STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare 2014

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE

Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Beneficiar:

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA

Contract nr.: 122/ 02.07.2013

Elaboratori asociaţi: S.C. Agora Est Consulting SRL

Administrator: Florin-Silviu BONDAR şi

Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi Director general: Toader POPESCU

STUDIUL 6. ACTIVITĂŢILE DIN SECTOARELE TERŢIAR ŞI CUATERNAR Asociat responsabil: Agora Est Consulting

Formă finală. 2014

2


Studii de fundamentare Studiul 6

2

Activitățile din sectoarele terțiar și cuaternar Agora Est Consulting 2014

3

Studiul 6. Activităţile din sectoarele terţiar şi cuaternar

I. Informaţii generale

I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

Domeniul 2. Dezvoltare economică (sectoare economice) Studiul 6. Activităţile din sectoarele terţiar şi cuaternar

I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final)

Raport final

I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

Agora Est Consulting Autor: Brașoveanu Iulian Viorel Cartografie, GIS: dr. Sorin BĂNICĂ, dr. Gheorghe HERIŞANU

I.4. Lista consultanțiilor de specialitate

I.5. Cuprinsul studiului

II. Metodologie II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR II.2. Contextul european şi românesc

II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă II.2.2. Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă

II.3. Problematică şi obiective specifice II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare II.3.2. Obiective specifice

II.4. Ipoteze şi metode de cercetare II.4.1. Ipoteze de cercetare II.4.2. Nivelul şi tipul datelor II.4.3. Indicatori şi indici

II.5. Bibliografie și surse II.6. Glosar de termeni

III. Analiză și recomandări III.1. Analiza-diagnostic a situației

III.1.1. Analiza vânzărilor en-gros și a comerțului cu amănuntul în România III.1.2. Analiza serviciilor financiare în România III.1.3. Analiza activității de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) III.1.4. Analiza serviciilor publice III.1.5. Analiza serviciilor de transport și depozitare III.1.6. Analiza activității tehnologiea informațiilor și telecomunicații (TIC)

III.2. Tendințe de evoluție III.3. Priorități de dezvoltare III.4. Legături cu alte domenii

IV. Elemente strategice și operaționale IV.1. Viziune și obiective strategice

IV.1.1. Fundamentarea viziunii IV.2. Politici, programe IV.3. Modalități de implementare IV.4. Sinteză strategică și operațională

I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor

Harta 6.1. Raportul dintre PN și CA Harta 6.2. Numar firme active sector TIC

4



4

I.7. Lista tabelelor şi graficelor

Tabel 6.1. Cifra de afaceri înregistrată de firmele din sectorul comerț pentru fiecare judeţ, în perioada 2008-2012 Tabel 6.2. Cifra de afaceri înregistrată de firmele din sectorul de servicii financiare pentru fiecare judeţ, în perioada 2006-2011 Tabel 6.3. Venituri şi cheltuieli Tabel 6.4. Dotarea cu produse ale tehnologiei informaţiei Tabel 6.5. Evoluţia forţei de muncă: pe total Tabel 6.6. Numărul mediu de persoane ocupate pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare Tabel 6.7. Număr de cercetători 2011 (număr de persoane) Tabel 6.8. Număr cercetători Tabel 6.9. Cheltuielile totale cu activitatea CDI, 2011 (mii lei RON) Tabel 6.10. Cheltuieli de capital – u.m. Tabel 6.11. Servicii publice generale – u.m

Tabel 6.12. Servicii publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape – u.m. Tabel 6.13. Transport şi comunicaţii – u.m. Tabel 6.14. Cifra de afaceri – sector transport şi depozitare (u.m.) Tabel 6.15. Cifra de afaceri – sector TIC (u.m.)

Grafic 6.1. Cifra de afaceri – sector comerţ – pentru zonele menţionate Grafic 6.2. Contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2008-2012 Grafic 6.3. Creșterea CA din sectorul de comerț în diferite teritorii 2008-2009 Grafic 6.4. Creșterea CA din sectorul de comerț în diferite teritorii 2010-2012 Grafic 6.5. CA/angajat în sector comerț - valori medii 2008-2012 Grafic 6.6. CA/firmă în sector comerț - valori medii 2008-2012 Grafic 6.7. Rata de marjă a profitului – valoare medie 2008-2012 Grafic 6.8. Cifra de afaceri – sector servicii financiare – pentru zonele menţionate Grafic 6.8. CA – servicii financiare – structura pe judeţe – media pentru 2006-2011 Grafic 6.9. Creşterea CA servicii financiare in diferite teritorii 2006-2008 Grafic 6.10. Creşterea CA servicii financiare in diferite teritorii 2006-2008 Grafic 6.11. CA/angajat - servicii financiare in diferite teritorii 2006-2011 Grafic 6.12. CA/firmă - servicii financiare in diferite teritorii 2006-2011 Grafic 6.13. Rata de marjă a profitului - servicii financiare – valoare medie 2006-2011 Grafic 6.14. Ghişee automate de bancă, POS-uri Grafic 6.15. Rezultate regionale (Numărul de unităţi locale pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare) Grafic 6.16. Evolutia numarului de cercetatori pe total Grafic 6.17. Numărul de cercetători Grafic 6.18. Cheltuielile totale cu activitatea CDI, 2011 (mii lei RON) Grafic 6.19. Cheltuieli de capital (u.m) în Romania si în Municipiul Bucuresti Grafic 6.20. Ponderea cheltuielilor de capital din zona menţionată în total cheltuieli capital ţară Grafic 6.21. Ponderea cheltuielilor de capital din diferite județe față de cheltuielile de capital la nivelul României Grafic 6.22. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii din total cheltuieli de capital România (2000-2004) Grafic 6.23. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii în total cheltuieli de capital România (2005-2009) Grafic 6.24. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii în totalul cheltuielilor de capital România (2005-2009) Grafic 6.25. Ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Grafic 6.26. Servicii publice generale (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti Grafic 6.27. Ponderea cheltuielilor de capital din zona menţionată în total cheltuieli capital ţară

Grafic 6.28. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice generale din diferite județe față de cheltuielile pentru servicii publice la nivelul României Grafic 6.29. Dinamica ponderii serviciilor publice a diferitelor teritorii în total servicii publice România (2000-2004) Grafic 6.30. Dinamica ponderii serviciilor publice a diferitelor teritorii în total servicii publice România (2005-2009) Grafic 6.31. Dinamica ponderii serviciilor publice a diferitelor teritorii în total servicii publice România (2010-2012) Grafic 6.32. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Grafic 6.33. Servicii publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti Grafic 6.34. Ponderea cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică din zona menţionată în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică ţară Grafic 6.35. Ponderea cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică generală din diferite județe față de cheltuielile pentru servicii și dezvoltare publică la nivelul României Grafic 6.36. Dinamica ponderii serviciilor și dezvoltării publice în total pentru România a diferitelor teritorii (2000-2004) Grafic 6.37. Dinamica ponderii serviciilor și dezvoltării publice în total pentru România a diferitelor teritorii (2005-2009)


5

Grafic 6.38. Dinamica ponderii serviciilor și dezvoltării publice în total pentru România a diferitelor teritorii (2010-2012) Grafic 6.39. Ponderea cheltuieilor pentru servicii și dezvoltare publică în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Grafic 6.40. Transport şi comunicaţii (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti Grafic 6.41. Ponderea cheltuielilor de capital din zona menţionată în total cheltuieli capital ţară Grafic 6.42. Ponderea cheltuieilor pentru transport și comunicații din diferite județe, față de total la nivelul României Grafic 6.43. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentr transport România (2000-2004) Grafic 6.44. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentru transport România (2005-2009) Grafic 6.45. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentru transport România (2010-2012) Grafic 6.46. Ponderea cheltuielilor pentru transport și comunicații în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Grafic 6.47. Cifra de afaceri – sector transport şi depozitare – pentru zonele menţionate Grafic 6.48. CA – transport și depozitare – structura pe județe – valoare medie 2007-2011 Grafic 6.49. Creșterea CA din sectorul transport și depozitare în diferite teritorii – 2007-2008 Grafic 6.50. Creșterea CA din sectorul transport și depozitare în diferite teritorii 2009-2011 Grafic 6.51. CA/angajat în sector transport și depozitare – valori medii 2007-2011 Grafic 6.52. CA/firmă în sector transpor și depozitare – valori medii 2007-2011 Grafic 6.53. Rata de marjă a profitului în sector transport și depozitare – valoare medie 2007-2011 Grafic 6.54. Cifra de afaceri – sector TIC – pentru zonele menţionate Grafic 6.55. CA – sector TIC – structura pe județe – media pentru 2008 - 2011 Grafic 6.56. Creșterea CA din sectorul TIC în diferite teritorii 2008 - 2009 Grafic 6.57. Creșterea CA din sectorul TIC în diferite teritorii – 2010 -2011 Grafic 6.58. CA/angajat în sector TIC – valori medii 2008 - 2011 Grafic 6.59. CA/firmă în sector TIC – valori medii 2008 - 2011 Grafic 6.60. Rata de marjă a profitului – valoare medie 2008 - 2011

II. Metodologie II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR

Criza actuală a adăugat dimensiuni noi dezechilibrelor structurale deja existente generate de tranziția nesfârșită, de întârzierea reformelor, de lipsa unei strategii de dezvoltare și de politici publice coerente.

După o perioadă de criză în care economia românească a suferit o puternică ajustare negativă, am trecut într-o perioadă de stagnare caracterizată prin creșteri reale insignifiante.

Echilibrul în care se găsește în momentul de față economia românească este unul fragil. Strategiile și politicile care vor fi aplicate trebuie să identifice și să potențeze acele sectoare ale serviciilor terțiar și cuaternar cu potențial de creștere economică.

Pentru a avea relevanță pentru realizarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, analiza sectoarelor terțiat și cuaternar nu are o abordare comprehensivă, ci operează într-un registru metodologic bazat pe lanțul problematică ipoteză-direcție de acțiune sau resursă-ipoteză-direcție de acțiune. Astfel vor fi realizate corelații la nivel teritorial pe baza indicatorilor specifici domeniilor. Această abordare presupune că analiza pornește de la nivel sectorial, urmărind aspectele și indicatorii macroeconomici agregați la nivel național, cadrul de reglementare și piața națională și internațională în care se operează iar apoi va fi plasată la nivel regional dar și local, adeseori și la nivelul unor zone geografice specifice (spre exemplu zona montană, care are un nivel foarte redus al serviciilor, afectând dezvoltarea celorlalte sectoare, zonele urbane care au un nivel mult mai bun al ofertei de servicii și comerț, zona litorală, unde comerțul și serviciile afectează direct dezvoltarea sectorului turistic). Va fi analizată problematica serviciilor terțiare și cuaternare oferite, acolo unde este posibil, în coroborare cu zonele georgrafice de la nivelul studiului nr 23 referitor la resursele naturale. Analiza la nivel regional (NUTS II), va fi coroborată cu analizele pe marginea unor teritorii specifice, compuse în funcție de anumiți indicatori specifici acestor sectoare.

Acest studiu își propune ca obiective fundamentale:

Analiza contextului economic din domeniul serviciilor, aferente sectoarelor terțiar și cuaternar din România, cu impact la nivel teritorial, în vederea identificării vulnerabilităților dar și a posibilităților de creștere ale acestora;

Analiza statistică a evoluției indicatorilor economico-financiari aferenți acestor servicii, la nivel național și la nivel local (regiuni, categorii de teritorii) cu reflectarea trendurilor și a disparităților existente;

6



6

Practic, scopul acestui studiu este să problematizeze principalele aspecte din sectoarele terțiar si cuaternar (vânzări en-gros și comerțul cu amănuntul, transport și distribuție, servicii financiare, servicii publice locale, cercetare științifică, dezvoltare și inovare, tehnologia informației și a telecomunicațiilor), propunând o serie de măsuri şi direcţii de acţiune care să asigure premisele dezvoltării durabile şi echilibrate ale activităţilor din aceste sectoare pentru teritoriul naţional, mai ales în contextul nevoii de a securiza resursele dar și a fi competitivi la nivelul pieței internaționale, prin creșterea valorii adăugate si a calității în cadrul acestor servicii.

II.2. Contextul european şi românesc

II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă În literatura economică se subliniază că, în general, dinamica pe termen lung a economiilor naţionale se caracterizează prin creşterea ponderii sectorului terţiar atât în PIB cât şi în totalul forţei de muncă, aceasta semnificând tranziţia de la o economie slab dezvoltată la una de tip modern. Uneori, chiar decalajul între ţări din punctul de vedere al gradului de dezvoltare economică se evaluează pe baza diferenţelor care există în ceea ce priveşte contribuţia sectorului serviciilor la formarea PIB-ului. România încă se află cu mult în urma majorității țărilor europene din punct de vedere al dezvoltării economice. PIB‐ul pe cap de locuitor după standardul puterii de cumpărare era aproximativ 50% din media UE 27 în 2012 și doar aproximativ 70 % din PIB‐ul mediu pe cap de locuitor din noile state membre UE (conform Acordului de Parteneriat). Analizând datele statistice referitoare la dinamica ponderii sectorului serviciilor în PIB în perioada 1995-2009 în cadrul UE-27

1 observăm tendinţa

clară de expansiune a sectorului serviciilor, toate ţările europene înregistrând dinamici pozitive. România, a înregistrat o creștere a ponderii serviciilor de la 38,8% la 51% (12,2 p. p.). Aceasta reprezintă o a doua valoare în spaţiul european, pe prima poziția fiind Letonia (cu o creștere de la 56,6% la 77%, adică de 20,4 p. p.). România este însă în continuare pe ultimul loc în cadrul Uniunii Europene, în funcție de ponderea în PIB a sectorului serviciilor. „La nivelul Uniunii Europene, există o corelaţie pozitivă semnificativă între ponderea sectorului serviciilor în PIB şi nivelul acestuia pe locuitor (coeficient de corelaţie de +0,562, în anul 2009), în vreme ce între ponderea industriei şi PIB-ul pe locuitor şi respectiv între ponderea agriculturii şi PIB-ul pe locuitor corelaţiile sunt negative (coeficienţii de corelaţie corespunzători erau în 2009 de –0,495 şi respectiv –0,642).”

2

Există mai multe documente programatice ale UE de care s-a ținut cont în elaborarea documentelor naționale, a Planurilor de Dezvoltare Teritorială

3 și a materialului curent:

Strategia „Europa 2020” – urmărește ca economia UE să se axeze pe inițiative majore pentru obținerea unei creșteri inteligente, durabile şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială. Obiective europene pentru 2020: 1. Ocuparea forţei de muncă: - o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani. 2. Cercetare şi dezvoltare - alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare. 3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei - reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990; - creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%; - creşterea cu 20% a eficienţei energetice. 4. Educaţie - reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii; - creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani. 5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale - reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale. Strategia include şi 11 obiective tematice pentru perioada 2014-2020: - Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii - Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei în administraţia publică

1 Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020, Acad. Lucian-Liviu Albu, Petre Caraiani, Marioara Iordan (beneficiar Comisia Națională de Prognoză) 2 Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020, Acad.Lucian-Liviu Albu, Petre Caraiani, Marioara Iordan (beneficiar Comisia Națională de Prognoză) 3 Vezi Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest, 2014-2020


7

- Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării - Îmbunătăţirea accesului şi a utilizării şi calităţii tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor - Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie - Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor - Sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor - Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă - Investiţii în competenţe, educaţie şi învăţare continuă - Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei Strategiile Uniunii Europene au 3 priorităţi: 1. îmbunătăţirea atractivităţii Statelor Membre, regiunilor şi oraşelor, prin îmbunătăţirea accesibilităţii, asigurarea unui nivel

şi a unei calităţi adecvate a serviciilor şi protejarea mediului înconjurător; 2. încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, prin promovarea capacităţii de

cercetare-inovare, inclusiv a noilor instrumente TIC; 3. crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane în procesul de ocupare şi în activităţi

antreprenoriale, îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi a firmelor şi investiţiile în capitalul uman. Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene integrează la nivel teritorial obiectivele de coeziune şi competitivitate ale UE, stabilind ca obiective: Accesul egal la infrastructură şi cunoaştere, Amenajarea policentrică a teritoriului, O nouă relaţie urban-rural. Regiunile cunoaşterii reprezintă o inițiativă ce are scopul de a întări potenţialul Regiunilor Europene, şi în particular de a încuraja şi sprijini dezvoltarea, în întreaga Europă, în “clustere orientate pe cercetare”, universităţi asociate, centre de cercetare, întreprinderi şi autorităţi regionale. Conectarea Europei Ameliorarea legăturilor de transport – investiţii în proiecte de infrastructură menite să faciliteze transportul de mărfuri şi

călători, în special între vestul şi estul Europei. Investiţiile se vor axa pe moduri de transport ecologice şi durabile.; Conectarea reţelelor energetice – realizarea de conexiuni între ţările UE, care să faciliteze furnizarea energiei - atât a

celei tradiţionale, cât şi a energiei provenind din surse regenerabile; Sprijinirea reţelelor digitale de mare viteză – crearea de reţele în bandă largă şi furnizarea de servicii digitale

paneuropene (în special în serviciile de achiziţii publice, sănătăţii, justiţiei şi operaţiunilor vamale). CARTA ALBĂ (spaţiu european unic al transporturilor – un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor) – stabileşte următoarele obiective de atins până în anul 2050: Reducerea în ansamblu cu 60% a emisiilor generate de activitatea de transport; Reducerea cu 40% a emisiilor din transportul maritim; Transferarea a 50% dintre pasagerii şi mărfurile din traficul interurbane pe distanţe medii de pe modul rutier pe modul

feroviar şi naval; Eliminarea autoturismelor cu combustibili convenţionali din oraşe. Strategiile și celelalte documente europene sunt un reper fundamental pentru analizele realizate.

II.2.2.Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă

În cadrul UE, datele empirice sugerează existenţa în ţările avansate a unei tendinţe de egalizare a productivităţii între sectoarele economice. Spre deosebire de acestea, în România, de exemplu, există încă diferenţe mari între sectoare: la nivelul anului 2009, în vreme ce ponderea populaţiei ocupate în agricultură era de 29,1% (30,1% în 2010), ponderea acesteia în PIB era de doar 6,4% (6,0% în 2010). În schimb, în cazul industriei şi al serviciilor ponderile erau de 30,1% (28,7% în 2010) şi respectiv 40,8% (41,2% în 2010) în forţa de muncă ocupată, comparativ cu 34,6% (35,7% în 2010) şi respectiv 58,9% (58,2% în 2010) în PIB.

4

Conform Acordului de parteneriat și a Poziției Comisiei Europene, România se caracterizează printr-o dependența exagerată de activitățile cu valoare adăugată redusă. “Sectoarele industriale mai puțin competitive oferă circa 1,2 milioane de locuri de muncă, adică aproape 70% din totalul locurilor de muncă din industrie, incluzând sub‐sectoarele extractiv și al prelucrării primare, precum și pe cele ale utilităților și industriei prelucrătoare, însă vizează în special formele mai puțin avansate de prelucrare. Serviciile cu amănuntul – comerțul, distribuția de autovehicule, transportul, hotelurile și

4 Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020, Acad. Lucian-Liviu Albu, Petre Caraiani, Marioara Iordan (beneficiar Comisia Națională de Prognoză)

8



8

restaurantele – reprezintă aproximativ jumătate din totalul unităților operaționale și doar puțin peste o cincime din totalul locurilor de muncă, valoare apropiată de media UE 27. Contribuția la PIB este de numai 13%, iar productivitatea muncii se situează sub media UE27. Agricultura, silvicultura, pescuitul și acvacultura oferă aproximativ 30% din locurile de muncă, depășind cu mult media UE. Contribuția la PIB este relativ redusă, de aproape 7%. Productivitatea muncii în agricultură reprezintă mai puțin de un sfert din media pentru toate sectoarele. Serviciile cu valoare adăugată mai mare – informație și comunicații, finanțe și asigurări, activități imobiliare, servicii profesionale și administrative – sunt subreprezentate în raport cu media UE, oferind cu puțin peste 8% din numărul locurilor de muncă, dar generând aproape un sfert din PIB‐ul României. Sectorul public este relativ mic în România, reflectând capacitatea actuală a economiei de a genera venituri impozabile și de a susține serviciile publice. În perioada 2008‐2011 ocuparea totală a forței de muncă s‐a redus cu 4,4%, sectorul minier și cel energetic confruntându‐se cu reduceri puternice ale locurilor de muncă, ca de altfel și sectorul construcțiilor. Majoritatea sectoarelor de comerț cu amănuntul și înrudite au cunoscut doar o reducere de mică amploare a ocupării forței de muncă, probabil datorită predominanței activităților independente și a afacerilor de familie. Sectorul imobiliar a fost foarte afectat, iar reformele continue au dus la pierderea unui număr mare de locuri de muncă în sectorul public. Sectoarele care au resimțit o creștere a ocupării forței de muncă în 2008‐2011 au fost în principal în grupul de servicii cu valoare adăugată mare: logistică, TIC, servicii financiare și servicii pentru întreprinderi. Serviciile profesionale și științifice au resimțit o reducere sub medie. Acest model sugerează că tranziția României către o economie modernă bazată pe servicii a continuat în timpul recesiunii. Terenurile agricole și apele din România rămân o resursă insuficient valorificată. Există potențial substanțial pentru o dezvoltare mai mare și integrarea acestora în sistemul alimentar european, ce va avea ca rezultat dezvoltarea agriculturii și a acvaculturii, a lanțurilor asociate de prelucrare a alimentelor și de aprovizionare (va furniza o parte din soluția pentru nevoile de dezvoltare regională ale României). Diversificarea veniturilor în afara agriculturii rămâne deocamdată foarte redusă în România. În 2010, mai puțin de 1% din exploatări au obținut mai mult de 10% din cifra de afaceri din activități diversificate. Este o nevoie urgentă de diversificare și de creștere la nivel local pentru a absorbi resursa de mână de lucru încadrată pe posturi necorespunzătoare în agricultură și pescuit. Terenurile și agricultura continuă să reprezinte o supapă de siguranță pentru economia și societatea românească. Acest fapt este dovedit de migrația către activitățile familiale neremunerate în timpul recesiunii. Agricultura de subzistență poate fi ineficientă, însă susține o mare parte a populației care în caz contrar ar rămâne fără resurse. Deși aportul la PIB‐ul României este modest, pescuitul și acvacultura, alături de procesarea peștelui și comerțul cu pește și produse din pește se regăsesc în toate regiunile. În zonele izolate, în special în Delta Dunării, în Câmpia Dunării și în Defileul Dunării, activitățile de pescuit reprezintă o sursă importantă de ocupare a forței de muncă și de venit pentru populația locală. Totuși, în special în Marea Neagră, practicile necorespunzătoare au și un impact negativ asupra mediului.” (citat din Acordul de Parteneriat). Documentele strategice ce guvernează dezvoltarea la nivel național în ceea ce privește dezvoltarea sectoarelor economice pornesc de la Acordul de Parteneriat, Strategia de Competitivitate, Planul Național de Reforme și Cadrul National Strategic, în acord cu Strategiile Guvernamentale si Programele de Convergența. Aceste documente sunt operaționalizate cu programele finanțate din fonduri europene: Planul Național de Dezvoltare Rurală , Fondul European pentru Dezvoltare Rurală și Programul Operațional Sectorial, Dezvoltarea Resurselor Umane, etc. Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70% nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice: emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile creşterea cu 19% a eficienţei energetice rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3% ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, de cel puţin 26,7% scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.

Programul Naţionale de Reformă (PNR). Strategia pentru transport durabil modernizarea şi dezvoltarea reţelei de transport de interes European şi naţional, creşterea condiţiilor de siguranţă şi a

calităţii serviciilor; stimularea dezvoltării economiei şi a competitivităţii; compatibilitatea cu mediul înconjurător.


9

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României 2007-2026 - transformarea României într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. - Obiectivele pentru 2020 vizează atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 - Valorificarea periferialităţii prin dezvoltarea rolului de conector şi releu la nivel continental şi intercontinental - Racordarea la reţeaua europeană de poli şi coridoare de dezvoltare - Structurarea şi dezvoltarea echilibrată a reţelei de localităţi urbane - Afirmarea solidarităţii urban-rural - Dezvoltarea rurală - Consolidarea şi dezvoltarea legăturilor interregionale ca suport al dezvoltării regionale - Dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii - Creşterea competitivităţii teritoriale Analiza a ținut cont și de Planurile de Dezvoltare Regională elaborate de către ADR-urile celor 8 regiuni de dezvoltare.

Legislație: s-a ținut cont de legislația actualizată în cadrul domeniilor analizate.

II.3. Problematică şi obiective specifice

II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare Problematica menţionată: prezentarea sectoarelor terţiar și cuaternar în teritoriul naţional; arhitectura și profilul teritorial al reţelelor de comerț en-gros și cu amanuntul, a serviciilor financiare și a sistemului bancar; sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC); actvitatea de cercetare (științifică) și dezvoltare; analiza principalelor servicii publice oferite.

a. Cercetarea realizată are, în primul rând, în vedere analiza serviciilor din sectorul terțiar și cuaternar la momentul actual și perspectiva de dezvoltare a acestora (în care urmează să fie aplicată SDTR). Actuală criză economică și financiară a afectat puternic atât sectorul public cât și cel privat. Un recul puternic a fost înregistrat la nivelul consumului populației, afectat atât de către reducerea veniturilor, instabilitatea locurilor de muncă cât și de către schimbarea psihologiei colective față de consum (incluzând aici și împrumuturile). Serviciile au avut și ele de suferit la toate nivelele, sectoarele terțiar și cuaternar fiind puternic afectate. Proiectele de investiții, teritoriale sau regionale au fost și sunt și ele puternic afectate. În baza analizei efectuate vor putea fi elaborate scenarii de dezvoltare economică a serviciilor terțiare și cuaternare, pe principalele categorii de teritorii din România în perioada următoare având în vedere o serie de indicatori economici specifici. b. În a doua parte a studiului ne vom concentra pe analiza indicatorilor economico-financiari aferenți serviciilor din sectoarele terțiar și cuaternar la nivel regional, teritorial și local, cu ajutorul indicatorilor specifici. c. În secțiunea următoare se va putea realiza un profil din punct de vedere al serviciilor, pentru fiecare tip de teritoriu relevant pentru SDTR, care va avea în vedere următoarele dimensiuni: - vânzările en-gros și cu amănuntul, - serviciile financiare, - cercetarea (științifică) și dezvoltarea, - serviciile publice, - transportul și distribuția, - tehnologia informației și a telecomunicațiilor. Vor fi avute în vedere 5 categorii de teritorii relevante: concentrări urbane, zone preponderent rurale, zonele transfrontaliere, zone preponderent montane, zonele litorale de la Marea Neagră. În acest fel vom putea vizualiza mult mai bine specificul fiecărui tip de teritoriu dar și potențialul de creștere economică aferent fiecăruia pentru perioada următoare. d. Pornind de la contextul actual și de perspectivă din sectoarele terțiar și cuaternar și de la profilul identificat pentru fiecare tip de teritoriu în parte vom propune o serie de recomandări, măsuri și instrumente de politici menite să ofere valorificarea specificului fiecărui tip de teritoriu și să asigure o dezvoltare echilibrată pentru perioada următoare.

II.3.2. Obiective specifice Anumite aspecte specifice au fost avute în vedere acolo unde a fost necesar: structura proprietăţii (efectele proprietății private sau publice); dinamica pieţei; impactul măsurilor de sprijinire a unor ramuri economice sau dimpotrivă, lipsa măsurilor de sprijin;

10



10

sectoarele cu caracter inovative; dezvoltarea rețelelor marilor magazine și comerţului tradiţional; comerţul informal; sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC)ș e-guvernare, s.a.

II.4. Ipoteze şi metode de cercetare

II.4.1. Ipoteze considerate

Studiul se bazează pe o serie de ipoteze de cercetare și pe utilizarea datelor statistice disponibile la nivel sectorial și teritorial. Principalele ipoteze de lucru se referă la:

Sectoarele terțiar și cuaternar se află în creștere ca importanță și ca pondere în PIB. Pentru a putea utiliza în mod eficace și eficient resursele în aceste sectoare, trebuie însă crescută și calitatea serviciilor oferite (implicit a gradului de satisfacție al clienților);

Strategiile aferente acestor sectoare trebuie să pornească de la rezolvarea unor probleme structurale, de reglementare, de eliminare a birocrației și de realizare a infrastructurii necesare, care pot oferi baza de pornire în realizarea unei economii adecvate;

Aceste sectoare vor genera, pe termen lung, cea mai mare valoare adăugată în PIB-ul României;

Nu se poate genera competitivitate nici în aceste sectoare fără a avea o infrastructură adecvată;

Dezvoltarea acestor sectoare în România constituie baza pentru susținerea dezvoltării celorlalte sectoare economice;

Diversificarea și particularizarea serviciilor poate conduce la dezvoltarea anumitor zone teritoriale;

Educația, specializarea, cercetarea și Inovarea în sunt condiții ale dezvoltării.

II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor Naţional, regional (NUTS II), judeţean (NUTS III), local – UATB (LAU 2).

Analiza pe care o vom realiza în acest studiu este una de tip cantitativ, bazată pe serii de date disponibile, furnizate de către Soft Union sau INS, ce vor fi compuse la nivel național și teritorial luând în considerare și caracteristicile fiecărui județ (preponderența zonelor rurale, existența unor aglomerări urbane relevante, aspecte legate de relief în cadrul județului, aspecte legate de vecinătatea cu frontiera cu Uniunea Europeană și cu țări din afara Uniunii Europene, vecinătatea cu Marea Neagră).

