stimulare craniana

8/18/2019 stimulare craniana

1/17

Aplicarea unor impulsuri electrice asupra creierului poate reduce durerea, măreşte atenţia şi îmbunătăţeşte memoria, se arată într-un studiu recent.

Tehnica se numeşte stimulare transcraniană prin curent direct (TDCS) şi a atras atenţia armatei

Statelor nite, dar şi a hac!erilor, care "or să-i e#perimente$e e%icienţa.

&lectro$ii sunt %i#aţi pe cap şi sunt străbătuţi de un curent electric de 'oasă intensitate. n %uncţiede ne"oie, sunt ţintite* anumte re+iuni ale creierului.

otri"it unor studii, metoda poate a'uta la tratarea depresiei, an#ietăţii şi a durerilor cronice.

n e#periment reali$at pe piloţi ai Air orce a arătat că subiecţii care au primit această stimulareelectrică au a"ut re$ultate mai bune cu /0 la teste dec1t cei care nu a"ut nicio stimulare.

De'a e#istă dispo$iti"e uşor de %olosit, care sunt destinate publicului lar+, cum este oc.us, carecostă 2/3 de dolari.

4incent Clar!, director al s5cholo+5 Clinical 6euroscience Center din candrul ni"esităţii 6e78e#ico, spune că metoda le permite cercetătorilor să obser"e cum pot %i a'utate persoaneobişnuite să obţină re$ultate superioare.

Ast%el, ele pot asimila mult mai multe in%ormaţii noi într-o perioadă limitată de timp şi se potconcentra mai bine.

Sursa9 Daily Mail - C:;AT

Sigur ai avut măcar un lucru greu de învățat sau care necesita toată atenția ta,

dar asupra căruia nu te-ai putut concentra. Cum ar f dacă ai putea să rezolvi

problema învățatului în doar câteva minute, cu ajutorul unor impulsuri electrice

aplicate creierului? eparte de a f ceva !tiințifco-"antastic, stimularea craniană

începe, încet-încet, să devină realitate.

#ntreaga cercetare în domeniu a pornit de la o $promisiune% de nere"uzat pe care

o o"erea stimularea craniană& recuperarea "uncțiilor motorii, îmbunătățirea unor

per"ormanțe cognitive, de e'emplu învățarea unei limbi, dar !i timpul de reacție

crescut pentru cei care lucrează în domenii ce necesită o intervenție rapidă.

http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2648892/Can-supercharge-brain-zapping-electricity-US-Military-tech-used-people-try-boost-brainpower.htmlhttp://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2648892/Can-supercharge-brain-zapping-electricity-US-Military-tech-used-people-try-boost-brainpower.htmlhttp://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2648892/Can-supercharge-brain-zapping-electricity-US-Military-tech-used-people-try-boost-brainpower.html


2/17


3/17

2ără să a!tepte însă aceste cercetări suplimentare, e'istă companii care deja

comercializează aparate de stimulare electrică transcraniană pentru uz personal.

:ocmai de aceea oamenii de !tiință se luptă să reglementeze această

comercializare care ia avânt, mai ales că o utilizare gre!ită poate produceleziuni iremediabile creierului.

eglementarea este a!teptată cu nerăbdare !i de armata americană, care a a;at

printr-un alt e'periment că timpul de pregătire pentru piloții care g3idează

dronele de atac este două ori mai mic atunci când le este aplicat curent electric.

7'trem de îngrijorați, oamenii de !tiință avertizează că te3nologia, de!i

promițătoare, este încă în "ază de e'periment.

4ndi"erent de rezultatele fnale, încercările de îmbunătățire a capacităților

cognitive au luat avânt. :oate acestea vorbesc despre o societate care evoluează,

de!i nu se !tie dacă în direcția corectă. Cert e că dorința de rezultate imediate

"ără prea mult e"ort, dovedită deja riscantă !i "alimentară în mai multe domenii,

începe să se materializeze !i să capete soluții în domeniul per"ormanțelor

cognitive. 3ttp&


4/17

c) timbrul este calitatea unui sunet de a avea o sonoritate proprie.

*. +ropaarea sunetelor Sunetul se propaă asemeni luminii, sub formă de unde sonore. ntre cele două $nsa e-istă odiferenţă importantă: lumina se poate propaă prin vid, $n timp ce sunetul este o vibraţie care

arenevoie de un mediu fluid (lichid sau az) pentru a se propaa. Viteza sunetului depinde demediul prin care se propaă. n aer, sunetul se propaă $n medie cu viteza de //0 m1s.

