ST 29 (noiembrie 2008)

SEMNELE

timpului4 LEI

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~NOIEMBRIE 2008

majorit`]iCulisele

unei

SumarVOLUMUL 20 NR. 128

SERIE NOU~ 11/2008

REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~

|N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCE-PUT~ |N 1990.

APARE O DAT~ PE LUN~.

LUCIAN CRISTESCU

CRISTIAN M~GUR~

DORIN AITEANU, MARIUS ANDREI, DANIEL ALBU, ANDRADA BADEA,

FLORIAN CÂRNU, DIANA GAVAJUC, ADRIAN NEAGU, MARIUS NECULA,

STELIANA NZIKOU, BENIAMIN PASCU, ATTILA PELI, CRISTINA PELI, ANCA PORUMB, FLORIAN

RISTEA, CRISTINA S~NDULACHE.

LUIZA GHICA

C~T~LIN CIOLCA

CRISTINA RU}~ - TEL: 021/269.03.38

ISSN 1453-7060 11/2008

EDITURA VIA}~ {I S~N~TATE, STR. LABIRINT 116, SECTOR 3,

BUCURE{TI, TELEFON: +402 (1) 323 4895,

FAX: + 402 (1) 323 0040

04

06

20

EDITORIAL

CET~}EANUL R~SF~}AT {I LEC}IA AMERICAN~02 Noiembrie. General Motors, Ford Motor [i Chrysler s-au prezentat \n fa]a Congresului american pentru un \mprumut \n valoare de 25 de miliarde de dolari. DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI

03 Hillary Clinton – secre-tar de stat: o alegere controversat`DE CRISTINA S~NDULACHE

04 Noua directiv` a timpului de lucruDE CRISTINA S~NDULACHE

05 Sexul la TV cre[te rata sarcinilor adolescentelorDE ANDRADA BADEA

RELIGIE

RELIGIA |N EPOCA GLOBALIZ~RIIEUROPA, |NTRE UNIFORMIZAREA RELIGIOAS~ {I PIERDE-REA IDENTIT~}II

06 „Ast`zi asist`m la o resurgen]` a religiei. Un lucru este \ns` stabilit: globalizarea aduce spori-rea religiozit`]ii. Odat` cu aceast` resurgen]` este clar c` se pr`bu[e[te o doctrin` a erei moderne, a c`rei istorie a \nceput cu Hegel, a continuat cu Feuerbach, Comte, Marx, Nietzsche [i Freud, doctrin` conform c`reia, pe m`sur` ce [tiin]a se va extinde, religia va intra \n muzeu.INTERVIU DE BENIAMIN PASCU

Director

Redactor {ef

Colegiul de redac]ie

Corectur`

Grafic` [i tehnoredactare

Secretar de redac]ie

Adresa redac]iei

1Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

36

12 28

POLITIC

CULISELE UNEI MAJORIT~}I12 Victoria candidatului Barack Obama la pre[edin-]ia SUA este, f`r` \ndoial`, una dintre cele mai semnificative evenimente din istoria Americii.DE LUCIAN CRISTESCU

UMBRELE TRECU-TULUI NU DAU PACE VATICANULUI20 Procesul de beatificare a Papei Pius al XII-lea este o permanent` surs` de tensiuni diplomatice \ntre Vatican [i Israel. DE FLORIAN RISTEA

SOCIAL

FIRUL DE NISIPPOVESTEA LUI GREG MORTENSON28 Guvernul Pakistanului anun]a \n luna august (a.c.) c`, \n data de 23 martie 2009, pre[edintele Asif Ali Zardari va acorda unui american distinc]ia Sitara-e-Pakistan („Steaua Pakistanului”). Americanul este Greg Mortenson, iar medalia amintit` o va primi pentru eforturile sale de promovare a educa]iei \ntr-una dintre cele mai pe-riculoase regiuni din lume.DE FLORIAN BIC~

CULTUR~

O ARC~ F~R~ VEDERE LA... CER

36 Cu toate c` R`zboiul Rece s-a \ncheiat de aproape dou` decenii nedeclan[ând temutul ho-locaust nuclear, anul 2000 a venit [i a trecut f`r` ca virusul electronic s` fi para-lizat infrastructura global`, iar planeta nu a fost \nc` lovit` de niciun asteroid, teama c` rasa uman` ar putea pieri \ntr-un cataclism universal nu s-a atenuat defel, ci, dimpotriv`, o reg`sim printre cei care \nc` se mai preg`tesc pentru era post-catastro-fic` prin construirea de ad`posturi adecvate.DE DORIN AITEANU

ECONOMIC

NA}IONALIZAREA, O SOLU}IE SOCIA-LIST~ PENTRU O LUME CAPITALIST~?

44 Mari b`nci [i companii intr` \n faliment, guvernele \ntocmesc [i aplic` peste noapte „planuri de salvare” \n valoare de zeci [i sute de miliarde [i, mai nou, se gândesc s` na]ionalizeze segmente importante din sectorul financiar.DE ATTILA PELI

44

2 Noiembrie, 2008SEMNELE TIMPULUI

Editorial

Directorii executivi ai companiilor din Detroit se deplasaser` la Washington cu un avion particular [i [i-au asigurat la bordul aeronavei [ampanie de lux [i delicatese. Câ[tigau anual milioane de dolari numai din salariu [i veniser` \n fa]a Congresului cu solicit`ri disperate. S-au \ntors acas` f`r` niciun ban, ba mai mult, au [i fost acuza]i c` sunt incapabili s` demonstreze prin exemplul personal c` sunt conduc`torii unor

mari \ntreprinderi aflate \n criz`. Decembrie. GM, Ford Motor [i Chrysler s-au prezentat \n fa]a Congresului pentru un \mprumut

de 34 de miliarde de dolari. Directorii executivi ai companiilor din Detroit s-au deplasat la Washin-gton cu ma[inile personale. Doi dintre ei, de la GM [i Chrysler, au renun]at la salariile de milioane [i vor lucra anul viitor doar pentru un dolar. Mai mult, au prezentat membrilor Congresului planuri de restructurare, ca s` ofere suficiente garan]ii c` banii vor fi folosi]i pentru a se salva de la fali-ment. Criza i-a nelini[tit pu]in, pe când palma dat` de membrii Congresului i-a trezit la realitate.

Episodul negocierilor dintre cele trei mari companii [i senatorii americani a f`cut \nconju-rul lumii. Nu ar fi vorba doar de presim]irea unui faliment de propor]ii ca breaking news, [tiut

fiind faptul c` ace[ti trei mari produc`tori auto au, \mpreun` cu industriile conexe, aproximativ 2,5 milioane de angaja]i, adic` 2% din totalul for]ei de munc` din Statele Unite, ci de o lec]ie de onorabili-tate pe care câ]iva politicieni au adminis-trat-o mandarinilor businessului de pes-te ocean. Autismul belferilor care cereau ajutor din banii publici a fost vindecat la scen` deschis`.

Asta a fost lec]ia american`...Campania pentru alegerile parlamen-

tare din 30 noiembrie a fost cel mai \n-ver[unat torent de promisiuni [i mite electorale pe care l-a dat exerci]iul demagogic al clasei po-litice din ’89 \ncoace. S-a promis tot ce se putea: pensii mari, salarii decente, investi]ii \n infra-structur`, [coli, spitale, reforme de tot soiul… |n fine, „o Românie mândr` [i prosper`”. Pentru urechile unui strìn neobi[nuit cu striden]ele discursului politic b`[tina[, asemenea promisiuni ar fi p`rut o lec]ie de mesianism: din apele tulburi \n care se sc`lda cea mai retardat` ]ar` din Uniunea European`, dup` Bulgaria, ie[ea la lumin` o clas` politic` menit` s` trimit` România pe culmile progresului. Cet`]eanul lunii noiembrie a fost r`sf`]atul anului. To]i politicienii s-au b`tut pentru interesul [i pentru corecta lui informare, dar, oricum, p`c`lelile ieftine nu ar mai fi mers, c` poporul nu e prost, ci chiar de[tept; el [tie ce e mai bine pentru ]ar`, [i, \n consecin]`, voteaz` pe cine trebuie. Alegerile odat` \ncheiate, sub povara procentelor ob]inute, adic` mandat sfânt primit de la cet`]eni, partidele politice au \nceput trocul. Unii negociaz`, dar nu renun]` la privilegiile echivalente num`rului de parlamentari, al]ii sunt inflexibili [i vor posturi \nalte, dar tot de dragul cet`]eanului care i-a votat [i pe care, evident, nu-l pot \n[ela.

Pe zi ce trece devine tot mai evident c`, \n vreme de criz`, clasa politic` dâmbovi]ean` se preg`te[te pentru [ampanie de lux. Aceasta este imaginea cenu[ie a scrutinului uninominal: trìe[ti bine o lun`, cât ai clasa politic` la picioare, [i apoi tragi patru ani din greu.

Evident, lec]ia româneasc`… A avut loc \n anul de gra]ie 2008. Locul: „Gr`dina Maicii Domnului”. ST

Cet`]eanul r`sf`]at[i lec]ia american`

Noiembrie. General Motors, Ford Motor [i Chrysler s-au prezentat \n fa]a Congresului american pentru un \mprumut \n valoare de 25 de miliarde de dolari.

CRISTIAN M~GUR~


Nu demult un adversar incomod de campanie, dna Clinton va trebui s`

fie un om de mare \ncredere al pre[edintelui, \ndeplinindu-i politicile cu care nu s-a ar`tat \ntru totul de acord de-a lungul alegerilor. |n plus, aceast` decizie stârne[te temeri [i \n rândul lumii arabe, \ntrucât senatoarea este o pro-israelit` declarat`.

Pre[edintele Barack Obama [i-a f`cut public` decizia privitoare la persoana care va ocupa postul de secretar de stat al SUA. Surprinz`tor, \n aceast` func]ie a fost desemnat` fosta lui rival` \n cursa pentru pre-[edin]ie, Hillary Clinton. Lumea arab` e circum-spect` \ns` cu privire la aceast` nominalizare, cunoscut` fiind politica pro-isra-elit` a senatoa-rei Clinton.

Campania pentru pre[edin]ie a contracandidatei lui Barack Obama a fost pres`rat`, \n repetate rânduri, cu declara]ii \ngrijor`toare pentru statele Orientului Mijlociu. Hillary Clinton a afirmat explicit c` „va rade” Iranul, \n cazul \n care acesta ar lansa un atac nuclear \mpotriva Israelului. De asemenea, a declarat c` SUA nu vor negocia cu Hamas, grupare care de]ine con-trolul fâ[iei Gaza, decât dac` organiza]ia palestinian` va renun]a la actele de terorism. „Statele Unite vor sta de partea Israelului, acum [i pentru totdeauna”, a afirmat Hillary

Clinton \n cadrul unei \ntruniri din iunie a orga-niza]iei de lobby pro-is-raelit AIPAC (American-Israel Public Affairs Commitee).

{TIRI

POLITIC

Alegerea senatoarei Hillary Clinton \n func]ia de secretar

de stat a stârnit numeroase

controverse.

Arabii – [i \n special pa-lestinienii – sunt \ngrijora]i cu privire la inten]ia lui Obama de a numi \ntr-o func]ie diplomatic` atât de important` un senator care [i-a declarat deschis adversitatea fa]` de Iran [i a semnat decizia de pornire a r`zboiului con-tra Irakului; ace[tia v`d \n alegerea senatoarei Hillary Clinton indiciul c` actuala administra]ie de la Casa Alb` va opta pentru o poli-tic` extern` mult mai agre-siv` decât l`sase s` se \ntrevad` \n cursul cam-paniei. Totu[i, apropia]i ai celor doi afirm` c` ase-menea temeri sunt inutile; inten]ia amândurora este de a conduce \n Orientul Mijlociu o politic` paci-ficatoare, menit` s` re-stabileasc` credibilitatea Statelor Unite \n aceast` zon`. ST

Hillary Clinton – secretar de stat:

o alegere controversat`

CRISTINA S~NDULACHE


{TIRI

Conform acestei propu-neri legislative \nain-tate PE de c`tre repre-

zentan]ii patronatelor – ce va afecta [i România, ca stat membru al UE –, sâmb`ta se va transforma \n zi lucr`toare.

Propunerile de modificare a directivei de lucru vor fi pre-zentate de Comisia European` \n 17 decembrie 2008; cu o zi \nainte, sindicatele vor pro-testa la Strasbourg, atr`gând aten]ia asupra faptului c` pro-punerea contravine conven-]iilor Organiza]iei Interna]io-nale a Muncii.

Cel mai mare avantaj men-]ionat de reprezentan]ii patronatelor, la insisten]a

c`rora a luat na[tere proiectul de lege, este c` aceast` m`sur` ar fi benefic` \n contextul crizei financiare mondiale, conducând la cre[terea pro-ductivit`]ii, ce ar avea efecte pozitive asupra redres`rii industriei.

Contrar a[tept`rilor de cre[tere a productivit`]ii, aceast` m`sur` va spori sur-menarea angaja]ilor, fapt ce-i va face incapabili de concen-trare [i de men]inerea randa-mentului, m`rindu-se chiar riscul apari]iei accidentelor de munc`. De asemenea, departe de a-i face ferici]i pentru banii dobândi]i \n plus, adùgarea unei noi zile de munc` le va

sc`dea dramatic angaja]ilor oportunitatea de a se reface [i relaxa \mpreun` cu prietenii [i familia. |n plus, aceast` m`sur` va conduce la elimi-narea pl`]ilor suplimentare [i la limitarea apari]iei unor noi locuri de munc`.

NU TOATE STATELE UE SUS}IN DIRECTIVA

Nu toate statele Uniunii Europene sprijin` aceast` directiv`. Spania a luat deja o pozi]ie contrar`, aprobând o rezolu]ie \mpotriva extinderii timpului de lucru. Cartel Alfa consider` c` acest exemplu

Noua directiv` a timpului de lucru

Programul s`pt`mânal de munc` va fi de 48 de ore, dac` noua directiv` a timpului de lucru va fi aprobat` de

Parlamentul European.

SOCIAL

CRISTINA S~NDULACHE

5Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI 5N i b i 2008 SEMNELE TIMPULUI

trebuie urmat [i de parlamen-tarii români, cu atât mai mult cu cât \n ]ara noastr` riscul unor abuzuri privind timpul de munc` este chiar mai ridicat.

Tot \mpotriva directivei sunt [i Fran]a, care [i-a autoimpus prin lege limita maxim` de 35 de ore de munc` pe s`pt`mân`, dar [i Anglia, care a reu[it \n anul 1996 s` ob]in` o derogare de la directiva timpului de lucru – \n englez` „opt-out” (de la op]iunea sa de a r`mâne \n afara prevederilor directivei).

Cu privire la acest fapt, Consiliul European dore[te ca directiva s` fie op]ional` pentru statele care au benefi-ciat de excep]ii \n privin]a limit`rii timpului de lucru al angaja]ilor. Totu[i, pân` \n decembrie, mini[trii muncii [i europarlamentarii trebuie s` ajung` la un compromis \n aceast` privin]`. ST

Adolescen]ii care urm`resc \n mod constant programe TV cu con]inut sexual sunt de dou` ori mai pasibili s` devin` respon-sabili pentru o sarcin` decât cei care nu obi[nuiesc s` vizioneze astfel de emisiuni. Aceasta este concluzia studiului efectuat de RAND Corporation, o organiza]ie de cercetare nonprofit, care [i-a publicat rezultatele \n noiembrie 2008 \n Jurnalul Pediatrilor.Acesta este primul studiu care dovede[te faptul c` num`rul adolescentelor \ns`rcinate cre[te \n mod semnificativ \n urma vizion`rii programelor cu con]inut sexual. „Adolescen]ii primesc extrem de multe informa]ii despre sex prin intermediul televiziu-nii, \ns`, de regul`, programele respective nu subliniaz` riscuri-le [i responsabilit`]ile pe care le implica sexul”, a afirmat Anita Chandra, autoarea principal` a studiului.Studiul s-a realizat pe un e[antion de aproximativ 2.000 de tineri cu vârste \ntre 12 [i 17 ani, care au fost contacta]i telefonic \n 2001; li s-au adresat \ntreb`ri atât cu privire la tipurile de emisiuni urm`rite, cât [i cu privire la comportamentul lor sexual. Contactul a fost reluat \n 2002 [i 2004, urm`rindu-se nu doar evolu]ia lor, ci [i con]inutul emisiunilor precizate de ei. La sfâr[itul studiului, 700 dintre ei au avut rela]ii sexuale [i deja raportau sarcini.Anita Chandra a precizat c` studiul are implica]ii atât pentru produc`torii de programe TV, cât [i pentru p`rin]i sau chiar pen-tru medici. Produc`torii TV ar trebui s` includ` descrieri mai rea-liste ale sexului – riscul sarcinii, problema BTS. P`rin]ii ar trebui s` limiteze accesul copiilor la astfel de programe [i s` petreac` mai mult timp cu ei la televizor, pentru a le putea explica adev`ratele consecin]e ale sexului. La rândul lor, medicii ar trebui s` discute cu adolescen]ii problema contracep]iei. ST

SOCIAL

ANDRADA BADEA

Sexul la TV cre[te rata sarcinilor adolescentelor


Religie

Domnule profesor, v` pro-pun s` abord`m discu]ia plecând de la declara]ia pe care a]i f`cut-o cu ocazia recentei lans`ri a volumu-lui „Tratatul de la Nisa”, eveniment ce a avut loc sub egida Universit`]ii Babe[-Bolyai din Cluj. Prin

urmare, actualmente se poate pune pro-

blema unei reconfigur`ri a fenomenului religios \n Europa, \n sensul adapt`rii institu]iilor ecleziastice la trendul globaliz`rii, ca re-zultant` a cristaliz`rii unui astfel de proces? Exager`m atunci când lu`m \n calcul o eventual` pierdere a iden-tit`]ii religioase?

