Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihoterapie la

Daniel David

Şcoala Clujeană

de Psihologie Clinică şi Psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai:

Tradiţie-Excelenţă-Onoare

2013 - Moment Aniversar

Daniel David

Şcoala Clujeană

de Psihologie Clinică şi Psihoterapie

la Universitatea Babeş-Bolyai:


2013 - Moment Aniversar

Presa Universitară Clujeană 2013

© 2013 Autorul volumului. Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului, prin orice mijloace, fără acordul autorului, este interzisă şi se pedep-seşte conform legii.

Universitatea Babeş-Bolyai Presa Universitară Clujeană Director: Codruţa Săcelean Str. Hasdeu nr. 51 400371 Cluj-Napoca, România Tel./fax: (+40)-264-597.401 E-mail: [email protected] http://www.editura.ubbcluj.ro/

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DAVID, DANIEL

Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihote-rapie la Universitatea Babeş-Bolyai: tradiţie-excelenţă-onoare / Daniel David. - Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2013.

ISBN 978-973-595-552-6 378(498 Cluj-Napoca) Babeş-Bolyai:159.9

5

CUPRINS Cuvânt înainte ....................................................................................... 7

Casetă Academică ............................................................................... 15

I. Introducere/Motivaţie .................................................................... 25

II. De unde am pornit. Scurt istoric al psihologiei clujene ............ 31

III. Ce cale am ales .............................................................................. 37

IV. Unde am ajuns .............................................................................. 39

V. Încotro ne îndreptăm ..................................................................... 79

VI. Lecţii şi concluzii pentru mediul academic .............................. 81

VII. Referinţe bibliografice selective ................................................ 85

7

CUVÂNT ÎNAINTE

Cuvântul înainte este lăsat colegilor noştri din ţară şi străinătate a căror perspectivă ne face şi pe noi să ne înţelegem şi să ne definim mai bine. Poziţii internaţionale şi naţionale faţă de realizările Şcolii de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Internaţionale (selecţie focalizată pe programe similare, dar independente nouă):

• Congratulations on the 10-year anniversary of your re-igniting clinical psychology and psychotherapy at the Babes-Bolyai University! The infectious enthusiasm of your faculty and graduate students was evident during my recent visit, and the cutting-edge, high-tech research is putting your group on the global map of our field. Richard J. McNally, Professor, Ph.D. Director of Clinical Psychology Program (Graduate school)

Harvard University, Boston, USA

• I want to congratulate you with the ten-year existence of the Clinical Psychology and Psychotherapy School at the Babes-Bolyai University and the 5 year of the Department of Clinical Psychology and Psychotherapy. In this relatively short period of time, you have managed to build up an internationally well-known research group, that meets high standards for scientific work in our field. I think this is a great achievement, and I look forward to

Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai

8

collaborating with you in the years to come. I hope you have a great day today and enjoy the pride of this achievement. Congratulations!

Pim Cuijpers, Professor, Ph.D. Head of the Department of Clinical Psychology VU University Amsterdam, The Netherlands

Naţionale (selecţie focalizată pe centrele universitare tradiţio-nale şi autorităţile naţionale în domeniu): Centre universitare tradiţionale în domeniu

• Se împlinesc, deci, 10 ani de când a luat fiinţă Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca! Şi tot de 10 ani, în fruntea ei s-a aflat profesorul şi prietenul meu, Daniel David. Am avut multiple ocazii de a colabora cu domnia sa si cu unii dintre membrii acestei Şcoli. A fost foarte plăcut, foarte util şi extrem de stimulativ! După cum se ştie, această Şcoală s-a impus repede în peisajul ştiinţific şi aplicativ al psihologiei, devenind foarte repede un element de referinţă pentru alte şcoli. Dar partea cea mai frumoasă este aceea că această Şcoală de elită din România este bine cunoscută în străinătate, directorul acesteia devenind recent director în cadrul unui institut celebru în domeniu. Psihologia românească are deja realizări importante şi onorante în perioada postdecem-bristă, dar dacă mi s-ar cere să le listez, în primele poziţii nu ar lipsi, desigur, Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihoterapie. Aşa că am tot dreptul să felicit întregul colectiv de oameni inimoşi şi valoroşi, condus de Daniel David, să le urez tuturor sănătate şi noi succese în


9

strădania lor de a fixa pe harta ştiinţifică şi profesională a României o Şcoală de excepţie! Vă îmbrăţişez pe toţi! LA MULŢI ANI!

Prof. univ. dr. Nicolae Mitrofan Decan (2008-2012), Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Universitatea din Bucureşti

• Dragi colegi,

Mă simt onorat să particip, chiar dacă de la distanţă, la un eveniment care marchează nu doar un moment aniversar în dezvoltarea Şcolii Clujene de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, ci şi un reper important în dezvoltarea psihologiei româneşti, în general. Celebrăm o structură academică şi de cercetare care a devenit într-un timp relativ scurt sinonimul excelenţei în psihologia româ-nească şi, prin acreditările şi contactele internaţionale, un reper de prestigiu în psihologia europeană.

Spiritul de adevarată Şcoală în domeniul psihologiei al acestui "Proiect academic" este confirmat de multiplele colaborări pe care aceasta le-a iniţiat şi dezvoltat impreună cu principalele facultăţi de psihologie din ţară. Baza de cercetare a International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health a fost utilizată şi de cercetători ai Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iaşi, iar fondatorul acestui Institut, prof. univ. dr. Daniel David, este membru al Consiliului şcolii noastre doctorale. De asemenea, mulţi dintre membrii şcolilor noastre doctorale sunt invitaţi la Iaşi şi la Cluj-Napoca în calitate de membri în juriile de analiză a tezelor de doctorat din domeniul psihologiei clinice.


10

Urez profesorilor, cercetătorilor şi clinicienilor din diver-sele compartimente ale Şcolii de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a UBB să-şi continue activitatea cu aceeaşi determinare şi inspiraţie care le-au asigurat respectul şi preţuirea tuturor colegilor din România şi un binemeritat prestigiu internaţional. Prof. univ. dr. Ion Dafinoiu Decan, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi

• Cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de existenţă a Şcolii Clujene

de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai vă doresc LA MULŢI ANI de Tradiţie, Excelenţă şi Onoare! Vă felicit pentru multele realizări pe care le-aţi atins în acest deceniu, pentru faptul că prin munca dumneavoastră aţi plasat psihologia şi în special psihologia clinică românească pe un loc fruntaş al cercetării la nivel internaţional. Sunteţi un colectiv care constituiţi un model pentru toate şcolile de psihologie din ţară. Dincolo de educaţia de excelenţă pe care o oferiţi studenţilor dumneavoastră în consiliere psihologică, psihoterapie şi psihologie clinică, aprecierile laudative vin şi pentru munca pe care o depuneţi pentru comunitate, pentru popularizarea ştiinţei în rândul semenilor noştri. Vă mulţumesc pentru buna colaborare pe care aţi avut-o în această perioadă cu Universitatea din Oradea şi sper că ea va continua în multe decenii. Ca prieten vă asigur de dragostea şi mândria pe care o port în suflet pentru că faceţi parte din viaţa mea.

Conf.univ.dr. Simona Trip Prorector Universitatea din Oradea


11

• România proiectelor de viitor este o lume perfect inte-grată în bunăstare şi civilizaţie occidentală. Pe hârtie avem mii de kilometri de autostrăzi, avem 1% din PIB alocat cercetării şi alţi 6% destinaţi educaţiei copiilor noştri. În realitate, puţine din aceste proiecte frumoase ajung să fie implementate. Din fericire, unul dintre ele este cel al Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Meritul fondatorului ei, prof. univ dr. Daniel David, este de a fi reuşit să insufle colaboratorilor şi discipolilor săi, trei factori esenţiali. Primul este viziunea împărtăşită de a ancora cercetarea şi practica din psiho-logia românească la standardele internaţionale existente. Cel de-al doilea este înclinaţia către raţionalitate şi excelenţă prin promovarea resursei umane competente şi funda-mentarea obiectivă a deciziilor şi a strategiilor de dezvol-tare. Cel de-al treilea este unul de ordin motivaţional, vizând tenacitatea, implicarea 100% şi spiritul antreprenorial, fiind pilonul care consolidează poziţia şi renumele Şcolii ca vârf de lance al psihologiei româneşti.

De aceea, cu prilejul acestui moment aniversar îmi exprim preţuirea pentru realizările Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie, dar şi recunoştinţa pentru oportu-nităţile de dezvoltare şi colaborare universitară oferite, esenţiale pentru maturizarea mea profesională. Înainte de toate, însă, îmi exprim gratitudinea pentru faptul de a fi demonstrat că se poate face performanţă la nivel sistemic în cercetare în ţară, fiind un exemplu demn de urmat de către alte şcoli de psihologie de la noi, spre avantajul psihologilor din România şi ai beneficiarilor acestor servicii. Conf. univ. dr. Florin Alin Sava Director al Departamentului de Psihologie Universitatea de Vest din Timişoara


12

Autorităţi Naţionale în domeniul psihologiei şi al cercetării

• Dragi colegi, Aniversarea a 10 ani de existenţă a Şcolii de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca îmi oferă prilejul de a vă prezenta, în numele Colegiului Psihologilor din România şi al meu personal cele mai călduroase felicitări şi urări de succes în viitor. Vocaţia de conducător şi întemeietor de Şcoală a dom-nului prof. dr. Daniel David a condus la mobilizarea dumneavoastră şi astfel aţi realizat o instituţie de vârf în învăţământul superior şi în psihologia din ţara noastră. Sunt realizări absolut remarcabile pe care Colegiul Psihologilor din România le apreciază la modul super-lativ şi pentru faptul că oferă studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor dumneavoastră competenţe profesionale în acord cu cerinţele internaţionale. Aş dori să subliniez că dl. prof. dr. Daniel David a contribuit în mod decisiv la rea-lizarea cadrului instituţional, normativ şi metodologic de funcţionare a Comisiei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România în timpul în care a fost preşedintele acestei comisii.

Dragi colegi, aveţi motive întemeiate să fiţi mândri de ceea ce aţi realizat, iar nivelul pe care l-aţi atins vă obligă să vă menţineţi poziţiile câştigate. Îmi exprim speranţa că exemplul dumneavoastră va constitui un model de urmat şi pentru celelalte centre universitare. Valorile pe care le promovaţi: „Curaj, Bun-simţ, Raţionalitate/Gândire critică” sunt fundamentale, le împărtăşesc şi le propun tuturor psihologilor din România. La mulţi ani!

Prof. dr. Mihai Aniţei Preşedintele Colegiului Psihologilor din România


13

• Am fost impresionat de Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie de la Cluj-Napoca încă de la primul contact, în urmă cu mai bine de şapte ani. Pe atunci Şcoala se baza aproape exclusiv pe oameni, inimoşi şi pasionaţi, care, cu multă sudoare şi efort, au construit apoi şi infrastructura de cercetare. Am vizitat-o ultima oară la inaugurarea Complexului CAMELOT (laboratoarele din clădirea AVALON şi amfiteatrul RATIONALIA) şi pot spune ca sunt mândru că o universitate România a ştiut să valorifice potenţialul unor tineri entuziaşti şi să-i susţină şi încurajeze să-şi împlinească idealurile profesionale în ţara lor. Este una din investiţiile de care Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică poate fi mândră! Îi felicit pe aceşti colegi temerari şi le doresc să-şi menţină perserverenţa şi curajul şi să continue tradiţia construcţiei şi modernizării instituţionale pentru a lăsa generaţiilor următoare oportunitatea de a concura egal în liga profesionistă a oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. La mulţi ani şi performanţe remarcabile!

Prof. univ. dr. Dragos Ciuparu Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetarea Ştiinţifică (2010-2012)

15

CASETĂ ACADEMICĂ

ŞCOALA CLUJEANĂ DE PSIHOLOGIE CLINICĂ ŞI PSIHOTERAPIE DIN UBB

(2003/2007-2013)

Motto: “...Melius est siti moriri

quam mediocritati poculum libere...”

Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB constă din (1) Departamentul de Psihologie Clinică şi Psiho-terapie (2007-), (2) International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health (2003/2004-) şi re-vista asociată (Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 2001/2004-), (3) Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech” (2007-) şi (4) Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (2000/2005-).

1. Valori

• Tradiţie prin Bun-simţ

• Excelenţă prin Raţionalitate

• Onoare prin Curaj


16

2. Inovaţie Instituţională o Prima Catedră de specialitate din România (organizată după

modelul catedrelor/departamentelor similare de la universităţi

din Top-500)

o Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie (înfiinţată în

2007; din 2012 s-a transformat în Departament)

o Specializările organizate la nivel de master corespund cu

trei profesii distincte (în profesia liberală din domeniul

psihologiei), ceea ce asigură inserţia rapidă a absolven-

ţilor pe piaţa muncii

Psihologie clinică

Consiliere psihologică

Psihoterapie

o Prima Clinică Universitară de Psihologie din România

o Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”

(înfiinţată în 2007)

726 de pacienţi (servicii gratuite şi/sau la preţuri

accesibile)

3. Inovaţie Curriculară

• Cursuri şi programe în premieră naţională

o Coaching cognitiv-comportamental (curs; Institut)

o Consiliere genetică (curs; Program masteral)

o Metodologia cercetării clinice (curs)

o Psihologie evoluţionistă (curs)

o Psihologie pozitivă (curs)

o Psihoterapie validată ştiinţific (curs; Şcoala doctorală

şi Program postdoctoral)

o Programe de parenting (curs)


17

4. Cercetare şi Rezultate Ştiinţifice • Cercetare fundamentală/exploratorie/de bază

o Focalizată pe clarificarea mecanismelor implicate în tulbu-

rările psihice şi sănătatea mintală (în paradigma clinical

cognitive neurosciences)

Publicarea unor rezultate inovative în reviste cu

factor de impact ridicat şi la edituri de prestigiu (ex.

Oxford University Press)

• Cercetare translaţională şi aplicativă

o Focalizată pe utilizarea unor rezultate avansate ale cerce-

tării fundamentale, proprii sau a altor grupuri, pentru a

rezolva inovativ probleme practice (ex. propunând noi

tratamente psihologice)

Rezultatele au fost publicate în reviste cu factor de im-

pact ridicat şi la edituri de prestigiu (ex. Oxford Uni-

versity Press), iar tehnicile de tratament au fost incluse

în Ghiduri Internaţionale (ex. National Institute for

Health and Clinical Excellence/NICE Guidelines, Cochrane

Reviews, American Psychological Association/ APA)

o Abordarea rezolutivă creativă a unor probleme practice

Rezultatele au fost publicate în reviste cu factor de

impact ridicat şi la edituri de prestigiu (ex. Oxford

University Press), iar tehnicile de tratament au fost

incluse în Ghiduri Internaţionale (ex. NICE, Cochrane

Reviews, APA)

• Cercetare de tip dezvoltare-inovare

o Focalizată pe realizarea unor produse, tehnologii şi

servicii psihologice inovative, diseminate larg în mediul

socio-economic


18

Adaptarea la nivel naţional a unor teste psihologice

internaţionale majore (inclusiv crearea de noi teste

psihologice, precum PDE, PDA, RIBS, FADNES etc.)

