Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing

7/28/2019 Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing

1/32

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL, BUCURESTI

CONTABILITATEA AGENTILOR

ECONOMICI SI A INSTITUTIILOR PUBLICE

METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR

(MCC)


2/32

CUPRINS:

1.INTRODUCERE pag 32.STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN SA pag 5

2.1. Date generale. pag 52.2. Organizarea firmei............................................................................................ pag 52.3. Programarea cheltuielilor de productie.......................................................... pag 72.4. Programarea cheltuielilor directe pag 8 2.5. Programarea cheltuielilor indirecte pag 92.6. Programarea costului unitar pag 10

3.CALCULUI COSTULUI EFECTIV pag 13

3.1.Repartizarea cheltuie li lor indirecte de producie.. pag 13 3.2.Repartizarea cheltuielilor de administratie si de desfacere... pag 16 3.3.Determinarea cantitativa si valorica a productiei neterminate. pag 17 3.4.Contabilitatea productiei finite obtinute. pag 183.5.Calcului costului unitar. pag 19

4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING LA

SC PANIFICATIE DOBRUN SA... pag 20

4.1Pragul de rentabilitate... pag 214.2 Factorul de acoperire. Pag 224.3.Coeficientul de siguranta dinamic pag 234.4Intervalul de siguranta.. pag 23

CONCLUZII.. pag 24BIBLIOGRAFIE pag 25

ANEXE.. pag 26

2


3/32

METODA DIRECT-COSTING

1 INTRODUCERE

Diversificarea activittilor de producie si desfacere, sub aspectele organizrii, functionrii ,

dotrilor i chiar rezultatelor obinute, a cerut si in materie de costuri o alternativ, o alta opiune

decat cea a costurilor complete. Alternativa o reprezint costurile pariale care conin numai

cheltuieli strans legate de volumul activitii. Ne referim la cheltuielile variabile, care depind de

volumul de activitate i la cheltuielile directe, care se identific pe un anumit purtator de costuri

care poate sa fie un produs, o comand, o lucrare, un serviciu, un contract etc. Ambele categorii de

cheltuieli sunt ocazionate exclusiv de producie, de prestarea de servicii sau de execuia de lucrri.Pe de alt parte, relaia cauz-efect este cel mai coerent i profund analizat prin intermediul

cheltuielilor variabile i fixe.

n noul mediu economic costurile pariale i-au extins sfera conceptual, cuprinzand n

opinia multor specialiti, pe lang costurile variabile, costurile directe, si categorii de costuri care,

alt dat, erau considerate exclusiv apanajul costurilor complete . Astfel :

costul produsului, poate fi inclus in categoria costurilor pariale, el neluand in seam

cheltuielile generale de administrare i cheltuielile de desfacere ; costul marginal sau incremental, care se refera la consumurile aferente ultimei

uniti(serie, lot, produs) adiionale produciei precedente. Aceast categorie de costuri este parial

pe de o parte, prin prisma faptului c se refer la o parte a produciei i nu la intreaga producie.

Lrgirea sferei conceptuale a costurilor pariale d acestora posibilitatea de a satisface

cerinele din ce in ce mai diverse si mai profunde ale managementului, in condiii de concuren, de

eficien maxim si de castigare a supremaiei in cadrul ramurii, activitii, domeniului in cauz.

n sfera metodelor bazate pe conceptul costurilor pariale se nscriu metoda direct- costing,cunoscut i sub numele de metoda costurilor variabile i metoda costurilor directe.

Elemente ale metodei direct costing au fost relevate de catre economistul german

Schmalenbach, pe la sfaritul secolului al XIX-lea prin cercetarea comportamentului cheltuielilor n

raport cu volumul produciei i elaborarea a doua feluri de calculaie : o calculaie simpl a

cheltuielilor i o calculaie a valorii de exploatare . n opinia specialistului german, esena

acesteia o reprezint mprirea costurilor n fixe i proporionale, cu imputarte asupra unitii de

produs, doar a cheltuielilor proporionale nu i a celor fixe.El propunea, de asemenea, separarea cheltuielilor fixe ntr-un cont colector i trecerea lor

asupra rezultatelor, prin ocolirea calculaiei costurilor. n Germania au mai fost i ali specialiti

3


4/32

care au utilizat cate un concept sau au remodelat unul deja existent, prin prisma a ceea ce mai tarziu

avea sa devina metoda costurilor variabile. Astfel, Fr. Schar n anul 1923 folosete noiunea de

beneficiu brut determinat ca diferen ntre cifra de afaceri i cheltuielile variabile i W. Hasenack

n 1929 acrediteaz, i el, ideea eliminrii cheltuielilor fixe din calculaia costurilor.

Prima meniune a utilizrii metodei costurilor variabile s-a facut n 1908, de ctre o

ntreprindere care o folosea pentru elaborarea unui sistem de preuri, continuand nsa s i evalueze

stocurile la costuri complete. Donaldson Brown a colabroat pentru prima dat o calculaie direct-

costing n 1923 la General Motors, far a utiliza raionamentul decizional pe termen scurt care este

asociat metodei.

Modelarea costurilor potrivit schemei direct-costing s-a manfiestat i n Europa in 1934, la

uzina de autoturisme Citroen.

Metoda direct-costing se mai numete i metoda costurilor variabile, intrucat costul

produsului cuprinde doar cheltuielile variabile, nu i pe cele fixe. Acesta este motivul pentru careautorii lucrrilor de specialitate renun tot mai mult la termenul direct-costing, nlocuindu-l cu cel

de costuri variabile.

Metoda costurilor variabile, n forma sa de baz are o serie de caracteristici care o

individualizeaz i i-au conferit statutul de metod. O partre din aceste caracteristici sunt :

utilizeaz comportamentul cheltuielilor pentru a le separa pe cele ncorporate n

costuri(variabile) de cele nencorporabile(fixe) ;

calculaia specific se sprijin pe indicatori care construiesc judeci, suport pentrudeciziile managementului ;

prestaiile sau serviciile reciproce, ntre diferite segmente organizaionale se deconteaz

la nivelul cheltuielilor variabile care sunt imputabile purtatorilor de costuri ;

nu este doar o calculaie de costuri, ci i una a rezultatelor pe termen scurt, este un

instrument util n managementul ntreprinderii, scopul principal constituindu-l elaborarea unor

decizii pe perioade scurte.

Metoda se bazeaz pe repartizarea cheltuielilor variabile (directe i indirecte) asupra fiecaruiprodus, n timp ce totalul cheltuielilor fixe nu este supus repartizrii, acestea fiind considerate

costuri ale perioadei. Logica metodei const n faptul ca fiecare produs contribuie cu o marja

bruta la acoperirea totalului cheltuielilor fixe. Rentabilitatea fiecrui produs se apreciaza prin

existena unei marje pozitive.

Indicatorii specifici metodei sunt:

punctul de echilibru;

factorul de acoperire; intervalul de siguran;

coeficientul de siguran dinamic;

4


5/32

coeficientul de volatilitate sau levierul operaional.

2. STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN S.A .

2.1 Date generale cu privire la S.C. Panificaie Dobrun S.A.

Societatea s-a desprins din ntreprinderea de morrit si panificaie Sibiu si s-a

privatizat in anul 1995, adoptnd sistemul de privatizare MEBO. nfi inata in anul 1878

ca brutrie militara, mult timp numindu-se manutana, SC Panificaie Dobrun S.A.

este astzi o societate cu capital privat, avnd ca obiect de activitate fabricarea si

comercializarea produselor de panificaie, patiserie, cofetrie, biscuii si paste finoase.

La ora actuala exista doua secii de panificaie, una patiserie si biscuii, o secie

de producere a pastelor finoase si mai mul te magazine de desfacere proprii.

2.2 ORGANIZAREA FIRMEI

Managerul - este principalul coordonator al activitii unitii i ndeplinete unele funcii

manageriale cum ar fi:

Proiectare programare

Formuleaz obiectivele care s asigure eficiena activitii.

Redacteaz planul de afaceri n care sunt cuprinse aciuni concrete pentru realizarea obiectivelor

propuse

Managerul este cel care negociaz cu diveri furnizori i cu clienii fiind principalul coordonator. Realizeaz programul zilnic

5

DIRECTOR

DIRECTORPRODUCTIE

DIRECTORCOMERCIAL

DIRECTORECONOMIC

DEPART. CTC SI PROT MUNCII

SEF SECTIE 1

SEF SECTIE 2

SERV APROVIZIONARE SI DESF

COMPART MARKETING

COMPART TRANSPORT

MAGAZINE

COMPART TRANSPORT

CONTABILITATE

PERS SALARIZARE


6/32

Organizeaz ncadrarea personalului

Evalueaz activitile personalului

Directorul comercial are n subordine serviciul aprovizionare desfacere care se ocup

cu aprovizionarea de materii prime, materiale etc. necesare produciei precum i cu desfacerea pe

pia a produselor firmei i care coordoneaz compartimentul marketing.

Acest compartiment are urmtoarele atribuii:

Gestioneaz sistemul de stabilire a preurilor i tarifelor aferente activitii societii

comerciale i verific preurile i tarifele suportate de firm.

ntocmete documentaiile pentru propuneri de preuri i tarife la produsele i serviciile noi,

asigurnd corecta determinare a costurilor.

Urmrete i analizeaz evoluia preurilor i tarifelor proprii i prezint factorilor de decizie

propuneri de mbuntireDirectorul comercial este cel care se ocup de partea comercial a firmei si de relaiile clieni-

furnizori.

De asemenea are in subordine compartimentul Transport si reeaua de magazine proprii.

Directorul de producie mpreun cu compartimentele din subordine, organizeaz,

programeaz i controleaz activitatea de realizare a produciei, urmrete respectarea msurilor de

protecie a muncii de paz i securitate i de stingere a incendiilor.

Directorul economic este coordonatorul activitii n domeniul financiar contabil i este

cel care prezint managerului i Consiliului de Administraie situaia financiar lunar i

trimestrial a firmei.

n cadrul acestei funcii se integreaz activitile prin care se asigur fondurile financiare

necesare desfurrii activitii economice a societii, precum i utilizarea lor eficient, evidena n

expresia valoric a resurselor intrate n procesul de producie i obinute n urma desfurrii lui.

Este subordonat managerului general al societii i are atribuiile:

Organizeaz i controleaz direct i permanent ntreaga activitate financiar - contabil i

evidenta tehnico-operativ, contabil-statistic la nivelul societii.

Rspunde de respectarea disciplinei financiare i contractuale avnd obligaia de a refuza n

condiiile legii orice operaie patrimonial care contravine dispoziiilor Legii Contabilitii

nr.82\1991 modificata, completata si actualizata.

Organizeaz, coordoneaz i stabilete circuitul documentelor de evident primar, tehnic

operativ i contabil privind micarea valorilor materiale i bneti, control preventiv post

calcul.

6


7/32

Organizeaz activitatea de control financiar preventiv i exercit direct sau prin delegare de

competen controlul financiar preventiv al actelor de cheltuieli i angajamente care conduc

la efectuarea de pli precum i micri de valori materiale i bneti i ndrum din punct de

vedere metodologic activitatea de control financiar intern.

Adopt msuri pentru ntocmirea, circulaia i pstrarea documentelor justificative care stau

la baza nregistrrii n contabilitate precum i pentru preocupri i propuneri pentru

informatizarea lucrrilor financiar contabile

Asigur ntocmirea la timp i n conformitate cu dispoziiile legale a balanelor de verificare,

bilanurilor i a altor documente prin care se evideniaz activitatea economico-financiar a

unitii i rezultatele sale.

Angajeaz unitatea prin semntura sa alturi de director n toate operaiunile patrimoniale

ale unitii

Organizeaz, ndruma, adopt msuri i controleaz proiectul bugetului de venituri i

cheltuieli, credite i pli cas pe baza analizelor i studiilor proprii i a celor de la ceilali

componeni ai compartimentului financiar contabil.

Adopt msuri de urmrire i control a realizrii bugetului de venituri i cheltuieli i a

celorlalte planuri financiare aprobate. Stabilete msuri pentru cunoaterea i aplicarea de

ctre ntregul personal a tuturor actelor normative n vigoare

Serviciulcontabilitate asigur organizarea i funcionarea n bune condiii a contabilitiigenerale a firmei respectnd prevederile Legii Contabilitii. Acesta rspunde pentru efectuarea

corect i la timp a tuturor nregistrrilor contabile.

Serviciul personal salarizare - primete date i informaii n legtur cu resursele umane itransmite conducerii societii informaii privind nivelul de salarizare, gradul de calificare a

personalului ,ntocmete lunar listele de plata ale salariailor si documentele justificative de

nregistrare a reinerilor salariailor si contribuiile datorate la bugetul statului.

2 .3 Programarea che l tu ie l i lo r de p roduc ie

Programarea produciei

In cadrul SC Panificaie Dobrun S.A. elaborarea programului de producie este

precedata de evaluarea obiectiva a cereri lor pieei, deci a potenia lului de vnzare,

previziunea vnzrilor consti tuind elementul fundamental in programarea produciei.In general, programul de producie se stabilete, cu variaii in plus sau in minus

reduse ca mrime, la nivelul produciei din perioada precedenta.

7


8/32

Un element important in stabilirea programului de producie l constituie

capacitatea de producie care reprezint producia maxima cu o anumita structura si

calitate pe care o poate obine unitatea de producie in cursul unei anumite perioade, de

regula un an, in condiii tehnico economice optime.

O data determinata capacitatea de producie si programul de producie, pe baza

acestora se stabilete programarea principala a produciei de produse finite pe o perioada

convenabila. In raport cu programarea principala se detaliaz:

- lansarea in producie ;

- programarea aprovizionrilor ce trebuie efectuate;

- elaborarea documentaiei tehnologice;

- pregtirea fabricaie i;

- asimilarea in fabricaie a noilor produse.