/. +ercepţia sunetelor

Ureche mijlocie (timpan oase mici)2 3nda sonoră (solid)2 Ureche internă(melc)2Semnale nervoase2Creier3ndele sonore emise de o sursă sonoră fac să vibreze timpanul cu aceeaşi frecvenţă ca şi asursei sonore. "impanul transmite vibraţiile unui ansamblu de oase mici prin intermediulciocănelului, care este solidar cu timpanul. Scăriţa are rolul unui piston, $mpin&nd $nainte şi$napoi lichidul din melc, transmiţ&ndu4i astfel vibraţiile. #elulele nervoase din melctransformă vibraţiile din lichid $n semnale nervoase, care a5un la creier prin nervul auditiv şicreează senzaţia de sunet.

6. 7uzica şi creierul

#um a5une muzica la creier8

niţial, muzica constă din vibraţii, care formează unde sonore pe măsură ce se propaă prinaer. 3rechea e-terioară captează acele unde sonore şi le direcţionează prin canalul auditiv $ncapătul căruia ele se lovesc de timpan $nainte de a a5une $n urechea mi5locie. "rei oscioareminuscule din urechea mi5locie amplifică undele sonore $nainte ca acestea să treacă $n urechea

interioara. 9dată a5unse acolo, undele pătrund $n cochilia umplută cu endolimfă. 7işcareaacestui fluid stimulează anumiţi neuroni care transformă undele sonore $n impulsuri electrice.


5/17

n final, nervul auditiv transmite impulsurile electrice către creier, acolo unde ele suntdecodificate ca sunet.9dată a5unsă la creier, este interesant că muzica declanşează activitatea mai multor reiuniale acestuia dec&t orice altă funcţie e-ecutată de om, susţin neuroloii. %stfel, tonalitatea este

procesată de corte-ul prefrontal,de cerebel şi de lobul st&n, de corte-ul parietal stân şi de

emisfera dreaptă a cerebelului $n timp ce versurile sunt macerate ; de zona lui


6/17

des cu astfel de traume sonore, cauzate nu doar de ascultatul muzicii la căşti, ci şi de bo-elecu un nivel sonor foarte mare din discoteciC, a precizat, pentru eGsin, medicul primar 9E>#odruţ Sarafoleanu. H #9+%"

Anciclopedia pentru tineri >%E93SSA4Aneria şi materia, Aditura Anciclopedia E%9.GGG.stiintasitehnica.comI. http:11GGG.referat.ro1referateJdespre1surseJsonoreJGi=ipedia.htmlK. http:11GGG.didactic.ro1resurse4educationale1invatamant4imnazial1fizica1clasa4a4I4a1propaareasunetului,auzul si perceptia sunetului

Cum ne influenteaza frecventa de vibratie a sunetuluiatunci cand ascultam muzica de relaxare

„Daca vrei sa descoperi misterele Universului, gandeste in termeni de energie,frecventa si vibratie”.

u, nu e o declaratie neG4ae si nici o convinere de sectant cu preocupari chestionabile. A odeclaratie de4a lui icola "esla, faimosul inventator sirb, si in plus nu mai e niciun secretintrucat de mai bine de ?0 de ani fizica cuantica a demonstrat4o si pe hartie.

Sunetul poate schimba structura oricarui obiect1fiinte cu care intra in contact prin schimbareafrecventei vibratiilor acestuia. mplicit el are capacitatea de a modifica frecventa defunctionare a mintii. n momentul in care ascultam muzica la o anumita frecventa, dupacateva minute, creierul nostru incepe sa rezoneze automat la acelasi numar de hertzi. A bine saai in vedere starea pe care o doresti pentru a4ti alee muzica ce te va a5uta sa a5uni acolo.7ai ales atunci cand vrei sa te rela-ezi si sa iti olesti mintea de ri5i, calcule sau predictii

care iti consuma eneria inutil.A-ista proceduri medicale folosite pentru inlaturarea tumorilor si a celulelor canceroase carefunctioneaza pe aceleazi principii pe care functioneaza fenomenul sparerii unui pahar cu onota muzicala cu care rezoneaza.

Introducere

TE!"II !#ITI$%!&E- !&'! (TI)

http*++,,,.naturalbrainfitness.ro+terapalfastim.html

http://www.balinessespa.ro/blog/cum-ne-influenteaza-frecventa-de-vibratie-a-sunetului-atunci-cand-ascultam-muzica-de-relaxarehttp://www.balinessespa.ro/blog/cum-ne-influenteaza-frecventa-de-vibratie-a-sunetului-atunci-cand-ascultam-muzica-de-relaxarehttp://www.naturalbrainfitness.ro/terap_alfastim.htmlhttp://www.balinessespa.ro/blog/cum-ne-influenteaza-frecventa-de-vibratie-a-sunetului-atunci-cand-ascultam-muzica-de-relaxarehttp://www.balinessespa.ro/blog/cum-ne-influenteaza-frecventa-de-vibratie-a-sunetului-atunci-cand-ascultam-muzica-de-relaxarehttp://www.naturalbrainfitness.ro/terap_alfastim.html


7/17

%paratura cuprinde #AS (stimulare craniană cu microcurenţi electrici), şi stimulare cu

microcurenţi aplicaţi prin intermediul electrozilor fie prin lipire, sau prin * aplicatori pentru

stimularea periferică.