• Selecţie: o Interviurile Clinice Structurate (SCID)

pentru Tulburările Clinice din DSM (pentru Axa I şi Axa II, incluzând KID-SCID, pentru copii)

o Inventarele Clinice Multiaxiale Millon (pentru preadolescenţi, adolescenţi şi adulţi)

o Inventarul de Depresie Beck o Instrumentele ADI-R şi ADOS pentru

tulburări din spectrul autist o Sistemul de evaluare clinică ASEBA o Teste de inteligenţă Raven (MPC, MPS,

MPA) şi WISC-IV o Sistem de Evaluare Clinică

Crearea produsului psihoterapeutic RETMAN (cu acordul Albert Ellis Institute, SUA, proprietarul numelui; vezi la http://www.retman.ro)

• Benzi desenate

• Carte de poveşti

• Desene animate

• RoboRETMAN Crearea produsului psihoterapeutic PASTILE PSI-

HOLOGICE

• app PsyPills (protejat OSIM) o https://itunes.apple.com/us/app/psypills

/id589004229?mt=8


19

• Documente de poziţie şi de politici (selecţie) (autor/coau-tor/expert - Daniel David) o Selecţie:

Alianţa pentru Îmbunătăţirea Calităţii Vieţii Persoanelor cu Condiţii de Spectru Autist (2010). White Paper – „Autismul şi Abordarea sa Terapeutică şi Educaţională” (http://www.autisminfo.ro). Co-autor/ redactor al lucrării (profesor univ. dr. Daniel David). Notă: Lucrarea a fost asumată de Colegiul Psihologilor din România şi a fost unul dintre documentele de bază în discu-ţiile pentru o serie de iniţiative legislative în domeniul autis-mului (cu accent pe decontarea serviciilor psihologice pentru tulburările de spectru autist de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) - Website: http://www.copsi.ro/ima ges/upload/CLINICA/white-paper%20autism%202010.doc. În anul 2013 serviciile de psihoterapie cognitiv-comporta-mentală pentru tulburările de spectru autist au fost decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Human Brain - From Cell to Society. Towards better mental health in Europe. Strategic Report (European Science Foundation). Website: http://www.esf.org/ research-areas/humanities/strategic-activities/the-human-brain-from-cells-to-society.html. Co-autor şi membru al steering committee

Analize şi documente naţionale legate de strategia naţională în cercetare, studiile doctorale etc. Co-autor şi expert

Publicaţii (autor/co-autor) în: • Academica • Actualitatea Academică • Observatorul Cultural • Revista 22 • Revista Ad-Astra • Revista de Politică a Ştiinţei şi Scientometrie • Timpul


20

5. Absolvenţi/Cursanţi

• Aproximativ 600 de absolvenţi la nivel de master (2007-2013), pregătiţi în paradigma scientist-practitioner, capabili să ofere intervenţii psihologice validate ştiinţific, unele în premieră în ţară, integrabili în mediul socio-economic stabil (ex. prin spe-cializările/profesiile distincte existente în profesia liberală din domeniul psihologiei) şi adaptabili la un mediu socio-econo-mic dinamic (ex. la noi specializări emergente în profesia liberală din domeniul psihologiei)

• 10 doctoranzi şi 9 postdoctoranzi (2007-2013), pregătiţi în paradigma clinical science, capabili de cercetare avansată în domeniu, servicii clinice inovative şi management performant al cunoştinţelor, potenţiali inovatori în mediul socio-economic

• Contribuţii, prin curriculumul de “clinică” (aproximativ 25% din curriculum general în psihologie), la absolvirea (2007-2013) unui număr mare de studenţi în psihologie (câteva mii), nivel licenţă, capabili să se integreze în unele profesii stabile pe piaţa muncii şi/sau să-şi continue studiile performant la nivel de master

• Aproximativ 2000 de cursanţi (2003-2013) au parcurs cursuri în regim de formare iniţială şi continuă (life-long learning), organizate prin Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România şi International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health

• Aceşti absolvenţi/cursanţi a căror formare este recunoscută internaţional prin reţelele în care este integrată Şcoala (ex.: European Association of Behavioral and Cognitive Therapies / EABCT) au contribuit la o mutaţie fundamentală în practicile psihologice clinice şi psihoterapiei din ţară, implementând o paradigmă de tip evidence-based, cognitiv-comportamentală, ancorând astfel psihologia româneasca la practicile similare din domeniu la nivel internaţional şi oferind pacienţilor şi clienţilor români acces la cele mai moderne şi performante servicii de specialitate de la nivel internaţional


21

6. Pacienţi Trataţi (în mod direct)

• Peste 700 de pacienţi (2007-2013), copii şi adulţi, cu un spectru larg de (psiho)patologie, au fost trataţi prin Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”. Majori-tatea acestora a beneficiat de servicii inovative, de ultimă oră, gratuite (fiind incluşi în o serie de studii) şi /sau la preţuri accesibile

7. Granturi

• Din anul 2007, membrii Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB au atras la UBB o serie de resurse finan-ciare, prin competiţie naţională şi internaţională, totalizând o sumă de aproximativ 6 000 000 de Euro (majoritatea din sursa 1)

(1) Granturi de cercetare

• Cercetare-dezvoltare-inovare

• Resursă umană (ex. postdoc, tinere echipe etc.)

• Infrastructură de cercetare (2) Granturi pentru servicii clinice inovative (3) Granturi educaţionale (4) Proiecte POSDRU


22

8. Structura (Organigrama – 2012; vezi şi la http://www.clinicalpsychology.ro)

9. Recunoaştere şi Prestigiu • La nivel internaţional

o Prima unitate academică universitară din ţară, recunos-cută ca fiind de anvergură şi interes european în cercetare, prin includere în platforma MERIL (2013) “…The MERIL database is an inventory of the most

excellent research infrastructures (RIs) in Europe of more-than-national relevance across all scientific domains…”

• http://portal.meril.eu/converis-esf/ publicweb/startpage?lang=1

o Institutul este localizat în clădirea AVALON, din cadrul complexului CAMELOT (care in-clude şi un amfiteatru în aer liber - Forumul RATIONALIA), clădire gândită pentru a aco-moda infrastructura de cercetare a Institutu-lui (ex. „Cubul Virtual”)


23

o Clădirea AVALON are o arhitectură specială, care îmbină modernitatea (science-fiction) cu tradiția/natura, fiind premiată cu Premiul I de către Ordinul Arhitecţilor, Filiala Transilvania (2009)

Poziţii profesionale reprezentative: subsemnatul am fost numit (1) directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, SUA (din 2013), (2) co-editor al Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy (din 2013) şi (3) editor (co-editori: Dr. DiGiuseppe, preşedintele Diviziei de Psihoterapie din American Psychological Association şi Dr. Doyle, directorul Albert Ellis Institute) al seriei SpringerBriefs in Best Practices in Cognitive-Behavioral Therapy (editura Springer)

• http://albertellis.org/daniel-david-phd/ o La nivel naţional

o Şcoala a fost prezentată ca “Poveste de Succes” în mediul academic românesc de către UEFISCDI (2008) http://uefiscdi.gov.ro/Upload/200a77c3-ff8b-450b-

8b96-4f83aff82b8f.pdf o Premiul I în Gala Premiilor în Educaţie (2011); locul doi a

fost ocupat de Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti, iar locul trei de Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor de la Universitatea de Vest din Timişoara http://www.premiileineducatie.ro/gpo/finalisti/

facultatea-anului/ o Psihologia clujeană din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai

(UBB) s-a situat pe locul întâi în ţară în ierarhizarea pro-gramelor universitare efectuată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (2006-2010). Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a avut o contribuţie importantă în această poziţionare, alături de celelalte două departa-mente de psihologie din cadrul UBB


24

o Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB a susţinut seria de emisiuni „Călătorii Interioare” la TVR Cluj/TVR 3 (2013)

o Poziţii profesionale reprezentative: subsemnatul am fost ales preşedintele Comisiei de Psihologie Clinică şi Psiho-terapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România (2009-2013) şi preşedintele Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj (Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj) (2005-2013)

o La nivel de UBB o Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din

UBB a fost recunoscută ca Şcoală de cercetare de excelenţă în UBB (2007)

o Programulul de master în Psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie a fost recunoscut ca program de excelenţă al UBB (2011)

o Programul postdoctoral Psihoterapie Validată Ştiinţific - primul Program postdoctoral din UBB - a fost recunoscut ca program de excelenţă al UBB (2011)

o International Institute for the Advanced Studies of Psycho-therapy and Applied Mental Health a fost recunoscut ca unitate de excelenţă a UBB (2011)

o La acestea se adaugă premiile individuale, naţionale şi inter-naţionale, ale membrilor Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB. Spre exemplu, în cazul subsemnatului, următoarele premii (selecţie) reflectă realizări în cadrul Şcolii: Premiul C. R. Motru (Academia Română, 2013), Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler (Preşedinţia României, 2008), Premiul In Hoc Signo Vinces (CNCSIS, 2003) şi Henry Guze Award (SCEH, SUA, 2003) (pentru alte premii vezi CV-ul fiecărui membru la http://www.clinicalpsychologoy.ro)

25

I. INTRODUCERE/MOTIVAŢIE

Aniversarea de amploare a unei unităţi academice dintr-o universitate se face mai ales atunci când (1) este vorba de universitate ca întreg şi/sau de o facultate, şi asta mai ales atunci când (2) se împlineşte un număr de ani de la un eveniment legat de acea universitate/facultate. La nivel de departament, aniversările, dacă se ţin, au, de regulă, un caracter local, iar la nivelul unităţilor de cercetare ele se fac chiar rar (ex. doar dacă unitatea de cercetare a dobândit un prestigiu deosebit şi/sau are unele realizări excepţionale).

Gândind în aceste cutume academice, noi aniversăm Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) în fiecare an, la nivel local. Acum, în 2013, acest eveninent este unul mai special, devenind astfel major, deoarece sărbătorim:

• 10 ani de Şcoală de psihologie clinică şi psihoterapie în UBB. Bazele ei au fost puse odată cu ideea şi planificarea înfiinţării (2003) International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health (Insti-tutul Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată) – Institut înfiinţat de UBB şi de Albert Ellis Institute din New York – (oficializat în 2004) şi a revistei sale Journal of Cognitive and Behavioral Psycho-therapies – singura revistă de profil din Europa Centrală şi de Est indexată Web of Science – (schimbare planificată şi anunţată în 2003 şi oficializată în 2004; anterior, din 2001 până în 2004, revista s-a numit Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies).


26

• 5 ani academici de funcţionare a Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie în cadrul Şcolii de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB. Evenimentul nu este unul local deoarece: (1) Departamentul este primul de profil din ţară, fiind o premieră UBB la nivel naţional; (2) a devenit unul dintre cele mai performante în domeniu şi chiar mai larg în mediul universitar din ţară, competitiv internaţional.

o La nivel internaţional Prima unitate academică universitară din ţară,

recunoscută ca fiind de anvergură şi interes european în cercetare, prin includere în platforma MERIL (2013)

• “…The MERIL database is an inventory of the most excellent research infrastructures (RIs) in Europe of more-than-national relevance across all scientific domains…” o http://portal.meril.eu/converis-

esf/publicweb/startpage?lang=1 o Institutul este localizat în clădirea

AVALON, din cadrul complexului CAMELOT (care include şi un amfiteatru în aer liber - Forumul RATIONALIA), clădire gândită pentru a acomoda infrastructura de cercetare a Institutului (ex. „Cubul Virtual”) o Clădirea AVALON are o arhi-

tectură specială, care îmbină mo-dernitatea (science-fiction) cu tra-diția/natura, fiind premiată cu Premiul I de către Ordinul Arhi-tecţilor, Filiala Transilvania (2009)


27

Poziţii profesionale reprezentative: subsem-natul am fost numit (1) directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, SUA (din 2013), (2) co-editor al Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy (din 2013) şi (3) editor (co-editori: Dr. DiGiuseppe, preşedintele Diviziei de Psihoterapie din American Psychological Association şi Dr. Doyle, directorul Albert Ellis Institute) al seriei SpringerBriefs in Best Practices in Cognitive-Behavioral Therapy (editura Springer)

• http://albertellis.org/daniel-david-phd/ • http://albertellis.org/daniel-david-phd/

o La nivel naţional Şcoala a fost prezentată ca “Poveste de Succes”

în mediul academic românesc de către UEFISCDI (2008)

• http://uefiscdi.gov.ro/Upload/200a77c3-ff8b-450b-8b96-4f83aff82b8f.pdf

Premiul I în Gala Premiilor în Educaţie (2011); locul doi a fost ocupat de Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti, iar locul trei de Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor de la Universitatea de Vest din Timişoara

• http://www.premiileineducatie.ro/gpo/ finalisti/facultatea-anului/

Psihologia clujeană din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) s-a situat pe locul întâi în ţară în ierarhizarea programelor universitare efectuată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării


28

(2006-2010). Departamentul de Psihologie Cli-nică şi Psihoterapie a avut o contribuţie impor-tantă în această poziţionare, alături de celelalte două departamente de psihologie din cadrul UBB

Poziţii profesionale reprezentative: subsem-natul am fost ales preşedintele Comisiei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România (2009-2013) şi preşedintele Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj (Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj) (2005-2013)

o La nivel de UBB Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psiho-

terapie a fost recunoscută ca Şcoală de cerce-tare de excelenţă în UBB (2007)

Programulul de master în Psihologie Clinică, Consiliere Psihologică şi Psihoterapie a fost recu-noscut ca program de excelenţă al UBB (2011)

Programul postdoctoral Psihoterapie Validată Ştiinţific – primul program postdoctoral din UBB – a fost recunoscut ca program de excelenţă al UBB (2001)

International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health a fost recunoscut ca unitate de excelenţă a UBB (2011)

o La acestea se adaugă premiile individuale, naţio-nale şi internaţionale, ale membrilor Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB. Spre exemplu, în cazul subsemnatului, următoarele


29

premii reflectă realizări în cadrul Şcolii: Premiul C. R. Motru (Academia Română, 2013), Ordinul Naţio-nal pentru Merit în grad de Cavaler (Preşedinţia României, 2008), Premiul In Hoc Signo Vinces (CNCSIS, 2003) şi Henry Guze Award (SCEH, SUA, 2003) (pentru alte premii vezi CV-ul fiecărui membru la http://www.clinicalpsychologoy.ro)

Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB

a fost fondată inovativ şi în premieră în ţară la UBB, după modele internaţionale, marcând apoi psihologia la nivel naţional şi asigurând UBB un avantaj competitiv la nivel internaţional. Mai precis spus, Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB (Departament, Institut/Revistă, Clinică şi Asociaţia profesională) reprezintă un „Proiect academic” prin care s-a încercat racordarea rapidă a UBB la practicile internaţionale în domeniu, astfel încât aceasta să devină de referinţă la nivel naţional şi competitivă internaţional. S-au creat structuri acade-mice complet noi, după modele performante de la universităţi de prestigiu, cu profesionişti tineri, ancoraţi în paradigmele interna-ţionale, majoritatea foşti diasporişti. Acum, la ceas aniversar, este momentul să analizăm dacă proiectul UBB a fost unul de succes şi dacă acesta poate deveni un model pentru dezvoltarea competitivă a unor astfel de structuri în învăţământul superior românesc.

