MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE SOCIALE

DOMENIUL: ECONOMIE

Cătălin-Adrian BUCUR

TEZĂ DE DOCTORAT

SERVICIILE PUBLICE ŞI DEZVOLTAREA LOCALĂ.

STUDIU DE CAZ: SERVICIILE DE ORDINE ŞI

SIGURANŢĂ PUBLICĂ ÎN EUROREGIUNEA BIHOR –

HAJDU BIHAR

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. Alina BĂDULESCU

ORADEA

2012

2

CUPRINS

Introducere………………………………………………………….…….6

Capitolul I.Dezvoltarea regională și locală și valențele lor………….…12

1.1. Dezvoltarea locală şi regională – clarificări conceptuale .........................................12

1.1.1. Definirea conceptelor ............................................................................................. 12 1.1.2. Tipologii ale regiunilor........................................................................................... 17 1.1.3. Uniunea Europeană şi regiunile de dezvoltare......................................................... 21 1.1.4. Regiunile în România ............................................................................................. 24

1.1.5. Politici regionale, planificare regională şi planificare spaţială ................................. 25

1.2. Ipoteze, teorii şi modele ale dezvoltării regionale şi locale .....................................27

1.2.1. Ipoteza convergenţei inter-regionale ....................................................................... 29 1.1.2.1. Modelul neoclasic unisectorial fără progres tehnic ......................................... 31

1.1.2.2. Modelul neoclasic unisectorial cu progres tehnic............................................ 33 1.1.2.3. Mobilitatea interregională a factorilor de producţie ....................................... 33

1.2.1.4. Modelul neoclasic bisectorial ............................................................................... 34 1.2.2. Teoria localizării şi stiinţa regională ....................................................................... 35 1.2.3. Teoria economiilor externe..................................................................................... 38 1.2.4. Modelele competiţiei spaţiale ................................................................................. 39 1.2.5. Teoria locului central ............................................................................................. 39 1.2.6. Teorii alternative ale dezvoltării economice regionale ............................................ 41

1.2.6.1. Teoriile convergenţei economice regionale ..................................................... 41 1.2.6.2. Teoriile divergenţei economice regionale ....................................................... 44

1.2.7. Teoriile marxiste .................................................................................................... 49 1.2.8. Teoriile dezvoltarii economice regionale şi instituţiile politice ................................ 51 1.2.9. Revenirea teoriilor neoclasice................................................................................. 52

1.2.9.1. Teoria creşterii endogene ............................................................................... 52 1.2.9.2. Noua geografie economică ............................................................................. 54

1.2.10. Teoria competiţiei spaţiale ..................................................................................... 55 1.2.11. Contribuţii româneşti la ştiinţa regională ................................................................ 56

Capitolul II.Serviciile publice şi rolul lor în dezvoltarea locală………. 59

2.1. Serviciile: scurtă analiză categorială..........................................................................59

2.1.1. Definiţii şi teorii privind serviciile .......................................................................... 59

2.1.2. Caracteristici ale serviciilor .................................................................................... 64 2.1.3. Clasificarea serviciilor............................................................................................ 68 2.1.4. Rolul serviciilor în economie.................................................................................. 73

3

2.2. Abordări conceptual-funcţionale şi direcţii actuale în cercetarea serviciilor publice

…………………………………………………………………………………… 76

2.2.1. Conceptul de serviciu public și principalele caracteristici ale sale ........................... 76 2.2.2. Tipologii ale serviciilor publice .............................................................................. 82 2.2.3. Principii de organizare şi furnizare a serviciilor publice .......................................... 86 2.2.4. Serviciile publice şi concurenţa în Uniunea Europeană ........................................... 91

2.2.4.1. Trăsături distinctive ale servicilor publice în Uniunea Europeană .................. 91 2.2.4.2. Concurenţă şi reglementare ............................................................................ 95

2.2.5. Calitatea serviciilor publice locale şi percepţia cetăţenilor asupra acesteia .............. 97

2.2.5.1. Conceptele de calitate şi satisfacţie ................................................................ 98 2.2.5.2. Dimensiunile calităţii în domeniul serviciilor publice ................................... 101

2.3. Dezvoltarea locală și serviciile publice .................................................................. 104

2.3.1. Noţiunea de dezvoltare locală ............................................................................... 104 2.3.2. Actorii dezvoltării economice locale și contribuția lor la dezvoltarea locală .......... 105

2.3.2.1. Administraţia publică – principalul agent al dezvoltării economice locale .... 106

2.3.2.2. Contribuţia serviciilor de interes public la dezvoltarea locală ...................... 108 2.3.3. Management şi inovare în serviciile publice ......................................................... 110

Capitolul III. Dezvoltarea serviciilor publice în context euro-regional.

