Stop to Shop Ianuarie 2014

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea,

Mqdqlina Nicolae,

Vladimir Popa, Igor Drqgan,

Medic Florin Juravle.

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplare

Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 136 - Ianuarie 2014

68

10 INTERVIU

De vorb` cu TEO

22 FaShIoN aRchITEcTURE

Giorgio Sant'Angelo

25 GENTLEMEN’S aGREEMENT

by Ego Men’s Fashion Concept

38 FaShIoN STYLE

by Silvia Terziu

64 LEc}Ia dE KEMPo

Arta luptei totale la radio

72 SToRY oF...

Serge Gainsbourg [i Jane Birkin

”“

Majoritatea haineloro achizi]ionez online,pentru c` nu \miplace aglomera]ia [inici s` stau s` probezhaine. Dac` amnevoie de ceva, \miplace s` m` duc lamagazin [i s` [tiuexact ce \mi cump`r.Bianca Ioni]`

Shopping online

4 Stop to shop

EditShop

A mai trecut un an sau… a mai venit unu l. Cum vre]i . Importanteste c, odat cu trecerea celor 12 luni, trec momente care ne-au mar-cat via]a. Unele mai mu lt, altele mai pu]in. Ne dm seama, intrnd \ntr-un nou an calendaristic, c timpu l nu poate fi oprit. De cte ori numi-am dorit s pot avea o telecomand [i s pun pauz… Chiar \mi aduc aminte de un fi lm (Click) \n care Adam Sandler (MichaelNewman) primise “cadou” un astfel de gadget. A fost bine [i nu prea.{i asta pentru c toate experien]ele pe care le trim au rolu l lor \ndefinirea noastr ca oameni [i \n modu l \n care ne creionm via]a.Poate nu \ntmpltor ne este dat s avem att bucurii, ct [i triste]i.Nu fr scop \ntlnim anumi]i oameni sau avem anumite experien]edin care s \nv]m ceva. S]iu c to]i v-a]i fcut o list pentru 2014 cu… hai s le zicem “pri-orit]i”. Sper din suflet s vi se \mplineasc toate, dar, mai mu lt dectatt, sper ca tot ceea ce v-a dat via]a \n anii care au trecut s fi fostcrmizi care v-au cldit o funda]ie solid ca oameni. Cred c odat cecaracteru l s-a format frumos ia r calit]i le cu care trecem prin via]sunt cele ce fac dovada unui om de valoare, anii care vin [i vin ia r nupot s ne aduc dect lucruri frumoase.Cu acest crez, v doresc un 2014 plin de \mpliniri [i lucruri frumoase!

Roxana BichiRedactor {ef

Începutul cucare continuãm

2014

Film

The Secret Life of Walter

Mitty

Regia: Ben Stiller

Cu: Kristen Wiig,

Ben Stiller

Gen: Aventuri,

Comedie, Dram`,

Fantastic

Premier` \nRom~nia:

10.01.2014

Saving Mr. Banks

Regia: John

Lee Han-

cock

Cu: Emma

Thompson,

Tom Hanks

Gen: Dram`

Premier` \nRom~nia: 10.01.2014

The Wolf of Wall Street

Regia: Mar-

tin Scorsese

Cu: Leonardo

DiCaprio,

Matthew

Mc-

Conaughey,

Margot Rob-

bie, Jonah

Hill, Jon

Favreau

Gen: Crim`, Dram`

Premier` \n Rom~nia:10.01.2014

Jack Ryan:

Shadow Recruit

Regia: Kenneth

Branagh

Cu: Chris Pine,

Keira Knight-

ley

Gen: Ac]iune,

Dram`,

Thriller


American Hustle

Regia: David

O. Russell

Cu: Bradley

Cooper,

Christian

Bale, Jeremy

Renner

Gen: Dram`


August: Osage County

Regia: John Wells

Cu: Benedict

Cumberbatch,

Ewan McGre-

gor, Julia

Roberts,

Meryl Streep

Gen: Comedie,

Dram`

Premier` \nRom~nia: 24.01.2014

Lone Survivor

Regia: Peter

Berg

Cu: Emile

Hirsch, Mark

Wahlberg,

Taylor Kitsch,

Ben Foster

Gen: Dram`


Hercules:

The Legend Begins

Regia: Renny

Harlin

Cu: Kellan

Lutz, Gaia

Weiss

Gen: Ac]iune,

Aventuri

Premier` \nRom~nia:31.01.2014

The Monuments Men

Regia: George Clooney

Cu: Cate Blanchett, George

Clooney, John Goodman, Matt

Damon

Gen: Come-

die, Dram`,

Istoric,

R`zboi,

Thriller

Premier` \nRom~nia:31.01.2014

Premierele lunii ianuarie

6 Stop to shop

8 Stop to shop

nEwS – agEnda lunii

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

31

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

??

1/01ConCert ??

10 Stop to shop

O vedem \n fiecaredup-amiaz de luni pnvineri la Kanal D, undeshow-ul \i poart nume -le. {i aceasta nu \ntm -pltor, ci pentru c esteo marc \nregistrat afarmecului personal ceaduce audien] [i aumorului de calitategarantat. Carismaticarealizatoare de emisiuniTV cu nume de floareparfumat contrazice dinplin prejudecata adnc\nrdcinat c o femeietrebuie s fie la standar-dul 90-60-90 pentru aavea succes pe sticl.Ce ne spune Teo \n acestinterviu exclusiv estemai pu]in cunoscut detelespectatorii care ourmresc [i o \ndrgesc:c a avut o copilrie frprieteni [i fr rdcini,c a vrut s fac medici -na, la fel ca tatl ei, dara absolvit filologia undea vrut s pice, c vor -be[te fluent limba arab,c a ajuns \n massmedia din \ntmplare [i,nu \n ultimul rnd, c \ntimpul liber face mrge -lu]e cu fiica ei Maya...

TeoTrandafir

de voca|ie entertainer

Foto

: Ale

x R

o[ie

anu

intErviu

Cum a fost copil`ria ta dinTrivale?Teo Trandafir: Precum a tu-

turor celor care locuiau acolo.Special`. Strada pe care locuiamera una de promenad`, iar \n zile -le de weekend era cel mai fru-mos, pentru c` vedeam perechilede \ndr`gosti]i, de toate v~rstele.Ni se p`rea c` a[a vom ar`ta [inoi, la un moment dat. Femeileve neau \mbr`cate frumos, \nTriva le, la bra]ul domnilor. {i noi,co piii, care st`team pe terase [ine uitam la cei care se plimbau,aveam „obliga]ia“ s` ne \mbr` -c`m frumos. Nu puteam ie[i \n pi-jama s` ne uit`m. Dintreamin tirile dragi este aceea \n caresora mamei mele mi-a pus \n p`rbigudiuri. Am stat a[a, cu sar-malele \n cap, 10 minute [i m-amuitat la oamenii care treceau. Mi

se p`rea foarte interesant [iaveam impresia c` toat` lumease uit` la mine.

Cine te-a poreclit „Chi]u“?Teo: Nu-mi amintesc exact

cine m-a poreclit „Chi]u“, asta se\nt~mpla c~nd aveam doi din]i jos[i doi sus, pe la v~rsta de 8 luni. N-am suferit foarte tare, dar amsc`pat din pricina faptului c`bunica a f`cut un scandal mon-stru. A venit s` \[i vad` nepoatape care toat` lumea o striga„Chi]u!“ [i a zis c` nepoata ei nue [obolan [i c`, dac` mai aude odat` chestia asta, d` cu pumnul\n mas`. A[a s-a ajuns la numeleurm`toare care erau foarte „com-plexe“. Eu nu puteam s` spun c`m` cheam` Teodora [i ziceam c`m` cheam` „Dodo”. De atunciam r`mas Dodo mult timp.

De ce ]i se p`rea atuncifascinant` televiziunea?Teo: Pentru c` nu cred c`

exist` om s`n`tos la minte c`ruias` nu i se fi p`rut fascinant` tele-viziunea. Era o cutie minunat` \ncare se plimbau oamenii, \mbr` -ca]i \n lamé, \n catifea. Noi eramni[te s`r`ntoci \mbr`ca]i munci-tore[te, care mai de care mai s` -rac, mai am`r~t, [i cu ra]ia dep~i ne [i ulei. Cei de la televizoraveau de toate, dup` p`rereanoas tr`. Femeile asortate, machi-ate, coafate, iar noi le vedeam pemamele noastre ciufulite diminea -]a \ndrept~ndu-se c`tre serviciu,cert~ndu-se. La televizor nu secerta nimeni.

Ai fost o elev` con[tiin-cioas`?Teo: Am fost o elev`

mediocr`, pentru c` nu m-a ajutatinteligen]a. Nu am \n]eles, de cetrebuie s` fac integrale? Nicio-dat` nu o s`-mi foloseasc` \n via -]`. Hai c` \n]eleg trigonometrie,geometrie \n spa]iu, dar matema -tici comparate [i lucruri de genul`sta n-am priceput veci. Larom~n`, francez` [i englez` eramfoarte bun`.

Cum ai resim]it mut`rilefrecvente din copil`rie? Aiavut probleme de adaptare?Teo: Nu am avut copil`rie din

pricina faptului c` p`rin]ii mei m-au mutat f`r` \ncetare. N-am avuto cas` a mea, un loc al meu, unbirou al meu. Am stat la ]ar`, \ntr-un spital de ]ar`, am locuit acolope un pat de spital pentru c` tataera medic acolo [i a[a trebuia.

intErviu

Stop to shop 11

Nu cred c` existòm s`n`tos la

minte c`ruia s` nu i se fi p`rut fasci-nant` televizi unea.Era o cutie minu -nat` \n care se

plimbau oamenii,\mbr`ca]i \n lamé,

\n catifea. Noi eram ni[tes`r`ntoci \mbr`ca]i

muncitore[te.

Foto

: Ale

x R

o[ie

anu

Dup`, mama a decis c` apa nu esuficient de bun` [i m-a trimis lamama ei. Mama ei avea serviciu,a[a c` st`team [i la n`[ica mea.De la n`[ica m-au dus la Bu-cure[ti, \napoi la mama tat`luimeu, dup` care m-am mutat laBrìla. A fost ceva \ngrozitor pen-tru c` eu nu-mi amintesc s` fiavut prieteni \n copil`rie. |mi amin tesc \nv`]`toarea mea de lasat, \nv`]`toarea de la Pite[ti, pecea de la Bucure[ti. E traumati-zant, cred, pentru un copil s` nuprind` r`d`cini. Acum, eu cu fiicamea procedez invers. Oriceschim bare pe care vrea s` o fac`trebuie s` vin` de la ea. Eu nu-mimut copilul vreodat`!

Ce te g~ndeai c` vei devenic~nd ai ales s` studiezi fa -cultatea de filologie?Teo: Eu nu am ales facultatea

de Filologie, ci facultatea de Me -di cin`. Tat`l meu fiind medic, amc`p`tat de mic` o mare pasiunepentru asta, pentru c` am crescutprin spitale, am [i locuit \n ele.Pentru mine spitalul e a douacas`, \n]eleg perfect cumfunc]ioneaz`. Mirosul de cantin`\mi e familiar, pentru c` amm~ncat din cantin`, cu femeilealea murdare care g`teau \n ni[tecazane murdare. Primeam biscui]ide la c`p`t~iul bolnavilor care m`g`seau dr`gu]`. Totul era sordid,dar m~ncam f`r` nicio problem`.Am hot`r~t c` medicina esteceea ce trebuie, doar c` \n Brìlaliceul pe care l-am f`cut eu eraastfel constituit \nc~t, dac` intraila liceu, intrai sigur [i la facultate,la orice facultate ai fi dorit. Pentru

c` eu am intrat la facultate \n1986, fiind promo]ie de ceau[ei,eram 40 [i ceva pe loc. Fiindfoarte mul]i pe loc, m-am dus lasec]ia Arab` ca s` fiu sigur` c`pic, urm~nd ca anul urm`tor,dup` ce a[ fi picat, s` intru laMedicin`. M-am dus la Arab` [iam intrat… To]i colegii mei au in-trat la ce facultate [i-au dorit,liceul fiind unul foarte bun.

}i-ai folosit vreodat` compe-ten]ele lingvistice?Teo: Eu am studiat arab` prin-

cipal, o limb` rar` a Facult`]ii deLimbi [i Literaturi Strìne.Doamna Mioara Roman mi-adezv`luit un secret pe care urmas`-l dezvolt ulterior, [i anume fap-tul c` cine [tie o limb` strìn` arepatru ochi. Dac` eu citesc, pentruc` pot, un articol \n limba arab`,despre un subiect sensibil, dup`care citesc un articol \n limba en-glez` despre acela[i subiect, dar

scris de un cre[tin, \n]eleg exactunde e adev`rul. Pe mine nu m`mai po]i p`c`li \n calitatea meade cre[tin, pentru c` \n mine acrescut [i s-a dezvoltat dimensi-unea mea musulman` \ntr-o sufi-cient` m`sur` \nc~t s` \n]elegexact c` nimeni nu de]ine ade -v`rul absolut.