2.4 Programarea cheltuielilor directe

Programul cheltuielilor directe se elaboreaz in cadrul SC Panificaie Dobrun S.A.

pentru fiecare fel de produs din nomenclatoru l de fabricaie.

Cheltuielile directe (cheltuieli care se repartizeaz direct pe unitatea de produs)

sunt formate din:

- cheltuieli cu consumul de materii prime si materiale directe;

- cheltuieli cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.Procedeul folosit la SC Panificaie Dobrun S.A. pentru programarea cheltuielilor

directe este Procedeul ponderrii cantitilor cu preturile. Acest procedeu se folosete

pentru determinarea acelor cheltuieli care au la baza consumuri ce se pot exprima

cantitativ cum ar fi: consumul de materii prime si materiale, de combustibili, de energie,

apa, aburi, de obiecte de inventar.

Expresia bneasca a valorii unor asemenea consumuri pe unitate de produs se

determina, in genere, potrivit formulei:

Chi = Cij * Pi

in care: Ch expresia bneasca a valorii unui consum productiv;

C cantitatea consumata productiv;

i felul materialului, combustibilului;

j produsul pe care se identifica respectiva cheltuiala;

P preul unitar al materiei prime, materialului consumat.

8


9/32

Cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale se determina pe baza

specificaiei de materiale conform urmtoarei relaii de calcul:

Chi = (norma consum * P.U.) * numr bucati

i numr curent al materialelor din specificaia de materiale;

Pentru exemplificare se vor ntocmi programele cheltuielilor materiale directe

pentru cele doua faze, in luna martie 2008 (anexele 1, 2, 3). Calculul cheltuie li lor cu

salariile directe se realizeaz avnd in vedere un element cantitativ (timpul de munca;

normele de munca pe operaii) si un element valoric care este tariful de salarizare

corespunztor gradului de pregtire profesionala. La acestea se aduga 20,8% CAS si

0,5% CFS.

Deci, calculul cheltuielilor cu salariile directe se efectueaz dup formula:

Chi = (norma de munca pe operaie * tarif orar) * numr bucati

j numr curent al operaiei din fisa tehnologica.

Pentru exemplificare se vor ntocmi programele cheltuielilor cu salariile directe,

CAS si CFS aferente acestora pe cele doua faze de calculaie (anexele 4, 5, 6).

2.5 Programarea cheltuielilor indirecte

In fundamentarea cheltuielilor de producie, cheltuielile indirecte sunt formate din

cheltuieli generale ale seciei si cheltuieli generale de administraie si desfacere. In

continuare, cheltuielile generale ale seciei sunt formate din:

- cheltuieli pentru ntreinerea si funcionarea utilajului;

- alte cheltuieli materiale indirecte;

- salariile personalului indirect productiv inclusiv CAS si CFS aferente acestora;

- amortizarea mijloacelor fixe;

- cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze.

In componenta cheltuielilor generale de administraie si desfacere sunt cuprinse:

- cheltuielile cu consumul de materiale pentru nevoi administrativ -

gospodreti;

- salariile personalului administrativ si de conducere inclusiv CAS si CFS

aferente acestora;

- uzura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar cu caracter administrativ

gospodresc;- cheltuieli cu protecia muncii;

9


10/32

- cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze folosite in

scopuri administrativ gospodreti;

- taxe pota le , telefon;

- cheltuieli privind desfacerea (costul ambalajelor, plata facturilor

ntreprinderilor de transporturi, alte prestaii, etc.).

Programarea cheltuielilor indirecte se va face dup o metodologie unitara, dar

difereniat pentru cheltuielile generale ale seciei si pentru cheltuielile generale de

administraie si desfacere.

Avnd in vedere ca in postcalculaie baza de repartizare a cheltuielilor generale

ale seciei este constituita din salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora,

programarea cheltuie li lor generale ale seciei se realizeaz prin ponderea cheltuieli lor cu

salariile directe cu un coeficient prestabilit (1,57655). Acest coeficient este ponderea

medie a cheltuielilor generale ale seciei efective in manopera directa efectiva pe anul2009 (anexa 7).

Pentru programarea cheltuielilor generale de administraie si desfacere se

folosete aceeai metodologie, cu deosebire ca pentru determinarea procentului stabilit in

loc de Manopera directa se vor folosi Total cheltuieli directe (anexa 8). Pentru

nlesnirea calculelor procentul de 0,998% a fost rotunjit la 1%.

Pentru luna martie a anului 2009 in cadrul SC Panificaie Dobrun S.A. s-au

nregistrat urmtoarele cheltuieli generale ale seciei (prin aplicarea indicelui de 1,57655la salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora) pe fiecare baza:

FAZA I

PAINE 83.995,63*1,57655 = 132.423,31 lei

FAZA II

PAINE ALBA 40.296,88*1,57655 = 63.530,04 lei

FAZA II

PAINE CU CEREALE 76.149,96*1,57655=120.054,22 leiPrin aplicarea procentului de 1% in totalul cheltuielilor directe se vor obine

cheltuielile generale de administraie si desfacere:

FAZA I

PAINE 1.889.126,99*1% = 18.891,27lei

FAZA II

PAINE ALBA 300.014,66*1% = 3.000,15 lei

FAZA IIPAINE CU CEREALE 340.077,10*1% = 3400,77 lei

10


11/32

2.6 Programarea costului unitar

Costul unitar pe produs se programeaz la SC Panificaie Dobrun S.A. pentru

fiecare produs in parte din nomenclatorul de fabricaie. Programarea costului unitar se

finalizeaz prin elaborarea Fiselor de antecalculaie ale produselor, fise pe baza crora

se fundamenteaz preul de vnzare. Pentru realizarea antecalculaiilor se vor parcurge

urmtoarele etape:

a) programarea cheltuielilor directe;

b) programarea cheltuie li lor indirecte.

In programarea costului unitar, se folosete tot procedeul ponderii cantitii cu

preul unitar, procedeu explicat in paragraful anterior.

a)Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale

directe si cheltuielile cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Pentru

programarea cheltuieli lor materiale se folosete specificaia de materiale si urmtoarearelaie de calcul:

Chm = (norma consum i * pre unitar),

unde: Chm cheltuieli materiale pe unitatea de produs;

i numrul curent al materialelor din specificaie.

FAZA I

PAINE Chm = 2.897.905,20 leiFAZA II

PAINE ALBA Chm = 1.449.883,60 lei

FAZA II

PAINE CU CEREALE Chm = 2.079.883,60 lei

Pentru programarea salariilor directe se au in vedere normele de munca pe operaii

(schemele om-utilaj) si tarifele de salarizare. Potrivit procedeului ponderrii cantitii cupreturile, se pondereaz timpul de munca pe operaii cu tariful de salarizare

corespunztor operaiilor pe baza urmtoarei relaii de calcul:

Ch s = (norma de munca pentru operaia j * salariul tarifar normal),

unde: Chs cheltuieli cu salariile directe pe unitatea de produs;

j numrul curent al operaii lor din fisa tehnologica.