II.4.3. Indicatori şi indici Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a

motocicletelor (cod CAEN G); Indicii profitului, pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor

(cod CAEN G); Numărul de firme, pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor

(cod CAEN G); Numărul de angajaţi pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a

motocicletelor (cod CAEN G); Indicii volumului serviciilor financiare (cod CAEN K); Indicii profitului pentru serviciile financiare (cod CAEN K); Numărul de firme pentru serviciile financiare (cod CAEN K); Numărul de angajaţi pentru serviciile financiare (cod CAEN K); Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicul de transport si depozitare (cod CAEN H); Indicii profitului pentru servicul de transport si depozitare (cod CAEN H); Numărul de firme pentru servicul de transport si depozitare (cod CAEN H); Numărul de angajaţi pentru servicul de transport si depozitare (cod CAEN H); Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicul de informații și telecomunicații (cod CAEN J); Indicii profitului pentru servicul de informații și telecomunicații (cod CAEN J); Numărul de firme pentru servicul de informații și telecomunicații (cod CAEN J); Numărul de angajaţi pentru servicul de informații și telecomunicații (cod CAEN J); Productivitatea muncii; Indicatori privind cercetarea (științifică) – dezvoltarea; Indicatori privind serviciile publice locale;

II.5. Bibliografie şi surse

Buletine statistice, anuare, date statistice anuale

Acordul de Parteneriat

Activitatea Instituţiilor de Credit (INS)


11

Cadrul Național Strategic de Referință

Cadrul Național Strategic Rural

Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României 2007-2026

Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020 (Albu, L.L, Caraiani, P., Iordan, M.)

Planurile de Dezvoltare Regională

Planul Național pentru Dezvoltare Rurală

Programul Național pentru Cresterea Competitivității

Programul Național de Reformă (2011-2013)

Strategia Deltei Dunării

Strategia Națională de Competitivitate

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României

II.6. Glosar de termeni

Acordul de Parteneriat: Document strategic național care fundamentează și stabilește obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene în perioada 2014–2020 şi Programe subsecvente care vor transpune elementele prevăzute de AP şi care vor conţine angajamentele ferme ale statelor membre privind îndeplinirea obiectivelor UE prin programarea fondurilor comunitare

Competitivitatea economică: Capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor, statelor sau organismelor supranaţionale, aflate în competiţie internaţională, de a asigura în mod susţinut un venit relativ ridicat din valorificarea factorilor de producţie, precum şi un venit superior din valorificarea forţei de muncă. (OECD) Capacitatea unei întreprinderi, ramuri economice, regiuni

Dezvoltare policentrică: Ierarhizare a sistemului de aşezări umane în cadrul unui teritoriu, care presupune distribuirea funcţiunilor economice şi/sau economic relevante pentru a asigura coeziunea prin diminuarea decalajelor în dezvoltare şi a consolidarea competitivităţii.

Grupuri vulnerabile: Grupuri expuse riscurilor excluziunii sociale și/sau sărăciei: tineri, persoane vârstnice, persoane din mediul rural, persoane de etnie romă, persoane cu handicap, femei, persoane cu calificări reduse etc.

Europa 2020: Strategie pe 10 ani a Uniunii Europene (2010 - 2020) care îşi propune să elimine deficienţele modelului actual de dezvoltare şi să creeze condiţii favorabile pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. - Creştere inteligentă: Prioritate a UE care propune dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare şi prin îmbunătăţirea prestaţiei în educaţie (încurajarea procesului

de învăţare şi de îmbunătăţire a competenţelor), cercetare şi inovare (crearea de noi produse şi servicii care să genereze creştere economică şi noi locuri de muncă şi să ajute la gestionarea provocărilor de ordin social) şi societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor).

- Creştere durabilă: Prioritate a UE care vizează dezvoltarea unei economii cu emisii scăzute de carbon, protejarea mediului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi stoparea pierderii biodiversităţii, dezvoltarea de noi tehnologii şi metode de producţie ecologice, introducerea reţelelor electrice inteligente şi eficiente, valorificarea reţelelor europene – pentru a acorda întreprinderilor un avantaj competitiv suplimentar, îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, ajutarea consumatorilor să aleagă produse şi servicii în cunoştinţă de cauză.

- Creştere favorabilă incluziunii: prioritate a UE care are ca scop promovarea unei economii cu un grad înalt de ocupare a forţei de muncă, capabilă să asigure coeziunea socială şi teritorială, prin acţiuni care vizează locuri de muncă mai bune şi mai numeroase, în special pentru femei, tineri și lucrători peste 55 de ani, creșterea capacității de anticipare și gestionare a schimbării prin investiții în formare profesională și îmbunătățirea competențelor, modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială, garantarea accesului tuturor la beneficiile creșterii economice.

12



12

Politica de dezvoltare regională: Ansamblul politicilor elaborate de Guvern, prin organele administraţiei publice centrale, de autorităţile administraţiei publice locale şi organismele regionale specializate, cu consultarea partenerilor socioeconomici implicaţi, în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare, al îmbunătăţirii competitivităţii internaţionale a României şi al reducerii decalajelor economice şi sociale existente între România şi statele membre ale Uniunii Europene.

Politica europeană de competitivitate: Prin articolul 173 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, UE şi-a stabilit ca obiectiv crearea unor condiţii optime pentru competitivitate prin accelerarea adaptării industriei la schimbările structurale, încurajarea unui mediu favorabil iniţiativei şi dezvoltării întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, promovarea unui mediu propice cooperării dintre întreprinderi şi favorizarea unei mai bune exploatări a potenţialului industrial al politicilor de inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologică, politici de o importanţă crucială în contextul concurenţei mondiale

Programul Naţional de Reformă (PNR): Platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene, care permite concertarea demersurilor naţionale pentru modernizarea economiei şi societăţii româneşti şi susţine convergenţa economico-socială cu celelalte state membre ale UE. PNR 2011 – 2013 translatează la nivel naţional obiectivele Strategiei Europa 2020 şi ţine cont de Recomandarea Consiliului privind Orientările generale pentru politicile economice şi Decizia Consiliului privind Orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă, precum şi de metodologia recomandată statelor membre.

III. Analiză şi recomandări

III.1. Analiza-diagnostic a situaţiei

III.1.1. Analiza vânzărilor en-gros și a comerțului cu amănuntul în România

Pentru analiza sectorului de comerţ (cod CAEN G(, au fost analizate informaţii aferente perioadei 2008-2012 pentru toate judeţele pentru următorii indicatori: cifra de afaceri, profitul, numărul de firme, numărul de angajaţi. Folosind această bază de date, a fost realizată o analiză a sectorului de comerţ prin utilizarea:

• calcularea indicatorilor: cifra de afaceri pe judeţ / cifra de afaceri total ţară în sectorul comerţ, creşterea cifrei de afaceri,

cifra de afaceri pe angajat şi pe firmă, rata de marjă a profitului (profit / cifră de afaceri); • metodei grafic tip „bar” cu cifra de afaceri înregistrată pe zone geografice; • metodei grafice (grafic tip pondere “pie”) pentru ponderile medii asociate judeţelor pentru cifra de afaceri înregistrată; • metodei grafice tip „bar” cu creşterea cifrei de afaceri pe zonele geografice analizate în două perioade; • metodei grafice tip „bar” cu valorile medii înregistrate în fiecare judeţ pentru cifra de afaceri pe angajat şi pe firmă; • metodei grafice tip „bar” cu valorile medii înregistrate în fiecare judeţ pentru rata de marjă a profitului. Pentru a analiza caracteristicile aferente acestui sector de activitate, a fost realizată o grupare a judeţelor pe regiuni:

• Județele asociate zonei costiere (judeţele Tulcea şi Constanţa); • Județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), transfrontalier SUD non-UE

(judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), transfrontalier SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), transfrontalier EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), transfrontalier NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava);

• Județe asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea);

• Judeţe asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş);

• Judeţe asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa);

• Judeţe asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani).


13

Pentru a avea o viziune de ansamblu a dinamicii în timp şi spaţiu a volumului vânzărilor în sectorul comerţ, în tabelul următor sunt înregistrate valorile aferente cifrei de afaceri înregistrate de firmele din acest sector pentru fiecare judeţ, în perioada 2008-2012.

Anii ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA-NASAUD BOTOSANI BRAILA BRASOV BUZAU CALARASI

2008 20,544,257 53,965,316 50,710,097 67,431,803 88,601,445 20,315,100 17,773,204 50,813,274 101,679,262 28,776,722 31,119,187

2009 120,540 230,553,693 347,830,742 170,504,542 543,739,974 60,198,442 87,840,974 202,152,302 195,246,276 184,457,138 70,619,255

2010 326,154,148 453,792,771 580,245,557 294,623,179 1,088,527,066 89,328,839 106,714,333 394,933,521 480,159,973 371,638,109 250,192,948

2011 470,246,944 774,723,171 704,362,291 401,782,525 1,916,018,148 149,745,231 126,719,098 562,507,423 656,218,129 617,185,621 361,162,778

2012 363,757,754 1,207,872,777 751,615,899 544,517,162 1,796,799,555 184,786,940 135,348,520 750,887,446 1,029,890,437 1,554,642,465 436,128,655

Anii

CARAS-SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA

2008 22,008,288 83,740,602 234,041,619 34,571,229 41,444,524 184,796,715 95,178,499 90,755,524 21,524,520 26,194,777 43,523,950

2009 48,009,895 237,610,594 716,473,916 52,594,946 82,547,012 372,755,550 244,007,252 267,016,258 66,079,897 61,398,825 109,944,973

2010 99,886,212 543,135,507 2,320,274,957 103,691,999 184,285,957 797,425,601 487,254,651 305,189,780 94,379,756 122,339,556 164,998,244

2011 169,132,635 960,822,083 2,929,435,596 112,280,375 247,263,774 941,147,891 609,110,328 502,776,186 170,916,677 219,730,918 276,728,055

2012 210,387,064 1,561,202,950 3,081,026,939 175,629,853 355,872,530 1,209,976,744 732,942,998 598,162,379 219,787,570 238,081,153 308,736,069

Anii IALOMITA IASI ILFOV MARAMURES MEHEDINTI MUNICIPIUL BUCURESTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA

2008 48,142,596 159,312,178 429,371,763 46,798,660 83,338,212 1,379,607,598 35,886,568 51,838,221 80,821,705 126,221,653

2009 202,372,634 442,195,380 3,602,564,127 69,931,426 275,504,339 4,275,502,691 101,328,355 84,927,399 134,936,184 306,602,272

2010 310,608,047 797,767,967 2,614,308,011 130,019,300 174,428,853 6,846,467,411 216,299,099 207,733,927 202,933,498 494,637,257

2011 464,225,914 1,120,596,719 5,612,394,115 269,997,142 260,194,631 12,894,686,641 393,080,594 350,478,435 291,147,410 1,141,851,106

2012 520,715,085 1,188,906,206 5,861,775,382 359,155,025 292,425,768 14,753,055,780 559,747,670 463,855,859 381,520,204 1,357,293,994

Anii SALAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VALCEA VASLUI VRANCEA

2008 17,509,348 26,014,009 40,696,526 152,070,329 75,913,791 200,517,269 18,406,440 36,245,862 33,762,593 16,888,863

2009 51,313,266 85,117,051 133,516,943 158,727,451 144,730,608 404,184,652 395,536,325 86,016,975 69,513,592 50,568,097

2010 76,761,433 179,062,967 307,031,621 271,553,829 201,401,879 765,391,944 116,517,637 171,259,488 80,283,156 104,457,268

2011 108,171,975 273,009,441 550,321,944 345,086,491 316,196,084 1,110,592,128 323,020,504 200,973,861 256,131,808 252,094,720

2012 713,842,542 342,370,327 688,767,585 562,027,258 392,466,936 1,610,834,114 415,408,523 205,311,857 301,438,849 309,225,217

Tabel 6.1. Cifra de afaceri înregistrată de firmele din sectorul comerț pentru fiecare judeţ, în perioada 2008-2012 Sursa datelor: INS

Pentru aceste zone, în următoarele grafice sunt prezentate evoluţiile cifrei de afaceri pentru perioada 2008-2012:

0

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

3,000,000,000

3,500,000,000

4,000,000,000

2008 2009 2010 2011 2012

CA sector comert la nivelul județelor asociate zonei costiere

14



14

0

1,000,000,000

2,000,000,000

3,000,000,000

4,000,000,000

5,000,000,000

6,000,000,000

7,000,000,000

Transfrontalier VEST Transfrontalier SUD non-UE Transfrontalier SUD - UE Transfrontalier EST Transfrontalier NORD

CA sector comert la nivelul județelor asociate teritoriilor frontaliere

2008

2009

2010

2011

2012

0

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

3,000,000,000

3,500,000,000

4,000,000,000

4,500,000,000

Teritoriu montanVEST

Teritoriu montanSUD

Teritoriu montanEST

Teritoriu montanDOBROGEA

CA sector comert la nivelul județelor asociate teritoriilor montane

2008

2009

2010

2011

2012

0

200,000,000

400,000,000

600,000,000

800,000,000

1,000,000,000

1,200,000,000

1,400,000,000

1,600,000,000

1,800,000,000

Zonametropolitana

BRASOV

Zonametropolitana

SATU MARE

Zonametropolitana

Cluj

Zonametropolitana

TIMIS

CA sector comert la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Centru si Vest

2008

2009

2010

2011

2012


15

0

5,000,000,000

10,000,000,000

15,000,000,000

20,000,000,000

25,000,000,000

Zonametropolitana

CRAIOVA

Zonametropolitana

Bucuresti

ZonametropolitanaCONSTANTA

CA sector comert la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Sud

2008

2009

2010

2011

2012

0

200,000,000

400,000,000

600,000,000

800,000,000

1,000,000,000

1,200,000,000

1,400,000,000

1,600,000,000

1,800,000,000

2,000,000,000

Zonametropolitana

BRAILA

Zonametropolitana

BACAU

Zonametropolitana

IASI

Zonametropolitana

SUCEAVA

CA sector comert la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Est

2008

2009

2010

2011

2012

Grafic 6.1. Cifra de afaceri – sector comerţ – pentru zonele menţionate Sursa datelor: INS După cum se poate observa din grafice şi din cifrele prezentate, cele mai mari vânzări în sectorul de comerţ sunt în judeţele Municipiul Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Bihor, Timiş, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Gorj, Caraş Severin, Bistriţa Năsăud, Covasna, Botoşani. Evident că vânzările din sectorul comerţ sunt condiţionate de populaţia şi nivelul de trai din aceste judeţe, dar şi de marja de adaos comercial.

În graficul următor este surprins modul de realizare a cifrei de afaceri totală, la nivelul României, prin contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2008-2012:

16



16

Grafic 6.2. Contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2008-2012 Sursa datelor: INS

Analizând valorile medii înregistrate ca medie în perioada 2008-2012 a ponderii Cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit judeţ în total Cifră de afaceri din sectorul comerţ, se constată că cea mai ridicată pondere o deţin Municipiul Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Bihor, Timiş, în timp ce ponderea cea mai scăzută este înregistrată în judeţele Covasna, Gorj, Caraş Severin, Botoşani, Bistriţa Năsăud. Se observă diferențe mari între volumul cifrei de afaceri a orașului București și județului Ilfov și volumul înregistrat în celelalte județe, elemente ce reflectă o polarizare a serviciilor în aceste zone. Pentru devoltarea echilibrată a județelor și regiunilor, existența unui sector comercial puternic este extrem de importantă, ajutând la dezvoltarea industriilor verticale, cu potenial impotant și la atragerea de investiții. Comerțul se poate dezvolta prin dezvoltarea infrastructurii și accesibilității în ptimul rând, deci corelarea strategică pentru dezvoltarea comerțului în zonele cu rezultate slabe, trebuie realizată în paralel cu proiectarea măsurilor de infrastructură. Un al doilea factor ține de regimul fiscal al impozitării și ușurința cu care firmele se pot crea și pot opera. În acest sens, o analiză recentă a Ministerului Economiei, indică o percepție mai degrabă negativă a firmelor, inclusiv firmele din comerț, cu privire la sarcinile administrative generate de stat, mai ales în cazul firmelor nou înfiinţate. Această percepție poate fi îndepărtată prin măsuri de simplificare, la care Guvernul s-a angajat prin realizartea Strategiei pentru o Mai Bună Reglementare.


17

Sursa: Ministerul Economiei, Identificare barierelor cu care se confruntă mediul de afaceri, 2013

În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cifrei de afaceri din sectorul comerţ în cadrul a două perioade – 2008-2009 şi 2010-2012 în cadrul zonelor geografice menţionate:

340.49%409.79%

137.92%144.68%281.93%

31.79%

307.78%232.54%43.90%

2048.90%

92.02%112.94%183.75%101.57%101.71%

335.50%206.13%

411.99%

152.85%177.57%45.17%

0.00%

500.00%

1000.00%

1500.00%

2000.00%

Cresterea CA din sectorul de comert in diferite teritorii -2008-2009

Grafic 6.3. Creșterea CA din sectorul de comerț în diferite teritorii 2008-2009 Sursa datelor: INS

După cum se observă în graficul de mai sus, cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2008-2009 se înregistrează în judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei metropolitane Brăila, Judeţele asociate zonei transfrontaliere Vest, judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, dinamica în aceste zone fiind de peste 300% în numai 2 ani.

18



18

43.49%

94.44%103.29%

49.59%74.63%

125.29%

82.23%73.89%

111.97%

256.52%

114.49%126.97%

187.44%

110.46%

51.74%

117.90%

32.79%

90.17%84.82%

49.03%

84.36%

0.00%

50.00%

100.00%

150.00%

200.00%

250.00%

300.00%

Cresterea CA din sectorul de comert in diferite teritorii - 2010-2012

Grafic 6.4. Creșterea CA din sectorul de comerț în diferite teritorii 2010-2012 Sursa datelor: INS

Cea mai importantă dinamică în perioada 2010-2012 se înregistrează în judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, Judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord, judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, dinamica în aceste zone fiind cuprinsă între 117% şi 256%.

În ceea ce priveşte productivitatea muncii în sectorul de comerț, cifra de afaceri pe angajat este reprezentată, în valorile medii înregistrate în perioada 2008-2012, în următorul grafic. Pentru judeţele în care valoarea medie a CA/angajat este peste / sub nivelul mediu pe ţară reprezentarea grafică este cu albastru / verde:

0

100,000

200,000

300,000

400,000

500,000

600,000

700,000

800,000

900,000

1,000,000

Alb

a

Ara

d

Arg

eş

Bacău

Bih

or

Bis

triţa

- N

ăsău

d

Bo

toşa

ni

Bră

ila

Bra

şov

Buzău

Că

lăra

şi

Ca

raş

‐ S

eve

rin

Clu

j

Co

nst

an

ţa

Co

va

sna

Dâ

mb

oviţ

a

Do

lj

Ga

laţi

Giu

rgiu

Go

rj

Ha

rgh

ita

Hu

ne

do

ara

Ialo

miţ

a

Iaşi

Ilfo

v

Ma

ram

ure

ş

Me

he

din

ţi

Mu

n.

Bu

cure

şti

Mu

reş

Ne

am

ţ

Olt

Pra

ho

va

Săla

j

Sa

tu M

are

Sib

iu

Su

cea

va

Te

leo

rma

n

Tim

iş

Tu

lce

a

Vâ

lce

a

Va

slu

i

Vra

nce

a

Ro

ma

nia

CA/angajat in sector comert - valori medii 2008-2012

Grafic 6.5. CA/angajat în sector comerț - valori medii 2008-2012 Sursa datelor: INS

Cea mai ridicată productivitate este înregistrată în judeţele Ilfov, Giurgiu, Tulcea, Mehedinţi, Constanţa, în timp ce locurile cu cea mai scăzută productivitate sunt asociate judeţelor Gorj, Caraş Severin, Satu Mare, Botoşani, Hunedoara.


19

În ceea ce priveşte clasamentul aferent cifrei de afaceri pe firmă, acesta este surprins în graficul următor. Pentru judeţele în care valoarea medie a CA/firmă este peste / sub nivelul mediu pe ţară reprezentarea grafică este cu albastru/verde.

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000A

lba

Ara

d

Arg

eş

Bacău

Bih

or

Bis

triţa

- N

ăsău

d

Bo

toşa

ni

Bră

ila

Bra

şov

Buzău

Că

lăra

şi

Ca

raş

‐ S

eve

rin

Clu

j

Co

nst

an

ţa

Co

va

sna

Dâ

mb

oviţ

a

Do

lj

Ga

laţi

Giu

rgiu

Go

rj

Ha

rgh

ita

Hu

ne

do

ara

Ialo

miţ

a

Iaşi

Ilfo

v

Ma

ram

ure

ş

Me

he

din

ţi

Mu

n.

Bu

cure

şti

Mu

reş

Ne

am

ţ

Olt

Pra

ho

va

Săla

j

Sa

tu M

are

Sib

iu

Su

cea

va

Te

leo

rma

n

Tim

iş

Tu

lce

a

Vâ

lce

a

Va

slu

i

Vra

nce

a

Ro

ma

nia

CA/firma in sector comert - valori medii 2008-2012

Grafic 6.6. CA/firmă în sector comerț - valori medii 2008-2012 Sursa datelor: INS

Se constată că cea mai mare valoare medie a cifrei de afaceri pe firma se înregistrează în judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Bihor, Tulcea, în timp ce valorile minime sunt înregistrate în judeţele Maramureş, Vrancea, Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Gorj. În județul Ilfov și municipiul București sunt localizate numeroase companii din sectorul comercial, dar mai ales cele care înregistrează operațiunile cele mai importante. Ajutate de accesibilitatea riddicată oferită de multimodalitatea transportului din arealul Ilfov-București, companiile au dinamici foarte mari în sectorul de comerț și servicii.

În ceea ce priveşte profitabilitatea din acest sector, a fost realizat calculul ratei de marjă a profitului net (profit / cifră de afaceri) pentru fiecare judeţ. Valorile medii înregistrate în perioada 2008-2012 sunt reprezentate în graficul următor:

-3.90%

-2.90%

-1.90%

-0.90%

0.10%

1.10%

2.10%

Alb

a

Ara

d

Arg

eş

Ba

cău

Biho

r

Bis

triţa

- N

ăsă

ud

Boto

şani

Bră

ila

Braş

ov

Bu

zău

Că

lăra

şi

Cara

ş ‐ S

ever

in

Cluj

Cons

tanţ

a

Cova

sna

Dâm

bovi

ţa

Dol

j

Gal

aţi

Giu

rgiu

Gor

j

Har

ghit

a

Hun

edoa

ra

Ialo

miţ

a

Iaşi

Ilfov

Mar

amur

eş

Meh

edin

ţi

Mun

. Buc

ureş

ti

Mur

eş

Nea

mţ

Olt

Prah

ova

Să

laj

Satu

Mar

e

Sibi

u

Suce

ava

Tele

orm

an

Tim

iş

Tulc

ea

Vâl

cea

Vas

lui

Vra

ncea

Rom

ania

Rata de marja a profitului - valoare medie 2008-2012

Grafic 6.7. Rata de marjă a profitului – valoare medie 2008-2012 Sursa datelor: INS

În majoritatea judeţelor rata de marjă medie este negativă, ceea ce înseamnă că sectorul comerţ generează, ca medie, cheltuieli mai mari decât vânzările. Se observă faptul că acestea se corelează negativ cu tabelul privind cifra de afaceri. În acest caz, Bucureștiul sau Tulcea, județe care au avut cifre de afaceri foarte mari, au o profitabilitate scăzută, cu indice negativ, ceea ce poate însemna fie că

20



20

marjele de profitabilitate în sector sunt mici ca și model de afacere, fie că este o problemă de declarare a profiturilor, de evaziune fiscală, corelate cu sistemul de impozite greoi și fiscalitatea considerată împovărătoare de către agenții economici.

În topul 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Buzău, Teleorman, cu performanţe medii de peste 1,35%, în timp ce judeţele Giurgiu, Municipiul Bucureşti, Arad, Caraş -Severin, Covasna, cu rate medii de sub -2,17%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare.

Companiile de comerț se aglomerează mai ales în centre urbane importante, cu potențial mare de creștere. Din acest punct de vedere, este interesant de văzut că, în topul UATB-urilor cu activitate de comerț ridicată, se regăsesc orașe care nu sunt integrate în categoria de poli de creștere, precum județele Giurgiu sau Ialomița. O a doua explicație pentru concentrarea comerțului în centrele urbane, se referă la faptul că acestea generează venituri importante in orașele mari. „5 centre comerciale dintr-un total de 45 de astfel de proprietăți generau în 2011 aproximativ 39% din cifra de afaceri totală. Aceste centre dețin împreuna numai 21% din suprafața închiriabilă la nivel național. 35% din cifra de afaceri totală este realizată de următoarele 15 centre comerciale (ce au 35% din suprafața închiriabilă). Ultimele 25 de proprietăți (cu 44% din suprafața închiriabilă), dețin 26% din cifra de afaceri totală. În România, la finele anului 2011 stocul de centre comerciale, respectiv mall-uri, parcuri de retail, dar și magazine vechi modernizate se ridică la aproximativ 3 mil.mp. Marea majoritate a centrelor comerciale moderne sunt situate în București și în marile orașe, care au un public țintă numeros și cu venituri peste medie. Zona de Sud (include Bucureștiul), concentrează 52% din suprafața totală de centre comerciale, din care 92% în Capitală, pe locul doi plasându-se zona de nord-est cu 13%, pe trei zona de nord-vest cu 9%. Zona de vest a atras 8% din suprafață, la fel și zona de sud-est, în timp ce centrul are doar 6% din suprafață, iar sud-vestul 4%. Recent, s-a înregistrat o creștere în numărul "mega-centrelor", acelea care folosesc ancore comerciale puternice ca principală atracție. La nivel regional, judetele cu un PIB pe locuitor mare au și cei mai multi metri patrati de spatii de retail pe locuitor. Bucurestiul se află pe primul loc în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (peste 15.000 euro) și de asemenea după suprafața închiriabilă (560 metri pătrați pe locuitor). Prin comparație, Timisoara, care este al doilea cel mai bogat oras din Romania, care are 60% din PIB-ul pe cap de locuitor al Bucureștiului, are doar 22% din suprafata totala a centrelor comerciale. Aradul are cea mai mare suprafata inchiriabila pe cap de locuitor din toate judetele, la polul opus, cu un numar redus sau chiar fara niciun centru comercial construit plasandu-se Calarasi, Dambovita, Harghita si Salaj.” (conform unui studiu dat publicității) Stocul modern de spaţii comerciale din România a înregistrat o creştere de 44% în semestrul al doilea din 2012, comparativ cu primele şase luni ale anului trecut, potrivit raportului CBRE pe semestrul doi din 2012 despre piaţa spaţiilor comerciale. Astfel, stocul de spaţii comerciale era la sfârşitul anului trecut la aproximativ 2,7 milioane de metri pătraţi, dintre care Bucureştiul deţine 30% (806.000 mp). Se consideră de către specialiști că. până în momentul actual, competiția pe piața centrelor comerciale a fost scăzută, generând succesul financiar în majoritatea cazurilor (fără a acorda atenția cuvenită unor factori relevanti: (amplasamentul, accesibilitatea și posibilitățile de relaxare, managementului profesionist, marketingul și al profilului chiriașilor). În plus, activitatea de expansiune a retailerilor s-a transpus într-o cerere sporită pentru spații comerciale, ceea ce a condus la o expansiune rapida a suprafeței totale inchiriabile. Pentru perioada viitoare se așteaptă ca toți factorii enumerați să conteze tot mai mult, în special în București și marile orașe. III.1.2. Analiza serviciilor financiare în România Pentru analiza sectorului aferent serviciilor financiare (cod CAEN K), a fost utilizată baza de date furnizată de Soft Union, care conţine informaţii aferente perioadei 2006-2011 pentru toate judeţele pentru următorii indicatori: cifra de afaceri, profitul, numărul de firme, numărul de angajaţi. Folosind această bază de date, a fost realizată o analiză a sectorului de servicii financiare prin utilizarea: • calcularea indicatorilor: cifra de afaceri pe judeţ / cifra de afaceri total ţară în sectorul de servicii financiare, creşterea cifrei

de afaceri, cifra de afaceri pe angajat şi pe firmă, rata de marjă a profitului (profit / cifră de afaceri); • metodei grafic tip „bar” cu cifra de afaceri înregistrată pe zone geografice; • metodei grafice (grafic tip pondere “pie”) pentru ponderile medii asociate judeţelor pentru cifra de afaceri înregistrată; • metodei grafice tip „bar” cu creşterea cifrei de afaceri pe zonele geografice analizate în două perioade; • metodei grafice tip „bar” cu valorile medii înregistrate în fiecare judeţ pentru cifra de afaceri pe angajat şi pe firmă; • metodei grafice tip „bar” cu valorile medii înregistrate în fiecare judeţ pentru rata de marjă a profitului. Pentru a analiza caracteristicile aferente acestui sector de activitate, a fost realizată o grupare a judeţelor pe regiuni:

Județele asociate zonei costiere (judeţele Tulcea şi Constanţa);

Județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), transfrontalier SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), transfrontalier SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), transfrontalier EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), transfrontalier NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava);


21

Județe asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea);

Judeţe asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş);

Judeţe asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa);

Judeţe asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani).

Pentru a avea o viziune de ansamblu a dinamicii în timp şi spaţiu a volumului vânzărilor în sectorul de servicii financiare, în tabelul următor sunt înregistrate valorile aferente cifrei de afaceri înregistrate de firmele din acest sector pentru fiecare judeţ, în perioada 2006-2011.