%plicările periferice ale microcurenţilor au indicaţii pentru terapia durerii, fie că estefibromialie, durere articulară sau vertebro4musculară.

%plicaţiile craniene sunt indicate pentru terapia cefaleei, a an-ietăţii, depresiei, a

tulburărilor bipolare, reducerea violenţei şi a aresivităţii persoanelor $n tratament

neuropsihiatric.

Scurt istoric

+rimele $ncercări e-perimentale au fost făcute in BL0* de către doctorii >educ şiEou-eau din Franţa. +entru $nceput aceasta metodă de stimulare a fost denumită electro4

somn, pentru că stimularea cerebrală a fost considerată un inductor al somnului. %lte denumiri

ca electroterapie transcraniană şi terapie neuroelectrică, dar adevărata cercetare a #AS a

$nceput $n 3niunea Sovietica, $n anii BL?0, fiind introdusă $n 3S% BK ani mai t&rziu.

n prima 5umatate a secolului *0 s4au folosit mai multe abordări pentru restabilirea

ciclului de somn, şi funcţionarea mentală normală. Fie că este vorba de abordarea

farmaceutica, sau electro4terapie, terapia $nreistra diferite rade de succes.

"erapia electroconvulsivantă pentru tratarea depresiei şi psihozei a fost introdusă $n

BL// de către #erletti şi 'ibi $n BL/K, şi consta $n aplicarea curenţilor de B*0V, ?00m%, la @0

Mz pentru 0.* secunde. %ceasta determina convulsii şi pierderea conştienţei pentru un timp

limitat şi mai putin somn.

3lterior, curentul electric folosit s4a diminuat, la /0m%, *V, la I00 Mz, şi a fost numit

electro4anestezie (ational Eesearch #ouncil BLI6). Sub acest curent aplicat, pacienţii tindeau

să răm&nă adormiţi, dar se trezeau imediat ce se $ntrerupea administrarea curentului electric.

n final, intensitatea curentului electric s4a redus şi mai mult, a5un&nd la BV, ?m%, la

I00 Mz. %ceasta modalitate s4a aplicat mai multe ore fiind numită Nelectrosomn;(+ozos,

Eichardson O Daplan, BLIB +ozos, Strac=,


8/17

n ultimii /0 de ani, cel puţin K companii medicale producatoare de echipamente au

primit avizul F!% pentru a comercializa aparatele #AS.

'ibliorafia publicată de Dirsch in *00*, totalizează B*@ de studii umane şi *L studii pe

animale ale #AS, cele mai multe au fost completate $n 3S%. #ele mai multe dintre studii aufost dublu4oarbe, fiind conduse de universităţile americane. n total au fost @00I pacienţi cu

diferite afecţiuni ce au beneficiat de terapie cu #AS, dintre care 6?6B mai sunt $n prezent $n

tratament.

Mecanismul de acţiune

Se consideră ca efectele sunt $n principal mediate prin acţiunea directă asupra

creierului, la nivelul sistemului limbic, a sistemului reticular ascendent, şi1sau la nivelul

hipotalamusului (ibson O 9PMair, BLKI 'rotman BLKL 7adden O Dirsch, BLKI). Eolul

principal al sistemului reticular activator este $n relarea activităţii electro4corticale.

Stimularea electrică a substanţei cenuşii periapeductale, s4a arătat că activează căile

descendente inhibitorii din partea medială a trunchiului cerebral, p&nă la cornul posterior al

măduvei spinării, similar acţiunii beta endorfinelor (Salar O Qob, BLKB +ert, !ionne O ,

BLKB O !outhitt, BLI?). nhibiţia corticală $ntărită de acţiunea #AS este un factor teoria

7elzac= de control al porţii (BLI?). "oriRama (BLI?) a suerat că #AS produce efectele sale

prin dominanta sistemului nervos parasimpatic, via stimularea nervului va. "aRlor (BLLB) a

adauat la dominanta sistemului nervos parasimpatic şi efectele asupra altor nervi cranieni ca:trieminal, facial, acustic şi losofarinian. Fields, "ac=e şi Savana (BLI?) au aratat că

activitatea electrocorticală produsă prin stimularea nervului trieminal este implicată $n

funcţionarea sistemului limbic, ce mediază emoţţiile. Substanţa + şi en=efalina au fost

descoperite $n nucleul trieminal, şi sunt implicate $n relarea emoţiilor la nivelul sistemului

limbic (Qarzembs=i, >arson OSances, BLI0). ervul auditiv poate fi afectat de #AS, atunci

c&nd curentul este prea puternic şi poate produce ameţeala uşoară. %mplasarea electrozilor la

nivelul lobilor urechilor este o cale convenabilă pentru a conduce curentul electric prin

mezencefal şi structurile trunchiului cerebral. #ercetările recente arată că #AS determină ocreştere a puterii undelor alfa posterior, cresc&nd amplitudinea şi simetria undelor alfa din

AA4ul $nreistrat (DennerlR, *00?).

