SINTEZA proiectul - mf.gov.mdmf.gov.md/sites/default/files/documente relevante/sinteza_tabelara_a... · reglementări speciale vizavi de veniturile şi cheltuielile obţinute în

1

03.08.2016

SINTEZA tabelară a propunerilor la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative

Denumirea legii, numărul şi conţinutul articolelor,

care se propun spre modificare sau completare

Propunerile de modificare şi completare Expunerea explicită a motivelor şi

argumentul propunerilor de modificare şi completare

Data intrării în

vigoare 1 2 3

Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 Art.I. – Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi

completările ulterioare, se modifică şi se completează după

cum urmează:

Articolul 3. Legislaţia fiscală (31) La elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative din domeniul fiscal, care reglementează activitatea de

întreprinzător, Guvernul întocmeşte actul de analiză a

impactului de reglementare. În cazul iniţiativelor legislative

înaintate de către deputaţi, actul de analiză a impactului de

reglementare va fi întocmit de Guvern în procesul de avizare, conform unei metodologii aprobate de acesta.

1. La articolul 3 alineatul (31) ultima propoziţie se

exclude. Este important ca fiecare autor a unei iniţiative legislative care conţine facilităţi fiscale şi vamale să cunoască apriori

impactul fiscal pe care acesta îl va avea asupra veniturilor bugetare, precum şi

impactul asupra persoanelor fizice şi

juridice.

01.01.2017

Articolul 5. Noţiuni generale Următoarele noţiuni se aplică în scopul impozitării, fără

modificarea statutului juridic al persoanelor juridice şi fizice

prevăzut de legislaţia în vigoare: 5) Rezident: a) orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de

mai jos: i) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv: - se află la tratament sau la odihnă, sau la învăţătură, sau în

deplasare peste hotare; - este persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova,

aflată în exerciţiul funcţiunii peste hotare; ii) se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe

parcursul anului fiscal; b) orice persoană juridică sau formă organizatorică cu statut de

persoană fizică a cărei activitate este organizată sau gestionată

în Republica Moldova ori al cărei loc de bază de desfăşurare a activităţii este Republica Moldova.

2. Articolul 5: la punctul 5) litera a) subpunctul ii), cuvintele „anului

fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „oricăror 12 luni

consecutive”;

Modificarea propusa va alinia legislaţia

națională cu practica internațională,

inclusiv și la tratatele internaţionale la

care Republica Moldova este parte. Adiţional, aceasta conduce la evitarea

situaţiilor în care veniturile nu sunt impozabile în Republica Moldova, deşi

conform tratatelor internaţionale, Republica Moldova are drept de impunere.

La data publicării

9) Societate – orice organizaţie, cu excepţia societăţilor pe

acţiuni şi societăţilor cu răspundere limitată, care desfăşoară

activitate de întreprinzător pe bază de parteneriat şi se constituie

punctul 9) se abrogă; Potrivit art.1339 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai

multe persoane (asociaţi, participanţi) se

La data publicării

2

în conformitate cu legislaţia, care: obligă reciproc să urmărească în comun

scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind

între ele foloasele şi pierderile. În scopuri financiare evidenţa veniturilor

şi cheltuielilor în cadrul societăţii civile

este reglementată de SNC ”Părţi afiliate

şi contracte de societate civilă”. Ţinînd

cont de faptul în scopuri fiscale art.44 alin. (7) oferă posibilitatea de folosire a metodelor de evidenţă în baza

prevederilor SNC şi IFRS, şi dat fiind

faptul că Titlul II din Cod nu stabileşte

reglementări speciale vizavi de veniturile şi cheltuielile obţinute în cadrul

contractului de societate civilă se propune abrogarea art. 60, alin.(3) şi (4)

din art. 83 a Codului fiscal. Modificările au drept scop micşorarea

poverii administrative pentru contribuabili şi optimizarea activităţii

curente a organelor fiscale. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13 lit.a), art.18 lit. ) și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege.

18) Contract de leasing financiar – orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una din următoarele condiţii: a) riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului să fie transferate

locatarului la momentul încheierii contractului de leasing; b) suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din

valoarea de intrare a bunului dat în leasing; c) contractul de leasing să prevadă expres transferul către

locatar, la momentul expirării contractului, al dreptului de

proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului; d) perioada de leasing să depăşească 75% din durata de

funcţionare utilă a bunului care face obiectul leasingului. Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al bunurilor primite în leasing.

la punctul 18) litera b), cuvintele „valoarea de intrare” se înlocuiesc cu cuvintele „costul de intrare”;

Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile

Standardelor Naţionale de Contabilitate

precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),

art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);

art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58

alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi

pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

36) Servicii profesionale – activităţi independente de ordin

ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi

activităţi independente ale medicilor, juriştilor, inginerilor,

arhitecţilor, dentiştilor, auditorilor şi contabililor, desfăşurate în

la punctul 36), textul ,, , arhitecţilor, dentiştilor,

auditorilor şi contabililor,” se înlocuiește cu textul ,,și arhitecţilor”, iar în final se completează cu textul

,,Prevederile prezentului punct nu se extind asupra

Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13

lit.a) și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

3

conformitate cu legislaţia în vigoare. persoanelor menţionate la punctul 362) al prezentului articol.”;

se completează cu punctele 361), 362), 45) şi 46) cu

următorul cuprins: ,,361) Activităţi independente – activităţi de comerț

desfășurate doar în mod individual de către o persoană

fizică rezidentă a Republicii Moldova fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfăşurării cărora,

indiferent de scopul activităţii, se obţine venit.

Se propune stabilirea unui regim fiscal simplificat privind impozitul pe venitul persoanelor fizice care obțin venituri din

activități independente de comerț cu alte persoane fizice fără a constitui o formă

organizatorico-juridică a activităţii de

antreprenoriat. Măsura are drept scop susţinerea

persoanelor fizice în vederea iniţierii de

către acestea a propriei afaceri, urmărindu-se dezvoltarea în continuare a acesteia în oarecare forme organizatorico-juridice stabilite de lege, cum ar fi întreprinzători individuali,

societăţi cu răspundere limitată, etc. Aceasta va reprezenta o treaptă

intermediară a afacerii, de la care cetăţeanul urmează să progreseze odată

cu dezvoltarea afacerii la alte forme de antreprenoriat convenabile, reieşind din

specificul activităţii. Menționăm că, începînd cu 01.01.2017

se anulează posibilitatea desfăşurării de către persoanele fizice-cetăţeni a

activităţii în domeniul comerţului cu

amănuntul în baza patentei de

întreprinzător. Astfel, se propune ca acest regim simplificat privind impozitul pe venit să

fie acordat și pentru persoanele fizice

care obțin venituri din activități de comerț, fără a constitui o formă

organizatorico-juridică a activităţii de

antreprenoriat, în sumă ce nu depășesc

600000 lei într-o perioadă fiscală. Contribuabilii vor avea obligația

utilizării maşinii de casă şi de control,

ceea ce va permite evaluarea exactă a venitul obţinut din activități

independente în perioada fiscală de

declarare, precum și protejarea dreptului

01.01.2017

4

consumatorului. La aceasta menționăm că, în scopul susținerii acestei categorii de

contribuabili și compensării cheltuielilor

suportate pentru procurarea (achiziționare) maşinii de casă şi de

control utilizate în activitate, se propune ca în prima perioadă fiscală

contribuabilul să fie în drept să

diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționare) maşinei

de casă şi de control utilizate în

activitate. Ceea ce presupune că achiziţionarea

maşinilor de casă şi control se va finanţa

din contul bugetului. Obiect al impunerii va constitui venitul din activități independente de comerț

obţinut în perioada fiscală de declarare. Cota impozitului pe venit va constitui 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin

de 3000 lei anual. Achitarea impozitului se va efectua în rate, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător. Darea de seamă privind impozitul pe

venit se propune de a fi prezentată nu

mai tîrziu de 25 martie a anului următor

perioadei fiscale de declarare, conform modului și formei stabilite de Ministerul

Finanțelor. Dreptul la aplicarea regimului fiscal reglementat prin prezentul titlu se propune a fi realizat prin depunerea unei cerere la organul teritorial al Serviciul Fiscal de Stat. Nu va fi necesară depunerea repetată a cererii în perioadele

ulterioare primei perioade fiscale. Contribuabilului care va dori să-și

înceteze activitatea în termen de 5 zile urmează să prezinte o informația în acest

sens la organul teritorial al Serviciul Fiscal de Stat, cu anexarea Dării de

5

seamă privind impozitul pe venit aferent

perioadei pe parcursul căreia a desfășurat activitatea. Serviciul Fiscal de Stat va organiza evidența şi monitoringul informaţiei

privind fiecare subiect al impunerii, conform modului stabilit de către

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Concomitent, persoanelor fizice care desfășoară activități independente se propun a fi scutite de taxele locale privind amenajarea teritoriului și pentru unitățile de comerț și/sau prestări

servicii, dat fiind faptul că, impozitul din activități independente urmează a fi

achitat la bugetul local după locul de

domiciliu sau reședință. La fel, persoanele vor fi în drept să

importe mărfurilor în scopul comerțului. La efectuarea importurilor se vor achita toate taxele și drepturile de import. Importul se va permite doar pentru mărfurile utilizate în activitatea

desfășurată. Conceptul dat reiese și din rezultatele, concluziile mesei rotunde cu genericul „Activitatea economică în bază de

patentă: analiza de țară și bunele practici

internaționale”, organizată de către

Institutul Național de Cercetări

Economice. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi

alin.(3), art.24 alin.(11) Capitolul 102, art.84 alin.(4), art.90, art.295 lit.j)din Codul fiscal şi art.5 alin.(6) din Legea

nr.1569-XV din 20.12.2002 ale proiectului de lege.

362) Activitate profesională conexă sectorului justiţiei – activitate permanentă desfăşurată de către: avocat în cadrul

cabinetului a avocatului și/sau biroului asociat de avocaţi, notarul public, executorul judecătoresc, administrator autorizat, mediator în cadrul biroului individual al mediatorului și/sau biroului asociat de mediatori, expert

Modificările date reies din proiectul

Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pe

termenul mediu 2017 - 2019 şi au drept scop stabilirea unui regim fiscal unic de impozitare a veniturilor obţinute din

activităţile desfăşurare de către: avocat în

01.01.2017

6

judiciar, traducător/ interpret autorizat. cadrul cabinetului a avocatului și/sau

biroului asociat de avocaţi, biroului asociat de avocaţi, notar public, executor judecătoresc, mediator în cadrul biroului individual al mediatorului și/sau biroului asociat de mediatori, expert judiciar, traducător/ interpret autorizat; şi

introducerea scutirii de TVA a activităţii

desfăşurate de către asociaţiile

profesionale a reprezentanţilor profesiilor

conexe sistemului justiţiei. În partea ce ţine de aplicarea impozitului pe venit, menţionăm că, conform

practicii internaţionale (Federaţia Rusă, România, Ucraina, Letonia, Lituania, Olanda) persoanele care desfăşoară

activitate profesională sunt impozitaţi în

mod unic, indiferent de forma juridică,

acordînd dreptul la deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate în cadrul activităţii profesionale. Respectiv, se propune stabilirea unui regim fiscal unic aferent activităţilor profesionale conexe sectorului justiţiei – cu o cotă de impozitare de 18% şi dreptul de deducere în scopuri fiscale a cheltuielilor ordinare şi necesare

desfăşurării activităţii profesionale

conexe sectorului justiţiei, dar nu mai

mic de 3% din totalul venituri obţinute

din desfăşurarea activităţii profesionale

conexe sectorului justiţiei. Suplimentar, aceste persoane urmează să

achite şi taxa pentru amenajarea

teritoriului precum o achită şi persoanele

ce desfăşoară activitate de întreprinzător. Operarea modificărilor date va crea un regim fiscal unic, bine definit, în partea ce ţine de activităţile profesionale conexe

sectorului justiţiei, astfel încît, acesta să

asigure o echitate fiscală între activităţile

respective. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi

7

alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.

45) Soluţia fiscală individuală anticipată - actul administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat în vederea soluţionării unei cereri a persoanei fizice și persoanei

juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor)

situaţii şi/sau tranzacţii viitoare specifice.

Se propune implementarea în legislaţia

fiscală a Republicii Moldova a

conceptului de Soluţie Fiscală

Individuală Anticipată („SFIA”). Măsura

are drept scop creşterea gradului de transparenţă în aplicarea legislaţiei

fiscale şi îmbunătăţirea climatului

investiţional în Republica Moldova. SFIA este un act emis de autorităţile

fiscale în vederea soluţionării unei cereri a persoanei fizice și persoanei juridice ce

desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la reglementarea unor situaţii

fiscale specifice. Prin emiterea unei SFIA, organul fiscal va preciza modul în care urmează a fi

aplicate prevederile legislaţiei fiscale

pentru o anumită situaţie sau în cazul

unor tranzacţii specifice. Din momentul

emiterii, SFIA devine obligatorie pentru organele fiscale şi alte organe cu atribuţii de administrare fiscală, cu condiţia că

termenii şi condiţiile stabilite iniţial să

fie respectate de către persoana fizică și

persoana juridică ce desfășoară activitate

de întreprinzător, iar cadrul legal fiscal să

rămână neschimbat. În consecinţă,

contribuabilul va reduce expunerea faţă

de eventualele riscuri fiscale care ar putea decurge din interpretarea eronată a

normelor fiscale şi va obţine certitudine

vizavi de tratamentul fiscal aferent tranzacţiilor desfăşurate. Astfel, SFIA reprezintă pentru persoanele fizice și persoanele juridice ce

desfășoară activitate de întreprinzător un instrument ce oferă posibilitatea de a

gestiona riscul fiscal la care se supun datorită unor lacune în legislaţie sau a

01.01.2017

8

unor prevederi normative interpretabile. Totodată, implementarea conceptului şi procedurii de emitere a SFIA prezintă

beneficii şi pentru stat, din considerentul

că vor reduce situaţiile de conflict între autorităţi şi persoanele fizice și

persoanele juridice ce desfășoară

activitate de întreprinzător şi va servi

drept oportunitate de perfecţionare a

legislaţiei fiscale. Adoptarea unui cadru

legislativ funcţional în domeniul SFIA,

precum şi asigurarea conformării

practicii autorităţilor fiscale cu aceste

prevederi normative va încuraja companiile ce intenţionează să efectueze

investiţii în Republica Moldova. Aceasta deoarece, după cum am

menţionat mai sus, posibilitatea de a

obţine o SFIA: consolidează încrederea persoanei

fizice și persoanei juridice ce

desfășoare activitate de întreprinzător în corectitudinea tratamentului fiscal aplicat la o situaţie concretă;

oferă stabilitate şi previzibilitate; permite planificare financiară pe

termen lung; reduce esenţial numărul interpretărilor

eronate aferent legislaţiei fiscale La fel, un argument în plus pentru

investitorii străini este că emiterea

SFIA reprezintă o practică fiscală

internaţională care şi-a dovedit funcţionalitatea şi viabilitatea în timp. Astfel, printre ţările din regiune, putem

menţiona cu titlu de exemplu, România, Germania, Polonia, Ungaria, Suedia şi Austria, state în care practica

emiterii SFIA de către autorităţi este

una obişnuită. Modificarea vizează art.5 pct.45), art.8 lit.j), art.133 alin.(1) lit.c1), art.136 lit.j1) şi din Codul fiscal al proiectului de lege.

9

Articolul 41. Facilităţi la vînzarea locuinţei de bază (1) La vînzarea, schimbul sau alte forme de înstrăinarea în alt mod locuinţei de bază a contribuabilului, creşterea capitalului

se recunoaşte cu excepţiile prevăzute la alin.(3). (2) În înţelesul prezentului titlu, se consideră locuinţă de bază a contribuabilului locuinţa care s-a aflat în proprietatea lui în decurs de 3 ani, perioadă care expiră la data înstrăinării

acestei locuinţe, şi care i-a servit pe tot parcursul acestei perioade drept domiciliu de bază. (3) Mărimea creşterii de capital, supusă impunerii, pentru

orice locuinţă se micşorează cu suma de 10000 lei pentru

fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul

căruia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei

proprietăţi şi a folosit-o ca locuinţă de bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinţei de bază a cărei bază valorică

este valoarea estimată în modul stabilit. (4) Nu se permite deducerea pierderilor de pe urma vînzării

sau schimbului proprietăţii care a servit ca locuinţă de bază.

46) Locuință de bază – locuință care întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puțin

3 ani; b) constituie domiciliul / reședința contribuabilului în decurs ultimilor 3 ani de la perioada înstrăinării.”.

În contextul revederii mecanismului de impozitare a creșteri de capital se propune definirea noțiunii ,,Locuință de bază” în art.5 al Codului fiscal. Concomitent, în vederea eficientizării

legislației fiscale, prin asigurarea unei

impuneri juste și echitabile a impozitului

pe venitul obținut din înstrăinare

activelor de capital, precum și înlăturării

tuturor neclarităților existente la

aplicarea normelor date se propune revederea conceptului de determinare a sumei creșteri de capital în scopul

impozitării. Noul concept prevede: - acordarea scutirii de la impozitarea venitului obținut din înstrăinarea

locuinței de bază; - definirea clară a criteriilor de

determinare a locuinței de bază; - stabilirea expres în lege a subiecților

creşterii sau pierderilor de capital; - revizuirea tipurilor activelor de capital; - stabilirea modului de determinare și

confirmare a bazei valorice a activelor de capital în dependență de modul de

dobîndire a acestor active, etc. Concomitent, întru asigurarea unui tratament echitabil față de persoanelor fizice care dețin bunuri imobile create cu

forțe proprii şi nu dispun de documente

confirmative aferente cheltuielilor suportate pentru construcția bunurilor

imobiliare, noul concept prevede acordarea dreptului persoanei fizice de a utiliza drept bază valorică valoarea

estimată de organele cadastrale teritoriale la momentul înstrăinării bunurilor, după

cum urmează: a) 100% din valoarea estimată de

organele cadastrale teritoriale la data de 31.12.2003 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2004; b) 75% din valoarea estimată de organele

01.01.2017

10

cadastrale teritoriale la data de 31.12.2006 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2007; c) 50% din valoarea estimată de organele

cadastrale teritoriale la data de 31.12.2016 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2017. Anii 2004 și 2007 s-au luat drept reper dat fiind faptul că anume în această

perioadă au avut loc fluctuații masive pe piața bunurilor imobile, precum și a

demarat evaluarea acestora de către

organele cadastrale. Concomitent se propune ca dreptul de deducere a pierderilor ce excede creșterea de capital într-o altă perioadă

fiscală să fie acordat numai agenților

economici. Menționăm că, la moment prevederile

art.39 alin.(2) contravin principiilor generale de impozitare a persoanelor fizice cetățeni, venitul impozabil al

cărora se determină conform metodei de

casă. Totodată, dat fiind faptul că, cetățeanul nu duce evidența contabilă aplicarea

practică a normei în cauză este una

defectuoasă atît pentru persoana fizică cit

și pentru organul fiscal. La fel, în contextul revederii prevederilor art.17 din Codul fiscal, prin legea nr.138 din 16.06.2016, se propune abrogarea art.43 din codul fiscal întru ajustarea prevederilor Capitolului 5 ,,CREŞTEREA ŞI PIERDERILE DE

CAPITAL” din titlul II al Codului fiscal. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.18 lit.e), art.20 lit.y3), titlul cap.5 al titlului II, art.37- 43 și art.71 din Codul fiscal al

proiectului de lege. Articolul 8. Drepturile şi obligaţiile contribuabilului (1) Contribuabilul are dreptul: a) să obţină pe gratis de la inspectoratul fiscal de stat teritorial

şi serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale

3. Articolul 8: alineatul (1) se completează cu litera e1) cu următorul

cuprins: ,,e1) să solicite și să obțină de la aparatul central al

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45), art.8

01.01.2017

11

informaţii despre impozitele şi taxele în vigoare, precum şi

despre actele normative care reglementează modul şi condiţiile de achitare a acestora; b) să se bucure de o atitudine corectă din partea organelor cu atribuţii de administrare fiscală şi a persoanelor cu funcţii de

răspundere ale acestora; c) să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuţii de

administrare fiscală personal sau prin intermediul

reprezentantului său; d) să direcţioneze anual un cuantum procentual de pînă la 2%

din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către

organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele religioase

şi părţile componente ale acestora, dacă nu are datorii la bugetul

public naţional pentru perioadele fiscale anterioare; e) să obţină amînarea, eşalonarea, trecerea în cont a impozitelor

în modul şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod; f) să prezinte organelor cu atribuţii de administrare fiscală şi

persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora explicaţii

referitoare la calcularea şi achitarea impozitelor şi taxelor; g) să conteste, în modul stabilit de legislaţie, deciziile, acţiunile

sau inacţiunea organelor cu atribuţii de administrare fiscală şi

ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora; h) să beneficieze de alte drepturi stabilite de legislaţia fiscală; i) să beneficieze de facilităţile fiscale, la care are dreptul

conform legislaţiei fiscale, pe perioada fiscală în care a întrunit toate condiţiile stabilite.

Serviciului Fiscal de Stat soluția fiscală individuală

anticipată în modul şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod;”;

alin.(1) lit.e1) şi alin.(2) lit.f1), art.133 alin.(1) lit.c1), art.136 lit.j1) și art.1361 art.234 alin.(12) din Codul fiscal al proiectului de lege.

(2) Contribuabilul este obligat: a) să respecte modul stabilit de înregistrare (reînregistrare) de

stat şi de desfăşurare a activităţii de întreprinzător; b) să se pună la evidenţă la organul fiscal în a cărui rază îşi

are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) şi

să primească certificatul de atribuire a codului fiscal. Aceste

prevederi nu se aplică persoanelor al căror număr de

identificare de stat reprezintă codul fiscal; c) să ţină evidenţa contabilă conform formelor şi modului

stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte organului

fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale

dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă contabilă în conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările băneşti în

numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru

înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectînd

reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti

alineatul (2): la litera c) textul „evidenţa contabilă” se înlocuieşte cu

textul „contabilitate”;

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),

art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d); art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58

alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2) şi alin.(11); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.

La data publicării

12

în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control; d) să prezinte informaţii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum şi despre alte obiecte ale impunerii; e) să achite la buget, la timp şi integral, ţinînd cont de

prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi

taxelor, asigurînd exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă

fiscale prezentate; f) în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să prezinte,

la prima cerere, persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală documentele de

evidenţă, dările de seamă fiscale şi alte documente şi informaţii

privind desfăşurarea activităţii de întreprinzător, calcularea şi

achitarea la buget a impozitelor şi taxelor şi acordarea

facilităţilor, să permită accesul, în cazul ţinerii evidenţei computerizate, la sistemul electronic de evidenţă contabilă; g) în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să asigure

persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii

de administrare fiscală accesul liber în spaţiile de producţie, în

depozite, în localurile de comerţ, în alte încăperi şi locuri (cu

excepţia încăperilor utilizate exclusiv ca spaţiu locativ) pentru

inspectarea lor în scopul verificării autenticităţii datelor din documentele contabile, din dările de seamă, din declaraţiile

fiscale, din calcule, precum şi a verificării îndeplinirii

obligaţiilor faţă de buget; h) să asiste la efectuarea controlului privind respectarea legislaţiei fiscale, să semneze actele privind rezultatul controlului, să dea explicaţii în scris sau oral; i) în caz de calculare greşită şi determinare incorectă de către

organele fiscale a sumei impozitului, penalităţii, dobînzii sau

amenzii, să dovedească acest lucru prin documente justificative; j) să îndeplinească deciziile adoptate de organele cu atribuţii de

administrare fiscală şi alte organe învestite cu funcţii de control

pe marginea rezultatelor controalelor efectuate, respectînd cerinţele legislaţiei fiscale; k) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală. (3) În caz de absenţă a conducătorului întreprinderii, obligaţiile

prevăzute la alin.(2) lit.f) şi g) sînt îndeplinite de alte persoane cu funcţii de răspundere, gestionare ale subiectului impunerii,

în limitele competenţei lor.

la litera f) textul „evidenţă contabilă” se înlocuieşte cu

textul „contabilitate”;





La data publicării

se completează cu litera f1) cu următorul cuprins: ,,f1) în caz de solicitare a emiterii soluției fiscale

individuale anticipate, să prezinte aparatului central al Serviciului Fiscal de Stat, la prima cerere, informații


01.01.2017

13

veridice, documente, explicații și/sau probe suplimentare privind activitatea desfășurată, situații și/sau tranzacții viitoare;”.


Articolul 12. Noţiuni În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni: 1) Royalty (redevenţă) – plăţi de orice natură primite în calitate

de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de

utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe,

inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice,

inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune

sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă

comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă

secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului

de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

4. Articolul 12: punctul 1) se completează în final cu textul: ,,Nu se consideră royalty în sensul prezentului Cod: a) plățile pentru achiziționarea integrală a oricărei

proprietăți sau a oricărui drept de proprietate asupra tuturor

elementelor menționate mai sus; b) plățile pentru achizițiile de software destinate exclusiv operării respectivului software, inclusiv pentru instalarea,

implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia; c) plățile pentru achiziționarea integrală a unui drept de autor asupra unui software sau a unui drept limitat de a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către

utilizator sau în scopul vânzării acestuia în cadrul unui

contract de distribuție; d) plățile pentru obținerea drepturilor de distribuție a unui

produs sau serviciu, fără a da dreptul la reproducere; e) plățile pentru accesul la sateliți prin închirierea de

transpondere sau pentru utilizarea unor cabluri ori conducte pentru transportul energiei, gazelor sau petrolului, în situația în care clientul nu se află în posesia

transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau unor tehnologii similare; f) plățile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicații din

acordurile de roaming, a frecvențelor radio, a

comunicațiilor electronice între operatori;”;

Modificarea respectivă este propusă cu

scopul calificării exprese a plăţilor din

care nu pot fi considerate royalty. Concomitent, completarea are drept scop evitarea intrepretărilor duale a noțiunii de

royalty, prin calificarea drept royalty a unor tipuri de servici prestate sau operațiuni de vînzare. De asemenea, are drept scop prevenirea și combaterea fenomenului de optimizare fiscală prin calificarea unor plăți salariale drept royalty în scopul evitării achitării

contribuțiilor de asigurări sociale și

medicale.

La data publicării

14) Cîştiguri – veniturile obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi

nemonetară.

la punctul 14) în final se completează cu textul ,,În scopul

aplicării prezentei noțiuni, cîştigul de la jocurile de noroc

realizat în cazinouri sau la aparatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîștigată şi suma

mizată în decursul zilei respective, confirmată documentar.

În celelalte cazuri - cîştigul reprezintă suma totală cîștigată.”.

Se propune concretizarea modului de determinare a veniturilor din jocurile de noroc, inclusiv loterii şi de la campaniile

promoţionale care urmează a fi calificate

drept cîștig în scopul impozitării. Astfel, în cazul cîştigurilor de la jocurile

de noroc realizat în cazinouri sau la aparatele de joc, acestea vor reprezenta valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîștigată şi suma mizată, cu condiția ca

miza depusă să fie confirmată

documentar. În celelalte cazuri - cîştigul va constitui suma cîștigată, fără a ține

cont de mizele depuse.

La data publicării

14

Articolul 121. Perioada fiscală privind impozitul pe venit (1) Prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul

impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată. (2) Pentru întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se

consideră perioada de la data înregistrării întreprinderii pînă la

finele anului calendaristic. (3) Pentru întreprinderile lichidate sau reorganizate, perioadă

fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic pînă la data radierii întreprinderii din Registrul de stat.

5. Articolul 121 se completează cu alineatele (4) - (6) cu următorul cuprins: „(4) Prin derogare de la prevederile alin.(1) al prezentului

articol, pentru agenţii economici care au dreptul în

conformitate cu prevederile Legii contabilităţii să aplice o

perioadă de gestiune diferită de anul calendaristic,

perioada fiscală privind impozitul pe venit corespunde cu

perioada de gestiune pentru întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare. În acest caz, perioada fiscală

constituie o perioadă de oricare 12 luni consecutive. (5) Perioada fiscală menţionată la alin.(4) al prezentului

articol poate fi ulterior modificată doar dacă perioada de

gestiune pentru întocmirea şi prezentarea rapoartelor

financiare este modificată în corespundere cu prevederile Legii contabilităţii. (6) Înainte de aplicarea unei noi perioade fiscale, în corespundere cu prevederile alin.(4) sau alin.(5) al prezentului articol, agentul economic este obligat: a) să informeze şi să prezinte documentele privind

schimbarea perioadei fiscale către Serviciul Fiscal de Stat, în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat; b) să aplice perioada fiscală de tranziţie şi regulile

stabilite în capitolul 72 din prezentul titlu. Perioada cuprinsă între sfîrşitul perioadei fiscale curente şi prima zi

a noii perioadei fiscale reprezintă perioada fiscală de tranziţie.”.

Modificarea respectivă este propusă cu

scopul calificării exprese a perioadei fiscale privind impozitul pe venit. Entităţile din Moldova (în special cele

care fac parte din grupuri multinaţionale), care au dreptul de a

aplica o perioadă de gestiune diferită de

anul calendaristic, pot economisi timp şi

resurse dat fiind faptul că ele nu sunt

obligate să întocmească rapoartele

financiare de două ori: o dată – pentru perioada de gestiune ce corespunde cu anul calendaristic şi a doua oară – pentru perioada de gestiune a entităţii-mamă cu scopul de a efectua consolidarea rezultatelor financiare ale grupului multinaţional de companii. Totodată, chiar dacă o entitate este în

drept (în baza legislaţiei contabile) să

aplice pentru întocmirea rapoartelor financiare o perioadă de gestiune, care

este similară cu cea aplicată de entitatea

mamă şi care este diferită de anul calendaristic, legislaţia fiscală oricum

impune aceste entităţi să calculeze obligaţiile fiscale privind impozitul pe

venit în baza veniturilor şi cheltuielilor

constatate în contabilitatea financiară pe

parcursul anului calendaristic. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),

alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8),

01.01.2017

15

art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228

alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 13. Subiecţii impunerii (1) Subiecţi ai impunerii sînt: a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii

Moldova, cu excepţia societăţilor specificate la art.5 pct.9), care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale, obţin venit din orice surse aflate în Republica

Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii

Moldova; b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul

perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara

Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova; c) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova

care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din

investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii

Moldova; d) persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova şi obţin

venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice

surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi

financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova; e) persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova şi pe parcursul

perioadei fiscale obţin venituri conform capitolului 11 din prezentul titlu. (2) Subiecţii impunerii sînt obligaţi să declare venitul brut

obţinut din toate sursele.

6. Articolul 13 alineatul (1): la litera a), după textul ,,persoanele care practică activitate

profesională” se introduce textul ,,și care practică

activitate profesională conexă sectorului justiţiei”, iar textul ,, cu excepţia societăţilor specificate la art.5 pct.9),”

se exclude; se completează cu litera b1) cu următorul cuprins: ,,b1) persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activităţi independente şi pe parcursul

perioadei fiscale obţin venit din orice surse aflate în

Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova;”.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi

alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90 art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege. Concomitent, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.16) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13

lit.a) și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege. De asemenea, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi



01.01.2017

Articolul 14. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii îl constituie: a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu

excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova

care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi de persoanele care practică activitate profesională; b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de patron, precum şi din orice surse aflate în

7. Articolul 14: alineatul (1): la litera a) după textul ,,persoanele care practică activitate

profesională” se introduce textul ,,și care practică

activitate profesională conexă sectorului justiţiei”; se completează cu litera b1) cu următorul cuprins: ,,b1) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii

Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, obţinut

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

16

afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii

Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător; c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente

cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător; d) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din

orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi

financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi

care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova; e) venitul obţinut în Republica Moldova de persoanele fizice

nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe

teritoriul Republicii Moldova. (2) Sursele de venit sînt stabilite în cap.2 şi 11. (3) Prin derogare de la prevederile alin.(1) şi (2) ale prezentului

articol, obiect al impunerii pentru cîştigurile şi veniturile

specificate la art.901 alin.(3), (31), (33), (34) şi (35) este exclusiv acest cîştig şi/sau venit.

de persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activităţi independente”; la alineatul (3), după textul ,,specificate la” se introduce

textul ,,cap.101 și cap.102”.

De asemenea, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi



Articolul 15. Cotele de impozit Suma totală a impozitului pe venit se determină: a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în

mărime de: - 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de

29640 lei; - 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 29640 lei;

8. Articolul 15: la litera a), cifra ,,29640” se înlocuieşte, în ambele cazuri,

cu cifra ,,31140”;

Modificările date reies din Obiectivele

politicii fiscale şi vamale pe termenul

mediu 2017-2019 și prevăd majorarea

tranşelor de venit impozabile, precum şi a scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi scutirii anuale pentru

persoanele întreţinute, prin ajustarea

acestora la rata inflaţiei prognozată

pentru 2017 - 2019 (5%). Măsurile de politică fiscală respective au

drept scop reducerea într-o anumită

măsură a efectului inflaţiei asupra

veniturilor populaţiei. Modificările vizează art.15 lit.a), art.33

alin.(1) şi alin.(2), art.34 alin.(1) şi

alin.(2), art.35 alin.(1) şi alin.(2) lit.d) şi art.83 alin.(2) lit.b) ale Codului fiscal din proiectul de lege.

01.01.2017

d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în

conformitate cu art.225 şi 2251 – în mărime de 15% din

depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.

la litera d), textul „evidenţa contabilă” se înlocuieşte cu

textul „contabilitate”. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),

La data publicării

17


art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58 alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2) şi alin.(11); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 18. Sursele de venit impozabile În venitul brut se includ: b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii

societăţilor şi venitul obţinut de către acţionarii fondurilor de investiţii, conform prevederilor cap.9;

9. Articolul 18: la litera b), textul ,, , conform prevederilor cap.9” se

înlocuiește cu textul ,, conform prevederilor cap.9”;

Modificarea poartă un caracter

redacțional și are drept scop racordarea

prevederilor art.18 lit.b) la modificările

propuse la art.5 pct.9), art.13 lit.a), art.18 lit.b), titlul cap.9 al titlului II și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13

lit.a), art.18 lit.b), titlul cap.9 al titlului II și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

e) creşterea de capital definită la art.37 alin.(7); la litera e), textul ,,art.37 alin.(7)” se înlocuiește” cu textul

,,art.40 alin.(6)”; Modificarea poartă un caracter


prevederilor art.18 lit.e) la modificările

înaintate la art.37- 43 și din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.18

lit.e), art.20 lit.y3), titlul cap.5 al titlului II, art.37- 43 și art.71 din Codul fiscal al

proiectului de lege.

01.01.2017

f1) suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active şi la

angajamente condiţionale în urma îmbunătăţirii calităţii

acestora pe parcursul anului fiscal; f2) suma diminuărilor provizioanelor destinate acoperirii

eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente în urma îmbunătăţirii calităţii şi/sau

rambursării acestora pe parcursul anului fiscal;

la literele f1) şi f2), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc

cu cuvintele „perioadei fiscale”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1), alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5),

01.01.2017

18

alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi

alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228


Articolul 19. Facilităţi acordate de angajator Facilităţile impozabile acordate de angajator includ: d) suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive

dintre rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a

anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată

la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata

dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii

calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator

salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare;

10. La articolul 19 litera d) va avea următorul cuprins: ,,d) suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei

pozitive dintre rata medie ponderată lunară a dobînzii la

creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe

lei moldoveneşti şi pe valută străină determinate de către

Banca Naţională a Moldovei şi rata dobînzii calculată

pentru împrumuturile acordate de către angajator

salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare.”.

Se propune aplicarea aceluiași indicator

pentru calcularea facilității de patron

acordate de angajator, ca și în cazul deducerii cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici în

folosul persoanelor fizice şi juridice, și

anume rata medie ponderată a dobînzii la

creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la

12 luni şi peste 12 luni.

01.01.2017

Articolul 20. Sursele de venit neimpozabile În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit: m) contribuţiile la capitalul unui agent economic, prevăzute la art.55;

11. Articolul 20: la litera m), după cuvintele ,,agent economic” se introduc

cuvintele ,,şi contribuţiile vărsate în vederea acoperirii

pierderilor financiare şi echilibrării activelor nete negative.”;

Actualmente art.20 lit.m) şi art.55 din

Codul fiscal, stabilesc că contribuţiile la

capitalul unui agent economic în schimbul cotei de participaţie la capitalul social constituie surse de venit neimpozabilele. Conform art.17 alin.(16) din Legea contabilităţii nr.113 din 27.04.2007,

pierderea contabilă reportată conform statutului entităţii se acoperă din profitul

net al perioadelor de gestiune curentă şi

precedentă, din rezerve şi din capitalul

social, din contribuţiile suplimentare ale

proprietarilor (asociaţilor,

participanţilor, acţionarilor) potrivit

hotărârii adunării generale a acestora, iar în întreprinderile de stat şi municipale - de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de autorităţile

administraţiei publice locale. Potrivit art. 22 alin. (3) din Legea

01.01.2017

19

privind societăţile cu răspundere limitată

nr.135-XVI din 14.06.2007, în calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale şi bani. Prevederile SNC ,,Venituri”, califică

venitul creşteri ale beneficiilor

economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii

acestora, sau a diminuării datoriilor care

au drept rezultat creşteri ale capitalului

propriu, cu excepţia creşterilor legate de

contribuţiile proprietarilor. Totodată, prevederile art.44 alin.(7) din Codul fiscal stabilesc că, în scopuri

fiscale se pot folosi metode de evidenţă

financiară bazate pe prevederile


şi Standardelor Internaţionale de

Raportare Financiară care nu contravin

prevederilor Titlului II al Codului fiscal. Astfel, contribuţiile suplimentare ale

fondatorilor în calitate de aport pentru acoperirea pierderilor perioadelor de gestiune precedente a entităţii nu va fi supusă impozitării. Modificarea vizează art.20 lit.m), art.55

alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.

p1) cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii,

în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 10% din

scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1);

la litera p1), după textul ,,şi/sau din loterii ” se introduce

textul ,,şi/sau pariurile sportive”; Se propune ca aferent veniturilor obținute din pariurile sportive să se

aplice același regim fiscal ca și pentru cîștigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii. Astfel, cîștigul obținut din pariurile sportive a căror valoarea nu depăşeşte

10% din scutirea personală stabilită la

art.33 alin.(1) din Codul fiscal va constitui venit neimpozabil, iar suma care depășește această mărime se va

impozita final la sursa de plată la cotele: - 18% din cîştigurile, în partea în care

valoarea fiecărui cîştig depăşeşte 10%

din scutirea personală stabilită la art.33

01.01.2017

20

alin.(1), dar nu depăşeşte 50 mii lei; - 25% din cîştigurile, în partea în care valoarea fiecărui cîştig este egală sau

depăşeşte 50 mii lei. Modificările vizează art.20 pct.p1) şi

art.901 alin.(33) din Codul fiscal al proiectului de lege.

y2) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia

întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de

fermier), de la livrarea laptelui natural;

se completează cu litera y3) cu următorul cuprins: ,,y3) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia

întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti

(de fermier), de la vînzarea locuinței de bază;”.


lit.y3) și art.37-43 din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

Articolul 21. Reguli speciale referitoare la venit (1) Venitul obţinut sub formă nemonetară se evaluează de către

fiecare subiect al impunerii şi constituie valoarea medie a preţului de livrare a mărfurilor şi/sau de prestare a serviciilor

analoage pe luna precedentă lunii în care a fost obţinut venit

sub formă nemonetară. În cazul în care, pe luna precedentă lunii

în care a fost obţinut venit sub formă nemonetară, nu au fost

efectuate livrări de mărfuri şi/sau prestări de servicii, venitul

obţinut sub formă nemonetară nu poate fi mai mic decît preţul

de cost al mărfurilor livrate şi/sau al serviciilor prestate în luna

curentă. (2) În cazul anuităţilor, partea oricărei anuităţi care este inclusă

în venitul anual se deduce la calcularea venitului impozabil. Deducerea este egală cu suma vărsată de contribuabil în fondul de pensii nestatal calificat şi nededusă din venitul lui brut

conform art.66 alin.(2), precum şi cu suma primelor de

asigurare achitate de către contribuabil persoană fizică conform

contractelor de asigurare şi coasigurare şi împărţită la numărul de ani presupuşi pentru efectuarea plăţilor (din momentul în

care a început plata anuităţilor). (3) În cazul efectuării operaţiunilor în valută străină: 1) La calcularea venitului impozabil, venitul brut şi alte

încasări, precum şi cheltuielile suportate în valută străină se

recalculează în monedă naţională la cursul oficial al leului

moldovenesc valabil la data tranzacţiei. Pentru unele grupuri de

operaţiuni, Ministerul Finanţelor poate stabili un curs de schimb mediu. 2) Orice datorie atît a contribuabilului, cît şi faţă de

contribuabil, a cărei sumă este exprimată în valută străină, se

recalculează la cursul oficial al leului moldovenesc valabil

pentru ultima zi a anului fiscal.

12. Articolul 21: la alineatul (3) punctul 2) şi punctul 3), cuvintele „anului

fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”;

A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1), alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi



01.01.2017

21

3) Orice venit sau pierdere de pe urma recalculării datoriei

conform pct.2) se consideră venit obţinut sau pierdere suportată în ultima zi a anului fiscal. 4) Operaţiunile în care intervin obligaţii de plată în valută

străină se referă la: a) cheltuielile care urmează să fie efectuate sau venitul care

urmează să fie obţinut în urma calculelor; b) contractele futures, opţioanele şi alte operaţiuni financiare

similare. 5) Modul de calculare a obligaţiilor fiscale se stabileşte de către

Guvern. (4) Persoana care face o donaţie sub formă de mijloace băneşti

se consideră drept persoană care a obţinut venit în mărimea

sumei mijloacelor băneşti donate, cu excepția sumei donate de

persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător în partea în care această sumă nu depășește venitul impozabil.

la alineatul (4) după cuvintele ,,activitate de întreprinzător”

se completează cu cuvintele ,,pe parcursul unei perioade fiscale”, iar cuvintele ,,sumă nu depășește venitul

impozabil” se înlocuiesc cu cuvintele ,,sumă totală nu depășește venitul impozabil obținut în perioada fiscală de

raportare.”.


redacţional şi are drept scop

concretizarea venitului impozabil ce urmează a fi luat în considerare la aplicarea prevederilor respective. La moment legislaţia fiscală nu

stipulează expres din ce perioadă este

venitul impozabil, deoarece potrivit art.21 alin.(4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie sub formă de

mijloace băneşti se consideră drept

persoană care a obţinut venit în mărimea

sumei mijloacelor băneşti donate, cu

excepția sumei donate de persoana fizică

care nu desfăşoară activitate de întreprinzător în partea în care această

sumă nu depășește venitul impozabil. Astfel, modificarea dată are drept scop

concretizarea că toată valoarea donației

făcute în perioada curentă nu trebuie să

fie mai mare ca venitul impozabil declarat pentru anul anterior.

01.01.2017

Articolul 22. Nerecunoaşterea venitului în cazul pierderii

forţate a proprietăţii (5) Perioada de înlocuire este perioada care expiră în anul fiscal următor celui în care s-a produs pierderea.

13. La articolul 22 alineatul (5), cuvintele „anul fiscal următor celui” se înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală

următoare celei”.

A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),

alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi

alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8),

01.01.2017

22

art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228


Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de

întreprinzător (1) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare,

achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

14. Articolul 24: la alineatul (1), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu

cuvintele „perioadei fiscale”;





01.01.2017

(10) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare

suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, neconfirmate documentar, în mărime de 0,2% din venitul impozabil.

la alineatul (10), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu

cuvintele „perioadei fiscale”; A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),

alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3),

01.01.2017

23

art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228


(11) Nu se permite deducerea sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de întreprinzător.

alineatul (11) se completează în final cu textul ,,și/sau în

folosul persoanelor fizice ce desfășoară activități

independente conform cap.102”;

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi

alin.(3), art.24 alin.(11) Capitolul 102, art.84 alin.(4), art.90, art.295 lit.j)din Codul fiscal şi art.5 alin.(6) din Legea nr.1569-XV din 20.12.2002 ale proiectului de lege.

01.01.2017

(15) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă de taxe de aderare şi

cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

la alineatul (15), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”;





01.01.2017

(16) Societăţilor de audit şi auditorilor întreprinzători

individuali li se permite deducerea cheltuielilor, în mărime de

15% din venitul vînzărilor în anul de gestiune aferente auditului rapoartelor financiare anuale şi/sau rapoartelor financiare anuale consolidate, atît pentru formarea provizioanelor aferente riscului de audit, cît şi pentru primele de asigurare conform

contractelor de asigurare de răspundere civilă profesională,

încheiate potrivit legislaţiei în vigoare pentru asigurarea riscului de audit.

la alineatul (16), cuvîntul „anul” se înlocuieşte cu

cuvintele „perioada fiscală”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1), alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5),

01.01.2017

24




Articolul 25. Deducerea dobînzilor aferente creditelor şi

împrumuturilor (3) În cazul emisiunii unor titluri de creanţă după 1 ianuarie

1998, partea discontului iniţial, în raport cu titlul de creanţă care este permis emitentului ca deducere a dobînzii, va fi echivalentă cu partea acestui discont repartizat proporţional în

anul fiscal.

15. La articolul 25 alineatul (3), cuvintele „anul fiscal” se

înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),




01.01.2017

Articolul 26. Deducerea uzurii calculate (3) Sînt considerate, de asemenea, proprietate pe care se calculează uzura investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac

obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune,

concesiune, arendă. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie,

îmbunătăţire şi altele asemenea, în privinţa mijloacelor fixe

respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în anul fiscal conform modului stabilit la art.27 alin.(9).

16. La articolul 26 alineatul (3), cuvintele „anul fiscal” se

înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),


alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76

01.01.2017

25

alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228


Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe (5) Dacă la sfîrşitul anului fiscal la categoria respectivă nu se

află nici o proprietate sau suma rămasă este mai mică de 6000

lei, după efectuarea ajustărilor specificate la alin.(1) şi (2) ale

prezentului articol şi la art.26 alin.(3), valoarea restantă

urmează a fi dedusă. (6) Se permite deducerea cheltuielilor legate de investigaţii şi cercetări ştiinţifice, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în calitate de cheltuieli curente. (8) Deducerea cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii se

efectuează după cum urmează: a) dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii nu depăşesc 15% din baza valorică a

categoriei respective de proprietate (determinată fără a lua în

considerare schimbările pe parcursul anului fiscal respectiv), cheltuielile în cauză vor fi permise spre deducere în anul respectiv; b) dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii depăşesc 15% din baza valorică pentru

fiecare obiect a categoriei I de proprietate şi baza valorică a

categoriilor II-V de proprietate, mărimea acestui surplus se

consideră drept cheltuieli pentru recondiţionare şi se reflectă la

majorarea bazei valorice pentru fiecare obiect a categoriei I de proprietate şi baza valorică a categoriilor II-V de proprietate.

17. Articolul 27: la alineatele (5) şi (6), cuvintele „anului fiscal” se

înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”; alineatul (8): la litera a), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu

cuvintele „perioadei fiscale”, cuvintele „anului fiscal respectiv” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale

respective”, iar cuvintele „anul respectiv” se înlocuiesc cu

cuvintele „perioada fiscală respectivă”; la litera b), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”;



alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228 alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

(9) Prin derogare de la alin.(8) lit.a) şi b), în perioada fiscală

respectivă se permite deducerea: b) cheltuielilor aferente reparaţiei mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor art.26 alin.(2) şi care sînt utilizate în

activitatea de întreprinzător a agentului economic, conform contractului de arendă (locaţiune), leasing operaţional al

mijloacelor de transport aerian internaţional – cheltuieli suportarea cărora, potrivit contractului nominalizat, revine

arendaşului (locatarului). Deducerea cheltuielilor în cauză se

permite în limita a 15% din suma calculată a arendei

la alineatul (9) litera b), textul ,,iar pentru mijloacele de transport aerian internaţional, în mărime de 100%.” se

înlocuieşte cu textul ,,iar cheltuielile privind reparaţia

mijloacelor de transport aerian internaţional, în mărime de

100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional

suportate pe parcursul perioadei fiscale.”;

Modificarea are drept scop concretizarea pentru care cheltuieli se permite deducerea în mărime de 100% aferent

mijloacelor de transport aerian internaţional. Astfel, cheltuielile aferente reparaţiei mijloacelor de transport aerian internaţional care sînt utilizate în

activitatea de întreprinzător a agentului

economic, conform contractului de arendă (locaţiune), leasing operaţional se

La data publicării

26

(locaţiunii) suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar pentru mijloacele de transport aerian internaţional, în mărime de 100%.

vor permite spre deducere în scopuri fiscale în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional

suportate pe parcursul perioadei fiscale. (10) Baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de

proprietate se ajustează cu: a) suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi trecută în

cont în conformitate cu prezentul cod, calculată din valoarea

contabilă a mijloacelor fixe comercializate, care sînt trecute, în

evidenţa contabilă, cu taxa pe valoarea adăugată; b) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în evidenţa contabilă, în legătură cu

uzura totală; c) diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea efectuată în

conformitate cu cap.IV din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului

fiscal.

la alineatul (10) literele a) şi b), cuvintele „evidenţa

contabilă” se înlocuiesc cu cuvîntul „contabilitate”. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),




La data publicării

Articolul 29. Deducerea cheltuielilor legate de extracţia

resurselor naturale irecuperabile (3) Mărimea deducerii cheltuielilor legate de extracţia

resurselor naturale se determină prin înmulţirea bazei valorice a

resurselor naturale cu rezultatul obţinut de la împărţirea

volumului extracţiei pe parcursul anului fiscal la volumul prognozat total al extracţiei pentru zăcămîntul dat (în expresie

naturală).

18. La articolul 29 alineatul (3), cuvintele „anului fiscal”

se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),



01.01.2017

Articolul 32. Reportarea pierderilor în viitor (1) Dacă, pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al

contribuabilului în anul curent, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat pe următorii cinci ani.

19. Articolul 32: la alineatul (1), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”, cuvintele „anul curent” se

înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală curentă”, iar

cuvintele „următorii cinci ani” se înlocuiesc cu cuvintele „următoarele cinci perioade fiscale”;


alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25

01.01.2017

27

(2) Suma reportată pe unul din anii fiscali următori celui în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următorii patru ani. (3) Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai

mult de un an, prevederile prezentului articol se aplică faţă de

aceste pierderi în ordinea în care au apărut.

la alineatul (2), cuvintele „unul din anii fiscali următori celui” se înlocuiesc cu cuvintele „una din perioadele

fiscale următoare celei”, iar cuvintele „următorii patru ani”

se înlocuiesc cu cuvintele „următoarele patru perioade fiscale”; la alineatul (3), cuvintele „un an” se înlocuiesc cu

cuvintele „o perioadă fiscală”.

alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi



Articolul 33. Scutiri personale (1) Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul

la o scutire personală în sumă de 10128 lei pe an. (2) Suma scutirii personale, stabilită la alin.(1), va constitui

15060 lei pe an pentru orice persoană care: a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de

consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl; b) este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură

cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl; c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat

dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii

teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan; d) este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă

pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei

Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din

Republica Afghanistan; e) este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul

I şi II; f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior

reabilitată.

20. Articolul 33: la alineatul (1), cifra ,,10128” se înlocuieşte cu cifra

,,10620”; la alineatul (2), cifra ,,15060” se înlocuieşte cu cifra

,,15840”; la litera e), după textul „invalid de război,” se completează

cu cuvintele „invalid ca rezultat al afecţiunii congenitale

sau”.

A se vedea argumentele expuse la art.15 lit.a) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.15 lit.a), art.33


alin.(2), art.35 alin.(1) şi alin.(2) lit.b) şi

art.83 alin.(2) lit.b) ale Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările respective se propun întru

aducerea în concordanţă a prevederilor

din Codul fiscal cu noţiunile utilizate din

legislaţia din domeniul sănătăţii, şi

anume a prevederilor pct. 28 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 65 din

23.01.2013. completarea are drept scop de a nu exclude din categoria persoanelor invalide din copilărie şi persoanele care

deţin invaliditatea ca urmare a unor

afecţiuni congenitale. Propunerile de completare a acestui

01.01.2017

La data publicării

28

articol au drept scop de concretizare a modului de utilizare a scutirilor în condiţiile specificate, în contextul în care

aliniatul (1) stabileşte scutirea ca

indicator anual. Articolul 34. Scutiri acordate soţiei (soţului) (1) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are

dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 10128 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. (2) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu

orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o

scutire suplimentară în sumă de 15060 lei anual, cu condiţia că

soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. (3) Prevederile alin.(1) şi (2) se vor aplica din luna următoare

lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.


,,10620”; la alineatul (2), cifra ,,15060” se înlocuieşte cu cifra ,,15840”.




art.83 alin.(2) lit.b) ale Codului fiscal din proiectul de lege.

01.01.2017

Articolul 35. Scutiri pentru persoanele întreţinute (1) Contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o

scutire în sumă de 2256 lei anual pentru fiecare persoană

întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care

scutirea constituie 10128 lei anual. (2) În înţelesul prezentului titlu, persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos: a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv

înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi

în linie colaterală; b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 10128 lei anual. (3) Curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani şi

tutorele legal au dreptul la o scutire suplimentară în mărimea

specificată la alin.(1), în funcţie de caz, pentru fiecare persoană

aflată sub tutelă şi/sau curatelă, care întruneşte cerinţele

specificate la alin.(2) lit.b). (4) Scutirea pentru persoanele întreţinute se acordă din luna următoare lunii apariţiei acestui drept în condiţiile respectării

cerinţelor prevăzute la alin.(2) şi (3).


,,2340”, iar cifra ,,10128” se înlocuieşte cu cifra ,,10620”

iar după cuvintele „cu excepţia” se completează cu

cuvintele „invalizilor ca rezultat al afecţiunii congenitale

sau”; la alineatul (2) litera a) după cuvîntul „ori” se completează

cu cuvintele „invalid ca rezultat al afecţiunii congenitale

sau”; la alineatul (2) litera b), cifra ,,10128” se înlocuieşte cu

cifra ,,10620”; la alineatul (4) cuvintele „se acordă” se înlocuiesc cu

cuvintele „se aplică”.




art.83 alin.(2) lit.b) ale Codului fiscal din proiectul de lege. De asemenea, se propune racordarea prevederilor din Codul fiscal la noţiunile

utilizate din legislaţia din domeniul

sănătăţii, şi anume a prevederilor pct. 28

din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului

nr. 65 din 23.01.2013. Completările au

drept scop neadmiterea excluderii din categoria persoanelor invalide din copilărie şi persoanele care deţin

invaliditatea ca urmare a unor afecţiuni

congenitale. Modificare are un caracter redacțional.

01.01.2017

Articolul 36. Alte deduceri 23. Articolul 36: A se vedea argumentele expuse la art.121 01.01.2017

29

(1) Agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror

donaţii făcute de el pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil. (2) Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai donaţiile

făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art.51,

a organizaţiilor necomerciale specificate la art.52 alin.(1) şi la

art.533, precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial. (3) Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai în cazul confirmării lor în modul stabilit de

Guvern. (4) Se permite deducerea cheltuielilor de investiţii în limitele

venitului din investiţii ce ţin de: a) cheltuielile ordinare şi necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în scopul obţinerii venitului din

investiţii; b) dobînzile pe datorie, cu condiţia ca dobînda să nu depăşească

suma venitului din investiţii. (5) Se permite deducerea defalcărilor obligatorii în Fondul

republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei,

efectuate pe parcursul anului fiscal în cuantumurile stabilite de legislaţie. (6) Se permite deducerea, în cuantumurile stabilite de legislaţie,

a sumelor pentru primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de persoanele fizice asigurate conform

legislaţiei. (7) Se permite deducerea contribuţiilor obligatorii în bugetul

asigurărilor sociale de stat achitate de persoanele fizice, pe

parcursul anului fiscal, în cuantumurile stabilite de legislaţie. (8) Angajatorilor li se permite să deducă plăţile suportate

efectiv, aferente indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de

muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de

muncă, conform art.4 al Legii nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă

şi alte prestaţii de asigurări sociale.de muncă şi alte prestaţii de

asigurări sociale.

la alineatele (1), (4), (5) şi (7), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”;

la alineatul (2), textul ,,şi la art.533”se exclude;

al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),



alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege. Concomitent se propune excluderea dreptului agenților economici de a

deduce în scopuri fiscale donațiile

efectuate în favoarea organizațiilor

sindicale și patronale conform art.36 alin.(1) din Codul fiscal. Menționăm că, acest drept dublează un

alt drept acordat agenților economici prin

art.24 alin.(15) și alin.(151) din Codul fiscal, potrivit cărora se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de

membru, alocații financiare destinate

activităţii patronatelor și sindicatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

Capitolul 5 CREŞTEREA ŞI PIERDERILE DE CAPITAL

24. În titlul capitolului 5 al titlului II, cuvîntul ,,PIERDERILE” se înlocuiește cu cuvîntul

,,PIERDEREA”.


redacțional. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.20

01.01.2017

lex:LPLP20040722289

30

lit.y3), titlul cap.5 al titlului II, art.37- 43 și din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 37. Recunoaşterea şi determinarea creşterii şi pierderilor de capital (1) Suma creşterii sau pierderilor de capital, provenită din

vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din

uz) a activelor de capital, se recunoaşte în volumul ei deplin, cu

excepţia cazurilor pentru care prezentul titlu prevede altceva. (2) Active de capital sînt: a) acţiunile şi alte titluri de proprietate în activitatea de

întreprinzător; b) titlurile de creanţă; c) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; d) terenurile; e) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital. (3) Dreptul de a obţine venituri din activele de capital pe

parcursul unei perioade ce depăşeşte 10 ani se consideră active

de capital, dacă este tratat separat. (4) Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau altui

mod de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este

egală cu suma mijloacelor băneşti şi valoarea evaluată la preţul

de piaţă a activelor de capital obţinute sub formă nemonetară. (5) Mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb

sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de

capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. (6) Mărimea pierderilor de capital suportate în urma vînzării,

schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a

activelor de capital este egală cu excedentul bazei valorice a

acestor active în raport cu venitul obţinut. (7) Suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din

suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste

nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului

fiscal.

Articolul 38. Noţiuni referitoare la activele de capital (1) Bază valorică a activelor de capital înseamnă: a) valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil; b) baza valorică ajustată a activelor de capital: - pentru persoana care transmite activele de capital contribuabilului; sau - pentru activele de capital înlocuite cu active noi. (11) Baza valorică a acţiunilor nu se majorează cu suma

25. Articole 37-42 vor avea următorul cuprins: ,,Articolul 37. Subiecții creşterii sau pierderii de capital Prevederile prezentului capitol se aplică tuturor contribuabililor (persoane fizice sau juridice) rezidente și

nerezidente a Republicii Moldova care vînd, schimbă sau

înstrăinează sub altă formă (scot din uz) active de capital. Articolul 38. Domeniul de aplicare Prezentul capitol stabilește modul de determinare a sumei

creșterii de capital în scopul impozitării, provenită din

vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere

din uz) a activelor de capital. Articolul 39. Activele de capital (1) Active de capital reprezintă: a) acțiunile, obligațiunile alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de

întreprinzător; c) terenurile; d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital. (2) Nu constituie active de capital proprietatea în devălmășie redistribuită (transmisă) între soţi sau între

foştii soţi - dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz

de divorţ. Articolul 40. Determinarea creşterii sau pierderii de capital (1) Mărimea creşterii (pierderii) de capital provenită din


din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul

sumei încasate (bazei valorice) în raport cu baza valorică ( venitul obţinut) a acestor active. (2) Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau

altui mod de înstrăinare a activelor de capital este egală cu suma mijloacelor băneşti şi valoarea evaluată la preţul de

piaţă a activelor de capital obţinute sub formă nemonetară. (3) Mărimea creşterii sau pierderii de capital provenită din

tranzacționarea pe bursă a acțiunilor prin intermediul unui

broker se determină în baza raportului brokerului conform

modului stabilit de Ministerul Finanțelor.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.18 lit.e), art.20 lit.y3), titlul cap.5 al titlului II, art.37- 43 și art.71 din Codul fiscal al

proiectului de lege. Se propune definirea clară într-un singur articol a tipurilor de active de capital. Se propune unificarea criteriilor de determinare a creșterii (pierderii de

capital) într-un singur articol. Totodată, se propune ca mărimea

creşterii (pierderii) de capital provenită

din vînzare, schimb sau din altă formă de

înstrăinare (scoatere din uz) locuinței de

bază să nu fie recunoscută în scopuri

fiscale. Această măsură are drept scop înlocuirea

facilităților fiscale acordate la moment în

cazul vînzării locuinței de bază. Menționăm că, la moment facilitatea se

acordă doar pentru locuinţa de bază a

cărei bază valorică este valoarea estimată

01.01.2017

31

dividendelor sub formă de acţiuni care nu modifică în niciun fel

cotele de participare ale acţionarilor în capitalul agentului economic şi care au fost repartizate în perioadele fiscale de pînă

în anul 2009 inclusiv. (2) Baza valorică ajustată a activelor de capital se majorează

(sau se reduce), în mod corespunzător, cu mărimea

compensaţiei acordate (sau primite) de către contribuabil. (3) Baza valorică a tuturor activelor de capital nesupuse uzurii,

aflate în posesia contribuabilului la data de 1 ianuarie 1998, nu trebuie să fie mai mică decît valoarea lor la acea dată sau decît

preţul de piaţă al obiectelor identice. (4) Bază valorică ajustată a activelor de capital reprezintă baza

valorică a activelor de capital: a) redusă cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări ale valorii activelor de capital, care se anulează de pe contul

mijloacelor fixe; b) majorată cu valoarea recondiţionărilor şi altor modificări ale

valorii activelor de capital, care se acumulează pe contul

mijloacelor fixe. (5) Reducerile şi majorările bazei valorice a activelor de capital

care au avut loc pînă la 1 ianuarie 1998 se efectuează conform

actelor normative în vigoare pînă la acea dată. (6) Baza valorică a activelor de capital se ajustează cu

diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea acestuia efectuată

în conformitate cu cap.IV din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului

fiscal.

