stiluri arhitectonice

Embed Size (px)

DESCRIPTION

prezentare

Text of stiluri arhitectonice

  • Stilurile sub care au fost construite bisericile in Romania sunt reprezentate, de-a lungul timpului, de toate tipurile, incepand cu stilul basilical din epoca paleocrestina (sec.IV) si sfarsind cu stilul bizantin,in diferitele lui forme, incluse in arhitectura bisericilor romanesti. Stilul Bizantin in arhitectura bisericeasca este o evolutie a stilului bazilical, specific primelor lacasuri de cult crestine (v. Biserica); stilul bazilical, in forma de nava simpla s-a mentinut (in forme evaluate) in Apus, pe cand in Rasarit incepe a fi inlocuit (de prin sec. VI.) printr-o arta noua, arta bizantina, ale carei prime monumente arhitectonice (bisericile din Asia Mica si Sf. Sofia din Constantinopol) nu sunt de fapt decat niste basilici cu cupole. Stilul bizantin este rezultatul din amentecul elementelor clasice elenistice si cele orientale in arta constructiei, venite prin intermediul Siriei si Asiei Mici din Persia, Mesopotamia si Armenia, unde sunt specifice constructiile de plan central (poligonal-octogonal, cruciform, rotund etc.) si cupola. Linia dreapta, atat in plan orizontal cat si verticalsi unghiurile drepte, ascutite, ale tipului basilical, incep sa fie inlocuite cu linia ovala, curba sau in forma de arc (in cerc perfect, semicerc), specifice arhitecturii orizontale. Linia curba si zidurile rotunde, care apareau la basilica numai la absida altaruluisi la arcurilor ce legau capetele coloanelor interioare se inmultesc acum: peretii drepti sunt alternati cu peretii rotunjiti (abside) sau cilindrici (hemeciclu) nu numai al altar, ci si la zidurilor laterale lungi, iar sistemul de acoperire al basilicilor cu plafon plat e inlocuit de acoperisul rotund sau boltit, fie sub forma boltilor cilindrice, sprijinite pe arcuri dublouri, fie sub forma de sfera in portiuni (semicalote), care acopera absidele, sau sub forma cupolei (bolta numita si calota), asezata in centrul edificiului (naosul) si sprijinita pe ziduri cu ajutorul pandantivelor (cele patru triunghiuri sferice dintre arcurile de sustinere); cu timpul cupola isi restrange dimensiunile si se inalta deasupra acoperisului cu ajutorul tamburului (cilindric sau poligonal) strapuns de ferestre care va lua denumirea de turla. Aparitia turlei va modifica planul general al bisericilor, caci ea va marca punctul de intretaiere a navei longitudinale cu nava tranversala (chalcidicul), din a caror incrutisare rezulta o cruce greaca (cu brate egale) sau latina (cu bratul dinspre vest mai lung). Apare astfel planul central cruciform, care devine predominant si caracterisrin in arhitectura bizantina. Biserica corabie, a planului bazilical, devine astfel biserica cruce a noului stil, evocand instrumentul sfant al mantuirii: crucea. Cand bratul transfersal al crucii nu

    Biserica Sf. Nicolae

  • depaseste zidurile laterale el ramane inscris numai in interior, dar cand depaseste zidurile laterale, iesind in afara lor, planul cruciform define aparent, adica vizibil si la exteriorul edificiului, iar cand iesirile bratului tranfersal nu se termina cu ziduri drepte, ci se rotunjesc prin ziduri semicirculare (abside), atunci aceste doua abside laterale ale naosului impreuna cu cea principala a altarului (care formeaza bratul de est al crucii) dau nastere planului triconic triabsidal (cu trei abside), trilobat sau treflat, care va deveni specific stilului bizantin (acest plan apare inca din sec. VI, la Biserica Nasterii Domnului din Betleem, refacuta sub Justinian). Aceasta impartire a bisericii in sens transversal delimiteaza pregnant cele trei parti ale interiorului: altar, naos si prenaos. Intre naos si altar apare catapeteasma care inlocuieste treptat grilajul initial (v. Catapeteasma), iar intre naos si prenaos se va ridica un zid despartitor, strapuns de o usa centrala si doua laterale, care va inlocui vechiile coloane ce vor ramene doar ca stalpi de sustinere ai boltii sau sunt adosate (lipite) in zidurile laterale pentru a le consolida. In esenta trasaturile stilului bizantin sunt: predominarea planului cruciform (inscris sau aparent) si a planului treflat: impartirea in sene transversal a interiorului in altar, naos si pronaos; extinderea absidelor la peretii lateralisi acoperisul boltit, avand o cupola centrala (turla) deasupra naosului si uneori cupole secundare deasupra pronaosului; contrastul dintre exteriorul sobru, simplu si interiorul bogat decorat: multa pictura, absenta statuilor, sculptura reducandu-se doar la capitelurile coloanelor si ancadramentelor usilor si ferestrelor; materialul de constructie, in soecial, caramida si piatra. Aceste trasaturi esentiale se vor pastra permanent la bisericile bizantine, variind doar modul in care vor fi imbinate, dupa epoci, regiuni si posibilitati materiale. Stilul bizantin este adoptat de popoarele ortodoxe din Balcani, capatand specific regional, prin crearea unor tipuri noi, diverse si originale astvel apare : Stilul Atonit, care se dezvolta in Balcani (la sarbi si bulgari) manifesta o tendinta de revenire la stilul bizantin cu forme mai vechi (traditionale) caracterizat prin constructii de biserici de proportii mai mici cu doua abside laterale, altar triconic, cupole mici, ridicate pe tambururi inalte si zvelte, nartax dublu (v. Nartica), surmontat uneori de un turn clopotnita de stil romanic si precedat de un portic ; preocupare pentru decorarea fatadelor prin alternarea materialului de constructie (piatra si caramida), sculpturi la chenarele de la usi si ferestre, utilizarea faiantei policrome pentru dezvoltarea zidurilor exterioare (influenta venita prin turci, de la italieni si arabi) ;interioarele sunt si ele cu decoratii foarte bogate. Si stilul rusesc, cu specific propriu, este stilul bizantin care, din sec. XIV inainte, sufera puternice influente nordice (scandinave) si orientale (mongole,