!in studiile pe maimuţe, Qarzembs=i, >arson şi Sances (BLI0), cca. 6*46@ din

valoarea curentului măsurat ce intră $n creier, concentraţia cea mai mare este $n sistemul

limbic. Studiile pe şobolani ale lui Drupis=R, 'ura=ov, Darandashova (BLLB) au arătat o

creştere a betaendorfinelor marcată după doar o şedinta de tratament. Studiile pe c&ini ale lui

+ozos au arătat că #AS eliberează dopamina din anlionii bazali, iar efectul #AS pare a fi

anticolineric şi catecolamineric. Eichter, Touhar, şi "atsuno (BLI*) au ăsit marimea,


9/17

locaţia şi distributia veziculelor sinaptice $n limite normale după B0 şedinţe de stimulare de o

oră, a maimuţelor Ehesus.

%lpha4Stim sau #AS, au efect asupra neurotransmiţătorilor, av&nd un efect modulator,

de rela5 fin, $mpreună cu producerea de unde alfa, cu efect de reducere a stress4ului, aaitaţiei, de stabilizare a stării afective, asiură controlul durerii (Dirsch O Smith *000

>ichtbroun *00B).

Şedinţa cu Alpha Stim sau CES

"ratamentul este similar "AS, dar produce un alt tip de unde, la un curent mult mai

mic. %plicarea "AS la nivel transcranian poate deveni periculoasă, iar F!% interzice

folosirea acesteia pe cap.

"ratamentul #AS poate dura de la *0 min. p&nă la o oră, fără a necesita să se $ntindă $n

pat, $n $ntuneric, sau cameră liniştită.

!upă tratamentul cu #AS multă lume se simte mai puţin an-ioasă, mai putin stressată,

şi mai concentrată pe activităţile mentale. %cesti pacienţi dorm mai bine, au o mai bună

concentrare, cresc abilităţile de $nvăţare, $ntăreşte evocarea şi starea de bine $nălţătoare, după

una sau mai multe serii de tratament. 3nii pot avea stări euforice, sau de rela-are profundă, ce

pot afecta temporar şi minimal abilităţile fizice sau mentale, afect&nd performanţele de aconduce autovehiculele sau de a m&nui maşini rele.

"ratamentele #AS pot fi combinate la nevoie şi cu altă medicaţie, fără să interfere, şi

pot fi asociate altor terapii alternative, pentru a mări eficacitatea.

Evidenţa eficacităţii CES

% fost dovedită de multitudinea de studii p&nă $n prezent: B@0 de studii de cercetare a

modificărilor semnificative asociate răspunsului de rela-are, dovedit prin A7, BI studiilonitudinale asupra eficacităţii reducerii depresiei, *@ de studii publicate privind modificările

fizioloice şi psiholoice după folosirea #AS $n depresie şi an-ietate. n ceea ce priveşte

an-ietatea, prin prisma noilor descoperiri, baza biochimică este comună cu alte afecţiuni cu

care se şi asociază frecvent cum ar fi: sindromul post4traumatic, atacurile de panică,

aorafobia, tulburarea de an-ietate eneralizată, fobii specifice sau sociale, tulburarea

obsesiv4compulsivă, tulburarea de stress post4traumatic, tulburările bipolare.

Aficacitatea #AS a fost dovedită şi $n studii asupra persoanelor violente aflate sub

medicaţie psihiatrică, cum ar fi schizofrenia, personalitatea borderline, tulburarea bipolară,


10/17

+!! cu psihoză şi autism, personalitatea antisociala, av&nd un efect antiaresivitate, iar un

studiu erman descrie $mbunătăţirea ratei de rezistenţă la tratamentul medicamentos al

schizofrenilor cu @0, după un tratament de peste * ani.

#AS $n cefalea de diverse tipuri este eficientă reduc&nd cefaleea cu /@4?0 $n funcţiede studiu. 7irenele severe pot fi cupate după / ore de tratament.

n abordarea schemei de tratament pentru fibromialie, terapia de prima linie este ocupată de

#AS, aceasta fiind evidenţiată şi de multiplele studii dublu4orb, randomizate.