Primul tù job a fost dev~nz`toare de bilete la oagen]ie de turism. Cumvedeai pe atunci continu -area carierei tale?Teo: Nu o vedeam \n niciun

fel, era imediat dup` Revolu]ie, \n1990. Ce era s` vezi? Tot cevedeai era liberalizarea pre]urilor,o p~ine ajunsese de 10 ori maiscump`. Eram singur` \n Bu-cure[ti f`r` niciun ajutor, trebuias` trìesc \ntr-un fel. Fusesem se-lectat` de aceast` agen]ie pentruc` vorbeam limba francez`. Nuve deam altceva dec~t ziua dem~i ne [i disperarea de a terminafa cultatea \nceput` [i netermi-nat` la vremea respectiv`, \nv` -]am pe sub mese. Vroiam s` facarab` \ntr-o bun` zi, vroiam s` màngajez la o ambasad`, pentruc`, spre deosebire de japonez`sau chinez`, unde era c~te o sin-gur` ambasad`, la arab` existau16 ambasade la vremea respec-tiv`.

|n 1991, ai aplicat, probabildin \nt~mplare, pentru unpost de secretar` la FunRadio Bucure[ti. Cum aajuns secretara timid` [iemotiv` s` prezinte [tiri?Teo: Am fost angajat` pentru

12 Stop to shop

intErviu

Pe mine nu m`mai po]i p`c`li \ncalitatea mea decre[tin, pentru c`\n mine a crescut[i s-a dezvoltat di-men siunea mea

musulman` \ntr-osuficient` m`sur`\ncât s` \n]eleg

exact c` nimeni nude]ine adev`rul

absolut.

intErviu

c` [tiam bine limba francez`, FunRadio Bucure[ti fiind un postfran]uzesc, iar directorul lor eco-nomic era francez [i aveau nevoiede un om care s`-i traduc` docu-mentele. Noaptea traduceamcontractele pentru el. |ntr-una dinnop]ile cu viscol, pe la ora 23:00,a venit un cet`]ean de la Bra[ovc`ruia trebuia s` i se fac` o

reclam`; dac` nu-i f`cea nimenila ora aia, urma s` fie dat afar`.Pentru c` eram singurul om dinradio, [eful nostru de produc]iem-a rugat s` citesc eu reclamadomnului. Am refuzat, domnul m-a rugat frumos [i am tras-o p~n`c~nd a ie[it bine. Ne-am dat sea -ma c` a[ avea voce de radio dacà[ munci pu]in la ea.

Din 1993, ai lucrat timp deun an la Pro Fm, ca realiza-tor-prezentator al emisiuniiRondul de diminea]`. Cediferen]e notabile exist`\ntre experien]a de radio [icea de televiziune?Teo: Radioul e complicat,

acolo trebuie s`-]i folose[ti toateresursele pentru a crea decoruri,st`ri, culori, atmosfere. Nu le ai!La televiziune totul se rezolv`printr-o coafur` inspirat` [i unmachiaj reu[it, un „decorangiu“care s-a trezit \ntr-o bun` dimi -nea]` [i ]i-a tr~ntit un decor cumtrebuie. La radio nu ai nimic \nafar` de propria stare. Po]i sàr`]i \ngrozitor, trebuie s` seaud` bine, trebuie s` lucrezi cuvocea, cu respira]ia, cu spiritultù, cu distan]a fa]` de microfon.Rela]ia cu ascult`torii e mult maiintim`, \l duci mai pu]in cu pre[ul,trebuie s` explici mai mult.

Cine sau ce te-a convins cài talent pentru televiziune?Teo: Nu m-a convins nimeni

nici p~n` \n ziua de ast`zi. Ideeaa fost a lui Mihai Tatulici care

m-a convins \n a[a m`sur`, \nc~ta spart pere]ii dintre radio [i tele-viziune, de la etajul 10 [i etajul11, ca s` intre \n radio cu regiadin televiziune.

Din 1994 p~n` \n 2000 ailucrat al`turi de MirceaBadea, al`turi de care, \n ul-timii 3 ani de colaborare, a]idominat ni[a de divertis-ment cu emisiunileDiminea]a devreme [iTeo&Mircea Show. Cum aevoluat rela]ia dintre voi?Ce rela]ie mai exist`?Teo: Mircea Badea face parte

din mine structural, noi doi amcrescut \mpreun`, a fost vorba de7 ani [i jum`tate. St`team treiore \n emisie, dup` care r`m~ -neam la [edin]ele de sumar,\ncer cam s` ne pliem unul pecel`lalt. Pliatul repetat, unul pecel`lalt, duce la compatibilitate,\n ciuda faptului c` poate la\nceput nu a existat. Prin rezo -nabilitate [i prin \ncercarea ta dea nu fi \n centru, de a te plia peargumentele celuilalt, dup` 8 anide plieri repetate, pot spune c`Mircea Badea e parte din mine.Dac` nu vorbesc \n fiecare zi cuficatul meu, nu \nseamn` c` nufunc]ioneaz` \n mine. Dac` nu l-a[ mai avea pe Mircea, cred càr fi \ngrozitor, face parte din ceam eu mai important [i mai repre -zentativ.

|n perioada 2000-2006,emisiunea ta, Teo, s-a bucu-rat de un succes fantastic[i de audien]e uimitoare,devenind un fel de em-

Stop to shop 13

Radioul e compli-cat, acolo trebuie

s`-]i folose[ti toateresursele pentru a

crea decoruri,st`ri, culori, atmos-

fere. (...) Po]i sàr`]i \ngrozitor, tre-buie s` se aud`

bine.

blem` a PRO TV-ului. Caresunt secretele profesionaleale acestei reu[ite?Teo: Nu exist` a[a ceva. Noi

la \nceput ne-am luat b`taie, pen-tru c` oamenii nu erau obi[nui]is` butoneze, la ora respectivèrau seriale pe toate posturile deteleviziune. Era Mihaela Tatu pePRO TV, ceea ce lumea a uitat, afost mutat` pe Acas` [i eu \nlocul ei. Noi am f`cut munc` depionierat lu~nd b`taie [i de la re-luarea telenovelei de la Acas`,dar am fost \ncurajat` [i sus]i -nut` zilnic, p~n` \ntr-o bun` zic~nd a fost pu]in mai bine, dup`c~teva luni era mult mai bine [idup` un an a fost foarte bine. Se-cretul a constat \n r`b dare,d`ruire [i niciodat` \mpù nareacu asta [i asumarea c` a[a seface [i c` noi am g`sit solu]ia.Venea imediat cineva peste noicare s` ne aduc` pe P`m~nt!

Din 2003 p~n` \n 2008,cariera ta a fost pres`rat`de premii [i distinc]ii. Suntacestea o confirmare nece-sar` a valorii profesionale [ipopularit`]ii?

Teo: Nu! |ncondi]iile \n care amspus toate prostiile pepost, am luat premii [ide la Patriarhie [i de laCNA, am luat premii [idup` ce n-am mai avutemisiu ne... Singurelepremii la care am ]inutau fost “Premiile TVMania”, pentru carechiar trebuia s` te ba]i.

Cum ]i-a venit ideea cara-vanei care a colindatRom~nia timp de doi ani \n2005 [i 2006? Cum tesim]i c~nd reu[e[ti s` sta-bile[ti o leg`tur` direct` cutelespectatorii?Teo: åsta a fost

scopul, eu nu [tiam cuim` adresez. Mi sep`rea de fiecare dat` c`vorbesc cu mama, orimama ar putea s` arate\n fiecare cas` diferitpentru c` nu e numaimama mea. Pentru c`nu am vrut s` deranj`m,ne-am g~ndit s` rug`mtelespectatorii s`-[i

at~rne de geamuri ceva pe cares` scrie c` pot s` \i vizitez. Marene-a fost surpriza c~nd am trecutprin mai toate ora[ele din ]araasta [i am v`zut o mul]ime dec`m`[i, cear [afuri, cartoane, petoate scria „Vino, Teo, te a[tep-tam!“. A fost spectaculos! Amr`mas prieten` cu mul]i dintre ceipe care i-am vizitat \n caravan`.

De ce te-ai retras \n 2008din televiziune?Teo: Pentru a reveni \n 2013

\n televiziune.

Anul 2011 a \nsemnat luptapentru propria via]`. |n cemod perspectiva mor]ii ]i-aschimbat viziunea asupravie]ii?Teo: Am \n]eles c` e bine s`

nu fii bolnav, am \n]eles c` s`mori e o mare chestie pentru c`se \nt~mpl` o singur` dat`, mi-amdat seama c` nimic nu e de

intErviu

14 Stop to shop

Mi-am dat seamac` nimic nu e denereparat \n afar`

de moarte.

Am trecut prin maitoate ora[ele din]ara asta [i am

v`zut o mul]ime dec`m`[i, cear[afuri,cartoane, pe toatescria „Vino, Teo, tea[teptam!“. A fost

spectaculos!

intErviu

Stop to shop 15

nereparat \n afar` de moarte.

Ai un stil unic de a prezenta[i a rela]iona cu invita]ii \ndirect, dublat` de o carismà c`rei „marc` \nregistrat`“este umorul tù. C~t estenativ [i c~t este elaboratdin toat` acest` combina]iece ]i-a adus faim`?Teo: Uneori am umor, alteori

nu, nu [tiu s` spun c~t e nativ [ic~t elaborat. Cert e c` ]ine decum sim]i, de invitat, de starea despirit, de subiect.

Ce rela]ie ai cu fiica ta,Maya? Cum reac]ioneaz`c~nd o vede pe mami latelevizor?Teo: Am o rela]ie minunat` cu

fiica mea. E cea mai dr`gu]` fe -ti]` din lume, e sufletul meu! M`r`sfa]` foarte tare, are grij` demine [i exist` o chimie incre di bil`\ntre noi. Nu m` tr`deaz` nicio-dat` [i vorbim lucruri intime detot.

Ce faci c~nd nu faci televi -ziune?Teo: Fac m`rgelu]e \mpreun`

cu fiica mea. |n timpul liber citim,ne uit`m la filme. Dup` ce a citit„Girlgame[“ mi-a zis: „[tii, credc` aveam nevoie de asta. |nlumea \n care trìesc eu totul setermin` bine!“

Ce \nseamn` motto-ul tù„D`-i sfaturi califului tù ca[i cum i le-ai cere“?Teo: Eu vreau s`-]i cer ]ie

ni[te bani, nu [tiu cum s` facasta [i atunci fac \n a[a fel \nc~t

tu s`-mi dai. Vin [i-]i zic: „Mareom ai fost c~nd te-ai hot`r~t s`-mi dai banii ìa. {tii de ce? Uitece m-am g~ndit s` fac cu ei. Tunu trebuie s` faci nimic [i ]i se\ntorc \nzecit.“ |mi vei da baniipentru c` va fi ca [i c~nd ar fi fostidea ta. Asta am \nv`]at eu \n Fa -cultate.

Av~nd \n vedere c` air`sturnat standardele 90-60-90 ale succesului pesticl`, ce sfat le po]i davis`toarelor ce \[i doresc sàjung` prezentatoare TV?Teo: S` citeasc` [i s` fac`

[coal` la vremea ei. Pe mine ci -ne va m-a \nv`]at a[a: la televiziu -

ne se vine cu [coala f`cut`. Dac`n-ai apucat s` faci [coala c~nd te-ai angajat \n televiziune, nu o s-ofaci niciodat` [i se va vedea.Niciodat` nu o s` po]i sus]ine odiscu]ie f`r` s` suferi de ni[tecomplexe intelectuale marcante,care te vor face s` g~nde[ti la fie -care fraz` c` ai f`cut ceva gre[it.

Care este dieta taobi[nuit`?Teo: |n general, m` feresc

de lucrurile care fac rù tuturor.L-am \ntrebat pe profesorul carem-a ajutat la Viena [i mi-a spusa[a: „Sunte]i \n principiu camca un om normal. Eu dac` a[m~n ca trei torturi \ntr-o zi, cre -de]i c` mi-ar fi bine? Dar dacà[ m~nca un porc \n fiecare zi,m-a[ sim]i ok? Nu! Nici dum-neavoastr`!“ Nu m`n~nc pr`jit,nu m`n~nc zah`r, nu m`n~ncp~ine alb`.

Unde [i cum te vezi peste10 ani?Teo: Nu [tiu ce-mi rezerv` vi-

itorul, dar sper s` fim bine cuto]ii.

Felicia Chirv`șoiu

La televiziune sevine cu [coala

f`cut`. Dac` n-aiapucat s` faci

[coala când te-aiangajat \n televi zi -une, nu o s-o faciniciodat` [i se va

vedea.

Costumul masculin \n ]i -nu tele feminine r`m~ -ne \n tendin]e. Potrivit

unui dress-code “black tie”,costumul masculin, tip tuxedo,mizeaz` pe simplitatea elemen -telor [i frapeaz` prin impactulvizual puternic. Nu este de mi-rare c` din ce \n ce mai multevedete de la Hollywood \l pre-fer`, \n locul somptuoaselorrochii de sear`, la evenimentede gal` sau “red carpet”.

Start de red Carpet Sandra Bullock a purtat o ja-

chet` Burberry Tailoring la premie -ra din Londra a filmului “Gravity”.Actri]a s-a “jucat” cu albul [i ne-grul \n aceea[i ]inut`. Pantaloniistr~m]i [i sandalele cu toc \naltau avut un efect de alungire [i desub]iere a siluetei.