Rezultatele se nscriu in fisele de antecalculaie:FAZA I

PAINE Ch s = 59.996,88lei

11


12/32

FAZA II

PAINE ALBA Ch s = 28.783,49lei

FAZA II

PAINE CU CEREALE Ch s = 54.392,83lei

La cheltuielile cu salariile directe astfel determinate se aplica procentul de 20,8%

corespunztor CAS pentru a determina totalul manoperei directe. Se folosete urmtoarea

relaie de calcul:

TOTAL MANOPERA DIRECTA = Ch + Ch s*20,8% + Ch s*1%

Rezultatele se trec in fisa de antecalculaie:

FAZA IPAINE

Total manopera

directa = 59.996,88+20.998,91+2.999,84=83995,63lei

FAZA II

PAINE ALBA

Total manoperadirecta = 28.783,48+10.074,22+1.439,17=40296,88lei

FAZA II

PAINE CU CEREALE

Total manopera

directa = 54.392,83+19.037,49+2.719,64=76.149,96lei

b) Cheltuielile indirecte cuprind cheltuielile generale ale seciei si cheltuielile

generale de administraie si desfacere.

Programarea cheltuielilor generale ale seciei se realizeaz prin aplicarea

coeficientului prestabilit de 1,57655 la total manopera directa determinata in fisa de

antecalculaie cu ajutorul relaiei:

CGS = Total manopera directa * 1,57665

unde: CGS cheltuieli generale ale seciei.

12


13/32

Rezultatele se trec in fisele de antecalculaie:

FAZA I

PAINE

CGS = 83.995,63 * 1,57655 = 132.423,31lei

FAZA II

PAINE ALBA

CGS = 40.296,88 * 1,57655 = 63.530,05lei

FAZA II

PAINE CU CEREALE

CGS = 76.149,96 * 1,57655 = 120.054,22lei

Cheltuielile nsumate pana la acest punct determina costul unitar al produciei

antecalculat. Programarea cheltuielilor generale de administraie si desfacere serealizeaz prin aplicarea procentului prestabilit de 1% (calculat anterior) la totalul

cheltuielilor directe (total materiale directe + total manopera directa), determinate in fisa

de antecalculaie. Se va folosi relaia:

CGAD = Total cheltuieli directe * 1%

unde: CGAD cheltuieli generale de administraie si desfacere.

Rezultatele se trec in fisa de antecalculaie pentru ca prin nsumare, sa rezulte

costul complet unitar antecalculat.FAZA I

PAINE

CGAD = 1.829.126,99 * 1% = 18.291,27lei

FAZA II

PAINE ALBA

CGAD = 300.014,66 * 1% = 3.000,1466lei

FAZA IIPAINE CU CEREALE

CGAD = 340.077,10 * 1% = 3.400,77 lei

3.CALCULUL COSTULUI EFECTIV

3.1 Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie

Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie presupune urmtoarele etape:

13


14/32

1. Repartizarea cheltuielilor comune de producie ale fazelor, care se face separat pentru

cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor si pentru cheltuieli generale ale

seciei.

2. Repartizarea cheltuielilor de administraie si desfacere.

1. In cadrul SC Panificaie Dobrun S.A., pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de

producie pe faze se folosete procedeul suplimentar ii. Din punct de vedere teoretic,

aceasta presupune urmtoarele etape:

a) Alegerea unui criteriu sau al unei baze de repartizare comuna cu natura tuturor

produselor care consti tuie obiecte de calculaie, dar diferi te ca mrime (nivel) pentru

fiecare din ele.

b) Calculul coeficientului de suplimentare prin raportarea cheltuielilor de repart izat

(Chr) la baza de repartizare in cazul fiecrui produs folosind formula:

Ks = =

n

j

j

r

B

Ch

1

unde: Ks - coeficientul de suplimentare;

Ch r - cheltuieli de repartizat;

Bj - baza de repartizare corespunztoare produsului;

n - numrul de produse.c) Calculul cotei de cheltuieli C, care revine unui produs oarecare j se determina

folosind formula:

Cj = Bj * Ks

In contabilitate cheltuielile de ntreinere si funcionare a utilajelor (CIFU) se in

separat. Acestea se compun din :

- cheltuieli curente efectuate cu forte proprii;

- cheltuieli cu reparaii curente efectuate cu terii;

- cheltuieli cu reparaiile capitale executate cu forte proprii;

- cheltuieli cu reparaii capitale efectuate cu terii;

- amortismente;

- alte cheltuieli.

Pentru repartizarea cheltuielilor cu ntreinerea si funcionarea utilajului, ca baza de

repartizare se considera salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Se

calculeaz un coeficient KCIFU astfel:

KCIFU =CFSCASdirecteSalarii

utilajuluieafuncunciieantrentrecuCheltuieli

++.

.....

14


15/32

KCIFU =40,935.109

44,406.124= 1,131632

Coeficientul determinat se inmulteste cu baza de repartizare obinndu-se

cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor pe faze.

- La produsul pine alba: CIFU = 43.988,31*1,131632 = 49.778,58lei

- La produsul pine cereale: CIFU = 65.947,09*1,131632 = 74.627,86leiCheltuielile generale ale seciei specifice seciei Pine se compun din salarii

indirecte inclusiv CAS-ul si CFS-ul acestora, amortismentele utilajelor indirecte,

cheltuielile cu poluarea, cheltuielile efectuate de laboratorul CTC aferent, cheltuieli cu

protecia muncii , alte cheltuie li .

Pentru repartizarea cheltuielilor generale ale seciei, baza de repartizare o

constituie tot manopera directa. Se calculeaz urmtorul coeficient:

KCG S = CFSCASDIRECTESALARII SECTIEIALEGENERALECHELTUELI ++........

KCG S = 40,935.109

98,87.481

= 0,4383

Coeficientul astfel determinat se aplica la baza de repartizare, obinndu-se

cheltuielile generale ale seciei:

- La produsul Pine alba: CGS = 43.988,31 * 0,43833 = 19.281,39lei

- La produsul Pine cereale: CGS = 65.947,09 * 0,43833 = 28.906,58lei

Situaie de repartizare a CIFU si CGS

PRODUS SALARII

DIRECTE +

CAS + CFS

CIFU CGS CGS (total)

Pine alba 43.988,31 49.778,57 19.281,39 69.059,97

Pine

cereale

65.947,09 74.627,85 28.906,58 103.534,45

TOTAL 109.935,40 124.406,42 48.187,97 172.594,42

In contabilitate se vor nregistra cheltuielile indirecte pe total, respectiv cele

translocate din faza I in faza II si cele nregistrate in faza II efectiv. Rezulta ca vom avea

urmtoarele:

- La Pine alba: CIFU = 59.997,86+49.778,57=109.776,44lei

CGS = 23.238,99+19.281,39= 42.520,39lei

- La Pine cu cereale: CIFU = 35.009,75+74.627,86=109.637,61lei

15


16/32

CGS = 13.560,94+28.906,59= 42.467,53lei

nregistrarea contabila este urmtoarea:

921Cheltuielile = 923Cheltuieli 304.401,97lei

activitii de baza indirecte de producie -------- -------

Pine alba CIFU 1.976,44lei

Pine alba CGS 42.520,39lei

Pine cereale CIFU 109.637,61lei

Pine cereale CGS 42.467,53lei

3.2 Repartizarea cheltuielilor de administraie si de desfacere .Pentru repartizarea acestor cheltuieli se calculeaz coeficientul KCGA si KCGD

dup formulele:

KCGA =directecheltuieliTotal

CGA

..