Studiu de caz: Euroregiunea Bihor – Hajdu-Bihar…………………...116

3.1. Cooperarea transfrontalieră şi euroregiunile: abordări conceptuale şi

funcţionale………………… .............................................................................................. 117

3.1.1. Definire ............................................................................................................... 117 3.1.2. Literatura de specialitate cu privire la cooperarea transfrontalieră şi dezvoltarea regională………………. ..................................................................................................... 121 3.1.3. Principiile generale ale cooperării......................................................................... 125 3.1.4. Tipologia euroregiunilor....................................................................................... 129 3.1.5. Avantaje, valori şi riscuri ale euroregiunilor ......................................................... 131

3.2. Privire istorico-juridică asupra relaţiilor transfrontaliere de tip euroregional...... 135

3.2.1. Fondul istoric ....................................................................................................... 135 3.2.1.1. Cooperarea transfrontalieră pentru depăşirea barierelor trecutului ............. 136 3.2.1.2. Regiunile- catalizator al cooperării transfrontaliere ..................................... 138

3.2.2. Stadiile / Etapele relaţiilor transfrontaliere ............................................................ 141

3.2.3. Cadrul juridic al Euroregiunilor ............................................................................ 145 3.2.4. Scopuri şi obiective, instituire .............................................................................. 149

3.3. Serviciile publice – domeniu al cooperării euroregionale ..................................... 151

3.3.1. Sectoarele mediului, agriculturii şi amenajării teritoriului ..................................... 151 3.3.2. Sectoarele transporturilor, securităţii şi telecomunicaţiilor .................................... 154 3.3.3. Sectorul economiei şi al forţei de muncă .............................................................. 156

3.3.4. Sectorul populaţiilor frontaliere: protecţia socială, sănătatea ................................. 158 3.3.5. Sectoarele educaţiei, cercetării şi culturii .............................................................. 159

3.4. Participarea României la cooperarea euroregională. Euroregiunea Bihor – Hajdu-

Bihar ………………………………………………………………………………….. 161

3.4.1. Participarea României la cooperarea în cadrul euroregiunilor................................ 161

3.4.1.1. Euroregiunea "Carpatica" ............................................................................ 164 3.4.1.2. Euroregiunea “Dunăre – Criş - Mureş – Tisa” (DCMT) ............................... 167

4

3.4.1.3. Euroregiunea “Dunărea 21“ ........................................................................ 172 3.4.1.4. Euroregiunea “Giurgiu – Ruse” ................................................................... 173 3.4.1.5. Euroregiunea “Dunărea de Sud” ................................................................. 174 3.4.1.6. Euroregiunea “Danubius” ........................................................................... 175

3.4.1.7. Euroregiunea “Dunărea de Jos” .................................................................. 177 3.4.1.8. Euroregiunea “Prutul de Sus”...................................................................... 182 3.4.1.9. Euroregiunea “Siret-Prut-Nistru” ................................................................ 187 3.4.1.10. Euroregiunea „Dunărea de Mijloc – Porţile de Fier” ....................................... 189 3.4.1.11. Euroregiunea „Dunărea Inferioară” ............................................................ 190

3.4.2. Euroregiunea Bihor-Hajdú-Bihar.......................................................................... 191 3.4.2.1. Constituirea Euroregiunii Bihor – Hajdú-Bihar .................................................. 191 3.4.2.2. Elemente de geografie a Euroregiunii Bihor – Hajdu-Bihar ................................ 195

3.4.2.3. Elemente demo-economice ale Euroregiunii Bihor – Hajdu-Bihar ...................... 198 3.4.2.4. Cooperarea transfrontalieră în Euroregiunea Bihor – Hajdú-Bihár: de la premise la realizări………….. ...................................................................................................... 201

Capitolul IV. Serviciile de ordine şi siguranţă publică în

Euroregiunea Bihor – Hajdu-Bihar………………………………….208

4.1. Ordinea şi siguranţa publică – conţinut şi principii ............................................... 209

4.1.1. Conţinutul activităţii de ordine şi siguranţa publică............................................... 209 4.1.2. Structura forţelor de ordine şi siguranţă publică .................................................... 211 4.1.3. Principiile de realizare a ordinii şi siguranţei publice ............................................ 212 4.1.4. Delimitări privind atribuţiile şi competenţele în domeniul ordinii şi siguranţei publice ……………………………………………………………………………………...214