2006 34,977,293 51,167,144 43,259,539 35,395,687 132,391,447 25,205,492 85,105,911 10,337,150 76,219,332 16,832,430 10,014,805

2007 29,461,387 63,710,892 51,394,691 45,427,803 102,339,265 20,459,766 87,112,349 12,344,380 87,439,160 19,570,512 14,670,178

2008 9,183,503 30,140,303 76,966,083 18,893,567 48,263,021 6,858,623 16,168,756 10,235,724 30,179,997 14,266,110 11,278,556

2009 10,548,699 19,337,786 87,483,848 16,358,836 32,227,570 7,265,854 5,605,994 11,708,194 20,339,744 15,321,256 4,410,957

2010 12,423,071 19,756,965 94,891,534 16,819,254 28,586,224 7,019,469 6,481,624 16,644,129 26,613,546 15,640,126 2,632,051

2011 14,925,888 23,023,408 122,311,517 16,822,746 26,618,448 7,092,404 6,257,735 19,943,112 32,575,719 21,549,696 4,035,952

Anii CARAS-SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA

2006 15,636,472 244,383,047 63,806,366 43,838,818 18,833,997 33,943,636 47,284,753 33,309,665 25,346,532 19,695,492 23,828,964

2007 18,285,391 226,886,176 71,011,287 52,899,674 9,341,771 55,419,699 42,584,904 41,330,761 24,889,763 13,442,752 32,125,611

2008 8,716,510 223,673,250 48,174,203 3,832,691 3,262,776 28,938,722 38,529,911 4,908,525 14,733,469 7,908,955 19,260,339

2009 8,024,976 107,788,065 55,375,198 5,472,593 3,677,299 32,530,856 36,919,396 4,018,882 18,521,945 6,351,788 17,881,884

2010 6,609,436 50,314,428 50,742,195 4,406,323 6,618,169 50,243,638 43,420,524 4,447,395 23,133,209 8,054,646 18,243,450

2011 7,146,822 48,907,806 51,556,707 4,438,459 9,193,416 34,902,803 44,106,180 3,290,349 28,269,859 13,649,427 17,239,435


2006 6,029,918 73,308,504 198,064,814 55,283,646 6,998,717 4,122,919,510 31,491,486 40,153,774 17,258,778 81,391,843

2007 7,998,971 93,244,929 251,793,765 42,145,265 8,912,461 4,497,481,944 32,192,198 37,937,048 14,787,536 105,268,071

2008 5,029,600 46,504,841 106,337,518 19,970,950 7,659,725 1,216,793,663 23,147,768 65,026,127 9,259,168 50,557,300

2009 6,981,569 41,959,865 109,078,427 9,814,355 9,283,438 767,923,941 20,656,070 54,373,316 12,149,514 48,052,251

2010 8,305,814 51,250,156 66,584,484 38,702,189 8,675,660 758,925,818 19,465,090 68,326,199 11,839,939 58,209,775

2011 7,848,399 57,906,808 56,218,083 71,320,132 9,700,826 828,623,890 25,495,668 81,010,658 13,546,521 68,203,159


2006 23,832,654 28,717,229 144,669,794 28,398,590 8,455,318 145,332,490 7,420,973 33,470,508 4,419,212 15,006,710

2007 17,121,317 28,807,559 139,286,201 38,286,802 9,101,910 178,324,471 10,737,409 42,490,132 5,247,454 14,721,597

2008 4,105,427 12,380,476 34,011,562 10,023,963 4,701,917 86,678,445 3,734,337 29,544,658 2,778,711 12,280,299

2009 3,944,565 11,471,302 18,776,056 8,319,305 3,137,227 37,269,574 4,290,423 18,475,978 2,485,624 3,959,008

2010 4,676,210 12,486,223 20,714,672 28,050,204 3,334,688 75,345,725 6,705,799 17,405,819 7,999,194 3,837,196

2011 4,772,799 14,130,352 26,970,433 7,352,230 3,557,812 43,404,289 11,526,406 24,681,802 3,868,490 6,735,652

Tabel 6.2. Cifra de afaceri înregistrată de firmele din sectorul de servicii financiare pentru fiecare judeţ, în perioada 2006-2011

Sursa datelor: INS Pentru aceste zone, în următoarele grafice sunt prezentate evoluţiile cifrei de afaceri pentru perioada 2006-2011:

22



22

71,227,339

81,748,696

51,908,540

59,665,62157,447,994

63,083,113

0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

80,000,000

90,000,000

2006 2007 2008 2009 2010 2011

CA servicii financiare la nivelul județelor asociate zonei costiere

0

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

Transfrontalier VEST Transfrontalier SUD non-UE Transfrontalier SUD - UE Transfrontalier EST Transfrontalier NORD

CA servicii financiare la nivelul județelorasociate teritoriilor frontaliere

2006

2007

2008

2010

2011

0

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

350,000,000


Teritoriu montanSUD

Teritoriu montanEST


CA servicii financiare la niveluljudețelor asociate teritoriilor montane

2006

2007

2008

2010

2011


23

0

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

Zona metropolitanaBRASOV

Zona metropolitanaSATU MARE

Zona metropolitanaCluj

Zona metropolitanaTIMIS

CA servicii financiare la nivelul județelor asociateteritoriilor metropolitane din Centru si Vest

2006

2007

2008

2010

2011

0

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

3,000,000,000

3,500,000,000

4,000,000,000

4,500,000,000

5,000,000,000

Zona metropolitanaCRAIOVA

Zona metropolitanaBucuresti

Zona metropolitanaCONSTANTA

CA servicii financiare la nivelul județelor asociateteritoriilor metropolitane din Sud

2006

2007

2008

2010

2011

0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

140,000,000

Zonametropolitana

BRAILA

Zonametropolitana

BACAU

Zonametropolitana

IASI

Zonametropolitana

SUCEAVA

CA servicii financiare la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Est

2006

2007

2008

2010

2011

Grafic 6.8. Cifra de afaceri – sector servicii financiare – pentru zonele menţionate Sursa datelor: INS

24



24

După cum se poate observa din grafice şi din cifrele prezentate, cele mai mari vânzări în sectorul de servicii financiare sunt în judeţele Municipiul Bucureşti, Cluj, Ilfov, Timiş, Argeş, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Călăraşi, Tulcea, Ialomiţa, Teleorman, Vaslui. Evident că vânzările din sectorul de servicii financiare sunt dependente de populaţie, nivel de trai şi nivelul de dezvoltare economică din aceste judeţe, dar şi de profitabilitatea din acest sector de activitate.


Grafic 6.8. CA – servicii financiare – structura pe judeţe – media pentru 2006-2011 Sursa datelor: INS

Analizând valorile medii înregistrate ca medie în perioada 2006-2011 a ponderii Cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit judeţ în total Cifră de afaceri din sectorul de servicii financiare, se constată că cea mai ridicată pondere o deţin Municipiul Bucureşti, Cluj, Ilfov, Timiş, Argeş, în timp ce ponderea cea mai scăzută este înregistrată în judeţele Călăraşi, Tulcea, Ialomiţa, Teleorman, Vaslui. Se recomandă încurajarea dezvoltării serviciilor financiare în aceste judeţe.

În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cifrei de afaceri din sectorul de servicii financiare în cadrul a două perioade – 2006-2008 şi 2009-2011 în cadrul zonelor geografice menţionate:


25

-27.12%

-57.23%

-38.65%

-35.69%

-50.48%

-66.15%

-55.21%

-42.64%

-71.82%

-49.68%

-60.40%-61.49%

-8.47%

-40.36%

-14.74%

-69.38%

-24.50%

-19.28%

-46.62%

-36.56%

-76.92%

-90.00%

-80.00%

-70.00%

-60.00%

-50.00%

-40.00%

-30.00%

-20.00%

-10.00%

0.00%

Cresterea CA servicii financiare in diferite teritorii - 2006-2008

Grafic 6.9. Creşterea CA servicii financiare in diferite teritorii 2006-2008 Sursa datelor: INS

După cum se observă în graficul de mai sus, cea mai dramatică dinamică în perioada 2006-2008 se înregistrează în judeţele asociate teritoriului montan est, zonei metropolitane Bucureşti şi zonei transfrontaliere nord, unde scăderile au fost de peste 66%. Cele mai mici scăderi s-au înregistrat în judeţele asociate zonei metropolitane Timiş, zonei metropolitane Bucureşti şi zonei metropolitane Bacău.

5.73%1.17%

10.40%

-0.66%

35.51%

237.66%

1.06%

42.37%

178.99%168.65%

60.16%

301.45%

-54.63%

16.46%7.29%

0.89%

-6.90%

42.82%

2.84%

38.01%

-2.26%

-100%

-50%

0%

50%

100%

150%

200%

250%

300%

350%

Cresterea CA servicii financiare in diferite teritorii - 2009-2011

Grafic 6.10. Creşterea CA servicii financiare in diferite teritorii 2006-2008 Sursa datelor: INS

După cum se observă în graficul de mai sus, cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2009-2011 se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, zonei transfrontaliere nord, teritoriului montan est şi teritoriului montan Dobrogea, cu creşteri de peste 160%.

26



26

În ceea ce priveşte productivitatea muncii în acest sector, cifra de afaceri pe angajat este reprezentată, în valorile medii înregistrate în perioada 2006-2011, în următorul grafic. Pentru judeţele în care valoarea medie a CA/angajat este peste / sub nivelul mediu pe ţară reprezentarea grafică este cu albastru/verde:

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

300,000

350,000

Alb

a

Ara

d

Arg

eş

Bacău

Bih

or

Bis

triţa

- N

ăsău

d

Bo

toşa

ni

Bră

ila

Bra

şov

Buzău

Că

lăra

şi

Car

aş ‐

Se

veri

n

Clu

j

Co

nst

anţa

Co

vasn

a

Dâm

bo

viţa

Do

lj

Gal

aţi

Giu

rgiu

Go

rj

Har

ghit

a

Hu

ned

oar

a

Ialo

miţ

a

Iaşi

Ilfo

v

Mar

amu

reş

Me

hed

inţi

Mu

n. B

ucu

reşt

i

Mu

reş

Nea

mţ

Olt

Pra

ho

va

Săla

j

Satu

Mar

e

Sib

iu

Suce

ava

Tele

orm

an

Tim

iş

Tulc

ea

Vâl

cea

Vas

lui

Vra

nce

a

Ro

man

ia

CA/angajat in servicii financiare - valori medii 2006-2011

Grafic 6.11. CA/angajat - servicii financiare in diferite teritorii 2006-2011 Sursa datelor: INS

0

200,000

400,000

600,000

800,000

1,000,000

1,200,000

Alb

aA

rad

Arg

eşB

acău

Bih

or

Bis

triţa -

Năsăud

Bo

toşa

ni

Bră

ila

Bra

şov

Buzău

Călă

raşi

Car

aş ‐

Sev

erin

Clu

jC

on

stan

ţaC

ova

sna

Dâm

bo

viţa

Do

ljG

alaţ

iG

iurg

iuG

orj

Har

ghit

aH

un

edo

ara

Ialo

miţ

aIa

şiIlf

ov

Mar

amu

reş

Meh

edin

ţiM

un

. Bu

cure

şti

Mu

reş

Nea

mţ

Olt

Pra

ho

vaS

ăla

j

Satu

Mar

eSi

biu

Suce

ava

Tele

orm

anTi

miş

Tulc

eaV

âlce

aV

aslu

iV

ran

cea

Ro

man

ia

CA/firma in servicii financiare - valori medii 2006-2011

Grafic 6.12. CA/firmă - servicii financiare in diferite teritorii 2006-2011 Sursa datelor: INS Se constată că cea mai mare valoare medie a cifrei de afaceri pe firma se înregistrează în judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti, Neamţ, Giurgiu, Covasna, în timp ce valorile minime sunt înregistrate în judeţele Teleorman, Vrancea, Olt, Dâmboviţa, Vaslui. In ceea ce priveşte profitabilitatea din acest sector, a fost realizat calculul ratei de marjă a profitului net (profit / cifră de afaceri) pentru fiecare judeţ. Valorile medii înregistrate în perioada 2006-2011 sunt reprezentate în graficul următor:


27

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

50.00%A

lba

Ara

d

Arg

eş

Bacău

Bih

or

Bis

triţa -

Nă

său

d

Bo

toşa

ni

Bră

ila

Bra

şov

Buzău

Că

lăra

şi

Car

aş ‐

Sev

erin

Clu

j

Co

nst

anţa

Co

vasn

a

Dâm

bo

viţa

Do

lj

Gal

aţi

Giu

rgiu

Go

rj

Har

ghit

a

Hu

ned

oar

a

Ialo

miţ

a

Iaşi

Ilfo

v

Mar

amur

eş

Meh

edin

ţi

Mu

n. B

ucu

reşt

i

Mu

reş

Nea

mţ

Olt

Prah

ova

Săla

j

Satu

Mar

e

Sib

iu

Suce

ava

Tele

orm

an

Tim

iş

Tulc

ea

Vâl

cea

Vas

lui

Vra

nce

a

Rom

ania

Rata de marja a profitului - servicii financiare - valoare medie 2006-2011

Grafic 6.13. Rata de marjă a profitului - servicii financiare – valoare medie 2006-2011 Sursa datelor: INS Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul de servicii financiare generează, ca medie, cheltuieli mai mici decât vânzările. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Ialomiţa, Vaslui, Olt, Vâlcea, Bistriţa Năsăud, cu performanţe medii de peste 33%, în timp ce judeţele Bihor, Argeş, Giurgiu, Sibiu, Ilfov cu rate medii de sub 16%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă şi aplicarea măsurilor de redresare. Una dintre componentele cele mai importante a serviciilor financiare este reprezentată de către sistemul de credit românesc. Acesta este format din Banca Naţională a României (bancă centrală a statului român) şi toate societăţile bancare şi alte instituţii de credit specializate. Banca Naţională a României este organismul de supraveghere și coordonare a activităţii bancare.La nivelul anului 2013, în România funcţionează 41 de bănci comerciale (majoritatea sunt sucursale ale unor bănci străine). Am prezentat în continuare câteva date sintetice privind sistemul bancar românesc, pe baza informațiilor furnizate de către Institutul Național de Statistică în periodicul său “Activitatea Instituţiilor de Credit”. În anul 2011, băncile comerciale din România erau concentrate în municipiul Bucureşti (87,5% din total după de adresa sediului central). Celelalte bănci comerciale sunt situate în Cluj, Sibiu, Arad, Târgu Mureş, Voluntari. Ponderea capitalului social din băncile din România era, în 2011 și 2010, aproximativ 89% proprietate majoritar privată și respectiv 11% sector majoritar de stat. În anii 2010 și 2011, participarea capitalului străin la formarea capitalului social era aproximativ de 79% din total. În anul 2011, numărul de ghişee automate de bancă (ATM) a crescut cu 3,4%, faţă de 2010 . Se constată creştere cu 11% a numărului de POS-uri instalate la reprezentanţii comerciali.

10596 10961

107903

119825

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

2010 2011

ATM

POS

Grafic 6.14. Ghişee automate de bancă, POS-uri Sursa grafic: INS

28



28

În anul 2011, veniturile au crescut într-o proporţie redusă faţă de anul 2010, ca şi cheltuielile din activitatea de exploatare bancară, faţă de anul 2010, în preţuri curente. Profitul operaţional la 1000 lei venituri din activitatea de exploatare bancară a scăzut de la 207 lei în anul 2010, la 154 lei în anul 2011, în preţuri curente.

Indicatori U/M 2010 2011

Venituri din activitatea de exploatare bancară, din care: mil. lei 109717 117060

- din operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare mil. lei 1693 1437

- din operaţiuni cu clientele mil. lei 22674 21489

- din operaţiuni cu titluri mil. lei 3945 4063

- din operaţiuni de schimb* ) mil. lei 61275 72191

Cheltuieli pentru activitatea de exploatare bancară, din care: mil. lei 86965 99069

- pentru operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare mil. lei 3575 3588

- pentru operaţiuni cu clientele mil. lei 7934 7468

- pentru operaţiuni cu titluri mil. lei 535 571

- pentru operaţiuni de schimb mil. lei 58929 69959

Profit operational mil. lei 22752 17991

Venituri din activitatea de exploatare bancară / salariat mii lei / persoană 1801 1969

Investiţii nete realizate mil. lei 495 447

Investiţii nete realizate la 1000 lei venituri din activitatea de exploatare bancară

Lei 4,5 3,8

Tabel 6.3. Venituri şi cheltuieli Sursa tabel: INS

Operaţiunile de schimb au înregistrat şi în anul 2011 cea mai mare pondere în total venituri de exploatare bancară, respectiv 61,7%, faţă de anul 2010, când acestea au fost 55,8%. Operaţiunile de schimb deţin ponderea cea mai mare şi în ceea ce priveşte cheltuielile în total cheltuieli de exploatare bancară, care în anul 2011 reprezintă 70,6% din total, faţă de 67,8% în anul 2010. Operaţiunile cu clientela, al doilea element important în veniturile de exploatare bancară, au înregistrat, în 2011, o scădere cu puţin peste 2 puncte procentuale, faţă de anul 2010, ajungând să deţină sub o cincime din totalul veniturilor din exploatare bancară. În cazul cheltuielilor pentru operaţiuni cu clientela s-a înregistrat o scădere faţă de anul 2010, acestea reprezentând 7,5% din totalul cheltuielilor de exploatare bancară. Se remarcă o uşoară scădere a investiţiilor nete realizate la 1000 lei venituri din activitatea de exploatare bancară în anul 2011, comparativ cu anul 2010, de la 4,5 la 3,8 lei. Investiţiile nete realizate în această perioadă s-au concretizat în, utilaje cu şi fără montaj 38,7%, lucrări de construcţii 35,5% şi în alte investiţii 20,3% din valoarea totală a investiţiilor. În anul 2011, comparativ cu 2010, numărul echipamentelor conectate la Internet a crescut cu 6,1%.


Numărul total de echipamente (calculatoare personale, servere, calculatoare portabile), din care:

Număr 91541 90874

- conectate la Internet Număr 59854 63522

Valoarea investiţiilor în produse IT mil. lei 504 125

Valoarea cheltuielilor pentru produse IT mil. lei 393 664

Ponderea investiţiilor în produse IT / total investiţii % 86,6 28,0

Tabel 6.4. Dotarea cu produse ale tehnologiei informaţiei Sursa tabel: INS

Numărul mediu de salariaţi a înregistrat o uşoară scădere cu 2,4 % în anul 2011 faţă de 2010. Ponderea femeilor în numărul total de salariaţi, în anul 2011 a fost de 73%.


Număr mediu de salariaţi Persoane 60913 59458

- din care: femei Persoane 43667 43391

Tabel 6.5. Evoluţia forţei de muncă: pe total Sursa tabel: INS

În profil teritorial se observă o evoluție aproximativ constantă a numărului de sedii (unități locale), pe cele patru macroregiuni de dezvoltare. Pe ansamblu, numărul unităţilor locale a scăzut în anul 2011 faţă de 2010 cu circa 1%.


29

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Macro 1 Macro 1 Macro 2 Macro 2 Macro 3 Macro 3 Macro 4 Macro 4

2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011

Bucuresti-Ilfov

Centru

Nord-Vest

Vest

Sud-Vest Oltenia

Sud-Muntenia

Sud-Est

Nord-Est

Grafic 6.15. Rezultate regionale (Numărul de unităţi locale pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare) Sursa grafic: INS

În ceea ce privește numărul de salariați pe regiuni se observă o scădere cu 1.379 a acestuia, adică 2,26%, în perioada 2011/2010. Macroregiunile 2 și 4 sunt în creșetere, iar 1 și 3 în scădere. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în București-Ilfov (1.771 de persoane) și Centru (682 de persoane), iar cele mai mari creșteri în regiunile Vest (266 de persoane) și Nord-Est (248 de persoane).

Regiuni U/M 2010 2011

Macroregiunea 1 persoane 12264 11526

Nord-Vest persoane 6126 6070

Centru persoane 6138 5456


Nord-Est persoane 4933 5181

Sud-Est persoane 4596 4687


Sud-Muntenia persoane 4304 4621

Bucureşti-Ilfov persoane 28416 26645


Vest persoane 3439 3705

Sud-Vest Oltenia persoane 3123 3331

Total persoane 61075 59696

Tabel 6.6. Numărul mediu de persoane ocupate pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare Sursa tabel: INS

III.1.3. Analiza CDI (cercetare-dezvoltare-inovare)

Analiza sistemului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) - cu ajutorul unui set de indicatori esenţiali (utilizați de către INS România) privind capacitatea şi rezultatele sistemului, precum şi impactul acestuia în mediul economic – evidenţiază următoarea situaţie, conform Programului Național de Reformă 2011-2013 (vezi pg.74-80):

- „ponderea cercetătorilor în total populaţie ocupată este de 3,64%o în România (Anuarul Statistic al României 2010, INSSE 2011), faţă de 9,2% o în UE27 (Eurostat 2011), iar ponderea angajaţilor în activităţi CD, în total populaţie ocupată este de 5,04% o în România, faţă de 15,5%o în UE 27; - a fost înregistrată o evoluţie pozitivă a investiţiilor în infrastructura de cercetare, care au crescut, în anul 2010, de peste 6 ori, faţă de anul 2006; - pentru rezultatele sistemului CDI, concludent este indicatorul agregat al inovării (Summary Innovation Index – SII, 2010) care, pentru România este de 0,237, faţă de 0,516 în UE 27 (Innovation Union Scoreboard 2010, IUS 2011). - decalaje importante înregistrează şi ponderea angajaţilor în în activităţi cu aport intensiv de cunoaştere, în total populaţie ocupată 6,16% în România, faţă de 13,03% în UE 27, în condiţiile în care ponderea exporturilor de servicii de înaltă si medie tehnologie, în total exporturi, este una apropiată de media europeană 44,91% în România, faţă de 49,43% în UE 27, iar ponderea exporturilor de produse de înaltă si medie tehnologie, în total exporturi, este peste media europeană 50,14% în România, faţă de 47,36% în UE 2741.

În paralel cu eforturile de asigurare a finanţării sectorului CDI, România a intensificat acţiunile de creştere a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice în acest sector. În vederea îndeplinirii condiţionalităţilor prevăzute în Memorandumul de Înţelegere semnat între Comunitatea Europeană şi România, la 23 iunie 2009, a fost elaborată şi transmisă la Comisia

30



30

Europeană Analiza eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice privind CDI. Pe baza acestui document a fost adoptat (în mai 2010) şi se află în curs de finalizare Planul de sporire a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice destinate cercetării-dezvoltării. Planul prevede consolidarea sistemului naţional de evaluare a activităţilor CD şi îmbunătăţirea procedurilor şi criteriilor de evaluare utilizate în competiţiile naţionale din domeniul CD, inclusiv prin creşterea ponderii în evaluare a calităţii ştiinţifice a proiectului, a performanţelor ştiinţifice ale directorului şi echipei de proiect. Stadiul derulării acţiunilor planului a făcut obiectul unei monitorizări periodice.

Necesitatea adaptării sistemului naţional CDI la practicile europene a determinat revizuirea cadrului legislativ, mai ales în ceea ce priveşte finanţarea instituţională. Astfel, prin adoptarea OG nr. 6/2011 pentru modificarea şi completarea OG nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, s-a introdus un nou sistem de evaluare, clasificare şi certificare a organizaţiilor CD, corelat cu un nou sistem de finanţare instituţională (de bază şi complementară). Actul normativ accentuează si importanţa utilizării evaluatorilor străini în procesul de evaluare a programelor, proiectelor şi instituţiilor CD. În vederea stimulării activităţilor CD din sectorul privat, a fost adoptat Ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului educaţiei, cercetării, tineretului nr. 2086/4504/2010 pentru aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil.

Pentru eficientizarea cheltuielilor administrative în domeniul CDI, a fost creată o singură agenţie de finanţare - Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării – prin reorganizarea Centrului Naţional de Management Programe, a Agenţiei Manageriale pentru Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic şi a Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare.

Autoritățile române au 3 direcţii principale de acţiune În domeniul CDI:

1. Întărirea capacităţii şi creşterea performanţelor sistemului CDI (au fost vizate, în special, infrastructurile mari, inclusiv cele TIC, de înaltă performanţă pentru cercetare, cu impact ştiinţific şi tehnologic major).

2. Stimularea creşterii investiţiilor CDI în sectorul privat (în perioada 2011-2013 au fost alocate reusrse financiare estimate la 2650 mil. lei bugetul de stat, 369 mil.Euro fonduri structurale, 2250 mil. lei sector privat).

S-a simplificat accesul întreprinderilor la finanţare pentru activităţile CDI desfăşurate în interes propriu prin: a) promovarea proiectelor realizate în parteneriat cu operatorii economici, acordând prioritate celor cofinanţate în proporţie de minimum 50% de către operatorii economici (pentru aceste proiecte, nu se va aplică obligativitatea evaluării internaţionale); b) renunţarea la obligativitatea atestării operatorilor economici pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, implementată prin OG nr. 6/2011; c) introducerea instrumentului tip „voucher” pentru inovare, care să permită achiziţia directă de servicii CDI de către operatorii economici; d) acordarea de consultanţă pentru aplicarea Normelor metodologice de acordare a stimulentelor fiscale prevăzute în Ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului educaţiei, cercetării, tineretului nr. 2086/4504/2010. Sunt întreprinse acţiuni de flexibilizare şi orientare spre piaţă a institutelor naţionale CD, pe baza prevederilor OG nr. 6/2011, pentru ca acestea să aibă libertatea de a înfiinţa societăţi comerciale sau să poată dobândi acţiuni sau părţi sociale în cadrul unor societăţi comerciale, în scopul stimulării transferului şi valorificării rezultatelor proprii ale activităţilor de cercetare-dezvoltare.

3. Dezvoltarea dimensiunii europene şi internaţionale a politicilor şi programelor CDI este o direcție de acțiune, dezvoltată prin intermediul: a) creşterea vizibilităţii, a gradului de relaţionare şi implicare, precum şi a capacităţii de afirmare a cercetătorilor şi echipelor de cercetare din România, în cadrul organismelor şi programelor internaţionale CDI (cu efecte directe în ceea ce priveşte creşterea numărului de instituţii participante, a numărului de proiecte câştigate şi a ratei de succes, precum şi a volumului de fonduri atrase din proiecte şi programe internaţionale); b) creşterea accesului la surse de informare-documentare şi la infrastructuri de nivel european şi internaţional şi c) creşterea gradului de implicare ca realizator direct şi a nivelului de acces al cercetătorilor şi echipelor de cercetare din România la producţia ştiinţifică şi tehnică dezvoltată în parteneriat internaţional, în domenii de înaltă tehnologie.

România a susținut participarea la efortul comun de realizare a Spaţiului European de Cercetare, prin măsuri care vizează: - Finanţarea participării la Programul cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi inovative al UE, precum şi la programe CD, iniţiative tehnologice şi infrastructuri CD pan-europene, inclusiv CERN44, FAIR45, e-infrastructures sau programele şi iniţiativele ESA; - Promovarea proiectului de construcţie a infrastructurii de cercetare pan-europene Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP)


31

Contribuţia fondurilor europene Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE)/Axa prioritară 2 – Competitivitate prin Cercetare şi Inovare şi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)/Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere susţin financiar operaţiuni specifice care vizează: - dezvoltarea resurselor umane şi a bazei materiale pentru cercetare în instituţiile publice CD, inclusiv a infrastructurilor mari de cercetare; - dezvoltarea infrastructurii şi activităţilor CDI în cadrul întreprinderilor. Pentru POS CCE/Axa prioritară 2 se estimează că, în perioada 2011-2013, cererile de rambursare depuse de beneficiari vor însuma 515 mil.Euro.” Aceste documente și analize strategice trebuie privite în context. Deși planurile sunt ambițioase iar finanțările disponibile în egală măsură, la nivelul indicatorilor de input din domeniu, pe ansamblul țării, în perioada 1995-2011, se constată un regres semnificativ al numărului de cercetători, de la aproximativ 64.138 de persoane (1995) la 42.363 de persoane (2011). Cea mai mică valoare a acestui indicator a fost atinsă în anul 2000, 37.241 de persoane. Observăm practic două perioade distincte de evoluție: o scădere continuă, abruptă, în perioada 1995-2000 urmată apoi de o ușoară creștere în perioada 2001-2011, cu o mică sincopă în perioada 2009-2010

Grafic 6.16. Evolutia numarului de cercetatori pe total Sursa datelor: INS

În profil teritorial avem următoarea situație în 2011, pe cele 4 macroregiuni de dezvoltare:

MACROREGIUNEA UNU 7335

Regiunea SUD-EST

1515 MACROREGIUNEA

PATRU 5465

Regiunea NORD-VEST 3809

Braila

13 Regiunea SUD-VEST

OLTENIA 2282

Bihor 86 Buzau 73 Dolj 1889

Bistrita-Nasaud 112 Constanta 787 Gorj 161

Cluj 3393 Galati 458 Mehedinti :

Maramures 151 Tulcea 176 Olt 19

Satu Mare 23 Vrancea 8 Valcea 213

Salaj 44 MACROREGIUNEA TREI 24487 Regiunea VEST 3183

Regiunea CENTRU 3526 Regiunea SUD-MUNTENIA 2253 Arad 719

Alba 276 Arges 1165 Caras-Severin 127

Brasov 2259 Calarasi 420 Hunedoara 565

Covasna 47 Dambovita 365 Timis 1772

Harghita 19 Giurgiu : TOTAL 42363

Mures 375 Ialomita 3

Sibiu 550 Prahova 277

MACROREGIUNEA DOI 5076 Teleorman 23

Regiunea NORD-EST 3561 Regiunea BUCURESTI – 22234

32



32

ILFOV

Bacau 395 Ilfov 2613

Botosani 11 Municipiul Bucuresti 19621

Iasi 2573

Neamt 96

Suceava 426

Vaslui 60

Tabel 6.7. Număr de cercetători 2011 (număr de persoane) Sursa datelor: INS

Regiunea NORD-VEST,

3809Regiunea

CENTRU, 3526

Regiunea NORD-EST,

3561

Regiunea SUD-EST, 1515

Regiunea SUD-MUNTENIA,

2253

Regiunea BUCURESTI –ILFOV, 22234

Regiunea SUD-VEST OLTENIA,

2282

Regiunea VEST, 3183

Grafic 6.17. Numărul de cercetători Sursa datelor: INS

Se constată o puternică polarizare a acestui indicator în macroregiunea trei: 24487 persoane, din totalul de 42363, adică 57,8%. Regiunea București Ilfov are aportul cel mai mare, de 22234 persoane, din care municipiul București reprezintă 19621 cercetători, adică 46,32% din total țară, ceea ce este extrem de mult în raport cu ponderea populației municipiului în raport cu populația României. Este evidentă polarizarea acestui indicator în acest oraș, cauzele care au determinat acest aspect ținând în primul rând de infrastructura de cercetare existentă în cadrul acestui municipiu. Ceilalți poli de cercetare importanți (peste 500 de cercetători) sunt, în ordine: Cluj 3393 persoane, Iași 2573, Brașov 2259, Dolj 1889, Timiș 1772, Argeș 1165, Constanța 787, Arad 719, Hunedoara 565 și Sibiu 550 persoane. Lăsând de o parte regiunea București-Ilfov, situația pentru celelalte regiuni se prezintă astfel:

Regiunea NORD-VEST 3809

Regiunea NORD-EST 3561

Regiunea CENTRU 3526

Regiunea VEST 3183

Regiunea SUD-MUNTENIA 2253

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2282

Regiunea SUD-EST 1515

Tabel 6.8. Număr cercetători Sursa datelor: INS

Disparitățile sunt evidente în cadrul acestor regiuni, partea de Sud și Sud Est fiind mult sub partea de nord, respectiv cea de centru. O direcție de dezvoltare pentru CDI ar trebui să devină armonizarea acestor disparități prin investiții CDI în zonele cu potențial. Mai mult, este necesară corelarea potențialurilor economice locale, analizate în studiul macroeconomic de exemplu, cu investițiile în CD și Inovare. Dezvoltarea sectoarelor economice prioritare la nivel teritorial cu ajutoru capacității de cercetare și dezvoltare, presupune integrarea CDI ca factor major în dezvoltarea economică și sustenabilitatea domeniului, susținut de dezvoltarea economică.


