IMPACTUL UTILIZARII METODELOR DE STIMULARE A

CREATIVITATII ASUPRA PERFORMANTELOR INOVATIVE

Un subiect dezbătut pe larg în ultimele decenii, se concentrează pe posibilitățile companiilor

de a dobândi competitivitatea prin cercetare , inovare și dezvoltare . Astfel , în contextul

creșterii concurenței și a provocărilor actuale la nivel mondial, stimularea creativității și a

inovării este o modalitate de a stimula creșterea economică și bunăstarea țărilor europene .

Idei noi și originale , abilități , competențe și inovații, toate ar putea permite obținerea de

avantaje competitive . Ideile creative si solutiile inovatoare sunt cruciale pentru țările

europene , în scopul de a depăși criza economică actuală .

În cele ce urmează ne propunem să studiem impactul metodelor de stimulare a creativității

utilizate de companii asupra performanțelor inovatoare ale țării. Studiul se bazează pe

identificarea corelațiilor dintre utilizarea metodelor de stimulare a creativitatii - cum ar fi

sesiuni de brainstorming, stimulente financiare pentru angajați pentru a dezvolta idei noi,

rotația locului de muncă pentru personal, echipe de lucru multidisciplinare sau trans-

funcționale , stimulente non - financiare pentru angajați, instruirea angajatilor in directia

dezvoltarii de idei noi și a creativitatii - și , de altă parte , performanțele inovatoare ale țărilor

europene , exprimate sintetic de Summary Innovation Index. De asemenea, se cuantifică și se

prezinta intensitatea influenței utilizarii fiecarei metode de stimulare a creativității .

Rezultatele acestui studiu pot fi de un real ajutor pentru companii in identificarea cele mai

potrivite metode de stimulare a creativitatii, în scopul de a crește performantele inovative.

Astfel, principalul rezultat al studiului constă în faptul că, folosind cele mai eficiente metode

de stimulare a creativității, companiile vor putea să-si crească potențialul de inovare și ar

putea obține avantaje competitive pe termen lung.

Cercetarea în această lucrare se concentrează pe două direcții principale:

prima directie de cercetare analizează impactul metodelor de stimulare a creativității

utilizate de companii asupra performanțelor inovative ale tarilor europene;

a doua directie de cercetare constă în gruparea țările europene analizate în funcție de

Sumar Innovation Index 2011 și un index propus de utilizare a metodelor de

stimulare a creativității.

Datele utilizate pentru a cuantifica efectul folosirii acestor metode de stimulare a

creativității sunt furnizate de Eurostat , bazate pe al șaptelea Community Innovation

Survey (CIS 2010). Aceste date oferă o imagine de ansamblu referitor la metoda

pentru stimularea creativității considerata de succes de catre întreprinderile din

diferite țări europene.

In cadrul studiului au fost colectate date dintr-un număr total de 23 de țări europene,

dintre care 19 sunt din Uniunea Europeană ( Belgia , Bulgaria , Cipru , Republica

Cehă , Estonia , Finlanda , Franța , Ungaria , Irlanda , Italia , Lituania , Luxemburg ,

Malta , Olanda , Polonia , Portugalia , România , Slovacia , Slovenia ) și 4 sunt țări

din afara UE ( Croația , Norvegia , Serbia și Turcia ) .

Performanțele inovative ale țărilor europene sunt exprimate sintetic de Summary Innovation

Index, denumit în continuare SII , furnizate de Pro Inno Europe în Innovation Union

Scoreboard 2011 (European Commission, PRO INNO Europe 2011). Innovation Union

Scoreboard 2011 este a doua ediție a tabloului de bord al Uniunii inovării , continuand seria

European Innovation Scoreboard ( EIS ). Potrivit Innovation Union Scoreboard 2011,

Summary Innovation Index este construit ca un indicator compozit pe baza datelor referitoare

la 24 de indicatori, pe baza a 3 tipuri principale de indicatori ( Factori favorizanti ,

Activitățile firmei și Rezultate ) și 8 dimensiuni ale inovarii (Resurse umane , Sistemele de

cercetare de excelenta , atractive, Finanțare și activitati suport, Investițiile firmei; Relationare

și antreprenoriat ; Capital intelectual; Inovatori , efecte economice ) .

Tinand seama de performanțele inovative exprimate sintetic prin Summary Innovation Index

în Innovation Union Scoreboard 2011, țările sunt clasificate în patru categorii:

• innovation leaders - sunt țări ale căror performanțe în domeniul inovării sunt mult peste

performanta medie a UE: Danemarca, Finlanda, Germania, Suedia

• innovation followers - sunt țări ale căror performanțe în domeniul inovăriise situeaza in

jurul performantei medii a UE: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Franta, Irlanda, Loxemburg,

Olanda, Slovenia si UK

• moderate innovators - sunt țări ale căror performanțe în domeniul inovării sunt mai mici

decat performanta medie a UE: Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia,

Slovacia si Spania

• modest innovators - sunt țări ale căror performanțe în domeniul inovării sunt cu mult sub

performanta medie a UE: Bulgaria, Letonia, Lituania, Romania.