Articolul 39. Restricţiile privind deducerea pierderilor de

capital (1) Contribuabilului (persoană fizică sau juridică), deducerea

pierderilor de capital i se permite numai în limitele creşterii de

capital. (2) Pierderile de capital a căror deducere nu este permisă,

conform alin.(1), în anul fiscal respectiv sînt considerate ca pierderi de capital suportate în anul următor. (3) Restricţiile privind deducerea pierderilor de capital prevăzute la alin.(1) nu se aplică persoanei fizice pentru anul

fiscal în care a decedat.

Articolul 40. Redistribuirea (transmiterea) proprietăţii între soţi (1) Creşterea sau pierderile de capital nu se recunosc în cazul redistribuirii (transmiterii) proprietăţii: a) între soţi; sau

(4) Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut

bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la

momentul donării. (5) Mărimea creşterii (pierderii) de capital provenită din


din uz) locuinței de bază nu este recunoscută în scopuri

fiscale. (6) Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală

cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital

recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital

suportate pe parcursul perioadei fiscale. Articolul 41. Restricţiile privind deducerea pierderilor de capital (1) Contribuabilului (persoană fizică sau juridică),

deducerea pierderilor de capital i se permite numai în limitele creşterii de capital. (2) Pierderile de capital ale agenților economici a căror

deducere nu este permisă, conform alin.(1), în anul fiscal

respectiv sînt considerate ca pierderi de capital suportate în anul următor. Articolul 42. Bază valorică a activelor de capital (1) Bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor, și constituie: 1) valoarea activelor de capital procurate; 2) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor confirmative a valorii bunurilor imobiliare construite cu forțele proprii de

persoana fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător

baza valorică o constituie: a) 100% din valoarea estimată de organele cadastrale teritoriale la data de 31.12.2003 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2004; b) 75% din valoarea estimată de organele cadastrale teritoriale la data de 31.12.2006 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2007; c) 50% din valoarea estimată de organele cadastrale

teritoriale la data de 31.12.2016 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2017; 3) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obținute urmare a redistribuirii (transmiterii)

în modul stabilit. Noua abordare vine să asigure echitatea fiscală prin stabilirea unui tratament unic pentru toți contribuabilii care

înstrăinează locuința de bază. Se propune stabilirea unor criterii clare și echitabile pentru bază valorică a activelor de capital în diferite cazuri de dobîndire a activelor de capital. Concomitent, bază valorică a activelor de capital urmează a fi confirmată

documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor. Aceasta va

permite contribuabililor și organelor fiscale să evite neclaritățile și

interpretările duale la determinarea bazei

valorice, precum și va contribui la îmbunătățirea administrării fiscale în

domeniul respectiv și la creșterea

conformării benevole a contribualilor. Concomitent, în scopul susținerii

cetățenilor care nu dispun de documente confirmative a valorii bunurilor imobiliare construite cu forțele proprii,

se propune ca baza valorică a activelor

de capital să constituie: a) 100% din valoarea estimată de

organele cadastrale teritoriale la data de 31.12.2003 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2004; b) 75% din valoarea estimată de organele

cadastrale teritoriale la data de 31.12.2006 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2007; c) 50% din valoarea estimată de organele cadastrale teritoriale la data de

lex:LPLP199704241164

lex:LPLP199704241164

32

b) între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere)

rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ. (2) Baza valorică a proprietăţii indicate la alin.(1), pentru beneficiar, reprezintă baza valorică ajustată a proprietăţii

persoanei care o transmite.

Articolul 41. Facilităţi la vînzarea locuinţei de bază (1) La vînzarea, schimbul sau alte forme de înstrăinarea în alt

mod locuinţei de bază a contribuabilului, creşterea capitalului

se recunoaşte cu excepţiile prevăzute la alin.(3). (2) În înţelesul prezentului titlu, se consideră locuinţă de bază a contribuabilului locuinţa care s-a aflat în proprietatea lui în decurs de 3 ani, perioadă care expiră la data înstrăinării acestei locuinţe, şi care i-a servit pe tot parcursul acestei perioade drept domiciliu de bază. (3) Mărimea creşterii de capital, supusă impunerii, pentru orice

locuinţă se micşorează cu suma de 10000 lei pentru fiecare din

anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul căruia (sau

cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietăţi şi a

folosit-o ca locuinţă de bază. Această prevedere nu se aplică în

cazul locuinţei de bază a cărei bază valorică este valoarea

estimată în modul stabilit. (4) Nu se permite deducerea pierderilor de pe urma vînzării sau

schimbului proprietăţii care a servit ca locuinţă de bază.

Articolul 42. Donaţiile (1) Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul

donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui

valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

Calcularea bazei valorice ajustate a proprietăţii la momentul

donaţiei se efectuează ţinînd cont de prevederile art.26 şi

conform art.38 alin.(1) şi (2), separat pe fiecare obiect donat. (2) Baza valorică a proprietăţii donate se consideră, pentru

destinatar, mărimea determinată în conformitate cu alin.(1).

proprietăţii în devălmășie între soţi sau între foştii soţi - dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; 4) valoarea de piață a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obținute prin moștenire, titlul de donație sau prin contractul de întreținere pe viață; 5) valoarea de piață a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 6) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, inclusiv în cazul privatizării, precum și în lipsa

confirmării documentare a bazei valorice; 7) baza valorică ajustată conform alin.(4)-(6) a activelor de capital: - pentru persoana care transmite activele de capital persoanei; sau - pentru activele de capital înlocuite cu active noi. (2) Baza valorică a acţiunilor nu se majorează cu suma

dividendelor sub formă de acţiuni care nu modifică în

niciun fel cotele de participare ale acţionarilor în capitalul

agentului economic şi care au fost repartizate în perioadele fiscale de pînă în anul 2009 inclusiv. (3) Baza valorică a acțiunilor dobîndite pînă la data de 1 ianuarie 1998, se determină reieșind din valoarea unei

acțiuni la data de 31.12.1997, care se determină ca raportul între capitalul social și numărul total al acțiunilor emise. (4) Bază valorică ajustată a activelor de capital reprezintă

baza valorică a activelor de capital: a) redusă cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări

ale valorii activelor de capital, care se anulează de pe

contul mijloacelor fixe; b) majorată cu valoarea recondiţionărilor şi altor

modificări ale valorii activelor de capital, care se

acumulează pe contul mijloacelor fixe. (5) Reducerile şi majorările bazei valorice a activelor de

capital care au avut loc pînă la 1 ianuarie 1998 se efectuează conform actelor normative în vigoare pînă la acea dată. (6) Baza valorică a activelor de capital se ajustează cu

diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea acestuia

efectuată în conformitate cu cap.IV din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.”.

31.12.2016 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2017; Anii 2004 și 207 a fost luați ca reper dat

fiind faptul că, în această perioadă a fost

efectuată evaluarea bunurilor imobile în

scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare, iar anul 2017 deja ca anul începînd cu care contribuabilii urmează

să colecteze și să păstreze documentele

(facturile) privind costul materialelor și

serviciilor suportate pentru construcția bunurilor imobile. Această măsură va contribui indirect și la

scoaterea din economia tenebră a activităților de construcții care nu declară

veniturile realizate.

Articolul 43. Transmiterea proprietăţii ca urmare a decesului 26. Articolul 43 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 01.01.2017

lex:LPLP199704241164

lex:LPLP199704241164

33

(1) La data decesului contribuabilului, toată proprietatea acestuia se transmite prin moştenire şi se consideră ca fiind vîndută la preţul ei de piaţă (cu excepţia celei, venitul de pe

urma căreia este scutit de impozite). (2) Baza valorică a proprietăţii indicate la alin.(1) este egală cu

valoarea ei de piaţă. (3) Baza valorică a proprietăţii, venitul de pe urma căreia este

scutit de impozite, este egală cu baza valorică ajustată a

proprietăţii persoanei decedate. (4) Proprietatea, venitul de pe urma căreia este scutit de

impozite, include: a) locuinţa de bază rămasă după decesul proprietarului; b) proprietatea privată materială a persoanei decedate, care nu a

fost nici proprietate utilizată în activitatea de întreprinzător, nici proprietate rezultată din activitatea de investiţii, cu excepţia

cazului prevăzut la litera c); c) proprietatea materială privată a membrului decedat al

gospodăriei ţărăneşti (de fermier), în cazul moştenirii ei de către

un membru al gospodăriei sau o persoană care devine membru

al acestei gospodării; d) anuităţile şi alt venit de pe urma proprietăţii, cu caracter de

plăţi periodice, care sînt impozabile pentru moştenitori. (5) Dacă pachetul de control (50% sau mai multe cote de

participaţie) al agentului economic subiect al sectorului

întreprinderilor mici şi mijlocii trece în urma decesului proprietarului în posesia moştenitorilor, aceştia în locul

recunoaşterii creşterii sau pierderilor de capital conform

alin.(1), pot să determine bazele valorice ale cotelor lor în acest

pachet de control, pornind de la baza valorică ajustată a pachetului de control care a aparţinut persoanei decedate. (6) Dacă la momentul decesului contribuabilul se află în

posesia pachetelor de control a mai mulţi agenţi economici

subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii,

prevederile alin.(5) se aplică numai faţă de un singur agent, la

alegerea moştenitorilor de gradul întîi.

pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.18



Articolul 44. Metodele de evidenţă şi aplicarea lor (3) Prin contabilitatea de angajamente se înţelege metoda conform căreia: a) venitul este raportat la anul fiscal în care a fost cîştigat; b) deducerea se permite în anul fiscal în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăţi,

cu condiţia că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la un alt an fiscal în scopul reflectării corecte a venitului;

27. Articolul 44: la alineatul (3): la litera a), cuvintele „anul fiscal” se înlocuiesc cu

cuvintele „perioada fiscală”; la litera b), cuvintele „anul fiscal” se înlocuiesc cu

cuvintele „perioada fiscală”, iar cuvintele „un alt an fiscal”

se înlocuiesc cu cuvintele „o altă perioadă fiscală”;


alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5),

01.01.2017

34

(8) În cazul în care contribuabilul îşi schimbă metoda de evidenţă, corectările corespunzătoare în articolele care reflectă

venitul, deducerile, trecerile în cont şi alte operaţiuni se fac

astfel încît nici un articol să nu fie omis sau să se repete. Dacă

schimbarea metodei de evidenţă duce la majorarea venitului

impozabil al contribuabilului în chiar primul an fiscal de aplicare a noii metode, atunci mărimea excedentului care

rezultă exclusiv din schimbarea metodei de evidenţă se

distribuie în părţi egale pe anul fiscal curent şi pe fiecare din

următorii doi ani.

la alineatul (8), cuvintele „primul an fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „prima perioadă fiscală”, cuvintele „anul

fiscal curent” se înlocuiesc cu „perioada fiscală curentă”,

iar cuvintele „următorii doi ani” se înlocuiesc cu

„următoarele două perioade fiscale”.


alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), alin.(11), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2),

art.228 alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 45. Metoda procentajului îndeplinit (3) Evidenţa tuturor veniturilor şi cheltuielilor se face, în modul

stabilit de Guvern, în anul fiscal cuprins în termenul de acţiune al contractului (acordului) pe termen lung, pe baza determinării

procentajului de îndeplinire a lucrărilor prevăzute de contract

(acord) pe parcursul anului respectiv. Declaraţiile cu privire la

impozitul pe venit pentru anul respectiv, cu excepţia anului în care expiră contractul (acordul), se perfectează prin metoda procentajului îndeplinit. (4) După încheierea executării contractului (acordului), în

scopul determinării corectitudinii calculării plăţilor sub formă

de dobîndă (penalităţilor, dobînzilor), repartizarea impozitului

pe anii fiscali, conform metodei procentajului îndeplinit, se recalculează pe baza indicilor reali. Plăţile sub formă de

dobîndă pentru orice plată incompletă sau supraplată a

impozitului în orice an, descoperite în urma unei astfel de recalculări, se determină în conformitate cu prevederile prezentului cod şi urmează a fi achitate la termenul prevăzut

pentru prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit

pentru anul în care se încheie executarea contractului (acordului). Această prevedere se aplică tuturor contractelor

(acordurilor) pe termen lung la prezentarea declaraţiei cu

privire la impozitul pe venit pentru anul în care s-a încheiat executarea contractului (acordului) şi nicidecum de la o dată

anterioară.

28. Articolul 45: la alineatul (3), cuvintele „anul fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală”, iar cuvintele „anul respectiv” se înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală respectivă”, iar

cuvîntul „anului” se înlocuieşte cu „perioadei fiscale”; la alineatul (4), cuvintele „anii fiscali” se înlocuiesc cu

cuvintele „perioadele fiscale”, cuvîntul „an” se înlocuieşte

cu cuvintele „perioadă fiscală”, iar cuvîntul „anul” se

înlocuieşte cu cuvintele „perioada fiscală”.





01.01.2017

Articolul 48. Evidenţa deducerilor recuperate În cazul în care contribuabilului i se restituie pe parcursul anului fiscal cheltuielile, pierderile sau datoriile compromise deduse anterior, suma restituită se ia în calcul şi se include în

venitul brut al contribuabilului pe anul în care ea a fost încasată.

29. La articolul 48, cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc

cu cuvintele „perioadei fiscale”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),

01.01.2017

35




Articolul 49. Agenţii economici rezidenţi ai zonelor economice

libere Impozitarea rezidenţilor zonelor economice libere are

următoarele particularităţi: a) impozitul pe venitul rezidenţilor obţinut de la exportul în

afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau obţinut de la

livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică

liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru

mărfurile (serviciile) orientate spre export se percepe în proporţie de 50% din cota stabilită în Republica Moldova; b) impozitul pe venitul de la activitatea rezidenţilor în zona

economică liberă, cu excepţia celei stabilite la lit.a), se percepe

în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova; c) rezidenţii care au investit în mijloacele fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei

economice libere un capital echivalent cu cel puţin un milion de

dolari SUA sînt scutiţi, pe o perioadă de 3 ani, începînd cu

trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins

volumul indicat de investiţii, de plata impozitului pe venitul de

la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile

(serviciile) orientate spre export; d) rezidenţii care au investit în mijloacele fixe ale

întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane

de dolari SUA sînt scutiţi, pe o perioadă de 5 ani, începînd cu

30. Articolul 49 se completează în final cu textul

,,Prevederile prezentului articol nu se răsfrîng asupra subiecților înregistrați în cadrul Portului Internațional

Liber ,,Giurgiulești” și Aeroportului Internațional Liber

,,Mărculești”. Prevederile prezentului articol se răsfrîng doar asupra venitului ce îndeplinește condițiile stipulate în acesta. Alte venituri înregistrate de subiect se impozitează în modul general stabilit.”.

Se propune concretizarea modului de aplicare a prevederilor art.49 din Codul fiscal. Propunerile de modificare au drept scop îmbunătăţirea și simplificarea administrării fiscale a facilităţilor privind

impozitul pe venit acordate rezidenţilor

zonelor economice libere, precum şi

respectarea strictă a destinaţiei facilităţii

fiscale. Menționăm că, regimul fiscal al rezidenților Portului Internațional Liber ,,Giurgiulești” și Aeroportului

Internațional Liber ,,Mărculești” se reglementează separat în legile: Legea cu privire la Aeroportul Internaţional Liber

,,Mărculeşti” şi Lege cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"

01.01.2017

36

trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins

volumul indicat de investiţii, de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către

alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export. Modul de aplicare a facilităţilor fiscale respective se stabileşte

de Guvern. Articolul 52. Organizaţiile necomerciale (1) La organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile

înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Organizaţiile necomerciale sînt scutite de plata impozitului

pe venit în cazul în care corespund următoarelor cerinţe: a) sînt înregistrate sau create în conformitate cu legislaţia şi desfăşoară activitate în corespundere cu obiectivele prevăzute

în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire; b) în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu destinaţie specială, a altor mijloace şi venituri

rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii între

fondatori şi membri ai organizaţiei sau între angajaţii ei,

inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei

necomerciale; c) mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri

rezultate din activitatea statutară, proprietatea organizaţiei sînt utilizate în scopurile prevăzute de statut, de regulament sau de

alt document de constituire; d) nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi

venituri rezultate din activitatea statutară sau proprietatea în

interesul unui fondator sau membru al organizaţiei ori în

interesul unui angajat, cu excepţia plăţilor salariale îndreptate în

favoarea acestuia; e) nu susţin partidele politice, blocurile electorale sau candidaţii

la funcţii în cadrul autorităţilor publice şi nu folosesc mijloacele

cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din

activitatea statutară sau din proprietate pentru finanţarea

acestora. (3) Restricţiile prevăzute la alin.(2) lit.e) nu se extind asupra

partidelor şi altor organizaţii social-politice. (4) Dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se realizează prin cererea depusă de către organizaţia necomercială la organul teritorial al Serviciul Fiscal de Stat. Perioada de scutire începe cu perioada fiscală în care a fost depusă cererea

31. Articolul 52: alineatul (1) se completează în final cu textul ,, , și anume: 1) asociația obștească - conform Legii cu privire la asociațiile obștești nr. 837-XIII din 17.05.1996; 2) fundația - conform Legii cu privire la fundații nr.581-XIV din 30.07.1999; 3) organizația filantropică - conform Legii cu privire la filantropie şi sponsorizare nr.1420-XV din 31.10.2002; 4) organizația religioasă - conform Legii privind libertatea de conștiință, de gîndire și de religie nr.125-XVI din 11.05.2007; 5) partidele politice și organizațiile social-politice - conform Legii privind partidele politice nr.294-XVI din 21.12.2007; 6) publicațiile periodice și agențiile de presă - conform Legii presei nr.243-XIII din 26.10.1994 și Legii privind deetatizarea publicațiilor periodice publice nr. 221 din 17.09.2010.”; alineatul (2) se completează cu litera a1) cu următorul

cuprins: ,,a1) activitate economică prevăzută în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire corespunde și rezultă nemijlocit din obiectivele și scopurile prevăzute în

statut, în regulament sau într-un alt document de constituire.”.

Se propune concretizarea tipurilor de organizații necomerciale care sunt în drept să beneficieze de scutirea de la

plata impozitului pe venit.

01.01.2017

37

privind scutirea de plata impozitului pe venit dacă cererea

privind scutirea de plata impozitului pe venit a fost depusă pînă la data de 31 decembrie a anului fiscal de gestiune. Nu este necesară depunerea repetată a cererii în perioadele ulterioare

primei perioade fiscale. (5) Modelul cererii privind scutirea de plata impozitului pe venit este elaborat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi aprobat de Ministerul Finanţelor. (6) În cazul în care nu sînt respectate cerinţele prevăzute la

alin.(2), organizaţia necomercială urmează a fi supusă

impozitării în modul general stabilit. (7) Organizaţiile necomerciale care utilizează contrar destinaţiei

mijloacele cu destinaţie specială sau folosesc proprietatea, alte

mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară în scopuri neprevăzute în statut, în regulament sau în alt document de

constituire calculează şi achită impozitul pe venit la cota prevăzută la art.15 lit.b) din suma utilizată contrar destinaţiei. (8) Organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele

religioase şi părţile componente ale acestora care utilizează

contrar destinaţiei mijloacele financiare obţinute în urma

desemnării procentuale restituie în buget suma utilizată contrar

destinaţiei. 32. Titlul II se completează cu capitolul 72 cu următorul

cuprins: „Capitolul 72 REGIMUL FISCAL AL AGENŢILOR

ECONOMICI CARE APLICĂ PERIOADA FISCALĂ

DE TRANZIŢIE PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT Articolul 545. Subiecţii impunerii Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care aplică

perioada fiscală de tranziţie prevăzută la art.121 alin.(6). Articolul 546. Perioada fiscală de tranziţie Perioada cuprinsă între sfîrşitul perioadei fiscale curente şi

prima zi a noii perioadei fiscale reprezintă perioada fiscală

de tranziţie. Astfel, durata perioadei fiscale de tranziţie

este cuprinsă între o lună şi 11 luni. Articolul 547. Obiectul impunerii Obiectul impunerii este determinat conform regulilor prevăzute de prezentul titlu, cu excepţia sumei uzurii

proprietăţii care este egală cu suma uzurii calculate în

conformitate cu art.26 şi 27, împărţită la 12 luni şi

Suplimentar, la argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege, prezentul capitol are drept scop de a reglementa perioada fiscală de tranziţie în cazul în care agentul economic alege să aplice o altă perioadă fiscală decît anul

calendaristic. Totodată, menţionăm că, aceşti agenţi

economici vor aplica acelaşi regim fiscal

conform normelor generale stabilite, cu excepţia periodicităţii achitării

impozitului, care se efectuează lunar. Concomitent, agenţii economici vor

completa şi prezenta în termen de 3 luni

de la finele perioadei de tranziţie acelaşi

formular al declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12). Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),

alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5),

01.01.2017

38

înmulţită cu numărul de luni al perioadei fiscale de

tranziţie. Articolul 548. Cota de impozit Cota impozitului pe venit este cota prevăzută la art.15

lit.b) şi lit.d). Articolul 549. Modul de calculare, achitare şi declarare (1) Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra obiectului impunerii. (2) Achitarea la buget a impozitului pe venit se efectuează:

a) în rate, până la finele fiecărei luni a perioadei fiscale

de tranziţie într-o sumă egală cu 1/12 din: suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit,

conform prezentului capitol, pentru perioada fiscală de

tranziţie; sau impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului

titlu, pentru perioada fiscală precedentă. b) achitarea obligaţiilor finale privind impozitul pe venit

se efectuează nu mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit

pentru perioada fiscală de tranziţie. (3) Prevederile capitolelor 12 şi 13 ale prezentului titlu se

aplică şi agenţilor economici – subiecţi ai impunerii

potrivit prezentului capitol. (4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă,

împreună cu rapoartele financiare pentru perioada fiscală

respectivă, nu mai tîrziu de 3 luni de la finele perioadei

fiscale de tranziţie. (5) Formularul şi modul de completare a Declaraţiei cu

privire la impozitul pe venit corespunde cu formularul şi

modalitatea stabilită în art.83 alin.(4).”.

alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi



Articolul 55. Contribuţiile la capital (1) Contribuţiile cu active la capitalul agentului economic în

schimbul cotei de participaţie în capitalul lui nu sînt supuse

impozitării. (2) Pentru persoana care a contribuit cu active, baza valorică a

titlului de proprietate (acţiuni, certificat de participaţie, alt

document ce confirmă participarea în capitalul agentului

economic) este egală cu baza valorică ajustată a activelor

transmise ca contribuţie.

33. Articolul 55 se completează cu un nou alineat (3) cu următorul cuprins: ,,(3) Contribuţiile suplimentare ale fondatorilor în calitate

de aport pentru acoperirea pierderilor perioadelor de gestiune precedente a entităţii nu sunt supuse impozitării.”.

A se vedea argumentele expuse la art.20 lit.m) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.20 lit.m), art.55


La data publicării

Articolul 58. Reorganizarea agentului economic (1) Se consideră reorganizare a agentului economic fuziunea

34. Articolul 58: la alineatul (31) textul „evidenţa contabilă a” se înlocuieşte


La data publicării

39

(contopirea şi absorbţia), dezmembrarea (divizarea şi separarea)

sau transformarea agentului economic. (2) În înţelesul prezentului titlu, este echivalentă cu

reorganizarea prevăzută la alin.(1): a) obţinerea controlului asupra unui agent economic numai în

schimbul cotelor-părţi care acordă dreptul de vot decisiv în

cadrul agentului economic procurat; b) procurarea practic a tuturor activelor agentului economic numai în schimbul cotelor-părţi care asigură dreptul de vot

decisiv în cadrul agentului economic procurat. (21) În sensul prezentului capitol, prin control se înţelege

deţinerea în capitalul agentului economic a unei cote de

participaţie, în care se includ: a) cel puţin 80% din drepturile de vot decisiv ale tuturor formelor de participare cu drept de vot decisiv; b) cel puţin 80% din numărul total de acţiuni în cazul oricărei

alte forme de participare. (3) În cazul reorganizării, agentul economic cumpărător preia

metoda de evidenţă a agentului economic procurat împreună cu

stocurile sale de mărfuri şi materiale, pierderile reportate în viitor, conturile dividendelor şi alte atribute legate de

impozitare, astfel încît agentul economic cumpărător se

substituie celui procurat în ce priveşte aceste atribute. (31) În cazul în care, în rezultatul reorganizării, mijloacele fixe se transmit de la agentul economic supus reorganizării către alt agent economic în reorganizare, baza valorică a acestor

mijloace fixe la data transmiterii (valoarea de ieşire/intrare) va

reprezenta baza lor valorică, înregistrată în evidenţa contabilă a agentului economic supus reorganizării la începutul perioadei

de gestiune în care are loc reorganizarea. (4) Reorganizarea agenţilor economici poate fi calificată sau

necalificată, fapt determinat de organele fiscale. (5) Reorganizare calificată înseamnă reorganizarea, deplină sau

parţială, a unui agent economic conform unui plan de

reorganizare aferent activităţii de întreprinzător, reorganizare ce

nu are ca scop sau rezultat evaziunea fiscală a oricărui agent

economic sau acţionar (asociat).

cu textul „contabilitatea”;







(4) Reorganizarea agenţilor economici poate fi calificată sau necalificată, fapt determinat de organele fiscale. (5) Reorganizare calificată înseamnă reorganizarea, deplină sau

parţială, a unui agent economic conform unui plan de

reorganizare aferent activităţii de întreprinzător, reorganizare ce

nu are ca scop sau rezultat evaziunea fiscală a oricărui agent

economic sau acţionar (asociat).

alineatele (4) şi (5) se abrogă.

Atît Codul civil cît şi Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali

stabilesc principiile aferente reorganizării

entităţilor fără a conţine referinţe despre

reorganizare calificată şi necalificată. Delimitările existente în Codul fiscal

La data publicării

40

implică timp suplimentar în efectuarea

controalelor fiscale şi subiectivism din partea organului fiscal, totodată, în lipsa

unor elemente clare a reorganizării

calificate organului fiscal poate fi învinuit de trafic de influenţă în acţiunile

desfăşurate. Modificarea vizează art.58 alin.(4) şi (5)

şi art.59 alin.(2) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 59. Regulile în cazul lichidării sau reorganizării

agentului economic (2) În cazul reorganizării calificate: a) baza valorică a proprietăţii agentului economic reorganizat se

consideră baza valorică a acestei proprietăţi nemijlocit înainte de reorganizare; b) redistribuirea (transmiterea) proprietăţii agentului economic

între părţile implicate în reorganizare nu se impozitează; însă c) orice compensaţie, primită de orice persoană (inclusiv de orice parte implicată în reorganizare), care nu constituie o cotă

de participaţie în capitalul oricărei părţi se consideră plată în

folosul beneficiarului.

35. La articolul 59 alineatul (2), textul ,,calificate” se exclude.

A se vedea argumentele expuse la art.58 alin.(4) şi (5) din Codul fiscal al

proiectului de lege. Modificarea vizează art.58 alin.(4) şi (5)

şi art.59 alin.(2) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

Capitolul 9 REGULI CU PRIVIRE LA SOCIETĂŢI ŞI FONDURI DE

INVESTIŢII

36. În titlul capitolului 9 al titlului II, cuvintele ,,SOCIETĂŢI ŞI” se exclud.



denumiri cap.9 la modificările propuse la art.5 pct.9), art.13 lit.a), art.18 lit.b), și

art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13


La data publicării

Articolul 60. Determinarea venitului (sau pierderilor) societăţii (1) Venitul (sau pierderile) societăţii se consideră ca venit (sau

pierderi) al persoanei juridice care foloseşte în evidenţă

contabilitatea de angajamente, cu excepţia faptului că societăţii

nu i se permite: a) deducerea donaţiilor în scopuri filantropice sau de

sponsorizare, prevăzute la art.36; b) reportarea în viitor a pierderilor, prevăzută la art.32. (2) La determinarea venitului unui membru al societăţii în anul

37. Articolul 60 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13


La data publicării

41

fiscal, evidenţa cotelor-părţi ale acestui membru, distribuite pe

toate componentele venitului (sau pierderilor), creşterii (sau pierderilor) de capital, deducerilor, trecerilor în cont, donaţiilor

în scopuri filantropice în anul respectiv se ţine separat. (3) Fiecare componentă a venitului (sau a pierderilor), a

creşterii (sau a pierderilor) de capital, a deducerilor, trecerilor în

cont, donaţiilor în scopuri filantropice se consideră ca

distribuită între membrii societăţii, indiferent de faptul dacă

această componentă a fost sau nu distribuită. (4) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul

Finanţelor reglementează prin instrucţiunile sale modul de

evidenţă a tuturor componentelor venitului, dacă evidenţa

fiecărei componente în parte nu este necesară pentru reflectarea

corectă a venitului membrului societăţii. (5) Membrului societăţii nu i se permite deducerea acelei părţi a

pierderilor, ce corespunde cotei-părţi distribuite lui, care

depăşeşte baza valorică ajustată a cotei sale părţi în societate, cu

excepţia cazurilor de lichidare a societăţii. Articolul 61. Plăţile efectuate de societate (1) Orice plată în natură efectuată de o societate se consideră ca

vînzare a proprietăţii la preţul de piaţă şi ca plată a sumei

corespunzătoare de mijloace băneşti. (2) Orice plată efectuată de către o societate în favoarea unui

membru al său (inclusiv plăţile, în cazul lichidării) se include în

venitul acestuia numai în măsura în care ea depăşeşte baza valorică ajustată a cotei sale părţi în societate. Dacă suma totală plătită la lichidarea societăţii este mai mică decît baza valorică

ajustată menţionată, diferenţa se consideră drept cotă-parte a acestui membru în pierderile societăţii în anul fiscal în care s-a încheiat lichidarea.


lit.a), art.18 lit.b), titlul cap.9 al titlului II și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege..

La data publicării

Articolul 62. Baza valorică ajustată a cotei-părţi a membrului

societăţii Baza valorică ajustată a cotei-părţi a oricărui membru al

societăţii reprezintă suma depusă de el în societate: a) majorată cu cota-parte distribuită lui în venit şi în creşterea

de capital, care se includ în venitul brut; b) micşorată cu suma plăţilor efectuate; c) ajustată, ţinîndu-se cont de alte venituri şi cheltuieli ale

societăţii (dacă există temei pentru aceasta).



La data publicării

Articolul 66. Deducerea vărsămintelor (1) Suma vărsată de către patron în numele unei persoane fizice

pe parcursul anului fiscal în fondul nestatal de pensii în scopul acumulării se deduce din venitul brut.

40. La articolul 66 alineatul (1), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”.


01.01.2017

42




Capitolul 101 IMPOZITAREA NOTARILOR PUBLICI

Articolul 691. Activitatea notarială Activitatea notarială nu este activitate de întreprinzător şi nu

cade sub incidenţa actelor normative ce reglementează această

activitate.

Articolul 692. Subiectul impunerii Subiect al impunerii este notarul public.

Articolul 693. Obiectul impunerii Obiect al impunerii este venitul notarului public.

Articolul 694. Cheltuielile notarului public Notarul public are dreptul să acopere, din mijloacele primite

pentru servicii notariale, cheltuielile aferente exercitării

activităţii notariale, asigurării ei tehnico-materiale, arendei şi

întreţinerii biroului notarial, plăţii pentru serviciile personalului

tehnic angajat.

Articolul 695. Cota de impozit (1) Notarul public nu cade sub incidenţa art.15 din prezentul cod. (2) Suma totală a impozitului pe venit se determină pentru

notarul public în mărime de 18% din venitul lunar impozabil. Articolul 696. Modul de calculare, achitare şi declarare (1) Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea

41. Capitolul 101 va avea următorul cuprins:

,,Capitolul 101 IMPOZITAREA ACTIVITĂȚILOR

PROFESIONALE CONEXE SECTORULUI JUSTIŢIEI

Articolul 691. Subiecţii impunerii Subiecţi ai impunerii sînt persoanele ce desfășoară

activități profesionale conexe sectorului justiţiei.

Articolul 692. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii este venitul impozabil obținut din

desfășurarea activităților profesionale conexe sectorului

justiţiei în perioada fiscală de declarare. (2) Contribuabili care aplică regimul de impozitare

conform prezentului capitol utilizează regulile de evidenţă

prevăzute la cap.6 din prezentul titlu. Articolul 693. Deducerile aferente activităţii profesionale conexe sectorului justiţiei (1) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare,

achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul desfășurării activităţii profesionale conexe sectorului justiţiei. (2) Deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă,

de asigurare a agenţilor economici se permite în limitele

stabilite de Guvern, cu excepţia celor reglementate de

prezentul articol. (3) Se permite deducerea cheltuielilor anuale suportate de



01.01.2017

43

cotei impozitului asupra venitului lunar impozabil. (2) Calcularea impozitului se efectuează lunar. Achitarea la buget se efectuează pînă la data de 25 a lunii următoare lunii de

gestiune. (3) Darea de seamă privind impozitul pe venit se prezintă nu

mai tîrziu de data de 25 a lunii următoare lunii de declarare. (4) Formularul şi modul de completare a dării de seamă privind

impozitul pe venit se aprobă de către Ministerul Finanţelor.

angajator pentru primele de asigurare facultativă de

asistenţă medicală ale angajatului în mărime de pînă la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă

medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută,

stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa

nr.2 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, pe anul respectiv. (4) Deducerea cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii

utilizate în activitatea profesională conexă sectorului

justiţiei, conform contractului de arendă (locaţiune) se

permite în limita a 15% din suma calculată a arendei

(locaţiunii) suportată pe parcursul perioadei fiscale. (5) Deducerea dobînzilor aferente creditelor şi

împrumuturilor se permite în conformitate cu alin.(1). Deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut în folosul persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia instituţiilor financiare, a

organizaţiilor de microfinanţare şi a companiilor de

leasing) se acceptă în limita ratei medii ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste

12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută

străină. Rata medie ponderată a dobînzii la creditele

acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină se determină de către

Banca Naţională a Moldovei şi se publică pe pagina web

oficială a acesteia. (6) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă de taxe de

aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii

patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. (7) Nu se permite deducerea: a) cheltuielilor personale şi familiale; b) impozitului pe venit, instituit în prezentul capitol, a penalităţilor şi a amenzilor aferente lui, precum şi a amenzilor şi penalităţilor aferente altor impozite, taxe şi

plăţi obligatorii la buget, a amenzilor şi penalităţilor

aplicate pentru încălcarea actelor normative; c) impozitelor achitate în numele unei persoane, alta decît contribuabilul; d) sumelor plătite la procurarea proprietăţii care cad sub

incidența prevederilor art.26, 28 şi 29;

44

e) compensaţiilor, remuneraţiilor, dobînzilor, plăţii pentru

închirieri de bunuri şi altor cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei contribuabilului sau al altei persoane interdependente, dacă nu există justificarea plăţii

unei astfel de sume; f) pierderilor în urma vînzării sau schimbului proprietăţii,

îndeplinirii lucrărilor şi prestării serviciilor, efectuate, în

mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente; g) sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de întreprinzător; h) altor cheltuieli care nu corespund prevederilor alin.(1). Articolul 694. Cota de impozit Cota impozitului pe venit constituie 18% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 3% din total venituri

obţinute din desfășurarea activităților profesionale conexe

sectorului justiţiei. Articolul 695. Modul de calculare, achitare şi declarare (1) Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin

aplicarea cotei impozitului asupra venitului obţinut din

desfășurarea activităților profesionale conexe sectorului justiţiei. (2) Calcularea impozitului se efectuează anual. Achitarea

impozitului la buget se efectuează în rate, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător. (3) Contribuabilul are dreptul să treacă în cont impozitul

pe venitul obţinut din desfășurarea activităților

profesionale conexe sectorului justiţiei, achitat în orice stat străin, în condiţiile stipulate la art.82. (4) Darea de seamă privind impozitul pe venit se prezintă

nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor perioadei

fiscale de declarare. (5) Formularul şi modul de completare a dării de seamă

privind impozitul pe venit se aprobă de către Ministerul

Finanţelor. (6) Darea de seamă fiscală cu privire la impozitul pe venit se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile

stipulate la art.187 alin.(21).”. 42. Titlul II se completează cu capitolul 102 cu următorul

cuprins: ,,Capitolul 102

REGIMUL FISCAL AL PERSOANELOR FIZICE

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13

01.01.2017

45

CE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE Articolul 696. Sfera aplicări Prezentul regim fiscal se aplică numai activităților

independente desfășurate în domeniul comerțului cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător. Articolul 697. Subiecţii impunerii (1) Subiecţi ai impunerii sînt persoanele fizice rezidente

ale Republicii Moldova care obțin venituri din activități

independente menționate la art.696, cu excepția

activităților menționate la art.88, 90 și 901, în sumă ce nu

depășesc 600000 lei într-o perioadă fiscală fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea

activităţii. (2) Dreptul la aplicarea regimului fiscal reglementat prin prezentul capitol se realizează prin cererea depusă de către

contribuabil la organul teritorial al Serviciul Fiscal de Stat. Perioada de aplicare începe cu perioada fiscală în care a

fost depusă cererea dacă aceasta fost depusă pînă la data de

31 decembrie a anului fiscal de gestiune. Nu este necesară

depunerea repetată a cererii în perioadele ulterioare primei

perioade fiscale. (3) Contribuabilul care a încetat activitatea este obligat, în termen de 5 zile de la adoptarea unei astfel de decizii, să

prezinte o informație respectivă la organul teritorial al Serviciul Fiscal de Stat, cu anexarea obligatorie a dării de

seamă privind impozitul pe venit din activități

independente. (4) Modelul cererii privind solicitarea aplicării regimului

fiscal reglementat prin prezentul titlu și a informației cu

privire la încetarea activității este aprobat de Ministerul

Finanţelor. Articolul 698. Metode de evidenţă şi aplicarea acestora (1) Contribuabilii aplică în evidența fiscală contabilitatea de casă, în conformitate cu art.44 alin.(2). (2) În scopuri fiscale contribuabilii sunt obligați să

folosească contabilitatea în partidă simplă, conform

modului stabilit de Ministerul Finanțelor.

Articolul 699. Perioada fiscală (1) Prin perioadă fiscală se înţelege anul calendaristic la a

alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi



46

cărui încheiere se determină venitul din activitate. (2) Pentru contribuabilii care inițiază activitatea în cursul perioadei fiscale, perioadă fiscală se consideră perioada de

la data înregistrării în Registrul de evidență a

contribuabilului şi pînă la finele anului calendaristic. (3) Pentru contribuabilii care încetează activitatea în cursul

perioadei fiscale, perioadă fiscală se consideră perioada de

la începutul anului calendaristic şi pînă la data radierii contribuabilului din Registrul de evidență.

Articolul 6910. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii este venitul din activități

independente obţinut în perioada fiscală de declarare. (2) În scopul aplicării prevederilor prezentului capitol, valoarea returului de marfă sau a discontului (reducerii)

urmează să micşoreze mărimea obiectului impunerii în

perioada fiscală în care a avut loc returul de marfă (s-a acordat discontul), inclusiv în cazul în care vînzarea mărfurilor respective a avut loc în perioadele fiscale precedente.

Articolul 6911. Cota de impozit (1) Cota impozitului pe venit constituie 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 3000 lei. (2) În prima perioadă fiscală contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționare) maşinii de casă şi de control utilizate în activitate. Articolul 6912. Modul de calculare, achitare şi declarare (1) Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activități

independente, dar nu mai puțin de 3000 lei anual. (2) Calcularea impozitului se efectuează anual. Achitarea

impozitului la buget se efectuează în rate, trimestrial, pînă

la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător. (3) Impozitului pe venit se achită la contul trezorerial de

venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale după

adresa de domiciliu / reședință. (4) Darea de seamă privind impozitul pe venit se prezintă

nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor perioadei

fiscale de declarare. (5) Formularul şi modul de completare a dării de seamă privind impozitul pe venit se aprobă de către Ministerul

47

Finanţelor. Articolul 6913. Evidența persoanelor fizice ce desfășoară

activități independente (1) Serviciul Fiscal de Stat, organizează ţinerea evidenței

şi monitoringul informaţiei privind fiecare subiect al

impunerii. (2) Forma şi metodele de ţinere a evidenței a subiecţilor

impunerii se stabilește de către Serviciul Fiscal de Stat.”. Articolul 71. Venitul nerezidenţilor obţinut în Republica

Moldova (1) Venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova

se consideră: c) veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute din

vînzarea proprietăţii imobiliare aflate în Republica Moldova, determinate conform art.37-39; d) veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute din

vînzarea proprietăţii, alta decît proprietatea imobiliară (cu

excepţia stocurilor de mărfuri şi materiale), dacă cumpărătorul

este rezident, determinate conform art.37-39;

43. La articolul 71 alineatul (1) literele c) și d), textul ,,art.37-39” se înlocuiește cu textul ,, art.39-41”.



prevederilor art.71 la modificările

înaintate la art.37- 43 și din Codul fiscal

al proiectului de lege. Suplimentar, se va vedea argumentele expuse la art.5 pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.18



01.01.2017

Articolul 74. Reguli de impozitare a veniturilor nerezidenţilor

obţinute de la alte persoane rezidente (3) Nerezidenţii sunt obligaţi să informeze organul fiscal la locul de rezidenţă despre activitatea lor în termen de 15 zile de la data sosirii în Republica Moldova.

44. Articolul 74: la alineatul (3), cuvintele „la locul de rezidenţă” se

înlocuiesc cu cuvintele „de la locul de reşedinţă sau

domiciliu pe teritoriul Republicii Moldova”;

Modificarea se propune pentru aducerea în concordanţă a noţiunilor utilizate în

Codul fiscal cu cele stabilite de Legea privind regimul străinilor în

Republica Moldova Nr. 200 din 16.07.2010

La data publicării

(4) Nerezidenţii menţionaţi în prezentul articol, în termen de 3 zile de la încheierea activităţii în Republica Moldova, sînt

obligaţi să prezinte organului fiscal, menţionat la alin.(3), documentul cu privire la impozitul pe venit, conform formei aprobate de Guvern, şi să achite impozitul pe venit la cota

specificată la art.91 sau la cotele prevăzute la art.15 lit.a),

pentru veniturile specificate la art.71 lit.n) şi o), fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri. La documentul

cu privire la impozitul pe venit se anexează copia contractului

(acordului) de muncă sau a altui contract cu caracter civil, alte

documente care confirmă suma venitului impozabil şi a

impozitului pe venit reţinut la sursa de plată.

la alineatul (4), cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu cuvintele „Ministerul Finanţelor”.

Se propune ca toate formularile dărilor de seamă, precum și alte formulare

fiscale emise de organele fiscale să fi

aprobate de Ministerul Finanțelor.

Modificarea are drept scop efcientizarea administrării fiscale prin minimizarea

timpului de aprobare / ajustare a acestor formulare. Menționăm că, stabilirea formei,

conținutului și modului de completare și

prezentare a dărilor de seamă fiscale

reprezintă aspecte de ordin tehnic care

rezultă din capacitățile și resursele organul fiscal privind recepționare și

prelucrarea datelor conținute în

formularile dărilor de seamă, precum și

altor formulare fiscale emise de organele

01.01.2017

48

fiscale. Conținutul informațiilor acestora

reiese strict din prevederile legislației fiscale în vigoare și prin intermediul

acestora nu pot fi stabilite alte prevederi sau norme suplimentare, fapt pentru care nu este necesar o aprobare de Guvern, care implică împovărarea sistemului

administrației publice central.

(corespondență, examinare, avizare, etc.) La aceasta, comunicăm că, Serviciul

Fiscal de Stat este în continuu ajustare /adaptare și perfecționare a sistemelor

informatice utilizate pentru prelucrarea și agregarea datelor aferent obligațiilor administrate, ceea ce necesită ajustarea

în termen optim a formei formularelor și

dărilor de seamă fiscale, ceea ce nu poate

fi realizat în cazul aprobării formularelor

acestora de către Guvern. De asemenea, menționăm că, practica

internațională precum și experții străini

la fel recomandă ca toate formularile

dărilor de seamă, precum și alte

formulare fiscale emise de organele fiscale să fi aprobate de organul fiscal sau de către Ministerul Finanțelor. Modificarea vizează art.74 alin.(4),

art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi

(9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 76. Reguli pentru nerezidenţi care au reprezentanţă pe

teritoriul Republicii Moldova (1) Faptul că nerezidenţii au reprezentanţă pe teritoriul

Republicii Moldova, conform art.5 pct.20), nu constituie temei pentru recunoaşterea acestor persoane în calitate de plătitori ai

impozitului pe venit, cu toate consecinţele care rezultă din legislaţia fiscală, în afara celor prevăzute la alin.(2) şi cu

excepţia obligaţiei de a reţine impozit pe venit la sursa de plată

conform art.88 şi 90. (2) Reprezentanţei i se atribuie cod fiscal în conformitate cu prezentul cod.

45. Articolul 76: la alineatul (1), după textul „la alin.(2)” se completează cu

textul „ , art.71 alin.(1) lit.c) şi d)”, iar textul ,,88 şi 90” se

înlocuieşte cu textul ,,88, 90, 901 şi 91.”;

Propunerea dată este condiţionată de

faptul că la momentul lichidării sau pe

parcursul activităţii, reprezentanţele înstrăinează unele active utilizate în

activitate şi ca rezultat generează venit,

pentru care respectiv apar obligaţii fiscale. Completarea stabileşte că reprezentanţa

are obligaţia de a reţine impozitul pe

venit la sursa de plată nu numai în

conformitate cu art. 88 si 90 al Codului fiscal, dar şi celelalte articole care prevăd

01.01.2017

49

(3) Reprezentanţa urmează să ţină evidenţa contabilă conform cerinţelor prevăzute de Legea contabilităţii şi de standardele

naţionale de contabilitate sau de IFRS şi să prezinte anual

organului fiscal de la locul de rezidenţă, nu mai tîrziu de 25 martie a anului imediat următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală aferentă activităţii desfăşurate în Republica

Moldova.

la alineatul (3), cuvintele „25 martie a anului imediat

următor anului fiscal de gestiune” se înlocuiesc cu

cuvintele „data de 25 a lunii a treia după finele perioadei

fiscale de gestiune”, iar textul „evidenţa contabilă” se

înlocuieşte cu textul „contabilitatea”;

asemenea reţineri, inclusiv art. 901, 91. Este e menţionat că reprezentanţa este stabilită la articolul 90 din Codul fiscal

ca subiect responsabil de efectuarea reţinerilor la sura de plată. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),


alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), alin.(11), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2),

art.228 alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile







(5) Modul şi forma documentului, specificate la alin.(3) şi (4),

se reglementează de către Guvern. alineatul (5) va avea următorul cuprins: ,,(5) Forma şi modul de completare a documentelor specificate la alin.(3) şi (4), se reglementează de către

A se vedea argumentele expuse la art.74 alin.(4) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

50

Ministerul Finanţelor.”. Modificarea vizează art.74 alin.(4),

art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi (9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 793. Prevederi speciale privind tratatele internaţionale (2) Pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale,

nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat

de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă.

Certificatul de rezidenţă emis într-o limbă străină se prezintă

plătitorului de venit cu traducere în limba de stat, cu excepţia

celui emis în limba engleză sau în limba rusă. Certificatul de

rezidenţă se prezintă în original pentru fiecare perioadă fiscală în care se achită venitul, indiferent de numărul, regularitatea

plăţilor şi de tipul venitului achitat. În cazul în care certificatul de rezidenţă nu a fost prezentat pentru perioada fiscală

respectivă, se vor aplica prevederile legislaţiei fiscale din

Republica Moldova.

46. Articolul 793: la alineatul (2), cuvintele „perioadă fiscală” se înlocuiesc

cu cuvintele „an calendaristic”, iar cuvintele „perioada

fiscală respectivă” se înlocuiesc cu cuvintele „anul

calendaristic respectiv”;

În contextul acordării dreptului

contribuabililor de a aplica o perioadă

fiscală distincă de anul calendaristic se

propune ajustarea prevederilor art.793 alin.(2) din Codul fiscal la măsura

propusă. Menționăm că, în scopul aplicării prevederilor respective perioada de referință urmează să corespundă cu anul calendaristic, dat fiind că, norma

respectivă se aplică inclusiv și

persoanelor fizice cetățeni. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse laart.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),




01.01.2017

după alineatul (2) se completează cu un nou alineat (21) cu următorul conţinut: „(21) În cazul în care, în decursul anului calendaristic, beneficiarul venitului prezintă certificatul de rezidenţă

după data achitării venitului obţinut din sursele aflate în

În unele cazuri persoanele rezidente ale Republicii Moldova care au obligaţia

reţinerii impozitelor la sursa de plată, la

achitarea veniturilor reţin la sursa de

plată un impozit, potrivit cotelor

La data publicării

51

Republica Moldova, acesta urmează să depună către

plătitorul venitului o cerere, în mod arbitrar, pentru restituirea impozitului pe venit achitat în plus. Restituirea, prin recalcularea impozitului pe venit, reţinut în plus din

sursele aflate în Republica Moldova, se efectuează de către

plătitorul venitului la cotele prevăzute de convenţie

(acord). În scopul restituirii prin recalcularea sumelor impozitului pe venit calculate şi achitate la buget, potrivit

cotelor prevăzute de prezentul cod, plătitorul venitului

urmează să prezinte la organul fiscal în a cărui rază se

deserveşte contribuabilul o dare de seamă corectată cu

stabilirea impozitului pe venit la cotele prevăzute de

convenţie (acord).”;

prevăzute de Convenţiile (Acordurile)

pentru evitarea dublei impuneri, în lipsa certificatului de rezidenţă. Ca urmare a studierii practicilor statelor membre IOTA şi statelor CSI în partea

ce ţine de eliberarea certificatelor de

rezidenţă au fost stabilite cazuri cînd atestările respective se fac în a doua

jumătate a anului (după termenul de 183

de zile) sau pentru anul trecut. Condiţiile rigide stabilite de legislaţia

naţională de prezentare a certificatului de

rezidenţă pînă la data plăţii, implică

dificultăţi de respectare a normei în cazul în care plăţile se fac în prima jumătate a

anului. Totodată, potrivit procedurii amiabile

stabilite de Tratatele internaţionale, în

termenul stabilit de aceste (2 – 3 ani), nerezidentul este în drept de a solicita restituirea impozitului achitat în plus. Modificarea are drept scop micşorarea


curente a organelor fiscale. (2) Pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit,

pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat

de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă.

Certificatul de rezidenţă emis într-o limbă străină se prezintă

plătitorului de venit cu traducere în limba de stat, cu excepţia

celui emis în limba engleză sau în limba rusă. Certificatul de

rezidenţă se prezintă pe suport de hîrtie în original şi/sau în

formă electronică pentru fiecare perioadă fiscală în care se

achită venitul, indiferent de numărul, regularitatea plăţilor şi de

tipul venitului achitat. Modul de atestare a rezidenţei prin

intermediul certificatelor prezentate în formă electronică este

stabilit de Guvern. În cazul în care certificatul de rezidenţă nu a fost prezentat pentru perioada fiscală respectivă, se vor aplica

prevederile legislaţiei fiscale din Republica Moldova. (3) În cazul în care impozitul a fost reţinut la sursă înainte de

prezentarea certificatului de rezidenţă, suma impozitului reţinut

în plus pe parcursul anului este restituită plătitorului de venit

sau nerezidentului, la cererea nerezidentului, în termenul de

la alineatele (2), (4), (5) şi (9) cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu cuvintele „Ministerul Finanţelor”.

A se vedea argumentele expuse la art.74 alin.(4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.74 alin.(4),



01.01.2017

52

prescripţie stabilit de legislaţia fiscală din Republica Moldova. (4) Cererea de restituire a impozitului reţinut în plus urmează să fie perfectată şi depusă fie de către plătitorul de venit rezident,

fie de către o altă persoană împuternicită de nerezident. În acest

sens, solicitantul va acţiona în relaţiile cu organele fiscale din

Republica Moldova în numele nerezidentului. Restituirea impozitului reţinut în plus se efectuează către solicitant în cazul

în care acesta nu are restanţe la buget. Restituirea impozitului

pe venit reţinut la achitarea veniturilor din surse aflate în

Republica Moldova nu se acceptă în cazul în care venitul (din care a fost reţinut un impozit) a fost obţinut prin intermediul

reprezentanţei permanente a nerezidentului. Documentele ce

urmează a fi prezentate de către solicitant autorităţilor

competente pentru restituirea impozitului achitat în plus sînt stabilite de Guvern. (5) Pentru impozitele reţinute la sursă în Republica Moldova,

autoritatea competentă eliberează nerezidentului un certificat

privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova. Forma certificatului şi lista documentelor în baza

cărora se eliberează certificatul se stabilesc de Guvern. (6) În cazul în care certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova a fost eliberat anterior, cererea pentru restituirea impozitului pe venit reţinut din surse

aflate în Republica Moldova este executată doar în situaţia

notificării nerezidentului şi a autorităţii competente a statului străin despre anularea certificatului emis anterior privind

atestarea impozitului pe venit. (7) În cazul în care cererea pentru restituirea impozitului pe venit reţinut din surse aflate în Republica Moldova a fost

executată anterior, certificatul privind atestarea impozitului pe

venit achitat în Republica Moldova poate fi emis numai dacă: a) suma impozitului pe venit reflectată în certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova reprezintă suma impozitului pe venit care nu a fost restituită; b) nerezidentul a rambursat impozitul pe venit restituit anterior. (8) În cazul în care tratatele internaţionale au fost aplicate incorect şi au condus la neachitarea sau achitarea parţială la buget a impozitului pe venit, plătitorul de venit rezident care

este obligat să reţină la sursă şi să plătească impozitul poartă

răspundere în conformitate cu prezentul cod. (9) Modul de atestare şi confirmare a rezidenţei Republicii

Moldova în scopul beneficierii de prevederile convenţiilor

(acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri încheiate între Republica Moldova şi alte state se stabileşte de Guvern.

53

Articolul 801. Achitarea prealabilă a impozitului în cazul

repartizării dividendelor (1) Persoanele specificate la art.90 care achită dividende

acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul anului fiscal achită ca

parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul anului fiscal în curs, din care se vor achita dividende. (2) Suma impozitului achitată de agentul economic conform

alin.(1) este trecută în cont ca impozit aplicat venitului

impozabil al agentului economic respectiv pentru anul fiscal în care a fost făcută achitarea. (3) Dacă, în vreun an fiscal, trecerile în cont, permise agentului economic în conformitate cu alin.(2), depăşesc suma

impozitului pe venit în anul respectiv, diferenţa va fi

compensată conform modului stabilit în art.175 şi 176.

47. Articolul 801: la alineatul (1), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”; la alineatul (2), cuvintele „anul fiscal” se înlocuiesc cu

cuvintele „perioadei fiscale”; la alineatul (3), cuvintele „vreun an fiscal” se înlocuiesc cu

cuvintele „vreo perioadă fiscală”.





01.01.2017

Articolul 81. Trecerea în cont a impozitelor calculate şi reţinute (1) În limitele anului fiscal, contribuabilii au dreptul de a trece în contul impozitului pe venit: c) plăţile efectuate pe parcursul anului fiscal respectiv în conformitate cu art.84; d) impozitele achitate în afara Republicii Moldova, a căror

trecere în cont este permisă în conformitate cu art.82, pentru

sumele plătite sau calculate pentru acelaşi an fiscal.

48. Articolul 81: alineatul (1): la litera c), cuvintele „anului fiscal respectiv” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale respective ”, iar textul ,, în

conformitate cu art.84” se exclude; la litera d), cuvintele „acelaşi an fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „aceeaşi perioadă fiscală”.



alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), alin.(11), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228 alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

Articolul 82. Trecerea în cont a impozitului achitat în străinătate (3) Trecerea în cont a impozitului achitat în alt stat se

49. La articolul 82 alineatul (3), cuvîntul „anul” se

înlocuieşte cu cuvintele „perioada fiscală”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2)

01.01.2017

54

efectuează în anul în care venitul respectiv este supus impozitării în Republica Moldova.

şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),



Articolul 83. Prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe

venit şi a documentului cu privire la venitul societăţii (1) Dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe

venit îl au toţi contribuabilii.

50. Articolul 83: în denumirea articolului cuvintele „şi a documentului cu

privire la venitul societăţii” se exclud;

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.60-62 şi art.83 din Codul fiscal al


La data publicării

(2) Sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe

venit: a) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova,

cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi

acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind

achitarea impozitului; b) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova,

cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi

acţionarii fondurilor de investiţii) care nu au obligaţii privind achitarea impozitului, dar: - obţin venit impozabil din surse altele decît salariul, cu

excepţia cazurilor în care obţin venituri impozabile doar din

plăţile primite conform art.90, care depăşeşte suma scutirii

personale de 10128 lei pe an, acordate conform art.33 alin.(1); - obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte

suma de 29640 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care

obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă; - obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cît şi din

orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 29640 lei pe an; - obţin venit impozabil care depăşeşte suma de 29640 lei pe an doar din plăţile primite conform art.90;

alineatul (2): litera b): cifra ,,10128” se înlocuieşte cu cifra ,,10620”, iar cifra

,,29640”, în toate cazurile, se înlocuieşte cu cifra ,,31140”; se completează cu o nouă liniuță cu următorul cuprins: ,,- vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă (scot din

uz) active de capital;”;




art.83 alin.(2) lit.b) ale Codului fiscal din proiectul de lege. Completarea poartă un caracter


prevederilor art.83 din Codul fiscal la prevederile Capitolului 5 ,,CREŞTEREA ŞI PIERDEREa DE CAPITAL” al titlului II din Codul fiscal. Astfel, în lege se specifică expres

obligația persoanei fizice de a prezenta

declarația cu privire la impozitul pe venit

01.01.2017

55

- direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit

calculat anual la buget;

în cazul vînzării, schimbului altei forme

de înstrăinare (scoaterii din uz) a activelor de capital. .

c) persoanele juridice rezidente, cu excepţia autorităţilor

publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei

privind achitarea impozitului; d) formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, precum şi persoanele care administrează

succesiunea conform art.17, indiferent de prezenţa obligaţiei

privind achitarea impozitului; e) reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica

Moldova, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea

impozitului.

la litera c), după textul „persoanele juridice rezidente,” se

completează cu textul „ , inclusiv cele specificate la art.511 - 513”;

Completarea are drept scop stabilirea clarităţii asupra obligaţiei de prezentare a

declaraţiei cu privire la impozitul pe

venit, în contextul în care subiecţii stabiliţi la art. 511 - 513 beneficiază de scutiri de la plata impozitului. Stabilirea scutirii de plata impozitului pe venit derivă din determinarea obligaţiei

impozitului aferent veniturilor obţinute

La data publicării

(3) Societăţile definite la art.5 pct.9) şi la capitolul 9, în

persoana conducătorului sau altui reprezentant al acestora, sînt

obligate să prezinte un document cu privire la venitul obţinut de

societate în anul fiscal, însoţit de informaţia necesară, în

conformitate cu cerinţele stabilite de Guvern. (4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit sau documentul cu privire la venitul societăţii se completează în conformitate cu

procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de

acesta, şi se prezintă organului fiscal nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune, cu excepţia cazurilor

prevăzute la alin.(5)-(10). În cazul depistării de către

contribuabil, după 25 martie, în declaraţia prezentată organului

fiscal sau în documentul cu privire la venitul societăţii, a

greşelilor care au drept consecinţă necesitatea introducerii

corectărilor în declaraţia fiscală sau în documentul cu privire la

venitul societăţii, contribuabilul are dreptul să prezinte, în condiţiile prezentului cod, o dare de seamă corectată.

alineatul (3) se abrogă; alineatul (4) va avea următorul cuprins: ,,(4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se

completează în conformitate cu procedura stabilită de

Ministerul Finanţelor, potrivit formei aprobate de acesta, şi

se prezintă organului fiscal nu mai tîrziu de data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5)-(10).”;

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.60-62 și art.83 denumire, alin.(3) și alin.(4)

din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar a se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),

alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8),

La data publicării

56

art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228


(6) Dacă contribuabilul persoană juridică, reprezentanţa

permanentă, forma organizatorică cu statut de persoană fizică,

potrivit legislaţiei, îşi încetează activitatea pe parcursul anului fiscal, persoana responsabilă a acestuia este obligată, în termen de 25 de zile de la încetarea activităţii, să informeze despre

aceasta în scris organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat şi, în termen de 6 luni de la luarea deciziei de încetare a activităţii,

să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru

întreaga perioadă a anului de gestiune pe parcursul căruia

persoana juridică, reprezentanţa permanentă, forma

organizatorică cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, a desfăşurat activitate de întreprinzător.

la alineatul (6), după cuvintele ,,în termen de” se introduc

cuvintele „pînă la”, iar cuvintele „anului fiscal” se

înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”;

Propunerea are drept scop micşorarea

termenului de depunere a declaraţiei cu

privire la impozitul pe venit în cazul contribuabililor care nu au activitate. Modificările au drept scop micşorarea


curente a organelor fiscale.