33

TOTAL 2786830 Regiunea SUD-EST 63413 MACROREGIUNEA PATRU 251457

MACROREGIUNEA UNU 425680

Braila

707 Regiunea SUD-VEST OLTENIA 125644

Regiunea NORD-VEST 301779 Buzau 1634 Dolj 56322

Bihor 1182 Constanta 26054 Gorj 18352

Bistrita-Nasaud 63515 Galati 18941 Mehedinti :

Cluj 225222 Tulcea 15788 Olt 624

Maramures 5055 Vrancea 289 Valcea 50346

Satu Mare 1010 MACROREGIUNEA TREI 1874037 Regiunea VEST 125813

Salaj 5795 Regiunea SUD-MUNTENIA 265842 Arad 12917

Regiunea CENTRU 123901 Arges 211853 Caras-Severin 916

Alba 13347 Calarasi 12662 Hunedoara 14243

Brasov 71955 Dambovita 31618 Timis 97737

Covasna 3696 Giurgiu :

Harghita 399 Ialomita 201

Mures 13973 Prahova 8983

Sibiu 20531 Teleorman 525

MACROREGIUNEA DOI 235656

Regiunea BUCURESTI – ILFOV 1608195

Regiunea NORD-EST 172243 Ilfov 414098

Bacau 4723 Municipiul Bucuresti 1194097

Botosani 1553

Iasi 129513

Neamt 13577

Suceava 19667

Vaslui 3210

Tabel 6.9. Cheltuielile totale cu activitatea CDI, 2011 (mii lei RON) Sursa datelor: INS

Regiunea CENTRU, 123901

Regiunea NORD-EST,

172243Regiunea SUD-

EST, 63413

Regiunea SUD-MUNTENIA,

265842

Regiunea BUCURESTI –

ILFOV, 1608195

Regiunea SUD-VEST OLTENIA,

125644

Regiunea VEST, 125813

Grafic 6.18. Cheltuielile totale cu activitatea CDI, 2011 (mii lei RON) Sursa datelor: INS

Pentru cheltuielile totale cu CDI, Bucureștiul deține 42,85% din total, iar regiunea București-Ilfov deține 57,71% din total (aproximativ aceeași pondere ca la numărul de cercetători). Prin comparaţia acestor cifre cu cele aferente numărului de salariați, se poate concluziona că sectorul Ilfov absoarbe mai mulți bani pe cap de cercetător decât Bucureștiul. Se observă că județul Argeș are un nivel mare alte cheltuielilor (7,6% din total), în raport cu numărul de cercetători (2,75%) din total. Aici se profilează un centru foarte important de cercetare, odată cu investițiile realizate în Centrul Tehnologic de la Titu, de către multinaționala Renault. Aceste centru afectează în mod pozitiv 2 județe, Argeș și Dâmbovița, și este un factor de creștere și dezvoltare pentru industria auto concentrată ca și cluster în zona Argeș - Mioveni- Pitești.

Zona funcțională Cluj are de asemenea cheltuieli importante în domeniul CDI, urmată de Iași și Constanța, la rândul lor cu o alocare importantă. Aici se observă o relația pozitivă a mediului de cercetare cu mediul privat, de multe ori companiile internalizînd în aceste zone, capacitatea de cercetare.

34



34

III.1.4. Analiza serviciilor publice

Servicii publice Pentru analiza serviciilor publice a fost folosită baza de date a bugetelor locale, care conţine informaţii aferente perioadei 2000-2012 pentru toate judeţele pentru următorii indicatori: cheltuieli totale, cheltuieli de capital, cheltuieli pentru servicii publice generale, cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica locala, locuințe, mediu și ape, cheltuieli pentru transporturi și comunicații.

Folosind această bază de date, a fost realizată analiza sectorului de servicii publice prin utilizarea:

Metodei grafice (grafic tip linie “line”) – au fost realizate grafice pentru nivelul fiecărei categorii de cheltuială publică analizată, pentru municipiul Bucureşti şi pentru România;

Indicatorilor de pondere a respectivei categorii de cheltuială publică de la nivelul fiecărui judeţ în total România – metoda grafică de tip „bar” pentru zonele geografice aferente regiunilor județele asociate zonei costiere, județe asociate teritoriilor frontaliere, județe asociate teritoriilor montane, judeţe asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest, judeţe asociate zonei metropolitane din Sud, judeţe asociate zonei metropolitane din Est;

Ponderilor aferente fiecărui judeţ faţă de total ţară – reprezentarea grafică tip “pie” pentru media acestora din perioada 2000-2012;

Metodei grafice (grafic tip “bar”) pentru dinamica ponderilor în total România a cheltuielilor pentru fiecare categorie din judeţe pentru trei subperioade (2000-2004, 2005-2009, 2010-2012);

Metodei grafice (grafic tip “bar”) pentru ponderea în total cheltuieli publice de la nivelul judeţului a respectivei categorii de cheltuială publică. 1. Investiţii publice – cheltuieli de capital Pentru această secţiune au fost utilizate din baza de date valorile aferente indicatoilor cheltuieli de capital, cheltuieli totale pentru fiecare judeţ şi pentru total ţară. În următoarele tabele, am înregistrat valorile pentru anii 2000, 2005, 2010, 2011, 2012 şi mediile pentru intervalul 2000-2012.

Ani 2000 2005 2010 2011 2012 medie

România 119,991,720 1,942,651,511 6,028,043,097 8,334,480,996 7,973,548,340 4,150,638,248

1 Alba 2,181,230 28,691,745 89,008,597 97,326,959 90,592,925 61,088,290

2 Arad 2,494,030 43,589,810 149,396,430 241,423,169 194,276,339 89,488,096

3 Argeş 5,397,200 83,744,108 186,162,385 215,252,074 269,703,949 132,652,362

4 Bacău 3,835,640 94,653,644 120,142,914 213,316,733 178,796,167 112,611,557

5 Bihor 3,626,710 60,382,074 167,367,972 230,957,736 201,130,783 117,232,183

6 Bistriţa - Năsăud 1,691,810 18,865,234 59,227,515 101,150,457 111,054,958 46,597,640

7 Botoşani 1,349,060 31,280,505 63,323,376 108,235,465 172,033,144 57,106,820

8 Braşov 4,761,410 75,494,056 221,417,167 403,916,352 293,989,641 142,047,307

9 Brăila 999,590 16,822,648 50,984,114 68,604,193 150,652,946 45,458,141

10 Buzău 483,520 25,356,011 93,313,882 132,671,265 77,669,225 55,525,210

11 Caraş - Severin 2,159,830 66,740,748 67,559,347 91,986,501 60,520,854 49,146,322

12 Călăraşi 1,409,770 9,905,257 53,475,184 84,621,662 68,370,843 38,954,734

13 Cluj 6,021,220 60,934,788 160,388,194 353,411,245 235,986,180 119,348,566

14 Constanţa 3,747,990 119,325,888 222,695,262 393,942,575 355,489,991 173,466,820

15 Covasna 1,931,770 12,876,970 68,354,490 88,412,257 48,670,220 38,376,471

16 Dâmboviţa 4,406,580 35,159,787 123,408,155 158,208,524 121,123,871 73,007,863

17 Dolj 2,179,450 48,055,123 167,991,619 143,720,794 215,177,417 105,145,812

18 Galaţi 2,448,500 61,887,857 142,416,479 153,069,180 201,186,625 109,932,246

19 Giurgiu 1,032,280 15,217,369 65,113,173 123,868,143 90,613,588 51,094,977

20 Gorj 4,342,300 22,139,667 89,216,714 106,762,835 96,281,452 59,046,432

21 Harghita 2,436,910 18,355,066 118,495,430 146,441,728 103,697,472 68,154,638

22 Hunedoara 2,893,480 54,851,246 166,567,486 217,611,063 167,079,530 98,952,913

23 Ialomiţa 1,437,830 18,607,941 89,104,361 89,098,430 75,430,979 46,094,689

24 Iaşi 1,669,850 52,880,861 159,776,418 219,432,848 158,091,040 108,504,530

25 Ilfov 11,164,330 46,122,282 263,523,689 289,156,562 346,711,978 140,296,712

26 Maramureş 3,163,520 19,330,468 94,408,100 131,228,435 136,271,529 68,999,283

27 Mehedinţi 934,460 17,920,795 65,971,649 80,333,566 129,472,741 49,766,540

28 Mureş 2,385,720 41,413,736 112,525,908 176,541,172 146,987,850 84,746,934

29 Neamţ 2,547,430 30,361,988 126,189,904 195,097,188 115,530,559 78,422,877

30 Olt 2,433,080 20,928,879 69,761,894 117,058,654 106,266,700 60,617,145

31 Prahova 5,824,330 63,428,112 298,052,906 263,270,886 272,614,463 151,142,174


35

32 Satu Mare 2,490,280 19,667,578 83,228,095 115,011,890 61,881,883 47,417,071

33 Sălaj 2,003,790 14,949,184 45,549,048 68,306,414 61,275,147 35,414,541

34 Sibiu 3,022,130 80,562,964 152,524,183 193,112,214 158,141,298 108,117,187

35 Suceava 5,086,330 38,466,181 129,159,924 144,543,784 179,501,351 89,725,324

36 Teleorman 1,466,540 16,698,964 48,882,517 67,272,749 91,033,759 45,437,129

37 Timiş 2,896,910 72,246,262 165,160,165 225,891,095 277,576,032 127,252,826

38 Tulcea 2,298,880 16,757,401 104,178,125 109,849,547 58,968,964 51,816,405

39 Vaslui 2,039,210 24,949,505 65,537,329 84,485,551 74,088,220 56,387,039

40 Vâlcea 2,410,140 17,067,538 92,459,434 185,942,559 224,781,676 80,687,733

41 Vrancea 2,886,680 28,537,612 78,889,459 140,230,688 97,634,378 65,480,865

42 Bucureşti - 297,423,659 1,137,134,104 1,563,705,854 1,697,189,673 809,875,845

Tabel 6.10. Cheltuieli de capital – u.m. Sursa datelor: INS

După cum se poate observa din coloana cu valorile medii ale cheltuielilor de capital, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Constanţa, Prahova, Braşov, Ilfov, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Brăila, Teleorman, Călăraşi, Covasna, Sălaj. Cheltuielile de capital reprezintă și un factor de dezvoltare al unităților administrativ teritoriale, acestea neputând în fapt cheltui mai mult decât își permit să colecteze de la nivelul taxelor și impozitelor. Cu toate acestea, studiul referitor la administrația publică realizează o corelație între cheltuielile pe care le realizează administrația locală și capacitatea acestora financiară, bazată pe venituri proprii. Deși bugetul de stat nu este gândit în funcție de această proporționalitate logică, este important de urmărit cît de dependente sunt unele comunități, acest rezultat putând duce la generarea unor concluzii referitoare la susținerea unor investoții publice pentru îmbunătățirea acestei situații. Se observă un nivel redus al cheltuielilor de capital în judeţele Brăila, Teleorman, Călăraşi, Covasna, Sălaj. Aceste cheltuieli sunt importante pentru efectele de antrenare, îmbunătăţirea infrastructurii conducând la dezvoltarea de ansamblu a acestor zone, inclusiv la creşterea productivităţii sectorului privat.

În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cheltuielilor de capital pentru total ţară şi pentru Municipiul Bucureşti.

Grafic 6.19. Cheltuieli de capital (u.m) în Romania si în Municipiul Bucuresti

Analizând ponderile cheltuielilor de capital de la nivelul fiecărui judeţ în total cheltuieli de capital la nivelul României, se constată că cele mai mari ponderi sunt înregistrate în judeţele Ilfov, Sibiu, Constanţa, Braşov, Argeş, în timp ce în judeţele Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Botoşani, Buzău se înregistrează cele mai scăzute ponderi. Se recomandă identificarea de măsuri care să conducă la creşterea ponderii cheltuielilor de capital în buget la nivelul judeţelor Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Botoşani, Buzău, aceste cheltuieli generând îmbunătăţirea infrastructurii, conducând la dezvoltarea de ansamblu a acestor zone, inclusiv la creşterea productivităţii sectorului privat.

Pentru zonele geografice menţionate sunt prezentate, în graficele de mai jos, evoluţiile ponderilor cheltuielilor de capital în total cheltuieli de capital România pentru perioada 2000-2012:

36



36

5.04%

7.00%

8.37%

7.54%

7.95%

7.01%

5.43%

5.00%

3.94%

4.59%

5.42%

6.04%

5.20%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

8%

9%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii cheltuielilor de capital la nivelul județelor asociate teritoriului costier in cheltuieli de capital Romania

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii cheltuielilor de capital la nivelul județelor asociate teritoriilor frontaliere in cheltuieli de capital Romania

Transfrontalier VEST

Transfrontalier SUD non-UE

Transfrontalier SUD - UE

Transfrontalier EST

Transfrontalier NORD


37

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii cheltuielilor de capital la nivelul județelor asociate teritoriilor montane in cheltuieli de capital Romania

Teritoriu montan VEST

Teritoriu montan SUD

Teritoriu montan EST

Teritoriu montan DOBROGEA

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii cheltuielilor de capital la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din Centru și Vest in cheltuieli de capital Romania

Zona metropolitana BRASOV

Zona metropolitana SATU MARE

Zona metropolitana Cluj

Zona metropolitana TIMIS

38



38

-4%

1%

6%

11%

16%

21%

26%

31%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii cheltuielilor de capital la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din sud in cheltuieli de capital Romania

Zona metropolitana CRAIOVA

Zona metropolitana Bucuresti

Zona metropolitana CONSTANTA

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii cheltuielilor de capital la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din est in cheltuieli de capital Romania

Zona metropolitana BRAILA

Zona metropolitana BACAU

Zona metropolitana IASI

Zona metropolitana SUCEAVA

Grafic 6.20. Ponderea cheltuielilor de capital din zona menţionată în total cheltuieli capital ţară Sursa datelor: INS

Analizând graficele de mai sus putem concluziona următoarele referitor la ponderea cheltuielilor de capital din zona respectivă în total cheltuieli de capital la nivelul României: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2008 (de doar 3,94%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 8,37%);


39

în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 5,01%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,18%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 4,16%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 8,08%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 10,22%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 13,57%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 8,10%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 11,67%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 3,95%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 8,29%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 7,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 13,09%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 8,15%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 13,22%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 5,23%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 11,93%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 0,74%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 1,92%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2003 (de doar 2,21%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 4,85%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 2,01%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,71%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 5,02%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,41%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2004 (de 4,33%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 1,72%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 3,15%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 9,30%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 30,07%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 2,73%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 7,18%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 3,98%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 6,27%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 1,99%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 4,87%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,39%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,90%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 5,36%). În graficul următor este surprins modul de realizare a cheltuielilor de capital, la nivelul României, prin contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2000-2012:

40



40

Alba, 1.5%

Arad, 2.2%

Argeş, 3.2%

Bacău, 2.7%

Bihor, 2.8%

Bistriţa - Năsăud, 1.1%

Botoşani, 1.4%

Brăila, 1.1%

Braşov, 3.4%

Buzău, 1.3%

Călăraşi, 0.9%

Caraş - Severin, 1.2%

Cluj, 2.9%

Constanţa, 4.2%

Covasna, 0.9%

Dâmboviţa, 1.8%

Dolj, 2.5%

Galaţi, 2.6%

Giurgiu, 1.2%

Gorj, 1.4%

Harghita, 1.6%

Hunedoara, 2.4%

Ialomiţa, 1.1%

Iaşi, 2.6%

Ilfov, 3.4%Maramureş, 1.7%

Mehedinţi, 1.2%

Mun. Bucureşti, 19.5%

Mureş, 2.0%

Neamţ, 1.9%

Olt, 1.5%

Prahova, 3.6%

Sălaj, 0.9%

Satu Mare, 1.1%

Sibiu, 2.6%

Suceava, 2.2% Teleorman, 1.1%

Timiş, 3.1%Tulcea, 1.2%

Vâlcea, 1.9%

Vaslui, 1.4%

Vrancea, 1.6%

Pondereacheltuielilor de capital din diferite judetefata de cheltuielile de capital la nivelul Romaniei

Grafic 6.21. Ponderea cheltuielilor de capital din diferite județe față de cheltuielile de capital la nivelul României Sursa datelor: INS

După cum se poate observa din valorile înregistrate în graficul precedent, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Constanţa, Prahova, Braşov, Ilfov, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Brăila, Teleorman, Călăraşi, Covasna, Sălaj. Având în vedere efectele pozitive pe care le generează cheltuielile pentru serviciile publice generale asupra nivelului de trai, nivelului de securitate sociala, este de recomandat identificarea unor soluții pentru intensificarea acestora în judeţele Brăila, Teleorman, Călăraşi, Covasna, Sălaj. În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada analizată a ponderii cheltuielilor de capital din diferite zone în total la nivelul României, următoarele grafice surprind evoluţia pentru trei subperioade (2000-2004, 2005-2009, 2010-2012):

2.91%

-2.16%

1.38%

2.41%

1.34%

-3.40%

-2.42%

-0.84%

-5.25%

-0.75%-0.65%

-2.52%-2.53%

1.92%

0.33%

13.95%

3.66%

0.56%

-0.40%-0.04% -0.07%

-10.00%

-5.00%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

D I N A M I C A P O N D E R I I C H E LT U I E L I LO R D E C A P I TA L A D I F E R I T E LO R T E R I TO R I I I N TOTA L C H E LT U I E L I D E C A P I TA L R O M A N I A ( 2 0 0 0 - 2 0 0 4 )

Zona costiera Transfrontalier VEST Transfrontalier SUD non-UE

Transfrontalier SUD - UE Transfrontalier EST Transfrontalier NORD

Teritoriu montan VEST Teritoriu montan SUD Teritoriu montan EST

Teritoriu montan DOBROGEA Zona metropolitana BRASOV Zona metropolitana SATU MARE

Zona metropolitana Cluj Zona metropolitana TIMIS Zona metropolitana CRAIOVA

Zona metropolitana Bucuresti Zona metropolitana CONSTANTA Zona metropolitana BRAILA

Zona metropolitana BACAU Zona metropolitana IASI Zona metropolitana SUCEAVA

Grafic 6.22. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii din total cheltuieli de capital România (2000-2004) Sursa datelor: INS


41

În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2000-2004 a ponderii cheltuielilor de capital în total cheltuieli de capital România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 13,95 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei costiere, cu 2,91 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate teritoriului montan est se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 5,25 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 3,4 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier nord.

-2.41%

-0.53%

-2.67%

-1.32%

0.27%

1.56%

-2.36%-2.52%

3.18%

0.99%

-0.85%

0.85%

-0.44%

-0.77%

0.34%

3.51%

-3.41%

0.73%

-2.42%

-0.04% -0.07%

-4.00%

-3.00%

-2.00%

-1.00%

0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

D I N A M I C A P O N D E R I I C H E LT U I E L I LO R D E C A P I TA L A D I F E R I T E LO R T E R I TO R I I I N TO TA L C H E LT U I E L I D E C A P I TA L R O M A N I A ( 2 0 0 5 - 2 0 0 9 )








Grafic 6.23. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii în total cheltuieli de capital România (2005-2009) Sursa datelor: INS

În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2005-2009 a ponderii cheltuielilor de capital în total cheltuieli de capital România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 3,51 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate teritoariului montan est, cu 3,18 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Constanţa se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 3,41 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 2,67 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier sud non UE.

42



42

-0.22%

-0.90%

0.91%

1.21%

-0.55%

0.66%

-1.67%

1.05%

-0.53%

-0.99%

0.01%

-0.46%

0.30%

0.74%

-0.09%

2.40%

0.76%

0.22% 0.25%

-0.67%

1.22%

-2.00%

-1.50%

-1.00%

-0.50%

0.00%

0.50%

1.00%

1.50%

2.00%

2.50%

3.00%

D I N A M I C A P O N D E R I I C H E LT U I E L I LO R D E C A P I TA L A D I F E R I T E LO R T E R I TO R I I I N TOTA L C H E LT U I E L I D E C A P I TA L R O M A N I A ( 2 0 1 0 - 2 0 1 2 )








Grafic 6.24. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii în totalul cheltuielilor de capital România (2005-2009) Sursa datelor: INS

În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor de capital în total cheltuieli de capital România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 2,4 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate teritoariului transfrontalier sud UE, cu 1,21 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate teritoriului montan vest se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 1,67 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 0,9 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier vest.

În graficul următor sunt înregistrate valorile medii înregistrate în perioada 2000-2012 pentru ponderea în cheltuielile publice a cheltuielilor de capital pentru fiecare judeţ – cu albastru / verde sunt înregistrate valorile pentru judeţele în care ponderea este mai mare/mic faţă de media pentru România.

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

Alba

Arad

Arge

ş

Bac

ău

Biho

r

Bis

triţa

- N

ăsău

d

Boto

şani

Bră

ila

Braş

ov

Buz

ău

Căl

ăraş

i

Cara

ş ‐ S

ever

in

Cluj

Cons

tanţ

a

Cova

sna

Dâm

bovi

ţa

Dolj

Gal

aţi

Giu

rgiu

Gor

j

Har

ghita

Hun

edoa

ra

Ialo

miţa Iaşi

Ilfov

Mar

amur

eş

Meh

edin

ţi

Mun

. Buc

ureş

ti

Mur

eş

Nea

mţ

Olt

Prah

ova

Săl

aj

Satu

Mar

e

Sibi

u

Suce

ava

Tele

orm

an

Tim

iş

Tulc

ea

Vâlc

ea

Vaslu

i

Vran

cea

Rom

ania

Ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice pentru fiecare judet

Grafic 6.25. Ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Sursa datelor: INS


43

După cum se poate observa din grafic, cele mai mari ponderi în total cheltuieli publice a cheltuielilor de capital se înregistrează în judeţele Ilfov, Sibiu, Constanţa, Braşov, Argeş, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Botoşani, Buzău. Cele mai scăzute cheltuieli de investiții se localizează în judeţele Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Botoşani, Buzău. 2. Serviciile publice generale

Pentru această secţiune au fost utilizate din baza de date valorile aferente indicatorilor cheltuieli pentru serviciile publice generale şi cheltuieli totale pentru fiecare judeţ şi pentru total ţară. În următoarele tabele, sunt înregistrate valorile pentru anii 2000, 2005, 2010, 2011, 2012 şi mediile pentru intervalul 2000-2012. În următoarele tabele, am înregistrat valorile pentru anii 2000, 2005, 2010, 2011, 2012 şi mediile pentru intervalul 2000-2012.

ani 2000 2005 2010 2011 2012 medie

TOTAL 214,415,120 1,908,651,025 5,235,020,485 5,180,575,078 5,561,829,458 3,158,532,157

1 Alba 4,127,390 40,320,295 86,739,557 88,482,497 99,602,358 57,652,408

2 Arad 5,284,730 52,632,059 132,537,162 169,888,496 188,309,381 85,898,777

3 Argeş 7,034,150 49,317,149 121,887,488 120,990,044 147,004,530 79,627,987

4 Bacău 6,847,410 47,463,322 145,620,474 143,306,755 153,333,434 88,016,517

5 Bihor 6,753,090 59,627,248 119,230,713 121,128,054 127,580,956 77,928,579

6 Bistriţa - Năsăud 3,795,590 28,088,869 63,547,155 66,229,403 73,861,598 43,973,199

7 Botoşani 5,177,380 30,512,834 80,593,626 72,729,444 83,654,711 50,113,222

8 Braşov 4,338,220 53,802,983 148,690,957 139,261,976 162,027,447 92,498,723

9 Brăila 2,630,040 27,704,207 61,847,934 58,645,668 64,278,949 38,571,521

10 Buzău 6,200,890 46,250,503 81,088,532 80,828,306 93,824,806 57,188,390

11 Caraş - Severin 4,239,250 33,257,578 86,528,624 89,425,280 114,571,180 55,091,524

12 Călăraşi 3,907,800 25,719,430 57,905,858 58,060,093 65,503,317 39,681,922

13 Cluj 5,658,230 80,496,434 168,781,609 162,791,917 177,509,380 107,751,565

14 Constanţa 5,370,990 62,077,960 160,854,720 158,777,991 152,429,703 92,333,497

15 Covasna 2,321,550 23,216,387 47,375,134 49,340,885 53,321,547 31,490,622

16 Dâmboviţa 6,733,020 44,028,099 117,775,288 128,428,213 140,059,103 73,852,181

17 Dolj 8,342,830 58,612,140 148,849,328 147,911,807 146,979,102 95,149,593

18 Galaţi 4,469,590 45,129,048 92,286,239 85,583,030 97,753,944 62,316,989

19 Giurgiu 3,447,080 28,864,052 60,805,956 62,869,103 65,162,416 40,954,084

20 Gorj 5,216,050 37,983,520 100,412,065 93,798,490 104,068,665 63,259,734

21 Harghita 3,889,930 28,558,969 74,647,230 74,612,628 84,736,687 46,237,903

22 Hunedoara 4,523,830 53,547,579 123,232,876 110,896,162 127,516,391 80,113,315

23 Ialomiţa 3,712,200 25,057,608 58,138,451 53,858,045 70,854,532 37,505,429

24 Iaşi 6,959,140 58,934,645 143,292,864 137,039,721 149,476,944 89,304,415

25 Ilfov 7,539,820 38,845,359 150,322,898 195,374,827 198,977,268 88,296,323

26 Maramureş 4,764,140 37,105,274 84,521,922 89,865,757 102,444,550 57,144,690

27 Mehedinţi 3,994,240 27,359,239 66,208,790 67,906,358 79,623,084 43,495,716

28 Mureş 5,873,610 49,974,249 130,545,986 134,376,883 147,866,194 80,989,552

29 Neamţ 6,764,030 47,827,043 137,960,570 115,830,775 121,367,004 76,205,305

30 Olt 7,302,210 45,573,137 114,306,853 103,054,026 134,546,248 76,241,820

31 Prahova 8,400,140 70,444,765 190,306,893 201,029,346 210,465,893 115,717,347

32 Satu Mare 3,909,370 35,888,390 91,973,385 88,706,299 97,748,774 57,750,123

33 Sălaj 3,260,320 23,503,076 59,265,666 53,052,085 60,671,819 36,415,118

34 Sibiu 2,925,870 34,993,831 97,541,722 93,949,773 97,334,815 59,118,674

35 Suceava 8,189,840 60,091,748 150,722,007 143,414,089 152,000,719 92,404,468

36 Teleorman 6,380,480 40,905,857 100,357,565 88,446,032 112,429,503 62,455,346

37 Timiş 5,643,210 64,699,547 181,323,537 243,581,515 230,754,222 120,142,142

38 Tulcea 3,364,090 24,140,768 68,404,909 64,196,292 78,066,118 41,277,294

39 Vaslui 5,521,180 37,729,282 76,719,893 78,169,138 81,406,691 54,235,007

40 Vâlcea 5,317,680 41,467,618 90,417,141 96,072,674 111,971,119 62,870,208

41 Vrancea 4,284,510 35,863,585 87,045,409 75,981,147 82,663,571 53,325,246

42 Bucureşti - 151,035,339 874,405,499 772,684,054 718,070,785 393,935,681

Tabel 6.11. Servicii publice generale – u.m

Sursa datelor: INS

După cum se poate observa din coloana cu valorile medii ale cheltuielilor pentru serviciile publice generale, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Timiş, Prahova, Cluj, Dolj, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Călăraşi, Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Covasna. Explicația poate fi realizată doar în corelare cu celelalte analize suport realizate în acest demers, mai ales cele cu privire la competitivitatea teritoriilor din ounct de vedere macroeconomic. Dacă cheltuielile administrației publice cu serviciile nu pot fi explicate prin corelarea directă cu output-urile economice ale respectivelor teritorii, mai ales

44



44

raportat la nevoile sectoarelo economice, ele trebuie totuși să respecte câteva principii de nevoi, proporționalitate, eficiență și transparență, pentru a fi de ajutor dezvoltării unităților administrativ teritoriale. Suma totală cheltuită nu reprezintă însă o garanție în sine pentru calitatea și accesibilitatea serviciilor. Aceste standarde trebuie monitorizate mai ales prin intermediul analizei de percepție. Analiza serviciilor publice generale pentru judeţele Călăraşi, Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Covasna, poate arăta o mai mică sau mai mare satisfacție. Ceea ce este totuși relevant, este o corelație între dimensiune și șansa ca teritoriul respectiv să se dezvolte mai bine. În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cheltuielilor pentru serviciile publice generale pentru total ţară şi pentru Municipiul Bucureşti. Grafic 6.26. Servicii publice generale (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti Sursa datelor: INS

Pentru zonele geografice menţionate sunt prezentate, în graficele de mai jos, evoluţiile ponderilor cheltuielilor pentru serviciile publice generale în total cheltuieli pentru serviciile publice generale România pentru perioada 2000-2012:

4.07%

5.26%

4.60% 4.68% 4.66%4.52%

1.36%

4.42%4.54%

4.66%

4.38% 4.30%4.14%

0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii serviciilor publice la nivelul județelor asociate teritoriului costier in servicii publice totale Romania


45

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

18%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii serviciilor publice la nivelul județelor asociate teritoriilor frontaliere in servicii publice totale Romania




Transfrontalier EST


0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii serviciilor publice la nivelul județelor asociate teritoriilor montanein servicii publice totale Romania





46



46

0%

1%

1%

2%

2%

3%

3%

4%

4%

5%

5%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii serviciilor publice la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din Centru și Vest in servicii publice totale Romania





0%

5%

10%

15%

20%

25%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii serviciilor publice la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din sud in servicii publice totale Romania





47

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii serviciilor publice la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din est in servicii publice totale Romania





Grafic 6.27. Ponderea cheltuielilor de capital din zona menţionată în total cheltuieli capital ţară

Sursa datelor: INS

Analizând graficele de mai sus putem concluziona următoarele referitor la ponderea cheltuielilor pentru serviciile publice generale din zona respectivă în total cheltuieli pentru serviciile publice generale la nivelul României:

în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,36%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 5,26%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de 6,57%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 7,76%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 6,07%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 7,74%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 10,46%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 16,21%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 8,45%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 11,89%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 5,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,81%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de 10,47%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 12,63%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 8,69%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 10,11%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 8,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 10,71%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 1,21%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 1,57%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,02%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 3,36%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 3,37%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,05%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,64%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 4,22%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,63%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 4,70%);

48



48

în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 2,64%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,89%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,52%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2010 (de 19,57%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,77%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 4,02%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 5,39%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 2,49%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,31%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 2,46%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,25%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 4,17%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 6,23%).