4.2. Caracteristici şi arii de cooperare transfrontalieră în domeniul serviciilor de ordine

şi siguranţă publică .............................................................................................................. 219

4.2.1. Arii și modalități de cooperare transfrontalieră ..................................................... 220 4.2.2. Cooperarea poliţienească transfrontalieră în context Schengen ............................. 225

4.3. Riscuri transfrontaliere şi specificul manifestării lor în Euroregiunea Bihor –

Hajdu-Bihar ......................................................................................................................... 232

4.3.1. Calamităţi şi dezastre naturale .............................................................................. 233 4.3.2. Dezastre de natură tehnologică ............................................................................. 234 4.3.3. Riscuri de natură socială şi demografică ............................................................... 235 4.3.4. Evoluţia riscurilor transfrontaliere în domeniul ordinii publice şi modul de răspuns al comunităţilor locale din zonele transfrontaliere .................................................................... 236

4.4. Exemple concrete ale cooperării între instituţiile de ordine şi siguranţă publică din

judeţele Bihor (România) şi Hajdu-Bihar (Ungaria) ......................................................... 239

4.4.1. Acţiuni finalizate în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2004-2006, în domeniul serviciilor de ordine şi siguranţă publică (selecţie):......... 239 4.4.2. Studiu de caz: „Reţea oglindă pentru transfer operativ şi operaţional de date” – un

proiect comun de cooperare în domeniul ordinii și siguranței publice în Euroregiunea Bihor – Hajdu-Bihar ........................................................................................................................ 241

4.4.2.1. Premise și context......................................................................................... 242 4.4.2.2. Obiective ale proiectului............................................................................... 243 4.4.2.3. Descrierea acțiunilor de cooperare realizate ................................................ 245

5

4.4.2.4. Impactul realizat asupra beneficiarilor și comunității ................................... 249

Capitolul V. Cercetare pe bază de chestionar privind eficiența și

eficacitatea serviciilor de ordine şi siguranţă publică în Euroregiunea

Bihor – Hajdu-Bihar…………………………………………………. 250

5.1. Obiectivele și metodologia cercetării………………………………………………250

5.2. Rezultatele studiului………………………………………………………………..252

Concluzii finale și contribuții ale tezei………………………………….266

Bibliografie generală……………………………..……………………..278

Anexe…………………………………………………………………….296

Rezumatul tezei

Dezvoltarea regională și locală reprezintă o componentă definitorie și decisivă a

procesului de dezvoltare în plan economic și social a indivizilor și comunităților,

dezvoltare care reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale, dacă nu chiar cel mai

important, ale activității economice desfășurate și analizate în plan micro, mezo sau

macroeconomic.

În același timp, dezvoltarea locală și regională reprezintă o temă de mare actualitate și

relevanță pentru domeniul cercetării economice și sociale, cu impact și reverberații în

toate domeniile și subdomeniile cercetării economice.

Lucrarea de față își propune să abordeze problematica foarte vastă și multilaterală a

dezvoltării locale în conexiune cu serviciile publice care contribuie la realizarea sa, iar

abordarea acoperă atât planul teoretic, al încadrării conceptuale și metodologice în

literatura domeniului, cât și planul concret al analizei empirice. Acest ultim aspect relevă

concentrarea noastră pe un aspect de mare concretețe și, după părerea noastră, inovativ

prin domeniul și zona cercetată. Ne referim la studierea unei categorii aparte de servicii

publice, mai puțin abordate în literatura economică, și anume serviciile de ordine și

siguranță publică, respectiv zona, spațiul unei Euroregiuni în care analizăm problematica

menționată, și anume Euroregiunea Bihor – Hajdu-Bihar.

Lucrarea se dezvoltă pe cinci capitole, primele două având rolul de a integra teoretic și

metodologic tema de cercetare, iar ultimele trei concentrându-se pe cercetarea practic-

aplicativă.

Primul capitol, intitulat Dezvoltarea regională și locală și valențele lor, pornește de la

analiza conceptelor și categoriilor specifice abordate în literatura științifică a domeniului

și în abordările oficiale la nivel european și național. A doua sa parte se concentrează

apoi pe analiza critică și valorizarea teoriilor, modelelor sau altor concepții prezente în

literatura de specialitate cu referire la dezvoltarea regională și locală.