Cele șase metode de stimularea a creativității folosite în acest studiu pot fi grupate în două

categorii:

metode orientate spre formarea unui mediu organizațional creativ, favorabil

inovării (sesiuni de brainstorming, echipe de lucru multidisciplinare sau trans-

funcționale, rotația locului de muncă pentru personal);

metode focusate pe individ (instruirea angajatilor in directia dezvoltarii de idei noi

și a creativitatii, acordarea de stimulente non-financiare pentru angajati, acordarea de

stimulente financiare pentru angajați pentru a dezvolta idei noi).

Figure 1. Corelatia dintre utilizarea sesiunilor de brainstorming si SII 2011

S-a evidențiat o corelație directă puternică între folosirea sesiunilor de brainstorming ca

o modalitate de stimulare a creativității în companii și performanta inovativa a acelei

țări.

Figure 2. Corelatia dintre utilizarea echipelor de lucru multidisciplinare sau trans-

funcționale si SII 2011

Există o corelație directă între utilizarea unor echipe de lucru multidisciplinare sau

trans-funcționale în companii și performanta inovativa a acelei țări, dar intensitatea

acestei corelații nu este la fel de puternică comparativ cu metoda prezentată anterior.

Figure 3. Corelatia dintre utilizarea rotației locului de muncă si SII 2011

Nu a putut fi identificată o corelație semnificativă statistic între utilizarea rotației

locurilor de muncă și performanta inovativa.

Figure 4. Corelatia dintre utilizarea instruirii angajatilor in directia dezvoltarii de idei

noi și a creativitatii si SII 2011

Nu a putut fi identificată o corelație semnificativă statistic între instruirea angajaților in

directia dezvoltarii de idei noi, a creativitatii și performanta inovativa.

Figure 5. Corelatia dintre utilizarea stimulentelor non-financiare pentru angajati si SII

2011

Există o corelație negativă slaba între utilizarea de stimulente non-financiare pentru

angajații companiilor și performanța inovativa.

Figure 6. Corelatia dintre utilizarea stimulentelor financiare si SII 2011

Utilizarea doar a stimulentelor financiare pentru angajați pentru a dezvolta idei noi în

cadrul companiilor, fără a fi însoțite de un climat favorabil pentru inovare, are o

influență negativă puternică asupra creșterii performanțelor inovative. Există o

corelație negativă puternică între ele.

Urmand a doua directie de cercetare, în funcție performanta inovativa din 2011

(cuantificata prin SII 2011) si Indicele utilizarii metodelor de stimulare a creativității, țările

pot fi clasificate în patru grupe, oferind o imagine de ansamblu asupra performanței

inovatoare a țărilor analizate și perspectivele de evoluție a performanțelor lor inovative:

• țări cu performanțe inovative ridicate și perspective favorabile de creștere a

performanței lor inovative: Luxemburg, Irlanda, Slovenia, Cipru;

• țări cu performanțe inovative ridicate și perspectiva de a menține performanțele lor

inovative la același nivel: Finlanda, Belgia, Olanda, Franța, Estonia, Norvegia, Italia,

Portugalia, Republica Cehă;

• țări cu performanțe inovative scăzute, dar perspective favorabile de evolutie a

performanțelor inovative: Croatia, Slovacia, Serbia, România, Lituania, Turcia;

• țări cu performanțe inovative scăzută și cu perspective nefavorabile de evolutie a

performanței inovative: Ungaria, Malta, Polonia, Bulgaria.

Figura 7. Gruparea tarilor europene analizate in functie de performanta inovativa (SII

2011) si Indicele utilizarii celor 6 metode de stimulare a creativitatii

Concluzii:

Țările ale căror companii folosesc metode de stimulare a creativității într-o proporție mai

mare au performanțe inovative mai ridicate și perspective mai favorabile pentru a crește

performanțele lor inovative decât țările în care aceste metode sunt mult mai puțin utilizate.

Chiar și țările cu performanțe inovative scăzute au perspective favorabile de îmbunătățire a

performanțelor lor inovative, în cazul în care companiile folosesc metode de stimulare a

creativității . În scopul obținerii unor performanțe inovative ridicate, companiile ar trebui să

combine aceste metode în mod eficient .

Pe baza corelațiilor identificate în acest studiu, se evidentiaza că impactul folosirii metodelor

de stimulare a creativității este diferit de la o metodă la alta , după cum urmează :

• metode orientate spre formarea unui mediu organizațional creativ, favorabil inovării

utilizarea sesiunilor de brainstorming ca o modalitate de stimulare a creativității în

companii are un impact pozitiv puternic asupra creșterii performanței inovative a

acestei țări ;

utilizarea echipelor de lucru multidisciplinare sau trans- funcționale în companii are

un efect pozitiv privind îmbunătățirea performanței inovative a acestei țări , dar

impactul nu este la fel de puternic în comparație cu utilizarea sesiunilor de

brainstorming ;

nu a putut fi identificat un impact al utilizarii rotației locurilor de muncă a

personalului asupra îmbunătățirii performanței inovative a țării .

• metode bazate pe individ

nu a putut fi identificată o influenta a formarii angajaților in directia dezvoltarii de

idei noi și a creativitatii asupra creșterii performanței inovative a țării ;

utilizarea stimulentelor non - financiare pentru angajați în companii are un impact

negativ usor asupra îmbunătățirii performanțelor inovative ale țării;

utilizarea stimulentelor financiare pentru angajați pentru a dezvolta idei noi are un

impact negativ puternic asupra obținerii de performanțe inovative ridicate .