În graficul următor este surprins modul de realizare a cheltuielilor pentru servicii publice generale, la nivelul României, prin contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2000-2012:

Alba, 1.8%Arad, 2.7%

Argeş, 2.5%

Bacău, 3%

Bihor, 2.5%


Botoşani, 1.6%,

Braşov, 2.9%

Brăila, 1.2%

Buzău, 1.8%


Călăraşi, 1.26%

Cluj, 3.4%,

Constanţa, 3%,

Covasna, 1%,

Dâmboviţa, 2.3%

Dolj, 3%

Galaţi, 2%

Giurgiu, 1.3%

Gorj, 2%,

Harghita, 1.5%

Hunedoara, 2.5%

Ialomiţa, 1.2%Iaşi, 2.8%

Ilfov, 2.8% Maramureş, 1.8%

Mehedinţi, 1.4%

Mureş, 2.6%

Neamţ, 2.4%

Olt, 2.4%

Prahova, 3.7%

Satu Mare, 1.8%

Sălaj, 1.1%

Sibiu, 1.9%

Suceava, 2.9%

Teleorman 2%

Timiş, 3.8%

Tulcea, 1.3%

Vaslui, 1.7%

Vâlcea, 2%

Vrancea, 1.7% Mun. Bucureşti, 12.5%

Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice generale din diferite

judete fata de cheltuielile pentru servicii publice

la nivelul Romaniei

Grafic 6.28. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice generale din diferite județe față de cheltuielile pentru servicii publice la nivelul României Sursa datelor: INS

După cum se poate observa din valorile înregistrate în graficul precedent, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Timiş, Prahova, Cluj, Dolj, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Călăraşi, Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Covasna. În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada analizată a ponderii cheltuielilor pentru servicii publice din diferite zone în total la nivelul României, următoarele grafice surprind evoluţia pentru trei subperioade (2000-2004, 2005-2009, 2010-2012):


49

0.58%

-0.63%

-0.03%

0.01%

-1.66%-1.25%

-0.16%

0.13%

-1.45%

-0.18%

0.93%

-0.43%

1.25%

0.62%

-0.91%

8.25%

0.76%

0.07%

-0.64%

-0.10%

-1.40%

-3.0%

-1.0%

1.0%

3.0%

5.0%

7.0%

9.0%

D I N A M I C A P O N D E R I I S E R V I C I I LO R P U B L I C E A D I F E R I T E LO R T E R I TO R I I I N TOTA L S E R V I C I I P U B L I C E R O M A N I A

( 2 0 0 0 - 2 0 0 4 )








Grafic 6.29. Dinamica ponderii serviciilor publice a diferitelor teritorii în total servicii publice România (2000-2004) Sursa datelor: INS În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2000-2004 a ponderii cheltuielilor pentru serviciile publice în total cheltuieli pentru serviciile publice România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 8,25 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, o creştere cu 1,25 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate judeţelor transfrontaliere Est se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 1,66 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,45 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului montan Est.

0.14%

-1.17%

0.21%

0.01%

-0.78%-0.60%

-2.06%

0.13%

-0.95%

-0.06%

0.29%

-0.24%

-0.80%

0.42% 0.56%

5.88%

0.20%

-0.62%

0.29%

-0.11%-0.23%

-3.00%

-2.00%

-1.00%

0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%

D I N A M I C A P O N D E R I I S E R V I C I I LO R P U B L I C E A D I F E R I T E LO R T E R I TO R I I I N TOTA L S E R V I C I I P U B L I C E R O M A N I A

( 2 0 0 5 - 2 0 0 9 )








Grafic 6.30. Dinamica ponderii serviciilor publice a diferitelor teritorii în total servicii publice România (2005-2009) Sursa datelor: INS

În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2005-2009 a ponderii cheltuielilor pentru serviciile publice în total cheltuieli pentru serviciile publice România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 5,88 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Craiova, o creştere cu 0,56 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate judeţelor asociate teritoriului montan Vest se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 2,06 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,17 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier Vest.

50



50

-0.24%

0.87%

1.26%

-0.11%

0.00%0.20%

1.35%

0.56%0.35%

0.10% 0.07%0.23%

-0.03%

0.69%

-0.20%

-3.09%

-0.33%

0.07%

-0.02%-0.05%-0.18%

-3.5%

-3.0%

-2.5%

-2.0%

-1.5%

-1.0%

-0.5%

0.0%

0.5%

1.0%

1.5%

2.0%

DINAMICA PONDERII serviciilor publice a diferitelor teritorii IN TOTAL servicii publice Romania(2010 - 2012)








Grafic 6.31. Dinamica ponderii serviciilor publice a diferitelor teritorii în total servicii publice România (2010-2012) Sursa datelor: INS

În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor pentru serviciile publice în total cheltuieli pentru serviciile publice România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate teritoriului montan Vest, o creştere cu 1,35 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 1,26 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 3,09 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 0,33 puncte procentuale în judeţele asociate zonei metropolitane Conatanţa.

În graficul următor sunt înregistrate valorile medii înregistrate în perioada 2000-2012 pentru ponderea în cheltuielile publice a cheltuielilor pentru servicii publice pentru fiecare judeţ – cu albastru / verde sunt înregistrate valorile pentru judeţele în care ponderea este mai mare / mică faţă de media pentru România.


51

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

16.00%

18.00%

20.00%Al

baAr

adAr

geş

Ba

cău

Biho

rB

istr

iţa -

Nă

său

d

Boto

şani

Bră

ila

Braş

ovB

uză

u

Că

lăra

şi

Cara

ş ‐ S

ever

inCl

ujCo

nsta

nţa

Cova

sna

Dâm

bovi

ţaD

olj

Gal

aţi

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

miţa Iaşi

Ilfov

Mar

amur

eşM

ehed

inţi

Mun

. Buc

ureş

tiM

ureş

Nea

mţ

Olt

Prah

ova

Să

laj

Satu

Mar

eSi

biu

Suce

ava

Tele

orm

anTi

miş

Tulc

eaVâ

lcea

Vasl

uiVr

ance

aRo

man

ia

Ponderea cheltuielilor pentru serviciile publice in total cheltuieli publice pentru fiecare judet

Grafic 6.32. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Sursa datelor: INS

După cum se poate observa din grafic, cele mai mari ponderi în total cheltuieli publice a cheltuielilor de capital se înregistrează în judeţele Teleorman, Olt, Giurgiu, Ilfov, Arad, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Argeş, Bihor, Sibiu, Conatanţa, Municipiul Bucureşti.

3. Servicii publice locale pentru dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape

Pentru această secţiune au fost utilizate din baza de date valorile aferente indicatoilor cheltuieli pentru serviciile publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape, cheltuieli totale pentru fiecare judeţ şi pentru total ţară. În următoarele tabele, sunt înregistrate valorile pentru anii 2000, 2005, 2010, 2011, 2012 şi mediile pentru intervalul 2000-2012.

Ani 2000 2005 2010 2011 2012 medie

TOTAL 96,127,730 3,199,165,607 5,532,995,711 4,503,232,273 4,641,731,964 3,455,342,414

1 Alba 987,240 34,242,923 84,735,179 80,829,176 85,070,266 57,787,905

2 Arad 2,401,140 66,343,183 113,613,607 94,332,934 90,511,693 68,832,008

3 Argeş 2,682,940 107,429,315 143,914,364 106,116,380 108,873,021 98,624,808

4 Bacău 2,213,910 71,694,644 100,667,994 73,594,369 72,283,834 69,357,198

5 Bihor 3,468,760 77,919,947 166,483,135 127,392,252 128,336,855 101,429,989

6 Bistriţa - Năsăud 1,166,640 17,391,967 74,002,686 85,952,010 98,794,104 38,495,408

7 Botoşani 874,610 55,137,341 57,272,920 74,408,554 81,227,417 45,924,138

8 Braşov 4,663,890 108,032,918 162,507,307 123,128,728 141,832,737 105,489,269

9 Brăila 576,740 34,086,861 50,216,272 54,344,129 79,146,455 37,899,385

10 Buzău 1,620,270 55,975,206 94,332,570 55,749,820 54,827,872 57,085,065

11 Caraş – Severin 897,870 90,421,422 107,082,570 120,329,335 93,471,197 66,732,995

12 Călăraşi 1,337,270 21,259,609 60,132,138 58,529,517 55,304,164 36,152,458

13 Cluj 6,104,470 87,530,657 183,367,827 229,038,263 146,917,381 111,947,064

14 Constanţa 4,270,730 210,630,111 285,213,086 350,859,065 429,275,848 207,026,643

15 Covasna 1,129,740 16,022,724 52,438,986 33,420,548 25,221,766 25,525,298

16 Dâmboviţa 3,016,980 42,818,715 104,182,805 84,558,600 77,646,359 58,471,686

17 Dolj 3,653,360 76,339,504 122,330,903 98,998,555 92,858,490 79,097,160

18 Galaţi 1,772,090 111,714,418 95,781,166 71,458,738 67,997,201 81,040,517

19 Giurgiu 552,730 16,503,727 53,011,296 64,679,721 57,628,740 34,353,890

20 Gorj 3,462,940 28,554,804 87,504,825 78,817,663 71,254,680 49,676,802

21 Harghita 1,549,140 32,997,345 52,834,780 54,118,370 47,455,304 40,014,976

22 Hunedoara 2,475,070 74,362,090 174,153,848 144,591,373 106,595,798 93,266,939

23 Ialomiţa 2,057,390 17,670,760 65,743,619 53,687,483 42,844,134 33,923,558

24 Iaşi 2,838,210 81,347,093 165,328,745 102,160,995 116,625,960 91,994,990

25 Ilfov 12,768,060 42,524,394 149,935,815 89,753,995 100,437,667 80,112,428

52



52

26 Maramureş 2,043,140 25,875,118 101,950,501 94,060,637 82,639,930 58,283,365

27 Mehedinţi 559,430 26,891,447 75,234,060 78,884,572 69,270,676 41,368,803

28 Mureş 2,096,950 60,422,283 143,025,976 104,475,694 96,420,853 79,259,024

29 Neamţ 1,234,590 41,410,448 93,814,809 101,991,589 94,536,302 57,461,548

30 Olt 1,223,460 28,284,523 116,281,729 112,837,418 107,732,625 58,522,699

31 Prahova 5,248,030 90,638,545 195,558,061 154,776,918 145,264,972 122,111,567

32 Satu Mare 2,470,350 21,471,388 104,334,286 68,114,893 52,122,893 41,053,640

33 Sălaj 733,540 19,928,124 38,524,021 29,091,640 28,947,017 25,215,693

34 Sibiu 3,194,480 70,566,939 131,443,787 89,033,424 95,074,058 84,594,781

35 Suceava 1,827,270 76,848,972 137,003,222 113,878,263 104,511,823 75,513,640

36 Teleorman 934,780 31,064,653 47,610,107 44,878,574 61,609,483 38,981,579

37 Timiş 2,948,100 148,894,348 186,816,015 165,544,632 178,682,456 131,279,783

38 Tulcea 955,690 33,621,279 95,130,286 81,013,761 65,992,695 47,695,042

39 Vaslui 612,440 34,513,231 86,913,521 84,754,524 85,033,299 46,927,834

40 Vâlcea 756,110 39,491,446 78,462,278 67,314,883 66,038,137 53,566,386

41 Vrancea 747,180 50,611,769 55,432,173 59,058,568 52,139,974 44,938,744

42 Mun. Bucureşti 0 819,679,416 1,038,672,436 542,671,710 783,275,828 678,305,707

Tabel 6.12. Servicii publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape – u.m. Sursa datelor: INS

După cum se poate observa din coloana cu valorile medii ale serviciilor publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Constanţa, Timiş, Prahova, Cluj, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Covasna, Sălaj. În vederea îmbunătăţirii infrastructurii locale, nivelului de trai şi protectiei mediului, se recomandă identificarea de soluții pentru creşterea veniturilor și implicit a cheltuielilor pentru servicii pulice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape în judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Covasna, Sălaj. Unele soluții se pot referi de exemplu la crearea unor inteprinderi public-private sau la delegarea integrală a unor servicii publice de iluminat, deșeuri, termoficare, apă-canal, pentru a îmbunătăți managementul acestor utilități.

În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cheltuielilor pentru serviciilor publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape pentru total ţară şi pentru Municipiul Bucureşti. Acestea au urcat constant începând cu anul 2007-2008, până în 2010, după 2011 înregistrându-se o scădere, cauzată probabil și de reducerea costurilor publice cu investițiile de capital și gestiune în domeniul serviciilor publice. Oportunitatea oferită de fondurile structurale nu a fost fructificată corespunzător pentru perioada respectivă, iar acest lucru s-a remarcat în slaba absorbție a banilor destinați dezvoltării infrastructurii urbane în primii ani. Aceasta s-a îmbunătățit după anul 2011, odată cu cheltuirea primelor sume alocate pentru dezvoltarea orașelor, prin POR și POS Mediu.

Grafic 6.33. Servicii publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti Sursa datelor: INS

Pentru zonele geografice menţionate sunt prezentate, în graficele de mai jos, evoluţiile ponderilor cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România pentru perioada 2000-2012:


53

5.44%

6.94%

7.65%7.24%

8.41%

7.63%

1.48%

6.04%

7.20%

6.72% 6.87%

9.59%

10.67%

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul județelor asociate teritoriului costierin total cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publice Romania

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

16.00%

18.00%

20.00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul județelor asociate teritoriilor frontaliere in total

cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publice Romania




Transfrontalier EST


54



54

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul județelor asociate asociate teritoriilor montane in total cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publice Romania





0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%

7.00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul județelor asociate asociate zonelor metropolitane din Centru și Vest in total cheltuieli pentru servicii si dezvoltare

publice Romania






55

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

2000200120022003200420052006200720082009201020112012

Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul județelor asociate asociate zonelor metropolitane din sud in total cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publice

Romania




0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția serviciilor si dezvoltarii publice la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din est in total cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publice

Romania





Grafic 6.34. Ponderea cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică din zona menţionată în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică ţară Sursa datelor: INS

56



56

Analizând graficele de mai sus putem concluziona următoarele referitor la ponderea cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică din zona respectivă în total cheltuieli de capital la nivelul României: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,48%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,67%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 5,17%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 8,68%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 4,58%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 8,32%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 7,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 17,33%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 7,34%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 9,89%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 3,35%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 6,53%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 8,34%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 13,21%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de 8,43%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 13,28%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 4,84%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 8,47%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 0,83%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 1,80%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 2,73%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,85%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 1,40%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,70%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 2,43%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 6,35%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,07%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2004 (de 4,70%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 2%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,80%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 13,28%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 31,28%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 9,25%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,44%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 5,61%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 1,56%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 2,93%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,27%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,90%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2008 (de doar 2,77%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2004 (de 4,33%). În graficul următor este surprins modul de realizare a cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica generală, la nivelul României, prin contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2000-2012:


57

Alba, 1.7%

Arad, 2.0%Argeş, 2.9%

Bacău, 2.0%Bihor, 2.9%


Botoşani, 1.3%

Brăila, 1.1%

Braşov, 3.1%

Buzău, 1.7%

Călăraşi, 1.0%


Cluj, 3.2%

Constanţa, 6.0%

Covasna, 0.7%

Dâmboviţa, 1.7%

Dolj, 2.3%

Galaţi, 2.3%

Giurgiu, 1.0%Gorj, 1.4%

Harghita, 1.2%

Hunedoara, 2.7%Ialomiţa, 1.0%Iaşi, 2.7%

Ilfov, 2.3%

Maramureş, 1.7%

Mehedinţi, 1.2%


Mureş, 2.3%

Neamţ, 1.7%

Olt, 1.7%

Prahova, 3.5%

Sălaj, 0.7%

Satu Mare, 1.2%

Sibiu, 2.4%

Suceava, 2.2%

Teleorman, 1.1%Timiş, 3.8%

Tulcea, 1.4%

Vâlcea, 1.6%

Vaslui, 1.4%

Vrancea, 1.3%

Ponderea cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica generala din diferite judete fata de cheltuielile pentru servicii si dezvoltare publica la nivelul Romaniei

Grafic 6.35. Ponderea cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică generală din diferite județe față de cheltuielile pentru servicii și dezvoltare publică la nivelul României Sursa datelor: INS

După cum se poate observa din coloana cu valorile medii ale ponderii serviciilor publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape în total ţară, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Constanţa, Timiş, Prahova, Cluj, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Covasna, Sălaj. În vederea îmbunătăţirii infrastructurii locale, nivelului de trai şi protectiei mediului, se recomandă creşterea cheltuielilor pentru servicii pulice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape în judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Covasna, Sălaj. În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada analizată a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică din diferite zone în total la nivelul României, următoarele grafice surprind evoluţia pentru trei subperioade (2000-2004, 2005-2009, 2010-2012). În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2000-2004 a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 15,79 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei costiere, cu 2,97 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Cluj se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 3,92 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 3,51 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier Vest.

58



58

2.97%

-3.51%

2.05%

0.67%1.67%

-1.12%-1.83%

-2.44%-2.44%

0.11%

-2.06%

-3.29%-3.92%

1.63%

-1.48%

15.79%

2.87%

1.15%

0.06% 0.06%

-1.00%

-5.00%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

D I N A M I C A P O N D E R I I S E R V I C I I LO R S I D E Z VO LTA R I I P U B L I C E I N TOTA L P E N T R U R O M A N I A A D I F E R I T E LO R T E R I TO R I I ( 2 0 0 0 - 2 0 0 4 )








Grafic 6.36. Dinamica ponderii serviciilor și dezvoltării publice în total pentru România a diferitelor teritorii (2000-2004) Sursa datelor: INS

-0.92%

1.02%

-1.69%

0.81%

-0.90%

1.80%

1.22%

-0.04%

2.56%

0.50%

-0.53%

1.83%

0.23%

-0.96%

0.01%

-7.19%

-1.42%

-0.55%-0.40%

0.06%

-1.00%

-8.00%

-6.00%

-4.00%

-2.00%

0.00%

2.00%

4.00%











59

În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2005-2009 a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România, cea mai mare creştere este înregistrată în judeţele asociate teritoriului montan Est, o creştere cu 2,56 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, cu 1,83 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 7,19 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,69 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier sud non UE.

3.80%

-1.11%

0.68%

4.96%

-0.06%

0.50%

-0.82%-0.46%

0.17%

-0.30%

0.12%

-0.82%

-0.15%

0.47%

-0.21%

-2.44%

4.09%

0.23%

-0.26%-0.48%

0.49%

-3.00%

-2.00%

-1.00%

0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%


Zona costiera Transfrontalier VEST

Transfrontalier SUD non-UE Transfrontalier SUD - UE

Transfrontalier EST Transfrontalier NORD

Teritoriu montan VEST Teritoriu montan SUD

Teritoriu montan EST Teritoriu montan DOBROGEA

Zona metropolitana BRASOV Zona metropolitana SATU MARE

Zona metropolitana Cluj Zona metropolitana TIMIS

Zona metropolitana CRAIOVA Zona metropolitana Bucuresti

Zona metropolitana CONSTANTA Zona metropolitana BRAILA

Zona metropolitana BACAU Zona metropolitana IASI



În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud UE, o creştere cu 4,96 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Constanţa, cu 4,09 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 2,44 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,11 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier vest.

În graficul următor sunt înregistrate valorile medii înregistrate în perioada 2000-2012 pentru ponderea în cheltuielile publice a cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică pentru fiecare judeţ – cu albastru / verde sunt înregistrate valorile pentru judeţele în care ponderea este mai mare / mică faţă de media pentru România.

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

Alb

a

Ara

d

Arg

eş

Bacău

Bih

or

Bis

triţa -

Năsăud

Bo

toşa

ni

Bră

ila

Bra

şov

Buzău

Călă

raşi

Car

aş ‐

Sev

erin

Clu

j

Co

nst

anţa

Co

vasn

a

Dâm

bo

viţa

Do

lj

Gal

aţi

Giu

rgiu

Go

rj

Har

ghit

a

Hu

ned

oar

a

Ialo

miţ

a

Iaşi

Ilfo

v

Mar

amu

reş

Meh

edin

ţi

Mu

n. B

ucu

reşt

i

Mu

reş

Nea

mţ

Olt

Prah

ova

Să

laj

Satu

Mar

e

Sib

iu

Suce

ava

Tele

orm

an

Tim

iş

Tulc

ea

Vâl

cea

Vas

lui

Vra

nce

a

Ro

man

ia

Ponderea cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica in total cheltuieli publice pentru fiecare judet

Grafic 6.39. Ponderea cheltuieilor pentru servicii și dezvoltare publică în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Sursa datelor: INS

60



60

După cum se poate observa din grafic, cele mai mari ponderi în total cheltuieli publice a cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică de capital se înregistrează în judeţele Constanţa, Municipiul Bucureşti, Ilfov, Sibiu, Hunedoara, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Maramureş, Bistriţa Năsăud, Neamţ, Vaslui, Sălaj. În vederea îmbunătăţirii infrastructurii locale, nivelului de trai şi protectiei mediului, se recomandă creşterea cheltuielilor pentru servicii pulice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape în judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Vaslui, Sălaj.

4. Transport şi comunicaţii Pentru această secţiune au fost utilizate din baza de date valorile aferente indicatoilor cheltuieli de transport şi comunicaţii, cheltuieli totale pentru fiecare judeţ şi pentru total ţară. În următoarele tabele, am înregistrat valorile pentru anii 2000, 2005, 2010, 2011, 2012 şi mediile pentru intervalul 2000-2012.

Ani 2000 2005 2010 2011 2012 average

TOTAL 24,160,990 2,624,553,428 6,289,837,134 8,025,202,165 8,661,066,125 4,105,674,209

1 Alba 182,410 39,619,079 104,475,984 131,279,288 163,127,895 58,573,362

2 Arad 48,259,195 174,357,005 202,951,867 222,991,385 90,596,704

3 Argeş 2,644,940 65,015,051 142,526,790 192,734,916 184,321,895 101,273,352

4 Bacău 3,044,990 95,804,157 116,579,612 223,778,864 192,489,804 98,491,153

5 Bihor 564,500 71,816,183 137,353,800 210,087,105 230,955,247 104,622,282

6 Bistriţa - Năsăud 23,740 25,850,353 79,932,248 130,722,970 171,668,746 52,065,932

7 Botoşani 682,360 44,031,317 95,538,100 131,396,004 131,245,724 60,846,131

8 Braşov 219,110 78,377,452 250,122,437 247,516,543 292,898,356 142,343,681

9 Brăila 35,607,708 72,550,664 109,077,968 97,744,966 46,751,762

10 Buzău 131,650 68,491,508 92,419,253 89,815,742 99,533,122 51,805,038

11 Caraş - Severin 339,770 12,096,184 30,469,436 62,422,428 88,989,220 25,634,062

12 Călăraşi 15,000 11,835,075 43,839,768 91,214,270 100,329,562 35,424,904

13 Cluj 735,480 114,410,155 277,037,476 370,748,946 470,906,102 184,267,795

14 Constanţa 46,529,026 160,935,074 229,739,051 190,515,731 83,255,864

15 Covasna 4,000 16,706,225 36,410,461 79,806,682 73,036,083 27,633,207

16 Dâmboviţa 2,620 33,755,414 94,479,728 194,334,206 161,473,405 64,911,171

17 Dolj 348,120 53,417,075 212,515,975 188,477,057 311,379,236 105,596,421

18 Galaţi 981,420 49,195,559 137,132,502 164,714,580 178,237,575 80,831,712

19 Giurgiu 335,410 14,812,032 42,633,706 89,003,674 104,175,119 37,961,191

20 Gorj 965,950 33,158,808 107,663,416 142,321,533 139,489,439 64,603,143

21 Harghita 39,366,436 71,704,765 103,868,186 96,442,351 44,191,795

22 Hunedoara 53,640 38,281,908 108,343,034 177,049,792 180,430,572 71,426,900

23 Ialomiţa 34,720 16,247,710 50,824,322 60,918,572 52,347,272 30,703,331

24 Iaşi 765,280 59,952,883 158,124,015 212,122,664 294,684,888 104,318,839

25 Ilfov 361,320 58,191,923 285,650,014 251,629,906 363,067,557 131,009,607

26 Maramureş 105,860 46,007,466 121,436,959 134,425,106 150,216,398 68,968,334

27 Mehedinţi 291,640 29,218,704 85,863,636 148,473,790 128,317,856 46,135,490

28 Mureş 279,140 63,479,709 123,386,204 231,665,430 186,199,102 95,488,626

29 Neamţ 865,990 39,739,624 108,763,190 164,169,888 156,951,848 62,672,286

30 Olt 1,139,760 35,018,901 68,465,833 92,831,973 124,569,105 47,940,625

31 Prahova 4,094,570 106,285,030 281,975,894 272,171,704 291,038,910 147,488,913

32 Satu Mare 51,330 26,992,360 60,197,764 77,625,065 122,945,689 44,233,836

33 Sălaj 84,540 18,739,721 43,579,645 136,071,242 96,336,176 39,255,701

34 Sibiu 60,412,282 174,991,636 245,744,359 252,744,960 107,560,538

35 Suceava 1,757,810 47,641,797 179,253,947 236,847,503 264,672,417 102,799,573

36 Teleorman 373,100 47,684,382 46,281,965 67,874,272 98,477,139 50,390,853

37 Timiş 801,650 148,108,848 220,640,883 289,289,780 425,147,660 167,629,230

38 Tulcea 8,820 20,709,313 72,938,754 105,406,331 40,647,442 36,036,361

39 Vaslui 685,670 21,841,180 103,967,776 150,974,826 102,252,124 52,833,313

40 Vâlcea 868,670 29,538,455 112,210,564 140,075,681 180,380,151 64,652,029

41 Vrancea 316,010 80,042,590 76,535,705 85,485,612 73,288,197 54,288,906

42 Mun. Bucureşti 632,264,650 1,325,727,194 1,358,336,789 1,374,399,699 1,018,160,256

Tabel 6.13. Transport şi comunicaţii – u.m. Sursa datelor: INS

După cum se poate observa din coloana cu valorile medii ale cheltuielilor de transport şi comunicaţii, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Cluj, Timiş, Prahova, Braşov, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Covasna, Caraş-Severin. Cheltuielile de transport şi comunicaţii au un rol important în livrarea unor servicii publice esențiale pentru echiparea teritoriului, cu scolul creșterii calității vieții locuitorilor, prin susținerea și suportul pe care aceste elemente îl au în dezvoltarea economică, suport necesar mediului de afaceri. Așa cum au avut o performanță bună și la alte servicii publice, județele din prima jumătate a clasamentului au și aici indicatori buni, toate acestea corelându-se cu interesul mediului de afaceri de a investi aici. Din păcate, o serie de județe nu au o performanță foarte bună la aceste infrastructuri de


61

bază, și aici, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Covasna, Tulcea, Caraş-Severin, Olt care se află aproape de media națională sau chiar sub această medie.

În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cheltuielilor de transport şi comunicaţii capital pentru total ţară şi pentru Municipiul Bucureşti. Grafic 6.40. Transport şi comunicaţii (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti Sursa datelor: INS

Pentru zonele geografice menţionate sunt prezentate, în graficele de mai jos, evoluţiile ponderilor cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii în total cheltuieli pentru transport şi comunicaţii România. Se observă că dinamica creșterii pentru nivelul național a fost mai mare decât cea pe București, poate și datorită fapului că teritoriul a cunoscut ăn ultimii ani o concentrare a investițiilor, utilizând și fondurile structurale: rețele telefonice și telefonie, TV, broadband internet, realizarea unor noi investiții în infrastructura de transport: autostrada A2, diverse proiecte de centuri ocolitoare, drumuri județene și locale.