KCGD =directecheltuieliTotal

CGD

..

Se poate observa ca baza de repartizare o constituie totalul cheltuielilor directe,

adic cheltuieli materiale directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.

KCG A =63,349.626

37,940.3= 0,006291 = 0,63%

Coeficientul astfel determinat se aplica la bazele de repartizare astfel:

- La pine alba: CGA = 331.607,93 * 0.006291 = 2.086,14lei

- La pine cereale: CGA = 294.741,50 * 0.006291 = 1.854,22lei

Se nregistreaz in contabilitate cheltuielile de administraie translocate din faza I

in faza II. Astfel vom avea:

La Pine alba: CGA = 7.642,13 + 2.086,14 = 9.724,87lei

La Pine cereale: CGA = 4.487,17 + 1.854,22 = 6.341,39lei

Formula contabila prin care se nregistreaz CGA este:

921Cheltuielile = 924Cheltuieli 16066,26lei activitii de

baza generale de administraie ---- ------ ---- ---

Pine alba 9.724,87lei

16


17/32

Pine cu cereale 6.341,39lei

KCG D = 63,349.626

64,272

= 0,004107 = 0,41%

Aplicat acest coeficient la bazele de repartizare, rezulta:

- La pine alba: CGD = 331.607,93 * 0,004107 = 1.362,01lei

- La pine cereale: CGD = 294.741,50 * 0,004107 = 1.210,50lei

nregistrarea contabila a cheltuielilor de desfacere se face cu formula contabila:

921Cheltuielile = 924Cheltuieli 2572,63lei

activitii de baza de desfacere -------- -------- -

Pine alba 1362,01lei

Pine cereale 1210,50lei

3.3 Determinarea cantitativa si valorica a produciei neterminate

Desfurarea normala a fabricaiei presupune in permanenta existenta unei

cantitati de producie aflata in prelucrare la locurile de munca purtnd denumirea de

producie neterminata. Aceasta producie lipsete in mod fizic doar acolo unde fabricaia

se desfasoara instantaneu sau are o durata foarte scurta.

Spre a determina costul produciei finite se pune problema separrii din total a

costurilor aferente produciei neterminate. Aceasta separare nu este ntotdeauna

necesara. Acolo unde producia neterminata ramane constanta din punct de vedere fizic

si deci valoric, ea nu trebuie luata in considerare la calcularea produciei finite. Aa este

cazul ntreprinderilor cu producie de masa.

Determinarea corecta a costurilor privind producia neterminata, condiioneaz nunumai exactitatea calculului costului produciei finite ci si a altor indicatori privind

eficienta activitii ntreprinderii.

In cazul SC Panificaie Dobrun S.A., metoda folosita pentru determinarea

produciei neterminate este inventarierea, metoda ce presupune urmtoarele etape:

Pregtirea inventarierii, ce consta in:

- recepia produciei terminate pana la data inventarierii si depunerea ei la magazia sau

depozitul de produse finite;- aranjarea in loturi omogene si etichetarea loturilor de producie neterminata.

17


18/32

2. Constatarea cantitilor de producie neterminata, care se efectueaz de o comisie

tehnica prin:

- cantarire;

- masurare;

- numararea produselor aflate la locurile de munca;

- inscrierea in liste de inventariere.

Evaluarea stocurilor de producie neterminata nscrisa in listele de inventariere se

efectueaz in raport cu gradul de finisare tehnica. Acest grad se stabilete sub forma

procentuala de ctre comisia tehnica de inventariere cu ocazia constatri i faptice a

stocurilor de producie neterminata.

Calculul se efectueaz pe structura articolelor de calculaie, iar evidenta

produciei neterminate se tine pe faze.

Cota de cheltuieli generale ale seciei nu se include in costul produciei neterminate,deoarece, conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitii, acestea sunt

considerate cheltuieli fixe ce aparin perioadei in care au fost efectuate si nu se pot relua

in perioada urmtoare, incarcand costul acesteia.

nregistrarea in contabilitatea de gestiune interna a produciei neterminate:

933 = 921

Costul produciei in curs de execuie Cheltuielile activitii de baza

3.4 Contabilitatea produciei finite obinute

Produsele finite sunt nregistrate in contabilitatea SC Panificaie Dobrun S.A. in

contul 931COSTUL PRODUCTIEI OBTINUTE prin creditul contului

902DECONTARI INTERNE PRIVIND PRODUCTIA OBTINUTA la costul

antecalculat.

In cursul lunii martie s-au obinut 880 tone din produsul finit Pine alba. De

asemenea, se consemneaz ca nu avem sold de producie neterminata nici la nceputul sinici la sfritul lunii si ca nu rezulta produse secundare.

Organizarea contabilitii produselor finite urmrete pe deoparte modul in care

producia obinuta se ncadreaz sau nu in planurile de producie si vnzare, si pe de alta

parte, este o etapa necesara in determinarea costului unitar efectiv al produselor

realizate.

Pe baza antecalculaiilor, produselor finite obinute le corespund urmtoarele

cheltuieli:

- pentru produsul Pine alba:

880 * 2.120 = 1.865.600lei

18


19/32

- pentru produsul Pine cu cereale :

520 * 2.460 = 1.279.200lei

Formula contabila pe baza creia se face nregistrarea in conturi este urmtoarea:

931Costul = 902Decontari interne 3.144.800lei

produciei obinute privind producia obinuta ---- ---- ---- ---- -

Pine alba 1.865.600lei

Pine cu cereale 1.279.200lei

3.5 Calculul costului unitar

Calculul costului unitar se realizeaz prin cumularea cheltuielilor pe fiecare sort

de produs finit, prin adugarea soldului produciei neterminate la nceputul lunii saudeducerea soldului produciei neterminate de la sfritul lunii si prin raportarea la

cantitatea obinuta din fiecare produs.