Cara Delevingne a optat totpentru un costum Burberry lalansarea platformei digitale, “Artof Trench”, \n Asia. Top modelul a

st~rnit admira]ia audien]ei dinmagazinul Burberry K11, dinShanghai, prin elegan]a des`v~r -[it` [i simplitatea ]inutei.

Mai \ndr`znea]`, Rosie Hunt-ington Whiteley a preferat uncostum \ntr-o nuan]` de oranj in-tens, pe covorul ro[u, \n timp cesolista Rita Ora a adoptat unlook “tomboy” \ntr-un costum al-bastru, pe care l-a purtat cu untricou cu imprimeu [i sandale cuplatform`.

De la “a \mprumuta”la “a de]ine”

Costumul masculin [i-a c~[ti -gat popularitatea \n anii ‘30-‘40,c~nd femeile au ie[it de sub au-toritatea b`rba]ilor [i au decis s`le „\mprumute” vestimenta]ia.Dac` Marlene Dietrich sau CocoChanel au adaptat costumul mas-culin, Yves Saint Laurent a fostcel care l-a introdus drept o ten -din ]` major` \n mod`, asigur~n du-i astfel ciclicitatea. De atunci,costumul masculin [i-a p`strat unloc binemeritat \n colec]iile mari -lor case de mod`. „Burberry Tai-loring are la baz` o istorie bogat`\n materie de inova ]ie a ]es` -turilor, inspirat` de stilul nemuri-tor al trenciului iconic Burberry.Designul mo dern [i detaliile rea -lizate manual creeaz` o siluet`per fect`, „chic f`r` efort”, condi-mentat` cu acea atitudi ne brita -nic`, distinct`”, spu ne CristopherBailey, Chief Executive OfficerBurberry.

Linia Burberry Tailoring estedisponibil` [i \n Rom~ nia \n ma -ga zinul Burberry.

Carmen Cristea

16 Stop to shop

muSt havE!

eiMaScULINUL

Hot [i \n tendin]e: impri -meul cu inimi. Din m` -tase, bumbac sau din

in, c`m`[ile cu inimi arat` “treschic” \n combina]ie cu jean[ii,pantalonii din piele sau fustelecreion. Victoria Beckham a fostsurprins` de paparazzi la aeropor-tul JFK, purt~nd o astfel de c` -ma[`, \n timp ce o plimba cuc`ruciorul pe fiica sa \n v~rst` dedoi ani, Harper. Imediat, o pleiad`de vedete s-au inspirat din look-ulsù. Printre acestea Paula Patton(actri]a care va juca \n Misiune Im-posibil` 5), t~n`ra actri]` Elle Fan-ning (sora Dakotei Fanning), MissSri Lanka, Jaqueline Hernandezsau c~nt`rea]a Tamar Braxton.

Celebra c`ma[` este una din-tre piesele centrale ale colec]ieiBurberry Prosrum, toamn`-iarn` [ia “defilat” pe modele celebre, pre-cum Karlie Kloss sau Cara Delev-in gne. Chiar [i frumoasa SiennaMiller a purtat-o \n timpul unuishooting incendiar pentru campa-nia “Burberry Kisses” realizatàl` turi de iubitul sù, actorul TomSturridge. Nici b`rba]ii nu s-au sfiits` poarte acest imprimeu. HarryStyles, unul dintre membrii trupei“One Direction” [i fostul iubit al luiTaylor Swift, a fost catalogat dreptun romantic incurabil c~nd a ap` -rut la premiera unui film \mbr` cat\ntr-o c`ma[` albastr` cu inimi,din colec]ia masculin` BurberryProrsum. “Isteria” inimilor nu seopre[ te aici. Christine Centenera,editor al revistei Vogue Australia,a pur tat un superb trenci din piele,im primat cu inimi, pe care l-a su -prapus unui outfit simplu, dar deefect. (C.C.)

EvEnimEnt

Stop to shop 17

a cucerit lumea

ImprImeulCu InImI

18 Stop to shop

Editor’S choicE

M`d`lina Nicolae

Fashion editor

F`-]i cadou un

TATUAJ (II)

}i-ai fcut cadou un tatuaj? Ce motiv ai avea s \]i faci un tatuaj, \n afarde cel al accesorizrii corpu lui sau de a fi \n pas cu moda? Cine \l face [iunde? Care sunt pericolele? |n ce const arta?Tatuaju l este o form de exprimare, o nou identitate att \n rela]ia cu tine,ct [i cu cei din jur. Las-te condus de dorin]a interioar de a schimba ceva latine, de a te decora cu arta care pentru tine reprezint un sentiment, o pl -cere, o poveste [i nu lua decizia doar pentru a fi cool – mai trziu vei regreta.Dac nu e[ti decis [i alegi un tatuaj temporar sau fluorescent, invizibi l la lu-mina zilei, atunci trebuie s te gnde[ti [i mai bine. Tatuajele semiperma-nente con]in henna, dar [i alte plante [i coloran]i care atac pielea devenindmai pericu loase dect cele executate cu cerneal. Atunci vei spune c o s\]i faci un tatuaj care se vede doar \n lumina UV, astfel vei fi mai „cool”\n club. Din pcate, nici aceast metod nu este cea mai bun alegere – pen-tru tatuajele fluorescente se folose[te un alt tip de cereal mu lt mai peri -cu loas pentru piele, care provoc alergii sau alte probleme grave ale pielii.Pe lng cerneala folosit, un alt dezavantaj ar fi acela c la expunerea pre-lungit la soare, tatuaju l invizibi l poate deveni galben sau maro. Cntrindsitua]ii le descrise mai sus, prerea mea este c, dac vrei un tatuaj, tre-buie s fii \ncreztor c decizia pe care ai luat-o este cea mai bun. Tatuajele variaz de la cele cu copyright, care servesc ca surse de inspira]ie,la cele create sau inspirate de tine. Simbolistica [i motiva]ia tatuajelor difer\n func]ie de locuri, cu lturi, concep]ii, motive estetice, ajungnd chia r pnla cosmetizarea unor imperfec]iuni. De la simbolism trecem apoi la creareaunei identit]i, nici o persoan nu este la fel cu alta, nici un tatuaj nu esteidentic cu altu l. |n func]ie de modelu l ales, tatuaju l poate fi negru sau co -lorat, dnd posibi litatea unei exprimri mai bune a pove[tii din spatele lor.De la desenele simple, cu simboluri, a rtistu l poate copia alte tatuaje, poatecrea desene inedite sau poate face portrete. Cele mai \n tendin] [i mai noitatuaje sunt cele 3D care folosesc cerneala normal, dar prin crearea um-brelor [i distan]area imaginilor pot da senza]ia unei imagini 3D. Tu ce alegi? S fii \n pas cu moda sau s \]i creezi un alt mod de exprimarea identit]ii?

FaShion architEcturE

Giorgio Sant'Angelo este con-siderat de istoria modei ca fiind osupernova a anilor ‘70 \n lumeafashion-ului. A iubit culoarea, ma-terialul [i tivul. Ura fermoarele [i\[i dorea s` dea na[tere uneifemei eliberat` de garderoba tra -di]ional`. Criticii de mod` sus]inc` abia odat` cu designerii de laJohn Galliano la Marc Jacobs ge-niul sù a fost \n]eles [i imple-mentat.

Crea]iile romantice, potrivitepe corp ale lui Giorgio Sant’Angeloerau inspirate din surse precumpovestea Cenu[`resei p~n` la In-dienii din America. Hainele lui ra-dicale, foarte colorate de la\nce putul anilor ‘70 au fost foartebine primite de perioada hippie [iau beneficiat de o expunere mare\n media. Cu toate acestea, pe lamijlocul acestei decade cerereapentru crea]iile lui scade.Revenirea are loc \n 1987. Doi ani

mai t~rziu [i cu doar 4 luni \naintede a muri, \[i prezint` colec]iafinal`. Presa de mod` a sus]inutc` aceasta a fost cea mai bun`din \ntreaga lui carier`.

A fost \ntotdeauna admirat caun designer de avant-garde, iarmulte dintre ideile sale au intrat \nnormele fashion-ului. Predilec]ialui pentru materialele care \mbr` -]i[eaz` corpul, permi]~ndu-i toto-dat` s` se mi[te liber, au fostul terior v`zute \n colec]iile unornu me mari precum Jean-PaulGaultier, Calvin Klein [i DonnaKaran.

De-a lungul carierei sale cafashion designer a creat ]inutefeminine, costume de baie, hainepentru b`rba]i, gen]i, fulare [i tri-cotaje. “|mi place de mine; m`plac chiar foarte mult. Nu a[putea s` fac niciodat` cevamediocru”, spunea Sant'Angelo \n1969.

“Pentru mine,sufletul

\nseamn` liber-tate [i \ncredere

interioar`. Eu \lexprim prin feri-

cire, culoriaprinse [i prin

simplitatea de-sign-ului.”

Giorgio Sant'Angelo

GiorgioSant'Angelo

22 Stop to shop

Inacio Ribeiro, membru alechi pei britanice a ClementsRibeiro, a devenit interesat demunca lui Sant'Angelo dup` ce av`zut crea]iile sale \n vechi edi]iiale Vogue America [i Bazaar.Ribeiro spunea: “A avut un moduimitor de a crea volumul. Era ex-trem de \ndr`zne] \n folosirea cu-lorii, combin~nd fluorescen]aluminoas` cu culorile fine ale pe-rioadei renascentiste. Iar hainelelui ofereau acest sentiment incre -dibil de libertate!” Donna Karan\[i aminte[te de simplitatea de-signer-ului: “Am crezut mereu c`\]i trebuie doar o e[arf` mare;asta \i era lui \n fire.”

“Dac` ar trebui s` alegi uncreator de mod` de la fineleanilor ‘60 [i \nceputul perioadei‘70, el este acela”, spune HaroldKoda, curator la Metropolitan Mu-seum of Art's Costume Institute,unde este expus` o vast` colec -]ie cu crea]iile lui Sant'Angelo.“Hainele lui au dat na[tere ideiic` a te \mbr`ca este o ac]iune detip social, dar nu trebuie s` fieuna gregar`.”

Iar Jorge Alberto Imperatricedi Sant'Angelo e Ratti di Desio cusiguran]` nu s-a n`scut pentru a figregar sau comun.

Spiritul liber, geniulcreator

A v`zut lumina zilei \n 1933pe meleagurile ora[ului italian Flo-ren]a, \ntr-o familie aristocrat`. Lascurt timp de la na[tere a plecatcu familia \n Argentina. |n copi -l`rie, cea mai mare influen]` aavut-o bunica lui, o persoan` plin`de via]` [i nonconformism. Astfel

c` t~n`rul Sant'Angelo a fost\nv`]at s` g~ndeasc` creativ. |nacela[i timp, educa]ia era stric t`,religioas`, condus` de un cri tic fe-roce, o fire ce trìa [i ac ]iona cupasiune - bunica. Giorgio a f`cuttotul ca s` \i c~[tige iubirea, nu-mind-o “marea inspira ]ie”.

La 19 ani, c~[tig` un concursde ceramic`, premiul fiind 3 lunica ucenic al lui Pablo Picasso laatelierul acestuia din sudulFran]ei. Maestrul avea s` \l in-fluen ]eze enorm. Toat` via]a lui,Sant'Angelo a \ncercat s` dep` -[easc`, asemeni lui Picasso,tenta]ia de a privi \n urm` sau dea r`m~ne ag`]at de trecut. |[i vaprovoca mereu limitele, pentru a

le dep`[i. Dup` Picasso, a r`mas\n Europa [i a studiat architectura\n Floren]a, design-ul industrial laBarcelona [i Artele la Sorbonne \nParis.

La 24 de ani, decide s` \[i\ncerce talentul \n lumea anima -]iei, cre~nd un film de scurt me-traj despre un b`rbat [i o femeie.Erau un punct [i o linie care se\nt~lnesc [i decid ca \mpreun` s`dea na[tere unor forme superbe.

Filmul a fost premiat, astfel c` \n1962 ajunge la studioul Walt Dis-ney din Burbank, California. Z`bo -ve[te doar c~teva s`pt`m~ni,\ntruc~t a considerat c` i se im -pun restric]ii \n munca de crea]ie.

Dup` c~teva luni, ajunge laNew York [i, printr-un noroc,devine designer de interioare pen-tru hotelurile din Caraibe. |n tim-pul liber se joac` cu materiale deplastic, deciz~ndu-se s` le ornezecu c~teva bijuterii colorate. Un editor al revistei Vogue, Cathy diMontezemolo, le vede [i i le tri mi- te [efului ei. Lui Vreeland \i placeceea ce a v`zut [i \i cere biju-tierului Richelieu s` produc`piesele de plastic, folosindu-le pecoperta revistei. Mai mult, con -vinge un creator de m`nu[i s`produc` o parte din modelele luiSant'Angelo. Au urmat curele [igen]i. Revine la Sant’Angelo cuideea de a-[i \ncerca viziunea pehaine, dar el refuz`, prefer~nd s`se joace cu design-ul pe acce-sorii. Vreeland \l angajeaz` castilist la Vogue.