    Manastirea Tismana

  • armene, georgiene si persane). Se caracterizeaza prin: multimea si varietatea formelor cupolelor (semicerc, glob, ou, butoi, para, ceapa etc.) si a turlelor (late, inguste ,inalte, ca minaretele turcesti) ca de exemplu Biserica Sf. Vasile din Kremlin, care are 17 turle; decoratia variata a fatadelor si acoperisurilor cu ornamente din faianta, pietre multicolore, zugraveli frapante (galben, rosu, verde, alb, albastru), sculturi ornamentale (orientale si apusene), pilastri si braie pentru decorarea fatadelor etc. Arhitectura bisericeasc rus ajunge la apogeu in sec. XVI, cnd elementele stilului vechi bizantin se contopesc cu influene apusene (Renatere, gotic, baroc). Arhitectura bisericilor din Apus este influentata de stiluri precum: basical,romanic, gotic, Renatere, baroc, rococo. Stilul basilical este cel dinti stil arhitectural n care s-au construit bisericile cretine, att n Rsrit ct i n Apus.Bisericile esrau la pagni edificii publice n care aceau loc ntruniri ceteneti, politice, judecile; asemenea construcii au ser4vit i primilo cretini ca locauri de adunare, de unde numele de basilica s-a dat i primelor biserici cretine, ncepnd din epoca lui Constantin cel Mare (sec. IV). Aceste basilici civile aceau forma unor sli dreptunghiulare, lungi, mprite n trei seciuni longitudinale, numite naosuri (nave), desprite ntre ele prin coloane, unite la partea superiaor prin arcuri longitudinale (arhivolte) sau prin grinzi orizontale (arhitrave, apistylium), de lemn sau piatr, care susineau plafonul. Nava din mijloc era mai larg i mai nalt, iar cele laterale, mai nguste i mai scunde. Intrarea se fcea printr-un capt al slii, iar n cellalt capt era o ncpere semicircular (firid), numit absid sau concha, n care pe o estrad se afla tribuna oratorilor, judectorilor. Elementul decorativ al interiorului l constituie decorul sculptural al coloanelor. Fiecare coloan se compunea din: baza (soclul), stilobatul sau fusul (corpul principal) i capitelul. Sculpturile care mpodobeau capitelul aparineau unuia din cele trei stiluri ale artei clasice greceti i romane: doric (cel mai simplu, n forma unor inelue scobite la baz, i avnd deasupra o form de periu turtit, acoperit cu o plac); ionic (n care sculptura forma dou dou volute sau linii curbe, nvrtite n form de melc); corintic (cel mai mpodobit, avnd forma unui co nconjurat cu dou rnduri de frunze de acant, peste care se arcuiesc dou volute). Uneori, i tavanul era sculptat, iar pereii erau acoperii cu picturi n fresc sau mozaic. Pardoseala era din lespezi de marmur n culori diferite ori mozaic cu ornamente geometrice, florale, animaliere. Constantin cel Mare a druit cretinilor unele din aceste cldiri, care au fost

    Mamastire Snagov

  • transformate n lcauri de cult, fcndu-se doar unele modificri: absida semicircular a devenit locul altarului, iar tribuna oratorilor a devenit chatedra sau jeul episcopului care prezida adunrile de cult, iar n jurul lui au fost aezate n semicerc scaunele preoilor coliturghisitori (slujitori ai Sf. Liturghii mpreun cu episcopul), formnd syntronul sau presbiterul . Cu timpul altarul s-a desprit de restul slii printr-un grilaj, care a devenit catapeteasma. Locul din faa absidei, mai nlat, s-a lrgit i a devenit soleea.Restul slii a devenit locul credincioilor, numit naos, iar la captul dinspre intrare sa fcut pronaosul rezervat catehumenilor.Cu timpul, la partea de la intrare sa adugat o ncpere, o tind numit nartice sau paradis, pentru c pe peretele faadei de la intrare era zugrvit icoana lui Adam i Eva n rai (simboliznd c raiul cel pierdut se regsete n biserica lui Hristos). Cu timpul, pe lng basilicile de origine pgn amenjate n biserici s-au construit i basilici cretine, destinate anume ca locauri de cult, constrite dup planul i forma basilicilor greco romane, care au dat natere stilului basilical numit i stilul vechi cretin n arhitectura bisericeasc. mprumutnd modelul elenistic, basilica cretin nu devine o copie ci reprezint rezultatul unei evoluii care a urmrit etapele de dezvoltare a cultului cretin, adaptndu-se nevoilor acestuia, ncepnd din sec. IV; la dezvoltarea noului stil al basilicii cretine au contribuit i trdiii locale, deosebite prin variante arhitectonice i decorative. Apar astfel dou tipuri principale de basilici: unul oriental i altul occiental. Tipul oriental (n Asia Mic, Armenia, Mesopotamia, Siria, Egipt) se caracterizeaz prin nlocuirea plafonului drept cu cel boltit, navele laterale au bolte semicirculare, iar uneori nava are o cupol; se observ tendina spre formele rotunde (tip martiryon) construcii centrala, rotunde sau octogonale, cu acoperi boltit, ridicate pe mormintele martirilor n primele veacuri cretine, i basilici cu cupole (care vor face trecerea la stilul bizantin) avnd faada monumental flancat de dou turnuri puternice (de influen sirian) i trecute mai trziu n arhitectura bisericilor apusene. Coloanele din interior s-au transformat n pilatri masivi de piatr pentru a susine plafonul greu sau zidurile laterale. Stilul romanic, inexact numit romano bizantin i latin, este cel bdinti stil de art propriu al Apusului din Evul Mediu, avndu-i nceputurile n Frana i nordul Italiei (Lombardia). El s-a format n perioada sec VIII XII, fiind rezultat din contopirea vechii arte galo romane cu influene orientale. Arta galo roman era provenit din arta galilor romanizai i cultura naional a popoarelor germanice, stabilite n Apus (goi, alemani, fermani, franci, anglo saxoni). Influenele orientale au fost aduse n Apus att de maurii din Spania, ct i de

    Schitul Ostov

  • pelerini, clugri, comerciani, iar din sec. XI de cruciai, care pun n contact cultura apusean cu cea bizantin i arab. Stilul romanic este specific religios, majoritatea construciilor aparinnd mnstirilor, pe lng marile ordine clugreti apusene medievale, ce exercitau n epoc o puternic influen asupra tuturor domeniilor de via (filosofie, art, cultur). Construite pentru a cuprinde mari mulimi de oameni, bisericile n stil romanic se caracterizeaz prin dimensiunile lor mari, masivitatea construciei, aspectul sobru, greoi n exterior, obscur n interior, cu lumin puin, cu decoraii fantastice. Unele, ca nite ceti, au ziduri groase, cu creneluri, ui i ferestre strmte (ex. bisericile ceti ale sailor din Ardeal, bisericile din Royat, n Frana, sec. XII). Pivind caracterele generale ale acestui stil se observ:plan lipsit de unitate (cruciform, treflat, cu dou abside, combinaie de tip basilical cu tip cruciform), material de construcie mai ales piatr (rar construcii din lemn), tiduri masive cu contrafori, faada de apus monumental, ridicat pe soclu nalt, cu trepte nalte, cu portaluri uriae, bogat decorate i flancate de turnuri ptrate sau octogonale (unul fiind clopotni). Uneori apare turnul i deasupra transeptului (a navei transversale) cum e turla de deasupra naosului n bisericile de stil bizantin. Interiorul e mprir n mai multe nave, delimitate prin coloane cu capiteluri sculptate, i legate ntre ele prin arcuri semicirculare n jurul altarului, numite deambulatorii. Deambulatoriile sunt flancate din loc n loc de absidiole sau capele razante, unde se pstreaz relicve sfinte (moate). Pe aceste deambulatorii (coridoare) circul credincioii care vin s vad i s se nchine n absidiole la sfintele moate sau oseminte de sfini. Cu timpul, navele laterale au tavanul boltit; caractebisericilor apusene, de orice stil, este chorul (o solee mult avansat n naos). Chorul este ca i altarul mai nalt dect restul bisericii, pentru c sub el, ca i sub altar, sunt construite cripte. Un loc important n ornamentaia interiorului bisericilor apusene l ocup sculptura figurativ (animale fantastice, oameni), inspirate din manuscrisele figurate (manuscrise cu miniaturi) bizantine i apusene. Stilul romanic se numete i stilul arcului rotund, deoarece folosete, n construcie, la legtura dintre coloane, ct i ca element decorativ (la faade, galerii), arcul roman (un semicerc perfect). i ferestrele, la nceput mici i puine, mai trziu multe i mari, sunt terminate tot n form de arc rotun, cu bogate ornamente i vitralii (din sec. XII). Stilul gotic, ogival, al arcului ascuit, este un nou stil arhitectural, care apare n Frana (sec. XII) i va nlocui stilul romanic trziu, de tranziie spre gotic, ce se conturase deja n regiunile din nordul Franei (Ile de France ), unde se ridicaser biserici romanice cu turnuri foarte nalte i ascuite. E numit i stilul german pentru c va atinge apogeul dezvoltrii n Germania. n perioada romanic