Aşadar, să analizăm în cele ce urmează, istoria şi realizările Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB. Precizez că este o istorie scrisă şi înţeleasă de fondatorul acesteia (subsemnatul), într-o formă condensată a unui sinopsis; pentru a completa structura de sinopsis a lucrării, am indicat o serie de link-uri unde pot fi găsite online detalii referitoare la unele aspecte


30

prezentate aici. Evident, în acest sinopsis voi încerca să identific doar realizările majore ale acestei Şcoli, fără a marca toate rezultatele pozitive. În acest demers riscant - un sinopsis al rezultatelor scris de fondatorul unităţii analizate -, dar normal, important şi necesar la moment aniversar, pentru a evita, pe cât posibil, distorsiuni involuntare, subiective şi/sau postfactum, inerente unui astfel de demers, voi încerca să prezint informaţiile mai ales la nivel de descriere şi mai puţin la nivel de interpretare şi evaluare personală. Acolo unde, totuşi, voi fi nevoit să fac interpretări, voi încerca să le fundamentez prin argumentele care au stat la baza deciziilor atunci când acestea au fost luate. Evaluările asociate descrierilor şi inferenţelor vor fi, la rândul lor, argumentate raţional şi/sau formulate cât mai obiectiv posibil, aşa cum au fost ele făcute de actori/instituţii independente nouă. Un demers mai detaliat, istoric şi ştiinţific, asupra Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB va face obiectul unei lucrări viitoare, aflată în pregătire, scrisă în colaborare cu istorici profesionişti.

31

II. DE UNDE AM PORNIT. SCURT ISTORIC

AL PSIHOLOGIEI CLUJENE

Psihologia clujeană a fost înfiinţată formal odată cu crearea la Cluj, în anul 1919, a Universităţii Daciei Superioare, fiind astfel una dintre disciplinele fondatoare ale Universităţii care astăzi se numeşte Universitatea Babeş-Bolyai (UBB). Cel care a iniţiat înfi-inţarea Catedrei de Psihologie a fost Florian Ştefănescu-Goangă, elev al lui W. Wundt la Leipzig, Germania, care în anul 1922 a pus bazele, la Cluj, şi a primului Institut de Psihologie Experi-mentală, Comparată şi Aplicată din România.

Tradiţia psihologiei clujene a fost blocată, ca de altfel în toată ţara, între anii 1977-1989 ca urmare a directivelor comuniste care considerau, simplu spus, că în formarea omului nou, – comu-nistul –, nu psihologii, ci oamenii muncii cu experienţă au rolul fundamental (pregătirea universitară în psihologie fiind astfel interzisă pentru a nu interfera cu noile principii de formare a omului nou).

După revoluţia din 1989 învăţământul psihologic a fost reluat în marile centre universitare tradiţionale, deci inclusiv la Cluj-Napoca, reînfiinţându-se catedrele de psihologie.

Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) şi psihologia clujeană nu au avut o tradiţie sau excelenţă în psihologia clinică şi psihote-rapie, deşi acest domeniu este cel mai reprezentativ ca număr de profesionişti din domeniul psihologiei şi constituie atât prototipul social al psihologiei, cât şi motivaţia dominantă a celor care doresc să studieze psihologia (vezi şi American Psychological Association/APA: http://www.apa.org). Explicaţia acestei stări de fapt este una complexă, care ţine în primul rând de pretenţiozi-


32

tatea domeniului în ceea ce priveşte infrastructura (ex. dotările cu aparatură/instrumente de practică şi cercetare şi spaţiu clinic/de cercetare sunt foarte costisitoare) şi pregătirea clinică a profesio-niştilor (ex. simpla licenţă în psihologie nu permite practica în acest domeniu, ci este nevoie de studii postlicenţă de lungă durată), ambele greu de realizat în regimul comunist şi imediat după Revoluţia din 1989.

În prezent, dezvoltarea psihologiei în domenii de specia-lizare (ex. clinic, educaţional/şcolar, muncii-organizaţional) şi mai ales apariţia şi în România a profesiilor independente de psiholog clinician, consilier psihologic şi/sau psihoterapeut (ca urmare a apariţiei Colegiului Psihologilor din România; http://www.copsi.ro), au impus, pentru a rămâne congruenţi cu normele şi practicile internaţionale şi pentru a reprezenta serios acest domeniu, apariţia (în 2007) Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie. Aceasta este cutuma internaţională în domeniu şi noi credem că aşa este normal să se întâmple şi în ţară! Catedra a fost gândită de la începuturile sale ca parte a Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB. Dar ce este o Şcoală academică? Să analizăm succint acest concept în cele ce urmează, înainte de a continua analiza mai specifică a istoriei şi realizărilor Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB.

Despre Şcoli academice de ştiinţă (vezi şi la http://www.danieldavidubb.wordpress.com)

Simplu spus, o Şcoală se referă la un grup de profesionişti (între care, de obicei, există şi/sau au existat relaţii de mentorare de durată) care lucrează împreună de mult timp, cu metode înţelese şi agreate în comun, asupra unor teme comune şi/sau interrelaţionate; aşadar, un grup de cercetare, o echipă de lucru, un colectiv de specialişti etc. nu reprezintă în sine o Şcoală, chiar dacă sunt organizaţi într-o structură academică.


33

Faptul că profesioniştii dintr-o Şcoală lucrează împreună duce la constituirea unui mediu academic şi de cercetare care poate susţine cercetarea programatică. Altfel, putem vorbi de o sumă de colegi, fiecare cu interesele lui, fără însă a marca acade-mic domeniul de referinţă prin rezultatele comprehensive şi cumulative ale unei cercetări de tip programatic. Este foarte important ca grupul care formează o Şcoală să fie deschis spre oameni noi, de valoare, care pot contribui la prestigiul şi performanţa Şcolii, dar şi să fie capabil, în momente cheie, să nu accepte în grup specialişti care au interese (poate unele valoroase în sine) opuse Şcolii. Faptul că metodele de cercetare sunt comune susţine cercetarea riguroasă şi controlul reciproc; într-un astfel de grup este mai puţin probabil să apară eşecuri sau distorsiuni etice în cercetare. Sigur, pentru a evita fundamentalismul şi dogmatis-mul, trebuie să ne asigurăm că metodele sunt constant reevaluate critic, astfel încât să fie utilizată mereu cea mai avansată metodo-logie ştiinţifică. Faptul că se abordează doar anumite teme (altele refuzându-se explicit şi conştient) permite o cercetare cumulativă, cu impact şi vizibilitate în domeniu. Sigur, trebuie să fim atenţi astfel încât Şcoala să abordeze teme de tip mainstream sau progresive, fără a se cantona în programe academice regresive. Aşadar, o Şcoală permite o cercetare programatică riguroasă, cu efecte cumulative, asigurând astfel calitate academică (didactică, în cercetare, în servicii inovative şi chiar în administraţia univer-sitară), impact şi vizibilitate! Pentru a se menţine progresivă, o Şcoală trebuie să fie autoreflexivă astfel încât (1) să includă mereu oameni de calitate care, cu excepţiile de rigoare, pot lucra bine şi în echipă (inclusiv să fie orientată spre aducerea de oameni noi, foarte buni, prin head-hunting), (2) să excludă, în mod academic, dar ferm, membrii care deviază de la programul, standardele şi


34

valorile Şcolii (aici aş menţiona că americanii ştiu bine de ce oferă tenure doar mai târziu, după ce ai confirmat, atât profesional cât şi caracterial!), (3) să utilizeze cea mai avansată şi mai inovativă metodologie ştiinţifică şi (4) să abordeze teme care definesc probleme relevante şi cu impact teoretic (ex. prin cercetare fundamentală/exploratorie/de bază), metodologic şi/sau practic (ex. prin cercetare translaţională, de tip aplicativ şi de tip dezvoltare-inovare).

Departamentele de profil din universităţile de top au adesea o structură de tip Şcoală. Spre exemplu, la Universitatea Harvard nu vei vedea preocupări legate de teme revolute sau foarte diverse sub aspect de conţinut şi metodă, ci, adesea, abordări de tip Şcoală. La Universitatea Harvard nu se va angaja sau promova un specialist care are realizări sau interese care nu corespund valorilor, standardelor şi/sau programului progresiv al Şcolii (acesta, dacă este bun, îşi poate găsi locul altundeva, unde există poate alte programe progresive direct legate de interesele sale). De aceea universităţile de top dau direcţia în domeniu! Departamentele fără Şcoală sunt ca nişte unităţi administrative, în care fiecare vine cu interese şi valori proprii, îşi face treaba mai bine sau mai prost, fără însă a avea un rol major în domeniu; într-un astfel de mediu eşti un salariat, poate uneori chiar performant ca cercetător sau cadru didactic individual (sau grup restrâns), dar care, totuşi, de obicei rezolvi doar probleme de tip puzzle (în termenii lui Thoma Kuhn), într-un puzzle creat însă de oamenii de ştiinţă care contează. Iar oamenii de ştiinţă care contează, de regulă, se nasc şi lucrează în Şcoli academice şi/sau creează Şcoli academice ei înşişi! Este greu să impui o nouă paradigmă, fără cercetare programatică şi cumulativă în domeniu. Acesta nu înseamnă că nu pot exista departamente


35

academice onorabile şi foarte performante, care să nu fie organizate ca Şcoli academice! Pot, dar ele vor excela ca unităţi academice mai ales în activităţi didactice şi/sau de servicii către comunitate, fiind mai puţin performante în cercetarea internaţio-nală şi în serviciile inovative către comunitate; în cadrul acestora, excelenţa în cercetare, atunci când apare, va fi dată probabil de individualităţi şi/sau de grupuri restrânse, fără însă a avea forţa (cu inerentele excepţii!) să producă o mutare de paradigmă sau o contribuţie consistentă la nivel internaţional, recunoscute sub „blazonul” său, deoarece acest lucru presupune cercetări progra-matice, mai uşor de realizat în Şcoli academice.

Despre Şcoala clujeană de psihologie (vezi şi la http://www.danieldavidubb.wordpress.com)

Şcoala clujeană de psihologie a fost înfiinţată de Florian Ştefănescu-Goangă (pentru detalii vezi http://danieldavidubb. wordpress.com/2010/10/26/florian-stefanescu-goanga-omagiu/) (vezi şi Bejat, 1972; Herseni, 1980; Ralea şi Botez, 1958). Aşa cum spuneam în textele mele anterioare şi în prezentările/conferinţele invitate despre istoria psihologiei, la nivel internaţional, în ţară şi la Cluj (vezi David, 2001; 2001a; David şi Miclea, 2002; David, Moore şi Domuţa, 2002), ca om de ştiinţă, Florian Ştefănescu-Goangă a creat un cadru paradigmatic care marchează psihologia clujeană până astăzi. Astfel, pentru a avea o Şcoală, noi credem, urmând modelul profesorului Florian Ştefănescu-Goangă, că este nevoie să dezvolţi patru componente cheie ale cunoaşterii, toate ancorate internaţional: (1) Generarea de cunoaştere – prin cercetare avansată. Profesorul Florian Ştefănescu-Goangă a înfiinţat, în anul 1922, Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, primul institut


36

de psihologie experimentală din România, formând astfel o echipă valoroasă de psihologi experimentalişti. Psihologia clu-jeană a rămas astfel, până astăzi, pe un fundament experimental riguros, indiferent de domeniile de specializare (ex. clinic, educa-ţional/şcolar, muncii-organizaţional). (2) Transmiterea de cunoaştere – prin activităţi didactice performante care generează absolvenţi care sunt buni profesionişti şi buni cetăţeni. În acest sens, profesorul Florian Ştefănescu-Goangă a dezvoltat catedra şi disciplinele academice de specialitate. (3) Utilizarea cunoaşterii – prin servicii inovative către comunitate. Prin funcţiile publice pe care le-a avut, Florian Ştefănescu-Goangă a introdus fişa de observaţie psihologică în toate şcolile din România şi a înfiinţat institute psihotehnice la Bucureşti şi Cluj. (4) Diseminarea cunoaşterii prin publicaţii, inclusiv reviste şi edituri proprii. Profesorul Florian Ştefănescu-Goangă a fondat şi a condus Revista de Psihologie, apărută la Cluj între 1938-1949.

Cei mai mulţi membri de start ai Şcolii au fost studenţii profesorului Florian Ştefănescu-Goangă, dar unii dintre ei au fost atraşi şi din alte domenii, datorită calităţilor şi meritelor ştiinţifice personale, care puteau ajuta şi dezvolta Şcoala clujeană de psihologie; sigur, şi aceştia au fost iniţial mentoraţi de profesorul Florian Ştefănescu-Goangă, fie ca tineri cercetători la doctorat sau în echipe de cercetare, fie ca noi colegi care se integrau în Şcoala/echipa deja constituită. Acest mod de gândire şi de lucru a fost continuat şi implementat sistematic de toţi marii profesori ai Şcolii clujene de psihologie (Goangă-Roşca/Mărgineanu-Radu).

Pentru a înţelege în detalii fundamentele Şcolii clujene de psihologie, fundamente care ne marchează şi astăzi pe cei care facem parte din Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB, vezi articolul istoric al profesorului Mariana Roşca (Roşca, 2007).

37

III. CE CALE AM ALES

Aşa cum am mai spus, din motivele enumerate anterior, la UBB nu am avut o tradiţie în domeniul clinic.

Înainte de revoluţia din 1989 cursurile care defineau domeniul clinic erau susţinute adesea de profesionişti care nu avea norma de titular la universitate (ex. dr. Bâlcea), ci lucrau în clinici/spitale. Aşadar, deşi erau profesionişti excelenţi, nu s-a putut constitui o Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie la UBB.