Unii dintre prietenii lui \[i amin tesc c` tot ceea ce crea eraat~t de spectaculos [i simplu \nacela[i timp. Al`turi de PollyMellen, fashion editor al Vogue,Sant’Angelo realiza [edinte foto.“Totul al`turi de el era at~t de dis-tractiv – Doamne, c~t mai r~dea.|n echip` \l aveam pe fotografulRichard Avedon. St`team [i\mpreun` cream c~te ceva. Dicka[tepta r`bd`tor. {tia c` Giorgio \iva oferi ceva fabulous.” |ntr-unastfel de cadru, preg`tind copertapentru num`rul din Iulie 1967 alVogue, a luat na[tere o imagine

Stop to shop 23



iconic` pentru anii ‘60: fa]a luiTwiggy, cu o floare desenat` peobrazul ei – machiaj by Sant'An-gelo.

Culoare, libertate,spirit

La finele lui 1968, Sant'An-gelo lanseaz` colec]ia de ready-to-wear, bogat` \n modele [imateriale lipsite de nasturi [i fer-moare. Este momentul \n care se\ntrevede succesul sù, carep`rea c` poate s` elibereze fe-meia de hainele structurate. |n1969, primul sù show a fost plinde culoare, cu haine de inspira]iegipsy [i din portul popular. Suc-cesul a fost imens. Jean Shrimp-ton a fost model al colec ]ieipentru coperta din martie aVogue. Apoi Giorgio a realizat onou` colec]ie dedicat` stilului na-tivilor americani, de la Inca[i laNavajos [i eschimo[i. Show-ul i-aadus permiul Coty \n 1970. Mait~rziu, a lansat colec]ia denumit`“Jane and Cinderella”.

Sezon dup` sezon, hainele [iideile lui cucereau, fiind greu a le]ine pasul. Editorii de mod` sus -]ineau c` existau momente c~ndavea prea multe idei. “Aveamegipteni [i greci, apoi IsadoraDuncan \n amestec cu gipsy!”, \[iaminte[te iubitul [i asistentul lui,Martin Price.

Hainele sale, cum adeseaspunea, vorbeau despre libertate.

O inova]ie a sa a fost modali-tatea \n care a transformat body-ul. Mai \nt~i i-a pus broderie, apoil-a f`cut s` fie potrivit pe mane -chin; i-a adùgat dantele, culoare[i alte tipuri de texturi. Cur~nd,

doamnele fashion precum LenaHorne, Faye Dunaway, Cher, Isa -bella Rossellini (care mai t~rziuavea s` poarte o crea]ie Sant'An-gelo la Oscar-uri), Mica Ertegun,Bianca Jagger, [i chiar so]ul ei,Mick, i-au \ntors favoarea de a ficreat ceva at~t de inedit purt~ndmodele [i umpl~ndu-l de faim` [ibani.

Calvin Klein, pe care Sant'An-gelo l-a introdus \n r~ndul celordin lumea modei la \nceputulanilor ’70, spunea c` pentru aavea succes \n mod` trebuie treilucruri: “s` ai intui]ia de a [ti ce\[i doresc femeile, s` faci acelelucruri bine [i s` le faci la timp.Dar mai ai nevoie de un suportveritabil pentru toate astea [icred c` Giorgio nu prea a benefi-ciat realmente de un asemneasuport.” Dar Sant'Angelo nici nucùta un sprijin. El, adesea, chiar\i \nde p`rta pe cei care vroiau s`\l ajute prin m~ndria sa [i dorin]ade independen]`. Pentru el, a

pune suflet \n ceea ce crea erasuficient. Nu vedea munca lui cape un business. Iubea s` lucreze,iar ceea ce ie[ea din m~na saerau opere de art`. Mai mult,avea mania de a potrivi hainaexact pe femeie, motiv pentrucare nu prea colabora cu croitori,ci f`cea totul personal.

La \nceputul anilor ‘80, ac-cept` s` ofere licen]` pentrucolec]ia sa de ready-to-wear. Nueste mul]umit [i \n 1984 decides` o retrag`. “Erau fermoare!”, [i-a motivat el decizia.

A \nceput s` realizeze colec]iiprivate pentru magazine de elit`precum Barneys, Charivari, Ultimo[i Martha.

P~n` \n iunie 1986 \[i revigo-rase cariera. {i-a mutat studioul\ntr-un spa]iu mai mare pe Broad-way. Un an mai t~rziu, a prezen-tat un show grandios. A prezentatbody-uri sexy, \n culori str`luci-toare, cu panglici, rochii mulate \nform` tubular`. {i-a atras astfeldevotamentul unor cliente pre-cum Linda Evangelista [i NaomiCampbell.

|n 1989, are iar o colec]ie desucces. Actri]a Farrah Fawcett a[i purtat la premiile Oscar orochie neagr` semnat` Sant'An-gelo. Revenise \n top. Spuneadup` prezentarea de mod`: “Amfost mai mult dec~t fericit, amfost acceptat. Este foarte impor-tant s` fii acceptat, s` fii re-cunoscut”.

Din p`cate, dou` luni mait~rziu, pe 29 august 1989, a de-cedat, fiind bolnav de cancer pul-monar.

Roxana Bichi[

24 Stop to shop

Stop to shop 25

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Optând pentru o ]inut`colorat` sau bogat` \nimprimeuri, vei mergela sigur pur tând accesorii \ntr-o singur`culoare. Creeaz` contrast prin cravat`!

Ego Men’s Fashion Conceptwww.egofashion.ro

Foto

: Mih

ai S

tetc

u


26 Stop to shop

Stop to shop 27


Dac` \]i plac culorile, \ns` nu [tiicum s` le combini, apeleaz` la con-sultan]ii de stil care, nu numai c` te

vor \nv`]a s` te asortezi, dar \]i vordefini un stil personal.


Foto

: Mih

ai S

tetc

u


28 Stop to shop

Foto

: Mih

ai S

tetc

u

Combina]ia albastru deschis- maro, pân` lanuan]a coniacului, este unafoarte reu[it`. Acestui sacou\i mai po]i potrivi o cravat`galben`, burgundy sau bleumarin.



Stop to shop 29

Foto

: Mih

ai S

tetc

u

De[i cravatele tricotate sunt\n trend [i anul acesta, pentru o ]inut` business\ncearc` s` alegi \ntotdeaunao cravat` din m`tase. Elegan]a [i calit`]ile m`t`sii \]ivor des`vâr[i apari]ia.


30 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

Cerceimeli melo34,99 RON

Cerceimeli melo29,99 RON

inelmeli melo39,99 RON

Br`]ar`meli melo29,99 RON

Coliermeli melo49,99 RON

Geant`meli melo119,99 RON

Coliermeli melo39,99 RON

32 Stop to shop

Vedetele \i poart crea]iilela cele mai importanteevenimente din Cetatea Filmului. Eva Longoria, Min-nie Driver, Carmen Electra,Britney Spears, Carry Un-derwood, Minnie Driver,Nicole Ritchie, Blake Lively,Kelly MacDonald sunt doarcâteva dintre starurile care\mbrac pe covoru l ro[ucrea]iile sale. Face piesevestimentare pentru SaksFifth Avenue, Hugo Nichol-son [i Hirshleifer. La GalaPremiilor Emmy 2013 aupurtat rochii semnate deacest designer Allison Janney, Andrea Anders [iAriel Winter. Aceasta estecartea de vizit a romnceiLorena Srbu, creatoareacare a reu[it s cucereascprin talentu l su cele maiexigente gusturi \n materiede mod!|n exclusivitate pentru StopTo Shop, Lorena Srbu avorbit despre via]a [i acti vitatea sa de creatorde mod \n Statele Unite.

LorenaSârbu,designer la

Hollywood

STEAUA ROMÅNEASC~ DIN BEVERLy HILLSSTEAUA ROMÅNEASC~ DIN BEVERLy HILLS

SpEcial

SpEcial

timi[oara – Chicago– new York – l.A.

Lorena locuie[te de câ]iva anibuni \n Beverly Hills, iar crea]iilesale vestimentare sunt din ce \nce mai cùtate \n America. De larochii pentru p`pu[ile ei preferatea ajuns s` creeze vestimenta]iepentru celebrit`]ile de la Holly-wood. Diva Eva Longoria, cunos-cut` din "Neveste Disperate",sau Blake Lively din "Gossip Girl"sunt numai câteva dintre vedetelecare i-au purtat crea]iile. La de-cernarea premiilor "Globul deAur" din 2013, Kelly MacDonald,actri]a din "No Country for OldMen", a purtat o crea]ie arom~ncei, f`c~nd senza]ie \n rân-dul criticilor de mod` americani.

Lorena Sârbu s-a n`scut [i acrescut la Timi[oara. Pasiuneapentru mod` a dobândit-o demic`, când \i strica rochiile mameisale, pentru a crea rochi]e desti-nate p`pu[ilor ei. Mai t~rziu, de[ia absolvit Colegiul Na]ional B`n` -]ean din Timi[oara, studiind psi-hologia, a decis s` urmeze altdrum. Astfel, la sfâr[itul anilor '90a plecat \n America, s` \nve]e design-ul vestimentar la “Interna-tional Academy of Design&Tech -no logy” din Chicago. A intrat \nindustria modei deschizându-[i unmagazin de mo d`, iar ulterior a\nceput s` creeze [i s`-[i pro-moveze propria linie. |n anul2010, [i-a deschis propriul show-room la New York, având \nacela[i timp o prezen]` la Los An-geles, iar rochiile sale au ajuns s`fie cùtate de vedete [i perso -nalit`]i din lumea monden`.

Am \ntrebat-o de ce America

Stop to shop 33

34 Stop to shop

[i nu Fran]a sau Italia… “|ntot-deaua am crezut c` America este]ara tuturor posibilit`]ilor [i c`numai acolo \mi voi putea urmavisul. |nc` din adolescen]` amvisat s` ajung \n America, g~n -dindu-m` c` este locul perfectpentru a-mi pune \n practic` crea-t ivi tatea. {i iat` c` acest lucru s-a \nt~mplat. Acolo l-am cunos-cut [i pe so]ul meu care m-a spri-jinit \n toate proiectele din primaclip`, mi-am deschis un businessde suc cess, am reu[it s` \mbracnu me mari din Cetatea filmului,am un copil minunat. {i toateaceste lucruri m` fac cea maifericit` femeie din lume.”

Visul american r`m~ne pentrumul]i doar at~t. Pentru Lorena adevenit realitate. A reu[it s`-[i

des chid` dou` magazine de retailla Hollywood. {i u[or, u[or,abilit` ]i le sale \n ceea ce prive[teachizi ]io narea de produse pentruma gazine au ajutat-o s` \n]eleag`tainele acestui business. “Totul a\nceput cu un mic butic (\n stil eu-ropean) pe strada Bedford \n Be -verly Hills. |ns`, cu timpul,se riozi tatea care mi-a fost insu-flat` de p`rin]i m-a ajutat foartemult. Mereu am fost creativ`, darabia când eram la [coal` \nChicago, mi-am dat seama c` mo -da e pasiunea mea. Atunci a de-venit evident c` trebuia s` lucrez\ntr-un astfel de domeniu. {i nuregret nicio secund` alegereaf`cut`”, ne-a spus Lorena.

recompensa talentului

S` \mbraci at~tea nume maride la Hollywood nu este ceva sim-plu. Ne-a confesat c` satisfac]iape care o are atunci c~nd oactri]` cunoscut` [i apreciat` \n\ntreaga lume \i poart` crea]iile nuse compar` cu nimic.

“|]i dai seama c` ai ajuns laun nivel foarte \nalt, \nseamn` cè[ti profesionist. Am lucrat cumul te celebrit`]i, mai ales pentruapari]iile acestora pe covorul ro -[u. Eva Langoria este una dintreactri]ele pe care le-am \mbr` cat.Pentru a purta aceast` ro chie,Eva s-a sf`tuit cu stilista ei, Char-lene Roxburough. Pe une le le cu -nosc personal, depinde de si tu a-]ie. Dar majoritatea m` contac -teaz` prin intermediul stili[ ti lor,cu care am o rela]ie mi nu nat` [ipe care \i ador. Colaborez foar tebine cu stilistul Deborah Waknin.

Minnie Driver este una dintrefavoritele mele, la fel [i NicoleRitchie. Minni Driver chiar a fostprezent` la mine acas`. Pentrucea mai recent` colec]ie a mea,Resort 2014, m-am consultat cuoamenii din echipa mea [i amajuns la concluzia c` un eveni-ment f`cut chiar acas` la de-signer ar fi inedit. A[a c` aminvitat mai mul te personalit`]i dinlumea modei, ziari[ti, cristici [ic~teva vedete, printre care [iDanny Huston, Minnie Driver, To-pher Grace, Radha Mitchell,Rhona Mitra, Cara Santana,Odessa Rae, Cynthia Kirchner [iNatasha Henstridge. O pot da caun exemplu perfect pe Minnie,care este o actri]` talentat` [i ofemeie remarcabil` \n acela[itimp”, poves te[te designer-ul.