    Manastirea Dragomirna

  • bisericile cele mai importante erau abaii (bisericile marilor mnstiri ale ordinelor bisericeti); n gotic sunt catedralele adic marile biserici din oraele n care se afl i catedr (scaun) sau sediu episcopal.. Specific stilului gotic, ca i n cel romanic, este planul bisericii n form de cruce latin (T), dar construciile sunt foarte mari; zidurile masive din romanic sunt nlocuite cu ziduri mai subiri, mai nalte, sprojinite de contrafori n form de proptituri nguti i nali (arcuri butante), care sprijin greutatea bolilor. ntre ei, n marile catedrale se construiesc capele laterale, cu podoabe, statui i sculturi pe zidurile contraforilor. Ca i labasilici, interiorul acestor catedrale gotice e mprit n mai multe nave longitudinale, limitate prin iruri de coloane subiri, elegante, sau fascicole de coloane. Navele laterale, mai joase dect nava central, au galerii deasupra. Impuntoarele faade ale bisericilor gotice sunt mprite n registre (zone): trei orizontale, trei verticale, mpodobite cu rozete din piatr. n registrul orizontal de jos al faadei principale sunt portaluri impuntoare, scultate i ncununate de frontoane ascuite, cu turnurile piramidale n unghiuri. Sus, deasupra faadei sunt zidite dou turnuri laterale, foarte nalte, n mai multe etaje, n plan ptrat, hexagonal sau octogonal, dintre care unul servete drept clopotni. Afar de intrarea principal (dinspre apus) sunt i intrri laterale, pe ambele laturi (sud i nord). Intrarea de apus e ngrdit de un atrium nchis (sau de o curte pavat) unde, n Evul Mediu, se reprezentau misterele religioase. Caracteristic stilului gotic este arcul frnt sau ascuit (spre deosebire de romanic, unde avem arcul rotund), rezultat din ntretierea a dou segmente de cerc i ogiva sau bolta ogival, bolt sprijinit pe dou arcuri diagonale care se ntretaie n punctul de cheie al bolii. Aceste ogive sunt construite din piatr n relief i sunt independente de bolta pe care o sprijin. Locul cupolei simple i joase din romanic l ia bolta foarte nalt (atinge 56 m). Arcurile diagonale ncruciate (adic ogivele) care o susin i care, fiind mprite n patru sau mai multe compartimente triunghiulare, sprijinite pe nervuri, ajut nlarea ct mai sus a bolilor. Bolile se termin n vrfuri ascuite, n form de sgeat (fleche). n construciile gotice dispare nartica de la intrarea faadei, precum i criptele de sub chor (pe care le au bisericile de tip romanic), dar se menin deambulatoriile formate din iruri de coloane, iar absidele altarului, mai mult poligonale, sunt flancate n exterior de mici capele. Ferestrele sunt foarte numeroase, largi, terminate n rozet, mprite longitudinal prin coloane, avnd geamuri multicolore (vitralii translucide). Astfel interiorul e foarte luminos. Vitraliile redau o minunat iconografie a sticlei colorate. Suprafaa zidurilor e redus de mulimea ferestrelor, a cror lumin creeaz impresia de spiritualizare a

    Biserica Neagra

  • materiei (ex. catedrala din Chartres Frana are 125 de ferestre nalte, 9 rotete mari i 97 rozete mici i mijlocii). n ornamentaia interioar domin sculptura monumental (statui gigantice, reprezentnd figuri umane, uneori fantastice). Sculpturile sunt aezate n firide, pe faa zidurilor sau lipite de coloane de susinere (andosate). Totul n interiorul acestor biserici e somptuos i scump: mobilierul (bnci, scaune, comfesorii, amvoane), pardoseala de marmur, tapierii fine, vase acre i odjdii ornate cu pietre scumpe, etc. Unele biserici au colecii de covoare orientale vechi, de o mare valoare (ex. i la noi, la Biserica Neagr din Braov).

    Stilul Renasterii (Renaissance) n arhitectura bisericeasc are ca model formele simple ale artei clasice greco-romane i se dezvolt n Italia n cadrul larg al curentului numit Renatere, care nflorete n sec. XV, pornind din Florena, apoi Roma i Veneia. Se revine la linia orizontal a vechilor edificii cretine de tip basilical, care se va combina acum cu linia curb a stilului bizantin i roman i se va renuna la sensul vertical al catedralelor gotice. Planul de construcie este variat: circular, dreptunghiular, cruciform. Arhitectura bisericilor de tip renascentist de la basilica cu trei nave este de tip cruciform( cruce greac cu brae egale, cu navele laterale boltite i cupol central pe navele de mijloc ). Pentru a da ct mai mult lumin interiorului chorul dintre altar i naos se lete, nava central se mrete, cele laterale se ngusteaz, fiind mpinse spre zidurile laterale. n centrul edificiului domin o singur cupol de mari dimensiuni(domul, caracteristic bisericilor Renaterii). Multe ferestre ncheiate n arc rotund sau ptrate, strpung pereii cupolei, dnd lumin abundent interiorului bisericii. Faadele exterioare ale zidurilor sunt acoperite cu marmur sau faian colorat; dispar contraforii i arcurile butante, iar la faada principal predomin turnul central(nu cele laterale, ca n gotic). Pictura n ulei, care ia n Renatere un mare avnt, devine mijlocul decorativ pentru mpodobirea interiorului bisericii. Pictura i sculptura se dezvolt independent, nu mai sunt acum doar nite auxiliare ale arhitecturii. Stilul baroc, generat de excesul de ornamente, n care degenereaz stilul Renaterii ca stil arhitectonic bisericesc, numit i stilul iezuit (fiindc a fost cultivat de clugrii iezuii), i ia numele de la cuvntul spaniol barrueco (scoic, perl asimetric), adic ciudat, neobinuit. Acest stil a aprut n Italia ca o reacie mpotriva stilului profan al Renaterii, reacie dirijat de autoritatea Bisericii Catolice. Barocul a cutat s dezvolte forma clasice din Renatere i s le amplifice: edificii monumentale, cu faade fastuoase, turnuri duble, cupole nalte i diforme, ferestre cu forme neregulate, etc. n interior se lrgete nava central, iar cele laterale aproape dispar. n pictur se renun la temele predilecte ale

    Catedrala Mitropolitana Iasi

  • Renaterii, teme profane i pfne (nuduri i motive mitologice); ornamentaia devine n baroc excesiv: cu coloane rsucite, spiralate, ornate cu figuri fantastice, volute, etc. Se ndoiesc liniile drepte, se arcuiesc cele ovale, bogia de ornamente ocup toate suprefeele, astfel nct edificiile devin mai mult pretexte pentru conglomerate de ornamente bizare. Luxul i bogia interiorului impresioneaz prin risipa de aur, argint, brocarturi i mtsuri.

    Stilul rococo este o ultim form a barocului exagerat din a doua jumtate a sec. XVIII. i ia numele de la franuzescul rocaille = scoic, adic rotund, ncrcat (numit i stilul peruc). Apare n Italia, dar va fi mult cultivat n Frana, mai ales n epoca regilor Ludovic al XIV-lea i al XV-lea, de unde i denumirea de stil Louis quatorz i Louis quenz. Liniile drepte sunt nlocuite de linii curbe, cercul cu ovalul. Este o art feminizat, cu accente pe amnunte i rafinamentul decorului, rezultat al fanteziei i al capriciului personal al artistului. Arhitectura nu mai are aproape nimic religios, edificiile semnnd prea puin a biserici.