În ciuda unui mare număr de definiții și abordări teoretice, literatura de specialitate

conține interpretări diferite ale termenilor de bază în domeniu, ceea ce îngreunează

conceptualizarea și definirea dezvoltării locale și regionale. Astfel, demersul nostru

2

începe cu inventarierea critică și prezentarea unor concepte de bază cum ar fi: arie (areal)

– zonă – regiune; regiune – sub-regiune – micro-regiune – macro-regiune – regiune

transfrontalieră. Prezentăm, apoi, abordarea la nivelul Uniunii Europene în ce privește

pragurile în stabilirea și încadrarea regiunilor, precum și regiunile în România.

De asemenea, există o mare diversitate de abordări datorată și contextului social,

economic şi instituțional din fiecare regiune, mergând de la abordări realizate în urma

unui proces extrem de formalizat şi circumscris unui cadrul legislativ dat până la abordări

fără restricţii formale sau cerinţe predefinite, de la abordări care fac parte dintr-un cadru

ierarhic de documente şi strategii până la unele în care strategia este văzută ca

independentă, de la abordări în care strategia de dezvoltare regională este concepută ca un

program de acţiuni specifice până la unele în care strategia este in primul rând un forum

de dezbateri, de la abordări bazate pe analiza unui volum semnificativ de date sociale,

economice, de mediu, până la unele care folosesc un cadru general, neîncărcat de o

analiză excesivă, de la strategii bine fundamentate în expresie spaţială, până la unele în

care expresia spaţială este redusă, de la abordări concepute pentru a integra diferite

politici până la unele axate pe dezvoltarea economică regională etc.

În plan teoretic, apariţia şi dezvoltarea unor teorii şi politici ale dezvoltării locale şi

regionale sunt apanajul mai ales al perioadei de după al doilea război mondial, având la

bază fundamentele teoriei keynes-iste, motorul acestor cercetări constituindu-l existența

sărăciei în zone dotate din punctul de vedere al resurselor. Astfel, eforturile teoreticienilor

și practicienilor s-au orientat spre redistribuirea venitului naţional către comunităţile mai

sărace, precum și către definirea și implementarea de măsuri de stimulare a

competitivităţii pieţelor locale, în vederea valorificării mai bune a potențialului şi

resurselor fiecărei regiuni.

Al doilea capitol, Serviciile publice și rolul lor în dezvoltarea locală, pornește de la

recunoașterea faptului că serviciile publice – alături de serviciile private și de bunurile

materiale – contribuie, în maniera specifică, la satisfacerea nevoilor indivizilor și

colectivităților, reprezentând atât o fațetă a dezvoltării locale, cât și un stimulent al

acesteia. Acest capitol își propune să contribuie la înțelegerea semnificațiilor și laturilor

3

serviciilor publice, la descifrarea principalelor direcții de cercetare în materie, precum și

la identificarea și clarificarea dimensiunilor ecuației dezvoltare locală – servicii publice.

Abordarea pornește de la clarificarea conceptuală a noțiunii de serviciu public, clarificare

pe care o revendicăm din conceptul de serviciu. Asupra acestui concept, ca și asupra

caracteristicilor, tipologiilor și rolului serviciilor în economie se oprește primul sub-

capitol, intitulat: „Serviciile: scurtă analiză categorială”.

Al doilea sub-capitol, intitulat „Abordări conceptual-funcționale și direcții actuale în

cercetarea serviciilor publice” pornește de la conceptul și trăsăturile serviciilor publice,

trecând prin abordarea principiilor specifice de organizare și funcționare a acestora, în

diferite opinii și concepții. Importanța tot mai mare acordată serviciilor publice la nivelul

Uniunii Europene impun tratarea distinctă a problematicii legate de concurență și

reglementare la nivel european, ca și abordarea laturilor calității în sfera serviciilor

publice.

În fine, în al treilea sub-capitol, „Dezvoltarea locală și serviciile publice”, ne propunem

să investigăm mai atent conținutul și importanța dezvoltării locale, precum și modul în

care administrația publică locală contribuie, prin actorii ei, la dezvoltarea locală,

modalitățile și căile de management și inovare în domeniul serviciilor publice, în scopul

unei cât mai bune satisfaceri a nevoilor indivizilor și comunităților locale, al dezvoltării

locale și nu numai.

Al treilea capitol, Dezvoltarea serviciilor publice în context euro-regional. Studiu de

caz: Euroregiunea Bihor – Hajdu-Bihar, abordează problematica serviciilor publice în

contextul specificului lor la nivel transfrontalier, euroregional. Cooperarea

transfrontalieră poate fi înțeleasă ca fiind stabilirea unor relaţii de vecinătate între

comunităţile şi autorităţile locale de pe ambele părţi ale unei frontiere, terestre sau

maritime. Cu toate acestea, simplitatea definiţiei ascunde o realitate complexă, cu evoluţii

marcante în ultimii 50 de ani, inseparabil legată de evoluțiile politice şi istorice ale

Europei1.