\n epoca„Ast`zi asist`m la o resurgen]` a religiei. Un lucru este \ns` stabilit: globalizarea aduce sporirea religiozit`]ii. Odat` cu aceast` resurgen]` este clar c` se pr`bu[e[te o doctrin` a erei moderne, a c`rei istorie a \nceput cu Hegel, a continuat cu Feuerbach, Comte, Marx, Nietzsche [i Freud, doctrin` conform c`reia, pe m`sur` ce [tiin]a se va extinde, religia va intra \n muzeu. Dar este clar c` religia este mai adânc \nfi pt` \n condi]ia uman` decât ceea ce aceast` doctrin` [i-a asumat, iar noi trìm pr`bu[irea acestui demers care a dominat scena european` aproape dou` sute de ani.” ANDREI MARGA, rectorul Universit`]ii Babe[-Bolyai Cluj

blt

Religia


Prof. dr.Andrei Marga: Acum suntem la cap`tul acestei istorii men]ionate \n citatul meu. Iar atunci c\nd spun „resurgen]`” m` gândesc la faptul c` ponderea celor care se declar` religio[i \n ansam-blul popula]iilor europene cre[te de la an la an. Iar anali-zele realizate din 1987 \n-coace \n diverse ]`ri din vest dovedesc acest lucru. R`mâne

\ns` deschis` \ntrebarea: cre[te, \n paralel, [i ponderea celor care particip` la servi-ciile religioase? Da, se pot constata o cre[tere lent` a segmentului de participan]i \n Europa de Vest [i o cre[tere mai consistent` \n Europa de R`s`rit. Dar trebuie precizat \n mod neap`rat faptul c` par-ticiparea la serviciile divine nu mai reprezint` ast`zi singurul

indicator al religiozit`]ii. Fran-]a, de exemplu, care nu \nre-gistreaz` o participare ridicat` a popula]iei la serviciile religi-oase, [i-a sporit gradul de reli-giozitate. Acest lucru reiese dintr-un prim indicator: pro-centul celor care se revendic` ast`zi drept membri ai unei comunit`]i religioase este mai mare decât \n anii ante-riori. Un al doilea indicator al

Europa, \ntre uniformizarea religioas` [i pierderea identit`]iiINTERVIU REALIZAT DE BENIAMIN PASCU

globaliz`rii


Religia \n epoca globaliz`rii

resurgen]ei este ceea ce se \ntâlne[te \n [tiin]`. Pân` acum se considera c` savan]ii trebuie s` poarte o discu]ie [tiin]ific` la distan]` de orice asump]ie religioas`. Ast`zi, acest lucru nu mai este chiar a[a de sigur. Situa]ia nou` din [tiin]` este urm`toarea: chiar \n [tiin]`, respectiv \n fizic`, au ap`rut puternice interoga-]ii referitoare la organizarea lumii. Acestea au plecat de

la necesitatea g`sirii unui r`spuns legat de urm`toarea problem`, de-acum celebr`: cum se explic` constantele asumate \n teoriile [tiin]ifice, constanta lui Plank, constanta vitezei luminii, constanta lui Boltzman, având \n vedere faptul, dovedit prin sufici-ente argumente, c` aceste constante sunt convergente cu apari]ia vie]ii, omului [i a con[tiin]ei. Toate aceste ches-tiuni care dep`[esc frontierele cunoa[terii \n [tiin]` conduc, dac` nu la un r`spuns, cel pu]in la un dialog extrem de serios cu optica religioas`.

Pe de alt` parte, trebuie su-bliniat c` pozi]ionarea fa]` de resurgen]a religiei este diferit` de la o biseric` la alta, de la un cult la altul, dar, pe ansamblu, constat`m c` toate bisericile se preocup` s` fac` fa]` noii situa]ii. {i, ca s` r`spund direct la \ntrebare, este clar

c` bisericile sunt puse \n mi[care \n mod semnificativ de acest fenomen al globaliz`rii. De pild`, Biserica Ortodox` [i-a revizuit, recent, doctrina social`, ultima elaborare fiind cea mai ampl` din istoria acesteia. La rându-i, Biserica Catolic` [i-a elaborat puncte de vedere \n domenii relativ noi, precum implicarea social` [i politic`. S` nu mai vorbim de bisericile protestante [i, \n

special, cele neoprotestante care \nregistreaz` o adev`rat` efervescen]`, f`când eforturi considerabile de pliere pe noile condi]ii socio-religioase aduse de fenomenul globaliz`rii. Deci, f`r` niciun dubiu, institu-]ia ecleziastic`, \n ansamblul ei, \nregistreaz` o alt` dinamic` \n planul religiozit`]ii. Aceast` dinamic` nu face decât s` con-firme aspira]iile dintotdeauna ale Bisericii, creând \n acela[i

timp un nou context [i o nou` configura-]ie activit`]ii ecleziastice.

ESTE INDISCUCTABIL FAPTUL C~ FIECARE BISERIC~ |NCEARC~ S~-{I MEN}IN~, DAC~ NU CHIAR S~-{I EXTIND~ SFERA DE INFLUEN}~.


{i totu[i, eforturile de coagulare ale bisericilor cre[tine \n fa]a „cuceririi musulmane” - fie c` acestea \mbrac` haina ecumenis-mului, fie a \ntâlnirilor cu caracter [tiin]ific, respectiv teologic - nu pot fi neglijate, nici ca num`r, nici ca an-vergur`, nici ca esen]`. Pe de alt` parte, transpar tot mai multe forme de emula-]ie, unele chiar dezinvolte, care au ca scop acoperirea unor areale de fidelitate, de influen]`. |n ce m`sur` considera]i c` se mai poate filtra, ca s` nu spun stopa,

\n astfel de condi]ii aceast` ascenden]` a culturilor noncre[tine? Este indiscutabil faptul c` fiecare biseric` \n-cearc` s`-[i men]in`, dac` nu chiar [`-[i extind` sfera de impact. |n sensul acesta se poart` un dialog \ntre entit`-]ile religioase, legat de pozi]io-narea acestora \n anumite areale. |ntre doctrina protes-tant` [i cea catolic` diferen]ele

\ncep s` se restrâng`, r`mânând cele de natur` eclezial`. Dar, la aceast` or`, suprafe]ele de impact par s` se stabilizeze, eu neavând cuno[tin]` de o form` de redistribuire. S` nu uit`m c` trìm o puternic` perioad` de ecumenism \n care fiecare parte caut` s` o trateze cât mai

gentil pe cealalt`, f`r` s` se renun]e \ns` la o anume fermi-tate. Cât prive[te extinderea sferei de influen]` a civiliza-]iilor [i, implicit, a religiilor musulmane, budiste sau de alt` sorginte \n Europa, faptul este de necontestat. Un lucru inte-resant a[ sublinia. Chestiunea a devenit un motiv de \ngrijo-rare nu atât \n rândul popula-]iilor europene, care, \n bun` m`sur`, fie ignor`, fie surcla-

seaz` fenomenul, cât \n rândul biseri-cilor, ca entit`]i reprezentative, ca factori care gândesc strategic [i care eva-lueaz` perspectivele sub ochiul autorizat al unor structuri sociale ce prev`d efectele unui astfel de proces. Abordând problema dintr-o alt` perspectiv`, nu cred c` \ntre cre[tinism [i religiile musulmane poate fi vorba de emula]ie \n arealul european. Palierele de misiune [i grupu-rile-]int` sunt total diferite. Nici nu cred c` pe budi[ti sau pe musulmani i-ar interesa convertirea

europenilor, ci mai degrab` „cucerirea” Europei, sub aspect cultural [i religios, tot de c`tre popoarele de aceea[i semin]ie. C` \n Europa se \nregistreaz` accente de convertire, mai ales \n rândul adolescen]ilor, la religiile noncre[tine este adev`rat, dar nu poate fi vorba de un dever, de un flux, ci mai


Religia \n epoca globaliz`rii

degrab` de excentricit`]i, de mezalian]e, chiar de ignoran]`.

Se pare c` termenul de glo-balizare a acumulat \n timp nuan]e peiorative, \nregis-trându-se chiar similitudini cu secularizarea, minimali-zarea moralit`]ii, desprin-derea de aspectul axiologic al vie]ii chiar din partea unor lideri religio[i. Exist` un suport argumentativ sau este o prejudecat`? Indiferent c` e[ti ]ar`, institu-]ie sau persoan`, globalizarea te oblig` la efortul competi-tivit`]ii. Sub acest aspect, valo-rile europene trebuie s` se tes-teze. Europa este chemat` la o debirocratizare a institu]iilor ei, a vie]ii \n general, pentru c` altfel excludem ideea de efi-cien]`. Europa este chemat` s` lase un spa]iu mai mare institu]iilor, persoanelor. Dac` acest lucru este convergent cul-turii europene... |n acest moment este dificil de r`spuns, având \n vedere c` tot ceea ce \nseamn` cultur` european` este ceva extrem de divers, Europa având toate curentele de gândire. Iluminismul aici a ap`rut, dar americanii l-au aplicat pân` la cap`t. Deci, axiologic, globali-zarea este o provocare pentru Europa, iar Europa trebuie s`-[i reanalizeze [i s`-[i adap-teze tot setul de valori. Vom avea astfel valori civice, \n urma ac]iunilor civice, valori economice, valori culturale, valori religioase... evident,

cultivând o anume via]` spiri-tual`. Echilibrarea valorilor nu mai poate fi \nl`turat`. Doar, eventual, poate fi vorba de o nou` conexiune a acestora.

Cum trateaz` Europa feno-menul escatologic, concept f`r` de care cre[tinismul ar r`mâne f`r` con]inut?Europa a trìt dou` sute de ani de expansiune a istoris-mului. Abordarea istoric` a p`truns [i \n discu]ia asupra fundamentelor cre[tinismului [i ale iudaismului. Acest lucru nu este secret. Europa este

iudeo-cre[tin`, iar cre[tinismul i-a dat nota pregnant`. Or, abordarea istoric` a p`truns tocmai pe acest teren. Dac` dup` dou` mii de ani \n care viziunea escatologic`, deci cea organizat` \n jurul lui Iisus Hristos ca Mântuitor, a prevalat, ast`zi se adaug` viziunea unui Iisus Hristos istoric, reconstituit de probele avute la \ndemân`. F`r` t`gad`, expansiunea istorismului pune la \ncercare abordarea escatologic`. Pe de o parte, vedem \n Europa analize care vor s` topeasc` \n istorie tot

E CLAR C~ CEA MAI MARE PARTE A UMANIT~}II VA FI DE ACORD C~ |N SPATELE ACESTOR VALORI FERME ESTE CINEVA…


ceea ce se leag` de persoana lui Iisus, iar pe de alte parte, observ`m nevoia nedisimulat` a omului de conservare, chiar de \mprosp`tare a speran]ei \n mântuire, f`r` de care un sens ra]ional al vie]ii nu este posibil. Deci, cultural vorbind, pe de o parte, escatologia este provocat` sensibil de abordarea istoric`, dar, pe de alt` parte, speran]a revenirii lui Hristos se dovede[te \n continuare o surs` de motivare a oamenilor. Trebuie precizat c`, nici dup` dou` mii de ani de \ncerc`ri, noi nu am g`sit nici \n [tiin]`, nici \n filosofie un substitut

pentru marea doctrin` a \nvi-erii. Oricât de tentante ar fi alte provoc`ri, din asump]iile esca-tologiei nu se poate ie[i.

Ne putem \ncumeta s`-i d`m dreptate lui Malraux pentru afirma]ia: „Secolul al XXI-lea va fi un secol reli-gios sau nu va fi deloc”?Eu cred c` secolul al XXI-lea a \nceput mai devreme, pe la \n-ceputul anilor 90, când deja se constatau schimb`ri \n orizontul religiozit`]ii. Dup` perioada postbelic`, \n care tipul de gân-dire a fost cel pozitivist, dup` anii ’70 când relativismul a fost

tipul de gândire dominant, ne \ndrept`m acum spre o perioad` a valorilor ferme. {i nu po]i fundamenta valori stabile f`r` asump]ii teologice. |n aceast` logic` secolul al XXI-lea poate fi considerat unul religios.

Care considera]i c` este resortul acestei revigor`ri: natura, istoria, cuvântul, experien]a...?E clar c` cea mai mare parte a umanit`]ii va fi de acord c` \n spatele acestor valori ferme este CINEVA, o anume ORDINE care trebuie asumat` de fiecare dintre noi. ST

Politic


imbol al reabilit`rii valori-ce a popula]iei de culoare de pretutindeni, expresie a egalit`]ii sociale emergen-

te, motiv de speran]` pentru o politic` global` de relaxare [i echitate, alegerea lui Barack Obama se aseam`n` cu zorile unei noi orânduiri.

{i totu[i, victoria lui Obama ridic` unele ne-dumeriri. Dup` numai un singur mandat de pa-tru ani \n Congresul american, timp \n care nu s-a remarcat prin nicio ac]iune politic` speci-al`, atât ascensiunea fulminant` a senatorului Barack Obama, cât [i victoria lui sunt atipice. Cum a reu[it el s` dep`[easc` ascendentul noto-riet`]ii dnei Clinton [i prin ce mister a reu[it s` electrizeze – pân` la o participare de 66% – un

electorat cu o \nalt` rat` de absenteism (sub 50% de votan]i activi)? Calit`]ile sale remarcabile de bun comunicator [i de vizionar curajos nu sunt justific`ri suficiente.

Presa american` de larg` circula]ie a pus \n lu-min` o serie de date ce pot \nchega o explica]ie mai plauzibil`. Este vorba de implicarea unor cercuri de interese cu o agend` de subminare a uneia dintre valorile fundamentale ale societ`-]ii: familia. Cu patru zile \naintea scrutinului din 4 noiembrie, revista Time (31 octombrie 20081) publica un articol privind aranjamentele de cu-lise ale campaniei lui Barack Obama. Titlul arti-colului, „Mafia homosexual` redefine[te politica

1. http://www.time.com/time/politics/article/0,8599,1854884,00.html

majorit`]iCulisele

unei

Victoria lui Barack Obama la pre[edin]ia SUA este, f`r` \ndoial`, una dintre cele mai semnifi cative evenimente din istoria Americii.

LUCIAN CRISTESCU


liberal`”, aducea \n aten]ia publicului o anume rela]ie ocultat`, de natur` s` arunce umbre asu-pra celui care a fost ales al 44-lea pre[edinte al SUA. |n cadrul articolului, autorii (John Cloud [i Beverly Hills) descriu \n detaliu numeroase ac]iuni ale unor cercuri de miliardari, promotori ai ideologiei homosexuale anti-cre[tine.

„CABINETUL”Fondat \n 2004, Cabinetul reprezint` un grup

de [apte magna]i ai businessului, al c`ror obiec-tiv este s`-i promoveze pe cei mai articula]i po-liticieni pro-homosexuali \n forurile legislative ale statelor [i \n Congresul american; unii din-tre membrii Cabinetului chiar s-au \nconjurat de consilieri politici de mare calibru. Cabinetul se vrea o lig` justi]iar` pro-gay care intervine oriunde un candidat conservator promoveaz` un program pro-familie [i anti-gay. Influen]a Cabinetului este uria[`: el aranjeaz` \ntâlniri cu democra]i afla]i \n func]ii-cheie din statele americane: consilieri, par-lamentari [i guvernatori. Ei au pus \n mi[care o organi-za]ie discret` – Movement Advancement Project –, cu scopul racol`rii de donatori pentru programul lor. |n toate statele \n care demo-cra]ii pro-gay au câ[tigat fotolii parlamentare (New York, Colorado, Michigan, Iowa [i New Hampshire) se \nregistreaz` dona]ii masive ale Cabinetului. |n urma sponsoriz`rii lor, \n anul 2005 s-a schimbat considerabil raportul de for]e \n state cu tradi]ie conservatoare.