Creativitatea, seriozitate, ho -

SpEcial

Stop to shop 35

SpEcial

t` r~re. Prin aceste trei cuvinte \[idefine[te Lorena S~rbu munca.Am fost curio[i s` afl`m de ce du -p` psihologie a ales design ves ti-mentar. R`spunsul a fost simplu:se sim]ea atras` de mod`. Cusprijinul p`rin]ilor s-a mutat \nS.U.A. pentru a studia. A fost operioad` plin` de provoc`ri. A tre-buit s` lucreze part time [i s`mearg` la [coal`, “dar când e[titân`r, resursele de energie suntmari, iar entuziasmul meu vis-à-vis de r`masul \n S.U.A. [i-a spus[i el cuvântul.

La [coal` mi-a pl`cut mult [imi s-a confirmat pasiunea pentrudesign. Atunci mi-am dat seamac` cel mai mare vis al meu era sàm propria linie vestimentar`.A[a c` m-am apucat s` lucrez, iarprima colec]ie a avut succes [i m-a [i f`cut cunoscut` \n r~ndul

vedetelor din America”. O povestecare a \nceput frumos [i continu`spectaculos.

Provocat` s` pun` \n oglind`fashion-ul rom~nesc [i pe celamerican, Lorena crede c` de-signerii rom~ni sunt creativi [ifoarte talenta]i. “{i cred c` [tiuexact ce s` le ofere doamnelor. Ocunosc pe Maria Lucia Hohan, efoarte talentat`. |nainte s` creezpropria linie vestimentar`, vin-deam o parte din crea]iile ei lamine \n magazine. E minunat`!”De[i trìe[te deja o frumoas` re-alitate, Lorena ne-a m`rturisit cà[teapt` \nc` s` i se \mplineasc`cel mai mare vis al sù: “s` v~ndpentru Neiman Marcus \n SUA [iam reu[it!”

Roxana Bichi[

“Mereu am fost creativ`, dar abia

când eram la [coal`\n Chicago, mi-am

dat seama c` modae pasiunea mea.Atunci a devenit

evident c` trebuia s`lucrez \ntr-un astfelde domeniu. {i nu

regret nicio secundàlegerea f`cut`”

Lorena Sârbu

36 Stop to shop

S+n+tatE

peeling-ul chimic, cunoscut[i sub numele de exfoli e rechimic` sau derma-pe e -

ling, este o tehnic` folosit` pen trua \mbun`t`]i aspectul pie lii. Peparcursul acestui tratament,prepa ra tul chimic aplicat pe pielede ter min` apari]ia unor vezi cule [i,mai apoi, duce la exfolie rea supra -fe]ei cutanate. ”Noua piele” estemult mai catifelat` [i mai pu]inridat`, dar temporar sensibil` larazele solare.

Zonele ce pot fitratate

Procedura poate fi efectuat`pe fa]`, g~t sau m~ini [i se folo -se[ te pentru a \ndep`rta ridurilefine de sub ochi [i din jurul gurii,precum [i pe cele rezultate ca ur-mare a expunerii la soare, \mb` -tr~nire sau factori ereditari. Deasemenea, se adreseaz` persoa -nelor cu anumite tipuri de ac neesau cu cicatrici postaceneice, re-du ce pistruii [i petele solare,prcum [i hiperpigment`rile post- ge sta]ionale (melasma) sau ap` -ru te dup` tratamentele cucon traceptive orale.

tipuri de peeling-uriExist` o gam` variat` de peel-

ing-uri chimice, a[a cum exist` [io mare varietate de produse chi -mi ce, fiecare cu propriet`]ile lor.Peeling-ul cu fenol con]ine ceamai concentrat` solu]ie [i pro-duce o cur`]are \n profunzime apielii, iar TCA-ul (acid tricloracetic),\n concentra]ii diferite, este con-siderat un peeling de profunzimemedie. Peeling-urile cu acid gly-colic [i alfahidroxiacizi sunt con-

PROCEDURA CARE-}I {TERGE RIDURILE

Peeling-ulchimic

Stop to shop 37

S+n+tatE

siderate a fi bl~nde, fiind frecventrecomandate [i \n tratamentelede \ntre]inere pentru acas`.

peeling-ul cu alfahi dro xiacizi [iacid glycolic

Alfahidroxiacizii, cum ar fiacidul glycolic, lactic sau acizii dinfructe au devenit populari datorit`propriet`]ii lor de a \ndep`rtacelulele moarte de pe suprafa]apielii. |nc` de pe vremea regineiCleopatra, cunoscut` [i pentrubìle frecvente \n lapte de capr`,bogat \n acid lactic, aceste peel-ing-uri bl~nde au fost incluse de-alungul timpului \n produse de\ntre]inere cosmetic`, distribuiteliber \n farmacii, dar cu concen-tra]ii prea mici pentru a ob]ineefecte notabile (<10%). Peeling-u rile cu alfahidroxiacizi, \n con-centra]ii ce variaz` de la 30-70%,efec tuate doar de c`tre medic,\ndep`rteaz` startul cornos alpielii (celulele moarte), l`s~nd opiele cu o textur` mai fin` [i mairadiant`, fiind indicate \n \ndep`r -tarea ridurilor fine, diferen]elor depigmenta]ie [i acneei. Este bine-cunoscut rolul acidului glicolic \n astimula produc]ia de colagen, pro-teina ce confer` structur` pielii.Avantaje: recuperarea este ra -pi d`, \n mai pu]in de 12 ore, nuse formeaz` cruste, exfolierea nueste notabil` [i de obicei suntnecesare peeling-uri repetate. Serecomand` protec]ie solar` cuSPF>15 pe o perioad` de 8s`pt`m~ni.preg`tire: cu cel pu]in o s`p t` -m~n` \nainte de peeling se opre[ -te aplicarea cremelor sau

lo ]i unilor pe baz` de acid retinoicsau Retin-A, de asemenea se\nceteaz` aplicarea cremelor degomaj sau exfoliere. Nu se folo -se[ te crema sau ceara depilato-rie, iar b`rba]ii nu au voie s` seepileze \n ziua \n care vor efectuapeeling-ul.

peeling-ul cu Acid tricloracetic (tCA)

Acidul tricloracetic (TCA), fo -losit \n concentra]ii variate, pen-tru un peeling de profunzimeme die, reduce ridurile fine de su -pra fa]` [i problemele de pigmen -tare ale tenului. Sunt necesa remai multe [edin]e de pee ling, dis-tan]ate la 2-3 luni [i, uneori, pen-tru a le cre[te eficacitatea,me dicul v-ar putea recomandacombinarea acestor peeling-uri cualte proceduri de rejuvenare, in-clusiv mezoterapia sau rejuve na -rea Laser. Avantaje: este un peeling maiprofund ce se adreseaz` unor de-fecte cutanate mai importante, cenu pot fi rezolvate folosind peel-ing-urile superficiale, uneori fiindnecesare mai multe tratamente.Crustificarea este maxim` la 48de ore, iar dup` 2-3 zile crustele\ncep s` cad` spontan cu ate -nuare progresiv` \n 7-10 zile. Pentru a u[ura procesul de des -cu a mare, se recomand` aplica -rea unor unguente cu antibiotic [i,uneori, este necesar` adminis -trarea de antibiotic postpeeling.

Pot fi necesare dou` sau maimulte peeling-uri TCA pentru aob]ine rezultatele dorite, acesteaput~nd fi efectuate la intervale dec~teva luni. Dup` c~teva minute

pielea devine ro[ie, edematiatìar \n c~teva ore fa]a se acoper`de cruste maronii la maxim 48 deore, care \ncep s` cad` dup` 2-3zile, fiind interzis` smulgereacrustelor, exist~nd riscul apari]ieide r`ni [i formarea de cicatrici.

Reintegrarea social` se facede obicei dup` 1-2 s`pt`m~ni,c~nd ro[ea]a [i edemul s-audiminuat [i c~nd este permisàplicarea de produse de machiaj.Dup` tratament este total in-terzis` expunerea direct` la soare2-6 luni postpeeling [i este nece-sar` folosirea cremei cu factor deprotec]ie solar`.

Complica]iile posibile dup`peeling-ul chimic sunt legate di-rect de agresivitatea acestuia.

Prin \ndep`rtatea stratuluicornos al pielii (celulele moarte),porii pot p`rea deschi[i, dilata]i,dar aceasta este doar o situa]ietemporar` p~n` la diminuareaeritemului [i a edemului.

Articol realizat de

Dr. Florin Juravle

Medic primar chirurgie

plastic` [i reparatorie

Clinica Dr. Florin Daniel JuravleCalea Doroban]i 51, Etaj 1,

Interfon 03; tel.: 0731.554.554email: [email protected]

38 Stop to shop

FaShion StylE

Silvia Terziu:“|ncearc` aceast`rochie cu care veiie[i \n eviden]` la

fiecare eveniment!Brocardul auriu \]i va

da un aer regal, iarm`tasea \]i va

mângâia corpul...”

www.silviaterziu.com

40 Stop to shop

FaShion StylE

Silvia Terziu:“Alege aceast`]inut` fluid`, dinmousselin` de

m`tase, cu aplica]iide dantel` neagr`,care \]i va fi extrem

de confortabil` [ifoarte sexy, nefiind

vulgar` [i near`tândmai mult decât este

necesar.”


Stop to shop 41

FaShion StylE

Silvia Terziu:“Dantel` aurie, bro-card auriu, m`taseverde...re]eta uneirochii superbe, carese poate comanda[i la alte lungimi.”


42 Stop to shop

FaShion StylE

Silvia Terziu:“Rochie lung`,

brodat` manual cupaiete cu reflexe

multicolore, pe unfond culoare petrol.”


Stop to shop 43

FaShion StylE

Silvia Terziu:“|]i propun s` ai curaj

[i s` str`luce[ti!Rochia lung`, ro[ie,

cu pene de stru] -cusute manual, [i

capa de pene esteo adev`rat` oper`

de art`. Vei fi osiren` \nv`luit` \ntulle de m`tase!

Alege s` por]i cevaunic.”


44 Stop to shop

FaShion StylE

Silvia Terziu:“Rochie demilung`,

cu un colier – curea,care accentueaz`

buzunarele aparenteale rochiei de

m`tase. Combina]iaro[u-auriu este per-

fect` pentru oriceocazie.”


46 Stop to shop

FaShion StylE

Silvia Terziu:“Iat` o rochie care te\nv`luie prin suple]ea ei, te faces` te sim]i cuprins`de m`tase, precumun fluture.”


Stop to shop 47

FaShion StylE

Silvia Terziu:“O ]inut` elegant`,chic [i plin` de originalitate.”


48 Stop to shop

FaShion StylE

Silvia Terziu:“|]i propun o rochi]`

scurt`, vesel` datorit` paietelorbrodate manual,

excelent` pentru oocazie unic`.”


50 Stop to shop

FaShion StylE

Silvia Terziu:“Aceast` rochie cutrandafiri pudra]i pe

o baz` de tulletransparent are un

aer rafinat, lejer, fiindo ]inut` luxuoas` [ide efect. Baza dem`tase te va face

s` te sim]i excelent!”


Stop to shop 51

FaShion StylE

Silvia Terziu:“Dac` vrei cevaunic, opteaz` pentruaceast` rochieneagr` cu un hamdin pietre de cristale,cusute manual, carese poate purta culejeritate [i ziua, f`r`hamul deta[abil.”


54 Stop to shop

SpEcial

“Jum`tatea mea[tie!”, show-ul serilor de miercuri

“Jum`tatea mea [tie!”, emisi-u nea concurs prezentat` deGabriel Cove[eanu [i difuzat` \nfiecare miercuri, de la ora 20.00,la Kanal D, este un show realizatdup` un format interna]ional cu unsucces foarte mare \n Turcia.S`pt`m~nal, patru cupluri pusepe distrac]ie, c~[tig` o ma[in`,dac` fac dovada c` merit` acestlucru.

Partenerii trebuie s` dove -deasc` faptul c` se cunosc foartebine, c` sunt spontani, c` se sus -]in unul pe cel`lalt [i nu se dau \nl`turi de la cele mai tr`sniteprobe. Universul casnic se trans-form` \ntr-un adev`rat teren dejoac`, \n care partenerii de via]`,c`s`tori]i sau nu, sunt invita]i s`demonstreze c` \[i cunosc reci-proc limitele [i colaboreaz` pen-tru a fi cei mai buni \n com pe ti]ie.

“Este un concurs, \nainte detoate, miza este foarte mare, \nfiecare s`pt`m~n` o perechec~[tig`toare pleac` acas` cu oma[in`. Dincolo de competi]ie, edistrac]ie maxim`, de la aruncatulmingilor \n cuva ma[inii de sp`lat,la tìatul legumelor cu viteza ful-gerului sau la consumatul alimen -telor mai repede ca g~ndul. Ene voie de concentrare, determi -na re [i sus]inere maxim` din par -tea partenerului”, a declarat Cove.

Show-ul sutelor demii de rom~ni

Mii de rom~ni au r`spuns pre -zent la casting-ul pe care emisi-unea “Jum`tatea mea [tie” l-a

Kanalistrac]iedde

Stop to shop 55

SpEcial

f`cut \n vara anului trecut, \n toat`]ara. Caravana emisiunii a plecat\n cù tarea celor mai carismaticiconcuren]i, dornici s` c~[tige oma[in`, \n cel mai spectaculosshow-concurs al momentului.Cove s-a \nt~lnit, astfel, cu admi-ratorii din Craiova, Ia[i, Cluj [i Bu-cure[ti.