0.04%

2.97%

3.44%

4.47%

3.54%

2.56%

0.86%

2.68%

2.18%

3.24%

3.72%

4.18%

2.67%

0.00%

0.50%

1.00%

1.50%

2.00%

2.50%

3.00%

3.50%

4.00%

4.50%

5.00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii cheltuielilor pentru transport la nivelul județelor asociate teritoriului costier in cheltuieli pentru transport totale Romania

62



62

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii cheltuielilor pentru transport la nivelul județelor asociate teritoriului costier in cheltuieli pentru transport totale Romania




Transfrontalier EST


0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

16.00%

18.00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii cheltuielilor pentru transport la nivelul județelor asociate teritoriilor montane in cheltuieli pentru transport totale Romania






63

0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii cheltuielilor pentru transport la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din Centru și Vest in cheltuieli pentru transport totale Romania





0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

2000200120022003200420052006200720082009201020112012

Evoluția ponderii cheltuielilor pentru transport la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din sud in cheltuieli pentru transport totale Romania




64



64

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii cheltuielilor pentru transport la nivelul județelor asociate zonelor metropolitane din est in cheltuieli pentru transport totale Romania





Grafic 6.41. Ponderea cheltuielilor de capital din zona menţionată în total cheltuieli capital ţară Sursa datelor: INS

Analizând graficele de mai sus putem concluziona următoarele referitor la ponderea cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii din zona respectivă în total cheltuieli de capital la nivelul României: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 4,47%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,55%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 6,66%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2007 (de doar 4,44%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 7,42%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 6,56%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,73%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de 4,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 12,93%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 3,56%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,81%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 4,72%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,24%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de 5,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 15,45%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 4,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 8,73%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 1,47%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,91%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2009 (de 4,51%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,65%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 3, 15%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 5,44%);


65

în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,32%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 5,64%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,44%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 3,60%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,50%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 50,79%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 3%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,39%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 5,05%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 1,74%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 12,60%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 1,48%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 3,40%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,69%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 10,10%). Concluziile graficelor de mai sus reflectă și o concentrarea a cheltuielilor pentru ultimii ani (2012) în zonele ce cuprind: Clujul, Timiș, Maramureș , Arad, Iași. Aici au fost cele mai importante creșteri de investiții public în domeniul transporturi și comunicații, poate fie ca urmare a creșterii fie ca și consecință a recuperării decalajelor. În graficul următor este surprins modul de realizare a cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii, la nivelul României, prin contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2000-2012:

Alba, 1.4% Arad, 2.2%

Argeş, 2.5%Bacău, 2.4%

Bihor, 2.5%


Botoşani, 1.5%

Brăila, 1.1%

Braşov, 3.5%

Buzău, 1.3%

Călăraşi, 0.9%


Cluj, 4.5%

Constanţa, 2.0%

Covasna, 0.7%

Dâmboviţa, 1.6%

Dolj, 2.6%

Galaţi, 2.0%

Giurgiu, 0.9%Gorj, 1.6%

Harghita, 1.1%

Hunedoara, 1.7%


Ilfov, 3.2%Maramureş, 1.7%Mehedinţi, 1.1%


Mureş, 2.3%

Neamţ, 1.5%

Olt, 1.2%

Prahova, 3.6%

Sălaj, 1.0%

Satu Mare, 1.1%

Sibiu, 2.6%

Suceava, 2.5%

Teleorman, 1.2%

Timiş, 4.1%

Tulcea, 0.9%

Vâlcea, 1.6% Vaslui, 1.3%

Vrancea, 1.3%

Ponderea cheltuielilor pentru transport si comunicatii din diferite judete fata de cheltuielile pentru transport si comunicatii la nivelul Romaniei

Grafic 6.42. Ponderea cheltuieilor pentru transport și comunicații din diferite județe, față de total la nivelul României Sursa datelor: INS

După cum se poate observa din valorile înregistrate în graficul precedent, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Cluj, Timiş, Prahova, Braşov, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Covasna, Caraş Severin. Având în vedere efectele pozitive pe care le generează cheltuielile pentru transport şi comunicaţii asupra nivelului de trai, nivelului de securitate sociala, se recomandă creşterea acestora în judeţele Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Covasna, Caraş Severin. În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada analizată a ponderii cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii din diferite zone în total la nivelul României, următoarele grafice surprind evoluţia pentru trei subperioade (2000-2004, 2005-2009, 2010-2012):

66



66

3.50%2.40%

1.07%0.07%

-5.61%

-3.16%

2.53%

-6.47%

-1.62%

0.79%2.38% 2.36%

1.21%1.43%

0.97%

30.98%

2.71%

-0.44%

-9.71%

0.03% 0.26%

-15.00%

-10.00%

-5.00%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

D I N A M I C A P O N D E R I I C H E LT U I E L I LO R P E N T R U T R A N S P O R T A D I F E R I T E LO R T E R I TO R I I I N TOTA L C H E LT U I E L I P E N T R U T R A N S P O R T R O M A N I A ( 2 0 0 0 - 2 0 0 4 )








Grafic 6.43. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentr transport România (2000-2004) Sursa datelor: INS

În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2000-2004 a ponderii cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii în total cheltuieli pentru transport şi comunicaţii România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 30,98 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei costiere, cu 3,50 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bacău se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 9,71 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 6,47 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului montan Sud.

0.68%

0.10%

-2.43%

0.10%0.02%

0.34% 0.21%

2.31%

-0.08%

0.31%

1.53%

0.00% 0.07%

-2.08%

0.39%

4.91%

0.37%

-0.27%

-1.91%

0.03%0.26%

-3.00%

-2.00%

-1.00%

0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%









Grafic 6.44. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentru transport România (2005-2009) Sursa datelor: INS


67

În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2005-2009 a ponderii cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii în total cheltuieli pentru transport şi comunicaţii România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 4,91 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate teritoriului montan Sud, cu 2,31 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud non-UE se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 2,43 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 2,08 puncte procentuale în judeţele asociate zonei metropolitane Timiş.

-1.05%

0.75%

2.06%

1.59%

-0.40%

0.72%

1.41%

-0.30%

0.96%

-0.69%-0.59%

0.27%

1.03%1.40%

0.22%

-5.56%

-0.36%

-0.84%

0.37%

0.89%

0.20%

-6.00%

-5.00%

-4.00%

-3.00%

-2.00%

-1.00%

0.00%

1.00%

2.00%

3.00%









Grafic 6.45. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentru transport România (2010-2012) Sursa datelor: INS

În ceea ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii în total cheltuieli pentru transport şi comunicaţii România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 2,06 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud - UE, cu 1,59 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 5,56 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,05 puncte procentuale în judeţele asociate zonei costiere. În graficul următor sunt înregistrate valorile medii înregistrate în perioada 2000-2012 pentru ponderea în cheltuielile publice a cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii pentru fiecare judeţ – cu albastru / verde sunt înregistrate valorile pentru judeţele în care ponderea este mai mică / mare faţă de media pentru România.

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

Alb

aA

rad

Arg

eşB

acă

u

Biho

rB

istr

iţa -

Năsă

ud

Boto

şani

Bră

ila

Braş

ovB

uză

u

Călă

raşi

Cara

ş ‐ S

ever

inCl

ujCo

nsta

nţa

Cova

sna

Dâm

bovi

ţaD

olj

Gal

aţi

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

itaH

uned

oara

Ialo

miţa Iaşi

Ilfov

Mar

amur

eşM

ehed

inţi

Mun

. Buc

ureş

tiM

ureş

Nea

mţ

Olt

Prah

ova

Săla

j

Satu

Mar

eSi

biu

Suce

ava

Tele

orm

anTi

miş

Tulc

eaVâ

lcea

Vasl

uiVr

ance

aRo

man

ia

Ponderea cheltuielilor pentru transport isi comunicatii in total cheltuieli publice pentru fiecare judet

Grafic 6.46. Ponderea cheltuielilor pentru transport și comunicații în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Sursa datelor: INS

68



68

După cum se poate observa din grafic, cele mai mari ponderi în total cheltuieli publice a cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii se înregistrează în Municipiul Bucureşti, judeţele Ilfov, Cluj, Timiş, Prahova, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de judeţele Buzău, Olt, Călăraşi, Constanţa, Caraş Severin. III.1.5 Transport și depozitare Pentru analiza sectorului de transport şi depozitare (cod CAEN H), au fost utilizate informaţii aferente perioadei 2007-2011 pentru toate judeţele pentru următorii indicatori: cifra de afaceri, profitul, numărul de firme, numărul de angajaţi. Pentru a analiza caracteristicile aferente acestui sector de activitate, a fost realizată o grupare a judeţelor pe regiuni:

Județele asociate zonei costiere (judeţele Tulcea şi Constanţa);

Județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), transfrontalier SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), transfrontalier SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), transfrontalier EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), transfrontalier NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava);

Județe asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea);

Judeţe asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş);

Judeţe asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa);

Judeţe asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Galaţi, Tulcea), zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani). Pentru a avea o viziune de ansamblu a dinamicii în timp şi spaţiu a volumului vânzărilor în sectorul de transport şi depozitare, în tabelul următor sunt înregistrate valorile aferente cifrei de afaceri înregistrate de firmele din acest sector pentru fiecare judeţ, în perioada 2008-2012

5.


2007 437,176,503 866,608,503 1,673,907,904 419,430,931 1,469,379,053 293,255,512 199,223,823 387,696,132 1,220,669,733 287,094,838 279,602,587

2008 460,071,806 910,883,617 1,379,114,475 433,715,928 1,537,120,527 263,363,391 175,422,766 228,004,599 1,097,554,370 302,710,061 390,806,250

2009 452,666,127 850,801,316 1,141,791,568 424,780,044 1,417,682,970 248,058,685 149,383,013 265,059,125 980,626,867 207,435,940 259,640,683

2010 528,764,960 1,041,289,071 1,555,627,643 1,099,844,636 1,569,187,666 271,928,823 172,575,473 274,785,184 1,226,322,617 347,035,097 407,860,735

2011 631,939,661 1,342,743,038 1,950,307,927 381,514,482 1,909,044,767 344,139,535 166,906,232 347,032,130 1,463,649,243 390,358,244 367,290,098

Anii CARAS-SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA

2007 197,014,3

27 1,774,856,324 3,300,039,233 305,518,398 374,434,349 702,550,745 593,650,005 1,025,526,763 261,028,917 441,152,486 659,796,805

2008 166,516,9

79 1,601,070,301 3,678,042,677 311,682,536 430,363,975 490,998,826 787,278,825 1,344,307,912 272,618,237 519,367,715 586,711,654

2009 172,385,5

46 1,351,678,792 2,947,818,376 276,973,617 357,200,374 426,648,455 629,356,785 1,575,937,595 241,846,425 422,113,148 510,444,886

2010 189,034,3

55 1,383,544,228 3,385,934,808 317,204,286 377,342,327 486,336,450 743,631,718 1,226,331,317 252,847,531 490,908,105 596,592,205

2011 213,064,9

35 1,713,003,847 3,096,644,187 387,867,079 439,286,827 558,582,947 765,509,283 686,639,942 305,236,636 528,320,964 313,361,954


2007 263,805,908 584,657,799 3,008,834,072 677,794,134 307,518,249 12,252,666,862 554,342,652 293,676,328 204,703,718 1,582,088,848

2008 209,642,288 492,327,430 3,525,835,600 618,412,494 298,952,082 10,151,565,661 696,905,407 316,608,359 176,498,857 1,793,198,852

2009 196,775,898 409,724,952 2,981,037,306 517,650,493 290,977,351 7,613,548,886 498,973,697 275,991,384 135,754,445 1,614,237,894

2010 227,063,970 446,925,193 3,465,988,682 592,033,256 359,983,023 8,186,705,530 531,382,828 305,732,982 158,673,260 1,653,898,288

2011 305,448,570 504,120,289 3,808,959,535 693,932,985 328,815,965 9,169,201,919 546,820,165 352,840,604 151,147,121 1,712,387,659

5 Sursa datelor: MDRAP, bază de date Soft Union, 2013


69


2007 564,096,923 456,934,149 2,019,608,317 556,961,674 253,588,826 1,650,382,063 223,770,120 481,088,289 155,181,898 176,933,608

2008 757,229,824 786,313,379 1,912,905,382 570,366,421 175,775,658 1,613,558,687 239,884,850 525,490,930 118,440,993 145,040,404

2009 469,749,422 349,958,027 2,000,963,526 517,572,993 159,542,675 1,483,564,736 188,349,419 445,070,056 84,579,750 120,279,961

2010 556,063,036 371,811,817 2,350,884,343 625,140,808 208,153,756 1,903,357,773 207,940,245 433,459,703 86,549,334 135,420,025

2011 694,096,263 460,724,115 2,456,158,740 838,665,594 261,676,514 2,193,266,112 257,382,498 471,487,317 98,924,191 160,944,464

Tabel 6.14. Cifra de afaceri – sector transport şi depozitare (u.m.) Sursa datelor: INS

Cifrele din tabelele de mai sus sunt foarte importante și relevante pentru a identifica și observa competitivitatea teritoriilor. Pentru aceste zone, în următoarele grafice sunt prezentate evoluţiile cifrei de afaceri pentru perioada 2008-2012:

3,523,809,353

3,917,927,527

3,136,167,795

3,593,875,053

3,354,026,685

0

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

3,000,000,000

3,500,000,000

4,000,000,000

4,500,000,000

2007 2008 2009 2010 2011

CA sector transport si depozitare la nivelul județelor asociate zonei costiere

0

1,000,000,000

2,000,000,000

3,000,000,000

4,000,000,000

5,000,000,000

6,000,000,000

7,000,000,000

TransfrontalierVEST

TransfrontalierSUD non-UE

TransfrontalierSUD - UE

Transfrontalier EST TransfrontalierNORD

CA sector transport si depozitare la nivelul județelor asociate teritoriilor frontaliere

2007

2008

2009

2010

2011

0

1,000,000,000

2,000,000,000

3,000,000,000

4,000,000,000

5,000,000,000

6,000,000,000

7,000,000,000


Teritoriu montanSUD

Teritoriu montanEST


CA sector transport si depozitare la nivelul județelor asociate teritoriilor montane

2007

2008

2009

2010

2011

70



70

0

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000





CA sector transport si depozitare la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Centru si Vest

2007

2008

2009

2010

2011

0

2,000,000,000

4,000,000,000

6,000,000,000

8,000,000,000

10,000,000,000

12,000,000,000

14,000,000,000

16,000,000,000

18,000,000,000




CA sector transport si depozitare la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Sud

2007

2008

2009

2010

2011

0

200,000,000

400,000,000

600,000,000

800,000,000

1,000,000,000

1,200,000,000

1,400,000,000

1,600,000,000CA sector transport si depozitare la nivelul județelor asociate teritoriilor

metropolitane din Est

2007

2008

2009

2010

2011

Grafic 6.47. Cifra de afaceri – sector transport şi depozitare – pentru zonele menţionate Sursa datelor: INS

După cum se poate observa din grafice şi din cifrele prezentate, cele mai mari vânzări în sectorul de transport şi depozitare sunt în judeţele Municipiul Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Sibiu, Timiş, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Caraş Severin, Botoşani, Olt, Vrancea, Vaslui. Evident că vânzările din sectorul de transport şi depozitare sunt corelate cu nivelul de dezvoltare al


71

altor sectoare de activitate, cum ar fi comerţul şi construcţiile, fiind condiţionate de populaţia şi nivelul de trai din aceste judeţe, dar şi de marja de adaos comercial. În graficul următor este surprins modul de realizare a cifrei de afaceri totală, la nivelul României, prin contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2007-2011:

Alba, 1.1% Arad,

2.3%

Argeş, 4.1%

Bacău, 1.4%

Bihor, 3.6%


Botoşani, 0.4%

Brăila, 0.8%

Braşov, 3.0%

Buzău, 0.8%

Călăraşi, 0.8%


Cluj, 3.8%

Constanţa, 7.6%

Covasna, 0.7%

Dâmboviţa, 0.9%

Dolj, 1.4%

Galaţi, 1.6%

Giurgiu, 2.6%

Gorj, 0.6%

Harghita, 1.1%Hunedoara, 1.3%


Ilfov, 8.7%

Maramureş, 1.5%

Mehedinţi, 0.7%


Mureş, 1.4%

Neamţ, 0.7%

Olt, 0.4%

Prahova, 3.8%

Sălaj, 1.4%

Satu Mare, 1.2% Sibiu, 5.0%

Suceava, 1.4%

Teleorman, 0.5%

Timiş, 4.1%

Tulcea, 0.5%

Vâlcea, 1.2%

Vaslui, 0.3% Vrancea, 0.4%

CA - transport si depozitare -

structura pe judete valoare medie

2007-2011

Grafic 6.48. CA – transport și depozitare – structura pe județe – valoare medie 2007-2011 Sursa datelor: INS

Analizând valorile medii înregistrate ca medie în perioada 2007-2011 a ponderii Cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit judeţ în total Cifră de afaceri din sectorul de transport şi depozitare, primele 5 locuri după mărimea acestora sunt ocupate de Bucureşti, Constanţa, Cluj, Ilfov, Iaşi, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Ialomiţa, Vaslui, Tulcea, Caraş-Severin, Botoşani. Se recomandă încurajarea dezvoltării comerţului în aceste judeţe, prin realizarea de investiţii în infrastructură şi prin acordarea de facilităţi firmelor nou înfiinţate.

În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cifrei de afaceri din sectorul de transport şi depozitare în cadrul a două perioade – 2007-2008 şi 2009-2012 în cadrul zonelor geografice menţionate:

11.18%

15.80%

-3.52%

8.51%

3.24%

-4.97% 0.86% -8.90% 0.37%

7.20%

-10.09%

23.79%

-9.79% -2.23%

-30.11%

-10.38%

11.45%

4.15% 3.41%

-15.79%

-1.37%

-40.00%

-30.00%

-20.00%

-10.00%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

Cresterea CA din sectorul transport si depozitare in diferite teritorii - 2007-2008

Grafic 6.49. Creșterea CA din sectorul transport și depozitare în diferite teritorii – 2007-2008 Sursa datelor: INS

72



72

După cum se observă în graficul de mai sus, cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2007-2008 se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, judeţele asociate zonei transfrontaliere de Vest şi judeţelor asociate zonei metropolitane Constanţa, dinamica în aceste zone fiind de peste 11% în numai 2 ani.

6.95%

41.78%40.49%

-6.96%

22.68%

46.25%

29.56%

38.81%40.89%

36.65%

49.26%

33.09%

26.73%

47.84%

30.92%

22.50%

5.05%

26.52%

-10.19%

23.04%

50.77%

-20.00%

-10.00%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

Cresterea CA din sectorul transport si depozitare in diferite teritorii - 2009-2011

Grafic 6.50. Creșterea CA din sectorul transport și depozitare în diferite teritorii 2009-2011 Sursa datelor: INS

După cum se observă în graficul de mai sus, cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2009-2011 se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Braşov, zonei metropolitane Timiş, zonei transfrontaliere de Nord, zonei transfrontaliere de Vest, teritoriului montan Est, transfrontalier Sud non-UE, dinamica în aceste zone fiind de peste 40%.

În ceea ce priveşte productivitatea muncii în acest sector, cifra de afaceri pe angajat este reprezentată, în valorile medii înregistrate în perioada 2007-2011, în următorul grafic. Pentru cazurile în care valoarea CA/angajat este mai mare / mică faţă de CA/angajat medie pe ţară, culoarea de reprezentare este albastră/verde.

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

300,000

350,000

400,000

450,000

Alb

aA

rad

Arg

eşB

acău

Bih

orB

istr

iţa -

Năsăud

Bot

oşan

iB

răila

Bra

şov

Buzău

Călă

raşi

Car

aş ‐

Seve

rin

Clu

jC

onst

anţa

Cov

asna

Dâm

bovi

ţaD

olj

Gal

aţi

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

ita

Hun

edoa

raIa

lom

iţa

Iaşi

Ilfov

Mar

amur

eşM

ehed

inţi

Mun

. Buc

ureş

tiM

ureş

Nea

mţ

Olt

Prah

ova

Săla

j

Satu

Mar

eSi

biu

Suce

ava

Tele

orm

anTi

miş

Tulc

eaV

âlce

aV

aslu

iV

ranc

eaR

oman

ia

CA/angajat in sector transport si depozitare - valori medii 2007-2011

Grafic 6.51. CA/angajat în sector transport și depozitare – valori medii 2007-2011 Sursa datelor: INS

Cea mai ridicată productivitate este înregistrată în judeţele Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Argeş, Sălaj, în timp ce locurile cu cea mai scăzută productivitate sunt asociate judeţelor Caraş Severin, Galaţi, Botoşani, Iaşi, Vaslui. În ceea ce priveşte clasamentul aferent cifrei de afaceri pe firmă, acesta este surprins în graficul următor. Pentru cazurile în care valoarea CA/firmă este mai mare / mică faţă de CA/firmă medie pe ţară, culoarea de reprezentare este albastră / verde.


73

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

Alb

aA

rad

Arg

eşB

acă

u

Bih

or

Bis

triţa

- N

ăsău

d

Bo

toşa

ni

Bră

ila

Bra

şov

Bu

zău

Că

lăra

şi

Car

aş ‐

Sev

erin

Clu

jC

on

stan

ţaC

ova

sna

Dâm

bo

viţa

Do

ljG

alaţ

iG

iurg

iuG

orj

Har

ghit

aH

un

edo

ara

Ialo

miţ

aIa

şiIlf

ov

Mar

amu

reş

Meh

edin

ţiM

un

. Bu

cure

şti

Mu

reş

Nea

mţ

Olt

Pra

ho

vaS

ăla

j

Satu

Mar

eSi

biu

Suce

ava

Tele

orm

anTi

miş

Tulc

eaV

âlce

aV

aslu

iV

ran

cea

Ro

man

ia

CA/firma in sector transport si depozitare - valori medii 2007-2011

Grafic 6.52. CA/firmă în sector transpor și depozitare – valori medii 2007-2011 Sursa datelor: INS

Se constată că cea mai mare valoare medie a cifrei de afaceri pe firma se înregistrează în judeţele Ilfov, Giurgiu, Municipiul Bucureşti, Sibiu, Argeş, în timp ce valorile minime sunt înregistrate în judeţele Gorj, Neamţ, Caraş Severin, Vaslui, Vrancea. În ceea ce priveşte profitabilitatea din acest sector, a fost realizat calculul ratei de marjă a profitului net (profit / cifră de afaceri) pentru fiecare judeţ.

Harta 6.1. Raportul dintre PN și CA Sursa datelor: INS

74



74

Valorile medii înregistrate în perioada 2008-2012 sunt reprezentate în graficul următor:

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

16.00%

18.00%

Alb

a

Ara

d

Arg

eş

Bacău

Bih

or

Bis

triţa

- N

ăsău

d

Bo

toşa

ni

Bră

ila

Bra

şov

Bu

zău

Că

lăra

şi

Car

aş ‐

Sev

erin

Clu

j

Co

nst

anţa

Co

vasn

a

Dâm

bo

viţa

Do

lj

Gal

aţi

Giu

rgiu

Go

rj

Har

ghit

a

Hu

ned

oar

a

Ialo

miţ

a

Iaşi

Ilfo

v

Mar

amu

reş

Meh

edin

ţi

Mu

n. B

ucu

reşt

i

Mu

reş

Nea

mţ

Olt

Pra

ho

va

Să

laj

Satu

Mar

e

Sib

iu

Suce

ava

Tele

orm

an

Tim

iş

Tulc

ea

Vâl

cea

Vas

lui

Vra

nce

a

Ro

man

ia

Rata de marja a profitului in sector transport si depozitare - valoare medie 2007-2011

Grafic 6.53. Rata de marjă a profitului în sector transport și depozitare – valoare medie 2007-2011 Sursa datelor: INS

Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul comerţ generează, ca medie, vânzări mai mari decât cheltuielile. Pe grafic sunt trecute cu albastru / verde valorile ratelor de marja ale profitului ale căror valori sunt superioare / inferioare ratei medii înregistrată în România. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Sibiu, Bacău, Constanţa, Tulcea, cu performanţe medii de peste 6,92%, în timp ce judeţele Suceava, Harghita, Argeş, Hunedoara, Giurgiu, cu rate medii de sub 3,10%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare. III.1.6. Tehnologia informațiilor și telecomunicații (TIC) Pentru analiza sectorului TIC (cod CAEN J), a fost folosită baza de date care conţine informaţii aferente perioadei 2007-2011 pentru toate judeţele pentru următorii indicatori: cifra de afaceri, profitul, numărul de firme, număr de angajaţi. Pentru analiza sectorului TIC, au fost utilizate informații

6 aferente perioadei 2008-2011 pentru toate judeţele pentru următorii

indicatori: cifra de afaceri, profitul, numărul de firme, numărul de angajaţi.

Folosind această bază de date, a fost realizată o analiză a sectorului de comerţ prin utilizarea:

• calcularea indicatorilor: cifra de afaceri pe judeţ / cifra de afaceri total ţară în sectorul TIC, creşterea cifrei de afaceri, cifra de afaceri pe angajat şi pe firmă, rata de marjă a profitului (profit / cifră de afaceri);

• metodei grafic tip „bar” cu cifra de afaceri înregistrată pe zone geografice; • metodei grafice (grafic tip pondere “pie”) pentru ponderile medii asociate judeţelor pentru cifra de afaceri înregistrată; • metodei grafice tip „bar” cu creşterea cifrei de afaceri pe zonele geografice analizate în două perioade; • metodei grafice tip „bar” cu valorile medii înregistrate în fiecare judeţ pentru cifra de afaceri pe angajat şi pe firmă; • metodei grafice tip „bar” cu valorile medii înregistrate în fiecare judeţ pentru rata de marjă a profitului. Pentru a analiza caracteristicile aferente acestui sector de activitate, a fost realizată o grupare a judeţelor pe regiuni: • Județele asociate zonei costiere (judeţele Tulcea şi Constanţa); • Județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), transfrontalier SUD non-UE

(judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), transfrontalier SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), transfrontalier EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), transfrontalier NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava);

• Județe asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea);

6 Baza de date MDRAP, www.softunion.ro

http://www.softunion.ro/


75

• Judeţe asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş);

• Judeţe asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), zona metropolitană București (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa);

• Judeţe asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRĂILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani).

Pentru a avea o viziune de ansamblu a dinamicii în timp şi spaţiu a volumului vânzărilor în sectorul TIC, în tabelul următor sunt înregistrate valorile aferente cifrei de afaceri înregistrate de firmele din acest sector, pentru fiecare judeţ, în perioada 2008-2011.


2008 40,977,572 53,818,132 120,525,394 70,308,148 199,875,408 12,793,862 74,796,480 33,672,952 355,739,041 37,849,588 20,501,617

2009 37,793,686 48,820,053 105,433,521 56,995,406 156,920,583 11,975,113 28,899,196 35,040,198 363,941,726 31,327,330 16,878,076

2010 34,946,678 41,808,327 103,364,719 72,937,454 204,849,420 12,208,504 34,573,891 47,236,122 301,128,821 34,770,179 21,522,434

2011 37,611,584 51,341,304 111,749,563 78,914,411 233,361,111 14,207,280 35,936,802 59,912,859 339,553,291 41,264,679 19,705,585

Anii CARAS-SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ

HARGHITA HUNEDOARA

2008 20,128,880 654,717,326 198,054,832 105,650,226 40,112,326 131,292,464 100,804,137 10,314,128 38,145,253 63,708,30

2 56,461,837

2009 23,189,582 686,102,746 140,650,122 107,941,515 27,083,587 142,700,059 81,865,520 12,558,197 34,455,233 51,410,46

6 34,329,883

2010 22,659,722 779,428,543 170,416,026 90,215,295 29,985,061 143,443,111 83,879,554 13,575,614 31,096,962 50,767,54

0 40,982,578

2011 19,922,800 909,900,631 157,743,515 91,704,687 35,807,968 148,882,575 100,737,664 12,808,255 31,682,835 52,015,90

1 37,186,978


2008 17,085,371 474,875,580 459,936,384 89,590,699 15,719,684 23,668,838,967 123,143,721 111,903,577 16,062,618 330,018,898

2009 16,977,097 353,055,748 433,273,638 66,013,901 18,483,702 21,371,656,819 116,377,529 114,555,160 21,986,309 289,970,230

2010 14,042,415 502,872,308 513,399,762 73,474,051 16,634,343 21,205,159,323 115,402,692 55,035,179 17,240,327 569,132,042

2011 15,433,987 454,389,280 616,559,069 169,746,470 21,964,211 22,778,289,209 137,851,764 61,636,846 16,865,842 521,028,158


2008 18,963,284 46,111,660 141,050,652 58,528,550 41,569,559 1,507,581,483 16,271,171 88,172,379 15,535,160 35,250,400

2009 17,609,906 39,952,836 143,211,595 52,150,021 32,491,271 438,200,423 9,848,713 93,352,553 14,887,764 28,644,186

2010 14,436,905 33,161,617 176,704,543 51,248,199 35,588,790 807,803,252 9,838,313 91,227,526 12,958,203 27,277,728

2011 15,464,695 45,498,757 212,598,634 56,206,214 31,616,466 814,967,894 11,602,642 116,652,448 15,200,387 27,825,785

Tabel 6.15. Cifra de afaceri – sector TIC (u.m.) Sursa datelor: INS

Pentru aceste zone, în următoarele grafice sunt prezentate evoluţiile cifrei de afaceri pentru perioada 2008-2011:

76



76

270,357,728

214,326,003

150,498,835

180,254,339169,346,157

0

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

2007 2008 2009 2010 2011

CA sector TIC la nivelul județelorasociate zonei costiere

0

200,000,000

400,000,000

600,000,000

800,000,000

1,000,000,000

1,200,000,000

1,400,000,000

1,600,000,000

1,800,000,000

TransfrontalierVEST

TransfrontalierSUD non-UE

TransfrontalierSUD - UE

TransfrontalierEST

TransfrontalierNORD

CA sector TIC la nivelul județelor asociate teritoriilor frontaliere

2007

2008

2009

2010

2011

0

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

600,000,000

700,000,000

800,000,000

900,000,000


Teritoriu montanSUD

Teritoriu montan EST Teritoriu montanDOBROGEA

CA sector TIC la nivelul județelor asociate teritoriilor montane

2007

2008

2009

2010

2011


77

0

200,000,000

400,000,000

600,000,000

800,000,000

1,000,000,000

1,200,000,000

1,400,000,000

1,600,000,000





CA sector TIC la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Centru si Vest

2007

2008

2009

2010

2011

0

5,000,000,000

10,000,000,000

15,000,000,000

20,000,000,000

25,000,000,000

30,000,000,000




CA sector TIC la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Sud

2007

2008

2009

2010

2011

0

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

600,000,000

Zonametropolitana

BRAILA

Zonametropolitana

BACAU

Zonametropolitana

IASI

Zonametropolitana

SUCEAVA

CA sector TIC la nivelul județelor asociate teritoriilor metropolitane din Est

2007

2008

2009

2010

2011

Grafic 6.54. Cifra de afaceri – sector TIC – pentru zonele menţionate Sursa datelor: INS

78



78

Cifrele prezentate mai sus au o importanță foarte mare pentru a evalua gradul de echipare teritorială cu servicii din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Din cifrele analizate în perioada 2008-2011, se pot extrage trei profile importante pentru evoluția acestui domeniul. Rezerva ce trebuie luată ține de faptul că, în perioada menționată s-au succedat două perioade: o perioadă de creștere importantă în anul 2008 și o perioadă de recesiune în perioada 2009-2011. Prima categorie este cea a dinamicilor pe anumite teritorii. În primul rând, trebuie menționată creșterea importantă a județului Cluj, de la 654.717.326 milioane lei în 2008 la 909.900.631 milioane lei în 2011. Aici putem corela creșterea cu investiția multinaționalei Nokia, în Parcul Industrial Jucu, lângă municipiul Cluj Napoca. Din păcate, Nokia a părăsit după 2 ani de la stabilirea în zonă, să își reloce activitățile din această zonă. Un al doilea caz pozitiv este județul Prahova, cu o creștere importantă de peste 35%, de la 330.018.898 mil lei, la 521.028.158 mil lei, ceea ce reflectă o creștere a activității firmelor. Județul Ilfov a a avut o dinamică bună, cu creștere până la 616.559.069 mil lei. A doua categoria este cea a județelor care au pierdut în valoare a cifrei de afaceri, dar se păstrează la un nivel important, în topul național. Aici discutăm despre Municipiul București, care a scăzut de la 23.668.838 mil lei în 2008 la 22.778.229 mil lei în 2011, cifre care indică o contractare a pieței dar păstrarea unei valori net superioare cifrelor de afaceri cumulate a tuturor teritoriilor naționale. Bucureștiul este, chiar în recesiune, o piață foarte bună pentru afacerile din sectorul TIC, ajutat de faptul că este un nod cu accesibilitate și competitivitate foarte bună, cu sector de CDI care la rândul său influențează aceste valori. Timișul este la rândul său un județ cu o cifră de afaceri mare în sectorul TIC, dar care a piedut aproape 50% din aceadtă cifră de afaceri, cu o scădere extrem de mare, de la 1.507.581 mil lei în 2008 la 814.967.894 mil lei în anul 2011.