Imediat după revoluţie, disciplinele majore, care definesc domeniul clinic - de psihologie clinică şi psihoterapie - au făcut parte din norma de titular a lectorului univ. dr. Jeno-Laszlo Vargha. Ulterior, pentru o perioadă scurtă, disciplinele de psihologie clinică şi psihoterapie au fost susţinute în regim de plata cu ora, de mai mulţi colegi din UBB sau din mediul clinic (spitale/clinici). De asemenea, cursuri preclinice, ca prerechizite domeniului clinic, şi/sau cursuri conexe domeniului clinic au fost susţinute de alţi colegi din UBB sau din mediul clinic (spitale/clinici). Nici în această perioadă însă, în ciuda calităţii cadrelor didactice, adesea remarcabilă, nu s-a articulat o Şcoală în domeniul clinic, din motive simple şi absolut naturale pentru mediul academic: (1) cele mai multe cadre didactice nu erau specializate în principal în domeniul clinic (ex. specializarea principală şi/sau interesele principale erau în alt domeniu, domeniul clinic reprezentând adesea pentru aceşti colegi un domeniu important de aplicaţii şi/sau complementar/conex domeniilor lor principale), (2) mutându-se din catedră, (3) neavând conducere de doctorat şi/sau cercetare programatică în domeniul clinic şi/sau (4) lucrând cu norma de bază în afara


38

UBB. În consecinţă, în ciuda unor contribuţii individuale exce-lente, lipsa unei Şcoli, în forma unui program autonom (cu stan-darde de formare şi supervizori acreditaţi), făcea ca programul de psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie să nu fie acreditat profesional la nivel naţional şi/sau recunoscut internaţional, iar vizibilitatea cercetării în domeniu nu asigura un avantaj competitiv pentru UBB în ţară şi/sau străinătate, pentru a atrage resurse umane şi/sau financiare dincolo de bazinul obişnuit al UBB.

Realizând nevoia imperioasă a dezvoltării unei astfel de Şcoli/Catedre pentru a ne ancora la standardele internaţionale, am decis (1998), împreună cu conducerea Catedrei de Psihologie de atunci, să parcurg o parte din programul doctoral iar apoi un program postdoctoral în SUA, la SUNY at Binghamton (ştiinţe cognitive clinice/psihologie clinică), Mount Sinai School of Medicine (medicină bio-comportamentală şi integrativă), New York, şi Albert Ellis Institute (psihologie clinică şi psihoterapie), New York, unde, timp de câţiva ani, am luat contact direct şi am fost pregătit în cele mai noi tendinţe în domeniul clinic şi al psihoterapiei, aceste instituţii fiind actori de prim rang în lume în domeniul psihologiei clinice şi psihoterapiei validate ştiinţific. După încheierea programelor de pregătire am lucrat o perioadă lungă în aceste instituţii, pentru a înţelege mecanismele instituţio-nale de performanţă care le ghidează activităţile didactice, de cercetare şi de servicii. Odată întors în ţară (2003), pornind de la tradiţia experimentală de prestigiu a psihologiei clujene (ex. Goangă-Roşca/Mărgineanu-Radu) şi construind pe ceea ce au iniţiat anterior colegii mei în domeniul clinic, am început, alături de o serie de colegi mai tineri, construirea unei Şcoli de psihologie clinică şi psihoterapie în UBB, pe baze experimentale riguroase şi la standarde internaţionale.

39

IV. UNDE AM AJUNS 4.1. Despre Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie (vezi şi la http://www.danieldavidubb.wordpress.com)

Faptul că Florian Ştefănescu-Goangă, acest „părinte fondator”, ne-a marcat serios pe cei care reprezentăm astăzi psihologia clujeană nu este doar o vorbă frumoasă, spusă din respect pentru memoria unui mare înaintaş. Spre exemplu, ca şef (2007-2012) al celei mai noi catedre de specialitate din psihologia clujeană – Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie – am fost mereu preocupat – dacă am reuşit sau nu trebuie să judece alţii – să dau viaţă acestei viziuni, lucru care ne-a menţinut în top la nivel naţional şi ancoraţi în reţele internaţionale de prestigiu. Astfel:

• Pentru a stimula generarea de cunoaştere am înfiinţat (2003/2004) International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health (Institutul Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată), cofondat de UBB împreună cu Albert Ellis Institute, SUA, un reper în domeniu la nivel internaţional (director: profesor. univ. dr. Daniel David). Institutul (http://www.psychotherapy.ro) este astăzi vârful de lance al Departamentului în competiţia internaţională, integrat în reţele internaţionale de prestigiu, fiind cel mai reprezentativ Institut din acest domeniu în Europa Centrală şi de Est şi reunind ca membri profesori din cadrul National Academy of Science SUA, de la Universităţi de prestigiu (ex. Columbia University, Harvard Medical School, Pennsylvania University) şi/sau incluşi în Higly Cited Researchers (Thomson-ISI/Web


40

of Science). Institutul a dezvoltat în România primul program postdoctoral în domeniu (Psihoterapii Validate Ştiinţific), fiind acreditat profesional pentru diverse activităţi atât de Colegiul Psihologilor din România cât şi de Colegiul Medicilor din România.

• Pentru a stimula transferul cunoaşterii prin educaţie am înfiinţat (2007) o catedră universitară (http://www.cli nicalpsychology.ro) – Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie – (astăzi, din 2012, Departament) (director fondator: profesor univ. dr. Daniel David; din 2012 directorul este conferenţiar univ. dr. Anca Dobrean) şi am introdus, în premieră în ţară, o serie de discipline noi care existau la nivel internaţional (am susţinut cursurile în primii ani de implementare a lor: 2-6): (1) coaching cognitiv-comportamental (Oana Gaviţa); (2) consiliere genetică; (3) metodologia cercetării clinice; (4) psihologie evoluţionistă; (5) psihologie pozitivă (cu Aurora Szentagotai); (6) psihoterapie validată ştiinţific (incluzând psihoterapia prin realitate virtuală şi roboterapia) şi (7) programe de parenting (Oana Gaviţa). Prin Departament, la nivel didactic deservim, la nivel de licenţă, curriculumul „clinic” al specializării în psihologie (licenţă). La nivel de master am dezvoltat trei programe de master în paradigma scientist-practitioner: (1) Master în Psihologie Clinică, Consiliere Psihologică şi Psihoterapie, (2) Master în Tehnici Psihologice de Control al Comportamentului şi Optimizarea Potenţialului Uman şi (3) Master de Consiliere Genetică (în premieră naţională). Masteratele sunt organizate după modelul Bologna şi sunt acreditate profesional de ARACIS (agenţia naţională de acreditare a programelor academice) şi de Colegiul


41

Psihologilor din România, ceea ce asigură inserţia directă a absolvenţilor pe piaţa muncii (psihologia clinică, consiliere psihologică şi psihoterapia fiind specializări/ profesii distincte în cadrul profesiei liberale din domeniul psihologiei). La nivel doctoral am dezvoltat o Şcoală Doctorală numită Psihodiagnostic şi Intervenţii Psihologice Validate Ştiinţific, organizată în paradigma clinical science, cu un program (Psihoterapie Validată Ştiinţific) postdoc-toral asociat acesteia. Pentru planurile de învăţământ ale acestor structuri academice la nivel de master, doctorat şi postdoctorat vezi http://www.clinicalpsychology.ro.

De asemenea, prin Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România, pe care am fondat-o în 2000 şi al cărei preşedinte am fost până în anul 2011, am introdus şi structurat, după modele internaţionale, pre-darea şi practica psihoterapiei cognitiv-comportamentale, oferind formare profesională iniţială şi/sau continuă absolvenţilor/specialiştilor în domeniu (de ordinul a câteva mii, din toată ţara), la standarde internaţionale. Înfiinţarea Asociaţiei profesionale a fost un lucru absolut necesar deoarece, pentru profesiile liberale, asociaţiile profesionale sunt cele care certifică competenţele într-un domeniu de practică profesională. Asociaţia de Psiho-terapii Cognitive şi Comportamentale din România s-a format în jurul componentelor de cercetare şi didactice deja existente la Cluj-Napoca şi a devenit, în scurt timp, membră a European Association of Behavioral and Cognitive Therapies/EABCT (singura acreditată în acest moment de EABCT, pentru formare în domeniu, în ţară) şi centru de formare în domeniu recunoscut de Academy of Cognitive Therapy, SUA şi Albert Ellis Institute, SUA.


42

Scopul nostru final aici este să transferăm cunoaşterea pentru a produce absolvenţi/specialişti care sunt excelenţi profesionişti (ajutând apoi, la rândul lor, sute de mii de oameni care au diverse probleme psihologice şi/sau su-feră de o serie de tulburări psihice) şi buni cetăţeni (ex. cu gândire critică şi valori personale şi prosociale clarificate).

• Pentru a stimula utilizarea cunoaşterii în viaţa cotidiană am înfiinţat (2007) Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech” (http:www.clinicadepsihologie.ro) (director fondator: profesor univ. dr. Daniel David; directo-rul actual, din 2012, este lector univ. dr. Mădălina Sucală) şi International Coaching Institute (http://www.international -coaching.org/) (director: lector univ. dr. Oana Gaviţa), primele de acest tip din ţară, prin care oferim servicii inovative către comunitate, la preţuri accesibile (servicii avansate/de ultimă generaţie la care un om obişnuit, fără resurse financiare serioase, nu ar avea altfel acces). În plus, în cadrul Clinicii se desfăşoară atât o parte a practicii de specialitate a studenţilor noştri cât şi anumite activităţi de cercetare avansată (cercetare aplicată-dezvoltare-inovare).

• Pentru a stimula diseminarea cunoaşterii am fondat (2001/2004) Journal of Cognitive and Behavioral Psycho-therapies (JCBP; http://jcbp.psychotherapy.ro; editor fon-dator: profesor univ. dr. Daniel David), publicată de către International Institute for the Advanced Studies of Psycho-therapy and Applied Mental Health, cea mai vizibilă şi influentă revistă de psihologie din ţară şi singura indexată Web of Science din domeniu din Centrul şi Estul Europei. Revista publică doar contribuţii originale de calitate din domeniul psihologie clinice şi psihoterapiilor, cu accent


43

pe linia ştiinţelor cognitive clinice, după un proces riguros de peer-review (ex. rata de acceptare a manuscriselor trimise spre publicare in anii 2004-2012 a fost în medie de 40%), respectând standardele de publicare ale American Psychological Association (www.apa.org). Board-ul revistei este format din personalităţi de prestigiu în domeniu din întreaga lume: membri ai National Academy of Science, SUA, ai unor universităţi de prim rang (ex. Columbia University, Harvard Medical School, Pennsylvania University etc.) şi cercetători care fac parte din categoria Highly Cited Researchers (Thomson-ISI/Web of Science). Revista s-a impus rapid la nivel naţional (categoria A la CNCSIS) şi internaţional (indexată în rezumat în baze de date internaţionale cunoscute în domeniu: PsycInfo şi International Bibliography of Social Sciences şi full text în EBSCO şi ProQuest), din 2006 fiind indexată şi de către Thomson ISI/Social Science Citation Index. Este singura revistă de profil din Estul si Centrul Europei indexată Thomson-ISI/Web of Science, fiind o platformă de promovare la nivel internaţional a cercetării originale şi de calitate din domeniu, transformând astfel Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB într-un actor activ în cercetarea internaţională. Din anul 2009 editorul revistei a devenit conferenţiar univ. dr. Aurora Szentagotai, care a avut (în calitate de editor asociat) o contribuţie decisivă la includerea revistei în Web of Science şi, din 2009, la creşterea factorului de impact al acesteia. Recent (2013), JCBP a fuzionat cu prestigioasa revista Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, publicată de editura Springer.


44

Toate aceste realizări au fost posibile, având în minte modelul şi viziunea date de acest „părinte fondator” al psiho-logiei clujene – Florian Ştefănescu-Goangă – şi de profesorii fondatori care au continuat şi dezvoltat Şcoala clujeană de psihologie până la noi: Roşca/Mărgineanu-Radu. Cu timpul s-a creat un grup unit de profesionişti (foşti studenţi, foşti doctoranzi, foşti postdoctoranzi ai mei, dar şi colegi şi cercetători membri în granturile/proiectele mele iniţiale) care funcţionează ca o Şcoală reflexivă de psihologie clinică şi psihoterapie, în componentele administrative descrise mai sus. Suntem o Şcoală deoarece în toate aceste contexte noi lucrăm ca un grup unit de profesionişti (un grup în care există relaţii colegiale de mentorare în evoluţia academică), cu metode comune (un substrat experimental de tip personalized evidence-based clinical science), asupra unor teme majore (sănătate mintală abordată din perspectiva multinivelară a ştiinţelor cognitive), după modele/ paradigme şi standarde internaţionale de tip mainstream (clinical cognitive neurosciences). Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB s-a putut constitui destul de rapid deoarece am depus efort continuu în această direcţie, conştientizând „anatomia” unei Şcoli academice, prescrisă de fondatori, şi beneficiind de fundamentul experimental al vechii Şcolii clujene de psihologie.

Sumarizând, bazele Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie au fost puse în anii 2000-2001, odată cu constituirea Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (atunci Asociaţia de Hipnoză şi Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală din România – 2000; numele a fost schimbat în 2005) şi a Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies (atunci Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies - 2001). Aceasta s-a cristalizat formal în 2003-2004, odată cu crearea International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, iar apoi s-a stabilizat în forma actuală în


45

anul 2007, odată cu constituirea Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie (atunci Catedră) şi a Clinicii Universitare de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”.

Pentru a înţelege componentele Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB şi rezultatele ştiinţifice majore ale acesteia, vezi în referinţe website-urile Departamentului Institu-tului/Revistei, Clinicii şi Asociaţiei profesionale.

Astăzi Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB se înscrie în mişcarea internaţională personalized evidence-based practice, este organizată în paradigmele scientist-practitioner (master şi formare continuă) şi clinical science (doctorat şi postdoc-torat) şi se prezintă ca o Şcoală de prestigiu, cu o organizare complexă într-un Departament (Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie - Catedră în perioada 2007-2012), Institut (International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health) şi revista asociată (Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies), Clinică (Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”) şi Asociaţie profesională (Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România). După cutumele internaţionale de la universităţi de prestigiu, Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB şi-a stabilit elementele de indentificare (ex. valori, motto, imn academic, culori, siglă, steag academic, organigramă etc.), elemente care să o individualizeze şi care să coaguleze grupul profesional pentru activităţi didactice, de cercetare şi servicii inovative de performanţă. Tot urmând cutume academice internaţionale, numele laboratoarelor, sălilor de curs, progra-melor etc. poartă numele unor personalităţi în domeniu (ex. sălile Watson, Skinner, Ellis, Beck, laboratorul didactic Albert Ellis) şi/sau au nume/acronime cu semnificaţii valorice (ex. Clădirea AVALON, Proiectul Star-Trek, Complexul CAMELOT, Forumul RATIONALIA etc.).


