolovani trupelor aflate in misiune pe teritoriul tarii noastre. Proiectul va fi demarat in vara anului viitor, iar in prima faza va trebui sa cumparam utilaje pentru captarea si transportul apei din munte. Acest lucru presupune montarea unei conducte de 15 km care sa strabata intreaga zona muntoasa. Investitia va ajunge la cel putin un milion de euro. Apoi, in etapa a doua, vom construi pe DN 1, la kilometrul 108, o fabrica moderna de imbuteliere“. Investitia poate redresa simtitor bugetul local si rata somajului din orasul Comarnic. In afara de gradul exceptional de puritate a apei de la izvorul Sapte Bolovani, despre proprietatile curative ale lichidului pentru diverse maladii nu se stie aproape nimic. Cu totul altfel stau lucrurile in zona numita SAPTE IZVOARE de pe versantul estic al muntilor Bucegi, pe Valea Ialomitei, intre Lacul Bolboci si Scropoasa, cu cele de la Sapte Izvoare, aflat la circa 7 km de Herculane, pe drumul spre Baia de Arama, sau cu Izvorul Tamaduirii de la Sambata de Sus, de la Poalele Muntilor Fagaras. Pentru a radiografia proprietatile curative ale apelor respective trebuie sa coboram cu opt milenii intr-o istorie care ne va rezerva in viitor multe surprize.

Baza de agrement si spatii verzi

Cazinouri

Amplasat în partea nordică a parcului "Dimitrie Ghica", "Casino"-ul din Sinaia reprezintă şi astăzi unul dintre edificiile – simbol ale staţiunii. Impunătoarea clădire a fost construită în timp record, de numai un an (1912-1913), pe locul unde se afla cândva vila Ghica, prima vilă a staţiunii, înălţată de prinţul Dimitrie Ghica. Casino-ul

Page 50: Proiect Grupa Bucegi

din Sinaia l-a avut ca principal acţionar pe baronul de Marçay, totodată acţionar la cazinoul din Monte Carlo, tocmai de aceea s-a speculat că această clădire ar fi copia fidelă a edificiului francez. În realitate însă, există doar câteva elemente de arhitectură interioară care ar putea confirma asemănarea dintre cele două cazinouri.

Inaugurarea Casino-ului în 1913 constituind un eveniment important, autorităţile vremii au cerut concursul lui Alexandru Davilla, personalitate marcantă în domeniu, să prezinte, pe marea scenă, un spectacol de înaltă ţinută, la care au asistat familia regală şi Titu Maiorescu, pe atunci prim ministru al ţării. Memorabila seară a continuat cu un concert sensibil susţinut de George Enescu şi s-a încheiat cu focuri de artificii.

Prin eleganţa şi jocurile sale, Casino-ul va deveni în scurt timp atracţia irezistibilă a staţiunii şi o importantă sursă de venituri pentru acţionarii săi, Eforia Spitalelor Civile şi Primăria Locală.

Parcuri de distractii

Page 51: Proiect Grupa Bucegi

Cel mai modern parc de distractii din Romania a fost deschis sambata si va functiona atat iarna, dar si vara. Investitia a costat 2,5 milioane de euro.

Fun Parcul de la baza partiei Kalinderu din Busteni este asemanator celui Innsbruck din Austria, are tobogan, baby-lift, trambulina, panouri de catarare, carusel, snowtubing si banda pentru urcat. Parcul de distractii se intinde pe o suprafata de 14 mii de metri patrati si va fi o alternativa la schi sau sanius. Este destinat persoanelor de toate varstele iar turistii vor putea sa se distreze nu numai pe timpul zilei ci si noaptea pentru ca este dotat cu instalaitie de nocturna.

Amenajari pentru sporturi de iarna

Partii de schi

Pe aceasta harta putem observa toate partiile de schi din Muntii Bucegi.

Page 52: Proiect Grupa Bucegi
Page 53: Proiect Grupa Bucegi

Partiile din Azuga :

Nr. Denumirea partiei Nivel de dificultate Lungime Diferenta de nivel

1 SORICA dificila 2100 m 570 m

2 OLIMPICA dificila 3042 m 705 m

Partiile din Sinaia :