Conform bazei de date a organiza]iei Follow the Money, \n cei patru ani de la fondare, mem-brii Cabinetului au cheltuit cel pu]in 7,8 milioa-ne de dolari \n campaniile politice. Adev`ratul nivel al dona]iilor r`mâne \ns` necunoscut, pen-tru c` rapoartele omit ac]iunile derulate pe ca-nale neoficiale.

Cabinetul este \ns` numai una dintre nume-roasele surse de finan]are de]inute de homose-xuali, cea mai faimoas` fiind organiza]ia Alian]a

Democra]iei, apar]inând miliar-darilor George Soros, Peter Lewis [i Pat Stryker.

Dac` \n scandalul Watergate (1972-1974) americanii au fost stupefia]i la aflarea ve[tii c` un donator a alocat imensa sum` de dou` milioane de dolari cash

pentru campania preziden]ial`, azi nimeni nu se mir` c` dona]iile Cabinetului sunt de cinci ori mai mari sau c` ale lui George Soros sunt de 50 de ori mai mari!

Un articol din Washington Post (18 martie 2007) noteaz` pozi]ia de for]` câ[tigat` de co-munitatea homosexual` (gay) \n politica ameri-can`: „Re]eaua de donatori politici gay exercit` un rol f`r` precedent \n sus]inerea campaniilor – vezi cronica lui Joshua Green de la Atlantic. Cei mai mul]i dintre competitorii preziden]iali au \nceput s` favorizeze uniunile civile gay, care pân` nu demult erau considerate controversate.”

Culisele unei majorit`]i

FONDAT |N 2004, CABINETUL ESTE

UN GRUP DE {APTE MAGNA}I, AL C~ROR OBIECTIV ESTE S~-I PROMOVEZE PE

CEI MAI ARTICULA}I POLITICIENI PRO-HOMOSEXUALI…


Printre organiza-torii de campanie a lui Barack Obama se afl` cuplul homo-sexual Jeremy Ber-nard [i Rufus Gif-ford (foto), „mina de aur a lui Barack Oba-ma”, cum \i alint` Los Angeles Weekly (30 ianuarie 2008)2. Pentru un contact cât mai eficient, activistul gay Steve Smith a func]ionat \n calitate de coordonator al rela]iilor Obama – comunitatea gay.

CURS~ CU OBSTACOLENotorietatea senatoarei Hillary Clinton o re-

comanda din start pentru nominalizarea pe pos-tul de candidat al Partidului Democrat pentru pre[edin]ia Statelor Unite. A f`cut \ns` o gre[eal` care i-a subminat rela]iile cu sponsorii din 2. http://www.laweekly.com/2008-01-31/news/obama-s-gay-gold-mine/3

comunitatea gay. La 15 martie 2007, când a fost \ntrebat` de un reporter care este pozi]ia ei fa]` de calitatea moral` a rela]iilor homosexuale, dna Clinton a dat un r`spuns ezitant: „Las ca aceast` chestiune s` fie decis` de al]ii”. Declara]ia i-a deranjat pe donatorii [i suporterii ei. Reprezen-tan]ii Human Rights Campaign (cea mai incisiv` organiza]ie de gay [i lesbiene) i-au imputat c` nu este \n stare s` combat` ideea c` homosexuali-tatea e imoral`, dar c` se folose[te de cotiza]iile membrilor. |n seara aceleia[i zile, Hillary Clin-ton a \ncercat s` rectifice declara]iile, afirmând c` homosexualitatea n-ar fi ceva imoral – dar [i de ast` dat` f`r` s` afirme ceva \n mod explicit (Washington Post, 18 martie 2007).

Senatorul Obama a fost confruntat cu aceea[i \ntrebare, [i, la rândul sù, a evitat de trei ori un r`spuns frontal. Totu[i, Columbia Jurnalism Re-view (15 martie 2007) apreciaz` c` Obama s-a repliat mai bine decât contra-candidata sa, fapt ce a reorientat finan]ele comunit`]ii gay spre ac-tualul pre[edinte.

PRO-GAY DECLARATDotat cu un sim] politic deosebit, Obama pare

c` a \n]eles situa]ia de pe tabla de [ah. |n mai multe rânduri, s-a adresat oficial comunit`]ii gay c`reia \i garanta \ntregul sù sprijin pentru ob]i-nerea tuturor drepturilor de care beneficiaz` c`s`toriile heterosexuale. |n februarie a.c., Oba-ma le-a adresat o scrisoare deschis`, angajân-du-se, \n cazul \n care va ajunge la Casa Alb`, s` lupte atât pentru ob]inerea acelora[i drepturi, cât [i pentru introducerea „educa]iei sexuale \n gimnazii cu scopul de a \ncuraja toleran]a pentru c`s`toria gay” (Baptist Press, 28 februarie 2008).Cu toate c` se declar` bun cre[tin, Obama [i-a f`cut public` pozi]ia, anun]ând c` va fi primul pre[edinte al SUA care va sus]ine recunoa[terea uniunii homosexuale drept „c`s`torie”, fapt ce include [i dreptul de a adopta copii (CBS News - 26 mai 2008).

Pentru pozi]ia sa pro-gay, \n 2006, Human Rights Campaign, cu ocazia evalu`rii senatorilor \n vederea acord`rii sprijinului politic, a dat lui Ba-rack Obama scorul de 89% din 100%3. 3. http://lesbianlife.about.com/od/lesbianactivism/p/BarackObama.htm


Nu \n ultimul rând, \na-intea campaniei sale preziden]iale, ca s` fie sigur c` [i-a asigurat favoarea finan]atorilor gay, Barack Obama a cùtat sprijinul episcopului ho-mosexual Gene Robinson cu ocazia a trei vizite ample (The Times, 6 noiembrie 2008).

SCANDALUL DONA}IILORPolitica de curtare a homosexualilor de c`tre

senatorul Obama a dat roade. Campania sa a spart toate recordurile din istoria preziden]iale-lor. Obama figureaz` drept cel mai mare fund-raiser din toate timpurile; sumele \ncasate de Obama sunt cele mai mari din istorie: 603 mi-lioane de dolari, aproape dublu fa]` de cele ale republicanului John McCain – 358 de milioane. |n ultima lun` (octombrie 2008), a strâns dona]ii

atingând suma-record de 150 de milioane, venite din partea a sute de mii de donatori – dovad` a sus]inerii sale generoase din partea publicului american, dar [i a unor ilegalit`]i evidente.

Legea federal` pentru alegerile preziden-]iale limiteaz` suma pe care un cet`]ean o poate dona \n campanie la 2.300 de dolari, cu condi]ia identific`rii contribuabilului. Pentru cei care nu vor s` se identifice, limita legal` maxim` este de 200 de dolari. |n aceast` privin]`, Barack

Obama a stabilit un al doilea re-cord \n istoria electoral` ameri-can`, acceptând importante sume

de bani de la donatori neidentifi-ca]i la o cot` neegalat` de niciun

predecesor. Unii s-au semnat: „Dad” sau „Lover”, [i au avut dona]ii

urcând pân` la 17.000 de dolari. ONG-ul Power Line, organism care monito-

rizeaz` mi[c`rile financiare din spa]iul public, a anun]at c` grupul de campanie al lui Obama a acceptat un mare num`r de contribu]ii sub nume fals, ca „Osama Bin Laden” [i „Saddam Hussein”, [i de la adrese inexistente.

Conform Center for Responsible Politics (CRP), campaniei lui Obama \i lipse[te justifi-carea legal` pentru aproximativ jum`tate din dona]ii! Aici survine al treilea record: 222,7 mi-lioane de dolari strân[i prin contribu]ii mai mici de 200 de dolari! Sus]inere popular`? Nu tocmai! Agen]ia de [tiri Newsmax a analizat contribu-]iile individuale din ultima list` a lui Obama [i a descoperit... 1.000 de intr`ri separate pe numele ”dl Bun`voin]`” (Good Will), cu sume \n medie de 25 de dolari – care totalizau nu mai pu]in de 17.375 de dolari.

Un alt record absolut al lui Barack Obama este acela de a fi primul candidat cu finan]are inter-na]ional`. Dup` Newsmax, pân` \n 29 septem-brie 2008 el a primit circa 3,4 milioane de dolari de la 11.500 de donatori din strìn`tate care nu-[i dovedesc cet`]enia. Legea interzice acceptarea dona]iilor din partea ne-americanilor. La rubri-ca „]ara de re[edin]`”, mai mult de 520 noteaz` „IR”, poate o prescurtare pentru „Information Requested” sau „Iran”. Al]ii men]ioneaz` expli-cit Republica Islamic` Iran, Coreea de Nord [.a. Dictatorul Gadhafi declara \n iunie 2008: „Libi-enii [i lumea islamic` se implic` \n contribu]ii pentru a-l sprijini pe Barack Obama s` câ[tige pre[edin]ia Americii.” (Yahoo News, 11 octom-brie 2008).

Neregulile acoper` [i alte arii. Asocia]ia ACORN (Asocia]ia organiza]iilor comunitare pentru re-form`), cu care Barack Obama a cultivat o amici]ie de peste 13 ani, [i care \n câteva luni i-a recrutat 1,3 milioane de votan]i \n 18 state, se afl` \n fa]a instan-]elor a opt state americane, acuzat` de \ntocmire


de liste false (Boston Globe, 10 octombrie 2008). Antoin Tony Rezko, un alt prieten al lui Obama, \ns`rcinat cu strângerea de fonduri, este arestat sub multiple acuza]ii de fraud`.

Campania lui Barack Obama a \nregistrat cea mai larg` colect` de bani neidentifica]i care s-au scurs vreodat` \ntr-o campanie preziden]ial` american`. {i - fapt surprinz`tor - mass-media p`streaz` distan]a de ceeea ce ar putea fi cel mai mare scandal al dona]iilor din istoria alegerilor din Statele Unite.

CRIZA POLITICIICu 100 de ani \n urm`, \n ziua cea mare a ale-

gerilor, se mobilizau peste 80% din ameri-cani. La sfâr[itul secolului al XX-lea (\n

1994), la urne s-au mai prezentat abia 39%4. Alan Keyes, ex-amba-

sadorul SUA la ONU, \n „The Crisis of the Republic”

(2007), a analizat exten-siv factorii care au dus la absenteism. Keyes consider` c` apatia \[i are originea \n tri-umful materialismului

[tiin]ific din secolul al XX-lea, care i-a

motivat [i pe politi-cieni s` a[eze mese-

ria pe „baze [tiin]ifice”. Acest fapt presupune cuan-

tificarea activit`]ilor [i ac]iu-nilor umane complexe \n

termeni cantitativi, obiectivi, ceea ce elimin` din oficiu ele-

mentele morale ale con[tiin]ei: cum s` m`sori dragostea de familie

sau de dreptate? {i pentru c` politica s-a deta[at de actul moral (care este chiar izvo-rul conceptului de autoguvernare), ea se pre-ocup` tot mai pu]in de condi]ia moral` a poli-

ticienilor [i tot mai mult de reac]ia electoratu-lui la programul politicianului. Scopul ultim al

campaniilor elective nu este acela de a primi un r`spuns din partea electoratului, ci de a determina

4. The New American Voter, 1996.




rela]ia de care este nevoie. Aceasta explic` cum de a crescut num`rul „electoratului flotant”, cel lipsit de afiliere la vreo platform` politic` sigur`, [i condus doar de preferin]e pentru „poza” unui anumit candidat.

|ntrucât campania urm`re[te s` creeze o percep]ie-suport pentru victorie, con]inutul conteaz` mai pu]in. Adeziunile nu sunt rodul argumentelor ra]ionale, al cump`nirii faptelor [i valorilor reprezentate, ci al impactului de mo-ment. Astfel, procesul politic a ajuns o com-peti]ie a model`rii per-cep]iei, prin care s` se catalizeze electoratul c`tre op]iunea gene-ratoare de voturi. Or, modul \n care candida]ii sunt recepta]i de c`tre electorat depinde de doi factori distinc]i, dar identici \n esen]`: mass-media [i banii.

Mass-media \[i ob]ine resursele aproape \n \ntregime din publicitate, care, la rândul ei, se di-fuzeaz`, cu predilec]ie, pe posturile de mare au-dien]`. Audien]a este câ[tigat` \n primul rând de calitatea [i cantitatea „entertainment”-ului ofe-rit, iar cheia acestui succes este satisfac]ia imedi-at`, oferit` prin emisiuni care stârnesc pasiunile

cele mai accesibile [i spiritul competitiv. Aces-te imperative ale mass-mediei modeleaz` atât gusturile, cât [i idealurile publicului elector. A[a se explic` de ce apar - \n roluri politice (!) - actori, cânt`re]i, fotbali[ti, comedian]i [i chiar staruri porno. |n acela[i fel se explic` [i op]iu-nea candidatului republican John McCain de a nominaliza pe post de vicepre[edinte al SUA

o doamn` fermec`toare, \n ciuda incompeten]ei ei; \n aceast` privin]`, declara]ia unui distins profesor uni-versitar este extrem de re-levant` (Washing-ton Post, 24 octombrie 2008): „Sunt atras sexual fa]` de ea. Nu-mi pas` c` nu [tie nimic.”

Al doilea factor geam`n este banul. Candida]ii aloc` mass-mediei sume uria[e pentru publicitate electoral`. Mass-

media este \ncurajat` s` promoveze candidatul cu cei mai mul]i bani, indiferent de profilul sù moral. |n campanie, banul este m`sura tuturor lucrurilor. Candidatul cu fonduri modeste, oricât de genial [i virtuos, este ignorat de mass-media [i, implicit, [i de electorat.

Toate acestea se sfâr[esc cu o zi festiv` de ale-geri, \n care electoratul e chemat la urne f`r` s` aib` op]iuni reale. Prima decizie pe care cet`]ea-

■ Chiar \n ziua victoriei str`lucite a lui Barack Obama, \n California [i \n alte dou` state - Florida [i Arizona – s-a votat schimbarea constitu]iei \n vederea redefinirii c`s`toriei drept „o institu]ie ex-clusiv heterosexual`”, lovindu-se astfel \n politica puternic` a comunit`]ii gay. Totul se \ntâmpl` la doar câteva luni de la victoria repurtat` de homo-sexuali, care, la 16 mai 2008, au ob]inut din partea Cur]ii Supreme a Californiei recunoa[terea uniunii homosexuale drept „c`s`torie”, inclusiv a dreptului de a adopta copii. ■ Victoria conservatorilor \n California, cu o majo-ritate de 52,3% contra 47,7%, a fost nea[teptat`. Sondajele prevesteau o victorie gay, cu 49%

contra 44%. De remarcat este faptul c`, din to-talul de 96,4%, câ]i s-au prezentat la urne, afro-americanii (70%) [i hispanicii (52%) au fost cei care au r`sturnat previziunile. E regretabil c` po-pula]ia alb`, \n propor]ie de 53%, i-a favorizat pe homosexuali. ■ |n statul Florida, unde legea cere ca amenda-mentele constitu]ionale s` fie sus]inute de mini-mum 60%, votul de interdic]ie a trecut, cu peste 62%. ■ Prin referendumul din noiembrie 2008, num`rul statelor care nu recunosc uniunea dintre doi ho-mosexuali drept ”c`s`torie” se ridic` la 30 (din to-talul de 50).

Se trezesc americanii?

CAMPANIA LUI OBAMA A |NREGISTRAT CEA MAI

LARG~ COLECT~ DE BANI NEIDENTIFICA}I CARE S-AU SCURS VREO-

DAT~ |NTR-O CAM-PANIE PREZIDEN}IA-

L~ AMERICAN~.


nul trebuie s-o ia \n ziua alegerilor este dac` va merge sau nu la vot. |n ciuda dictonului c` po-porul guverneaz`, e tot mai evident c` electo-ratul este un bo] de lut modelat de politicieni [i de operatorii mass-media. |n loc ca electoratul s`-[i aleag` politicienii, politicienii \[i aleg votan-]ii. Faptul c` doar 39% din electorat mai r`spunde apelului civic convine de minune po-liticienilor: cu cât mai pu]ini, cu atât mai econo-mic/facil. De exemplu, dac` vârsta a treia este segmentul care-[i mai onoreaz` responsabilita-tea, atunci sunt suficiente câteva ac]iuni ieftine, de „pâine [i pe[te”, pentru ca – printr-un vot u[or

ob]inut – o elit` de congresmeni [i guver-nan]i auto-ale[i s` dispun` de o na]iune \ntreag`.

PE PLAIURI MIORITICE

Anomaliile de dincolo de ocean sunt utile doar pentru a surprinde simpto-matologia care define[te destinul critic al politicii la \nceput de secol.

Cei ale[i de „minoritatea captiv`” ce \n-sumeaz` circa 40% din electorat nu par tulbura]i de gândul c` o mas` electoral` mai mare ar putea r`sturna socotelile prestabilite ale unor grupuri de inte-rese. Deocamdat` românul se resem-

neaz`. Pân` când? Va putea oare menghina crizei globale s`-l trezeasc` la fapte?