Iar cei care s-au \nscris [i-auasumat faptul c` pentru a intra \nposesia marelui premiu, trebuies` treac` o serie de probeneobi[nuite care le va pune la\ncercare, pe l~ng` for]a fizic`, [icoordonarea. De exemplu, pentrua pleca acas` cu o ma[in`, con-curen]ii au fost nevoi]i s` \[i ]in`partenerele \n aer, fiind sus-penda]i la c~]iva metri deasuprasolului [i ]inu]i cu capul \n jos, s`m`n~nce c~t mai multe l`m~i \ntr-un timp foarte scurt, s` ]in` unbu[tean deasupra capului c~t maimult timp, s` bea c~t mai multec`ni cu zeam` de varz`, s`m`n~nce zeci de ardei iu]i \ntr-unminut, s` \nghesuie c~t mai multepersoane \n ma[in` \ntr-un timplimitat. Dar ce nu ar face con-curen]ii pentru a pune m~na pemarele premiu? Doamnele aufost de acord, de exemplu, capartenerii lor s` bage bani la su-tien unei dansatoare din buric.

Formatul emisiunii [i carismalui Cove sunt secretele succesuluigarantat [i ale faptului c` emisi-unea apar]ine miilor de rom~ni. Odemonstreaz` nu doar prezen]ala casting, ci mai ales audien]ele\nregistrate. De la debut p~n` \nprezent, show-ul “Jum`tatea mea[tie” a \nregistrat o medie acifrelor de audien]` de 3.8% [i o

cot` de pia]` de 8.7%, targetna]ional, conform datelor furni -zate de Kantar Media. S`pt` m~ -nal, peste 700.000 de rom~nis-au uitat, minut cu mi nut, la emi-siunea prezentat` de Cove. Deexemplu, edi]ia din 9 octom brie2013 s-a pozi]ionat pe locul doi \ntopul preferin]elor ro m~ nilor, sur-clas~nd programele pre g`tite dePrima TV, Acas` Tv [i Antena 1,\nregistr~nd un rating mediu de5.1% [i o cot` de pia]` de 9.5%,target na]ional, conform datelorKantar Media. La edi]ia res pec -tiv` au stat cu sufletul la gu ràproape un million de rom~ni.

Zeci de ore de filmare

Film`rile show-ului se \ntindde fiecare dat` pe parcursul uneizile, asta pentru c` echipa de pro-duc]ie este nevoit` s` aduc` re-cuzit` nou` pentru fiecare echip`,s` cure]e platoul \n momentul \ncare proba implic` o mai maredesf`[urare de for]e. Majoritateaprobelor sunt testate de c`treechipa de produc]ie, dar fiind deun grad destul de ridicat de difi-cultate [i risc, pe toat` duratashow-ului, un echipaj de medicisupervizeaz` probele, fiind preg` -tit s` intervin` dac` este cazul.

SpEcial

“Chiar dac` au fost concuren]icare au bùt zeci de pahare dezeam` de varz`, au m~ncat multel`m~i sau ardei iu]i, medicii nu s-au confruntat cu probleme”, aspus Cove.

Vedete \n concursDin cel de-al doilea sezon al

emisiei, fiecare edi]ie g`zduie[teun cuplu de vedete care lupt`, cotla cot, pentru a c~[tiga marelepremiu. |n cazul acesta, ma[ina(contravaloarea ei) ajunge la uncaz social. |n edi]ia \n care Nico-leta Luciu [i Wilmark au c~[tigatmarele premiu, banii s-au dus

c`tre un copil de doi ani, bolnavde cancer, care se afla la trata-ment \n Fran]a. Printre probele pecare a trebuit s` le treac` pentrua fi declara]i c~[tig`tori, cei doiau fost nevoi]i s` sparg` un biroucu un baros \ntr-un timp foartescurt, s` m`n~nce c~t mai multel`m~i sau s` stea cu capul \ntr-unacvariu plin cu ap` [i [erpi. Efor-tu rile lor au fost r`spl`tite, iar lafinal au reu[it s` \[i adjudece ma -rele premiu. “Suntem foarte feri -ci]i c` am reu[it s` c~[tig`mma [ina pentru Tudor, sper`m s`fie bine”, a spus Nicoleta Luciu lafi nalul competi]iei. “Noi ne-am

distrat de minune aici, sper`m c`[i via]a lui Tudor s` fie fericit` deacum \nainte”, a declaratWilmark.

A[adar, avem un show plin dedistrac]ie, de neprev`zut, dar [ide speran]`. “Jum`tatea mea[tie” demonstreaz` ca este o re -]et` de succes, marca unui postde televiziune – Kanal D care ne-a obi[nuit cu programe [i emisi-uni quality.

Vladimir Popa

56 Stop to shop

58 Stop to shop

BEauty Shop

Produse din aceast` pagin` sunt disponibile, \n limita stocului, în magazinele yves Rocher.

SET AMBRE NOIR

(Ap` de toalet` 50 ml + gel de

du[ parfumat 75 ml)

CO

MM

E U

NE

E

VID

EN

CE

INTE

NS

E(A

p`

de

par

fum

cu

vapori

zato

r - 5

0 m

l)

SET ELIxIR 7.9(Crem` de zi pentru intensificarea tinere]ii tenului, 40 ml +

roll-on intensificator de tinere]e pentru zona ochilor, 15 ml)

SE

T L~

CR

~M

IOA

RE

îNFL

OR

ITE

(Ap`

de

toal

et`

100

ml +

gel

de

du[

100

ml)

SET SERUMVEGETAL

ANTI-RID &FERMITATE

(Force + crem` re-structurant` de zi, 50ml + corector anti-rid

pentru ochi, 14 ml)

119lei

Yves Rocher

185lei

Yves Rocher

79lei

Yves Rocher

129lei

Yves Rocher

149lei

Yves Rocher

Stop to shop 59

BEauty Shop

Produse din aceast` pagin` sunt disponibile, \n limita stocului, în magazinele yves Rocher. Produse disponibile \n magazinele Kendra beauty cosmetics [i B&B Collection.

129lei

B&B Collection

[i Kendra

145lei

B&B Collection

[i Kendra

55lei

B&B Collection

[i Kendra

84,6lei

B&B Collection

[i Kendra

84,6lei

B&B Collection

[i Kendra

55lei

B&B Collection

[i Kendra

CO{ DAIRyFUNPudr` de baie + unt de corp +set bile aromatice pentru baie

RE

VIT

ALI

FTLA

SE

R x

3cr

em`

de

noap

te

SPARITUAL - TRUS~

INFINITELy LOVING

Lac de unghii Vegan Idyllic +

Lac de unghii Vegan Infinitely

Loving + Lip gloss Vegan,

f`r` gluten Infinitely Loving

SPARITUAL - TRUS~ REFLECTLac de unghii Vegan, infuzat cu bam-bus Kindness + Lac de unghii Vegan,infuzat cu bambus Freedom + gentu]`Fair Trade din bumbac

RE

VIT

ALI

FTLA

SE

R x

3cr

em`

de

zi

SET CUF~R CHAMPS DE PROVENCE

Unt de corp [i scrub de corp Champs de

Provence cu Piper Roz [i Heliotrop

60 Stop to shop

|n tEndin}E

Tipul de eveniment

Alina ne spune \nc` de la\nceput c` “\n primul r~nd, trebuies` [tim foarte bine natura eveni-mentului la care particip`m: nun -t`, botez, cununie civil`, petrecereani versar`, party monden saucocktail. Apoi, trebuie s` fim con -[tiente de silueta noastr`. Dac`suntem \nalte [i suple, putem op -ta pentru rochii cu croial` si re n`care sculpteaz` armonios forme -le. Cele minione pot alege rochiimidi, de purtat cu pantofi cu plat-form` [i tocuri \nalte. Dac` suntem mai plinu]e, alegem rochii din]es`turi elastice care str~m teaz ̀formele sau modele de ro chii cupeplum care marcheaz` talia.”

Calitatea este esen]ial` \nalege rea noastr`. ReprezentantaCris tallini spune c` materialele

de not` calitatea. Trebuie s` op -t`m pentru rochii din ]es` turinaturale, precum m`ta sea,

vo alul din m`tase, tri plu-voa lul.Conteaz` [i c`ptu [a la, fiind vitalca ea s` fie dintr-un ma terial natural, precum bumbacul sau v~s co -za. De ase menea, Alina C~rsteapuncteaz` c` “o rochie de calitatese deosebe[te [i prin aten]iaacordat` finisajelor [i detaliilor.”

Un alt sfat important este cellegat de timpul alocat alegeriirochiei de ocazie. Ea se cump`r`cu cel pu]in dou` s`pt`m~ni\nainte. “Nu trebuie s` l`s`m peultima sut` de metri acest aspect,\ntruc~t c~teodat` rochiile trebuieretu[ate. Exist` cliente care vors` vin` la mai multe probe, iaratunci trebuie s` ne lu`m toatem`surile de precau]ie.”

hoW To…alegerea \inutei de sear`

Rochia de sear`, atât depotrivit` pentru evenimentelespeciale! |ns`, trebuie s` fim

foarte atente atunci când oalegem. Pare simplu, dar lu-

crurile nu stau chiar a[a. StopTo Shop a apelat la Alina

Cârstea, CEO Cristallini, pentrua face lumin` \n proble ma tica

alegerii rochiei de sear`.

|n tEndin}E

Mai mult, afl`m c` ar trebuis` mergem singure la magazin.Alina ne elucideaz` misterul:“Este adev`rat c` foarte multecliente vin \nso]ite de familie, deprietenele cele mai bune sau deso], ale c`ror p`reri conteaz`, darideal ar fi ca acestea s` vin` sin-gu re, \ntruc~t o echip` profesio -nist` le va consilia \n a[a fel \nc~ts` ia decizia cea mai bun`. Ast-fel, \[i vor putea asculta «glasulinterior» [i le vor oferi o surpriz`celor dragi, printr-o apari]ie spec-taculoas`!”

accesorizarea corect`

Specialistul Cristallini ne ex-plic` faptul c` dac` rochia estedin paiete, nu avem nevoie defoarte multe elemente. Este sufi-cient` o pereche de cercei cande -la bru sau un inel deosebit. Dac`rochia este mai simpl` [i uni,putem purta un colier statement.Sunt foarte importan]i pantofii [iplicul. Putem alege pantofi stiletto

sau cu platform`, dar trebuie s`fim foarte atente la lungimea ro -chiei, \n a[a fel \nc~t s` nu fie niciprea scurt`, nici prea lung`. Plicul\l alegem \n func]ie de materialuldin care este facut` rochia. Dac`pur t`m o rochie “glam”, alegemun plic simplu, dac` purt`m o ro -chie uni adùg`m o not` de pre]i -o zi tate ]inutei printr-un plicspectaculos.

Tendin]ele sezonuluirece 2014

Afl`m c` \n acest \nceput dean se poart` \n continuare rochiilecu croiala siren` care sunt spec-taculoase, mai ales dac` sunt dinpaiete sau catifea. “Sunt \ntendin]e rochiile din voal dem`tase combinate cu dantelaChantilly, care arat` spectaculoscu o cap` din blan`. Sunt la mod`rochiile extravagante cu pene [icu broderie aplicat` manual, caresunt pre]ioase, dar \n acela[i timpdelicate”, explic` Alina. Paletacromatic` este variat`. Ro[ul arevenit puternic \n tendin]e, \nnuan]e bogate de burgundy [i gre -

na. Se poart` auriul, aramiul cald[i nuan]a cognac-ului [i nu an ]elepastelate de bej, roz pr`fuit,aquamarin. Negrul r`m~ ne \n ten -din]e, mai ales dac` particip`m laun eveniment moden [i nu vrems` d`m gre[ cu alegerea rochiei.

“|n acest an se poart` extra -vagan]a. Dac` \n anii trecu]i sepurtau rochiile cu detalii din paie -te, anul acesta putem s` ale gemcu \ncredere o rochie care esteconfec]ionat` integral din paiete.Penele au revenit \n tendin]e da-torit` aspectului spectaculos.Dantela este din nou \n vog`, darde data aceasta vorbim de dan-tela delicat`, nu de cea din bum-bac. Totodat`, se poart` rochiiledin tul cu aplica]iile din pietre,perle. |n anii trecu]i, aceste detaliierau prezente numai la nivelulumerilor sau taliei”, afl`m de laspecialista Cristallini.

Rochiile cristallini

Am rugat-o pe Alina C~rsteas` ne spun` c~teva cuvinte [i des pre rochiile brand-ului pe care\l reprezint`. Care sunt caracteris -ticile rochiilor Cristallini [i prin cese deosebesc ele fa]` de altebrand-uri specializate \n rochii desear` [i de ocazie. “|ntr-adev`r,avem c~teva elemente specifice:decolteul \n form` de inim` cutìetura vertical` [i tul, prin carerochiile noastre au devenit reco g -noscibile, cupele care dau o not`func]ional` rochiei [i elementeledeta[abile (peplum-ul, bretelele)care dau o not` de versatilitaterochiei”, a conchis ea.