Denumirea partiei Nivel de dificultate Lungime Diferenta de nivel

CARP Vf. Furnica - Cota 1400 dificila 2500 m 585 m

PAPAGAL Tarle - Telescaun dificila 450 m 150 m

VANTURIS medie 2350 m 560 m

1500Telescaun - Cota 1500 dificila 450 m 125 m

TURISTICA Cota 1400 - Sinaia medie 2800 m 460 m

DRUMUL VECHI usoara 3000 m 460 m

DORULUI medie 600 m 150 m

POPICARIE -Poiana Popicariei usoara 400 m 60 m

PIRAMIDA medie 400 m 100 m

FURNICA medie 300 m 75 m

Page 54: Proiect Grupa Bucegi

FATA DORULUI medie 1180 m 210 m

BABELE usoara 300 m 50 m

Baza de alimentative publica

Restaurante

Restaurantul NU MA UITA din Azuga Restaurantul va ofera prin servicii impecabile, o diversitate de preparate ale bucatariei romanesti si internationale, vinuri de vinoteca si bauturi fine. Are o capacitate de 40 locuri in interior si 25 locuri pe terasa. Se servesc preparate traditionale romanesti si

preparate la gratar in aer liber.

Restaurantul LUX GARDEN apartine hotelului de 5* cu acelasi nume din Azuga si ofera preparate ale

Page 55: Proiect Grupa Bucegi

bucatariei internationale. Restaurantul are o capacitate de 90 de locuri si dispune de Mountain View, iar barul (Piano Bar) are o capacitate de 60 de locuri.

Baruri , terase

TAVERNA SARBULUI este situat pe Calea Codrului, drumul cel nou spre Cota 1400, intr-o oaza de liniste si verdeata. Are o macelarie, o afumatoare proprie si o crama. Capacitatea restaurantului este de 250 de locuri in interior, crama de 150 locuri, terasa de

150 de locuri si o parcare proprie de 100 locuri.

La Taverna Sarbului totul este “specialitatea casei”. Mancarea are gust, este intotdeuna proaspata, iar carnea este pregatita pe gratar cu carbuni. Bucatele sunt cele traditionale, preparate dupa retete vechi al caror secret il stiu numai maestri bucatari sarbi.

Page 56: Proiect Grupa Bucegi

Barul CUTITUL DE ARGINT Situat pe drumul ce duce catre Castelul Peles, langa unda cristalina a unui raulet, venit din inima padurii pentru a se uni in aval cu apele Prahovei, el va asteapta cu cele mai gustoase si mai accesibile meniuri haiducesti. Cadrul natural deosebit, precum si aerul tare, filtrat de arborii seculari care inconjoara intr-o armonioada hora vegetala localul, relaxeaza automat si va sporeste apetitul. Ambientul predominant rustic creaza prin ineditul atmosferei obtinute, o nuanta de...poveste.

8.Potentialul de comunicatie

Cai de comunicatie

În ce priveşte strict Masivul Bucegi, acesta beneficiază de o poziţie avantajoasă în raport cu căile de comunicaţie, la est şi la vest fiind flancat de magistrale feroviare şi rutiere de importanţă naţională/internaţională, ce urmăresc culoarele transcarpatice Prahova-Timiş şi Bran-Rucăr. În est, calea ferată electrificată, împreună DN 1-E 60 asigură, prin staţiunile Sinaia şi Buşteni, o abordare directă a Bucegilor. Accesul în interiorul masivului, la obiectivele şi destinaţiile turistice existente, este deci asigurat pe cale rutieră, cu ajutorul telefericelor turistice, sau cu piciorul, prin intermediul potecilor marcate.

Mijloace de transport pe cablu

Tip Ruta Lungime Diferenta de nivel Capacitate

Telecabină Sinaia – Cota 1.400 2.300 m 591 m 300 pers/oră

Page 57: Proiect Grupa Bucegi

Telecabină Cota 1.400 – Cota 2.000 1.850 m 610 m 280 pers/oră

Telecabină Bușteni – Babele 4.125 m 1.230 m 180 pers/oră

Telecabină Babele – Hotel Peștera 2.545 m 560 m 120 pers/oră

Telescaun Cota 1.400 –Furnica 1.860 m 560 m 200 pers/oră

Telescaun Valea Dorului 846 m 231 m 280 pers/oră

Teleschi Furnica 424 m 136 m 180 pers/oră

Teleschi Cota 1.400 296 m 102 m 200 pers/oră

Teleschi (nefuncționabil)Vârful cu Dor 378 m 132 m160 pers/oră

Page 58: Proiect Grupa Bucegi

Proiect realizat de : Bagut Melania ( reprezentantul grupei ) [ Gr 1 ]

Salcudean Tania [gr9]

Bob Mihai [gr 1 ]

Bande Loredana [gr 1]

Catinas Bianca [gr 2]