La data publicării

(7) Dacă contribuabilul intenţionează să-şi schimbe domiciliul

permanent din Republica Moldova în altă ţară, el este obligat să

prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, în modul

stabilit de Guvern, pentru întreaga perioadă a anului de gestiune cît a fost rezident. (10) Reprezentanţa care obţine statut de reprezentanţă

permanentă, conform art.5 pct.15), în termen de 30 de zile din

ziua obţinerii acestui statut, este obligată să prezinte organului

teritorial al Serviciului Fiscal de Stat declaraţia cu privire la

impozitul pe venit pentru perioada fiscală a anului precedent pe parcursul căruia a fost desfăşurată activitatea de întreprinzător.

la alineatul (7), cuvintele „a anului” se înlocuiesc cu

cuvîntul „fiscală”, iar cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu

cuvintele „Ministerul Finanţelor”; la alineatul (10), cuvintele „a anului precedent” se

înlocuiesc cu cuvîntul „precedentă”.



(9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),


alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81

01.01.2017

01.01.2017

57

alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228


Articolul 84. Achitarea impozitului în rate

51. Articolul 84 se completează cu alineatul (5) cu

următorul cuprins: „(5) Prin derogare de la prevederile alin.(1) şi (2) al

prezentului articol, agenţii economici care aplică perioada

fiscală prevăzută la art.121 alin.(4) sînt obligaţi să achite,

pînă la data de 25 a fiecăror trei luni ale perioadei fiscale

curente, sume egale cu 1/4 din: a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit,

conform prezentului titlu, pentru perioada fiscală respectivă; sau b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului

titlu, pentru perioada fiscală precedentă.”.




alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege

La data publicării

Articolul 87. Termenele, modul, forma şi locul achitării impozitului (2) Modul, forma şi locul achitării impozitului sînt

reglementate de Guvern.

52. La articolul 87 alineatul (2), cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu cuvintele „Ministerul Finanţelor”.




01.01.2017

Articolul 90. Reţinerile din alte plăţi efectuate în folosul

rezidentului Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu

excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice

reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi

instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei

fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a

53. La articolul 90, textul ,,a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a administratorilor autorizați, a biroului individual al mediatorului” se înlocuiește cu textul ,,persoanelor

menționate la cap.101”, iar textul ,,arendei terenurilor agricole şi/sau” se exclude.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.36 şi 362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, şi art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII

01.01.2017

58

întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de

fermier), a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a administratorilor autorizați, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile obţinute de

către aceasta conform art.18. Nu se reţine în prealabil suma în

mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89,

901 şi 91, precum şi din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai

Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţat,ă a

activelor de capital.

din Codul fiscal al proiectului de lege. Totodată, se propune ca veniturile

persoanelor fizice cetățeni din darea în arendă a terenurilor agricole să fie

impozitate final la sursa de plată, la cota

de 7%. Măsura propusă are drept scop eficientizarea administrării fiscale a

obligațiilor fiscale privind impozitul pe veniturile respective, precum și

simplificarea procesului de conformare fiscală a contribuabililor persoane fizice

cetățeni care obțin venituri din darea în arendă a terenurilor agricole. Menționăm că, reţinerea finală a impozitului la sursa de plată scuteşte

beneficiarul veniturilor respective de la includerea lor în componenţa venitului

brut, precum şi de la declararea acestora. La fel, menționăm că, cota propusă are

drept scop asigurarea respectării

principiului echităţii fiscale, prin

impozitarea veniturilor respective la cota primei trepte de impozitare a persoanelor fizice cetățeni. Modificările vizează art.90 şi art.901

alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege

Articolul 901. Reţinerea finală a impozitului din unele tipuri de venit (3) Persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime

de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care

nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în

posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a

proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei

terenurilor agricole.

54. Articolul 901: alineatul (3) va avea urma următorul conținut: ,,(3) Persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în

mărime de: - 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice

care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la

transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă,

uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia

arendei terenurilor agricole; - 7% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care

nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la

transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă,

uzufruct) a terenurilor agricole.”;

A se vedea argumentele expuse la art.90 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.90 şi art.901


01.01.2017

(33) Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la

buget un impozit în mărime de: alineatul (33): la liniuțele doi și trei, după textul ,,şi/sau din loterii ” se

Se propune ca aferent veniturilor obținute din pariurile sportive să se

01.01.2017

59

- 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia

cîştigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii; - 18% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din

loterii, în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte 10%

din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), dar nu depăşeşte 50 mii lei; - 25% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din

loterii, în partea în care valoarea fiecărui cîştig este egală sau

depăşeşte 50 mii lei.

introduce textul ,,şi/sau pariurile sportive”; la liniuţa a doua cuvintele „dar nu depăşeşte” se înlocuiesc

cu cuvintele „de pînă la”;

aplice același regim fiscal ca și pentru cîștigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii. Astfel, cîștigul obținut din pariurile sportive a căror valoarea nu depăşeşte

10% din scutirea personală stabilită la

art.33 alin.(1) din Codul fiscal va constitui venit neimpozabil, iar suma care depășește această mărime se va

impozita final la sursa de plată la cotele: - 18% din cîştigurile, în partea în care

valoarea fiecărui cîştig depăşeşte 10%

din scutirea personală stabilită la art.33

alin.(1), dar nu depăşeşte 50 mii lei; - 25% din cîştigurile, în partea în care

valoarea fiecărui cîştig este egală sau

depăşeşte 50 mii lei. Modificările vizează art.20 pct.p1) şi

art.901 alin.(33) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea poartă un caracter redacțional.

(34) Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară

activitate de întreprinzător şi transmit altor persoane decît cele

specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în

mărime de 5% din valoarea contractului. Persoanele menţionate

sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la organul fiscal

în raza căruia sînt deservite. Acest impozit se achită lunar cel

tîrziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea

imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă

(locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată

în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.

la alineatul (34) cifra ,,5%” se înlocuieşte cu cifra ,,10%”;

Se propune majorarea cotei de impozitare a veniturilor persoanelor fizice cetățeni obținute din transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune,

arendă, uzufruct) proprietate imobiliară

unor altor persoane fizice cetățeni la cota

de la 5% la 10% din valoarea contractului. Măsura dată are drept scop

asigurarea respectării principiului

echităţii fiscale, prin impozitare tuturor veniturilor persoanelor fizice cetățeni din

darea în posesie şi/sau în folosinţă

(locaţiune, arendă, uzufruct) a

proprietății imobiliare la aceeași cotă de

10 %, indiferent de persoana cărei sunt transmise aceste bunuri. Menționăm că, legislația fiscală actuală

prevede că în cazul în care persoana

fizică transmite în posesie şi/sau în

folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a

proprietății imobiliare agenților

01.01.2017

60

economici, veniturile acestei persoane se impozitează cu 10%, iar în cazul cînd această proprietate este transmisă altei

persoanei fizice cetățeni venitul se

impozitează la cota de 5%. (35) Persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime

de 2% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu

excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor

ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea

aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă

naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a

producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi

sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

la alineatul (35), cifra ,,2%” se înlocuieşte cu cifra ,,3%”; Se propune majorarea graduală a impozitului pe venitul persoanei fizice cetățeni din livrarea agenților economici

a producţiei din fitotehnie şi horticultură

în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a

produselor derivate din nuci, şi a

producţiei din zootehnie în formă

naturală, în masă vie şi sacrificată, cu

excepţia laptelui natural, de la 2% la 3%. Această măsură are drept scop asigurarea echității fiscale față de cetățenii care

realizează venituri altele decît cele

salariale, prin egalarea cotelor impozitului la cotele standard stabilite pentru persoanele fizice cetățeni. Concomitent, menționăm că la

introducerea acestui impozit, s-a convenit asupra faptului că acest impozit

va fi majorat gradual pentru această

categorie de venituri.

01.01.2017

se completează cu alineatul (36) cu următorul cuprins: ,,(36) Fiecare comisionar reține un impozit în mărime de 10% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu

excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor

ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către

acestea aferente desfacerii prin unităţile comerţului de consignaţie a mărfurilor.”.

Se propune introducerea reținerii finale la sursă a impozitului din venitul persoanei fizice din vînzarea bunurilor prin intermediu unităţilor de comerţ de consignaţie. Această măsură va avea un impact

pozitiv atît asupra obligațiilor fiscale privind impozitul pe veniturile respective, precum și simplificarea

procesului de conformare fiscală a

contribuabililor persoane fizice cetățeni

care obțin asemenea venituri, cît și

asupra bugetului. Menționăm că, reţinerea finală a impozitului la sursa de plată scuteşte

beneficiarul veniturilor respective de la includerea lor în componenţa venitului

brut, precum şi de la declararea acestora.

01.01.2017

Articolul 92. Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi 55. Articolul 92: A se vedea argumentele expuse la art.74 01.01.2017

61

prezentarea către organele fiscale şi contribuabili a

documentelor privind plăţile şi/sau impozitele reţinute (5) Guvernul stabileşte lista şi forma documentelor solicitate

conform prezentului articol, precum şi modul de completare a

acestora.

la alineatul (5), cuvîntul „Guvernul” se înlocuieşte cu

cuvintele „Ministerul Finanţelor”; alin.(4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.74 alin.(4),



(3) Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în

conformitate cu art.88-90, art.901 – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), şi art.91 vor prezenta organului fiscal teritorial, pînă la data de

25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în

care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi

codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a

impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include

şi datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele

veniturilor achitate în folosul lor. În cazul în care, pe parcursul perioadei fiscale, persoanele menționate, care sînt obligate să

rețină la sursă impozitul pe venit, se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să prezinte

darea de seamă menționată în termen de 15 zile de la data aprobării bilanțului de lichidare/ repartiție a întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare. (4) Persoanele indicate la alin.(3) sînt obligate, pînă la 1 martie

al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate

plăţile, să prezinte beneficiarului acestor plăţi informaţii privind

tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin.(6)

şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii.

la alineatul (3), textul ,,- dacă venitul achitat (pe tip de

venit)depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33

alin.(1),” se exclude, iar cuvintele „anului fiscal” se

înlocuiesc cu cuvintele „anul calendaristic” iar în final se

completează cu textul ,,Prevederile prezentului alineat nu

se aplică plătitorilor de venituri menţionate la

art.901 alin.(35) - dacă venitul achitat (pe tip de venit) nu depăşeşte suma de 31140 lei”.

Modificarea are drept scop simplificarea procedurii de prezentare a informaţiei

organelor fiscale, micșorînd sarcina entităților la aspectul de declarare. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege.

La data publicării

Articolul 96. Cotele T.V.A. Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.: a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a

mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe

teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse în mărime de: - 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi

produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610200), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor

alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);

56. Articolul 96 :

62

- 8% – la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi

autorizate de Ministerul Sănătăţii, la alcoolul etilic nedenaturat

de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului

contingentului anual stabilit de Guvern, importate şi/sau livrate

pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele

preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu

conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate; - 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul

Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare 3005, 300610,

300620000, 300630000, 300640000, 300660000, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000; - 8% – la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia

tarifară 2711, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe

teritoriul Republicii Moldova, precum şi la serviciile de

transport şi de distribuţie a gazelor naturale; - 8% – la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie,

fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată

şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile

tarifare: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, ex.0105 – pui vii de reproducţie,

060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, ex.070999900 – mărar şi pătrunjel, 0713, 071420100,

080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex.121291 – sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214; - 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau

livrat pe teritoriul Republicii Moldova; c) cota zero – la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu

art.104.

la liniuţa a doua, textul „şi 220890” se înlocuieşte cu

textul „şi 220890910”;

Modificarea are drept scop concretizarea poziţiei tarifare pentru alcoolul etilic

nedenaturat, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină în

ambalaj pînă la 2 litri . Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa a

doua şi art.124 alin.(15) din Codul fiscal

al proiectului de lege.

La data publicării

după liniuța a 6, se introduce o liniuță nouă cu următorul

cuprins: „- 8% - la biocombustibilul solid destinat producerii energiei termice şi apei calde, livrat pe teritoriul Republicii

Se propune aplicarea pe teritoriul Republicii Moldova a cotei reduse a TVA de 8% la livrarea biocombustibilului solid destinat producerii energiei termice şi apei calde,

01.01.2017

63

Moldova, inclusiv şi la materia primă livrată în scopul

producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă şi silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite din

industria alimentară, reziduuri de lemn;”.

inclusiv şi a materiei prime utilizate în

scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produsele din

activitatea agricolă şi silvică, reziduurile

vegetale agricole şi forestiere, reziduurile

vegetale provenite din industria alimentară, reziduurile de lemn. Actualmente, art.104 lit.b1) din Codul fiscal prevede aplicarea cotei zero a TVA doar pentru biomasa lemnoasă, erbacee

şi din fructe destinată producerii energiei

termice şi apei calde. Astfel, conform modificărilor propuse, cota redusă a TVA de 8% se aplică atît pentru biocombustibilul solid, cît şi

pentru materia primă utilizată la

producerea acestuia, care este prevăzută

în Tabelul nr.1 din Hotărîrea Guvernului

nr.1070 din 27.12.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la biocombustibil solid. Propunerea de aplicare a cotei reduse a TVA de 8% pe tot lanţul de producere şi

livrare a biocombustibilului solid şi a

materiei prime destinată producerii acestuia este condiţionată de tratamentul

fiscal existent la moment pentru producţia de fitotehnie şi horticultură, în

contextul în care, materia primă destinată

producerii biocombustibilului solid este asigurată în mare parte din ramurile

respective ale agriculturii. Scopul modificării propuse prin aplicarea

cotei reduse a TVA de 8% în loc de 0% este reducerea cheltuielilor bugetare în partea ce ţine de restituirea sumei TVA,

precum şi reducerea cheltuielilor administrative aferente restituirii TVA la beneficierea cotei zero a TVA. Suplimentar, având în vedere angajamentele Republicii Moldova faţă

de comunitatea internaţională, în ceea ce

ţine de transpunerea legislaţiei

comunitare şi, implicit, a abordării

64

europene la promovarea surselor proprii de energie regenerabilă – biomasă, în cazul Republicii Moldova, considerăm

necesară oferirea unui suport tuturor

actorilor din domeniul respectiv – atât subiecţii de pe filiera de consum, cât şi

de producere a biocombustibilului solid. Trendurile pozitive de dezvoltare pe care le-a cunoscut acest segment de piaţă

începând cu anii 2010-2011 – o majorare a numărului de producători şi respectiv, a

volumului producţiei de biocombustibil,

estimată la o rată de 50% anual (de la 11

producători în 2011 la peste 80 producători activi în 2015), se

direcţionează către un eventual „prag de

saturaţie”, care ar rezulta într-o stagnare a pieţii şi a efectelor economice pozitive

pe care le-a generat aceasta. Conform Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse

regenerabile, de modificare şi ulterior de

abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi

2003/30/CE, în vederea îndeplinirii obiectivelor în domeniul surselor de energie regenerabilă, statelor membre

UE şi în mod corespunzător statelor cu

statutul de Părţi Contractante în cadru

Comunităţii Energetice, li se recomandă

aplicarea, după caz, a următoarele

măsuri: (a) scheme de sprijin; (b) măsuri de cooperare între diferite

state membre şi cu ţări terţe. Astfel, întru asigurarea unei creşteri

continue şi constante a pieţei locale de

producere a biocombustibil solid, precum şi aplicarea unor instrumente de stimulare a consumului de combustibil naţional, se propune efectuarea

modificărilor privind aplicarea cotei

reduse de 8% a TVA atît la livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a biocombustibilul solid destinat

65

producerii energiei termice, cît şi a

materiei prime utilizate la producerea acestuia. Modificarea vizează art.96 lit.b) art.102

alin.(8) pct.17) şi art.104 lit.b1) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 98. Ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile (2) Pentru livrări de mărfuri şi servicii pe teritoriul Republicii

Moldova, contractate în valută străină cu decontare în monedă

naţională, se aplică cursul oficial al leului moldovenesc la data

plăţii, iar diferenţele dintre valoarea calculată a mărfurilor, serviciilor la data eliberării facturii fiscale şi valoarea calculată

a mărfurilor, serviciilor la cursul oficial al leului moldovenesc

stabilit la data plăţii constituie valoare impozabilă a livrării de

mărfuri, servicii contractate în valută străină.

57. La articolul 98 alineatul (2), cuvintele „stabilit la data

plății” se înlocuiesc cu cuvintele „stabilit la data

specificată în contract”.

Modificarea prevede concretizarea valorii impozabile cu T.V.A. aferentă

sumelor calculate suplimentar rezultate din diferențele dintre valoarea calculată

a mărfurilor, serviciilor la data eliberării

facturii fiscale și cea stabilită la data

specificată în contractul care este

încheiat în valută străină între rezidenţii

Republicii Moldova.

La data publicării

Articolul 102. Trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (2) Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe

valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont şi se

raportează la consumuri sau la cheltuieli.

58. Articolul 102: la alineatul (2), cuvîntul „consumuri” se înlocuieşte cu

cuvîntul „costuri”;




alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2), alin.(4) și alin.(11); art.125 alin.(2) şi

(21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.

La data publicării

(3) Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe

valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA se

trece în cont dacă se referă la livrările impozabile. Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează

a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt

utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite

de TVA. Prorata se determină prin aplicarea următorului raport: a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără

TVA), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză; b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără TVA) şi a livrărilor scutite, cu excepţia avansurilor

primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile

la alineatul (3) ultimul alineat, după cuvintele „în modul descris mai sus” se introduc cuvintele „și se aproximează

conform regulilor matematice pînă la un semn după

virgulă”;

Modificarea presupune precizarea modului de indicare a proratei în cazul ajustării sumei TVA trecute în cont

aferent procurărilor destinate pentru

efectuarea livrărilor mixte în ultima lună

a anului şi anume, aproximarea acesteia

conform regulilor matematice pînă la un

semn după virgulă. Modificarea dată are drept scop

excluderea inexactităţilor la determinarea

proratei la completarea declaraţiei privind TVA pentru ultima perioadă

fiscală. Actualmente, prevederile art.102 alin.(3) din Codul fiscal nu specifică necesitatea

La data publicării

66

materiale, serviciile în cauză. Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea declaraţiei privind TVA pentru ultima perioadă

fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor.

Diferenţa dintre suma TVA trecută în cont în perioadele fiscale

precedente şi suma TVA determinată drept urmare a aplicării

proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului.

aproximării valorii proratei în cazul în care acestea nu este un număr întreg ci o valoare zecimală.

după alineatul (3) se introduc alineatele (31) şi (32) cu următorul cuprins: „(31) Sumele TVA trecute în cont de subiectul impozabil pe mărfurile (serviciile) procurate se exclud din trecerea în cont şi se raportează la cheltuieli în cazul modificării

regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor (serviciilor) din

impozabil în scutit de TVA. Din trecerea în cont se exclud sumele TVA în mărimea

atribuită anterior la trecerea în cont pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale

supuse uzurii – în mărimea sumei TVA aferente valorii

contabile, fără a lua în considerare valoarea reevaluată. Sumele TVA care se exclud din trecerea în cont în conformitate cu prezentul alineat nu se includ în costul mărfurilor (serviciilor), inclusiv a activelor materiale şi

nemateriale supuse uzurii, ci se raportează la cheltuieli. Raportarea sumelor TVA la cheltuieli se efectuează în

perioada fiscală imediat următoare în care a fost modificat regimul fiscal. (32) Sumele TVA raportate la costuri sau la cheltuieli pe mărfurile (serviciile) procurate se trec în cont la

modificarea regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor

(serviciilor) din scutit de TVA în impozabil. Se trec în cont sumele TVA în mărimea atribuită anterior

la costuri sau cheltuieli pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse uzurii – în mărimea sumei TVA aferente valorii contabile, fără a

lua în considerare valoarea reevaluată. Atribuirea la trecerea în cont a sumelor TVA se efectuează

în perioada fiscală imediat următoare în care a fost modificat regimul fiscal.”;

Modificarea prevede reflectarea în Codul fiscal a modalităţii de excludere din trecerea în cont şi raportarea la costuri

sau la cheltuieli a sumei TVA în cazul modificării regimului fiscal pentru

livrarea mărfurilor (serviciilor) din

impozabil în scutit de TVA, precum şi modalitatea de trecere în cont a sumei TVA anterior raportată la costuri sau cheltuieli la modificarea regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor (serviciilor)

din scutit de TVA în impozabil. Totodată, se permite excluderea de la

trecerea în cont a sumei TVA pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse

uzurii – în mărimea sumei TVA aferente

valorii reziduale (contabile), fără a lua în considerare valoarea reevaluată. Concomitent, se permite trecerea în cont a sumei TVA în mărimea atribuită la

costuri sau cheltuieli pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse uzurii – în mărimea sumei TVA aferente valorii

reziduale (contabile), fără a lua în

consideraţie valoarea reevaluată. Perioada în care se efectuează raportarea

sumei TVA la costuri sau la cheltuieli, precum şi trecerea în cont a sumei TVA raportată anterior la costuri sau la

cheltuieli este perioada fiscală în care

mărfurile (serviciile), inclusiv activele

materiale şi nemateriale supuse uzurii, au

fost livrate (transmise) după modificarea regimului fiscal.

01.01.2017

67

Suplimentar, este de menţionat că, suma

TVA care se exclude de la trecerea în cont nu se include în costul mărfurilor

serviciilor, inclusiv a activelor materiale şi nemateriale supuse uzurii, ci se

raportează la cheltuieli. Actualmente, art.102 din Codul fiscal nu reglementează modul de reflectare a

sumelor TVA raportate la cheltuieli sau trecute în cont în cazul modificării

regimului fiscal privind TVA din scutit în impozabil şi invers. Scopul modificărilor propuse este

prevederea expresă a mecanismului de reflectare a sumei TVA în cazul modificării regimului fiscal privind TVA

din scutit în impozabil sau din regimul fiscal impozabil în regim fiscal scutit de TVA.

(4) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe

valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe valorile

materiale procurate care în procesul activităţii de întreprinzător

au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormativ conform legislaţiei, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă

uzurii a mijloacelor fixe casate, nu se trece în cont şi se raportează la consumuri sau la cheltuielile perioadei.

la alineatul (4), cuvîntul „consumuri” se înlocuiește cu

cuvîntul „costuri”; A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),



alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2), alin.(4) şi alin.(11); art.125 alin.(2) şi


La data publicării

(6) Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale,

serviciile procurate dacă dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată T.V.A., sau b) de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea T.V.A. la mărfurile importate; c) de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate. Dacă, după vînzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist

sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu

după alineatul (6) se introduce alineatul (61) cu următorul

cuprins: „(61) În cazul primirii facturii fiscale pentru servicii procurate de către cumpărător pînă la data de 10 inclusiv a

lunii următoare celei în care a avut loc livrarea

documentată prin factura fiscală respectivă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate pentru serviciile procurate utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în

procesul desfășurării activității de întreprinzător în luna în care a avut loc livrarea acestora.”;

Modificarea prevede acordarea posibilităţii agentului economic de

trecere în cont a sumei TVA pentru serviciile procurate în luna în care a avut loc livrarea acestora, dacă agentul

economic primeşte factura fiscală pînă la data de 10 inclusiv a lunii următoarele

celei care a avut loc livrarea. Actualmente, se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a

fi achitată pentru serviciile procurate

La data publicării

68

emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vînzare,

subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate, în baza contractului de

vînzare a bunurilor gajate.

dacă subiectul impozabil dispune de

factură fiscală pentru prestările de servicii. Scopul modificărilor propuse este

beneficierea de către agenţii economici

de dreptul la trecerea în cont a sumei TVA aferente prestării serviciilor în luna

în care a avut loc livrarea acestora în cazul primirii facturii fiscale pînă la data

de 10 inclusiv a lunii următoare celei în

care a avut loc livrarea respectivă. (8) În scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe

valorile materiale şi serviciile procurate, subiectul impozabil, în

afară de declaraţiile privind T.V.A. şi registrele de evidenţă a

livrărilor şi procurărilor în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare, trebuie să dispună de: 17) pentru livrarea produselor din biomasă lemnoasă, erbacee și

din fructe destinată producerii energiei termice și apei calde: a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota zero

a T.V.A.; b) scrisoarea beneficiarului pe formular oficial privind confirmarea faptului utilizării volumului (cantității) procurate

conform destinației; c) facturile fiscale pentru livrările impozitate la cota zero a T.V.A.;

alineatul (8), punctul 17) se abrogă;

A se vede argumentele expuse la art.96 lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.96 lit.b) art.102 alin.(8) pct.17) şi art.104 lit.b1) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

(10) La apariţia condiţiilor stabilite la art.1181, subiectul impozabil este în drept să treacă în cont suma T.V.A. achitată

sau care urmează a fi achitată furnizorului pe valorile materiale,

serviciile procurate pe teritoriul ţării numai în cazul în care

factura fiscală este înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale. În cazul în care furnizorul mărfurilor,

serviciilor nu a înregistrat factura fiscală eliberată în Registrul

general electronic al facturilor fiscale sau a înregistrat-o cu depăşirea termenului stabilit la art.1181 alin.(11), cumpărătorul

(beneficiarul) va avea dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. în condiţiile stabilite de prezentul articol, cu informarea

organului fiscal, în modul şi în termenul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, despre nerespectarea de către furnizor a prevederilor art.1181.

la alineatul (10), propoziţia a doua va avea următorul

cuprins:

„În cazul în care cumpărătorul (beneficiarul) mărfurilor,

serviciilor nu a înregistrat factura fiscală primită în

Registru general electronic al facturilor fiscale sau a înregistrat-o cu depăşirea termenului stabilit la art.1181 alin.(11), cumpărătorul (beneficiarul) nu va avea dreptul la

trecerea în cont a sumei T.V.A. aferentă facturii fiscale respective.”;

Modificările respective au drept scop stabilirea obligaţiei de înregistrare în

Registru general electronic al facturilor fiscale de către cumpărător şi exercitarea

dreptului la trecerea în cont a sumei TVA doar în cazul înregistrării ei în termenii

prestabiliţi în registrul respectiv de către

cumpărător. Prin modificările respective se va institui

un mecanism ce va permite Serviciului Fiscal de Stat depistarea din oficiu a cazurilor de trecere neîntemeiată în cont a sumei TVA de către subiecţii

impozabili în baza facturilor fiscale primite de la furnizori ce nu-şi onorează

obligaţiile fiscale faţă de buget, şi va

permite minimizarea efectelor

La data publicării

69

fenomenului documentării tranzacţiilor

fictive. De asemenea, modificările în cauză au

drept scop înlăturarea inadvertențele

existente în legislaţie, care condiţionează

exercitarea dreptului la trecerea în cont a sumei TVA de către cumpărători de

acţiunile ce urmează a fi întreprinse de

terţele persoane-furnizori prin înregistrarea de către ultimii în RGEFF a

facturilor fiscale emise. Modificarea vizează art.102 alin.(10),

art.1181 şi art.260 alin.(41) din Codul fiscal al proiectului de lege.

(11) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreținerea, funcționarea și reparația autoturismelor

folosite de către persoanele specificate la grupele minore 112 și

121 din Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova se

trece în cont doar pentru un singur autoturism pentru fiecare persoană specificată la grupele minore 112 și 121 din

Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru

întreținerea, funcționarea și reparația a mai mult de un singur

autoturism folosit de către persoanele specificate la grupele

minore 112 și 121 din Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova nu se trece în cont și se raportează la consumuri sau la cheltuieli.

la alineatul (11), cuvîntul „consumuri” se înlocuieşte cu cuvîntul „costuri”.




alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2), alin.(4) și alin.(11); art.125 alin.(2) şi


La data publicării

Articolul 103. Scutirea de T.V.A. (1) T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi

pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii

impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de

întreprinzător în Republica Moldova:

59. Articolul 103 alineatul (1):

1) locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi

arendare a acestora, cu excepţia plăţilor de comision aferente

tranzacţiilor respective;

la punctul 1), cuvintele „arenda acestora” se înlocuiesc cu

cuvintele „locaţiunea locuinţei şi arenda pămîntului”; Modificarea dată prevede specificarea

expresă a scutirii de TVA pentru

transmiterea în locaţiune a locuinţei şi

transmiterea în arendă a pămîntului. Actualmente, scutirea de TVA se aplică

pentru livrarea locuinţei, pămîntului,

arenda acestora, ceea ce presupun că, atît arenda pămîntului, cît şi arenda locuinţei

sunt scutite de TVA. Însă, potrivit art.911 alin.(1) din Codul

civil nr.1107-XV din 06.06.2002, arenda

La data publicării

70

este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole

(arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o perioadă determinată şi la un preţ stabilit

de părţi. Astfel, arenda se aplică doar pentru

terenuri şi alte bunuri agricole. Totodată, conform art.875 din Codul

civil, prin contractul de locaţiune, o

partea (locator) se obligă se dea celeilalte

părţi (locatar) un bun determinat

individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi locaţiune temporară, iar

acesta se obligă să plătească chiria. La aceasta, conform normelor juridice contractele de locaţiune se referă şi la

locuinţe. În contextul celor expuse supra, scopul modificărilor propuse este excluderea

interpretărilor eronate privind regimul

fiscal al TVA aferent transmiterii locuinţei în locaţiune şi vine întru

racordarea normelor din Codul fiscal la normele juridice prevăzute în Codul

civil. 6) serviciile (acţiunile) întreprinse de către autorităţile abilitate,

pentru care se aplică taxa de stat; toate tipurile de activităţi

legate de taxele şi plăţile încasate de stat pentru acordare de

licenţe, înregistrare şi eliberare de brevete, precum şi taxele şi

plăţile încasate de autorităţile administraţiei publice centrale şi

locale; serviciile acordate de către avocaţi şi notari, de către

executori judecătoreşti, serviciile de înregistrare în registrul bunurilor imobiliare şi de eliberare a extraselor din acest

registru; serviciile de înregistrare de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali şi de furnizare a informaţiei

din registrele de stat respective;

la punctul 6), textul „serviciile acordate de către avocaţi şi

notari, de către executori judecătoreşti” se înlocuieşte cu

cuvintele „activitatea profesională conexă sectorului

justiţiei”;

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea presupune scutirea de TVA a activităţii desfăşurate de către

asociaţiile profesionale a reprezentanţilor

profesiilor conexe sistemului justiţiei. Actualmente, sunt scutite de TVA doar activităţile desfăşurate de către avocaţi,

notari şi executori judecătoreşti. Astfel, scopul modificărilor propuse constă în stabilirea unui regim unic

privind TVA pentru toate activităţile

desfăşurate de asociaţiile profesionale, în corelarea cu principiul echităţii fiscale,

stipulat la art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal, care prevede tratarea egală a

La data publicării

71

persoanelor fizice şi juridice, care

activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale. Totodată, întru neadmiterea situaţiilor de

tratare a serviciilor prestate de către acest

grup de contribuabili ca activitate în urma căreia survine obligaţia de

înregistrare ca plătitor al TVA, se

impune specificarea expresă a

asociaţiilor profesionale care sunt scutite de TVA, conform art.103 alin.(1) pct.6) din Codul fiscal, pentru excluderea situaţiilor de tratare neunivocă a

legislaţiei fiscale. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi


7) serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi

eliberare de brevete (cu excepţia celor de intermediere şi a celor

aferente importului de mărfuri prevăzute la art.11 alin.(1) lit. d)

din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal ), referitoare la obiectele proprietăţii industriale, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale

drepturilor conexe;

punctul 7) se abrogă; Modificarea data prevede aplicarea cotei standard a TVA de 20% pentru serviciile legate de operaţiunile de acordare de

licenţe şi eliberarea de brevete (cu excepţia celor de intermediere şi a celor aferente importului de mărfuri prevăzute

la art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal), referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe. Actualmente, conform art.103 alin.(1) pct.7) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA serviciile legate de operaţiunile de

acordare de licenţe şi eliberarea de

brevete (cu excepţia celor de

intermediere şi a celor aferente importului de mărfuri prevăzute la art.11

alin.(1) lit.d) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal), referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe. Scopul modificărilor propuse este

01.01.2017

72

racordarea prevederilor legislaţiei fiscale naţionale la legislaţia şi practica Uniunii Europene, majorarea bazei impozabile, precum și legalizarea utilizării softurilor

licențiate și a altor obiecte de proprietate

intelectuală. 12) serviciile financiare: a) acordarea sau transmiterea creditelor, garanţiilor de credit,

alte garanţii ale operaţiilor în numerar şi de creditare, inclusiv

gestionarea împrumuturilor, creditelor sau garanţiilor de credit

din partea creditorilor (operaţiile de creditare, de virament,

fiduciare, legate de creditare, de decontări de casă, căutarea

sumelor care nu au intrat în cont, deschiderea, închiderea şi

reîntocmirea conturilor); b) operaţiile legate de evidenţa conturilor de depozit, inclusiv a conturilor de depunere, de decontare şi bugetare, viramentele, titlurile de creanţă, cecurile şi alte instrumente financiare, cu

excepţia veniturilor de pe vînzarea mărfurilor în cazul

nerambursării creditului, din acordarea serviciilor

informaţionale, de consultanţă şi de expertiză, din procurarea şi

arendarea locurilor de broker la bursă, din darea în arendă, din

serviciile de încasare şi livrare a banilor în numerar clienţilor,

din serviciile de primire la păstrare şi transferare a valorilor de

preţ, a banilor în numerar, a valorilor mobiliare şi a

documentelor, a veniturilor de la operaţiile fiduciare de

gestionare a bunurilor clienţilor, de la lichidarea bunurilor întreprinderilor care au dat faliment, din aprovizionarea contra plată a clienţilor cu documentaţia normativă; c) importul de bancnote şi monede metalice (inclusiv de bancnote şi monede jubiliare şi comemorative) în monedă

naţională, de bancnote şi monede metalice în valută străină

(inclusiv în scopuri numismatice) şi alte operaţiuni legate de

circulaţia monedei naţionale şi valutei străine (inclusiv operaţiunile legate de folosirea acestora în scopuri

numismatice), precum şi importul de mărfuri de la poziţia

tarifară 7108 de către Banca Naţională a Moldovei şi alte livrări

către/de către Banca Naţională a Moldovei cu aceste mărfuri; d) operaţiile legate de emiterea acţiunilor, obligaţiunilor, cambiilor şi altor valori mobiliare, inclusiv operaţiile

comerciale şi de intermediere pe piaţa valorilor mobiliare,

operaţiile registratorilor independenţi; e) operaţiile legate de instrumentele financiare derivate, de acordurile forward, de opţiuni şi de alte operaţii financiare; f) serviciile legate de gestionarea fondurilor investiţionale şi

punctul 12) litera b), cuvîntul ,,viramentele” se înlocuiește

cu textul ,,transferurile, inclusiv prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată,”;

Modificarea prevede specificarea expresă

a serviciilor financiare care sunt scutite de TVA și anume transferurile efectuate

inclusiv prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată. Actualmente, scutirea de TVA se aplică

asupra unui spectru larg de servicii financiare inclusiv pentru efectuarea transferurilor, fără specificare expresă aferentă efectuării acestora prin

intermediul prestatorilor serviciilor de plată. Scopul modificării propuse constă în

elucidarea interpretărilor duale în partea

ce ține de scutirea de TVA a serviciilor

de recepționare a plăților electronice

(prin intermediul oricăror dispozitive de

comunicație electronică), utilizarea

cărora la moment înregistrează o creștere

considerabilă, concomitent cu corelarea noțiunilor utilizate în legislația financiar-bancară. Astfel, potrivit art.5 alin.(1) din Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și monedă electronică,

persoanele juridice care au dreptul de a presta servicii de plată (în continuare – prestatori de servicii de plată) sînt: a) băncile care activează în conformitate

cu Legea instituţiilor financiare; b) societăţile de plată; c) societăţile emitente de monedă electronică; d) furnizorii de servicii poştale care

activează în conformitate cu Legea poştei; e) Banca Naţională a Moldovei (în

continuare – Banca Naţională) – în cazul

La data publicării

lex:LPLP19950721550

lex:LPLP19950518463

lex:LPLP19950518463

73

fondurilor nestatale calificate de pensii; g) operaюiile de asigurare єi/sau de reasigurare, inclusiv serviciile de intermediere a acestora;

în care nu acţionează în calitate de

autoritate a politicii monetare sau în calitate de altă autoritate publică; f) Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor (în continuare – Trezoreria de Stat).

21) timbrele de acciz de la poziţia tarifară 490700100 importate

şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;

la punctul 21), poziţia tarifară„490700100” se înlocuieşte

cu poziţia tarifară„490700”;

Modificarea are drept scop concretizarea poziţiei tarifare pentru timbrele de acciz destinate marcării mărfurilor supuse

accizelor. Modificarea vizează art.103 alin.(1) pct.21) din Codul fiscal şi art.28 lit.p) din Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.

La data publicării

24) autoturismele şi alte autovehicule (poziţiile tarifare 870321,

870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333, 870390100);

la punctul 24), după textul „870390100)” se introduce

textul „ , scutere cu motor electric de la poziţia tarifară 871190900 ”;

Modificarea dată prevede aplicarea

scutirii de TVA la importul şi/sau livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a scuterelor cu motor electric de la poziţia tarifară 871190900, în contextul

introducerii scutirii de TVA a vehiculelor cu motor electric. Actualmente, conform art.103 alin.(1) pct.24) din Codul fiscal sunt scutite de TVA autoturismele şi alte autovehicule

(poziţiile tarifare 870321, 870322,

870323, 870324, 870331, 870332, 870333, 870390100). Scopul modificării produse constă în

facilitarea importului şi livrării scuterelor

cu motor electric. Eventualele pierderi la bugetul de stat constituie 195 mii lei.

01.01.2017

29) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea

lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în

modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. Modul de aplicare

a facilităţilor fiscale respective se stabileşte de Guvern. La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea

lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se raportează la costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor

executate. Activele materiale pe termen lung, care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă, nu pot fi comercializate, transmise

punctul 29) va avea următorul cuprins: „29) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau

executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul

statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de

legislaţie. Modul de aplicare a facilităţilor fiscale

respective se stabileşte de Guvern. La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau

executarea lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se

raportează la costul produselor fabricate, serviciilor

prestate şi/sau lucrărilor executate.

Modificarea prevede interzicerea înstrăinării sau transmiterii în folosinţă

sub orice formă prevăzută de legislaţie

atît integral, cît şi părţi componente ale

activelor materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) şi sunt scutite

de TVA şi taxă vamală. Actualmente, art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal şi art.28 lit. q2) din Legea

La data publicării

74

în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar

pe parcursul a 3 ani de la data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii, cu excepţia cazului în care

aceste active materiale pe termen lung sînt exportate, dacă

anterior au fost importate şi nu au suferit modificări în afara

uzurii normale. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se transmit în arendă,

locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pînă la

expirarea a 3 ani, T.V.A. se calculează şi se achită de către

beneficiar (cumpărător) pornind de la valoarea indicată în

factura eliberată în momentul beneficierii de facilitatea fiscală

respectivă – în cazul livrării de active materiale pe termen lung

sau de la valoarea în vamă – în cazul importului acestora la momentul depunerii declaraţiei vamale.

Activele materiale pe termen lung, care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă, nu pot fi înstrăinate sau transmise în folosinţă atît integral, cît şi părţi componente

ale acestora pe parcursul a 3 ani de la data validării

declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii, cu

excepţia cazului în care aceste active materiale pe termen

lung sînt exportate, dacă anterior au fost importate şi nu au

suferit modificări în afara uzurii normale. În cazul în care

aceste active materiale pe termen lung se înstrăinează sau

se transmit în folosinţă atît integral, cît şi părţi componente

ale acestora pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se calculează

şi se achită de către beneficiar (cumpărător) pornind de la

valoarea indicată în factura eliberată în momentul

beneficierii de facilitatea fiscală respectivă – în cazul livrării de active materiale pe termen lung sau de la

valoarea în vamă – în cazul importului acestora la momentul depunerii declaraţiei vamale.”;

nr.1380-XIII din 20.11.1997 prevede doar anumite forme de înstrăinare şi transmitere a activelor materiale pe termen lung, care au beneficiat de scutirea de TVA şi taxă vamală la

introducerea în capitalul statutar (social) al agentului economic. Scopul modificărilor propuse este

evitarea interpretărilor duale ale legislaţiei, precum şi prevederea tuturor

formelor de înstrăinare sau transmitere

pe care le pot utiliza agenţii economici,

care au introdus activele materiale pe termen lung în capitalul statutar (social) cu aplicarea facilităţilor fiscale şi

vamale. Modificarea vizează art.103 alin.(1)

pct.29) din Codul fiscal şi art.28 lit. q2) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.

(94) T.V.A nu se aplică materiei prime secundare, inclusiv

deşeurilor şi reziduurilor de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de

plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), de metale feroase şi

neferoase, reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje

ale acestora, procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către subiecţii impozabili licenţiaţi ca rezultat al activităţii lor de

întreprinzător în Republica Moldova.

alineatul (94) va avea următorul cuprins: „(94) Se scutesc de T.V.A deşeurile şi reziduurile de

metale feroase şi neferoase, reziduurile industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora procurate pe teritoriul

Republicii Moldova de către subiecţii impozabili licenţiaţi ca rezultat al activităţii lor de întreprinzător în Republica

Moldova, precum și deşeurile şi reziduurile de hîrtie şi de

carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă)

procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către

subiecţii impozabili ca rezultat al activităţii lor de

întreprinzător în Republica Moldova.”.

Modificarea dată are caracter redacţional

şi prevede concretizarea tipurilor de deșeuri care sunt scutite de TVA astfel

încît să nu existe dubii la interpretarea

legii. Actualmente, scutirea de TVA se aplică

pentru materia primă secundară, inclusiv

deşeuri şi reziduuri de hîrtie şi de carton,

de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi

de sticlă), de metale feroase şi neferoase,

reziduurilor industriale care conţin

metale sau aliaje ale acestora, procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către

subiecţii impozabili licenţiaţi ca rezultat

al activităţii lor de întreprinzător în

Republica Moldova. Cu toate acestea, cadrul legal privind deşeurile de producţie şi menajere nu prevede expres

noţiunea de materii prime secundare. Astfel, scopul modificării date este

excluderea interpretărilor duale privind

aplicarea normei respective, precum şi

racordarea termenilor utilizaţi

La data publicării

75

actualmente în Legea nr.1347 din 09.10.1997 privind deşeurile de producţie şi menajere.

Articolul 104. Livrările impozitate la cota zero La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări: b1) biomasa lemnoasă, erbacee şi din fructe destinată producerii

energiei termice şi apei calde;

60. Articolul 104: litera b1) se abrogă;

A se vede argumentele expuse la art.96 lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.96 lit.b) art.102

alin.(8) pct.17) şi art.104 lit.b1) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

c) în baza principiului reciprocităţii, importul şi/sau livrarea pe

teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, serviciilor destinate

folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice şi oficiile

consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanţele

organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova,

destinate uzului sau consumului personal de către membrii

personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum şi de

către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, cu

excepţia cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor

străini şi apatrizi cu reşedinţa permanentă în Republica

Moldova. Modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. se stabileşte

de Guvern;

la litera c), cuvîntul „importul” se înlocuieşte cu cuvîntul

„introducerea”.

Modificarea dată poartă un caracter

redacţional şi are drept scop racordarea la prevederile art.207 alin.(1) din Codul vamal şi art.28 lit.b) din Legea cu privire

la tariful vamal. Actualmente, art.104 lit.c) din Codul fiscal prevede aplicarea cotei zero a TVA pentru importul mărfurilor şi serviciilor

efectuat de către misiunile diplomatice şi

oficiile consulare acreditate în Republica Moldova.

La data publicării

Articolul 111. Locul livrării serviciilor (1) Locul livrării serviciilor se consideră: e) sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului următoarelor servicii: - de transmitere şi acordare a drepturilor de autor, brevetelor,

licenţelor, mărcilor de produs şi de serviciu şi a altor obiecte ale proprietăţii industriale, precum şi a altor drepturi similare; - servicii de publicitate; - servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de

consultanţă, avocaţilor, contabililor şi de marketing, precum şi

servicii de furnizare a informaţiei, inclusiv prin centrele de

intermediere telefonică; - servicii în tehnologia informaţiei, informatice, acordate prin

intermediul mijloacelor electronice; - de angajare şi furnizare de personal (punere la dispoziţie de

personal); - servicii ale agenţilor care activează în numele şi din contul

altor persoane – pentru serviciile enumerate la prezentul punct;

61. La articolul 111 alineatul (1) litera e), prima liniuţă va

avea următorul cuprins: „ - de transmitere şi acordare a obiectelor de proprietate industrială, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului

de autor şi ale drepturilor conexe;”.

Modificarea respectivă prevede stabilirea

locului prestării serviciilor aferente

transmiterii obiectelor de proprietate industrială, precum şi referitoare la

obiectele dreptului de autor şi ale

drepturilor conexe. Scopul modificării respective este ajustarea terminologiei utilizate în Codul fiscal la terminologia specifică domeniul

proprietăţii intelectuale.

La data publicării

Articolul 118. Evidenţa mărfurilor, serviciilor (1) Fiecare subiect impozabil este obligat să ţină evidenţa

întregului volum de mărfuri, servicii livrate şi a valorilor

materiale, serviciilor procurate. În comerţul cu amănuntul, în

62. Articolul 118:

la alineatul (1), ultima propoziție va avea următorul

A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(10) din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, agentul economic urmează

01.01.2017

76

sfera prestării serviciilor, subiecţii impozabili sînt obligaţi să

ţină zilnic evidenţa tuturor mărfurilor livrate, serviciilor prestate achitate în numerar. Registrele de evidenţă a procurării şi

livrării de mărfuri, servicii trebuie întocmite în termen de o lună

de la încheierea perioadei fiscale privind T.V.A. (2) Registrul de evidenţă a procurării de mărfuri, servicii

trebuie să includă: a) seria şi numărul facturii fiscale şi/sau seria şi numărul

declaraţiei de import şi/sau numărul documentului confirmativ

pentru importul de servicii; b) data primirii facturii fiscale şi/sau data din declaraţie în

regim liber de vamă şi/sau data plăţii T.V.A. la servicii şi

numărul documentului de plată; c) denumirea (numele) furnizorului; d) descrierea succintă a livrării; e) valoarea totală a livrării fără T.V.A.; f) suma totală a T.V.A.. (3) Facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile procurate/ livrate se înregistrează în registrele respective în ordinea

primirii/ eliberării lor. Facturile fiscale deteriorate sau anulate

se păstrează la subiectul impozabil. (4) Înscrierea în registrul de evidenţă a livrării de mărfuri,

servicii trebuie să includă: a) seria şi numărul facturii fiscale; b) data eliberării ei; c) denumirea (numele) cumpărătorului (beneficiarului); d) descrierea succintă a livrării; e) valoarea totală a livrării prezentată pentru a fi achitată fără

T.V.A.; f) suma totală a T.V.A.; g) suma rabatului, dacă acesta se oferă. (5) Pentru fiecare perioadă fiscală privind T.V.A. se ţine o

evidenţă generalizată, care include: a) suma T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate; b) suma T.V.A. pe mărfurile, serviciile livrate; c) ajustările care influenţează suma T.V.A.; d) suma netă a T.V.A. care trebuie achitată la buget sau suma

excesivă netă a T.V.A. care urmează a fi trecută în cont; e) suma T.V.A. vărsată la buget; f) suma excesivă a T.V.A. raportată la perioada fiscală

următoare; g) suma T.V.A. supusă rambursării de la buget.

cuprins:

„Registrul de evidenţă a livrării de mărfuri, servicii trebuie

întocmit în termen de pînă la data de 5 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea documentată

prin factura fiscală respectivă.”;

alineatul (2) se abrogă;

alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile livrate

se înregistrează în registrul respectiv în ordinea eliberării

lor, iar facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile procurate se înregistrează în Registrul general electronic al facturilor fiscale conform art.1181. Facturile fiscale deteriorate sau anulate se păstrează la subiectul

impozabil.”.

să înregistreze facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile livrate în registrul de evidenţă a livrării de mărfuri,

servicii pînă la data de 5 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea

documentată prin factura fiscală

respectivă. Totodată, agentul economic

nu mai este obligat să țină registrul de

evidență a procurărilor de mărfuri,

servicii, dat fiind faptul că facturile

fiscale primite vor fi obligatoriu înregistrate în Registrul general electronic al facturilor fiscale pînă la data

de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea documentată prin

factura fiscală respectivă. Modificarea vizează art.102 alin.(10),

art.118, art.1181 şi art.260 alin.(41) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 1181. Registrul general electronic al facturilor fiscale 63. Articolul 1181: A se vedea argumentele expuse la art.102 01.01.2017

77

(1) Factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de

către furnizorul subiect al impunerii cu T.V.A. în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul

stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A.

depăşeşte suma de 100000 lei. (11) Factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în

Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării. (2) Cumpărătorul are dreptul să verifice corespunderea datelor din factura fiscală eliberată de furnizor cu datele din Registrul

general electronic al facturilor fiscale. (3) Prevederile prezentului articol nu se aplică faţă de facturile

fiscale electronice.

la alineatul (1) cuvîntul „eliberată” se înlocuieşte cu

cuvîntul „primită”, iar cuvîntul „furnizorul” se înlocuieşte cu cuvîntul „cumpărătorul (beneficiarul)”, iar textul „ , în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării

impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de 100000 lei” se

exclude; alineatul (11) va avea următorul cuprins: „(11) Factura fiscală primită urmează să fie înregistrată în

Registrul general electronic al facturilor fiscale pînă la data

de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc

livrarea documentată prin factura fiscală respectivă.”; alineatul (2) se abrogă; alineatul (3) devine alineatul (2).

alin.(10) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.102 alin.(10),


Articolul 122. Cotele accizelor (1) Cotele accizelor, conform anexelor la prezentul titlu, se stabilesc: a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii; b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine

cont de accize şi T.V.A., sau de la valoarea în vamă a

mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele şi taxele

ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A. (2) Cotele accizelor la produse petroliere importate şi/sau

livrate pe teritoriul Republicii Moldova de la poziţiile tarifare

270710100, 270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271012110-271019290, 271019310-271019480, 271112, 271113, 271114000, 271119000, 290110000, 290124000, 290129000, 290211000, 290219000, ex.290220000, 290230000, 290244000, 290290000, 290511000–290513000, 290514, 290516, ex.290519000, 2909, 381400900, 381700500, 381700800 se indexează anual, la 1 ianuarie. Coeficientul de

indexare constituie creşterea anuală a produsului intern brut

nominal prognozat pentru anul respectiv faţă de anul precedent.

64. La articolul 122, alineatul (2) se abrogă.

Modificarea dată prevede excluderea

normelor ce reglementează modul de

indexare anuală, la 1 aprilie, a cotelor accizelor la produsele petroliere importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii

Moldova. Aceasta se promovează în contextul

racordării legislaţiei fiscale la prevederile Directivei 2003/96/CE din 27.10.2003 şi

Directivei 2008/118/CE din 16.12.2008, în ceea ce priveşte contrapunerea cotelor

accizelor stabilite de legislaţia Republicii

Moldova cu ratele de impozitare prevăzute de Directiva Uniunii Europene,

conform termenilor specificate în Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Astfel, reglementarea mecanismului de indexare la PIB nu corespunde atît cu legislaţia Uniunii Europene aferent modului de majorare anuală a accizelor,

cît şi cu valoarea necesară a fi indexat

produsele petroliere pentru a se conforma calendarului de armonizare a cotelor accizelor. De asemenea, comunicăm că, cotele

01.01.2017

78

accizelor urmează a fi stabilite în Codul

fiscal pentru o perioadă de 3 ani ceea ce va asigura o predictibilitate atît pentru mediu de afaceri cît şi pentru veniturile

bugetare. Articolul 124. Înlesniri la plata accizelor (21) În baza principiului reciprocităţii, accizele nu se achită la

importul şi/sau livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a

mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de către

misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în

Republica Moldova, de reprezentanţele organizaţiilor

internaţionale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului

sau consumului personal de către membrii personalului acestor

misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor

organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, cu excepţia

cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor străini

şi apatrizi cu reşedinţa permanentă în Republica Moldova.

65. Articolul 124: la alineatul (21), cuvîntul ”importul” se înlocuieşte cu

cuvîntul ” introducerea”;


redacţional şi are drept scop aducerea în concordanţa cu prevederile Legii

nr.1134–XII din 04.08.1992 cu privire la statutul misiunilor diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova,

art.207) din Codul Vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000 (în regim vamal admitere temporară) şi art.28 lit.b) din Legea

nr.1380–XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal.

La data publicării

(15) Se scutește de acciz alcoolul etilic nedenaturat de la

pozițiile tarifare 220710000 și 220890990, destinat producerii farmaceutice și utilizării în medicină, în limita volumului

contingentului anual stabilit de Guvern.

la alineatul (15), textul „220890990” se înlocuieşte cu

textul „220890910”.

A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa a doua din Codul fiscal al

proiectului de lege. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa a

doua şi art.124 alin.(15) din Codul fiscal şi Nota la Capitolul 22 din Legea nr.172

din 25.07.2014 ale proiectului de lege.

La data publicării

(16) Alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară 220710000

destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică, este

scutit de plata accizelor în limita volumului stabilit de ministerul de ramură, coordonat cu Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea realizării

programului de activitate al industriei de parfumerie şi

cosmetică pe anul respectiv.

alineatul (16) se completează în final cu un alineat cu

următorul cuprins: „Nu este scutit de acciz alcoolul etilic nedenaturat utilizat de subiecții impunerii care desfășoară în același timp

activitate economică atît în industria parfumeriei și

cosmetică cît și în domeniul producerii și comercializării

produselor alcoolice”.

Modificarea vizează exceptarea de

aplicare a scutirii accizelor pentru alcool etilic utilizat de subiecții impunerii care desfășoară activitate economică în

același timp atît în industria parfumeriei și cosmetică cît și în domeniul producerii

și comercializării produselor alcoolice. Modificarea are drept scop neadmiterea aplicării scutirii de acciz pentru alcoolul

etilic nedenaturat utilizat în alte scopuri decît cel destinat utilizării în industria de

parfumerie și cosmetică.

01.01.2017

Articolul 125. Trecerea la cont şi restituirea accizelor achitate (1) Subiectului impunerii i se permite trecerea la cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în

procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării)

mărfurilor finite supuse accizelor din încăperea de acciz.

Trecerea la cont a accizelor se permite numai în limita cantităţii

66. Articolul 125:

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b), art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);


alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2)

La data publicării

79

de mărfuri supuse accizelor folosite la prelucrarea şi/sau

fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, la expedierea (transportarea) lor ulterioară şi în cazul prezenţei documentelor

ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor

utilizate. În cazul în care mărfurile supuse accizelor sînt depuse

la maturare, subiectului impunerii i se permite trecerea în cont a accizului în limitele cantităţii de mărfuri supuse accizelor,

utilizate la fabricarea de mărfuri similare supuse accizelor, la

momentul expedierii (transportării) acestor mărfuri similare

supuse accizelor din încăperea de acciz şi în cazul prezenţei

documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile

supuse accizelor. (2) Dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor,

utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma

accizului calculată la mărfurile supuse accizelor expediate din

încăperea de acciz, diferenţa se reportează la consumuri sau la cheltuieli în perioada fiscală în care a avut loc expedierea

mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. (21) Suma accizelor achitată la mărfurile supuse accizelor,

utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru

obţinerea altor mărfuri nesupuse accizelor se reportează la

consumuri sau la cheltuieli.

la alineatul (2) cuvîntul „consumuri” se înlocuieşte cu

cuvîntul „costuri”; la alineatul (21) cuvîntul „consumuri” se înlocuieşte cu

cuvîntul „costuri”;

şi alin.(11); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.

(7) Sumele accizelor achitate de agenţii economici la

procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare 270710100,

270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271012110-271019290, 290110000, 290124000, 290129000, 290211000-290230000, 290244000, 290290000, 290511000-290513000, 290514, 290516, 290519000, 2909, 381400900, 381700800 se trec în cont dacă mărfurile în cauză sînt utilizate în procesul de

producţie în altă calitate decît cea de carburanţi şi combustibili.

alineatul (7) se completează în final cu o propoziţie nouă

cu următorul cuprins: „Prin derogare de la prevederile art.125 din Codul fiscal, în cazul utilizării mărfurilor menţionate în calitate de

materie primă pentru prelucrarea şi/sau fabricarea

mărfurilor care nu sunt supuse accizelor, trecerea în cont a sumelor accizelor se efectuează în formă de stingere a

restanţelor plătitorului faţă de buget la alte impozite şi

taxe, iar în lipsa restanţelor sumele accizelor se transferă la

contul bancar al agentului economic în modul stabilit de Guvern.”.

Modificarea prevede stingerea restanțelor

față de buget la impozite și taxe, iar în

lipsa restanțelor - transferarea la contul bancar al contribuabilului din contul sumelor accizelor achitate pentru materia primă (de la pozițiile tarifare 270710100,

270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271011110 – 271019290, 290110000, 290124100, 290129000, 290211000, 290219, 290220000, 290230000, 290244000, 290290900, 290511000 – 290513000, 290514, 290516, 2909, 381400900, 381700800) utilizată în procesul de prelucrare şi/sau

fabricare pentru obţinerea altor mărfuri nesupuse accizelor. Modificarea are drept scop susținerea

producătorilor autohtoni care utilizează

carburanți și combustibili drept materie

primă pentru fabricarea mărfurilor nesupuse accizelor, avînd ca finalitate

La data publicării

80

reducerea prețului de vînzare a

mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Actualmente, potrivit art.125 alin.(21) din Codul fiscal, suma accizelor achitată la

mărfurile supuse accizelor, utilizate în

procesul de prelucrare şi/sau de fabricare

pentru obţinerea altor mărfuri nesupuse

accizelor se reportează la consumuri sau la cheltuieli.

Articolul 126. Înregistrarea subiecţilor impunerii (1) Persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să

se ocupe sau care se ocupă cu prelucrarea şi/sau fabricarea

mărfurilor pasibile impunerii cu accize sînt obligate să

primească certificatul de acciz de modelul stabilit, pînă a începe desfăşurarea activităţii în cauză. (2) În cererea de solicitare a certificatului de acciz (cerere de modelul stabilit de Guvern), adresată organului Serviciului

Fiscal de Stat, agentul economic indică:

67. Articolul 126: la alineatul (2) cuvintele „de Guvern” se înlocuiesc cu

cuvintele „Ministerul Finanţelor”.


art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi (9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

Articolul 1261. Anularea şi suspendarea înregistrării subiecţilor

impunerii (1) În cazul încheierii activităţii de prelucrare şi/sau de fabricare

a mărfurilor supuse accizelor (cu excepţia cazurilor dispunerii

de mărfuri supuse accizelor aflate în stoc), persoanele juridice

şi persoanele fizice înregistrate ca subiecţi ai impunerii cu

accize sînt obligate să informeze despre aceasta organul fiscal.

Anularea înregistrării ca contribuabil al accizelor se efectuează în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

68. Articolul 1261 se completează cu un alineat nou (11) cu următorul cuprins: ,,(11) Organul fiscal este în drept să iniţieze de sine stătător

procedura de anulare a înregistrării subiectului impunerii

cu accize în cazul în care subiectul impunerii nu a prezentat la organul fiscal în termenul stabilit Declaraţia

privind accizele pentru perioadele fiscale a 2 luni consecutive.”.

Modificarea respectivă stabileşte

prevederi ce ţin de dreptul organului

fiscal de a iniţia de sine stătător

procedura de anulare a înregistrării

subiectului impunerii cu accize. Aceasta se regăseşte în Instrucţiunea cu privire la

anularea înregistrării subiecţilor

impunerii cu accize aprobată prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.871 din 10 iunie 2014, respectiv se propune a fi aprobată prin

Lege.

01.01.2017

Articolul 127. Evidenţa mărfurilor supuse accizelor ce se

expediază (se transportă). Declararea achitării accizelor (1) Subiectul impunerii este obligat să ţină registrul de evidenţă

a mărfurilor supuse accizelor ce se expediază (se transportă)

pentru fiecare încăpere de acciz. Forma registrului şi informaţia

ce trebuie reflectată în acesta sînt stabilite de către Guvern. Înscrierea în registru se face pînă la expedierea (transportarea)

mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. (2) Registrul de evidenţă a mărfurilor expediate (transportate) trebuie să se afle într-un loc determinat, accesibil verificării de către persoanele cu funcţii de răspundere autorizate ale

Serviciului Fiscal de Stat a înscrierilor, şi să fie prezentat

acestor persoane la prima solicitare.