    Stilul neoclasicist n arhitectur, apare ca un aspect al Renaterii trzii, n arta Apusului, ca i stilul baroc i rococo. Neoclasicismul se manifest ns ca o reacie mpotriva formelor bizare i artificiale, n care barocul i rococoul necaser puritatea stilului iniial al Renaterii sec. XV XVI. Manifestnd o admiraie excesiv pentru arta clasic pgn i spre deosebire de Renatere, care recreeaz arta antic, neoclasicismul nu va face dect s-o copieze fidel. Bisericile de stil neoclasic seamn cu templele antice (coloane, linii drepte), transeptul lipsete, iar absida altarului i reia forma clasic de semicerc (ca n basilicile pgne i cretine din antichitate). n interior bolile sunt decorate cu basoreliefuri i picturi n fresc. Neoclasicismul a dat opere de arhitectur religioase i laice. Din Frana, unde a aprut, s-a rspndit n tot Apusul.

    Primele biserici crestine, ale caror urme (temelii, resturi de ziduri etc.) descoperite prin sapaturi arheologice, atat pe pamamtul Dobrogei (Scitia Minor), cat si in alte parti ale tarii (la Sucidava, langa Celei-Oltenia, la Morisena, azi Cenad, in Banat) au tipul basilical elenistic, cu trei nave de mici dimensiuni, construite din piatra avand uneori si anexe (baptisere, cripte sau gropnite, diaconicoane etc.); erau biserici parohiale sau cimiteriale. Au fost distruse de avari (sec.VII), odata cu cetatile in care s-au aflat (Tomis-Constanta,Callatis-Mangalia,Axiopolis langa Cernavoda, Histria Tropaeum Traiani-Adamclisi, Dinogetia-Iglita, jud. Tulcea, Noviodunum-Isaccea s.a.). In Dobrogea s-au pastrat si cele mai vechi biserici de stil bizantin, datand din epoca in care Dobrogea era incadrata ca un ducat al imperiului bizantin (sec:X s.a.).Din sec.XIII s-au pastrat resturi de biserici de tip protobizantin (bizantinil cel mai simplu), construite din

    Manastirea Sf. Trei Ierarhi din Iasi

  • piatra si caramida cu forma dreptunghiulara, despartite in pronaos, naos si absida altarului (doua bisericute, la Turnu Severin).In epoca de inceput a organizarii statelor feudale romanesti (sec.XIII-XIV) se construiesc la noi, sub influenta catolica, cateva biserici de tip romanic si gotic (biserica de tip gotic, catolica, la Campulung-Muscel si la Turnu Severin, iar de tip basilical romanic, biserica ortodoxa din Campulung, care se afla sub actuala biserica a lui Negru Voda si in care sunt ingropati primii Basarabi).Organizarea statului si a Bisericii (sec.XIV) in Tara Romanesca, consacra definitiv stilul bizantin ca stil oficial de arta a Bisericii romanesti (organizata ca mitropolie la 1359, sub directa dependeta de Patriarhia ecumenical din Bizant).Influenta Bizantului se va exercita direct, prin mesteri adusi de la Constantinopol, si indirect, prin mesteri veniti din regiunile ortodoxe sud-dunarene Bulgaria, Serbia, Muntele Athos sau din Orient-Armenia, Turcia.De tip bizantino-constantinopolitan (bizantinul cel mai pur) avem biserica de zid (piatra si caramida) San-Nicoara si Biserica Sf. Nicolae Domnesc, pastrate pana azi in Curtea de Arges, construite inainte de 1352.Prin masivitatea si soliditatea constructiei si prin frumusetea frescelor (multe din sec XVI) biserica Sf. Nicolae Domnesc este monumental cel mai valoros al artei bizantine din tara noastra si cea mai veche dintre bisericile romanesti, pastrate in forma originara.Cuceririle turcesti din Balcani vor face ca influenta bizantina sa nu mai poata patrunde la noi in mod direct , ci prin intermediul Serbiei si Bulgariei, unde se creasera adevarate monumente bizantine, dar cu adaptari locale.Astfel, vor incepe sa apara pe tritoriul tarii noastre biserici de tip sarbo-bizantin, cum sunt: Vodita, zidita de Nicodim la 1370, azi doar ruine, Tismana, refacuta in sec. XVI,XVIII,XIX, Cozia,ctitoria lui Mircea cel Batran, 1386, restaurata si cel mai bine pastrata,ca si Bradet si Cotmeana, din aceeasi epoca.Specificul stilului sarbo-bizantin este sistemul de acoperire a naosului, unde bolta principala (turla si cupola) se sprijina pe patru arcuri mari (doua longitudinale si doua transversale), avand pilastrii de sustinere adosati, adica lipiti de ziduri, deagjand astfel tot spatial din naos, care spre deosebire de biserica de stil pur bizantin, Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges, la care stalpii ce sustin bolta se afla in interiorul naosului, nu adosati.Sistemul de adosare va fi de acum generalizat in constructia bisericilor romanesti. Influente sarbo-bizantine, amestecate cu influente de origine turceasca, armeana si georgiana vor aparea la la doua monumente din Tara Romaneasca: manastirea Dealu si vestita biserica a lui Neagoe Basarab(1512-1521) de la Curtea de Arges, zidita pe locul vechii catedrale mitropolitane (din sec.XIV). Biserica manastirii Curtea de Arges a fost restaurata in a doua jumatate a secolului XIX, de arhitectul francez Lecomte du Nou.ca bisericile de tip sarbo-bizantin, ele au un

    Manastirea Cozia

  • plan treflat, dar au extins pronaosul care, foarte largit la Curtea de Arges, a devenit gropnita domneasca.Acesta biserica este un monument unic, singular in toata arhitectura romaneasca si rasariteana, atat prin masivitatea si silueta ei zvelta, cu turlele rasucite, cat, mai ales prin bogatia ornamentelor exterioare, formate din panouri cu rame din marmura, brau median, rozete, cornise, toate sculptate cu felurite motive, m,ai ales florale.Prin filiera atonita (Sf. Munte) se exercita o ultima faza a influentei bizantine indirecte asupra rhitecturii bisericesti romanesti, in vremea lui Neagoe Basarab, care a zidit doua monumente de tip atonit: biserica manastirii Snagov(1517), zidita pe locul alteia mai vechi si fosta catedrala mitropolitana din Targoviste(daramata si inlocuita cu alta de catre Lecomte du Nou). Stilul atonit combinatie de stil constantinopolitan si sarbesc se concretizeaza, in biserica manastirii Snagov prin pastrarea pilastrilor ce sustin bolta naosului, in interiorul naosului (pur bizantin, ca la Sf. Nicolae Domnesc), dar adopta planul treflat al bisericilor de tip sarbo-bizantin si manifesta tendinta de inmultirea turlelor. Noul stil atonit se vede aici si in pronaosul in forma de pridvor deschis la inceput, dar inchis ulterior si transformat in pronaos. Acest pronaos are, in mijloc, ca si naosul, patru stalpi puternici care sustin o turla tot atat de mare ca si cea de pe naos. Peste absidiolele altarului(proscomidiar si diaconicon) se ridica doua turle mai mici. Dupa Neagoe Basarab, in tot cursul secolului XVI, se constituie in arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca, o scoala care se va dezvolta. 1. STILUL VECHI ROMANESC sau MUNTENESC. Este o scoala de mesteri constructori,decoratori, care nu mai copiaza modelele straine, ci pornind de la vechile constructii din tara, transforma elementele straine intr-un spirit nou, adaptat gustului,posibilitatilor si conditiilor locale.Ca urmare, se ridica biserici de mici dimensiuni, mai mult la tara, si ctitorii boieresti.ele au, in general, plan treflat, de tip sarbesc, mai rar dreptunghiular sau cruciform, pronaos cu o turla, despartit de naos prin zid, cu o usa sau prin coloane, au naos cu turla si altar semicircular, simplu la inceput, cu doua absidiole (proscomidiar si diaconicon).Element nou, la inceput, este pridvorul cu arcade deschise.Ca dcor exterior:braul median,care incinge toata biserica si desparte suprafata fatadelor in doua register decorate cu panouri terminate in arcade;alternanata fasiilor orizontale de caramizi aparente cu fasii de caramizi tencuite, care inlocuiesc piatra, formand compartimente dreptunghiulare, prin caramizi aparente, netencuite, asezate vertical, di loc in loc(cate una sau doua alaturate).Cateva dintre bisericile mai importante din sec.XVI, zidite in stil romanesc sunt biserica Curtea Veche din Bucuresti, ctitorie a lui Mircea Ciobanul, inainte de 1559, bolnita manastirii Cozia(1542, zidita de Radu Paisie ), biserica Marcuta din Bucuresti (sfarsitul sec. XVI, 1588-1592) cu