Când cet`]enii nu mai merg la vot [i o mi-noritate de 30-40% decide destinele unei na-]iuni, ale unei localit`]i sau ale unui jude], atunci sistemul are o problem` grav`. Fenomenul ab-senteismului reprezint` reac]ia masei \n fa]a unui sistem politic corupt [i care doar \n mod excep-]ional ia forma unei revolu]ii. Cet`]enii realizeaz` c` votul lor este inutil; c` electoratului \i lipsesc op]iuni reale; c` prin alian]e, promisiuni [i po-meni, alegerile se câ[tig` \n avans; [i, deci, c` vizi-ta la urne este o „[mecherie democratic`”. ST

0

10

20

30

40

50

60

Victoria conservatorilor din Californiala referendumul privind schimbarea Constitu]iei

\n ce prive[te adoptarea homosexualit`]ii\n procente

52,3 47,7contra pentru

Prezen]a la urne\n procente

96,4

70

52 53

0

20

40

60

80

100

Prez

en]a

tot

al`

Afro

-amer

ican

i\m

potriv

`

Hisp

anici

\mp

otriv

`

Albi

pen

trru

Prezen]a la urne la scrutinele na]ionale

1990 1992 1996 2000 2004 2007 2007 2007

în procente

0

20

40

60

80

100

Prez

iden

]iale

Euro

parla

men

tare

Prez

iden

]iale

Prez

iden

]iale

Prez

iden

]iale

Prez

iden

]iale

Refe

rend

umpe

ntru

pre

[edin

te

Refe

rend

umpe

ntru

unio

nale

76,365,3

43

29,12

2758,93

76

86

( )

( )

Politic


Dac` mai era nevoie de \nc` o dovad` c` problemele religioase au un poten]ial major

de a produce tensiuni pe scena politic` interna]ional`, aceasta a venit la \nceputul lunii trecute. Joi, 9 octombrie, la Catedrala Sf. Petru din Roma, Papa Benedict al XVI-lea a oficiat o mes` cu ocazia anivers`rii a 50 de ani de la moartea Papei Pius al XII-lea. Remarcile f`cute de actualul pontif cu privire la ac]iunile predecesorului sù pentru sal-varea evreilor de represaliile naziste din timpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial au alimentat din nou specula]iile referitoare la posibila beatifi-care a acestuia, fapt ce a stârnit proteste \n rândul comunit`]i-lor evreie[ti, dar [i tensiuni la nivelul rela]iilor diplomatice dintre Sfântul Scaun [i Israel. Dezbaterile create \n jurul acestui subiect, \nc` departe de

a fi epuizate, caut` r`spunsul la \ntreb`ri r`scolitoare: Ar fi putut Pius al XII-lea s`-i ajute mai mult pe evreii persecu-ta]i de nazi[ti – a[a cum sus-]in liderii evrei – sau merit` s` fie a[ezat \n galeria sfin]ilor pentru ajutorul dat victime-lor – a[a cum sus]in oficialii Sfântului Scaun? Poate fi considerat` „t`cere vinovat`” atitudinea fostului pap` fa]` de ororile s`vâr[ite de regimul nazist \mpotriva evreilor sau, dimpotriv`, acesta merit` omagii pentru c` le-a acordat sprijinul?

„NOI NU PUTEM IERTA”

Totul a \nceput când Vaticanul, \ntr-un gest cordial, l-a invitat pe rabinul-[ef din Haifa, Shear-Yashuv Cohen, s` se adreseze Sinodului Episcopilor Catolici, \ntrunit la Roma pentru a discuta

Procesul de beatifi care a Papei Pius al XII-lea este o permanent` surs` de tensiuni diplomatice \ntre Vatican [i Israel.

Umbrele trecuFLORIAN RISTEA

nu dau paceVati

21SEMNELE TIMPULUI

\nv`]`tura Scripturilor ebraice. R`spunzând invita]iei, acesta a realizat prea târziu c` vizita coincidea cu ceremoniile legate de aniversarea a 50 de ani de la moartea Papei Pius al XII-lea [i a declarat c`, dac` ar fi [tiut, nu ar fi devenit primul evreu care s-a adresat celui mai \nalt organism al Bisericii Catolice. Deoarece \n cadrul mesei oficiate \n memoria lui Pius al XII-lea, Papa Benedict al XVI-lea a vorbit \n ap`rarea acestuia, spunând c` „a lucrat \n secret [i \n t`cere pentru a evita rùl mai mare [i a salva cel mai mare num`r posibil de evrei”, rabinul a replicat \ntr-o conferin]` de pres` sus-]inut` \nainte de a se adre-sa Sinodului: „Noi sim]im c` fostul pap` trebuia s` vor-beasc` cu mai mult` for]` decât a f`cut. Poate c` el a ajutat \n secret multe dintre victime [i refugia]i, dar \ntre-barea este: ar fi putut el s`-[i ridice vocea [i s` ajute sau nu? Noi, ca victime, sim]im c` da.” |n plus, \n discursul ]inut \n fa]a episcopilor catolici, el a adùgat: „Noi nu putem ierta sau uita,” f`când o trimitere evident` la Pius al XII-lea.

Noiembrie, 2008

utului

icanului

Ospitalitate prost r`spl`tit` „Noi vedem c` Papa a invitat, cu mare ospita-litate, un rabin la Sinodul nostru, iar acesta din urm`, abuzând de bun`tatea noastr`, l-a atacat de trei ori pe Pius al XII-lea. Rabinul a avut drep-tul s` spun` ce dore[te, desigur, dar atâta timp cât el a fost invitat [i a vorbit \n aceast` ma-nier`, nu putem spera la o \mbun`t`]ire a rela]ii-lor noastre,” a spus preotul iezuit Peter Gumpel, ap`r`torul cauzei lui Pius al XII-lea.

22 SEMNELE TIMPULUI

PIUS AL XII-LEA, LA JUDECATA ISTORIEI

Pius al XII-lea a r`mas \n istorie drept unul dintre cei mai controversa]i lideri ai perioadei celui de-Al Doilea R`zboi Mondial nu pentru ceea ce a f`cut, ci pentru ceea ce nu a f`cut. Cu toate c` Vaticanul a fost informat (cel pu]in c`tre sfâr[itul r`zboiului) cu privire la geno-cidul nazi[tilor asupra evreilor europeni, iar unele organiza]ii evreie[ti chiar l-au implorat s` vorbeasc`, papa a refuzat s` condamne public atrocit`]ile. Din acest motiv, procesul beatific`rii sale, \nceput la 18 noiembrie 1965 (la propunerea Papei Paul al VI-lea), a fost con-testat [i \ntârziat pân` \n zilele noastre. Controversa pe care Vaticanul a catalogat-o recent drept „istorie \ntuneca-t`” s-a aprins chiar \nainte de \nceperea acestui proces, odat` cu publicarea dramei „Reprezentantul” (The Deputy), \n care tân`rul scri-itor german, Rolf Hochhut, \l acuza pe Pius al XII-lea de pasivitate [i timiditate \n timpul Holocaustului; piesa a fost ecranizat` \n anul 2002 de Costa Gavras, \n pelicula „Amen”. De remarcat c`, \n ciuda slabei document`ri, a abunden]ei de inexactit`]i istorice [i a tonului calomni-ator, piesa a avut un impact puternic asupra genera]iei

contemporane de germani, care \[i repudiaz` „p`rin]ii nazi[ti”. Pân` ast`zi, din cauza influen]ei acestei piese, pentru mul]i germani, Pius al XII-lea este simbolul unei institu]ii ipocrite [i represive, dispus` la \ncuviin]area crimelor nazi[tilor pentru a-[i asigura supravie]uirea.

|n acela[i ton cu piesa amintit`, a fost publicat`, \n

anul 1999, cartea „Pontiful lui Hitler” (Hitler’s Pope), scris` de britanicul John Cornwell. Demersul scriitoricesc al lui Cornwell se bazeaz` pe rolul istoric pe care cardinalul Eugenio Paceli (viitorul Pap` Pius al XII-lea) l-a avut \n negocierea Reichskonkor-dat-ului1 cu Germania, pe care majoritatea istoricilor \l consider` un pas important

Umbrele trecutului nu dau pace Vaticanului

„DAC~ VOR S~-L BEATIFICE PE PIUS AL XII-LEA, |NAINTE DE A |NL~TURA |NDOIELILE ASUPRA T~CERII ACESTUIA, POT S~ O FAC~, DAR VATICANUL TREBUIE S~ {TIE C~, PENTRU COMUNITATEA EVREIASC~, ACEST FAPT AR DESCHIDE O RAN~ GREU DE |NCHIS.” AMOS LUZATTO, PRE{EDINTELE ONORIFIC AL COMUNIT~}ILOR EVREIE{TI, PENTRU COTIDIANUL ITALIAN LA REPUBLICA.

Noiembrie, 2008


pentru recunoa[terea legi-timit`]ii interna]ionale a regimului nazist al lui Adolf Hitler. Dincolo de aceast` realitate istoric` ce nu poate fi contestat`, \n urma criticilor aduse c`r]ii, Cornwell [i-a retras multe dintre afirma]iile f`cute cu privire la presupusul consim]`mânt al lui Pius al XII-lea fa]` de exterminarea evreilor.

|ntr-un articol publicat la 25 ianuarie 2007, pe pagina National Review Online, fostul [ef al spionajului românesc, Ion Mihai Pacepa, sus]ine c` piesa „Reprezentantul” a f`cut parte dintr-o ampl` campanie a KGB-ului de discreditare a lui Pius al XII-lea.2 Oricare ar fi adev`rul, se pare c` \nsu[i Vaticanul a ajutat prea pu]in la clarificarea acestui caz. De[i a publicat 12 volume cu docu-mente din arhivele sale, din perioada 1965-1981, Vaticanul a refuzat de-a lungul vremii, „din motive tehnice”, s` permit` accesul cercet`torilor la acele documente diploma-tice care ar aduce, probabil, mai mult` lumin` \n aceast` controvers`.

La[ sau erou?De-a lungul timpului, au existat [i voci (inclusiv din partea evreilor) care au apreciat pozi]ia Papei Pius \n timpul Holocaustului. |n do-meniul presei, la 16 august 1943, revista Time \i aprecia pe pap` [i Biserica Catolic` pentru „lupta cu totalitarismul \n mod con[tient, de-votat [i autorizat pentru mai mult timp decât orice putere organizat`”, iar The New York Times lùda eforturile sale de a se opune anti-se-mitismului [i agresiunii naziste. Evrei proeminen]i – \ntre care Pinchas Lapide, teolog evreu [i diplomat la Milan \n 1960, [i Golda Meir, fost prim-ministru al Israelului – i-au mul]umit public Papei Pius al XII-lea pentru salvarea a cel pu]in 700.000 de evrei. Sir Martin Gilbert, bi-ograful oficial al lui Winston Churchil, el \nsu[i evreu [i o autoritate \n domeniul Holocaustului, a afirmat c` Pius al XII-lea, departe de a merita discreditarea, ar trebui s` fie un candidat la Ordinul „Neam Merituos”, acordat de muzeul Yad Vashem din Ierusalim.

Ce spun arhivele Vaticanului „Sper c` ei [oficialii Vaticanului] vor petrece un procent mai mare din timpul lor \n efortul de a deschide arhivele [i mai pu]in cu acela de a t`r`g`na lucrurile printr-o prezentare selectiv`,” a spus Abraham Foxman, din partea organiza]iei Anti-Defamation League, pentru publica]ia independent` National Catholic Reporter. „Noi suntem dispu[i s` retragem argumentele noastre. {i Vaticanul ar trebui s` [i le retrag` pe ale sale, pân` când cercet`torii vor putea s` exami-neze \n mod deschis materialul [i s` vad` ce este acolo,” a adùgat Foxman, a c`rui organiza]ie s-a opus \n mod consecvent canoniz`rii lui Pius al XII-lea.

Mormântul Papei Pius al XII-lea

O PROBLEM~ A CRE{TINISMULUI, NU DOAR A PAPEI

Criticii lui Pius al XII-lea sus]in c` o enciclic` papal` ar fi putut salva vie]ile evreilor europeni. Trebuie precizat \ns` c` influen]a institu]iei papale \n politica interna]io-nal` a vremii era departe de cotele pe care le atinge \n pre-zent, iar o denun]are direct` a lag`relor de concentrare naziste ar fi putut pune \n pericol nu doar pe evrei, ci [i pe catolici sau pe membrii altor etnii, care nu f`ceau parte din a[a-numita „ras` arian`”. Este cunoscut faptul c` nazi[tii au \ntemni]at nu doar evrei, ci [i mii de catolici polonezi [i germani (printre care numero[i preo]i), dar [i circa 22-23.000 de ]igani (\n lag`rul Birkenau), fapt pu]in men]ionat de organiza]iile evreie[ti pentru salvarea vic-timelor Holocaustului. Astfel,


24 SEMNELE TIMPULUI

„tonul” dat de nazi[ti a fost preluat [i \n alte p`r]i ale Europei, unde, pe lâng` „problema evreiasc`”, s-a trecut la o „rezolvare” similar` atât a „problemei ]ig`ne[ti” (Germania, Austria, Olanda, Belgia, Polonia, România, Ungaria, Cehoslovacia), cât [i a „problemei ucrainene” (România).

|n al doilea rând, catolicii germani care au sus]inut regimul nazist [i au colaborat cu acesta nu aveau nevoie de o enciclic` privitoare la lipsa de etic` a Legilor de la Nuremberg3. Chiar admi]ând un asemenea scenariu, este greu de sus]inut c` o condam-nare papal` i-ar fi putut deter-mina pe nazi[ti s` renun]e la „solu]ia final`”,4 \n condi]ii-le \n care chiar [i atunci când Germania pierdea r`zboiul pe dou` fronturi, nazi[tii alocau \nc` resurse importante pentru \ndeplinirea a ceea ce repre-zentase mereu o prioritate major` pentru ei. Nu \n ultimul rând, ceea ce i se repro[eaz` lui Pius este c`, prin t`cerea sa, a ac]ionat mai mult ca un diplomat care avea de ap`rat institu]ia papal` decât ca un p`stor de suflete. |ns`, f`r` a cùta circumstan]e atenuante pentru acest controversat pap` (c`ruia nu i se poate imputa

cu certitudine nici c` ar fi fost un simpatizant al nazi[tilor, nici c` ar fi fost anti-semit), nu trebuie s` uit`m c` Pius al XII-lea a fost un om al tim-pului sù, care a ac]ionat ca orice fiin]` uman` aflat` \ntr-o dilem` agonizant`. Cum era mai bine s` ac]ioneze? S`-[i asume responsabili-tatea de lider spiritual la care

priveau milioane de suflete [i s` condamne ororile nazismului sau, a[a cum a [i f`cut pân` la urm`, având doar o auto-ritate moral`, s` \ncerce s`

medieze, nu s` se angajeze \n conflict cu una dintre p`r]i? Analizând evenimentele \n contextul complexit`]ii acestei dileme, se ridic` o \ntrebare mult mai important`: cum a fost posibil ca, dup` secole de existen]` a cre[tinismului \n Europa, mul]i catolici devota]i ([i nu numai) s` colaboreze \n mod activ la Holocaust, iar al]ii

„CHIARcând rapoarte despre uciderea evreilor au ajuns la Vatican, Papa nu a protestat nici ver-bal, nici \n scris. |n decembrie 1942, el s-a

ab]inut de la semnarea Declara]iei prin care alia]ii condamnau exterminarea evreilor. Când evreii erau deporta]i de la Roma la Auschwitz, Papa nu a intervenit.” (fragment din legenda ce \nso]e[te fotografia lui Pius al XII-lea din Memorialul Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim)

Noiembrie, 2008

25SEMNELE TIMPULUI

(mult mai numero[i) s` \nchi-d` ochii \n fa]a suferin]ei semenilor lor? Din aceast` perspectiv`, ceea ce s-a \ntâm-plat \n timpul Holocaustului nu a fost un e[ec personal al lui Pius al XII-lea, ci al Bisericii [i al cre[tinismului \nsu[i.

UN (DEZ)ACORD DE PRINCIPIU

Acestea sunt principalele motive pentru care Israelul repro[eaz` Sfântului Scaun propunerea de beatificare a unui pap` „vinovat de t`cere” \n timpul Holocaustului. De

partea cealalt`, oficialii de la Vatican imput` Israelului e[ecul respect`rii unor p`r]i din „Acordul de Principiu” semnat la 30 decembrie 1993, \n urma c`ruia cele dou` state au stabilit rela]ii diplomatice. Printre altele, \n respectivul document, Sfântul Scaun recuno[tea statul evreu, iar acesta se angaja s` acorde un statut special clerului catolic \n }ara Sfânt` [i scutiri de taxe pentru institu]iie Bisericii. Cu toate acestea, respectivele

m`suri nu au fost aplicate nici-odat`, deoarece Israelul nu a transpus \nc` \n lege prevede-rile acordului.