69. Articolul 127: la alineatul (1) cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu

cuvintele „Ministerul Finanţelor”;




01.01.2017

81

(3) Subiecţii impunerii prevăzuţi la art.120 lit.a) sînt obligaţi să

prezinte declaraţia privind achitarea accizelor pînă la data de 25 a lunii care succedă luna în care a fost efectuată expedierea

(transportarea) mărfurilor supuse accizelor. Forma declaraţiei şi

modul de completare a acesteia se stabilesc de către Guvern. (31) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care

nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize, dar care solicită restituirea accizelor în conformitate cu art.125

alin.(32), este obligat să prezinte declaraţia privind achitarea

accizelor pînă la data de 25 a lunii care succedă luna în care a

fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse

accizelor.

la alineatul (3) cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu

cuvintele „Ministerul Finanţelor”.

Anexa nr.1

Mărfurile supuse accizelor Poziţia

tarifară Denumirea mărfii Unitate

a de

măsură

Cota accizului

1 2 3 4 160431000

Caviar valoarea în lei

25%

160432000

Înlocuitori de caviar

220300 Bere fabricată din malţ litru 2,38 lei 2205 Vermuturi şi alte vinuri din

struguri proaspeţi, aromatizate cu plante sau cu substanţe aromatizate

litru 12,34 lei

220600 Alte băuturi fermentate

(hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi

amestecuri de băuturi

fermentate şi băuturi

nealcoolice, nedenumite şi

necuprinse în altă parte, cu

excepţia cidrului de mere,

cidrului de pere.

litru 12,34 lei

220600310

Cidru de mere şi de pere,

spumoase litru 2,38 lei

220600510


nespumoase, prezentate în litru 2,38 lei

70. Anexa nr.1 la titlul IV va avea următorul cuprins: „Anexa nr.1

Mărfurile supuse accizelor Poziţia

tarifară Denumirea

mărfii Unitatea

de măsură

Cota accizului

2017, lei

2018, lei

2019, lei

1 2 3 4 5 6 160431000

Caviar valoarea în lei

25% 25% 25%

160432000

Înlocuitori de caviar

25% 25% 25%

220300 Bere fabricată

din malţ litru 2,50

lei 2,63 lei

2,76 lei

2205 Vermuturi şi

alte vinuri din struguri proaspeţi,

aromatizate cu plante sau cu substanţe

aromatizate

litru

12,96 lei

13,61 lei

14,29 lei

220600 Alte băuturi

fermentate (hidromel); amestecuri de băuturi

fermentate şi

amestecuri de băuturi

12,96 lei

13,61 lei

14,29 lei

Modificarea vizează ajustarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi

alcoolice, produse din tutun, oxigen; azot; articole de bijuterie sau de giuvaiergerie), la rata inflaţiei prognozată

pentru anul 2017-2019 (5%), reieşind din

Obiectivele politicii fiscale şi vamale pe

termen mediu 2017 – 2019. De asemenea, se prevede majorarea cotelor accizelor la produsele petroliere importate şi/sau livrate pe teritoriul

Republicii Moldova (benzina, motorina şi derivaţii acestora, gazele lichefiate şi

naturale) la mărimea determinată în contextul racordării treptate a cotelor

accizelor la cele stabilite în Directiva 2003/96/CE din 27.10.2003 conform calendarului stabilit în Acordul de Asociere RM-UE. Astfel, potrivit Directivei menţionate, cota minimă a accizului constituie : - benzină (carburant) - 359 euro/1000 l; - motorină - 330 euro/1000 l; - gaze lichefiate - 125 euro/1000 kg; - gaze naturale - 2,6 euro per valoare calorifică brută în gigajoule. Paralel cu aceasta, se prevede majorarea cotei accizului pentru ţigaretele cu filtru,

în vederea ajustării graduale a acestora la

nivelul ţărilor din regiune, inclusiv la

standardele europene. În acest sens, în conformitate cu

01.01.2017

82

recipiente cu un conţinut de

maximum 2 l 220600810


nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut de

peste 2 l

litru 2,38 lei

2207 Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică de minimum

80% vol; alcool etilic şi alte

distilate denaturate, cu orice tărie alcoolică

litru alcool absolut

85,83 lei

2208 Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică sub 80% vol;

distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase


85,83 lei

240210000

Ţigări de foi (inclusiv cele

cu capete tăiate) şi trabucuri,

care conţin tutun

valoarea în lei

40%

240220 Ţigarete care conţin tutun: – cu filtru 1000

bucăţi/

valoarea în lei

300 lei + 12%, dar nu mai puţin de

400 lei – fără filtru 1000

bucăţi 60 lei

240290000

Alte ţigări de foi, trabucuri

şi ţigarete, conţinînd înlocuitori de tutun

valoarea în lei

40%

2403 Alte tutunuri şi înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri “omogenizate” sau “reconstituite”; extracte şi

esenţe de tutun

kg 122,63 lei

270710100

Benzoli destinaţi utilizării

drept carburanţi sau

combustibili

tona 4137 lei

270720100

Toluoli destinaţi utilizării

drept carburanţi sau combustibili

tona 4137 lei

27073010 Xiloli destinaţi utilizării tona 4137 lei

fermentate şi

băuturi

nealcoolice, nedenumite şi

necuprinse în altă parte, cu excepţia

cidrului de mere, cidrului de pere.

litru

220600310

Cidru de mere şi de

pere, spumoase

litru 2,50 lei

2,63 lei

2,76 lei

220600510


pere, nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut

de maximum 2 l

litru

2,50 lei

2,63 lei

2,76 lei

220600810


pere, nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut de peste 2 l

litru 2,50 lei

2,63 lei

2,76 lei

2207 Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică de

minimum 80% vol; alcool etilic şi

alte distilate denaturate, cu orice tărie

alcoolică


90,12 lei

94,63 lei

99,36 lei

angajamentele asumate privind armonizarea la Directiva 2011/64/UE din 21.06.2011 privind structura și ratele

accizelor aplicate tutunului prelucrat, Republica Moldova urmează să aplice

pînă în anul 2025 cota accizului nu mai

mică de 90 Euro pentru 1000 de ţigarete,

indiferent de preţul ponderat de vînzare cu amănuntul. Acest fapt va permite acumularea de noi surse financiare la buget, precum şi

diminuarea consumului articolelor din tutun, mărfuri ce au o influenţă negativă

asupra sănătăţii populaţiei şi a dezvoltării societăţii în general. La aceasta, accizele stabilite în valută

străină pentru azot şi oxigen urmează a fi

prevăzute în lei prin racordarea valorii

accizei la cursul mediu valutar de 22,24 lei (cursul mediu valutar pentru primul semestru al anului 2016). Concomitent, în urma revizuirii listei mărfurilor supuse accizelor se prevede

anularea accizului pentru aparatele de înregistrare şi reproducere a sunetului, aparatele video de înregistrat sau de reprodus şi aparatele de recepţie pentru

radiodifuziune. Excluderea mărfurilor

respective din lista mărfurilor suspuse

accizelor este determinată de faptul că,

costul de administrare a mărfurilor

respective este mai mare decît veniturile încasate din aplicarea accizului (1,5 mil lei).

83

0 drept carburanţi sau

combustibili 270750 Alte amestecuri de

hidrocarburi aromatice, care distilează în proporţie de

minimum 65% (inclusiv pierderile) la 250 grade C după metoda ASTM D 86

tona 4137 lei

270900100

Condensat de gaz natural tona 4137 lei

271012110-271019290

Uleiuri (distilate) uşoare şi medii

tona 4137 lei

271019310-271019480

Motorină, inclusiv

combustibil (carburant) diesel şi combustibil pentru

cuptoare

tona 1720 lei

271019510

Păcură destinată a fi supusă

unui tratament specific tona 348 lei

271019620 -271019680

Păcură cu un conţinut de

sulf tona 348 lei

271020110-271020190

Motorină cu un conţinut de

sulf tona 1720 lei

271020310- 271020390

Păcură cu un conţinut de

sulf tona 348 lei

271112 Propan tona 2577 lei 271113 Butan tona 2577 lei 271114000

Etilenă, propilenă, butilenă

şi butadienă tona 2577 lei

271119000

Alte lichefiate tona 2577 lei

280430000

Azot tona 128,74 euro

28044000 Oxigen tona 142,26

2208 Alcool etilic nedenaturat cu tărie

alcoolică sub

80% vol; distilate, rachiuri, lichioruri şi

alte băuturi

spirtoase


90,12 lei

94,63 lei

99,36 lei

240210000

Ţigări de foi

(inclusiv cele cu capete tăiate) şi

trabucuri, care conţin

tutun

valoarea în lei 40 % 40 % 40 %

240220 Ţigarete care

conţin tutun:

– cu filtru 1000 bucăţi/

valoarea în lei

350 lei + 12%, dar nu

mai puţin de

460 lei

400 lei

+12%,

dar nu mai

puțin

de 520 lei

450 lei +12%, dar nu

mai puțin

de 580 lei

– fără filtru 1000 bucăţi

100 lei

140 lei

180 lei

240290000

Alte ţigări de

foi, trabucuri şi ţigarete,

conţinînd

înlocuitori de tutun

valoarea în lei 40% 40% 40%

2403 Alte tutunuri şi înlocuitori

de tutun, kg 128,76

lei

135,2

0

141,96 lei

84

0 euro 290110000

Hidrocarburi aciclice saturate

tona 4137 lei

ex.290124000

Buta-1,3-dienă tona 4137 lei

290129000

Alte hidrocarburi aciclice nesaturate

tona

4137 lei

290211000

Ciclohexan tona 4137 lei

290219000

Alte hidrocarburi ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice

tona 4137 lei

ex.290220000

Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil

tona 4137 lei

290230000

Toluen tona 4137 lei

290244000

Amestec de izomeri ai xilenului

tona 4137 lei

290290000

Alte hidrocarburi ciclice tona 4137 lei

290511000-290513000

Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)

tona 4137 lei

290514 Alţi butanoli tona 4137 lei 290516 Octanol (alcool octilic) şi

izomerii lui tona 4137 lei

ex.290519000

Pentanol (alcool amelic) tona 4137 lei

2909 Eteri, eter-alcooli, eter-fenoli, eter-alcool-fenoli, peroxizi de alcooli, peroxizi de eteri, peroxizi de cetone (cu compoziţie chimică

definită sau nu) şi derivaţii

lor halogenaţi, sulfonaţi,

nitraţi sau nitrozaţi

tona 4137 lei

330300 Parfumuri şi ape de toaletă valoarea în lei

30%

prelucrate; tutunuri “omogenizate

” sau

“reconstituite”; extracte şi

esenţe de

tutun

lei

270710100

Benzoli destinaţi utilizării

drept carburanţi

sau combustibili

tona

4503 lei

4904 lei

5357 lei

270720100

Toluoli destinaţi

utilizării

drept carburanţi

sau combustibili

tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

270730100

Xiloli destinaţi

utilizării

drept carburanţi

sau combustibili

tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

270750 Alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, care distilează în

proporţie de

minimum 65% (inclusiv pierderile) la 250 grade C după metoda

ASTM D 86

tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

85

381400900

Alţi solvenţi şi diluanţi

organici compuşi

nedenumiţi şi necuprinşi în

altă parte; preparate pentru

îndepărtarea vopselelor sau lacurilor

tona 4137 lei

381700500

– Achilbenzeni lineari tona 4137 lei

381700800

Altele tona 4137 lei

ex.430310 Îmbrăcăminte din blană (de

nurcă, vulpe polară, vulpe,

samur)

valoarea în lei

25%

711311000

Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie și părți ale

acestora din argint, chiar acoperite, placate sau dublate cu alte metale prețioase

gram 2,59 lei

711319000


acestora din alte metale prețioase, chiar acoperite,

placate sau dublate cu metale prețioase

gram 39,27 lei

711320000

Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie și părți ale acestora din metale comune placate sau dublate cu metale prețioase

gram 39,27 lei

8519 Aparate de înregistrare a sunetului; aparate de reproducere a sunetului; aparate de înregistrare şi

reproducere a sunetului

valoarea în lei

15%

852110 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice cu bandă magnetică

valoarea în lei

5%

852190000

Alte aparate video de înregistrat sau de reprodus,

valoarea în lei

5%

270900100

Condensat de gaz natural

tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

271012110-271019290

Uleiuri (distilate) uşoare şi medii

tona 4503

lei 4904 lei

5357 lei

271019310-271019480

Motorină,

inclusiv combustibil (carburant) diesel şi

combustibil pentru cuptoare

tona

1872

lei

2038

lei

2226

lei

271019510

Păcură

destinată a fi

supusă unui

tratament specific

tona 348 lei

348 lei

348 lei

271019620 -271019680

Păcură cu un

conţinut de

sulf

tona 348 lei

348 lei

348 lei

271020110-271020190

Motorină

tona 1872 lei

2038 lei

2226 lei

271020310- 271020390

Păcură tona

348 lei

348 lei

348 lei

271112 Propan tona 2805 lei

3054 lei

3336 lei

271113 Butan tona 2805 lei

3054 lei

3336 lei

271114000

Etilenă,

propilenă,

butilenă şi

butadienă

tona 2805 lei

3054 lei

3336 lei

271119000


3054 lei

3336 lei

86

chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice

8527 Aparate de recepţie pentru

radiodifuziune, chiar combinate, în acelaşi corp,

cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas

valoarea în lei

5%

Note: 1. În cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază (se

transportă), se importă într-o formă ce nu corespunde

unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor,

impozitarea (aplicarea timbrelor de acciz) se efectuează pe baza cotelor aprobate, recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată. În mod similar se efectuează recalcularea

accizelor la spirt, în funcţie de conţinutul de alcool absolut. 2. În cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile marcării

cu timbru de acciz se expediază (transportă), importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în care sînt

stabilite cotele accizelor, acestor mărfuri li se aplică un singur

timbru de acciz, a cărui valoare se determină la momentul

expedierii (transportării), importării mărfurilor în cauză,

pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de măsură necesară.

280430000

Azot tona 3006 lei

3156 lei

3314 lei

280440000

Oxigen tona 3322 lei

3488 lei

3662 lei

290110000

Hidrocarburi aciclice saturate

tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

ex.290124000

Buta-1,3-dienă

tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

290129000

Alte hidrocarburi aciclice nesaturate

tona

4503 lei

4904 lei

5357 lei

290211000

Ciclohexan tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

290219000

Alte hidrocarburi ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice

tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

ex.290220000

Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil

tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

290230000

Toluen tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

290244000

Amestec de izomeri ai xilenului

tona 4503

lei 4904 lei

5357 lei

290290000

Alte hidrocarburi ciclice

tona 4503

lei 4904 lei

5357 lei

290511000-290513000

Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)

tona

4503 lei

4904 lei

5357 lei

290514 Alţi butanoli tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

87

290516 Octanol (alcool octilic) şi

izomerii lui

tona

4503 lei

4904 lei

5357 lei

ex.290519000

Pentanol (alcool amelic)

tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

2909 Eteri, eter-alcooli, eter-fenoli, eter-alcool-fenoli, peroxizi de alcooli, peroxizi de eteri, peroxizi de cetone (cu compoziţie

chimică

definită sau

nu) şi

derivaţii lor

halogenaţi,

sulfonaţi,

nitraţi sau

nitrozaţi

tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

330300 Parfumuri şi

ape de toaletă valoarea

în lei 30% 30% 30%

381400900

Alţi solvenţi

şi diluanţi

organici compuşi

nedenumiţi şi

necuprinşi în

altă parte; preparate pentru îndepărtarea

vopselelor sau lacurilor

tona 4503 lei

4904 lei

5357 lei

381700500

– Achilbenzeni lineari

tona 4503

lei 4904 lei

5357 lei

88

381700800


4904 lei

5357 lei

ex.430310

Îmbrăcăminte

din blană (de

nurcă, vulpe

polară, vulpe,

samur)

valoarea în lei

25% 25% 25%

711311000


acestora din argint, chiar acoperite, placate sau dublate cu alte metale prețioase

gram

2,72 lei

2,86 lei

3,00 lei

711319000


acestora din alte metale prețioase,

chiar acoperite, placate sau dublate cu metale prețioase

gram 41,23 lei

43,29 lei

45,45 lei

711320000


acestora din metale comune placate sau dublate cu

gram 41,23

lei 43,29 lei

45,45 lei

89

metale prețioase

Note: 1. În cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază (se transportă), se importă într-o formă ce nu

corespunde unităţilor de măsură în care sînt stabilite

cotele accizelor, impozitarea (aplicarea timbrelor de acciz) se efectuează pe baza cotelor aprobate,

recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată. În

mod similar se efectuează recalcularea accizelor la spirt, în funcţie de conţinutul de alcool absolut. 2. În cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile

marcării cu timbru de acciz se expediază (transportă),

importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de

măsură în care sînt stabilite cotele accizelor, acestor

mărfuri li se aplică un singur timbru de acciz, a cărui

valoare se determină la momentul expedierii

(transportării), importării mărfurilor în cauză, pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de măsură

necesară.

Anexa nr.2

Poziţia

tarifară Denumirea mărfii

Unitatea de

măs

ură

Cota accizului în funcţie de termenul

de exploatare a mijlocului de

transport 0–7 ani

8 ani

9 ani

10 ani

8703 Autoturisme şi alte

autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia 8702),

inclusiv maşinile de

tip “break” şi

maşinile de curse:

– Alte vehicule cu

71. Anexa nr.2 la titlul IV va avea următorul cuprins:

Poziţ

ia tarifară

Denumirea

mărfii

Unitate

a de mă

sură

Cota accizului în funcţie de

termenul de exploatare a mijlocului de transport, MDL

de

la 0 la 2 ani inclusiv

de la 3 la

4 ani inclusiv

de la 5 la 6 ani inclusiv

de 7 ani

de 8 ani

de 9 ani

de 10 ani

8703

Autoturisme şi

alte autovehi

cule, proiectat

e în principal pentru

transport

Modificarea prevede stabilirea cotei accizului pentru autoturisme în valută

națională MDL, fiind aplicată rata medie

a cursului valutar oficial al leului moldovenesc stabilit pentru perioada 01.01.2016 – 30.06.2016 în valoare de 22,24 lei/ euro. Modificarea are drept scop aplicarea unei cote a accizului constante care nu va fluctua în dependență de rata de schimb a valutei naționale. La aceasta, se propune revizuirea modului de determinare a cotei accizului pentru autoturisme, aceasta fiind majorată cu cotele suplimentare stabilite în dependență de termenul de exploatare

a autoturismelor, prevăzute în Note la Anexa nr.2. Modificarea are drept scop facilitarea modului de calculare a accizelor pentru autoturisme și excluderea interpretării și

aplicării eronate a cotelor accizelor.

01.01.2017

90

motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie:

870321 – – Cu capacitatea cilindrică de

maximum 1000 cm3

cm3 0,43 euro

0,45 euro

0,47 euro

0,49 euro

870322 – – Cu capacitatea cilindrică de peste

1000 cm3, dar de maximum 1500 cm3

cm3 0,55 euro

0,58 euro

0,60 euro

0,64 euro



cm3 0,85 euro

0,89 euro

0,95 euro

0,99 euro

– – Cu capacitatea cilindrică de peste


cm3 1,40 euro

1,48 euro

1,55 euro

1,62 euro


3000 cm3

cm3 3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):

870331 – – Cu capacitatea cilindrică de

maximum 1500 cm3

cm3 0,55 euro

0,58 euro

0,60 euro

0,64 euro



cm3 1,40 euro

1,48 euro

1,55 euro

1,62 euro


2500 cm3

cm3 3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

3,72 euro

Note: 1. Cota accizelor se majorează pentru autoturismele cu

termenul de exploatare: de la 3 la 5 ani – cu 0,02 euro pentru fiecare cm3;

ul persoane

lor (altele

decît cele de la

poziţia

8702), inclusiv maşinile

de tip “break”

şi

maşinile

de curse:

– Alte vehicule cu motor cu piston alternativ

cu aprindere

prin scînteie:

870321

– – Cu capacitat

ea cilindrică

de maximum 1000

cm3

cm3

9,56

10,00

10,23

10,45

11,12

11,78

12,46

870322


ea cilindrică de peste

1000 cm3, dar

de maximum 1500

cm3

cm3

12,23

12,67

12,90

13,12

14,01

14,67

15,79

De asemenea, se propune micșorarea

cotei accizului pînă la 2,5 euro pentru autoturisme cu capacitate cilindrică de

3000 cm3 (benzină) și cu capacitate

cilindrică de 2500 cm3 (diesel) față de

cele stabilite pentru anul 2016 în valoare de 3,72 euro. Reducerea cotei accizului de la 3,72 euro la 2,5 euro, este determinată de faptul că

nivelul majorat a accizei a avut ca efect reducerea numărului de autoturisme la

capitolul respectiv. În acest sens, numărul autoturismelor importate cu

capacitate cilindrică de 3000 cm3 (benzină) a scăzut de la 1452 unități în

2014 la 300 unități în 2015 (micşorînd

încasările aferente accizelor cu 33,85

mln. lei), iar cel al autoturismelor cu capacitate cilindrică de 2500 cm3 (diesel) a scăzut de la 375 unități la 282 unități în

2015 faţă de 2014 (micşorînd încasările

aferente accizelor cu 9,57 mln. lei). Astfel, se propune o cotă diminuată la

nivelul de 2,5 euro care va stimula înregistrarea autovehiculelor respective în Republica Moldova și nu în alte țări

sau regiuni ale țării evitîndu-se în acest sens achitarea accizelor.

91

de la 5 la 7 ani – cu 0,03 euro pentru fiecare cm3; de la 7 la 8 ani – cu 0,04 euro pentru fiecare cm3; de la 8 la 9 ani – cu 0,05 euro pentru fiecare cm3; de la 9 la 10 ani – cu 0,06 euro pentru fiecare cm3; de 10 ani – cu 0,07 euro pentru fiecare cm3. 2. Prin derogare de la prezenta anexă, suma accizului calculat

pentru fiecare autovehicul de epocă de la poziţia tarifară 8703

este de 10 mii euro. 3. Prin derogare de la prezenta anexă, cota accizului se

micşorează cu 50% pentru autoturismele de la poziţia tarifară

8703 cu motor hibrid.

870323


ea cilindrică

de peste 1500

cm3, dar de

maximum 2000

cm3

cm3

18,90

19,34

19,57

19,79

20,90

22,46

23,58


ea cilindrică

de peste 2000

cm3, dar de

maximum 3000

cm3

cm3

31,14

31,58

31,81

32,03

34,03

35,80

37,59

870324


ea cilindrică

de peste 3000 cm3

cm3

55,60

56,04

56,27

56,49

56,71

56,93

57,16

– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston,

cu aprindere

prin compresie (diesel

sau semidies

el):

8703 – – Cu cm3 12, 12,6 12, 13,1 14,0 14,6 15

92

31 capacitatea

cilindrică

de maximum 1500

cm3

23 7 90 2 1 7 ,79

870332


ea cilindrică

de peste 1500

cm3, dar de

maximum 2500

cm3

cm3

31,14

31,58

31,81

32,03

34,03

35,80

37,59

870333


ea cilindrică

de peste 2500 cm3

cm3 55,60

56,04

56,27

56,49

56,71

56,93

57,16

Note: 1. Prin derogare de la prezenta anexă, suma accizului

calculat pentru fiecare autovehicul de epocă de la poziţia tarifară 8703 este de 222 400,00 lei. 2. Prin derogare de la prezenta anexă, cota accizului se

micşorează cu 50% pentru autoturismele cu motor hibrid

de la poziţia tarifară 8703.”. Articolul 129. Noţiuni În scopul exercitării administrării fiscale, se definesc

următoarele noţiuni: 10) Documente de evidenţă – documente privitoare la operaţiuni, la efectuarea plăţilor aferente acestor operaţiuni, inclusiv documente confirmative, orice alte documente prevăzute, conform actelor normative, pentru activitatea

contribuabilului. În categoria documentelor de evidenţă intră

documentele de evidenţă contabilă (prevăzute în legislaţia

privind evidenţa contabilă), situaţiile financiare, informaţiile,

72. La articolul 129 punctul 10), textul „evidenţă

contabilă” se înlocuieşte cu textul „contabilitate”. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate




pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2);

La data publicării

93

registrele contabile, titlurile de creanţă, datele contabile (sub

orice formă, inclusiv computerizată) etc. art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 133. Atribuţiile organului fiscal

73. Articolul 133: alineatul (1): se completează cu litera c1) cu următorul cuprins: „c1) emite soluții fiscale individuale anticipate la cererea persoanei fizice şi persoanei juridice care practică

activitate de întreprinzător”;



01.01.2017

(1) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul

Finanţelor (denumit în continuare Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) exercită următoarele atribuţii: a) efectuează supravegherea activităţii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale şi a inspectoratelor fiscale de stat specializate în

vederea exercitării controlului fiscal, asigură crearea şi

funcţionarea unui sistem informaţional unic privind

contribuabilii şi obligaţiile fiscale; a1) asigură organizarea şi îndrumarea activităţii inspectoratelor

fiscale de stat teritoriale şi a inspectoratelor fiscale de stat

specializate prin elaborarea ghidurilor, manualelor, normelor metodologice ce ţin de aplicarea procedurilor de administrare

fiscală, în scopul aplicării unitare şi nediscriminatorii a

legislaţiei fiscale; b) controlează şi/sau auditează activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale şi a inspectoratelor fiscale de stat specializate, examinează scrisorile, cererile şi reclamaţiile referitoare la

acţiunile acestora, ia măsuri în vederea eficientizării activităţii

lor; c) emite ordine, instrucţiuni şi alte acte în vederea executării

legislaţiei fiscale; d) organizează popularizarea legislaţiei fiscale, răspunde la

scrisorile, reclamaţiile şi la alte petiţii ale contribuabililor în

modul stabilit; d1) organizează asigurarea gratuită a contribuabililor cu

formulare tipizate de dări de seamă fiscale, iar contra plată – cu formulare de facturi fiscale pe suport de hîrtie; d2) sigilează maşinile de casă şi de control ale contribuabililor,

ţine evidenţa lor, efectuează controale privind utilizarea

maşinilor de casă şi de control la decontările în numerar şi

privind asigurarea păstrării benzilor de control emise de

acestea;

la litera h), textul „şi serviciilor de colectare a impozitelor

şi taxelor locale” se exclude;

Norma respectivă contravine

prevederilor art.156 - 160 al Codului fiscal, prin care SCITL, împuternicite cu atribuţii de administrare a impozitelor şi taxelor, sunt concomitent împuternicite cu unele atribuţii prevăzute pentru

inspectoratele fiscale de stat teritoriale. Respectiv, cu atribuţii de exercitarea

controlul asupra respectării legislaţiei

fiscale în activitatea serviciilor de colectare a impozitele şi taxelor locale,

urmează a fi împuternicite inspectoratele

fiscale de stat teritoriale, în raza teritorială al cărora sunt amplasate primăriile, în componenţa cărora activează SCITL. Totodată, potrivit art.190, alin.(5),

evidenţa impozitelor şi taxelor locale pe

obiectele impozabile care nu se află în

raza organului fiscal în a cărei evidenţă

este contribuabilul o ţine organul fiscal în a cărei rază se află obiectul impozabil.

Evidenţa impozitelor şi taxelor calculate

de serviciile de colectare a impozitelor şi

taxelor locale se ţine de aceste servicii. Modificarea vizează art.133 alin.(1) lit.h)

și alin.(2) lit.d2) din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

94

d3) efectuează verificarea softurilor instalate în maşinile de casă

şi de control ridicate de la contribuabili; e) efectuează controale fiscale; e1) asigură administrarea fiscală a marilor contribuabili; f) organizează şi efectuează, după caz, executarea silită a

obligaţiilor fiscale, precum şi verifică corectitudinea acţiunilor

şi procedurii de alăturare şi raportare prevăzute la art.197

alin.(31) şi la art.229 alin.(22), realizate de către executorul

judecătoresc; g) examinează contestaţii şi emite decizii pe marginea lor; h) exercită controlul asupra respectării legislaţiei fiscale în

activitatea organelor vamale şi serviciilor de colectare a

impozitelor şi taxelor locale şi prezintă autorităţilor competente

propuneri vizînd tragerea la răspundere a funcţionarilor acestor autorităţi care au încălcat legislaţia fiscală; h1) emite decizii asupra cazului de încălcare fiscală stabilit în

urma aplicării metodelor şi surselor indirecte de estimare a obligaţiei fiscale; i) organizează diferite concursuri, cu stimularea din surse

bugetare a contribuabililor care, direct sau indirect, şi-au adus contribuţia la îmbunătăţirea procesului de administrare fiscală

şi/sau la majorarea încasărilor la bugetul public naţional.

Organizarea concursurilor se efectuează în modul stabilit de

Guvern; j) colaborează cu autorităţi din alte state în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi activează

în cadrul organizaţiilor internaţionale de specialitate al căror

membru este; k) prezintă informaţii şi rapoarte asupra obligaţiilor fiscale,

inclusiv asupra restanţelor, în conformitate cu instrucţiunile

Ministerului Finanţelor; l) deleagă atribuţii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale şi

inspectoratelor fiscale de stat specializate; m) preîntîmpină, depistează şi curmă încălcările ce ţin de

repatrierea mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor

provenite din tranzacţiile economice externe; m1) stabileşte criteriile de selectare a marilor contribuabili şi aprobă lista acestora; n) exercită alte atribuţii prevăzute de legislaţie. (2) Inspectoratul fiscal de stat teritorial, precum şi inspectoratul

fiscal de stat specializat exercită următoarele atribuţii: a) întreprinde măsuri pentru asigurarea stingerii obligaţiilor

fiscale; b) popularizează legislaţia fiscală şi examinează scrisorile,

alineatul (2) se completează cu litera d2) cu următorul

cuprins: „d2) exercită controlul asupra respectării legislaţiei fiscale

în activitatea serviciilor de colectare a impozitelor şi

taxelor locale”.

A se vedea argumentele expuse la art.133 alin.(1) lit.h) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.133 alin.(1) lit.h)

și alin.(2) lit.d2) din Codul fiscal al

01.01.2017

95

cererile şi reclamaţiile contribuabililor; c) asigură evidenţa integrală şi conformă a contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale, cu excepţia celor administrate de alte

organe; d) efectuează controale fiscale; d1) emite decizii asupra cazurilor de încălcare fiscală stabilite în

urma aplicării metodelor şi surselor indirecte de estimare a

obligaţiei fiscale; e) efectuează executarea silită a obligaţiilor fiscale; f) asigură gratuit contribuabilii cu formulare tipizate de dări de

seamă fiscale, elaborate în conformitate cu instrucţiunile

respective; g) eliberează, contra plată, subiecţilor impunerii formulare de

facturi fiscale pe suport de hîrtie în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat; h) sigilează maşinile de casă şi de control ale contribuabililor,

ţine evidenţa lor, efectuează controale privind utilizarea

maşinilor de casă şi de control la decontările în numerar şi

privind asigurarea păstrării benzilor de control emise de

acestea; i) examinează contestaţii, cereri prealabile şi emite decizii

asupra lor; j) exercită alte atribuţii prevăzute de legislaţie.


Articolul 134. Drepturile organului fiscal şi ale funcţionarului

fiscal (1) Organul fiscal şi funcţionarul fiscal au dreptul: a) să efectueze controale asupra modului în care contribuabilii,

organele vamale şi serviciile de colectare a impozitelor şi

taxelor locale, alte persoane respectă legislaţia fiscală, să

efectueze cumpărătura de control în cadrul controlului fiscal, să

ceară explicaţiile şi informaţiile de rigoare asupra problemelor

identificate în timpul controlului; b) în procesul controalelor fiscale, să ceară şi să primească

gratuit de la orice persoană informaţii, date, documente

necesare în exercitarea atribuţiilor, cu excepţia informaţiilor

care constituie secret de stat, precum şi copiile de pe ele, dacă

acestea se anexează la actul de control; c) să efectueze vizite fiscale; d) să deschidă şi să examineze, să sigileze, după caz, indiferent

de locul aflării lor, încăperile de producţie, depozitele, spaţiile

comerciale şi alte locuri, cu excepţia domiciliului şi reşedinţei,

folosite pentru obţinerea de venituri sau pentru întreţinerea

obiectelor impozabile, altor obiecte, documentelor; e) să aibă acces la sistemul electronic de evidenţă contabilă al

74. La articolul 134 alineatul (1) litera e), textul „evidenţă

contabilă” se înlocuieşte cu textul „contabilitate”. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile

Standardelor Naţionale de Contabilitate precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),





La data publicării

96

contribuabilului; f) să controleze autenticitatea datelor din documentele de evidenţă şi din dările de seamă fiscale ale contribuabilului; g) să ridice de la contribuabil documente în cazurile şi în modul

prevăzut de prezentul titlu; g1) să ridice de la contribuabil maşinile de casă şi de control

utilizate la decontările în numerar, în scopul verificării

softurilor instalate în acestea, întocmind un proces-verbal conform art.145; Articolul 136. Obligaţiile organului fiscal şi ale funcţionarului

fiscal Organul fiscal şi funcţionarul fiscal au următoarele obligaţii: a) să acţioneze în strictă conformitate cu Constituţia Republicii

Moldova, cu prezentul cod şi cu alte acte normative; b) să trateze cu respect şi corectitudine contribuabilul, reprezentantul lui, alţi participanţi la raporturile fiscale; c) să popularizeze legislaţia fiscală; d) să informeze contribuabilul, în cazurile prevăzute de

legislaţia fiscală sau la solicitarea acestuia, despre drepturile şi

obligaţiile lui; e) să informeze contribuabilul, la cerere, despre impozitele şi

taxele în vigoare, despre modul şi termenele lor de achitare şi

despre actele normative respective; f) să asigure gratuit contribuabilul cu formulare tipizate de dare de seamă fiscală; g) să efectueze, la cererea contribuabilului, compensarea sau perfectarea materialelor pentru restituirea sumelor plătite în

plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi

restituite; h) la cererea scrisă a contribuabilului, în care se indică

destinaţia certificatului, să elibereze, în cazurile reglementate de

legislaţie sau la solicitarea organelor şi autorităţilor publice

abilitate legal, certificate privind lipsa sau existenţa restanţelor

faţă de buget şi certificate care confirmă înregistrarea în calitate

de plătitor de T.V.A. şi accize. Formularul-tip al certificatelor menţionate se elaborează de către Inspectoratul Fiscal Principal

de Stat; i) în lipsa tratatului internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea,

la solicitarea scrisă a nerezidentului sau persoanei împuternicite

de el (plătitorul venitului), să elibereze certificatul despre

sumele veniturilor obţinute în Republica Moldova şi impozitele

achitate (reţinute). Formularul-tip al certificatului menţionat se

elaborează de către Guvern;

75. Articolul 136: la litera i), cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu cuvintele

„Ministerul Finanţelor”;




01.01.2017

../../../nastea/Downloads/proiect%202017/22.07.2016/Downloads/proiect%202017/nastea/Downloads/Downloads/TEXT=LPLP19940729CONST

../../../nastea/Downloads/proiect%202017/22.07.2016/Downloads/proiect%202017/nastea/Downloads/Downloads/TEXT=LPLP19940729CONST

97

j) să primească şi să înregistreze cereri, comunicări şi alte

informaţii despre încălcări fiscale şi să le verifice, după caz; k) să examineze petiţiile, cererile şi reclamaţiile contribuabililor

în modul stabilit de lege; l) să ţină evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale; m) să efectueze controale fiscale şi să întocmească actele de

rigoare; n) în cazul depistării unei încălcări fiscale şi neîndeplinirii cerinţelor legale ale funcţionarului fiscal, să emită decizie

privind aplicarea de sancţiuni; o) să remită contribuabilului sau reprezentantului acestuia, în

termenele prevăzute de legislaţia fiscală, decizia emisă; p) să nu folosească situaţia de serviciu în interese personale meschine; p1) să asigure gratuit accesul contribuabililor la Registrul

general electronic al facturilor fiscale; r) să întreprindă şi alte acţiuni prevăzute de legislaţia fiscală. se completează cu litera j1) cu următorul cuprins:

,,j1) să primească şi să examineze cererile persoanelor fizice şi persoanelor juridice ce practică activitate de

întreprinzător privind emiterea soluţiilor fiscale

individuale anticipate în modul stabilit de lege;”.



01.01.2017

76. După articolul 136 se introduce articolul 1361 cu următorul cuprins: „Articolul 1361. Soluţia fiscală individuală anticipată (1) Soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea

persoanei fizice și persoanei juridice ce desfășoară

activitate de întreprinzător în modul stabilit de Guvern. (2) Cererea pentru emiterea soluţiei fiscale individuale

anticipate trebuie să fie însoţită de documente relevante

pentru emitere, precum şi de dovada plăţii taxei de

emitere. (3) În scopul soluţionării cererii, organul fiscal competent

poate solicita informaţii, clarificări, explicaţii, documente

şi alte probe suplimentare cu privire la cerere şi/sau

documentele depuse. (4) Cererea pentru emiterea soluţiei fiscale poate fi

respinsă de organul fiscal competent în modul stabilit de

Ministerul Finanțelor. (5) Soluţia fiscală individuală anticipată se emite contra

plată, după cum urmează:



01.01.2017

98

a) de 3.000 euro, la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data efectuării plăţii, pentru contribuabilii deserviți de Direcția generală administrarea marilor

contribuabili; b) de 1.500 euro, la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data efectuării plăţii, pentru celelalte categorii de

contribuabili. (6) Persoana fizică și persoana juridică ce desfășoară

activitate de întreprinzător solicitantă are dreptul la

restituirea taxei achitate în cazul în care Serviciu Fiscal de Stat respinge cererea de emitere a soluţiei fiscale

individuale anticipate. (7) Soluţia fiscală individuală anticipată se comunică doar

persoanei fizice și persoanei juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător căreia îi este destinată şi este

obligatorie pentru organul fiscal şi alte organe cu atribuţii

de administrare fiscale, dacă termenii şi condiţiile

prevăzute de aceasta au fost respectate de persoana fizică

și persoana juridică ce desfășoare activitate de întreprinzător. (8) Soluţia fiscală individuală anticipată este obligatorie

faţă de organul fiscal, numai dacă termenii şi condiţiile

acesteia au fost respectate de persoana fizică și persoana

juridică ce desfășoară activitate de întreprinzător. (9) Soluţia fiscală individuală anticipată nu mai este valabilă dacă prevederile legislației fiscale, în baza cărora

a fost emisă decizia, se modifică. Organul fiscal are

obligaţia să comunice persoanei fizice și persoanei juridice

ce desfășoară activitate de întreprinzător respectiv modificarea legislaţiei şi faptul că soluţia fiscală

individuală anticipată emisă nu mai este aplicabilă pe

viitor, stabilind şi termenul exact de încetare a efectelor

acesteia. (10) Odată cu anularea soluţiei fiscale individuale anticipate, ca urmare a modificărilor normelor materiale,

conform alin.(9), persoanei fizice și persoanei juridice ce

desfășoară activitate de întreprinzător i se acordă o perioadă de 60 de zile, de la data comunicării de către

organul fiscal, pentru a lua toate măsurile necesare în

vederea ajustării pe viitor a tratamentului fiscal la noua

interpretare. (11) Organul fiscal are obligaţia să ţină Registrul soluţiilor

fiscale individuale anticipate. (12) Termenul pentru emiterea soluţiei fiscale individuale

99

anticipate este de 90 de zile de la data recepţionării cererii

respective din partea persoanei fizice și persoanei juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător. În cazul necesității obținerii unor documente, informații, explicații

și/sau probe suplimentare, termenul de 90 de zile se suspendă de la momentul solicitării a unor documente,

informații, explicații și/sau probe suplimentare. După

încetarea condițiilor care au generat suspendarea, termenul

va fi reluat. (13) Procedura de emitere a soluţiei fiscale individuale

anticipate se stabileşte de către Ministerul Finanțelor”. Articolul 164. Registrul fiscal de stat (1) Registrul fiscal de stat este constituit şi administrat de

organul fiscal, în care se înscriu codurile fiscale atribuite în conformitate cu prezentul capitol. Organul fiscal este responsabil de actualizarea Registrului fiscal de stat. Actualizarea Registrului fiscal de stat se efectuează la cererea

contribuabilului, precum şi în temeiul materialelor de control ale organelor fiscale. (2) Codurile fiscale ale persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.a) şi c) sînt trecute în Registrul fiscal de stat la data eliberării

către contribuabil a certificatului de atribuire a codului fiscal.

Codurile fiscale care reprezintă numărul de identificare de stat

sînt trecute în Registrul fiscal de stat din Registrul de stat al persoanelor juridice, Registrul de stat al întreprinzătorilor

individuali şi din Registrul de stat al organizaţiilor necomerciale. Codurile fiscale ale persoanelor fizice rezidente, precum şi ale cetăţenilor Republicii Moldova nerezidenţi sînt

trecute în Registrul fiscal de stat din Registrul de stat al populaţiei. Codurile fiscale ale cetăţenilor străini şi ale

apatrizilor nerezidenţi sînt înscrise în Registrul fiscal de stat la

momentul depunerii cererii de înregistrare în calitate de contribuabil. Trecerea codului fiscal în Registrul fiscal de stat confirmă actul luării persoanei la evidenţă fiscală. (3) În Registrul fiscal de stat informaţia se expune clar, corect şi

exhaustiv. Registrul fiscal de stat este ţinut în limba de stat,

manual (în partea ce ţine de atribuirea codurilor fiscale de către

organul fiscal) şi computerizat. (4) În Registrul fiscal de stat sînt consemnate următoarele date

privind persoanele cărora li se atribuie codurile fiscale de către

organele fiscale, dacă datele respective sînt prevăzute în

legislaţie: a) numărul curent al înscrierii; b) codul fiscal atribuit;

77. La articolul 164 alineatul (5), după cuvintele ,,în

baza unui regulament” se introduce textul ,,/contract”,iar

după cuvintele ,,se determină de regulamentul” se

introduce textul ,,/contractul menţionat”.

Această completare se propune reieşind

din faptul că schimbul reciproc de

informaţii între Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi CRIS REGISTRU se efectuează în baza unui Contract de

schimb de informaţii.

La data publicării

100

c) denumirea completă şi prescurtată a contribuabilului (numele, prenumele persoanei) şi sediul (domiciliul); d) numărul şi data înregistrării de stat a persoanei juridice, a

întreprinderii cu statut de persoană fizică, a notarului public, a

asociaţiei de notari, a cabinetului avocatului, a biroului asociat de avocaţi, a asociaţiei de avocaţi, a persoanei care practică

activitate particulară de detectiv şi de pază, a executorului

judecătoresc, a biroului asociat de executori judecătoreşti, a

administratorilor autorizaţi, a biroului asociat de administratori autorizaţi, a biroului individual al mediatorului, a biroului

asociat de mediatori sau numărul şi data eliberării documentului

ce permite desfăşurarea activităţii, datele din buletinul de

identitate (din paşaport, adeverinţa de naştere sau din alte acte de identitate) al persoanei fizice sau datele din documentele de identificare în cazul organizaţiilor nerezidente; e) numărul, seria şi data eliberării certificatului de atribuire a

codului fiscal persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.a) şi c); f) numele şi prenumele persoanei fizice care a primit certificat

de atribuire a codului fiscal; g) datele fondatorului (fondatorilor) sau ale persoanelor care au obţinut dreptul de a practica un anumit gen de activitate, ale

administratorului (numele, prenumele, data naşterii, adresa,

informaţia de contact, datele actului de identitate); h) data anulării codului fiscal. (5) Prin derogare de la alin.(4), datele privind persoanele ale căror coduri fiscale reprezintă numere atribuite de alte organe, precum şi informaţia despre persoanele ce practică activitate

profesională se introduc în Registrul fiscal de stat în baza unui

regulament aprobat de acestea şi de Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat. Volumul şi conţinutul datelor incluse în acest caz în Registrul fiscal de stat se determină de regulamentul menţionat. (6) Înscrierile în Registrul fiscal de stat ţinut manual sînt

efectuate de registrator în baza informaţiilor prezentate de

solicitant la momentul eliberării către contribuabil a

certificatului de atribuire a codului fiscal şi sînt certificate prin

semnătura primului. Rectificarea, modificarea şi completarea registrului se operează în modul stabilit de legislaţie şi se

autentifică prin semnătură de registrator. (7) Radierea din Registrul fiscal de stat se face, în condiţiile

legii, prin bararea înscrierii, a tuturor rectificărilor,

modificărilor, completărilor efectuate anterior şi se autentifică

prin semnătură de registrator. Articolul 168. Anularea codului fiscal 78. La articolul 168, alineatul (1) se completează cu literele Se propune completarea articolului 01.01.2017

101

(1) Codul fiscal se anulează în cazul: a) atribuirii lui cu încălcarea legislaţiei fiscale; b) lichidării, reorganizării sau încetării activităţii persoanei

juridice, întreprinderii cu statut de persoană fizică, notarului

public, asociaţiei de notari, cabinetului avocatului, biroului

asociat de avocaţi, asociaţiei de avocaţi, persoanei care practică activitate particulară de detectiv şi de pază, executorului

judecătoresc, biroului asociat de executori judecătoreşti, a

administratorilor autorizaţi, a biroului asociat de administratori

autorizaţi, biroului individual al mediatorului, biroului asociat

de mediatori; c) decesului persoanei fizice, declarării morţii ei, declarării, în

modul stabilit, dispărute fără veste sau emigrării ei; d) dispariţiei obiectului impozabil şi obligaţiei fiscale pentru persoanele fizice (cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice sau organizaţiile cu statut de persoană fizică

nerezidente.

e) și f) cu următorul cuprins: „e) radierii din oficiu a persoanelor juridice inactive și

întreprinzătorilor individuali inactivi care întrunesc condițiile stabilite de art.2 din Legea privind înregistrarea

de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor

individuali nr.220-XVI din 19.10.2007; f) lichidării persoanelor juridice a căror coduri fiscale se

atribuie de organul fiscal.”.

menționat deoarece anularea codului

fiscal are loc și în rezultatul radierii din oficiu a persoanelor juridice inactive și a

întreprinzătorilor individuali inactivi care

corespund noțiunilor stabilite de art.2 din legea menționată, și anume, în decurs de

12 luni de la data înregistrării sau pe

parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă prevăzute de legislaţie,

nu a efectuat operaţiuni pe niciun cont

bancar, nu este fondator al unei alte persoane juridice, nu are filiale şi

reprezentanţe, nu are datorii la bugetul

public naţional, nu a fost înregistrat în calitate de contribuabil al TVA şi nu are

înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat maşini de casă şi de control cu memorie

fiscală. Totodată, cadrul legislativ și normativ

stabilește pentru unele categorii de

contribuabili anularea codului fiscal de către organul fiscal.

Articolul 171. Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare (1) Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare se efectuează în

monedă naţională, dacă prezentul cod sau alte acte legislative

ce ţin de domeniul fiscal nu prevăd altfel. Achitarea poate avea loc prin plată directă sau prin reţinere la sursă. Plata directă se

face prin prin intermediul cadrului de plată, prin folosirea altor

instrumente de plată sau în numerar. (2) Plata cu utilizarea instrumentelor de plată fără numerar se efectuează prin intermediul instituţiilor financiare (sucursalelor

sau filialelor acestora) sau al altor prestatori de servicii de plată. (3) Plata în numerar poate fi efectuată prin intermediul

organului fiscal, autorităţilor administraţiei publice locale, al

operatorilor de poştă sau , instituțiile financiare (sucursalelor

sau filialelor acestora) sau al altor prestatori de servicii de plată . Autorităţile administraţiei publice locale pot stabili încasarea

impozitelor şi taxelor locale şi prin intermediul altor persoane. (4) Autorităţile şi instituţiile enumerate la alin.(3), cu excepţia

celor financiare, care au încasat bani în numerar de la contribuabil sînt obligate să verse la buget, în numele acestuia,

în aceeaşi sau în următoarea zi lucrătoare, sumele încasate.

Autorităţile administraţiei publice locale din satele şi comunele

în care nu există instituţii financiare sau subdiviziuni ale

79. La articolul 171, alineatul (2) se completează în final

cu textul ,, , care sînt obligate să recepționeze mijloacele

bănești aferente bugetului public național de la

contribuabili persoane fizice în numerar și să le transfere la buget în termenul prevăzut la alin.(6) al prezentului

articol.”.

Modificarea respectivă are drept scop

stabilirea obligațiilor instituțiilor

financiare, care dispun de licență în

domeniu, să participe la asigurarea sistemului fiscal - bugetar. Motivul modificării este inițiat din

următoarele considerente: - Odată cu implementarea Serviciului

Mpay unele plăți aferente bugetului se

efectuează cu utilizarea acestui

instrument cu restricții specifice (nu se

încasează plăți în avans la cererea

contribuabilului, plățile se încasează doar

în baza declarațiilor electronice depuse de contribuabili). Respectiv, plătitorii în

cazurile respective sînt supuși riscului de a nu efectua plățile, deoarece acestea nu

pot fi identificate de către serviciul în

cauză. Astfel, apare riscul prejudicierii

bugetului, precum și nemulțumirea contribuabilului, care nu poate fi evaluată.

01.01.2017

102

acestora pot stabili pentru serviciul de colectare a impozitelor şi

taxelor locale şi pentru operatorii de poştă o altă periodicitate de vărsare la buget a sumelor încasate, dar nu mai rar de o dată

pe săptămînă. (5) În cazul în care contribuabilul deţine la contul său de plăți mijloace băneşti, instituţia financiară (sucursala sau filiala

acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace,

ordinul de plată a contribuabilului în decursul zilei lucrătoare în

care a fost primită. (6) Sumele trecute la scăderi din contul bancar al

contribuabilului pentru stingerea obligaţiilor fiscale se transferă

de instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) la buget în

ziua lucrătoare în care au fost trecute la scăderi. Sumele

încasate în numerar de la contribuabili pentru stingerea obligaţiilor fiscale se transferă de instituţia financiară (sucursala

sau filiala acesteia) la buget nu mai tîrziu de ziua lucrătoare

următoare zilei în care au fost încasate.

Totodată, la moment obligativitatea de

recepționare a plăților în numerar de la persoane fizice sînt stabilite în acorduri, de care dispun la moment doar trei instituții financiare: Moldova-Agroindbank, Moldindconbank și

Victoriabank.

Articolul 176. Restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită (2) Cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului persoană juridică se efectuează de Trezoreria de Stat la conturile lui bancare, iar contribuabilului persoană fizică – la conturile lui bancare sau în numerar. (21) Persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu 1 aprilie a anului în care a fost constatată suma plătită în plus, cu excepţia cazului în care persoana fizică intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.

80. La articolul 176 alineatul (21) după textul „a anului în

care a fost constatată suma plătită în plus” se completează cu textul „pentru cererile depuse în mod electronic şi 1 iunie - pentru cele prezentate pe suport hârtie”.

Restituirea sumei impozitului pe venit achitat în plus, implică verificarea informaţiilor şi constatarea datelor în declaraţiile fiscale. Efectuarea restituirii începînd cu data de 1 aprilie pentru anul precedent, implică costuri suplimentare pentru persoane de a prezenta documente confirmative, cît şi riscuri pentru organul fiscal asupra estimării corecte a sumei pasibile restituirii. În acest sens, pentru asigurarea verificării informaţiilor disponibile în Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat este necesar o perioadă de timp pentru procesarea

datelor din declaraţiile fiscale ale contribuabililor. Practica ultimilor ani demonstrează că perioada de procesare a celor 189 de mii (nr. mediu de declaraţii recepţionat de la contribuabili persoane fizice pe parcursul ultimilor doi ani) se încheie către sfârşitul lunii mai. Din acest considerent se propune modificarea termenului care v-a permite şi excluderea cazurilor de tergiversare a examinărilor sau de refuz temporar în partea ce ţine de restituirea sumei.

01.01.2017

Articolul 187. Prezentarea dării de seamă fiscale 81. La articolul 187, alineatul (21) se completează cu litera A se vedea argumentele expuse la art.5 01.01.2017

103

(1) În cazurile prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este

obligat să prezinte în termenul stabilit dări de seamă pentru fiecare tip de impozit sau de taxă. (2) Cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală,

contribuabilul este obligat să prezinte organului fiscal în care se află la evidenţă dări de seamă privind impozitele şi taxele. (21) Darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod

obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în

forma şi în modul reglementat de Inspectoratul Fiscal Principal

de Stat, după cum urmează: a) începînd cu 1 ianuarie 2012 – de către subiecţii înregistraţi în

calitate de plătitori ai T.V.A. care se deservesc de Inspectoratul

Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chişinău, Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bălţi şi Direcţia administrării fiscale Comrat din cadrul Inspectoratului fiscal de stat pe unitatea teritorială autonomă

Găgăuzia; b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în

calitate de plătitori ai T.V.A., cu excepţia celor specificaţi la

lit.a).

d) cu următorul cuprins: ,,d) începînd cu 01.01.2017 pentru perioadele începînd cu perioada fiscală 2017 – de către subiecţii care desfășoară

activități profesionale conexe sectorului justiţiei.”.

pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi


Articolul 189. Calcularea impozitelor şi taxelor de către

organul fiscal (1) Organul fiscal calculează impozitele şi taxele

contribuabililor în urma controalelor fiscale, dacă au fost

stabilite cazuri de nerespectare a legislaţiei fiscale, precum şi în

alte cazuri prevăzute de legislaţia fiscală. (2) Dacă în timpul controlului fiscal sumele impozitelor şi

taxelor care urmau să fie vărsate la buget nu pot fi determinate din lipsă de evidenţă contabilă ori din cauza ţinerii ei

neconforme, dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia) sau

persoana lui cu funcţie de răspundere nu prezintă, în totalitate

sau în parte, documentele de evidenţă şi/sau dările de seamă

fiscale, organul fiscal calculează impozitele şi taxele prin

metode şi din surse indirecte, efectuînd ulterior recalcularea lor

după restabilirea evidenţei, în conformitate cu legislaţia, sau

după prezentarea documentelor respective. (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) pot fi aplicate persoanelor

fizice cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător în cadrul utilizării metodelor

indirecte de estimare în conformitate cu prevederile cap.111 din prezentul titlu.

82. La articolul 189 alineatul (2), textul „evidenţă







La data publicării

Articolul 190. Principiile generale de evidenţă a obiectelor

impozabile şi a obligaţiilor fiscale (1) Evidenţa obiectelor impozabile şi a obligaţiilor fiscale se

83. La articolul 190 alineatul (2), textul „Evidenţa

contabilă” se înlocuieşte cu textul „Contabilitatea”. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile


La data publicării

104

ţine de către contribuabil de sine stătător, dacă legislaţia nu

prevede altfel, pentru a se estima baza impozabilă, cuantumul obligaţiilor fiscale calculate, modificate, stinse şi restante. (2) Evidenţa contabilă şi/sau o altă evidenţă pe care se

întemeiază evidenţa obiectelor impozabile şi a obligaţiilor

fiscale trebuie să reflecte oportun, integral şi veridic

operaţiunile contribuabilului şi situaţia lui financiară. (3) Pentru a controla stingerea obligaţiilor fiscale, organul

fiscal, alte autorităţi cu atribuţii de administrare fiscală, în

cazurile prevăzute expres de legislaţia fiscală, ţin evidenţa

acestora, înscriind în conturile personale ale contribuabilului, deschise pentru fiecare impozit şi taxă, cuantumul, data

apariţiei, modificării sau stingerii lor. (4) Înscrierile în conturile personale ale contribuabilului se efectuează conform modului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (5) Evidenţa impozitelor şi taxelor locale pe obiectele

impozabile care nu se află în raza organului fiscal în a cărei

evidenţă este contribuabilul o ţine organul fiscal în a cărei rază

se află obiectul impozabil. Evidenţa impozitelor şi taxelor

calculate de serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor

locale se ţine de aceste servicii.

precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b), art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);




Articolul 200. Sechestrarea bunurilor ca modalitate de asigurare a executării silite a obligaţiei fiscale (1) În temeiul hotărîrii organului fiscal privind executarea silită

a obligaţiei fiscale, sînt pasibile de sechestrare toate bunurile proprietate a contribuabilului, indiferent de locul aflării lor, cu

excepţia celor care, în conformitate cu alin.(6), nu sînt

sechestrabile. (2) Sechestrarea bunurilor în temeiul hotărîrii organului fiscal

este efectuată de funcţionarul fiscal. (3) Înainte de a se proceda la sechestrare, contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu funcţie de

răspundere li se remite o copie de pe hotărîrea privind

executarea silită a obligaţiei fiscale şi li se aduce la cunoştinţă,

în scris sau oral, ce drepturi şi obligaţii au în timpul

sechestrării, ce răspundere prevede legea pentru neîndeplinirea

obligaţiilor. (4) Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere sînt obligaţi să prezinte spre sechestrare

toate bunurile, inclusiv cele date unor alte persoane la păstrare

sau în folosinţă, precum şi documentele confirmative ale

dreptului de proprietate asupra bunurilor, şi să comunice în

scris:


contabilă” se înlocuieşte cu textul „contabilitatea”. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate






La data publicării

105

a) informaţii despre bunurile care nu aparţin contribuabilului şi

despre proprietarii acestora; b) informaţii despre bunurile care aparţin contribuabilului şi

care au fost date unor alte persoane la păstrare sau în folosinţă; c) informaţii despre bunurile gajate; d) informaţii despre bunurile sechestrate de alte autorităţi

publice. (5) Pentru depistarea bunurilor contribuabilului, funcţionarul

fiscal este în drept să cerceteze locurile în care se presupune că

se află acestea, iar în cazul domiciliului şi reşedinţei – cu acordul persoanei căreia îi aparţine sau în baza hotărîrii

instanţei judecătoreşti. (6) Nu sînt sechestrabile următoarele bunuri: a) produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern; b) bunurile gajate pînă la momentul sechestrării; c) bunurile personale ale persoanei fizice care, conform Codului de executare, nu sînt urmăribile; d) bunurile sechestrate de alte autorităţi publice; e) alte bunuri care, conform legislaţiei, sînt neurmăribile. (7) Vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesară şi

suficientă pentru stingerea obligaţiei fiscale, pentru achitarea

impozitelor şi taxelor aferente comercializării bunurilor

sechestrate, al căror termen de plată este stabilit pînă la sau la

data comercializării, şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare silită. (8) Pentru determinarea cantităţii suficiente de bunuri ce

urmează a fi sechestrate, în momentul sechestrării se stabileşte

preţul de sechestru al bunurilor după valoarea lor contabilă, în

conformitate cu datele contabilităţii contribuabilului. În cazul

cînd persoanele care, conform legislaţiei, nu ţin evidenţă

contabilă şi cînd contribuabilul (reprezentantul acestuia),

persoana lui cu funcţie de răspundere se eschivează de a fi

prezenţi la sechestru sau lipsesc, preţul de sechestru al bunurilor

îl stabileşte funcţionarul fiscal, luînd în considerare starea lor

tehnică şi alte caracteristici. Pentru constatarea stării tehnice pot

fi invitaţi, după caz, specialişti în domeniu. Valorile mobiliare sînt sechestrate la preţul lor nominal. Cota-parte într-o societate se determină conform documentelor ei de constituire. (9) În cazul sechestrării bunurilor, funcţionarul fiscal

întocmeşte, în două exemplare, după un model aprobat de

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, lista bunurilor sechestrate. Fiecare foaie este semnată de participanţii la

sechestru.

106

(10) În lista bunurilor sechestrate se indică denumirea,

cantitatea, semnele individuale şi valoarea bunurilor. La valorile mobiliare se indică numărul, emitentul, preţul nominal

şi alte date cunoscute la momentul sechestrării. (11) După trecerea în listă a bunurilor sechestrate, se

întocmeşte, în două exemplare, actul de sechestru după un

model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi se

semnează de participanţii la sechestru. Exemplarul al doilea se

remite contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu funcţie de răspundere contra semnătură. (12) Bunurile sechestrate se lasă spre păstrare în locul aflării lor

la momentul sechestrării: la contribuabil sau la o altă persoană.

În cel de al doilea caz, se admite remiterea bunurilor spre păstrare nemijlocit contribuabilului, care este obligat să le primească. La decizia funcţionarului fiscal, bunurile pot fi

remise spre păstrare unor alte persoane în bază de contract.

Bijuteriile şi alte obiecte de aur, argint, platină şi de metale din

grupa platinei, pietrele preţioase şi perlele, precum şi

reziduurile din astfel de materiale, sînt depuse spre păstrare la

instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) de către

funcţionarul fiscal. Responsabili de păstrarea bunurilor

sechestrate sînt contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere sau persoana care o

suplineşte, cărora li s-a adus la cunoştinţă faptul sechestrării,

sau persoana căreia i-au fost încredinţate sub semnătură bunurile sechestrate. Articolul 201. Sechestrarea bunurilor contribuabilului care se află la alte persoane (1) Bunurile contribuabilului care se află la alte persoane în

baza unor contracte de împrumut, de arendă, de închiriere, de

păstrare etc. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza

documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. După semnarea actului de sechestru, persoanei la care

se află bunurile i se remite o somaţie despre sechestrarea

bunurilor contribuabilului, despre obligaţia ei de a asigura

integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite

contribuabilului sau unor terţi fără acordul organului fiscal.