46

• Valori: Tradiţie prin Bun-simţ, Excelenţă prin Raţionalitate, Onoare prin Curaj

• Motto: “...Melius est siti moriri quam mediocritati poculum libere...”

• Imn: Dor de Cluj, Dor de Blaga

• Culori: Alb/Negru sau Galben/Albastru

• Sigla:

• Steag:


47

• Organigrama 2012 (vezi la http://www.clinicalpsychology.ro):

4.2. Resursa umană

Treptat, în jurul instituţiilor create şi menţionate mai sus s-a coagulat un grup de profesionişti (ex. asistenţi de cercetare, doc-toranzi, postdoctoranzi, cercetători, cadre didactice) care consti-tuie astăzi Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, o echipă performantă, dedicată dezvoltării şi promovării Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB.

Departamentul este organizat după standarde internaţionale, astfel încât, în mod inovativ în ţară, unele persoane sunt angajate programat în regim temporar (cu prelungire potenţială şi/sau tenure-track) şi/sau complementar specialităţilor Departamen-tului. Acest lucru încurajează o fluctuaţie planificată de personal,


48

care duce la creşterea performanţei Departamentului, prin flexi-bilitatea şi expertiza cu care se abordează noile dezvoltări în domeniu. În plus, tot în mod inovativ în ţară, normele academice ale angajaţilor, în condiţiile legii, au fost individualizate pentru a exprima clar, în procente variabile, activităţile didactice, de cercetare, de servicii inovative către comunitate şi pe cele administrative.

Profilul profesional şi psiho-moral pe care îl preferăm la cei care doresc să intre în echipa noastră este caracterizat de: (1) Cunoştinţe ştiinţifice avansate/metode avansate de cercetare; (2) Motivaţie, plăcere şi atracţie deosebite pentru a contribui la progresul cunoaşterii, dublate de disponibilitate la efort şi muncă; (3) Comportament etic şi profesional în general, şi în activităţile de cercetare/didactice/de servicii psihologice şi/sau administra-tive în special (ex. comportamentul etic trebuie să fie nu doar individual ci şi social, proactiv, cu respingerea imposturii şi protejarea domeniului); (4) Leadership/management eficient al activităţilor, cu elemente antreprenoriale; (5) Abilităţi de comunicare şi relaţionare interpersonală în general, şi în echipa de lucru în special (ex. generozitate/altru-ism, calm şi asertivitate, stil de interacţiune suportiv dar competitiv în acelaşi timp etc.); (6) Un stil mental raţional caracterizat de: (a) un mod de gândire inteligent, creativ, flexibil, non-absolutist, optimist şi sceptic în acelaşi timp (b) toleranţă la frustrare, (c) non-catastrofare şi (d) evaluări nuanţate, non-globale.


49

4.2.1. Pagina membrilor Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie în anul 2013 Cadrele Didactice şi de Cercetare ale Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie

ACADEMIC: Titulari angajaţi în regim didactic (Major: didactic şi cercetare; Minor: servicii clinice inovative (dezvoltare-inovare) şi administraţie/management):

Profesor “Aaron T. Beck” univ. dr. Daniel DAVID – Directorul Fondator Ştiinţe cognitive clinice/aplicate în patologie (copil, adolescent, adult, vârsta a treia), consiliere genetică, psihologie evoluţionistă, diagnostic şi

psihoterapii validate ştiinţific (raţional-emotive şi cognitiv-comportamentale) şi prin robotică (roboterapie) şi realităţi virtuale. Profesor univ. dr. asociat şi cu Mount Sinai School of Medicine, New-York, SUA

• Postdoctorat: Mount Sinai School of Medicine, New York, SUA


50

Conferenţiar univ. dr. Anca DOBREAN – Director de Departament Psihodiagnostic, psihodiagnostic validat ştiinţific, patologia copilului şi adoles-centului

• Master: Universitatea Grenoble 2, Franţa

Lector univ. dr. Ioana CRISTEA Ştiinţe cognitive clinice/aplicate în patologie, neuroştiinţe cognitive clinice, psihologie evoluţionistă. Afiliată şi cu University of Pisa, Italia

• Postdoctorat: University of Pisa, Italia

Lector univ. dr. Oana DAVID Psihologie clinică/Psihoterapie aplicată în mediul economic (ex. coaching cogni-tiv-comportamental) şi parenting.

• Fellowship: Harvard University, SUA şi King's College London, Anglia


51

Lector univ. dr. Ramona MOLDOVAN Psihologie clinică/Psihoterapie aplicată în genetică, consiliere genetică

• Master: Manchester University, Anglia

Lector univ. dr. Sebastian PINTEA Metodologia cercetării clinice

Lector univ. dr. Simona ŞTEFAN Psihologie clinică/ Psihoterapie validată ştiinţific (cognitiv-comportamentală)


52

Lector univ. dr. Mădălina SUCALĂ Ştiinţe cognitive clinice/ aplicate în psihopatologia adultului, consiliere genetică

• Postdoctorat: Mount Sinai School of Medicine, New York, SUA

Lector univ. dr. Bogdan Ioan VOINESCU Psihiatrie clinică şi experimentală/ tulburări de somn şi ADHD, consiliere genetică

Asistent univ. drd. Bianca MACAVEI Psihologie clinică/ Psihoterapie, psihopatologia adultului şi a vârstei a treia, intervenţii în situaţii de criză


53

CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE: Titulari angajaţi în regim de cercetare (Major: cercetare şi servicii clinice inova-tive (dezvoltare-inovare); Minor: didactic şi administraţie/mana-gement):

Cercetător ştiinţific dr. David OPRIŞ Robotică/roboterapie şi tehnologii virtuale şi aplicaţiile lor în promovarea sănătăţii

Asistent de cercetare dr. Adela BIAN MOLDOVAN Ştiinţe cognitive clinice/ aplicate în psihopatologia sugarului, copilului şi adolescentului, tulburări ale comportamentului alimentar

Expert psiholog Cristina DOMUŢ, MA Psihodiagnostic şi evaluare clinică


54

FOŞTI MEMBRI TITULARI AI CATEDREI/DEPARTAMENTULUI

Aşa cum am afirmat mai sus, Departamentul este organizat după standarde internaţionale, astfel încât unele persoane sunt angajate în regim temporar şi/sau complementar specialităţilor Departamentului. Acesta încurajează o fluctuaţie planificată de personal care duce la creşterea performanţei Departamentului, prin flexibilitatea şi expertiza cu care se abordează noile dezvoltări în domeniu.

• Profesor univ. dr. Octavian Popescu (2009-2011; din 2011 a rămas membru în Consiliul Şcolii Doctorale de „Psihodiag-nostic şi Intervenţii Psihologice validate Ştiinţific”) o Genetică, biologie moleculară o Membru titular al Academiei Române

• Profesor univ. dr. Mircea Birţ (2008-2011) o Psihiatrie clinică

• Conferenţiar univ. dr. Alina Rusu (2007-2013) o Interacţiunea om-animal/terapie asistată de animale

• Lector univ. dr. Ovidiu Andronesi (2008-2011; din 2011 a rămas cercetător consultant al Institutului) o Neuroştiinţe clinice cu aplicaţii în neurologie/

psihiatrie o Afiliat şi cu Harvard University, SUA

• Lector univ. dr. Cătălina Kopetz (2008-2013; din 2013 a rămas cercetător consultant al Institutului) o Ştiinţe cognitive o Afiliată şi cu Maryland University

• Lector univ. dr. Cristina Pojoga (2008-2013) o Medicină comportamentală/psihologia sănătăţii clinice o Afiliată şi cu Clinica Medicală III, Cluj-Napoca

• Asistent de cercetare dr. Raluca Anton (2008-2012) o Psihologie clinică/psihoterapie validată ştiinţific


55

MEMBRII ASOCIAŢI Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie este

preocupat să aibă ca membri profesionişti reprezentativi la nivel naţional şi internaţional. Membrii asociaţi, implicaţi în diversele activităţi ale Departamentului, sunt selectaţi pe criterii riguroase de performanţă. Pentru o listă orientativă (incompletă) a lor vezi www.psychotherapy.ro (Faculty of the Institute).

Dintre membrii asociaţi, o contribuţie fundamentală la dezvoltarea Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB a avut-o conferenţiar univ. dr. Aurora Szentagotai, din UBB. De asemenea, conferenţiar univ. dr. Viorel Lupu (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca) a fost un partener constant. Din străinătate, au avut contribuţii majore Dr. Aaron T. Beck (care a permis înfiinţarea profesurii “Aaron T. Beck Professorship” în Statul de Funcţii al Catedrei/Departamentului, ocupată în prezent de subsemnatul), Dr. Raymond DiGiuseppe, Dr. Thomas Dowd, Dr. Albert Ellis, Dr. Arthur Freeman, Dr. Steven J. Lynn, Dr. James McMahon şi Dr. Guy Montgomery. Dintre cercetătorii din străinătate care au derulat granturi şi/sau proiecte de cercetare proprii importante în cadrul Şcolii (în calitate de cercetători asociaţi şi/sau colaboratori ai Institutului) trebuie amintiţi Dr. Claudio Gentili, (University of Pisa, Italia), Dr. Cezar Giosan, Berkeley College, SUA, Dr. Adriana Ţăpuş (EANST – ParisTech) şi Dr. Bram Vanderborght (Vrije University, Belgia). Note: (1) Criteriile de promovare pentru nivelul “Major” sunt reprezentate de cri-teriile de performanţă minime stabilite la nivel de UBB/naţional, la care se adaugă criteriile de excelenţă internaţională (stabilite în Regulamentul Departamentului). Ele se coroborează cu criteriile de promovare pentru nivelul “Minor”, care sunt reprezentate de criteriile de performanţă minime stabilite la nivel de UBB/naţional.


56

(2) Organizarea membrilor Departamentului, descrisă mai sus, este făcută ţi-nând cont de specificul Departamentului, care desfăşoară activităţi didactice, de cercetare şi servicii clinice inovative (dezvoltare-inovare). Astfel, membrii Departamentului sunt organizaţi în mai multe categorii, fiecare categorie având traiectorie, responsabilităţi şi indicatori de performanţă proprii; categorille nu sunt statice, un membru al Departamentului putându-şi alege şi/sau schimba traiectoria personală în funcţie de interesele sale de carieră.

4.3. Cercetare, granturi şi resurse financiare atrase la UBB

Cercetarea este organizată prin International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, înglobând programele de cercetare ale Departamentului (vezi şi în organigramă):

1. Psihodiagnostic şi psihoterapie prin robotică/roboterapie şi realitate virtuală. Responsabil de program: Dr. Daniel DAVID. Infrastructura Institutului: Platforma de Psihoterapie prin Robotică/Roboterapie şi Realitate Virtuală (Centrul de Psihoterapie prin Robotică/Robo-terapie şi Realitate Virtuală).

2. Modele biologice (ex. evoluţioniste, genetice) ale psiho-patologiei. Co-Responsabili de program: Dr. Daniel DAVID şi Dr. Octavian POPESCU (membru asociat). Infrastruc-tura Institutului: Platforma de Imagistică Avansată – MRI/EEG – în Ştiinţele Cognitive Clinice.

3. Psihopatologia sugarului, copilului şi adolescentului: Promovarea sănătăţii şi tratament. Co-Responsabili de program: Dr. Anca DOBREAN şi Dr. Viorel LUPU (membru asociat). Infrastructura: Unitatea de Cercetare Clinică a Departamentului.

4. Psihopatologia adultului şi a vârstei a treia: Promovarea sănătăţii şi tratament. Co-Responabili de program: Dr. Aurora Szentagotai şi Dr. Viorel LUPU (membru asociat). Infrastructura: Unitatea de Cercetare Clinică a Departa-mentului.


57

Din anul 2007, membrii Şcolii clujene de psihologie clinică şi

psihoterapie din UBB au atras o serie de resurse financiare la

UBB, prin competiţie naţională şi internaţională, totalizând o

sumă de aproximativ 6 000 000 de Euro (majoritatea din sursa 1).

(1) Granturi de cercetare

• Cercetare-dezvoltare

o Daniel David (5), Anca Dobrean (1), Bram

Vanderborgt (1), Cezar Giosan (1)

• Resursă umană (ex. postdoc, tinere echipe etc.)

o Daniel David (2), Oana David (1), Alina Rusu (1),

Simona Ştefan (1)

• Infrastructură de cercetare

o Daniel David (4)

(2) Granturi pentru servicii clinice inovative

• Daniel David (1), Oana David (1)

(3) Granturi educaţionale

• Daniel David (1)

(4) Proiecte POSDRU

• Daniel David (3)

4.4. Studenţi/Absolvenţi/Cursanţi

La nivel de Master – în cele trei programe existente –, Şcoala

clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB a înrolat,

între 2007-2013, un număr de aproximativ 600 de studenţi. Dintre

aceştia au absolvit, cu diplomă, un procent de aproximativ 70%.

La nivel doctoral, Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie

din UBB a pregătit, din 2007 până în 2013, un număr de 10 doctori

în domeniul psihologie (coordonator: profesor univ. dr. Daniel

David):


58

• Dr. Oana Gaviţa (data absolvirii: februarie, 2011)

• Dr. Mădălina Sucală (februarie, 2011)

• Dr. Amfiana Gherman (decembrie, 2011)

• Dr. Adela Moldovan (decembrie, 2011)

• Dr. Simona Ştefan (decembrie, 2011)

• Dr. Raluca Igna (februarie, 2012)

• Dr. David Opriş (februarie, 2012)

• Dr. Ioana Cristea (februarie, 2012)

• Dr. Raluca Anton (noiembrie, 2012)

• Dr. Ramona Moldovan (noiembrie, 2012)

Notă: Fiecare doctorand/doctor a publicat cel puţin un articol sau un capitol internaţional, înainte de susţinerea tezei şi a beneficiat de un stagiu de pregătire la universităţi de Top- 500. Temele de doctorat pot fi găsite la http://www.clinicalpsychology.ro Pe parcursul doctoratului, doctoranzii sunt membri ai Şcolii.

De asemenea, am avut o serie de doctoranzi internaţionali,

care şi-au desfăşurat o parte a cercetărilor doctorale în cadrul Şcolii (supervizor: profesor univ. dr. Daniel David):

• Drd. Mar Moles; supervizor: Dr. Soledad Quero, Universitat Jaume I, Spania (2013);

• Drd. Huseyin Caka; supervizor Dr. Miles Hewstone, Uni- versity of Oxford (2010).