De-a lungul timpului, nu doar ritmul lent al negocie-rilor i-a determinat pe oficialii Vaticanului s`-[i cam piard` speran]a \n privin]a rezolv`rii acestor chestiuni, ci [i faptul c`, \n lipsa unor prevederi legale, institu]iilor [i orga-niza]iilor sale din Israel le sunt intentate procese pentru neachitarea taxelor c`tre stat

(cum a fost cazul Spitalului Sf. Iosif din Ierusalim, \n anul 2004), iar clericilor catolici le sunt \ngreunate procedurile pentru ob]inerea vizelor de intrare [i [edere \n Israel. Astfel, Vaticanul acuz` Israelul de „rea-credin]`” pentru c` nu respect`

prevederile acordului amintit [i nici nu face vreun efort s` le legifereze, pentru a le da legiti-mitate. Neavând o baz` legal` pentru a incrimina ac]iu-nile statului evreu \mpotriva institu]iilor catolice, Sfântul Scaun denun]` inconsecven-]a Israelului, care s-a str`duit doar s` ob]in` recunoa[terea propriului stat, folosindu-se de normele de drept interna-]ional5, dar, prin amânarea adopt`rii sub form` de lege a prevederilor Acordului de Principiu, refuz` s` acorde scutiri de la plata taxelor c`tre stat a a[ez`mintelor [i organiza]iilor catolice de pe

V

Noiembrie, 2008

„INTEN}IA DE A-L TRANSFORMA PE PAPA PIUS AL XII-LEA

|NTR-UN SFÂNT ESTE INACCEPTABIL~.”

MINISTRUL ISRAELIAN PENTRU AFACERI SOCIALE, |NTR-UN INTERVIU PUBLICAT DE COTIDIANUL ISRAELIAN HAARETZ,

LA 9 OCTOMBRIE 2008



teritoriul sù. Din cauza dez-acordurilor dintre cele dou` p`r]i, la 28 august 2003, dup` zece ani de la semnarea docu-mentului, \ntreaga delega]ie diplomatic` a Israelului s-a retras de la dialogul cu Vaticanul, revenind la masa tratativelor doar \n urma puternicelor presiuni din partea Statelor Unite, \n 2004. Pân` \n prezent, realitatea este a[a cum afirma recent rabinul David Rosen, expert \n rela]ii-le dintre cele dou` state: „[Ambele p`r]i] am promis s` negociem cu bun`-credin]`

timp de doi ani. |n schimb, am negociat cu rea-credin]` timp de cincisprezece.”

VIZIT~ AMÂNAT~Umbrit` de aceste circum-

stan]e, preconizata vizit` a Pa-pei Benedict al XVI-lea \n }ara Sfânt` este pus` sub semnul \ntreb`rii. De[i pre[edintele Israelului, Shimon Peres, \n \ncercarea de a detensiona at-mosfera, a spus c` „vizita \n }ara Sfânt` nu are de-a face cu mânia sau disputele,” oficialii Sfântului Scaun sunt re]inu]i \n privin]a datei acestei vizite.

Preotul iezuit Peter Gumpel (a c`rui familie a fost persecutat` de nazi[ti), ap`r`torul cauzei lui Pius al XII-lea \n procesul de beatificare, a afirmat chiar c` vizita Papei \n Israel nu poate avea loc atâta timp cât legenda de sub fotografia lui Pius al XII-lea, din Memorialul Holocaustului din Ierusalim, nu va fi \ndep`rtat`. Aceast` legend`, care \l acuz` pe Pius al XII-lea c` nu [i-a ridicat vocea \n ap`rarea victimelor Holocaustului, se afl` sub un fragment dintr-un poem satiric, ce critic`, de asemenea,

Memorialul Yad Vashem

27SEMNELE TIMPULUI

atitudinea Papei. |n replic`, responsabilii muzeului au spus: „Orice vizit` a Papei Benedict al XVI-lea \n Israel va fi o chestiune politic` [i, de aceea, Yad Vashem nu este parte a acestei chestiuni, dup` cum a precizat [i purt`torul de cuvânt al Vaticanului.”

PENTRU |NCHEIEREDincolo de tensiunile diplo-

matice dintre cele dou` state,

Vaticanul [i Israelul sunt dou` entit`]i politice ce nu pot fi separate de religia lor. Dac` Vaticanul se identific` practic cu Biserica Catolic`, nu este mai pu]in adev`rat c` Israelul – de[i este un stat organizat pe principii secu-lare – nu se poate desprinde de religia sa, iudaismul, nici \n rela]iile interna]ionale. Cele dou` state r`mân dezbinate de animozitatea istoric` n`scut`

[i alimentat` \n jurul unui singur nume: Iisus Hristos. Pe de o parte, cre[tinismul, reprezentat de Biserica Catolic`, este un repro[ t`cut, dar permanent pentru iudaism. Faptul c` rug`ciunea pentru convertirea evreilor se afl` nu doar \n ritualul religios al unor biserici cre[tine (inclusiv al Bisericii Catolice), ci [i \n devo]iunea personal` a multor cre[tini, denot` c` iudaismul, \n ciuda anteriorit`]ii sale ca religie a adev`rului, se situeaz` acum \n afara adev`rului [i are nevoie de o converire la cre[tinism, care-l succede [i-l \mpline[te. Pe de alt` parte, iudaismul, prin faptul c` res-pinge mesianitatea lui Iisus Hristos, consider` c` religia cre[tin` este fundamentat` pe o eroare. Aceast` atitudine ireconciliabil` se pare c` va fi conservat` pentru mult` vreme de acum \nainte. ST

1. Concordatul semnat la 20 iulie 1933, \ntre Sfântul Scaun [i Germania, prin care guvernul german ob]inea interzicerea oric`rui amestec al clerului \n politic` [i \[i asigura loialitatea episcopilor fa]` de stat printr-un jur`mânt. Preo]ilor li se cerea s` se comporte ca ni[te germani [i s` se supun` superiorilor germani. La scurt` vreme dup` aceasta, Germania a semnat \n]elegeri similare cu principalele bi-serici protestante din Germania.2. Ion Mihai Pacepa, „Moscow’s Assault on the Vatican” (Asaltul Moscovei asupra Vati-canului), 25 ianuarie 2007, National Review Online.3. Legi adoptate de regimul nazist \n 1935, pe o baz` pseudo-[tiin]ific`, pentru discrimina-rea rasial` a evreilor, c`rora le era interzis` c`s`toria sau rela]ia sexual` extramarital` cu o persoan` de na]ionalitate german`, pentru „protejarea sângelui german [i onoarei ger-mane”.4. „Solu]ia final` a problemei evreie[ti”, a[a cum o numea Hitler, a fost denumirea planului nazist de exterminare a evreilor europeni prin-tr-un genocid sistematic \n timpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial. 5. Rezolu]ia 181/29.11.1947 a Adun`rii Gene-rale a Na]iunilor Unite.

Noiembrie, 2008


Cultur`

isiunea lui Mortenson se desf`[oar` \n

Pakistan [i Afganistan, zone cu grad maxim de risc. Rela]iile tensionate dintre autorit`]ile de la Islamabad [i liderii tribali din provincia Baluchistan, confrunt`rile militare frec-vente, luptele dintre trupele federale [i diferitele grup`ri teroriste din regiunea Wazi-ristan, numeroasele mitinguri care degenereaz` \n acte de violen]` – sunt factorii ce contribuie la crearea unei st`ri acute de insecuritate \n Pakis-tan. Totodat`, Pakistanul este o important` zon` de tranzit pentru drogurile din Afga-nistan, [i, \n opinia lui Trudy Rubin de la The Philadelphia Inquirer (13 ianuarie 2008), „cea mai periculoas` ]ar` din lume.” Fundamentali[tii islamici, trafican]ii de droguri, birocra]ii corup]i, instabilita-tea politic` [i s`r`cia sunt doar câteva motive care ar descura-ja ideea construirii de [coli \n regiune.

Retragerea trupelor sovie-tice din Afganistan s-a soldat cu instalarea la putere a unui regim taliban extrem de dur, care ajunsese s` controleze pân` la 90% din teritoriul ]`rii. Dup` atentatele teroriste din septembrie 2001, talibanii au fost acuza]i c` \l sus]in pe Osama bin Laden [i, implicit,

organiza]ia terorist` Al-Qaeda. Un nou r`zboi a \nceput, [i \n ciuda faptului c` trupele aliate au mizat pe o victorie rapid`, situa]ia real` din teren s-a dovedit mult mai imprevizi-bil`. Oficiali ai Casei Albe au apreciat recent c` r`zboiul din Afganistan este unul de durat`, a[a c`, \n aceste condi]ii,

Firul de nisipFirul de povestea lui

Guvernul Pakistanului anun]a \n luna august (a.c.) c`, \n data de 23 martie 2009, pre[edintele Asif Ali Zardari va acorda unui american distinc]ia Sitara-e-Pakistan („Steaua Pakistanului”). Americanul este Greg Mortenson, iar medalia amintit` o va primi pentru eforturile sale de promovare a educa]iei \ntr-una dintre cele mai periculoase regiuni din lume.

FLORIAN BIC~


prezen]a unui cet`]ean strìn \n zonele de conflict, mai ales a unui american, ar putea fi ca-talogat` nebunie sau misiune sinuciga[`.

COLIERUL CHRISTEI„Greg Mortenson este efici-

ent \ntr-o zon` \n care ameri-canii nu sunt populari, pentru

c` el rela]ioneaz` cu oamenii ca fiin]e umane.” (Bill Clin-ton). Co-fondator [i director al Institutului Asia Central`, fon-dator al organiza]iei Pennies for Peace, Greg Mortenson a desf`[urat \n ultimii cincispre-zece ani o intens` activitate de promovare a educa]iei \n Pa-kistan [i Afganistan. |n urma

Firul de nisipnisipGreg Mortenson

eforturilor sale au fost ridicate pân` \n prezent 78 de [coli \n regiuni \n care educa]ia nu era nici m`car un vis frumos.

Nici Mortenson nu a visat vreodat` c` va ajunge s` con-struiasc` [coli pentru copiii s`raci din Asia. Ca fiu al unor misionari [i \nv`]`tori lute-rani \n Tanzania, [i-a petrecut copil`ria la poalele muntelui Kilimanjaro. De la p`rin]ii sì a deprins gustul pentru slujirea celor nevoia[i. Tat`l sù a fost unul dintre fondatorii Centru-lui Medical Cre[tin Kiliman-jaro, iar mama sa a pus bazele {colii Interna]ionale Moshi. |n dreptul lui Mortensen se adevere[te versul poetului Ta-gore: „R`d`cinile sunt crengi crescute-n v`zduh”.

|n 1992, Greg Mortenson a trebuit s` fac` fa]` trecerii \n nefiin]` a Christei, sora lui mai mic`, \n vârst` de numai 23 de ani. Un an mai târziu, purtând \n buzunarul hainei un colier al Christei, Mortenson [i-a propus s` escaladeze vârful K2. |n copil`rie, la vârsta de numai 11 ani, \[i \ncercase puterile pe acoperi[ul Africii – Kiliman-jaro. C`]`r`tor profesionist, Mortenson dorea s` escala-deze de data aceasta al doilea vârf al lumii (K2 are o altitu-dine de 8611 m), pentru a l`sa acolo colierul surorii sale, ca un ultim omagiu. Expedi]ia sa

f t il l f t idi t

Greg Mortenson [i copiii din Korphe

Firul de nisip – Povestea lui Greg Mortenson


din 1993 s-a soldat cu un e[ec. A fost \ns` \nceputul celei mai minunate aventuri...

TREI CE{TI DE CEAIEpuizat fizic, Mortenson

dorea s` coboare de pe K2 [i s` ajung` cât mai repede la Askole, iar de acolo, cu ma[ina, la Skardu – capitala baltistan`. R`t`cind drumul, a ajuns \n Korphe, un sat pe care nu-l identificase pe nicio hart`. Providen]ial` r`zle]ire de la drumul drept! Nurmandhar-ul satului1, Haji Ali, l-a g`zduit \n locuin]a sa. |n timp ce se recupera fizic, Mortenson a observat s`r`cia lucie \n care trìau s`tenii.

Se spune c` nu [tii ce este s`r`cia pân` când nu o miro[i. Mortenson a avut aceast` [ans`. Pe de o parte a desco-perit c` aici, departe de jungla de asfalt, via]a are un alt ritm [i un alt gust. |n acela[i timp a descoperit nevoile oamenilor balti2. Cel mai apropiat medic 1 Liderul comunit`]ii ([eful satului).2. Baltii sunt o minoritate etnic` de cca. 300.000 de locuitori, concentra]i \n special \n nordul Pakistanului. Cei mai mul]i dintre ei sunt musulmani [ii]i.

se afla la o s`pt`mân` de mers pe jos. Unul din trei copii n`scu]i la Korphe nu apuca aniversarea primului an de via]`. Folosindu-[i preg`tirea de „sor`” medical` [i trusa de prim ajutor, Mortenson a \ncercat s` aline suferin-]ele celor bolnavi (de-a lungul anilor a ajuns cunoscut drept Dr. Greg).

Dorind s` vad` [coala din Korphe, Mortenson a aflat cu stupoare c` nu exist` a[a ceva. Guvernul nu \[i permitea s` pl`teasc` un \nv`]`tor pentru copiii din acel s`tuc, costurile fiind exagerat de mari – un dolar pe zi. Imaginea copiilor care st`teau a[eza]i \n cerc, scriind \n praful drumului cu be]i[oare speciale, i s-a \ntip`rit lui Mortenson \n suflet. „O s` v` construiesc o [coal`”, i-a pro-mis lui Haji Ali. {i f`r` s` [tie, rostind aceste cuvinte, a dat vie]ii sale un nou sens.

Vârful K2

Date despre satul KorpheLocalizare: Valea râului

Braldu}ar`: PakistanPopula]ie: 400Locuin]e: 40Limb`

na]ional`: urduLimb` local`: baltiCulturi locale: cartofi, grâu,

ovâz, fasole [i legume

Animale: Iaci, zou (o \n-cruci[are \ntre iac [i vac`), vaci, oi, gìni, capre

Date despre [coala din satul KorpheSuprafa]`: 1970 m2

Num`r

de clase: 4 plus o biblio-tec` (prima din Valea Braldu) [i o camer` a profesorilor

Toalete: 1Elevi: 95 (33 de fete [i

62 de bìe]i)Profesori: 3 b`rba]iSalariul

profesorilor: 1$/ziAnul [colar: din martie pân`

\n decembrie

Sursa: www.penniesforpeace.org Sursa: www.penniesforpeace.org


|ntors \n Statele Unite, Mor-tenson a \nceput s` trimit` scrisori prin care solicita ajutor pentru construirea unei [coli destinate copiilor s`raci din \ndep`rtatul Pakistan. Le-a scris senatorilor americani. I-a scris actri]ei Susan Sarandon. I-a scris lui Oprah Winfrey [i tuturor starurilor de cinema care ar fi putut contribui finan-ciar la proiectul sù. Un prie-ten pakistanez emigrat \n SUA l-a \nv`]at cum s` foloseasc` un computer pentru a trimite cât mai multe scrisori. Dup` ce a expediat vreo 580, a primit un singur cec de la un fizician (12.000 $), \nso]it de un bilet: „S` n-o dai \n bar`!”

I-au trebuit trei ani (1993-1996) pentru a ridica prima [coal`. Oamenii din Korphe p`reau c` nu \n]eleg planurile sale. |n timp, Mortenson a \n-v`]at c` succesul este rodul implic`rii ambelor p`r]i.

Comunit`]ile locale au \nceput s` colaboreze la realizarea pro-iectelor. Delegarea comunit`-]ii din Korphe a fost de fapt cheia succesului. A fondat apoi Institutul Asia Central` (CAI) prin care strânge fonduri pentru proiectele sale. Prin intermediul CAI a dezvoltat [i programul Pennies for Peace pentru promovarea filantropi-ei \n rândul copiilor din Occi-dent. Un penny reprezint` 1% dintr-un dolar [i nu valoreaz` mai nimic \n SUA. |n schimb,

\n Afganistan cu un penny po]i cump`ra un creion, \ncurajând astfel un copil s` mearg` la [coal`. {colile construite cu ajutorul lui Mortenson au fost ridicate una câte una, mai \ntâi \n Pakistan, apoi \n Afganistan. |n ultimii ani el a construit [coli [i \n Mongolia [i Kirghistan.

Cea mai important` lec]ie \nv`]at` de Mortenson de-a lungul anilor este cea primit` de la mentorul sù, nurman-dhar-ul Haji Ali: „Prima dat` când bei ceai cu un balti, e[ti un strìn. A doua oar` e[ti un oaspete de onoare. La a treia cea[c` de ceai devii membru al familiei, iar pentru familia noastr` suntem gata s` facem orice, chiar s` murim3.”