Pe baza calculelor efectuate in capitolele anterioare putem determina calculul

costului unitar efectiv pe cele doua produse finite, Pine alba si Pine cu cereale, care se

realizeaz astfel:

ARTICOL DE

CALCULATIE

PAINE ALBA PAINE CU CEREALE

Producia fabricata 880 tone 520 tone

Materii prime si

materiale directe

1.162.378,11 +

287.619,62 =

1.449.997,73

682.093,38 + 228.794,61

= 910.887,99

Salarii directe37.424,45 + 31.420,21 =

68.844,66

22.267,90 +

47.105,06 = 69.372,96

CAS (20,8%)7.297.77 + 6.126.94 =

13.424.71

4.342.24 +

9.185.49 =

13.527.73

CFS (0,5%)

374.24 +

314.20 =

688.44

222.68+

471.05 =

693.73

19


20/32

4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT- COS TING IN CADRUL SC

PANIFICATIE DOBRUN S .A

SC Panificaie Dobrun S.A. folosete pentru determinarea rezultatului financiar

brut metoda direct-costing sau metoda costurilor variabile.

Aceasta metoda consta in separarea cheltuielilor de producie si de desfacere in

raport de variaia volumului fizic al produciei si desfacerii in cheltuieli variabile si fixe

si luarea in considerare la calculul costului unitar pe produs numai a cheltuielilor

variabile. Cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul financiar brut al ntreprinderii.

In conceptul acestei metode, cheltuielile variabile se identifica si se colecteaz

direct pe purttorii de cheltuieli (respectiv pe produs) deoarece se considera ca numai ele

depind de fabricarea si desfacerea acestora, deoarece cresc si descresc in raport cu

mrirea sau micorarea volumului produciei si desfacerii.

Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structura sau ale perioadei, cheltuieli ce

se efectueaz indiferent de volumul produciei si privesc in ansamblu capacitatea

ntreprinderii de a produce si a vinde. De aceea ele se programeaz si se urmresc global

si nu se includ in costul fiecrui produs, ci se reduc direct din rezultatele financiare

brute.

Costul unitar se determina prin raportarea cheltuielilor variabile (Chv) la

cantitatea de producie rezultata (Q f), dup urmtorul model:

Ct u =f

v

Q

Ch

Folosind aceasta metoda se urmrete pe langa determinarea costului pe fiecare

produs in parte si calcularea rentabil it ii totale, la nivelul ntregii ntreprinderi. Pe

fiecare produs se calculeaz numai contribuia bruta la beneficiu (marja bruta).

Contribuia bruta unitara la beneficiu (Cbu) se calculeaz ca diferena intre

preul de vnzare unitar (Pvu) si costul unitar (Ct u), calculat in funcie de cheltuielilevariabile astfel:

Cb u = Pv u Ct u

Determinarea rezultatului financiar total la nivelul ntregii ntreprinderi consta in

nmulirea cantitii vndute din fiecare produs in perioada respectiva (Qv) cu

contribuia bruta unitara la beneficiu. Astfel se obine contribuia totala la beneficiu

(Cb), din care se scade totalul cheltuielilor fixe din perioada respectiva (Ch f). Modelul

de calcul este urmtorul:

B/P = (Qvi * Cbu i) Ch

unde: i = produsele 1,2,3,,n.

20


21/32

Calcularea indicatorilor metodei direct-costing se prezint astfel :

4.1. Pragul de rentabilitate:

Determinarea aritmetica:

Cb u ==

n

i

iQv

Cb

1

Cb u =1400

18,159.465= 332,25 lei

Pe =25,332

38,792.97= 294,3 tone

Cele 294,3 tone care constituie pragul de rentabilitate, nu pot fi insa considerate

sui generis, ci au la baza o anumita structura stabila prin programul de producie si de

desfacere care in situaia noastr va fi dup cum urmeaz:

Pine alba = 294,3 * 62,9 = 185,1 tone

Pine cereale = 294,3 * 37,1 = 109,2 tone

Deci numai respectnd aceasta structura, secia poate avea pragul de rentabilitate situatla 294,3 tone.

PRODUS VOLUM FIZIC AL PRODUCTIEI

Absolut (tone) Relativ (%)

Pine alba 880 62,90Pine cu cereale 520 37,10

TOTAL 1400 100,00

EXPLICATII SUME TOTALE

1. VOLUMUL DESFACERII LA PRET DE VANZARE

Pine alba 880 * 2120 1.865.600

Pine cu cereale 520 * 2460 1.279.200

TOTAL 3.144.800

21


22/32

2. VOLUMUL DESFACERII LA COST PROGRAMAT

Pine alba 880 * 1.866,04 1.642.116,20

Pine cu cereale 520 * 2.186,73 1.137.097,50

TOTAL 2779213,7

3. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) PLANIFICATE (1-2)Pine alba 880 * 253,86 223.483,80

Pine cu cereale 520 * 273,27 142.102,50

TOTAL 365.586,30

4. CHELTUIELILE VARIABILE

Pine alba 880 * 1.811,96 1.594.528,32

Pine cu cereale 520 * 2.086,75 1.085.112,50

TOTAL 2.679.640,825. CONTRIBUTIA LIMITA LA BENEFICIU (1-4)

Pine alba 271.071,68

Pine cu cereale 194.087,50

TOTAL 456.159,18

6. CHELTUIELI FIXE TOTALE 97.792,38

7. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-)

EFECTIVE (5-6)

367.366,80

4.2. Factorul de acoperire (Fa) acesta se calculeaz in procente, fie raportnd

contribuia bruta la beneficiu (Cb) la volumul total desfacerilor la pre de vnzare (D) si

apoi nmulind cu 100, fie raportnd cheltuielile fixe (Ch f) la volumul desfacerilor (la

pre de vnzare) la nivelul pragului de rentabil itate(d) si nmul ind cu 100.

Fa =D

Cb* 100 =

800.144.3

18,159.465* 100 = 14,79 %

Cu cat acest indicator va fi mai mare cu att si beneficiul va fi mai ridicat.

Aceasta nseamn ca conducerea seciei si a ntreprinderii sa-si fac o politica de

fabricaie si desfacere ctre produsul cu factorul de acoperire cel mai ridicat. Pentru

produsele noastre factorul de acoperire este urmtorul:

Pine alba =600.865.1

68,071.271 * 100 = 14,53 %

22


23/32

Pine cu cereale =200.279.1

50,087.194* 100 = 15,71 %

Secia a optat in cursul lunii pentru o producie mai mare la Pine alba fata de cea

luata in consideraie la nceputul lunii. Acest lucru a dus la diminuarea rentabilitii

potenia le pentru Pine cu cereale. Aceasta rezulta si din compensarea beneficiilor

planificate pe fiecare produs. La Pine alba beneficiul planif icat pe produs este de273,27 lei/tona.

Din analiza celor doi indicatori (beneficiul planificat si factorul de acoperire)

rezulta ca secia si conducerea au adoptat o polit ica greita de producie.

Cunoscnd factorul de producie antedeterminat, pe cale inversa, determinam :

- volumul desfacerii la nivelul punctului de echilibru (d), pe baza relaiei:

d =Fa

Chf =79,14

38,792.97* 100 = 661.206

- si a preului de producie dup relaia:

Ks =D

dD* 100 =

800.144.3

206.661800.144.3 * 100 = 78,98 %

Acest indicator ne arata ca vnzrile pot sa scad cu 78,98% pentru ca secia sa nu

intre in zona pierderilor. Scderea vnzrilor cu 78,98% aduce secia in situaia

punctului de echilibru, dup care orice scdere ne duce la pierderi .