1 Council of Europe (2006), Practical Guide to Transfrontier Cooperation

4

Începuturile cooperării transfrontaliere, aşa cum a fost ulterior formalizată în Convenţia

de la Madrid, datează din perioada imediat următoare celui de al doilea război mondial,

prin „înfrăţirile” (twinings) stabilite între diferite municipalităţi şi comunităţi din Europa.

Dezvoltarea economică, culturală şi socială, mişcările de populaţie şi fluxurile de forţă de

muncă între zonele de frontieră au contribuit la hotărârea autorităţilor de a colabora

pentru rezolvarea unor probleme comune cum a fi: protecţia mediului, cursurile de apă,

dezvoltarea economică şi socială, utilizarea în comun a unor facilităţi de îngrijire a

sănătăţii etc. Treptat, aceste iniţiative de pionierat în domeniul cooperării transfrontaliere

au ajutat la conturarea unor iniţiative mai largi de cooperare între comunităţi aflate de o

parte şi de alta a frontierelor naţionale.

Trăsătura distinctivă a varietăţii cooperării transfrontaliere este dată de relaţiile ce se

stabilesc la nivel local între diferite niveluri ale administraţiilor naţionale, pentru

rezolvarea unor probleme comune ce apar de-a lungul frontierei: mediu, activităţi

economice, social-culturale, facilităţi de transport, migraţie etc., însă modul concret de

transpunere în practică este condiţionat de o serie de factori de natură fizico-geografică,

interdependenţe urbane şi economice, condiţii de mediu, populaţie etc., care se combină

în mod diferit, de la o euroregiune la alta. Cu toate acestea, în primul rând trebuie să

vedem cooperarea transfrontalieră ca o formă de cooperare ce se aplică asupra zonelor de

servicii şi forţă de muncă din regiunile de frontieră, zone traversate de o varietate de

fluxuri. La acestea trebuie să adăugăm larga diversitate a regiunilor, particularităţile lor şi

existenţa unor frontiere mai vechi sau mai recente, infrastructura de transport de interes

european, naţional sau local ce le traversează, presiunea marilor conurbaţii, proiectele de

dezvoltare în care este cuprinsă regiunea sau ţara pe ansamblu.

Acest capitol analizează – dincolo de abordările conceptuale și funcționale absolut

necesare oricărui demers de cercetare – principalele sectoare și domenii ale cooperării

transfrontaliere și euroregionale legate de serviciile publice și cele de importanță publică.

Aceste domenii reprezintă – prin impactul pe care îl au asupra întregii economii și vieți

locale și regionale a comunităților în care se derulează – domenii cu incidențe de cea mai

mare importanță și relevanță pentru respectivele comunități.

5

În fine, în ultima sa parte se analizează participarea României la cooperarea

euroregională, cu accent asupra Euroregiunii Bihor – Hajdú-Bihár. Sunt analizate

principalele premise de dezvoltare ale acesteia, precum și realizările efective în domeniul

cooperării la nivelul euroregiunii studiate.

Capitolul al patrulea, Serviciile de ordine şi siguranţă publică în Euroregiunea Bihor –

Hajdu-Bihar, îşi propune abordarea aspectelor esenţiale ale cooperării transfrontaliere în

această euroregiune, plecând de la organizarea şi funcţionarea serviciilor de ordine şi

siguranţă publică, principalele trăsături şi experienţe europene în domeniu, dar şi exemple

concrete ale cooperării româno-maghiare în euroregiunea analizată.

Astfel, în prima parte sunt analizate pe scurt conceptele de ordine şi siguranţă publică,

structura forţelor de ordine şi siguranţă publică, principiile ce guvernează acţiunea acestor

forţe precum şi o analiză a atribuţiilor şi competenţelor fiecărei componente, în scopul

înţelegerii sarcinilor specifice şi modului concret de acţiune.

A doua parte se referă la caracteristicile şi zonele de cooperare transfrontalieră în

domeniul serviciilor de ordine şi siguranţă publică, plecând de la varietatea tipologiilor şi

experienţelor statelor europene şi finalizând cu o analiză a principalelor prevederi ce

guvernează cooperarea poliţienească transfrontalieră în context Schengen.

A treia parte se concentrează pe o trecere în revistă a riscurilor transfrontaliere şi

specificului manifestării lor în Euroregiunea Bihor – Hajdu-Bihar: calamităţi şi dezastre

naturale, dezastre de natură tehnologică, riscuri de natură socială şi demografică, evoluţia

riscurilor transfrontaliere în domeniul ordinii publice şi modul de răspuns al

comunităţilor locale din zonele transfrontaliere.