EDUCAREA FETELOR: O PROVOCARE

Deseori, Mortenson citeaz` un vechi proverb african: „Dac` educi un bìat, educi o singur` persoan`, dar dac` educi o fat`, educi o comuni-tate.”

De[i \n [colile construite de Mortenson \nva]` atât fete, cât 3 „Three Cups of Tea” (Penguin Books, 2007), 150.

Date despre PakistanCapital`: IslamabadLimb`

na]ional`: urduReligii: musulman`

sunnit`, mu-sulman` [iit`, cre[tin`, hindu

Moned`: rupie pakis-tanez` (57 de rupii = 1$)

Venit anual

per familie: 410$ (cf. B`ncii Mondiale)

Speran]` de via]`: 63Alfabetizare: 48% (cf.

UNESCO)

Date despre AfganistanCapital`: KabulLimbi

na]ionale: dari, pashtu, turc`

Religii: musulman` sunnit`, mu-sulman` [iit`, cre[tin`, hindu

Moned`: afghani (50 afghani = 1$)

Venit anual

per familie: 250$ (cf. UNICEF)

Speran]` de via]`: 43Alfabetizare: 36% (cf.

UNESCO)

Sursa: www.penniesforpeace.org Sursa: www.penniesforpeace.org



[i bìe]i, prin proiectele Institutului Asia Central` se urm`re[te \n primul rând promovarea educa-]iei fetelor. Potrivit unui raport al organiza]iei Help The Afghan Children, 50 % dintre bìe]ii de vârst` [colar` [i 80% din fetele din Afganistan sunt anal-fabe]i.

|ntr-un raport ONU se preciza c` 60% din fetele care se c`s`toresc \n Afganistan nu au \mplinit vârsta legal` de 16 ani. Sunt cazuri când copile de zece ani sunt c`s`torite de p`rin]ii lor. S`racii obi[nuiesc s` \[i „vând`” fiicele. Mortenson crede c` poate fi schimbat` aceast` nefericit` stare de fapt prin educa]ie.

Jonathan Foreman, jur-nalist la Daily Telegraph, a vizitat una dintre aceste [coli de fete dintr-o zon` numit` „Micul Tibet” (\n nor-dul Pakistanu-lui). „Educa]ia fetelor este o chestiune peri-culoas` [i controversat` \n aceast` parte a lumii,” scrie Foreman. Extremi[tii religio[i condamn` educa]ia fetelor. Partizanii talibanilor amenin]` adeseori cu uciderea fetelor care merg la [colile locale, iar alteori agresiunea este \ndrep-tat` \mpotriva \nv`]`torilor. Au existat cazuri când [colile de fete au fost pur [i simplu bombardate.

|n ciuda acestor realit`]i des-curajante, Mortenson \[i continu` proiecte-le. Este sprijinit de

clerici musulmani, de militari [i oameni ai mun]ilor, dar cei mai aprigi sus]in`tori ai lui sunt oamenii simpli din Afga-nistan [i Pakistan, care doresc cu disperare ca fiii [i fiicele lor s` fie educa]i. „Sunt convins c` solu]ia pe termen lung – declara lt.-col. Christopher Kolenda, deta[at \n Afganistan – pentru terorism \n general, [i

pentru Afganistan \n mod special, este educa]ia.”

Când \n 1995 liderul religios din satul Chakpo i-a cerut s` renun]e la proiectele sale, motivând c` \n Coran se interzice educarea fetelor, mai ales \n cazul \n care [coala este construit` de un necre-dincios, Mortenson s-a temut c` va fi silit s` renun]e. Un an mai târziu, consiliul liderilor mu-sulmani din Skardu i-a adresat o scrisoare care \ncepea cu urm`toarele cuvinte: „Drag` milostivu-le fa]` de s`rmani...” Prin scrisoare consiliul cerea liderilor musulmani s` nu se opun` inten]iilor nobile ale americanului. |n ciuda acestui fapt, experien]ele sale au fost uneori nepl`cute. |n 1996 a fost r`pit timp de opt zile \n re-giunea Waziristan. |ntr-o

alt` ocazie a fost pe punctul de a-[i pierde via]a \ntr-un schimb de focuri dintre lorzii droguri-lor din Afganistan.

Din 1993 [i pân` \n prezent, \n [colile construite de Mor-tenson au fost educate 18.000 de fete. Pe termen mediu [i lung educa]ia va avea efecte benefice: sc`derea mortalit`]ii infantile, reducerea exploziei demografice [i ridicarea ni-velului s`n`t`]ii. Copiilor li se predau ore de igien`, nutri]ie, dar [i cursuri despre Islam. |n 2004, pre[edintele Pervez Musharraf l-a implicat pe Mor-tenson \ntr-un proiect na]ional de reformare a curriculumului educa]ional.

|arcM\p


G.W.B. VS G.M.Nicholas D. Kristof, jurnalist

la The New York Times, apre-cia c`, dup` evenimentele din 11 septembrie 2001, \n Pakistan [i Afganistan americanii s-au raportat \n dou` feluri la pro-blematica terorismului: metoda G. W. Bush [i metoda G. Mor-tenson. Guvernul condus de George Bush s-a concentrat pe interven]ia militar`, fapt ce a dus la o \ncordare a rela]iilor cu Pakistanul [i la un lung [i sângeros r`zboi \n Afganistan.

Cu o abordare diametral opus`, Mortenson a ales calea mai grea, cu rezultate pe termen lung: alfabetizarea. Kristof atr`gea aten]ia asupra faptului c` talibanii \[i recru-teaz` membrii din rândul celor needuca]i. Pe termen lung, pentru \nfrângerea talibanilor, [colile ridicate prin eforturile depuse de Mortenson pot face mai mult decât trupele aliate. Fiecare rachet` Tomahawk lansat` spre zonele de conflict cost` 500.000 dolari, bani sufi-

cien]i pentru a construi 20 de [coli. „Cine spune c` ai nevoie de arme pentru a lupta \mpotriva terorii?” se \ntrebau retoric jurnali[tii de la publica-]ia The Economist. Chiar a[a: cine spune? Vizitând Pakis-tanul dup` 9/11, Mortenson a fost uimit de faptul c` oamenii simpli din aceast` ]ar` \i cereau iertare pentru cele \ntâmplate la World Trade Center. O v`duv` s`rac` i-a \ncredin]at cinci ou`, rugându-l s` le duc` v`duvelor din New York. {ocul adev`rat a urmat la \ntoarcerea \n Statele Unite, când a fost amenin]at cu moartea [i acuzat de tr`dare de c`tre compatrio]ii sì.

Planul lui Mortenson este de a construi \n continuare [coli, chiar [i \n regiunile ostile. Oficiali ai armatei americane, implica]i \n opera]iunile din Afganistan, l-au contactat pentru a \ncerca s` vad` cum pot implementa metodele sale, cu scopul de a deschide canale de comunicare cu localni-cii. Pentru Mortenson cheia succesului este construirea de rela]ii, iar \mplinirea acestui deziderat necesit` timp [i r`bdare. Este mai simplu s` prinzi inamicul sub foc \n-cruci[at decât s` participi la jurga – \ntâlnire a comunit`]ii locale – pentru a-i convinge pe oameni c` educa]ia este calea cea mai bun` pentru schim-barea \n bine. Unul dintre succesele ob]inute de Morten-son a fost acela c` a convins doi fo[ti talibani, antrena]i \n Cecenia [i implica]i \n luptele din Afganistan, s` lase armele [i s` lucreze ca \nv`]`tori \n [colile sale.

Fete dintr-o tab`r` de refugia]i afgani

{coal` amenajat` \ntr-un cort, \ntr-o tab`r` de refugia]i afgani


„SCRIE |NTR-O CARTE TOATE...”

|n 2006 a fost publicat` povestea ce[tilor de ceai. Scris` de Mortenson \mpreun` cu jurnalistul David Oliver Relin, „Three Cups of Tea” avea s` devin` \n scurt timp un best-seller. Pentru Time Magazine era cea mai bun` carte a anului. Elogii [i premii a primit din partea mai multor publica]ii [i case de editur` – People Magazine, Publisher’s Weekly, Pacific Northwest Booksellers Association. Timp de 47 de s`pt`mâni „Three Cups of Tea” s-a men]inut \n topul New York Times al celor mai vândute c`r]i.

Celor 5000 de ofi]eri de la Colegiul U.S. Army War li s-a cerut s` citeasc` aceast` carte. Mortenson a fost invitat s` vorbeasc` la Departamentul Ap`r`rii SUA. La scurt timp dup` aceea, liderii de la Pentagon luând de-cizia de a cump`ra un num`r impresionant de exemplare ale c`r-]ii sale. „Three Cups of Tea” a fost citit` [i de fostul pre[edinte pakistanez Pervez Musharraf, pe care Mortenson l-a \ntâlnit cu pu]in timp \nainte ca acesta s` \[i dea demisia pe 18 august 2008.

La biblioteca public` din Lake Oswego, mai mult de 1000 de persoane s-au \nghe-suit pentru a prinde un bilet gratuit la conferin]a sus]inut` de cei doi autori. Oriunde \[i

spune povestea [i prezint`, \n felul sù simplu, cum po]i s` schimbi lumea, oamenii vin \n num`r mare s` \l asculte. Dup` ce le-a vorbit elevilor de la liceul Bodine, \nv`]`toarea Cecilia Ramirez a m`rturisit c` niciodat` nu a primit un

feedback atât de pozitiv din partea elevilor sì. La Cambridge (Massa-chusetts), Mortenson a avut un auditoriu de 1400 persoane, \n San Francisco – 2000, iar \n Bainbridge Island (statul Washington) – 2500 de ascult`tori.

De-a lungul anului 2007 a c`l`torit \n 120 de ora[e [i a vorbit despre misiunea sa \n fa]a a 50.000 de oameni.

Hollywoodul s-a ar`tat interesat de povestea lui Mor-tenson, dar acesta a refuzat s` o „vând`,” fiind de p`rere c` produc`torii de film sunt


Greg Mortenson,

la lansarea c`r]ii sale


interesa]i doar de aspectele spectaculoase ale pove[tii, care, evident, sunt profitabile din punct de vedere financiar.

FIRUL DE NISIPAm putea fi ispiti]i s` ne

gândim cât de pu]in \nseamn` cele 78 de [coli construite de Greg Mortenson \n Afganistan [i Pakistan. |n lumea \ntreag` sunt milioane de copii care trìesc \n continuare \n s`r`cie lucie, f`r` a avea hran` [i ap`, copii exploata]i, copii abuza]i [i maltrata]i, \nrola]i \ntr-un r`zboi care nu este al lor, lipsi]i de un acoperi[ deasupra capului

[i luptând pentru un codru de pâine. Raportate la aceast` realitate, eforturile sale sunt o pic`tur` de ap` \ntr-un ocean. Dar putem opta pentru o alt` perspectiv`...

|n romanul „Extrem de tare [i incredibil de aproape” al lui Jonathan Safar Foer, exist` un scurt pasaj \n care Oscar, un pu[ti, discut` cu tat`l sù despre cât de nesemnificativ` este via]a omului raportat` la universul care ne \nconjoar`. La un moment dat, tat`l sù \l \ntreab` ce s-ar \ntâmpla dac`

ar muta cu penseta un fir de ni-sip din de[ertul Sahara. |n final, micu]ul Oscar ajunge la con-cluzia c` prin acest gest lipsit de importan]` el ar schimba de fapt Sahara, care este la urma urmei un de[ert uria[.

Greg Mortenson a mutat un fir de nisip. |n aparen]`, de[ertul a r`mas acela[i. Dar dac` prive[ti de aproape, prin ochii celor 28.000 de copii care au fost [i sunt educa]i \n [colile sale, vei spune asemenea micu-]ului Oscar: „Iat` un om care a schimbat Sahara!” ST

Greg Mortenson, cu elevele {colii de Fete

PE TERMEN LUNG, PENTRU |NFRÂNGEREA TALIBANILOR, {COLILE RIDICATE PRIN EFORTURILE DEPUSE DE MORTENSON POT FACE MAI MULT DECÂT TRUPELE ALIATE.

Cultur`


rimele preocup`ri privind construirea unui ad`post pentru salvare \n cazul unui dezastru planetar,

conform raportului biblic, dateaz` din vremea patriar-hului Noe, cu aproximativ dou` milenii [i jum`tate \na-intea erei cre[tine. |n urma potopului, popula]ia lumii de atunci – estimat` la peste dou` sute de milioane de oameni – a disp`rut, singurii supravie]ui-

tori fiind patriarhul [i familia sa.

Perpetuarea vie]ii a fost posibil` datorit` unei b`rci uria[e, care a g`zduit \n timpul calamit`]ii, pe lâng` familia patriarhului, provizii de hran` pentru mai multe luni, precum [i o varietate de specii din fauna [i, probabil, flora ante-diluvian`. Din perspectiv` divin`, acest eveniment a fost provocat de morala precar`

DORIN AITEANU

Cu toate c` R`zboiul Rece s-a \ncheiat de aproape dou` decenii nedeclan[ând temutul holocaust nuclear, anul 2000 a venit [i a trecut f`r` ca virusul electronic s` fi paralizat infra-structura global`, iar planeta nu a fost \nc` lovit` de niciun asteroid, teama c` rasa uman` ar putea pieri \ntr-un cataclism universal nu s-a atenuat defel, ci, dimpotriv`, o reg`sim printre cei care \nc` se mai preg`tesc pentru era post-catastrofi c` prin construirea de ad`posturi adecvate.

O arc`

a societ`]ii prediluviene. Dumnezeu i-a asigurat totu[i pe supravie]uitori c` rasa uman` nu va mai disp`rea nici-odat` \n urma unui dezastru acvatic global.

Aceast` asigurare nu a cânt`rit \ns` prea mult pentru viitoarele genera]ii, ceva mai pu]in \ncrez`toare \n certitu-dinea promisiunilor divine. |n consecin]`, a fost construit un alt tip de ad`post, de ast` dat`

pentru salvarea unui num`r restrâns de oameni: turnul Babel. Nu a mai fost \ns` fina-lizat din cauza unei stranii probleme de comunicare: lucr`torilor li s-au \ncurcat limbile.

C~LDUR~ MARE...Perspectiva sfâr[itului lumii

i-a preocupat pe cei dintâi apostoli, la \nceputurile erei cre[tine. Ace[tia credeau \n

promisiunea revenirii lui Iisus Hristos, când omenirea are s` fie confruntat` cu un alt moment decisiv, similar poto-pului. |n fapt, s-ar produce o serie de cataclisme la nivel global, având efecte selective asupra locuitorilor Terrei, pe acelea[i criterii de moralitate: cei care se vor fi dep`rtat \n mod voit de Dumnezeu vor fi nimici]i, pe când ceilal]i vor trì \ntr-o lume restaurat`, similar` celei de la crea]iune.

Cre[tinii au a[teptat reve-nirea lui Iisus Hristos \nc` din primul secol. {i pentru c` mult a[teptatul eveniment nu a avut loc, credincio[ii au dat na[tere, timp de dou` milenii, unor serii de specula]ii privitoare la data [i probabilitatea revenirii lui Iisus Hristos. Este demn de remarcat modul \n care apostolii descriu derularea evenimentelor finale. Ace[tia vorbesc de o distrugere global` cauzat` de un fenomen termic devastator (2 Petru 3.10), f`r` a da \ns` detalii pre-cise privitoare la sursa acestui eveniment.

Dac` \n primele 19 secole ale erei cre[tine, distrugerea aceasta era pus` pe seama unor elemente naturale, \nce-pând cu a doua jum`tate a secolului al XX-lea, odat` cu apari]ia zorilor erei atomice, s-a realizat pentru prima dat` c` exist` posibilitatea ca dis-trugerea global` de factur` termic` s` fie provocat` prin interven]ia omului, [i anume printr-o confruntare atomic` \ntre super-puterile militare ale lumii. Pentru guvernele marilor puteri militare

Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI 37

la... Cer

f`r` vedere

O arc` f`r` vedere la... Cer

38 SEMNELE TIMPULUI

(indiferent c` erau de tradi]ie/cultur` cre[tin` sau nu), solu]ia de ie[ire de sub aceast` „sabie a lui Damocles” nuclear` nu [i-a g`sit centrul de greutate \n alinierea la standardele biblice de moralitate, ci mai degrab` \n re]eta turnului Babel, sub forma acumul`rilor delirante de arsenal nuclear [i a constru-irii bunc`relor anti-atomice.

FEMEILE {I COPIII... LA URM~!

