STILURI ARHITECTURALE BISERICESTIProiect realizat de:Ceapa CristinaCiortan Claudiu

Istoric

In primele veacuri, crestinii se rugau fie in casele unora dintre ei, fie la mormintele martirilor, fie ascunsi prin catacombe pentru a scapa de cruntele prigoane ale imparatilor romani.Incepand cu secolul al IV-lea si pana astazi, s-au impus mai multe moduri de constructie sau stiluri arhitectonice.Un stil architectonic se defineste prin anumite particularitati specifice in ceea ce priveste planul,constructia,ornamentele folosite la toate Bisericile intr-un interval de timp, fie in toata crestinatatea, fie numai in unele regiuni ale ei. Principalele stiluri arhitectonice care s-au dezvoltat de-al lungul veacurilor sunt: stilul basilical, stilul romanic, stilul gotic, stilul Renasterii, stilul baroc si stilul neo-clasic.

STILUL BASILICAL

Cel dintai stil in care s-au construit Bisericile crestine, atat in Rasarit, cat si in Apus, a fost caracterizat prin predominarea liniei drepte, folosirea pietrei cioplite ca material de constructie, planul general in forma dreptunghiulara,corpul principal alungit, impartit in mai multe nave delimitate prin coloane,cu plafon plat terminat cu o absida care constituie altarul.

BASILICA DI SAN GIORGIO MAGGIORE -VENETIA-

STILUL BIZANTINIn cursul secolelor IV si V, elementele si formele multiple si variate ale primelor constructii crestine, de proveniente diverse, se combina, se contopesc si dau nastere, in Rasarit, unui mod unitar de a construi, adica unui nou stil arhitectonic, rezultat din amestecul formelor de arta clasica cu cele de provenienta orientala : stilul bizantin, care, va ramane pana astazi stilul unic si oficial al bisericilor ortodoxe din toate partile lumii, realizat, intr-o bogata diversitate de variante (substiluri), regionale, nationale sau locale.Trei elemente, conceptii sau curente diferite de cultura se combina in informatia noii arte: elenismul, Orientul si crestinismul.

BISERICA SFANTA SOFIA -ISTANBUL-

BISERICA SFANTA IRINA-ISTANBUL-

STILUL ROMANICNumit, inexact, uneori: romano-bizantin sau latin, este cel dintai stil de arta propriu al Apusului medieval.Locul de nastere al stilului romanic este Franta si nordul Italiei (Lombardia),unde reminiscentele vechii arte galo-romane, amestecate cu influente noi, asiatice,dau nastere celor dintai biserici cu cupole pe pandantivi (considerate de unii ca influente bizantine). Caracterele generale ale stilului se pot reduce la urmatoarele:lipsa de unitate in plan,materialul de constructie este mai ales piatra,soclul inalt, interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave,ferestrele sunt la inceput putine si mici, apoi mai multe si mai mari, terminate intotdeauna in arc rotund si cu ornamentatie bogata (apar primele vitralii in sec. XII).

CAPELA PALATINA DIN AACHEN -GERMANIA-

CATEDRALA NOTRE DAME DES DOMS -AVIGNON,FRANTA-

CATEDRALA DIN WORMS-GERMANIA-

STILUL GOTICEste numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua jumatate a secolului XII.In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se distinge prin urmatoarele:planul predominant e cel de cruce latina,zidurile sunt subtiri si inalte,elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit,ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara,avand geamuri multicolore(vitralii translucide), care dau interiorului multa lumina (goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticlei).

CATEDRALA NOTRE DAME DE PARIS-FRANTA-

CATEDRALA NOTRE DAME DE REIMS-FRANTA-

CATEDRALA DIN CANTERBURY-ANGLIA-

CATEDRALA SFANTUL VITUS-PRAGA,CEHIA-

DOMUL DIN MILANO-ITALIA-

DOMUL DIN KOLN-GERMANIA-

STILUL RENASTERIIArhitectii Renasterii renunta la sensul vertical al catedralelor gotice si revin la ritmul orizontal al vechilor edificii crestine de tip basilical. Punctul de plecare al bisericilor de tip Renaissance e basilica cu trei nave.Planul basilical se apropie insa de cel cruciform (cruce greaca, cu brate egale), prin modificarea transeptului si a dimensiunilor navelor, pentru a da cat mai mult spatiu si cat mai multa lumina interiorului.In interior, ornamentatia e mai fina si mai delicata, utilizandu-se mai mult pictura. In centrul edificiului domina o singura cupola, de mari dimensiuni, la sustinerea careia contribuie intreaga substructura.Frumusetea exteriorului rezulta din intrebuintarea placajului de marmura sau de faianta alba si colorata ,care acopera fatadele zidurilor. Dispar contrafortii si arcurile. La fatada principala, care constituie centrul de atentie al mesterilor decoratori, predomina turnul central.