La nivel postdoctoral, Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie a pregătit, din 2007 până în 2013, un număr de 9 postdoctoranzi (durata programului a fost între 1-2 ani; coordonator: profesor univ. dr. Daniel David):

• Dr. Anca Dobrean (psiholog; 2006-2007) – psihodiagnostic validat ştiinţific şi ADHD la copii

• Dr. Alina Rusu (biolog; 2006-2007) – terapia asistată de animale


59

• Dr. Florin Alin Sava (psiholog; 2006-2007) – metodologia cercetării clinice, psihologie validată ştiinţific

• Dr. Sebastina Pintea (sociolog; 2007-2008) – metodologia cercetării clinice

• Dr. Aurora Szentagotai (psiholog; 2007-2008) – psiho-terapie validată ştiinţific

• Dr. Ioana Cosman (istoric; perioada programului: 2010-2011) – metode clinice de analiză calitativă

• Dr. Bogdan Tulbure (psiholog; 2010-2012) – psihodiagnostic validat ştiinţific

• Dr. Elena Predescu (medic psihiatru; 2011-2013) – tulburări de anxietate la copii

• Dr. Bogdan Ioan Voinescu (medic psihiatru; 2011-2013) – tulburări de somn şi ADHD la adulţi

Notă: Fiecare postdoctorand a publicat cel puţin un articol şi/sau capi-tol internaţional, ca parte a stagiului postdoctoral, şi şi-a dezvoltat un nou domeniu academic, descris mai sus. Pe parcursul postdoctoratului, postdoctoranzii sunt membri ai Şcolii.

La nivelul formării iniţiale şi continue în profesia liberală de

psiholog, consorţiul format din Institut, Departament, Clinică şi Asociaţia profesională (APCCR) a pregătit un număr de peste 2000 de profesionişti.

Toţi aceşti absolvenţi/cursanţi au contribuit la o mutaţie fundamentală în practicile psihologice clinice din ţară, promo-vând o paradigmă de tip evidence-based, cognitiv-comporta-mentală, ancorând astfel psihologia româneasca la practicile similare din domeniu la nivel internaţional şi oferind pacienţilor şi clienţilor români acces la cele mai moderne şi performante servicii de specialitate de la nivel internaţional. Contribuţia Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB la sănătatea


60

mintală a populaţiei este exprimată şi direct, nu doar prin absolvenţii/cursanţii proprii, de cei 726 de pacienţi (2007-2013), copii şi adulţi, având un spectru larg de (psiho)patologie, care au fost trataţi prin Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”. Majoritatea acestora a beneficiat de servicii inovative, de ultimă oră, gratuite (fiind incluşi în o serie de studii) şi /sau la preţuri accesibile.

4.5. Domeniile de excelenţă

La ora actuală, Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psiho-terapie din UBB este cea mai reprezentativă şi de impact la nivel naţional în domeniu, oferind Universităţii Babeş-Bolyai un avantaj competiv în acest domeniu. Aceste realizări sunt susţinute de analize scientometrice complexe publicate în European Psychologist (David et al., 2003) şi de Asociaţia Ad-Astra a Cercetătorilor din România (http://www.ad-astra.ro). În plus, există câteva domenii fundamentale în care Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie este unul din leaderii internaţionali, ceea ce asigură Universităţii Babeş-Bolyai, pe care aceasta o reprezintă, un avantaj competitiv la nivel internaţional. Aceste lucruri sunt confirmate, aşa cum am mai arătat, prin următoarele recunoaşteri importante (selecţie):

o La nivel internaţional Prima unitate academică universitară din ţară,

recunoscută ca fiind de anvergură şi interes european în cercetare, prin includere în platforma MERIL (2013)

• “…The MERIL database is an inventory of the most excellent research infrastructures (RIs) in Europe of more-than-national relevance across all scientific domains…”


61

o http://portal.meril.eu/converis-esf/publicweb/startpage?lang=1

o Institutul este localizat în clădirea AVALON, din cadrul complexului CAMELOT (care include şi un amfiteatru în aer liber - Forumul RATIONALIA), clădire gândită pentru a acomoda infrastructura de cercetare a Institutului (ex. „Cubul Virtual”)

o Clădirea AVALON are o arhitectură specială, care îmbină modernitatea (science-fiction) cu tradiția/natura, fiind premiată cu Premiul I de către Ordinul Arhitecţilor, Filiala Transil-vania (2009)

Poziţii profesionale reprezentative: subsemnatul am fost numit (1) directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, SUA (din 2013), (2) co-editor al Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy (din 2013) şi editor (co-editori: Dr. DiGiuseppe, preşedintele Diviziei de Psihoterapie din American Psychological Association şi Dr. Doyle, directorul Albert Ellis Institute) al seriei SpringerBriefs in Best Practices in Cognitive-Behavioral Therapy (editura Springer)

• http://albertellis.org/daniel-david-phd/ • http://albertellis.org/daniel-david-phd/

o La nivel naţional Prezentată ca “Poveste de Succes” în mediul acade-

mic românesc de către UEFISCDI (2008) • http://uefiscdi.gov.ro/Upload/200a77c3-ff8b-

450b-8b96-4f83aff82b8f.pdf


62

Premiul I în Gala Premiilor în Educaţie (2011); locul doi a fost ocupat de Facultatea de Fizică a Universi-tăţii din Bucureşti, iar locul trei de Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor de la Universitatea de Vest din Timişoara

• http://www.premiileineducatie.ro/gpo/finalisti/facultatea-anului/

Psihologia clujeană din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) s-a situat pe locul întâi în ţară în ierarhizarea programelor universitare efectuată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (2006-2010). Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a avut o contribuţie importantă în această poziţio-nare, alături de celelalte două departamente de psihologie din cadrul UBB

Poziţii profesionale reprezentative: subsemnatul am fost ales preşedintele Comisiei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România (2009-2013) şi preşedintele Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj (Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj) (2005-2013)

o La nivel de UBB Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie

din UBB a fost recunoscută ca Şcoală de cercetare de excelenţă în UBB (2007)

Programulul de master în Psihologie Clinică, Consi-liere Psihologică şi Psihoterapie a fost recunoscut ca program de excelenţă al UBB (2011)

Programul postdoctoral Psihoterapie Validată Ştiin-ţific – primul program postdoctoral din UBB - a fost recunoscut ca program de excelenţă al UBB (2011)


63

International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health a fost recunoscut ca unitate de excelenţă a UBB (2011)

o La acestea se adaugă premiile individuale, naţionale şi internaţionale, ale membrilor Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB. Spre exemplu, în cazul subsemnatului, următoarele premii reflectă realizări în cadrul Şcolii: Premiul C. R. Motru (Academia Română, 2013), Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler (Preşedinţia României, 2008), Premiul In Hoc Signo Vinces (CNCSIS, 2003) şi Henry Guze Award (SCEH, SUA, 2003) (pentru alte premii vezi CV-ul fiecărui membru la http://www.clinicalpsychologoy.ro)

În continuare, prezentăm succint domeniile de excelenţă ale

Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB, aşa cum se prezintă acestea în iunie 2013:

• Domeniile de excelenţă care asigură un avantaj competitiv UBB-ului la nivel internaţional: o Utilizarea realităţii virtuale şi roboticii în psihologia

clinică şi psihoterapie Realizări majore (selecţie)

• Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Platforma Matrix; http://www.psytech.ro) o Platforma Matrix şi activităţile sale au

primit recenzii favorabile în media naţională şi internaţională (vezi la http://www.psytech.ro)


64

o Platforma Matrix este inclusă în reţele internaţionale de profil (vezi la http://www.psychotherapy.ro) ISIC Excelence Network (Spania) rNetwork (SUA)

o În cadrul Platformei Matrix se desfăşoară granturi şi proiecte cu echipe de cercetare din Belgia, Suedia, Franţa, Spania, SUA. Unele granturi sunt de referinţă la nivel internaţional (ex. cu bugete totale de consorţiu de aproximativ 9 000 000 Euro)

o Am propus şi a fost acceptat, în cadrul World Congress of Cognitive and Behavi-oral Psychotherapies (2013), un simpozion care avansează o schimbare de paradigmă în psihoterapiile cognitive şi comporta-mentale, noi vorbind despre al patrulea val în domeniu. Simpozionul este gândit şi prezentat doar de membrii Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB, pe baza rezultatelor experimentale obţinute aici

o Publicaţii relevante în domeniu, articole în reviste ISI cu factor mare de impact şi/sau capitole/cărţi la edituri de prestigiu (ex. American Psychological Association, Guilford Press, Oxford University Press, Springer etc.)

• Domeniile de excelenţă care asigură un avantaj competitiv UBB-ului la nivel european: o Integrarea ştiinţelor cognitive clinice în psihologia cli-

nică şi psihoterapie


65

Realizări majore (selecţie)

• În anul 2004 am fost invitat de prestigioasa re-vistă Journal of Clinical Psychology să coordonez un număr special (guest editor) dedicat revolu-ţiei cognitive în psihologie şi implicaţiilor acesteia (dincolo de abordarea behavioristă)

• Între anii 2004-2007 am coordonat un proiect al Albert Ellis Institute, SUA, pentru a integra ştiinţele cognitive clinice şi psihoterapia raţio-nal-emotivă şi cognitiv-comportamentală

• Din 2013 sunt directorul pentru cercetare la Albert Ellis Institute din New York, centrul internaţional de referinţă pentru psihoterapiile cognitiv-comportamentale

• Publicaţii relevante în domeniu, articole în reviste ISI cu factor mare de impact şi/sau capitole/cărţi la edituri de prestigiu (ex. American Psychological Association, Guilford Press, Oxford University Press, Springer etc.)

• Domeniile de excelenţă care asigură un avantaj competitiv UBB-ului la nivel naţional: o Intervenţii psihologice validate ştiinţific

Realizări majore (selecţie)

• Includerea unei strategii clinice pentru trata-mentul depresiei in Ghidurile internaţionale NICE, Cochrane Review şi American Psychological Association, pe baza cercetărilor iniţiate de Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psiho-terapie din UBB


66

• Subsemnatul sunt co-editor al Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy (Editura Springer)

• Există semnat un contract cu editura Wiley pentru a publica o lucrare în domeniu (editori: Daniel David, Steven Lynn, Guy Montgomery), care să evalueze formele de psihoterapie validată ştiinţific pentru principalele tulburări psihice, pe baza unui sistem nou de clasificare şi evaluare a psihoterapiilor, propus de David şi Montgomery (2011)

• Organizarea la UBB, în 2014, a primei Conferinţe Internaţionale de Coaching Cognitiv-Comportamental

• Publicaţii relevante în domeniu, articole în reviste ISI cu factor mare de impact (ex. 16) şi/sau capitole/cărţi la edituri de prestigiu ( ex. American Psychological Association, Guilford Press, Oxford University Press, Springer etc.)

4.6. Evenimente majore

De-a lungul funcţionării sale Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB a organizat zeci de evenimente importante precum, cercuri studenţeşti (pentru fiecare disciplină academică), workshp-uri, simpozioane şi conferinţe de specialitate, naţionale şi internaţionale. Nu le voi enumera pe toate aici, ele păutând fi găsite mentionate online şi/sau la http://www.clinicalpsychology.ro. Le voi prezenta aici doar pe cele majore.


67

• Meeting of the Minds Conference Series (vezi şi la http://www.clinicalpsychology.ro)

Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB este integrată în reţele profesionale de prestigiu la nivel internaţional (world-class scientific networks), prin programe de cercetare (consorţii), knowledge-exchange programs, memberships etc. În consecinţă, periodic, în cadrul Meeting of the Minds Conference Series, proiect început în anul 2007, Departamentul are ca invitaţi specialişti de top din domenii cheie, de interes pentru Departament; invitaţii fac parte din aceeaşi reţea de prestigiu la nivel internaţional şi sunt selectaţi astfel încât la nivel mondial să fie în top 10 (prin publicaţii Thosom-ISI/Web of Science, cărţi/ capitole în edituri de prestigiu, brevete, produse/servicii inovative) în domeniul şi/sau specializarea (interesul principal/ specialitatea) pe care îl/o reprezintă. Aşadar, nu orice activitate ştiinţifică şi/sau profesională, naţională sau internaţională, a Departamentului/Institutului face parte din Meeting of the Minds Conference Series.

Meeting of the Minds Conference Series este organizată nivelar, pentru a beneficia maximal de acest eveniment întreaga comunitate a Şcolii (profesori, cercetători, psihologi, studenţi, colaboratori). Astfel: (1) iniţial are loc o prezentare ştiinţifică în Departament/Institut, la care se participă pe bază de invitaţie, privind teme de frontieră a cunoaşterii în domeniul pe care îl reprezintă invitatul; (2) apoi au loc analize critice şi dezbateri pe teme de frontieră în specializarea invitatului, de interes pentru Departament/Institut, pentru a se planifica noi cercetări în domeniu, la care participă doar membrii şi colaboratorii Departamentului/Institutului; unele dezbateri sunt accesibile public, direct – online/videoconferinţă – sau ulterior (prin înre-gistrări), pentru cei interesaţi, cu focalizare pe studenţii proprii;


68

(3) invitaţii oferă şi un Workshop/Prezentare publică, deschisă studenţilor şi altor persoane interesate (incluzând membrii Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România).

Prin acest mecanism instituţional de asigurare a calităţii, Şcoala rămâne inserată în temele majore de cercetare/profesio-nale la nivel internaţional, la un grad ridicat de performanţă, membrii Departamentului/Institutului participând la rândul lor la astfel de prezentări în alte ţări din reţea.

Din anul 2007, de când am iniţiat această serie de conferinţe, am avut ca invitaţi personalităţi ştiinţifice de la universităţi de prestigiu (ex. Columbia University, Harvard Universty, Oxford Universty etc.), în număr de peste 30. Pentru o listă completă a lor şi a activităţilor din cadrul acestei serii vezi: http://www.clinicalpsychology.ro/alumni/meeting-of-the-minds-conference-series/

• Congresul Internaţional Latini Dies (http://www.latinidies2007.ro/)

Forumul Latini Dies a fost conceptul în anul 1986 de un grup de psihologi şi psihiatri de marcă la nivel internaţional (ex. J. Cottraux, O. Fontaine, G.F. Goldwurm) pentru a promova psihoterapiile cognitiv-comportamentale în „ţările latine”. S-a mizat pe ideea ca aceste terapii elaborate în „mediul anglo-american” necesită anumite adaptări „mediului latin”. Congresele Internaţionale ale Forumului au fost organizate până acum în „ţările latine” cu tradiţie şi forţă în acest domeniu (ex. Franţa, Italia, Portugalia, Spania, ţările din America Latina etc.). Pentru prima data în istoria acestui Forum, Congresul Internaţional Latini Dies a fost organizat în România la Cluj-Napoca, în 28-30 Septembrie 2007, reunind peste 100 de participanţi din Europa şi SUA (ex. Franţa, Italia, Belgia,


69

România, SUA). Acesta a fost un semn al forţei şi maturizării Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB, reprezentată de International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health şi Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală este astăzi cea mai răspândită formă de psihoterapie care, modificând gândurile iraţionale/disfuncţionale în gânduri raţionale/funcţionale, prin tehnici psihologice de restructurare cognitivă, şi comporta-mentele dezadaptative în comportamente adaptative, prin tehnici de modificare comportamentală, contribuie semnificativ la promovarea sănătăţii şi tratamentul tulburărilor care implică factori psihologici (ex. tulburări de anxietate, tulburări de tip depresiv, tulburări ale comportamentului alimentar, tulburări ale comportamentul sexual, consumul de alcol etc.).