Bunurile sînt examinate, după caz, la locul aflării lor. (2) Dacă, în cadrul unor controale, se descoperă că bunurile

contribuabilului sînt deţinute de o altă persoană şi că ele nu au

fost sechestrate anterior, acesteia i se remite o somaţie despre

sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligaţia ce-i revine de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le

transmite contribuabilului sau unor terţi fără acordul organului









La data publicării

107

fiscal. Concomitent, se va întocmi o listă a acelor bunuri,

fiecare pagină fiind semnată de funcţionarul fiscal şi de deţinătorul bunurilor (reprezentantul lui). (3) După semnarea listei bunurilor deţinute de o altă persoană,

funcţionarul fiscal o va verifica după documentele de evidenţă

contabilă ale contribuabilului. După identificarea bunurilor, se

va întocmi un act de sechestru. Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (7) Expertiza, evaluarea şi comercializarea bunurilor sechestrate

ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor şi ale altor obiecte cuprinse în programul de privatizare în care statul deţine mai mult de o pătrime din

capitalul social se organizează de către Agenţia Proprietăţii

Publice de pe lîngă Ministerul Economiei, în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public. (8) Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectuează de către Bursa de valori în modul stabilit de Comisia

Naţională a Pieţei Financiare. În acest sens, organele fiscale vor

remite Bursei de valori documentele aferente sechestrării

valorilor mobiliare, iar Bursa de valori va organiza comercializarea acestora.

86. Articolul 203: la alineatul (7), cuvintele ,,obiecte cuprinse în programul de privatizare” se înlocuiesc cu cuvintele ,,bunuri

proprietate publică de stat supuse privatizării”, iar

cuvintele ,,de către Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă

Ministerul Economiei” se înlocuiesc cu cuvintele ,,de

Agenţia Proprietăţii Publice subordonată Ministerului

Economiei”; alineatul (8) va avea următorul cuprins: ,,(8) Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate de către organele fiscale se efectuează în conformitate cu

Regulile Pieţii Reglementate şi actele normative ale

Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare coordonate cu

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.”.

Modificarea are drept scop actualizarea terminologiei la prevederile Legii nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii

publice şi Legii nr.171 din 11.07.2012

privind piaţa de capital. Propunerea vizează racordarea Codului

fiscal la prevederile legislaţiei privind

piaţa de capital.

La data publicării

Articolul 225. Metodele şi sursele indirecte de estimare a

sumei obligaţiei fiscale (1) În cadrul administrării fiscale, pentru a determina

corectitudinea calculării sumei obligaţiei fiscale, autoritatea

care efectuează controlul fiscal poate folosi, în cazurile prevăzute la art.189 alin.(2) şi (3), metode şi surse indirecte,

conform legii. Metodele şi sursele indirecte de estimare a

obligaţiilor fiscale se folosesc şi în cadrul controalelor fiscale ca

urmare a instituirii posturilor fiscale în conformitate cu art.146. (2) Metodele şi sursele indirecte includ: a) tipul şi natura activităţilor practicate de contribuabil; b) mărimea capitalului contribuabilului; c) veniturile din vînzări ale contribuabilului, inclusiv cele

constatate în cadrul posturilor fiscale; d) numărul de angajaţi ai contribuabilului, precum şi fondul de

remunerare a muncii şi alte recompense; e) categoria clienţilor contribuabilului şi numărul lor; f) diferenţa dintre caracteristicile cantitative şi cele calitative ale

materiei prime, ale altor materiale procurate şi ale celor folosite

în producţie; g) analiza schimbării valorii nete a proprietăţii contribuabilului; h) chiria imobilului folosit de contribuabil în afaceri;

87. La articolul 225 alineatul (2) litera m1), cuvîntul „consumuri” se înlocuieşte cu cuvîntul „costuri”.



precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b), art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);




La data publicării

108

i) rulajul mijloacelor băneşti şi soldul lor pe conturile bancare ale contribuabilului; j) compararea cheltuielilor contribuabilului cu veniturile lui; k) venitul altor persoane care activează în aceleaşi condiţii sau

în condiţii similare cu cele ale contribuabilului; l) proprietatea persoanei cu funcţie de răspundere (locuinţa,

automobilul etc.) procurată sau folosită în scopuri personale,

starea ei fizică, apartenenţa persoanei la diferite cercuri,

numărul personalului ei casnic; m) informaţii de la instituţiile financiare (sucursale sau filiale

ale acestora), birourile notariale, organele vamale, organele poliţiei, Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, bursele de

valori privind tranzacţiile şi operaţiunile efectuate de

contribuabil şi datele despre el; m1) indicatorii contoarelor de evidenţă a elementelor de consumuri şi cheltuieli; m2) capacitatea normativă a utilajului de producţie/prelucrare; n) alte obiective, procese şi fenomene, informaţii şi date care

denotă suma obligaţiei fiscale a contribuabilului, prevăzute în

prezentul cod. Articolul 2251. Particularităţile estimării obligaţiilor fiscale ca

urmare a instituirii posturilor fiscale (1) Drept bază pentru estimarea veniturilor din vînzări (prestări

servicii) servesc livrările zilnice de mărfuri şi servicii. Pentru aplicarea prevederilor din prezentul alineat este necesară

respectarea cumulativă a următoarelor condiţii: a) posturile fiscale au fost instituite cel puţin de două ori pe

parcursul anului fiscal; b) perioadele de funcţionare ale posturilor fiscale sînt de cel

puţin 30 de zile calendaristice, iar diferenţa dintre perioadele de

activitate este de cel puţin 60 de zile calendaristice; c) livrările de mărfuri şi servicii în medie pe zi pînă la şi între

perioadele de funcţionare a posturilor fiscale sînt mai mici de

70% faţă de livrările medii pe zi înregistrate în perioadele de funcţionare a posturilor fiscale. (2) Estimarea veniturilor din vînzări se efectuează, avînd ca

bază livrările zilnice de mărfuri şi servicii înregistrate pe

perioada funcţionării posturilor fiscale, pentru perioada de la începutul anului fiscal pînă la instituirea primului post fiscal şi

între perioadele de funcţionare a posturilor fiscale, pentru lunile

în care media zilnică a livrărilor înregistrate în evidenţa

agentului economic este mai mică de 70% din media zilnică a

livrărilor înregistrate în perioadele de funcţionare a posturilor

fiscale.

88. La articolul 2251 alineatul (1) şi alineatul (2), cuvintele

„anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei

fiscale”.




01.01.2017

109

Articolul 2267. Declararea disponibilului de mijloace băneşti (1) Persoana fizică cetăţean al Republicii Moldova care, la situaţia de la 1 ianuarie 2012, deţine mijloace băneşti în sumă

mai mare de 500 mii lei sau echivalentul acesteia în valută

străină are obligaţia să depună la inspectoratul fiscal de stat

teritorial după locul domiciliului sau reşedinţei ori la

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pînă la 31 decembrie

2012, declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti.

În cazul în care suma declarată va fi mai mare de un milion de

lei, persoana fizică este obligată să anexeze la declaraţie

documentele care confirmă disponibilul sumei declarate. (2) Formularul declaraţiei şi modul de declarare sînt aprobate

de Ministerul Finanţelor. (3) Sumele declarate conform alin.(1) se consideră neimpozabile şi se vor lua în considerare la determinarea venitului impozabil estimat obţinut în perioada de după 1

ianuarie 2012. Pentru persoanele fizice care nu au depus declaraţia în conformitate cu alin.(1), mijloacele băneşti

respective vor fi considerate ca fiind obţinute după 1 ianuarie

2012. (31) La declararea disponibilului de mijloace băneşti la situaţia

din 1 ianuarie 2012 prin intermediul reprezentantului persoanei fizice cetăţean al Republicii Moldova, la declaraţie va fi anexat

originalul documentului ce confirmă acest drept, autentificat în

modul stabilit de legislaţia în vigoare. (4) Drept documente care confirmă disponibilul sumei

declarate, prevăzute la alin.(1), servesc: a) extrasul din cont eliberat de instituţia financiară pe numele

deţinătorului de mijloace băneşti; b) copia contractului de împrumut şi/sau certificatul eliberat de

persoana care a primit împrumutul. (5) Documentele enumerate la alin.(4) vor conţine, în mod

obligatoriu, date despre: a) emitentul documentului (numele, prenumele, denumirea, codul fiscal, adresa juridică); b) persoana fizică (numele, prenumele, codul fiscal); c) suma de mijloace băneşti aflate în cont la situaţia de la 1 ianuarie 2012 sau la altă dată stabilită de lege, cu indicarea

numărului contului – în cazul emiterii documentului de către

instituţia financiară; d) soldul de mijloace băneşti împrumutate la situaţia de la 1

ianuarie 2012 cu referire la documentul de primire a mijloacelor în casă sau la contul bancar şi la contractul de împrumut, dacă

persoana care a primit împrumutul are obligaţia de a ţine

89. Articolul 2267: la alineatul (3), după cuvintele „determinarea venitului impozabil estimat” se completează cu cuvintele „în urma controlului fiscal”; la alineatul (5) litera d) textul „evidenţa contabilă” se

înlocuieşte cu textul „contabilitatea”.

Modificarea în cauză face o concretizare

a normei juridice care prevede că estimarea impozitului pe venit se efectuează numai în cadrul efectuării

controlului fiscal. Estimarea venitului impozabil prin metode indirecte poate fi efectuată

exclusiv în cadrul controlului fiscal, avînd ca bază constatările incluse în actul

de control fiscal, în baza căruia se emite

decizia conducerii Serviciului Fiscal referitoare la rezultatele controlului. Suma disponibilului de mijloace bănești, declarate la organul fiscal, este luată în

considerație doar în cadrul controlului fiscal, atunci cînd legal se deschide pachetul ce conține declarația de disponibil. Conform art.22616 alin.(11), informația din declarațiile de disponibil poate fi utilizată doar în cadrul

controlului fiscal cu aplicarea metodelor indirecte de estimare, adică în cazul cînd nu este posibil de a demonstra sursa venitului estimat. Anume din aceste considerente este necesar de a accentua, că estimarea

venitului impozabil se efectuează numai

în urma controlului fiscal. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile


precum şi la Legea contabilităţii.

01.01.2017

110

evidenţa contabilă – în cazul emiterii documentului de către

împrumutător; e) înregistrarea şi data emiterii documentului. (6) Documentele eliberate de persoanele nerezidente sau de persoanele care nu deţin cetăţenia Republicii Moldova urmează

a fi prezentate în original. La declaraţia privind disponibilul de

mijloace băneşti va fi anexată copia originalului prezentat, cu traducere în limba de stat, autentificată notarial, cu excepţia

documentelor întocmite în limba rusă sau în limba engleză. (7) Persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova care, la

data de 1 ianuarie 2012, dispuneau de mijloace băneşti în sumă

mai mare de un milion de lei, total sau parţial în numerar, pot

confirma disponibilul de numerar prin depunerea acestora în conturile bancare deschise în instituţiile financiare din ţară şi obţinerea extrasului din cont care confirmă suma existentă în

cont la sfîrşitul zilei de 1 noiembrie 2012 sau de 28 decembrie

2012. Diferenţa dintre disponibilul în numerar la sfîrşitul zilei

de 1 ianuarie 2012 şi soldul mijloacelor băneşti la sfîrşitul zilei

de 1 noiembrie 2012 sau, după caz, de 28 decembrie 2012 va fi

luată în considerare în cazul confirmării documentare a sumei

cheltuite.

Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),




Articolul 22615. Controlul fiscal (1) În baza deciziei de iniţiere a controlului fiscal, organul fiscal

citează persoana fizică supusă verificării pentru a o înştiinţa

despre iniţierea controlului fiscal. Citaţia se va emite în

conformitate cu prevederile art.226 alin.(1)–(3). (2) Persoana citată este obligată să prezinte, pînă la iniţierea

controlului fiscal, declaraţia cu privire la proprietate conform

formularului şi modului stabilit de Ministerul Finanţelor. (3) La data prezentării persoanei fizice citate, organul fiscal o va anunţa despre rezultatele verificării fiscale prealabile şi

despre iniţierea controlului fiscal. În final se va întocmi un

proces-verbal de înştiinţare, în care se va menţiona: a) temeiul iniţierii controlului fiscal; b) data efectuării controlului fiscal; c) perioada ce urmează a fi supusă verificării; d) posibilitatea de a solicita amînarea datei începerii controlului fiscal; e) dreptul persoanei fizice de a fi reprezentată conform

prevederilor art.244; f) materialele anexate la procesul-verbal; g) alte date relevante. (4) La procesul-verbal de înştiinţare se anexează: a) extrasul din raportul de verificare fiscală prealabilă ce

90. La articolul 22615, alineatul (3): se completează cu litera g) cu următorul cuprins: „g) obligaţia de a prezenta toate probele relevante

obiectului controlului fiscal pînă la iniţierea controlului

fiscal pînă la finalizarea controlului fiscal.”; litera g) va deveni litera h).

Verificarea situației fiscale a persoanei

fizice se concentrează în principal pe

identificarea veniturilor nedeclarate. Obligaţia de a demonstra cu probe

veniturile estimate revine în mod normal autorităţii fiscale. Pentru a îndeplini

această obligaţie, trebuie de demonstrat

în general cuantumul venitului, anul în care a fost obţinut venitul, tipul venitului

etc. Completarea propusă prevede doar

informarea legală a contribuabilului că

acesta trebuie să prezinte toate

informațiile relevante determinării

venitului anume în timpul verificării

fiscale. Această este necesară pentru a respecta dreptul persoanei fizice să fie

informată, ce fel de documente este

necesar de a fi prezentate la fisc, care este termenul de prezentare a acestor documente. Informaţia se va înscrie în

procesul verbal de înştiinţare. În acest

caz vor fi respectate principiile de

01.01.2017

111

conţine concluziile verificării care au stat la baza luării deciziei

de iniţiere a controlului fiscal; b) carta contribuabilului.

tratament echitabil şi transparenţă în

activitate. De menționat, că este foarte probabil că,

atunci cînd persoana nu comunică

anumite informaţii (în special

împrumuturi), acestea pot fi fictive. Cu atît mai mult, că perioada de 15 zile,

pusă la dispoziție pentru a completa Declarația de proprietate, ce se prezintă

pînă la începerea controlului fiscal,

presupune destul timp pentru a comunica toate informaţiile. Menţionăm că, conform informaţiei

plasate pe site-ul oficial al Biroului Naţional de Statistica numărul populaţiei

care, la data de 31 decembrie 2011, aveau 18 ani împliniţi, a constituit circa

2.775.500 persoane. Circa 22.860 de persoane au depus declaraţia de

disponibilitate de mijloace bănești.

Respectiv pentru aceste 2752640 persoane organul fiscal este obligat să

diminueze venitul impozabil estimat al persoanelor fizice, fără calculări suplimentare la buget, din contul mijloacelor băneşti, deţinerea cărora nu a

fost confirmată documentar, cu circa

1.387.000 milioane lei. Acesta este suma riscului, și este necesar de a diminua impactul acestuia.

Articolul 233. Condiţii generale de tragere la răspundere pentru

încălcare fiscală (1) Tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală se face în

temeiul legislaţiei fiscale în vigoare în timpul şi la locul

săvîrşirii încălcării, cu excepţia situaţiilor cînd legea nouă prevede sancţiuni mai blînde, cu condiţia că încălcarea fiscală,

prin caracterul ei, nu atrage după sine, în condiţiile legii,

răspunderea penală. (2) Procedura de tragere la răspundere pentru încălcarea fiscală

se aplică în conformitate cu legislaţia în vigoare în timpul şi în

locul examinării cazului de încălcare fiscală. (3) Tragerea la răspundere pentru încălcări fiscale conform

prezentului titlu sau la o altă răspundere juridică pentru

încălcarea legislaţiei fiscale nu exonerează persoana sancţionată

91. La articolul 233 alineatul (3), cuvîntul „administrativă”

se înlocuieşte cu cuvîntul „contravenţională”. Urmează a fi aduse în concordanţă

prevederile Codului fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997, cu prevederile legislaţiei existente, or la moment nu

există răspundere administrativă ci contravenţională.

01.01.2017

112

de obligaţia plăţii impozitului, taxei şi/sau majorării de

întîrziere (penalităţii), stabilite de legislaţie. Tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală a contribuabililor specificaţi

la art.232 nu eliberează persoanele cu funcţie de răspundere ale

acestora, dacă există temeiurile respective, de răspundere

administrativă, penală sau de altă răspundere prevăzută de

legislaţie. Articolul 234. Absolvirea de răspundere pentru încălcare

fiscală (1) Sancţiunea fiscală nu se aplică, în întregime sau parţial, iar

în cazul în care a fost deja stabilită se anulează, în întregime sau

parţial, dacă se prezintă dovezi ce confirmă legalitatea tuturor

acţiunilor (inacţiunilor) sau a unor acţiuni (inacţiuni)

considerate anterior ilegale. Veridicitatea şi autenticitatea

dovezilor prezentate pot fi verificate de organul fiscal la sursă sau la alte persoane. Documentele prezentate cu încălcarea

termenelor stabilite de organul fiscal sau după efectuarea

controlului fiscal sînt verificate în mod obligatoriu. (11) Amenzile prevăzute la art.260 alin.(1), (2) şi (3) nu se

aplică în cazul în care nu apar obligaţii suplimentare privind

impozite şi/sau taxe. (2) Persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală

beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă

respectă strict următoarele condiţii: a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de

încălcare fiscală sau le stinge concomitent cu acţiunile prevăzute la lit.b); b) în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmînării deciziei

asupra cazului de încălcare fiscală, stinge sumele impozitelor,

taxelor, majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi/sau 50% din

amenzile indicate în decizie sau stinge obligaţia fiscală prin

compensare conform art.175. În cazul în care datele din sistemul informaţional al Serviciului

Fiscal de Stat atestă executarea cerinţelor prevăzute la lit.a) şi

b), autoritatea abilitată să examineze cazurile privind încălcările

fiscale, de sine stătător, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare

din data expirării termenului prevăzut la lit.b), adoptă o decizie

privind reducerea amenzilor în cauză cu 50%. c) în cazul în care datele din sistemul informaţional al

Serviciului Fiscal de Stat nu atestă executarea cerinţelor

prevăzute la lit.a) şi b), prezintă, în termenul prevăzut pentru

executarea benevolă a deciziei asupra cazului de încălcare

fiscală, documentele ce confirmă stingerea sumelor prevăzute la

lit.a) şi b).

92. Articolul 234 se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins: „(12) Impozitele şi taxele nu se recalculează, sancţiunea

fiscală nu se aplică în întregime, iar în cazul în care a fost

deja stabilită se anulează în întregime, dacă contribuabilul

a acţionat în conformitate cu soluţia fiscală individuală

anticipată emisă în adresa sa, în conformitate cu prezentul

Cod.”.



01.01.2017

113

În baza documentelor prezentate conform lit.c), autoritatea abilitată să examineze cazurile privind încălcările fiscale, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data prezentării

documentelor, va adopta o decizie privind reducerea amenzilor în cauză cu 50%. În cazul în care, după adoptarea deciziei

privind reducerea amenzilor, se constată nerespectarea cel puţin

a uneia din condiţiile prevăzute la lit.a) şi b), autoritatea

respectivă îşi va anula decizia, iar persoana nu va beneficia de

reducerea cu 50% a amenzilor. (3) Insolvabilitatea sau absenţa temporară din ţară a persoanei

fizice sau a persoanei cu funcţie de răspundere a persoanei

juridice, precum şi iminenţa unor evenimente pe care persoana

ce a săvîrşit încălcarea fiscală putea să le prevadă, dar nu le-a prevăzut nu constituie temei pentru neaplicarea sau anularea sancţiunii fiscale. (4) Persoanele scutite de impozite şi/sau taxe, precum şi cele

care au calculat greşit impozitul şi/sau taxa din cauza

explicaţiilor greşite, prezentate în scris de organul fiscal, sînt

absolvite de răspundere pentru diminuarea, calcularea incorectă

sau neplata acestora. (5) Persoanele care au calculat greşit impozitul şi/sau taxa, dacă

acest fapt nu a fost depistat în cadrul controlului fiscal anterior, la efectuarea repetată a controlului fiscal în condiţiile

reglementate la art.214 alin.(8), sînt absolvite de aplicarea amenzilor şi penalităţilor pentru încălcările fiscale depistate aferente perioadelor supuse controlului repetat. Articolul 240. Circumstanţele care exclud procedura de

examinare a cazului de încălcare fiscală Procedura de examinare a cazului de încălcare fiscală nu poate

fi iniţiată, iar procedura iniţiată urmează a fi încheiată dacă: a) se constată că nu a avut loc nici o încălcare fiscală; b) persoana căreia i s-a intentat procedura de examinare a cazului de încălcare fiscală a fost lichidată sau a decedat; c) nu există sume ale impozitului, taxei, majorării de întîrziere

(penalităţii) şi/sau amenzii necesare de a fi încasate conform

legislaţiei fiscale.

93. Articolul 240 se completează cu litera d) cu următorul

cuprins: „d) încălcarea ce ţine de utilizarea serviciilor fiscale

electronice este determinată de o defecţiune tehnică ce nu

ţine de voinţa contribuabilului.”.

Scopul propunerii este de a nu admite sancţionarea contribuabililor pentru

neprezentarea sau prezentarea cu depăşirea termenului a dărilor de seamă

din cauza neasigurării funcţionalităţii

conforme a serviciilor fiscale electronice de către instituţiile şi întreprinderile

responsabile de aceasta.

01.01.2017

Articolul 244. Reprezentantul şi confirmarea împuternicirilor

lui (1) Persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă este înfăţişată de reprezentantul ei legal

(părinte, înfietor, tutore, curator). Acesta va prezenta autorităţii

care examinează cazul certificatul împuternicirilor. (2) Reprezentantul legal efectuează, personal sau prin

reprezentant, toate acţiunile de care are dreptul, cu restricţiile

94. La articolul 244 alineatul (6), textul „printr-o ordonanţă emisă de biroul de avocaţi” se înlocuieşte cu

cuvintele „prin mandat”.

Modificarea are drept scop aducerea în concordanţă prevederile Codului fiscal

cu prevederile art.60 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din

19.07.2002

La data publicării

114

prevăzute de lege. (3) Împuternicirile reprezentantului altul decît cel legal trebuie să fie confirmate printr-o procură, eliberată în conformitate cu

prezentul articol, sau printr-un document ce atestă funcţia ori

împuternicirile pe care le deţine – în cazul conducătorului

persoanei juridice. (4) Procura dată de o persoană fizică se autentifică, după caz:

de notar, de secretarul primăriei satului (comunei), de

administraţia (conducerea) persoanei la care lucrează sau învaţă

mandantul, de administraţia instituţiei curativ-profilactice staţionare în care mandantul se află pentru tratament, de

comandantul (şeful) unităţii militare – dacă mandantul este

militar – sau de şeful locului de detenţiune – dacă mandantul se

află în detenţiune. (5) Procura din partea unei persoane juridice se eliberează de

conducătorul ei (locţiitorul acestuia). (6) Împuternicirile avocatului se certifică printr-o ordonanţă

emisă de biroul de avocaţi. Articolul 249. Tipurile de decizii (1) Asupra cazului de încălcare fiscală poate fi pronunţată una

din următoarele decizii privind: a) aplicarea de sancţiune fiscală şi/sau încasarea de impozit,

taxă, calculate suplimentar, de majorare de întîrziere; b) clasarea cazului; c) suspendarea cazului şi efectuarea unui control repetat. (2) Decizia privind clasarea cazului se pronunţă în cazul în care: a) există circumstanţe, prevăzute de prezentul cod, ce exclud

sau absolvă de răspundere pentru săvîrşirea încălcării fiscale şi

nu există sume ale impozitului, taxei, majorării de întîrziere

(penalităţii) necesare de a fi încasate conform legislaţiei fiscale; b) este adoptat, conform art.172, un act de anulare a sancţiunii

fiscale, sumei impozitului, taxei, majorării de întîrziere

(penalităţii); c) există, pentru acelaşi fapt, în privinţa persoanei trase la

răspundere pentru încălcare fiscală, o decizie privind aplicarea

unei sancţiuni fiscale şi/sau încasarea sumei impozitului, taxei,

majorării de întîrziere (penalităţii) ori există o decizie de clasare a cazului; d) materialele cazului se transmit conform competenţei, dacă se

constată că examinarea acestuia poate fi efectuată cu

plenitudine de o altă autoritate abilitată să examineze cazurile

de încălcare fiscală. (3) Se pronunţă decizie privind suspendarea cazului şi


următorul cuprins: „(4) Se pronunţă decizie de stingere a dreptului persoanei

fizice de a beneficia ulterior perioadei de efectuare a controlului fiscal de suma declarată în conformitate cu art.2266 alin.(6) din prezentul cod dacă în rezultatul

controlului fiscal cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil au fost luate în considerație prevederile art.2266 alin.(4)-(6) din prezentul cod şi nu s-a calculat suplimentar la buget impozit pe venit.”.

Motivul modificării este aducerea în

concordanţă a prevederilor art.249 cu

prevederile Capitolului 111 din Codul fiscal. Conform art.2266, alin.(6) din Codul fiscal, pentru subiecţii estimării care, la

data de 31 decembrie 2011, aveau 18 ani împliniţi şi care au fost sau nu au fost obligaţi să depună declaraţia de

disponibil a mijloacelor bănești la situația din 01.01.2012, venitul impozabil estimat se determină prin

diminuarea acestuia cu 500 mii de lei. Pentru subiecţii estimării care au depus această declaraţie, venitul impozabil

estimat va fi determinat prin diminuarea acestuia cu suma de mijloace băneşti

declarate. Sumele de disponibil se iau în considerația doar în cadrul controlului fiscal, atunci cînd apare accesul legal la declarația de disponibil. Respectiv, diminuarea venitului impozabil estimat conform prevederilor Codului fiscal este posibilă doar după finisarea controlului,

în baza deciziei emise de conducerea

La data publicării

115

efectuarea unui control repetat dacă există mărturii

contradictorii care, la momentul examinării cazului, nu pot fi argumentate prin probe. După încheierea controlului repetat,

reîncepe examinarea cazului.

SFS. În prezent sunt doar trei tipuri de decizii, dar nici un tip nu reflectă posibilitatea de

a emite decizia în cazul cînd nu sînt calculate obligaţii suplimentare şi nu sînt

aplicate sancţiuni, dar se micşorează

suma mijloacelor băneşti disponibile la

situaţia din 01.01.2012, considerate

neimpozabile conform art.2266 din CF. Introducerea unui nou tip de decizii va permite ca situația să devină mai ușor de înțeles și de gestionat. Ca argument suplimentar servește faptul, că conform informaţiei plasate pe site-ul oficial al Biroului Naţional de Statistica

numărul populaţiei care, la data de 31

decembrie 2011, aveau 18 ani împliniţi, a

constituit circa 2.775.500 persoane. Circa 22.860 de persoane au depus declaraţia

de disponibil de mijloace bănești. Respectiv pentru aceste 2752640 persoane organul fiscal este obligat să diminueze venitul impozabil estimat al persoanelor fizice, fără calculări

suplimentare la buget, din contul mijloacelor băneşti, deţinerea cărora nu a

fost confirmată documentar, cu circa

1.387.000 milioane lei. Acesta este suma riscului, și este necesar de a diminua impactul acestuia. Astfel, în cazul în care în perioada controlului a fost utilizată suma

prevăzută la art.2266 alin.(6) din Codul fiscal, pe viitor persoana déjà nu mai poate utiliza suma respectivă fie pentru a-şi justifica propriile venituri, fie pentru a acorda împrumuturi altor persoane.

Articolul 253. Împiedicarea activităţii organului fiscal (1) Împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în încăperile de producţie, în depozite, în locurile de păstrare a

bunurilor, în spaţiile comerciale şi în spaţiile cu o altă

destinaţie, prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi

documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar în timpul controlului, prin alte acţiuni sau inacţiune se


următorul cuprins: „(9) Neexecutarea de către persoana fizică a condiţiilor prevăzute în art.22615 alin.(2) din Codul fiscal se sancţionează cu o amendă de 3000 lei.”.

Declaraţia cu privire la proprietate

prezentată conform art.226 15 alin.(2) din Codul fiscal serveşte ca probă întru

contracararea contractelor de împrumut fictive, ce se prezintă, de obicei, după

înmînarea persoanei fizice a actului de control.

01.01.2017

116

sancţionează cu amendă de 5000 de lei. (11) Neprezentarea, prezentarea tardivă a informaţiei şi/sau prezentarea informaţiei neautentice conform prevederilor

art.197 alin.(32) şi art.229 alin.(22) se sancţionează cu amendă

de 3000 de lei. (4) Neexecutarea deciziei organului cu atribuţii de administrare

fiscală de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale

contribuabilului se sancţionează cu amendă în proporţie de 30%

din suma trecută la scăderi în perioada de nesuspendare a

operaţiunilor. (41) Neexecutarea sau executarea neconformă a prevederilor

art.197 alin.(32) şi (33) şi ale art.229 alin.(22) se sancţionează,

pentru fiecare încălcare, cu amendă în proporţie de 30% din

suma încasată sau ce urma a fi încasată de la contribuabil în contul stingerii obligaţiei fiscale. (5) Pentru neexecutarea cerinţelor din citaţia organului fiscal,

persoanele fizice se sancţionează cu o amendă în mărime de

500 de lei, persoanele juridice – în mărime de 5000 de lei, iar

neexecutarea cerinţelor din citaţia bancară se sancţionează cu

amendă de 5000 de lei. (51) Amenzile prevăzute la alin.(5) nu se aplică în cazul în care

persoanele prezintă documente justificative în partea ce ţine de

imposibilitatea prezentării acestora la organul fiscal. (6) Prezentarea tardivă a informaţiei prevăzute la art.22611

alin.(5) de către persoanele indicate la art.22611 alin. (2) se sancţionează cu amendă în mărime de 2% din suma indicată în

informaţia prezentată tardiv. (7) Prezentarea informaţiei prevăzute la art.22611 alin.(5) neautentice de către persoanele indicate la art.22611 alin. (2) se sancţionează cu amendă în mărime de 10% din diferenţa dintre

suma care urma să fie indicată şi cea indicată în informaţie. (8) Neprezentarea informaţiei prevăzute la art.22611 alin.(5) de către persoanele indicate la art.22611 alin.(2) se sancţionează cu

amendă în mărime de 50% din suma care urma să fie indicată în

informaţie.

Sancţiunea propusă nu are ca scop

acumularea veniturilor la buget, dar este o pîrghie de disciplinare a contribuabililor supuşi verificării fiscale

şi determinarea spre conformarea voluntară la legislaţia fiscală. Suma

sancțiunii este determinată de faptul că,

se verifică situația fiscală a persoanelor

cu venituri mari, iar suma contractelor de împrumut prezentate de aceste persoane după finisarea controlului fiscal se

estimează la sute de mii de lei – de obicei 500 mii lei, suma prevăzută în art.2266, alin.(6) din Codul fiscal - pentru subiecţii

estimării care, la data de 31 decembrie

2011, aveau 18 ani împliniţi şi care au

fost sau nu au fost obligaţi să depună

declaraţia de disponibil a mijloacelor bănești la situația din 01.01.2012, venitul impozabil estimat se determină prin

diminuarea acestuia cu 500 mii de lei. Astfel, considerăm că, amenda în mărime

de 3000 lei se încadrează în limitele maxime ale amenzilor prevăzute de Codul Contravenţional precum şi va

asigura un grad de conformitate a contribuabilului.

Articolul 257. Încălcarea regulilor de ţinere a evidenţei

contabile şi a evidenţei în scopuri fiscale (2) Folosirea blanchetelor de documente primare de un alt model decît cel stabilit prin act normativ în vigoare, precum şi

folosirea tipizatelor de documente primare plastografiate sau străine (inclusiv facturile fiscale) se sancţionează cu amendă

egală cu suma operaţiunilor economice înscrise în astfel de documente. (5) Neasigurarea păstrării dărilor de seamă fiscale şi/sau a

97. Articolul 257: în denumirea articolului, textul „evidenţei contabile” se înlocuieşte cu textul „contabilităţii”;


Standardelor Naţionale de Contabilitate precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),




pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29);

La data publicării

117

documentelor de evidenţă şi/sau a benzilor de control (benzilor

de control pe suport electronic specializat) şi/sau lipsa totală ori parţială a evidenţei contabile, ceea ce face imposibilă efectuarea

controlului fiscal, se sancţionează cu amendă de 50000 de lei,

cu calcularea impozitelor şi taxelor respective conform art.189

alin.(2) din prezentul cod. (7) Prin derogare de la alin.(2) şi (5), prevederile respective nu

se aplică entităţilor care ţin contabilitatea şi întocmesc situaţiile

financiare în baza IFRS, pe o perioadă de pînă la 2 ani de la

data implementării standardelor menţionate. (8) Efectuarea de către agentul economic, la care este instituit

post fiscal şi care a fost înştiinţat despre aceasta conform

prevederilor legislaţiei în vigoare, a intrărilor/ieşirilor de

mărfuri/servicii fără informarea despre aceasta a inspectorului sau a inspectoratului fiscal de stat responsabil de activitatea postului fiscal se sancţionează cu amendă egală cu suma

operaţiunilor economice respective.

la alineatul (5) textul „evidenţei contabile” se înlocuieşte

cu textul „contabilităţii”.

art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.

Articolul 259. Încălcarea de către instituţiile financiare

(sucursale sau filialele acestora) și alți prestatori de servicii de plată a modului de decontare (1) Încălcarea termenelor stabilite de legislaţie pentru

înregistrarea mijloacelor băneşti în conturile bancare ale

agenţilor economici se sancţionează cu amendă de 10% din

suma neînregistrată în termen. (2) Înregistrarea mijloacelor băneşti, obţinute din

comercializarea de mărfuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii, în conturile de depozit sau în alte conturi bancare eludîndu-se conturile curente în monedă naţională sau în valută

străină se sancţionează cu amendă de 5% din suma înregistrată. (3) Neexecutarea sau executarea tardivă a ordinului de plată

şi/sau a ordinului incaso privind stingerea obligaţiei fiscale în

cazul în care contribuabilul sau debitorul lui dispune de mijloace băneşti la contul bancar se sancţionează cu amendă,

pentru fiecare zi de întîrziere, de 2% din suma care trebuie plătită. (4) Încălcarea termenelor de înregistrare în conturile Trezoreriei

de Stat de către instituțiile financiare (sucursalele sau filialele

acestora) și alți prestatori de servicii de plată a sumelor încasate de la contribuabil se sancţionează cu amendă, pentru fiecare zi

de întîrziere, de 5% din suma neînregistrată în termen. (5) Neprezentarea sau prezentarea tardivă de către instituţia

financiară (sucursala sau filiala acesteia) la organul fiscal a

informaţiei despre înscrierea în contul bancar al

contribuabilului a mijloacelor băneşti, în cazul suspendării

98. Articolul 259 se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins: ,,(7) Refuzul de către instituția financiară și filialele

acestora sau altor prestatori de servicii de plată de a

recepționa mijloace bănești de la persoane fizice în

numerar aferente bugetului, se sancționează cu o amendă

în mărime de 200 lei pentru fiecare caz a documentului (cazului) refuzat.”.

Modificarea respectivă are ca obiectiv

asigurarea recepționării și virării depline

și la timp de către instituțiile financiare și

a filialelor acestora a mijloacelor bănești

aferente bugetului public național,

precum și altor prestatori de servicii de

plată cu respectarea obligațiilor de a

recepționa propuse la art.171 alin. (2) din

Codul fiscal. Astfel, la semnalizarea contribuabililor și

urmare a efectuării controalelor fiscale la

filialele contribuabililor prestatori ai serviciului cu plată au fost depistate

cazuri de refuz de către instituția

financiară și filialele acestora sau altor

prestatori de servicii de plată de a

recepționa mijloace bănești de la

persoane fizice în numerar aferente bugetului.

01.01.2017

118

operaţiunilor la acest cont, se sancţionează cu amendă în

mărime de 1% din suma înscrisă în cont pentru fiecare zi de neprezentare sau de întîrziere. (6) Neexecutarea sau executarea eronată de către instituţia

financiară (sucursala sau filiala acesteia) și alți prestatori de

servicii de plată a ordinelor de plată privind achitarea

obligaţiilor fiscale faţă de bugetul public naţional în

conformitate cu rechizitele indicate de contribuabil se sancţionează cu amendă de 200 de lei pentru fiecare caz de

ordin de plată neexecutat sau executat eronat. Articolul 260. Nerespectarea modului de întocmire, de prezentare a dării de seamă fiscale şi a facturii fiscale, precum

şi neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic

al facturilor fiscale (41) Neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se sancţionează cu o amendă în

mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată,

dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.

99. La articolul 260 alineatul (41), după cuvintele „ Neînregistrarea facturii fiscale” se introduce textul „ , în

termenul prevăzut în art.1181 alin.(11)”.



01.01.2017

Articolul 261. Încălcarea regulilor de calculare şi de plată a

impozitelor şi taxelor (6) Neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate se sancţionează cu amendă în cuantum calculat, în modul

stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse între data stabilită pentru plata acestui impozit şi data stabilită pentru

prezentarea declaraţiei fiscale. Suma neplătită a impozitului pe venit se determină ca diferenţă dintre impozitul calculat şi plătit

de contribuabil şi impozitul pe care acesta era obligat să-l plătească. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit reprezintă

cea mai mică mărime din impozitul calculat care urma să fie

plătit în anul precedent sau 80% din suma definitivă a

impozitului din anul curent, scăzîndu-se trecerile în cont (cu excepţia impozitului plătit în rate). Sancţiunea nu se aplică în

cazul în care impozitul pe venit ce urmează a fi plătit este mai

mic de 1000 de lei. Amenda nu se aplică contribuabililor

menţionaţi la art.228 alin.(5) în ceea ce priveşte obligaţiile

fiscale şi perioadele fiscale pentru care nu se aplică (nu se

calculează) majorări de întîrziere (penalităţi).

100. La articolul 261 alineatul (6), cuvintele ,,stabilită

pentru prezentarea” se înlocuiesc cu cuvintele ,,de

prezentare a”, iar cuvintele „anul curent” se înlocuiesc cu

cuvintele „perioada fiscală curentă”.


redacțional și are drept scop evitare intrepretărilor duale a normei respective. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse laart.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1), alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi



01.01.2017

Articolul 277. Subiecţii impunerii 101. Articolul 277 alineatul (1): Propunerea are drept scop stipularea La data

119

(1) Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate

privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel; c) deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de

gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare

proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova; d) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor

publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate

nivelurile; e) locatarii bunurilor imobiliare – în cazul contractului de leasing financiar. Autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de

toate nivelurile sînt obligate să prezinte subiecţilor impunerii, în

termen de pînă la data de 25 mai a anului fiscal în curs,

informaţia privind valoarea estimată/valoarea contabilă a

bunurilor imobiliare transmise în arendă sau locaţiune.

se completează cu litera f) cu următorul cuprins: ,,f) arendaşii sau locatarii ale bunurilor imobiliare proprietate privată a nerezidenţilor Republicii Moldova,

dacă contractul de arendă / locațiune nu prevede altfel.”; din ultimul paragraf se exclud cuvintele ,,valoarea estimată”.

expres în lege a faptului că, arendaşii sau

locatarii ale bunurilor imobiliare proprietate privată a nerezidenţilor

Republicii Moldova urmează să achite

impozitul pe bunurile imobiliare, în cazul în care contractul de arendă / locațiune

nu prevede altfel. Propunere a fost formulată în urma

depistării mai multor probleme privind

achitarea impozitului pe bunurile imobiliare de către nerezidenții

Republicii Moldova, spre exemplu, în cazul persoanelor juridice – nerezidente, care nu și-au înregistrat ,,Reprezentanţă permanentă / bază fixă” sau

,,Reprezentanţă”. Excluderea cuvintelor „valoarea estimată/” este necesără în contextul

modificărilor propunse în art.281, art.2811, art.282 şi art.286 din Codul

fiscal, potrivit cărora Serviciile de

colectare a impozitelor şi taxelor locale

din cadrul primăriilor vor calcula de sine

stătător impozitul pentru bunurile imobiliare, evaluate de către organele

cadastrale în scopul impozitării, atît

pentru persoanele fizice, cît şi pentru

agenţii economici. Respectiv, prezentarea de către

autorităţile publice şi instituţiile finanţate

de la bugetele de toate nivelurile agenţilor economici informaţia privind

valoarea estimată, îşi pierde actualitatea. Conform prevederilor actuale a art.277, Autorităţile publice şi instituţiile

finanţate de la bugetele de toate nivelurile prezintă Informaţia privind

valoarea estimată/valoarea contabilă agenţilor economici, care deţin drepturi

de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă

asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii

Moldova, în scopul calculării de către

publicării

120

acestea a impozitului pe bunurile imobiliare.

Articolul 278. Obiectele impunerii şi baza impozabilă a bunurilor imobiliare (1) Obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinaţie agricolă, terenuri destinate

industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile cu

alte destinaţii speciale) din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile, casele de locuit individuale,

apartamentele şi alte încăperi izolate, inclusiv bunurile

imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi

mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul

lucrărilor de construcţie. (2) Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea

estimată a acestor bunuri.

102. La articolul 278 alineatul (1), textul „(terenuri cu destinaţie agricolă, terenuri destinate industriei,

transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile cu alte destinaţii speciale)” se exclude, iar în final se completează

cu textul „Gradul de finisare al construcţiei în scopul

impozitării se determină de către experţii tehnici atestaţi

sau de către agenţii economici cu activităţi în domeniul

expertizei tehnice.”.

Modificarea poartă un caracter redacțional și se propune reieşind din faptul că prin

bunuri imobiliare, se subînţeleg toate

terenurile Republicii Moldova, iar conform prevederilor Fondului funciar, în dependenţă de destinaţia principală,

terenurile se compun din următoarele

categorii de terenuri: - cu destinaţie agricolă; - din intravilanul localităţilor;

- destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte destinaţii

speciale; - destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative, - de valoare istorico-culturală, terenurile

zonelor suburbane şi ale zonelor verzi; - ale fondului silvic; - ale fondului apelor; - ale fondului de rezervă.

Concomitent, completarea alin.(1) cu o nouă propoziție se propune în scopul simplificării monitorizării de către organele cu funcții de control corectitudinea calculării și achitării în termenele stabilite de legislația fiscală a impozitului pe bunurile imobiliare pentru clădirile și construcțiile cu un grad de executare de 50% şi mai mult, rămase nefinalizate mai mult de 3 ani de la începutul lucrărilor de construcție. Totodată reieșind din faptul că, întru

executarea prevederilor Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998, prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

nr. 46 din 10.04.2013 este aprobat avizul tehnic care reprezintă o expertiza

tehnică, ce atestă gradul de executarea a

construcției. Avizul tehnic ce atestă

gradul de executare a construcției este

01.01.2017

121

întocmit în scopul înregistrării

construcției nefinisate în registrul bunurilor imobile și nu poate fi utilizat în

alte scopuri. Este de menționat că potrivit

prevederilor Legii privind monitoringul bunurilor imobile nr. 267 din 29.11.2012, care are drept scop crearea unui mecanism de actualizare a datelor privind bunurile imobile în vederea susţinerii sistemului de impozitare,

titularii de drepturi asupra bunurilor imobile sînt obligaţi să asigure, în termen

de 3 luni de la data recepţionării lucrărilor/perfectării actului, înregistrarea în cadastrul bunurilor imobile, informația

privind construcţiile cu un grad de

executare de 50% şi mai mult, dacă de la

data începerii lucrărilor de construcţie au

trecut mai mult de 3 ani. A IMPOZITULUI PE BUNURILE IMOBILIARE

Articolul 280. Cotele impozitului (1) Cotele impozitului pe bunurile imobiliare: a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente

şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri)

din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) ce nu se

află în componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi; pentru

garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate, loturile

întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele: – cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor

imobiliare; – cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor

imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea

reprezentativă a administraţiei publice locale; a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele: - cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor

imobiliare; - cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor

imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea

reprezentativă a administraţiei publice locale;

103. Articolul 280 alineatul (1): la litera a): la prima liniuţă, cifra „0,3” se înlocuieşte cu cifra „0,4”;

Modificarea are drept scop consolidarea autonomiei financiare a autorităţilor

locale prin majorarea surselor proprii de venit. De menţionat că, modificarea respectivă

este impusă şi de faptul că, bunurile imobiliare nu au fost reevaluate niciodată

din momentul în care au fost evaluate (2004, 2007).

Astfel, pentru a compensa pierderile ca urmare a unei baze impozabile subestimate se propune majorarea intervalelor de impozitare a cotei maxime de la ,,0,3%” la ,,0,4%” ,precum şi a cotei pentru bunurile imobiliare cu altă

destinaţie decît cea locativă sau agricolă,

inclusiv exceptînd garajele şi terenurile pe

care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără

construcţii amplasate pe ele de de la ,,0,1%” la ,,0,4%”.

01.01.2017

122

b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea

locativă sau agricolă, inclusiv exceptînd garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole

cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. (2) Autoritatea executivă a administraţiei publice locale

monitorizează deciziile consiliului local privind aplicarea

impozitului pe bunurile imobiliare pe teritoriul administrat, le prezintă organelor fiscale în termen de 10 zile de la data adoptării lor şi le aduce la cunoştinţă contribuabililor.

la litera b) cifra „0,1” se înlocuieşte cu cifra „0,4”;

Articolul 281. Calcularea impozitului (1) Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sînt înregistrate în calitate de întreprinzător,

precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) se calculează

anual pentru fiecare obiect al impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare, calculată conform situaţiei

de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective, de către serviciile

de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale. (11) Înştiinţarea subiecţilor impunerii specificaţi la alin.(1) cu

privire la suma impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a

fi achitată se realizează de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor, prin intermediul

avizelor de plată a impozitului pe bunurile imobiliare. (12) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului

pe bunurile imobiliare, pornindu-se de la baza impozabilă a

acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale

respective. (2) În caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul subiect al impunerii impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul

înregistrării de stat a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor

imobiliare sau din momentul stabilirii faptului exercitării de

către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de

dispoziţie asupra bunurilor imobiliare. (21) În caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, subiectul anterior al impunerii este în drept să solicite/să efectueze calcularea (recalcularea) impozitului pe bunurile imobiliare proporţional perioadei în

care a deţinut această calitate. (3) În cazul în care subiectul impunerii primeşte bunurile

imobiliare prin moştenire sau prin donaţie, obligaţia fiscală

104. Articolul 281: la alineatul (1), textul „persoanelor fizice care nu sînt

înregistrate în calitate de întreprinzător, precum şi ale

gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)” se înlocuieşte cu

textul „subiecţilor impunerii”, iar textul „cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale” se exclude; alineatul (11) va avea următorul cuprins: „(11) Înştiinţarea subiecţilor impunerii cu privire la suma

impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată

se realizează de către serviciile de colectare a impozitelor

şi taxelor locale ale primăriilor, prin intermediul avizelor

de plată a impozitului pe bunurile imobiliare, transmise: - în cazul persoanelor fizice la adresa lor de domiciliu; - în cazul persoanelor juridice la adresa juridică, iar în

cazul filialelor/subdiviziunilor la adresa filialelor/subdiviziunilor;

alineatul (12) se abrogă; la alineatul (21) textul „/să efectueze calcularea (recalcularea)” se înlocuieşte cu cuvîntul „recalcularea”.

Propunerea are drept scop simplificarea procesului de calculare de către

contribuabili (agenţi economici) a

mărimii impozitului pe bunurile

imobiliare. Acesta va avea ca efect reducerea timpului agentului economic aferent calculării impozitului pe bunurile imobiliare

01.01.2017

123

neexecutată de către subiectul precedent al impunerii este pusă

în întregime pe seama noului subiect. Dacă obligaţia fiscală neexecutată depăşeşte valoarea estimată a bunurilor imobiliare

primite prin moştenire, noul subiect al impunerii execută

obligaţia fiscală în limite ce nu depăşesc valoarea estimată a

acestui bun imobiliar. (4) În cazul în care, după începerea perioadei fiscale, au apărut

noi obiecte ale impunerii, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor de

proprietate sau din momentul stabilirii faptului exercitării de

către subiectul impunerii a dreptului de posesie, de folosinţă

şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare. În cazul în care obiectul impunerii existent a fost lichidat, demolat sau distrus complet, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează pînă la momentul radierii dreptului de proprietate

asupra bunurilor imobiliare din registrul bunurilor imobile sau pînă la momentul încetării exercitării de către persoană a

dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra

bunurilor imobiliare. Articolul 2811. Termenele de prezentare a calculului impozitului (1) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de

fermier), sînt obligate să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare pînă la 25 iulie inclusiv a perioadei fiscale respective. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după 30 iunie a perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de

gestiune. (2) Întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de

salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi

care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, pînă la

25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune, o dare

de seamă unificată. (3) Calculul impozitului pe bunurile imobiliare specificat la alin.(1) al prezentului articol se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21).

105. Articolul 2811 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.281 din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

Articolul 282. Termenele achitării impozitului (1) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu mai tîrziu de 15 august şi 15

octombrie a anului curent. (2) Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului

106. Articolul 282: la alineatul (1), după cuvintele ,,subiectul impunerii” se

completează cu textul ,,la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la locul amplasării obiectelor impunerii,”;

Modificarea are drept scop concretizarea modului de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare, precum şi excluderii

problemelor privind beneficierea dreptului la reducerea în mărime de 15%

01.01.2017

124

pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie a anului respectiv

beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat. (3) Prin derogare de la prevederile alin.(1), întreprinzătorii

individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt

înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile

imobiliare pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei

de gestiune. (4) Prin derogare de la prevederile alin.(1), persoanele juridice şi persoanele fizice care dobîndesc bunurile imobiliare după 30

iunie a perioadei fiscale respective achită impozitul pe bunurile

imobiliare nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.

alineatul (3) se abrogă.

la achitarea sumei impozitului. Modificarea vizează art.282 alin.(1) și alin.(5) din Codul fiscal al proiectului de lege.

(5) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la locul amplasării

obiectelor impunerii.

alineatul (5) se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.282 alin.(1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.282 alin.(1) și


01.01.2017

Articolul 283. Scutirea de impozit (4) De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi beneficiarii ale căror terenuri

şi loturi de pămînt: a) sînt ocupate de rezervaţii, parcuri dendrologice şi naţionale,

grădini botanice; b) sînt destinate fondului silvic; b1) sînt destinate fondului apelor în cazul în care nu sînt antrenate în activitatea de întreprinzător; c) sînt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de

cercetări ştiinţifice cu profil agricol şi silvic în scopuri

ştiinţifice şi instructive; d) sînt ocupate de plantaţii multianuale pînă la intrarea pe rod; e) sînt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de

cinematografie, de învăţămînt, de ocrotire a sănătăţii; de

complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate

de instituţiile balneare), precum şi de monumentele naturii,

istoriei şi culturii, a căror finanţare se face de la bugetul de stat

sau din contul mijloacelor sindicatelor; f) sînt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto

publice, porturilor fluviale şi pistelor de decolare; g) sînt atribuite zonelor frontierei de stat; h) sînt de uz public în localităţi; i) sînt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii

107. La articolul 283 alineatul (4), literele a) şi b) se vor

completa în final cu textul ,,în cazul în care nu sînt antrenate în activitatea de întreprinzător”.

Se propune revizuirea facilităților fiscale

aferente impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile care sînt ocupate de rezervaţii, parcuri

dendrologice şi naţionale, grădini

botanice sau sînt destinate fondului silvic și care pot fi antrenate în activitatea de întreprinzător. Astfel scutirea de la plata impozitului pe bunurile imobiliare se propune a fi acordată numai pentru bunurile - care sînt ocupate de rezervaţii, parcuri

dendrologice şi naţionale, grădini

botanice sau sînt destinate fondului silvic - care nu sînt antrenate în activitatea de întreprinzător. Măsura are drept scop asigurarea

condiţiilor echitabile pentru toţi subiecţii

impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare.

01.01.2017

125

fiind recunoscute distruse, dar ulterior restabilite – pe o perioadă de 5 ani; j) sînt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură dacă

Guvernul a stabilit restricţii privind practicarea agriculturii pe

aceste terenuri. Articolul 285. Furnizarea informaţiei (1) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă, anual, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, cel tîrziu pînă la 1

februarie, informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al

impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se stabilesc de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (2) În cazul intervenirii unor modificări în informaţia ce se

referă la obiectele şi/sau la subiecţii impunerii, Agenţia Relaţii

Funciare şi Cadastru prezintă o informaţie actualizată în termen de 10 zile după încheierea trimestrului gestionar. (3) Organele cadastrale sînt în drept să solicite informaţia

necesară referitoare la obiectul impunerii de la persoanele care

înfăptuiesc înregistrarea drepturilor patrimoniale sau a

tranzacţiilor cu bunurile imobiliare (inclusiv de la birourile notariale, serviciile comunale, realteri, brokeri) şi de la

proprietarii bunurilor imobiliare. (4) Subiectul impunerii este obligat să prezinte organelor

cadastrale informaţia necesară pentru evaluarea bunurilor

imobiliare, care se efectuează în conformitate cu legislaţia. (5) În cazul în care subiectul impunerii refuză să prezinte informaţia necesară pentru evaluarea bunurilor imobiliare,

evaluarea se efectuează în baza informaţiei deţinute de către

organele cadastrale în privinţa obiectelor analoage ce constituie

bunuri imobiliare.

108. Articolul 285: la alineatul (1), cuvîntul „anual” se înlocuieşte cu cuvîntul

„zilnic”, iar textul „cel tîrziu pînă la 1 februarie,” se

exclude;


Modificarea în cauză se propune în vederea optimizării procesului de

transmitere a informaţiei cu privire la

fiecare obiect şi subiect al impunerii cu

impozitul pe bunurile imobiliare, şi va sta

la baza creării un web serviciu prin

intermediul căruia se va realiza schimbul

de informaţii, astfel fiind asigurată

securitatea informaţiei şi actualizarea

permanentă a acesteia. Totodată, avînd în vedere faptul că impozitul pe bunurile

imobiliare se calculează proporţional

perioadei deţinerii drepturilor aferente

bunurilor imobiliare, în vederea asigurării

corecte a calculării şi achitării obligaţiilor

fiscale este important de a recepţiona în

permanenţă informaţia actualizată aferentă

obiectelor şi subiecţilor impunerii.

01.01.2017

Articolul 286. Avizul de plată a impozitului Avizul de plată a impozitului calculat pentru bunurile

imobiliare ale persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) este expediat fiecărui subiect al impunerii de către serviciul de

colectare a impozitelor şi taxelor locale al primăriei cel tîrziu cu

60 de zile pînă la expirarea primului termen de plată a

impozitului, iar în cazul bunurilor imobiliare dobîndite după 30

iunie a anului fiscal în curs – cel tîrziu pînă la 1 februarie a anului următor anului fiscal de gestiune.

109. La articolul 286 textul „persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi ale

gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)” se înlocuieşte cu

textul „subiecţilor impunerii”.

01.01.2017

Articolul 288. Noţiuni În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni: 1) Taxă locală – plată obligatorie efectuată la bugetul unităţii

administrativ-teritoriale.

110. Articolul 288: la punctul 3), după cuvîntul ,,cota” se introduce cuvîntul

,,maximă”, iar sintagma ,,de autoritatea administraţiei

Propunerile înaintate au drept scop plafonarea taxelor locale și stabilirea

unui baze impozabile echitabile pentru toți agenții economici din toate

01.01.2017

126

3) Cota taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza

impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea

bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective.

publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective” se înlocuiește cu sintagma ,,conform prezentului titlu”; se completează cu punctul 31) cu următorul cuprins: ,,31) Cota concretă a taxei locale - cotă ad valorem în

procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori

sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei

publice locale la adoptarea bugetului unităţii

administrativ-teritoriale respective, care nu poate fi mai mare decît cota maximă stabilită conform prezentului titlu;”;

localitățile a Republicii Moldova. Instituirea cotelor maxime ale taxelor locale are la bază multiplele solicitări ale

agenților economici, asociațiilor și

patronatelor în anumite domenii, referitor la caracterul abuziv și imprevizibil al

deciziilor autorităților publice locale

privind aplicarea taxelor locale. Menționăm că, în cele mai multe cazuri autoritățile administraţiei publice locale

nu colaborează cu agenții economici în

vederea stabilirii unor cote rezonabile ale taxelor locale, și prin aceasta nu se

conștientizează faptul că, prin stabilirea unor cote prea mari ale taxelor locale creează situații ce duc la încetarea

desfășurării activităților de întreprinzător

și diminuarea veniturilor bugetare. Astfel, în lipsa unei imprevizibilități

privind mărime obligațiilor fiscale

privind taxele locale agenții economici renunță la efectuarea unor investiții în

Republica Moldova, alegînd un mediu ce oferă o certitudine clară pentru

planificarea costurilor fiscale ce urmează a fi suportate la desfășurarea unei

activități economice. Este important să menționăm că, în

esență plafonarea prin lege a taxelor

locale nu poate fi apreciată ca o limitare

a principiului autonomiei locale, or, Legea privind administrația publică

locală și Carta Europeană a Autonomiei

Locale prevăd expres dreptul autorităților

publice locale de a stabili cuantumul taxelor locale în condițiile și în limitele

legii. La fel, plafonarea nu limitează dreptul

autorităților administrației publice locale

de a elabora, aproba și gestiona în mod

autonom bugetele proprii și dreptul de a

stabili și pune în aplicare taxe și impozite

locale, în condițiile stabilite de lege (

stabilit la art.9 din Legea nr.436-XVI din

127

28 decembrie 2006). Suplimentar, menționăm că, în vederea majorării veniturilor bugetelor

autorităţilor publice locale, întru

asigurarea autonomiei financiare, concomitent cu introducerea plafonării

taxelor locale se propun măsuri ce vor

compensa eventualele pierderi bugetare. 4) Unitate comercială şi/sau de prestări servicii – unitate de comerţ cu amănuntul, cu ridicata, de alimentaţie publică şi/sau

de prestări servicii.

punctul 4) se abrogă; În contextul introducerii plafonării

taxelor locale, se propune extinderea bazei impozabile a taxei locale pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări

servicii. Măsura are drept scop asigurarea condiţiilor echitabile pentru toţi subiecţii impunerii cu taxa pentru unităţile

comerciale şi/sau de prestări servicii,

precum și majorarea veniturilor

bugetelor autorităţilor publice locale,

întru asigurarea autonomiei financiare. Modificarea vizează art.288 pct.4), art.290 și art.291 alin.(1) lit.e) din Codul

fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

10) Numărul mediu scriptic de salariaţi – efectiv de personal pentru o perioadă gestionară, determinat în funcţie de indicii

numărului scriptic.

se completează cu punctul 101) cu următorul cuprins: „101) Efectiv de salariaţi – toate persoanele angajate cu contract de muncă pe durată determinată sau

nedeterminată (încadraţi în serviciul permanent, sezonier, temporar pentru executarea anumitor lucrări, inclusiv

persoanele cu contractul individual de muncă suspendat şi

cele aflate în concediul de maternitate), pe termen de o zi şi mai mult din momentul angajării. Nu se includ în efectivul de salariaţi: - persoanele care execută lucrări conform contractelor de

drept civil (contract de antrepriză, contract de prestări

servicii, contract de transport etc.); - persoanele care prestează munca prin cumul (cumularzii

externi).”;

Se propune definirea în Codul fiscal a noțiunii de ,,Efectiv de salariaţi”, care urmează a fi utilizată ca calcularea

corectă a obligațiilor fiscale privind taxa pentru amenajarea teritoriului. La moment, legislaţia în vigoare nu

definește noţiunea propusă, respectiv

conduce la interpretarea duală a

termenului menţionat şi creează

impedimente în procesul de administrare a taxei pentru amenajarea teritoriului. Noțiunea în cauză anterior au fost expusă

în ”Precizările metodologice statistice

privind efectivul și câștigurile salariale

ale personalului angajat, aprobate de Departamentul Statistică și sociologie prin Ordinul nr. 87 din 29.09.2004” și au

fost folosită în scopuri fiscale. Totodată, reieșind din faptul că la

momentul actual aceste ”Precizări” sunt

anulate și printre definițiile care sunt

01.01.2017

128

folosite în scopuri statistice în actelor normative ale Biroului Național de Statistica, nu se regăsește noțiunea

”efectiv de salariaţi”, considerăm

oportun de a introduce în scopuri fiscale noțiunea”efectiv de salariaţi”.

12) Servicii de piaţă – servicii prestate de pieţe contra plată.

punctul 12) se abrogă. Abrogarea noţiunii „servicii de piaţă”se

necesită în contextul în care obiectul

impunerii cu taxa de piaţă, începînd cu

13.01.2012, îl constituie suprafaţa totală

a terenului şi a imobilelor amplasate pe

teritoriul pieţei, dar nu serviciile prestate de administratorul acesteia, în contextul modificărilor realizate prin Legea nr.267

din 23.12.2011.

La data publicării

Articolul 290. Subiecţii impunerii Subiecţi ai impunerii sînt pentru: a) taxa pentru amenajarea teritoriului – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de bază impozabilă;

111. Articolul 290: la litera a), după cuvintele „de întreprinzător,” se introduce

textul „şi persoanele ce desfăşoară activitate profesională

conexă sectorului justiţiei,”;



01.01.2017

e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi

persoanele juridice, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii;

la litera e), textul „unităţi comerciale şi/sau de prestări

servicii” se înlocuieşte cu cuvintele „obiecte ale

impunerii”.