Ultima parte are in vedere prezentarea unor exemple concrete ale cooperării

transfrontaliere româno-maghiare, cu o dezvoltare exhaustivă pe proiectul „Reţea oglindă

pentru transfer operativ şi operaţional de date” , iniţiat de Inspectoratul Judeţean de

Poliție al județului Bihor în colaborare cu Căpitănia de Poliţie a Judeţului Hajdu-Bihar

din Ungaria, prin expunerea obiectivelor proiectului, descrierea detaliată a activităţilor şi

finalizând cu impactul acestuia asupra beneficiarilor.

6

Capitolul se încheie cu o serie de concluzii referitoare la etapele parcurse, integrarea în

evoluţiile generale europene precum şi posibilităţile unei dezvoltări continue a relaţiei cu

instituţiile omoloage din euroregiune.

În fine, al cincilea și ultimul capitol, Cercetare pe bază de chestionar privind eficiența și

eficacitatea serviciilor de ordine şi siguranţă publică în Euroregiunea Bihor – Hajdu-

Bihar, prezintă metodologia de cercetare, rezultatele, analizele și concluziile unor anchete

și cercetări pe bază de chestionar aplicat rândul persoanelor cu funcții de conducere înalte

în instituții de ordine și siguranță publică (poliție, poliție de frontieră, situații de urgență,

pompieri, jandarmerie, apărare civilă), din euroregiuni la care România este parte. Studiul

a urmărit aspecte privind: amploarea implicării instituțiilor de ordine și siguranță publică

din zonele frontaliere ale României în proiecte și acțiuni cu caracter transfrontalier,

eficacitatea acțiunilor de cooperare transfrontalieră, reușitele, nereușitele și obstacolele

percepute, eficiența comunicării între părțile implicate, eficiența cooperării

transfrontaliere pe componente și activități, beneficiile acțiunilor de cooperare

transfrontalieră și căile de îmbunătățire a acestora, amenințările și pericolele,

sustenabilitatea și perspectivele cooperării transfrontaliere în sectorul de ordine și

siguranță publică. Rezultatele obținute sunt prezentate atât individual, pe fiecare

chestiune investigată, cât și sintetic, prin corelare cu alte probleme și întrebări.

Teza se încheie cu prezentarea concluziilor finale și sinteza contribuțiilor tezei,

Bibliografia generală și Anexele.

7

Principalele concluzii desprinse sunt, în sinteză, următoarele:

- ne aflăm încă în faza cooperărilor limitate, cu amploare redusă, centrate pe

rezolvarea unor probleme punctuale, și având în mare măsură un rol de tatonare,

de cunoaștere reciprocă și de identificare a problemelor comune. Ne aflăm așadar

în faza creării de premise pentru cooperare;

- raportându-ne la obiectivele asumate, acțiunile de cooperare transfrontalieră

derulate până în prezent și-au atins în foarte mare măsură obiectivele asumate;

- cooperarea transfrontalieră întâmpină o serie de obstacole și disfuncționalități,

cele mai importante privind legislația și reglementările specifice, insuficiența

resurselor financiare, birocrația și centralizarea;

- în ce privește comunicarea cu partenerii și unitățile subordonate naționale,

respectiv cu partenerii transfrontalieri, acestea sunt considerate a avea o eficiență

medie și ridicată (cca. 90%);

- în ce privește eficiența diferitelor activități de cooperare transfrontalieră în

domeniul serviciilor de ordine publică, remarcăm faptul că toate activitățile

menționate, respectiv: accelerarea schimbului informațional, editarea în comun a

unor materiale referitoare la ordinea publica, specializarea şi perfecţionarea

personalului, parteneriate între instituţii naționale/transnaționale cu

responsabilităţi în domeniul ordinii publice, dezvoltarea de abilităţi privind

accesarea de fonduri europene, sunt considerate a fi avut o eficiență medie sau

chiar ridicată;

- între beneficiarii care au perceput in mod real efectul acestor programe, cei mai

importanți sunt comunitățile locale și regiunea pe ansamblu, adică tocmai

principalii destinatari uzuali ai serviciilor de ordine și siguranță publică;

- în ce privește ameninţările şi pericolele percepute și sustenabilitatea proiectelor

derulate, se consideră că aceste programe au un viitor incontestabil, iar cooperarea

transfrontalieră poate depăși stadiul actual, totuși asigurarea continuității lor post-

finanțare rămânând o problemă dificilă mai ales în actualul context de criză

economică.