Carmen Cristea

Stop to shop 61

62 Stop to shop

FaShion nEwS

Pantofii sport au reu[it sptrund “cu bocanii” (n.r.folosim inten]ionat expresiapentru a scoate \n eviden ]seriozitatea trend-ului) \nlinii vestimen tare care nu aunicio leg tu r cu outfit-urilesport. {i, cum nu mai esteun secret pentru nimeni,dac o idee nu vine singur,ci \mpre u n cu o vedet, dince \n ce mai multe persoa -ne o adop t [i sfr[esc prina de veni fani. Iar dac pan -to fii sport apar]in unei liniiofertante din toate puncte lede vedere, atunci dependen -]a de a-i purta se justific.

Pantofii sport [i rochia de gal`

Kristen Stewart a fost numit`de criticii de mod` de la Holly-wood (mai \n glum`, mai \n serios)drept o vedet` cu “picioarele pep`m~nt”, iar acest lucru se da-toreaz` faptului c` poart` obsesivteni[i. Fie c` este \mbr`cat` \ntr-o pereche de skinny jeans [i \n tri-cou, fie c` poart` o rochie de miide dolari, vedeta din trilogia Twi-light nu se poate desp`r]i de\nc`l]`rile sport preferate. Pe co -vorul ro[u, la sedin]e foto, la gale[i decern`ri de premii, pe strad`,

fane ale pantofilor sport

[i

KRISTENSTEWART

RIHANNA,

\n c`l`torii, la concerte sau festi-valuri, actri]a etaleaz` o adev`ra -t` colec]ie de pantofi sport Vans.

|mbr`cat` \ntr-o rochie de laMarios Schwab, Kristen a p`[itpe Walk of Fame \nc`l]at` \ntr-opereche de espadrile cu modelcadrilat Vans Slip-On, renun]~ndla pantofii stiletto cu toc \nalt, pecare \i alesese ini]ial pentruaceast` ocazie. Op]iunea vesti-mentar` a vedetei a fost \ndelungcomentat`, dar stili[tii americani[i revistele de mod` au ajuns laconcluzia c` acesta este stilul luiKristen: confortabil [i relaxat!

Pu]ine vedete [i-ar fi asumatriscul s` combine o rochie ele-gant` cu o pereche de teni[i co -lora]i. {i totu[i, Kristen a fostfotografiat` de paparazzi ie[indde la premiera filmului “LoveRanch” \mbr`cat` \ntr-o rochie Azzaro [i \nc`l]at` cu Vans Spe-cial Edition Multi-Colored Era.

Modelul Vans Saddle Sidde ]ine recordul \n privin]a

apari]i i lor sporty ale actri]ei.El a intrat \n “lumina re-

flectoarelor” odat` cuconcertul

Florence and the Machine, atuncic~nd Kristen Stewart i-a purtat lao ]inut` compus` dintr-o perechede pantaloni “nepermis” descur]i, un tricou alb [i hanorac.

Pl`cerea devenit` obsesie

Rihanna a f`cut o adev`ratòbsesie pentru o pereche deteni[i Vans Authentic negri, decare nu se mai desparte! Solistapop a fost fotografiat` de nenu -m`rate ori, \n aeroporturi sau pestrad`, purt~nd acest model detenis la diferite outfit-uri. Fie cèste vorba de o ]inut` relaxat`,alc`tuit` din colan]i, tricou [i ja-chet` din jeans sau piele, fie càbordeaz` un look casual, formatdin rochie sau o fust` lung` [i tri-cou, Rihanna integreaz` cu suc-ces acest pantof sport \ngar de roba ei. O [apc` de base-ball, un colier supradimensionatsau o bandan`, des`v~r[escmereu stilul ei nonconformist.

“Authentic black” este unuldintre cele mai populare modelede pantofi de la Vans, din toatetimpurile. Cu un design neschim-bat din 1966, acest pantof esteo pies` clasic` a brand-ului ame -rican de haine [i \nc`l]`minte

sport. Realiza]i din canvasnegru [i cus`turi durabilealbe, acest pantof are o

talp` groas` din cau-ciuc, care \l face con-

fortabil [i u[or depurtat. Este un

p a n t o fpreferatat~t de

vedetele de la Hollywood, precumRihanna, Rita Ora sau KanyeWest, c~t [i de practican]ii spor-turilor urbane (skateboarding,BMX) din \ntreaga lume.

Peste 40 de ani deVans

Cu o istorie de peste 40 deani, Vans a devenit o for]` glo -bal` \n industria de action sport.Anul acesta Vans a colaborat cutrupa Mettalica [i brand-ul Kenzo(cu care a lansat colec]ii cap-sul`), a sponsorizat campiona tulde surfing (Vans US Open ofSurfing) din California [i a spri-jinit copiii cu autism. |n Rom~ -nia, brand-ul este disponibil \nmagazinul Sport/Couture sau pewww.sportcouture.ro.

Igor Dr`gan

Stop to shop 63

FaShion nEwS

64 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo

Este foarte limpede c trim\ntr-o epoc \n care, fr omediatizare foarte bun, prac-tic nu exi[ti. Po]i s fii cel maimare [i mai strlucit maestrusau po]i s practici cel maicomplex sport de lupt, dardac nimeni nu [tie [i nu audede tine, este degeaba. Cine nupoate ]ine pasul cu viteza cucare se mi[c societatea mo -der n \n numele unui tradi]io -nalism gre[it \n]eles rmneeclipsat \ntr-un con de umbr. Con[tient de acest lege imua-bil a comunicrii de mas,pre[edintele Federa]ieiRomne de Kempo a devenitrealizatorul [i moderatorul adou emisiuni de radio care auca scop declarat popularizareaculturii mar]iale, a perfor-man]elor [i problemelor dindomeniu: Ora de Kempo cuAmatto Zaharia, difuzat diniunie 2011 la radio Activ eFeM[i mutat din septembrie 2013la Sport Total FM, [i KempoMMA, difuzat la Radio GSPdin 19 septembrie 2013.ora de

KemPoarta luptei totale la

radio

lEc}ia dE kEmpo

din voia [i nevoia de comunicare [i

dezbatere

„Aceste emisiuni de radio,Ora de Kempo [i Kempo MMA,\mpreun` cu revista [i emisi-unea SportRevolution, au ap`rutdin dorin]a cre`rii unor platformede comunicare prin care s`putem ridica nivelul de cunoa[ -tere [i de cultur` al publiculuilarg \n acest domeniu, [i de cenu, s` creem [i un anumit tip deeduca]ie \n aceast` direc]ie.

Ambele emisiuni au un ca -racter s`pt`m~nal, Ora deKempo fiind difuzat` \n fiecarevineri la SportTotalFm, iarKempo MMA put~nd fi ascultat`\n fiecare miercuri la Radio GSP.Durata fiec`rei emisiuni este 1-2 ore, \n func]ie de temele dez -b` tute, [i are ca public ]int` pa-sio na]ii sportului \n generalpre do minant fiind, bine\n]eles,sportul de lupt`, indiferent denumele sau natura lui.

Nivelul de educa]ie [i culturàl popula]iei Rom~niei \n acestdomeniu este unul extrem desc`zut. Pentru majoritatea con-cet`]enilor no[tri, to]i cei caredau din m~ini [i picioare sunt„karati[ti“ sau, mai nou, fac„K1“. Inclusiv cei care se ocup`de destinele sportului rom~nescsunt total pe dinafar` c~nd sediscut` despre acest subiect,ceea ce devine o problem` grav`c~nd de deciziile acestora de-pinde soarta a zeci de mii desportivi [i antrenori din domeniulmar]ial.“

Ora de Kempo [i Kempo

Stop to shop 65

Amatto Zaharia [i Carmen Tocal

MMA, \mpreun` [i cu emisiuneaSportRevolution, realizat` [imoderat` de Octavian Budic`,Ion Stanici [i Andrei Militaru,sunt platforme de comunicare,dar [i modalit`]i de ridicare anivelului de cultur` [i educa]ie \nacest domeniu. Este clar c`sporturile mar]iale sufer` la capi-tolul comunicare, performan]elesau problemele din acest dome-niu fiind slab mediatizate. Toc-mai de aceea ne-am propus sèchilibr`m balan]a [i s` aducem\n lumina reflectoarelor toate re-aliz`rile diferitelor sporturi mar ]i -ale precum [i problemele cucare acestea se confrunt` \ndesf`[urarea activit`]ii. De ase -menea, ne-am propus s` vorbimdespre istoricul fiec`rui sport \nparte, despre federa]ia na]ional`\n care acesta se afl`, precum [idespre beneficiile aduse prinpracticarea acestora“, explic`sensei Amatto Zaharia.

de la pre[edinte [iantrenor la realizator

[i moderator

Cum ajungi, din antrenor [ipre[edinte de federa]ie, realiza-tor [i moderator la radio? Este o\ntrebare fireasc`, av~nd \n ve -de re c~]i viseaz` s` aib` propriaemisiune [i fac [coli de jurna -lism sper~nd s` li se \m pli neas -c` visul. Nu se \nt~mpl` pestenoapte, secretul este cunoa[ te -rea din interior a domeniului, du -blat`, bine\n]eles, de un ta lentnativ de a comunica cu oamenii.

„De peste 20 de ani participla diverse emisiuni de radio [iteleviziune \n calitate de invitat,a[a c` trecerea de la aceast`postur` la cea de realizator-mo -derator a fost una c~t se poatede natural`.

Av~nd experien]` at~t caspor tiv [i antrenor, c~t [i capre[edinte de federa]ie, cunosc

\n detaliu toate aspectele legatede fiecare treapt` \n parte, a[ac` subiectele abordate cu in-vita]ii mei sunt diverse. Alegereainvita]ilor pentru emisiuni se ba -zeaz` pe evenimentele care au

66 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo

Amatto Zaharia [i Ciprian Sora

Amatto Zaharia [i Lucian Baroiu Octavian Budic, Amatto Zaharia [i Nicu Dasclu Amatto Zaharia [i Ruxandra Dragomir

loc, campionate na]ionale, eu ro -pene sau mondiale, dar [i pe di-versele probleme care apar \nactivitatea federa]iilor na]ionale.

Cel mai mult m` bucur` fap-tul c` deja s-a format un grup

mare de ascult`tori fideli emisi-unilor Ora de Kempo, KempoMMA [i SportRevolution. Ace[tiaparticip` efectiv la dezbateri cup`reri [i propuneri foarte bine ar-gumentate. Este un public avi -zat, educat [i chiar [i bineinformat. De c~teva ori, chiar aminvitat \n emisiune cu mine \nplatou unii dintre ascult`tori“,poveste[te realizatorul [i mo de -ratorul Amatto Zaharia.

dialogul ca form` derespect [i recunoa[tere

Popularizarea [i recunoa[ -terea sporturilor de lupt` din ex-terior, de c`tre publicul larg, nueste singurul scop [i beneficiu alemisiunilor de radio realizate [imoderate de Amatto Zaharia.Aceste emisiuni rezolv` implicit[i o problem` de comunicare in-tern` pe care mul]i lideri de fe -dera]ii o ignor`.

„De multe ori noi, pre[edin]iide federa]ii, din cauza birocra]ieiexcesive pe care trebuie s` odesf`[ur`m, pierdem contactulcu realitatea, ne \ndep`rt`m desportivi [i antrenori, ceea ce nueste corect fa]` de ei. Este bines` ne facem timp s` ascult`m [iopiniile [i propunerile acestora.Pentru c` to]i cei care lucreazèfectiv \n e[alonul 2-3 merit` toa -t` aprecierea [i respectul nos tru.Ei sunt baza piramidei careformeaz` federa]ia. {i cum altfelputem s` ne ar`t`m res pectulfa]` de ei dac` nu prin dialog?

Ei bine, toate aceste emisiuni\[i doresc acest dialog. Pentru c`nimeni nu de]ine adev`rul abso-lut [i cu siguran]` doar printr-oform` de comunicare des chis` [icorect` se pot g`si solu]iile celemai bune pentru promovarea [idezvoltarea spor tului mar]ial“,afirm` pre[edintele Federa]ieiRom~ne de Kempo. (F.C.)

lEc}ia dE kEmpo

Stop to shop 67

Amatto Zaharia [i Ciprian Sora

Amatto Zaharia [i Ruxandra Dragomir Amatto Zaharia [i Camelia Potec

Bianca Ioni]èste cea care vàduce “{tirileKanal D” de laora 12.30, \nfiecare sâmb`t`[i duminic`. Oprezen]` activ`\n show-biz, sebucur` deaprecieri laadresa ]inutelorpe care la\mbrac` laevenimente. Cuajutorul stilistuluiKanal D, AdiPopescu, saupe baza proprieiinspira]ii, Biancaface dovada c`[tie cum s` ias`\n lume. Dinaceste motive, aintrat [i \n aten]ianoastr`. Caatare, am invitat-o la o confe-siune despremod`, shopping[i magazine.