Teama de un sfâr[it abrupt al civiliza]iei, cauzat de un cata-clism nuclear, a \nregistrat un maxim \n perioada de apogeu a R`zboiului Rece. Totu[i, abia la mai mul]i ani dup` c`derea Cortinei de Fier au fost pre-zentate publicului pentru prima dat` bunc`rele anti-ato-mice construite \n secret de c`tre guvernele multor state dezvoltate.

|n varianta online a publica-]iei germane Express din 17 aprilie 2001, \n articolul „Sala de a[teptare pentru sfâr[itul lumii”, jurnalistul Tim Pröse descrie bunc`rul guvernamental german, aflat \n valea râului Ahr, lâng` fosta capital` federal` Bonn, deschis pentru prima dat` publicului. Bunc`rul se \ntindea pe mai multe hectare, la 110 m \n subteran. Intrarea era bine camuflat` \ntr-o zon` \mp`-durit`. Cu o suprafa]` locuibil` de 83.000 mp, 897 de birouri [i 989 de dormitoare, bunc`rul ar fi “asigurat operativitatea structurilor statale germane”, \n situa]ii extreme. Galeria putea ad`posti 3.000 de

oameni din structurile de conducere – politicieni, conduc`tori militari [i exper]i bancari -, acoperindu-le necesarul de aer, ap`, hran` [i energie timp de cel pu]in 30 de zile.

|n afara vârfurilor din con-ducerea guvernului [i a celor-lalte organiza]ii de stat, lista cuprindea „reprezentan]i ai poporului”, ale c`ror nume au r`mas secrete pân` ast`zi. Paul Grob, coordonatorul tehnic al bunc`rului timp de 30 de ani, sublinia un aspect particular al acestui plan de salvare: el \nsu[i, al`turi de ceilal]i salva]i, ar fi fost obligat s`-[i lase so]ia [i copiii afar`, \n cazul unui dezastru nuclear. Publica]ia

Der Tagesspiegel, tratând aceea[i tem`, pune \ns` \ntre-barea: cât de operativ ar mai fi fost guvernul \n cazul unui atac nuclear, \n momentul \n care afar` nu ar mai fi existat niciun supravie]uitor care s` execute dispozi]iile guvernan]i-lor subp`mânteni?

ADIO, ARME?Demne de men]ionat sunt

ac]iunile unei grup`ri reli-gioase din Statele Unite, intitulat` Biserica Universal` [i Triumf`toare (Church Universal and Triumphant). Fondat` \n 1958, sub condu-cerea doamnei Elisabeth Clare Prophet, organiza]ia dorea s` construiasc` o lume mai

Noiembrie, 2008


bun`, având la baz` un amestec straniu de \nv`]`turi inspirate din cre[tinism, hinduism [i New Age. Mi[carea [i-a avut punctul de vârf la sfâr[itul anilor ’60 [i \nceputul anilor ’70, când a racolat un num`r considerabil de membri, mul]i dintre ei ideali[ti [i hippy la vremea aceea, a declarat Sean Prophet, fiul doamnei Prophet, \n cadrul unui interviu acordat anul acesta pentru Spring Media Group.

Doamna Prophet credea c` este canalul oficial prin care mesajele lui Dumnezeu [i ale a[a-numi]ilor „mae[tri \n`l]a]i la cer” ajungeau \n rândurile membrilor. |ncepând cu 1971, entit`]ile care o ]ineau la curent pe doamna Prophet cu privire la mersul istoriei anun]au sfâr[itul iminent al acestei lumi printr-un colaps economic mondial. |n urma acestor viziuni, eforturile organiza]iei au fost focalizate spre asimilarea tehnicilor de supravie]uire oferite cu ocazia mai multor conferin]e [i semi-narii ce au demarat \n 1973.

|n urm`torii ani au \nceput s` construiasc` o ferm` \n mun]ii Idaho, ce putea asigura supravie]uirea cel pu]in a unei p`r]i a comunit`]ii [i, desigur, a conducerii bisericii. Pentru c` profetizata criz` economic` \ntârzia, verva construirii [i men]inerii fermei salvatoare s-a stins treptat.

|n raportul intitulat „Ad`postul”, oferit de Cheri Walsh, membr` \n conducerea organiza]iei, se scrie despre reapari]ia temei supravie]ui-rii ca punct principal al grup`rii \n prim`vara anului 1982. Doamna Claire Prophet a transmis membrilor bisericii un mesaj direct de la Arhanghelul Mihail. Lumea urma s` fie distrus` \n data de 1 ianuarie 1987, \n urma unui conflict nuclear \ntre SUA [i URSS. Claire Prophet

a denun]at tratatul de de-zarmare \ncheiat la vremea aceea de pre[edin]ii Reagan [i Gorbaciov, sus]inând c` ar fi doar o \n[el`ciune din partea sovieticilor, a[a \ncât americanii s`-[i dezafecteze focoasele, \n timp ce ru[ii s`-[i sporeasc` avantajul militar [i s` atace. Termenul specificat a trecut \n lini[te [i nu s-a \n-tâmplat nimic neobi[nuit.

Tema a reap`rut \ns` \n prim`vara lui 1989, când membrii sectei au \nceput preg`tirile pentru supravie]ui-re, \ntr-o zon` muntoas` p`r`sit` din statul Montana.

Aproape tot per-sonalul din staff-ul grup`rii, precum [i mul]i dintre enoria[i au fost implica]i \n con-struirea unui gigant bunc`r anti-atomic subteran, ce urma s` asigure supravie]ui-rea membrilor timp de [apte ani. Lucr`rile au fost efectuate noaptea,

Afi[ul grup`rii Biserica Universal`

[i Triumf`toare

Ad`postul secret Kelvedon, Marea

Britanie


o bun` parte din construc]ia bunc`rului fiind \ncheiat` \na-inte ca localnicii sau presa s` afle despre acest proiect. Odat` ce construc]ia a fost finalizat`, eforturile s-au \n-dreptat spre depozitarea de combustibil, baterii, produse de toalet` [i articole de utili-tate stringent`, resurse de ap`, hran` uscat`, calculate \n func]ie de necesarul zilnic de calorii [i proteine, pentru a putea asigura supravie]uirea mai multor sute de persoane pe o perioad` de [apte ani, cât ar fi fost necesar pentru refacerea

suprafe]ei terestre \n cazul unei distrugeri nucleare totale.

La \nceputul anilor ’90, de[i R`zboiul Rece era pe ultimii metri, „mae[trii” ce se aflau \n direct` leg`tur` cu doamna Prophet (\ntre care unele

nume cu rezonan]` \n mediile New Age, cum ar fi Maytreya, El Moria, Lanello sau arhan-ghelii Uriel sau Zadkiel) sus-]ineau c` holocaustul nuclear s-ar produce \n 15 martie 1990. |n ultimele trei luni premerg`toare acestui termen, organiza]ia s-a ocupat cu lichidarea birourilor externe [i cu adunarea tuturor mem-brilor care cùtau salvare \n vecin`tatea sau \n interiorul imensului ad`post.

Claire Prophet spunea c` momentul ales de ru[i pentru a da lovitura s-ar suprapune cu

vârful campionatului na]io-nal de baschet, perioad` \n care America ar fi „cu garda jos”. Pentru a convinge opinia public` [i autorit`]ile despre iminen]a sfâr[itului, Claire Prophet face referire

la cumulul de profe]ii [i prognoze sumbre venite din diverse direc]ii. De pild`, din surse ale exper]ilor militari de la Pentagon, profe]ia biblic`, profe]iile lui Nostradamus, ale fecioarei Maria, precum [i alinierea astrelor la acea dat`. Sfâr[itul nuclear al lumii nu a venit atunci, \ns` profetul organiza]iei a g`sit solu]ia de ie[ire din impas, de altfel clasic` \n rândurile prezic`torilor de date pentru sfâr[itul lumii de-a lungul istoriei: rug`ciunile proprii au salvat omenirea de la dezastru.

SALVARE PENTRU... FLOR~

|ntr-un articol publicat de BBC \n 9 februarie 2007 de c`tre Mark Kinver, intitulat „Un depozit pentru ziua judec`]ii” (engl. Doomsday vault design unveiled), sunt descrise planurile unui bunc`r construit pe insula Svalbard, \n apele teritoriale norvegiene, la circa 1.000 km la nord de continent. |n aceast` arc` a plantelor vor putea fi depo-zitate milioane de semin]e

pentru o perioad` nedeterminat` de timp, cu scopul de a restaura agricultura mondial` \n cazul unui cataclism pla-netar, amintite fiind:

r`zboiul nuclear, coliziunea unui asteroid sau schimb`rile climatice majore. Construit la 120 m \n inima muntelui de pe insul`, bunc`rul ar trebui s` asigure protec]ia \mpotri-va radia]iilor nucleare, iar

SUBIECTUL DISTRUGERII ACESTEI LUMI |NTR-UN CATACLISM PLANETAR A DEVENIT CHIAR O AFACERE PROFITABIL~. DIN CE |N CE MAI MULTE FIRME OFER~ SISTEME DE SUPRAVIE}UIRE…”

Sta]iile metroului moscovit au fost f`cute la o adâncime foarte mare pentru a servi, de asemenea, drept ad`posturi

intrarea a fost planificat` la o anumit` \n`l]ime fa]` de nivelul m`rii, a[a \ncât s` fie prevenit riscul inund`rii chiar [i \n cazul topirii calotei polare nordice, sudice [i a Groenlandei. De asemenea, intrarea va fi luminat`, pentru ca genera]iile urm`toare s` o poat` localiza cât mai rapid.

Colectarea [i \ngrijirea semin]elor sunt efectuate de compania Global Crop Diversity Trust, al c`rei manager, Cary Fowler, declara: „|n cazul producerii catastrofei celei mai grave, oamenii ar putea s` restaureze agricultura pe planeta P`mânt. [...] Nu ne putem imagina un r`spuns efi-cient [i sus]inut la schimb`ri de clim`, la criza apei sau la criza hranei f`r` rezerva care va fi stocat` \n acest depozit – ea este materia prim` a agri-culturii”. Semin]ele sunt con-servate la -18°C \n mod natural, necesitând m`suri minime de \ntre]inere. Fowler declara pentru BBC: „O unitate

proiectat` s` func]ioneze \n situa]iile cele mai grave nu trebuie s` depind` prea mult de oameni.”

S~ TR~IM... DUP~!Subiectul distrugerii acestei

lumi \ntr-un cataclism pla-netar a devenit chiar o afacere profitabil`. Din ce \n ce mai multe firme produc`toare de echipamente [i instala]ii ofer` publicului larg sisteme de supravie]uire, pe care, la comand`, le \ngroap` \n curtea casei clien]ilor. Aceste sisteme se aseam`n` cu cis-ternele cilindrice din dotarea benzin`riilor, cu men]iunea c`, \n locul carburantului, con]in paturi, mese, toalete, resurse de ap`, hran`, aer, curent elec-tric, toate cele necesare vie]ii \n situa]ii „apocaliptice”.

|n func]ie de buzunar, fie-care client poate beneficia de mai multe astfel de unit`]i interconectate prin conducte de comunica]ie. |ntr-un astfel de sistem, o celul` poate

constitui dormitorul, \n timp ce alta, buc`t`ria, alta camera de zi, iar alta, „c`mara”.

De pild`, compania Hardened Structures ofer` un ad`post suberan intitulat sugestiv „Casa Apocalipsei”, ce ar crea condi]ii de supravie-]uire \n caz de „catastrof` climatic`, explozie nuclear`, ploaie radioactiv`, atac bio-logic, atac cu arme chimice, foc, inunda]ii sau atac cu arme conven]ionale”. |n ciuda numelui acestui sistem – ales astfel probabil din ra]iuni publicitare – compania afirm` c` se ab]ine s` fac` predic]ii asupra felului sau momentului producerii unor cataclisme, fie naturale, fie provocate de om.

Compania american` The Survival Center se afl` \n topul vânz`rilor de sisteme de supravie]uire. Sistemele asem`n`toare celor descrise mai sus sunt de dimensiunile unui mic submarin [i ofer` chiar condi]ii de lux celor ad`posti]i \n interiorul lor:

Planul bunc`rului pentru flor` din insula Svalbard





toalete cu ap` curent`, du[uri, buc`t`rii cu pl`ci din o]el ino-xidabil etc. Pre]urile sistemelor sunt adaptate oric`rui buzunar, \n func]ie de cât este clientul dispus s` pl`teasc` pentru confortul sù din timpul cataclismului. |ncepând de la 60.000 de dolari, \n varianta de baz`, sistemele pot ajunge pentru o familie de patru, cinci persoane la peste un milion [i jum`tate de dolari, f`r` a lua \n calcul costurile de trans-port [i de instalare. Conform produc`torului, aceste sisteme ar rezista la atacuri nucleare, chimice, biologice, precum [i la impactul unor asteroizi.

UMBRELE SCUMPE PENTRU O PLOAIE MAI APARTE

Dintre toate elementele cataclismice care ar putea cauza o schimbare major` a suprafe]ei terestre, feno-menul care se bucur` probabil de cea mai mare acceptare, atât \n mediile laice, cât [i \n cele religioase, este ploaia de meteori]i. Mul]i speciali[ti \n astrofizic` sus]in ideea c` scutul magnetic natural al planetei, care face ca orice asteroid venit din spa]iu s` fie

respins la o \n`l]ime conside-rabil`, ar fi afectat [i nu ar mai putea face fa]` la o eventual` coliziune a planetei cu un grup de asteroizi. Pe de alt` parte, cercet`torii profe]iilor biblice confirm` \ntr-o anumit` m`sur` aceast` viziune a oamenilor de [tiin]`, interpre-tând literal o afirma]ie a lui Iisus Hristos: „Dar, \n zilele acelea, dup` necazul acesta, soarele se va \ntuneca, luna nu-[i va mai da lumina ei, ste-lele vor c`dea din cer, [i pute-rile care sunt \n ceruri vor fi cl`tinate” (Marcu 13.24,25).

Probabil foarte mi[cat de aceast` viziune cataclismic`, Congresul american a introdus spre dezbatere \n mai 2008 legea H. R. 6063 (promulgat` deja in iunie 2008 de Camera Reprezentan]ilor), prin care NASA este \ns`rcinat` s` ela-boreze un plan pentru evitarea ciocnirii Terrei cu asteroidul Apophis, care – conform calculelor – va trece foarte aproape de planeta noastr` \n anul 2029. NASA ar urma s` trimit` o sond` care s` ata[eze asteroidului un sistem de localizare, pentru a monitoriza cursul acestuia. |n plus, direc-torul Oficiului pentru [tiin]`

[i Tehnologie al Casei Albe ar urma s` elaboreze un plan prin care agen]iile federale [i alte unit`]i de criz` s` fie aler-tate imediat ce se semnaleaz` apropierea de p`mânt a unui obiect extraterestru de orice tip. Costul programului ce s-ar desf`[ura \ntre 2009 [i 2013 a fost estimat la 20,2 miliarde de dolari. Nu ar fi de mirare ca preocuparea guvernan]ilor pentru salvarea poporului american din fa]a unui asemenea scenariu s` dea [i mai mult` ap` la moar` produc`torilor de ad`posturi subterane anti-apocaliptice.

ALARM~ FALS~Cel mai recent caz de refu-

giere din fa]a urgiilor tim-pului sfâr[itului s-a produs \n toamna lui 2007 \n regiunea Pensa din Rusia Central`.

Factori [i evenimente ce ar justifica achizi]ia unui sistem de supravie]uire (conform companiei Hardened Structures)

■ R`zboiul \mpotriva terorismului ■ |nc`lzirea global` ■ R`s-pândirea fundamentalismului islamic ■ R`zboiul din Afganistan■ Furtuni majore [i dezastre naturale frecvente ■ |narmarea nuclear` ■ Anumite profe]ii religioase (!)


Conform unei [tiri a agen]iei de pres` ruse RIA Novosti din 15 noiembrie 2007, un grup de circa 30 de per-soane, \ntre care [i patru copii, alerta]i de c`tre „pro-fetul” lor, Piotr Kuznetov (foto) – un c`lug`r ortodox \n vârst` de 43 de ani –, c` sfâr[itul lumii s-ar produce \n mai 2008, s-au baricadat \ntr-un ad`post sub-teran pentru a trece cu bine peste \ncercare. Refugia-]ii amenin]au c`, dac` poli]ia \ncerca s`-i evacueze, aveau s`-[i dea foc – m`sur` pentru care [i depozitaser` \n sub-teran 400 de litri de benzin`...

Arestat de poli]ie [i supus unor investiga]ii psihia-

trice, liderul

grupului Kuznetov declara c` oamenii afla]i sub condu-cerea sa nu doreau decât s`

se protejeze de atacurile huliganice ale unor local-nici care-i tot agresau din cauza credin]ei lor. Membrii grup`rii consider` c` lumea exterioar`

este dec`zut` moral [i nu folosesc documente, aparatur` electronic`, produse de larg consum sau alimente marcate cu coduri de bare, deoarece acestea ar con]ine coduri satanice.