Din județele cu cifre de afaceri în creștere se pot menționa județele Sibiu (crește cu aproximativ 25% ), Maramureș. O scădere puternică se înregistrează în Neamț (de la 111 mil lei la 61 mil lei), în Botoșani, de la 74 mil lei la 35 mil lei, și chiar în Constanța, de la 198 mil lei la 157 mil lei.

A treia categorie de teritorii se referă la ac ele județe care au valori foarte mici ale vânzărilor în domeniu în cifra de afaceri. Aici se pot aminti mai ales județele cu cele mai scăzute cifre de afaceri (Bistrișa Năsăud, Hunedoara, Harghita, Ialomița, Olt, Mehedinți, Sălaj, Vaslui sau Tulcea . Teritoriul acestor județe nu oferă o piață pentru acest domeniu, acest lucru putând influența și dezvoltarea economică locală a serviciilor suport pentru susținerea economiilor locale. Evident că vânzările din sectorul TIC sunt condiţionate de populaţia şi nivelul de trai din aceste judeţe, dar şi de marja de adaos comercial.


Bihor, 0.7%Braşov, 1.2%Cluj, 2.7%Constanţa, 0.6%Dolj,

0.5%Galaţi, 0.3%

Iaşi, 1.6%

Ilfov, 1.8%


Prahova, 1.5%

Sibiu, 0.6%Timiş, 3.2%

CA - sector TIC -structura pe judete -

media pentru 2008-2011 Grafic 6.55. CA – sector TIC – structura pe județe – media pentru 2008 - 2011 Sursa datelor: INS


79

Analizând valorile medii înregistrate ca medie în perioada 2008-2011 a ponderii Cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit judeţ în total Cifră de afaceri din sectorul TIC, se constată că cea mai ridicată pondere o deţin Municipiul Bucureşti (80%), Timiş, Cluj, Ilfov, Iaşi, în timp ce ponderea cea mai scăzută este înregistrată în judeţele Ialomiţa, Vaslui, Bistriţa Năsăud, Giurgiu, Tulcea (de sub 0,06%). Se recomandă încurajarea dezvoltării comerţului în aceste judeţe, prin realizarea de investiţii în infrastructură şi prin acordarea de facilităţi firmelor nou înfiinţate.

În următoarele grafice este evidenţiată evoluţia cifrei de afaceri din sectorul TIC în cadrul a două perioade – 2008-2009 şi 2010-2011 în cadrul zonelor geografice menţionate:

-29.78% -18.05%

-68.91%

-12.09%

-28.39%

-19.12% -18.91%

0.06% -12.35%

-39.47%

2.31%

-21.91%

4.79%

-70.93%

8.69%

-9.63%

-28.98%

-15.92%

-18.93%

-25.65%

-80.00%

-70.00%

-60.00%

-50.00%

-40.00%

-30.00%

-20.00%

-10.00%

0.00%

10.00%

20.00%

Cresterea CA din sectorul de TIC in diferite teritorii - 2008-2009

Grafic 6.56. Creșterea CA din sectorul TIC în diferite teritorii 2008 - 2009 Sursa datelor: INS După cum se observă în graficul de mai sus, majoritatea judeţelor au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri din domeniul TIC, excepţie făcând judeţele asociate zonei metropolitane Craiova, judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei metropolitane Braşov, judeţele asociate zonei montan Sud. Cele mai dramatice scăderi au fost înregistrate în judeţele asociate zonei metropolitane Timiş, judeţele asociate zona transfrontalieră Sud non-UE, judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei costiere şi judeţele asociate zonei transfrontaliere Est, cu scăderi de peste 28%.

-6.05%

18.01%

1.15% -3.53% -4.08%

75.39%

9.90%

16.08%

38.13%

17.93%12.76%

101.85%

16.74%

0.89%3.79%

7.72%

-7.44%

22.21%

8.19%

-9.64%

-20.00%

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

120.00%

Cresterea CA din sectorul TIC in diferite teritorii - 2010-2011

Grafic 6.57. Creșterea CA din sectorul TIC în diferite teritorii – 2010 -2011 Sursa datelor: INS

80



80

După cum se observă în graficul de mai sus, cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2010-2011 se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord, judeţele asociate teritoriului montan Est, cu creşteri de peste 35%.

În ceea ce priveşte productivitatea muncii în acest sector, cifra de afaceri pe angajat este reprezentată, în valorile medii înregistrate în perioada 2008-2011, în următorul grafic:

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

300,000

350,000

Alb

a

Ara

d

Arg

eş

Bacău

Bih

or

Bis

triţa -

Năsăud

Bo

toşa

ni

Bră

ila

Bra

şov

Buzău

Călă

raşi

Car

aş ‐

Sev

erin

Clu

j

Co

nst

anţa

Co

vasn

a

Dâm

bo

viţa

Do

lj

Gal

aţi

Giu

rgiu

Go

rj

Har

ghit

a

Hu

ned

oar

a

Ialo

miţ

a

Iaşi

Ilfo

v

Mar

amu

reş

Meh

edin

ţi

Mu

n. B

ucu

reşt

i

Mu

reş

Nea

mţ

Olt

Prah

ova

Săla

j

Satu

Mar

e

Sib

iu

Suce

ava

Tele

orm

anTi

miş

Tulc

ea

Vâl

cea

Vas

lui

Vra

nce

a

Ro

man

ia

CA/angajat in sector TIC - valori medii 2008-2011

Grafic 6.58. CA/angajat în sector TIC – valori medii 2008 - 2011 Sursa datelor: INS

Cea mai ridicată productivitate este înregistrată în Municipiul Bucureşti (singurul judeţ în care productivitatea este mai mare decât valoarea medie pe ţară), judeţele Prahova, Ilfov, Covasna, Brăila, în timp ce locurile cu cea mai scăzută productivitate sunt asociate judeţelor Gorj, Ialomiţa, Tulcea, Galaţi, Bistriţa Năsăud.

În ceea ce priveşte clasamentul aferent cifrei de afaceri pe firmă, acesta este surprins în graficul următor:

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

Alb

aA

rad

Arg

eşB

acău

Bih

or

Bis

triţa -

Năsăud

Bo

toşa

ni

Bră

ila

Bra

şov

Buzău

Călă

raşi

Car

aş ‐

Sev

erin

Clu

jC

on

stan

ţaC

ova

sna

Dâm

bo

viţa

Do

ljG

alaţ

iG

iurg

iuG

orj

Har

ghit

aH

un

edo

ara

Ialo

miţ

aIa

şiIlf

ov

Mar

amu

reş

Meh

edin

ţiM

un

. Bu

cure

şti

Mu

reş

Nea

mţ

Olt

Pra

ho

vaS

ăla

j

Satu

Mar

eSi

biu

Suce

ava

Tele

orm

anTi

miş

Tulc

eaV

âlce

aV

aslu

iV

ran

cea

Ro

man

iaCA/firma in sector TIC - valori medii 2008-2011

Grafic 6.59. CA/firmă în sector TIC – valori medii 2008 - 2011 Sursa datelor: INS


81

Se constată că valoarea medie cea mai mare a cifrei de afaceri pe firma se înregistrează în Municipiul Bucureşti (singuul judeţ în care se înregistrează o valoare superioară mărimii medii înregistrate pe ţară), judeţele Timiş, Ilfov, Prahova, Covasna, în timp ce valorile minime sunt înregistrate în judeţele Vaslui, Ialomiţa, Tulcea, Olt, Bistriţa Năsăud.

În ceea ce priveşte profitabilitatea din acest sector, a fost realizat calculul ratei de marjă a profitului net (profit / cifră de afaceri) pentru fiecare judeţ. Valorile medii înregistrate în perioada 2008-2011 sunt reprezentate în graficul următor. Am înregistrat cu verde / albastru valorile medii aferente judeţelor în care se înregistrează o rată de marjă a profitului inferioară / superioară mediei pentru România:

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

Alb

aA

rad

Arg

eşB

acău

Bih

orB

istr

iţa -

Nă

său

d

Bot

oşan

iB

răila

Bra

şov

Bu

zău

Că

lăra

şi

Car

aş ‐

Seve

rin

Clu

jC

onst

anţa

Cov

asna

Dâm

bovi

ţaD

olj

Gal

aţi

Giu

rgiu

Gor

jH

argh

ita

Hun

edoa

raIa

lom

iţa

Iaşi

Ilfov

Mar

amur

eşM

ehed

inţi

Mun

. Buc

ureş

tiM

ureş

Nea

mţ

Olt

Prah

ova

Să

laj

Satu

Mar

eSi

biu

Suce

ava

Tele

orm

anTi

miş

Tulc

eaV

âlce

aV

aslu

iV

ranc

eaR

oman

ia

Rata de marja a profitului - valoare medie 2008-2011

Grafic 6.60. Rata de marjă a profitului – valoare medie 2008 - 2011 Sursa datelor: INS

Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul TIC generează, ca medie, cheltuieli mai scăzute decât vânzările. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Caraş Severin, Dolj, Vrancea, Neamţ, Argeş, cu performanţe medii de peste 15%, în timp ce judeţele Botoşani, Bihor, Harghita, Galaţi, Teleorman, cu rate medii de sub 7,9%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare.

82



82

Harta 6.2. Nr. firme active sector TIC Sursa datelor: INS

Conceptul de Societate Informaţională acoperă practic toate sectoarele Programului de Guvernare. Scopul de bază este crearea unei societăţi care să includă accesul tuturor cetăţenilor, prin creşterea capacităţii de utilizare a serviciilor societăţii informaţionale, reformarea modelelor operaţionale la nivelul administraţiilor publice şi creşterea eficienţei operaţionale prin utilizarea adecvată a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, dezvoltarea comunicaţiilor electronice, respectiv creşterea competitivităţii la nivelul mediului de afaceri prin utilizarea avansată a TIC. Cu toate ca România are un ritm de creştere de 100% al penetrării conexiunilor broadband, ţara noastră se află pe unul dintre ultimele locuri din Uniunea Europeana la implementarea acestor tipuri de conexiuni, potrivit unui studiu al Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Îmbucurător este faptul că noile tehnologii de ultimă oră încep să înregistreze evoluţii şi în România. Spre exemplu, numărul conexiunilor Wi-Fi s-a dublat, iar cele de tip xDSL au crescut cu 78%, se arată în raportul ANCOM. De asemenea, în valoare absolută, cea mai mare creştere a cunoscut-o numărul conexiunilor de acces mobil la internet, (43%, până la 2,68 milioane), creştere care se datorează evoluţiei numărului de conexiuni furnizate prin intermediul tehnologiei GPRS în cadrul abonamentelor la servicii de telefonie mobila, precum şi datorită numărului de conexiuni care permit accesul mobil la internet. Dezvoltarea şi diversificarea gamei serviciilor electronice îi scapă pe cetăţeni de efortul deplasării la sediile administraţiilor publice datorită faptului că formularele pot fi transmise prin internet. Folosirea tehnologilor de comunicare permite cetaţenilor şi întreprinderilor să comunice interactiv cu autorităţile publice. În acest sens, ministerul de profil trebuie să propună o viziune unitară pentru crearea unui sistem naţional coerent şi integrat pentru serviciile publice online dedicate cetăţenilor şi mediului de afaceri. Realizarea acestui obiectiv poate repoziţiona România şi îi va conferi un avantaj pentru creştere economică durabilă, imagine internaţională pozitivă, convergenţă rapidă în spaţiul european, incluziune şi consolidarea unor domenii de înaltă competenţă.


83

III.2. Tendințe de evoluție

Din analizele realizate putem sintetiza urmatoarele tendințe de evoluție, în funcție de disponibilitatea datelor statistice: Vânzările en-gros şi comerţul cu amănuntul Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul de vânzări en-gros şi comerţul cu amănuntul înregistrează diferenţe semnificative în plan teritorial. Pentru perioada 2008-2009, cea mai spectaculoasă dinamică se înregistrează în judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei metropolitane Brăila, Judeţele asociate zonei transfrontaliere Vest, judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, dinamica în aceste zone fiind de peste 300% în numai 2 ani. După cum se observă în graficul de mai jos, cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2010-2012 se înregistrează în judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, Judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord, judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, dinamica în aceste zone fiind cuprinsă între 117% şi 256%. La nivel judeţean, dinamica mărimii cifrei de afaceri, ca medie pentru ultimii patru ani, este cuprinsă între 40% - 546%. Cele mai mari creşteri se înregistrează în judeţele Tulcea, Buzău, Sălaj, Ilfov, Alba, iar cele mai scăzute creşteri au fost obţinute în judeţele Mehedinţi, Covasna, Teleorman, Olt, Suceava. În graficul de mai jos sunt înregistrate valorile medii ale ratelor de creştere în ultimii patru ani ai cifrei de afaceri la nivel judeţean (verde / albastru – pentru cazurile în care rata de creştere este superioară / inferioară ratei medii de creştere la nivel România) Profitabilitatea acestui sector poate fi surprinsă prin rata de marjă a profitului net (profit net / cifră de afaceri). La nivel judeţean se înregistrează diferenţe semnificative ale profitabilităţii firmelor din sectorul de vânzări en-gros şi comerţ cu amănuntul, atât în ceea ce priveşte valorile acestui indicator, cât şi în dinamica înregistrată în ultimii cinci ani. Cele mai ridicate valori ale ratei de marjă au fost înregistrate în Călăraşi, Dâmboviţa, Buzău, Teleorman, Ialomiţa. Cifra de afaceri medie pe firmă are valorile maxime în Ilfov şi în municipiul Bucureşti În ceea ce priveşte stocul modern de spaţii comerciale din România, acesta a înregistrat o creştere de 44% în semestrul al doilea din 2012, comparativ cu primele şase luni ale anului trecut, potrivit unui raport CBRE despre piaţa spaţiilor comerciale. Astfel, stocul de spaţii comerciale era la sfârşitul anului trecut la aproximativ 2,7 milioane de metri pătraţi, dintre care Bucureştiul deţine 30% (806.000 mp). Serviciile financiare Situaţia înregistrată în sectorul serviciilor financiare a înregistrat în ultimii doi ani, în general, o evoluţie nefavorabilă – venituri din activitatea de exploatare bancară au crescut cu 6,69%, această creştere fiind determinată în special prin creşterea veniturilor din operaţiuni cu titluri şi din operaţiuni de schimb; cheltuielile pentru activitatea de exploatare bancară au înregistrat o creştere cu 13,92%, această creştere fiind generată de creşterea cheltuielilor pentru operaţiuni de schimb, astfel că profitul operaţional a înregistrat o scădere de 20,93%. Veniturile de exploatare pe salariat au înregistrat o creştere, determinată de reducerea semnificativă a numărului de salariaţi cu care s-a confruntat acest sector. Ca urmare a acestor evoluţii nefavorabile, nivelul investiţiilor nete realizate în domeniul bancar a scăzut.

În ce priveşte evoluţia numărului de unităţi locale din domeniul bancar pe macroregiuni, se constată că s-a înregistrat o creştere doar în macroregiunile 2, 4, respectiv în zonele Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Vest şi Sud-Vest Oltenia.

84



84

Situaţia în ce priveşte dinamica dobânzilor încasate şi plătite la nivel regional relevă diferenţe semnificative între macroregiuni, dobânzile încasate înregistrând o creştere doar în zona Sud – Vest Oltenia, în această zonă înregistrându-se cea mai spectaculoasă scădere a dobânzilor plătite.

Cercetarea-dezvoltarea-inovarea Ponderea cercetătorilor în total populaţie ocupată este de 3,64% la nivelul României, mult sub nivelul de 9,2% din UE27, iar ponderea angajaţilor în activităţi de cercetare dezvoltare în total populaţie ocupată este de 5,04% în România, faţă de 15,5% în UE 27; In plus, dinamica numărului de cercetători pentru ultimii ani este într-o continuă scădere, excepţie fiind ultimul an din analiză. Pe ansamblul țării, se constată un regres semnificativ al numărului de cercetători. Se constată o puternică polarizare a acestui indicator în macroregiunea trei: 24487 persoane, din totalul de 42363, adică 57,8%. Regiunea București Ilfov are aportul cel mai mare, de 22234 persoane, din care municipiul București reprezintă 19621 cercetători, adică 46,32% din total țară, ceea ce este extrem de mult în raport cu ponderea populației municipiului în raport cu populația României. Este evidentă polarizarea acestui indicator în acest oraș, cauzele care au determinat acest aspect ținând în primul rând de infrastructura de cercetare existentă în cadrul acestui municipiu. Ceilalți poli de cercetare importanți (peste 500 de cercetători) sunt, în ordine: Cluj 3393 persoane, Iași 2573, Brașov 2259, Dolj 1889, Timiș 1772, Argeș 1165, Constanța 787, Arad 719, Hunedoara 565 și Sibiu 550 persoane. Serviciile guvernamentale Investiţii publice – cheltuieli de capital

Analizând evoluţia ponderilor cheltuielilor de capital din fiecare zonă în total cheltuieli de capital la nivelul României se poate observa: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2008 (de doar 3,94%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 8,37%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 5,01%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,18%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 4,16%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 8,08%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 10,22%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 13,57%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 8,10%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 11,67%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 3,95%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 8,29%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 7,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 13,09%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 8,15%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 13,22%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita,


85

Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 5,23%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 11,93%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 0,74%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 1,92%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2003 (de doar 2,21%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 4,85%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 2,01%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,71%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 5,02%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,41%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2004 (de 4,33%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 1,72%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 3,15%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 9,30%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 30,07%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 2,73%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 7,18%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 3,98%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 6,27%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 1,99%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 4,87%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,39%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,90%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 5,36%). În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor de capital în total cheltuieli de capital România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 2,4 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate teritoriului transfrontalier sud UE, cu 1,21 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate teritoriului montan vest se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 1,67 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 0,9 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier vest. Servicii publice generale Analizând ponderile cheltuielilor pentru serviciile publice generale din fiecare zonă teritorială în total cheltuieli pentru serviciile publice generale la nivelul României se constată următoarele: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,36%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 5,26%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de 6,57%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 7,76%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 6,07%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 7,74%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 10,46%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 16,21%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 8,45%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 11,89%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 5,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,81%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de 10,47%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 12,63%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 8,69%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 10,11%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 8,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 10,71%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 1,21%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 1,57%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,02%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 3,36%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 3,37%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,05%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,64%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 4,22%); în judeţele asociate teritoriilor

86



86

metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,63%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 4,70%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 2,64%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,89%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,52%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2010 (de 19,57%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,77%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 4,02%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 5,39%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 2,49%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,31%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 2,46%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,25%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 4,17%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 6,23%). În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor pentru serviciile publice în total cheltuieli pentru serviciile publice România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate teritoriului montan Vest, o creştere cu 1,35 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 1,26 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 3,09 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 0,33 puncte procentuale în judeţele asociate zonei metropolitane Constanţa. Servicii publice locale pentru dezvltare publica, locuinţe, mediu şi ape Analizând ponderea cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică din fiecare zonă teritorială în total cheltuieli de capital la nivelul României, se constată următoarele: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,48%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,67%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 5,17%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 8,68%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 4,58%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 8,32%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 7,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 17,33%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 7,34%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 9,89%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 3,35%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 6,53%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 8,34%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 13,21%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de 8,43%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 13,28%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 4,84%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 8,47%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 0,83%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 1,80%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 2,73%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,85%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 1,40%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,70%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 2,43%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 6,35%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,07%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2004 (de 4,70%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 2%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,80%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 13,28%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 31,28%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 9,25%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,44%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 5,61%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană


87

BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 1,56%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 2,93%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,27%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,90%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2008 (de doar 2,77%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2004 (de 4,33%). În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud UE, o creştere cu 4,96 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Constanţa, cu 4,09 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 2,44 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,11 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier vest. Transport şi comunicaţii Analizând ponderea cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii din fiecare zonă teritorială în total cheltuieli de capital la nivelul României, se constată următoarele: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 4,47%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,55%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 6,66%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2007 (de doar 4,44%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 7,42%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 6,56%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,73%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de 4,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 12,93%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 3,56%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,81%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 4,72%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,24%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de 5,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 15,45%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 4,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 8,73%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 1,47%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,91%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2009 (de 4,51%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,65%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 3, 15%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 5,44%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,32%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 5,64%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,44%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 3,60%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucureşti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,50%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 50,79%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 3%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,39%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 5,05%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 1,74%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 12,60%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 1,48%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 3,40%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,69%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 10,10%). În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii în total cheltuieli pentru transport şi comunicaţii România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei

88



88

transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 2,06 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud - UE, cu 1,59 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 5,56 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,05 puncte procentuale în judeţele asociate zonei costiere. Serviciile de transport şi depozitare Analizând dinamica cifrei de afaceri înregistrată în fiecare zonă teritorială, se constată că cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2007-2008 se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, judeţele asociate zonei transfrontaliere de Vest şi judeţelor asociate zonei metropolitane Constanţa, dinamica în aceste zone fiind de peste 11% în numai 2 ani. După cum se observă în graficul de mai jos, cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2009-2011 se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Braşov, zonei metropolitane Timiş, zonei transfrontaliere de Nord, zonei transfrontaliere de Vest, teritoriului montan Est, transfrontalier Sud non-UE, dinamica în aceste zone fiind de peste 40%. Cea mai ridicată productivitate este înregistrată în judeţele Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Argeş, Sălaj, în timp ce locurile cu cea mai scăzută productivitate sunt asociate judeţelor Caraş Severin, Galaţi, Botoşani, Iaşi, Vaslui. În ceea ce priveşte clasamentul aferent cifrei de afaceri pe firmă, acesta este surprins în graficul următor(culoarea de reprezentare albastră / verde pentru cazul în care CA/firmă este mai mare / mică faţă de CA/firmă medie pe ţară). La nivel judeţean, se constată că rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul de transport şi depozitare generează, ca medie, vânzări mai mari decât cheltuielile. Pe grafic sunt trecute cu albastru / verde valorile ratelor de marja ale profitului ale căror valori sunt superioare / inferioare ratei medii înregistrată în România. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Sibiu, Bacău, Constanţa, Tulcea, cu performanţe medii de peste 6,92%, în timp ce judeţele Suceava, Harghita, Argeş, Hunedoara, Giurgiu, cu rate medii de sub 3,10%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare. Tehnologia informaţiilor şi telecomunicaţii Analizând sectorul de tehnologie a informaţiilor şi telecomunicaţiilor, cifra de afaceri este repartizată la nivel judeţean astfel: cele mai mari vânzări în sectorul TIC sunt în judeţele Municipiul Bucureşti, Timiş, Cluj, Ilfov, Iaşi, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Sălaj, Ialomiţa, Giurgiu, Vaslui, Bistriţa Năsăud. Analizând valorile medii înregistrate în perioada 2008-2011 ale ponderii cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit judeţ în total cifră de afaceri din sectorul TIC, se constată că cea mai ridicată pondere o deţin Municipiul Bucureşti (80%), Timiş, Cluj, Ilfov, Iaşi, în timp ce ponderea cea mai scăzută este înregistrată în judeţele Ialomiţa, Vaslui, Bistriţa Năsăud, Giurgiu, Tulcea (de sub 0,06%). Se recomandă încurajarea dezvoltării comerţului în aceste judeţe, prin realizarea de investiţii în infrastructură şi prin acordarea de facilităţi firmelor nou înfiinţate. În ce priveşte dinamica cifrei de afaceri din sectorul TIC, pentru perioada 2008-2009 se constată că majoritatea judeţelor înregistrează o scădere a cifrei de afaceri din domeniul TIC, excepţie făcând judeţele asociate zonei metropolitane Craiova, judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei metropolitane Braşov, judeţele asociate zonei montan Sud. Cele mai dramatice scăderi au fost înregistrate în judeţele asociate zonei metropolitane Timiş, judeţele asociate zona transfrontalieră Sud non-UE, judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei costiere şi judeţele asociate zonei transfrontaliere Est, cu scăderi de peste 28%. Pentru perioada 2010-2011, cea mai spectaculoasă dinamică se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord, judeţele asociate teritoriului montan Est, cu creşteri de peste 35%. Valoarea media a cifrei de afaceri pe firmă înregistrează diferenţe semnificative la nivel judeţean - cea mai mare valoare medie a cifrei de afaceri pe firma se înregistrează în Municipiul Bucureşti, judeţele Timiş, Ilfov, Prahova, Covasna, în timp ce valorile minime sunt înregistrate în judeţele Vaslui, Ialomiţa, Tulcea, Olt, Bistriţa Năsăud. In ceea ce priveşte profitabilitatea din acest sector, a fost realizat calculul ratei de marjă a profitului net (profit / cifră de afaceri) pentru fiecare judeţ. Valorile medii înregistrate în perioada 2008-2011 sunt reprezentate în graficul următor. Am înregistrat cu verde / albastru valorile medii aferente judeţelor în care se înregistrează o rată de marjă a profitului inferioară / superioară mediei pentru România: Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul TIC generează, ca medie, cheltuieli mai scăzute decât vânzările. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Caraş Severin, Dolj, Vrancea, Neamţ, Argeş, cu performanţe medii de peste 15%, în timp ce judeţele Botoşani, Bihor, Harghita, Galaţi, Teleorman, cu rate medii de sub 7,9%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare.


89

III.3. Priorități de dezvoltare

DIRECŢII DE ACTIVITATE 1. Dezvoltare echilibrată în profil teritorial 2. Dezvoltare durabilă 3. Cresterea competitivității 4. Stimularea activității de cercetare-dezvoltare-inovare 5. Dezvoltarea comunicaţiilor electronice 6. Tranziția către Societatea informaţională 7. Managementul cât mai eficient și prioritizat al Fondurilor structurale 8. Capacitatea administrativă crescută

Priorități: 1. Calitate crescută a serviciilor; 2. Sprijinirea IMM-urilor și creșterea productivității și a competitivității acestora; 3. Creșterea investițiilor/ finanțărilor pentru activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare; 4. Creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 20%; 5. Creşterea la 45% a procentului locuinţelor cu acces la Internet şi la 60% a procentului firmelor care utilizează Internetul ca

principal mijloc de interacţiune cu instituţiile statului; 6. Extinderea numărului de localităţi rurale care au acces la reţele de comunicaţii de bandă largă; 7. Crearea condiţiilor pentru realizarea unui stat funcţional, modern, performant şi interactiv, prin regândirea proceselor şi

procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor; 8. Îmbunătățirea constantă a calității guvernării 9. O prioritizare a fondurilor structurale alocate în concordanță cu Strategiile Naționale și Teritoriale de Dezvoltare 10. Un management tot mai eficient a fondurilor structurale și cresterea gradului de absorbție al acestora.

Obiectivele tematice prioritare ale Acordului de Parteneriat 1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării 2. Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de comunicare 3. Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii 4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor 6. Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor 7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura rețelelor importante 8. Promovarea ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă 9. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei 10. Investirea în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții 11. Creșterea capacității instituționale și o administrație publică eficientă Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70%; nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României; obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice; emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900; 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile; creşterea cu 19% a eficienţei energetice; rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%; ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, de cel puţin 26,7%; scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.

III.4. Legături cu alte domenii

Există legături evidente cu celelate sectoare economice analizate, pentru faptul că sectorul primar și secundar produc input-urile pentru aceste sectoare de servicii, iar serviciile oferite sunt indispensabile sectoarelor primar și secundar. O legătură există și cu studiul privind reteaua de localitati, pe subiectul dezvoltarii localitatilor rurale. O corelare la nivel de ipoteze si concluzii va trebui sa existe cu studiul privind resursele naturale, prin resursele mobilizate spre aceste sectoare. De asemenea, exista legaturi cu domeniul

90



90

social privind venituri, structura educationala, servicii sociale dar si cu studiul privind planificarea teritoriala si administratia, vizavi de nevoia de a gestiona dezvoltarea si resursele implicate. La nivelul obiectivelor, politicilor şi programelor, Studiul 6. Activităţile din sectoarele terţiar şi cuaternar este în corelare directă cu Studiul 4. Activităţile din sectorul primar, Studiul 5. Activităţile din sectorul secundar, Studiul 7. Activităţile şi infrastructura turistică și cu Studiul 8. Context macroeconomic, politici bugetare şi finanţe publice, în cadrul domeniului 2. Dezvoltare economică (sectoare economice), conducând la formularea obiectivului strategic OS2. Valorificarea specificului și potențialului economic al teritoriului. Acest obiectiv, împreună cu obiectivul strategic OS9. Crearea unui cadru instituțional și de reglementare adecvat pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare (aferent Studiului 24. Structura şi funcţiile administraţiei publice și Studiului 25. Planificare strategică teritorială) corespund priorității incluse în Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020 PT4. Asigurarea competitivităţii globale a regiunilor pe baza economiilor locale puternice. Acestei priorități a Agendei Teritoriale 2020 îi corespunde una dintre cele cinci provocări identificare la nivelul dezvoltării teritoriale a României, şi anume SDTR3. Creşterea competitivităţii regionale şi locale prin coordonare eficientă şi planificare strategică.