    Manastirea Snagov

  • unele modificari ulterioare.Cea mai frumoasa dintre acestea este biserica fostei manastiri Mihai-Voda, din Bucuresti (ctitorie a lui Mihai Viteazul,1591), la care frumusetea sculpturala a fatadelor reprezinta chintesenta suprema a formelor decorative, folosite pana atunci.Alt aspect al stilului architectural vechi romanesc il reprezinta bisericile zidite in epoca lui Matei Basarab:tip nou de biserici, cu plan simplu, dreptunghiular (mai rar trilobat), format din naos (fara turle) cu o singura absida poligonala (la altar), o singura turla-clopotnita pe bolta pronaosului (cu scara) si pridvor deschis, sustinut de coloane circulare sau octogonale.Biserici representative pentru acest stil, in sec.XVII: Arnota(1633), Brebu si Calimanesti(Prahova), Plumbuita (langa Bucuresti), Polovragi (Valcea), Golesti-Arges s.a. Deosebita este biserica Stelea din Targoviste (zidita de Vasile Lupu,1645) la care se imbina elementele muntenesti cu cele moldovenesti(turle cu duble baze, dintre care una stelata, sistem dublu de arcuri pentru sprijinirea turlelor,nervuri de patra in forma de funie rasucita, chenare cu baghete incrucisate la usi si ferestre,tendinta de inaltare), caracteristici adoptate si de alte biserici muntene ulterior.Intre 1656-1659 se zideste biserica miropolitana din Bucuresti, azi catedrala patriarhala (plan treflat,pronaos largit cu 12 stalpi de sustinere, patru turle, pridvor deschis sprijinit de stalpi din zid , restaurata in 1960).Stilul romanesc cunoaste o noua dezvoltare, in a doua jumatate a sec. XVII, prin ctitoriile domnitorilor Cantacuzini: biserica manastirii Cotroceni (demolata), biserica Doamnei, Coltea (toate din Bucuresti),biserica manastirii Sinaia, Filipestii de Padure-Prahova, Fundenii Doamnei, langa Bucuresti etc.Acestea se disting prin decoratia interioara sporita, ca si in exterior, unde se remarca o bogata ornamentatie la coloanele din pronaos si pridvor, si chenarele de la usi si ferestre.In acest nou aspect evoluat artistic al stilului romanesc, se afla premizele unui nou stil romanesc, numit: 2. STILUL BRANCOVENESC. El infloreste sub domnia lui Constantin Brancoveanu(1688-1714) si reprezinta maturizara si desavarsirea stilului autohton, in arta constructiei bisericesti.Ctitoriile brancovenesti au plan triconic,cu turla-clopotnita pe pronaos, pridvor deschis, sprijinit pe stalpi frumos sculptati si se remarca prin armonia si eleganta proportiilor,cu multe podoabe sculpturale de influente apusene, ale stilului Renasterii.Reprezentative sun bisericile :Sf Gheorghe nou din Bucuresti (1707, refacuta in sec.XIX si XX),Manastirea Hurezi,cu intregul complex arhitectonic(1691 si restaurata ultima data in a doua jumatate a sec.XX),Biserica palatului de la Mogosoaia (1688, restaurata). Dupa Brancoveanu, se vor construi si alte biserici in acelasi stil, ca: biserica manastirii Antim din Bucuresti (ctitoria mitropolitului Antim Ivireanul, +1716), manastirea Vacaresti

    Catedrala Patriarhala

  • (ctitoria lui Nicolae Mavrocordat, 1716-1722), biserica Cretulescu din Bucuresti (1722),biserica Stavropoleos( 1724-1730), Bucuresti.desi sec. XVIII va insemna o epoca de recesiune economica pentru Tarile Romane, datorita situatiei politice grele(epoca fanariota) si care se va resimti si in domeniul artei bisericesti, totusi in acest secol se vor mai ridica locasuri bisericesti aprciabile. Planul de constructie dreptunghiular sau treflat pastreaza noua evolutie arhitectonica din Muntenia remarcata in sec.XVII: aceleasi constructii de dimensiuni mai mici (mai ales in mediul rural), dar just si elegant proportionate , cu forme si colorit de bun gust in decorul interior si exterior;se remarca pronaosul largit cu turnul de clopotnita, pridvor deschis pe stalpi, fatada decorata cu brau median, arcade, panouri dreptunghiulare ori medlioane, formate din caramizi aplicate in tencuiala.Asemenea biserici s-au ridicat, in sec.XVIII, numeroase in Bucuresti : Biserica Scaune, Mantuleasa,Sf Elefterie-vechi, Batisei,Sf Stefan s.a., precum si in alte localitati din tara:schitul Balamuc(langa Caldarusani), Sf.ingeri (Arges), Toti Sfintii (Rm. Valcea) s.a. In sec. XX se remarca in arhitectura bisericeasca o evidenta decadenta artistica. 3. STILUL MOLDOVENESC este, in arhitectura bisericeasca, un stil compozit, care a rezultat din elementul autohton (la inceput mici bisericute de lemn, mai tarziu de piatra si zid) peste care se suprapun influenta bizantina si influente apusene (romanic si gotic). Influenta bizantina se reflecta in planul predominant treflat sau dreptunghiular, impartirea interioara si elemente de dcor exterior. De la gotic au venit contrafortii care sprijina zidurile, nervurile de piatra ale boltilor, inaltimea bisericilorl, elemente decorative cu sculptura in piatra la chenareleusilor si ferestrelor ca si pietrelede la morminte, forma acoperisurilor, turlelor si clopotnitelor.In stilul moldovenesc se vad si influente armenesti (mai puternice decat in Muntenia ) in liniile arcurilor inclinate, elemente de dcor exterior, tendinta de inaltare si stramtare a turlelor.Cele mai mai vechi biserici moldovenesti de zid pastrate pana azi sunt din epoca intemeierii Moldovei (sec.XII) ;Sf. Nicolae (Radauti ),probabil ctitorie a lui Bogdan,intemeietorul Moldovei(I359)si Sf.Treime din Siret(probabil ctitoria lui Latcu-Voda).Biserica Sf.Nicolae Radauti)are plan basilical cu trei nave longitudinale si cu galerie continua,deasupra celor laterale (influenta stilului romantic).are arcuri incrucisate la cadrele usilor si ferestrelor ,iar zidurile sprijinite de contraforti (influienta gotica ),si e impartita pronaos,naos,altar(influienta bizantina ).Sub Alexandru Lapusneanu (sec.XVI)is-a adaugat un exonartex (pridvor inchis ).Biserica Sf.Treime din Siret are plan treflat , pronaos ingust ,dreptunghiular ,acoperit cu bolta semicilindrica si

    Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus

  • naos acoperit cu calota sferica . Dintre bisericele zidite de Alexandru cel Bun (prima jumatate a sec.XV),ca :Moldovita Veche,Sf.Nicolae din Poiana Siretului si vechiul Humor ,nu se mai pastreaza decat ruine ,ele fiind inlocuite cu stiluri noi .Epoca lui Stefan cel Mare ( a doua jumatate a sec.XV si inceputul secolului XVI)aduce maturizarea stilului moldovenesc , care se remarca printr-un sistem propriu local, de suprainaltare a boltilor (turlelor)prin suprapunerea arcului incrucisat si prin bazele instelate de la exteriorul turlelor ,prin bogatul decor al fatadelor (incrustate cu ceramica ,piatra,caramida,)Putna ,prima mare ctitorie a lui Stefan cel Mare , zidita in stil moldovenesc(I466-I484),nu mai pastreaza azi nimic din prima ei forma,fiind restaurata fundamental in sec.XVII-XVIII.Bisericile construite in sec.XV si ramase in forma originara pana azi au planuri si forme de constructie foarte variate. ;unele de tipul vechi romanic (plan drept,fara abside si fara turle). ca Sf.Nicolae Radauti,Dolhesti ,Balinesti (zidita de logofatul Tautu),Volovat(zidita de Stefan cel Mare) :altele au plan treflat rilobat)cum sunt Sf.Treime din Siret sau Vechea Moldovita ;iar altele adauga la acest plan o turla pe naos ,ca Patrauti ,Sf.Ilie din Suceava ,Voronet,Popauti,sf.Gheorghe din Harlau (cel mai reprezentativ monument din epoca lui Stefan cel Mare, mai ales prin frumusetea fatadelor ).Tot din sec.XV avem biserici al caror tip de constructie imbina un stil mixt .dreptunghiular si trilobat,fara turle la exterior ,dar cu calote in interior si mici abside scobite in grosimea peretilor laterali ai naosului ,cu arcuri si console in trepte si unele arcuri piezise.Deosebita e biserica manastiriiNeamt I497),cu plan treflat alungit prin adaugirea exonartexului (pridvor inchis ) la vestul pronaosului si a unei incaperi intre pronaos si naos (unde se afla gropnita mormintelor ctitorilor).Gropnita se regaseste si la biserica din Dobrovat(I5O4).Stilul moldovenesc evolueaza in sec.XVI,atigand apogeul sub domnia lui Petru Rares .Se realizeaza un nou tip de biserici ,toate avand gropnita ,ca la Neamt,si in plus ,vor adauga tainita (camera tezaurului)deasupra gropnitei .Elementul nou este acum si pridvorul deschis (la intrarea spre vest )si pictura exterioara ,in locul decorului sculptural al fatadelor. Astfel se realizeaza monumentele unice in arta bisericeasca a Rasaritului ,cum sunt bisericele manastirilor: Probota,Humor,Moldovita(toate din prima jumatate a secolului XVI),Sucevita (ctitoria Movilestilor,I582-I584)s.a.In sec.Xvii se suprapune o influenta orientala(armeana ,araba,caucaziana),venita prin Rusia si care se va reflecta in splenditele decoruri exterioare ,sculptatein piatra,de la manastirea Dragomira (ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimea,I6o9),si la biserica Trei Ierarhi (Trisfetitele)din Iasi (ctitoria lui Vasile Lupu I639).Asemenea

    Manastirea Voronet

  • influiente se remarca si la alte biserici:Solea(zidita de Stefan Tomsa),Barnova (din Iasi)si Cetatuia(ctitoria lui Duca Voda),toate din sec.XVII.Totusi se observa inceputul unei decadente a stilului moldovenesc inca de la sfirsitul sec.XVI datorita influientelor muntenesti (se inlocuieste zidul despartitor dintre pronaos si naos cu o tripla arcada ,sprijinita pe doi stalpi ,se maresc ferestrele din naos si altar,ca la bisericile :Galata(I584,zidita de Petru Schiopul),Aroneanu (din Iasi ),biserica manastiriiSecus.a.Vechiul stil moldovenesc incepe sa se altereze de pe la jumatatea sec.XVII datorita unor influiente venite din Apus :neoslasice (fatada de la Golia ),baroc ,muntenesc(evidente in decorul exterior). Spre sfarsitul sec.XVIII si inceputul sec.XIX,influiente ale stilului neoclasic, aduse la noi prin intermediul Rusiei,dau nastere catorva biserici,ca:Rotunda ,din Letcani (I793 ),cu naos de forma rotunda,Sf.Spiridon (Iasi)si Frumoasa (Iasi).In sec.XIX si XX se ajunge aproape la disparitia vechiului stil romanesc in arhitectura bisericeasca,datorita puternicelor influiente occidentale si rusesti (evidente in Moldova ),in tendinta de inmultire a turlelor cu linia cepiforma (sub forma de bulb de ceapa).Se restaureaza ,denaturandu-se stilul originar,valoroase monumente de arta(Tismana,Arnota,Antim,Sf.Spiridon din Bucuresti,Bistrita Oltenita ,Curtea de Arges ,Trisfetite Iasi .O tendinta de restabilire a stilului autentic este insa in restaurarea altor monumente reprezentative ,ca Sf.Nicolae ,Curtea de Arges ,Cozia ,Snagov,Mihai Voievod si Curtea Veche din Bucuresti ,biserica manastirii Dealu, catedrala patriarhala din Bucuresti si mare parte din bisericile lui Stefan cel Mare (Moldova). Revenirea la vechile traditii ale arhitecturii clasice bizantine stilului autentic moldovenesc si brancovenean (Muntenia ) se observa in constructiile noi catedrale si biserici (ex.catedralele din Sibiu Tg.Mures ,catedrala din Constanta .Elefterie Nou si Sf, Vineri Grivita , din Bucuresti).

    4.STILUL ARHITECTONIC BISERICESC DIN TRANSILVANIA. Conditiile istorico-politice specifice Transilvaniei,care au trait veacuri de dominatie straina ,au impiedicat aici dezvoltarea unei arte arhitectone ortodoxe ,in masura in care aceasta a manifestat in Moldova si Tara Romaneasca .De aceea ,bisericile de zid mai putin impunatoare ,au suferit in mai mare masura influienta stilurilor apusene (romantic,gotic specifice bisericilor catolice si protestante pe teritoriul Transilvaniei .Biserici de piatra care s-au pastrat si care dateaza din sec.-XIII-XIV (sau mai vechi) sunt: biserica din .Hateg(cu plan bizantin dar cu turla de pe naos pe baza cubica de tip romanic , sustinuta de patru stalpi de piatra ,asezati in mijlocul naosului si legati prin arcuri centrale , bisericile din Str Sfanta Maria