8

Putem spune, ca o concluzie finală, că domeniul serviciilor publice locale și al furnizării

lor la nivel transfrontalier și euroregional rămâne atât o temă de cercetare deschisă, cât și

un câmp de acțiune practică de mare perspectivă. Fără îndoială că cooperarea

transfrontalieră este la începuturi, dar rezultatele obținute în cei doar circa 10 ani de

funcționare a structurilor euroregionale sunt încurajatoare și mobilizatoare.

9

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Bădulescu, Alina (2004), Economia turismului, Editura Universității din Oradea

2. Bădulescu, Alina (2005), Microeconomie, Editura Expert, Bucureşti

3. Bădulescu, Alina; Bădulescu, D. (1999), Managementul serviciilor turistice,

Editura Treira, Oradea

4. Bădulescu Alina, Bucur Cătălin-Adrian, Public Services and the Euro-Regional

Cooperation, Conference Proceedings ”European Integration – New Challenges”

EINCO 2012, 8th Edition, 25-26 mai 2012, în curs de publicare în Analele

Universității din Oradea seria Științe Economice, nr. 1/2012, iunie 2012, revistă

B+, indexată în: RePEc, DOAJ, EBSCO, SCIPIO, CABELL’S DIRECTORY OF

PUBLISHING OPPORTUNITIES

5. Bădulescu Alina, Bucur Adrian, Les euro-régions – formes et instruments de la

coopération transfrontalière et suprafrontalière, International Symposium

Research and Education in Innovation Era, 11-12 noiembrie 2010, Universitatea

Aurel Vlaicu, Arad

6. Bădulescu, D. și col. (2008), Economia întreprinderii, Editura Universității din

Oradea

7. Bucur, Cătălin-Adrian (2009), Creşterea şi dezvoltarea regională şi

euroregională, Teză de disertaţie, Universitatea din Oradea, Facultatea de Știinţe

Economice, Oradea

8. Bucur Cătălin-Adrian, Cooperation Between Institutions of Public Order and

Safety from Bihor (Romania) and Hajdu-Bihar (Hungary): A Case Study,

Conference Proceedings ”European Integration – New Challenges” EINCO 2012,

8th Edition, 25-26 mai 2012, în curs de publicare în Analele Universității din

Oradea seria Științe Economice, nr. 1/2012, iunie 2012, revistă B+, indexată în:

RePEc, DOAJ, EBSCO, SCIPIO, CABELL’S DIRECTORY OF PUBLISHING

OPPORTUNITIES

9. Bucur Cătălin-Adrian, Cu privire la relaţiile transfrontaliere de tip euroregional.

Scurte considerații istorice, în volumul: România şi provocările crizei economice

- răspunsul tinerilor economişti / editori: prof.univ.dr. Alina Bădulescu,

10

prof.univ.dr. Anca Dodescu – Oradea: Editura Universităţii din Oradea, 2011,

ISBN 978-606-10-0659-5, 2011, pp.195-200

10. Bucur Cătălin-Adrian, Relaţiile transfrontaliere: etape și stadii relevante, în

volumul: România şi provocările crizei economice - răspunsul tinerilor

economişti / editori: prof.univ.dr. Alina Bădulescu, prof.univ.dr. Anca Dodescu –

Oradea: Editura Universităţii din Oradea, 2011, ISBN 978-606-10-0659-5, 2011,

pp.200-208

11. Bucur Adrian, Considerații cu privire la rolul explicativ al teoriilor alternative

ale dezvoltării economice regionale, în volumul: România şi provocările crizei

economice - răspunsul tinerilor economişti. Lucrările Sesiunii naționale de

comunicări științifice a doctoranzilor în economie, ediția I, Oradea, 23 noiembrie

2010/ coord.: prof.univ.dr. Anca Dodescu, prof.univ.dr. Alina Bădulescu –

Oradea: Editura Universităţii din Oradea, 2010, ISBN 978-606-10-0271-9 2010,

pp. 25-31

12. Cerkez, Mirela (2009), Evaluarea programelor si politicilor publice. Teorii,

metode si practici, Editura Polirom, Iași

13. Constantin, Daniela Luminiţa, Elemente fundamentale de economie regională,

www.ase.ro

14. Dawkins, Casey J. (2003), Regional Development Theory: Conceptual

Foundations, Classic Works, and Recent Developments, in “Journal of Planning

Literature”, http://jpl.sagepub.com/cgi/content/abstract/18/2/131

15. Deica, P., Alexandrescu, Valeria, (1999), Danube-Tisza-Mures a new type of

cross-border region? Proceeding of the Regional Conference of Geography,

Timişoara-Novi Sad-Szeged-Tübingen,

16. Dincă, D. (2008), Serviciile publice şi dezvoltarea locală, Editura Lumina Lex,

Bucureşti

17. Dodescu, Anca (2000), Statul şi economia de piaţă, Editura Economică, Bucureşti

18. Drucker P. F. (1994), The Age of Social Transformation, in The Atlantic Monthly,

November 1994

11

19. Filkin, G. (1998), Starting to modernise: the change agenda for local government.

York: Joseph Rowntree Foundation

20. Fox, Karl A., şi T. Krishna Kumar (1994), The functional economic area, in

“Urban- regional economics, social system accounts, and eco-behavioral science”,

Iowa State University Press

21. Friedmann, John, (1972) A general theory of polarized development, in “Growth

centers in regional economic development “, New York Free Press

22. Fruja, I.; Jivan, Al.; Porumb, Elena (2003), Serviciile- domeniu de marketing

specific, Editura Nero-G, Timişoara

23. Grigoroiu, M.,V., Crizele şi conflictele contemporane, Editura Ministerului

Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2006

24. Gutierez Rodriguez, P.; Vazquez Burguette, J.L.; Vaughan, R.; Edwars, J. (2009),

Quality dimensions in the public sector: municipal services and citizen’s

perception, Springer Verlag

25. Hardy. T., (2006), Euroregions in Hungary în Geopolitica.Regiunile de cooperare

transfrontalieră, surse de conflict sau stabilitate?, Anul IV, nr.20, Editura

Topform, Bucureşti

26. Hellenberg, Timo: Hedin Sigrid, Cross-border Risks in the Baltic Sea Region.

Lessons to Be Learned, 2006

http://www.helsinki.fi/aleksanteri/civpro/thdata/C_B_risks.pdf

27. Hurjui, Marcela Cristina, (2006), Teorii ale dezvoltarii regionale, în Anale

Universitatea Stefan cel Mare, Suceava

28. Ionicică, Maria; Stănciulescu, Gabriela (2006), Economia turismului şi seviciilor,

Editura Uranus, Bucureşti

29. Jivan, Al., Fruja, I. (2006), Economia serviciilor, Editura Mirton, Timişoara

30. Kotler, Ph.; Keller, K. (2008), Managementul marketingului, Editura Teora,

Bucureşti

31. Krugman, Paul, (2004), The “new” economic geography: Where are we?, in

/www.ide.go.jp/Japanese/Event/Sympo/pdf/krug_summary.pdf

12

32. Marshall, Alfred, Principles of Economics: An introductory volume 9th ed.

London Macmillan 1890, reprint

33. Matei, Lucica; Anghelescu, S. (2009), Dezvoltarea locală. Concepte şi

mecanisme, Editura Economică, Bucureşti

34. Myrdal, Gunar, (1957) Economic theory and underdevelopment region, London

Duckworth

35. Perroux, Francois (1950) La notion de pôle de croissance, in “Économie

Appliquée, no l”

36. Plumb, I., Androniceanu, Armenia; Abaluţă, O. ( 2007), Managementul

serviciilor publice, www.ase.ro

37. Profiroiu, Alina (2007), Ştiinţa administrativă, Editura Economică, Bucureşti

38. Silion, C. (coord), Ghid de Intervenţie profesională, Editura Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative, Bucureşti, 2008

http://www.editura.mai.gov.ro/documente/biblioteca/2008/ghid%20de%20interve

ntie%20profesionala/ghid%20de%20interventie%20profesionala.pdf

39. Stefan, Maria-Cristina, (2008) Dezvoltare regională şi locală, Editura Economica,

Bucuresti,

40. Tănăsescu, Dorina (2008), Marketing public și optimul social, Editura Asab,

București

41. Topaloglou, L., Petrakos, G.(2006), The new economic geography of the Northern

Greek border regions, Paper presented at 46th Congress of the European Regional

Science Association, Volos, August, 2006

42. Uiboupin, Janek, (2007), Cross-border cooperation and economic development in

border regions of Western Ukraine, Electronic Publications of Pan-European

Institute,

www.tse.fi/FI/yksikot/erillislaitokset/pei/Documents/.../Uiboupin_92007.pdf

43. Wiseman, J. (1957), The theory of public utility pricing-an empty box, Oxford

Economic Papers, no. 9/1957

44. Wilson, R. (1993), Nonlinear pricing, Oxford University Press, Oxford

13