3n număr din ce $n ce mai mare de pacienţi caută alternative la efectele adverse ale

medicaţiei, iar #AS le poate oferi aceasta alternativă prin cei peste ?0 de ani de studii pe care

le are $n spate, şi de confirmarea acţiunii benefice şi dubla certificare a acestui aparat de către

F!% şi #A.

!I% 'IT%E((

n ultimile decade, neuroştiinţa a revoluţionat $nţeleerea noastră asuprastructurilor cerebrale şi asupra funcţionalităţii sale, acestea reflect&ndu4se $n

schimbările de4a lunul anilor c&t şi $n stadiul tulburărilor neuroloice si psihiatriceulterioare. n acelaşi timp, creierul este ultima frontieră $n ştiinţele bioloice, $ncă plin de mistere leate de funcţionalitatea internă. #eea ce este clar, este că fiecareare un creier unic. !eşi structurile anatomice şi localizarea acestora sunt similare,schema conectivităţii dintre neuroni este unică, asiur&nd e-perienţa noastrăindividuală.

ndiferent de v&rstă, evoluţia creierului $nreistrează un prores, $n funcţie deceea ce facem, vorbim, sau $nvăţăm, de modul $n care interacţionăm cu ceilalţi,

chiar şi de modul $n care m&ncăm. 9amenii de ştiinţă numesc astaNneuroplasticitate;. %cesta este motivul pentru care noi putem modifica funcţiaconitivă, c&nd abordăm acest subiect. !e e-emplu, c&nd $nvăţăm ceva nou, şi $linvăţăm bine, creierul nostru crează o schemă a cone-iunilor sinaptice pentruaceasta $nvăţare. 9rice nouă e-perienţă, dacă este repetată suficient de des, va fireprezentată $n creier ca o cale de conectare, cu propria sa semnatură. !e aceea,repetarea a ceva ce dorim să $nvăţăm, sau asocierea cu alte lucruri care antreneazămemoria noastră, va a5uta la aşezarea cunoştinţelor, precum şi la rapida accesare a

datelor din memorie. Sinapsele ce nu sunt activate continuu, prin antrenare, işi pierd puterea şi prospeţimea. #u toate acestea, vă puteţi aminti numărul de telefon


11/17

de la casa copilăriei, deşi nu l4aţi accesat de cur&nd, sau nu l4aţi folosit ani $ntrei,datorită $ncărcăturii emoţionale mari a datelor stocate $n memorie.

Este adevarată vorba* 'olose/te-l0 sau 1l pierzi2

9ricine poate spune cum se $ntreţine prin fitness corpul, dar cum se intreţinecreierul, mai putinU

'rain Fitness, sau fitness4ul cerebral, reprezintă starea minţii $n carefuncţionăm bine conitiv şi emoţional, ne menţinem ascuţimea minţii, şi$mbătr&nim plini de succes. 'rain fitness nu $nseamnă doar lipsa bolii (alzheimer sau alt tip de demenţă), ci şi conservarea funcţiei conitive şi a stării de bineemoţional.

n anii de muncă şi după pensionare, creierul tău funcţionează $n situaţii de$nvinător, şi orice stimulare conitivă primeşti, este folositoare creierului tău,antren&ndu4l, făc&nd faţă din ce $n ce mai bine provocărilor zilnice ale muncii şivieţii. !ezvolt&nd o atitudine sănătoasă cerebral, ca şi un stil de viaţă ce aduce

beneficii $n orice stadiu al vieţii, cu c&t mai devreme $ncepem , cu at&t beneficiile levom culee mai repede.

Fie că eşti la v&rsta de /0 de ani, sau la ?0, sau mai mult, poţi fi $n stare să4ţi$mbunătăţeşti vitalitatea conitivă.

CE 3%(E!)%4 U% CEIE !%TE%!T5

#ercetările din mai multe ţări au conturat 6 factori ce pot prezice menţinereafuncţiei conitive:

1. Creşterea activităţii mentale

2. Creşterea activităţii fzice

3. Creşterea nivelului social de angajare

4. Controlul riscului vascular rin!

o controlul greutăţii

o monitorizarea colesterolului

o monitorizarea tensiunii arteriale


12/17

o "ără "umat

Bazele fitness-ului cognitiv %şa cum spunea 7erilRn %lbert, profesor de neuroloie şi psihiatrie la

3niversitatea de 7edicina Qohns Mop=ins 4 N!acă ne menţinem funcţia conitivă $ntimp, vom fi funcţional independenţi mai mult timp;.

'azele fitness4ului conitiv constau $n $ndeplinirea punctelor enumerate maisus, plus o dietă prietenoasă, un somn bun, şi un manaement al stress4ului.'eneficiile acestei practici se vor simţi la nivelul $ntreului creier al sinapselor, şineuronilor, realiz&nd o $mbunătăţire a funcţiei conitive, cu o mai bună memorie, o$nvaţare mai rapidă, o mai mare concentrare a atenţiei şi o stare de bine emoţională.