    Manastirea Curtea de Arges

  • Orlea (azi calvina).Seghisoara Remetea Beius ),cu plan de naos dreptunghiulara ,altar semicircular cu bolta si nervuri ,naos cu bolta semicilindrica (pe fatada de apus a bisericii se inalta turnul clopnita ,de tip romantic ,cu influiente gotice).In a doua jumatate a sec. XIV,ucenicii lui Nicodim, veniti din Tara Romaneasca ,ridica biserica manastiriiPrislop ,cu plan treflat(turla pe naos).Bisericile din sec.XIV-XV:Zlatna ,Ribita,Criscior,au evidente romanice si gotice(turn clopotnita la fatada de apus ,plan dreptunghiular romanic ,contraforti ,nise,cadre de usi si ferestre cu chenare in arcuri ascutite (gotice).Biserica Sf. Nicolae din Hunedoara ,cu influiente bizantine (plan treflat in forma de cruce greaca) are influienta romanica (turn clopotnita, pe fatada de vest). Stilul moldovenesc treflat se vede aici numai la biserica zidita de Stefan cel Mare la Vad,Feleac(langa Cluj). Influinte muntene apar in stilul bisericilor inaltate in sudul Transilvaniei de domni ai Tarii Romanesti (Schei-Brasov,Zarnesti,Geoagiu,Poiana Marului ,Sambata,Fagaras,ctitorii brancovenesti din sec.XVII-XVIII).Dar bisericile mai numeroase si caracteristice pentru arhitectura religioasa a romanilor din Transilvania sunt bisericile de lemn.Dintre aceste putine s-au mai pastrat din sec.XIII-XIV(Ieud-Maramures 1364,Apsa de mijloc l4oo),cele mai multe datand din sec.XVII-XVIII. Construite din lemn tare (stejar,tisa etc.) ele sunt inaltate pe temelii de piatra si asezate pe coline . In general de mici dimensiuni , au planul de constructie dreptunghiular (adesea treflat) cu o singura nava despartita tranversal in naos si pronaos (Tinda ) iar la rasarit altarul (o absida mai ingusta decat nava, de forma patrata sau poligonala ).Pronaosul are tavan drept, iar naosul un tavan in forma de bolta semicirculara. La intrare ,fie la vest,fie la sud se afla un fel de portie deschis, iar acoperisul ,in doua pante din sindrila,e foarte inalt si cu stresini joase si largi ,protejand ferestrele si peretii.Specificul bisericilor de lemn il constituie turnul clopotnita de foarte mare inaltime , asezat pe pronaos si inaltat spre cer ca o sageata ,semanand cu turnul unei catedrale gotice. Cele mai deosebite dintre aceste biserici se pot vedea la Fildul de Sus ,Barsana ,Cuhea(Bogdana),Ieud,toate in Maramures;in varful turnului se afla o cruce infipta intr-un ul sau mai multi bulbi de metal. Turnurile au influiente gotice ,dar ele reprezinta o realizare a artei populare in constructii,prin adaptarea artei straine la planul local. Biserici de lemn se afla si in alte regiuni ale

    Manastirea Barsana

  • tarii(Oltenia,Muntenia,Moldova ).O asemenea biserica stramutata din Maramures se afla si la manastirea de la Techirghiol,jud. Constanta.Bisericile de lemn din celelalte regiuni ale tarii,in general ,sunt lipsite de turnul clopotnita si sunt de mici dimensiuni.

    Bisericile din Slobozia

    MNSTIREA SFINII VOIEVOZI

    In inima Baraganului, pe malul stang al raului lalomita, in orasul Slobozia, se afla manastirea Sfintii Voievozi, ctitorie a voievodului Matei Basarab (1632 - 1654).Acest sfant lacas este cunoscut in istorie sub multe i diverse denumiri: manastirea Slobozia lui lanache, manastirea Sf. Voievozi, manastirea Slobozia Veche.

    Acte dupa care sa se poata stabili data adevarata si exacta a ntemeierii manastirii nu mai sunt, caci nu putine au fost nenorocirile ce s-au abatut asupra acestui sfant lacas. Jafurile, navalirile straine i ruina au facut ca multe dintre documentele preioase, printre care si cele privitoare la intemeiere, sa se piarda. Primul ei ctitor a fost - dupa cum o arata si numele mentionat in multe documente - postelnicul lanache Caragea, ctitor al mai multor sfinte lacasuri, dintre care amintim numai manastirea "Sf. Sava" din lai. Postelnicul lanache a ridicat manastirea Sf. Voievozi pentru ca locuitorii sotului Vaideei si ai intregii campii a Baraganului sa nu fie lipsiti de mangaierea Bisericii si, in fata necazurilor de tot felul ce aveau sa vina asupra lor, sa nu se simta parasiti de Dumnezeu. Aceasta a fost inchinata de postelnic manastirii Dohiariu din Sf. Munte Athos. Al doilea ctitor al manastirii, de al carui nume se leaga in mare masura istoria acestui sfant lacas, a fost voievodul Matei Basarab (1632 - 1654), domn al Tarii Romanesti, care s-a remarcat atat prin acte de vitejie si intelepciune, cat mai ales prin numarul mare de ctitorii religioase pe care le-a ridicat. Printre acestea se numara i manastirea Sf. Voievozi, pe care a zidit-o din temelii, caci vechea ctitorie a postelnicului lanache se daramase in urma unui cutremur din 1627 n 1634, voievodul Matei Basarab ispraveste de zidit noua manastire, imprejmuind biserica si chiliile cu zid gros si inalt ca de cetate, ca mijloc de aparare impotriva navalitorilor.

    MANASTIREA SF VOIEVOZI

  • De asemenea, Voievodul a inzestrat manastirea cu mai multe mosii. Traditia mentioneaza fapful ca in 1636, la farnosirea manastirii Sf. Voievozi, slujba a fosf oficiata de patriarhul ecumenic de Constantinopol, nconjurat de 500 de preoti, de fata fiind insusi voievodul Matei Basarab. Unii istorici se ndoiesc de veridicitatea acestei informaii,datorita precaritaii documentatiei directe n aceasta privinta. In plus, dupa cum reiese din tabloul motiv al actualei biserici, n care voievodul Matei Basarab este infatisat tinsnd pe brate o biserics simpls, in forma de nava, in plan dreptunghiulor, cu o singura turla, ctitoria era relativ modesta, fiind lipsita de aspectul monumental si impunator al ctitoriilor voievodale. De la vechea ctitorie au ramas doar crucea cu cele doua icoane de deasupra catapetesmei, precum i patru icoane mari: Domnul lisus Hristos, Maica Domnului, Sf. Voievozi - hramul bisericii, Sf. loan Boteztorul, icoane care se afla pe catapeteasma bisericii de astazi. In anii ce-au urmat, starea infloritoare a manastirii a crescut, ca de altfel i importana localitaii Slobozia. Manastirea ridicata de Matei Basarab pare sa fi fost deosebit de durabila, caci pana in secolul al XIX-lea nu sunt amintite lucrari de reparaie sau renovare. Insa n anul 1838 are loc un cutremur care face ca biserica i clopotnita sa fie serios avariate, existnd izvoare care vorbesc despre daramarea n mare parte a bisericii. Egumenul Gavriil de Smirna poate fi socotit ca cel de-al treilea ctitor al manastirii Sf. Voievozi. Acesta, din veniturile proprii ale manastirii, cu sprijinul primit de la vistieria Tarii Romanesti si cu ajutorul donaiilor, restaureaza n anul 1842 actuala biserica, mult mai impunatoare si mai frumoasa decat vechea ctitorie. Noul sfant lacas este o construcie de proporii impozante in forma de cruce greaca, cu trei turle, dintre care doua sunt de zid la extremitatile pronaosului, iar a treia, cea mai mare, este de lemn imbracata la exterior n tabla. Ea are forma octogonala, cu ornamente in forma de triunghi la acoperis si se nalta deasupra naosului. Ferestrele sunt inalte, cu chenar de piatra fara decoratii. Interiorul bisericii este bine proportionat; pronaosul este despartit de naos de patru coloane monumentale care susin cafasul, naosul are obside laterale, iar o catapeteasma de lemn desparte naosul de absida altarului. Catapeteasma este deosebit de bogata, ornamentatia cuprinde motive vegetale i geometrice aurite, realizate din lemn i stuc.