68 Stop to shop

magazin dE SuFlEt

Shopping-ulonline,

Preferatul Bianc~i ioni|~

Ghinion \n magazine,noroc \n online

“Majoritatea hainelor o achi -zi ]io nez online, pentru c` nu \miplace aglomera]ia [i nici s` staus` probez haine. Dac` am ne -voie de ceva, \mi place s` m`duc la magazin [i s` [tiu exactce \mi cump`r. De obicei, nu amnoroc la cump`r`turi, adic` mi s-a \nt~mplat de mai multe ori s`probez ceva [i s` nu fiu decis`100% iar \n juma’ de or` s` sev~nd` respectivul articol; sau: \l

|mi plac hainelelejere [i u[oare. Celepe care nu simt c` leam pe mine. M`bucur c` \n timpulliber am libertatevestimentar`.

magazin dE SuFlEt

70 Stop to shop

Majoritatea haineloro achizi]ionez online,pentru c` nu \miplace aglomera]ia [inici s` stau s`probez haine.

v`d, zic c` vin mai t~rziu s` \miiau [i c~nd revin nu mai au nu -m`rul sau m`sura mea. A[a c`shopping-ul online e sf~nt pentrumine!

{i tot legat de online [i fash-ion, urm`resc post`rile de pePinterest despre moda str`zii.Nu pot s` spun c` le respect,dar \ncerc s` v`d ce mi se po -trive[te [i, evident, cu ce \mi st`bine. Cu siguran]`, m` inspir` \ndiverse combina]ii proprii, reu -[ite sau mai pu]in reu [ite. Nusunt adepta unui brand anume,\mi place s` m` inspir din c~tmai multe surse.

adepta stilului lejer

|mi plac hainele lejere [iu[oare. Cele pe care nu simt c`le am pe mine. M` bucur c`\n timpul liber am libertate vesti-mentar`. M` simt confortabil\ntr-o pereche de jeans, un tricoudin bumbac [i tene[i \n picioare.Pentru evenimente am norocul [ipl`cerea s` pot colabora cu di-ver se magazine [i diver[i desig -neri rom~ni. |n func]ie de dresscode-ul evenimentului la care artrebui s` ajung, \mi aleg ]inutapotrivit`. O nebunie personal`sunt sandalele, am circa 200 debuc`]i, dar la ultima cur`]eniege neral` a dressing-ului am do -nat c~teva perechi. De altfel, \ndessing-ul meu se g`sesc \nacest moment hainele care \misunt strict necesare. Am hot`r~tc` ceea ce nu am purtat \n ulti -mul an trebuie donat [i am pro-ce dat ca atare. Am f`cut ose lec ]ie drastic` a haine lor [i

cred c` \nc` ar mai trebui s`donez c~teva.

Brand-uri [i nu prea

Nu sunt adepta brand-urilorde lux la haine, dar am [i piesedeosebite \n dressing. Nu brand-ul face persoana, [i tocmai deaceea e bine totu[i s` ne ]inembrand-urile doar pentru noi, pecele interna]ionale, [i s` le pro-mov`m pe cele rom~ne[ti. Dac`m` g~ndesc, cei mai mul]i bani i-am dat pe o blan` natural` devizon. Nici nu prea obi[nuiesc s`merg la cump`r`turi \n strìn` -tate. Rar mi s-a \nt~mplat s`m` \ntorc dintr-o c`l`torie cumai mul te valize dec~t amavut la ple care. |mi

cump`r haine din str` i -n`tate doar dac` v`dceva senza]ional [i credc` nu o s` g`sesc \n]ar`. |n general, \n va can -]e \mi place s` m` relaxez,nu s` fac shopping. |ns`,\n ceea ce prive[te mo da,cu siguran]` Italia (Roma,Milano) e sen za ]ional` dinacest punct de vedere.”

Roxana Bichi[

magazin dE SuFlEt

Stop to shop 71

Nu sunt adeptaunui brand anu-me, \mi place s` m` in spir din cât mai multe surse.

|n ceea ce prive[temoda, cu siguran]Ìtalia (Roma, Milano)e senza]ional` dinacest punct devedere.

Serge Gainsbourgeste privit ca o

le gend` a muzicii [icinematografiei din

Fran]a, dar [i caunul dintre cei mai

influen]i muzicieni ailumii. Jane Birkin i-a fost mai mult

decât iubit`, a fostmuza lui.

72 Stop to shop

Story oF...

Anii ’70. Fran]a. Platorile defilmare ale unei produc]ii care nuavea \nc` pe lista rolurilor actri]aprincipal`. Serge Gainsbourg, unsimbol na]ional – muzician, poet,actor, particip` la casting, al`turide regizor [i al]i membrii. JaneBirkin, o t~n`r` [i frumoas` en-glezoaic` este \n probe. Nici unul,nici cel`lalt nu [tiau, \ns`, c` luauparte la casting-ul vie]ii lor…

din suferin]` se na[te iubirea

Serge Gainsbourg nu fusese\nzestrat cu o frumuse]e fizic`,dar primise de la Divinitate talent[i carism`. Astfel, el a reu[it s`cucereasc` inima unora dintrecele mai frumoase femei ale ace -lor timpuri, printre care [i pe cea

a lui Jane Birkin. “Avea o minu na -t` aur` a unei \ncrederi t`cu te \nsine, un mix ciudat de ti mi ditate[i arogan]`”, dup` cum \l descrieMarianne Faithfull, ac tri ]a care l-a\nt~lnit pe Serge \n 1965.

Actri]a [i c~nt`rea]a Jane Bir -kin spunea: “Lui Serge \i pl` ceas` se \nconjoare de femei”. Ceacare i-a fost marea iubire, ad` uga:“Nu era sigur pe modul cum ar`ta[i depindea de aten]ia acestorfemei”.

Iar femeile au fost cele care i-au creat [i renumele. Cariera lui acunoscut un real av~nt \n momen -tul \n care doamne celebre au \n -ce put s` \i c~nte melodii le. Dac`frumoasa actri]` [i c~n t` rea]`Juliette Gréco a fost prima, t~n`rablond` France Gall i-a transformatcu adev`rat cariera. Succesul lui

GainsbourgJane

Serge

[i

Birkin

Gall i-a adus lui Gainsbourg cele -britatea, inclusiv c~teva roluri \nfilme. Apoi, crea]iile lui muzicaleau fost interpretate de nume mariprecum Fran çoise Hardy, MichèleArnaud, Valérie Lagrange, MichèleTorr, Régine, Dalida, Barbara, Is-abelle Aubret, Brigitte Bardot,Petula Clark, Marianne Faithfull,Dionne Warwick [i Nico.

Dup` dou` casnicii e[uate [iaventuri amoroase nereu[ite,printre care [i cea cu celebraBrigitte Bardot, Serge avea s` se\ndr`gosteasc` nebune[te.

N`scut` \n 1946, Jane Birkinera mai t~n`r` cu 18 ani dec~tGainsbourg. Pe Jane o \nt~lne[tepe platourile de filmare ale pro-duc]iei “Slogan”, \n 1968. Birkinse desp`r]ise recent de primulsù so], John Barry. Suferea\ngrozitor [i nu [tia cum s` treac`peste acest e[ec din via]a sa.Cum \l vede pe Serge, care \n filmurma s` aib` un rol secundar, se\ndr`goste[te de el. “Talentul lui[i acea timiditate mi-au p`rut acere afec]iune”, poveste[te Jane.

“Am luat parte la multe audi -]ii, dar acestea mi-au schimbatvia]a complet nu doar pentru c`mi-au f`cut cuno[tin]` cu b`rbatulcare mi-a d`ruit 12 ani de fericirebinecuv~ntat`, dar m-au [i con-vins c` viitorul meu este \n Fran]a,unde am [i avut o carier` extraor-dinar` \n teatru, film [i muzic`.”

Timp de o lun`, au filmat laVene]ia. Poate c` magia ora[ului,poate durerea de se fi desp`r]itrecent de alte persoane pe carele iubiser`… nu le era foarte clar.Cert este c` ceva i-a str`fulgerat[i s-au \ndr`gostit unul de altul.

“Serge a reu[it s` elimine toat`triste]ea. Era extrem de romantics` fiu \n Vene]ia cu el – m` f`ceas` m` simt superb”, \[i aminte[teJane.

Serge Gainsbourg este privitca o legend` a muzicii [i cinema -tografiei din Fran]a, dar [i ca unuldintre cei mai influen]i muzicieniai lumii. Jane Birkin i-a fost maimult dec~t iubit`, a fost muza lui.

C~nd Serge a v`zut-o primadat` la audi]iile acelui film a igno-rat-o total, \ntruc~t ea nu vorbeaun cuv~nt \n limba francez`. |ns`,\n momentul \n care, spun~nd oanumit` replic`, ea a trebuit s`pl~ng`, aten]ia i-a fost captat` ire-mediabil. Lacrimile lui Jane nuerau un act de scen`, ci o reali-tate din cauza sufletului r`nit dedi vor], dar produse [i de frica de

a nu fi un co-star oribil. Atunci el s-a \ndr`gostit de ea [i avea s` \[ischimbe at~t via]a lui, c~t [i pe aei. Apoi, \n timpul unui dineu cu\ntrega echip`, Serge [i Jane, dinpur` \nt~mplare, au fost l`sa]isinguri la mas`. Ea l-a invitat ladans [i, \n ciuda refuzului luiSerge – care [tia c` are dou` pi-cioare st~ngi – au dansat. Acestmoment l-au continuat la clubulde noapte rusesc, unde Serge i-aconvins pe muzican]i s` c~ntepentru Jane afar`, pe trotuar.Noaptea s-a \ncheiat \n camera luide la Hilton, f`r` nimic erotic,\ntruc~t el a adormit \n secunda\n care a pus capul pe pern`. “Afost cea mai romantic` dintreseri”, \[i aminte[te Jane.

“Fa]a lui era cu mult mai inte -resant` dec~t oricare alta pe careo v`zusem vreodata, cu ni[te ochiextraordinar de tri[ti [i o gur` fru-moas`. |mi citea poeziile lui [i[tia mereu cum s` se joace cu cu-vintele. Era o tr`s`tur` neobi[ -nuit` – s` fie at~t de romantic [ihaios”.

Story oF...

Stop to shop 73

Story oF...

Je t’aime...moi non plus

C~nd povestea lor a devenitpublic`, tuturor le era greu s`cread` c~t de u[or trecuse Sergede la mediatizata poveste cuBrigitte Barot la cea cu t~n`ra en-glezoaic`. Iubirea lor ]inea titlurilepublica]iilor din \ntreaga lume. Iarceea ce mul]i au crezut c` va fi oiubire pasager` a devenit o po -ves te de dragoste care a crescut[i mai mult cu fiecare an. Rela]ialor a devenit una extrem de medi-atizat`. Povestea lor de iubire acaptivat inimile [i imagina]ia unei\ntregi genera]ii. Dra gostea loravea s` dìnuiasc` 12 ani. Dinceea ce trìau s-a n`scut celebrullor duet pe acordurile [i mai cele-brei “Je t’aime... moi non plus”,apoi \n 1971 albumul “MelodyNelson” [i fiica, Charlotte.

Momentul \n care li s-a n`scutcopilul a fost unul divin pentruam~n doi. Era practic fructul iubiriilor, iar Serge spunea c` aceanoap te a fost cea mai fericit` din

via]a lui. “Atunci el a vrut s` nec`s`torim, dar fusesem m`ritat`cu John [i era suficient. Acum re-gret c` l-am refuzat pe Serge”,spune Jane.

|n to]i cei 12 ani au fost denedesp`r]it. Andrew, fratele luiJane, care \i vizita constant, aspus: “Serge a fost iubirea vie]iilui Jane, iar c~nd a murit \n 1991,durerea ei a fost ca o agonie.”

Jane a luat decizia s` pun`punct rela]iei lor, m`rturisind c` af`cut-o \n mare parte din cauz` cèl bea foarte mult. Recunoa[te [ic` \ncepuse s` se simt` atras` [ide al]i b`rba]i, moment \n carediferen]a de v~rst` dintre ei (20de ani) \[i spunea cuv~ntul. “DarSerge a continuat s` m` iu beas -c`, s` scrie c~ntece pentru mine[i mi-a adus un inel cu diamant cutrei zile \nainte de moar` \n1991”, \[i aminte[te ea.

C~nd s-au separat \n anul1983, parc` a fost un declic.

Par c` cu c~t se iubeau [i st` -teau \m preun` cu at~t mai multrù \[i f` ceau unul altuia. Astfelc`, dup` desp`r]ire, a ie[it laiveal` tot ceea ce era mai bun \nei ca [i arti[ti.

|n ciuda deciziei de a-[i con-tinua via]a pe drumuri diferite, eiau r`mas prieteni foarte apropia]i,vorbind des mai ales la telefon.

Serge fumase [i bause multla via]a lui, iar aceast` depen-den]` i-a distrus s`n`tatea. Lav~rsta de 45 de ani a suferit unatac de cord, cu multe complica]iiulterioare. Era ziua de 2 martie1991 c~nd a fost g`sit f`r` su-flare \n casa sa.

Povestea de iubire dintre Ser -ge Gainsbourg [i Jane Birkin r` -m~ne una excep]ional`, unic`. Afost ca o hran` pentru sufletul lor,o cotitur` \n destinele am~n du -rora, o demonstra]ie a adev`ra teipasiuni, devenit` acum legend`.

Roxana Bichi[

|n ciuda deciziei de

a-[i continuavia]a pe dru-muri diferite,ei au r`mas

prieteni foarteapropia]i,

vorbind desmai ales la

telefon.

74 Stop to shop

Documents

Stop to Shop Ianuarie 2014