A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.4),

art.290 și art.291 alin.(1) lit.e) din Codul

fiscal al proiectului de lege

01.01.2017

Articolul 291. Obiectele impunerii şi baza impozabilă (1) Obiectul impunerii îl constituie: a) la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariaţii şi/sau

fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia activează în

întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul

trimestrial de salariaţi;

112. Articolul 291 alineatul (1): litera a) se completează în final cu textul „ , precum şi

persoanele ce desfăşoară activitate profesională conexă

sectorului justiţiei”;



01.01.2017

e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii,

cu excepţia celor care se află total în zona drumului public

şi/sau în zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului

litera e) va avea următorul cuprins: ,,e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări

servicii – unitățile definite conform CAEM Rev.2 care

Se propune extinderea bazei inpozabile a taxei locale pentru unităţile comerciale

şi/sau de prestări servicii, precum și

01.01.2017

129

localităţilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii;

corespund activităților expuse în anexa nr.1 la Legea cu privire la comerțul interior nr.231 din 22.10.2010; activități CAEM Rev.2de secțiunile: J: clasele 59.14, 61.10, 61.30; K: clasele 64.91, 64.92, 64.99, 65.11; 65.12; 66.12 M clasele 69.10; 69.20 70.22, 73.11; 74.10 N clasa 77.11 80.1; P clasa 85.32 85.42; 85.53; Q clasa 86.23; și R

clasele 93.21; 93.29.”.

ajustarea prevederilor Codului fiscal la modificările și completările operate la Legea cu privire la comerțul interior

nr.231 din 22.10.2010 prin Legea nr.153 din 01.07.16. Măsura are drept scop asigurarea condiţiilor echitabile pentru toţi subiecţii

impunerii cu taxa pentru unităţile

comerciale şi/sau de prestări servicii,

precum și majorarea veniturilor bugetelor autorităţilor publice locale,

întru asigurarea autonomiei financiare. Astfel, începînd cu 01.01.2017 subiecți

ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii vor

constitui unitățile ce desfășoară

următoarele tipuri de activități conform

CAEM Rev.2: - Activităţi de comunicaţii electronice

prin reţele cu cablu (61.10); - Activităţi de comunicaţii electronice

prin satelit (61.30); - Leasing financiar (64.91); - Alte activităţi de creditare (64.92); - Alte intermedieri financiare n.c.a (64.99); - Activităţi de asigurări de viaţă (65.11); - Alte activităţi de asigurări (exceptând

asigurările de viaţă) (65.12); - Activităţi juridice (69.10); - Activităţi de contabilitate şi audit

financiar; consultanţă în domeniul fiscal (69.20); - Activităţi de consultanţă pentru afaceri

şi management (70.22); - Activităţi ale agenţiilor de publicitate

(73.11); - Activităţi de închiriere şi leasing de

autoturisme şi autovehicule rutiere

uşoare (77.11); - Învăţământ secundar, tehnic sau profesional (85.32); - Activităţi de asistenţă stomatologică

(86.23);

130

- precum și activităților expuse în anexa nr.1 la Legea cu privire la comerțul interior nr.231 din 22.10.20:

Anexa nr. 1

LISTA activităţilor de comerţ cu produse

alimentare, nealimentare şi de prestări de servicii conform

Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM Rev.

2) Secţiunea (S) Diviziunea (D) Grupa (G) Clasa (C) S G - COMERŢ CU RIDICATA ŞI

CU AMĂNUNTUL; ÎNTREŢINERE

ŞI REPARARE A AUTOVEHICU-LELOR ŞI A MOTOCICLETELOR D 45 - Comerţul cu ridicata şi cu

amănuntul; întreţinerea şi repararea

autovehiculelor şi a motocicletelor G 45.1 - Comerţul cu autovehicule C 45.11 - Comerţul cu autoturisme şi cu autovehicule uşoare (sub 3,5 tone) C 45.19 - Comerţul cu alte autovehicule G 45.2 - Întreţinerea şi repararea

autovehiculelor C 45.20 - Întreţinerea şi repararea autovehiculelor G 45.3 - Comerţul cu piese şi

accesorii pentru autovehicule C 45.31 - Comerţul cu ridicata de piese şi de accesorii pentru autovehicule C 45.32 - Comerţul cu amănuntul de piese şi de accesorii pentru autovehicule G 45.4 - Comerţul cu motociclete,

piese şi accesorii aferente; întreţinerea

şi repararea motocicletelor

131

C 45.40 - Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi

repararea motocicletelor D 46 - Comerţul cu ridicata, cu

excepţia comerţului cu autovehicule şi

motociclete G 46.1 - Activităţi de intermediere

în comerţul cu ridicata C 46.11 - Intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu semifabricate C 46.12 - Intermedieri în comerţul cu combustibili, minereuri, metale şi

produse chimice pentru industrie C 46.13 - Intermedieri în comerţul cu material lemnos şi cu materiale de

construcţii C 46.14 - Intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi

avioane C 46.15 - Intermedieri în comerţul cu mobilă, articole de menaj şi de fierărie C 46.16 - Intermedieri în comerţul cu textile, confecţii din blană, încălţăminte

şi articole din piele C 46.17 - Intermedieri în comerţul cu produse alimentare, inclusiv cu băuturi şi

tutun C 46.18 - Intermedieri în comerţul specializat în vînzarea produselor cu caracter specific n.c.a. C 46.19 - Intermedieri în comerţul cu produse diverse G 46.2 - Comerţul cu ridicata al

produselor agricole brute şi al

animalelor vii C 46.21 - Comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi al

tutunului neprelucrat C 46.22 - Comerţul cu ridicata al florilor şi al plantelor C 46.23 - Comerţul cu ridicata al animalelor vii

132

C 46.24 - Comerţul cu ridicata al blănurilor, pieilor brute şi al pieilor

prelucrate G 46.3 - Comerţul cu ridicata al

produselor alimentare, al băuturilor şi

al tutunului C 46.31 - Comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor C 46.32 - Comerţul cu ridicata al cărnii şi al produselor din carne C 46.33 - Comerţul cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor şi al

grăsimilor comestibile C 46.34 - Comerţul cu ridicata al băuturilor C 46.35 - Comerţul cu ridicata al produselor din tutun C 46.36 - Comerţul cu ridicata al zahărului, ciocolatei şi al produselor

zaharoase C 46.37 - Comerţul cu ridicata cu cafea, ceai, cacao şi condimente C 46.38 - Comerţul cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv peşte, crustacee şi moluşte C 46.39 - Comerţul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun G 46.4 - Comerţul cu ridicata al

bunurilor de consum C 46.41 - Comerţul cu ridicata al produselor textile C 46.42 - Comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei C 46.43 - Comerţul cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodăresc, al

aparatelor de radio şi al televizoarelor C 46.44 - Comerţul cu ridicata al produselor din ceramică, sticlărie şi al produselor de întreţinere C 46.45 - Comerţul cu ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie C 46.46 - Comerţul cu ridicata al

133

produselor farmaceutice C 46.47 - Comerţul cu ridicata al mobilei, covoarelor şi al articolelor de

iluminat C 46.48 - Comerţul cu ridicata al ceasurilor şi bijuteriilor C 46.49 - Comerţul cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc G 46.6 - Comerţul cu ridicata al

altor maşini, echipamente şi furnituri C 46.61 - Comerţul cu ridicata al maşinilor agricole, echipamentelor şi al

furniturilor C 46.62 - Comerţul cu ridicata al maşinilor-unelte C 46.63 - Comerţul cu ridicata al maşinilor pentru industria minieră şi

pentru construcţii C 46.64 - Comerţul cu ridicata al maşinilor pentru industria textilă şi al

maşinilor de cusut şi de tricotat C 46.65 - Comerţul cu ridicata al mobilei de birou C 46.66 - Comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente de birou C 46.69 - Comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente G 46.7 - Comerţul cu ridicata

specializat al altor produse C 46.71 - Comerţul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi

al produselor derivate C 46.72 - Comerţul cu ridicata al metalelor şi al minereurilor metalice C 46.73 - Comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de

construcţie şi echipamentelor sanitare C 46.74 - Comerţul cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie

pentru instalaţii sanitare şi de încălzire C 46.75 - Comerţul cu ridicata al produselor chimice C 46.76 - Comerţul cu ridicata al altor

134

produse intermediare C 46.77 - Comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor G 46.9 - Comerţul cu ridicata

nespecializat C 46.90 - Comerţul cu ridicata

nespecializat D 47 - Comerţul cu amănuntul, cu

excepţia autovehiculelor şi

motocicletelor G 47.1 - Comerţul cu amănuntul în

magazine nespecializate C 47.11 - Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse alimentare,

băuturi şi tutun C 47.19 - Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse nealimentare G 47.2 - Comerţul cu amănuntul al

produselor alimentare, băuturilor şi al

produselor din tutun, în magazine specializate C 47.21 - Comerţul cu amănuntul al fructelor şi al legumelor proaspete în magazine specializate C 47.22 - Comerţul cu amănuntul al cărnii şi al produselor din carne în

magazine specializate C 47.23 - Comerţul cu amănuntul al

peştelui, crustaceelor şi al moluştelor în magazine specializate C 47.24 - Comerţul cu amănuntul al pîinii, produselor de patiserie şi al

produselor zaharoase în magazine specializate C 47.25 - Comerţul cu amănuntul al băuturilor în magazine specializate C 47.26 - Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun în magazine specializate C 47.29 - Comerţul cu amănuntul al altor produse alimentare în magazine

135

specializate G 47.3 - Comerţul cu amănuntul al

carburanţilor pentru autovehicule în

magazine specializate C 47.30 - Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în

magazine specializate G 47.4 - Comerţul cu amănuntul al

echipamentului informatic şi de

telecomunicaţii în magazine

specializate C 47.41 - Comerţul cu amănuntul al calculatoarelor, unităţilor periferice şi

software-lui în magazine specializate C 47.42 - Comerţul cu amănuntul al echipamentului pentru telecomunicaţii în

magazine specializate C 47.43 - Comerţul cu amănuntul al echipamentelor audio/video în magazine specializate G 47.5 - Comerţul cu amănuntul al

altor produse casnice în magazine specializate C 47.51 - Comerţul cu amănuntul al textilelor în magazine specializate C 47.52 - Comerţul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din

sticlă şi al celor pentru vopsit în magazine specializate C 47.53 - Comerţul cu amănuntul al covoarelor, carpetelor, tapetelor şi al

altor acoperitoare de podea în magazine specializate C 47.54 - Comerţul cu amănuntul al articolelor şi al aparatelor electrocasnice

în magazine specializate C 47.59 - Comerţul cu amănuntul al mobilei, al articolelor de iluminat şi al

articolelor de uz casnic n.c.a. în magazine specializate G 47.6 - Comerţul cu amănuntul de

bunuri culturale şi recreative în

magazine specializate

136

C 47.61 - Comerţul cu amănuntul al cărţilor în magazine specializate C 47.62 - Comerţul cu amănuntul al ziarelor şi al articolelor de papetărie în

magazine specializate C 47.63 - Comerţul cu amănuntul al

înregistrărilor muzicale şi video în magazine specializate C 47.64 - Comerţul cu amănuntul al echipamentelor sportive în magazine specializate C 47.65 - Comerţul cu amănuntul al jocurilor şi jucăriilor în magazine

specializate G 47.7 - Comerţul cu amănuntul al

altor bunuri în magazine specializate C 47.71 - Comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei în magazine specializate C 47.72 - Comerţul cu amănuntul al încălţămintei şi al articolelor din piele în

magazine specializate C 47.73 - Comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice în magazine specializate C 47.74 - Comerţul cu amănuntul al articolelor medicale şi ortopedice în

magazine specializate C 47.75 - Comerţul cu amănuntul al produselor cosmetice şi de parfumerie în

magazine specializate C 47.76 - Comerţul cu amănuntul al florilor, plantelor şi al seminţelor; comerţ cu amănuntul al animalelor de companie

şi al hranei pentru acestea în magazine specializate C 47.77 - Comerţul cu amănuntul al ceasurilor şi bijuteriilor în magazine

specializate C 47.78 - Comerţul cu amănuntul al altor bunuri noi în magazine specializate C 47.79 - Comerţul cu amănuntul al bunurilor de ocazie vîndute prin magazine

137

G 47.8 - Comerţul cu amănuntul

efectuat prin standuri, chioşcuri şi

pieţe C 47.81 - Comerţul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi al produselor din tutun efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe C 47.82 - Comerţul cu amănuntul al textilelor, îmbrăcămintei şi încălţămintei

efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe C 47.89 - Comerţul cu amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe al altor

produse G 47.9 - Comerţul cu amănuntul

care nu se efectuează prin magazine, standuri, chioşcuri şi pieţe C 47.91 - Comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet C 47.99 - Comerţul cu amănuntul efectuat în afara magazinelor, standurilor, chioşcurilor şi pieţelor S I - ACTIVITĂŢI DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ D 55 - Hoteluri şi alte facilităţi de

cazare G 55.1 - Hoteluri şi alte facilităţi de

cazare similare C 55.10 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare G 55.2 - Facilităţi de cazare pentru

vacanţe şi perioade de scurtă durată C 55.20 - Facilităţi de cazare pentru

vacanţe şi perioade de scurtă durată G 55.3 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere C 55.30 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere G 55.9 - Alte servicii de cazare C 55.90 - Alte servicii de cazare D 56 - Restaurante şi alte activităţi

de servicii de alimentaţie

138

G 56.1 – Restaurante C 56.10 – Restaurante G 56.2 - Activităţi de alimentaţie

(catering) pentru evenimente şi alte

servicii de alimentaţie C 56.21 - Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente C 56.29 - Alte activităţi de alimentaţie G 56.3 - Baruri şi alte activităţi de

servire a băuturilor C 56.30 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor S L - TRANZACŢII IMOBILIARE D 68 - Tranzacţii imobiliare G 68.3 - Activităţi imobiliare pe

bază de tarife sau de contract C 68.31 - Activităţi ale agenţiilor imobiliare S M - ACTIVITĂŢI

PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE ŞI

TEHNICE D 74 - Alte activităţi profesionale,

ştiinţifice şi tehnice G 74.2 - Activităţi fotografice C 74.20 - Activităţi fotografice G 74.3 - Activităţi de traducere

scrisă şi orală (interpreţi) C 74.30 - Activităţi de traducere scrisă şi orală (interpreţi) S N - ACTIVITĂŢI DE SERVICII

ADMINISTRATIVE ŞI ACTIVITĂŢI

DE SERVICII DE SUPORT D 77 - Activităţi de închiriere G 77.1 - Activităţi de închiriere de

autovehicule C 77.11 - Activităţi de închiriere de autoturisme şi de autovehicule rutiere

uşoare C 77.12 - Activităţi de închiriere de autovehicule rutiere grele G 77.2 - Activităţi de închiriere de

bunuri personale şi gospodăreşti

139

C 77.21 - Activităţi de închiriere de bunuri recreaţionale şi de echipament

sportiv C 77.22 - Închiriere de casete video şi discuri (CD-uri, DVD-uri) C 77.29 - Activităţi de închiriere de alte bunuri personale şi gospodăreşti n.c.a. G 77.3 - Activităţi de închiriere de

alte maşini, echipamente şi de bunuri

tangibile C 77.31 - Activităţi de închiriere de maşini şi de echipamente agricole C 77.32 - Activităţi de închiriere de maşini şi de echipamente pentru

construcţii C 77.33 - Activităţi de închiriere de maşini şi de echipamente de birou

(inclusiv calculatoare) C 77.34 - Activităţi de închiriere de echipamente de transport pe apă C 77.35 - Activităţi de închiriere de echipamente de transport aerian C 77.39 - Activităţi de închiriere de alte maşini, echipamente şi de bunuri

tangibile n.c.a. D 79 - Activităţi ale agenţiilor

turistice şi ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi de asistenţă

turistică G 79.1 - Activităţi ale agenţiilor

turistice şi ale tur-operatorilor C 79.11 - Activităţi ale agenţiilor

turistice C 79.12 - Activităţi ale tur-operatorilor G 79.9 - Alte servicii de rezervare şi

de asistenţă turistică C 79.90 - Alte servicii de rezervare şi de asistenţă turistică D 81 - Activități de servicii pentru

clădiri și peisagistică G 81.2 - Activităţi de curăţenie

140

C 81.21 - Activităţi generale (nespecializate) de curăţenie interioară a

clădirilor C 81.22 - Activităţi specializate de curăţenie a clădirilor, mijloacelor de transport, maşinilor şi utilajelor C 81.29 - Alte activităţi de curăţenie n.c.a. D 82 - Servicii administrative, servicii de suport şi alte activităţi de

servicii prestate în principal întreprinderilor G 82.1 - Activităţi administrative şi

servicii de suport C 82.11 - Activităţi combinate de secretariat C 82.19 - Activităţi de fotocopiere, de pregătire a documentelor şi alte activităţi

specializate de secretariat S R - ARTĂ, ACTIVITĂŢI DE

RECREERE ŞI DE AGREMENT D 92 - Activităţi de jocuri de noroc

şi de pariuri G 92.0 - Activităţi de jocuri de

noroc şi de pariuri C 92.00 - Activităţi de jocuri de noroc şi de pariuri D 93 - Activităţi sportive, recreative

şi distractive G 93.1 - Activităţi sportive C 93.11 - Activităţi ale bazelor sportive C 93.12 - Activităţi ale cluburilor sportive C 93.13 - Activităţi ale centrelor de fitness C 93.19 - Alte activităţi sportive S S - ALTE ACTIVITĂŢI DE

SERVICII D 95 - Reparaţii de calculatoare,

articole personale şi de uz gospodăresc G 95.1 - Repararea calculatoarelor

141

şi a echipamentelor de comunicaţii C 95.11 - Repararea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice C 95.12 - Repararea echipamentelor de comunicaţii G 95.2 - Reparaţii de articole

personale şi de uz gospodăresc C 95.21 - Repararea aparatelor electronice de uz casnic C 95.22 - Repararea dispozitivelor de uz gospodăresc şi a echipamentelor

pentru casă şi grădină C 95.23 - Repararea încălţămintei şi a articolelor din piele C 95.24 - Repararea mobilei şi a furniturilor casnice C 95.25 - Repararea ceasurilor şi a bijuteriilor C 95.29 - Repararea articolelor de uz personal şi gospodăresc n.c.a. D 96 - Alte activităţi de servicii

personale G 96.0 - Alte activităţi de servicii

personale C 96.01 - Spălarea şi curăţarea (uscată) a articolelor textile şi a

produselor din blană C 96.02 - Coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare C 96.03 - Activităţi de pompe funebre şi similare C 96.04 - Activităţi de întreţinere corporală C 96.09 - Alte activităţi de servicii personale n.c.a.” Suplimentat, a se vedea argumentele expuse la art.288 pct.4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.4),

art.290 și art.291 alin.(1) lit.e) din Codul

fiscal al proiectului de lege Articolul 292. Cotele şi termenele de plată a taxelor locale 113. Articolul 292: Se propune stabilirea obligației 01.01.2017

142

(1) Termenele de plată a taxelor locale, de prezentare a dărilor

de seamă fiscale privind taxele locale pentru subiecţii impunerii sînt cele stabilite în anexa la prezentul titlu. Întreprinzătorul

individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr

mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu

depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de

T.V.A. prezintă, în termen de pînă la 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală

unificată privind taxele locale, cu excepţia celei stipulate la

art.291 lit.a) din Codul fiscal, în partea ce ţine de gospodăriile

ţărăneşti (de fermier), şi lit.n) a aceluiaşi articol, cu achitarea taxelor în acelaşi termen.

la alineatul (1), textul „ lit.a) din Codul fiscal, în partea ce

ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), şi” şi textul „a aceluiaşi articol” se exclud.

gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) de a

calcula şi achita de sine stătător obligaţiile fiscale privind taxele locale,

precum și a impozitului funciar și

impozitului pe bunurile imobiliare, neevaluate de organele cadastrale. Menționăm că, gospodăria ţărănească (de

fermier) reprezintă o formă de activitate

antreprenorială şi în multe cazuri face

parte din categoria agenţilor economici

mari. Totodată, evidenţa obligaţiilor fiscale

calcularea şi achitate la primării în cazul

gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) nu permite o evidenţă eficientă a plăţilor şi

ca urmare nu poate fi asigurată

plenitudinea calculării şi achitării plăţilor

de către gospodăriilor ţărăneşti (de

fermier). Concomitent, modificările se propun din

următoarele considerente : 1) are drept scop micşorarea numărul de

dări de seamă, 2) contravine prevederilor art.129, alin.(9); 3)contravine prevederilor art.187 şi

art.292 alin.(3); 4) subiectul care prezintă darea de seamă

şi subiecţii care achită taxele locale, sunt

diferite persoane, drept urmare conţinutul

dării de seamă poartă un caracter

informaţional, respectiv, către suma

calculată nu pot fi aplicate prevederile

titlului V capitolului 6 al Codului fiscal ,,Responsabilitatea de stingerea obligaţiei

fiscale”; 5) termenele de prezentare a dării de seamă sunt diferite. . Modificarea vizează art.292, art.293,

art.294, art.297 și art.298 din Codul

fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea

pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

143

(2) Cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea

administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii. (3) Dările de seamă aferente taxelor locale se prezintă utilizînd,

în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21).

la alineatul (2), după cuvîntul ,,cota” se introduce cuvîntul

,,concretă”. A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.3 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.3, art.292 alin.(2), din Codul fiscal al proiectului de lege

01.01.2017

Articolul 293. Modul de calculare (1) Calculul taxelor enumerate la art.291, cu excepţia celor

stipulate la lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de

fermier), la lit.k), n) şi p) se efectuează de către subiecţii

impunerii, în funcţie de baza impozabilă şi de cotele acestora. (2) Calculul taxelor stipulate la art.291 lit.a) – în partea ce ţine

de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n) şi p) se

efectuează de către organele împuternicite de autoritatea administraţiei publice locale. (3) Plata taxelor enumerate la art.291 se efectuează de subiecţii

impunerii. (4) În cazul în care obiectul impunerii stipulat la art.291 lit.e) şi

q) este amplasat parţial în zona drumului public şi/sau în zonele

de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor, taxa

se calculează de contribuabil în mod individual, proporţional

suprafeţei aflate pe teritoriul administraţiei publice locale.

114. Articolul 293: la alineatul (1), textul „la lit.a) – în partea ce ţine de

gospodăriile ţărăneşti (de fermier),” se exclude, iar după

cuvintele ,,de cotele” se introduce cuvîntul ,,concrete”; la alineatul (2), textul „ lit.a) – în partea ce ţine de

gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se exclude;

A se vedea argumentele expuse la art.292 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.292, art.293,



pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege. Suplimentar a se vedea argumentele expuse la art.288 pct.3) pct.31) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.3) și

pct.31), art.292 alin.(2), art.293 alin.(1) și

Anexa la titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

(5) În cazul obiectelor impunerii stipulate la art.291 lit.e), i), j) şi q), taxele aferente acestora se calculează din ziua indicată de

către autoritatea administraţiei publice locale în autorizaţiile

(coordonările) corespunzătoare eliberate de către aceasta şi pînă

în ziua în care autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase în modul stabilit de către autoritatea

administraţiei publice locale sau pînă în ziua în care a expirat termenul de valabilitate al acestora. Autoritatea administraţiei publice locale va prezenta,

trimestrial, inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său o informaţie cu privire la subiecţii impunerii care au primit autorizaţii (coordonări), cărora le-au fost suspendate, anulate, retrase autorizaţiile (coordonările) sau la care au expirat termenele de valabilitate al acestora, indicînd data la care au fost eliberate autorizaţiile (coordonările) şi data la care

autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase sau la care termenul de valabilitate a expirat.

alineatul (5), textul ,,lit.e)” se exclude, iar după textul

,,(coordonările)”, în toate cazurile, se completează cu

textul ,,/notificările”, iar după textul ,,(coordonări)” cu textul ,,/notificări”.

Completarea poartă un caracter

redacțional și are drept scop ajustarea

art.291 alin.(5) cu modificările operate la

Legea cu privire la comerţul interior

nr.231 din 23.09.2010 prin Legea nr.153 din 01.07.2016. Astfel, conform Legii nr.231 din 23.09.2010, anumite tipuri de activităţi

de comerţ pot fi desfășurate în baza

notificărilor privind iniţierea activităţii

de comerţ, ci nu în baza autorizațiilor.

La data publicării

Articolul 294. Plata taxelor locale (1) Subiecţii impunerii plătesc taxele locale la contul trezorerial

de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale.

115. La articolul 294 alineatul (2), textul „lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se

exclude.

A se vedea argumentele expuse la art.292 din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

lex:LPLP20160701153

lex:LPLP20160701153

144

(2) Taxele locale specificate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine

de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k) şi n) pot fi achitate nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.

Modificarea vizează art.292, art.293,

art.294, art.297 și art.298 din Codul fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea


Articolul 295. Scutirea de taxe Se scutesc de plata: a) tuturor taxelor locale – autorităţile publice şi instituţiile

finanţate de la bugetele de toate nivelurile; b) tuturor taxelor locale – misiunile diplomatice şi oficiile

consulare acreditate în Republica Moldova, precum şi

reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în

Republica Moldova, în baza principiului reciprocităţii, în

conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte; c) tuturor taxelor locale – Banca Naţională a Moldovei; d) taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul

unităţii administrativ-teritoriale – organizatorii licitaţiilor

desfăşurate în scopul asigurării rambursării datoriilor la credite,

acoperirii pagubelor, achitării datoriilor la buget, vînzării

patrimoniului de stat şi patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale; e) taxei de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile poştale; f) taxei pentru amenajarea teritoriului – fondatorii gospodăriilor

ţărăneşti (de fermier) care au atins vîrsta de pensionare; g) taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele care practică activităţi de pompe funebre şi acordă

servicii similare, inclusiv care confecţionează sicrie, coroane,

flori false, ghirlande; i) tuturor taxelor locale – proprietarii sau deţinătorii bunurilor

rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei.

116. Articolul 295 se completează cu litera j) cu următorul

cuprins: ,,j) taxei pentru amenajarea teritoriului și taxa pentru

unităţile comerciale şi/sau de prestări servici – persoanele fizice care desfășoară activități independente;”.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi



01.01.2017

Articolul 297. Atribuţiile autorităţii administraţiei publice

locale (7) Pentru taxele locale specificate la art.289 alin.(2) lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n) şi p), mecanismul de administrare a acestora se stabileşte de

către autoritatea administraţiei publice locale.

117. La articolul 297 alineatul (7), textul „lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se

exclude.


art.294, art.297 și art.298 din Codul fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea


01.01.2017

Articolul 298. Responsabilitatea 118. Articolul 298: A se vedea argumentele expuse la art.292 01.01.2017

145

(1) Responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a taxelor locale, cu excepţia celor stipulate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile

ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n) şi p), şi pentru prezentarea

dărilor de seamă fiscale revine contribuabililor. (2) Responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a taxelor locale stipulate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de

fermier), la lit.k), n) şi p), precum şi pentru prezentarea dărilor

de seamă respective către organele fiscale teritoriale, revine organelor împuternicite de autorităţile administraţiei publice

locale. (3) Inspectoratele fiscale de stat teritoriale exercită controlul

asupra modului în care autorităţile administraţiei publice locale execută prezentul titlu. (4) Taxele netransferate în termen sînt percepute conform legislaţiei.

la alineatul (1), textul „lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se exclude; la alineatul (2), textul „lit.a) – în partea ce ţine de

gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” şi textul: „ , precum

şi pentru prezentarea dărilor de seamă respective către

organele fiscale teritoriale, ” se exclude.

din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.292, art.293, art.294, art.297 și art.298 din Codul fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea


Anexă

Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare a dărilor de

seamă fiscale

Denumirea taxei

Baza impozabilă a

obiectului impunerii Unitatea de

măsură a cotei

Termenele de plată a

taxei şi de

prezentare a dărilor de

seamă fiscale

de către

subiecţii

impunerii şi

organele împuternicit

e 1 2 3 4

119. Anexa la titlul VII va avea următorul cuprins: ,,Anexă

Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare a

dărilor de seamă fiscale

Denumire

a taxei Baza impozabilă a

obiectului impunerii

Cota maximă Termenele de plată a taxei şi

de prezentare a dărilor de

seamă fiscale

de către

subiecţii

impunerii şi

organele împuternicite

1 2 3 4 a) Taxă

pentru amenajarea teritoriului

Numărul mediu

scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau

fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia

activează în

întreprinderile fondate, însă nu sînt

incluşi în efectivul

trimestrial de salariaţi, precum şi

120 lei anual pentru fiecare salariat şi/sau

fondator al întreprinderii, în cazul în care acesta activează

în întreprinderea fondată, însă nu

este inclus în efectivul trimestrial de

Trimestrial, pînă la data de

25 a lunii imediat următoare

trimestrului gestionar

A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.3) pct.31) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.3) și

pct.31), art.292 alin.(2), art.293 alin.(1) și

Anexa la titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi


01.01.2017

146

a) Taxă

pentru amenajarea teritoriului

Numărul mediu scriptic

trimestrial al salariaţilor şi/sau

fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia

activează în

întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în

efectivul trimestrial de salariaţi

Lei anual pentru fiecare salariat şi/sau

fondator al întreprinderii, în cazul în care acesta activează în

întreprinderea fondată, însă

nu este inclus în efectivul trimestrial de salariaţi

Trimestrial, pînă la data

de 25 a lunii imediat următoare


b) Taxă de

organizare a licitaţiilor şi

loteriilor pe teritoriul unităţii

administrativ-teritoriale

Venitul din vînzări ale

bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea

biletelor de loterie emise

% Trimestrial, pînă la data



c) Taxă de

plasare (amplasare) a publicităţii

(reclamei)


serviciilor de plasare şi/sau difuzare a

anunţurilor publicitare

prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice,

telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV,

internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), cu

excepţia amplasării

publicităţii exterioare

% Trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare


d) Taxă de

aplicare a simbolicii locale


produselor fabricate cărora li se aplică

simbolica locală




e) Taxă

pentru unităţile

comerciale şi/sau de

prestări

servicii

Suprafaţa ocupată de

unităţile de comerţ

şi/sau de prestări

servicii

Lei anual pentru fiecare unitate de comerţ şi/sau

de prestări

servicii




persoanele ce desfăşoară activitate profesională conexă

sectorului justiţiei

salariaţi, precum şi persoanele ce

desfăşoară activitate profesională

conexă sectorului

justiţiei b) Taxă de

organizare a licitaţiilor

şi loteriilor

pe teritoriul unităţii

administrativ-teritoriale

Venitul din vînzări

ale bunurilor declarate la licitaţie

sau valoarea biletelor de loterie emise

0,1 % Trimestrial, pînă la data de



c) Taxă de

plasare (amplasare) a publicităţii

(reclamei)


ale serviciilor de plasare şi/sau

difuzare a anunţurilor

publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele

telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV,

internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), cu

excepţia amplasării

publicităţii

exterioare

5 % Trimestrial, pînă la data de



d) Taxă de

aplicare a simbolicii locale


ale produselor fabricate cărora li se

aplică simbolica

locală

0,1 % Trimestrial, pînă la data de



e) Taxă

pentru unităţile

comerciale şi/sau de

prestări

servicii

Unităţile de comerţ

şi/sau de prestări

servicii

mun. Chișinău -50000 lei anual pentru fiecare unitate de comerț/prestări

servicii (cu excepția




147

f) Taxă de

piaţă Suprafaţa terenului

pieţei şi a clădirilor,

construcţiilor a căror

strămutare este

imposibilă fără

cauzarea de prejudicii destinaţiei lor

Lei anual pentru fiecare metru pătrat

Trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare


g) Taxă

pentru cazare


serviciilor de cazare prestate de structurile cu funcţii de cazare




h) Taxă

balneară Venitul din vînzări ale

biletelor de odihnă şi

tratament




i) Taxă

pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe

teritoriul municipiilor, oraşelor şi

satelor (comunelor)

Numărul de unităţi de

transport Lei lunar pentru fiecare unitate de transport, în funcţie de

numărul de

locuri




j) Taxă

pentru parcare

Suprafaţa parcării Lei anual pentru fiecare metru pătrat




k) Taxă de la

posesorii de cîini

Numărul de cîini aflaţi

în posesiune pe parcursul unui an

Lei anual pentru fiecare cîine, în funcţie de

numărul de

cîini aflaţi în

posesiune

Conform condiţiilor

stabilite de autoritatea administraţiei

publice locale

n) Taxă

pentru parcaj Locul de parcaj Lei pentru

fiecare loc de parcaj



publice locale

activităţile legate

de jocurile de noroc şi pariuri) - 1000 000 lei pentru unitățile legate de jocurile de noroc şi pariuri. Mun. Bălți 30000 lei anual pentru fiecare unitate de comerț/prestări

servicii (cu excepția activităţile legate

de jocurile de noroc şi pariuri) - 1000 000 lei pentru unitățile legate de jocurile de noroc şi

pariuri. Orașe, comune

(sate) 10000 lei anual pentru fiecare unitate de comerț/prestări

servicii (cu excepția activităţile legate

de jocurile de noroc şi pariuri) - 500 000 lei pentru unitățile legate de jocurile de noroc şi

pariuri. f) Taxă de

piaţă Suprafaţa terenului

pieţei şi a clădirilor,

construcţiilor a

căror strămutare

este imposibilă fără

cauzarea de prejudicii destinaţiei

lor

Mun. Chișinău -350 lei anual pentru 1 m 2

Mun. Bălți -250 lei anual pentru 1 m 2

Orașe, comune

(sate) 150 lei anual pentru 1 m 2




g) Taxă

pentru Venitul din vînzări

ale serviciilor de 5 % Trimestrial,

pînă la data de

148

p) Taxă

pentru salubrizare

Numărul de persoane

fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu,

în funcţie de

apartament şi bloc sau

casă la sol

Lei lunar pentru fiecare domiciliat înscris la adresa respectivă

Conform condiţiilor stabilite de autoritatea administraţiei

publice locale q) Taxă

pentru dispozitivele publicitare

Suprafaţa feţei (feţelor)

dispozitivului publicitar

Lei anual pentru fiecare metru pătrat




Notă: În lipsa obiectului impunerii în perioada gestionară, nu

se prezintă dare de seamă fiscală.

cazare cazare prestate de structurile cu funcţii

de cazare



h) Taxă

balneară Venitul din vînzări

ale biletelor de odihnă şi tratament

1 % Trimestrial, pînă la data de



i) Taxă pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe

teritoriul municipiilor, oraşelor

şi satelor

(comunelor)

Numărul de unităţi

de transport - 850 lei lunar pentru fiecare autoturism cu capacitatea de pînă la 9 locuri; - 1700 lei lunar pentru fiecare autobuz cu capacitatea de 10 pînă la 16 locuri; - 2500 lunar pentru fiecare autobuz cu capacitatea de peste 16 locuri




j) Taxă

pentru parcare

Suprafaţa parcării 20 lei anual pentru fiecare metru pătrat




k) Taxă de

la posesorii de cîini

Numărul de cîini

aflaţi în posesiune

pe parcursul unui an

300 lei anual pentru fiecare cîine



publice locale n) Taxă

pentru parcaj

Locul de parcaj 30 lei pentru fiecare loc de parcaj



publice locale p) Taxă

pentru salubrizare

Numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca

domiciliu, în funcţie

de apartament şi

bloc sau casă la sol

30 lei lunar pentru fiecare domiciliat înscris la adresa respectivă



publice locale

149

q) Taxă

pentru dispozitivele publicitare

Suprafaţa feţei

(feţelor)

dispozitivului publicitar

700 lei anual pentru fiecare metru pătrat




Notă: În lipsa obiectului impunerii în perioada gestionară, nu se

prezintă dare de seamă fiscală.

Articolul 318. Modul de calculare şi achitare a taxei (1) Taxa se calculează de plătitor de sine stătător şi se achită la

bugetul unităţii administrativ-teritoriale pentru fiecare trimestru separat. (2) La calcularea taxei se iau în considerare volumul extracţiei

mineralului util şi pierderile suportate în procesul de extracţie a

acestuia. (3) Pierderile suportate în procesul de extracţie a mineralelor

utile se reportează la consumuri sau cheltuieli. (4) La pierderile suportate în procesul de extracţie a mineralelor

utile nu se atribuie pierderile tehnologice în pilonii de protecţie

şi tavanul excavaţiilor miniere subterane care, conform

proiectului, asigură securitatea oamenilor şi exclud prăbuşirea

suprafeţei terestre.

120. La articolul 318 alineatul (3) cuvîntul „consumuri”

se înlocuieşte cu cuvîntul „costuri”. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),





01.01.2017

Articolul 341. Modul de calculare şi de achitare a taxei (1) Taxa se calculează de către subiectul impunerii de sine

stătător, în funcţie de obiectul impunerii şi de cota impunerii. (2) În cazul apariţiei divergenţelor privind aprecierea

caracteristicilor tehnice ale autovehiculelor, inclusiv ale celor reutilate, concluziile de specialitate le prezintă organul abilitat

al administraţiei publice centrale. (3) Taxa se achită de către subiectul impunerii, cu întocmirea

documentului de plată. (4) Taxa se calculează ţinîndu-se cont de caracteristicile tehnice ale autovehiculului, specificate în certificatul de înmatriculare al acestuia, şi se indică în documentul de plată. (5) Taxa se achită pentru autovehiculele care se află în posesia

subiectului impunerii la data apariţiei obligaţiei de achitare a

taxei. Taxa nu se achită pentru: – autovehiculele rebutate, precum şi pentru cele neexploatate

provizoriu, scoase din circulaţie sau cele radiate din evidenţa

organelor abilitate cu ţinerea evidenţei autovehiculelor; – autovehiculele nefolosite de către persoanele fizice cetăţeni. Dacă pentru aceste autovehicule taxa a fost achitată pînă la data

radierii din evidenţă/scoaterii din circulaţie, taxa achitată nu se

121. La articolul 341, alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Taxa se achită de către subiectul impunerii, cu întocmirea documentului de plată, în care se indică

obligatoriu numărul de identificare (VIN-Cod), tipul şi

marca autovehiculului.”.

Modificarea are drept scop eliminarea problemelor ce ţin de înregistrarea

primară a autovehiculului, cînd numărul de înmatriculare nu este încă atribuit. Lipsa plăcilor cu numere de

înmatriculare naţionale face imposibilă

achitarea taxei anticipată. Totodată, achitarea taxei cu reflectarea

VIN-Codului, va contribui atît la eficientizarea procesului de administrare, cît şi la facilitarea procesului de

confirmare a plăţii taxei în condiţiile în care contribuabilul înstrăinează

autovehiculul sau solicită restituirea

sumei achitate în plus. În versiunea actuală se constată unele

dificultăţi în procesul de administrare la identificarea cauzelor privind neachitarea taxei.

01.01.2017

150

restituie. (6) În cazul înstrăinării autovehiculului pentru care taxa pe perioada fiscală curentă a fost achitată, noul posesor nu achită

taxa, iar fostului posesor nu i se restituie taxa achitată. (7) Pentru autovehiculele care, în baza legii sau a unui act juridic, se află în posesia unei alte persoane decît proprietarul

(uzufruct, uz, locaţiune, leasing, procură, gaj etc.), taxa se

calculează şi se achită de către posesor, în condiţiile în care

pentru perioada fiscală curentă nu a fost calculată şi achitată de

către proprietar sau posesorul anterior. (8) Pentru autovehiculele mixte, taxa se calculează la cota celei

mai mari taxe dintre taxa calculată în conformitate cu cotele

stabilite la pct.2, taxa calculată în conformitate cu cotele stabilite la pct.6 şi taxa calculată în conformitate cu cotele stabilite la pct.7 din anexa nr.1 la prezentul titlu, pornind de la categoria autovehiculului şi caracteristicile tehnice ale acestuia,

specificate în certificatul de înmatriculare. (81) Dacă autovehiculul mixt, în urma reutilării, nu mai poate fi

calificat ca microbuz/autobuz, taxa, în baza caracteristicilor tehnice ale autovehiculului, se calculează la cota celei mai mari

taxe dintre taxa calculată, în conformitate cu cotele stabilite la pct.2 şi 6 din anexa nr.1 la prezentul titlu. (9) Pentru autovehiculele care, conform legislaţiei, sînt supuse

testării tehnice obligatorii de două ori pe an, subiecţii impunerii

achită taxa, în rate egale, la data cînd autovehiculele sînt supuse testării tehnice obligatorii. (10) Taxa se achită indiferent de rezultatele testării tehnice

obligatorie. Dacă, în urma testării tehnice obligatorie,

autovehiculul a fost interzis în exploatare, taxa nu se restituie. În cazul în care taxa a fost achitată şi autovehiculul nu a trecut

testarea tehnică obligatorie din cauza necorespunderii lui

normelor stabilite, la supunerea repetată a autovehiculului

testării tehnice obligatorie în aceeaşi perioadă fiscală de

gestiune, taxa nu se achită. (11) Suma taxei plătită în plus se trece în contul taxei pasibile

de achitare în perioada fiscală următoare sau se restituie

subiectului impunerii în modul stabilit. Articolul 3483. Cotele impunerii (1) Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.21 la prezentul titlu, fiind exprimate în euro. (2) În cazul în care pe teritoriul Republicii Moldova se depistează autovehicule neînmatriculate în Republica Moldova

fără vinietă sau se constată că perioada de valabilitate a vinietei

a fost depăşită, organul de poliţie sau echipa mobilă a

122. La articolul 3483 la alineatul (3), cuvintele „organul vamal” se înlocuieşte cu textul „Poliţia de Frontieră”.

Conform art.403 din Codul Contravenţional nr.218 din 24.10.2008,

organul vamal nu mai constituie agent constatator pentru încălcările prevăzute

la art.2873 din acelaşi Cod şi respectiv nu

este în drept să aplice sancţiuni în baza

articolului dat, fiind prerogativa

01.01.2017

151

serviciului vamal întocmeşte un proces-verbal de constatare a lipsei dovezii achitării taxei în cauză sau privind depăşirea perioadei de valabilitate a taxei şi transmite o copie a acestuia

autorităţii abilitate a administraţiei publice centrale. (3) În cazul în care la ieşirea din ţară se depistează autovehicule

neînmatriculate în Republica Moldova care s-au aflat pe teritoriul ţării fără vinietă sau se constată că perioada de

valabilitate a vinietei a fost depăşită, organul vamal calculează

taxa în cauză conform alin.(1) şi nu permite trecerea frontierei

de stat fără prezentarea documentului de plată ce confirmă

achitarea taxei şi a amenzilor.

Ministerului Afacerilor Interne, conform art.400 din Codul Contravenţional. Astfel, în cazul în care la ieşirea din ţară

se depistează autovehicule

neînmatriculate în Republica Moldova care s-au aflat pe teritoriul ţării fără

vinietă sau se constată că perioada de

valabilitate a vinietei a fost depăşită, se

propune ca responsabilitatea pentru calcularea, încasarea şi aplicarea

sancţiunii aferente vinietei să se

transmită de la organul vamal în

competenţa Poliţiei de Frontieră. Articolul 361. Modul de calculare şi de achitare a taxei, de

prezentare a dărilor de seamă (1) Pentru obiectivele de publicitate exterioară amplasate în

zona drumului public şi/sau zonele de protecţie a acestuia din

afara perimetrului localităţilor, taxa se calculează prin

înmulţirea cotei taxei cu: a) numărul de proiecte prezentate, în cazul obiectelor impunerii de la pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la prezentul titlu; b) fiecare metru pătrat de suprafaţă publicitară, în cazul

obiectelor impunerii de la pct.3 din anexa nr.6 la prezentul titlu. (2) La calcularea taxei se iau în calcul ambele suprafeţe

publicitare ale obiectivului (recto şi verso). (3) Sumele taxelor achitate pentru obiectele impunerii specificate la pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la prezentul titlu nu

se restituie în cazul refuzului de eliberare a autorizaţiei pentru amplasarea obiectivului de publicitate exterioară. (4) Taxa se achită pînă la efectuarea acţiunilor specificate la

pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la prezentul titlu şi pînă la

eliberarea autorizaţiei pentru amplasarea obiectivelor

specificate la pct.3 din această anexă. (5) Pentru perioada fiscală în care a fost solicitată autorizaţia de

amplasare a obiectivului de publicitate exterioară, taxa se

calculează de către organul abilitat al administraţiei publice

centrale, care trebuie să prezinte inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune, o informaţie privind

subiecţii impunerii şi sumele calculate şi achitate ale taxei, în

forma stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În acest caz, subiecţii impunerii prezintă inspectoratului fiscal de stat

teritorial de la sediul lor, pînă la data de 25 a lunii imediat

următoare trimestrului de gestiune în care au obţinut autorizaţia

123. Articolul 361: la alineatul (5), propoziţia a doua şi a treia se exclud;

Modificările au drept scop executarea

Planului de acţiuni pentru implementarea în anii 2016-2017 a Strategiei reformei cadrului de reglementare a activităţii de

întreprinzător, prin reducerea numărului

de declaraţii (rapoarte) şi simplificarea

procesului de declararea de către

contribuabili a obligaţiilor fiscale. În acest sens, se propune excluderea obligativității prezentării dării de seamă

privind taxa calculată pînă la date de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de

gestiune în care au obţinut autorizaţia de amplasare a obiectivelor de publicitate exterioară. Astfel, darea de seamă

privind suma taxei calculate pentru anul curent, precum şi privind sumele taxei

achitate în anul precedent la eliberarea autorizaţiei, se prezintă de către subiectul

impunerii anual, pînă la 25 martie a

perioadei fiscale curente. Modificarea vizează art.361 și art.366

din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

152

de amplasare a obiectivului, o dare de seamă privind taxa

calculată. Darea de seamă privind taxa calculată se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21). (6) Pentru perioadele fiscale următoare, subiectul impunerii calculează taxa de sine stătător şi o achită, prin intermediul

instituţiilor financiare, printr-o plată unică, pînă la data de 25

martie a perioadei fiscale curente. În acest caz, subiectul impunerii prezintă: a) pînă la data de 25 martie a perioadei fiscale curente, inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său (în cazul

filialelor/subdiviziunilor – de la sediul întreprinderii care le-a creat) o dare de seamă privind taxa calculată. (7) Agenţii economici abilitaţi să exploateze sectoare ale drumurilor din afara perimetrului localităţilor în a căror zonă de

protecţie sînt amplasate obiective de publicitate exterioară

transmit, pînă la data de 25 martie a perioadei fiscale curente,

inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul lor o informaţie privind fiecare obiect şi subiect al impunerii, în

forma stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe

lîngă Ministerul Finanţelor. (8) În cazul în care terenul ocupat de obiectivul de publicitate exterioară este situat parţial în zona drumului public şi/sau

zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului

localităţilor, taxa se calculează pornind de la raportul dintre suprafaţa de teren aflată în zona de protecţie a drumurilor şi

suprafaţa totală a terenului ocupat de obiectiv, la care se aplică

cota corespunzătoare a taxei. (9) Dacă obiectivul de publicitate exterioară a fost amplasat sau

a fost retras pe parcursul perioadei fiscale, taxa se calculează

din ziua în care a fost obţinută autorizaţia sau, respectiv, pînă în

ziua în care obiectivul a fost retras în modul stabilit de organul abilitat al administraţiei publice centrale.

alineatul (6) va avea următorul cuprins: „(6) Pentru perioadele fiscale următoare, subiectul

impunerii calculează taxa de sine stătător şi o achită, prin

intermediul instituţiilor financiare, printr-o plată unică,

pînă la data de 25 martie a perioadei fiscale curente. Darea de seamă privind suma taxei calculate pentru anul curent,

precum şi privind sumele taxei achitate în anul precedent

la eliberarea autorizaţiei, se prezintă de către subiectul

impunerii anual, pînă la 25 martie a perioadei fiscale

curente. Darea de seamă privind taxa calculată se prezintă

utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187

alin.(21).”.

Articolul 366. Modul de calculare şi de achitare a taxei, de

prezentare a dărilor de seamă (1) Pentru obiectivele de prestare a serviciilor rutiere amplasate în zona drumului public şi/sau zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor, taxa se calculează prin: a) înmulţirea cotei taxei cu numărul de proiecte prezentate, în

cazul obiectelor impunerii specificate la pct.1 şi pct.2 din anexa

nr.6 la prezentul titlu; b) înmulţirea cotei taxei cu numărul: - contoarelor de evidenţă a combustibilului livrat, în cazul

obiectului impunerii specificat la pct.4 lit.a) din anexa nr.6 la

124. Articolul 366: la alineatul (3), propoziţia a doua şi a treia se exclud;

A se vedea argumentele expuse la Modificarea vizează art.361 din Codul

fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.361 și art.366

din Codul fiscal al proiectului de lege.

01.01.2017

153

prezentul titlu; - posturilor de prestare a serviciilor, în cazul obiectului impunerii specificat la pct.4 lit.b) din anexa nr.6 la prezentul titlu; - punctelor de vulcanizare; c) înmulţirea cotei taxei cu numărul de obiective amplasate, în

cazul obiectelor impunerii specificate la pct.4 lit.d) şi e) din

anexa nr.6 la prezentul titlu. (2) Taxa se achită pînă la efectuarea acţiunilor specificate la

pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la prezentul titlu şi pînă la

eliberarea autorizaţiei pentru amplasarea obiectivelor

specificate la pct.4 din această anexă. (3) Pentru perioada fiscală în care a fost solicitată autorizaţia de amplasare a obiectivului de prestare a serviciilor rutiere, taxa se calculează de către organul abilitat al administraţiei publice

centrale, care trebuie să prezinte inspectoratului fiscal de stat

teritorial de la sediul său, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune, o informaţie privind

subiecţii impunerii şi sumele calculate şi achitate ale taxei, în

forma stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În acest caz, subiecţii impunerii prezintă inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul lor, pînă la data de 25 a lunii imediat

următoare trimestrului de gestiune în care au obţinut autorizaţia

de amplasare a obiectivului, o dare de seamă privind taxa

calculată. Darea de seamă privind taxa calculată se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21). (4) Pentru perioadele fiscale următoare, subiectul impunerii

calculează taxa de sine stătător şi o achită, prin intermediul instituţiilor financiare, printr-o plată unică, pînă la data de 25

martie a perioadei fiscale curente. În acest caz, subiectul impunerii prezintă: a) pînă la data de 25 martie a perioadei fiscale curente,

inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său (în cazul

filialelor/subdiviziunilor – de la sediul întreprinderii care le-a creat) o dare de seamă privind taxa calculată. (5) Agenţii economici abilitaţi să exploateze sectoarele de drum în a căror zonă de protecţie sînt amplasate obiective de prestare a serviciilor rutiere transmit, pînă la data de 25 martie a

perioadei fiscale curente, inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul lor o informaţie privind fiecare obiect şi subiect al

impunerii, în forma stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor. (6) În cazul în care terenul ocupat de obiectivele de prestare a

alineatul (4) va avea următorul cuprins: „(4) Pentru perioadele fiscale următoare, subiectul

impunerii calculează taxa de sine stătător şi o achită, prin

intermediul instituţiilor financiare, printr-o plată unică,

pînă la data de 25 martie a perioadei fiscale curente. Darea de seamă privind suma taxei calculată pentru anul curent,

precum şi privind sumele taxei achitate în anul precedent

la eliberarea autorizaţiei, se prezintă de către subiectul

impunerii anual, pînă la 25 martie a perioadei fiscale

curente. Darea de seamă privind taxa calculată se prezintă

utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21).”.

154

serviciilor rutiere (inclusiv intrările şi ieşirile, căile de acces şi

parcările) este situat parţial în zona drumului public şi/sau zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului

localităţilor, taxa se calculează pornind de la raportul dintre

suprafaţa de teren aflată în zona de protecţie a drumurilor şi

suprafaţa totală a terenului ocupat de obiectiv, la care se aplică

cota corespunzătoare a taxei. (7) Dacă obiectivul de prestare a serviciilor rutiere a început să

funcţioneze sau a fost lichidat pe parcursul perioadei fiscale,

taxa se calculează, în modul stabilit, din ziua în care obiectivul

a început să funcţioneze sau, respectiv, pînă în ziua în care

obiectivul a încetat să funcţioneze. Se consideră că obiectivul a

încetat să funcţioneze din data retragerii autorizaţiei de către

organul abilitat al administraţiei publice centrale. (8) Taxele achitate pentru obiectele impunerii specificate la pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la prezentul titlu nu se restituie în

cazul refuzului de eliberare a autorizaţiei pentru amplasarea

obiectivului. (9) Organul abilitat al administraţiei publice centrale prezintă

inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său,

trimestrial, o informaţie cu privire la subiecţii impunerii cărora

le-au fost retrase autorizaţiile, indicînd şi data retragerii

autorizaţiilor. (10) Organul abilitat al administraţiei publice centrale prezintă

inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său, trimestrial, o informaţie cu privire la subiecţii impunerii care şi-au retras obiectivele, indicînd şi data la care obiectivele au fost

retrase în modul stabilit de acesta. Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale

Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997

Art.II. – Articolul 24 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007) se modifică

după cum urmează:

Articolul 24 Dispoziţii finale şi tranzitori (7) Nu se impozitează, pînă la 1 ianuarie 2020, dobînzile

persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare, valorile mobiliare corporative sub formă de

obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile

bancare, precum şi de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale

cetăţenilor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.

la alineatul (7), textul ,,depozitele bancare, valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile

mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum

ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare,

precum şi de la depunerile membrilor pe conturile de

economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor” se înlocuiește cu textul ,,:depozitele bancare; valorile mobiliare corporative sub formă de

obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sînt instrumente ale

pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit

şi cambiile bancare; precum şi de la depunerile membrilor


redacțional și are drept scop

concretizarea faptului că scutirea de la

achitarea impozitului pe venitul cetățenilor sub formă de dobînzi din depozitele bancare, valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi

valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele

bancare de depozit şi cambiile bancare,

precum şi de la depunerile membrilor pe

La data publicării

155

pe conturile de economii personale în asociaţiile de

economii şi împrumut ale cetăţenilor;”; conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor, se acordă numai pentru cele

amplasate te teritoriul Republicii Moldova.

(16) La calcularea impozitului pe venit, agenţii economici au

dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată

prin înmulţirea salariului mediu anual pe ţară din anul

precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului

scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de

anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu anual pe ţară în anul precedent se stabileşte în baza

comunicatului Biroului Naţional de Statistică. Creşterea

numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent acestuia se determină ca depăşire a numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de numărul scriptic mediu al salariaţilor din

anul precedent.

la alineatul (16), cuvîntul ,,anual” se înlocuieşte cu

cuvîntul ,,lunar”, iar cuvintele ,,numărului scriptic mediu al salariaţilor” se înlocuiesc, în toate cazurile, cu cuvintele

,,numărului mediu al salariaţilor”;


redacțional și are drept scop evitarea

interpretărilor duale a normelor date. Concomitent, se racordează noțiunile utilizate în Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului

fiscal la indicatorii statistici utilizați în

metodologiile aprobate de Biroul Naţional de Statistică.

La data publicării

(21) Se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime

nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe

anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror

activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde

activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ

următoarele condiţii:

alineatul (21): în prima propoziție după cuvintele ,,venit lunar” se

completează cu textul ”(stabilit de contractul individual de

muncă)”;

Propunerea este în scop de concretizare pentru care parte de venituri se aplică

facilitatea fiscală. Răsfrângerea facilității

fiscale asupra facilităților fiscale stabilite

de art. 19 din Codul fiscal, diminuează

obligațiile aferente impozitului pe venit.

01.01.2017

a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării

facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul

public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere

de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate,

precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30

de zile calendaristice; b) ponderea venitului agentului economic din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări; c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la

anexa nr.2; d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului; e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală

prevăzută la art.34 din Codul fiscal. Venitul lunar ce depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv se consideră venit neimpozabil. Pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit

prevăzută în prezentul alineat sînt necesare următoarele

documente justificative:

la litera b), după cuvântul ,,economic” se introduc

cuvintele ,,pentru anul precedent”; după alineatul unu se completează cu textul ,,Limita

venitului impozabil se aplică pentru salariul calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la

momentul achitării prin metoda cumulativă cu aplicarea

cotelor stabilite la art.15 lit.a) din Cod. Dacă într-o lună se

achită venitul pentru cîteva perioade, limita venitului

În redacția actuală, legea nu

reglementează momentul în care această

pondere urmează să fie calculată de către

agentul economic, ceea ce prezumă că aceasta urmează de a fi determinată la

momentul aplicării facilităților fiscale.

Ținând cont că pentru entitate apriori

perioada fiscală este anul calendaristic,

iar pentru determinarea obligației

aferente impozitului pe venit din salariu este luna calendaristică, se

concluzionează ca aprecierea

indicatorului de 50% trebuie realizată în

fiecare lună. În aceste condiții în decursul

unui an, ar putea fi situația cînd asupra

veniturilor angajatului se va aplica atît regimul general cît și cel facilitar, ceea ce implică costuri pentru contribuabil. În

acest sens de a nu perturba și impactul

asupra obligațiilor fiscale ale angajatului

01.01.2017

156

- actul de constituire al agentului economic; - contractul individual de muncă; - organigrama angajatorului; - fişa postului; - copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o

instituţie de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau

diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt din

străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova

conform legislaţiei în vigoare; - carnetul de muncă sau copia de pe carnetul de muncă; - statul de plată întocmit pentru angajaţii agentului economic; - confirmarea scrisă a angajatului privind netransmiterea scutirii

personale prevăzute la art.34 din Codul fiscal soţiei (soţului), cu

indicarea locului de muncă al soţiei (soţului). Veniturile, altele decît cele scutite de impozitul pe venit conform prezentului alineat, obţinute de angajaţii de

specialităţile indicate la anexa nr.2 se impozitează în modul

general prevăzut în Codul fiscal, titlurile I şi II, cu privarea

dreptului de a folosi scutirile conform art.33, 34 şi 35 din Codul

fiscal. Înlesnirea fiscală prevăzută în prezentul alineat se acordă la

veniturile salariale obţinute la locul de muncă în baza unui

contract individual de muncă. Agentul economic ai cărui angajaţi beneficiază de prevederile

prezentului alineat urmează să prezinte la organul fiscal în a cărui rază se deserveşte o informaţie privind faptul dat, în forma

şi în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Răspunderea pentru nerespectarea condiţiilor prevăzute în

prezentul alineat privind neimpozitarea veniturilor angajaţilor

revine exclusiv agentului economic angajator, acesta fiind obligat să achite la buget impozitul pe venit calculat conform

principiilor generale, majorările de întîrziere, precum şi

sancţiunile fiscale aferente. Prevederile prezentului alineat se aplică pînă în perioada fiscală

2016 inclusiv.

impozabil se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei

luni în parte.”; alineatul patru în final se completează cu o nouă propoziție cu următorul text: ,,În categoria altor venituri se includ veniturile primite de către angajat de la angajatorul propriu, cu excepţia

veniturilor salariale faţă de care se aplică facilităţile

menţionate sau, de la alţi subiecţi pe parcursul anului

fiscal.”; după alineatul 5 se introduce textul ,,Impozitul pe venit

stabilit prin prezentul alineat scutește beneficiarul veniturilor de la includerea lor în componența venitului

brut.”; cifra ,,2016” se înlocuiește cu cifra ,,2020”.

se propune introducerea unui termen de referință. Propunerea este în scop de concretizare a modului de aplicare venitului impozabil, în cazul în care în decursul unei perioade (luna calendaristică) se achită venitul

aferent cîtorva perioade. În situația în care angajatul obține

venituri suplimentare și în condițiile art.83 are obligația de depunere a

declarației cu privire la impozitul pe venit, prin recalcul, se calculează

obligație fiscală suplimentară, în

contextul venitului ce depășește plafonul

stabilit de art. 15 din Cod, astfel nerespectând-se principiul stabilit de facilitatea fiscală în cauză. Se propune extinderea facilităţilor fiscale

prevăzute în prezent pentru companii IT

şi angajaţii acestora pînă în anul 2020

inclusiv, în vederea asigurării unui mediu

de afaceri previzibil şi favorabil în

industria IT. Măsura are drept scop asigurarea unui

mediu de afaceri previzibil şi climatului

investiţional favorabil în industria IT. Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal

Art.III. - Articolul 28 din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (republicată în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială

din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi completările

ulterioare, se modifică şi se completează după cum

urmează:

Articolul 28. Scutirea de taxa vamală la litera q2): A se vedea argumentele expuse la art.103 La data

157

Sînt scutite de taxa vamală: q2) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea

lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în

modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. Modul de aplicare

a facilităţilor fiscale respective se stabileşte printr-un regulament aprobat de Guvern. La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea

lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se raportează la

costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor

executate. Activele materiale pe termen lung care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar

pe parcursul a 3 ani de la data validării declaraţiei vamale

respective, cu excepţia cazului în care aceste active materiale pe

termen lung sînt exportate, dacă anterior au fost importate şi nu

au suferit modificări în afara uzurii normale. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se

transmit în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau

financiar pînă la expirarea a 3 ani, taxa vamală se calculează şi

se achită de către beneficiar (cumpărător) de la valoarea în

vamă a acestor active la momentul depunerii declaraţiei

vamale;

textul „comercializate, transmise în arendă, locaţiune,

uzufruct, leasing operaţional sau financiar” se înlocuieşte

cu textul „înstrăinate sau transmise în folosinţă atît integral, cît şi părţi componente ale acestora”; textul „se comercializează, se transmit în arendă, locaţiune,

uzufruct, leasing operaţional sau financiar” se înlocuieşte

cu textul „se înstrăinează sau se transmit în folosinţă atît

integral, cît şi părţi componente ale acestora”.

alin.(1) pct.29) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.103 alin.(1)

pct.29) din Codul fiscal şi art.28 lit. q2) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.

publicării

p) timbrele de acciz de la poziţia tarifară 490700100, importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;

la litera p), poziţia tarifară „490700100” se înlocuieşte cu poziţia tarifară „490700”;

A se vedea argumentele expuse la art.103 alin.(1) pct.21) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.103 alin.(1) pct.21) din Codul fiscal şi art.28 lit.p) din Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege

La data publicării

Legea pentru punere în aplicare a titlului III nr.1417-XIII din 17.12.1997.

Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii

(6) Se scutesc de T.V.A. livrările de energie electrică

achiziţionată şi furnizată operatorului reţelei de transport şi de

sistem, operatorilor reţelelor de distribuţie şi furnizorilor

energiei electrice sau achiziţionată de operatorul reţelei de

transport şi de sistem, operatorii reţelelor de distribuţie şi

furnizorii energiei electrice, precum şi livrărilor de energie

electrică şi de gaze naturale, de servicii de telecomunicaţii, de

Art.IV. - Articolul 4 alineatul (6) din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează

după cum urmează:

Modificarea are caracter redacţional şi

prevede acordarea scutirii de TVA pentru livrările de energie electrică achiziţionată

şi furnizată operatorului reţelei de

transport şi de sistem, operatorilor

reţelelor de distribuţie şi furnizorilor

energiei electrice sau achiziţionată de operatorul reţelei de transport şi de

sistem, operatorii reţelelor de distribuţie

şi furnizorii energiei electrice, precum şi

livrărilor de energie electrică şi de gaze

naturale, de servicii de telecomunicaţii,

La data publicării

158

aprovizionare cu apă şi de canalizare achiziţionate şi păstrate în

alt scop decît cel de comercializare ulterioară, efectuate de către persoanele juridice şi fizice care se află pe teritoriul Republicii

Moldova şi care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar către

persoanele juridice şi fizice care se află pe teritoriul Republicii

Moldova şi care au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.

textul „păstrate în alt scop decît cel de comercializare

ulterioară” se înlocuiesc cu textul „utilizate în scop de consum, fără comercializarea ulterioară”.

de aprovizionare cu apă şi de canalizare

achiziţionate şi utilizate în scop de consum, fără comercializarea ulterioară, efectuate de către persoanele juridice şi

fizice care se află pe teritoriul Republicii

Moldova şi care nu au relaţii fiscale cu

sistemul ei bugetar către persoanele

juridice şi fizice care se află pe teritoriul

Republicii Moldova şi care au relaţii

fiscale cu sistemul ei bugetar. Actualmente, scutirea de TVA se aplică

pentru mărfurile enumerate supra, în

cazul în care acestea sunt achiziţionate şi

păstrate în alt scop decît cel de comercializare ulterioară. Scopul modificării propuse este

specificarea expresă la art.4 alin.(6) din

Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 a faptului că, mărfurile respective sunt

scutite de TVA cu condiţia utilizării în

scop de consum propriu, fără

comercializarea ulterioară, în contextul

în care mărfurile menţionate anterior sunt procurate pentru a avea un beneficiu, pentru consum sau pentru comercializare, dar nu pentru a fi păstrate.

Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000

Art.V. - Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16.06.2000 (Republicată în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială

din 08.02.2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii (2) Pînă la 1 ianuarie 2017, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, aplicarea impozitului funciar şi impozitului pe

bunurile imobiliare se reglementează conform prevederilor

alin.(4)-(11) din prezentul articol şi ale anexelor nr.1 şi nr.2 la

prezenta lege.

1. Articolul 4: la alineatul (2) cifra „2017” se înlocuieşte cu cifra „2019”;

Modificarea prevede extinderea cu 2 ani a termenului de implementare a noului sistem de impozitare a bunurilor imobiliare, bazat pe valoarea de piaţă,

pentru bunurile neevaluate la această

valoare, în contextul neevaluării în

termen a tuturor bunurilor imobiliare în scopul impozitării.

01.01.2017

(3) Prevederile alin.(2) nu se extind asupra: a) bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi

case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa

alineatul (3) se completează cu litera d) cu următorul

cuprins: ,,d) altor bunuri imobiliare evaluate de organele

Modificarea poartă un character

redacțional și are drept scop racordarea prevederilor Legii nr.1056-XIV din

01.01.2017

159

acestora, cu excepţia satelor (comunelor) – începînd cu 1 ianuarie 2007; a1) bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi

case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din satele (comunele) municipiilor Chişinău şi Bălţi – începînd cu 1 ianuarie 2012; b) garajelor şi terenurilor pe care acestea sînt amplasate,

loturilor întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii

amplasate pe ele; bunurilor imobiliare cu altă destinaţie decît

cea locativă sau agricolă – începînd cu 1 ianuarie 2010; c) terenurilor agricole cu construcţii amplasate pe ele – începînd cu 1 ianuarie 2012. Începînd cu datele prevăzute la prezentul alineat, impozitarea

bunurilor respective se efectuează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.

cadastraleteritoriale conform valorii estimate - începînd cu 1 ianuarie 2018.

16.06.2000 la competările operate în

art.279 din Codul fiscal prin Legea nr.138 din 17.06.2016, care prevăd

acordarea începînd cu 1 ianuarie 2017 a dreptului autorității administraţiei

publice locale de a efectua evaluarea sau reevaluarea bunurilor imobiliare din unitatea administrativ-teritorială

respectivă din contul bugetului local sau

altor surse. Astfel, asupra bunurilor respective urmează a fi aplicate cotele și normele

stabilite în Codul fiscal și nu cele din Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000. Impozitarea acestor bunuri conform valorii estimate se va realiza începînd cu anul următor anului în care bunurile

imobiliare au fost evaluate. (5) Costul bunurilor imobiliare impozabile se determină în

modul stabilit de Guvern, prin evaluarea şi/sau reevaluarea

acestor bunuri în baza documentelor de evidenţă contabilă – pentru persoanele juridice şi în baza documentelor care se

păstrează în arhivele organelor cadastrale ori în baza

rezultatelor examinării obiectelor – pentru persoanele fizice.

alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Costul bunurilor imobiliare impozabile se determină,

după cum urmează: - în cazul persoanelor juridice şi persoanelor fizice

înregistrate în calitate de întreprinzător persoane care desfășoare activități profesionale conexe sectorului justiției

- în baza documentelor de evidenţă contabilă; - în cazul persoanelor fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător – în baza documentelor care se păstrează în arhivele organelor cadastrale şi/sau conform

valorii de inventariere, apreciată de către comisiile de

specialitate formate din cadrul primăriilor.”;

Se propune concretizarea modului de determinare a bazei impozabile în cazul bunurilor imobiliare neevaluate de către

organele cadastrale în scopul impozitării.

01.01.2017

(7) Impozitul funciar se determină prin înmulţirea cotei

concrete a impozitului la numărul de grad-hectare, hectare sau la suprafaţa terenului ce aparţine persoanei juridice sau

persoanei fizice, se calculează şi se achită după cum urmează: a) persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară

activitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti

(de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a

impozitului funciar şi pînă la 25 iulie a anului fiscal în curs

prezintă inspectoratelor fiscale teritoriale calculul impozitului funciar. Pentru terenurile dobîndite după 1 iulie a perioadei

fiscale respective, calculul menţionat se prezintă nu mai tîrziu

de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Calculul impozitului funciar se prezintă utilizînd, în mod

obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în

alineatul (7): la litera a), textul „ ,cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de

fermier),” se exclude;





01.01.2017

lex:LPLP199704241163

160

condiţiile stipulate la art.187 alin.(21) din Codul fiscal; b) pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la lit.a), precum şi pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) calcularea sumei anuale a impozitului funciar şi întocmirea avizelor de

plată a impozitului se efectuează, conform instrucţiunii

aprobate de Guvern, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale teritoriale. Avizele de plată a impozitului

funciar se înmînează subiecţilor impunerii cel tîrziu cu 60 de

zile pînă la expirarea primului termen de plată a impozitului stabilit la lit.c) din prezentul alineat, iar în cazul terenurilor dobîndite după 30 iunie a anului fiscal în curs – cel tîrziu pînă

la 1 februarie a anului următor anului fiscal de gestiune; c) persoanele specificate la lit.a) şi b) din prezentul alineat achită impozitul funciar în bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective, în părţi egale, cel tîrziu la 15 august şi 15

octombrie a anului fiscal în curs, iar în cazul achitării sumei

integrale a impozitului funciar pentru anul fiscal în curs pînă la

data de 30 iunie a anului respectiv, aceste persoane beneficiază

de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează

a fi achitat. Avizele de plată a impozitului funciar, înmînate

subiecţilor impunerii, se întocmesc ţinîndu-se cont de acest drept. Pentru terenurile dobîndite după data de 1 iulie a anului

fiscal în curs, achitarea se efectuează nu mai tîrziu de 25 martie

a anului următor anului fiscal de gestiune; d) prevederile lit.a) şi b) nu se extind asupra întreprinzătorilor

individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul

perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi, care nu sînt înregistraţi

ca plătitori de T.V.A. şi care prezintă, în termen de pînă la 25

martie al anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată, cu achitarea impozitului în acelaşi

termen.

la litera b), textul „precum şi pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier)” şi textul „cu participarea inspectoratelor

fiscale teritoriale” se exclude; la litera c), cuvîntul ,,respective” se înlocuieşte cu textul „după locul amplasării terenurilor”; la litera d), după cuvintele „întreprinzătorilor individuali”

se completează cu textul „ , gospodăriilor ţărăneşti (de

fermier)”;

(9) Impozitul pe bunurile imobiliare se determină prin

înmulţirea valorii bunurilor imobiliare impozabile la cota

concretă a impozitului, se calculează şi se achită după cum

urmează: a) persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară

activitate de întreprinzător calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare, pornind de la

valoarea contabilă a bunurilor imobiliare conform situaţiei din 1

ianuarie a anului fiscal în curs, iar în cazul bunurilor imobiliare dobîndite în cursul anului, inclusiv în cazul bunurilor imobiliare la care se schimbă subiectul impunerii în cursul anului – conform valorii contabile de la data dobîndirii acestora. Pentru

la alineatul (9) litera b), textul „cu participarea organelor

fiscale teritoriale” se exclude, iar cuvîntul „respective” se

înlocuieşte cu textul „după locul amplasării bunurilor

imobiliare”.



fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.

01.01.2017

161

bunurile imobiliare existente şi/sau dobîndite pînă la 30 iunie a

anului fiscal în curs, persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător prezintă organelor

fiscale teritoriale calculul impozitului pe bunurile imobiliare pînă la data de 25 iulie inclusiv a perioadei fiscale respective,

cu achitarea impozitului în două părţi egale – cel tîrziu pînă la

15 august şi, respectiv, 15 octombrie. Pentru bunurile

imobiliare dobîndite după 30 iunie a anului fiscal în curs,

persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară

activitate de întreprinzător prezintă organelor fiscale teritoriale

calculul impozitului pe bunurile imobiliare pînă la 25 martie a

anului următor anului fiscal în curs, cu achitarea impozitului în acelaşi termen. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare se

prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21) din Codul fiscal; b) pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător calcularea sumei anuale a impozitului pe bunurile

imobiliare şi perfectarea avizelor de plată a impozitului se

efectuează, conform instrucţiunii aprobate de Guvern, de către

serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale

primăriilor cu participarea organelor fiscale teritoriale. Avizele de plată a impozitului pe bunurile imobiliare se înmînează

subiectului impunerii cel tîrziu cu 60 de zile pînă la expirarea

primului termen de plată a impozitului. Persoanele menţionate achită impozitul pe bunurile imobiliare în bugetul unităţii

administrativ-teritoriale respective, în părţi egale, cel tîrziu la

15 august şi 15 octombrie a anului fiscal în curs, iar în cazul

achitării de către aceste persoane a sumei integrale a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie a anului

respectiv, ele beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a

sumei impozitului ce urmează a fi achitat. Avizele de plată a

impozitului pe bunurile imobiliare, înmînate subiecţilor

impunerii, se întocmesc ţinîndu-se cont de acest drept. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după 1 iulie a anului fiscal în

curs, achitarea se efectuează nu mai tîrziu de 25 martie a anului

următor anului fiscal de gestiune. În cazul bunurilor dobîndite după 30 iunie a anului fiscal în curs, avizele de plată se

înmînează subiecţilor impunerii cel tîrziu pînă la 1 februarie a

anului următor anului fiscal de gestiune; c) prevederile lit.a) şi b) nu se extind asupra întreprinzătorului individual, gospodăriei ţărăneşti (de fermier) al căror număr

mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu

depăşeşte 3 unităţi, care nu sînt înregistraţi ca plătitori de

162

T.V.A. şi care prezintă, în termen de pînă la 25 martie al anului

următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată, cu achitarea impozitului în acelaşi termen. Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 Art.VI. - Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000

(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi

completările ulterioare, se modifică şi se completează după

cum urmează:

Articolul 1. Noţiuni principale 35) obligaţie vamală – obligaţia de plată a drepturilor de import

şi de export (inclusiv a amenzilor şi penalităţilor) apărute

conform legislaţiei, precum şi a celor constatate ulterior

operaţiunilor vamale;

1. La articolul 1 punctul 35), după textul ,,(inclusiv a

amenzilor” se introduce textul ,, , contravaloarea corpurilor

delicte”.

Modificarea prevede stabilirea drept obligaţie vamală şi contravaloarea

corpurilor delicte. Propunerea are drept scop înlăturarea

discrepanţelor asupra obligaţiei vamale sub

formă de amendă exprimată în unităţi

contravenţionale şi echivalentul bănesc al

contravalorii corpurilor delicte confiscate, în conformitate cu art.431 alin.(42) din Codul contravenţional al Republicii

Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008.

La data publicării

Articolul 6. Legislaţia vamală (1) Legislaţia vamală este constituită din prezentul cod, din Legea cu privire la tariful vamal, din alte acte normative şi

acorduri internaţionale în domeniul vamal la care Republica

Moldova este parte. (2) Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu

legislaţia care este în vigoare la data la care organul vamal a primit declaraţia vamală şi alte documente, cu excepţia cazurilor

prevăzute de legislaţie. În cazul trecerii ilegale de mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală, se aplică legislaţia

vamală în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste frontiera vamală. (3) La elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative din

domeniul vamal care reglementează activitatea de

întreprinzător, Guvernul întocmeşte actul de analiză a

impactului de reglementare. În cazul iniţiativelor legislative înaintate de către deputaţi, actul de analiză a impactului de

reglementare este întocmit de Guvern în procesul de avizare, conform unei metodologii aprobate de acesta.

2. Articolul 6 se completează cu alineatul (21) cu următorul

cuprins: ,,(21) Modificările şi/sau completările prezentului cod se

pun în aplicare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de modificare şi/sau de completare în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova.”.

Modificarea prevede punerea în aplicare a modificărilor şi/sau completărilor propuse

în Codul vamal peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de

modificare şi/sau de completare în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova Amendamentul vine în contextul corelării

prevederilor Codului vamal cu prevederi similare din Codul fiscal. Astfel, art.7 alin.(11) din Codul fiscal a fost amendat în această privinţă şi potrivit

acestuia modificările şi/sau completările

prezentului cod şi ale legilor de punere în

aplicare a titlurilor Codului fiscal se pun în aplicare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de modificare şi/sau

de completare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Scopul completării date rezidă în realizarea

măsurilor de implementare a unor

mecanisme menite să asigure stabilitatea politicii vamale.

01.01.2017

Articolul 127. Dispoziţii generale aplicabile obligaţiei vamale (10) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(11), termenul de

3. Articolul 127: la alineatul (10), cuvintele ,,de la ultima dată prevăzută

Modificarea prevede corelarea modului de calcul a termenului de prescripţie de 4 ani

pentru determinarea obligaţiei vamale cu

La data publicării

163

prescripţie pentru determinarea obligaţiilor vamale este de 4 ani, calculat de la ultima dată prevăzută pentru depunerea declaraţiei vamale sau pentru apariţia obligaţiilor vamale, în cazul în care

nu a fost depusă declaraţia vamală. (11) Termenul de prescripţie nu se extinde asupra obligaţiilor

vamale dacă: - declaraţia vamală care stabileşte o obligaţie vamală conţine

informaţii eronate ori reflectă fapte ce constituie încălcări ale

legislaţiei vamale; - declaraţia vamală nu a fost depusă pentru situaţiile în care

aceasta a fost prevăzută; - obligaţia vamală se calculează pentru mărfurile aflate sub

supraveghere vamală. Articolul 2025. Păstrarea şi prezentarea informaţiei necesare

controlului ulterior (1) Pentru exercitarea controlului ulterior, instituţiile şi

persoanele implicate direct sau indirect în tranzacţii economice externe sînt obligate să prezinte gratuit organelor vamale toate

documentele, datele şi informaţiile necesare care se referă la

obiectul controlului ulterior. Aceste date şi informaţii se

transmit în formă scrisă sau pe orice suport material compatibil în termenul stabilit de organele vamale, care nu poate fi mai mic de 24 de ore din momentul solicitării. (2) Persoanele care desfăşoară tranzacţii economice externe

sînt obligate să păstreze documentele aferente acestor

operaţiuni, în scopul desfăşurării controlului ulterior, pentru o

perioadă de 4 ani calendaristici, care se calculează după cum

urmează: a) în cazul mărfurilor puse în liberă circulaţie cu acordarea de

facilităţi fiscale şi vamale, în funcţie de destinaţia lor finală – de la sfîrşitul anului calendaristic în care ele încetează a mai fi

supuse supravegherii vamale; b) în cazul mărfurilor puse în liberă circulaţie în alte

împrejurări decît cele stabilite la lit.a) sau al mărfurilor declarate pentru export – de la sfîrşitul anului calendaristic în care sînt acceptate declaraţiile de punere în liberă circulaţie

sau cele de export; c) în cazul mărfurilor plasate sub orice destinaţie vamală – de la sfîrşitul anului calendaristic în care destinaţia a fost

încheiată.

pentru depunerea declaraţiei vamale sau pentru apariţia

obligaţiilor vamale, în cazul în care nu a fost depusă declaraţia vamală.” se înlocuiesc cu textul ,,conform

art.2025 alin.(2).”; alineatul (11):

la liniuţa întîi, cuvintele ,,care stabileşte o obligaţie vamală

conţine informaţii eronate ori reflectă fapte ce constituie

încălcări ale legislaţiei vamale” se înlocuiesc cu cuvintele

,,reflectă fapte ce constituie infracţiuni”; liniuţa a treia se exclude.

termenul de păstrare a documentelor

aferente tranzacţiilor economice externe în scopul desfăşurării controlului ulterior,

reglementat în art.2025 din Codul vamal. Amendamentul are drept scop aplicarea uniformă a aceluiaşi termen de 4 ani

calculat atît drept termen de prescripţie, cît

şi ca termen stabilit pentru modificarea de

către organul vamal a declaraţiei vamale

sau pentru efectuarea controlului ulterior. Art.2025 alin.(2) din Codul vamal redă o

descriere foarte clară a modului de calcul

al termenului de 4 ani pentru diferite tipuri de regimuri vamale definitive, suspensive, cu aplicarea tratamentelor tarifare favorabile sau preferenţiale. Astfel, termenul de prescripție va constitui

4 ani de la sfîrşitul anului calendaristic în

care mărfurile încetează a mai fi supuse

supravegherii vamale; sau de la sfîrşitul

anului calendaristic în care sînt acceptate declaraţiile de punere în liberă circulaţie

sau cele de export; sau de la sfîrşitul anului

calendaristic în care destinaţia vamalăa fost încheiată. De asemenea, se prevede ne calcularea termenulului de prescripţie de 4 ani

asupra obligaţiei vamale în cazul

reflectării în declaraţia vamală a faptelor

ce constituie infracţiuni, iar în cazul

obligaţiei vamale calculate pentru

mărfurile aflate sub supraveghere

vamală, termenul de prescripţie urmează

a fi stabilit de 4 ani. Modificarea are drept scop concretizarea situaţiilor de necalculare a termenului de prescripție de 4 ani, generarea echității

faţă de declarantul vamal de bună

credinţă în coraport cu agenţii economici

care au comis infracţiuni prin asigurarea

continuității şi finalității cazului de

urmărire penală Totodată, în redacția actuală, prevederile

164

aferente necalculării termenului de

prescripție în cazul informațiilor eronate din declarația vamală poate avea un

caracterul abuziv, dat fiind faptul că orice

eroare într-o declaraţie vamală induce

excepţia de la aplicarea termenului de prescripţie.

Articolul 1277. Apariţia obligaţiei vamale la introducerea

mărfurilor prohibite sau restricţionate (1) Obligaţia vamală apare şi în cazul introducerii pe teritoriul

Republicii Moldova a mărfurilor prohibite sau restricţionate. (2) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul introducerii de bancnote sau monede false ori de substanţe stupefiante sau

psihotrope ce urmează a fi distruse, cu excepţia celor introduse

conform dispoziţiilor legale referitoare la circulaţia acestora în scopuri medicale, ştiinţifice sau în alte scopuri prevăzute de

legislaţie.

4. La articolul 1277 alineatul (2), după cuvintele ”se aplică

în cazul” se introduce textul ”cînd mărfurile respective au

fost scoase din ţară pînă la momentul constatării obligaţiei

vamale de către organul vamal, precum şi în cazul”.

Modificarea prevede neapariţia obligaţiei

vamale pentru mărfurile prohibite sau

restricţionate care au fost scoase din ţară

pînă la momentul constatării obligaţiei

vamale de către organul vamal.

La data publicării

Articolul 12713. Decizia de regularizare (1) Decizia de regularizare reprezintă un document de o formă

stabilită de Serviciul Vamal, întocmit de organele vamale, care

serveşte drept dovadă a apariţiei obligaţiei vamale şi a măsurilor de politică economică şi care este executoriu din momentul

aducerii acesteia la cunoştinţă plătitorului vamal.

5. La articolul 12713 alineatul (1), cuvintele „a apariţiei

obligaţiei vamale” se înlocuiesc cu textul „a apariţiei şi/sau

anulării obligaţiei vamale, a restituirii drepturilor de import sau de export plătite sau percepute în plus”.

Modificarea prevede completarea lacunelor din legislaţie, legate de

întocmirea deciziilor de regularizare şi de

situaţiile în care are loc anularea obligaţiei

vamale sau restituirea drepturilor de import sau de export plătite sau percepute în plus. Modificarea are drept scop extinderea spectrului de cazuri de punere în acţiune a

deciziei de regularizare.

La data publicării

Articolul 180. Primirea declaraţiei vamale (1) Organul vamal primeşte declaraţia vamală conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. (2) Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic. (3) Organul vamal nu are dreptul să respingă declaraţia vamală.

6. Codul se completează cu articolul 1801 cu următorul

cuprins: „Articolul 1801. Modificarea declaraţiei vamale Organele vamale sînt în drept ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 4 ani de la data

depunerii declaraţiei vamale să modifice declaraţia

vamală.”.

Modificarea în cauză se propune în

contextul reglementării dreptului de a modifica declaraţia vamală atît la

solicitarea declarantului cît și la decizia

organului vamal şi a oferi posibilitatea

modificării declaraţiei vamale inclusiv în

afara controlului ulterior. Reieşind din faptul că, din redacţia nouă a

art.1811 au fost eliminate prevederi ce ţin

de modificarea declaraţiilor vamale la

solicitarea declarantului, din motivul că, nu

constituiau parte componentă a procedurii

de control ulterior, este oportun de a reglementa într-un articol separat această posibilitate de modificare a declaraţiei. Modificarea vizează art.1801, art.1811, art.2021 şi art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.

La data publicării

165

Articolul 1811. Controlul ulterior (1) Organul vamal are dreptul ca, într-o perioadă de 4 ani de la acordarea liberului de vamă, să modifice declaraţia vamală sau,

după caz, să efectueze controlul ulterior prin reverificarea

declaraţiei vamale sau prin audit postvămuire; (2) În termenul prevăzut la alin.(1), organul vamal verifică orice

document, registru şi evidenţă referitoare la mărfurile vămuite

sau la operaţiunile comerciale ulterioare aferente acestor

mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al

oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere profesional, în operaţiunile menţionate, sau al oricărei

alte persoane care se află în posesia acestor acte sau deţine

informaţii în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut şi

controlul fizic al mărfurilor dacă acestea mai există. (3) Dacă, după reverificarea declaraţiei vamale sau după auditul

postvămuire, rezultă că dispoziţiile ce reglementează regimul

vamal respectiv au fost aplicate eronat, organul vamal ia măsuri

pentru regularizarea situaţiei, ţinînd seama de noile constatări. (4) Organul vamal stabileşte modelul documentului necesar

regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare a

acestui document. (5) În cazul în care se constată că a luat naştere o obligaţie

vamală sau că au fost plătite sume în plus, organul vamal ia

măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus sau pentru

rambursarea sumelor plătite în plus, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. (6) Dacă, la controlul ulterior al declaraţiilor, stabileşte, potrivit

alin.(3), diferenţe în plus sau în minus şi la alte taxe şi impozite

datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale, organul vamal

va lua măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus constatate.

Sumele plătite în plus la aceste taxe şi impozite se restituie potrivit normelor legale care le reglementează. (7) Dacă încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz,

contravenţie sau infracţiune, autoritatea vamală este obligată să

aplice sancţiuni contravenţionale ori să sesizeze organele de urmărire penală.

7. Articolul 1811 va avea următorul cuprins: „Articolul 1811. Controlul ulterior (1) Controlul ulterior se bazează pe administrarea riscurilor,

este efectuat imperativ în scopuri vamale, în vederea asigurării aplicării corecte a legislaţiei şi confirmării sau

infirmării conformităţii declarantului la aceasta. (2) Controlul ulterior este efectuat de organele vamale, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, prin audit post-vămuire sau reverificarea declaraţiei vamale, pe o

perioadă ce nu depăşeşte termenele de prescripţie, stabilit la

art.127 al prezentului cod. (3) Procedura controlului ulterior constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi desfăşurare a

controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia, prevăzute de prezentul cod şi actele normative ale

Serviciului Vamal. Controlul ulterior este organizat şi

efectuat prin forme (control general, control parţial, control

repetat), proceduri (control planificat, control inopinat, control prin contrapunere) şi metode de control (control

total, control selectiv, control electronic). (4) În termenul prevăzut la alin.(2), organul vamal verifică

orice document, registru şi evidenţă referitoare la mărfurile

provenite din comerţul internaţional sau la alte operaţiuni

comerciale anterioare sau ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din

punct de vedere profesional în operaţiunile menţionate, sau

al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor

documente, date sau mărfuri, sau deţine informaţii în

legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut controlul

fizic sau prelevarea de eşantioane a mărfurilor, dacă acestea

mai pot fi identificate. (5) Se interzice efectuarea repetată a controalelor ulterioare

asupra unora şi aceloraşi impozite şi taxe pentru perioada

unui an bugetar care anterior a fost supusă controlului, cu

excepţia cazurilor cînd efectuarea controlului ulterior

repetat se impune de: - comiterea unor erori, inclusiv procedurale în cadrul efectuării controlului ulterior, care au condus la anularea

rezultatelor acestuia; - examinarea contestaţiilor depuse împotriva deciziei

organului vamal sau acţiunii colaboratorului vamal; - reorganizarea sau lichidarea persoanei controlate; - auditul activităţii organului vamal de către organul ierarhic

Modificarea prevede stabilirea formelor de realizare a controlului ulterior, şi anume prin audit post-vămuire sau

reverificarea declaraţiei vamale, pe o

perioadă ce nu depăşeşte termenele de

prescripţie. Modificarea are drept scop reglementarea dispoziţiilor comune ambelor forme de

control ulterior, racordarea normei de profil la prevederile art.48 din Regulamentul nr.952/2013 al Parlamentului european şi Consiliului din 09.10.2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, dar şi la art.214 din Cod fiscal. Controlul ulterior se va efectua de către

organele vamale în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal şi

va fi organizat şi efectuat prin forme

(control general, control parţial, control

repetat), proceduri (control planificat, control inopinat, control prin contrapunere) şi metode de control

(control total, control selectiv, control electronic). Concomitent, sunt prevăzute situaţiile în care poate fi efectuat controlul repetat şi

excepţiile aferente controlului repetat,

precum şi cazurile în care organul vamal

va încheia controlul ulterior iniţiat printr-un raport. La aceasta, în cazul în care se constată apariţia unei obligaţii vamale sau

plata sumelor în plus, organul vamal încasează diferenţele în minus sau

rambursează sumele plătite în plus, cu

respectarea prevederilor legislaţiei în

vigoare Modificarea în totalitate a conţinutului art.1811 este indispensabilă, deoarece au

fost introduse prevederi noi ce se referă la

formele, procedurile şi metodele de

control ulterior. Modificarea vizează art.1801, art.1811, art.2021 şi art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.

La data publicării

166

superior; - situaţia în care, după efectuarea controlului ulterior, au fost depistate semne de încălcări vamale neidentificate în cadrul

controlului ulterior precedent; - efectuarea unui control prin contrapunere. Drept temei pentru efectuarea controlului vamal repetat la faţa locului, în legătură cu auditul activităţii organului

vamal de către organul ierarhic superior, poate servi numai

decizia acestuia din urmă, cu respectarea cerinţelor

prezentului articol. (6) Controlul ulterior iniţiat sau aflat în curs de iniţiere,

urmează a fi încheiat printr-un raport, dacă: a) persoana în adresa căreia urmează a fi iniţiat sau a fost

iniţiat controlul ulterior a fost lichidată; b) persoana în adresa căreia urmează a fi iniţiat sau a fost

iniţiat controlul ulterior nu este de găsit, iar informaţia de

care dispune organul vamal este insuficientă şi nu permite

regularizarea situaţiei. (7) Dacă după controlul ulterior rezultă că dispoziţiile ce

reglementează destinaţia vamală respectivă au fost aplicate

eronat, organul vamal ia măsuri pentru regularizarea

situaţiei, indiferent de nivelul şi forma de control vamal

aplicat anterior. (8) Serviciul Vamal stabileşte modelul documentului necesar regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare ale acestui document. (9) În cazul în care se constată apariţia unei obligaţii vamale

sau plata sumelor în plus, organul vamal încasează

diferenţele în minus sau rambursează sumele plătite în plus,

cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.”.

Articolul 2021. Auditul postvămuire (1) Auditul postvămuire este o formă de control vamal ulterior, care are drept scop verificarea respectării legislaţiei în vigoare

de către persoanele stabilite în Republica Moldova la momentul

trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova

şi plasării acestora sub o destinaţie vamală. Auditului

postvămuire pot fi supuse persoanele implicate direct sau

indirect, cu titlu profesional, în operaţiunile supuse auditului postvămuire sau persoanele care dispun de documentele şi

datele respective din motive profesionale. (2) Auditul postvămuire este efectuat de organele vamale

conform competenţelor teritoriale, planificat sau inopinat.

8. Articolul 2021: la alineatul (1), cuvintele ,,este o formă de control vamal ulterior” se înlocuiesc cu cuvintele ,,este una din formele

controlului vamal ulterior”; la alineatul (2), cuvintele „conform competenţelor

teritoriale, planificat sau inopinat” se înlocuiesc cu cuvintele

„conform procedurilor stabilite de Serviciul Vamal.”;

Modificarea se propune cu scopul înlăturării lacunelor constatate pe

parcursul activităţii, precum şi

uniformizării textelor aferente ambelor

tipuri de control vamal ulterior (audit post-vămuire şi reverificarea declaraţiei

vamale). De asemenea, modificările sunt înaintate în scopul stabilirii unor prevederi comune celor două proceduri de control

vamal ulterior, materializate în conţinutul

art.1811 din Codul vamal, precum şi întru

concretizarea acţiunilor organului vamal

privind comunicarea plătitorului vamal

La data publicării

167

(8) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între

informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din documentele

verificate, organul vamal întreprinde măsurile prevăzute de

prezentul cod. (9) În procesul efectuării auditului postvămuire, organele

vamale pot utiliza informaţiile din bazele de date automatizate şi

sistemele electronice de analiză a riscurilor. (10) Auditul postvămuire este bazat pe analiza riscurilor care

utilizează metode informaţionale de prelucrare a datelor şi de

elaborare a măsurilor de identificare a riscurilor, folosind

anumite criterii stabilite de organele vamale sau criterii stabilite la nivel internaţional. Pentru a pune în aplicare gestionarea riscurilor, organele vamale pot utiliza sisteme electronice adecvate. (11) Auditul postvămuire se efectuează în baza unui ordin de control emis de către directorul general al Serviciului

Vamal/şeful biroului vamal sau de persoanele împuternicite de aceştia. (12) Ordinul de efectuare a auditului postvămuire este emis în

forma stabilită de Serviciul Vamal. (13) Efectuarea auditului postvămuire se aduce la cunoştinţa

persoanei auditate cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data iniţierii controlului, conform procedurii stabilite de organul vamal, cu excepţia controlului inopinat. (14) Perioada de desfăşurare a auditului postvămuire nu trebuie

să depăşească 2 luni de la data iniţierii auditului postvămuire. În

cazuri întemeiate şi justificate documentar, persoanele menţionate la alin.(11) pot decide prelungirea duratei de

desfăşurare a auditului postvămuire cu cel mult 4 luni sau

sistarea auditului postvămuire. Perioada sistării şi prezentării

documentelor nu se include în durata efectuării auditului

postvămuire. (15) Auditul postvămuire poate fi suspendat, la decizia

organelor vamale, în cazul:

alineatul (8) va avea următorul cuprins: „(8) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între

informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din documentele

verificate, ce duc la apariţia, modificarea şi/sau anularea

obligaţiei vamale, organul vamal este obligat să comunice

despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea

procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor

auditului post-vămuire.”; la alineatul (9), cuvîntul „informaţiile” se înlocuiesc cu

cuvintele „informaţii şi date, inclusiv”, iar cuvintele

,,sistemele electronice de analiză a riscurilor” se înlocuiesc cu cuvintele „programele informaţionale de administrare a

riscurilor.”; alineatul (10) se abrogă;

la alineatul (13), cuvintele „organul vamal” se înlocuiesc cu

cuvintele „Serviciul Vamal”;

prin întocmirea actului de audit post-vămuire despre depistarea unor erori şi/sau divergenţe în informaţiile din

declaraţiile vamale ce duc la apariţia, modificarea şi/sau anularea obligaţiei

vamale. Concomitent, modificarea în cauză

prevede excluderea normelor existente în art.2021 alin.(10) şi alin.(16) din Codul

vamal, în vederea eliminării dublării

acestora cu prevederile propuse în art.1811 alin.(6) şi art.2022 alin.(5) din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, se propune efectuarea auditului postvămuire conform

procedurii stabilite de Serviciul Vamal și

nu de organul vamal, în vederea înlăturării lacunelor constatate şi

uniformizării textului, reieşind din faptul

că, procedura efectuării auditului post-vămuire este stabilită de Serviciul

Vamal, conform modificărilor propuse în

art.2011 alin.(2) din Codul vamal al proiectului de lege. Se atenţionează că, procesele verbale şi actele (rapoartele) întocmite în baza controlului efectuat constituie acte preparatorii, care pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ

concomitent cu decizia autorităţii

publice, însă, în cazul în care prin aceste

acte se aplică sancţiuni pecuniare

aferente taxelor şi impozitelor, actele

menţionate pot fi contestate în ordinea

contenciosului administrativ.” În acest context, concluzionăm faptul că,

Ordinul de efectuare a auditului post-vămuire nu este un act administrativ, și nu vin în contradicţie cu prevederile art.120 din Constituţie, datorită faptului

că, actul procedural care se referă la

metodele de asigurare a acţiunii, inclusiv

şi cazul suspendării executării unui act

administrativ, este sub forma unei

168

a) intervenţiei unei forţe majore, constatate în modul stabilit; b) intentării unui proces judiciar care are importanţă pentru auditul postvămuire; c) solicitării motivate (întemeiate şi justificate documentar) a

persoanei auditate, însă nu mai mult de 30 de zile. (16) Auditul postvămuire iniţiat şi neiniţiat urmează a fi încheiat

printr-un raport, dacă: a) persoana juridică în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a

fost iniţiată procedura de audit postvămuire a fost lichidată, iar

persoana fizică întreprinzător individual în privinţa căreia

urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit

postvămuire a fost radiată din Registrul de stat al

întreprinzătorilor individuali; b) persoana în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit postvămuire nu este de găsit, iar

informaţia de care dispune organul vamal nu permite

regularizarea situaţiei. (17) Auditul postvămuire se efectuează în orele de lucru ale

organului vamal şi ale persoanei juridice sau fizice controlate. (18) În cazul în care persoana auditată nu dispune de sediu sau

de încăpere ce poate fi utilizată pentru efectuarea auditului postvămuire ori sediul se află la adresa de domiciliu, ori în alte

cazuri în care nu există condiţii optime de lucru, auditul

postvămuire se efectuează în sediul organului vamal, respectînd

prevederile art.145 din Codul fiscal, cu întocmirea obligatorie a actului de ridicare de la persoana juridică sau fizică a

documentelor necesare. (19) Contestarea ordinului de efectuare a auditului postvămuire,

de suspendare sau de prelungire a auditului nu împiedică

efectuarea controlului. (20) Suspendarea de către instanţa de judecată a ordinului de

efectuare a auditului postvămuire, de prelungire sau de

modificare a auditului postvămuire nu împiedică efectuarea

controlului ulterior prin audit postvămuire.


încheieri emisă de instanţa de judecată

competentă, pe cînd legea supremă se referă la obligativitatea respectării

hotărîrilor judecătoreşti definitive, adică

cele emise de Curţile de Apel. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi

art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.

Articolul 2022. Reverificarea declaraţiei vamale (1) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează la oficiul

organului vamal şi este o formă de control vamal ulterior ce

constă în verificarea, după acordarea liberului de vamă, a corectitudinii întocmirii declaraţiei vamale, a totalităţii şi

conformităţii documentelor anexate la aceasta, necesare plasării

mărfurilor într-un regim vamal şi care servesc drept temei

pentru calcularea şi achitarea drepturilor de import, a altor

documente aferente operaţiunilor verificate, de care dispune organul vamal, alt organ cu atribuţii de administrare fiscală sau

9. Articolul 2022 va avea următorul cuprins: „Articolul 2022. Reverificarea declaraţiei vamale (1) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează la oficiul

organului vamal şi este una din formele controlului vamal ulterior, control vamal ce constă în verificarea după

acordarea liberului de vamă, a corectitudinii şi caracterului

complet al informaţiilor furnizate într-o declaraţie vamală,

precum şi existenţa şi conformitatea documentelor

justificative anexate la aceasta, necesare plasării mărfurilor

într-o destinaţie vamală, a altor documente aferente

A se vedea argumentele expuse la art.2011 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.

La data publicării

169

alte instituţii şi persoane, precum şi în verificarea respectării

măsurilor de politică economică. (2) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează de organele vamale conform competenţelor teritoriale şi normelor

procedurale stabilite de Serviciul Vamal. (3) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(4), controlul ulterior

prin reverificare se efectuează fără întocmirea procesului-verbal de reverificare asupra obiectivului vizat. (4) În cazul constatării unor erori, contradicţii între declaraţia

vamală şi documentele verificate, ce duc la apariţia,

modificarea şi/sau anularea obligaţiei vamale, organul vamal

este obligat să comunice despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor

vamale. (5) Reverificarea declaraţiei vamale iniţiată şi neiniţiată

urmează a fi încheiată printr-un raport, dacă: a) persoana juridică în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit postvămuire a fost lichidată, iar

persoana fizică întreprinzător individual în privinţa căreia

urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit

postvămuire a fost radiată din Registrul de stat al

întreprinzătorilor individuali; b) persoana în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a fost

iniţiată procedura de reverificare a declaraţiei vamale nu este de

găsit, iar informaţia de care dispune organul vamal nu permite regularizarea situaţiei.

operaţiunilor verificate de care dispune organul vamal, alt

organ cu atribuţii de administrare fiscală sau alte instituţii şi persoane. (2) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează de

organele vamale conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. (3) În procesul efectuării reverificării declaraţiei vamale,

organele vamale pot utiliza informaţii şi date, inclusiv din

bazele de date automatizate şi programele informaţionale

de administrare a riscurilor. (4) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5), controlul

vamal ulterior prin reverificare se efectuează fără

întocmirea procesului-verbal de reverificare. (5) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din

documentele verificate, ce duc la apariţia, modificarea

şi/sau anularea obligaţiei vamale, organul vamal este

obligat să comunice despre aceasta plătitorului vamal prin

întocmirea procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor

vamale.”.

Articolul 229. Răspunderea pentru contravenţia vamală (1) Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate cu prevederile Codului

contravenţional al Republicii Moldova şi cu cele ale prezentului

cod. În cazul comiterii unor contravenţii vamale, se poate aplica

sancţiunea complementară de retragere sau suspendare a autorizaţiei.

10. La articolul 229 alineatul (1), cuvintele ,,răspundere

administrativă” se înlocuiesc cu cuvintele ,,răspundere

contravenţională”.

Modificarea are un caracter redacţional şi

are drept scop actualizarea termenilor la prevederile Codului Contravenţional, în

vederea abrogării Codului cu privire la

contravenţiile administrative.

La data publicării

Articolul 232. Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de

întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, pentru

comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la: a) art.231 pct.1), 2), 4), 5) şi 19), sînt sancţionate cu amendă de

la 40% la 100% din valoarea mărfurilor care au constituit

obiectul contravenţiei sau cu confiscarea lor; b) art.231 pct.3), sînt sancţionate cu amendă de la 4% la 10%

din valoarea mărfurilor nedeclarate în termenele stabilite;

11. Articolul 232: alineatul unic devine alineatul (1);

Modificarea prevede aplicarea unei amenzi de 4% din valoarea obiectului contravenţiei în cazul constatării de către

organul vamal a contravenţiilor (1) privind

depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date

eronate şi care conduc la exonerarea totală

sau parţială de drepturi de import, sau (2) privind modificarea destinaţiei mărfurilor

faţă de scopul declarat la plasarea

01.01.2017

170

b1) art.231 pct.6) sînt sancţionate cu amendă de la 40% la 100%

din valoarea obiectului contravenţiei sau cu confiscarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei; c) art.231 pct.9) şi 11), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la

20% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul

contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei; d) art.231 pct.7), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20%

din valoarea mărfurilor la care au fost prezentate documente

care conţin date neautentice; e) la art.231 pct.8), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la

20% din valoarea mărfurilor pentru care nu au fost plătite

drepturile de import sau de export; f) art.231 pct.10), sînt sancţionate cu amendă de la 3% la 10%

din valoarea mărfurilor şi mijloacelor de transport ale căror

documente au fost pierdute sau nepredate; g) art.231 pct.12), 13), 16) şi 22), sînt sancţionate cu amendă de

la 5% la 20% din valoarea mărfurilor, obiectelor care au

constituit obiectul contravenţiei; h) art.231 pct.14), 15), 17), 18), 20), 21), sînt sancţionate cu

amendă de la 10% la 100% din valoarea mărfurilor şi altor bunuri care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără

retragerea autorizaţiei; i) art.231 pct.23), sînt sancţionate cu amendă de 3% din

valoarea mărfurilor; j) art.231 pct.24) sînt sancţionate cu amendă de la 0,1% la 0,5%

din suma stabilită la art.163 alin.(2) lit.c). Articolul 231. Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere

materială Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de

răspundere materială următoarele contravenţii vamale: 6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea

facturată, valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau

originea mărfurilor transportate, dacă acest fapt conduce la

exonerarea totală sau parţială de drepturi de import; 9) punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea

organului vamal, pierderea mărfurilor şi mijloacelor de

la litera b1), după cuvîntul ,,contravenţiei” se introduce

textul ,,iar în cazul constatării contravenţiei de către organul vamal, ca rezultat al controlului ulterior, pentru declaraţiile

vamale repartizate pe culoarele galben sau roşu de control

vamal, şi care au fost validate informatic cu acordarea

liberului de vamă, sînt sancţionate cu amendă de 4% din

valoarea obiectului contravenţiei;”; la litera c), la sfîrşitul propoziţiei se completează cu textul: ,, , iar în cazul constatării contravenţiei prevăzute la pct.11)

de către organul vamal, ca rezultat al controlului ulterior,

pentru declaraţiile vamale repartizate pe culoarele galben

sau roşu de control vamal, şi care au fost validate informatic

cu acordarea liberului de vamă, sînt sancţionate cu amendă de 4% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul

contravenţiei;”; se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins: ,,(2) În cazul în care persoana, pînă la iniţierea controlului

ulterior, pentru declaraţiile vamale repartizate pe culoarele

galben sau roşu de control vamal, şi care au fost validate

informatic cu acordarea liberului de vamă, comunică din proprie iniţiativă în scris organului vamal despre comiterea

contravenţiilor vamale prevăzute de art.231 pct.6), 11) Cod

vamal cu anexarea actelor justificate, aceasta se eliberează

de răspundere materială şi contravenţională, cu condiţia

achitării incontestabile şi benevole a drepturilor de import

datorate și penalităților calculate.”.

mărfurilor sub o anumită destinaţie

vamală, ca rezultat al controlului ulterior, pentru declaraţiile vamale repartizate pe

culoarele galben sau roşu de control vamal,

şi care au fost validate informatic cu

acordarea liberului de vamă. De asemenea, se propune eliberarea de răspundere materială şi contravenţională,

cu condiţia achitării incontestabile şi

benevole a drepturilor de import datorate, în cazul în care persoana, pînă la iniţierea

controlului ulterior, pentru declaraţiile

vamale repartizate pe culoarele galben sau roşu de control vamal, şi care au fost validate informatic cu acordarea liberului de vamă, comunică din proprie iniţiativă în

scris organului vamal despre comiterea contravenţiilor vamale prevăzute de

art.231 pct.6) şi pct.11) din Cod vamal cu anexarea actelor justificate. Propunerile au drept scop modificarea cadrului legislativ pentru diferenţierea

sancţiunilor aplicate la operaţiunile de

import-export, în vederea stabilirii caracterului proporţional cu intenţiile agentului economic, excluzînd sancţiunile

sau aplicînd sancţiuni mai mici pentru

omisiuni sau încălcări minore şi pentru

cele comise fără intenţii frauduloase sau

care nu constituie o neglijenţă gravă. Aplicarea acestor modificări vor promova

conformarea voluntară a reprezentanţilor

mediului de afaceri prin eliberarea de la răspundere sau aplicarea unei sancţiuni

mai blînde. Conform prevederilor Planul naţional de

acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova– Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.808 din

07.10.2014, urmează să fie stabilite norme

prin care să se asigure caracterul

proporţional şi nediscriminatoriu al

sancţiunilor pentru încălcările

171

transport aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea

lor la locul indicat de organul vamal; 11) neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal

modificarea destinaţiei mărfurilor faţă de scopul declarat la

plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală;

reglementărilor vamale sau ale cerinţelor

procedurale şi eliminarea întîrzierilor nerezonabile şi neîntemeiate la aplicarea

acestora. Reieşind din prevederile Planului de

acţiuni menţionat supra, se urmăreşte

revizuirea sistemului de penalităţi pentru

încălcările minore efectuate de către

agenţii economici în procesul de export şi

import şi elaborarea propunerilor pentru

minimizarea acestora. Actualmente, o astfel de prevedere nu este reglementată, chiar şi în cazul cînd a fost

omisă greşeală de către organul vamal. Articolul 302. Măsurile prealabile depunerii cererii de intervenţie a organului vamal (1) În cazul în care nu este depusă cerere de intervenţie sau pînă

la acceptarea acesteia, organul vamal poate suspenda operaţiunea de vămuire şi/sau să reţină, pe un termen de 4 zile

lucrătoare, mărfurile aflate în una din situaţiile prevăzute la

art.301 dacă are temeiuri suficiente de a considera că aceste

mărfuri aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.

Organul vamal notifică titularul de drept şi declarantul/

destinatarul mărfurilor, dacă aceştia din urmă sînt cunoscuţi,

despre măsura aplicată, după un model stabilit de Serviciul

Vamal. Termenul de 4 zile lucrătoare începe să curgă de la data la care titularul de drept a primit notificarea.

12. La articolul 302 alineatul (1), cuvintele „poate suspenda” se vor înlocui cu cuvintele „este obligat să

suspende”.

Modificarea prevede obligarea organului vamal privind suspendarea operaţiunii de

vămuire şi/sau reţinere a mărfurilor, pe un termen de 4 zile lucrătoare, dacă are

temeiuri suficiente de a considera că aceste

mărfuri aduc atingere unui drept de

proprietate intelectuală. Modificarea are drept scop de a garanta implementarea eficientă a prevederilor

Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, ratificat

prin Legea nr.112 din 02.07.2014, prin stabilirea şi definirea clară a atribuţiilor organului vamal, precum şi eliminarea

aprecierilor subiective. La aceasta, în cadrul Reuniunii Subcomitetului UE-RM pentru indicaţii geografice din 15 decembrie 2015, partea Republicii Moldova a fost sesizată de

reprezentanţii UE referitor la utilizarea ilegală de către unii producători vitivinicoli

autohtoni a unei indicaţii geografice protejate de Acordul de Asociere, precum şi de Aranjamentul de la Lisabona privind protecţia indicaţiilor locului de origine a produselor şi înregistrarea lor

internaţională, la care Republica Moldova

este parte. Urmare a verificării informaţiilor furnizate de către reprezentanţii Uniunii Europene,

La data publicării

172

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice a depistat faptul utilizării ilegale pe etichetele producţiei

anumitor producători vitivinicoli din

Republica Moldova a unor indicaţii geografice protejate de către Acordul de

Asociere şi Aranjamentul de la Lisabona. Produsele date au fost supuse regimului de export şi trecute peste frontiera Republicii

Moldova, fără ca organele vamale să

întreprindă careva acţiuni, în pofida prevederilor art.302 din Acordul de asociere, conform cărora Republica

Moldova este obligată să ia toate măsurile

complementare necesare în vederea opririi oricărei utilizări ilegale a indicaţiilor

geografice protejate, în special măsurile

aplicabile la frontierele vamale. Articolul 305. Măsurile aplicabile mărfurilor care aduc atingere

unui drept de proprietate intelectuală (1) Mărfurile în privinţa cărora s-a dovedit că aduc atingere unui

drept de proprietate intelectuală nu pot fi introduse sau scoase

de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova ori din zonele economice libere sau antrepozitele libere, nu pot fi importate, exportate, reexportate, plasate sub un regim vamal suspensiv, cu excepţiile stabilite la alin.(2). (2) Mărfurile prevăzute la alin.(1): a) pot fi distruse conform normelor legale în vigoare ori scoase în afara circuitelor comerciale astfel încît să se evite cauzarea

unui prejudiciu titularului, fără nici o indemnizaţie, dacă

legislaţia nu prevede altfel, şi fără nici o cheltuială din partea

statului; b) sînt pasibile de orice măsură care are drept consecinţă

privarea efectivă a persoanelor implicate de profitul economic al operaţiunii, cu excepţia unor cazuri cînd simpla retragere a mărcilor aplicate pe mărfurile contrafăcute nu este considerată

măsură care ar avea drept consecinţă privarea efectivă a

persoanelor implicate de profitul economic al operaţiunii; c) pot fi predate cu titlu gratuit, în funcţie de natura lor, unor

instituţii publice, inclusiv din sistemul protecţiei sociale, unor

asociaţii obşteşti ori fundaţii cu caracter umanitar, unor asociaţii

ori cluburi sportive, instituţii de învăţămînt de stat, unor

persoane fizice care au avut de suferit de pe urma calamităţilor

naturale, dacă există acordul scris al titularului dreptului de

13. Articolul 305 se completează cu alineatele (4) şi (5) cu

următorul cuprins: ,,(4) Ca urmare a aplicării măsurilor de intervenţie conform

art.304, titularul de drept este obligat să distrugă mărfurile

contrafăcute în decurs de 3 luni calendaristice. Termenul dat începe să curgă de la data constatării că mărfurile reţinute

aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală. (5) Organul vamal este în drept să refuze plasarea mărfurilor

în destinaţia vamală distrugere în cazul în care: 1) distrugerea lor poate cauza prejudiciu oamenilor şi

mediului înconjurător; 2) organul vamal nu are posibilitate să controleze dacă

mărfurile au fost realmente distruse; 3) distrugerea presupune suportarea cheltuielilor din partea statului;”.

Completarea prevede obligarea titularului de drept să distrugă mărfurile contrafăcute

în decurs de 3 luni calendaristice de la data constatării că mărfurile reţinute aduc

atingere unui drept de proprietate intelectuală. De asemenea, se prevede

reglementarea cazurilor în care organul vamal este în drept să refuze plasarea

mărfurilor în destinaţia vamală

,,distrugere”. Modificările au fost propuse în contextul

examinării în cadrul Grupului de Lucru

pentru reglementarea activităţii de

întreprinzător a proiectului Hotărîrii

Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale,

elaborat în scopul implementării Cap.XII

al Codului vamal.

La data publicării

173

proprietate intelectuală şi dacă sînt mărfuri apte pentru

consumul sau uzul persoanelor fizice, cu condiţia de a nu fi comercializate. (3) Aplicarea măsurilor prevăzute la alin.(2) nu exclude

valorificarea de către titular a drepturilor sale pe cale judiciară,

în condiţiile legii. Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal nr.408-XV din 26 iulie 2001

Art.VII.- Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal nr.408-XV din 26 iulie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8

februarie 2007) se completează cu Capitolul I cu următorul

cuprins:

,,Capitolul I Aspecte administrative internaţionale

Secţiunea I Cooperarea administrativă în domeniul fiscal Articolul 5 Scopul (1) Prezentul capitol reglementează normele şi procedurile potrivit cărora Republica Moldova cooperează

cu alte state, în vederea realizării unui schimb de

informaţii şi asistenţă, care este în mod previzibil relevant

pentru administrarea şi aplicarea legilor interne ale statelor

respective, în privinţa taxelor şi impozitelor prevăzute de

cadrul de reglementare. (2) Prezentul capitol conţine şi dispoziţii privind

schimbul de informaţii prevăzut la alin.(1) prin mijloace

electronice, precum şi norme şi proceduri potrivit cărora

Republica Moldova cooperează cu alte state. (3) Prezentul capitol nu afectează aplicarea în Republica Moldova a normelor privind asistenţa reciprocă în materie penală şi nu aduce atingere îndeplinirii niciunei obligaţii a

Republicii Moldova în temeiul altor instrumente juridice, inclusiv acorduri bilaterale sau multilaterale, în ceea ce priveşte cooperarea administrativă extinsă. Articolul 6 Sfera de aplicare

- Prezentul capitol se aplică următoarelor impozite şi plăţi

obligatorii: - - Impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice;

- Contribuţiile de asigurări sociale de stat; - - Impozitul pe bunurile imobiliare; - - Taxa pe valoare adăugată; - - Accizele; - - Taxele rutiere;

Noile reglementări privind aspectele

internaţionale, sunt elaborate în vederea executării punctului 53.3. din Planul de

Acţiuni pentru implementarea Acordului

de Asociere Republica Moldova –Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr.808 din 7 octombrie 2014. Modificările propuse stabilesc norme privind cooperarea administrativă în

domeniul fiscal şi asistenţă reciprocă în

materie de recuperare a creanţelor/restanţelor legate de taxe,

impozite, drepturi şi alte măsuri. De asemenea, acest proiect reglementează normele şi procedurile potrivit cărora Republica Moldova

cooperează cu alte state, în vederea

realizării unui schimb de informaţii şi

asistenţă, care este în mod previzibil

relevant pentru administrarea şi aplicarea

legilor interne ale statelor respectiv, în privinţa taxelor şi impozitelor prevăzute

de cadrul de reglementare. Prezentul titlu conţine şi dispoziţii

privind schimbul de informaţii prevăzut

la alin. (1) prin mijloace electronice, precum şi norme şi proceduri potrivit cărora Republica Moldova cooperează cu

alte state. Proiectul respectiv nu afectează aplicarea

în Republica Moldova a normelor privind asistenţa reciprocă în materie

01.01.2017

174

- - Taxele pentru resursele naturale; - - Taxele locale.

Articolul 7 Definiţii În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai

jos au următoarea semnificaţie: a) autoritate competentă a unui stat - autoritatea care a fost desemnată ca atare de către statul respectiv. În cazul în

care acţionează în temeiul prezentului capitol, un birou central de legătură, un departament de legătură sau un

funcţionar autorizat este considerat, de asemenea,

autoritate competentă prin delegare; b) birou central de legătură - un birou care a fost desemnat ca fiind responsabilul principal pentru contactele cu alte state în domeniul cooperării administrative; c) departament de legătură - orice birou, altul decât biroul central de legătură, care a fost astfel desemnat în vederea

schimbului direct de informaţii în temeiul prezentului

capitol; d) funcţionar autorizat - orice funcţionar care este autorizat să facă schimb direct de informaţii în temeiul prezentului

capitol; e) autoritate solicitantă - biroul central de legătură, un

departament de legătură sau orice funcţionar autorizat al

unui stat care înaintează o cerere de asistenţă în numele

autorităţii competente; f) autoritate solicitată - biroul central de legătură, un

departament de legătură sau orice funcţionar autorizat al

unui stat care primeşte o cerere de asistenţă în numele

autorităţii competente; g) anchetă administrativă - toate controalele, verificările şi

alte acţiuni întreprinse de state în exercitarea atribuţiilor lor, în scopul asigurării aplicării corecte a legislaţiei

fiscale; h) schimb de informaţii la cerere - transmiterea de informaţii efectuată pe baza unei cereri adresate de statul

solicitant statului solicitat într-un caz specific; i) schimb de informaţii automat - comunicarea sistematică

a informaţiilor predefinite referitoare la rezidenţii din alte

state către statul de rezidenţă relevant, fără cerere

prealabilă, la intervale regulate prestabilite, precum şi

conform procedurilor stabilite de comun acord; j) schimb de informaţii spontan - comunicarea

penală şi nu aduce atingere îndeplinirii

niciunei obligaţii a Republicii Moldova în temeiul altor instrumente juridice, inclusiv acorduri bilaterale sau multilaterale, în ceea ce priveşte

cooperarea administrativă extinsă.

175

nesistematică, în orice moment şi fără o cerere prealabilă,

a unor informaţii către un alt stat; k) persoană - orice persoană fizică ori juridică, orice

asociere de persoane căreia îi este recunoscută, prin lege,

capacitatea de a încheia acte juridice, dar care nu are statut de persoană juridică, sau orice altă entitate, indiferent de

natura ori forma acesteia, fie că are sau nu personalitate

juridică, care deţine ori gestionează active care, alături de

venitul generat de acestea, sunt supuse unor taxe ori impozite care fac obiectul prezentului capitol; l) mijloace electronice - utilizarea unui echipament electronic pentru procesarea, inclusiv compresia digitală, şi

stocarea datelor şi prin utilizarea transmisiei prin fir a

transmisiei radio, a tehnologiilor optice sau a altor mijloace electromagnetice.

Articolul 8 Autoritatea competentă din Republica

Moldova

(1) Autoritatea competentă din Republica Moldova pentru

aplicarea prevederilor prezentului capitol, precum şi pentru

contactele cu alte state este Serviciul Fiscal de Stat. (2) Prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat, se desemnează biroul central de legătură. Autoritatea

competentă din Republica Moldova este responsabilă de

informarea celorlalte state cu privire la desemnarea biroului central de legătură. (3) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate

desemna subdiviziuni de legătură cu competenţe

repartizate potrivit legislaţiei sau politicii sale naţionale.

Biroul central de legătură are responsabilitatea de a actualiza lista subdiviziunilor de legătură şi de a o pune la

dispoziţia birourilor centrale de legătură din alte state

interesate. (4) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate desemna funcţionari autorizaţi. Biroul central de legătură

are responsabilitatea de a actualiza lista acestor funcţionari

autorizaţi şi de a o pune la dispoziţia birourilor centrale de

legătură din alte state interesate. (5) Funcţionarii implicaţi în cooperarea administrativă în

temeiul prezentului capitol sunt consideraţi, în orice

situaţie, ca fiind funcţionari autorizaţi în acest sens,

potrivit condiţiilor prevăzute de autorităţile competente.