#&nd depui activitate fizică creierul beneficiază de:

1. o creştere a caacităţii de memorare şi #nvăţare$demonstrată rin efcienţa la testarea cognitivă.

2. %m&unătăţirea stării a"ective$ contra'atac(nd deresia$

3. Mărirea vaselor sanguine ce o)igenează mai mult creierul

4. Creşterea nivelului de "actor neurotrofc cere&ral *+D,-$ un"actor de creştere ce ajută la /rănirea celulelor cere&rale.

0. Creşterea volumului /iocamic$ rin generarea de noineuroni$

. Creşterea numărului de celule gliale$ ce ajută neuronii şivitez rocesării neuronale.

u este nevoie să participi la maraton, sau să4ţi dezvolţi musculatura, trebuiedoar să faci doar /0 de minute de e-erciţii moderate pe zi, 6 sau mai multe zile pesăptăm&nă. +oţi face aerobic, dar orice e-erciţiu e mai bun dec&t nimic. 7ersulrapid, $notul, ciclismul, creşte la $nceput ritmul cardiac, ulterior adapt&ndu4se laefort.

#reierul are nevoie de conexiunile sociale 4 aşa că, stabileşte interacţiunisociale, $nt&lniri, socializeazăU %tunci c&nd $nt&lneşti oameni noi, $ţi foloseşti

creierul, ca şi atunci c&nd eşti activ implicat cu alţi oameni. 3na din teorii estea5utorul adus $n manaementul stress4ului, ce dau sentimentul eficienţei sinelui.


13/17

(timularea mentala lucrează creierul

+ersoanele care asculta radio4ul, citesc ziarele, 5oacă puzzle, viziteazămuzeele, au o incidenţă scăzută de a se demenţia. +rincipalul constă $n implicarea

$n activităţi ce ne stimulează sau ne provoacă. !acă Sudo=u ne provoacă, folosimSudo=u, dacă citirea unei novele ne provoacă, citim novele. ndepartează rutina dinviata normală. +oţi 5uca Scrable, sau bride, e-plorează noi locuri sau culturi,$ncon5oară4te de persoane ce te stimulează, sau de situaţii stimulative, participă laconcerte sau evenimente spotive.

#ieta /i nutri6ia hrăne/te creierul

!ieta boată $n veetale, peşte ce conţine 9mea /, cereale interale (orez

brun, făina şi paste interale), fructe de pădure, nuci, seminţe de floarea soarelui,rodii, leume colorate, himbir, vinul roşu (B4* pahare pe zi).

Managementul stress-ului

u putem $nlătura total stress4ul din viaţa noastră, dar, $l putem controla.7editaţia este dovedită ca o tehnică de control a stress4ului, $ntăreşte funcţiacardio4vasculară, şi chiar pe cea imună, modific&nd activitatea de bază cerebrală.

Stress-ul bun şi cel rău

Stress4ul este o sabie cu două tăişuri $n termenii impactului asupra funcţieiconitive. +e de4o parte, stress4ul uşor, cum ar fi apropierea unui termen limită,tinde să $mbunătăţească performanţa conitivă focaliz&nd atenţia $n vederearealizării celor propuse dar atunci c&nd stress4ul devine cronic, sau de nestăp&nit,

poate leza creierul şi afecta memoria, datorită acţiunii prelunite a stressoruluiserios, care determină creierul să arunce $n circulaţie hormonii landei suprarenale

prin biciuirea acesteia, respectiv cortisolul şi adrenalina. A-punerea repetată sau petermen lun la aceşti hormoni, asa cum se $nt&mplă $n stress4ul cronic sautulburarea de stress post4traumatic, determină efectul to-ic asupra celulelor nervoase şi hipocamp.

Somnul odihnitor

Aste necesară o perioadă de odihnă de I4K ore, la ma5oritatea adulţilor, pentrua avea o performanţă foarte bună. !acă nu poţi adormi sau adormi reu, aceasta

constituie o problemă ce trebuie rezolvata.


14/17

9 noapte $ntreaă de somn odihnitor consolidează memoria, şi reţineinformaţia. #ei ce sunt deprivati de somn, au $n eneral scoruri proaste alememoriei, şi ale testelor conitive, iar deficitele pot să nu fie reversibile nici chiar după somnul ulterior. !acă după B4* săptăm&ni tot nu poţi dormi, poţi avea o

tulburare de somn, cum ar fi apneea obstructivă din somn, sau sindromul picioarelor neobosite.

Studiile recente ale neurocercetătorilor de la 'roGn 3niversitR, au oferit noichei, privind activitatea corticală din somn, respectiv un Ndialo; de comunicaţieelectrică $ntre corte- şi hipocamp, $n care corte-ul initiază schema activăriineuronale urmată imediat de ecoul neuronilor din hipocamp, cu rol cheie $nformarea memoriei.

#u siuranţă, fitness4ul conitiv este multidimensional, mai mult dec&t untrainin fizic, sau stimulare mentală, mult mai mult dec&t dieta, interacţiuni sociale,manaementul stress4ului sau somnul adecvat, este mult mai mult dec&t importanţafiecarui factor luat separat, şi chiar toate luate la un loc. Vestea bună este că, făc&ndmodificări simple $n viaţa de zi4cu4zi poţi să beneficiezi de fitness4ul conitivnatural, prin multitudinea de tipuri de neurofeedbac=U

(timularea cerebrala profunda imbunatateste simptomele din boala "ar7inson avansata

Stimularea cerebrala profunda s4a dovedit a fi mult mai eficienta decat planul terapeuticmedicamentos in ceea ce priveste ameliorarea simptomelor motorii si imbunatatirea calitatiivietii la pacientii cu boala +ar=inson in stadiul avansat, conform unui nou studiu realizat decercetatorii de la 3niversitatea #hristian %lbrechts din Diel, ermania.n cadrul primului studiu randomizat, cercetatorii ermani au comparat rezultatele obtinuteinurma stimularii cerebrale profunde cu rezultatele obtinute prin utilizarea celei mai bunestrateii terapeutice medicamentoase disponibila la ora actuala si au a5uns la concluzia ca

pacientii care au beneficiat de stimulare cerebrala profunda au avut o imbunatatire a calitatiivietii cu *? si o reducere de 6B a severitatii simptomelor motorii, fata de pacientii care au primit cea mai buna terapie medicamentoasa si la care nu s4a observat nici o modificarea atatin privinta calitatii vietii cat si a severitatii simptomelor motorii.#oordonatorul studiului, !r. unther !euschl de la 3niversitatea #hristian %lbrechts, adeclarat: %m reusit sa demonstram faptul ca stimularea cerebrala profunda determina oimbunatatire semnificativa statistic in cadrul rupului de pacienti cu boala +ar=inson severa.'azandu4ne pe aceste rezultate, noi consideram ca pacientii cu boala +ar=inson care ausimptome severe ce nu mai pot fi ameliorate prin tratament medicamentos ar trebui orientaticatre aceasta noua alternativa H stimularea cerebrala profunda.;


15/17

!mericanii au la dispozitie primul stimulator cerebral pentru tratarea depresiilor grave

+rimul stimulator cerebral electromanetic pentru tratarea depresiilor rave, in cazul carora

medicamentele e-istente nu au fost eficiente, a inceput sa fie comercializat in S3%, a anuntat,miercuri, aentia France +resse.

Sistemul, numit euroStar, este folosit pentru stimularea manetica transcraniana, actionand prin pulsatii electromanetice de intensitate mare, care stimuleaza neuronii afectati dedepresie.

Stimulatorul nu presupune anestezie sau chirurie si poate fi folosit de orice psihiatru incabinetul sau. sedintele zilnice dureaza 60 de minute si, pentru a avea efect, trebuie facute

timp de trei saptamani.

n urma studiilor clinice, euroStar si4a demonstrat eficienta, inreistrand efecte terapeutice siclinice semnificative, fara efecte secundare.

7ai mult de 5umatate dintre pacientii tratati cu antidepresive nu au inreistrat nicio ameliorarea simptomelor, astfel ca noul stimulator cerebral le ofera acestor pacienti o noua alternativa,

potrivit dr. Qosh arden, de la 3niversitatea 7ichian.

#omercializarea stimulatorului euroStar a fost aprobata pe I octombrie de %dministratiaamericana pentru 7edicamente si %limente.

(timularea cerebrala0 utila in recuperarea fizica dupa accidente vasculare cerebrale

(tire medicala*B %uust *0B6

"otrivit unui studiu recent0 publicat in revista de specialitate "roceeding of the %ational!cadem8 of (cience0 stimularea cerebrala poate deveni o importanta metoda derecuperare pentru pacientii care au trecut printr-un accident vascular cerebral.


16/17

%ccidentele vasculare cerebrale sunt afectiuni rave careafecteaza mobilitatea, memoria si capacitatea de comunicareasi relationare cu cei din 5ur.

#ercetatorii care au derulat studiul cu privire la identificarea

unor noi forme de recuperare pentru pacientii care trec prinaccidente vasculare cerebrale au descoperit ca stimulareareiunilor din creier care controleaza miscarea ar putea stimula

procesul de recuperare fizica a acestora.