IV. Elemente strategice şi operaţionale

IV.1. Viziune și obiective strategice

IV.1.1. Fundamentarea viziunii Analiza teritorială a sectoarelor terțiar și cuaternar a relevat diferențe importante ale nivelelor de dezvoltare, care se explică cel mai adesea prin: diferențele urban-rural, diferențele de dezvoltare în teritoriu, ce provin de la sectoarele primar și secundar, politicile publice utilizate și înzestrarea cu resurse naturale şi accesarea acestora. Diferențele existente înseamnă și probleme economice și sociale la nivelul teritoriului. Viziunea strategiei de dezvoltare teritorială a sectoarelor terțiar și cuaternar trebuie sa urmareasca planificarea, coordonarea resurselor, a valorilor și intereselor naționale, regionale, locale, atat publice cat și private, pentru a rezolva problemele identificate la nivel teritorial. Economia României se confruntă cu următoarele probleme, resimtite puternic și la nivelul serviciilor din sectoarele terțiar și cuaternar:

- Lipsa unor strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung;

- O dezvoltare teritorială dezechilibrată (dependentă în cazul multor teritorii de o singură ramură economică); - O infrastructură inadecvată nevoilor curente, deci implicit și celor planificate; - Resurse neexploatate; - Lipsa capitalului autohton și a celui străin; - Promovarea deficitară a serviciilor; - Politici publice ineficiente și inadecvate; - Influența excesivă a factorului politic; - Număr mare de impozite și taxe; - Birocrație excesivă; - Corupția aparatului public; - Legislație instabilă;

- Mediu politic si economic instabil.


91

Prin viziunea de dezvoltare a sectoarelor terțiar și cuaternar la nivel teritorial sunt stabilite obiective care să fie în concordanță cu celelalte obiective propuse la nivel mavroeconomic sau la nivelul celorlalte sectoare de activitate. Obiectivul general este acela de: Dezvoltare a competitivității economice a teritoriului - ”O Românie competitivă”. Se vizează, pe ansamblu, identificarea și utilizarea eficientă a resurselor, de orice natură, (inclusiv îmbunătățirea accesibilității la resursele existente) de care dispune România, consolidarea infrastructurii economice și sociale, reducerea decalajelor existente între diferitele teritorii ale țării. Pentru valorificarea potențialului semnificativ al României în serviciile aferente sectoarelor terțiar și cuaternar, având în vederea dezvoltarea durabilă și protecția mediului, strategia de dezvoltare a sectoarelor terțiar și cuaternar susține:

- Identificarea tuturor resurselor existente la nivel local, regional, național, care pot contribui la creșterea economică și socială. Creșterea accesabilității acestra și utilizarea lor cât mai eficientă.

- Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare ca alternativă de dezvoltare dar și sprijinirea industriei, agriculturii, turismului (mai ales rural) cu ajutorul serviciilor aferente acestora (care sunt componente ale sectoarelor terțiar și cuaternar). Serviciile din sectoarele terțiar și cutarenar trebuie să ajute și chiar să substituie ramurile clasice ale economiei (industria și agriculutura).

- Dezvoltarea cat mai echilibrată a teritoriilor, pe baza situației existente și a priorităților stabilite de către autorități. Dezvoltarea economică și socială în anumite teritorii din România a depins/ depinde în mare măsură de sectorul industrial sau de cel agricol. Restructurările din ultima perioadă în aceste domenii fundemantale au avut și au efecte negative semnificative în cazul acestor teritorii. În dezvoltarea teritorială a zonelor cu specific industrial sau agricol trebuie să se urmărească o evoluție economică și socială independentă de aceste sectoare, în scopul unei dezvoltări durabile și eficiente. Dezvoltarea turismului, a transporturilor, a infrastructurii de interes general, a serviciilor aferente (comerciale, bancare, de telecomunicații, etc.) trebuie să potențeze dezvoltarea teritoriilor respective și chiar să crească activitățile din domeniile de bază (agricultură și industrie).

- Stimularea investițiilor, atât autohtone cât și străine, ca motor al dezvoltării;

- Realizarea de parteneriate public - privat pentru proiecte în pentru realizarea obiectivelor prioritare;

- Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene (mai ales pentru finanțările referitoare la dezvoltarea serviciilor: POR, POS CCE, Transport, Capacitate administrativă);

- Consolidarea serviciilor bancare pentru sustinerea economiei nationale și nu pentru realizarea de profit si expatrierea acestuia. Sectorul bancar a contribuit la adâncirea crizei din România. Avem însă de-a face aici cu un cerc vicios, pentru ca adâncirea crizei a atras la rândul ei și reculul sectorului bancar;

- Utilizarea de tehnologii moderne, performante, care să permită utilizarea resurselor în condiții de maxima eficiență dar și de protecție a mediului;

- O legislație fiscală în sprijinul dezvoltării economice, inclusiv a serviciilor terțiare și cuaternare; Este important ca fiscalitatea să fie cât mai simplă, mai stabilă, cât mai puțin împovărătoare și să stimuleze munca, dezvoltarea, investițiile. Este important să se creeze un mediu stabil care să permită atragerea de noi investitori și consolidarea poziției celor existenți. În acest sens este absolut obligatoriu să se reducă evaziunea fiscală și arieratele către bugetul public național consolidat, deoarece acestea distorsionează puternic spiritul competițional și încalcă principiile elementare ale eticii în afaceri.

- O legislație adecvată, în ansamblu său, pentru activitățile sectoriale. Lipsa unei legislații modificate în acord cu prioritățile srategice, cu evoluțiile sectoriale așteptate, determină numeroase probleme care contribuie la incapacitatea întreprinderilor active în sectoarele respective de a se dezvolta, de a deveni competitive pe piața internă și/sau externă.

Aceste viziune este concordanță cu cea a Strategiei Europa 2020 și cu cea din Acordul de Parteneriat. Acesta a identificat următoarele provocări care necesită investiții strategice pentru a îndepărta obstacolele din calea dezvoltării și pentru a debloca potențialul economic al țării: “i)Competitivitatea Nivelul general al activității economice din România rămâne foarte scăzut. O analiză a nivelului, structurii și performanței sectoriale arată clar faptul că problema competitivității reprezintă o provocare pentru România: • dependența actuală a ocupării forței de muncă de o agricultură cu valoare adăugată foarte scăzută: • cultura antreprenorială așa cum este reflectată de densitatea relativ scăzută a afacerilor în toate regiunile cu excepția

92



92

regiunii București‐Ilfov, precum și orientarea către activități cu valoare adăugată redusă; • niveluri de productivitate necompetitive la nivel internațional în multe domenii industriale; • slaba reprezentare actuală a serviciilor cu valoare adăugată semnificativă în cadrul economiei; • fragmentarea, standardizarea excesivă, utilizarea ineficientă a resurselor în mediile românești de cercetare și dezvoltare și academice, precum și absența unei strategii pentru dezvoltarea instituțiilor cu activități intense de cercetare. ii) Oamenii și societatea În România sunt mari diferențe de avere, oportunitate, educație, competențe, sănătate și, în multe zone, acestea s‐au intensificat în ultimul deceniu. În 2011, 40,3% din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, cu aproximativ două treimi mai mult decât în media UE de 24,2%. Copiii sunt afectați în mod special (49,1%). Aceste diferențe au un caracter profund teritorial, cu variații pronunțate între regiuni, precum și între zonele urbane și cele rurale. În contextul austerității bugetare, serviciile publice ale României sunt foarte limitate față de cele dedicate cetățenilor din vechile țări UE. Cu toate acestea, motivul marii nemulțumiri a publicului nu este atât nivelul absolut al serviciilor, cât inechitatea calității și accesibilității serviciilor la care au dreptul cetățenii. Rezidenții din zonele rurale sunt dezavantajați în mod deosebit. Extinderea serviciilor care utilizează livrarea electronică amenință să mărească și mai mult această excludere dacă nu este însoțită de o schimbare profundă a competențelor digitale. iii) Infrastructura Creșterea economică a României este împiedicată de infrastructura subdezvoltată și depășită. Deși România este poziționată pe rute importante care leagă Europa Centrală de Marea Neagră și Caucaz, infrastructura sa de transport este subdezvoltată față de volumul de bunuri și pasageri ce tranzitează teritoriul românesc, iar accesibilitatea rămâne o barieră majoră pentru dezvoltarea economică regională. Conectivitatea prin toate modurile de transport nu este optimă din cauza întârzierii investițiilor, precum și a deficiențelor administrative legate de întreținerea și funcționarea infrastructurii. În ceea ce privește infrastructura TIC, banda largă de bază ar trebui să fie valabilă universal până în 2015 ca rezultat al inițiativelor existente, deși adoptarea acesteia rămâne restrânsă. Totuși, România se confruntă cu dificultăți deosebite în ceea ce privește extinderea accesului de generație următoare în zonele rurale unde, în absența unei intervenții publice, se estimează că, până în 2020, mai puțin de 50% dintre gospodării vor fi acoperite cu viteze de peste 30Mbps. iv) Resursele România este înzestrată cu potențial energetic, din care o proporție semnificativă provine din surse regenerabile și are capacitate de extindere. Romania se bazează mult mai puțin pe energie importată (21,7% în 2010) decât UE 27 (52,7%). Deși eficiența sistemelor românești de generare, transmitere și distribuție a electricității este aproape de media UE, eficiența utilizării energiei este scăzută, în principal din cauza clădirilor rezidențiale și publice care sunt prost izolate și a ineficienței sistemelor de transport și distribuție a încălzirii centralizate. Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată continuă să fie una dintre cele mai importante priorități de ameliorare a standardelor de viață din România. Gestionarea deșeurilor este încă departe de standardele europene, având niveluri reduse de reutilizare, reciclare și valorificare energetică. Până în 2017, România are la dispoziție o perioadă de tranziție pentru a elimina treptat depozitele de deșeuri care nu sunt conforme. România este bogată în active naturale, dar calitatea mediului și biodiversitatea rămân sub presiunea procesului natural, precum și a activității economice. Există o nevoie stringentă de a îmbunătății protecția mediului și de a trece la practici mai durabile în agricultură, construcții, industriile extractive și, în general, în afaceri. v) Administrația și guvernarea România este caracterizată încă de o slabă capacitate administrativă a instituțiilor publice și de o predispoziție către birocrație și reglementări exagerate care au un impact puternic asupra competitivității mediului său de afaceri. Sunt necesare reforme care să amelioreze calitatea administrației publice. Diferențele semnificative de capacitate la nivelul administrațiilor locale au împiedicat o absorbție egală a sprijinului pentru ameliorarea cadrului administrativ și posibilitățile unităților locale de a mobiliza resurse și de a atrage investiții. Absența unui sistem eficient de cadastru reprezintă un obstacol semnificativ pentru dezvoltarea și implementarea infrastructurii, dezvoltarea proprietății și consolidarea terenurilor agricole.”

Obiectivul global al Acordului de Partenriat este acela de reducere a discrepanțelor de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre UE. Pentru a îndeplini aspirațiile de creștere economică, România se va transforma într‐o economie modernă și competitivă, abordând cele cinci provocări în materie de dezvoltare. Obiectiv General

OG. Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare și echiparea teritoriului pentru sprijinirea industriei, agriculturii și turismului în mod adecvat specificului funcțional și geografic al teritoriilor

Prioritate: Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare și sprijinirea industriei, agriculturii, turismului (mai ales rural) cu ajutorul serviciilor aferente acestora (care sunt componente ale sectoarelor terțiar și cuaternar)


93

Obiective Specifice Naționale

OSN1. Creşterea productivităţii sectoarelor terțiar și cuaternar

Măsuri Dezvoltarea de proiecte de sprijin a sectoarelor (acordarea de facilităţi fiscale, ajutoare financiare pentru investiţii) Proiecte de stimulare a funcţionării acestor servicii (din sectoarele terțiar și cuaternar) în localităţile rurale, în corelație cu dezvoltarea agriculturii (ajutoare pentru teren, construcţii şi alte facilitate Proiecte legislative pentru stimularea activităților din sectoarele terțiar și cuaternar

Indicatori de rezultat Număr de proiecte dezvoltate Număr agenți economici care beneficiază de facilități fiscale Proiecte legislative adoptate Ponderea investițiilor ca urmare a inițierii și implementării proiectelor

Indicatori de impact Număr de noi societăți înființate în sectoarele terțiar și cuaternar Ponderea sectorului terțiar și respectiv cuaternar în PIB OSN 2. Concentrarea investiţiilor în areale prioritare și orientarea către adaptarea de noi tehnologii si servicii inovative; OSN 3. Sprijinirea dezvoltării turismului, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare; OSN 4. Consolidarea și extinderea echilibrată a serviciilor bancare pentru susținerea economiei naționale. Pentru susținerea COMPETITIVITĂȚII, Strategia teritorială în sectoarele terțiar și cuaternar se pliază, în principal, pe următoarele obiective tematice prevăzute de Strategia Europa 2020, Acordul de Parteneriat și Strategia Națională de Competitivitate: OT 1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării

OT 2. Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de comunicare

OT 3. Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului, pescuitului și acvaculturii

OT 6. Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor

OT 7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura rețelelor importante

OT 8. Promovarea ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă

OT 11. Creșterea capacității instituționale și o administrație publică eficientă

Măsuri

Concentrarea investiţiilor în areale prioritare și orientarea către adaptarea de noi tehnologii si servicii inovative; Măsuri fiscale (la nivel local și/sau regional) pentru proiecte orientate către adoptarea de noi tehnologii și industrii inovative; Dezvoltarea parteneriatului public privat ca instrument pentru instrumentarea unor proiecte la nivel local sau regional; Atragerea de investitori străini pentru aceste tehnologii și servicii.

Indicatori de rezultat Număr de programe/proiecte în care sunt adoptate noi tehnologii și industrii inovative; Programe inițiate/finalizate în parteneriat public/privat; Număr de inițiative de acordare de facilități locale pentru investițiile străine.

Obiective Specifice Teritoriale

OST 1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de transport la nivelul teritoriului

94



94

Măsuri Ameliorarea generală a infrastructurii de transport județean și național; Îmbunătățirea transportului în zonele identificate cu potential de dezvoltare; Îmbunătățirea infrastructurii de transport prin programe de proiectare şi execuţie ecologică în conformitate cu obligaţiile protejării particularităţilor peisajului şi ale spaţiului rural, protejării vieţii sălbatice, a activităţilor agricole şi pastorale, a necesităţilor populaţiei.

Indicatori de rezultat Număr de km realizați în zonele greu accesibile; Finalizarea proiectelor de infrastructură; Număr de noi proiecte inițiate; Număr de km construiți (infrastructură rutieră și feroviară).

Indicatori de impact Timp de acces către zonele metropolitane; Timp parcurs între localități.

OST2. Dezvoltarea sistemelor de comunicaţii (pentru locuire şi activităţi)

Măsuri Ameliorarea generală a infrastructurii de comunicaţii; Implementarea serviciilor de acces la comunicaţiile prin internet şi comerţul electronic, la care se vor adăuga probleme de educare a populaţiei cu folosirea serviciilor de comunicaţii electronice moderne; Accelerarea introducerii în exploatare a suportului pentru accesul la servicii de bandă largă, prin tehnologizarea corespunzătoare a punctelor de acces şi extinderea reţelei fixe şi mobile la nivelul localităţilor cu specific rural; Folosirea intensivă a sistemelor de educaţie prin e-learning, munca la distanţă (teleworking), telemedicină; Folosirea sistemelor de e-guvern.

Indicatori de rezultat Număr de programe de extindere a rețelei de comunicații; Număr de proiecte de îmbunătățire a infrastructurii de comunicații. Indicatori de impact Număr de utilizatori internet, telefonie mobilă/fixă; Număr de utilizatori a sistemelor de educație prin e-learning, muncă la distanță, telemedicină; Număr de utilizatori e-Romania, e-guvern.

OST 3. Sprijinirea dezvoltării turismului în teritoriu, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare Măsuri Sprijinirea dezvoltării turismului pentru zonele care se confrunta cu declin economic, mai ales în zonele defavorizate natural (zona montană, Delta Dunării); Sprijinirea dezvoltării turismului rural. Indicatori de rezultat Număr de programe/proiecte de dezvoltare a serviciilor în zonele cu potențial turistic; Noi locuri de muncă create în sectoarele terțiar și cuaternar. Indicatori de impact Creșterea Cifrei de afaceri în sectoarele terțiar și cuaternar prin serviciile conexe dezvoltării turismului; Creșterea profitabilității și a productivității din aceste servicii.

OST 4. Sprijinirea dezvoltării agriculturii, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare economică

Măsuri Realizarea de investiții în servicii de transport, comerț, servicii financiare și tehnologiile informației pentru sprijinirea dezvoltării agriculturii pentru zonele care se confrunta cu un declin economic. Indicatori de rezultat Număr de programe/proiecte de dezvoltare a serviciilor în zonele cu potențial agricol;


95

Noi locuri de muncă create în sectoarele terțiar și cuaternar. Indicatori de impact Creșterea cifrei de afaceri în sectoarele terțiar și cuaternar prin serviciile conexe dezvoltării agriculturii; Creșterea profitabilității și a productivității din aceste servicii. Obiectiv specific 5. Îmbunătățirea calității mediului și protecția sănătății populației prin dezvoltarea serviciilor publice Măsuri: - Organizarea unor programe de conștientizare și educare a factorilor implicați; - Stimularea agenților economici ce finanțează acțiuni de educare și conștientizare a populației, prin deduceri din sumele

datorate Fondului pentru Mediu; - Realizarea parteneriatelor public provat pentru gestiunea eficientă a utilităților la nivel local; - Elaborarea de ghiduri legislative și documente informative; - Crearea unui cadru legislativ care să încurajeze folosirea materiilor prime secundare; - Desfășurarea la nivel local de campanii de promovare a materiilor prime secundare cu evidențierea avantajelor utilizării lor.

IV.2. Politici, programe

Politicile sectoriale și teritoriale care pot susține dezvoltarea sectorului terțiar trebuie să fie în strânsă legătură cu strategiile de sector în primul rând, care la rândul lor trebuie puse în relație cu sursele de finanțare naționale și europene, constribuind la atingerea unor obiective europene și naționale. Printre aceste politici, se pot enunța o serie de politici de profil național și subnațional, precum:

Politici:

Politica de stimulare a resposabilității fiscale locale prin transferul unei ponderi mai mari din taxe și impozite la bugetele locale;

Realizarea unui mecanism de monitorizare a serviciilor publice locale pe baza unor indicatori de performanță gestionați de ANRSC;

Transpunerea deplină a directivei europene privind serviciile;

Politici de ocupare în muncă, politica de educație, cercetare și inovare;

Politica de export care să conducă la echilibrarea balanței comerciale și în sectorul analizat;

Parteneriatul Public Privat reglementat legal

Continuarea finanțării politicii de acoperire cu internet broadband, pentru asigurarea accesului la rețele informaționale pentru mediul rural;

Reforma și modernizarea administrației și descentralizarea, pentru transferul atribuțiilor ce țin de gestiunea bunurilor publice locale către comunitățile locale.

Programe

Program național de transport a elevilor în zonele defavorizate natural;

Programul Național de Cadastru;

Continuarea Programului Național de Dezvoltare Locală pentru modernizarea infrastructurii județene;

Asigurarea capacităților necesare pentru eliminarea deșeurilor prin promovarea cu prioritate a instalațiilor de eliminare la nivel zonal;

Dezvoltarea serviciilor pentru materiile prime secundare;

Promovarea unui sistem de informare, conștientizare și motivare pentru părțile implicate în gestionarea deșeurilor;

Adaptarea la condițiile locale a unor tehnologii curate de producție;

Implementarea de tehnologii noi pentru neutralizarea și eliminarea deșeurilor periculoase;

Crearea unei rețele de colectare a deșeurilor corespunzător repartizării în teritoriu.

IV.3. Modalități de implementare

Implementarea priorităților enunțate mai sus se poate realiza prin 3 elemente importante: mijloacele de reglementare (legale); mijloace financiare și mijloace și de management/ instituționale.

Mijloacele de reglementare (legale):

Legislație națională (legi privind cadastrul, Parteneriatul Public Privat, Codul Fiscal);

Transpunerea Strategiilor, Tratatelor și Directivelor europene din domeniile sectoarelor analizate.;

96



96

Legislație privind finanțele publice locale.

Mijloace financiare

Fondurile structurale, pe axele sale prioritare;

Fondul European pentru Dezvoltare Regională;

Finanțarea prin sectorul bancar;

Finanțarea de parcuri industriale/poli de competitivitate/clustere.

Mijloace instituționale

Crearea cadrului legal pentru PPP;

Descentralizarea financiară în contextul reformei administrației;

Creșterea capacității Camerelor de Comerț, ca promotori ai serviciilor;

Extinderea serviciilor financiare oferite de către băncie cu capital de stat, către zonele cu nevoi de finanțare a investițiilor (zone rurale, zone montane, zona transfrontalieră de Nord și Est);

Finanțare cercetării aplicative cu ajutorul fondurilor naționale și europene, pentru creșterea competitivității economiei.

IV.4. Sinteză strategică și operațională

În urma analizei realizate în cadrul acestui studiu, respectiv a corelării cu obiectivele formulate în celelalte studii de fundamentare a SDRT, pot fi identificate următoarele elemente strategice și de implementare ale Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României:

VIZIUNE (identificată pe domeniul studiului din analiza diagnostic)

Dezvoltarea competitivității economice a teritoriului - ”Servicii pentru o Românie competitivă”

PALIERUL STRATEGIC

Obiectiv strategic

OS 6. Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare și echiparea teritoriului pentru sprijinirea industriei, agriculturii și turismului în mod adecvat specificului funcțional și geografic al teritoriilor

Obiectiv general (linie directoare)

OG6. Obiective specifice naţionale

Obiective pe termen lung (orizont 2035) Obiective pe termen mediu (orizont 2020)

OTL6.1. Creşterea productivităţii sectoarelor terțiar și cuaternar

OTL 6.2. Concentrarea investiţiilor în areale prioritare și orientarea către adaptarea de noi tehnologii si servicii inovative; OTL 6.3.Sprijinirea dezvoltării turismului, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare; OTL 6.4. Îmbunătățirea calității mediului și protecția sănătății populației prin dezvoltarea serviciilor publice.

OTM6.4. Consolidarea și extinderea echilibrată a serviciilor bancare pentru susținerea economiei naționale

Obiective specifice teritoriale (operaţionale)

OST 1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de transport la nivelul teritoriului OST 2. Dezvoltarea sistemelor de comunicaţii (pentru locuire şi activităţi)

1. Urban-rural

OL 6.1. Sprijinirea dezvoltării agriculturii, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare economică O 6.2. Creşterea calităţii rezidenţei în comunităţile rurale din apropierea oraşelor şi în oraşele mici din apropierea


97

oraşelor mari, prin serviciile furnizate, atât publice cât și private; O 6.3. Asigurarea unei bune conectivităţi a zonelor rurale cu serviciile existente în zonele urbane apropiate. O 6. 4. Reducerea disparităților între rural și urban în ceea ce privește calitatea și gradul de accesibilitate la serviciile de interes public.

2. Zone periferice (frontaliere)

O 6.5. Asigurarea unei bune conectivităţi a acestor zone și furnizarea de servicii necesare, pentru susținerea turismului și a schimburilor comerciale cu exteriorul.

3. Zone slab populate sau izolate

O 6.6. Sprijinirea dezvoltării turismului în teritoriu, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare O 6.7. Asigurarea accesului echilibrat la serviciile publice, inclusiv cele sociale, pentru populația din teritoriul național. O 6.8. Asigurarea infrastructurii de furnizare a serviciilor de interes public în zonele cu acces limitat la acestea.

4. Zone în transformare sau declin

O 6.7. Asigurarea accesului echilibrat la serviciile publice, inclusiv cele sociale, pentru populația din teritoriul național.

5. Zone geografice

O 6.9. Corelarea specificului strategiilor de dezvoltare teritorială a serviciilor publice și private cu cerinţele de dezvoltare economică ale zonei.

PALIERUL OPERAŢIONAL

Politici

- Politica de stimulare a resposabilității fiscale locale prin transferul unei ponderi mai mari din taxe și impozite la bugetele locale;

- Realizarea unui mecanism de monitorizare a serviciilor publice locale pe baza unor indicatori de performanță gestionațide ANRSC;

- Transpunerea deplină a directivei europene privind serviciile;

- Politici de ocupare în muncă, politica de educație, cercetare și inovare;

- Politica de export care să conducă la echilibrarea balanței comerciale și în sectorul analizat;

- Parteneriatul Public Privat reglementat legal

- Continuarea finanțării politicii de acoperire cu internet broadband, pentru asigurarea accesului la rețele informaționale pentru mediul rural;

- Reforma și modernizarea administrației și descentralizarea, pentru transferul atribuțiilor ce țin de gestiunea bunurilor publice locale către comunitățile locale.

Măsuri

- Facilităţi fiscale pentru serviciile care creează noi locuri de muncă;

- Încurajarea dezvoltării, la nivel rural sau la nivelul zonelor aflate în declin sau transformare, a activităţilor de prelucrare a resurselor naturale existente (crearea de servicii conexe).

- Ameliorarea generală a infrastructurii de transport județean și național;

- Îmbunătățirea transportului în zonele identificate cu potential de dezvoltare;

- Îmbunătățirea infrastructurii de transport prin programe de proiectare şi execuţie ecologică în conformitate cu obligaţiile protejării particularităţilor peisajului şi ale spaţiului rural, protejării vieţii sălbatice, a activităţilor agricole şi pastorale, a necesităţilor populaţiei;

- Ameliorarea generală a infrastructurii de comunicaţii;

- Implementarea serviciilor de acces la comunicaţiile prin internet şi comerţul electronic, la care se vor adăuga probleme de educare a populaţiei cu folosirea serviciilor de comunicaţii electronice moderne;

- Accelerarea introducerii în exploatare a suportului pentru accesul la servicii de bandă largă, prin tehnologizarea corespunzătoare a punctelor de acces şi extinderea reţelei fixe şi mobile la nivelul localităţilor cu specific rural;

- Folosirea intensivă a sistemelor de educaţie prin e-learning, munca la distanţă (teleworking), telemedicină;

- Folosirea sistemelor de e-guvernare;

- Sprijinirea dezvoltării turismului pentru zonele care se confrunta cu declin economic, mai ales în zonele defavorizate natural (zona montană, Delta Dunării);

- Sprijinirea dezvoltării turismului rural;

- Crearea unui cadru legislativ care să încurajeze folosirea materiilor prime secundare;

- Desfășurarea la nivel local a unor campanii de promovare a materiilor prime secundare cu evidențierea avantajelor utilizării acestora;

- Realizarea de investiții în servicii de transport, comerț, servicii financiare și tehnologiile informației pentru sprijinirea dezvoltării agriculturii pentru zonele care se confrunta cu un declin economic;

- Organizarea unor programe de conștientizare și educare a factorilor implicați;

98



98

- Stimularea agenților economici ce finanțează acțiuni de educare și conștientizare a populației, prin deduceri din sumele datorate Fondului pentru Mediu;

- Realizarea parteneriatelor public provat pentru gestiunea eficientă a utilităților la nivel local.

- Standardizarea de costuri privind serviciile publice

Programe

Adaptarea serviciilor publice la realitățile și necesitățile teritoriale

Stimularea participării furnizorilor privați de servicii la dezvoltarea de activități în teritoriile considerate prioritare

Programe de creștere a valorii adăugate și a gradului de prelucrare a produselor destinate exportului;

Programe de promovare a transferului de tehnologie care să încurajeze adăugarea de valoare la serviciile în care aceste teritorii dețin avantaje comparative și competitive

Program național de transport a elevilor în zonele defavorizate natural;

Programul Național de Cadastru;

Continuarea Programului Național de Dezvoltare Locală pentru modernizarea infrastructurii județene;

Asigurarea capacităților necesare pentru eliminarea deșeurilor prin promovarea cu prioritate a instalațiilor de eliminare la nivel zonal;

Dezvoltarea serviciilor pentru materiile prime secundare;

Programe de dezvoltare a unor scheme de facilități fiscale locale pentru companiile care au cheltuieli de cercetare-dezvoltare și depun eforturi în direcția inovării;

Programe de stimulare a creării la nivel teritorial de facilități de creditare și garantare a creditelor pentru IMM-urile private nou create, care să furnizeze servicii necesare

Promovarea unui sistem de informare, conștientizare și motivare pentru părțile implicate în gestionarea deșeurilor;

Adaptarea la condițiile locale a unor tehnologii curate de producție;

Implementarea de tehnologii noi pentru neutralizarea și eliminarea deșeurilor periculoase;

Crearea unei rețele de colectare a deșeurilor corespunzător repartizării în teritoriu.

Proiecte (proiecte-pilot la nivel naţional)

Proiectele vor fi realizate la nivel teritorial în funcție de prioritățile Strategice adopatate, în strânsă legătură cu prioritățile Agențiilor de Dezvoltare Regională.

Exemple de proiecte: înfiinţarea unor incubatoare de afaceri, centre expoziţionale şi de marketing, înfiinţarea de centre de excelenţă, precum şi de parcuri industriale, proiecte care urmăresc creşterea competitivităţii IMM-urilor prin achiziţionarea echipamentelor de înaltă tehnologie, proiecte pentru obţinerea certificărilor ISO, certificarea sistemului de management al calităţii şi al mediului, proiecte care urmăresc accesul pe noi pieţe şi internaţionalizarea firmelor, proiecte pentru înființarea de centre de studii avansate, laboratoare de testare, institute de cercetări, proiecte pentru sprijinirea start-up-urilor şi a spin-off-urilor inovative, proiecte care urmăresc integrarea sistemelor inovative şi software în cadrul întreprinderilor, proiecte pentru reabilitarea/modernizarea infrastructurii de transport, construcția sau modernizarea unor centre logistice și de birouri, proiecte pentru sprijinirea turismului termal, a celui balnear, turismului de circuit, a agroturismului, înfiinţarea unor parcuri tematice şi de distracţie, dezvoltarea infrastructurii pentru producţia cinematografică, reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor integrate de apă, deşeuri şi recuperarea solurilor contaminate în oraşe şi zonele limitrofe, protejarea parcurilor naţionale şi naturale, dezvoltarea unor sisteme de energii alternative/neconvenţionale nepoluante (eoliană, solară), șamd.

Documents

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI