Secțiunea 2 - Linii directoare pentru înregistrarea ...›iunea 2 - Linii... · lapte produsă și data cu timpul sau intervalul de timp dintr-o zi. Poate fi prelevat un eșantion

THE GLOBAL STANDARD FOR LIVESTOCK DATA (Comitetului Internațional pentru Controlul Performanțelor la Animale)

Secțiunea 2 - Linii directoare pentru înregistrarea volumului de lapte al vacilor Secțiunea 2 - Înregistrarea volumului de lapte al vacilor

Versiunea octombrie 2017

Rețea. Linii directoare. Certificare

Prezentare generală

Secțiunea 2 Înregistrarea volumului de lapte al vacilor


Înregistrarea volumului de lapte al vacilor / Pagina 2 din 27.

Cuprins 1 Introducere ............................................................................................................ 5

2 Definiții și terminologie ........................................................................................ 5

3 Obiect .................................................................................................................... 5

4 Înscriere ................................................................................................................ 7

5 Bază de date .......................................................................................................... 7

6 Înregistrare ........................................................................................................... 9

6.1 Standarde și linii directoare generale ......................................................................................... 9

6.2 Identificare (ID) ........................................................................................................................... 9

6.2.1 Număr de identificare animal ............................................................................................... 9

6.2.2 Număr de identificare al cirezii ........................................................................................... 10

6.2.3 Crotalii electronice și bolusuri ........................................................................................... 10

6.2.4 Identificarea flacoanelor de eșantionare ........................................................................... 10

6.2.5 Corelarea eșantionului la sesiunea de muls și producția pentru 24 h ............................... 11 6.3 Caracteristicile care urmează să fie înregistrate ...................................................................... 12

6.4 Metoda de înregistrare .............................................................................................................. 12

6.4.1 Răspunderea pentru înregistrare ....................................................................................... 13

6.4.2 Standardele ICAR pentru diagramele de eșantionare ....................................................... 13

6.4.3 Standarde ICAR pentru intervalele de înregistrare și eșantionare ................................... 14

6.4.4 Producția sezonieră și perioadele de repaus mamar ......................................................... 14

6.4.5 Standarde ICAR pentru numărul de sesiuni de muls pe zi ................................................15

6.4.6 Modificarea metodelor de înregistrare ...............................................................................15

6.5 Înregistrarea ................................................................................................................................15

6.5.1 Autorizarea pentru înregistrare ............................................................................................15

6.5.2 Vacile care urmează să fie înregistrate.................................................................................15

6.5.3 Cantitățile de lapte .............................................................................................................. 16

6.6 Rezultate lipsă și/sau intervale anormale ................................................................................ 16

6.7 Utilizarea datelor colectate de contoarele pentru lapte ............................................................ 17

6.8 Sisteme de înregistrare complet automate ................................................................................ 17 7 Eșantioane ............................................................................................................ 18

7.1 Eșantion reprezentativ .............................................................................................................. 18

7.2 Transport .................................................................................................................................... 18 8 Analiza eșantioanelor ........................................................................................... 18

9 Calculele producției .............................................................................................. 19

9.1 Perioada de lactație .................................................................................................................... 19

9.1.1 Se consideră că o perioadă de lactație începe ..................................................................... 19

9.1.2 Se consideră că o perioadă de lactație se termină ............................................................. 19

9.2 Perioada de producție ................................................................................................................... 20

9.3 Observații suplimentare ............................................................................................................... 20

9.4 Metode standard pentru calculul producțiilor din sesiunile de muls în 24 de ore AM/PM .... 20

9.5 Metode standard pentru calculul producțiilor cumulate............................................................ 20

9.6 Procedura pentru aprobarea noilor metode ................................................................................ 21

10 Reportare ........................................................................................................... 21

11 Decizii ................................................................................................................ 23



Secțiunea 2 - Înregistrarea volumului de lapte al vacilor


Tipul modificării

8.1 Impact pe termen scurt: decizii de administrare zilnice luate în cadrul fermelor ................. 23

8.2 Impact pe termen mediu ........................................................................................................... 23

8.3 Impact pe termen lung .............................................................................................................. 23

8.4 Decizii strategice ........................................................................................................................ 23

9 Controlul calității / Verificări de plauzibilitate ..................................................... 23

9.1 Compararea datelor din cisternele de lapte ........................................................................... 2. 4

9.2 Compararea datelor din cisternele de lapte pentru o zi ....................................................... 2. 24

9.3 Compararea datelor din cisternele de lapte pentru o perioadă mai lungă ........................ 2. 24

9.4 Eșantion prelevat din cisterna de lapte .................................................................................... 24

9.5 Înregistrare supervizată sau repetată ....................................................................................... 24

9.6 Supervizare - exemplu de calcule comparative ........................................................................ 25

9.7 Evaluarea datelor de înregistrare .............................................................................................. 25

10 Referințe ................................................................................................................ 26

11 Mulțumiri ............................................................................................................... 27

11.1 Grup de lucru pentru înregistrarea volumului de lapte al vacilor ........................................... 27

11.2 Feedback furnizat....................................................................................................................... 27

Tabele Tabelul 1. Definiții ale termenilor utilizați în aceste linii directoare. .......................................................... 5

Tabelul 2. Simboluri pentru diagramele de înregistrare a sesiunilor de muls ......................................... 12

Tabelul 3. Standarde pentru intervalele de înregistrare și eșantionare .................................................... 14

Tabelul 4. Simboluri pentru numărul de sesiuni de muls pe zi ................................................................ 15

Tabelul 5. Domeniul permis al valorilor înregistrate zilnic. ...................................................................... 16

Tabelul 6. Exemple de cifre cheie pentru cireadă care urmează să fie utilizate de fermieri și alți utilizatori. ......... 22

Statistică

separarea procedurii pentru calculul producțiilor de 24 de ore și lactație.

Data

modificării





17 aprilie Rescrierea integrală a Secțiunii 2.1, inclusiv separarea procedurii pentru calculul

producțiilor de 24 de ore și lactație.

17 iunie Editări minore bazate pe feedback-ul din partea membrilor ICAR

17 iulie Reformatat conform noului șablon ICAR pentru Liniile directoare ICAR.

17 iulie Editarea antetelor, adăugarea numărului tabelelor și introducere referințelor încrucișate la tabele.

17 aug Adăugarea indexului la tabele și indexului Statisticilor în Cuprins.

17 august Oprirea Urmăririi modificărilor și acceptarea tuturor modificărilor anterioare.

17 august Mutarea fișierului într-un nou șablon (v2017_08_29).

17 august Actualizarea versiunii la versiunea din august 2017. Evidențierea link-urilor către alte

secțiuni care urmează să fie introduse atunci când liniile directoare sunt disponibile pe

website-ul ICAR.

17 octombrie

Au fost recreate link-uri către celelalte Secțiuni ale Liniilor directoare care au fost redenumite.





1 Introducere

Informațiile despre caracteristicile producției de lapte sunt foarte importante pentru gestionarea și

înmulțirea în cadrul cirezilor pentru lapte. Procesul de înregistrare a volumului de lapte începe odată

cu colectarea datelor de identificare a animalelor, data de fătare pentru vacile de lapte, cantitatea de

lapte produsă și data cu timpul sau intervalul de timp dintr-o zi. Poate fi prelevat un eșantion de lapte.

Eșantionul de lapte obținut este analizat pentru a determina constituenții laptelui. Rezultatele analizei

împreună cu datele despre producția de lapte și orele sesiunilor de muls sunt stocate într-o bază de

date. Ulterior, o serie de parametri, producțiile cumulative și indicii sunt calculați și stocați în baza de

date și, ulterior, raportați fermierului.

Secțiunea (2) din Linii directoare ICAR se axează pe procesul de înregistrare a volumului de lapte

pentru vacile de lapte.

2 Definiții și terminologie

O listă cu definiții importante pentru termenii și abrevierile utilizate în aceste liniile

directoare este furnizată în Tabelul 1.

Tabelul 1. Definiții ale termenilor utilizați în aceste linii directoare.

Termen Definiție

Producția pentru 24 Cantitățile de lapte, grăsime și proteine produse de o singură vacă de ore într-un interval de 24 de ore. Producția cumulată Cantitățile de lapte, grăsime și proteine produse de o singură vacă pe

parcursul unei anumite perioade de timp, ex. an calendaristic. Producția medie Cantitățile de lapte, grăsime și proteine produse de toate vacile dintr-o

cireadă, în medie, pe parcursul unei anumite perioade de timp. Lactație Intervalul cuprins între fătarea unei singure vaci și perioada stearpă sau

de sacrificare (lactația poate fi incompletă) Înregistrare a volumului Sistemul care include întregul proces descris în aliniatul 1 din de lapte prezentele linii directoare. Acesta este cunoscut și sub denumirea de

Îmbunătățirea cirezii de vaci pentru lapte (DHI).

Vacă înregistrată Orice vacă dintr-o cireadă înregistrată.

Cireadă înregistrată Orice cireadă care este înscrisă în procesul de înregistrare a volumului de

lapte. Înregistrare Acțiunea de măsurare a producției de lapte a unei vaci prin colectarea

datelor și prelucrarea acestora (ex. prin utilizarea unei baze de date). Aceasta este cunoscută și sub denumirea de testare sau zi de testare.

Eșantionare Acțiunea de prelevare a unui eșantion reprezentativ din laptele unei vaci.

Eșantionarea este în general atașată unei înregistrări. Lactație standard Intervalul cuprins între fătarea unei singure vaci și perioada de

stârpire sau a 305-a zi de la fătare.

Flacon Recipientul care conține un eșantion de lapte, cunoscut și sub denumirea de

sticlă etc.

3 Obiect

Figura 1 prezintă un rezumat în imagini al elementelor principale ale acestor linii directoare.

În rezumat, această secțiune a Liniilor directoare ICAR acoperă procesul de înregistrare a volumului

de lapte de la înscrierea unei cirezi pentru înregistrare a volumului de lapte până la furnizarea

informațiilor pe care un proprietar de cireadă le poate utiliza pentru a-l sprijini în luarea unei serii

de decizii.





Figura 1. Obiectul Secțiunii 2 - Înregistrarea volumului de lapte al vacilor.

Următoarele nu sunt acoperite în această secțiune:

a. Standarde și linii directoare pentru aprobarea ICAR a dispozitivelor de înregistrare a

volumului de lapte. Vă rugăm să consultați Secțiunea 11 în acest sens.

b. Standarde și linii directoare pentru aprobarea ICAR a dispozitivului de identificare. Vă

rugăm să consultați Secțiunea 10 în acest sens.

c. Standarde și linii directoare pentru pregătirea eșantioanelor de lapte și pentru asigurarea

calității analizei laptelui. Vă rugăm să consultați Secțiunea 12 în acest sens.

d. Standarde și linii directoare pentru analiza laptelui în linie în cadrul fermei. Vă rugăm să

consultați Secțiunea 13 în acest sens.

Ca

lcu

lele

pro

du

cți

ei

24

de

ore

lacta

ție

Înregistrare

Identificare Dispozitiv(e) Frecvență

Supervizare

Înscriere

Eșantion

Analiza eșantioanelor

Raportare

Decizii

Baza

de d

ate

Co

ntr

olu

l c

alită

ții

http://www.icar.org/Guidelines/11-Milk-Recording-Devices.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/10-Identification-Device-Certification.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/12-Milk-Analysis.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/13-On-line-Milk-Analysis.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/13-On-line-Milk-Analysis.pdf





4 Înscriere

Înscrierea de noi cirezi în procesul de înregistrare trebuie să implice un acord între fermier și

organizația responsabilă pentru înregistrare referitor la problemele tehnice și financiare, precum:

a. Informații generale despre programul de înregistrare în sine, adică,

- Identificarea cirezii și vacilor.

- Obiectul datelor înregistrate, inclusiv configurarea bazei de date necesare utilizatorului.

- Programarea înregistrării.

- Colectarea și prelucrarea datelor.

- Metode și intervale de înregistrare.

- Măsurarea volumelor de lapte și contoare.

- Eșantionare și transportul eșantioanelor.

- Rapoarte (rezultate) și decizii justificative.

b. Definirea diagramei de supervizare și alte etape de asigurare a calității și verificare a

plauzibilității.

c. Structura de tarifare și procesul de facturare.

d. Aprobarea tehnicienilor de către organizațiile responsabile pentru înregistrarea volumului

de lapte (MRO-uri) în vederea furnizării accesului liber la ferme pentru desfășurarea

tuturor acțiunilor de înregistrare și supervizare.

În situațiile în care proprietarul vacilor înregistrate sau angajații acestuia efectuează înregistrarea pe

cont propriu, organizația este responsabilă pentru decizia cu privire la instruire și la furnizarea oricărei

instruiri necesare.

Cele mai importante link-uri către alte părți ale Liniilor directoare sunt:

a. Secțiunea 10: Testarea și certificarea dispozitivelor utilizate pentru identificarea animalelor

b. Secțiunea 13: Linii directoare pentru analiza laptelui în linie

5 Baza de date

Stocarea datelor într-o bază de date pentru înregistrare a volumului de lapte constituie un element

indispensabil al înregistrării. Se recomandă utilizarea celor mai rapide mijloace posibile pentru

stocarea datelor în baza de date pentru a asigura valori actualizate de înmulțire și aplicări de

gestionare. Atunci când este posibilă colectarea datelor computerizate, procesul complet de

configurare a datelor de înregistrare în baza de date nu trebuie să dureze mai mult de cinci zile.

Aplicarea Liniilor directoare în Secțiunea 2 Procedura 1, împreună cu alte părți ale Liniilor directoare,

asigură corelarea datelor de la anumite animale cu fenotipurile, informațiile genomice și mediile

relevante pentru precizia necesară și utilizarea metodelor optime. Cu toate acestea, există o diferență

între precizia necesară pentru înregistrările oficiale referitoare la lapte și estimările valorii de înmulțire

și alte rezultate oficiale și date relevante utilizate în scop administrativ.

Liniile directoare privind stocarea datelor colectate pe parcursul procesului de înregistrare a volumului de lapte sunt:

a. Pentru fiecare înregistrare trebuie să fie stocate informațiile privind identificarea vacilor

(ID), producția de lapte pentru 24 de ore sau producțiile individuale de lapte cu o precizie

minimă a volumului de lapte de 0,2 kg (sau echivalentul acesteia) și data înregistrării.

http://www.icar.org/Guidelines/10-Identification-Device-Certification.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/13-On-line-Milk-Analysis.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/02-Procedure-1-Computing-24-Hour-Yield.pdf





b. Atunci când acest lucru este posibil, se recomandă stocarea fiecărei sesiuni de muls separat.

Datele stocate pot include producția de lapte, ora și data sesiunii de muls și diagrama

referitoare la sesiunile de muls.

c. Sunt stocate rezultatele analizate ale eșantionului de lapte, anume: datele de identificare

a eșantionului, conținutul de grăsime (sau procentul), starea eșantionului, tipul

eșantionului. Pot fi stocate date opționale referitoare la conținutul de proteine și/sau

lactoză, numărul de celule somatice și analizele suplimentare.

d. Rezultatele analizelor pot fi corelate uneia sau mai multor sesiuni de muls ale vacii.

e. În cazul problemelor de stocare sau performanță, poate fi necesară eliminarea datelor vechi sau

sesiunilor de muls ale vacilor individuale din baza de date.

f. Informațiile de înregistrare aferente unei zile reprezintă producția pentru 24 de ore și trebuie

să fie păstrate în baza de date cel puțin pentru faza actuală și cea anterioară de lactație.

g. În cazul în care informațiile de înregistrare aferente sunt modificate după prelucrarea

lotului, acestea trebuie să fie marcate cu un număr de identificare a utilizatorului și o

ștampilă temporală.

h. Producțiile sunt stocate în kg sau livre sau, în cazul conținutului de grăsime și proteine, în

unități procentuale. Informațiile suplimentare necesare cu privire la modul în care au fost obținute

rezultatele includ:

a. Persoana care a efectuat înregistrarea (tehnician autorizat, fermier etc.).

b. Frecvența de muls a cirezii și/sau vacii.

c. Numărul de sesiuni de muls măsurate.

d. Numărul de sesiuni de muls eșantionate.

e. Diagrama de eșantionare în momentul eșantionării.

f. Metoda utilizată pentru calculul producției zilnice.

g. Intervalele de înregistrare și eșantionare.

h. Verificări de bază pentru datele de înregistrare

i. Ferma (cireada): identificată cu un cod unic.

j. Numărul de identificare a animalului: trebuie să fie unic în baza de date.

k. Formatul datelor de identificare a animalului: conform standardelor internaționale de

identificare și înregistrare.

l. Data de înregistrare: mai mică sau egală cu data de astăzi, mai mare decât cea mai recentă dată de înregistrare.

m. Producția de lapte: stocată cu o zecimală.

n. Producție de lapte de 24 de ore: domeniul 3,0 - 99,9 kg.

o. Conținutul de grăsime și proteine: ex., în cadrul unui domeniu de abatere standard de +/- 3

față de media populației (domeniul valorilor zilnice înregistrate în Capitolul 6.6).

p. Data de fătare: mai mare decât data de naștere a vacii (ex. mai mare decât data de

naștere a vacii + 20 de luni).

q. Data de fătare: mai mică sau egală cu data de astăzi.





6 Înregistrare

6.1 Standarde și linii directoare generale

a. Producțiile de lapte trebuie să fie înregistrate, iar eșantioanele de lapte trebuie să fie colectate

utilizând echipament aprobat sau aprobat provizoriu de ICAR.

b. Lista cu echipamente aprobate sau aprobate provizoriu este inclusă în Standardele și liniile

directoare ICAR pentru aprobarea și verificarea dispozitivelor și echipamentelor și este

monitorizată și actualizată de Secretariat și pusă la dispoziție online pe website-ul ICAR.

c. Echipamentul, materialele și metodele utilizate pentru analiza compoziției volumului de lapte

înregistrat sunt discutate în Secțiunea 12 și în anexele la respectiva Secțiune.

d. Precizia echipamentelor utilizate pentru înregistrare a volumului de lapte și eșantionare trebuie

să fie verificată de o agenție aprobată de o organizație membră, în regim regulat și sistematic,

utilizând materiale aprobate de ICAR. Lista cu metode este inclusă în Standardele și liniile

directoare ICAR pentru aprobarea și verificarea dispozitivelor și echipamentelor.

e. Toate analizele referitoare la alcătuirea unui eșantion de lapte pot fi efectuate pe același

eșantion de lapte.

f. Eșantioanele respective trebuie să reprezinte în mod ideal perioada de muls de 24 de ore.

g. În cazul în care eșantioanele de lapte nu reprezintă o perioadă de 24 de ore, rezultatele

analizelor laptelui trebuie să fie corectate la o perioadă de 24 de ore printr-o metodă aprobată

de ICAR, conform descrierii din secțiunea 6.6 Rezultate lipsă și/sau intervale anormale de la

pagina 16.

h. În cazurile unde durata de înregistrare se abate de la intervalul de 24 de ore, rezultatele

trebuie să fie convertite în producții pentru 24 de ore. Pot fi utilizate numai metode de calcul

aprobate pentru producția pentru 24 de ore. Metodologia corespunzătoare este descrisă în

Capitolul 9 din această secțiune a Liniilor directoare ICAR.

i. Metode de calcul

- Cantitățile de lapte și constituenți de lapte pot fi calculate conform uneia din metodele evidențiate în prezenta secțiune a Liniilor directoare ICAR.

- Organizațiile membre au obligația de a informa Secretariatul ICAR cu privire la metodele de calcul utilizate în operațiunile de prelucrare a înregistrărilor în cadrul propriei

organizații sau țări și vor fi responsabile pentru asigurarea că înregistrările sunt corectate

și calculate conform specificațiilor din prezenta secțiune a Liniilor directoare ICAR.

6.2 Identificare (ID)

6.2.1 Număr de identificare animal

Un sistem oficial de înregistrare a volumului de lapte trebuie să fie bazat pe un număr de identificare

identificabil în mod clar și unic. Se recomandă utilizarea unei singure diagrame la nivel național. De

asemenea, identificarea animalelor trebuie să respecte reglementările naționale și internaționale (ex.

Statele membre UE cu legislație UE - 1760/2000 referitoare la vaci), precum și părțile relevante ale

Liniilor directoare ICAR aplicabile în prezent. Animalul trebuie să fie marcat prin intermediul unui

dispozitiv sau sistem aprobat de ICAR. În cazul în care numărul de identificare al animalelor

importate se modifică, trebuie să fie păstrată corelația cu numărul original de identificare. În afara

numărului oficial de identificare, pot fi utilizate numere de gestionare pentru vaci.

http://www.icar.org/Guidelines/12-Milk-Analysis.pdf





6.2.2 Număr de identificare al cirezii

Fiecărei cirezi din cadrul înregistrării volumului de lapte trebuie să îi fie alocat un număr unic permanent de identificare.

6.2.3 Crotalii electronice și bolusuri

Pentru o identificare electronică a vacilor supuse înregistrării volumului de lapte, pot fi utilizate atât

dispozitive oficiale RFID (identificarea animalelor prin radiofrecvență), cât și emițătoare de răspuns

pentru gestionare RFID. În situația din urmă, numărul de identificare pentru gestionare trebuie să

fie corelat numărului de identificare original, fie la nivel de fermă, fie la nivelul bazei de date

centrale. Atunci când sunt utilizate dispozitive electronice, un cititor electronic furnizează un mijloc

de corelare a numărului de identificare a vacii la datele și eșantioanele de lapte corespunzătoare.

6.2.4 Identificarea flacoanelor de eșantionare

Eșantionul, cantitatea de lapte și numărul de identificare a vacii trebuie să fie

corelate în momentul sesiunii de muls. Flacoanele pot fi identificate în funcție de:

a. Așezarea flaconului pe stativ.

b. Numărul de identificare al vacii sau eșantionului specificat pe flacoane.

c. Flacon cu cod de bare cu numărul de identificare a vacii imprimat.

d. Flacon cu cod de bare cu numărul de identificare a vacii înregistrat în timpul sesiunii de muls.

e. Flacon RFID cu numărul de identificare a vacii înregistrat în timpul sesiunii de muls.

6.2.4.1 Identificarea eșantionului fără echipament electronic

Eșantioanele sunt identificate în funcție de așezarea pe stativul de eșantionare. În plus, numerele

eșantioanelor sau vacilor poate fi specificat pe flacoane cu un marker rezistent la apă. Dacă acest

marcaj nu este realizat, trebuie să existe o modalitate sigură și eficientă pentru identificarea

eșantionului Nr. 1 (ex., culoare diferită).

Fiecare stativ de eșantionare trebuie să fie corelat unei liste cu eșantioane unde este prezentat

numărul de identificare a vacii pentru fiecare eșantion. De asemenea, fiecare casetă de transport

trebuie să prezinte numărul de identificare relevant al cirezii și, preferabil, datele de eșantionare.

6.2.4.2 Flacoane cu coduri de bare

Eșantioanele sunt identificate în funcție de codul de bare de pe eticheta flaconului.

În cazul în care eticheta conține numărul de identificare al vacii și/sau cirezii, nu este necesar

echipamentul electronic pentru înregistrare. Eșantioanele pot fi trimis la laborator fără listele cu

eșantioane aferente sau marcajele de identificare ale cirezii de pe casetă.

În cazul în care eticheta conține un număr de identificare a eșantionului, numărul de identificare al

vacii trebuie să fie corelate acestuia la fermă. Acest proces este realizat cu un cititor de coduri de

bare și programe pe calculator care facilitează conexiunile.

6.2.4.3 Flacoane cu RFID

Eșantioanele sunt identificate în funcție de cipul RFID din flacon. Sistemul necesită utilizarea

cititoarelor RFID și programe computerizate specifice care să creeze un fișier unde datele de

identificare ale vacii și flaconului să fie corelate.

6.2.4.4 Sisteme automate de eșantionare

Pentru sistemele automate de muls (AMS) trebuie să fie utilizate dispozitive automate de eșantionare

aprobate de ICAR. Identificarea eșantioanelor în cadrul acestor sisteme poate fi bazată pe plasarea

flaconului, codului de bare sau RFID. Fișierul





cu numărul de identificare corespunzător al vacii se află în programul de gestionare a sistemului de muls.

Transferul de date este efectuat prin intermediul unui software specific și prin intermediul unei interfețe

specifice de la un robot de muls către o organizație responsabilă pentru înregistrarea volumului de lapte.

6.2.4.5 Numărul de identificare a eșantionului în laborator.

Pentru imparțialitate și pentru o calitate mai bună, se recomandă ca eșantioanele să fie identificate

fără numărul de identificare a vacii și să fie trimise anonim la laborator, iar rezultatele analizelor sunt

corelate ulterior în centrul de prelucrare a datelor.

6.2.5 Corelarea eșantionului la sesiunea de muls și producția pentru 24 h

6.2.5.1 Eșantion și cantitate de lapte din cadrul aceleiași sesiuni de muls

Situația ideală presupune că eșantionul și cantitatea de lapte reprezintă aceeași sesiune de muls.

Această situație apare fără corecturi ulterioare în domeniile de eșantionare P, E, T și C. În cazul

diagramei de eșantionare M acest lucru este posibil și în cazul în care nu sunt luate în considerare

cantitățile suplimentare de lapte (Consultați 6.4 Metoda de înregistrare de la pagina 12 pentru

descrierile metodelor).

6.2.5.2 Eșantion prelevat de la o singură sesiune de muls, cântărirea laptelui efectuată pentru două sesiuni.

De cele mai multe ori, diagrama de eșantionare Z combină o producție pentru 24 de ore cu un

eșantion de la o sesiune de muls. O analiză corectată este atașată ca măsură de rutină la producția

pentru 24 de ore.

6.2.5.3 Eșantion prelevat de la o singură sesiune de muls, cântărirea laptelui efectuată pentru două sesiuni sau mai multe, corectate în funcție de intervale

În această situație, o producție pentru 24 de ore este combinată și cu un eșantion de la o sesiune de

muls, dar producția pentru 24 de ore este obținută prin corectarea sesiunilor de muls înregistrate în

funcție de durata intervalelor precedente de muls. Spre exemplu, dacă o vacă a produs 20 kg de lapte

pe parcursul a două sesiuni de muls, iar intervalele precedente totalizează 20 de ore, producția vacii

pentru 24 de ore este calculată ca 20 kg * (24 h/20 h) = 24 kg. O analiză corectată este atașată la

producția pentru 24 de ore.

6.2.5.4 Eșantion prelevat de la o singură sesiune de muls, cântărirea laptelui efectuată din mai multe zile.

Fără contoare staționare pentru lapte, este posibilă utilizarea producției de lapte din mai multe zile.

Acest lucru asigură o precizie mai mare a estimării producției de lapte; cea mai mare precizie cu

cantități necorectate de lapte este atinsă utilizând o medie pentru 4 zile. Problema este că rezultatele

eșantionului nu mai sunt corelate producției de lapte și că va apărea o pierdere a preciziei în

producția de grăsime și proteine.

În mod ideal, producția de grăsime și proteine trebuie să fie corelată zilei de înregistrare chiar în

cazul sistemelor robotice.

În acest caz, există trei opțiuni pentru corelarea eșantioanelor la o producție pentru 24 de ore:

a. Cantitatea de lapte este estimată pentru o perioadă mai lungă de măsurare, dar pentru

estimarea producției de grăsime și proteine este utilizată numai producția de lapte din ziua

de eșantionare.

b. Pentru conținutul laptelui și estimarea producției de lapte sunt utilizate doar

informațiile din ziua de înregistrare.

c. Combinație de producție de lapte pentru mai multe zile cu conținutul din eșantionare.

Consultați procedurile ICAR pentru utilizarea datelor pentru mai multe zile (Lazenby et al.,

2002), estimarea producției de grăsime și proteine (Galesloot și Peeters, 2000).

Datele analizei sunt corelate cantităților de lapte din laborator sau centrul de prelucrare a datelor,

iar data analizei trebuie să fie cunoscută.





6.3 Caracteristicile care urmează să fie înregistrate

Atunci când acestea sunt disponibile, următoarele date trebuie să fie înregistrate pentru înregistrarea oficială a volumului de lapte:

a. Identificarea fiecărei vaci din cireadă, chiar dacă aceasta rămâne în cireadă pentru un timp

foarte scurt.

b. Data nașterii, sexul, rasa și părinții fiecărui animal, atunci când aceste date sunt cunoscute.

c. Toate serviciile și aprecierea calității și transferul embrionilor: data, destinatarul,

animalul de prăsilă, femela embrionului.

d. Toate decesele de animale și deplasările între ferme și proprietari.

e. Înregistrarea datelor și locațiilor.

f. Producțiile de lapte pentru fiecare vacă și dată de înregistrare.

g. Conținutul de grăsime al laptelui pentru fiecare vacă și

dată de eșantionare. De asemenea, se recomandă înregistrarea

următoarelor date.

a. Conținutul de proteine din lapte pentru fiecare vacă și dată de eșantionare.

b. Numărul de celule somatice din lapte pentru fiecare vacă și dată de eșantionare.

c. Alte rezultate obținute din analiza laptelui.

d. Durata sesiunii de muls și viteza de muls, atunci când acest lucru este posibil.

e. Timpii de muls în timpul înregistrării.

f. Metodele de înregistrare și simbolurile respective utilizate în înregistrări.

g. Informații despre vaci în timpul perioadei de creștere.

6.4 Metoda de înregistrare

Metoda de înregistrare pentru cireadă presupune utilizarea a cinci simboluri diferite pentru:

a. Răspunderea pentru înregistrarea practică.

b. Metoda de eșantionare.

c. Intervalul de înregistrare.

d. Intervalul de eșantionare (în cazul în care diferă de cel de mai sus).

e. Număr de sesiuni de muls pe zi (în special orice abatere de la 2x sesiuni de muls).

Trebuie să fie utilizate simbolurile din Tabelul 2:

Tabelul 2. Simboluri pentru diagramele de înregistrare a sesiunilor de muls.

Răspundere

Schema de

Frecvența

de

Frecvența

de

Număr de

sesiuni de muls pe

pentru înregistrare

eșantionare

înregistrare

eșantionare

zi

A P 1 1 1 x

B E 2 2 2 x

C Z 3 3 3 x T 4 4 4 x M 5 5 R x etc. etc. etc. 1,4x

S x





Spre exemplu: Metoda de înregistrare este CP36, 2x înseamnă o înregistrare unde

înregistrările/eșantioanele sunt efectuate/prelevate parțial de către proprietar (fermier) și parțial de către

tehnicianul din cadrul organizației pentru înregistrarea volumului de lapte, unde frecvența de înregistrare

este de o dată la trei săptămâni, unde frecvența de eșantionare este de o dată la 6 săptămâni și unde

numărul de sesiuni de muls pe zi este de 2. Dacă este utilizat sistemul național, trebuie să fie posibil

transferul acestui sistem în nomenclatura ICAR.

Metoda de referință pentru înregistrarea volumului de lapte este efectuată de un reprezentant al

organizației de înregistrare, măsurare și eșantionare o dată la patru săptămâni, cu eșantionare

proporțională și două sesiuni de muls pe zi (AP44, 2x).

Înregistrarea în alt mod decât prin metoda de referință trebuie să fie indicată utilizând simbolurile

corespunzătoare.

Simbolurile sunt explicate în următoarele secțiuni:

6.4.1 Răspunderea pentru înregistrare

Acest simbol indică persoana responsabilă pentru măsurarea producțiilor de lapte și prelevarea

eșantioanelor din cireadă.

a. Reprezentantul organizației pentru înregistrarea volumului de lapte (Metoda A; consultați Secțiunea 1.3)

b. Fermierul sau reprezentantul său (Metodă B; consultați Secțiunea 1.3)

c. Ră0spundere mixtă (Metoda C; consultați Secțiunea 1.3)

6.4.2 Standardele ICAR pentru diagramele de eșantionare

6.4.2.1 Eșantionare proporțională (P)

Sunt prelevate eșantioane și sunt măsurate cantitățile de lapte pentru fiecare sesiune de muls pe parcursul

zilei de înregistrare. Cantitatea eșantionată corespunde producției de lapte din fiecare sesiune de muls.

Acest lucru este realizat prin utilizarea unei pipete și un număr egal de pipetări pentru fiecare sesiune de

muls sau prin utilizarea unui instrument special conceput care să asigure eșantionarea proporțională

pentru crearea unui eșantion mixt. Aceasta este diagrama implicită de eșantionare care nu presupune

corectări necesare față de rezultatele analizei, iar celelalte diagrame trebuie să fie raportate.

6.4.2.2 Eșantionarea cu măsură egală (E)

Sunt prelevate eșantioane și sunt măsurate cantitățile de lapte pentru fiecare sesiune de muls pe parcursul

zilei de înregistrare. Cantitatea eșantionului este măsurată în mod egal pentru fiecare sesiune de muls și

este amestecată într-un singur eșantion. Analiza rezultatelor pentru grăsime trebuie să fie corectată în

cazul în care unul din intervalele de muls este mai scurt de 10 sau mai lung de 14 ore.

6.4.2.3 Eșantionare multiplă (M)

Sunt prelevate eșantioane pe parcursul mai multor sesiuni de muls în timpul unei zile de înregistrare

concomitent cu măsurarea cantităților de lapte pentru fiecare sesiune de muls pe parcursul mai multor

zile. Eșantioanele prelevate din sesiuni de muls diferite nu sunt amestecate, dar sunt păstrate în flacoane

separate, astfel încât fiecare vacă să aibă cel puțin două eșantioane. Rezultatele analizei trebuie să fie

corectate pentru a corespunde producțiilor de grăsime și proteine pentru 24 de ore. Spre exemplu: o vacă

este mulsă 3x în 24 de ore și sunt prelevate, păstrate și analizate 2 sau 3 eșantioane separate în flacoane

diferite.

6.4.2.4 O singură eșantionare din sesiunea de muls cu două cantități de lapte pentru mai multe sesiuni de muls (Z)

Sunt prelevate eșantioane pe parcursul unei singure sesiuni de muls în timpul unei zile de înregistrare

concomitent cu măsurarea cantităților de lapte pentru fiecare sesiune de muls pe parcursul mai multor

zile. Rezultatele analizei trebuie să fie corectate (Delorenzo și Wiggans 1986 pentru hale, Galesloot 2000

pentru roboți)

http://www.icar.org/Guidelines/01-General-Rules.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/01-General-Rules.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/01-General-Rules.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/01-General-Rules.pdf





6.4.2.5 Înregistrare alternativă pentru o sesiune de muls (T)

Eșantioanele și cantitățile de lapte sunt prelevate pe parcursul unei singure sesiuni de muls,

alternând între sesiunile de muls de dimineață și seară. Cantitățile de lapte și rezultatele analizelor

trebuie să fie corectate (Delorenzo și Wiggans 1986 sau Liu 2000 sau o altă metodă aprobată de

ICAR).

6.4.2.6 Înregistrarea constantă a unei sesiuni de muls (C)

Eșantioanele și cantitățile de lapte sunt prelevate pe parcursul unei singure sesiuni de muls,

constant în timpul sesiunilor de muls de dimineață sau seară. Cantitățile de lapte și rezultatele

analizelor trebuie să fie corectate (Delorenzo și Wiggans 1986 sau o altă metodă aprobată de

ICAR).

6.4.2.7 Înregistrarea analizei în linie (I)

Laptele nu este eșantionat, dar constituenții săi sunt analizați constant de un analizor staționar.

6.4.3 Standarde ICAR pentru intervalele de înregistrare și eșantionare

Consultați Tabelul 3.

Tabelul 3. Standarde pentru intervalele de înregistrare și eșantionare.

Intervalul de înregistrare

sau eșantionare (săptămâni)

Numărul minim de înregistrări sau

eșantionări pe an

Intervalul dintre înregistrări sau

eșantionări (zile)

Min. Max.

1 44 4 10

2 22 10 18

3 15 16 26

Metoda de referință: 4 11 22 37 5 9 32 46 6 8 38 53 7 7 44 60 8 6 50 70 9 5 55 75 Zilnic 310 1 3

6.4.4 Producția sezonieră și perioadele de repaus mamar

În cazul în care o cireadă trece printr-o perioadă de repaus mamar pe parcursul anului, numărul

minim de înregistrări trebuie să fie ajustat proporțional cu perioada de producție.

Numărul minim de înregistrări aferente cirezii trebuie să fie de cel puțin 85% din numărul

normal de înregistrări.

ANZ-13Highlight





6.4.5 Standarde ICAR pentru numărul de sesiuni de muls pe zi

Tabelul 4. Simboluri pentru numărul de sesiuni de muls pe zi.

Număr de sesiuni de muls pe zi Simbol

O singură sesiune de muls pe zi 1 x

Două sesiuni de muls pe zi 2 x

Trei sesiuni de muls pe zi 3 x Patru sesiuni de muls pe zi 4 x

Sesiune continuă de muls (ex. muls robotizat) R x Sesiunile regulate de muls nu sunt efectuate la aceleași ore în fiecare zi (ex., 10 sesiunii de muls pe săptămână)

Prezentat ca număr mediu de sesiuni de muls pe zi.

Animale care sunt mulse și alăptează în același timp. (Numărul de sesiuni de muls

pentru prefix pentru S

1,4x

S x

6.4.6 Modificarea metodelor de înregistrare

Se recomandă stabilirea unei limite pentru modificarea metodei de înregistrare, ex., astfel încât în

mod normal să fie posibilă modificarea metodei numai de două ori pe an.

Se recomandă stocarea codului ICAR pentru metoda de înregistrare la nivel de eveniment, adică

pentru fiecare sesiune de muls stocată în baza de date. Metoda de înregistrare pentru o producție

cumulată reiese din metoda de înregistrare a sesiunii unice de bază de muls, caz în care metoda de

înregistrare cu cea mai mare frecvență este utilizată pentru a calcula producția cumulată.

6.5 Înregistrarea

6.5.1 Autorizarea pentru înregistrare

Se recomandă ca tehnicienii profesioniști pentru înregistrarea volumului de lapte să fie instruiți și

autorizați înainte de a efectua înregistrări pe cont propriu. În mod ideal, respectiva instruire

presupune o perioadă de lucru supervizat cu un tehnician autorizat. Atunci când este implementat un

astfel de sistem de autorizare, nu este permisă înregistrarea fără autorizare.

De asemenea, se recomandă instruirea frecventă a tehnicienilor pentru înregistrarea volumului de lapte cu

privire la noile tehnologii și echipamente, instrucțiuni de siguranță și probleme privind calitatea datelor.

Înregistrarea de tip B și C, fermierii sau angajații acestora care efectuează înregistrări practice trebuie

să poată opera în mod corect echipamentul de înregistrare (ex., contoarele pentru lapte,

instrumentele de captare a datelor) și să cunoască tehnicile de înregistrare.

Se recomandă efectuarea unui test de conformitate de către o agenție de înregistrare autorizată,

precum și efectuarea instruirilor frecvente.

6.5.2 Vacile care urmează să fie înregistrate

În cadrul unei cirezi înregistrate, toate vacile producătoare de lapte trebuie să fie înregistrate în

fiecare zi de înregistrare. Motive acceptabile pentru datele lipsă sunt discutate mai jos, în

secțiunea 6.6 Rezultate lipsă și/sau intervale anormale de la pagina 16.

Cu toate acestea, dacă o vacă este exclusă permanent din producția de lapte, aceasta poate fi exclusă și

din înregistrarea volumului de lapte. Această situație poate surveni prin retragerea vacii sau utilizarea

unei vaci care alăptează. În fiecare dintre cazuri, este necesară asigurarea că vaca nu va mai produce

niciodată lapte pentru cisterna din aceeași fermă.

ANZ-13Highlight

ANZ-13Highlight





6.5.3 Cantitățile de lapte

Cantitățile de lapte sunt înregistrate pentru fiecare sesiune de muls a perioadei de înregistrare.

Măsurătoarea poate fi efectuată oricare din dispozitivele de înregistrare aprobate de ICAR sau prin

cântărire. Precizia minimă de măsurare este de 0,2 kg. Contoarele de lapte cu captare electronică de

date sunt discutate în Capitolul 6.7 din prezentele linii directoare.

6.6 Rezultate lipsă și/sau intervale anormale

O producție zilnică înregistrată reprezintă o estimare optimă a producției și componentelor laptelui

cântărit, eșantionat și înregistrat în decurs de 24 de ore de la data înregistrării.

a. Atunci când cirezile sunt mulse în mod normal la intervale astfel încât ziua de înregistrare să

fie diferită de cea de 24 de hore, producțiile vor fi ajustate la un interval de 24 de ore utilizând

următoarea procedură (sau alte proceduri aprobate de ICAR):

Împărțiți 24 la interval, apoi înmulțiți cu producția. Spre exemplu:

- Pentru un interval de 25 de ore (24/25) x 35 kg = 33,6 kg

- Pentru un interval de 20 de ore (24/20) x 35 kg = 42,0 kg

b. O înregistrare reprezintă un set de valori de testate zilnică pentru un anumit animal, într-o

anumită zi de înregistrare, din care poate să lipsească o valoare, mai multe valori sau toate

valorile (valori lipsă).

c. Valorile lipsă pot fi cauzate de:

- În afara domeniului.

- Îmbolnăvire.

- Dezastru.

- Nu există rezultate ale analizei eșantioanelor.

d. Numărul înregistrărilor oficiale și complete (lapte, grăsime și proteine) de lactație sau

altă producție cumulată trebuie să fie raportat.

e. Domeniul permis al valorilor înregistrate zilnic este prezentat în Tabelul 5.

Tabelul 5. Domeniul permis al valorilor înregistrate zilnic.

Lapte (kg) Grăsime % Proteine %

Min. Max. Min. Max. Min. Max.

Principalele rase de vaci producătoare de lapte 3.0

99,9

1,5

9,0

1,0

7,0

Conținut ridicat de grăsime1 Rase de vaci 3.0

99,9

2,0

12,0

1,0

9,0

În afara acestor domenii, valoarea înregistrată zilnic va fi considerată valoarea lipsă.

f. Valorile reale înregistrate zilnic, colectate de la animalele etichetate de fermier ca fiind

bolnave, rănite sau sub tratament, trebuie să fie utilizate pentru calculul înregistrării de

lactație, cu excepția cazului în care producția de lapte este mai mică de 50% din producția

anterioară de lapte sau mai mică de 60% din producția estimată. În acest caz, întregul set de

valori înregistrate zilnic poate fi considerat a fi lipsă.

1 Observație: Rasele care produc un conținut ridicat de grăsime înregistrează o medie a grăsimii mai mare de 5,0%.





g. Estimările valorilor lipsă ale înregistrării zilnice pot fi calculate utilizând procedurile de

interpolare sau procedurile mai sofisticate aprobate de ICAR.

6.7 Utilizarea datelor colectate de contoarele pentru lapte

Această subsecțiune acoperă fișierele de date generate de contoarele pentru lapte din sistemele

convenționale sau automate de muls.

În scopul înregistrării oficiale a volumului de lapte, fișierul de date obținut de contoarele electronice

pentru lapte trebuie să conțină următoarele:

a. Datele de identificare ale vacii

b. Ștampilă temporală pentru sesiunile de muls

c. Cantitatea de lapte

d. Ștampila de eșantionare pentru marcarea sesiunii de muls din care

provine eșantionul. Aceasta poate conține:

a. Numărul de identificare al flaconului (acesta este obligatoriu în cazul diagramei de eșantionare M)

b. Durata sesiunii de muls

c. Viteza sesiunii de muls

d. Sesiune incompletă de muls în cadrul sistemelor automate de muls.

e. Alte date relevante măsurate sau raportate de echipament

Datele trebuie să fie obținute prin măsurare directă, pentru a evita orice modificare. Calculul

producției pentru 24 de ore este realizat de Organizația responsabilă pentru înregistrarea volumului

de lapte, nu de software-ul echipamentului pentru muls. Acest proces este realizat în vederea

garantării armonizării metodelor de calcul între diferite mărci de echipament și software.

6.8 Sisteme de înregistrare complet automate

Această subsecțiune acoperă sistemele în care cantitățile de lapte, calitatea laptelui și alte

caracteristici ale vacilor sunt monitorizate constant și automat. Acest lucru poate fi realizat atât în

cadrul sistemelor de muls cu operarea automată, cât și a celor cu operare manuală.

Utilizarea datelor generate de sistemele complet automate presupune:

a. Că identificarea animalelor este automată și sigură. Vă rugăm să consultați secțiunea

Identificarea animalelor din Liniile directoare pentru detalii. De asemenea, pot fi utilizate

emițătoarele de răspuns de la fermă pentru identificare automată în cazul în care acestea sunt

corelate identificării oficiale a vacilor în software-ul de la fermă.

b. Atunci când cantitățile de lapte sunt colectate automat, contorul pentru lapte utilizate

trebuie să fie aprobat de ICAR și să fie testat corespunzător conform standardelor

prezentate în Secțiunea 11 din Liniile directoare.

c. Atunci când sunt analizate componentele laptelui, echipamentul utilizat trebuie să respecte

standardele de precizie ICAR. Vă rugăm să consultați Secțiunile 12 și 13 din Liniile directoare

pentru detalii.

d. Pentru alte caracteristici, datele pot fi utilizate în cazul în care sunt comparabile cu datele

similare de la alte ferme și/sau echipamente de înregistrare.

Atunci când sunt utilizate date provenite de la sisteme automate de înregistrare, metoda de înregistrare trebuie să specifice:





a. Persoana care extrage datele din sistemul automat și care prelevă eșantioanele (metoda A

fără implicarea fermierului sau metoda B).

b. Intervalul de înregistrare în săptămâni (inclusiv zilnic).

c. Durata de măsurare exprimată în zile.

d. Diagrama de eșantioane (Z = un eșantion, M = mai multe eșantioane, I = înregistrarea analizei

în linie).

e. Diagrama sesiunilor de muls (2x, 3x, Rx).


a. Secțiunea 10: Testarea și certificarea dispozitivelor utilizate pentru identificarea animalelor

b. Secțiunea 12: Liniile directoare pentru asigurarea calității în laboratoarele de înregistrare a laptelui

c. Secțiunea 13: Linii directoare pentru analiza laptelui în linie

7 Eșantioane

7.1 Eșantion reprezentativ

Eșantionul de lapte trebuie să reprezinte sesiunea completă de muls corelată acestuia. Acest

lucru este realizat amestecând bine laptele sau turnându-l într-un alt recipient chiar înainte de

eșantionare.

Diagrama de eșantionare P necesită utilizarea unei pipete pentru ca eșantionul să fie proporțional

între sesiunile diferite de muls.

Prin intermediul diagramei E, se recomandă utilizarea unei cupe de măsurare pentru a se

asigura că părțile eșantionului sunt efectiv egale.

Imediat după eșantionare, flacoanele trebuie să fie conservate, închise, agitate și marcate.

Eșantioanele trebuie să fie stocate într-un loc răcoros și întunecos.

7.2 Transport

Eșantioanele trebuie să fie transportate pentru analiză într-un laborator în cel mai scurt timp posibil după eșantionare.

Eșantioanele trebuie să fie ambalate pentru transport și manevrate în timpul transportului într-un

mod care să garanteze că numerele de identificare ale eșantioanelor nu sunt compromise sau

amestecate. De asemenea, se recomandă protejarea pachetului de interferențe externe.

Ambalajul trebuie să fie curat și de unică folosință sau ușor de curățat.

În timpul transportului, se recomandă ca temperatura eșantioanelor să nu depășească

+10°C.

8 Analiza eșantioanelor

Această secțiune a Liniilor directoare ICAR analizează modul de efectuare a observațiilor în ferme și

modul în care datele sunt colectate, analizate și raportate înapoi către fermieri. Formează o parte

integrantă cu alte secțiuni ale Liniilor directoare ICAR. Asigură că eșantioanele sunt analizate la un

nivel relevant de precizie în scopul înregistrării volumului de lapte, estimării valorii de înmulțire și

altor domenii de aplicare. Membrii ICAR operează într-o gamă largă de situații, variind de la locuri cu

sisteme de înregistrare aproape complet automate, la locuri unde nu există drumuri sau electricitate.

Prin urmare, liniile directoare prevăd doar respectarea standardelor, indiferent de situațiile de

producție și recomandă opțiuni mai avansate, atunci când acest lucru este posibil sau necesar.

http://www.icar.org/Guidelines/10-Identification-Device-Certification.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/12-Milk-Analysis.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/13-On-line-Milk-Analysis.pdf





Conform liniilor directoare, este posibil ca anumite practici să nu fie permise, în timp ce alte practici să fie

tolerate, dar nerecomandate.


a. Secțiunea 12: Liniile directoare pentru asigurarea calității în laboratoarele de înregistrare a laptelui

b. Secțiunea 13: Linii directoare pentru analiza laptelui în linie

c. Secțiunea 15: Definiția datelor și transferul de date

9 Calculele producției

Această secțiune acoperă producțiile pentru 24 de ore și producțiile cumulate pentru lapte, grăsime,

proteine și celule somatice. De asemenea, descrie procedura de acceptare a noilor metode care nu au

fost menționate în liniile directoare.

Cerințele de bază pentru toate metodele de calcul presupun aplicarea rotunjirii numai în cadrul

ultimei etape de calcul.

9.1 Perioada de lactație

9.1.1 Se consideră că o perioadă de lactație începe

a. După ce vaca fată sau

b. În absența unei date de fătare, estimarea optimă a zilei când vaca a început producția de lapte.

O fătare (validă) este definită ca o parturiție:

a. după punctul median al perioadei de gestație în cazul în care a fost înregistrat un eveniment de deservire, sau,

b. după trecerea a cel puțin 75% din perioada normală de gestație de la ultima fătare înregistrată

în cazul în care nu a fost înregistrat niciun eveniment de deservire.

Orice parturiție care nu se încadrează în definiția de mai sus va fi înregistrată ca avort și nu va

determina începerea unei noi perioade de lactație.

În cazul vacilor care fac parte din rase producătoare de lapte, perioada normală de gestație va fi

considerată a fi 280 de zile, cu excepția cazului în care sunt disponibile spre utilizare informații

specifice despre rasă.

Prima înregistrare este efectuată la data fătării sau în decurs de 4 zile de la fătare, producția de

lapte și conținutul din prima înregistrare nu trebuie să facă parte din înregistrarea oficială a

lactației, în special pentru sistemele automate de muls (AMS) cu zile mai multe înregistrate.

9.1.2 Se consideră că o perioadă de lactație se termină

a. Ziua în care perioada de lactație, înregistrată de un membru sau conform Liniilor

directoare ICAR, a fost încheiată

Ziua în care vaca nu mai produce lapte (este stearpă) sau

Ziua în care vaca produce mai puțin de 3,0 kg/zi sau 1,0kg/sesiunea de muls în cadrul unei

înregistrări (cu excepția cazului în care se înregistrează un eveniment de îmbolnăvire).

b. Atunci când practica obișnuită nu presupune înregistrarea datei de stârpire, data mediană

între ultima înregistrare cu vaca care produce lapte și prima zi de înregistrare cu animalul

sterp poate fi considerată data de stârpire.

Perioada de lactație se încheie la data a. sau b., oricare dintre acestea survine mai repede.

http://www.icar.org/Guidelines/12-Milk-Analysis.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/13-On-line-Milk-Analysis.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/15-Data-Exchange.pdfANZ-13Highlight





c. Vacile pot fi înregistrate ca fiind absente sau bolnave în ziua de înregistrare, fără ca perioada

de lactație să fie definită ca fiind încheiată.

9.2 Perioada de producție

În cazul în care înregistrările producției sunt calculate în baza unei perioade de producție, de obicei un

an, înregistrarea trebuie să fie exprimată ca o „înregistrare a perioadei de producție” (simbol PP).

Perioada de producție începe în ziua de după încheierea perioadei anterioare de producție și se

încheie conform definiției perioadei de producție (în zile).

9.3 Observații suplimentare

Pentru orice metodă, intervalul dintre două înregistrări consecutive trebuie să îndeplinească în mod

obișnuit valoarea domeniului acceptabil al nivelului cirezii.

În cazul în care prima înregistrare survine în decurs de 14 zile de fătare, atunci nu este necesară nicio

ajustare a valorii inițiale înregistrate în momentul calculării înregistrării cumulate. În cazul în care

prima înregistrare survine la 15-95 de zile de fătare, atunci poate fi aplicată procedura de ajustare.

În cazul în care cea de-a 305-a zi de lactație survine înainte de ultima înregistrare, trebuie să fie

utilizată metoda de interpolare și pentru ultima perioadă pentru calculul producțiilor..

9.4 Metode standard pentru calculul producțiilor din sesiunile de muls în 24 de ore AM/PM

Metodele aprobate de ICAR sunt prezentate în Procedura 1 din Secțiunea 2. Acestea includ:

a. Metode pentru calculul producțiilor din sesiunile de muls zilnice AM/PM:

- Metoda lui Delorenzo și Wiggans (1986)

- Metoda lui Liu et al. (2000)

b. Metode pentru estimarea producției pentru 24 de ore pentru sistemele automate de muls.

- Utilizarea datelor pentru mai multe zile (Lazenby et al., 2002)

- Utilizarea datelor pentru 1 zi (Bouloc et al., 2002)

- Estimarea producției de grăsime și proteine (Galesloot și Peeters, 2000)

- Perioada de eșantionare (Hand et al., 2004; Bouloc et al., 2004)

c. Metode standard pentru estimarea producției pentru 24 de ore pentru sistemele staționare de muls.

- Estimarea producției de lapte pentru 24 de ore

- Utilizarea datelor pentru mai multe zile (Hand et al., 2006)

- Estimarea producției de grăsime și proteine pentru 24 de ore

9.5 Metode standard pentru calculul producțiilor cumulate

Metodele aprobate de ICAR sunt prezentate în Procedura 2 din Secțiunea 2. Acestea includ:

a. Metoda intervalului de testare (TIM) (Sargent, 1968)

b. Interpolarea utilizând fluctuațiile standard ale lactației (ISLC) (Wilmink, 1987)

c. Cea mai bună estimare (VanRaden, 1997)

d. Procedura mai multor caracteristici (MTP) (Schaeffer și Jamrozik, 1996)

http://www.icar.org/Guidelines/02-Procedure-2-Computing-Lactation-Yield.pdfhttp://www.icar.org/wp-content/uploads/2017/09/ICAR-Guidelines-Section-02-Procedure-2-Accumulated-yield.pdfANZ-13Highlight





9.6 Procedura pentru aprobarea noilor metode

a. Toate părțile care sunt interesate de obținerea aprobării pentru orice metodă nouă de calcul

a producției cumulate trebuie să informeze Secretariatul ICAR pentru a furniza o descriere

succintă a metodei propuse.

b. Grupul de lucru pentru înregistrarea volumului de lapte al vacilor ICAR va lua apoi în

considerare propunerea și va recomanda aprobarea sau respingerea provizorie.

c. Dacă propunerea este acceptată, va fi elaborat un raport detaliat care va include detaliile

statistice, referințele științifice și alte date relevante.

d. Următoarele etape vor presupune discutarea acestor detalii, aprobarea finală sau respingerea

metodei, eventuala aprobare din partea Adunării generale și publicarea în liniile directoare.

10 Raportare

Această subsecțiune acoperă rapoartele, fișierele de date, statisticile și cifrele cheie calculate

furnizate de fermieri în scopul creșterii și gestionării.

Se recomandă ca fermierii să primească rapoarte după fiecare înregistrare și la finalul anului de

înregistrare sau pentru o altă perioadă lungă de înregistrare. Aceste rapoarte trebuie să conțină date atât

la nivel de animal, cât și la nivel de cireadă. De asemenea, în cazul cirezilor mai mari, se recomandă

prezentarea rezultatelor în funcție de grupuri de gestionare sau grupuri de vaci alese în alt mod din

cadrul cirezii. Raportarea poate fi efectuată în format tipărit, pe pagini web și/sau sub forma fișierelor de

date sau rapoartelor electronice.

Atunci când fișierele sunt distribuite sau este oferit accesul direct la rezultate în baza de date, este

necesară atenția pentru definirea clară a dreptului de proprietate asupra datelor. Acest proces

include și definirea persoanelor care au acces la date și a modului în care acest acces poate fi

autorizat.

Membrilor ICAR li se recomandă să elaboreze statistica anuală într-un interval rezonabil după

încheierea anului de înregistrare. Cerințele minime de date sunt cele necesare pentru baza de date

online pentru Interogarea anuală ICAR referitoare la vitele producătoare de lapte.





Tabelul 6. Exemple de cifre cheie pentru cireadă care urmează să fie utilizate de fermieri și alți utilizatori.

Cifre cheie Explicație

producție medie mobilă pentru 12 luni

Cantitatea totală de lapte, grăsime și proteine produsă într-o perioadă de

365 (366) de zile anterior înregistrării împărțită la numărul mediu de

vaci pentru aceeași perioadă.

Producție medie pentru

305 zile

Cantitatea totală de lapte, grăsime și proteine produsă în perioadele

de lactație de 305 zile încheiate în timpul perioadei de raportare

împărțită la numărul de lactații de 305 zile încheiate.

Producție medie pentru 305 zile în cadrul unei perioade

Cantitatea totală de lapte, grăsime și proteine produsă în perioadele de lactație de 305 zile din timpul perioadei de raportare împărțită la numărul mediu de vaci pentru o lactație de 305 zile în cadrul perioadei de raportare

Producție anuală medie Cantitatea totală de lapte, grăsime și proteine produsă pe parcursul anului

de înregistrare împărțită la numărul mediu de vaci pentru același an de înregistrare.

Intervalul mediu

de fătare

Intervalele medii anterioare pentru toate fătările, al doilea interval și

următoarele din timpul perioadei de raportare.

Conținutul mediu de

grăsime, proteine și

lactoză din lapte

Producțiile totale de grăsime, proteine și lactoză împărțite la producția

totală de lapte, exprimată de obicei cu două zecimale.

Producție medie lactație Cantitatea totală de lapte, grăsime și proteine produsă în perioadele de lactație, indiferent de durata acestora, încheiate în timpul perioadei de raportare împărțită la numărul de lactații încheiate

Producție medie de lactație pe parcursul unei perioade

Cantitatea totală de lapte, grăsime și proteine produsă în perioada de

raportare împărțită la numărul mediu de vaci producătoare de lapte pe

parcursul perioadei de raportare

Numărul mediu de vaci

Numărul mediu de vaci din cireadă (sau grup) într-o anumită zi pe parcursul perioadei de raportare. Exprimat, de obicei, cu o singură zecimală.

Numărul mediu de

celule somatice

Numărul de celule ale vacilor individuale ponderat într-o medie în

funcție de producțiile individuale de lapte

Producțiile zilnice de lapte, grăsime și proteine

1) Producțiile zilnice de lapte, grăsime și proteine împărțite la numărul de vaci, sau

2) Producțiile zilnice de lapte, grăsime și proteine împărțite la numărul de vaci producătoare de lapte

Lapte energie corectat (ECM)

Calculat conform unui Exemplu standard național din țările nordice:

ECM = (producție de grăsime, kg * 38,3 + producție de proteine, kg * 24,2 +

producție de lapte, kg * 0,7832)/3,14

sau, în cazul în care a fost analizată lactoza

ECM = (producție de grăsime, kg * 38,3 + producție de proteine, kg * 24,2 +

producție de lactoză *16,54 + producția de lapte, kg * 0,0207)/3,14

Din solide exprimate sub forma %: ECM = [(conținut de grăsime, % * 383 + conținut de proteine, % * 242 + 783,2)/3140]* producție de lapte, kg

sau, în cazul în care a fost analizată lactoza

ECM = [(conținut de grăsime, % * 383 + conținut de proteine, % * 242 +

conținut de lactoză, % * 165,4 + 20,7)/3140]* producție de lapte, kg

Numărul de lactații Numărul total de lactații încheiate din cireadă (sau grup) în perioada de raportare.

Perioada de raportare. Perioada prezentată în raportul dat. Opțiunile cele mai obișnuite sunt:

o zi, un interval de înregistrare, lactația, medie mobilă de 365 de zile,

înregistrare sau an calendaristic și durata de viață a vacii





11 Decizii

Ca urmare a procesului de înregistrare și rapoartelor elaborate în baza rezultatelor, pot fi luate decizii

cu privire la unul sau mai multe din următoarele aspecte:

11.1 Impact pe termen scurt: decizii de administrare zilnice luate în cadrul fermelor

a. Decizii referitoare la calitatea laptelui brut.

b. Decizii de hrănire - regim zilnic bazat pe randamentul grupului sau individului.

c. Decizii referitoare la gestionarea nutrețului.

d. Decizii de grupare - încadrarea vitelor în grupuri diferite de gestionare sau hrănire.

e. Decizii de sacrificare - decizii privind vânzarea sau sacrificarea vitelor.

f. Decizii referitoare la împerechere.

g. Decizii privind programele de certificare pentru lapte și produse lactate.

h. Decizii bazate pe fluxul de date transmis de organizațiile responsabile pentru

înregistrarea volumului de lapte către ferme și viceversa.

11.2 Impact pe termen mediu

Deciziile fermierilor furnizate în baza serviciilor de consultanță, de veterinari, experți independenți și

altor servicii.

Decizii privind planificarea producției în ferme (dezvoltarea cirezii).

11.3 Impact pe termen lung

Program de înmulțire și decizii de selecție - parteneri de înmulțire informați prin evaluare

genetică (Secțiunea 9) bazat pe rezultatele înregistrării volumului de lapte.

Decizii bazate pe registrele genealogice și activitățile asociațiilor de crescători și decizii referitoare la

acțiunile comerciale aferente înmulțirii animalelor, adică, în anumite țări sunt necesare date de

înregistrare a animalelor pentru comerțul internațional cu animale de prăsilă.

11.4 Decizii strategice

Programe de cercetare cu privire la gestionare, înregistrare și înmulțire.

Decizii politice referitoare la eventualele subvenții pentru crescătorii de vaci pentru lapte la nivel

guvernamental și la implementarea măsurilor conform politicii agricole.

Cele mai importante link-uri către alte părți ale Liniilor directoare sunt prezentate în

Secțiunea 9: Metode standard de evaluare genetică ICAR

12 Controlul calității / Verificări de plauzibilitate

Această Secțiune împreună cu alte părți ale Liniilor directoare asigură corelarea datelor de la

anumite animale cu fenotipurile, informațiile genomice și mediile relevante pentru precizia

necesară și utilizarea metodelor optime. Cu toate acestea, există o diferență între precizia necesară

pentru înregistrările oficiale referitoare la lapte și estimările valorii de înmulțire și alte rezultate

oficiale și date relevante utilizate în scop administrativ.

http://www.icar.org/Guidelines/09-Dairy-Cattle-Genetic-Evaluation.pdfhttp://www.icar.org/Guidelines/09-Dairy-Cattle-Genetic-Evaluation.pdf





12.1 Comparația datelor din cisternele de lapte

Practica recomandă compararea datelor de înregistrare a volumului de lapte cu livrările de produse

lactate și conținutul cisternei pentru lapte. Acest lucru poate fi realizate numai în ziua de

înregistrare sau pe o perioadă mai lungă de timp. Calculul este efectuat după cum urmează:

a. Raportul de comparare = Producția totală de lapte înregistrată, kg/ Cantitatea totală de lapte produs, kg.

Această comparație este utilizată atunci când există o estimare sigură a utilizării laptelui în cadrul fermei.

b. Raportul de comparare rapidă = Producția totală de lapte înregistrată, kg/ Cantitatea totală

de lapte livrat, kg. Această comparație este utilizată atunci când utilizarea laptelui în cadrul

fermei nu este estimată.

c. Comparația conținutului = Cantitatea de grăsime medie înregistrată - Cantitatea medie de grăsime din

cisterna pentru lapte

d. Raportul de comparare pentru grăsime = Producția totală de grăsime înregistrată, kg/ Cantitatea totală de

grăsime produsă, kg.

e. Producția totală de lapte înregistrată, kg = Ʃ(Producția individuală de lapte, kg)

f. Cantitatea totală de lapte furnizat, kg = Cantitatea totală de lapte furnizat, litri * densitatea laptelui

kg/litru

g. Cantitatea totală de lapte produs, kg = Cantitatea totală de lapte furnizat, litri * Laptele utilizat sau

eliminat în cadrul fermei, litri) * densitatea laptelui kg/litru

h. Cantitatea totală de grăsime produsă, kg = Cantitatea totală de lapte produs, kg x (Procentul de grăsime

din cisterna pentru lapte/100)

i. Cantitatea medie de grăsime = Ʃ(Producția individuală de lapte, kg (Procentul individual de

grăsime/100)]/Ʃ(Producția individuală de lapte, kg)

Domeniul acceptabil recomandat pentru raporturile de comparație este 0,95 - 1,05, iar pentru

rapoartele de comparație rapidă, 0,90 - 1,00, ținând cont de mărimea cirezii.

12.2 Compararea datelor din cisternele de lapte pentru o zi

Producțiile de lapte și producțiile sau conținutul de grăsime sunt comparate în ziua de înregistrare.

Compararea conținuturilor este posibilă în mod obișnuit atunci când fiecare livrare este eșantionată

sau prin prelevarea unui eșantion din cisterna pentru lapte (consultați punctul 12.1de mai sus cu

privire la modul de comparare).

12.3 Compararea datelor din cisternele de lapte pentru o perioadă mai lungă

Producțiile de lapte și producțiile sau conținutul de grăsime sunt comparate pe o perioadă mai

lungă de timp, adică, 4 luni sau 12 luni. Această opțiune necesită o rutină pentru a obține datele

aplicabile de la fermele de produse lactate sau de la cumpărătorii de lapte. După caz, poate fi luată

în considerare utilizarea laptelui în cadrul fermei.

12.4 Eșantion prelevat din cisterna de lapte

Eșantioanele prelevate din cisterna pentru lapte pot fi utilizate pentru a verifica analiza conținutului de

lapte din înregistrarea volumului de lapte. Un eșantion este prelevat dintr-o cisternă pentru lapte bine

amestecat în ziua de înregistrare. Acesta trebuie să reprezinte laptele pentru întreaga perioadă de 24 de

ore. Conținuturile de grăsime și proteine din cisterna pentru lapte sunt comparate cu mediile

ponderate ale procentului de grăsime și proteine obținut din înregistrarea volumului de lapte. În mod

normal, diferența dintre valori nu trebuie să fie mai mare de 5%.

12.5 Înregistrare supervizată sau repetată

Înregistrarea supervizată este un instrument conceput pentru a verifica siguranța înregistrărilor

individuale ale vacilor. Este bazată pe repetarea înregistrării cirezi imediat ce acest lucru este posibil

după înregistrarea inițială, iar rezultatele obținute sunt comparate cu înregistrarea originală. Este

obligatoriu ca

Deținătorii de certificate de calitate ICAR (CoQ) să efectueze supervizări regulate, indiferent de

metodele de înregistrare utilizate.





Se recomandă succedarea înregistrării originale cu înregistrarea de supervizare, însă aceasta din

urmă poate fi amânată cu până la 7 zile pentru motive întemeiate.

Fermierul și orice alți angajați care efectuează înregistrarea originală nu trebuie să știe că urmează o

înregistrare de supervizare. Tehnicianul care efectuează înregistrarea supervizată nu trebuie să fie

aceeași persoană care a efectuat înregistrarea originală.

De obicei, înregistrarea supervizată este efectuată prin re-înregistrarea întregii cirezi, utilizând aceeași

diagramă de eșantionare și aceeași metodă de înregistrare (sau o metodă de referință), conform

înregistrării anterioare. De asemenea, atunci când cireada depășește 200 de vaci, este permisă

efectuarea unei înregistrări supervizate pentru grupuri selectate sau aleatorii de animale din cireadă.

Selectarea cirezilor pentru înregistrarea supervizată poate fi aleatorie sau bazată pe preselecție.

Caracteristicile pentru această preselecție pot include o producție mare, o creștere semnificativă a

producției, prezența mamelor în cireadă și suspiciuni generale referitoare la corectitudinea

rezultatelor înregistrate pentru cireadă.

Caracteristicile comparate în înregistrarea supervizată trebuie să includă laptele și grăsimea. De

asemenea, se recomandă comparația conținutului de proteine.

12.6 Supervizare - exemplu de calcule comparative

a. Producțiile de lapte, grăsime și proteine pentru fiecare vacă sunt calculate atât pentru

sesiunea originală de muls, cât și pentru cea supervizată.

b. Înregistrările individuale ale vacilor atunci când rezultatele dintre înregistrarea supervizată și

înregistrarea originală diferă față de norme poate fi acceptată în cazul în care este oferită o

explicație justificată pentru excludere (boală, căldură, sesiunii de muls lipsă)

c. Abaterile (%) sunt calculate pentru fiecare vacă, iar constituenții producției corespund

formulei: abatere (producție supervizată/producție nesupervizată)*100-100

d. Sunt calculate medii pentru cireadă și valori absolute pentru fiecare constituent de producție.

e. În cazul în care înregistrarea supervizată survine în decurs de 2 zile de la înregistrarea

originală, diferența acceptabilă a mediilor cirezii este de 7% pentru lapte și proteine și 9%

pentru grăsime.

f. În cazul în care înregistrarea supervizată survine între 3 și 7 zile de la înregistrarea originală,

diferența acceptabilă a mediilor cirezii menționate anterior este de 9% pentru lapte și

proteine și 12% pentru grăsime.

Limitele specificate în aceste exemple sunt aplicate în mod obișnuit de anumite organizații

membre și nu trebuie să fie interpretate ca norme exacte. Respectivele norme trebuie să fie

prevăzute de fiecare organizație membră.

12.7 Evaluarea datelor de înregistrare

Se recomandă evaluarea calității datelor pentru fiecare zi de înregistrare a cirezii. Atunci când este

aplicată respectiva evaluare, sunt incluse următoarele caracteristici ale datelor:

a. Persoana responsabilă pentru înregistrare.

b. Starea de aprobare ICAR și calibrare pentru echipamentul de înregistrare în cazul în care

acesta este deținut de un fermier.

c. Numărul de înregistrări de cireadă pentru fiecare perioadă de timp și/sau interval de înregistrare.

d. Numărul de eșantionări de cireadă pentru fiecare perioadă de timp și/sau interval de eșantionare.

Dacă este posibil, se recomandă și includerea următoarelor caracteristici:





a. Abaterea producțiilor de lapte și grăsime față de livrările de lapte.

b. Abaterea producțiilor de lapte și grăsime față de producțiile anterioare sau estimate.

c. Abaterea standard a înregistrărilor individuale ale vacilor.

d. Numărul de sesiuni de muls înregistrate și/sau eșantionate pe parcursul unei zile de înregistrare.

e. Numărul de vaci omise sau neincluse în înregistrare.

Cele mai importante link-uri către alte părți ale Liniilor directoare sunt prezentate în Secțiunea 12:

Liniile directoare pentru asigurarea calității utilizând analiza DHI

13 Referințe

1. Bouloc, N., J. Delacroix and V. Dervishi. 2002. Milk recording and automatic milking systems:

features and simplification possibilities of recording procedures. Presented at the 33th biennial

Session of ICAR, Interlaken, Switzerland, May 26-31, 2002.

2. Delorenzo, M.A., and G.R.Wiggans. 1986. Factors for estimating daily yield of milk, fat, and protein

from a single milking for herds milked twice a day. J Dairy Sci 69; 2386

3. Everett, R.W., and H.W. Carter. 1968. Accuracy of test interval method of calculating Dairy Herd

Improvement Association records. J. Dairy Sci. 51:1937.

4. Hand K. J., Lazenby D., Miglior F. and Kelton D.F. 2004. Comparison of Protocols to Estimate 24

Hour Percent Fat and Protein. Presented at 34th ICAR session, Sousse, Tunisia, June, 2004.

Proceedings of the 34th ICAR Meeting EAAP Publication No. 113:219-224

5. Hand K. J., Lazenby D., Miglior F. and Kelton D. F. 2006. Comparison of Protocols to Estimate

Twenty-Four-Hour Fat and Protein Percentages for Herds with a Robotic Milking System. J. Dairy

Sci. 89:1723-1726

6. Lazenby, D., E. Bohlsen, K. J. Hand, D. F. Kelton, F. Miglior and K. D. Lissemore. 2002. Methods

to estimate 24-hour yields for milk, fat and protein in robotic milking herds. Presented at the 33th

biennial Session of ICAR, Interlaken, Switzerland, May 26-31, 2002.

7. Leclerc H., J. Delacroix, H. Larroque, Y. Gallard, and S. Mattalia. 2004 Presented at the 34th

biennial Session of ICAR, Sousse, Tunisia, May 28-June 3, 2004 Proceedings of the 34th ICAR

Meeting EAAP Publication No. 113:237-242

8. Liu, Z., R. Reents, F. Reinhardt and K. Kuwan. 2000. Approaches to Estimating Daily Yield from

Single Milk Testing Schemes and Use of a.m.-p.m. Records in Test-Day Model Genetic Evaluation

in Dairy Cattle. J. Dairy Sci. 83:2672-2682.

9. Mao, I.L. 1995. Comparison of methods for calculating lactation total yield from test-day records.

Report to Lactation Working Group of ICAR. (mimeo).

10. Miglior F., P. Galesloot, Z. Liu, M. Mathevon, A. Rosati, L.R. Schaeffer and P. VanRaden. 2000.

Report of the ICAR Working Group on Lactation Calculation Methods: A Daily Yield Lactation

Survey in Dairy Cattle. In Proceedings of the 32th biennial Session of ICAR, EAAP publication

no. 98.

11. Norman, H.D., J.R. Wright and J.S. Clay. 1998. Comparison of the test interval method with

best prediction for estimating lactation yield. Proc. 6th World Congr. Genet. Appl. Livest. Prod.

23:343-346. Armidale, Australia, Jan. 11-16.

12. Peeters, R. and P.J.B. Galesloot. 2002. Estimating Daily Fat Yield from a Single Milking on

Test Day for Herds with a Robotic Milking System. J Dairy Sci. 2002 Mar;85(3):682-8.

13. Sargent, F.D., V.H. Lyton, and O.G. Wall, Jr . 1968. Test interval method of calculating Dairy Herd

Improvement Association records. J. Dairy Sci. 51:170.

14. Schaeffer, L.R. and J. Jamrozik. 1996. Multiple-trait prediction of lactation yields for dairy cows. J.

Dairy Sci. 79:2044-2055.

http://www.icar.org/Guidelines/12-Milk-Analysis.pdf





15. Sjaunja, L.O., Bævre, L., Junkkarinen, L., Pedersen, J. and Setälä, J., 1991: A Nordic Proposal for an

Energy Corrected Milk (ECM) Formula. Performance Recording of animals: State of the art 1990

(Proceedings of the 1990 ICAR Biennial Session in Paris).

16. VanRaden, P.M. 1997. Lactation yields and accuracies computed from test day yields and

(co)variances by best prediction. J. Dairy Sci. 80:3015-3022.

17. Wilmink, J.B.M. 1987. Comparison of different methods of predicting 305-day milk yield using

means calculated from within-herd lactation curves. Livest. Prod. Sci. 17:l.

18. Wiggans, G.R.

Documents

Secțiunea 2 - Linii directoare pentru înregistrarea ...›iunea 2 - Linii... · lapte produsă și data cu timpul sau intervalul de timp dintr-o zi. Poate fi prelevat un eșantion