!escoperirea savantilor a fost testata momentan doar pe soareci. %cestia au lansat fasciculeluminoase pe creierele soarecilor care trecusera prin accidente vasculare cerebrale. >asfarsitul e-perimentului, au constatat ca animalele isi imbunatatisera semnificativ capacitateade deplasare comparativ cu cele care fusesera supuse unor alte metode de recuperare.

9amenii de stiinta sunt optimisti in privinta sanselor de reusita a stimularii cerebrale ca

metoda de recuperare post4%V# si spera ca, pornind de la aceasta descoperire, sa identificetratamente noi pentru aceasta afectiune.

Afectele ascunse ale stimulării electrice cerebrale

#urentarea subtilă a unor por iuni cerebrale poate accelera $nvă area i $mbunătă iiț ț ș ț performan ele $ntr4o amă lară de activită i mintale, conform studiilor din domeniul alț ț

ultimilor ani. !ar o nouă cercetare suerează că poate e-ista un cost ascuns al acestor practici:c& tiul $ntr4o parte a sistemului conitiv poate cauza deficite $n alte zone.ș

Stimularea electrică transcranială a fost folosită cu succes $n răbirea reabilitării persoanelor care au suferit un atac cerebral i aveau vorbirea sau mi cările $nreunate: !e asemenea, unș șstudiu a dezvăluit că poate fi o metodă bună de accelerare a procesului de $nvă are pentruțanali tii de intelien ă militară.ș ț

+&nă acum, toate studiile au dezvăluit numai beneficii, $nsă o cercetare condusă deneurocercetătorul conitiv Eoi #ohen Dadosh, de la 3niversitatea 9-ford, a arătat că e-istă

un cost asociat c& tiurilor func iilor conitive.ș ț


17/17

#ohen Dadosh i colea sa, "eresa uculano, au investiat BL voluntari pe măsură ce $nvă auș țun nou sistem numeric. oul sistem presupunea desemnarea unor simboluri aleatorii unor cifre: de e-emplu, un cilindru reprezenta numărul ?, un triunhi reprezenta numărul /. nc&teva sesiuni de $nvă are, voluntarii vizionau perechi de simboluri pe un ecran i trebuiau săț șapese o tastă pentru a indica numărul; mai mare. >a $nceput ei au trebuit să hicească, dar pe

parcurs au $nvă at care simboluri corespundeau fiecărul număr.ț

"o i voluntarii purtau electrozi pe scalp $n timpul acestor edin e. 3nii primeau stimulăriț ș țelectrice $n zona corte-ului parietal posterior, o zonă implicată $n perceperea numerică. %l iițaveau corte-ul prefrontal dosolateral stimulat, o zonă implicată $ntr4o amă lară de func ii,ț

printre care i $nvă area i memoria. 3n al treilea rup primea stimulare care cauza doar oș ț șsenza ie de m&ncărime pe piele, fără nicio schimbare $n activitatea cerebrală.ț

#ei cărora li s4a stimulat zona parietală au $nvă at sistemul numeric mai repede dec&t cei carețau primit stimularea fără nici o implicare $n creier. !ar la sf&r itul studiului de o săptăm&năștimpul lor de reac ie a devenit mai lun atunci c&nd i4au folosit cuno tin e dob&ndite $ntr4unț ș ș țnou test. %veau dificultă i $n accesarea lucrurilor pe care le4au $nvă at;, a spus #ohenț țDadosh.

Voluntarii care au avut zona prefrontală stimulată (cea răspunzătoare $n $nvă are i memorie)ț șaveau un tipar opus. %u fost mai len i dec&t rupul de control $n $nvă area noului sistemț țnumeric, dar au fost mai rapizi $n testul de la sf&r itul săptăm&nii. #oncluzia lui #ohenșDadosh a fost că stimularea oricărei reiuni cerebrale avea at&t beneficii, c&t i dezavanta5e:ș>a fel ca medicamentele, se pare că e-istă efecte secundare;.

Suestia cercetătorului este că $n viitor este nevoie de multă muncă pentru a ma-imiza beneficiile i a minimiza implica iile neative ale stimulării electrice cerebrale. #red că o săș țfie complet inutilă dacă nu este folosit $n paralel un fel de antrenament conitiv;, a mai

precizat el. http:11GGG.scienceGorld.ro1efectele4ascunse4ale4stimularii4electrice4cerebrale4B*?*0.html
http://www.scienceworld.ro/efectele-ascunse-ale-stimularii-electrice-cerebrale-12520.htmlhttp://www.scienceworld.ro/efectele-ascunse-ale-stimularii-electrice-cerebrale-12520.htmlhttp://www.scienceworld.ro/efectele-ascunse-ale-stimularii-electrice-cerebrale-12520.htmlhttp://www.scienceworld.ro/efectele-ascunse-ale-stimularii-electrice-cerebrale-12520.html

Documents

stimulare craniana