4.3.Coeficientul de sigurana dinamic se poate calcula si cu formula:

Ks =Cb

B* 100 =

18,159.465

8,366.367* 100 = 78,98 %

4.4. Intervalul de sigurana . Pentru a vedea marja pana unde putem scdea vnzrile,

dar exprimate in cifre absolute, putem calcula:

Is = D d = 3.144.800 661.206 = 2.683.594 lei

Deci, in mod absolut vnzrile pot sa scad cu 2.683.594 lei pentru ca secia sa nu

intre in zona pierderilor.

CONCLUZII

23


24/32

Calculele efectuate pe baza relatiei pret-cost-volum reprezinta un instrument important al

conducerii societatii, care poate fi folosit in scopul optimizarii rezultatului activitatii economice.

Acest lucru este posibil prin determinarea influentelor pe care le are asupra rezultatului, modificarea

factorilor care au stat la baza stabilirii lui, respectiv pretul de vanzare, volumul productiei,

cheltuielile variabile, cheltuielile fixe si structura productiei.

In urma analizei cheltuielilor si a modalitatii de calculatie a costurilor se poate concluzionadaca :

- Societatea este profitabila ;

- Societatea are autonomie financiara si capacitate de autofinantare ;

- Detine o structura organizatorica buna si are angajat personal specializat;

- Are produse diversificate si de buna calitate;

- Are o piata de desfacere stabila, cu posibilitatea largirii ei si daca detine si capacitate de productiesi de vanzare mai mare ;

BIBLIOGRAFIE

24


25/32

1. Popescu Lucian, Blu Aurelian: Metode i procedee decalculaie i analiz a costurilor Editura Fundaiei Romnia de Mine-Bucureti, 2007- ISBN 978-973-725-844-1;

2. Popescu Lucian: Costul instrument de manipulare arezultatului ? Revista Gestiunea i contabilitatea firmei nr. 1 / ianuarie,

Editura Tribuna Economic - 2007;3. Iatan Elena, Contabilitate de gestiune - aplicatii, Editia a III a,

Editura Muntenia, Constanta, 20074. Popescu Lucian:Procedee de calculaie a costurilor de producie

Aplicaii on line, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti,2006;

5. Popescu Lucian: Calculul costurilor unitare ale produciei defabricaie interdependent, Revista Gestiunea i contabilitatea firmei

nr. 10 / octombrie, pag. 36 47, Editura Tribuna Economic - 2005;6. Ion Ionacu, Andrei Tiberiu Filip, Stere Mihai: Control de

gestiune,Editura Economic, Bucureti - 2003;7. Clin O., Crstea Gh.: Contabilitatea de gestiune i calculaia

costurilor, Ed. Genicod, Bucureti, 2002;8. Ebbeken K., Possler L., Ristea M.: Calculaia i managementul

costurilor,Editura Teora, 2000;

9. Popescu Lucian: Modele integrate de nregistrri contabile,Revista Gestiunea i contabilitatea firmei nr. 7 / iulie, pag. 54 - 64,Editura Tribuna Economic, 2001 - ISSN 1453-7516;

10.Popescu Lucian: Cost versus pre n contabilizarea producieifinite, Revista Tribuna Economic nr. 6 / februarie, pag. 35 - 38, 43 -44, Bucureti, 2001 - ISSN 1453-7516;

11.Ristea M., Posseler L., Ebbeken M, Calculatia si managementulcosturilor, Editura Teora, Bucuresti, 2000

12.Legea contabilitii nr. 82/1991 republicat n Monitorul Oficial alRomniei, Partea I, nr. 454 din 18/06/2008;

13.Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr. 1826/2003 pentruaprobarea Precizrilor privind unele msuri referitoare la organizarea iconducerea contabilitii de gestiune publicat n Monitorul Oficial alRomniei nr. 23 din 12/01/2004, Partea I;

25


26/32

SC Panificaie Dobrun S.A.

PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE

Martie 2009

Faza I PAINE Anexa 1

Denumire

material

Unitate de

msura

Cantitate Pre unitar Valoare totala

Apa mc 833 3,40 2.832,20

Ameliorator tona 667 105,00 70.035,00Faina tona 1.084 170,00 182.418,00Drojdie tona 833 700,00 583.100,00Sare tona 180 200,00 36.000,00

Praf de ou tona 917 2.200,00 2.017.400,00Ulei mc 6,00 1.020,000 6.120,00

TOTAL MATERIALE DIRECTE 2.897.905,20



Martie 2009

Faza II Pine alba Anexa 2

Denumire

material

Unitate de

msura

Cantitate Pre

unitar

Valoare

totala

Apa mc 416,50 3,40 1.416,10Ameliorator tona 333,50 105,00 35.017,50Faina tona 542,00 170,00 92.140,00Drojdie tona 416,50 700,00 291.550,00Sare tona 90,00 200,00 18.000,00

Praf de ou tona 458,50 2.200,00 1.008.700,00Ulei mc 3,00 1.020,00 3.060,00


26


27/32



Martie 2009

Faza II Pine cu cereale Anexa 3

Denumire

Material

Unitate de

msura

Cantitate Pre

unitar

Valoare

totala

Apa mc 416,50 3,40 1.416,10Ameliorator tona 333,50 105,00 35.017,50Drojdie tona 542,00 170,00 92.140,00Faina tona 416,50 700,00 291.550,00

Sare tona 90,00 200,00 18.000,00Praf de ou tona 458,50 2.200,00 1.008.700,00Ulei mc 3,00 1.020,00 3.060,00Cereale tona 6,00 105.000,00 630.000,00



PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE

Martie 2009Faza I Pine Anexa 4

Denumire

operaii

Unitatea de

msura

Norma de

timp

Tarif

orar

Total

manopera

Preparare aluat ora 3.096 3,87 11.981,52Malaxare aluat ora 2.268 3,6075 81.81,81Porionare aluat ora 3.348 5,0475 16.899,03Coacere ora 2.232 5,0475 11.266,02

Extragere dincuptor

ora 1.548 5,0475 7.813,53

Ambalare ora 1.044 3,6925 3.854,97TOTAL SALARII DIRECTE 59.996,88

CAS 19.5% 20.998,908

CFS 1% 2.999,844

TOTAL MANOPERA DIRECTA 83.995,632


PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTEMartie 2009

Faza II Pine alba Anexa 5

27


28/32

Denumire

operaii

Unitate de

msura

Norma de

timp

Tarif

orar

Total

manopera

Transport la secia

CTC

ora 798 4,0275 3.213,945

CTC ora 1.368 4,8650 6.655,32

Ambalare ora 4.602 4,1100 18.914,22TOTAL SALARII DIRECTE 28.783,485

CAS 19.5% 10.074,2198

CFS 1% 1.439,1742



PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE

Martie 2009

Faza II Pine cu cereale Anexa 6

Denumire

operaii

Unitate de

msura

Norma de

timp

Tarif

orar

Total

manopera

Amestec cereale ora 4.168 4,9375 20.579,50

Transport la seciaCTC

ora 2.388 4,0275 9.617,67

CTC ora 1.704 4,8650 8.289,96Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,70