176

(6) În cazul în care o subdiviziune de legătură ori un

funcţionar autorizat, desemnat potrivit alin. (3) sau (4), trimite ori primeşte o cerere sau un răspuns la o cerere de

cooperare, acesta informează biroul central de legătură din

Republica Moldova, potrivit procedurilor prevăzute de

acesta din urmă. (7) În cazul în care o subdiviziune de legătură ori un

funcţionar autorizat, desemnat potrivit alin. (3) sau (4), primeşte o cerere de cooperare care necesită o acţiune în

afara competenţei care i-a fost repartizată potrivit

legislaţiei ori politicii naţionale din Republica Moldova, el

transmite fără întârziere această cerere biroului central de legătură din Republica Moldova şi informează autoritatea

solicitantă. În acest caz, perioada prevăzută la art.11 începe în ziua următoare transmiterii cererii de

cooperare către biroul central de legătură. Schimbul de informaţii la cerere Articolul 9 Procedura aplicabilă schimbului de informaţii

la cerere La cererea autorităţii solicitante din alt stat, autoritatea

solicitată din Republica Moldova comunică acesteia orice

informaţii prevăzute la art.5 alin. (1) pe care le deţine sau

pe care le obţine în urma anchetelor administrative. Articolul 10 Anchete administrative (1) Autoritatea solicitată din Republica Moldova asigură

efectuarea oricăror anchete administrative necesare pentru

a obţine informaţiile prevăzute la art.9. (2) Cererea prevăzută la art.9 poate conţine solicitarea

motivată a unei anchete administrative specifice. În cazul

în care autoritatea solicitată din Republica Moldova decide

că nu este necesară nicio anchetă administrativă, aceasta

comunică de îndată autorităţii solicitante din alt stat motivele acestei decizii. (3) Pentru a obţine informaţiile solicitate sau a efectua ancheta administrativă cerută, autoritatea solicitată din

Republica Moldova urmează aceleaşi proceduri ca atunci

când acţionează din propria iniţiativă ori la cererea unei

alte autorităţi din Republica Moldova. (4) În cazul în care autoritatea solicitantă din alt stat îi

solicită în mod expres, autoritatea solicitată din Republica

Moldova transmite documente originale, cu condiţia ca

177

acest lucru să nu contravină dispoziţiilor în vigoare din

Republica Moldova.

Articolul 11 Termene pentru schimbul de informaţii la

cerere

(1) Autoritatea solicitată din Republica Moldova

furnizează informaţiile prevăzute la art.9 în cel mai scurt

timp posibil, dar nu mai mult de 6 luni de la data primirii cererii. În cazul în care autoritatea solicitată din Republica

Moldova deţine deja informaţiile cerute, transmiterea acestora se face în termen de două luni de la data primirii

cererii. (2) Pentru anumite cazuri speciale, autoritatea solicitantă

din alt stat şi cea solicitată din Republica Moldova pot

conveni asupra unor termene diferite de cele prevăzute la

alin. (1). (3) Autoritatea solicitată din Republica Moldova confirmă

autorităţii solicitante din alt stat, dacă este posibil prin mijloace electronice, primirea unei cereri fără întârziere,

dar nu mai mult de 7 zile lucrătoare de la primire. (4) În termen de o lună de la primirea cererii, autoritatea solicitată din Republica Moldova notifică autorităţii

solicitante din alt stat orice nereguli ale cererii, precum şi

nevoia unor eventuale informaţii suplimentare. Într-un astfel de caz, termenele prevăzute la alin. (1) se calculează

din ziua următoare celei în care autoritatea solicitată din

Republica Moldova primeşte informaţiile suplimentare

necesare. (5) În cazul în care autoritatea solicitată din Republica

Moldova nu este în măsură să răspundă în termenul

stabilit, aceasta notifică autorităţii solicitante din alt stat

fără întârziere, dar nu mai mult de 3 luni de la primirea cererii, motivele nerespectării termenului şi data la care consideră că va fi în măsură să ofere un răspuns. (6) În cazul în care autoritatea solicitată din Republica

Moldova nu se află în posesia informaţiilor solicitate şi nu

este în măsură să răspundă sau refuză să răspundă unei

cereri de informaţii din motivele prevăzute la art.21,

aceasta notifică autorităţii solicitante din alt stat motivele

sale fără întârziere, dar nu mai mult de o lună de la data

primirii cererii.

178

Schimbul automat obligatoriu de informaţii Articolul 12 Sfera de aplicare şi condiţiile schimbului

automat de informaţii (1) Autoritatea competentă din Republica Moldova

comunică autorităţii competente a oricărui alt stat, în

termenii conveniţi în cadrul acordurilor, prin schimb

automat, informaţiile referitoare la perioadele de

impozitare relevante şi care sunt disponibile cu privire la

rezidenţii din acel stat şi la următoarele categorii specifice

de venituri şi de capital, astfel cum sunt acestea înţelese în

temeiul legislaţiei naţionale din Republica Moldova: a) venituri din muncă; b) remuneraţii şi alte beneficii plătite administratorilor şi altor persoane asimilate acestora; c) produse de asigurări de viaţă, în cazul schimbului de

informaţii sau al altor măsuri similare; d) pensii; e) proprietatea asupra bunurilor imobile şi venituri din

bunuri imobile; f) orice informaţii relevante pentru administrarea fiscală. (7) Autoritatea solicitată din Republica Moldova poate

conveni cu alte state să facă automat schimb de informaţii

referitoare la categorii suplimentare de venituri şi de

capital, precum şi informaţii în cadrul unor acorduri bilaterale sau multilaterale pe care le încheie. Schimbul spontan de informaţii Articolul 13 Sfera de aplicare şi condiţiile schimbului

spontan de informaţii (1) Autoritatea competentă din Republica Moldova

comunică autorităţii competente din orice alt stat interesat

informaţiile prevăzute la art.5 alin. (1), în oricare dintre următoarele situaţii: a) autoritatea competentă din Republica Moldova are

dovezi pe baza cărora presupune că pot exista pierderi fiscale într-un alt stat; b) o persoană impozabilă obţine o reducere sau o scutire de

impozit în Republica Moldova, care ar putea determina o mărire a impozitului ori o obligaţie de plată a impozitului într-un alt stat; c) afacerile între o persoană impozabilă din Republica

Moldova şi o persoană impozabilă din alt stat sunt

179

realizate printr-una sau mai multe ţări, astfel încât să

rezulte o scădere a impozitului în Republica Moldova ori în celălalt stat sau în amândouă; d) autoritatea competentă din Republica Moldova are

dovezi pe baza cărora presupune că poate avea loc o

diminuare a impozitului în urma unor transferuri artificiale ale profiturilor în cadrul unor grupuri de întreprinderi; e) informaţiile transmise unui stat de către autoritatea

competentă a altui stat au permis obţinerea unor informaţii

care pot fi importante în evaluarea impozitului datorat în cel de-al doilea stat. (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate

să comunice, prin schimb spontan, autorităţilor competente

din celelalte state orice informaţii de care are cunoştinţă şi care pot fi utile acestora. Articolul 14 Termene pentru schimbul spontan de informaţii (1) Autoritatea competentă din Republica Moldova căreia i

se pun la dispoziţie informaţiile prevăzute la art.13 alin. (1) transmite informaţiile respective autorităţii competente

a oricărui alt stat interesat, cât de curând posibil, dar nu

mai târziu de o lună de la data la care informaţiile au fost

puse la dispoziţie. (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova căreia i se comunică informaţiile în temeiul art.13 confirmă, dacă

este posibil prin mijloace electronice, primirea acestor informaţii autorităţii competente care le-a furnizat, fără

întârziere, dar nu mai mult de 7 zile lucrătoare de la

primire. Alte forme de cooperare administrativă Articolul 15 Prezenţa în birourile administrative şi

participarea la anchetele administrative. Sfera de aplicare şi condiţii (1) Prin acord între autoritatea solicitantă din alt stat şi

autoritatea solicitată din Republica Moldova şi potrivit condiţiilor stabilite de aceasta din urmă, funcţionarii

împuterniciţi de autoritatea solicitantă din alt stat pot, în

vederea schimbului de informaţii prevăzut la art.5 alin. (1), să fie prezenţi în subdiviziunile în care îşi desfăşoară

activitatea autorităţile administrative ale Republicii

Moldova şi/sau să fie prezenţi la anchetele administrative

efectuate pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care

180

informaţiile solicitate sunt incluse în documente la care funcţionarii autorităţii solicitate din Republica Moldova au acces, funcţionarii autorităţii solicitante din alt stat

primesc copii ale acestor documente. (2) În măsura în care acest lucru este permis potrivit

legislaţiei din Republica Moldova, acordul prevăzut la

alin. (1) poate prevedea că, atunci când funcţionarii

autorităţii solicitante din alt stat sunt prezenţi în timpul

anchetelor administrative, ei pot intervieva diverse persoane şi pot examina diverse registre. Refuzul unei

persoane care face obiectul unei anchete de a respecta măsurile de control luate de funcţionarii autorităţii

solicitante din alt stat este tratat de către autoritatea

solicitată din Republica Moldova drept un refuz împotriva propriilor săi funcţionari. (3) Funcţionarii împuterniciţi de statul membru solicitant

prezenţi în Republica Moldova potrivit alin. (1) trebuie să

fie în măsură să prezinte în orice moment o împuternicire

scrisă în care le sunt indicate identitatea şi calitatea

oficială. Cooperarea privind controalele fiscale Articolul 16 Controale simultane, controale fiscale peste hotare (1) În cazul în care Republica Moldova convine cu unul sau mai multe state să efectueze controale simultane,

fiecare pe teritoriul propriu, ale uneia ori mai multor persoane care prezintă un interes comun sau

complementar, pentru a face schimb cu informaţiile astfel

obţinute, sunt aplicabile prevederile alin. (2) - (4). (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova

identifică în mod independent persoanele pentru care intenţionează să propună un control simultan. Ea notifică

autorităţilor competente din celelalte state implicate orice

cazuri pentru care propune efectuarea unui control simultan şi indică motivele acestei alegeri, precum şi

perioada în care trebuie efectuate aceste controale. (3) Autoritatea competentă din Republica Moldova decide

dacă doreşte să participe la controalele simultane şi

confirmă autorităţii competente care a propus controlul

simultan acordul său sau îi comunică refuzul său motivat. (4) Autoritatea competentă din Republica Moldova

desemnează un reprezentant însărcinat cu supravegherea şi

coordonarea operaţiunii de control.

181

(5) La cererea motivată a autorităţii competente a unui sau

mai multor state, autoritatea competentă din Republica Moldova poate permite reprezentanţilor autorităţii

competente solicitante, să fie prezenţi la partea

corespunzătoare a unui control fiscal. (6) În cazul acceptării solicitării, autoritatea competentă

din Republica Moldova va informa, cît mai curînd posibil, autoritatea competentă din statul solicitant despre data şi

locul desfăşurării controlului, autoritatea sau oficialul

desemnat/-ă să efectueze controlul, procedurile şi

condiţiile necesare pentru efectuarea controlului. Toate

deciziile referitoare la efectuarea controlului fiscal sunt luate de către autoritatea competentă din Republica

Moldova.

Notificări administrative

Articolul 17 Cereri de notificare

(1) La cererea autorităţii competente a unui stat, autoritatea

competentă din Republica Moldova comunică

destinatarului, potrivit reglementărilor Codului fiscal,

precum şi legislaţiei în vigoare, toate actele şi deciziile

emise de autorităţile administrative ale statului solicitant şi

care se referă la aplicarea pe teritoriul său a legislaţiei

privind taxele şi impozitele reglementate de prezentul capitol. (2) Cererile de notificare precizează obiectul actului sau al

deciziei care trebuie notificat(ă) şi indică numele şi adresa

destinatarului, precum şi orice alte informaţii care pot

facilita identificarea acestuia. (3) Autoritatea solicitată din Republica Moldova

informează de îndată dar nu mai mult de 7 zile autoritatea

solicitantă din alt stat cu privire la răspunsul său la cererea

respectivă şi îi comunică, în special, data la care actul sau

decizia a fost notificat(ă) destinatarului. (4) Autoritatea solicitantă din Republica Moldova

formulează o cerere de notificare în temeiul prezentului

articol numai în cazul în care nu este în măsură să efectueze notificarea potrivit normelor care reglementează

notificarea instrumentelor în cauză în Republica Moldova

sau în cazul în care o astfel de notificare ar cauza

182

dificultăţi disproporţionate. Autoritatea competentă din

Republica Moldova poate transmite orice document, prin scrisoare recomandată sau prin sisteme electronice de transmitere la distanţă, în mod direct unei persoane aflate

pe teritoriul unui alt stat.

Rezultatul utilizării informaţiilor

Articolul 18 Condiţii (1) În cazul în care autoritatea competentă din Republica

Moldova furnizează informaţii în temeiul art.9 sau art.13, aceasta poate solicita autorităţii competente care primeşte

informaţiile să transmită rezultatul utilizării informaţiilor

primite. În cazul în care i se solicită un asemenea răspuns,

autoritatea competentă din Republica Moldova care a

primit informaţiile transmite autorităţii competente care a

furnizat informaţiile rezultatul utilizării informaţiilor, fără

a aduce atingere normelor privind secretul fiscal şi

protecţia datelor, aplicabile în Republica Moldova, în cel

mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de 3 luni de la momentul în care se cunoaşte rezultatul utilizării

informaţiilor solicitate. (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate

transmite altor state rezultatul utilizării informaţiilor ce fac

obiectul schimbului automat de informaţii, potrivit

măsurilor practice convenite bilateral.

Schimbul de experienţă şi de bune practici

Articolul 19 Sfera de aplicare şi condiţii (1) Autoritatea competentă din Republica Moldova este în drept să examineze şi să evalueze cooperarea

administrativă prevăzută de prezentul capitol şi să facă

schimb de experienţă în scopul îmbunătăţirii acestei

cooperări şi, dacă este cazul, să elaboreze unele norme în

domeniile respective. Condiţii aplicabile cooperării administrative Articolul 20 Transmiterea de informaţii şi documente (1) Informaţiile comunicate Republicii Moldova de către

alte state sub orice formă potrivit prezentului capitol intră

183

sub incidenţa secretului profesional şi se bucură de

protecţia conferită informaţiilor de acest tip în temeiul legislaţiei din Republica Moldova. Astfel de informaţii pot

fi utilizate pentru administrarea şi aplicarea legislaţiei din

Republicii Moldova referitoare la taxele şi impozitele

prevăzute la art.6. Aceste informaţii pot fi utilizate, de

asemenea, pentru stabilirea şi recuperarea altor taxe şi

impozite prevăzute la art.31 sau pentru stabilirea şi

recuperarea contribuţiilor de asigurări sociale. De

asemenea, acestea pot fi folosite în legătură cu procedurile

judiciare şi administrative care pot implica sancţiuni,

iniţiate ca urmare a încălcării legislaţiei fiscale, fără a

aduce atingere normelor şi dispoziţiilor generale care

reglementează drepturile făptuitorului, suspectului sau inculpatului ori contravenientului, precum şi ale martorilor

în cadrul acestor proceduri. (2) Informaţiile şi documentele primite de Republica

Moldova potrivit prezentului capitol pot fi utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute la alin. (1), cu permisiunea

autorităţii competente a statului respectiv, care comunică

informaţii potrivit prezentului capitol şi numai în măsura

în care acest lucru este permis în temeiul legislaţiei din

Republica Moldova. O astfel de permisiune se acordă de

Republica Moldova dacă informaţiile pot fi utilizate în

scopuri asemănătoare în Republica Moldova. (3) Dacă autoritatea competentă din Republica Moldova

consideră că informaţiile primite de la autoritatea

competentă a unui alt stat pot fi utile, în scopurile

prevăzute la alin. (1), autorităţii competente a unui al

treilea stat, le poate transmite acesteia din urmă, cu

condiţia ca această transmitere să respecte normele şi

procedurile prevăzute de prezentul capitol. Autoritatea

competentă din Republica Moldova informează autoritatea

competentă a statului din care provin informaţiile cu

privire la intenţia sa de a transmite informaţiile respective

unui stat terţ. În situaţia în care Republica Moldova este

stat din care provin informaţiile, aceasta se poate opune transmiterii informaţiilor respective în termen de 10 zile

lucrătoare de la data primirii comunicării din partea

statului care doreşte să transmită informaţiile. (4) Permisiunea de a utiliza potrivit alin. (2) informaţiile

transmise în temeiul alin. (3) poate fi acordată numai de

către autoritatea competentă din Republica Moldova. (5) Informaţiile, rapoartele, declaraţiile şi orice alte

184

documente, precum şi copiile certificate sau extrasele din

aceste documente, obţinute de autoritatea solicitată din alt stat şi comunicate autorităţii solicitante din Republica

Moldova în temeiul prezentului capitol, pot fi invocate ca dovezi de către organismele competente din Republica

Moldova, în acelaşi mod ca informaţiile, rapoartele,

declaraţiile şi orice alte documente similare furnizate de o

autoritate din Republica Moldova.

Articolul 21 Limite

(1) Autoritatea solicitată din Republica Moldova

furnizează autorităţii solicitante dintr-un alt stat informaţiile prevăzute la art.9, cu condiţia ca autoritatea

solicitantă să fi epuizat sursele uzuale de informaţii pe care

le-ar fi putut utiliza în această situaţie pentru a obţine

informaţiile solicitate, fără a risca să pună în pericol

atingerea scopului urmărit. Autoritatea solicitantă din

Republica Moldova solicită informaţiile prevăzute la art.9 autorităţii solicitate din alt stat numai în situaţia în care au

fost epuizate sursele uzuale de informaţii pe care le-ar fi putut utiliza în această situaţie pentru a obţine informaţiile solicitate, fără a risca să pună în pericol atingerea scopului

urmărit. (2) Prezentul capitol nu impune Republicii Moldova obligaţia de a efectua anchete sau de a comunica informaţii, în cazul în care efectuarea acestor anchete sau

obţinerea informaţiilor respective pentru propriile scopuri

ar fi contrară legislaţiei din Republicii Moldova. (3) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate refuza să furnizeze informaţii, în cazul în care statul

solicitant nu este în măsură, din motive juridice, să

furnizeze informaţii similare. (4) Furnizarea de informaţii poate fi refuzată în cazul în care ar conduce la divulgarea unui secret comercial, industrial sau profesional ori a unui procedeu comercial sau a unor informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii

publice. (5) Autoritatea solicitată din Republica Moldova comunică

autorităţii solicitante din alt stat motivele refuzului de a

răspunde la cererea de informaţii.

185

Articolul 22 Obligaţii

(1) În cazul în care un stat solicită informaţii în temeiul

prezentului capitol, Republica Moldova recurge la mecanismul său de colectare de informaţii pentru a obţine

informaţiile solicitate, chiar dacă acestea nu îi sunt

necesare pentru propriile scopuri fiscale. Această obligaţie

nu aduce atingere art.21 alin. (2) - (4), ale căror dispoziţii

nu pot fi în niciun caz interpretate în sensul autorizării

Republicii Moldova să refuze furnizarea informaţiilor pentru motivul că acestea nu prezintă un interes naţional. (2) Prevederile art.21 alin. (2) şi (4) nu pot fi în niciun caz

interpretate ca permiţând autorităţii solicitate din

Republica Moldova să refuze furnizarea de informaţii

pentru motivul că aceste informaţii sunt deţinute de o

bancă, de o altă instituţie financiară, de o persoană

desemnată sau care acţionează în calitate de agent ori de

administrator sau că informaţiile respective se referă la

participaţiile la capitalul unei persoane. (3) Fără a aduce atingere alin. (2), Republica Moldova poate refuza transmiterea informaţiilor solicitate în cazul

în care aceste informaţii se referă la perioade de impozitare dinainte de data de 1 martie 2012. Articolul 23 Lărgirea cooperării extinse oferite unei ţări

terţe În cazul în care Republica Moldova oferă unei ţări terţe o

cooperare mai extinsă decât cea prevăzută de prezentul

capitol, Republica Moldova nu poate refuza o astfel de cooperare extinsă cu niciunul dintre alte state care doresc

să iniţieze o astfel de cooperare extinsă reciprocă cu

Republica Moldova. Articolul 24 Formulare-tip şi formate electronice (1) Cererile de informaţii şi de anchete administrative

formulate potrivit art.9 şi răspunsurile aferente,

confirmările de primire, cererile de informaţii generale

suplimentare şi declaraţiile de incapacitate sau de refuz

formulate în temeiul art.11 se trimit, în măsura posibilului,

pe baza unui formular-tip adoptat de Ministerul Finanţelor.

Formularele-tip pot fi însoţite de rapoarte, declaraţii sau

orice alte documente, precum şi de copii certificate ori de

186

extrase din acestea. (2) Formularul-tip prevăzut la alin. (1) include cel puţin următoarele informaţii care trebuie furnizate de către

autoritatea solicitantă: a) identitatea persoanei care face obiectul examinării sau al

anchetei; b) scopul fiscal urmărit. (3) În măsura în care se cunosc şi în acord cu evoluţiile

internaţionale, autoritatea solicitantă din Republica

Moldova poate furniza numele şi adresa oricărei persoane

despre care se crede că deţine informaţiile solicitate,

precum şi orice element care poate facilita colectarea de

informaţii de către autoritatea solicitată din alt stat. (4) Informaţiile spontane şi confirmarea acestora, prevăzute la art.13 şi, respectiv, art.14, cererile de notificări administrative prevăzute la art.17 şi rezultatul

utilizării informaţiilor prevăzut la art.18 se transmit prin intermediul formularului-tip adoptat de Ministerul Finanţelor. (5) Schimbul automat obligatoriu de informaţii prevăzut

la art.12 se efectuează utilizând un format electronic

standardizat conceput pentru facilitarea unui astfel de schimb automat şi bazat pe formatul electronic existent, în

temeiul cadrului de reglementare la acest subiect.

Articolul 25 Măsuri practice

(1) Informaţiile comunicate în temeiul prezentului capitol se furnizează, în măsura posibilului, prin mijloace

electronice sau dacă nu este posibil prin mijloace agreate

în acest sens. (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova

notifică fiecărei persoane care face obiectul raportării

încălcarea securităţii datelor sale atunci când respectiva

încălcare este de natură să afecteze în mod negativ protecţia datelor cu caracter personal sau a vieţii private a

persoanei în cauză. Republica Moldova renunţă la orice

cerere de rambursare a cheltuielilor ocazionate de aplicarea prezentului capitol, exceptând, după caz,

cheltuielile cu onorariile plătite experţilor. (3) Cererile de cooperare, inclusiv cererile de notificare, şi

documentele anexate pot fi redactate în orice limbă aleasă

de comun acord de autoritatea solicitată şi autoritatea

187

solicitantă. Cererile respective sunt însoţite de o traducere

în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului al autorităţii solicitate numai în situaţii speciale,

când autoritatea solicitată motivează cererea de traducere.

Dacă informaţia primită de la autoritatea solicitantă nu

poate fi tradusă de către autoritatea solicitată, aceasta

urmează a fi restituită autorităţii solicitante pentru a fi

tradusă într-o limbă aleasă de comun acord. Articolul 26 Obligaţii speciale Autoritatea competentă din Republica Moldova dispune

toate măsurile necesare pentru: a) a asigura o coordonare internă eficace a măsurilor de

organizare prevăzute la art.8; b) a stabili o cooperare directă cu autorităţile celorlalte

state membre, prevăzute la art.8; c) a asigura buna funcţionare a sistemului de cooperare

administrativă prevăzut de prezentul capitol.

Articolul 27 Evaluare

(1) Autoritatea competentă din Republica Moldova examinează şi evaluează funcţionarea sistemului de

cooperare administrativă prevăzut de prezentul capitol. (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate

transmite statelor terţe, sau organismelor internaţionale

orice informaţii pertinente necesare pentru evaluarea

eficacităţii cooperării administrative prevăzute de

prezentul capitol în ceea ce priveşte combaterea fraudei şi

a evaziunii fiscale. (3) Informaţiile transmise Republicii Moldova intră sub

incidenţa secretului fiscal/şi sau a datelor cu caracter

personal şi beneficiază de protecţia acordată informaţiilor

asemănătoare conform legislaţiei din Republica Moldova.

Dispoziţii finale

Articolul 28 Protecţia datelor Toate schimburile de informaţii efectuate în temeiul

prezentului capitol se realizează cu respectarea Legii nr. 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

188

Articolul 29 Păstrarea informaţiilor Informaţiile prelucrate în conformitate cu prezentul capitol

se păstrează o perioadă care nu depăşeşte perioada

necesară pentru atingerea obiectivelor prezentului capitol şi, în orice caz, în conformitate cu legislaţia din Republica

Moldova referitoare la termenele de prescripţie, ale

fiecărui operator de date.

Secţiunea II Asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor/restanţelor legate de taxe, impozite, drepturi şi

alte măsuri

Articolul 30 Scopul

Prezentul capitol stabileşte norme privind asistenţa în vederea recuperării în Republica Moldova a unor

creanţe/restanţe stabilite într-un alt stat, inclusiv membru al Uniunii Europene, precum şi asistenţa în vederea

recuperării într-un alt stat, inclusiv membru al Uniunii Europene a creanţelor/restanţelor stabilite în Republica

Moldova.

Articolul 31 Sfera de aplicare (1) Prezentul capitol se aplică următoarelor

creanţe/restanţe: - Impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice; - Contribuţiile de asigurări sociale de stat; - Impozitul pe bunurile imobiliare; - Taxa pe valoare adăugată; - Accizele; - Taxele rutiere; - Taxele pentru resursele naturale; - Taxele locale. Articolul 32 Definiţii În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai

jos au următoarea semnificaţie: a) autoritate solicitantă - un birou central de legătură, un

birou de legătură sau un departament de legătură al unui

stat care transmite o cerere de asistenţă cu privire la o

189

creanţă prevăzută la art.31; b) autoritate solicitată - un birou central de legătură, un birou de legătură sau un departament de legătură al unui

stat căruia îi este transmisă o cerere de asistenţă; c) persoană - orice persoană fizică sau juridică, orice

asociere de persoane căreia îi este recunoscută, prin lege,

capacitatea de a încheia acte juridice, dar care nu are statut de persoană juridică, sau orice altă entitate, indiferent de

natura ori forma acesteia, fie că are sau nu are

personalitate juridică, ce deţine ori gestionează active care,

alături de venitul generat de acestea, sunt supuse unor taxe,

impozite sau drepturi care fac obiectul prezentului capitol; d) mijloace electronice - utilizarea unui echipament electronic pentru procesarea, inclusiv compresia digitală, şi stocarea datelor şi utilizarea transmisiei prin fir, a

transmisiei radio, a tehnologiilor optice sau a altor mijloace electromagnetice; Articolul 33 Autoritatea competentă din Republica

Moldova (1) Autoritatea competentă din Republica Moldova pentru aplicarea prevederilor prezentului capitol este Serviciul Fiscal de Stat; (2) Autoritatea prevăzută la alin. (1) este competentă şi

pentru asistenţă la recuperarea creanţelor/restanţelor aferente creanţelor/restanţelor principale pentru a căror

asistenţă la recuperare sunt competente. (3) Prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat se desemnează biroul central de legătură, care este

responsabil pentru contactele cu alte state în domeniul asistenţei reciproce care face obiectul prezentului capitol, precum şi pentru contactele cu organismele internaţionale

competente. (4) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate

desemna birouri de legătură care să fie responsabile de

contactele cu alte state în materie de asistenţă reciprocă în

ceea ce priveşte unul sau mai multe tipuri sau categorii specifice de taxe, impozite şi drepturi prevăzute la art.31. (5) În cazul în care un birou de legătură primeşte o cerere

de asistenţă reciprocă ce necesită măsuri care nu ţin de

competenţa ce i-a fost atribuită, acesta înaintează cererea,

fără întârziere, biroului competent, dacă este cunoscut, sau

biroului central de legătură şi informează autoritatea

solicitantă în consecinţă.

190

(6) Autoritatea competentă din Republica Moldova

informează după caz, alte state cu privire la biroul său central de legătură şi la orice birouri de legătură pe care le-a desemnat. (7) Toate comunicările sunt trimise de către biroul central

de legătură sau în numele acestuia, de la caz la caz, cu

acordul biroului central de legătură, asigurându-se eficienţa comunicării.

Schimbul de informaţii

Articolul 34 Furnizarea de informaţii (1) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată

furnizează orice informaţii pe care le apreciază că sunt

relevante pentru autoritatea solicitantă, în vederea

recuperării creanţelor/restanţelor sale prevăzute la art.31.

În scopul furnizării acestor informaţii, autoritatea solicitată

asigură realizarea oricăror anchete administrative necesare

pentru obţinerea acestora. (2) Autoritatea solicitată nu este obligată să furnizeze

informaţii: a) pe care nu le-ar putea obţine în vederea recuperării creanţelor/restanţelor similare născute în statul membru

solicitat; b) care ar divulga un secret comercial, industrial sau profesional; c) a căror divulgare ar aduce atingere securităţii statului

solicitat sau care ar fi contrare ordinii publice a acestuia. (3) Autoritatea solicitată nu poate refuza furnizarea de

informaţii pentru motivul că aceste informaţii sunt deţinute

de o bancă, de o altă instituţie financiară, de o persoană

desemnată sau care acţionează în calitate de agent ori de

administrator sau că informaţiile respective se referă la

participaţiile la capitalul unei persoane. (4) Autoritatea solicitată informează autoritatea solicitantă

în legătură cu motivele de refuz al unei cereri de

informaţii.

Articolul 35 Schimbul de informaţii fără cerere prealabilă

În cazul în care urmează să se efectueze o

rambursare/restituire de impozite, taxe sau drepturi, altele

191

decât taxa pe valoarea adăugată, către o persoană stabilită

ori având domiciliul într-un alt stat, statul din care urmează să se efectueze rambursarea/restituirea poate informa statul

unde este stabilită sau unde îşi are domiciliul persoana

respectivă cu privire la rambursarea/restituirea ce urmează

a se efectua.

Articolul 36 Prezenţa în birourile administrative şi

participarea la anchetele administrative (1) Prin acord între autoritatea solicitantă şi autoritatea

solicitată şi în concordanţă cu procedurile stabilite de

autoritatea solicitată, funcţionarii autorizaţi de autoritatea

solicitantă pot, în vederea promovării asistenţei reciproce

prevăzute de prezentul capitol: a) să fie prezenţi în birourile în care autorităţile

administrative ale statului solicitat îşi desfăşoară

activitatea; b) să fie prezenţi la anchetele administrative efectuate pe

teritoriul statului solicitat; c) să însoţească funcţionarii competenţi din statul solicitat

în cursul procedurilor judiciare din respectivul stat. (2) Acordul prevăzut la alin. (1) lit. b) poate prevedea ca funcţionarii din statul solicitant să poată intervieva

persoane şi examina registre, în cazul în care legislaţia în

vigoare în statul solicitat permite acest lucru. (3) Funcţionarii autorizaţi de autoritatea solicitantă care

utilizează posibilităţile oferite prin alin. (1) şi (2) sunt în

măsură să prezinte în orice moment o împuternicire scrisă

în care le sunt indicate identitatea şi calitatea oficială. Asistenţă pentru notificarea documentelor Articolul 37 Cererea de notificare a anumitor documente referitoare la creanţe/restanţe (1) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată

notifică persoanei căreia îi sunt destinate, denumită în

continuare destinatar, toate actele şi deciziile, inclusiv pe

cele de natură judiciară, privind o creanţă/restanţă sau

recuperarea acesteia, emise de statul solicitant. (2) Cererea de notificare prevăzută la alin. (1) este însoţită

de un formular-tip care conţine cel puţin următoarele

informaţii: a) numele, adresa şi orice alte informaţii utile pentru identificarea destinatarului; b) scopul notificării şi termenul în care aceasta ar trebui

192

efectuată; c) o descriere a documentelor anexate, a tipului de creanţă/restanţă şi a valorii creanţei/restanţei pentru care se

formulează cererea; d) numele, adresa şi alte date de contact cu privire la biroul responsabil de documentele anexate şi, în cazul în care este

diferit, biroul de la care se pot obţine informaţii

suplimentare privind documentele notificate sau posibilităţile de a contesta obligaţia de plată. (3) Autoritatea solicitantă depune o cerere de notificare în

temeiul prezentului capitol numai atunci când nu poate efectua notificarea în conformitate cu normele care reglementează notificarea documentului în cauză în statul

solicitant sau atunci când o astfel de notificare ar cauza dificultăţi disproporţionate. (4) Autoritatea solicitată informează de îndată autoritatea

solicitantă în privinţa oricărei acţiuni întreprinse în urma

cererii de notificare, în special în legătură cu data

notificării documentului către destinatar. Articolul 38 Mijloace de notificare (1) Autoritatea solicitată se asigură că procedura de

notificare în statul solicitat se efectuează potrivit

reglementărilor legale şi practicilor administrative

naţionale în vigoare în statul membru solicitat. (2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere niciunei alte forme de notificare utilizate de o autoritate competentă a

statului solicitant, în conformitate cu normele în vigoare în respectivul stat. (3) O autoritate competentă stabilită pe teritoriul statului solicitant poate notifica direct orice document prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică unei

persoane dintr-un alt stat. Măsurile asigurătorii sau de recuperare Articolul 39 Cererea de recuperare (1) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată recuperează creanţele/restanţele care fac obiectul unui titlu

ce permite executarea în statul solicitant. (2) De îndată ce autoritatea solicitantă are cunoştinţă

despre orice informaţii relevante cu privire la cazul care a

motivat cererea de recuperare, aceasta le transmite autorităţii solicitate.

193

Articolul 40 Condiţii aplicabile cererilor de recuperare (1) Autoritatea solicitantă nu poate formula o cerere de recuperare dacă şi atâta vreme cât creanţa şi/sau titlul care

permite executarea acesteia în statul solicitant sunt contestate în statul respectiv, cu excepţia cazurilor în care

se aplică art.43 alin. (6). (2) Înainte ca autoritatea solicitantă să formuleze o cerere

de recuperare se aplică procedurile de recuperare adecvate

disponibile în statul solicitant, cu următoarele excepţii: a) atunci când este evident că nu există active pentru

recuperare în statul solicitant sau că astfel de proceduri nu

vor duce la plata integrală a creanţei şi că autoritatea

solicitantă deţine informaţii specifice care indică faptul că

persoana în cauză are active în statul solicitat; b) atunci când aplicarea unor astfel de proceduri în statul solicitant ar cauza dificultăţi disproporţionate.

Articolul 41 Titlul executoriu şi alte documente însoţitoare

(1) Orice cerere de recuperare este însoţită de un titlu

uniform care permite executarea în statul solicitat. Acest titlu uniform care permite executarea în statul solicitat reflectă conţinutul principal al titlului iniţial care permite executarea şi constituie baza unică a măsurilor asigurătorii

şi de recuperare luate în statul solicitat. Acesta nu face

obiectul niciunui act de recunoaştere, completare sau

înlocuire în respectivul stat. (2) Titlul uniform care permite executarea conţine cel

puţin următoarele informaţii: a) informaţii relevante pentru identificarea titlului iniţial

care permite executarea, o descriere a creanţei/restanţei,

inclusiv natura acesteia, perioada acoperită de

creanţă/restanţă, orice date relevante pentru procesul de

executare şi valoarea creanţei/restanţei şi diferitele

componente ale acesteia, precum creanţa/restanţa principală şi creanţele/restanţele fiscale accesorii datorate; b) numele, adresa şi alte informaţii utile pentru

identificarea debitorului/restanţierului; c) numele, adresa şi alte date de contact cu privire la biroul

responsabil de evaluarea creanţei/restanţei şi, în cazul în

care acesta este diferit, biroul de la care se pot obţine

informaţii suplimentare privind creanţa/restanţa sau

posibilităţile de a contesta obligaţia de plată.

194

(3) Cererea de recuperare a unei creanţe/restanţe poate fi

însoţită de alte documente referitoare la creanţă/restanţă emise de statul solicitant. Articolul 42 Recuperarea creanţei (1) În scopul recuperării creanţei/restanţei în statul

solicitat, orice creanţă/restanţă pentru care a fost formulată

o cerere de recuperare este tratată ca şi când ar fi o

creanţă/restanţă a statului solicitat, cu excepţia cazului în

care prezentul capitol prevede altfel. Autoritatea solicitată

utilizează prerogativele conferite şi procedurile legale din

statul solicitat aplicabile creanţelor/restanţelor cu privire la

aceleaşi taxe, impozite sau drepturi ori, în absenţa

acestora, cu privire la taxe, impozite sau drepturi similare, cu excepţia cazului în care prezentul capitol prevede altfel. (2) Dacă autoritatea solicitată consideră că pe teritoriul

statului său nu se colectează taxe, impozite sau drepturi

identice ori similare, aceasta utilizează prerogativele

conferite şi procedurile legale din statul solicitat aplicabile creanţelor/restanţelor proprii, cu excepţia cazului în care

prezentul capitol prevede altfel. (3) Statul solicitat nu este obligat să acorde

creanţelor/restanţelor altor state preferinţele acordate

pentru creanţe similare apărute în respectivul stat, cu excepţia cazurilor în care statele vizate convin altfel sau există dispoziţii contrare în legislaţia statului solicitat. Un

stat care acordă preferinţe pentru creanţe/restanţe altui stat

nu poate refuza acordarea aceloraşi facilităţi pentru

aceleaşi creanţe/restanţe sau pentru creanţe/restanţe

similare altor state, în aceleaşi condiţii. (4) Statul solicitat recuperează creanţa în moneda sa

naţională. (5) Autoritatea solicitată informează cu diligenţa necesară

autoritatea solicitantă cu privire la orice acţiune întreprinsă

cu privire la cererea de recuperare. (6) Începând cu data la care este primită cererea de

recuperare, autoritatea solicitată percepe dobânzi/majorări de întîrziere pentru plata cu întârziere, potrivit legislaţiei în

vigoare în statul solicitat. În cazul Republicii Moldova sunt aplicabile prevederile art. 228. (7) Autoritatea solicitată poate, în cazul în care legislaţia în

vigoare în statul solicitat permite acest lucru, să acorde

debitorului/restanţierului pentru aceste creanţe/restanţe

eşalonarea/amînarea la plată şi să perceapă

195

dobândă/majorarea de întîrziere în acest sens. Autoritatea

solicitată informează ulterior autoritatea solicitantă cu privire la orice astfel de decizie. (8) Fără a aduce atingere prevederilor art.49 alin. (1), autoritatea solicitată îi transferă autorităţii solicitante

sumele recuperate aferente creanţei, precum şi dobânzile

prevăzute la alin. (6) şi (7). Articolul 43 Litigii (1) Litigiile cu privire la creanţă/restanţă, la titlul iniţial

care permite executarea în statul solicitant sau la titlul uniform care permite executarea în statul solicitat şi

litigiile legate de validitatea unei notificări efectuate de o

autoritate competentă a statului solicitant sunt de competenţa autorităţilor competente ale statului solicitant. Dacă, în cursul procedurii de recuperare, creanţa/restanţa,

titlul iniţial care permite executarea în statul solicitant sau

titlul uniform care permite executarea în statul solicitat este contestată/contestat de o parte interesată, autoritatea solicitată informează respectiva parte interesată că o astfel

de acţiune trebuie introdusă de aceasta din urmă în faţa

autorităţii competente a statului solicitant, potrivit

legislaţiei în vigoare în statul respectiv. (2) Litigiile cu privire la măsurile de executare luate în statul solicitat sau cu privire la validitatea unei notificări efectuate de o autoritate competentă a statului solicitat sunt

introduse în faţa organismului competent pentru

soluţionarea litigiului al statului respectiv, potrivit

legislaţiei în vigoare a acestui stat. (3) Atunci când una dintre acţiunile prevăzute la alin. (1) a

fost introdusă în faţa organismului competent al statului

solicitant, autoritatea solicitantă informează autoritatea

solicitată cu privire la aceasta şi precizează care sunt

elementele creanţei/restanţei ce nu fac obiectul

contestaţiei. (4) De îndată ce autoritatea solicitată primeşte informaţiile

prevăzute la alin. (3), fie din partea autorităţii solicitante, fie din partea părţii interesate, aceasta suspendă procedura de executare în ceea ce priveşte partea contestată a

creanţei/restanţei, până la primirea deciziei organismului

competent în materie, cu excepţia cazurilor în care

autoritatea solicitantă formulează o cerere contrară,

potrivit alin. (6). (5) La cererea autorităţii solicitante sau în cazul în care se

196

consideră necesar de către autoritatea solicitată, fără să se

aducă atingere prevederilor art.45, autoritatea solicitată poate recurge la măsuri asigurătorii pentru a garanta

recuperarea, în măsura în care reglementările legale în

vigoare în statul solicitat permit acest lucru. (6) Potrivit reglementărilor legale şi practicilor

administrative în vigoare în statul în care îşi are sediul,

autoritatea solicitantă poate cere autorităţii solicitate să

recupereze o creanţă contestată sau o parte contestată a

creanţei, în măsura în care reglementările legale şi

practicile administrative în vigoare în statul solicitat permit acest lucru. Orice astfel de cerere se motivează. Dacă

rezultatul ulterior al contestaţiei este favorabil debitorului/restanţierului, autoritatea solicitantă are obligaţia de a rambursa orice sumă recuperată, precum şi

de a plăti orice compensaţie datorată, potrivit

reglementărilor legale în vigoare în statul solicitat. (7) Dacă autorităţile competente ale statului solicitant sau ale statului solicitat au iniţiat o procedură amiabilă, iar

rezultatul procedurii poate afecta creanţa/restanţa cu

privire la care a fost solicitată asistenţă, măsurile de

recuperare sunt suspendate sau blocate până la încheierea procedurii respective, cu excepţia cazurilor de urgenţă

imediată datorate fraudei sau insolvabilităţii. În cazul în

care măsurile de recuperare sunt suspendate sau blocate, sunt aplicabile prevederile alin. (5).

Articolul 44 Modificarea sau retragerea cererii de asistenţă

pentru recuperare

(1) Autoritatea solicitantă informează imediat autoritatea

solicitată cu privire la orice modificare ulterioară adusă

cererii sale de recuperare sau cu privire la retragerea cererii sale, precizând motivele modificării sau retragerii acesteia. (2) Dacă modificarea cererii este rezultatul unei decizii

luate de organismul competent prevăzut la art.43 alin. (1),

autoritatea solicitantă comunică decizia respectivă

împreună cu un titlu uniform revizuit care permite executarea în statul solicitat. Autoritatea solicitată continuă

măsurile de recuperare pe baza titlului revizuit. Măsurile

asigurătorii sau de recuperare deja luate pe baza titlului

197

uniform iniţial care permite executarea în statul membru

solicitat pot continua pe baza titlului revizuit, cu excepţia cazului în care modificarea cererii se datorează lipsei de

valabilitate a titlului iniţial care permite executarea în

statul solicitant sau a titlului uniform iniţial care permite

executarea în statul solicitat. Dispoziţiile art.41 şi

art.43 sunt aplicabile în mod corespunzător. Articolul 45 Cererea de măsuri asigurătorii (1) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată ia

măsurile asigurătorii necesare, dacă acestea sunt permise

de legislaţia sa naţională şi în conformitate cu practicile

sale administrative, pentru a asigura recuperarea în cazul în care creanţa/restanţa sau titlul care permite executarea în statul solicitant este contestată/contestat la momentul

formulării cererii sau în cazul în care creanţa/restanţa nu

face încă obiectul unui titlu care să permită executarea în

statul solicitant, în măsura în care sunt, de asemenea,

posibile măsuri asigurătorii, într-o situaţie similară, în

temeiul legislaţiei naţionale şi al practicilor administrative ale statului solicitant. Documentul elaborat pentru a permite aplicarea de măsuri asigurătorii în statul solicitant

şi referitor la creanţa/restanţa pentru care se solicită

asistenţa reciprocă, dacă este cazul, însoţeşte cererea de

măsuri asigurătorii în statul membru solicitat. Acest document nu face obiectul niciunui act de recunoaştere,

completare sau înlocuire în statul solicitat. (2) Cererea de măsuri asigurătorii poate fi însoţită de alte

documente referitoare la creanţă/restanţă, emise în statul solicitant. Articolul 46 Normele aplicabile cererilor de măsuri

asigurătorii Pentru aplicarea dispoziţiilor art.45 sunt aplicabile, în mod

corespunzător, dispoziţiile art.39 alin. (2), art.42 alin. (1) - (5), art.43 şi art.44. Articolul 47 Limite ale obligaţiilor autorităţii solicitate (1) Autoritatea solicitată nu este obligată să acorde

asistenţa prevăzută la art.39 – 45 dacă recuperarea

creanţei este de natură să genereze, din cauza situaţiei

debitorului/restanţierului, grave dificultăţi de ordin economic sau social în statul solicitat, în măsura în care

reglementările legale şi practicile administrative în vigoare

198

în respectivul stat permit o astfel de excepţie în cazul

creanţelor naţionale. (2) Autoritatea solicitată nu este obligată să acorde asistenţa prevăzută la art.34 şi la art.36 – 45 dacă cererea

iniţială de asistenţă, potrivit prevederilor art.34, 36, 37, 39 sau art.45, este efectuată cu privire la creanţe care au o

vechime mai mare de 5 ani, acest termen începând de la momentul scadenţei creanţei în statul solicitant şi până la

momentul cererii iniţiale de asistenţă. În cazul în care

creanţa/restanţa sau titlul iniţial care permite executarea în

statul solicitant este contestată/contestat, termenul de 5 ani

începe din momentul în care în statul solicitant se stabileşte faptul că nu mai este posibilă contestarea

creanţei/restanţei sau a titlului care permite executarea. În cazul în care se acordă o amânare a plăţii sau un plan de

eşalonare a plăţii de către autorităţile competente din statul solicitant, termenul de 5 ani începe din momentul în care întregul termen de plată a expirat. Cu toate acestea, în

aceste cazuri, autoritatea solicitată nu este obligată să

acorde asistenţă cu privire la creanţe/restanţe care sunt mai

vechi de 10 ani, termen calculat de la momentul scadenţei

creanţei în statul solicitant. (3) Un stat nu este obligat să acorde asistenţă dacă

valoarea totală a creanţelor reglementate de prezentul

capitol, pentru care se solicită asistenţă, este mai mică de 1.500 euro (în echivalentul a lei moldoveneşti la cursul

stabilit de BNM în ziua recepţionării cererii de

recuperare). (4) Autoritatea solicitată informează autoritatea solicitantă

în legătură cu motivele refuzului unei cereri de asistenţă. Articolul 48 Aspecte privind prescripţia (1) Aspectele privind termenele de prescripţie sunt

reglementate exclusiv de legislaţia în vigoare în statul

solicitant. (2) În ceea ce priveşte suspendarea, întreruperea sau

prelungirea termenului de prescripţie, toate demersurile efectuate în vederea recuperării creanţelor/restanţelor de

către autoritatea solicitată sau în numele acesteia, în

temeiul unei cereri de asistenţă, care au drept efect

suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare în statul solicitat, sunt considerate a avea acelaşi efect în statul

solicitant, cu condiţia ca efectul corespunzător să fie

199

prevăzut în reglementările legale în vigoare în statul

solicitant. (3) Dacă suspendarea, întreruperea sau prelungirea

termenului de prescripţie nu este posibilă în temeiul

reglementărilor legale în vigoare în statul solicitat, toate

demersurile efectuate în vederea recuperării

creanţelor/restanţelor de către autoritatea solicitată sau în

numele acesteia în temeiul unei cereri de asistenţă care,

dacă ar fi fost efectuate de către autoritatea solicitantă în

propriul stat sau în numele acesteia, ar fi dus la suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripţie, potrivit legislaţiei în vigoare în statul solicitant, sunt considerate a fi fost efectuate în statul solicitant, în ceea ce priveşte efectul respectiv. (4) Prevederile alin. (2) şi (3) nu afectează dreptul

autorităţilor competente din statul solicitant de a lua

măsuri pentru a suspenda, întrerupe sau prelungi termenul de prescripţie, potrivit reglementărilor în vigoare în statul

respectiv. (5) Autoritatea solicitantă şi autoritatea solicitată se

informează reciproc cu privire la orice acţiune care

întrerupe, suspendă sau prelungeşte termenul de prescripţie

a creanţei pentru care au fost solicitate măsuri asigurătorii

sau de recuperare sau care poate produce acest efect. Articolul 49 Costuri (1) În plus faţă de sumele prevăzute la art.42 alin. (8), autoritatea solicitată urmăreşte să recupereze de la

debitor/restanţier cheltuielile legate de recuperare pe care

le-a suportat şi le reţine, potrivit reglementărilor legale în

vigoare din statul solicitat. (2) Statele renunţă reciproc la toate cererile privind

rambursarea cheltuielilor rezultate din asistenţa reciprocă

pe care şi-o acordă potrivit prezentului capitol. (3) Cu toate acestea, în cazul unor recuperări care creează

dificultăţi deosebite, care implică cheltuieli foarte mari sau

care se referă la crima organizată, autoritatea solicitantă şi autoritatea solicitată pot să convină asupra unor modalităţi

de rambursare specifice cazurilor în speţă. (4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) şi (3), statul

solicitant rămâne răspunzător faţă de statul solicitat pentru

toate cheltuielile şi toate pierderile suportate în legătură cu

acţiunile recunoscute ca fiind nejustificate, în ceea ce

priveşte fie fondul creanţei/restanţei, fie valabilitatea

200

titlului emis de autoritatea solicitantă care permite

executarea şi/sau aplicarea de măsuri asigurătorii.

Dispoziţii generale aplicabile tuturor tipurilor de cereri de asistenţă

Articolul 50 Formulare-tip şi mijloace de comunicare (1) Cererile de informaţii în temeiul art.34 alin. (1), cererile de notificare în temeiul art.37 alin. (1), cererile de recuperare în temeiul art.39 alin. (1) sau cererile de măsuri

asigurătorii în temeiul art.45 alin. (1) se transmit prin mijloace electronice, utilizându-se un formular-tip, cu excepţia cazurilor în care acest lucru nu este posibil din

motive tehnice. În măsura posibilului, aceste formulare se folosesc şi pentru comunicările ulterioare cu privire la

cerere. (2) Titlul uniform care permite executarea în statul solicitat, documentul care permite aplicarea de măsuri

asigurătorii în statul solicitant şi celelalte documente

prevăzute la art.41 şi 45 se transmit, de asemenea, prin mijloace electronice, cu excepţia cazurilor în care acest

lucru nu este posibil din motive tehnice. (3) Formularul-tip poate fi însoţit, dacă este cazul, de

rapoarte, declaraţii şi orice alte documente sau de copii certificate pentru conformitate sau extrase din acestea, care sunt, de asemenea, transmise pe cale electronică, cu

excepţia cazurilor în care acest lucru nu este posibil din

motive tehnice. (4) Formularele-tip şi comunicările pe cale electronică pot, de asemenea, să fie utilizate pentru schimbul de informaţii

în temeiul art.35. (5) Dispoziţiile alin. (1) - (4) nu se aplică informaţiilor şi

documentaţiei obţinute prin prezenţa în birourile

administrative dintr-un alt stat sau prin participarea la anchetele administrative dintr-un alt stat, potrivit art.36. (6) În cazul în care comunicările nu se efectuează pe cale

electronică sau prin intermediul formularelor-tip, acest lucru nu va afecta valabilitatea informaţiilor obţinute sau a

măsurilor luate pentru executarea cererii de asistenţă.

201

Articolul 51 Limba utilizată

(1) Toate cererile de asistenţă, formularele-tip pentru notificare şi titlurile uniforme care permit executarea în

statul solicitat sunt trimise în limba oficială sau în una

dintre limbile oficiale ale statului solicitat sau sunt însoţite

de o traducere în una dintre aceste limbi sau în orice altă

limbă asupra căreia s-a convenit de comun acord. Faptul că

anumite părţi sunt scrise într-o limbă, alta decât limba

oficială sau una dintre limbile oficiale ale statului solicitat, nu afectează valabilitatea acestora sau a procedurii, în măsura în care acea limbă este stabilită de comun acord

între statele interesate. (2) Documentele a căror notificare este solicitată

potrivit art.37 pot fi transmise autorităţii solicitate într-o limbă oficială a statului solicitant. (3) În cazul în care o cerere este însoţită de alte documente

decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2), autoritatea solicitată

poate, dacă este necesar, să ceară autorităţii solicitante o traducere a acestor documente în limba oficială sau în una

dintre limbile oficiale ale statului solicitat sau în orice altă

limbă asupra căreia statele interesate au convenit bilateral. Articolul 52 Divulgarea informaţiilor şi a documentelor (1) Informaţiile comunicate sub orice formă, în temeiul

prezentului capitol, sunt reglementate de obligaţia păstrării

secretului fiscal şi beneficiază de protecţia acordată

informaţiilor similare în temeiul legislaţiei naţionale a

statului care le-a primit. Astfel de informaţii pot fi utilizate

în scopul aplicării de măsuri asigurătorii sau de executare

în privinţa creanţelor/restanţelor care intră sub incidenţa

prezentului capitol. De asemenea, astfel de informaţii pot

fi utilizate pentru evaluarea şi calcularea contribuţiilor

obligatorii de asistenţă socială (2) Statul care furnizează informaţiile permite utilizarea

acestora în alte scopuri decât cele prevăzute la alin. (1) în

statul care primeşte informaţiile, în cazul în care, în

temeiul legislaţiei statului care furnizează informaţiile,

acestea pot fi utilizate în scopuri similare. (3) În cazul în care autoritatea solicitantă sau solicitată

consideră că informaţiile obţinute în temeiul prezentului

capitol ar putea fi folositoare, în scopurile prevăzute la

202

alin. (1), unui al treilea stat, ea poate să transmită

respectivele informaţii acestui al treilea stat, cu condiţia ca transmiterea acestor informaţii să fie conformă cu normele

şi procedurile stabilite în prezentul capitol. Aceasta

informează statul de la care provin informaţiile cu privire

la intenţia sa de a transmite informaţiile respective unui

stat terţ. Statul de la care provin informaţiile se poate

opune acestei transmiteri a informaţiilor, în termen de 10

zile lucrătoare de la data la care a primit comunicarea din partea statului care doreşte să transmită informaţiile. (5) Permisiunea de a utiliza, în temeiul alin. (2), informaţii

care au fost transmise în temeiul alin. (3) poate fi acordată

numai de către statul de unde provin informaţiile. (6) Informaţiile comunicate sub orice formă în temeiul prezentului capitol pot fi invocate sau utilizate drept probe de toate autorităţile din statul care primeşte informaţiile, pe

aceeaşi bază ca şi informaţiile similare obţinute în

respectivul stat. Secţiunea V Dispoziţii finale Articolul 53 Aplicarea altor acorduri privind asistenţa (1) Prezentul capitol nu aduce atingere îndeplinirii niciunei obligaţii de furnizare de asistenţă mai extinsă, care decurge

din acorduri sau înţelegeri bilaterale ori multilaterale,

inclusiv în domeniul notificării actelor judiciare sau extrajudiciare. (2) Atunci când acordă asistenţă reciprocă mai extinsă în

temeiul unui acord sau al unei înţelegeri bilateral/bilaterale

ori multilateral/multilaterale, Republica Moldova poate utiliza reţeaua de comunicaţii reglementată de prezentul

capitol.

Articolul 54 Raportare

(1) Republica Moldova, prin intermediul biroului central de legătură, generalizează anual, cel târziu până la 31

martie a anului următor şi raportează la cerere, informaţia

cu privire la următoarele: a) numărul de cereri de informaţii, de comunicare şi de

recuperare sau de măsuri asigurătorii transmise altor state

solicitate şi primite de la alte state solicitante în fiecare an; b) valoarea creanţelor/restanţelor pentru care se solicită

asistenţă pentru recuperare şi sumele recuperate.

203

(2) Republica Moldova, prin intermediul biroului central de legătură, poate furniza, de asemenea, orice alte informaţii care ar putea fi folositoare pentru a evalua

asistenţa reciprocă oferită în temeiul prezentului capitol. Legea nr.1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice.

Art. VIII. – Articolul 5 din Legea nr.1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a

bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către

persoanele fizice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 31 decembrie 2002), cu modificările şi completările

ulterioare, se completează cu alineatul (6) cu următorul

cuprins: „(6) Bunurile destinate activităţii în domeniul comerțului

cu amănuntul pot fi declarate în regim vamal de import numai de către persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente, conform art.5 pct.361 din Codul fiscal, înregistrate în modul stabilit. La importul acestor bunuri se vor achita drepturile de import. Importul se va permite doar pentru mărfurile care fac obiectul de activitate

desfăşurată în comerţul cu amănuntul de către persoanele

fizice ce desfășoară activităţi independente.”.

A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi



01.01.2017

Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25 iulie 2014 (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2014, nr.231-237, art.529)

Art.IX. - Anexa de la articolul I al Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25 iulie

2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.231-237, art.529), cu modificările ulterioare, se modifică

şi se completează după cum urmează:

Anexă

4907 00 100 – Timbre poştale, timbre fiscale şi

similare

1. La anexă, rîndul de la poziţia tarifară 4907 00 100 va avea următorul cuprins: 4907 00 100 – Timbre poştale, timbre fiscale şi

similare 10

Modificarea propusă are un caracter

redacţional, fiind concretizată cota taxei vamale aplicate la importul timbrelor poştale, timbrelor fiscale şi similare.

La data publicării

Capitolul 22 Notă: Pentru alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare

220710000 şi 220890, destinat producerii farmaceutice şi

utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, cota taxei vamale constituie 0%.

2. La Notă la Capitolul 22, textul „şi 220890” se

înlocuieşte cu textul „şi 220890910”. A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa a doua din Codul fiscal al

proiectului de lege. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa a doua şi art.124 alin.(15) din Codul fiscal

şi Nota la Capitolul 22 din Legea nr.172

din 25.07.2014 al proiectului de lege.

La data publicării

Capitolul 84 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MAŞINI,

APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PĂRŢI ALE

ACESTORA Notă:

3. Capitolul 84: la note de capitol, punctul 3 va avea următorul cuprins: „3. pentru motoarele altor tipuri de autovehicule – 15% din valoarea în vamă, cu excepţia motoarelor de la subpoziţiile

Modificarea prevede corectarea erorilor comise în procesul publicării Legii privind

Nomenclatura combinată a mărfurilor nr.

172 din 25.07.2014, care generează dificultăţi majore în procesul clasificării.

La data publicării

204

3. pentru motoarele altor tipuri de autovehicule – 15% din valoarea în vamă, cu excepţia motoarelor de la subpoziţiile tarifare 8407 90 şi 8408 90 destinate motocultoarelor de la

poziţia tarifară 8432 pentru care taxa vamală constituie 0%.

tarifare 8407 31, 8407 32, 8407 33, 8407 34 şi 8408 20 destinate propulsiei motocultoarelor de la subpoziţia tarifară 8701 10, pentru care taxa vamală constituie 0 %.”.

Modificarea are un caracter redacţional şi

are drept scop aplicarea uniformă şi transparentă a Nomenclaturii combinate.

Capitolul 84 Note complementare

Codul poziţiei

tarifare

Denumirea mărfurilor

8433 Maşini şi utilaje pentru recoltat şi treierat produse agricole, inclusiv prese de balotat paie sau furaje; maşini şi utilaje pentru tuns

gazon şi pentru secerat; maşini pentru

curăţat sau sortat ouă, fructe sau alte produse agricole, altele decît maşinile şi

aparatele de la poziţia 8437

4. În denumirea mărfii de la poziţia tarifară 8433, cuvintele

„maşini pentru curăţat sau sortat ouă, fructe sau alte produse

agricole, altele decît maşinile şi aparatele de la poziţia

8437” se înlocuiesc cu cuvintele „maşini pentru curăţat,

sortat sau triat ouă, fructe sau alte produse agricole, altele

decît maşinile şi aparatele de la poziţia 8437”;

A se vedea argumentele expuse la punctul 3 din Note de capitol la Capitolul 84 din Anexa de la articolul I al Legii nr.172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor al


La data publicării

8436 8436 91 000

– – De echipamente pentru avicultură sau

incubatoare şi echipamente de încălzire

5. denumirea mărfii de la subpoziţia tarifară 8436 91 000

va avea următorul cuprins: „--Maşini, utilaje pentru avicultură sau incubatoare şi

clocitoare”.

A se vedea argumentele expuse la punctul 3 din Note de capitol la Capitolul 84 din Anexa de la articolul I al Legii nr.172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor al


La data publicării

Capitolul 87 VEHICULE TERESTRE, ALTELE DECÎT

MATERIALUL RULANT DE CALE FERATĂ ŞI TRAMVAI; PĂRŢI ŞI ACCESORII

ALE ACESTORA Note de capitol 2. Se înţelege prin “tractoare”, în sensul acestui capitol,

vehiculele cu motor concepute în principal pentru a trage sau a împinge alte vehicule sau încărcături, chiar în cazul în care au unele amenajări accesorii, în legătură cu principala lor

destinaţie, care să permită transportul de unelte, seminţe,

îngrăşăminte etc. Maşinile şi organele de lucru proiectate pentru a echipa

tractoarele de la poziţia 8701 ca material interschimbabil urmează regimul lor propriu, chiar în cazul în care sunt prezentate cu tractorul, fie că sunt sau nu montate pe acesta.

6. La Capitolul 87 Note de capitol punctul 2, după cuvîntul

,,vehicule” se introduce textul ,, , echipamente”. A se vedea argumentele expuse la punctul 3 din Note de capitol la Capitolul 84 din Anexa de la articolul I al Legii nr.172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea are drept scop corelarea cu prevederile Convenţiei

Internationale privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor,

aprobat de Organizaţia Mondială a

Vămilor

La data publicării

lex:LPLP20140725172

lex:LPLP20140725172

lex:LPLP20140725172

lex:LPLP20140725172

lex:LPLP20140725172

lex:LPLP20140725172

Documents

SINTEZA proiectul - mf.gov.mdmf.gov.md/sites/default/files/documente relevante/sinteza_tabelara_a... · reglementări speciale vizavi de veniturile şi cheltuielile obţinute în