Tema Congresului organizat în România, la Cluj-Napoca, a fost „Psihoterapiile Validate Ştiinţific”, un concept care promovează acele forme de psihoterapie care se bazează pe cercetări riguroase de laborator şi care asigură eficienţă şi siguranţă maximă actului terapeutic. În era asigurărilor de sănătate acest concept este unul fundamental, discutat pentru prima data în România, cu implicaţii majore asupra politicilor privind asigurările de sănătate şi serviciilor acoperite de acestea în ţară.

• Conferinţa Internaţională „Diagnostic şi Intervenţie Validate Ştiinţific în Autism şi Tulburări Comorbide” (http://www.clinicalpsychology.ro/diverse/conferinta-autism-2009/)

Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii Babeş-Bolyai, împreună cu Catedrele de Psihologie şi Catedrele


70

de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din marile centre universitare (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara) a organizat conferinţa internaţionala „Diagnostic şi Intervenţie Validate Ştiinţific în Autism şi Tulburări Comorbide”, care s-a desfăşurat pe parcursul a 3 zile la Cluj Napoca (12-14 noiembrie 2009).

Alături de partenerii din ţară şi străinătate, ne-am dorit să aducem împreună factorii de decizie implicaţi în educarea copiilor cu tulburare de spectru austist. În cadrul conferinţei au avut loc workshop-uri şi mese rotunde care au oferit posibilitatea elaborării unei agende comune în domeniul diagnosticului şi intervenţiilor validate ştiinţific în autism în România.

Fundaţia Autism Speaks a asigurat consultanţa ştiinţifică, iar comitetul ştiinţific a fost alcătuit din Dr. Anthony Bailey (Oxford University), Dr. Daniel David (Universitatea Babeş-Bolyai), Dr. Alexandru Popescu (Oxford University) şi Dr. Simon Wallace (Oxford University). Conferinţa s-a desfăşurat sub Inaltul Patronaj al Preşedintelui României.

Un rezultat cheie al acestei conferinţe internaţionale a fost un White Paper, primul în domeniu, în ţară:

O Alianţa pentru Îmbunătăţirea Calităţii Vieţii Persoanelor cu Condiţii de Spectru Autist (2010). White Paper – „Autismul şi Abordarea sa Terapeutică şi Educaţională” (http://www.autisminfo.ro). Co-autor/redactor al lucrării (profesor univ. dr. Daniel David). Notă: Lucrarea a fost asumată de Colegiul Psihologilor din România şi a fost unul dintre documentele de bază în discuţiile pentru o serie de iniţiative legislative în domeniul autismului (cu accent pe decontarea serviciilor psihologice pentrul tulburările de spectru autist de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) - Website: http://www.copsi.ro/images/upload/ CLINICA/white-paper%20autism%202010.doc. În anul 2013 ser-viciile de psihoterapie cognitiv-comportamentală pentru tulbură-rile de spectru autist au fost decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.


71

• The Cluj-Napoca Circle - Critical Thinking On Frontier Science (http://www.psychotherapy.ro/programs/society-of-cbt/conferences/)

Cercul ştiinţific, iniţiat în anul 2006, reuneşte gânditori importanţi din ţară şi/sau străinătate care problematizează limitele cunoaşterii, noile frontiere şi tendinţe în domeniu, într-o abordarte multi-, inter- şi trans-disciplinară. Publicul este format din participanţi pe bază de invitaţie, profesionişti de marcă în domeniul lor de activitate ştiinţifică. Invitatul care face prezen-tarea pe o temă relevantă (keynote speaker) trebuie să fie la rândul său leader în domeniul său profesional. Spre exemplu, din ţară, au participat ca invitaţi (keynote speaker) Dr. Sorin Costrei – filosof, Dr. Ionel Haiduc - chimist, Dr. Petre Frangopol – inginer chimist, Dr. Simion Şimon – fizician etc. Structura activităţii este următoarea:

o Moderatorul (Dr. Daniel David) introduce invitatul şi tema de discuţie (temă ce a fost anunţată prealabil participanţilor în invitaţia trimisă);

o Invitatul are o prezentare de aproximativ 30 de minute;

o Se dezbate prezentarea, aproximativ 50 de minute; o Moderatorul face un sumar al idelor desprinse şi se

anunţă următoarea temă.

• Conferinţe ştiinţifice majore planificate o Organizarea la UBB, în 2014, a primei Conferinţe

Internaţionale de Coaching Cognitiv-Comportamental (vezi la http://www.iccbc2014.ro/)


72

4.7. Publicaţii relevante Prezentăm în continuare, selectiv, câteva lucrări relevante ale

Şcolii de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB (cu accent pe membrii titulari actuali), exprimate în (1) cărţi/capitole publicate la edituri de prestigiu şi (2) articole indexate Thomson-ISI/Web of Science, care îi asigură acesteia vizibilitate şi impact internaţional şi care contribuie la o poziţionare mai bună a UBB în topurile internaţionale ale universităţilor (pentru contribuţiile ştiinţifice complete vezi CV-ul fiecărui membru al Şcolii la http://www.clinicalpsychology.ro): • Anton, R., & David, D. (in press). Response expectancy versus

response hope in predicting birth-related emotional distress and pain. International Journal of Psychology.

• Cosman, I., Macavei, B., Sucală, M., & David, D. (2013). Rational and irrational beliefs and coping strategies among Transylvanian Holocaust survivors: An exploratory analysis. Journal of Loss and Trauma, 18, 179-194.

• Cristea, I., Szentagotai, A., Nagy, D., & David, D. (2012). The bottle is half empty and that is bad but not tragic: Differential effects of negative functional reappraisal. Motivation and Emotion, 36, 550-563.

• Cristea I.A., Montgomery G., Szamoskozi S., & David D. (2013). Key constructs in “classical” and “new wave” cognitive behavioral psychotherapies: relationships among each other and with emotional distress. Journal of Clinical Psychology, 69(6), 584-599.

• David, D., Brown, R., Pojoga, C., & David, A. (2000). The impact of posthypnotic amnesia and intentional forgetting on implicit and explicit memory. International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 48 267-289.

• David, D., & Brown, R. (2002). Suggestibility and negative priming: Two replications studies. International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 50, 215-280.

• Montgomery, G.H., David, D., Winkel, G., Silverstein, J. H., & Bovbjerg, D.H. (2002). The effectiveness of adjunctive hypnosis with surgical patients: A meta-analysis. Anesthesia & Analgesia, 94, 1639-1645.


73

• David, D., Moore, M., & Domuta, A. (2002). Romanian psychology on the international psychological scene: A preliminary critical and empirical approach. European Psychologist, 7, 153-160.

• David, D. (2003). Rational Emotive Behavior Therapy (REBT); The view of a cognitive psychologist. In W. Dryden (Ed.). Theoretical developments in REBT. London: Brunner/Routledge.

• David, D., & Brown, R. (2003). The impact of different directed forgetting instructions on implicit and explicit memory: New evidence from a modified process dissociation procedure. Quarterly Journal of Experimental Psychology, 56A, 211-233.

• Montgomery, G.H., David, D., Goldfarb, A.B., Silverstein, J.H., Weltz, C.R., Birk, J.S., & Bovbjerg, D.H. (2003). Sources of anticipatory distress among breast surgery patients. Journal of Behavioral Medicine, 26, 153-163.

• Montgomery, G.H, David, D., et al. (2003). Is hoping the same as expecting? Discrimination between hopes and response expectancies for nonvolitioanl outcomes. Personality and Individual Differences, 35, 399-409.

• David, D. (2004). Special issue on the cognitive revolution in clinical psychology: Beyond the behavioral approach-Introductory remarks. Journal of Clinical Psychology, 4, 351-353.

• David, D. (2004). Special issue on the cognitive revolution in clinical psychology: Beyond the behavioral approach-Conclusions: Toward and evidence-based psychology and psychotherapy. Journal of Clinical Psychology, 4, 447-451.

• David, D., Montgomery, G.H. et al. (2004). Discriminatiopn between hopes and expectancies for nonvolitional outcomes. Psychological phenomenon or artefact? Personality and Individual Differences, 36, 1945-1952.

• David, D., Schnur, J., & Birk, J. (2004). Functional and dysfunctional emotions in Ellis’ cognitive theory; An empirical analysis. Cognition and Emotion, 18, 869-880.

• David, D., Montgomery, G.H., Macavei, B., & Bovbjerg, D. (2005). An empirical investigation of Albert Ellis’ binary model of distress. Journal of Clinical Psychology, 61, 499-516.


74

• David, D., Montgomery, G.H., & Bovbjerg, D.H. (2006). Relations between coping responses and optimism-pessimism in predicting anticipatory psychological distress in surgical breast cancer patients. Personality and Individual Differences, 40, 203-213.

• David, D., & Szentagotai, A. (2006). Cognition in cognitive-behavioral psychotherapies; Toward an intergrative model. Clinical Psychology Review, 26, 284-298.

• Montgomery, G.H., Bovbjerg, D.H., Schnur, J.B., David, D. et al. (2007). A randomized clinical trial of a brief hypnosis intervention to control side effects in breast surgery patients. Journal of National Cancer Institute (factor de impact aproximativ 16), 99, 1304-1312.

• David, D. (2008). Duplication spreads the word to a wider audience. NATURE, 452 (7183): 29-29 Mar 6.

• Schnur, J.B., Bovbjerg, D., David, D. et al. (2008). Hypnosis decrease presurgical distress in excisional breast biopsy patients. Anesthesia and Analgesia, 106, 440-444.

• David, D., Szentagotai, A., Lupu, V., & Cosman, D. (2008). Rational emotive behavior therapy, cognitive therapy, and medication in the treatment of major depressive disorder: A randomized clinical trial, posttreatment outcomes, and six-month follow-up. Journal of Clinical Psychology, 64, 728-746.

• Montgomery, G.H., Kangas, M., David, D., et al. (2009). Fatigue during breast cancer radiotherapy: An initial randomized study of cognitive-behavioral therapy plus hypnosis. Health Psychology, 3, 317-322.

• David, D., Lynn, S., & Ellis, A. (2010). Rational and irrational beliefs in human functioning and disturbances. London: Oxford University Press.

• Dryden, W., David, D., & Ellis, A. (2010). Rational emotive behavior therapy. În K. S. Dobson (Ed.), Handbook of cognitive-behavioral therapies (pp. 226-276). New York: The Guilford Press.

• Montgomery, G.H., Hallquist, M.N., Schnur, J.B., David, D., et al (2010). Mediators of a brief hypnosis intervention to control side effects in breast surgery patients: response expectancies and emotio-nal distress. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 1, 80-88.


75

• Wagstaff, G.F., David, D., Kirsch, I., & Lynn, S., J. (2010). The cognitive-behavioral model of hypnotherapy. În S. J. Lynn, J. W. Rhue, & I. Kirsch (Eds.), Handbook of clinical hypnosis (pp. 179-208). Washington, DC: American Psychological Association.

• David, D., & Montgomery, G.H. (2011). The scientific status of psychotherapies: A new evaluative framework for evidence-based psychosocial interventions. Clinical Psychology: Science and Practice, 18, 89-99.

• David, D., Lynn, S. J., & Surya Das Lama (2013). Self-acceptance in Buddhism and rational-emotive and cognitive-behavioral therapy. In M. Bernard (ed.), The strength of self-acceptance, New York: Springer.

• David, D., Matu, S., & David, O.A. (2013). New directions in virtual reality-based therapy for anxiety disorders. International Journal of Cognitive Therapy, 6, 114-137.

• Rescorla, L., Achenbach, T.M., Ivanova, M., Dumenci, L., A., Almqvist, F., Bilenberg, N., Bird, H., Broberg, A., Domuţa, A., Döpfner, M., Erol, N., Forns, M., Hannesdomir, H., Kanbayashi, Y., Lambert, M., Leung, P., Minaci, A., Mulatu, M., Novik, T., Oh, K., Roussos, A., Sawyer, M., Simsek, Z., Steinhausen, H.C., Weintraub, S., Winkler-Metzke, Ch., Wolanczyk, T., Zilber, N., Zukauskiene, R., & Verhulst, F., (2007). Epidemiological Comparisons of Problems and Positive Qualities Reported by Adolescents in 24 Cultures. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 75, 2, 351-358.

• Rescorla, L., Achenbach, T.M., Ginzburg, S., Ivanova, M., Dumenci, L., A., Almqvist, F., Bathiche, M., Bilenberg, N., Bird, H., Domuţa, A., Erol, N., Fombonne, E., Fonseca, A., Frigerio, A., Kanbayashi, Y., Lambert, M., Liu, X., Leung, P., Minaei, A., Roussos, A., Simsek, Z., Weintraub,, S., Wolanczyk, T., Zubrick, S., Zukauskiene, R., Verhulst, F. (2007). Consistency of Teachers-Reported Problem for Students in 21 Cultures. School Psychology Review, 36, 1, 91-110.

• Gaviţa, O.A., Capris, D., Bolno, J., & David, D. (2012). Anterior cingulate cortex findings in child disruptive behavior disorders: A meta-analysis. Aggression and Violent Behavior, 17 (6), 507–513.

• Gaviţa, O.A., David, D., Bujoreanu, S., Tiba, A., & Ionuţiu, D.R. (2012). The Efficacy of a short cognitive-behavioral parent program


76

in the treatment of externalizing behavior disorders in Romanian foster care children: Building parental emotion-regulation through unconditional self- and child-acceptance strategies. Children and Youth Services Review, 34 (2), 1290–1297.

• Gaviţa, O.A., DiGiuseppe, R., & David, D. (2013). Self-Acceptance and raising children: The case of parental unconditional acceptance. In M. E. Bernard (Ed.), The Strength of self-acceptance. Springer: New York.

• Gherman, A., Schnur, J., Montgomery, G.H., & David, D. (2011). How are adherent people more likely to think? A meta-analysis of health beliefs and diabetes self-care. Diabetes Educator, 37, 392-408.

• Moldovan, A., & David, D. (2012). Features of automaticity in eating behaviour. Eating Behaviors, 13, 46-48.

• Moldovan, R., Cobeanu, O., & David., D. (in press). Cognitive bibliotherapy for mild depressive symptomatology: Randomised clinical trial of efficacy and mechanisms of change. Clinical Psychology and Psychotherapy.