TOTAL SALARII DIRECTE 54.392,83

CAS 19.5% 19.037,4905

CFS 1% 2.719,6415



PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE ALE SECTIEI N MANOPERA DIRECTA

2009 Anexa 7

- mii lei -

Trim. Total

manoperadirecta

Cheltuieli

generale aleseciei

Ponderea cheltuielilor generale ale seciei

n total manopera directa

I 317,9562 501,2752 501,2752 / 317,9562 = 1,57655

28


29/32

II 213,1370 336,0744 336,0744 / 213,1370 = 1,57680III 269,0400 424,2491 424,2491 / 269,0400 = 1,57690IV 321,4604 506,6495 506,6495 / 321,4604 = 1,57609

Total 1.121,5956 1.768,2482 1.768,2482/1.121,5956=1,57655


PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE N

MANOPERA DIRECTA

2009 Anexa 8

- mii lei -

Trim. Total cheltuieli

directe

Cheltuieli

generale de

administraie

i desfacere

Ponderea cheltuielilor

de administraie i desfacere n total

cheltuieli directe

I 4.835,1030 42,6455 (42,6455 / 4.835,1030) * 100 = 0,882%II 3.241,1135 29,2025 (29,2025 / 3.241,1135) * 100 = 0,901%III 4.091,2410 50,7725 (51,2725 / 4.091,2410) * 100 = 0,241%IV 4.888,2365 47,5625 (47,5625 / 4.888,2365) * 100 = 0,973%

Total 17.055,6940 170,1830 (170,1830/17.055,6940)*100= 0,998%


SITUATIA DE TRANSLOCARE A CHELTIUELILOR DIRECTE I INDIRECTE DIN

FAZA I N FAZA II

Anexa 9

EXPLICATII PAINE ALBA PAINE CU CEREALE

Total cheltuieli

materiale directe

1.745.131,3645 * 800 / 1400 =

9.972.17,9.225

1.745.131,3645 * 600 / 1400 =

747.913,4420Total cheltuieli

manopera

83.995,6320 * 800 / 1400 =

47.997,5040

83.995,6320 * 600 / 1400 =

35.998,1280Cheltuieli generale

ale seciei

132.423,3136 * 800 / 1400 =

75.670,4649

132.423,3136 * 600 / 1400 =

56.752,8487Cheltuieli generale

de administraie

18.291,2700 * 800 / 1400 =

10.452,1543

18.291,2700 * 600 / 1400 =

7.839,1157

29


30/32


FIA DE ANTECALCULATIE

PAINE ALBA Anexa 10

800 tone

Explicaii U.M.

Cantitate /

Norma

Pre

unitar Valoare totala

Materii prime

Materiale directe translocate din faza I n faza II asupra produsului

Pine alba 747.913,4420

Faina kg 1.200 5,8125 6.975,0000

Amelioratori kg 150 3,1875 478,1250

Drojdie kg 180 0,7000 126,0000

Apa mc 1.200 1,4720 1.766,4000

Sare kg 19.200 0,2315 4.444,8000

Gaze mc 131 301,5215 39.499,3165

Energie electrica kwh 426.000 0,2005 85.285,2000

Energie termica gcal 1.596 72,4250 115.590,3000Cheltuieli transport

aprovizionare lei/tona - - 8.412,0000


Salarii directe

Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I n

faza II asupra produsului Pine alba 35.998,1280

Amestec cereale ora 4.168 4,9375 20.575,9000

Transport la secia

CTC ora 2.388 4,0275 9.617,6700

CTC ora 1.704 4,8650 8.289,9600

Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,7000

CAS 19.5% 19.037,4905

CFS 1% 2.719,6415

TOTAL MANOPERA DIRECTA 112.148,0900TOTAL CHELTIUELI DIRECTE 1.123.988,6735

30


31/32

Cheltuieli generale ale seciei translocate din faza I n faza II asupra

produsului Pine cu cereale 56.752,8487

CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI N FAZA A-II-A A

PRODUSULUI PAINE ALBA 120.054,2226

COST SECTIE 1.300.795,7448Cheltuieli generale de administraie translocate din faza I n faza II

asupra produsului Pine alba 7.839,1157

CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE

N FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE ALBA 3.400,7710

COST COMPLET 1.312.035,6315

COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT 2.186,7260

PROFIT 136.964,3685RENTABILITATE 12,5%

COST COMPLET (inclusiv beneficiu) 1.476.000,0000

PRET DE VNZARE 2.460,0000


FIA DE ANTECALCULATIE

PAINE CU CEREALE Anexa 11

600 tone

Explicaii U.M.

Cantitate /

Norma

Pre

unitar Valoare totala

Materii prime

Materiale directe translocate din faza I n faza II asupra produsului

Pine cu cereale 747.913,4420

Cereale kg 5.400 0,2500 1.350,0000

Faina kg 1.200 5,8125 6.975,0000

Amelioratori kg 150 3,1875 478,1250

Drojdie kg 180 0,7000 126,0000

Apa mc 1.200 1,4720 1.766,4000

Sare kg 19.200 0,2315 4.444,8000

Gaze combustibile mc 131 301,5215 39.499,3165

31


32/32

Energie electrica kwh 426.000 0,2005 85.285,2000

Energie termica gcal 1.596 72,4250 115.590,3000

Cheltuieli transport

aprovizionare lei/tona - - 8.412,0000

TOTAL MATERIALE DIRECTE 1.011.840,5835Salarii directe

Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I n

faza II asupra produsului Pine cu cereale 35.998,1280

Glazurare pine ora 4.168 4,9375 20.575,9000

Transport la secia

CTC ora 2.388 4,0275 9.617,6700

CTC ora 1.704 4,8650 8.289,9600Ambalare ora 3.870 4,1100 15.905,7000

CAS 19.5% 19.037,4905

CFS 1% 2.719,6415


TOTAL CHELTIUELI DIRECTE 1.123.988,6735

Cheltuieli generale ale seciei translocate din faza I n faza II asupra

produsului Pine cu cereale 56.752,8487CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI N FAZA A-II-A A

PRODUSULUI PAINE CU CEREALE 120.054,2226

COST SECTIE 1.300.795,7448

Cheltuieli generale de administraie translocate din faza I n faza II

asupra produsului Pine cu cereale 7.839,1157

CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE

N FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE CU CEREALE 3.400,7710COST COMPLET 1.312.035,6315

COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT 2.186,7260

PROFIT 136.964,3685

RENTABILITATE 12,5%

COST COMPLET (inclusiv beneficiu) 1.476.000,0000

PRET DE VNZARE 2.460,0000

Documents

Stiudiu de Caz- Metoda Direct Costing