Pus sub acuzare de c`tre procuratur` pentru „organi-zarea unei reuniuni ce lezeaz` personalitatea [i drepturile cet`]enilor” [i care se putea transforma \ntr-una violent`, c`lug`rul Kuznetov spunea c`,

\n fond, adep]ii lui nu doresc altceva decât s` se poat`

ruga \n lini[te. Pentru c` resursele de hran` au fost cam \n prip` calculate,

refugia]ii nu au cerut nimic altceva \n urma negocierilor cu poli]ia decât o... vac`, deoarece cutiile de lapte ar con]ine coduri de bare, conform relat`rii Interfax. Dup` cinci luni de refugiu, odat` cu venirea prim`verii [i topirea z`pezii, acoperi[ul pe[terii a cedat [i cei mai mul]i dintre membri au pre-ferat s` p`r`seasc` pe[tera \n aprilie 2008, cu pu]in timp

\nainte de momentul anun]at de Kuznetov ca punct terminus planetar.

F~R~ VEDERE LA CER

Tot mai mul]i sociologi, economi[ti sau climatologi admit, de asemenea, posibili-tatea unei catastrofe globale. Se vorbe[te despre suprapopu-lare, epuizarea resurselor natu-rale, schimbarea climei sau criza apei potabile. Oamenii de [tiin]` trag semnale de alarm` \n vederea identific`rii celor mai potrivite ac]iuni profilactice, \n marea lor majoritate, evident, lipsite de considera]ii spiri-tuale. Pe de alt` parte, cre[tinii conservatori sus]in un apropiat sfâr[it al istoriei cauzat de igno-rarea fundamentelor morale care au stat la baza dezvolt`rii civiliza]iei.

Amploarea [i recuren]a sce-nariiilor apocaliptice alimen-teaz` afaceri din ce \n ce mai profitabile. Pia]a se maturizeaz` dup` legea cererii [i a ofertei, industria „echipamentelor apocaliptice” promovând mijloace de salvare chiar [i pentru clien]ii care, surprinz`tor, cred \ntr-un final al istoriei profetizat de Biblie. |nv`]`turile C`r]ii Sfinte s unt ignorate, unica posibilitate real` [i universal` de salvare, credin]a \n Iisus Hristos, este surclasat` de tehnologii spectaculoase [i \nc`peri subp`mântene care nu vor putea prelungi supravie]uirea decât pentru câteva secunde, pentru c` se va \mplini ceea ce trebuie s` se \mplineasc`... ST


Na]ionalizarea, o solu]ieEconomic

ine s-ar fi gândit, \n urm` cu un an,

c` o asemenea solu]ie ar putea fi acceptat`? Ba mai mult, cine evalueaz` ast`zi impactul acestor m`suri extreme asupra pie]elor libere [i asupra siste-mului capitalist \n general?

Trendul na]ionaliz`rii a \n-ceput \n Statele Unite prin na-]ionalizarea câtorva institu]ii- gigant \n doar câteva zile: la \nceput AIG, \n urma unui

\mprumut de 85 de miliarde de dolari, apoi Freddie Mac [i Fannie Mae - cei mai mari furnizori de credite ipotecare din Statele Unite. Aproape \n paralel, Europa \nregistra un eveniment de r`sunet: na]io-nalizarea Royal Bank of Scotland (RBS), \n schimbul unui \mprumut de 20 de mili-arde de lire, banc` preluat` de statul britanic \n \ncercarea de a evita un faliment imi-nent. RBS, \nfiin]at` in 1727, devenea astfel cea mai mare

na]ionalizare din sistemul bancar european.

Cine ar fi crezut cu un an \n urm` c` RBS - care \m-preun` cu Fortis din Belgia [i Santander din Spania semna un acord pentru preluarea b`ncii ABN Amro, \n valoare total` de 72 de miliarde de euro - ar putea ajunge \ntr-o astfel de situa]ie? Cu doar c\teva zile \nainte, partenera Fortis era na]ionalizat` par-]ial, printr-o decizie comun` a statelor membre Benelux.

Mari b`nci [i companii intr` \n faliment, guvernele \ntocmesc [i aplic` peste noapte ”planuri de salvare” \n valoare de zeci [i sute de miliarde [i, mai nou, se gândesc s` na]ionalizeze segmente importante din sectorul fi nanciar.

capitalist`?SOCIALIST~

pentru o lume

ATTILA PELI


|n acela[i ton, [efii de stat [i de guvern din zona euro au adoptat, \n data de 12 octombrie 2008, dup` un summit extraordinar la Paris, o declara]ie care traseaz` m`surile necesare pentru sus-]inerea sistemului financiar. Liderii politici europeni au convenit c` solu]ia cea mai bun` pentru salvarea siste-mului b`ncar aflat \n dificul-tate este na]ionalizarea, [i anume „consolidarea fondu-rilor b`ncilor de c`tre state”, [i au pus la dispozi]ie pentru aceste m`suri peste 920 de miliarde de euro. Guvernele pot s` consolideze aceste fon-duri prin participarea la capi-talul b`ncilor, opera]iune care se desf`[ura luând ca repere pre]ul pie]ei [i solvabilitatea institu]iilor financiare. O alt` idee important` din declara-]ia comun` este c` institu]iilor care beneficiaz` de un astfel de ajutor este posibil s` li se impun` constrân-geri specifice.

La \nceputul lunii octombrie, \n doar opt zile, guvernul islandez na]ionaliza dou` dintre cele mai importante b`nci ale ]`rii - Glitnir [i Landsbanki - , \n \ncercarea de a salva economia care se bazeaz` \n cea mai mare parte pe sistemul sù financiar, ce reprezint` peste 90 la sut` din pro-dusul intern brut.

Dup` ce au analizat ultimele evenimente de pe pie-]ele financiare europene, speciali[tii de la Sanford C. Bernstein Ltd. estimau, la \n-ceputul lunii octombrie, c` statul britanic ar putea ajunge s` controleze 30% din ac]iunile celor mai mari patru b`nci ale ]`rii, investind \n segment aproximativ 50 de miliarde de lire sterline.

La \nceputul lunii noiem-brie, guvernul de la Paris,

deranjat de lipsa de cooperare a b`ncilor, declara prin vocea premierului francez, François Fillon, c` va na]ionaliza institu]iile bancare franceze [i va concedia conducerile acestora, dac` directorii nu se al`tur` eforturilor pentru sta-bilizarea economiei, prin acor-darea de credite companiilor ce au nevoie de finan]a-re. Conform The Telegraph, premierul francez a acuzat b`ncile c` \nghea]` capital

Sfâr[itul unei ere pe Wall Street: b`ncile de investi]iiDup` falimentul r`sun`tor al Lehman Brothers, Goldman Sachs [i Morgan Stanley au fost constrânse s` renun]e la statutul lor de b`nci de investi]ii pentru a supravie]ui crizei financiare. Rezerva Federal` a aprobat transformarea lor \n b`nci de depuneri, sub jurisdic]ia B`ncii Centrale, punând astfel cap`t modelu-lui de investi]ii de pe Wall Street [i trecând cele dou` institu]ii sub supraveghe-

re strict`. |n schimb, Goldman Sachs [i Morgan Stanley au primit acces la fon-durile B`ncii Centrale. La \nceputul verii, Bear Stearns, una dintre marile b`nci de investi]ii americane, a fost preluat` de JP Morgan Chase, pentru a evita falimentul. Merrill Lynch, o alt` banc` de investi]ii cu tradi]ie, a fost preluat` de Bank of America, \ntr-o tranzac]ie de 50 de mi-liarde de dolari semnat` „peste noapte”, \n a doua jum`tate a lunii septembrie.


Na]ionalizarea, o solu]ie socialist` pentru o lume capitalist`?

\n trezorerii \n loc s` ajute mediul de afaceri cu \mprumu-turi: „Nu credem c` b`ncile se comport` adecvat \n condi-]iile actuale. Putem retrage creditele guvernamentale pe care le-am acordat institu]iilor financiare, conform clauzelor contractelor de finan]a-re, [i vor avea dificult`]i. |n acest moment, \ntrebarea este

dac` ar trebui s` cump`r`m participa]ii \n ac]ionariat, s` schimb`m conducerile [i s` prelu`m controlul asupra stra-tegiilor b`ncilor”, a declarat François Fillon.

Banca Kommunalkredit Austria va fi na]ionalizat` de statul austriac pentru suma simbolic` de doi euro, anun-]a Reuters \n 3 noiembrie.

Astfel, guvernul de la Viena preia atât ac]iunile de]inute de Oesterreichische Volksbanken AG (Volksbank) – 50,8%, cât [i ac]iuni de]inute de grupul franco-belgian Dexia – 49%. Criza financiar` a provocat o acut` criz` de lichidit`]i pentru Kommunalkredit, banc` fondat` \n 1958 [i care ocupa cea de-a opta pozi]ie \n topul institu]iilor de credit din Austria.

|n timp ce \n 2006 Citigroup, unul dintre primele trei gru-puri financiare din lume, avea o capitalizare total` de 270 de miliarde de dolari, \n data de 21 noiembrie 2008, valoarea de pia]` a grupului era de 20,5 miliarde de dolari. Acest fapt a f`cut ca Trezoreria Statelor Unite s` injecteze 20 de mili-arde de dolari [i s` garanteze \mprumuturi riscante pân` la maximum 306 miliarde de dolari, \n schimbul unui pachet de ac]iuni preferen]iale, infor-meaz` Reuters.

■ Ben Bernanke, pre[edintele B`ncii Centrale Americane [i specialist \n Marea Depresiune, de-clara c` se vor \ntregistra efecte negative \n urma interven]iilor statului \n economie, dar c` acestea ar putea aduce sfâr[itul crizei creditelor. „Istoria ne \nva]`, declara el, c` interven]ia guvernului \n vre-muri de criz` se face adesea mult prea târziu, când majoritatea institu]iilor financiare sunt deja insolven-te. O a[teptare prea lung` a dus de obicei la costuri ulterioare mult mai mari decât cele legate de inter-ven]ia \n sine [i, mai important, a m`rit efectele du-reroase asupra bugetului cet`]eanului obi[nuit [i al afacerilor”.■ Pre[edintele Bush, un aprig sus]in`tor al planu-rilor propuse atât de Fed, cât [i de Trezorerie, de-clara la mijlocul lunii octombrie c` statul va prelua pachete de ac]iuni \n cadrul b`ncilor care au proble-me, \n schimbul ajutorului financiar acordat: „Aceste mi[c`ri nu au rolul de a controla pia]a liber`, ci de a o ocroti. Ele sunt m`suri esen]iale pe termen scurt. care au rolul de a asigura viabilitatea sistemului ban-car american”. ■ |n cadrul unei declara]ii din 24 noiembrie, pre[edintele ales Barack Obama \[i reafirma spriji-nul pentru relansarea economiei printr-o interven]ie hot`rât` a autorit`]ilor, relateaz` Reuters. „Aceste situa]ii extreme \n sistemul nostru financiar solicit` r`spunsuri [i solu]ii extreme. Trebuie s` ne asigur`m c` stimulul este suficient de semnificativ ca s` dea un [oc economiei”, declara Obama, adùgând c` noua administra]ie de la Casa Alb` va sus]ine m`surile ini]iate sub mandatul lui George W. Bush.

Declara]ii la cald


POSIBILE VICII ASCUNSE

Ideea na]ionaliz`rii pare natural` \n climatul economic actual [i, din p`cate, institu]iile financiare nu au prea multe alternative: trebuie s` aleag` \ntre faliment [i na]ionalizarea oferit` de state care discut` de pe pozi]ii de for]`. Acestea \[i propun, cel pu-]in \n prim` faz`, s` preia sistemul financiar prin acordare de \m-prumuturi b`ncilor aflate \n criz`, s`-l stabili-zeze, s`-i schimbe principiile gre[ite prin intermediul unor reglement`ri noi [i apoi s`-l ”repun` \n drep-turi”. P`rerea unanim` pare s`

fie aceea c` nu exist` alt` solu]ie care s` redreseze o criz` atât de profund`. Ken Rogoff, eco-nomist la Harvard University, este de p`rere c` injec]ia de capital pentru salvarea institu-]iilor financiare” nu era doar mi[carea corect`, ci singura dis-ponibil`. Putem fi mul]umi]i

c` nu au mai \ntârziat \nc` o s`pt`mân` pân` s`-[i dea seama de acest lucru”.

Cu toate c` \n condi]iile actuale Rogoff pare s` aib` dreptate, a[a cum declara [i pre[edintele Fed, Ben Bernanke, aceste m`suri \[i vor produce efectele mai târziu, efecte pe care pu]ini pot s` le estimeze \n acest moment. |n timp ce majoritatea anali[tilor se gândesc la costurile eco-nomice pe care deciziile ulti-melor dou` luni le pot avea pe termen mediu [i lung, pu-]ini sunt cei care cump`nesc efectele politice [i sociale pe care o na]ionalizare \n mas` le poate avea. Evident, \n prezent, când cu]itul se afl` la os, pu]ini evalueaz` ambele perspective, \ns` cei care au fost martorii na]ionaliz`rilor comuniste de la jum`tatea secolului trecut resimt deja un fior rece.

Evident, se poate aduce argumentul c` sistemul

Planuri \ncurcateSecretarul Trezoreriei americane, Henry Paulson, dup` ce a sus]inut cu fervoare „planul de salvare a sistemului financiar” \n Congresul Statelor Unite, a revenit dup` o lun` [i a anun]at oficial abandonarea lui, propunând un nou model. Planul ini]ial urm`rea preluarea activelor problematice din ograda b`ncilor, cu scopul de a evita falimentul \ntregului sistem. Dup` ce s-a cheltuit aproape jum`tate din suma promis`, Paulson declara: „|n acest moment presupunem c` fondu-

rile nu [i-ar fi g`sit cea mai bun` utilizare \n conformitate cu planul ini]ial”. Pentru fondurile care \nc` nu au fost cheltu-ite – aproximative 410 miliarde de dolari –, Paulson propune un program extins ce ar viza recapitalizarea institu]iilor financia-re, \n vederea relans`rii credit`rii pentru consum [i investi]ii, singura solu]ie pe care oficialii americani o v`d acum pentru ie[irea din criza actual`.


comunist a fost unul vicios [i nu poate fi comparat cu acela capitalist, care [i-a probat \n timp eficien]a [i corectitu-dinea. |ns` \ngrijor`tor este tocmai faptul c` sistemul actual \ncepe s` nu mai semene cu acel capitalism pe care \l studiam \n c`r]ile de economie sau de istorie. {i s` nu uit`m c` idealurile comuniste au fost mai mult decât nobile la \n-ceput, parc` desprinse din paginile Scripturii: egalitate pentru to]i, o orânduire \n care s` dispar` „asuprirea omului de c`tre om”. Nu este surprinz`tor c` a prins atât de bine la mase.

|n aceea[i ordine de idei, trebuie \n]eles c` principiul de baz` care a f`cut ca orânduirea capitalist` s` se dovedeasc` net superioar` celei comuniste a fost tocmai cel care pare s` fie acum pus sub semnul

\ntreb`rii: difuzarea puterii, descentralizarea. |n sistemul democratic capitalist, care are la baz` proprietatea privat` [i pia]a liber`, interven]ia statului este limitat` la super-vizarea [i reglementarea siste-mului, adic` un rol de arbitru. Concentr`rile de putere erau astfel evitate prin diverse

mecanisme – un bun exemplu fiind legile anti-monopol. |n condi]iile na]ionaliz`rii, statul devine un juc`tor activ, cu rol principal, poate chiar de monopol, ceea ce poate crea o situa]ie de conflict major de interese: unul dintre juc`tori face [i regulile jocului. Dac` mai punem la socoteal` c`

vorbim de na]ionalizarea siste-mului financiar, care este cheia dezvolt`rii tuturor ramurilor economiei, problema devine \ntr-adev`r delicat`.

Istoria, chiar [i cea recent`, a demonstrat c` cele mai multe concentr`ri de putere au degenerat \n sisteme poli-tice opresive. Excesul puterii

a fost rareori ferit de ispita abuzului de putere. Dac` sis-temul financiar [i, odat` cu el, controlul economiei vor ajunge la discre]ia unui singur super-juc`tor, respectiv Statul, singura speran]` care ne mai r`mâne este ca vestul capitalist s` fie „mai de treab`” decât a fost estul comunist. ST

Na]ionalizarea, o solu]ie socialist` pentru o lume capitalist`?

ISTORIA, CHIAR {I CEA RECENT~, A DEMONSTRAT C~ DE CELE MAI MULTE CON-CENTR~RI DE PUTERE AU DEGENERAT |N SISTEME POLITICE OPRESIVE.


Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str. Erou Iancu Nicola, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.roMen]iona]i pe plic „Semnele Timpului”

OMUL NU POATE DESCOPERI NOI OCEANE, CÂT~ VREME NU ARE CURAJUL DE A PIERDE DINVEDERE }~RMUL.ANDRÉ GIDE

SEMNELE

timpului

Documents

ST 29 (noiembrie 2008)