CATEDRALA SFANTUL PAUL-LONDRA,UK-

BISERICA SFANTUL MIHAIL-MUNCHEN,GERMANIA-

STILUL BAROCIn sec. XVII, stilul Renaissance degenereaza prin excesul de ornamentatie, dand nastere stilului numit baroc. Barocul e de fapt o dezvoltare si amplificare a formelor clasice din Renastere, cu amanunte si tendine noi : edificii colosale ca proportii si cu infatisare dramatica, fatade fastuoase ,turnuri duble, cupole inalte si diforme, cladiri-anexe frumos impodobite, ferestre de forme neregulate. In decoratia picturala se renunta la temele profane si pagane (nudurile si tipurile mitologice);in schimb, ornamentatia se imbogateste excesiv, cu coloane-rasucite in forma de spirala, cu figuri fantastice. Edificiile devin mai mult pretexte pentru decor sau conglomerate de ornamente dintre cele mai variate si mai bizare. In interior impresioneaza risipa de aur, argint, matasuri si tapiterii,mobilier bogat si luxos.

DOMUL DIN SALZBURG-AUSTRIA-

STILUL ROCOCOFaza ultima a barocului, din a doua jumatate a secolului XVIII, poarta in general denumirea de stil rococo.Se naste tot in Italia, ca o exagerare a barocului. Creeaza mai mult opere laice (palate), dar si cateva biserici care se disting prin eleganta, decor bogat si rafinat, de un gust feminin. Liniile drepte sunt inlocuite prin curbe, cercul, cu ovalul. E o arta feminina, de un gust senzual, in care artistii pun accentul pe amanuntele si rafinamentul decorului ; arhitectul devine de fapt un decorator.

BISERICA FRAUENKIRCHE-DRESDA,GERMANIA-

ARHITECTURA IN TRANSILVANIAIn Transilvania, din cauza situatiei de robie in care au fost tinuti romanii pana la 1918, nu s-a putut dezvolta o arta arhitectonica ortodoxa in aceeasi masura cu cea din Tara Romaneasca si Moldova, iar modestele biserici romanesti de zid construite aici au suferit mai mult decat cele din restul tarii. Cele mai vechi biserici ortodoxe care ni s-au pastrat in Transilvania sunt cele de piatra, din tinutul Hunedoarei si Zarandului, construite in secolele XIII si XIV. Ca plan si structura acestea sunt foarte variate. Unele din ele (ca cea din Densus, de langa orasul Hateg) amintesc de monumente mult mai vechi din arhitectura crestina-orientala;altele (ca cele din Streiu, Cincis si Santa Maria-Orlea) se leaga mai mult de arta romanica, de tip lombard, cu unele influente gotice .

MANASTIREA PRISLOP-HATEG-

ARHITECTURA IN TARA ROMANEASCAInfluenta Bizantului se exercita asupra arhitecturii noastre bisericesti pe mai multe cai: direct, prin mesteri adusi de la Constantinopol de primii nostri voievozi, fie indirect, prin mesteri veniti din regiunile ortodoxe sud-dunarene (Bulgaria, Serbia si Muntele Atos) sau din Orient (Turcia si Armenia). Cele mai vechi biserici romanesti de zid (piatra si caramida), pastrate pana astazi, sunt bisericile San-Nicoara si Sf. Nicolae domnesc din Curtea de Arges, construite in epoca intemeierii Tarii Romanesti (inainte de anul 1352). Amandoua reprezinta tipul bizantino-constantinopolitan, adica stilul bizantin cel mai pur, format in capitala imperiului in epoca imparatilor Macedoneni (secolele IX-XI).

BISERICA SFANTUL NICOLAE DOMNESC-CURTEA DE ARGES-

ARHITECTURA IN MOLDOVAIn Moldova, arhitectura bisericeasca a avut o dezvoltare proprie, deosebita de cea din Tara Romaneasca. Ea are la baza elementul autohton, adica arta mestesugarilor locali, concretizata in vechile si modestele bisericute de lemn, care au precedat pe cele de piatra si zid. Peste acestea s-au adaugat influente straine, dintre care cea fundamentala pentru formarea stilului moldovenesc este cea bizantina, manifestata in planul predominant al bisericilor (treflat sau drept) si in impartirea lor, in sistemul de acoperire prin bolti si in multe din elementele decorului extern. Cele mai vechi biserici moldovene de zid sunt din epoca intemeierii Moldovei (mijlocul secolului XIV) : Sf. Nicolae din Radauti si Sfanta Treime din Siret.

BISERICA SF. NICOLAE-RADAUTI-