    MANASTIREA SF VOIEVOZI

  • In ansamblul sau, edificiul manastirii Sf. Voievozi prezinta un caracter eclectic, realiznd o simbioza ntre stilul bizantin, tradiional i influentele neoclasice si romantice neogotice.

    CATEDRALA BUNA VESTIRE

    Catedrala a fost inceputa in 1993 si sfintita anul acesta 2004. Prin dimensiunile sale monumentale, dar si prin claritatea demersului architectonic si prin puritatea stilului ei bizantin cu particularitatile sale specific muntenesti se vor

    inscrie cu siguranta ca un punct de referinta in evolutia arhitecturii bisericii romanesti din perioada postdecembrista. Catedrala, proiectata de arhitectul Florea Voicu, este construita in stilul traditional de cruce greaca, atat de des intalnit in spatius cultural al Tarii Ronanesti. Urcand pe o scara trilaterala de 17 trepte, se ajunge la pridvorul deschi si sustinut de 6 coloane prin care se patrunde intr-un pronaos flancat de 2 case ale scarii care duc la cafas si la subsol, unde se afla amenajat un paraclis. Calasul, cu doua nivele, cafas I si cafas II, se prelungeste si peste pridvor. Urmeaza naosul, foarte spatios si de

    forma patrata, pe care se ridica 5 turle strapunse; cea mare, in centru, descarcandu-se prin pandativi si arce pe 4 stalpi monumentali din centrul naosului, iar celelalte patru, situate in colturile patratului, pe zidurile exterioare si pe alti 4 stalpilipiti de acestea. In cele 4 colturi ale naosului se afla si cate o iesire secundara. Urmeaza altarul, al carui plafon in partea din spate prezinta un sfert

    de calota sferica, iar cea din fata, un semicilindru. Din acest spatiu deriva spre nord sis pre vest in incaperi diferite, proscomidia si diaconiconul, acesta din urma avand si o iesire laterala spre sud. Dimensiunile acestiu edificiu sunt: lungimea 40,45 m, din care, pridvor 5,00 m, pronaos 5,15 m, naos 22,20 m si altar 8,10m; latimea,

    CATEDRALA BUNA VESTIRE

    CATEDRALA BUNA VESTIRE

  • intre 29,50 m in naos si 22,00 m in rest; inaltimea, turla interior 34,60 m, restul bisericii in interior 15,00 m; inaltimea in exterior de la sol pana la baza crucii turlei centrale 37,40 m. Inaltimea crucii este de 6 m. Grosimea zidurilor este de 0,60 m.

    Biserica de la Poiana de Jos Biserica de la Poiana de Jos este document original si authentic de istorie si arhitectura. Tehnica folosita pentru ridicarea acestui lacas de cult este, oarecum surprinzatoare pentru zona Poiana. Colectivitatile din campie au avut biserici construite din nuiele impletite, prinse intr-un cadru de furci infipte in pamant (sistem Fakhwerk) in timp ce biserica Poiana este construita in sistemul Blockbau: peretii sunt alcatuiti din cinci blani(barne) de stejar suprapuse orizontal si imbinate la capete in tincuri(cheotori). Cioplirea si imbinarea blanilor s-a facut cu barda si cu securea. Sub streasina, capetele grinzilor transversale (fixate pe barnele orizontale prin platuiala si chertatura) si capriorii prelungiti proeminent in afara formeaza un sistem de sustinere care are si un efect decorative. Acoperisul din sindrila este unic pentru toata cladirea cu exceptia turnului. Planul bisericii s-a pastrat intact: nava dreptunghiulara alungita lungime 16,10 m, latime 6,30 m continuata cu o absida (incinta altarului) cu patru laturi dispuse intr-un contur semicircular. Intrarea se face printr-un pridvor deschis continuat cu pronaosul (tinda femeilor), naosul si altarul, cu fereastra din Sfantul Altar dispusa in axul bisericii. Deasupra pridvorului se afla un turn scurt (clopotnita), de forma paralelipipedica, cu acoperisul in patru ape. Accesul in turn se face pe o scara aflata in pronaos, in stanga intrarii. S-ar putea ca acest element functional- constructive sa fi fost adaugat ulterior. Bolta naosului si altarului are forma semicilindrica, sprijinita pe arcuri nervuri si tavanita cu scanduri de brad. Pronaosul si altarul aveau initial dusumele din scanduri, in timp ce naosul era pardosit cu dale slefuite, de forma patrata. Dupa stramutarea bisericii la Slobozia intreaga pardoseala a fost refacuta. Principalul element decorativ il constituie braul in torsada (funia,sanul lui Avraam, vesnicie) sculptat de-a lungul blanii mediene, continuitatea acesteia fiind intreruptade ferestre si de absida altarului. Pridvorul are sase stalpi cu capitelele sculptate si arcade in arcolade la grinzi. Portalul usii de la intrare este ornamentat cu ancadramente si o cruce incizate.

    BISERICA DE LA POIANA DE JOS

  • Alte biserici din Slobozia sunt :

    BISERICA SF ILIE BISERICA IN CONSTRUCTIE

  • PROFESORI:

    - NECULAE IULIANA - CIOBOATA DUMITRU - IONESCU LILIANA - TEODORESCU ANGELA - RADULESCU DRAGOS - DUMITRACHE CAMELIA

    ELEVI:

    -MATEIU RALUCA -RAILEANU CATALINA -VIZUROIU IONUT -SANDU ALEXANDRA -GHERASIM IONUT -PASLARU ALEXANDRA -PASLARU CAMELIA -LAZAR IONUT -CARAUSU CATALINA -VOICU DANIEL -MARIAN ROBERT -DAVID MARIUS STEFAN -MOROIANU DANIELA -STOICA LAURA

    -STEFAN DORIAN -MIHAI VALENTIN -ISPIR VALENTIN -TANASESCU MARIUS -SARBU VERONICA -ZAINEA MARIANA -CRIVET DANIELA -NECHIFOR ANA-MARIA -ROSU COSTIN -TRON ANDREEA

  • Imagini cu biserici din Romania

    Manastirea Hurezi

    Manastirea Dealu

    Manastirea Moldovita

    Manastirea Putna

    Manastirea Sucevita Manastirea Neamt schita

    MANASTIREA AGAPIA

    MANASTIREA ARBOREBISERICA ARNOTA

    BISERICA BALINESTI MANASTIREA BISTRITABISERICA BOGDANA

  • MANASTIREA CELICMANASTIREA CHEIA

    MANASTIREA CRASNA MANASTIREA FAGARAS

    MANASTIREA GOVORA

    MANASTIREA LAINICI

    BISERICI MARAMURES MANASTIREA MEDIAS

    MANASTIREA NEAMT MANASTIREA VARATEC

    MANASTIREA PATRAUTI

    MANASTIREA POLOVRAGI

    MANASTIREA RASCA MANASTIREA SF ANA

  • MANASTIREA SLIMNIC

    MANASTIREA STANISOARA

    MANASTIREA SURPATELE

    MANASTIREA SUZANA

    MANASTIREA ZAMFIRA