• Mureşan, V., Montgomery, G.H., & David, D. (2012). Emotional outcomes and mechanisms of change in online cognitive-behavioral interventions: A Quantitative meta-analysis of clinical controlled studies. Journal of Technology in Human Services, 30, 1–13, DOI:10.1080/15228835.2011.653290.

• Opriş, D., & Macavei, B. (2005). The distinction between functional and dysfunctional negative emotions; An empirical analysis. Journal of Cognitive and Bahavioral Psychotherapies, 5, 181-195.

• Opriş, D., Pintea, S., García-Palacios, A., Botella, C., Szamosközi, Ş. & David, D. (2012). Virtual reality exposure therapy in anxiety disorders: a quantitative meta-analysis, Depression and Anxiety, 29(2), 85-93.

• Sava, F., Yates, B., Lupu, V., Szentagotai, A., & David, D. (2009). Cost-effctiveness and cost-utility of cognitive therapy, rational emotive behavior therapy, and fluoxetine (Prozac) in treating depression: A randomized clinical trial. Journal of Clinical Psychology, 65, 36-52.

• Ştefan, S., & David, D. (2013). Recent developments in the experimental investigation of the illusion of control. A meta-analytic review. Journal of Applied Social Psychology.


77

• Ştefan, S., & David, D. (in press). The functions of worry and its relation to performance in controllable and uncontrollable situations. Cognition and Emotion.

• Sucală, M., Schnur, J., Brackman, E., David, D., & Montgomery, G. (in press). The role of specific and core dysfunctional beliefs in breast cancer radiotherapy patients’ fatigue. Journal of Health Psychology.

• Szentagotai, A., David, D., Lupu, V., & Cosman, D. (2008). Rational Emotive Therapy, Cognitive Therapy and medication in the treatment of major depressive disorder: Theory of change analysis. Psychotherapy: Theory, Research and Practice, 4, 523-538.

• Szentagotai, A., & David, D. (2010). The Efficacy of cognitive-behavioral therapy in bipolar disorder; A quantitative meta-analysis. Journal of Clinical Psychiatry, 1, 66-72.

• Szentagotai, A., & David, D. (2013). Self-acceptance and happiness. In M. Bernard (Ed). The Strenght of Self-acceptance. Springer: New-York.

• Ţăpus, A., Aly, A., Peca, A. Pop, C., Jisa, L., Pintea, S., Rusu, A., & David, D. (2012) Exploratory study: children’s with autism awareness of being imitated by Nao robot. Interaction Studies. 13, 315-348.

• Tulbure, B., Szentagotai, A., Dobrean, A., & David, D. (2012). Evidence-based clinical assessment of child abd adfolescent social phobia. A critical review of rating scales. Child Psychiatry and Human Development, 43, 795-820.

• Vanderborght, B., Simut, R., Saldien, J., Pop, C., Rusu, A., Pintea, S., Lefeber, D., & David, D. (2012) Using the social robot Probo as social story telling agent for children with ASD. Interaction Studies, 13, 348-373.

• Voinescu, B.I., Szentagotai, A., & Coogan, A.N. (2010). Attitudes towards psychiatry – A survey of Romanian medical residents. Academic Psychiatry, 34(1), 75-78.

• Voinescu, B.I., Szentagotai, A., & David, D. (2012). Sleep disturbance, circadian preference and symptoms of adult attention deficit hyperactivity disorder (ADHD). Journal of Neural Transmission, 119(10), 1195-1204.

79

V. ÎNCOTRO NE ÎNDREPTĂM

Deşi are un trecut scurt, Şcoala clujeană de psihologie clinică

şi psihoterapie din UBB este o „Poveste de Succes”. Ea s-a

constituit printr-o integrare reuşită a tradiţiei experimentale

existente în psihologia clujeană, cu tendinţele noi la nivel

internaţional, prin munca şi seriozitatea unui grup de

profesionişti care nu au cedat motto-ului românesc “las’ că merge

şi aşa”, ci şi-au dorit să fie trataţi şi să se simtă la UBB aşa cum

s-au simţit atunci când au fost la universităţi de prestigiu din

lume, funcţionând după motto-ul I would rather die of thirst than

drink from the cup of mediocrity. Noi nu admitem limite în căutarea

cunoaşterii prin cercetare ştiinţifică, în cadrul deontologiei

profesionale. Practic, apariţia acestei Şcoli a reuşit să mute

psihologia clinică şi psihoterapia românească de la nivelul anilor

‘70 (ex. în care testele proiective erau the golden standard şi în care

nu existau publicaţii Thomson-ISI/Web of Science ale autorilor

români din ţară, ca autori principali, de concepţie, în domeniu) în

realitatea internaţională actuală.

Noi sperăm ca această Şcoală de psihologie clinică şi

psihoterapie din UBB să fie începutul unei tradiţii de excelenţă la

UBB, care să ofere un avantaj competitiv UBB-ului în acest

domeniu, atât la nivel naţional cât şi, pe anumite teme (ex.

roboterapie, realitatea virtuală în psihoterapie), la nivel

internaţional. Consolidarea, dezvoltarea şi diseminarea în aria

internaţională a educaţiei şi cercetarii a realizărilor şi


80

preocupărilor noastre didactice, de cercetare şi profesionale sunt

priorităţile noastre absolute, alături de efortul continuu de a

creşte cât mai mult factorul de impact al revistei Journal of

Cognitive and Behavioral Psychotherapies.

81

VI. LECŢII ŞI CONCLUZII PENTRU MEDIUL ACADEMIC

În primul rând vreau să precizez că în această secţiune nu

doresc să dăm lecţii nimănui, ci, dimpotrivă, doresc să spunem lecţiile pe care noi le-am învăţat! Dacă cineva va dori să înveţe din experienţa noastră, ne-am bucura.

O Şcoală academică se poate naşte acolo unde există resursă umană de calitate care are conştiinţa Tradiţiei, ambiţia Excelenţei şi ghidul Onoarei. Dar toate acestea se pot manifesta doar într-un context propice. Faptul că la UBB am găsit suportul instituţional necesar, a permis exprimarea potenţialului în realizările sumari-zate succint în această analiză. Paradoxal, prin suport institu-ţional nu înţeleg neapărat suport în sensul DEX-ului (sic!), cât mai ales faptul că am fost protejaţi (cu mici excepţii trecătoare) de piedici administrative şi umane neacademice (ex. birocraţie excesivă, invidii exprimate instituţional) care grevează sistemul de învăţământ superior in ţară. Acesta este un lucru absolut normal în străinătate, dar o şansă mare în România! Datorită faptului că diversele conduceri ale UBB au avut o atitudine unitară şi constantă, ajutându-ne (rareori) sau lăsându-ne în pace să facem ceea ce ştim (adesea), fără a fi blocaţi (cu mici excepţii), am reuşit să ne exprimăm potenţialul academic şi astfel, în final, să promovăm UBB. Aceasta, în principiu, poate fi o cale de urmat şi pentru alte universităţi (accentuând, totuşi, mai mult mecanismul de suport explicit!).

Se discută în aceste zile în ţară dacă strategia „unificării” este mai bună decât strategia „segmentării” în învăţământul superior românesc. Experienţa noastră arată că nicio strategie nu este bună în sine. Unificarea poate evita suprapuneri şi deci anumite pierderi


82

de resurse, dar diluează specializările şi grupurile de excelenţă prin îngroparea (sic!) lor în departamente mamut. Separarea favorizează dezvoltarea specialităţilor performante, dar poate genera, dacă se exagerează şi nu este gândită bine, consum de resurse (ex. se reproduc laboratoare în unităţi diferite din aceeaşi universitate). O strategie înţeleaptă uneşte acolo unde unirea aduce performanţă sustenabilă, şi separă acolo unde separarea favorizează performanţa sustenabilă. Să ne amintim că din Universitatea Sorbona s-a desprins Universitatea Oxford, iar din Oxford s-a desprins apoi Universitatea Cambridge! Observ că, în ţară şi străinătate, cele mai performante universităţi, facultăţi şi departamente sunt totuşi gândite pe principiul favorizării specializărilor (ex. Facultatea de Fizică; Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei), constrânse însă de excelenţă şi sustenabilitate. Cele mai puţin performante au favorizat unificarea şi masificarea, generând facultăţi (ex. Facultate de Ştiinţe; Facultate de Ştiinţe Sociale) sau departamente mamut care nu pot susţine avantaje competitive. Atunci când doreşti (şi poţi) să excelezi într-un domeniu, promovezi autonomia specializărilor respective. Spre exemplu, la Universitatea Harvard vom găsi câteva departamente de biologie (cu nume corespunzând avantajului competitiv dat de specializare), nu un departament general de biologie; în schimb, există doar un departament de psihologie, deoarece psihologia acolo reflectă mai ales disciplinele experimentale generale, nu şi pe cele aplicative, reunite aşadar într-un departament general (ex. Programul de Psihologie Clinică a fost acreditat din 2008). În schimb, în alte universităţi din SUA şi în Europa (ex. Belgia, Germania, Olanda), care văd psihologia ca putând oferi un avantaj competitiv universităţii, vom găsi universităţi cu 3-5 departamente de psihologie, nu doar cu un departament general, focalizate atât pe discipline experimentale cât şi de specialitate avansată (ex. de psihologie clinică).


83

Sincer şi direct spus, dacă nu se înfiinţau structurile academice noi, descrise în acest sinopsis, Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB nu se putea dezvolta astfel în structura veche – Catedra de Psihologie – şi nu se putea implica în colaborări cu departamente similare de la universităţile din Top-500, în final, nerealizând ceea ce a fost prezentat aici! Motivele sunt simple: psihologia este extrem de diversă ca specializări şi expertize, astfel încât, într-un grup larg de psihologi, neorganizat cu autonomie decizională, financiară şi administrativă pentru specializările majore, interesele şi distribuirea resurselor nu se pot stabili doar pe bază de performanţă. Într-un grup cu multe specializări, depinzând de votul şi interesele legitime ale altor specializări, eşti forţat la compromisuri funcţionale, care însă uneori nu pot susţine excelenţa, ci doar, în cel mai bun caz, o bună funcţionare a tuturor. În astfel de cazuri, separarea şi/sau autonomia specializărilor majore sunt condiţii de start, absolut necesare, pentru excelenţă şi, în final, pentru dezvoltarea normală a tuturor specializărilor (sigur, în funcţie de potenţialul academic al fiecăreia). În plus, psihologia clinică este adesea organizată în departamente de specialitate, în structura generală de psihologie fiind de obicei cuprinse doar specializările experimentale, educaţionale/şcolare (uneori incluse şi în educational schools) şi, eventual, cele din domeniul muncii-organizaţional (uneori incluse şi în economic/bussines schools). Dacă specializarea „clinică” este totuşi inclusă în departamente generale de psihologie (mai ales în structuri mai vechi), programul are autonomie decizională, administrativă şi financiară, includerea fiind practic doar o formalitate. Simplu spus, dacă nu am fi urmat această cale, am fi fost într-o situaţie similară cu situaţia în care o specializare de psihiatrie, spre exemplu, ar fi inclusă într-un unic Departa-


84

ment de Medicină, împreună cu toate celelalte specializări medicale. La începuturile unui domeniu medical într-o universi-tate nemedicală, o astfel de structură globală probabil că ar putea avea sens (deşi, totuşi, ar fi organizată la nivel de Facultate), fiind necesară pentru primii paşi; dar apoi, dacă este performantă, structura globală va evolua în mod natural spre departamente de specialitate.

Sigur că, ţinând cont de cele spuse mai sus şi de condiţiile psihologiei şi învăţământului superior din ţară, înfiinţarea mecanismelor instituţionale ale Şcolii de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB a generat la început reacţii diverse în cadrul psihologilor din UBB şi din ţară, de la entuziasm, apreciere şi aprobare din parte multora, la nemulţumire din partea unora, trecând prin scepticism în cazul altor colegi. Acestea sunt reacţii umane fireşti la schimbări şi provocări noi, iar noi le-am luat ca atare. Important de remarcat, şi este corect să spunem acest lucru, este însă faptul ca nimeni nu s-a opus la înfiinţarea acestor structuri (cel mult unii colegi din UBB s-au abţinut). Astăzi se vede că acest demers a fost unul spre normalitate academică şi unul care poate servi ca model pentru învăţământul superior din ţară!

În încheiere, aş spune că, la 10 ani de existenţă, noi credem că suntem o Şcoală şi, în consecinţă, ne comportăm ca atare, nu ca un simplu grup de specialişti reuniţi într-un Departament şi/sau Institut. Aşa cum observa profesorul Roşca (Roşca, 2007), noi trebuie, în sens kantian, să ne facem datoria academică şi să lăsăm apoi oamenii şi timpul să judece! Rămâne aşadar să arătăm constant şi să confirmăm, prin rezultate de nivel naţional şi internaţional, că suntem o Şcoală de Elită în UBB, care continuă, prin Excelenţă şi Onoare, Tradiţia fondatorilor!

85

VII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

SELECTIVE

• Bejat, M. (1972). Geneza psihologiei ca ştiinţă experimentală în România. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

• David, D. (2001). Cognitive-behavior therapy in Romania. Letter to the International Association of Cognitive Psychotherapy.

• David, D. (2001a). The history of hypnosis and hypnotherapy in Romania. Psychological Hypnosis, American Psychological Association.

• David, D. şi Miclea, M. (2002). Behavior therapy in Romania. A brief history of theory, reseach, and practice. The Behavior Therapist, 25(10), 181-185.

• David, D., Moore, M. şi Domuta, A. (2002). Romanian psychology on the international psychological scene: A preliminary critical and empirical approach. European Psychologist, 7, 153-160.

• David, D., şi Montgomery, G. H. (2011). The scientific status of psychotherapies: A new evaluative framework for evidence-based psychosocial interventions. Clinical Psychology: Science and Practice, 18, 89-99.

• Herseni, T. (1980). Cultura psihologica româneasca. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

• Ralea, M. şi Botez, C. (1958). Istoria psihologiei. Bucureşti: Editura Academiei R.P.R.

• Roşca, M. (2007). Când şi de ce a apărut sintagma „Şcoala clujeană de psihologie”? An. Inst. de Ist. „G. Bariţ” din Cluj-Napoca, Series Humanistica, V, 137–162.

o http://www.humanistica.ro/anuare/2007/Anuar%20Humanistica_V_2007/art06Rosca.pdf

o http://www.anps.ro/documente/Revista%20nr%201/Jurcau%20pp87-103.pdf


86

Referinţe web pentru Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB (1) Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie (didactic)

• http://www.clinicalpsychology.ro (2) International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health (cercetare)

• http://www.psychotherapy.ro o (2a) Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies

http://jcbp.psychotherapy.ro (3) Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech” (servicii inovative)

• http://www.clinicadepsihologie.ro (4) Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (training profesional)

• http://www. psihoterapiecbt.ro

Documents

Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihoterapie la