Sănătatea românească, la · PDF fileCONSILIUL ȘTIIN˛IFIC • Prof. dr. Petru Armean, decan Facultatea de Moașe și Asisten˚ă Medicală de la Universitatea de Medicină “Carol

Aprilie 2014 l www.politicidesanatate.ro

Sub auspiciile Equity in Health Institute Romania

“Cancerul nu ţine contde graniţe”

Prof. Francesco de Lorenzo, președintele Coaliției Europenea Pacienților cu Cancer

Managementul integrat al urgențelor din Sistemul de Sănătate – realitate sau utopie?

Prof. univ. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat, Ministerul Sănătății

Aprilie 2014 l www.politicidesanatate.ro











Sănătatea românească,

la stomatolog

Dr. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății

Sănătate și dezvoltare durabilă sau cum se poate îmbunătăți sistemul de sănătate din România printr-o abordare holistică a provocărilor

Cristophe Gourlet, Country Manager Sanofi România, președintele Consiliului de Administrațieal Zentiva SAși General Manager Sanofi MCO Danube

CONSILIUL ȘTIINȚIFIC

• Prof. dr. Petru Armean, decan Facultatea de Moașe și Asistență Medicală de la Universitatea de Medicină “Carol Davila”

• Prof. univ. dr. Leonard Azamfi rei, rector Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș

• Dr. Cristina Berteanu, director medical “Neolife Medical Center”• Dr. Ioana Bianchi, consultant independent• Dr. Călin Boeru, manager Spitalul de Obstetrică

și Ginecologie, Ploiești• Farm. sp. dr. Ioana Cacovean, președinte Patronatul

Farmaciștilor din România• Dr. Theodor Cebotaru, Spitalul Monza• Dr. Victor Gabriel Clătici, Spitalul Universitar

de Urgență Elias• Prof. dr. Natalia Cucu, profesor de biochimie, epigenetică la

Universitatea București, Departamentul de Genetică, Laboratorul de Epigenetică

• Conf. dr Ion Daniel, şef Clinica Chirurgie Spital Universitar București

• Conf. dr. Carmen Domnariu, Universitatea de Medicină “Lucian Blaga” Sibiu

• Fausto Felli, preşedinte Equity in Health Institute• Conf. dr. Doru Herghelegiu, director general

Spitalul Sanador• Dr. Dana Ionescu, director medical Spitalul Colentina• Prof. asociat dr. Dana Jianu, copreședinte Societatea

Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă• Dr. Ștefan Jianu, director general al Centrului Medical

ProEstetica• Dr. Ion Luchian, președinte Comisia de sănătate publică Senat• Conf. dr. Florin Mihălțan, președinte Societatea Română de

Pneumologie• Prof. dr. Eugen Moța, președinte Societatea Română

de Nefrologie• Prof. dr. Radu Negoescu, m.o. Academia de Ştiinţe Medicale,

director Federaţia Română de Inginerie Biomedicală• Stejărel Olaru, secretar de stat la Departamentul

pentru Românii de Pretutindeni• Dr. Mircea Olteanu, președinte Asociația Spitalelor

din România• Dr. Diana Loreta Păun, director Institutul Naţional

de Endocrinologie “C.I. Parhon”• Prof. Franco Piovella • Dr. Adriana Pistol, director general Institutul Naţional de

Sănătate Publică• Dr. Daniela Pițigoi, vicepreședinte Societatea Română de

Epidemiologie• Prof. dr. Doina Pleșca, decan Facultatea de Medicină Generală

UMF “Carol Davila”• Conf. dr. Gabriel Prada, președinte Societatea Română de

Gerontologie și Geriatrie• Prof. dr. Vasile Pușcaș, Universitatea ”Babeș-Bolyai”

Cluj-Napoca• Conf. dr. Alexandru Rafi la, președinte Societatea Română

de Microbiologie • Prof. dr. Dorel Săndesc, şeful Clinicii de Anestezie Terapie

Intensivă, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara• Prof. dr. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar, președinte Societatea

de Informatică Medicală• Dr. Daniela Vâlceanu, Şcoala Naţională de Sănătate Publică,

Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar• Paul Vincke, preşedinte European Healthcare Fraud

and Corruption Network• Prof. dr. Victor Voicu, președinte Societatea Română

de Farmacologie, Terapeutică și Toxicologie• Prof. dr. Mihai Voiculescu, şeful Clinicii de Medicină Internă,

Spitalul Fundeni

Maria Vasilescu – [email protected]

Dr. Cornelia Scărlătescu – Managing [email protected]

Raluca Boboc – Redactoro� [email protected]

Cristina Bobe – Redactor

ColaboratoriDr. Richard Constantinescu, Diana Trașcu,Amali Teodorescu, Andreea Motoc, Cristina Raluca Iliescu

Marketing&publicitateo� [email protected], 0040.723.524.837

Layout și prepress:textus ex machina

Corectură:www.corectura.ro

Adresa: str. Popa Soare nr. 20, sector 2, BucureștiRevista Politici de Sănătate este un produsal Quinn - the medicine media


Responsabilitatea pentru conținutul articolelorrevine exclusiv autorilor.

SUMAR

EDITORIALMinisterul Sănătății sau ministerul bolii? ............................................................................................................................................. 4

ȘTIRI 6

REFORMA SĂNĂTĂȚIIFinanţarea sănătăţii din fonduri europene structurale şi de investiţii ................................................................................. 8Conf. univ. dr. Daniela Mănuc - Atragerea fondurilor europene, paradoxul trecutului şi dilema viitorului .........10Accesarea fondurilor europene – şansa de dezvoltare a cercetării ştiinţifi ceîn domeniul endocrinologiei .................................................................................................................................................................... 12

MINISTERUL SĂNĂTĂȚIIDr. Nicolae Bănicioiu - Sănătatea românească, la stomatolog ................................................................................................14

REFORMA SĂNĂTĂȚIIChristophe Gourlet - Sănătate şi dezvoltare durabilă sau cum se poate îmbunătăţi sistemul de sănătate din România printr-o abordare holistică a provocărilor ....................................................................................................................... 18

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Prof. univ. dr. Dorel Săndesc - Managementul integrat al urgenţelor din sistemul de Sănătate –realitate sau utopie?......................................................................................................................................................................................22

REFORMA SĂNĂTĂȚII Asistenţa medicală stomatologică în şcoli – important factor de prevenţie ......................................................................25

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Conf. dr. Alexandru Rafi la - Vaccinul împotriva indiferenţei .................................................................................................... 26

PARLAMENTUL ROMÂNIEI - SENATProf. dr. Florian Popa - Strategia în sănătate trebuie să se adreseze unei naţii,nu unui segment de alegători ................................................................................................................................................................ 28

PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILORConf. dr. Camelia Bogdănici: “Vreau să fi u medicul care vorbeşte politicului, în interesul corpului medical” .. 30

POLITICI EUROPENE DE SĂNĂTATEProf. Francesco de Lorenzo :“Cancerul nu ţine cont de graniţe ............................................................................................... 32De ce informaţii au nevoie pacienţii când aleg să se trateze într-un spital din ţara de originesau din străinătate? Studiu de caz din Germania ........................................................................................................................... 34Finanțarea de programe și proiecte de cercetare și inovare, prin programul-cadru Orizont 2020 ....................... 38

REPUBLICA MOLDOVA 40

INOVAȚIECentrul Medical ProEstetica – 20 de ani de premiere medicale ..............................................................................................42Medicina regenerativă, o speranță pentru bolile incurabile ...................................................................................................... 44

COMUNICARECum vă ajută fotografi a medicală? ...................................................................................................................................................... 45

SĂNĂTATEA FEMEIISănătatea femeilor din viaţa dumneavoastră contează! Depistarea precoce salvează vieţi ................................. 46

INOVAȚIEDr. Claudiu Tronciu - Pacienţii din România, trataţi la standardele cele mai avansate în oncologie ..................... 47Prof. Mehmet Ufuk Abacioglu:„Cel mai scurt tratament de radioterapie aplicat în Turcia a fost de o zi” .......... 48Ismail Dernek - Tehnologii inovative în tratamentul cancerului, disponibile acum şi în România ........................ 49

LECȚIA DE HTAAnaliza impactului bugetar – importanţa acestui tip de studiuîn procesul de compensare a noilor medicamente ........................................................................................................................ 50

POLITICI FARMAPanagiotis Alekos - Provocările industriei farmaceutice din România în 2014 ............................................................. 53Jacopo Murzi - Gestionarea efi cientă a bolilor cronice, direct proporţională cu PIB-ul unei ţări.............................. 54

ECHITATEImportanţa donării benevole de sânge în România ..................................................................................................................... 56Bolile rare, o provocare pentru Europa, dar și pentru România ............................................................................................... 5828 februarie – Ziua Internaţională a Bolilor Rare .......................................................................................................................... 60Cum ar fi ca Sistemul de Sănătate să ofere ceea ce este el de fapt – SĂNĂTATE?! ..................................................... 61

MANAGEMENTRaluca Prodan - Visul american, transpus în România .................................................................................................................62

ECHITATEGr. T. Popa, despre sănătatea educaţiei ............................................................................................................................................ 64Îngrijirea paliativă, pe agenda Adunării Mondiale a Sănătății (WHA),19-24 mai 2014, Geneva ......................................................................................................................................................................... 66

Board §tiin\ific interna\ionalCooperare interdisciplinar[

Prof. dr. AdrianStreinu-CercelCopreședinte

Prof. Alt EckhardPreședinteBoard ȘtiințificInternațional

Prof. asoc. dr.Dana JianuCopreședinte

Acad. MayaSimionescuPreședinteBoard ȘtiințificRomânia

GRUPURI DE LUCRU:Medicina regenerativă:coordonator – Prof. dr. Maria Dorobanțu

Chirurgie regenerativă:coordonator – Prof. dr. Teodor Stamate

Cercetare fundamentală:coordonator – Prof. dr. Mugurel Rusu

Cooperare interdisciplinară:coordonator – Dr. Dan Jinga

Biomateriale și biocompatibilitate:coordonator – Prof. dr. Marieta Costache

MARK YOUR AGENDAConferința Națională de Medicină

și Chirurgie Regenerativă12 iunie 2014, București

Dacă doriți să deveniți MEMBRU sau doriți să fiți PARTENER al SIMCR,vă rugăm să o contactați pe Maria Vasilescu, director executiv SIMCR

([email protected])

Inovație Terapia viitorului Excelență

MARK YOUR AGENDA

Evenimentul a fost un prilej de a întâlni mulți specialiști străini pe care i-am invitat în România, cu ocazia a numeroase conferinţe organizate la Bucureşti pe tema managementului boli-lor cronice, a calității serviciilor medicale sau a fi nanțării sisteme-lor de sănătate.

Doctorul şi politicianul portughez Ricardo Baptista Leite, prima copertă a revistei noastre fi x acum un an, a fost şi el prezent la eveniment, în calitate de speaker. La fel Elen Nolte, reprezentantă Rand Europe. Cel mai greu este, pentru mine, atunci când trebuie să explic prietenilor mei străini care este situaţia actuală în Siste-mul de Sănătate românesc. Lucrurile merg bine, nu-i aşa?...

Dacă toți speakerii - reprezentanți ai Comisiei Europene sau miniştri - ar fi vorbit în acelaşi timp, toţi ar fi spus:

• bolile cronice sunt responsabile de 86% din totalul deceselor la nivel mondial;

• bolile cronice sunt principala cauză a dizabilităţilor şi a morbidității;

• se cheltuie peste 700 de miliarde de euro pe an pe bolile cronice, sumă ce va creşte în fi ecare an.

“Dacă politicienii din ţara voastră nu fac ceva în acest sens, atunci să scăpaţi de ei pentru că nu îşi fac treaba”, a spus Ricardo Baptista. “În cele mai multe ţări, nu avem ministere ale Sănătăţii, ci ministere ale bolilor”. Alte cifre: 97% din bugetele ţărilor sunt alocate tratamentului şi doar 3%, sau mai puţin, prevenţiei. “Spuneţi ţărilor să investească 10% în prevenţie şi, dacă nu, să nu mai aibă acces la fonduri europene”, a adăugat Baptista. INVESTIȚI ÎN SĂNĂTATE!!! O populaţie îmbătrânită sănătos cos-tă mai puţin.

Statele nu trebuie să repete greşelile. Trebuie să folosim cunoştinţele acumulate la nivel internaţional şi să schimbăm / îmbunătăţim împreună sistemele naţionale de sănătate. Statele fac lucruri minunate, însă ele ştiu că nu pot lupta singure împotri-va bolilor cronice - au mai fost mesajele politice lansate în cadrul evenimentului.

S-a mai discutat despre un subiect pe care îl consider vital şi anume EVALUA-REA-MĂSURAREA atât a scopurilor, cât şi a acţiunilor.

NU trebuie acționat izolat, pe anumi-te sectoare. Trebuie să existe o strategie coerentă şi continuă care să ia măsuri în cunoștință de cauză, adică trebuie evalu-ată necesitatea și măsurat, ulterior, im-pactul acestor măsuri.

Trebuie, de asemenea, realizate par-teneriate inteligente şi inter disciplinare.

Sănătatea nu mai aparţine de mult doar domeniului sanitar. Fiecare minister ar trebui să aibă departament de Sănătate: transporturile, mediul, economia, învăţământul, agricultura etc.

CUM SĂ GESTIONĂM EFICIENT BOLILE CRONICE LA COSTURI PE CARE SĂ NI LE PERMITEM?

Este necesar să reducem spitalizarea non-necesară, sunt necesare accentuarea îngrijirii primare şi reducerea medica-mentelor şi a tratamentelor non-efi ciente.

Managementul efi cient al bolilor cronice înseamnă, pe scurt, reducerea costurilor şi îmbunătăţirea serviciilor de îngrijiri me-dicale ale pacienţilor prin crearea de programe de îngrijiri inte-grate care să conducă, în fi nal, la reducerea utilizării serviciilor medicale.

Populaţia nu trebuie să sărăcească folosind servicii-le medicale şi nici să se îmbolnăvească din cauza sărăciei. Îmbunătăţirea îngrijirilor este mai uşoară decât reducerea cos-turilor. Iar investiţia în oameni este obligatorie.

DINCOLO ÎNSĂ DE DECLARAȚIILE POLITICE,CE AR TREBUI FĂCUT, MAI EXACT? CUM CONVINGEM / INFLUENȚĂM POLITICILE ȘI POLITICUL?

E simplu: trebuie identifi cate situaţiile de win-win şi să înţeleagă toată lumea care sunt benefi ciile economice şi medi-cale. Cert este că trebuie intervenit public, pentru că sănătatea este o responsabilitate personală şi publică, în acelaşi timp. Cetățenii trebuie să fi e managerii propriei sănătăți.

Conceptul de disease management a apărut în SUA, în anii ‘80, şi încă discutăm despre el. Până una-alta, prevenţia e ne-cesară, dar nu sufi cientă, iar Bruxelles-ul este la mijloc între ţări care vor ca autorităţile de acolo să se implice mai puţin în afa-cerile interne și altele care simt nevoia de mai multă susținere şi control.

Dar să ne întoarcem în România… l

Maria Vasilescu

“Be brave, be creative”, și-a încheiat Tonio Borg, comisarul european pe sănătate, discursul din cadrul primului Summit European dedicat bolilor cronice, organizat de Comisia Europeană, la Bruxelles. Au fost sute de participanți din toate țările. Din nou, România a fost reprezentată de revista Politici de Sănătate, de încă vreo doi jurnaliști și de doi reprezentanți ai companiilor farma și atât.

EDITORIAL

4 www.politicidesanatate.ro

sau ministerul bolii?sau ministerul bolii?Ministerul Sănătății

RECUNOAȘTEREA ȘI PRE-MIEREA UNOR DOAMNE care îndrăznesc să iasă din tipare, atrăgând atenția asupra comunității pe care o reprezintă – aceasta a fost tema centrală a celei de-a 16-a ediții a Galei premiilor “Femeia Anului 2013”. Printre câștigătoarele acestei ediții se afl ă și Crina Ștefănescu, care a câștigat “Premiul pentru inițiativă în sprijinul semenilor”, pentru profesionalismul și devotamentul cu care se implică în Asociația Transplantaților de Ficat din România, în calitate de medic și de supraviețuitor. Trofeul a fost înmânat de acad. prof. dr. Irinel

Popescu, șeful Clinicii de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni.În total, au fost acordate 11 premii de excelență, la 8 categorii: “Ambasador al artei românești peste hotare” (Luminița Gheorghiu, recunoscută de numeroase jurii de specialitate ale festivalurilor internaționale de fi lm), „Promovarea și apărarea drepturilor femeii” (Liliana Angheluță, autoarea testimonialului „Exodul mamelor”), „Implicare și responsabilitate socială” (Amalia Năstase, pentru implicare și susținere de cauze sociale care se adresează copiilor și femeilor defavorizate), „Promovarea și apărarea drepturilor copilului” (Antonia Zaharia, datorită susținerii drepturilor copiilor născuți prematur), „Best Fundraiser” (Cristiana Ionescu), „Excelență în jurnalism social” (Irina Păcurariu, carieră de 20 de ani în TVR), „Inițiativă în sprijinul semenilor” (Cristina Ștefănescu, Rozalina Lăpădatu, pentru

implicare în sprijinul pacienților cu boli autoimune, Mădălina Turza, pentru organizarea campaniei naționale privind problemele copiilor cu dizabilități în România, și Magda Coman, președinta Asociației „Open Your Heart”, care promovează drepturile persoanelor cu dizabilități locomotorii) și „Proiecte de advocacy și prevenirea violenței asupra femeilor” (Mihaela Săsărman, președinta Asociației „Transcena”). Evenimentul a fost prezentat pro bono de Andreea Marin. l

11 premii de excelență, la 8 categorii,în cadrul celei de-a 16-a ediții a Galei premiilor “Femeia Anului”

ÎN PERIOADA 26-29 MARTIE 2014 s-a desfășurat, în București, ediția jubiliară, a X-a, a Conferinței Naționale de Medicina Familiei, organizată de Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov, sub egida Societății Naționale de Medicina Familiei Conferința din acest an a înregistrat patru premiere notabile :1. Lansarea rezultatelor ofi ciale ale chestionarului inițiat de Grupul de Vaccinolo-gie (grup de excelență din cadrul Departamentului profesional - științifi c al SNMF) privind atitudinea medicilor de familie români cu

privire la activitatea de vaccinare;2. Lansarea unui nou curs pe platformă educațională formaremedicala.ro a SNMF (e-learning), împreună cu broșura ”Recomandări pentru o alimentație sănătoasă la copilul mic”;3. Lansarea unui grup de excelență al SNMF. Grupul ”Respiro” reprezintă prima colabo-rare a două organizații profesionale ale medicilor de familie, Centrul Național de Studii pentru Medicina Familiei (CNSMF) și Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), și reunește medici de fami-lie instructori formatori cu mare

experiență clinică și educațională și cu o preocupare deosebită pentru îngrijirea pacienților cu patologie respiratorie acută sau cronică;4. O sesiune de premiere a unor mari prieteni ai Asociației Medicilor de Familie București și membri fondatori ai specialității de medicina familiei.Peste 1.700 de medici și 300 de asistente medicale au participat, în cele 4 zile ale conferinței, la peste 20 de sesiuni de prezentări orale și dezbateri și la peste 10 ateliere, desfășurate în paralel în cele 3 săli ale Crystal Palace Ballrooms. l

Primul apel pentru propuneri de proiecte în cadrul Programului Ambient Assisted Living a fost lansatProgramul Ambient Assisted Living (AAL) a lansat la sfârșitul lunii martie primul apel pentru propuneri de proiecte care răspund următoarei teme: „Grijă pentru viitor: îmbătrânirea populației implică o grijă sporită pentru fi ecare individ. Ce soluții IT&C există la ora actuală pentru a veni în sprijinul acestui fenomen?”. Prin inter-mediul apelului AAL, se urmărește fi nanțarea proiectelor care propun soluții de dezvoltare a unor modele sustenabile de îngrijire a populației în curs de îmbătrânire.Apelul pentru proiecte a început la 27 martie, urmând ca propunerile să fi e înscrise până la fi nalul lunii iunie 2014.Programul AAL – „Am-bient Assisted Living” constă într-o inițiativă de cercetare privind asistența persoanelor vârstnice pentru o viață autonomă și se derulea-ză în cadrul Programului de cooperare al FP7 și, respectiv, Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare II – Programul 4 Parteneria-te în domenii prioritare. l

Conferința Națională de Medicina Familiei – ediția jubiliară 2014

ȘTIRI

6 www.politicidesanatate.ro aprilie 2014 7

CONTRAR TENDINȚEI GLOBALE, CARE INDICĂ O SCĂDERE a cazurilor noi de infecție cu virusul HIV, în Europa numărul raportat de noi îmbolnăviri este în creștere. În 2012, peste 131.000 de noi cazuri au fost raportate în Europa și Asia Centrală, cu 8% mai mult decât în 2011. Dintre acestea, 29.000 de cazuri au fost înregistrate în Uniunea Europeană (UE), cu 1% mai multe

decât anul precedent.În acest context, Comisia Europeană a făcut cunoscut opiniei publice, de curând, noul Plan de acțiune 2014-2016. Acesta prelungește și extinde acțiunile UE în domeniu, pornind de la realizările din perioada 2009-2013. Se dorește menținerea HIV/SIDA pe lista priorităților instituțiilor UE, combaterea stigmatizării și a discriminării persoanelor bolnave,

precum și facilitarea accesului populației la testarea voluntară.“Planul de acțiuni demonstrează că lupta împotriva HIV/SIDA rămâne o prioritate pentru politica de sănătate a UE”, a declarat comisarul european pentru Sănătate, Tonio Borg. El a făcut un apel către autorități, instituții cu competențe în domeniul sănătății și ONG-uri, prin care le-a cerut să se implice mai mult în lupta

cu această maladie. Printre prioritățile anunțate de Comisia Europeană, amintim organizarea unor acțiuni de creștere a nivelului de conștientizare a populației în ceea ce privește metodele de prevenție și măsuri de facilitare a accesului la tratament, reducerea numărului de noi cazuri, precum și îmbunătățirea calității vieții persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA. l

Pași noi în lupta cu HIV/SIDA:Planul european de acțiune 2014 – 2016

“Casa Soarelui” – centru gratuit de diagnostic precoce, evaluare psihologică și consiliere pentru copiii cu autism din sectorul 3 al Capitalei

Taxe noi la procedurile postautorizare pentruprodusele farmaceuticeAgenția Europeană a Medicamentului a introdus, începând cu 1 aprilie, taxe noi privind procedurile postautorizare în cazul medica-mentelor. Modifi cările de taxe au în vedere sprijinirea companiilor farmaceutice de dimensiuni mici și medii care produc medicamente pentru uz uman și veterinar. Taxele vizează, în mod special, proceduri precum extinderea unei autorizații de punere pe piață, reînnoirea autorizației de punere pe piață sau transferul de autorizație de punere pe piață între două companii de dimensiuni mici și mijlocii. l

În România, sunt aproximativ 50 de centre dedicate copiilor cu autism, majoritatea dintre acestea funcționând drept centre de zi. Până de curând, exista un singur centru unde, pe baza unor teste internaționale, se punea gratuit diagnostic precoce și se realiza un plan terapeutic pentru copii cu tulburări de spectru autist (TSA).

Primăria Sectorului 3 și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3, împreună cu Asociația “HelpAutism”, în urma unui parteneriat public-privat au inaugurat Centrul “Casa Soarelui”, destinat intervenției timpurii în autism. Astfel, în Centrul “Casa Soarelui”, situat pe strada Marin Pazon nr. 2B, sector 3,

22 de copii diagnosticați cu autism vor primi zilnic servicii gratuite de terapie, iar părinții copiilor suspectați de tulburare de spectru autist benefi ciază gratuit de diagnostic precoce și de consiliere. Echipa multidisciplinară este formată din psihiatri, neurologi și psihologi acreditați în terapii cognitiv-comportamentale. l

Din studii reiese că 50% din copiii diagnosticați cu tulburare de spectru autist care au urmat intervenția terapeutică ABA unu-la-unu au fost integrați social, iar la ceilalți s-a constatat o ameliorare evidentă a simptomelor. Intervenția terapeutică timpurie, intensivă unu-la-unu, nu este practicată în alte centre de stat, fi ind șansa reală a copiilor cu autism de dobândire a abilităților necesare autonomiei și recuperării întârzierilor, elemente ce vor duce la incluziune în societate.


REFORMA SĂNĂTĂȚII

aprilie 2014 9

26 de speakeri şi peste 200 de invitaţi, reprezentanţi ai instituţiilor europene din Bruxelles, reprezentanţi ai autorităţilor de management, reprezentanţi ai ministerelor responsabile de alocarea fondurilor europene pentru sănătate, instituţii bancare, manageri clinici, cabinete medicale, spitale publice şi private, universităţi, fi rme farmaceutice, societăţi profesionale şi asociaţii de pacienţi, antreprenori din domeniile medical, mass-media, au încercat să găsească soluţii pentru a dezvolta proiecte benefi ce pentru pacienţi şi pentru Sistemul de sănătate din România.

A ATRAGE FONDURI EUROPENE ÎN SĂNĂTATE – O NECESITATE ABSOLUTĂ

PROF. DR. VASILE PUŞCAŞ, fostul negociator-șef al României cu UE, unul dintre cei care au pus bazele proiectului european în România, a atras atenţia că domeniul sănătăţii ar trebui văzut ca unul al investiţiei pentru competitivitatea soci-etală. El a declarat că a “consultat rapor-

tarea pe 2007-2013 pe care o are Bruxelles-ul şi, într-adevăr, […] din cele aproape 20 de miliarde pentru fonduri structurale, doar 0,8% erau destinaţi domeniului Sănătăţii de către autorităţile române. Domeniul Sănătăţii ar trebui văzut ca unul al investiţi-ei pentru competitivitatea societăţii. Aici mă despart de actuala strategie a Comisiei Europene, care vede domeniul Sănătăţii ca pe un instrument pentru îmbunătăţirea stării economice”.

europene structurale și de investițiieuropene structurale și de investițiiFinanțarea sănătății din fonduri

Uniunea Europeană presează România să finalizeze în perioada 2014-2015 acele proiecte care sunt în curs de implemen-tare. Peste 800 de milioane de euro au fost returnate la Bruxelles pentru a acoperi corecţiile şi penalităţile. Monitorizarea proiectelor finanţate, prin noul exerciţiu bugetar european 2014-2020, va fi mai strictă decât în perioada anterioară de finan ţare. Se doreşte:• înființarea unei autorități de management unică, un mecanism intermediar pe probleme de sănătate, subordonat

Ministerului Sănătăţii, astfel încât evaluarea proiectelor să se facă în mod coerent, mai ales în lipsa unui program operațional pe sănătate;

• realizarea unui manual de implementare a proiectelor cu finanțare europeană, cu elemente concrete și structurate pe etape de implementare a proiectului;

• realizarea unor ghiduri și workshopuri în care să fie explicat modul de concepere şi de evaluare a proiectelor în diversele programe operaţionale disponibile pentru finanţarea sănătăţii;

• creșterea numărului de profesioniști în domeniul finanţării sănătăţii.

Acestea sunt principalele concluzii ale Conferinței Internaționale RESTART 2014: Finanțarea sănătății din fonduri europene structurale și de investiții, eveniment organizat pe 27 februarie 2014, la Palatul Parlamentului, de revista Politici de Sănătate, sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat şi CNAS şi în colaborare cu Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR).

În noul ciclu de programare fi nanciară europeană atât spitalele universitare, cât şi pensiile private vor fi eligibile să atragă fonduri europene. Dr. Ion Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate publică, Senat

Evenimentul a fost moderat de specialiștii Dan Cărbunaru, director caleaeuropeana.ro, Dr. Cornelia Scărlătescu, Managing Director

revista Politici de Sănătate, Mihaela Luncan, consultant pe fonduri europene,

Dan Pavel, realizator Business on Air, RFI, și Manuela Preoteasa, editor general EurActiv.

Bugetul Sănătăţii a crescut în ulti-mii ani, însă nu sufi cient, a subliniat DR. CRISTIAN BUŞOI, fost preşedinte CNAS. Nevoile sunt departe de a fi aco-perite. “Din cele 21,5 miliarde, dând la o parte banii pe care îi plătim pe concedii medicale, aproximativ 70% se duc în

două direcţii majore: 8 miliarde se duc spre spitale şi 7 miliarde se duc spre medicamente, spre farmacii şi materiale sanitare. Deşi vorbim de sume importante, ambele domenii sunt subfi -nanţate”, a declarat dr. Cristian Buşoi. El a adăugat că “a atrage fonduri europene în sănătate este o obligaţie, o necesitate absolută” şi că două dintre proiectele cele mai importante ale CNAS, prescripţia electronică (48 de milioane de lei) şi dosarul electronic de sănătate (81 de milioane de lei) au fost fi nanţate prin fonduri europene. Dr. Buşoi a amintit că a mai depus în timpul mandatului său încă opt proiecte eligibile pentru sec-ţiunea e-Health.

Potrivit MARIEI-JOSE PEIRO, Policy Offi cer, DG SANCO, Comisia Europea-nă, investiţiile în sănătate ar trebui să se concentreze pe două obiective principa-le: cost-efi cienţa şi sustenabilitatea sis-temelor de sănătate, precum şi accesul la servicii de sănătate, astfel încât să nu

mai existe inegalităţi generate de zone geografi ce sau de apar-tenenţa la un anumit grup social. În 2013, 11 ţări au primit reco-mandări privind Sănătatea din partea Comisiei Europene şi alte 4 state membre au primit recomandări în cadrul programului de ajustare economică. România s-a afl at printre aceste ţări şi i s-au făcut recomandări pentru stimularea efi cienţei, calitatea şi ac-cesibilitatea serviciilor de sănătate, precum şi pentru reducerea ponderii îngrijirii excesive în cadrul spitalelor.

PROBLEME SEMNALATE ÎN PRIVINȚA IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR, ÎN PERIOADA 2007-2013

GABRIELA BICA, director al Unității de Implementare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a semnalat că necesarul de echipamente de cercetare şi infrastruc-tură de cercetare este foarte mare. Au fost depuse 29 de proiecte şi 400 de mi-lioane de euro au fost alocate. La capito-

lul implementare însă, suntem defi citari. De asemenea, există probleme la capitolul achiziţii, management şi cunoaşterea contractului.

PETRICĂ CIUPITU-ISTRATE, direc-tor al Organismului Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI), a subliniat “lipsa cronică de do-tare a spitalelor cu echipamente IT (mai sunt spitale în România care fac totul manual)” sau de cunoştinţe specializate

în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului. Astfel, există pro-bleme de interconectivitate – nu există acces la date sau la un server unde să fi e stocate informaţiile şi care să permită acce-sul la informaţii publice. Din cele 225 de proiecte depuse pen-tru dezvoltare informatică, sumele disponibile fi ind de peste 300 de milioane de euro, au fost contractate şi implementate, sau sunt în curs de implementare, doar 44 de proiecte, în va-loare de 56 de milioane de euro.

LUIZA RADU, şef serviciu Planifi care, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ad-ministraţiei Publice – AMPOR, a specifi -cat că în cadrul Programului Operaţional Regional, unde au fost alocate fonduri de dezvoltare regională de 191 de mi-lioane de euro, au existat 133 de cereri,

din care au fost aprobate 90 de proiecte, cu o valoare de 202 milioane de euro. Dintre acestea, doar 28 de proiecte sunt mo-mentan fi nalizate.

CAUZELE ABSORBȚIEI SCĂZUTE. LECȚII ÎNVĂȚATE. POVEȘTI DE SUCCES

Dr. Călin BOERU, manager al Spitalului de Obstetrică-Gine-cologie, Ploiești; dr. Adrian COTÎRLEŢ, manager al Spitalului Municipal de Urgenţă, Moineşti; dr. Horea TIMIŞ, consilier la Ministerul Sănătăţii, director executiv DSP Alba; dr. Diana Loreta PÃUN, manager al Institutului Naţional de Endocrino-logie “C. I. Parhon”; dr. Florin LĂZĂRESCU, vicepreşedinte al Societății Europene de Cosmetică Dentară; conf. univ. dr. An-drei Cristian COMEŞ, șef lucrări, Catedra de diagnostic oro-dentar, ergonomie şi metodologia cercetării știinţifi ce, UMF “Carol Davila”, dr. Nicolae Eugen Cristian CAZACU, asistent universitar, UMF „Carol Davila”; prof. univ. Gabriela BAICU, consultant fonduri structurale, Academia de Studii Econo-mice; Leonard CORNOIU, director Programe europene, Ban-ca Transilvania, şi Ana MÃIŢÃ, preşedinta Asociaţiei „Mame pentru mame”, au dezbătut cauzele absorbţiei scăzute, au subliniat lecţiile învăţate în ultimul exerciţiu bugetar şi au îm-părtăşit poveştile lor de succes. l

Raluca Boboc



aprilie 2014 11

Sunteți unul dintre specialiștii recunoscuți în atragerea fondurilor europene. Care este motivul pentru care în România nu avem o viziune strategică, pe termen lung în domeniul investițiilor în Sănătate și pentru care ne-am și remarcat prin rate de absorbție reduse a fondurilor europene, deși sistemul sanitar se plânge de subfi nanțare cronică?Schimbarea foarte frecventă a miniștrilor Sănătății și a factorilor politici angrenați în coordonarea procesului de integrare a României a dus la o lipsă de viziune pe termen lung, în general oprindu-se marea parte a intervențiilor la nivel de construcție de spitale, de reabilitare de ambulatorii, obiective care nu au fost întotdeauna într-o congruență și coeziune cu proiectele Băncii Mondiale, cu fondurile structurale alocate de Comisia Europeană pentru 2007-2014. În plus, accesarea fondurilor europene a fost foarte difi cilă, comparativ cu cea a fondurilor naționale. Lipsa cunoașterii unor aspecte legate de accesarea fondurilor a dus la teama sau la suspiciunea în a face pași în anumite direcții. Circuitul informațional este difi cil și, deși există inițiative și idei, nu există întotdeauna posibilitatea concretizării lor în proiecte viabile, eligibile. Mulți solicitanți nu au prevăzute în bugetele lor sume pentru achiziționarea unor experți care să le scrie proiectele.

Care este situația în Sănătate, există un organism coordonator al absorbției coerente, strategice a fondurilor structurale?În 2008-2010, Sănătatea a avut o direcție generală în cadrul Ministerului Sănătății, o unitate de coordonare și implementare de programe, care a funcționat la anumiți parametri, ca un organism intermediar. Am reușit să îl construiesc împreună cu colegii mei de la Ministerul de

Ce presupune abordarea investițiilor în domeniul Sănătății, în perspectiva următoarei perioade de programare a fondurilor structurale și de investiții?Acordul de parteneriat, a doua versi-une, a fost discutat în cadrul reuniu-nii CIAP din data de 4 februarie a.c. – documentul conține prioritățile de investiții aferente obiectivelor tematice și alocările fi nanciare generale pentru aceste priorități. Pro-gramele operaționale sunt în curs de elaborare, pe baza stra-tegiilor care fundamentează investițiile necesare în perioada 2014-2020, sub coordonarea MFE. AM POS DRU participă la elaborarea Proagramului Operațional Capital Uman (PO CU) Una dintre condiţionalităţile ex-ante pentru FESI 2014-2020 se referă la existenţa şi punerea în aplicare a cadrului naţional strategic de îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei din România. În acest context, Ministerul Sănătății a elaborat Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, care se afl ă în consultare publică.Strategia va fundamenta stabilirea obiectivelor de fi nanțare în domeniul Sănătății în cadrul programelor operaționale și menționează ca scop restructurarea sistemului serviciilor de sănătate pe niveluri de îngrijiri, promovând descentralizarea şi regionalizarea asistenţei medicale, dezvoltarea de servicii de sănătate de bază, accesibile tuturor, de calitate şi cost-efi -cace, cu accent pe prevenţie şi pe promovarea unui stil de viaţă sănătos, integrarea asistenţei medicale şi crearea de reţele de îngrijiri şi reorganizarea serviciilor spitaliceşti, punând bazele unui sistem de sănătate care să răspundă echitabil nevoilor de sănătate ale populaţiei şi în special ale celei vulnerabile.Comisia Europeană recomandă o integrare orizontală, iar Sănătatea este eligibilă la fi nanţare în 2014-2020, în principal prin perspectiva incluziunii sociale şi combaterii sărăciei – OBIECTIVUL TEMATIC 9. MMFPSPV a furnizat contribuții pentru Acordul de parteneriat, susținând imple-mentarea de măsuri integrate de reducere a sărăciei şi a riscului de excluziune socială, precum şi asigurarea oportunităţilor şi resurselor necesare pentru creşterea participării grupurilor vulnerabile la via-ţa economică, socială şi culturală, prin furnizarea în sistem integrat de servicii de ocupare, locuire, sănătate, educaţie şi a serviciilor sociale de interes general.

Care sunt principalele provocări în domeniul sănătății, identifi cate în Acordul de parteneriat?Sigur că există și provocări. Acestea sunt legate de planifi carea strategi-că și de capacitatea administrativă redusă la nivel național și regional/local, de infrastructura defi cita-

Finanțe și de la Ministerul Fondurilor Europene de atunci. Reușea să coordoneze tot ce însemna FE în domeniul Sănătății, în POR, POSDRU, POSCCE etc. Benefi ciarul se adresa direct programelor operaționale pentru aprobare, dar la noi rămânea în baza de date, rezultatele obținute trebuia raportate pentru a face strategia pentru următorii ani. Acum direcția nu mai există, s-a dezintegrat.O stabilitate mai mare în cadrul ministerului duce la coerență și la predictibilitatea corespunzătoare a întregului proces. Eforturile au fost foarte mari, dar au mers într-o anumită direcție, este foarte greu să construiești instituțional anumite structuri, care să fi e funcționale și articulate, și foarte ușor să distrugi. Fiecare ministru vine cu secretarii de stat, schimbă consilierii, directori generali și, de multe ori, apare o falie între personalul tehnic și cel învestit politic, care adesea nu dispune de cunoștințele, limbajul și de experiența în domenii specifi ce, cum ar fi cel legat de directivele europene și FESI, ceea ce face foarte difi cilă comunicarea în termeni tehnici pentru a fi luate decizii care să fl uidizeze și să efi cientizeze procesele. Există o mare problemă de comunicare, să convingi pe cineva că este corect ceea ce faci și că acesta este drumul. Aceasta este și cauza pentru care unele persoane din tehnic pot prezenta într-un anumit mod, personal, distorsionat, lucrurile, reușind să infl uențeze grosier și incredibil mersul lucrurilor și deciziile. Eu am fost longevivă pentru că era un domeniu foarte nou și foarte puțin cunoscut. M-am ocupat nu numai de implementarea proiectelor de fonduri europene, ci și de preluarea aquis-ului comunitar, de preluarea regulamentelor europene. Direcția a avut compartiment de integrare europeană, relații internaționale și a funcționat ca unitate de implementare și coordonare a fondurilor europene.

ră (unități medicale, echipamente și grad de folosire a IT&C) sau insufi ciența resurselor umane califi cate în cazul mai multor specialități medicale importante. De asemenea, încrederea excesivă a românilor în asistența medicală terțiară și în serviciile curative, în detrimen-tul serviciilor de asistență medicală comunitară, inclu-siv al asistenței primare și al intervențiilor de prevenție, subfi nanțarea cronică și alocarea defi citară a resurselor sunt provocări suplimentare identifi cate în acest acord.

Sunt prevăzute și principalele nevoi de dezvoltare ale Sistemului de Sănătate în Acordul de parteneriat?Principala preocupare constă în tranziția de la îngrijirea instituțională la asistența prin servicii comunitare, inclusiv prin acordarea de sprijin de infrastructură unor centre integrate de îngrijire comunitară;Al doilea punct îl reprezintă îmbunătățirea calității serviciilor de asistență medicală oferite populației în general și grupuri-lor vulnerabile în special, prin creșterea calitativă și cantita-tivă a infrastructurii de sănătate, printr-o mai bună aliniere a acestora la nevoile populației în materie de sănătate și prin înlocuirea structurii segmentate moștenite din era comunistă cu servicii de îngrijiri medicale bazate pe dovezi, echitabile, accesibile, de calitate, efi cient integrate în rețea și sustenabile.Combaterea principalelor cinci patologii ce cauzează 86% din morbiditate în România prin programe de prevenție și curative și sprijinirea dezvoltării IT&C în domeniile sănătății, asistenței sociale și culturii sunt alte direcții de interes ma-jor în perioada următoare. l (Dr. Cornelia Scărlătescu)

paradoxul trecutului și dilema viitoruluiparadoxul trecutului și dilema viitoruluiAtragerea fondurilor europene,

Conf. univ. dr. Daniela Mănuc este unul dintre pionierii coordonării și implementării programelor Phare, fondurilor europene, preluării aquis-ului comunitar și integrării europene în cadrul Ministerului Sănătății, director general-adjunct AMPOSDRU și doctor în științe medicale. Un parcurs profesional care o recomandă drept unul dintre cei mai buni experți în domeniul fondurilor europene, capitol la care România a avut multiple corijențe.

Un interviu despre lecțiile și paradoxurile trecutului, dar și despre provocările viitorului.

Paradoxul este că, în general, în acest domeniu au avut succes oamenii care au încurcat mai mult lucrurile, iar superiorii, neștiind ce au făcut aceștia de fapt, i-au menținut pe poziții în continuare; în schimb, persoanele care au reușit să rezolve problemele, să găsească o cale ușor de parcurs și clară au fost considerate dispensabile, tocmai pentru că s-a considerat că este simplu și oricine poate să se descurce.

n PO Capital Uman 2014-2020: Dezvoltarea sistemului de sănătate publică şi asistență medicală, cu accent pe prevenție, inclusiv prin dezvoltarea de ser-vicii de îngrijire medicală şi socială integrate, cu accent pe serviciile prestate în ambulatoriu şi pe instruirea specialiştilor de medicină primară integrată, cu suportul telemedicinii.

n POR 2014-2020: Investiţii pentru spitale şi altă infrastructură de sănătate publică (Programul Operaţional Regional / DLRC).

n PO Dezvoltarea Competitivităţii 2014-2020: Dezvoltarea sistemelor de telemedicină, digitizarea fi șelor medicale și sprijinirea cercetării medicale prin folosirea datelor personale anonimizate.

PRINCIPALELE PRIORITĂȚI ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚIIVOR FI FINANȚATE PRIN:


februarie 2014 13

DEZVOLTAREA INTERNAŢIONALĂ RAPIDĂ A LABORATOA-RELOR ŞI NIVELUL SCĂZUT DE FINANŢARE pentru activităţile de cercetare din ţara noastră au generat o linie descendentă şi în dezvoltarea cercetării endocrinologice româneşti, datorată atât infrastructurii învechite, cât şi diminuării numărului de cercetă-tori. Necesitatea unui laborator de cercetare dotat cu tehnologie de vârf este cu atât mai mare cu cât suntem o ţară cu numeroase zone endemice, cu o patologie tiroidiană autoimună în creştere, iar osteoporoza şi sindroamele endocrine reprezintă probleme de sănătate publică.

În urma participării la competiţia de granturi în cadrul POSCCE – Axa II, operaţiunea O2.2.1, în anul 2012 a fost aprobată fi nanţarea nerambursabilă pentru implementarea Proiectului nr. 918/cod SMIS CSNR 14047 intitulat „Labora-torul de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară şi structurală”, proiect investiţional ce se va derula pe perioada a doi ani şi jumătate. Valoarea totală a proiectului este de 45.433.476,00 lei, din care valoarea totală eligibilă este de 36.639.900,00 lei, iar valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile este de 8.793.576,00 lei.

Trebuie menționat faptul că proiectul are un rol de dinamizare a economiei naţionale în termeni de competitivitate economică, prin creşterea calităţii şi a diversităţii serviciilor de cercetare, situând

n Dezvoltarea unei infrastructuri moder-ne de cercetare în domeniul bolilor endocri-ne prin crearea unor laboratoare complexe de genomică, transcriptomică, proteomică, fi ziologie şi farmacologie celulară, împreună cu facilităţi comune necesare funcţionării în condiţii de înaltă performanţă a tuturor acestor laboratoare;

n Asigurarea unui mediu de cercetare şi formare profesională de un înalt nivel ştiinţifi c şi tehnologic pentru atragerea de specialişti din ţară şi străinătate în vederea creşterii calităţii resursei umane din cerce-tare în România.

Proiectul de extindere şi modernizare a corpului de clădire care va găzdui laboratorul va ţine cont de asigurarea fl uxurilor de probe biologice, materiale şi personal, de proiectarea şi realizarea utilită-ţilor specifi ce laboratoarelor de cercetare biomedicală (ventilaţie, purifi carea aerului, suprafeţe netede, lavabile, uşor de deconta-minat, mobilier de laborator adecvat, managementul deşeurilor medicale), de asigurare a facilităţilor pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi, realizarea unei reţele puternice de colectare, transmisie şi securizare a bazelor de date.

Echipamentele planifi cate a fi achiziţionate pentru dotarea la-boratoarelor sunt echipamente moderne, nepoluante, omologate şi înregistrate conform legislaţiei în vigoare.

Benefi ciarii direcţi sunt:n cercetătorii, studenţii şi doctoranzii, care vor avea posibilitatea

de a-şi desfăşura cercetările în ţară, în condiţii similare celor din străinătate;

n sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, care devine com-petitiv şi pregătit pentru participarea cu succes la programele de cercetare ale comunităţii europene, care are în panelul său de ac-ţiuni-cheie numeroase subiecte la care Laboratorul de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară şi structurală ar putea avea contribuţii importante (aging, diabet, osteoporoză, cancer);

n sistemul de învățământ medical, de biologie, biochimie, bio-fi zică, prin studenţii, masteranzii şi doctoranzii care vor lucra în laborator;

Benefi ciari indirecţi vor fi :n pacienţii din ţară cu endocrinopatii şi/

sau boli asociate, care vor benefi cia în urma aplicării rezultatelor cercetărilor în practica clinică;

n pacienţi şi comunitatea ştiinţifi că din străinătate, în urma valorifi cării rezultatelor cercetărilor prin publicare în reviste indexate;

n spitalele, în general (sectorul medical).Proiectul de faţă are deci consecinţe clini-

ce deosebite şi implicaţii practice relevante. După încetarea fi nanţării, întreţinerea la-

boratorului va fi asigurată de către Institutul de Endocrinologie, iar costurile de operare

Institutul şi cercetarea din România în rân-dul celor mai dezvoltate centre de cercetare ale ţărilor europene.

Obiectivul proiectului îl constituie dezvoltarea infrastructurii de cercetare prin crearea Laboratorului de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară şi structurală, care să permită cercetătorilor să-şi valorifi ce potenţialul în condiţiile unui management performant, similar structu-rilor de cercetare din UE.

Obiectivele specifi ce ale proiectului vizează:

n Extinderea şi modernizarea infra-structurii de cercetare în domeniul bolilor endocrine şi accelerarea transferului rezul-tatelor din laborator în clinică, din cercetarea fundamentală în cercetarea aplicativă;

n Creşterea capacităţii de cercetare a Institutului cu consecinţe asupra nivelului de competitivitate al ştiinţei româneşti şi integrarea în spaţiul european;

n Dotarea cu echipamente moderne, instrumente, software, dezvoltarea infras-tructurii existente şi dezvoltarea de noi infrastructuri în vederea dezvoltării par-teneriatului internaţional al Institutului şi pentru dezvoltarea cercetărilor endocrino-logice cu potenţial pentru creşterea perfor-manţei clinice;

vor fi suportate din contractele de cercetare. Pentru aceasta, vom participa la toate com-petiţiile naţionale şi internaţionale orga-nizate pe domeniul nostru de activitate.

O componentă importantă de publicita-te a proiectului va fi adresată potenţialilor parteneri şi colaboratori, pentru realizarea de parteneriate ştiinţifi ce. Astfel, vom încerca să facem cât mai vizibile obiectivele proiec-tului nostru.

În aceeaşi măsură, trebuie precizat că dis-punem de resurse umane cu experienţă în gestionarea de proiecte, dar şi de specialişti pe domeniul cercetare, astfel încât activităţile pe care le vom întreprinde vor putea atinge permanent standardele de calitate dorite şi vom asigura astfel o continuitate în compe-tiţia pentru câştigarea de noi proiecte. Acest lucru va conduce şi la menţinerea locurilor de muncă nou-create.

Avându-se permanent în vedere principi-ile pragmatice ale medicinii bazate pe dovezi, se vor dezvolta proiecte originale, pentru a putea participa la competiţii de proiecte de nivel internaţional. Datorită aparaturii moderne din dotare, vor putea fi realiza-te studii funcţionale şi ultrastructurale prin tehnologii ecologice non-invazive sau minim invazive, cu consumuri mici de materii prime şi de energie, destinate unei dezvoltări durabile.

Echipa implicată în realizarea proiectului este multidisciplinară şi adecvată unui proiect de infrastructură, având în componenţă, pe lângă specialişti în endocrinologie, biochi-mie, biologie celulară şi moleculară, ingineri şi economişti, specialişti în achiziţii publice, în lucrări de modernizare, precum şi specia-lişti în baze de date. l

ştiinţifi ce în domeniul endocrinologieiştiinţifi ce în domeniul endocrinologieișansa de dezvoltare a cercetăriișansa de dezvoltare a cercetării

Accesarea fondurilor europene –

Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon” a fost înființat în anul 1946 și este organizat ca institut de cercetări în endocrinologie, având ca misiune acordarea asistenței medicale de profil pacienților din întreaga țară, dezvoltarea activității de învățământ și cercetare și asistență metodologică pentru rețeaua de endocrinologie din țara noastră. Endocrinologia, ca toate celelalte specialități medicale, a avansat atât ca metode de investigare și diagnostic, cât și ca terapie, datorită descifrării mecanismelor fiziopatologice la nivel celular și molecular. Saltul uriaș în cunoașterea mecanismelor fiziologice, a reglărilor fine de la nivel tisular și a cauzelor și mecanismelor patologice nu a putut fi realizat decât în urma dezvoltării tehnologice uluitoare din ultimii ani.

Dr. Diana Loreta PÃUN, manager Institutul Național de Endocrinologie “C.I. Parhon”

alinierea la standardele europene şi mondiale.alinierea la standardele europene şi mondiale.scop consolidarea capacităţii de cercetare şiscop consolidarea capacităţii de cercetare şi

într-o structură de cercetare unică şi are caîntr-o structură de cercetare unică şi are caţară şi printre puţinele din Europa, se constituieţară şi printre puţinele din Europa, se constituie

aparţinând singurului institut de profi l dinaparţinând singurului institut de profi l dinUn laborator axat pe fi ziopatologia endocrină,

februarie 2014 în ţară a resursei umane înalt califi cate.în ţară a resursei umane înalt califi cate.cercetării biomedicale, pentru menţinereacercetării biomedicale, pentru menţinerea

specialişti care activează în domeniile specifi cespecialişti care activează în domeniile specifi ceocuparea posturilor nou-înfi inţate, numeroși alţiocuparea posturilor nou-înfi inţate, numeroși alţi

cercetători şi asistenţi de cercetare pentrucercetători şi asistenţi de cercetare pentrupe lângă instituţii-partener/colaborator, medici,pe lângă instituţii-partener/colaborator, medici,

Endocrinologie „C.I. Parhon”, va permite atragerea,Endocrinologie „C.I. Parhon”, va permite atragerea,a laboratorului din Institutul Naţional dea laboratorului din Institutul Naţional de

a infrastructurii de cercetare-dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltarePrezentul proiect, de modernizare şi extindere

DISPUNEM DE RESURSE UMANE CU EXPERIENȚĂ ÎN GESTIONAREA DE PROIECTE, DAR ȘI DE SPECIALIȘTI PE DOMENIUL CERCETARE, ASTFEL ÎNCÂT ACTIVITĂȚILE PE CARE LE VOM ÎNTREPRINDE VOR PUTEA ATINGE PERMANENT STANDARDELE DE CALITATE DORITE

ECHIPA IMPLICATĂ ÎN REALIZAREA PROIECTULUI ESTE MULTIDIS-CIPLINARĂ ȘI ADECVATĂ UNUI PROIECT DE INFRA-STRUCTURĂ

VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI ESTE DE 45.433.476,00 LEI, DIN CARE VALOAREA TOTALĂ ELIGIBILĂ ESTE DE 36.639.900,00 LEI, IAR VALOAREA TVA AFERENTĂ CHELTUIELILOR ELIGIBILE ESTE DE 8.793.576,00 LEI.

„Nu există civilizație fără hormoni tiroidieni.” – C.I. Parhon

14 www.politicidesanatate.ro martie-aprilie 2014 15

n creșterea transparenței;n reducerea arieratelor;n modernizarea unităților sanitare;n investiţii utile în infrastructură;n stimularea performanţelor personalului medical;n crearea condiţiilor pentru revenirea în ţară a medicilor;n susţinerea politicilor în privinţa medicilor de familie.

PRIORITĂȚIDomnule ministru, care au fost momentele decisive care au determinat evoluția Dvs. politicã?Sinceritatea cred că a determinat evoluţia mea pe toate planurile. Multă muncă şi un dram de noroc. Nu este o reţetă sigură, ca să păstrăm termenii din domeniu, dar la mine a funcţionat.Primul moment important a fost anul 2004, în care am devenit vicepreşedinte al TSD şi am câştigat pentru prima dată încrederea oamenilor, care m-au ales să-i reprezint în Parlament. În anul 2007 am fost ales, după o luptă grea, preşedinte al TSD, fapt ce a marcat începutul unei perioade extrem de frumoase, în care am făcut echipă cu ceilalţi tineri colegi ai mei din ţară. În anul 2012 am devenit preşedinte al PSD Sector 4 şi anul următor am fost onorat de faptul că am obţinut cel mai mare număr de voturi în calitate de vicepreşedinte PSD la nivel naţional. Pot spune că obţinerea celor trei mandate în Parlamentul României, cât şi acest vot din partea colegilor de partid reprezintă validarea activităţii mele în politică.

Care considerați că sunt cele mai mari realizări ale Dumneavoastră de până acum?Cred că cel mai important este că întotdeauna mi-am ţinut promisiunile, atât ca om politic, cât şi în tot ceea ce fac. În afara succeselor personale, pe plan familial, cred că succesele mele au vizat activitatea mea, atât ca ministru al Tineretului şi Sportului, cât şi, în viitor, ca ministru al Sănătăţii. Am acum posibilitatea de a continua să fac bine şi în viaţa profesională.Nu este deloc uşor la Ministerul Sănătăţii, pentru că deciziile afectează viaţa şi sănătatea tuturor românilor, dar tot ceea ce facem aici este spre binele lor, astfel încât aceştia, fi e medici, fi e pacienţi, să fi e respectaţi în Sistemul Medical din România.

Care sunt prioritãțile-cheie pe care vi le-ați propus în calitate de ministru al Sãnãtãții?Întotdeauna discutăm despre priorităţi ale ministrului, despre reforme. Despre noi începuturi. Eu vreau să continui proiectele bune ale predecesorilor mei, dar şi să le îmbunătăţesc, ţinând cont doar de nevoile sistemului medical şi ale pacienţilor.Prioritatea mea sunt toţi cei care benefi ciază şi vor benefi cia de sistemul medical. Vrem să le oferim servicii de calitate, să avem echilibru fi nanciar în sistem şi să încurajăm prevenţia, ca o metodă efi cientă de a reduce cheltuielile medicale, numărul bolnavilor şi condiţia generală a populaţiei.

Cum veți aborda proiectele propuse de fostul ministru al Sãnãtãții (de exemplu, pachetul de servicii medicale de bazã, taxa clawback diferențiatã, lista de medicamente gratuite și compensate, legea malpraxisului, legea spitalelor)? Veți pregăti o nouă strategie a Sănătății? Dar o nouă lege?Dacă ne referim la lista de medicamente gratuite şi compensate, să nu uităm că foarte mulți administratori ai sistemului, foarte mulți miniștri ai Sănătății i-au păcălit pe oameni şi nu au schimbat lista timp de şase ani.

I-au păcălit şi le-au tot dat termene: peste trei luni, peste patru luni. Consider că trebuie să depăşim nivelul de dorinţă. Vreau să facem proceduri transparente şi corecte, să dăm compensare pentru medicamente care şi-au dovedit efectul terapeutic. Nu poți să faci o listă serioasă și nouă care să răspundă nevoilor pacienților, fără a scoate ceea ce nu era util din lista veche. Lista aceea nu era sustenabilă. Din punct de vedere economic ajungeam

la un impact undeva la multe sute de milioane de lei, bani pe care noi nu îi aveam prevăzuți în buget, pentru că atât de ”grijulii” au fost predecesorii, încât nu au pus bani în buget, dar voiau să facă lista. Una dintre marile satisfacţii de când am venit la minister a fost că am reuşit să pun la punct lucrurile, normele pe care le uitase tot fostul ministru, care făcuse “la cheie” şi proiectul cu rezidenţii, numai că nu-i dăduse drumul. Aruncase cheia în şanţ. Cu alte cuvinte, am reuşit să plătim rezidenţii şi mă bucur că în luna martie am reuşit să plătim şi a doua bursă către rezidenţi într-un timp record. Valoarea bursei pe care o primeşte un medic rezident, în plus faţă de salariu,

este de 670 de lei. Este un început şi vreau să fi e perceput ca un semn că actualul guvern chiar încearcă să îi susţină în activitatea lor. Banii aceştia sunt un bonus binemeritat pentru oamenii aceştia care, de multe ori, erau tentaţi să plece din ţară şi din cauza faptului că nu aveau sufi cienţi bani.Printre priorităţi putem aminti şi pachetul de servicii medicale de bază. Ce înseamnă acest pachet... Vrem ca toți pacienţii să cunoască cinstit ce poate statul să le ofere în cadrul asigurării de sănătate de care benefi ciază.Avem, de asemenea, legea malpraxisului şi vrem astfel să le oferim medicilor un cadru ideal pentru a practica această nobilă meserie în România, de la burse pentru rezidenţi la stimularea salariilor şi implicarea la nivel local, aici.

la stomatologla stomatologSănătatea românească,

Sistemul de Sănătate, mingea de ping pong a ultimelor două decenii, pasată

între 25 de miniștri purtând diferite tricouri, revine la serviciu unui

politician tânăr a cărui ascensiune a fost neîntreruptă în ultimii ani în

partidul majoritar, aflat la putere. De formație medic stomatolog,

doctorul Nicolae Banicioiu are ca atuuri tinerețea,

sinceritatea și respectarea promisiunilor, declară el.

Va rezista mai mult decât predecesorii săi? Va reuși el ceea ce ceilalți, cum spune, doar au mimat, “au păcălit

și doar au dat termene”?Timpul va demonstra

dacă domnul ministru Bănicioiu are voința

să schimbe, în sfârșit, sistemul sau va completa,

discret, lista miniștrilor învinși de rezistența la schimbare a sistemului

de sănătate și de eșecul echipelor coordonate.

Este timpul pentru rezultate concrete” Este timpul pentru rezultate concrete”termene, să facem reforme nesfârşite…termene, să facem reforme nesfârşite…

toţi factorii. Nu mai vreau să lansămtoţi factorii. Nu mai vreau să lansămanaliză atentă, care să ţină cont deanaliză atentă, care să ţină cont de

“Însă totul trebuie realizat după o

PROIECTUL LĂSAT DE DOMNUL MINISTRU NICOLĂESCU ESTE DOAR O DORINȚĂ. DINCOLO DE DORINȚĂ, NOI TREBUIE SĂ PUNEM LA PUNCT FAPTELE, CA ACELE MOLECULE CU EFECT TERAPEUTIC SĂ AJUNGĂ LA PACIENȚI.

Ce va alege noul ministru al Sănătății:albirea profesională

sau extracțiile dureroase?

Sănătatea românească,

Interviu realizat deDr. Cornelia Scărlătescu

Ministerul Sănătății

aprilie 2014 1716 www.politicidesanatate.ro

Nu trebuie să uităm de capitolul prevenţie, care este extrem de important, şi aici vreau să facem paşi decisivi. Avem în vedere stimularea medicilor de familie care descoperă cazurile de cancer în fază incipientă, de exemplu.Nu cred că este cazul de o nouă lege a Sănătăţii, o nouă reformă… Este momentul pentru concretizare, nu pentru noi reforme.

Cum veți colabora cu industria farmaceutică ? Dar cu asociațiile de pacienți și profesionale?Ca principiu de lucru, aşa cum am spus şi la dezbaterea publică pe legea medicamentelor compensate, trebuie să discutăm cu toate asociaţiile şi părţile implicate în acest sistem şi orice decizie va fi luată ţinând cont de toate opiniile şi sugestiile celor direct implicaţi. Nu ne vom mai grăbi pentru a lua decizii pripite, cu efecte negative pe termen lung.

Care sunt principalele mãsuri care ar trebui implementate pentru a reduce inegalitãțile din Sãnãtate și accesul pacienților români la îngrijiri de calitate?Aici avem Strategia de Sănătate 2014-2020. Sunt incluse principalele măsuri de creştere a efi cienţei în sistem, inclusiv politici sustenabile de resurse umane. De asemenea, ea va contribui la reducerea, prin măsuri concrete, a inechităţilor în Sănătate.

Vorbim de acces mai facil la servicii de sănătate pentru grupurile vulnerabile, accesibilitate 24 de ore din 24, creşterea efi cienţei în sistem, managementul listelor de aşteptare, programe de e-health, de telemedicină, organizarea îngrijirilor medicale. l

Una dintre marile satisfacţii de când am venit la minister a fost că am reuşit

să pun la punct lucrurile, normele pe care le uitase tot fostul ministru,

care făcuse “la cheie” şi proiectul cu rezidenţii, numai că nu-i dăduse

drumul. Aruncase cheia în şanţ.

n Pachetul de servicii medicale de bază reprezintă princi-pala resursă de asigurare a echilibrului fi nanciar în sistemul de sănătate. Intrarea în vigoare a pachetului, însă, a fost amânată. În prezent, pe site-ul ministerului se afl ă în dezba-tere publică o variantă publicată la sfârşitul lunii februarie.

n Proiectul de calcul al prețului la medicamente și cel al taxei clawback au fost amânate, dar continuă să fi e în dezbatere publică. “Cu toţii vrem ca preţurile să fi e cât mai bine suportate de oameni. Voi cere [...] un punct de vedere de la Ministerul Finanţelor. Sunt chestiuni care necesită o abordare mai minuţioasă”, a subliniat Nicolae Bănicioiu.

n MS reia proiectul privind plata pentru performanță. În acest context, medicii de familie vor fi recompensați pentru cazurile de cancer depistate în fază incipientă.

n Spre sfârşitul lunii aprilie va fi fi nalizat proiect-ul de lege privind malpraxisul.

n MS va aloca 158 de milioane de lei pentru tratamentul urgențelor medicale majore. “Odată cu preluarea mandatu-lui de ministru al Sănătăţii, am demarat în regim de urgenţă procedurile necesare pentru derularea Programului Național de Servicii Medicale de Urgenţă. Am semnat deja ordinul care asigură fondurile necesare derulării fără sincope a acestui program”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

n Noua listă de medicamente gratuite și compensate.

Ministrul Sănătății a afi rmat că nu poate da un termen de la care aceasta va intra în vigoare. “Înţeleg nerăbdarea pacienţilor, dar nu vreau să dau termene (...) până când nu suntem siguri că avem o politică coerentă, corectă și sustenabilă de evaluare a acestei situaţii. Nu vreau să mă înscriu în lungul şir de miniştri care au promis şi au dat termene hazardate, vreau să vin cu soluţia care să rezolve problema”, a declarat Nicolae Bănicioiu.

n Ministrul Sănătăţii a afi rmat că este în favoarea efectuării unor licitații centralizate pentru medicamentele necesare pacienților cu HIV/SIDA din România. Aceste licitaţii ar putea rezolva disfuncţionalităţile care au existat la în-ceputul anului în Programul Naţional de HIV/SIDA.

n MS nu poate asigura decontarea tuturor solicitărilor de tratament în străinătate. Datoriile acumulate către unităţile spitaliceşti din alte state membre UE, până în prezent, nu permit acest lucru. Ministrul Sănătăţii a afi r-mat, însă, că vor fi în continuare decontate tratamente la clinici în străinătate, însă se va face o analiză a fi ecărui caz, pentru a se identifi ca cele care pot fi tratate în ţară.

n Bugetul pentru Programul național de hemofi lie și tala-semie creşte cu 40%, în 2014, faţă de anul trecut;

n Suma alocată pentru pacienții cu epilepsie rezistentă la trata-mentul medicamentos va creşte în acest an cu aproape 60%, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

BRIEFING MINISTERUL SĂNĂTĂȚII (MARTIE-APRILIE 2014)

RAPORT AUTORITĂȚI MARTIE-APRILIE 2014

BRIEFING CNAS

n Începând cu luna martie, noul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) este Gheorghe Radu Țibichi (foto).

n Dintre priorităţile noului preşedinte CNAS amintim: introducerea cardului național de sănătate, defi nitivarea noului contract-ca-dru, dosarul electronic al pacientului și implementarea listei de medicamente compensate şi gratuite. Prin proiectele derulate, preşedintele CNAS îşi propune să îmbunătăţească imaginea instituţiei. “Vom încerca să ne apropiem mai mult de pacienţi, de asiguraţii noştri, precum şi de furnizorii de servicii medicale. Am experiența necesară și cunosc mecanismele care stau la baza funcţionării sistemului sanitar”, a declarat el.

n Președintele CNAS susține plata în funcție de managementul de caz, cu alte cuvinte plata în funcţie de performanţa medicilor. El are de gând să aducă în România acest concept implementat de casele de asigurări din Belgia și a declarat că va pregăti, împreună cu MS, începând din această vară, cursuri prin care medicii să fi e instruiţi în managementul de caz.

n Gheorghe Radu Ţibichi, preşedintele CNAS, a cerut sprijinul medicilor de familie să-l ajute în procesul de debirocratizare a muncii acesto-ra. “La noi, în ţară, medicul de familie a fost obligat să se birocratizeze, de aceea vă propun să veniţi cu soluţii”, a afi rmat el. Dintre soluţiile găsite, până în prezent, amintim: debirocratiza-rea sistemului prin introducerea reţetelor doar în format electronic, pe baza semnăturii electronice a medicului de familie. În ceea ce priveşte imputările, o schimbare legislativă ar fi de bun augur, astfel încât să nu mai apară asemenea situaţii.

n Președintele CNAS a declarat că prevenția va fi decontată, începând cu anul 2015, şi că decontarea acestor servicii va fi transferată la fondul naţional de sănătate

n Gheorghe Radu Ţibichi, preşedintele CNAS, a subliniat că 98% dintre fondurile care se decontează în domeniul Sănătății provin de la CNAS. El a declarat că subfi nanțarea Sistemului de Sănătate este o problemă care poate fi redusă printr-o ges-tionare mai bună a fondurilor. “CNAS, în cei 15 ani de existenţă, a avut o contribuție importantă la dezvoltarea sistemului de Sănătate. E evident că fondurile alocate Sistemului sanitar nu sunt sufi ciente, dar pentru o administrare mai bună a acestui sistem trebuie să construim o bază mai bună de gestionare a cheltuielilor. Noi ne afl ăm într-un sistem de sănătate în care predomină socialul. 98% din fondurile care se decontează în Sănătate sunt asigurate de CNAS”, a precizat el.

n Potrivit CNAS, pentru românii care au plecat la tratament în străinătate cu formularul E112, anul trecut, bugetul a fost de 33.600 de euro. Costul tratamentelor, însă, a depăşit bugetul şi, astfel, costul real al tratamentelor acordate cetăţenilor români, în baza formularului E112, a depăşit suma de 33 de milioane de euro. În prezent, România a acumulat, către spitale din străină-tate, o datorie de peste 192 de milioane de euro.

În fi ecare lună, revista Politici de Sănătate vă informează despre cele mai importante acțiuni și inițiative ale Ministerului Sănătății (MS) și ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), încheiate sau în derulare.

Proiectul de implementare a reţetei electronice, dezvoltat de CNAS, a obţinut, în cadrul competiţiei European IT & Software

Excellence Awards, marele premiu la categoria „Enterprise Solution of the Year”.

„Implementarea Sistemului Informatic de Prescripţie Electronică a condus la

monitorizarea în timp real a consumului de medicamente în România, la reducerea

substanţială a erorilor de medicaţie şi a fraudelor, la statuarea unui sistem de control

şi supervizare a prescripţiei. Prescripţia electronică reprezintă o componentă esenţială

a platformei informatice a cărei dezvoltare continuă cu implementarea cardului

naţional şi cu lansarea dosarului electronic al pacientului”, a declarat Gheorghe Radu

Ţibichi, preşedintele CNAS.




aprilie 2014 19

guvernamentale fi ind alocate pentru boli şi dizabilităţi, ceea ce generează inegalităţi economice şi sociale.Companiile farmaceutice contribuie într-un mod strategic la crearea de locuri de muncă, educaţie, inovaţie şi fi nanţarea sistemului, jucând un rol important pentru creşterea naţiunilor şi competitivitatea viitoare. Nu în ultimul rând, industria investeşte semnifi cativ în cercetare şi dezvoltare, oferind una dintre cele mai mari valori adăugate, comparativ cu alte industrii. Companiile din domeniul sănătății bazate pe cercetare investesc în permanenţă pentru a dezvolta noi medicamente şi pentru a creşte efi cienţa tratamentelor existente, pentru a preveni şi trata bolile şi pentru a îmbunătăţi viaţa pacienţilor. La recentul summit privind bolile cronice, organizat de Comisia Europeană la Bruxelles, toți participanții au vorbit despre necesitatea de a investi în sistemele de sănătate pentru a avea o populație sănătoasă și activă chiar și la o vârstă înaintată. O populație bolnavă înseamnă mai puțină forță de muncă. Ce ne puteți spune despre sustenabilitatea fi scală din punctul de vedere al industriei farma? Medicamentele sunt principalul factor de cost sau acesta este doar un mit? Sănătatea în ansamblul său ar trebui percepută ca o investiţie şi nu ca un cost (din motivul enunţat la întrebarea anterioară), iar acest lucru trebuie făcut în mod inteligent. Medicamentele fac parte din acest proces, însă trebuie să ne gândim la necesitatea utilizării medicamentelor în amonte, punând accentul pe prevenire, pe depistare şi pe tratamentul timpuriu (care nu înseamnă mereu un medicament, ci un stil de viaţă sănătos), cu obiectivul de a diminua cât se poate de mult debutul bolii şi agravarea sa până în fazele terminale, care sunt cel mai costisitor de tratat.Referitor la medicamente, ne confruntăm aici cu un paradox fundamental. Cu cât progresăm în tratarea bolilor, cu atât se prelungeşte durata de viaţă şi cu atât mai mult creşte rata bolilor cronice şi a celor datorate bătrâneţii. Tratamentul bolilor cronice este unul costisitor şi generează pierderi de producţie. Cheltuielile pentru boli şi dizabilităţi reprezintă o mare parte din PIB şi cheltuielile sociale ale statului. Fiecare guvern şi fi ecare societate se confruntă cu o explozie a costurilor asociate sănătăţii. Totuşi, aceasta este consecinţa logică a politicilor de sănătate de succes, deoarece altfel oamenii ar muri de tineri din cauza unor boli acute şi nu ar mai exista probleme asociate populaţiei vârstnice.Având în vedere că populaţia îmbătrânită trăieşte cu dizabilităţi, accentul trebuie să se mute de la prevenirea mortalităţii la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi funcţionalităţii. Medicamentele reduc povara economică a bolilor, permiţându-le pacienţilor să se întoarcă la activităţi productive. Raportat la costul economic

Există un program al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 numit „Sănătate pentru creștere” (Health for Growth). Care este importanța industriei farmaceutice pentru economiile naționale? Europa recunoaşte corelaţia care există între Sănătate şi creştere, precum şi importanţa rolului industriei farmaceutice, care poate fi demonstrată prin trei dimensiuni principale:

furnizarea de soluţii durabile pentru pacienţi, sisteme de sănătate şi economii naţionale.

Accesul la medicamente determină în mod direct rezultatele naţionale în materie de

Sănătate. Pe lângă speranţa de viaţă şi standardele de calitate a vieţii, starea de sănătate a populaţiei are o infl uenţă considerabilă asupra productivităţii,

inovaţiei şi competitivităţii unui stat. Sănătatea înseamnă bunăstare. Pe de altă parte, o stare precară de sănătate are un impact nu doar asupra populaţiei, ci şi asupra guvernelor, o mare parte dintre cheltuielile

al pierderii de productivitate, medicamentele şi îngrijirile de sănătate au un raport cost-efi cienţă foarte avantajos. Menţinerea sănătăţii şi productivităţii populaţiei este o prioritate critică, iar medicamentele joacă şi continuă să joace un rol important. Costul productivităţii asociat sănătăţii este semnifi cativ mai mare decât costul serviciilor medicale şi al medicamentelor cumulat (de 2,3 ori mai mare în 25 de terapii), potrivit EFPIA - Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice.Pentru a răspunde la ultima întrebare, medicamentele nu sunt principalul factor al costurilor ridicate cu îngrijirile de sănătate. Potrivit EFPIA, în ultimul deceniu medicamentele au reprezentat mai puţin de 15% din creşterea cheltuielilor pentru Sănătate în Europa. Ca urmare a concurenţei de pe piaţă, precum şi a măsurilor de reducere a costurilor, costul mediu al medicamentelor a scăzut cu 16% din 2000 și până azi, în timp ce preţurile de consum au crescut cu 25%.

Care este rolul companiilor farmaceutice în creșterea viitoare a economiei României și în îmbunătățirea stării de sănătate a oamenilor? Rolul nostru este de a lucra în parteneriat cu toţi factorii de interes relevanţi, într-un mod inteligent, pentru a îmbunătăţi Sistemul de Sănătate în România şi pentru a oferi benefi cii României. Dar pentru a ne îndeplini rolul, este nevoie de o recunoaştere a provocărilor reale, iar aici autorităţile joacă un rol-cheie. Industria farmaceutică este pregătită să contribuie activ cu soluţii la nevoile presante ale României. Am dat dovadă de disponibilitate pentru a dezvolta abordări fl exibile, care să asigure un acces mai rapid la îngrijirile de sănătate şi o îmbunătăţire a rezultatelor în Sănătate. Până acum, industria a contribuit activ la menţinerea unui nivel constant pentru Sistemul de Sănătate. Având în vedere lista lungă de provocări, nu văd decât o singură cale de a îmbunătăţi cu succes Sistemul de Sănătate în România, şi anume folosirea unei abordări holistice, în care provocările să fi e tratate împreună şi nu separat.

abordare holistică a provocărilorabordare holistică a provocărilorde Sănătate din România printr-ode Sănătate din România printr-o

sau cum se poate îmbunătăţi Sistemulsau cum se poate îmbunătăţi SistemulSănătate și dezvoltare durabilă

Interviu realizat cu Christophe Gourlet, Country Manager Sanofi România și General Manager Danube MCO (Bulgaria-Ungaria-România-Moldova)

POTRIVIT EFPIA, BOLILE CRONICE REPREZINTĂ 75% (PESTE 700 DE MILIARDE DE EURO) DIN CHELTUIELILE DE SĂNĂTATE ALE EUROPEI. TOTUȘI, ACEASTA ESTE CONSECINȚA LOGICĂ A POLITICILOR DE SĂNĂTATE DE SUCCES, DEOARECE ALTFEL OAMENII AR MURI DE TINERI DIN CAUZA UNOR BOLI ACUTE ȘI NU AR MAI EXISTA PROBLEME ASOCIATE POPULAȚIEI VÂRSTNICE.

Investiţiile Sociale pentru Creştere (februarie 2013).Investiţiile Sociale pentru Creştere (februarie 2013).Documentul de lucru al Comisiei Europene privind Documentul de lucru al Comisiei Europene privind

muncă activă, capital uman şi cheltuieli publice” – muncă activă, capital uman şi cheltuieli publice” – economică în termeni de productivitate, forţă deeconomică în termeni de productivitate, forţă de

Sănătatea oamenilor infl uenţează performanţaSănătatea oamenilor infl uenţează performanţao precondiţie pentru prosperitate economică.o precondiţie pentru prosperitate economică.

“Sănătatea este o valoare în sine. Este, de asemenea,

Pentru Sănătate în general, medicamentele nu sunt un cost, ci o investiţie, generând îmbunătăţirea efi cienţei şi productivităţii sistemului sanitar.


aprilie 2014 2120 www.politicidesanatate.ro

Ce ar trebui să facă autoritățile pentru a îmbunătăți accesul pacienților români la tratamente și medicamente bune? Autorităţile trebuie să aibă o strategie clară şi pe termen lung în domeniul Sănătăţii. Ce a împiedicat accesul pacienţilor la tratamente şi medicamente bune au fost modifi cările frecvente în structura Ministerului Sănătăţii (în ultimii 24 de ani de la Revoluţie, am avut 24 de miniştri ai sănătăţii, în 25 de mandate), făcând astfel difi cilă menţinerea unei direcţii.

EXISTĂ PATRU DOMENII PRIORITARE: ACCESUL LA MEDICAMENTE, FINANȚAREA SĂNĂTĂȚII, FUNCȚIONAREA SISTEMULUI SANITAR ȘI PREVENȚIA.1) Accesul la medicamente - există trei surse de îmbunătăţire: accesibilitate, în sensul că trebuie să reducem costul pentru pacienţi, disponibilitate, în sensul că trebuie să asigurăm aprovizionarea cu medicamente pentru a satisface nevoile locale, şi inovaţie, ceea ce înseamnă asigurarea accesului la cele mai moderne tratamente.2) Finanţarea Sănătăţii - trebuie să adaptăm utilizarea şi nivelul bugetului de stat pentru a aborda în mod inteligent provocările cu care se confruntă sistemul sanitar. Aceasta înseamnă creşterea bugetului pentru medicamente la nivelul nevoilor locale reale, alocarea efi cientă a resurselor cu cheltuieli publice riguroase şi diversifi carea soluţiilor de fi nanţare. Finanţarea poate proveni şi dintr-o mai bună predictibilitate a pieţei, care ar atrage şi alte investiţii.3) Funcţionarea sistemului sanitar - este extrem de important să se defi nească un cadru juridic care să permită accesul universal la îngrijirile de sănătate, însemnând implementarea faimosului pachet de sănătate şi dezvoltarea de parteneriate public-privat. Putem să ne gândim chiar şi mai departe, de ce să nu aducem inovaţia direct în România? Avem mai multe oportunităţi de a dezvolta cercetări strategice, cum ar fi valorifi carea iniţiativei IMI2 (Innovative Medicines Initiative – Iniţiativa privind Medicamentele Inovatoare), ce le oferă statelor europene cadrul necesar pentru a sprijini colaborarea între oamenii de ştiinţă, autorităţi de reglementare, HTA, pacienţi şi furnizori de servicii de sănătate. Astfel, IMI2 va asigura transpunerea cercetărilor în soluţii ce pot fi implementate pentru a aborda provocările actuale ale sistemului sanitar – soluţii care nu se concentrează doar pe dezvoltarea de noi medicamente, ci care oferă și un pachet

de sănătate holistic, personalizat, care îi ajută pe oameni să se menţină sănătoşi şi productivi pe tot parcursul vieţii.Funcţionarea sistemului trebuie să fi e însă una performantă, iar pentru aceasta trebuie să ne asigurăm că avem personal sufi cient şi califi cat. De aceea, trebuie să se ofere un sistem de remunerare mai motivant, să se încurajeze migraţia cadrelor medicale către zonele mai retrase şi defavorizate, să se reformeze programul de rezidenţiat şi să se îmbunătăţească condiţiile de practică în unităţile spitaliceşti. În rezumat, aceasta înseamnă valorifi carea şi dezvoltarea personalului medical profesionist.4) Prevenţia - o putem îmbunătăţi prin colectarea de date privind sănătatea, pentru a înţelege mai bine realităţile şi pentru a propune acţiuni adecvate. Prevenţia este esenţială pentru a reduce incidenţa bolilor şi pentru aceasta trebuie să identifi căm priorităţile în materie de sănătate publică. Astfel, trebuie luate măsuri pentru sprijinirea programelor de prevenţie, încurajarea cercetărilor ştiinţifi ce fi nanţate din fonduri publice, dezvoltarea de programe efi ciente de management al bolilor, elaborarea de programe pentru pacienţi şi programe de imunizare.Toată această strategie trebuie defi nită cu ajutorul industriei farmaceutice şi al tuturor factorilor de interes relevanţi, iar acesta este motivul pentru care consider că un parteneriat clar şi transparent este crucial.

Cum poate un pacient român să își permită tratamente inovatoare și efi ciente, comparativ cu alte țări europene? În acest moment, posibilităţile sunt limitate. Sistemul de Sănătate din România este printre cele mai slab fi nanţate din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, mult-discutata listă a medicamentelor compensate încă nu a fost aprobată. În ultimii şase ani, românii nu au avut acces la majoritatea tratamentelor noi. Au fost, de asemenea, probleme cu accesibilitatea şi disponibilitatea tratamentelor existente. Autorităţile ar trebui să încurajeze o utilizare mai adecvată a medicamentelor, ceea ce înseamnă impunerea unor preţuri sustenabile pentru sistem, dar şi pentru pacienţi (coplată; în prezent, România are un nivel ridicat de cheltuieli „din buzunar”), încurajarea utilizării genericelor şi a prescripţiei electronice. Accesibilitatea medicamentelor din punctul de vedere al preţurilor este esenţială pentru complianţa la tratament, iar aceasta este esenţială pentru efi cientizarea costurilor sistemului. De aceea, trebuie să valorifi căm toate modalităţile de încurajare a unei utilizări adecvate a medicamentelor. Trebuie să recunoaştem, de asemenea, că disparitățile de preţuri din UE reprezintă un risc pentru disponibilitatea unor tratamente pentru pacienţii români.Situaţia este foarte presantă, astfel că trebuie să luăm măsuri imediate pentru a îmbunătăţi accesul la tratamente şi inovaţie şi pentru a reduce inegalităţile. Sănătatea este un drept fundamental, aşa cum este educaţia sau siguranţa. România trebuie să obţină resursele necesare pentru a se asigura că sănătatea nu este rezervată doar unei elite.

Companiile farmaceutice sunt actori importanți în ceea ce privește oferirea de locuri de muncă și investițiile în cercetare și dezvoltare. Aveți date în acest sens? Chiar şi în perioada crizei fi nanciare, locurile de muncă în sectorul farmaceutic au rezistat mai bine decât în alte industrii. Industria farmaceutică atrage oameni specializaţi, bine pregătiţi, investeşte în formarea şi califi carea lor, iar benefi ciile pentru starea sistemului naţional de sănătate sunt cu adevărat impresionante.Industria farmaceutică creează locuri de muncă care generează o valoare mai mare decât alte industrii. Sectorul nostru depăşeşte alte industrii majore la două criterii-cheie: valoarea adăugată pe angajat şi cifra de afaceri generată pe angajat, ceea ce se traduce în dezvoltare pe termen lung pentru ţară.Locurile de muncă oferite de acest sector sunt de înaltă calitate, având în vedere proporţia ridicată de locuri de muncă în cercetare şi dezvoltare. În ceea ce priveşte cifra de afaceri şi valoarea adăugată per angajat, companiile farma generează cele mai mari cifre. Calitatea locurilor de muncă este refl ectată de salariile peste medie şi de contribuţiile sociale aferente mai ridicate.

Dacă ne referim la Sanofi - avem peste 700 de angajaţi în România (cumulat, zona industrială și comercială) şi investim resurse semnifi cative pentru dezvoltarea lor profesională continuă, pentru formare şi specializare. Sanofi a investit în unitatea sa de producţie foarte modernă din Bucureşti aproximativ 12 milioane de euro în perioada 2009-2012 și intenționăm să ne menținem un nivel de investiții consistent și în anii următori. 83% din întreaga noastră ofertă de generice este produsă local. Mai mult, începând cu 2011, am redemarat activitatea de export, generând valoare suplimentară pentru România. În prezent, exportăm 24 de produse în 15 ţări, iar până la fi nalul anului intenţionăm să atingem un nivel al exporturilor de 25% din producţia locală totală.

Care sunt planurile Sanofi în următorii 5 ani în România? Aveți campanii de prevenire sau alte campanii informative și educaționale pentru pacienții români?Din cauza mediului imprevizibil, nu putem face planuri realiste pe termen lung. Intenţia noastră este să ne consolidăm poziţia în România şi să ne aducem în continuare o contribuţie importantă la creşterea accesului cât mai multor pacienţi români la tratamentele potrivite, iniţiate la momentul potrivit şi continuate atâta timp cât este necesar. Contăm pe cei cinci piloni de creştere pentru dezvoltarea viitoare: Diabet, Generice, OTC, Vaccinuri şi Boli Rare.În plus, credem cu adevărat că o medicină mult mai preventivă şi, prin urmare, mult mai predictivă este vitală pentru menţinerea calităţii vieţii cât mai mult posibil, cu costuri cât mai reduse. Astfel, vom continua şi chiar ne vom intensifi ca demersurile în cadrul campaniilor de educare şi prevenire. l Raluca Boboc

Singura modalitate efi cientă este de a conveni asupra unei abordări holistice, care să facă față în mod inteligent tuturor provocărilor într-un singur cadru unitar. Pacienţii trebuie să fi e în centrul tuturor preocupărilor, iar în România aceştia trebuie să aibă dreptul de a avea acces la Sănătate la fel de mult ca pacienţii din alte ţări europene.

Pentru a defi ni o strategie clară, industria trebuie să se angajeze într-o colaborare transparentă și activă cu Guvernul României, pentru a atinge obiectivele pe termen scurt de sustenabilitate a Sistemului de Sănătate, predictibilitate pentru mediul de afaceri și viziune pe termen lung.

CUM POT COMPANIILE FARMACEUTICE SĂ COLABOREZECU MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI CU GUVERNUL, ÎN GENERAL,PENTRU A ABORDA PROBLEMELE DE SĂNĂTATE?


consolidarea bugetului global.

ATI mari erau veritabile găuri negre, din punct de vedere fi nanciar. În plus, discrepanța între îngrijirile din prespital și din spital risca să compromită impactul îngrijirilor prespi-tal. De aceea am implementat, cu avizul ministerului, acest proiect, inițial în 54 de spitale din România, ceea ce a dus la schimbarea majoră a actului medical în marile secții ATI. Programul a permis introducerea celor mai noi tehnici, a medicației adecvate, a eliminat posibilitatea ca aparținătorii să cumpere diverse medicamente sau materiale sanitare. Suntem, în continuare, în curs de implementa-re a unui pachet de programe care să acopere ari-ile majore de asistență intraspitalicească. Astfel, anul trecut s-a introdus programul pentru infarc-tul miocardic acut, care fi nanțează stenturile, iar anul acesta vom introduce programul pentru accidentul vas-cular cerebral, care va asigura fi nanțare pentru medica-mentele trombolitice, programul de traumă care asigură fi nanțarea materialului de osteosinteză la pacienții cu politraumatisme, respectiv programul de moarte subită care fi nanțează pacemakere și defi brilatoare implantabile pentru pacienți cu aritmii potențial maligne. Aș adăuga programul de neuroradiologie intervențională, program destinat intervențiilor de embolizare a unor anevrisme, de tromboliză in situ a accidentelor vasculare ischemice. Este un pachet de programe foarte important, de mana-gement integrat al marilor urgențe, care va reuși să con-tureze un proiect major pentru sănătatea românească.

Care sunt prioritățile ministerului?Legea sănătății, care, după ce a fost subiectul unei ordonanțe de guvern, este subiectul unui proiect de lege, de schimbare. Am reluat procesul pentru a reuși un proiect de lege care să împace doleanțele tuturor actorilor implicați în actul medical. Trebuie să defi nim pachetul de bază și să aco-perim zone neacoperite în acest moment și ab-solut necesare. Pot să vă dau un exemplu: În pachetele de servicii de recuperare nu sunt incluse servi-cii pentru recuperarea precoce a pacienților postcritici, care au avut o patologie foarte serioasă și pentru care recupera-rea este esențială pentru prognosticul fi nal, dar avem struc-

De ce există falia aceasta între politic și corpul medical? Este acesta motivul pentru care reforma la noi este un permanent eșec? Unul dintre motivele eșecului poate fi și faptul că aceia care decideau nu aveau legătură directă cu domeniul. Ministrul are studii medicale. Acest fapt consider că face diferența. Dorim să avem un dialog deschis care să fi e principala sursă de idei pentru schimbare. Pentru că nu conducerea unui minister are soluțiile, rolul său este să fi e deschisă la dialog cu profesioniștii din sistem fără a ignora, desigur, ceilalți parteneri sociali.

Care sunt proiectele pe care le aveți în vedere în acest mandat?Un proiect de sufl et pentru mine este fi -nalizarea sistemului național de mana-gement integrat al marilor urgențe. Ori-ce sistem național, oricât de sărac ar fi , trebuie să dea prioritate rezolvării cazu-rilor care se afl ă între viață și moarte și, în România, s-au făcut pași importanți în sistemul de urgență prespitalicesc. Dar managementul urgențelor nu se termină la nivelul UPU, el continuă în spital și trebuie să avem în vedere realizarea acestui sistem integrat. La insistența Societății Române de ATI, s-a aprobat și a demarat anul trecut programul de fi nanțare a cazurilor grave din terapie intensivă. S-a pornit de la faptul că sistemul de decontare a serviciilor de către CNAS, sistemul DRG, nu acoperă adecvat costurile reale ale pacienților grav, foarte mari, astfel că erau probleme de îngrijire ne-adecvată a acestor pacienți, iar secțiile

turi adecvate de îngrijire în România. Acești pacienți care au fost în comă, șocuri traumatice au traheostmă, nu se pot alimenta, au sonde vezicale, sunt pe oxigen etc., deși au trecut de faza acută, nu sunt preluați de niciun servi-ciu. Ei blochează paturile de bolnavi în fază acută, cresc foarte mult costurile de îngrijire și au un prognostic rezer-vat, pentru că, în câteva luni, devin atrofi ați, anchilozați, cu șanse tot mai mici de a fi recuperați. Recuperarea lor adecvată duce la rezultate incom-parabil mai bune, medical și social. Cauza este nedecontarea serviciilor de recuperare la nivelul CNAS. Lucrăm la pachetul de servicii de recuperare pre-coce a pacienților postcritic, indiferent de patologia în care se încadrează.Îngrijirile la domiciliu sunt oferite la un nivel minimal. Avem în vedere asigurarea unor pachete de servicii de ventilație la domiciliu cu dispozitive facile, simple, utile pentru pacienții respiratori cronici, cu afecțiuni neuro-musculare, apnee în somn, astfel încât să prevenim internările repetate. S-ar completa ceea ce este deja acoperit - concentratoarele de oxigen la domiciliu.

Care este opinia dumneavoastră în ceea ce privește lista de medicamente compensate?După ani în care nu s-a făcut o ne-cesară adaptare a acestei liste com-pensate, s-a ajuns ca, deodată, să se lanseze o listă foarte mare, exce-dentară, care înseamnă o provocare bugetară serioasă. Nu este un mod fi resc de a aborda această problemă. Sigur că vechea conducere a lă-sat această bombă, pur și simplu, clamând acum și acuzând lip-sa de responsabilitate, deși știe

de Sănătate – realitate sau utopie?realitate sau utopie?al urgențelor din Sistemul

Managementul integrat

În ultimii ani s-a creat senzația că încercările de reformă s-au făcut cu spatele către profesioniști și pacienți. Această abordare în care medicii sunt ignorați nu poate să ducă la rezultate viabile, chiar dacă ea pare asamblată într-un mod aparent logic, lipsește fi rul care să o lege de realitate.


Interviu cu prof. univ. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat, Ministerul Sănătății

consolidarea bugetului global.altă sursă care poate contribui laaltă sursă care poate contribui lapentru asigurările de sănătate, opentru asigurările de sănătate, o

trebuie să deschidă, în sfârșit, caleatrebuie să deschidă, în sfârșit, caleaCrearea pachetelor de servicii



foarte bine ce provocare reprezintă această sarcină. Ministerul face eforturi foarte serioase pentru a depăși aceas-tă situație de criză și a merge pe ideea ca lista să rămână, să nu fi e redusă în mod semnifi cativ. Eu sunt convins că se va ajunge la o soluție în dialog cu partenerii noștri, cu compa-niile de medicamente, care oricum sunt puse într-un soi de pat al lui Procust, își doresc acest lucru, dar dacă prețul este creșterea taxei de clawback, este o acțiune cumva sinucigașă.

Unul dintre motivele invocate pentru justifi carea eșecului reformelor în Sănătate este lipsa fi nanțărilor. Cum vedeți rezolvarea acestui aspect? Într-adevăr, România stă foarte rău la acest capitol. Trebuie spus că țările europene estice dau foarte mult țărilor vestice bogate, la acest moment, prin forța de personal califi cat gratuit pe care o primesc. Cred că Europa are obligația să reacționeze, nu prin plata per capita pentru medicii care pleacă, ci prin im-plementarea unor proiecte mai ample în privința infra-structurii sistemului sanitar. S-au făcut demersuri pen-tru convingerea forurilor europene de această realitate și obligație, pentru că avem argumente în acest sens.Consolidarea medicinii primare, a măsurilor de prevenție va scădea presiunea nejustifi cată asupra sectorului spitalicesc.

Se pot implica inclusiv societățile profesionale care pot sprijini programe de prevenție, screening? Una dintre soluțiile depășirii difi cultăților este utilizarea ex-pertizei comisiilor de specialitate care oferă suport pentru realizarea unor programe. Dau un exemplu de ce s-a făcut în specialitatea mea, ATI. S-a făcut o lege care pune pe baze moderne, europene, funcționale, serviciile ATI, de la criterii arhitectonice la criterii de dotare, criterii de admisie, normarea muncii. S-a început un proces de racordare a învățământului la standarde europene, examen și curiculă. S-a creat un pro-gram de dotare și fi nanțare. Sunt programe dezvoltate de minister și create de comisia de anestezie terapie intensivă.Implicarea comisiilor poate oferi soluții. Dacă vom ac-cepta aceste programe, șansele de a le implementa sunt maxime. Pericolul anulării lor odată cu prea dese-le schimbări de la MS scad, pentru că ele nu trebuie să fi e atașate de o conducere sau alta a ministerului .

Vorbind despre asistența medicală a copiilor (medicina școlară, asistența stomatologică, puericultura) și a celor din mediul rural, defavorizați și uitați de politicile sănătății din ultimii ani, ce planuri v-ați propus în această privință?Suntem în posesia unor propuneri pentru a include în noul pachet legislativ toate aspectele legate de medicina școlară, de la medicina generală la stomatologie, este un lucru ab-solut necesar. O mare problemă este asistența medicală în mediul rural. Există medici absolvenți care nu au drep-tul de a practica medicina decât cu competențe limitate,

dacă nu reușesc la rezidențiat. Ei ar putea lucra în mediul rural sub co-ordonarea unui medic de familie.

De ce nu ne gândim la medicii rezidenți pentru soluționarea acestor defi ciențe? Reglementările actuale permit desfășurarea activității doar în spitalele universitare, acreditate, până în ultima zi din rezidențiat. Există însă un defi cit enorm de medici. Este important ca medicilor rezidenți să li se ofere mai multă libertate de a-si exercita profe-sia, eventual și în alte unități medicale, cu gărzi plătite în toți anii, nu numai din anul al treilea. În toată lumea ci-vilizată medicii rezidenți țin spitalele, gărzile, li se permite să lucreze și li se pasează mai multă responsabilitate, aceasta fi ind o cale de a se maturiza profesional. l Dr. Cornelia Scărlătescu

într-o mare parte, pentru ele.într-o mare parte, pentru ele.Europa le ignoră, deși este responsabilă,Europa le ignoră, deși este responsabilă,serie de provocări pe care, din păcate,serie de provocări pe care, din păcate,

este scăzut din cauza migrației, oeste scăzut din cauza migrației, oalocat Sănătății, numărul de medicialocat Sănătății, numărul de mediciAvem un procent foarte mic din PIB


Așa cum se știe, noul pachet de ser-vicii de sănătate este axat pe o concepție nouă, ce pune accentul pe medicina pre-ventivă. Iată de ce, din această perspec-tivă, consider că ar fi benefi că o regândi-re a medicinii școlare, respectiv a locului și rolului pe care cabinetele medicale din cadrul școlilor trebuie să-l ocupe în ca-drul programului mai larg, național, de prevenție.

Din păcate, prin ordonanță de urgență, medicina școlară a fost tre-cută în subordinea autorităților loca-le și, drept urmare, la ora actuală ne confruntăm cu o situație alarmantă: în foarte multe unități de învățământ cabinetele medicale au fost desfi ințate, fi e din lipsa fondurilor, fi e – acolo unde acestea există și sunt dotate corespun-zător – ele nu pot funcționa din cauza blocării posturilor.

Cu alte cuvinte, medicina școlară, care ar trebui să asigure monitorizarea bolilor la copii, dar îndeosebi prevenția, este profund afectată prin închiderea cabinetelor medicale școlare.

În ceea ce privește domeniul stoma-tologic, putem afi rma că la acest capi-tol stăm cel mai slab, pentru că medicii stomatologi aproape că au dispărut din instituțiile de învățământ.

Iată de ce consider că este necesară reînfi ințarea și reutilarea corespunză-

toare, după caz, a cabinetelor stomatologice școlare, astfel încât acestea să ofere copiilor asistență medicală preventivă, curativă și de urgență.

În aceste cabinete de specialitate se pot aplica măsuri de igienă orodentară de profi laxie a cariilor dentare, se pot efectua examinări periodice ale aparatului orodentar și ale parodonțiului în vederea depistării semnelor clinice ale unei îmbolnăviri cronice și pot fi stabilite diagnostice și tratamente adecvate pentru cariile dentare.

Incidența crescută a cariilor la copiii cu vârste cuprin-se între 5 și 13 ani este menționată și într-un studiu recent efectuat în șapte orașe din țară, din care rezultă că 75 la sută dintre aceștia prezentau carii netratate sau dinți extrași din această cauză, în timp ce 4 din 10 copii cu vârsta de 13 ani aveau deja carii neglijate pe dinții defi nitivi.

Este un bilanț îngrijorător, ținând seama de faptul că ținta Organizației Mondiale a Sănătății este ca, în anul 2025, doar 10% dintre copii să prezinte carii.

Toate aceste date și, nu în ultimul rând, faptul că până și tinerii cu vârste între 20 și 30 de ani prezintă serioase probleme dentare conduc la o singură concluzie: prevenția și monitorizarea stării de sănătate dentară a copiilor trebuie să se realizeze prin intermediul cabinetelor stomatologice funcționale în cadrul unităților școlare.

Ca o concluzie, nu poate fi ignorat faptul că leziunile cari-oase și anomaliile dento-maxilare constituie o problemă ma-joră de sănătate publică, ce nu poate fi rezolvată într-un alt mod decât cel prezentat.

Toate aceste argumente trebuie să constituie și pentru autoritățile locale un semnal de alarmă și, totodată, un factor determinant în găsirea unor soluții pragmatice, menite să aju-te la reînfi ințarea cabinetelor de specialitate stomatologice în cadrul unităților școlare. l

în şcoli – important factor în prevenţieîn şcoli – important factor în prevenţieAsistența medicală stomatologică

„Sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, mintea și spiritul, ci și perspectiva unui om.” Această afirmație aparține unui cunoscut medic american contemporan, dr. James H. West. Consider, la rândul meu, că medicina școlară ar trebui gândită tocmai în perspectiva asigurării unei stări de sănătate corespunzătoare pentru generațiile viitoare.

ROMÂNIA DEȚINE UN RECORD TRIST: ESTE SINGURA ȚARĂ DIN EUROPA ÎN CARE COPIII NU BENEFICIAZĂ DE ASISTENȚĂ STOMATOLOGICĂ GRATUITĂ SAU COMPENSATĂ PARȚIAL, INCLUSIV PENTRU PROFILAXIE.

aprilie 2014 25

Dr. Coculescu Elena-ClaudiaMedic primar stomatologie generalăDoctorandă la disciplina Patologie orală – Facultatea de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila” BucureștiConsilier coordonator, Comisia pentru sănătate publică, Senatul României



În calitate de președinte al Societății Române de Microbiologie, organizați Conferința Națională „Actualități în vaccinologie – RoVaccin 2014”. Ce aduce nou evenimentul din acest an?RoVaccin este o conferinţă mutidisciplinară anuală care se adresează mai multor categorii profesionale (microbiologi, epidemiologi, medici pediatri, infecţionişti, medici de familie). Abordarea noastră nu este exclusiv știinţifi că, ci atingem multe domenii și oferim soluții programelor naționale de imunizări. De altfel, rezultatele programelor de vaccinare, nu numai în România, dar şi la nivel global, sunt remarcabile. Boli mortale precum variola au fost eradicate. Poliomielita este sporadică astăzi. În ultima vreme s-au dezvoltat vaccinuri care previn infecţii generatoare ale unor complicaţii oncologice. S-a dovedit că vaccinul împotriva infecţiei cu HPV contribuie la scăderea numărului de pacienţi cu cancer de col uterin.

Ce factori apreciați că au determinat scăderea interesului populației pentru vaccinare?Multe dintre bolile transmisibile au dispărut ca urmare a vaccinării, lucru care face ca teama legată de aceste boli să scadă. Totuşi, vaccinarea este o metodă profi lactică nu numai în cadrul programelor de imunizări. Imunizarea antigripală, care se face sezonier, previne 60-70% dintre îmbolnăviri, iar persoanele care, spre exemplu, s-au îmbolnăvit în acest an de gripă şi, din nefericire, au decedat, nu fuseseră vaccinate. Acestea sunt indicii clare că vaccinarea este benefi că.

Există o statistică precisă care să ne ofere informații în legătură cu pacienții care suferă de boli cu transmitere sexuală? Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor cu Transmisii Virale are o astfel de statistică, dar probabil că, cel puţin infecţia gonococică, este mult subraportată pentru că, în România, numărul de cazuri de gonoree este chiar inferior celui de sifi lis, iar statisticile internaţionale demonstrează exact contrariul. Subraportarea poate fi cauzată de motive ce ţin de confi denţialitate, de lipsă de informare. De asemenea, fi ind tratate empiric, multe dintre aceste infecţii ajung să nu fi e raportate. E important să putem identifi ca toate persoanele cu potenţial de a fi infectate, pentru a primi tratament, mai ales că tratamentul este gratuit. Controlul infecţiilor cu transmitere sexuală se poate face, pe de o parte, prin campanii de informare şi promovare a sănătăţii, dar pe de altă parte se face şi printr-un sistem de sănătate publică efi cient, care să poată să identifi ce cazurile şi să poată să ia măsurile specifi ce pentru limitarea transmiterii acestor boli.

Potrivit statisticilor, în jur de două milioane de români sunt infectați cu virusul hepatitic C. Ce măsuri trebuie luate la nivel de autorități, în acest sens?Afecţiunea trebuie tratată atunci când este identifi cată şi atunci când pacientul este eligibil pentru tratament. Totuși, hepatita C benefi ciază de măsuri de sănătate publică pentru controlul răspândirii ei. Controlul produselor din sânge şi al hemoderivatelor, faptul că se utilizează echipamente de unică folosinţă în toate unităţile sanitare, toate acestea previn răspândirea infecţiei. Hepatita C este o infecţie insidioasă, nu produce tulburări majore, de multe ori pacientul nu ştie că este infectat şi starea de sănătate este aparent bună. Sigur că, odată diagnosticat, el trebuie monitorizat şi tratat cu medicaţia antivirală. Ştiu că există o intenție de realizare a unui registru naţional pentru pacienţii cu hepatită C. Probabil că se va realiza, dar nu contează doar realizarea în sine, ci şi modul în care se stabileşte protocolul prin care pacienţii sunt monitorizaţi şi trataţi.

Au pacienții cu hepatită C acces la medicamentele de care au nevoie?În momentul de faţă, nu mai există liste de aşteptare pentru medicaţia clasică. Va trebui găsită o soluţie pentru ca pacienţii români să benefi cieze de moleculele noi care au fost descoperite în ultimii şase ani, de când lista de medicamente compensate şi gratuite nu s-a actualizat.

În ce măsură avem capacitatea de a produce vaccinuri antigripale viabile? Disputa din ultima perioadă, legată de Institutul Cantacuzino, a suscitat mult interesul opiniei publice. Putem avea încredere în vaccinurile produse în România?Institutul Cantacuzino poate produce acest vaccin, aşa cum a făcut-o timp de mulţi ani, dar într-un viitor nu foarte îndepărtat trebuie găsită o soluţie aşa încât vaccinul să fi e nu numai de bună calitate, ci și să fi e produs şi într-o cantitate sufi cient de mare, astfel încât să fi e competitiv şi să aducă venituri corespunzătoare. Strategia de sănătate ar trebui să includă această soluţie. Probabil că avem nevoie și de o mai bună organizare internă.

În urmă cu câțiva ani, ați elaborat strategia României în domeniul infecțiilor cu transmitere sexuală, strategie de care ulterior nu s-a mai ținut cont. Cum va fi aceasta prezentă în noua strategie de sănătate?Bolile cu transmitere sexuală nu se referă doar la sifi lis sau gonoree, ci și la uretritele non-gonococice, hepatita B, infecţia HIV. Unele dintre ele constituie subiectul unor programe prioritare. Infecţia cu HIV face subiectul unor programe de imunizare, infecţia cu virusul hepatitic B, dar şi celelalte boli menţionate constituie o preocupare a ministerului. Diagnosticul şi tratamentul acestor afecţiuni, indiferent dacă pacienţii sunt asiguraţi sau nu, sunt suportate de către minister. Important este să găsim şi mecanismele prin care aceste boli să fi e declarate, să fi e tratate şi să existe o politică prin care să fi e prevenită această răspândire.

Potrivit ultimului raport OMS, România se afl ă pe primul loc în Uniunea Europeană, din punctul de vedere al incidenței tuberculozei. Ce poate face România în acest sens?Din păcate, ne afl ăm pe primul loc, dar am înregistrat o descreştere semnifi cativă a numărului de cazuri de tuberculoză. Dacă acum zece ani aveam peste 30.000 de cazuri noi în fi ecare an, în acest moment avem în jur de 20.000 de noi cazuri anual. Incidenţa era, înainte, în jur de 120 – 125 de cazuri la %ooo locuitori. Acum întâlnim sub 80 de cazuri la %ooo locuitori. Totodată, benefi ciem de un program, în momentul de faţă, fi nanţat de Guvernul Norvegiei, prin care România a primit un

grant de circa 10 milioane de euro pentru fi nanţarea unor acţiuni prioritare în cazul tuberculozei. Suntem inclusiv eligibili pentru încă o rundă de aplicaţie la fonduri nerambursabile, furnizate de Fondul Global pentru HIV, SIDA, tuberculoză şi malarie, de asemenea cu fonduri importante. Nu contează, însă, numai resursele externe, trebuie să fi m conştienţi că tuberculoza este una dintre principalele probleme de sănătate publică în ceea ce priveşte bolile transmisibile, mai ales că acum au apărut şi

cazurile de tuberculoză multidrog-rezistentă sau cu rezistenţă extinsă, la care tratamentul, dincolo de faptul că durează foarte mult (depăşeşte un an), este greu de suportat de pacient, iar consecinţele sunt foarte serioase. În România nu sunt foarte mulţi pacienţi care au acest tip de tuberculoză, dar ei constituie o preocupare atât pentru autorităţile naţionale de profi l, cât şi la nivelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi al Uniunii Europene. l (Cristina Bobe)

Vaccinul împotriva indiferențeiInterviu cu conf. dr. Alexandru Rafi la,

președinte al Societății Române de Microbiologie, consilier personal al ministrului sănătății

În România, am încetat să mai fim bolnavi, am ajuns să trăim cu boala într-un concubinaj oficializat și întreținut, ani la rând, de indiferența politică. Ultimii ani, în schimb, ne aduc vești mai bune și dovada că România este capabilă să producă nu doar vaccinuri antigripale viabile, dar și vaccinuri împotriva indiferenței oamenilor politici. Conf. dr. Alexandru Rafila realizează, în rândurile ce urmează, o sinteză a celor mai importante realizări în domeniul vaccinologiei și al sănătății publice din România.

Pentru acest tip de tuberculoză avem o serie întreagă de medicamente (de linia a doua), obținute de către România printr-un aranjament cu Organizația Mondială a Sănătăţii, prin care primim medicamentele preferenţial. La nivel internaţional, există un comitet (Green Light Committee) care aprobă furnizarea lor. De asemenea, toţi aceşti pacienţi benefi ciază de gratuitate pentru diagnostic şi tratament, indiferent de statutul lor de asigurat sau neasigurat. Din câte ştiu, în România există o intenţie foarte serioasă de a asigura locaţii pentru tratarea acestor pacienţi. În prezent, există doar două astfel de amplasamente (în Bucureşti şi în judeţul Neamţ, la Bisericani), realizate cu bani de la Fondul Global.

CE MĂSURI SUNT LUATE, ÎN MOMENTUL DE FAȚĂ, PENTRU PACIENȚII CU TUBERCULOZĂ MULTIDROG-REZISTENTĂ?

În momentul de faţă,benefi ciem de un program

fi nanţat de Guvernul Norvegiei, prin care România a primit

un grant de circa 10 milioane de euro pentru fi nanţarea unor acţiuni prioritare în

cazul tuberculozei. Suntem inclusiv eligibili pentru încă o rundă de aplicaţie la fonduri

nerambursabile, furnizate de Fondul Global pentru HIV, SIDA, tuberculoză şi malarie,

de asemenea cu fonduri importante.

www.politicidesanatate.ropentru a primi tratament, mai ales că tratamentul este gratuit.pentru a primi tratament, mai ales că tratamentul este gratuit.să putem identifi ca toate persoanele cu potenţial de a fi infectate,să putem identifi ca toate persoanele cu potenţial de a fi infectate,

empiric, multe dintre aceste infecţii ajung să nu fi e raportate. E importantempiric, multe dintre aceste infecţii ajung să nu fi e raportate. E importantconfi denţialitate, de lipsă de informare. De asemenea, fi ind tratateconfi denţialitate, de lipsă de informare. De asemenea, fi ind tratate

Subraportarea, în cazul HIV, poate fi cauzată de motive ce ţin de



În baza experienței pe care o aveți, care sunt motivele întârzierii implementării reformei sănătații în România? Care ar fi primele trei măsuri de realizat? Barbu Delavrancea, părintele Apusului de Soare plin de vervă acum 100 de ani, în Parlament, vorbind tot des-pre reformă, îl parafraza pe Schiller spunând:“Torţa sfântă a reformei nu trebuie lăsată pe mâna orbului, căci, în mişcarea lui neputincioasă şi nevinovată, poate transforma totul în scrum”. Reforma este permanentă, indusă în principal de resursele fi nanciare care stau la baza constituirii sistemului și, în paralel, de oameni, de cei care aplică legislația. Eu văd reforma ca pe un proces continuu. Întotdeauna, actorii sunt nemulțumiți de sistem, mai ales de sistemul medical, cel mai cuprinzător.Principala obligație a statului este să mențină un sis-tem performant public, să ofere fi ecărui cetățean posibilitatea de a accesa serviciile medicale. Ca să reușească, o reformă trebuie să izoleze anumite priorități, două-trei, legate de nevoile reale, nu să aibă o abordare glo-bală, pentru că mijloacele de fi nanțare la îndemână sunt limitate, depind de puterea statului. Noi avem 6% din PIB, evident nu ne comparăm cu statele care au 15% din PIB-uri mult mai mari. În al doilea rând, contează cum sunt uti-lizate aceste fonduri din sănătate. Sunt utilizate corect? Și aici intră în discuție managementul. Sunt folosite în favoarea cetățeanului sau, mângâind niște orgo-lii, în favoarea unor anumiți oameni?

Aveți experiență în ambele perioade, anterioară și cea de după ‘89. Cum le percepeți din punctul de vedere al controlului, al efi cienței în organizarea și reformarea sistemului de sănătate? Ce măsuri considerați că se impun astăzi?Mai mult control exista înainte de ´90. Efi ciența, însă, este tributară platformelor tehnologice și educației, instrucției celui care practică medicina.S-a trecut de la un sistem unic la unul combinat (public-privat) și se luptă pen-tru întărirea celui privat. Și aici trebuie o anumită limită, este obligatoriu să primeze sistemul public în România.

Reforma trebuie să plece de la necesitățile comunității pe care o deservește, sistemul privat nu trebuie dezvoltat în defavoarea celui public. Dacă dezvolt un spital privat de top într-un domeniu cum ar fi chirurgia cardiacă, nesocotesc necesarul pentru o foarte mare parte a populației care nu are resursele să se adreseze acestui spital și practic nu are șansa la viață; și atunci, eu, ca guvernant, minis-tru al Sănătății, înainte de a porni o discuție despre un balon strălucitor, care înseamnă îngrijiri private, fond de asigurări private, ar trebui să fi u sigur că un balon mai mare și mai puțin vocal, reprezentat de sistemul public, este bine structurat.

Liberalii merg pe ideea unei privatizări care sa aibă competență, să ofere resurse mai mari practicianului și pa-cientului. Eu cred că atunci când oamenii au votat USL s-au gândit că PSD, ca partid majoritar, de stân-ga, își va lua obligația să rezolve problema celor mulți. Conducerea ministerului nu ar trebui orientată către un anumit partid politic, ci către populație, indiferent ce zonă politică acoperă sistemul medical.

În al treilea rând, trebuie să ne punem problema cine ar tre-bui să fi e managerul, care ar trebui să fi e portretul său robot. După mine, mai ales în domeniul acesta, managerul trebuie sa fi e un profesionist medical, nu unul care face 6-8 luni de management, dar el poate fi , în același timp, pompier, pas-tor, avocat. Poate nu este modernă viziunea mea, dar cred că un manager profesionist medical, mai ales dacă are asociată și o educație privind conducerea și utilizarea resurselor, ar fi mai bun. Una dintre pârtiile reformei în domeniul sănătății este recunoașterea acestor capacități și selectarea lor.

La Ministerul Sănătății s-au perindat 24 de miniștri, dintre care cei mai mulți au fost medici. N-au fost profesioniști?După părerea mea, motivul acestor permutații a fost po-litic, ceea ce nu este fericit. În domeniul sănătății aplica-rea strictă a constelațiilor politice nu este întotdeauna benefi că, dar, și dacă se aplică, deoarece este normal ca un guvern să își desemneze reprezentantul politic, trebu-ie să se țină cont de faptul că sănătatea se aplică întregii comunități, tuturor românilor, unei nații, nu numai unui segment de alegători. Fără sănătate, nu putem crea valori.

SE SARE PREA UȘOR DE LA O STRATEGIE LA ALTA, DE LA UN MODEL LA ALTUL.Trebuie avută în vedere asigurarea sănătății pentru populație în întregul ei, nu pentru segmente de populație.

Din perspectiva de medic cu o bogată experiență practică, dar și de director de spital, cum ar trebui făcută reforma spitalelor în România? Trebuie asigurată o condiție favorabilă spitalelor publice, câte unul pe județ, care să absoarbă fonduri pentru retehnologizare, dotare cu echipamente performante și achiziționarea de me-dicamente și materiale sanitare, astfel încât să fi e posibile diag-nosticul și tratamentul corespunzătoare. Sistemul de urgență nu se oprește la UPU, trebuie organizat un management integrat al

urgențelor, care să cuprindă și partea de îngrijire a acestora în spital, deoarece sis-temul de urgență nu se oprește la UPU

De ce există această tergiversare a actualizării și publicării listei de medicamente compensate la noi? Cum credeți că ar trebui rezolvată pentru ca pacienții să benefi cieze de noile tratamente disponibile la nivel european?Este nevoie de medicamente compensate. Este nevoie pentru anumite categorii de oameni chiar gratuitatea. Aș merge de la gratuitate la o compensare diferențiată în funcție de resurse. Dar este important și ce oferim compensat, medicamente mai puțin performante, unele inefi ciente sau molecu-le de primă mână, inovative, mai scumpe? Amânarea nejustifi cată de ani buni s-a datorat și unor interese de grup,

a existat lobby, corupție, de ce să nu recunoaștem, s-a impus trecerea pe listă a unor medicamente prin acte de corupție.

Sunteți profesor universitar. Care sunt problemele învățământului universitar românesc? Învățământul românesc are o tradiție foarte bună și serioasă care trebuie continuată. Curriculele trebuie adaptate mai rapid, în funcție de progresul tehnologic și medical, în general. Ar fi nece-sară pentru universitățile publice o reluare a repartiției în funcție de rezultate, prin contracte de cel puțin trei ani, care să acopere zonele cu defi cit de medici din țară. l (Dr. Cornelia Scărlătescu)

nu unui segment de alegătorinu unui segment de alegătorisă se adreseze unei nații,să se adreseze unei nații,Strategia în sănătate trebuie

Absolvent al Facultății de Medicină și Farmacie din București, dr. Florian Popa parcurge toate treptele în specializarea medicală și în cariera didactică universitară, devine rector al UMF Carol Davila și este membru a numeroase societăți științifice naționale și internaționale, dar cel mai important vis împlinit consideră că este practicarea chirurgiei. Este specializat în chirurgie oncologică la Institutul Oncologic Cluj, de asemenea în chirurgie video-asistată la Strasbourg și deține o specializare efectuată în Canada, în management medical și chirurgical. Numeroase premii și distincții îi încununează activitatea medicală, didactică și politică, însă Profesorul Popa a rămas același om spontan, spiritual, direct, cu vorba ascuțită precum bisturiul care i-a slujit o viață pentru a vindeca pacienții.

Prof. dr. Florian Popa, vicepreședinte Comisia de sănătate publică din Senat

resurse fi nanciare să acceseze aceste servicii. resurse fi nanciare să acceseze aceste servicii. mai înstărit și nu majorității populației care nu aremai înstărit și nu majorității populației care nu are

private, ne adresăm unui segment de populație,private, ne adresăm unui segment de populație,Punând în prim plan medicina privată sau asigurările

efi cientizarea resurselor pentru cei fără resurse. efi cientizarea resurselor pentru cei fără resurse. de viața întregii populații trebuie se se gândească lade viața întregii populații trebuie se se gândească la

Un guvernant, un ministru al Sănătății care răspunde

Consider că amânarea implementării reformelor în sănătate este legată de mult prea repetatele idei de reformă ale fi ecărui

ministru, schimbându-se de la ministru la ministru, care

nu s-au regăsit nici în dorința profesioniștilor din sistem și

nici în necesitățile oamenilor. În fi nal, toți actorii din sistem

au fost nemulțumiți.

Parlamentul României - SENAT

aprilie 2014 31cetățean precum și ce medicamente a primit sau a cumpărat.

Care au fost etapele cele mai importante din cariera Dumneavoastră profesională și cum reușiți să îmbinați activitățile profesionale în atât de multe direcții?Sunt cadru didactic la disciplina Oftalmologie, Universitatea de Medicină și Farmacie Iași, încă din 1991, când am dat examen pentru postul de asistent universitar. Predam oftalmologia studenţilor şi, în acelaşi timp, eram medic rezident (atunci era posibil să dai examen chiar din primul an de rezidențiat). 2007 a fost anul în care am primit titulatura de conferen-ţiar, la două luni după ce am dat examenul pentru postul de director medical la cel mai mare spital din Iași. Co-legii (unii dintre ei mi-au fost profesori) mi-au fost soli-dari şi m-au susţinut chiar şi, în 2012, când am candidat a doua oară pentru a rămâne la conducerea spitalului. În prezent, sunt vicepreşedinte în cadrul Comisiei pentru sănă-tate şi familie. Am candidat la postul de deputat tocmai pentru a îndrepta lucruri sau legi pe care le-am considerat necesare ca medic și ca director. Nu mi-am dorit să fi u un simplu politician, ci un medic care să arate politicului problemele corpului medi-cal. Sunt încă asimilată, în Iași, ca medic și nu ca politician, iar pentru mine acest lucru este o mare mândrie. Sunt încântată că tot mai mulți colegi îmi împărtăşesc părerile lor şi îmi spun ce consider că ar mai trebui schimbat – opiniile vin de la medici, asistente, psihologi. Sunt, încă, foarte multe de schimbat.

În plus, eu nu cred că un medic de familie care are în jur de 3.500-4.000 de pacienți poate să urmărească toată populația de pe lista sa. Eu propun ca statul să plătească absolvenții tineri de medicină, care nu au luat examenul de rezidențiat, pentru a lucra o perioadă cu medicii cu un nu-măr atât de mare de pacienți. Ar fi un multiplu câștig: am păstra medicii în țară, am asigura prevenție și educație me-dicală, am cheltui mai puțin pentru afecțiuni complicate.

Care este opinia Dvs. în privința amânării actualizării și publicării listei de medicamente compensate? Pacienții români sunt printre cei mai defavorizați în privința tratamentelor noi, moderne, există demersuri din partea Comisiei pentru sănătate și familie pentru a accelera acest proces care trenează de ani buni? Am semnalat, încă de anul trecut, că nu s-a mai actuali-zat lista de medicamente de o perioadă nepermis de lungă. Acum, imediat după schimbarea ministrului Sănătății, lista a fost retrasă. Foarte mulți colegi din Comisia pentru să-nătate au semnalat acest aspect, ca și mulți alți parlamen-tari. Dar noi spunem, iar pacienții suferă în continuare. “Chinurile facerii” listei de medicamente compensate au început în primăvara anului 2013, pe când domnul Nico-lăescu declara cu fermitate că aceasta va intra în vigoare la 1 iulie 2013. Numai că, în decursul ultimului an, ter-menele privind apariţia noii liste au fost mereu depăşite. Aşa cum spuneam, iniţial era vorba să intre în vigoare la 1 iulie 2013, termenul-limită s-a extins pentru 1 ianuarie 2014, ca mai apoi să se vehiculeze data de 1 aprilie 2014.Este cunoscut faptul că lista medicamentelor compen-sate pentru anumite afecţiuni sau boli cronice nu a mai fost actualizată de mai bine de cinci ani. În multe state, perioada dintre momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi momentul în care acesta este prescris, în regim compensat de către medici, este una foarte scurtă. De pildă, în Belgia interva-lul este de 392 de zile, în Suedia de 206 zile, iar în Austria, de numai 88 de zile. În România, s-a ajuns la situaţia inac-ceptabilă ca acest interval să dureze peste 2.000 de zile. O altă problemă, în legătură cu medicamentele, este aceea că în România nu se prescriu medicamentele strict după un protocol (ghid) de boală și, de aici, uneori avem polipragma-zie. De asemenea, pacienții nu spun (sau nu știu) medicația folosită și apoi apar interacțiuni care complică afecțiunile.

Se afi rmă foarte des că sănătatea este subfi nanțată în România. Ce ar trebui făcut în acest sens? Suplimentăm fondurile sau gestionăm mai bine resursele?Gestionăm fondurile mai bine. Mai bine avem un CT sau RMN la două spitale mici (este mai ieftin să transporți pacientul cu ambulanța), decât să cumperi două CT-uri sau două RMN-uri. Mai puține laboratoare, dar mai bine utilate – altfel, fondurile se împart inutil. Și, cum spu-neam, sunt necesari mai mulți bani în prevenție.

Care sunt principalele motive ale întârzierii implementării reformei sănătății în România? Reforma sănătăţii este întârziată, în România, pentru că este sectorul în care nu a existat niciodată continuitate. Am avut, cred, cei mai mulți miniştri care nu au continu-at niciodată un program realizat anterior. Fiecare a venit cu alte idei, iar acest lucru a costat sănătatea tuturor. În loc să preluăm un program de sănătate funcțional, un sistem de asigurări de sănătate implementat de ani buni într-o țară europeană, am încercat “să inventăm roata”. Iar acest lucru ne costă, mai ales în lipsa unei legi a sănătății (are mult prea multe modifi cări).

În condițiile în care indicatorii de morbiditate și mortalitate în România sunt printre cei negativi din Europa, spre extreme, cum vedeți creșterea accesului la servicii medicale de calitate pentru bolnavii din România?Problema stă în lipsa educației medicale a populației, în lipsa prevenției adevărate. Ar trebui impuse condiții mult mai stricte: dacă ai o anumită vârstă, trebuie să verifi ci anumiți parame-tri, de exemplu tensiunea arterială, prevenția cance-rului de sân, de prostată, de col uterin ş.a.m.d. Exis-tă riscuri medicale care ar putea fi semnalate.

Sunteți conferențiar la Catedra de oftalmologie a Universității de Medicină și Farmacie Iași. Care sunt problemele cele mai frecvente în domeniul patologiei și asistenței medicale oftalmologice la noi?Sunt medic oftalmolog pediatru și am subliniat de nenumărate ori im-portanţa consultului oftalmologic în primii trei ani de viaţă ai copilului. Părinții, împreună cu medicii de familie, trebuie să conştientizeze un lucru: vederea se formează până la 3 ani și se consolidea-ză până la 5-6 ani. Dacă nu surprindem un copil cu o problemă oftalmologică la timp (cataractă congenitală, vicii de refracție etc.), după 6 ani este prea târziu. Acest copil cu probleme oftalmologice va fi un elev cu probleme de integrare, un adolescent rebel și un adult cu probleme. Din nou, spun că prevenția ar determina o sănătate (oculară) foarte bună, dar și o integrare socială bună. În prezent, este important să realizăm o VEDERE BUNĂ, dar și o CALITATE A VIEȚII BUNĂ. l

politicului, în interesul corpului medical”politicului, în interesul corpului medical”“Vreau să fi u medicul care vorbeşte “Vreau să fi u medicul care vorbeşte

Conf. dr. Camelia Bogdănici:

Conf. dr. Camelia Bogdănici este vicepreședintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, conferențiar la Catedra de oftalmologie a Universității de Medicină și Farmacie din Iași, fost director medical al Spitalului Universitar de Urgență „Sf. Spiridon” din Iași, autoare a numeroase cărți și lucrări de specialitate și membră în board-ul unor prestigioase comisii de specialitate. Un interviu realizat de Dr. Cornelia Scărlătescu.

• integrarea tuturor absolvenţilor de medicină; • alegerea după dexterităţi a specialităţilor medicilor

rezidenți; • salarizarea mai bună a personalului medical; • formarea de echipe multidisciplinare (care să includă

psihologi, psihiatri, asistenţi sociali); • creşterea încrederii şi a respectului populaţiei în corpul

medical.

PRIORITĂȚI PROFESIONALEÎN URMĂTOAREA PERIOADĂ

cetățean precum și ce medicamente a primit sau a cumpărat.oferă posibilitatea de a verifi ca de ce servicii medicale a benefi ciat fi ecareoferă posibilitatea de a verifi ca de ce servicii medicale a benefi ciat fi ecare

în considerare - are sistemul de sănătate complet informatizat, ceea ceîn considerare - are sistemul de sănătate complet informatizat, ceea cecontrolat prin cardul de sănătate. Exemplul Estoniei este demn de luatcontrolat prin cardul de sănătate. Exemplul Estoniei este demn de luat

de populație (în care intră și medicaţia prescrisă), care ar fi simplu dede populație (în care intră și medicaţia prescrisă), care ar fi simplu dede sănătate efi cient și un control riguros al serviciilor de sănătate folositede sănătate efi cient și un control riguros al serviciilor de sănătate folosite

Ar trebui realizată o lege a sănătății funcțională, un sistem de asigurări

MULȚI CRED CĂ SE PRICEP LA MEDICINĂ. DACĂ NU EȘTI ÎN MIJLOCUL ACTULUI MEDICAL, NU POȚI ÎNȚELEGE DECÂT PARȚIAL LUCRURILE. SUNT MULTE IDEI ÎNCETĂȚENITE DESPRE MEDICI ȘI CORPUL MEDICAL ȘI, DE AICI, EXISTĂ O JENĂ DE A ARĂTA CE LUCRURI SE POT ÎNDREPTA.

Parlamentul României - CAMERA DEPUTAȚILOR


POLITICI EUROPENE DE SĂNĂTATE

aprilie 2014 33

“Cancerul nu ține cont de granițe”

Cum a început povestea ECPC și care sunt principalele activități ale organizației?ECPC a fost înfi inţată în anul 2003 cu scopul de a crea o punte de legătură între numeroasele organizaţii de pacienţi bolnavi de cancer, din Europa, o organizaţie-umbrelă care să repre-zinte pacienţii afectaţi de diferitele tipuri de cancer, la nivel european, într-o manieră coerentă şi bine structurată. Povestea a început în urma unei întâlniri ce a avut loc între Kathy Redmond, de la Şcoala Europeană de Oncologie, şi Lynn Faulds Wood, o prezentatoare TV din Marea Brita-nie, care a supravieţuit unei forme avansate de cancer la colon, în anul 2002. Faulds Wood îşi dorea să pună bazele unei reţele pan-europene care să reprezinte pacienţii cu cancer de colon, în timp ce Redmond şi-a manifestat dorinţa de a crea o coaliţie europeană de advocacy care să reprezinte toţi pacienţii cu cancer, indiferent de tipul de cancer de care aceştia suferă. Viziunea mult mai largă a lui Redmond a avut mai mult suc-ces, deschizând calea către lansarea ECPC, în cadrul ECCO 2003 (European CanCer Organization), în Copenhaga.Activând sub deviza “Nimic despre noi, fără noi!”, ECPC reprezintă opiniile, nevoile şi drepturile pacienţilor cu can-cer în cadrul dezbaterilor europene care vizează domeniul sănătăţii şi constituie un forum de dezbatere pentru orga-nizaţiile europene ale pacienţilor cu cancer, unde membrii acestora fac schimb de informaţii şi de bune practici.Una dintre activităţile-cheie ale ECPC, chiar de la înfi inţarea co-aliţiei, constă în organizarea masterclass-ului privind susţinerea

Luna trecută, a fost lansată la Strasbourg, de Parlamentul European, prima Cartă Europeană a Drepturilor Pacienților Bolnavi de Cancer. Evenimentul a avut loc cu ocazia Zilei Internaționale a Luptei Împotriva Cancerului, marcată anual pe 4 februarie. Cum considerați că va îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer și va diminua inegalitățile în accesul la tratament al acestora?Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor Bolnavi cu Cancer va reprezenta un catalizator al schimbării, pacienţii din Eu-ropa dispunând acum de un cadru legal cu ajutorul căruia să înfrunte inegalităţile existente, de care se lovesc zilnic. Se pot observa, deja, efectele politice ale Cartei la nivel naţional.În Irlanda de Nord, colegul meu Prof. Mark Lawler, ECC (Eu-ropean Cancer Concord), a fost invitat să prezinte Carta Eu-ropeană a Drepturilor tuturor grupurilor implicate în lupta împotriva cancerului, din Parlamentul Irlandei de Nord. Kathi Apostolidis, vicepreşedinte ECPC, este acti-vă în cadrul Ministerului Sănătăţii din Grecia. Wendy Yared, preşedintele Asociaţiei Europene a Ligilor care Lup-tă Împotriva Cancerului, a discutat despre Cartă în prezentarea pe care aceasta a susţinut-o în cadrul Conferinţei Europene unde au participat toate grupurile implicate în lupta cu cancerul, “Health in Europe Making it Fairer”, ce a avut loc pe 18 martie, la Bruxelles. Aşadar, Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor Bolnavi de Can-cer este deja recunoscută ca fi ind un pas important făcut înainte, pentru susţinerea drepturilor pacienţilor europeni cu cancer. Accesul la tratament este o componentă importantă a Cartei, iar noi ne angajăm, prin conexiunile noastre la nivel european, să facilităm respectarea acesteia la nivel naţio-nal. Încurajarea diagnosticului precoce şi a accesului echitabil la tratament poate infl uenţa starea pacienţilor şi poate îmbunătăţi calitatea vieţii acestora. Sunt multe lucruri de făcut, însă începu-tul de drum (a trecut doar o lună de la lansare) este promiţător.

Ce ar trebui să facă grupurile de pacienți astfel încât cancerul să devină o prioritate pe agenda politică națională?Cancerul este o ameninţare serioasă în privinţa sănătăţii noas-tre şi are un impact major asupra societăţii ca întreg, asupra familiei, dar şi asupra bolnavului care sufe-ră de această boală. Grupurile de pacienţi trebuie să lucreze împreună cu stakehol-derii în vederea îmbunătăţirii actului me-dical, de la prevenţie până la tratament. Celelalte aspecte nu ar trebui, de aseme-nea, neglijate. Pacienţii cu cancer trebu-ie să fi e integraţi în câmpul muncii, iar acest lucru necesită un efort colectiv care merge dincolo de domeniul sănătăţii. Pacienţii cu cancer pot să ofere infor-maţii de calitate, fi ind direct implicaţi. Împărtăşind propriile experienţe, toa-

pacienţilor cu cancer (Masterclass in Can-cer Patient Advocacy), prima ediţie fi ind organizată chiar de Redmond, la prestigi-osul Institut European de Oncologie din Milano, împreună cu o impresionantă listă de invitaţi speakeri, printre care doamna Borst-Eilers; Umberto Veronesi; Hildrun Sundseth, supravieţuitor în lupta cu cance-rul. Prima ediţie a fost un real succes şi, de atunci, ECPC organizează numeroase mas-terclass-uri, pregătind sute de participanţi. În perioada 20-22 iunie 2014 va avea loc, la București, Adunarea Generală ECPC. Anul 2014 este foarte important pentru ECPC: avem un nou board de conducere şi căutăm noi metode prin care să ne impli-căm activ, mai mult şi mai bine alături de toţi membrii noştri. Câţiva dintre cei mai importanţi stakeholderi din domeniu au confi rmat deja participarea, dintre care reprezentanţi ai Parlamentului Euro-pean, ai Comisiei Europene, reprezentanţi ai Agenţiei Europene a Medicamentu-lui, activişti în lupta pentru susţinerea drepturilor pacienţilor şi nu numai.

te grupurile de pacienţi trebuie să colaboreze cu factorii de decizie pentru a-i ajuta, pe cei din urmă, să înţeleagă mai bine care sunt provocările care vin odată cu această boală şi cum să le răspundă mai bine în benefi ciul pacientului.Mai mult, grupurile care reprezintă pacienţii cu cancer ar trebui să lucreze împreună pentru a realiza şi, apoi, implementa un Plan european de luptă împotriva cancerului, care să asigure dreptul la o minimă îngrijire. În acest context, ECPC încura-jează statele membre şi stakeholderii din fi ecare stat membru UE, prin Parteneriatul European, privind lupta împotriva cancerului (European Partnership against Cancer, EPAAC).

“Cancerul nu ține cont de granițe”. În 2012, statisticile subliniau că, la fi ecare 3 minute, 3 cetățeni europeni pierdeau lupta cu cancerul. Până în 2035 se spune că, la fi ecare 10 secunde, o persoană va muri de cancer. În 28 din 53 de țări, cancerul este cauza principală ce conduce la deces. Cât de uniformă este îngrijirea medicală, în cazul cancerului, în Europa? Îngrijirea medicală nu este aplicată uniform în rândul statelor membre UE. Nivelul disparităţilor este în creş-tere atât în fi ecare stat, cât şi între statele europene. Diferenţe semnifi cative se remarcă în ceea ce priveşte rata supravieţuirii în rândul pacienţilor cu cancer atât în-tre state europene, cât şi la nivel de regiune – din motive ce ţin de status socio-economic, vârsta pacienţilor, accesul la servicii medicale de calitate şi, de asemenea, din cau-za lipsei unui Plan naţional de control al cancerului. În plus, în timp ce testarea genetică este extrem de impor-tantă în reducerea riscurilor în cazul cancerelor care pot fi moştenite, ţări precum România nu au acces public la testa-rea BRCA 1/2. Aceste diferenţe refl ectă disparităţile îngrijo-rătoare în privinţa tratamentului cancerului în Europa. l

ECPC şi rolul ei în lupta pentru respectarea

Interviu cu Prof. Francesco de Lorenzo,

președintele Coaliției Europene a Pacienților cu Cancer (ECPC)

drepturilor pacienţilor cu cancer, în Europa

Doctor în medicină și profesor de biochimie, este o voce puternică în lupta împotriva cancerului. Una dintre puținele persoane care pot prezenta o evaluare avizată referitor la situația pacienților care suferă de cancer în Europa, în calitate de fost cercetător, politician, dar și de pacient, fiind un supraviețuitor al cancerului colorectal. A publicat peste 80 de lucrări în cele mai cunoscute jurnale științifice de biochimie și biologie moleculară pe subiecte legate de cercetarea în cancer, mutații genetice, carcinogeneză și a fost membru atât în Parlamentul Italiei, cât și în Guvern.

Cel mai mare eveniment ECPC al acestui an va fi Adunarea Generală, care va fi organizată în Bucureşti.

în Uniune cu până la 15%, până în 2020.în Uniune cu până la 15%, până în 2020.angajat să reducă rata incidenţei canceruluiangajat să reducă rata incidenţei cancerului

Un exemplu ar putea fi faptul că UE s-aUn exemplu ar putea fi faptul că UE s-apoliticienilor de angajamentele lor politice.politicienilor de angajamentele lor politice.

Grupurile de pacienţi trebuie să le reamintească

Din august 2013, în cadrul ECPC activează românca Mihaela Militaru, care ocupă funcţia de director executiv. Anterior, ea a lucrat, timp de opt ani, în cadrul Parla-mentului European, iar înainte de a veni la Bruxelles a gestionat relaţiile dintre Senatul României şi Parlamentul European, în perioada de preaderare a României. Dacă vă interesează să afl aţi mai multe detalii despre activitatea ECPC sau despre evenimentul care va avea loc în luna iunie, la Bucureşti, o puteţi contacta pe adresa de e-mail: [email protected]

Maria Vasilescu



aprilie 2014 35

sau din străinătate?

PREZENTUL STUDIU DE CAZ EXAMINEAZĂ TIPUL DE INFORMAŢII ACCESATE DE PACIENŢII DIN GERMANIA şi ce fel de surse au folosit pentru a se informa înainte de a alege spitalul în care urmează să fi e trataţi. Două scenarii sunt pre-zentate în paralel, unul axat pe pacienţii care au optat pentru îngrijire medicală în ţara de origine, iar celălalt axat pe procesul de planifi care a pacienţilor care intenţionează să acceseze servi-cii medicale transfrontaliere, într-unul din statele membre UE. Cele două scenarii s-au bazat pe două sondaje de opinie diferite realizate în Germania, la sfârşitul anului 2012.

SCENARIUL 1 -PACIENȚII ALEG SĂ SE TRATEZE ÎN ȚARĂPRIMUL STUDIU, PRIVIND MODUL ÎN CARE PACIENŢII ALEG UNDE SĂ SE TRATEZE, a fost realizat în urma colectării de date din mai multe ţări membre UE, inclusiv din Germania. 128 de pacienţi de naţionalitate germană, de la două cabinete de medicină de familie, au completat chestionarul în timp ce aş-teptau să fi e primiţi la consultaţie. Ei au fost întrebaţi despre ti-pul şi calitatea informaţiilor accesate privind alegerea spitalului

în care urmează să fi e trataţi. Rezultatele sunt prezentate, pe scurt, în tabelul nr. 1.

Pacienţii au folosit diferite surse de informaţii:

1) mass-media (ziare, Internet, TV), 5-12%;

2) contacte personale (prieteni, fami-lie, vecini), 3-21%;

3) furnizori de servicii medicale, 74%. De asemenea, pacienţii sunt intere-

saţi de:1) Informaţii legate de sănătate:

n standarde de calitate (performan-ţa spitalului sau califi carea profe-sională a personalului);

n standarde de siguranţă (riscul tra-tamentului sau rata infecţiilor).

2) Informaţii organizaţionale (cât de uşor poate fi găsită adresa sau cât de ac-cesibili sunt furnizorii de sănătate).

sau din străinătate?într-un spital din țara de origineîntr-un spital din țara de originepacienții când aleg să se tratezepacienții când aleg să se trateze

De ce informaţii au nevoie

Studiu de caz din Germania

Accesul pacienților la informații de calitate este important nu doar atunci cândaceștia aleg să se trateze în țara de origine, ci și atunci când optează să beneficiezede îngrijire medicală în străinătate. Unul dintre obiectivele-cheie ale Directivei UE24/2011, privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicaletransfrontaliere, constă în dezvoltarea unei platforme în care oamenii să aibă accesla informații clare privind drepturile lor, standardele de calitate și siguranță (învigoare) din țara de interes, acces la date medicale specifice, aspecte ale planificăriiorganizaționale și detaliile financiare ale serviciilor de sănătate, precum șiopțiunile de tratament. Aceste informații ar trebui să fie furnizate de PuncteleNaționale de Contact care urmează a fi înființate în fiecare stat membru UE.

SCENARIUL 1:Îngrijire spitalicească în țara de origine (Making Choice in Health Care Survey; procent din răspunsuri)

SCENARIUL 2:Îngrijire medicală planifi cată în străinătate (The Europa Survey 2012; procent din răspunsuri)

Sursă de informațiiMedia (Ziare/Internet/TV) 12 / 20 / 5 3 / 19 / n.a.Contacte personale (prieteni/familie/vecini)

21 / 20 / 3 18

Furnizori de servicii medicale 74 40Asiguratori (Serviciul clienți TK / TK hotline)

n.a. 62 / 42

Tipul de informațiiLegate de sănătateCalifi care profesională;Risc tratament / risc de infecţie;Calitatea actului medical / performanţa spitalului

655747

41338

Organizaționale(cât de accesibili sunt furnizorii de sănătate, localizare, limba vorbită de personal)

65 / 50 / n.a n.a. / n.a. / 7

Legate de cost(economii, gradul de acoperire a costurilor de către asigurator, modalități de rambursare)

n.a 7 / 42 / 49

MAJORITATEA CELOR CARE AU DAT RĂSPUNSURI A FOLOSIT SERVICIILE OFERITE DE ASIGURATOR CA SURSĂ DE INFORMARE ÎNAINTE DE A ALEGE UN SPITAL DIN STRĂINĂTATE

Michela Tinelli, cercetător științifi c, și Zlatko Nikoloski, responsabil de cercetare, Departamentul de asistență socială și îngrijirea sănătății, Școala de Științe Economice și Politice, Londra, UK; Dimitra Panteli, cercetător științifi c în cadrul Departamentului de management al sistemului sanitar, Universitatea Tehnologică din Berlin, Germania.

EUROHEALTH, Vol. 19, Nr. 4, 2013Traducere: Raluca Boboc

SCENARIUL 2 –PACIENȚII ALEG SĂ SE TRATEZE ÎN UNUL DINTRE STATELE MEMBRE UECEL DE-AL DOILEA STUDIU, BAZAT PE UN CHESTIONAR EUROPEAN REALIZAT DE TK (Casa de Asigurări de Sănătate din Germania - Techniker Krankenkasse), în 2012, în colaborare cu Universitatea Tehnologică din Ber-lin, a vizat 45.000 de persoane asigurate care au benefi ciat de servicii medicale în străinătate, servicii care au fost ram-bursate de casă în 2010. Din cele 17.543 de persoane care au completat chestio-narul, aproximativ 19% (3.307 persoane) au spus că au primit îngrijire medicală planifi cată în străinătate, iar 11% (1.888 de persoane) au răspuns că folosesc ser-vicii transfrontaliere în mod regulat.

Majoritatea celor care au primit asis-tenţă medicală planifi cată într-un spital din străinătate (tratament pentru boli musculoscheletice, insufi cienţă renală (dializă) sau cancer) a fost interesată să afl e mai multe informaţii despre drep-turile pacienților în contextul accesării serviciilor de îngrijire medicală trans-frontalieră (59%; vezi Tabel 1). Ei au sub-liniat că specialiştii (49%) au fost prin-cipala sursă de informare, mai degrabă decât persoanele apropiate (18%) sau mass-media (22%). Majoritatea celor care au dat răspunsuri a folosit servici-ile oferite de asigurator ca sursă de in-formare înainte de a alege un spital din

Sursă: Autori. Notă: n.a. (not available) = datele nu sunt disponibile,

nefi ind colectate la momentul respectiv

pentru 65% dintre cei chestionați).pentru 65% dintre cei chestionați).furnizorilor de sănătate conteazăfurnizorilor de sănătate contează

personalului şi accesibilitateapersonalului şi accesibilitateaîngrijirea spitalicească (califi careaîngrijirea spitalicească (califi carea

fel de importante pentru pacienţi,fel de importante pentru pacienţi,informaţiile organizaţionale sunt lainformaţiile organizaţionale sunt la

Informaţiile legate de sănătate şi



străinătate (62% au contactat serviciul clienţi ai TK; 42% au contactat serviciul hotline TK).

1) Informaţii legate de sănătate: n Performanţa unui spital, 38%; n Califi cările profesionale, 41%.

2) Informaţii legate de cost:n Gradul de acoperire a costurilor

de către asigurator (42%); n Modalităţi de rambursare, 49%.

SCENARIUL 1 VS SCENARIUL 2ATÂT PENTRU PACIENŢII CARE CAUTĂ SĂ ACCESEZE SERVICII DE SĂNĂTATE ÎN ŢARA DE ORIGINE (Scenariul nr. 1), cât şi în cazul procesului de planifi care privind accesarea serviciilor de îngrijire medicală transfrontalieră (Scenariul nr. 2), profesioniştii din sistemul sanitar au fost raportaţi ca principală sursă de informare, faţă de persoanele apropiate sau mass-media. Atunci când ne uităm la tipul de informaţii accesate, vom observa că informaţiile ce ţin de sănătate şi cele organizaţionale au fost cel mai des accesate de pacienţii rezidenţi, în timp ce pacienţii care căutau să plece în străinătate pentru a se trata urmăreau să afl e atât informaţii legate de sănătate, cât şi de aspectele fi nanciare (vezi Tabel 1).

Rezultatele acestui studiu de caz, care s-a focalizat pe pacienţii din Germania, a arătat că pacienţii ţin cont şi respectă sprijinul venit din partea furnizorilor de servicii medicale şi a asiguratorilor, atunci când iau decizii privind serviciile medicale de care doresc să benefi cieze, şi îşi doresc acces la informaţii de cali-tate despre drepturile lor, în contextul îngrijirii medicale transfrontaliere, dar şi despre procesul de planifi care, atunci când doresc să fi e trataţi în străinătate.

În baza studiului din Germania, mai mult efort ar trebui depus cu scopul de a ajuta pacienţii care doresc să fi e tra-taţi într-un alt stat membru să intre în contact cu practicienii din acel stat. De asemenea, practicienii din ţările-gazdă trebuie să fi e mereu la curent în ce pri-veşte oportunităţile de care pot benefi -

cia pacienţii atunci când merg în străinătate.Potrivit directivei, asiguratorii de sănătate din statele mem-

bre unde pacienţii aleg să se trateze nu sunt obligaţi să ofere informaţii pacienţilor străini. Cu toate acestea, datele arată că ei îi ajută şi îi pregătesc pe pacienţii lor, atunci când aceştia ca-ută informaţii privind serviciile medicale pe care le pot accesa într-un alt stat membru UE. De asemenea, practicienii obişnu-iesc, în general, să împărtăşească informaţii de calitate cu pa-cienţii rezidenţi. Un impact şi mai mare l-ar avea dacă aceştia ar alege să ofere informaţii relevante despre oportunităţile de tratament disponibile în alte state membre. l

În ciuda diferenţelor în ce priveşte instrumentele diferite folosite pentru a descrie cele două scenarii diferite, atât pacienţii rezidenţi, cât şi cei care caută îngrijire medicală transfrontalieră îşi doresc să fi e informaţi asupra aspectelor multiple privind îngrijirea medicală, majoritatea fi ind la fel de importante pentru cele două grupuri.

În mod surprinzător, pacienții par să fi e mai îngrijoraţi legat de riscul tratamentului şi ratele de infecţie atunci când primesc îngrijire în ţara lor de origine, decât în străinătate. Aşa cum era de aşteptat, pacienţii care decid să se trateze în străinătate cer asiguratorilor, mai degrabă, informaţii despre aspectele fi nanciare, în timp ce pacienţii rezidenţi în principiu cunosc deja aceste detalii.

Rezultatele detaliate ale acestui studiu de caz pot ajuta celelalte state membre să implementeze directiva şi oferă o imagine de ansamblu privind posibilele provocări și oportunități, după înfi inţarea Punctelor Naţionale de Control.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE1 Directiva 2011/24/EU privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul

asistenţei medicale transfrontaliere. Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene L88/45–65.

2 Tinelli M, Nikoloski Z, Kumpunen, S, Pribakovic Brinovec R, Wittgens K, Dickmann P. De ce informaţii au nevoie pacienţii atunci când aleg furnizorul de servicii medicale? Studii de caz din Europa. BMJ, 2013. Material disponibil accesând link-ul: http://www.bmj.com/content/346/bmj.f2614/rr/652284

3 European Union Cross Border Care Collaborations project WP5 – Work package on patient choice and public reporting on quality of care. Înaintat Comisiei Europene. Londra: LSE Asistenţă Socială şi Îngrijire Medicală mimeo, Aprilie 2013.

PACIENȚII ȚIN CONT ȘI RESPECTĂ SPRIJINUL VENIT DIN PARTEA FURNIZORILOR DE SERVICII MEDICALE ȘI A ASIGURA TORILOR, ATUNCI CÂND IAU DECIZII PRIVIND SERVICIILE MEDICALE DE CARE DORESC SĂ BENEFICIEZE.

de informare, în Germania.de informare, în Germania.reprezintă principala sursăreprezintă principala sursă

Furnizorii de servicii medicale



aprilie 2014 39

În ce constă și ce benefi cii aduce programul-cadru Orizont 2020 pentru perioada 2014-2020?Orizont 2020 este noul program-cadru european de cercetare și inovare, care înlocuiește programul-cadru 7 (FP7). H2020 urmărește fi nanțarea de programe și proiecte de cercetare și inovare care să ducă la îndeplinire obiective strategice asumate prin Strategia Europa 2020 și Agenda digitală. Se bazează pe trei piloni: excelență științifi că, poziția de lider în sectorul industrial și provocări societale, cu alte cuvinte acoperă o arie largă de domenii, de la cercetarea fundamentală până la aplicații. Pilonul 3 conține șapte provocări societale, dintre care prima este „Sănătate, schimbări demografi ce și bunăstare”.

BENEFICII:1) H2020 dispune de un buget uriaș, €77 miliarde pe peri-

oada 2014-2020, dintre care aproximativ 10%, sau €7 miliarde, revin „Sănătății, schimbărilor demografi ce și bunăstării”.

2) Spre deosebire de FP7, H2020 aduce o serie de elemente noi, printre care simplifi carea regulilor de participare, de gestiune fi nanciară și de punere în aplicare - simplifi carea înseamnă atrage-rea unui număr mai mare de participanți, de la universități și centre de cercetare la industrie și IMM-uri. De asemenea, reguli mai sim-ple de fi nanțare înseamnă reducerea costurilor administrative pen-

tipuri de fi nanțare, cel mai des în-tâlnit fi ind grantul.. Prin granturi se pot fi nanța proiecte de cercetare și ino-vare, proiecte de coordonare și sprijin, instrumentul pentru IMM-uri etc. Mai sunt achizițiile și, mai nou, premiile de stimulare, dar și alte instrumente fi nanciare.

Care sunt pașii concreți pe care trebuie să-i urmeze specialiștii din domeniul medical pentru a aplica la un apel?Pentru a putea depune propuneri de proiecte, e sufi cient să se urmă-rească informațiile de pe noul Portal al Participanților (http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/home.html), de la pro-gramul-cadru, la programele de lucru, apeluri etc. Depu-nerile de proiecte se fac electronic, nu este nevoie de ni-ciun fel de documente justifi cative pe suport de hârtie. Spre deosebire de FP7, apelurile din H2020 au un caracter mai general, tocmai pentru a facilita participarea autorităților publice, a centrelor de cercetare și a IMM-urilor să depu-nă propuneri de proiecte de un înalt grad calitativ. În același timp, a fost simplifi cat și procedeul de depunere, în sensul că toate instrumentele și toate părțile specifi ce ale progra-mului-cadru au fost grupate în comun pe același Portal. După cum spuneam, propunerile de proiecte și, ulterior, implementarea lor se fac pe bază de parteneriat, anume se constituite consorții ai căror parteneri au experiență în domenii de activitate complementare. În fi ecare consorțiu unul dintre parteneri are rolul de coordonator și va fi și punctul principal de contact cu Uniunea Europeană. O experiență ca partener într-un proiect european este o perfectă deschidere pentru cunoașterea acestui proces și a provocărilor coordonării.După închiderea apelului, propunerile de proiec-te sunt evaluate de experți independenți contractați de Comisia Europeană, iar cele câștigătoare sunt mo-nitorizate periodic pe parcursul implementării.

Din cele 100 de proiecte pe e-Health, în derulare/încheiate recent, fi nanțate prin FP7, în perioada 2007-2013, și derulate de DG CONNECT, câte proiecte sunt din România? Din punctul dvs. de vedere, care considerați că au fost cauzele accesării reduse a acestor fonduri de către români? Din cele 100 de proiecte, vorbind strict din perspectiva unității în care lucrez, numărul de participanți sau de benefi ciari români este foarte mic, în comparație cu alte țări din Estul și Sud-Estul Europei. Una dintre posibilele cauze ar fi de natură lingvistică, în-trucât toată documentația, formularul electronic de de-punere și propunerile de proiect sunt în limba engleză, ceea ce ar putea îngreuna accesul la informație. Totuși,

tru participanți, dar și a erorilor fi nanciare. 3) Prin H2020 vor fi fi nanțate proiecte

de inovare în scopul de a sprijini punerea pe piață de noi tehnologii, procese și concepte, de gen prototip, testare, demonstrare, pilot, validare la scară largă de produs și repli-care pe piață. Cu alte cuvinte, în contextul H2020, inovarea nu presupune doar noi descoperiri tehnologice, ci și implemen-tarea de tehnologii existente în aplicații noi și îmbunătățirea continuă a acestora.

4) H2020 încurajează interdisciplina-ritatea. Propunerile de proiecte trebuie să demonstreze că acoperă disciplinele, cunoștințele și metodele necesare pentru a dezvolta soluții efi ciente și de impact.

5) În H2020 se pune un mare accent pe dimensiunea europea-nă, ca de altfel și în programele-ca-

dru anterioare. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că propunerile de proiecte trebuie să fi e depuse de consorții alcătuite din parteneri din UE (și/sau țări asociate).

6) Prestigiul de a fi partener într-un proiect fi nanțat de Uni-unea Europeană, care să dezvolte o soluție tehnico-științifi că menită să rezolve o problemă medicală, fi e că e vorba de tratarea unei boli, fi e că e vorba pur și simplu de efi cientiza-rea sau îmbunătățirea unor procese sau servicii medicale.

Ce fel de tipuri de fi nanțare pentru sănătate pune la dispoziție acest program? Ne puteți da cifrele?Programul-cadru este format din programe de lucru cu o durată de doi ani care, la rândul lor, includ apeluri la depuneri de proiecte. Programul de lucru pe 2014-1015 prevede un buget de €1,2 miliarde pentru sănătate, punând la dispoziție mai multe

în România există mulți vorbitori de limbă engleză. O altă cauză posibilă ar fi perpetuarea unei culturi a fondurilor structurale în România. La o simplă căutare pe Internet poți găsi un număr uriaș de informații despre fondurile structurale, dar foarte puține materiale despre Orizont 2020. Cred că programul-cadru de cercetare și inovare ar trebui promovat mai mult la nivel național.

Sunteți unul dintre specialiștii români apreciați la Bruxelles. Ce recomandări ați face autorităților sau aplicanților din România pentru a crește rata de absorbție a fondurilor europene și a dezvolta proiectele de cercetare și sănătate din fondurile disponibile la nivel european? Există șanse să ne aliniem și noi celorlalte țări care atrag masiv fonduri europene în programul Horizon 2020? Consider că România are resursele necesare pentru a putea partici-pa la Orizont 2020. Potențialii interesați se pot documenta deja on-line, pe Portalul Participanților, tot acolo pot căuta și găsi parteneri și le recomand să ia legătura și cu punctele naționale de contact. Apelul pe care îl coordonează unitatea noastră, în acest an, va fi închis pe 15 aprilie și e probabil destul de târziu să se poată partici-pa acum, însă în 2015 vom coordona un nou apel pe e-Health. Cei interesați nu trebuie să uite că și alte Direcții Generale coordonează apeluri în sănătate și că noutățile și informațiile se afl ă pe Portal. De asemenea, le recomand să se aboneze la newsletter-ul nostru electronic (http://bit.ly/eHealthinFocus) și să ne ur-mărescă pe Twitter și Facebook. Iar pentru a se inspira și a vedea ce fel de proiecte fi nanțăm, broșura noastră este dis-ponibilă și în format electronic (http://bit.ly/ICTSociety).Celor cu experiență în domeniu le recomand să se înregistreze ca experți pe portal pentru a putea fi invitați ulterior să participe la evaluarea și monitorizarea de proiecte. Profi lele căutate sunt diver-se, de la tot felul de specializări în medicină și până la informatică. Mult succes și sper să văd din ce în ce mai mulți parte-neri români implicați în proiecte de cercetare și inovare în domeniul sănătății și nu numai! l (Raluca Boboc)

prin programul-cadru Orizont 2020prin programul-cadru Orizont 2020de cercetare și inovare,de cercetare și inovare,

Finanțarea de programe și proiecte

pentru Inovare și Tehnologie).pentru Inovare și Tehnologie).și Inovare) și EIT (Institutul Europeanși Inovare) și EIT (Institutul European

CIP (Programul pentru CompetitivitateCIP (Programul pentru Competitivitateinclude proiecte de tip FP7, dar și de tipinclude proiecte de tip FP7, dar și de tip

H2020 este un program unic care

demareze activitățile planifi cate în primul an. demareze activitățile planifi cate în primul an. la proiect) pentru a-i ajuta pe participanți să la proiect) pentru a-i ajuta pe participanți să

(un anumit procent din contribuția totală UE (un anumit procent din contribuția totală UEsemnarea acordului de grant, o prefi nanțaresemnarea acordului de grant, o prefi nanțare

directe. Proiectele câștigătoare primesc, dupădirecte. Proiectele câștigătoare primesc, dupărambursate la o rată de 25% din costurile totalerambursate la o rată de 25% din costurile totale

proiectele de inovare, iar costurile indirecte suntproiectele de inovare, iar costurile indirecte suntproiectele de cercetare și inovare, 70% pentruproiectele de cercetare și inovare, 70% pentru

participanții dintr-un proiect, anume 100% pentruparticipanții dintr-un proiect, anume 100% pentruRata de rambursare este aceeași pentru toți

Interviu cu Adina Rățoi, Project Officer, Comisia Europeană, DG Connect,Unit H.1 - Health & Well –Being

Key Note Speaker în cadrul Conferinței Internaționale RESTART 2014 – Finanțarea sănătății din Fonduri Europene Structurale și de Investiții

ÎN PREZENT, ÎN REPUBLICA MOLDOVA SUNT APROXIMATIV 800 DE PACIENȚI CARE NECESITĂ TRANSPLANT DE ORGANE. În acest context, Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova 1,2 milioane de euro pentru implementarea

proiectului de Twinning „Consolidarea Agenției de Transplant din Republica Moldova și Asistență în Armonizarea Legislativă în Materie de Calitate și Siguranță a Substanțelor de Origine Umană”, pe o perioadă de doi ani, începând cu decembrie

2013. Scopul proiectului este de a dezvolta sistemul de transplant din Republica Moldova și de a consolida Agenția de Transplant prin îmbunătățirea cadrului instituțional și legal, asigurarea standardelor de calitate și creșterea nivelului de cunoștințe și abilități. Proiectul este implementat de către Agenția Franceză de Biomedicină (ABM), Institutul de Donație și Transplant (DTI), Organizația Catalană de Transplant (OCATT), Agenția Națională Română de Transplant (ANT), ADECRI și FIIAPP, în cooperare cu Agenția de Transplant din Republica Moldova.

Twinning-ul reprezintă o inițiativă a Comisiei Europene, lansată în anul 1998, în contextul pregătirii în vederea extinderii Uniunii Europene. El a fost conceput ca un instrument de cooperare administrativă pentru sprijinirea țărilor candidate, întărirea capacității administrative și judiciare de implementare a legislației comunitare în calitate de viitoare state membre. Programul oferă administrațiilor publice din țara benefi ciară posibilitatea de a lucra cu omologii lor din statele membre pentru a facilita transpunerea, consolidarea și implementarea legislației UE. l

Uniunea Europeană a alocat 1,2 milioane de europentru modernizarea sistemului de transplantdin Republica Moldova


Noile priorități ale Acordului Bienal de Colaborare2014-2015, semnat între Biroul Regional al OMSși Republica Moldova

LA ÎNCEPUTUL LUNII MARTIE, 70 DE MANAGERI ȘI REPREZENTANȚI AI INSTITUȚIILOR MEDICO-SANITARE DIN REPUBLICA MOLDOVA, precum și parteneri internaționali cu care colaborează Organizația Mondială a Sănătății (OMS) s-au reunit, la Chișinău, pentru a discuta noile priorități stabilite în cadrul Acordului Bienal de Colaborare pentru anii 2014-2015, semnat între Republica Moldova și Biroul Regional al OMS pentru Europa.Noul Acord Bienal de Colaborare a fost semnat, la Ashgabat, în Turkmenistan, pe data de 4 decembrie 2013. Acesta prevede susținerea Republicii Moldova în domenii prioritare, precum:

facilitarea dialogului privind politicile și strategiile naționale de îmbunătățire a sănătății publice și asistenței medicale; asistența tehnică și managementul schimbării pentru îmbunătățirea sănătății populației; coordonarea sectorului și implicarea partenerilor.„Sunt multe realizări în sistemul de sănătate pe care le-am atins grație suportului OMS, care vor contribui la o realizare mai bună a obiectivului de acoperire universală cu servicii medicale și de implementare a reformelor în sănătate”, a declarat Andrei Usatîi, ministrul Sănătății Republicii Moldova, în deschiderea evenimentului. Astfel, el și-a exprimat aprecierea

personală față de suportul acordat de Biroul OMS din Republica Moldova pentru elaborarea documentelor-cheie din sistemul național de sănătate, precum Strategia Națională de Sănătate Publică, revizuirea fundamentală a legislației naționale cu privire

la controlul tutunului, revizuirea Programului Național de Control al Tuberculozei, întărirea capacităților specialiștilor din domeniul sănătății publice, managementului și guvernării resurselor umane, precum și defi nitivarea bazei de date privind resursele umane în sănătate. l

Republica Moldova


20 de ani de premiere medicale

INOVAȚIE

aprilie 2014 43

1) Concurenţă liberă între mai multe case de asigurări de sănătate;

2) Transformarea spitalelor de stat în unităţi medicale autonome, cu management independent și responsabil de rezultatele obținute;

3) Încurajarea asigurărilor private;4) Încurajarea legislativă a investițiilor

private în sănătate; 5) Creșterea fi nanțării programelor

naționale de sănătate;6) Tratamentul egal al prestatorilor de servicii

medicale, indiferent de forma de proprietate.

CUM CREDEȚI CĂ SE POATE ÎMBUNĂTĂȚI CALITATEA SERVICIILOR MEDICALE ÎN SISTEMUL DE SĂNĂTATE ROMÂNESC?

Cum a apărut ideea creării unei clinici specializate în chirurgie estetică? Ce v-a dat curajul să începeți un astfel de business?Noi am avut ideea de a deschide un cabinet medical privat încă din clipa în care am intrat în secundariat (așa se chema rezidențiatul în anul 1990). Curajul de a pune bazele unei cli-nici chirurgicale, însă, ni l-au dat unii dintre pacienții noștri de la spital, care ne cereau să-i consultăm și să-i îngrijim într-un alt loc, cu condiţii diferite de cele dintr-un spital de stat. Au contribuit, de asemenea, specializările pe care le-am făcut în acei ani în Elveția, Germania și Marea Britanie, ușurându-ne, astfel, sarcina difi cilă a începutului de drum.

Ce a adus nou clinica dvs. și de ce benefi cii au parte pacienții care aleg să se trateze la dumneavoastră?Clinica noastră a fost de la început specializată în chirurgie avan-sată și a adus nou profesionalismul - tocmai de aceea a fost apre-ciată drept „clinica profesioniștilor”. La noi, în clinică, pacienții au fost primiți cu zâmbetul pe buze de adevărați profesioniști, care pun pe primul plan grija și respectul față de pacient, care benefi -ciază nu numai de condiții elegante de a fi consultat, diagnosticat, tratat și îngrijit, ci și de cele mai moderne echipamente și proce-duri chirurgicale din domeniul chirurgiei plastice, fl ebologice, laparoscopice, oncologice, oftalmologice, ORL sau ginecologice.

Și în acest domeniu se vorbește de malpraxis și este, poate, cel mai vizibil media. Cum se diferențiază în acest domeniu adevărații profesioniști de ceilalți? Cine răspunde de erorile intervențiilor chirurgicale?Adevărații profesioniști au în spate pregă-tire profesională în școli de renume, exa-mene, cursuri, doctorate și recunoaștere din partea colegilor și a societăților internaționale, au experiență și recunoaștere din partea pacienților tratați în ani de muncă. Erorile din intervențiile chirurgicale ar trebui să fi e acoperite de poliță de malpraxis pe care toți medicii

20 de ani de premiere medicaleCentrul Medical ProEstetica –

Interviu realizat cu prof. asoc. dr. Dana Jianu și dr. Ștefan Jianu

sunt obligați să le facă, dar pentru a putea aprecia mai ușor ce e malpraxis și ce nu ar trebui să existe ghiduri de bună practică în toate specialitățile, ceea ce e încă departe de a fi realizat.

Care au fost cele mai importante realizări medicale de-a lungul timpului? Care sunt intervențiile dvs. de “excelență”, cu care va mândriți cel mai mult? Ați avut și aveți colaborări cu bine-cunoscuți specialiști din străinătate cu care ați efectuat intervenții complicate, legate de sănătatea pacientului și nu numai de dorința acestuia de a arăta mai bine? În Clinica ProEstetica s-au realizat multe proceduri medicale pentru prima oară în România: primele implanturi mamare, pri-mele injecții cu toxină botulinică, primele operații de hernie fără internare, primele operații cu laser endovenos pentru varice, primele scleroterapii ecoghidate, primele reconstrucții mamare cu transplant de țesut adipos propriu, primele tratamente de reîntinerire cu celule stem derivate din țesut adipos și laser etc. În ProEstetica au operat împreună cu echipa noastră chirurgi renumiți din lumea întreagă, atât plasticieni, cât și chirurgi generaliști, ortopezi, urologi, ORL-iști etc. Împreună cu Dr. Ro-ger Khouri din SUA, prof. asoc. dr. Dana Jianu a realizat pentru prima oară în centrul și estul Europei reconstrucția mamară (postmastectomie pentru cancer mamar) cu sistem BRAVA, fără incizii și fără implanturi, cu transfer de țesut adipos propriu.

Cât de greu este, în această perioadă de criză, să conduceți o unitate medicală privată? Care sunt problemele pe care le întâmpinați?Este mai greu decât ar trebui să fi e pentru că, pe de o par-te, încă se fac diferențieri între unitățile medicale de stat și cele private, atât la nivelul ministerului, cât și al Casei de Asigurări de Sănătate, și, pe de altă parte, pentru că este instabilitate la nivel guvernamental și legislativ.

Ce părere aveți despre învățământul medical românesc din acest moment? Ce ar trebui să se facă în plus pentru o mai bună pregătire a specialiștilor, mai ales în domeniul pe care îl practicați? Ar trebui în primul rând să găsim soluțiile pentru ca tinerii specialiști să rămână în România, pentru că învățământul românesc medical pregătește acum mai ales medici pen-tru țările Europei Occidentale, acolo unde ajung în scurt timp majoritatea tinerilor medici din România. De câțiva ani este din nou concurență mare la admitere la medicină, dar, deși pare incredibil, 80-90% dintre studenți se pregătesc pentru a pleca cât mai repede după absolvi-re din țară, chiar fără să mai dea examen de rezidențiat. În domeniul pregătirii tinerilor chirurgi sunt mai multe lucruri de făcut, începând chiar de la schimbarea modului în care se face admiterea în programul de rezidențiat (pe baza unui examen strict teoretic, cu limite clare în evaluarea aptitudinilor chirur-gicale) și continuând cu nevoia de a folosi mijloacele actuale de educație chirurgicală- simulatoare, chirurgie experimentală,

softuri medicale, roboți chirur-gicali, implicare în proiecte de cercetare și colaborare interuniversitară... - și, printre altele, cu mărirea accesului ti-nerilor rezidenți către responsabilitatea de operator principal, care acum este amânată spre sfârșitul rezidențiatului.

Ce v-ați propus pentru 2014 în ceea ce privește cifra de afaceri, dar și din punct de vedere profesional-medical?Ne-am propus o creștere a veniturilor din servicii medicale cu cel puțin 10%, bazată pe o creștere a adresabilității către clinică în anul în care sărbătorim 20 de ani de experiență, dar și datorată noilor proce-dee minim invazive implementate recent - brachiterapie pentru cancerul de pros-tată și chirurgia piciorului fără internare. În același timp, ne propunem dezvol-tarea compartimentului de chirurgie regenerativă al clinicii, cu implicarea în proiecte de cercetare aplicată de utilizare a celulelor stem derivate din țesutul adipos propriu, atât în chirurgia plastică reconstructivă, cât și în fl ebo-logie, dermatologie și ortopedie. l

Raluca Boboc

este de circa 300.000 de euro anual.este de circa 300.000 de euro anual.un milion de euro, iar cifra de afaceriun milion de euro, iar cifra de afaceri

ProEstetica. Investiţiile se ridică la circaProEstetica. Investiţiile se ridică la circaBali Spa Radisson şi Medical SpaBali Spa Radisson şi Medical Spa

medicale din România: Bali Spa Cornu,medicale din România: Bali Spa Cornu,Am creat prima reţea de SPA-uri

ÎN PROESTETICA AU OPERAT ÎMPREUNĂ CU ECHIPA NOASTRĂ CHIRURGI RENUMIȚI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ, ATÂT PLASTICIENI, CÂT ȘI CHIRURGI GENERALIȘTI, ORTOPEZI, UROLOGI, ORL-IȘTI ETC.


INOVAȚIE COMUNICARE

Dacă doriți să deveniți membru sau partener al SIMCR, vă rugăm să trimiteți un e-mail la:Maria Vasilescu, director executiv SIMCR, [email protected]

o speranță pentru bolile incurabileo speranță pentru bolile incurabileMedicina regenerativă, Cum vă ajută fotografi a medicală?

Societatea Internațională de Medicină și Chirurgie Regenerativă (SIMCR) a fost lansată în data de 2 aprilie, în cadrul unui eveniment care a reunit specialiști și personalități ale medicinei din România. Lansarea a avut loc în incinta Institutului de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu” din București, un centru de referință în cercetarea atribuită domeniului științelor regenerative și cu o vechime de 35 de ani. Societatea nou-înființată reprezintă un forum științific național și internațional, format din bine-cunoscuți specialiști din diferite domenii, având ca principal scop cooperarea interdisciplinară.

CONSILIUL DIRECTOR AL SIMCR ESTE FORMAT DIN PROF. ASOC. DR. DANA JIANU ȘI PROF. DR. ADRIAN STREINU CERCEL, COPREȘEDINȚI, PROF. DR. ALEXANDRU BLIDARU, VICEPREȘEDINTE, PROF. DR. OANA COMAN, SECRETAR GENERAL, ȘI DR. ȘTEFAN JIANU, TREZORIER. CONSILIUL ȘTIINȚIFIC AL SIMCR ESTE PREZIDAT LA NIVEL NAȚIONAL DE ACAD. MAYA SIMIONESCU, IAR LA NIVEL INTERNAȚIONAL, DE ECKHARD U. ALT, PROFESOR ÎN CADRUL „RECHTS DER ISAR MEDICAL CENTER” (UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN MÜNCHEN) ȘI UNIVERSITATEA TULANE DIN NEW ORLEANS, S.U.A. DIN CONSILIUL ȘTIINȚIFIC FAC PARTE ȘI ACAD. PROF. IOANEL SINESCU, PROF. DR. VIRGIL PĂUNESCU, PROF. DR. IRINEL POPESCU, PROF. DR. GABRIEL PREDOI, ÎN CALITATE DE VICEPREȘEDINȚI.

Societatea nou-înfi inţată îşi propune să îndeplinească o serie de obiective: n studierea resurselor regenerative ale celulelor multipotente

derivate din ţesutul adipos şi/sau alte surse (măduva osoasă, cordon ombilical etc.) şi a aplicaţiilor lor în biologie, medicină şi chirurgie;

n iniţierea şi consolidarea conexiunilor interdisciplinare pentru înţelegerea aprofundată multilaterală a acestui tip nou de medicină;

n promovarea conceptului de medicină regenerativă pe baze teoretice solide, riguros ştiinţifi ce;

n propagarea noului arsenal de cunoştinţe teoretice şi terapeutice în practica medicală curentă.

Pe termen lung, SIMCR îşi propune să susţină noi direcţii de cercetare, atragerea de specialişti, crearea unui forum ştiinţifi c de referinţă în domeniul medicinei şi chirurgiei regenerative şi a unui corp de experţi pentru fi ecare grup de lucru; să dezvolte ghiduri sau alte materiale ştiinţifi ce.

Prin această societate dorim să coagulăm nu numai specialităţi medicale din medicina umană, dar şi colaborarea cu medicina veterinară sau cu ştiinţe precum biologia, fi zica şi, bineînţeles, cer-cetarea fundamentală. Prin urmare, ne dorim să creăm o platformă ştiinţifi că pluridisciplinară, cu efect asupra îmbunătăţirii terapiilor pacienţilor, mai ales în cazul bolilor care nu au un tratament bine pus la punct, aşa cum se întâmplă cu <<bolile orfeline>>. Metoda regenerativă este o speranţă pentru bolile greu tratabile sau chiar incurabile

Prof. asoc. dr. Dana Jianu, copreședinte SIMCR și, totodată, inventator al unei pense chirurgicale, dar și al păpușii medicale Dana-Joy, medaliate cu aur la Bruxelles și Geneva.

CE ESTE FOTOGRAFIA MEDICALĂ?FOTOGRAFIA MEDICALĂ ESTE, ÎN PRIMUL RÂND, UN DO-CUMENT MEDICAL. Activitatea fotografi lor medicali constă în realizarea unor imagini precise, obiective și relevante care să descrie cât mai detaliat manifestările și evoluția anumitor afecțiuni, teh-nici chirurgicale, evoluția recuperatorie a pacienților etc. Încă din 1890, anul în care a pătruns în universul medical pentru a studia pacienții și bolile lor, fotografi a a avut rolul ei bine determinat. Între timp, modurile în care fotografi a este aplicată s-a extins și a permis abordarea lumii medicale din trei puncte de vedere: științifi c (medical), documentar (social) și estetic (artistic).

Dezvoltarea permanentă a fotografi ei medicale a făcut ca în toate ramurile medicinii această metodă să devină tot mai diversă și indispensabilă. Prin urmare, marile institute de cercetări, la-boratoare și spitale din lume dispun de departamente dedicate fotografi ei medicale.

CUM VĂ FOLOSEȘTE FOTOGRAFIA MEDICALĂ?Fotografi a, ca document medical obiec-tiv. Fotografi a medicală este un document obiectiv al foii de observație clinică, îm-preună cu rezultatele investigațiilor pa-raclinice. În acest sens, fotografi a vă ajută să înregistrați: imagini intraoperatorii (de tip reportaj), imagini ale amănuntelor de suprafață (în chirurgia plastică și cosmetică, dermatologie, boli contagioase, oncologie etc.), imaginea unor elemente anatomice sau a tumorilor extirpate (în chirurgie și anatomie), imagini ale unor atitudini spe-cifi ce (neurologie, ortopedie, pediatrie etc.) și ale faciesului (medicină internă, endocri-nologie, psihiatrie), probe medico-legale, imagini ale tehnicilor chirurgicale etc.Baze de date cu evoluția clinică a pacienților

Spitalele care funcționează în sisteme

performante de sănătate, precum cele din Marea Britanie și SUA, dispun de baze de date extinse cu imagini care înregistrează evoluția fi ecărui pacient, a tratamentului aplicat, dar și manifestările bolilor înain-tea tratamentului. Fotograful medical este responsabil de producerea tuturor acestor imagini, dar și de administrarea bazelor de date. Acest serviciu completează în-grijirea pacientului și crește credibilitatea medicului în fața pacienților săi.

Fotografi a medicală, ca instrument didactic. Activitatea didac-tică este dependentă de imagine. Un atlas sau un manual ilustrat cu fotografi ile potrivite este de un real folos în pregătirea studenților, iar posibilitățile de utilizare a acestui instrument sunt nenumărate: prezentări de cazuri, prezentarea unor probleme clinice, tehnici chirurgicale sau chiar scheme terapeutice sau prezentări în cadrul congreselor medicale. Fotografi a, ca mijloc de promovare. O imagine profesională din sala de operaţie sau din cabinet vă recomandă în faţa pacienţilor şi consolidează încrederea acestora în calitatea actului dumnea-voastră medical. Un set profesional de fotografi i cu care alegeți să vă ilustrați site-ul este soluția ideală de comunicare a serviciilor pe care le oferiți și a calității cu care vă distingeți pe piața medicală. Pacienții vor fi încurajați să vă aleagă, ca urmare a unei imagini construite în mod profesionist. l

Sunteți medic și doriți o dovadă incontestabilă a evoluției pacienților dumneavoastră. Sau poate aveți nevoie de câteva imagini cu momentele-cheie ale intervențiilor chirurgicale pe care le realizați, fie pentru colecția personală, fie pentru a le prezenta în cadrul congreselor medicale sau pentru a le păstra ca probe medico-legale. În oricare dintre aceste situații, dar și în multe altele, vine în ajutor fotografia medicală. Cristina Bobe

Pentru a reda fotografi ei medicale notorietatea pe care o merită, în 2013 a fost creată prima platformă online de fotografi e medicală din România, un spaţiu care are rolul de a pune în legătură mai multe categorii de profesionişti (medici, fotografi , antropologi medicali, scriitori etc.), pentru ca împreună să ofere publicului larg o înţelegere mai bună a universului medical, dar, mai ales, pentru a aduce un plus de valoare sistemului de sănătate din România, prin promovarea interdisciplinarităţii. Prin comunitatea FotoMedical ne propunem să promovăm fotografi a medicală, să susţinem reintegrarea fotografi lor în structurile de funcţionare a spitalelor româneşti, să promovăm interdisciplinaritatea ca un criteriu de performanţă în sistemul medical din România.

FOTOMEDICAL, PRIMA PLATFORMĂ ONLINE DE FOTOGRAFIE MEDICALĂ (WWW.FOTOGRAFIEMEDICALA.RO)

Foto: Cristina Bobe


cele mai avansate în oncologie

eventuale extinderi în provincie.

ÎN LUNA APRILIE, NEOLIFE MEDICAL CENTER CONTINUĂ CAMPANIA DEDICATĂ SĂNĂTĂȚII FEMEII. „AI PESTE 40 DE ANI? PROGRAMEAZĂ-TE ACUM PENTRU MAMOGRAFIA ANUALĂ!”

SĂNĂTATEA FEMEII INOVAȚIE

POTRIVIT DATELOR OFICIALE, ÎN ROMÂNIA APROXIMA-TIV 6.000 DE FEMEI DEZVOLTĂ, ANUAL, CANCER DE SÂN. Jumătate dintre aceste femei pierd bătălia în lupta cu această boală, cauza principală fi ind diagnosticarea târzie a afecțiunii. Diagnosti-cată în stadiu incipient, şansele de vindecare sunt de până la 95%. Din păcate, în prezent doar 13% din cazurile noi sunt diagnosticate într-o fază incipientă.

CAMPANIA „NEOLIFE MEDICAL CENTER ARE GRIJĂDE SĂNĂTATEA FEMEII” CONTINUĂ ÎN LUNA APRILIE, NEOLIFE MEDICAL CENTER continuă cam-pania dedicată sănătăţii femeii. „Ai peste 40 de ani? Programează-te acum pentru mamografi a anuală!”.

Cu ajutorul mamografi ei digitale cu tomosinteză, pacientele au posibilitatea de a diagnostica într-un stadiu incipient cancerul la sân și, astfel, să benefi cieze de tratamentul care le poate salva viața.

Mamografi a digitală cu tomosinteză este una dintre cele mai noi tehnologii de diagnosticare a cancerului la sân și permi-te medicilor, într-un procent ridicat, posibilitatea de a descoperi celulele canceroase mici, ascunse în țesuturile înconjurătoare şi care nu sunt vizibile la mamografi ile standard. Această tehnologie este disponibilă la Neolife Medical Center, una dintre clinicile de referință pentru serviciile de îngrijire din Europa Centrală și de Est, în care pacienții benefi ciază de cele mai revoluţionare tehnologii de investigaţie și tratament aduse în România.

Această metodă permite o delimitare netă a conturului eventualei leziuni, o detaşează de restul structurilor glandular, o face vizibilă tridimensional şi îi defi neşte cu acurateţe marginile – rotunde sau spirulate.

Avantajele metodei sunt incontestabile faţă de mamografi a standard:

1. Compresie minimă;2. Imagini 3D, precizie maximă;3. Iradiere redusă; 4. Detectarea precoce a oricăror tumori, de dimensiuni reduse!

Depistarea precoce salvează viețiDepistarea precoce salvează viețidumneavoastră contează!dumneavoastră contează!

Sănătatea femeilor din viaţa

PENTRU PROGRAMĂRI ŞI INFORMAŢII, APELAŢI 021.9230 • www.neolife.ro

Cu mesajul “Ești importantă pentru familia ta! Programează-te acum la o MAMOGRAFIE 3D ultraperformantă GRATUITĂ!”, NEOLIFE Medical Center a organizat, în Luna Femeii, după cum mai este cunoscută martie, campania “NEOLIFE Medical Center are grijă de sănătatea femeii!” și a pus la dispoziția doamnelor, gratuit, 100 de mamografii digitale cu tomosinteză (mamografie 3D), cea mai avansată tehnică de diagnostic precoce al formațiunilor tumorale de sân.

Cum s-a născut ideea creării Clinicii Neolife Medical Center? Ce i-a determinat pe cei din grupul Bozlu Holding să vină și să investească în România? Clinica Neolife exista în Istanbul din 2010, concurând cu suc-ces alte clinici de profi l renumite din Turcia. Managementul companiei, urmărind evoluţia turismului medical turcesc cu o adresabilitate mare a pacienţilor români, a decis să aducă modelul de succes al clinicilor turceşti la Bucureşti. Astfel, a luat naştere acest minunat proiect.

Pe 24 aprilie va avea loc evenimentul de lansare a Clinicii Neolife, în București. Ce aduce nou și de ce benefi cii vor avea parte pacienții care aleg să se trateze la dvs? Clinica Neolife şi-a început activitatea la sfârşitul lunii ia-nuarie, prin departamentele Medicină nucleară, respectiv Imagistică (mamografi a cu tomosinteză şi echografi e). În a doua jumătate a lunii martie, am marcat şi debutul departa-mentului Radioterapie, clinica noastră tratând deja cu succes primii pacienţi pe tehnologia TrueBeam. Deschiderea ofi cială din 24 aprilie va da startul activităţii întregii clinici conform conceptului de abordare integrată a pacientului oncologic. În cadrul Neolife, pacientul are avantajul unei abordări holistice,

pornind de la diagnosticul precoce, imagistic sau de medicină nucleară, ajungând la tratamentul radioterapic şi chimiote-rapic, asigurându-se în același timp suportul psihic, fi zic şi nutriţional. Suntem, în prezent, singura clinică din regiune sub acoperişul căreia pacientul va putea fi investigat pe PET/CT (deţinem cel mai nou echipament din România) şi tratat la cele mai înalte şi sigure standarde. l

tratați la standardeletratați la standardelePacienții din România,

Creșterea tot mai alarmantă a cazurilor de cancer a dus la o preocupare tot mai intensă pentru descoperirea unor noi

tehnologii diagnostice și de tratament, inovative în domeniu. O nouă clinică internațională, de referință în domeniul oncologic,

își deschide porțile la București pentru pacienții români și străini. Cele mai noi descoperiri în domeniul diagnosticului și tratamentului oncologic sunt oferite acum și în România, de

către echipa multidisciplinară condusă de dr. Claudiu Tronciu.

eventuale extinderi în provincie.regiuni ale ţării, în vederea uneiregiuni ale ţării, în vederea unei

analizăm cu atenţie nevoile din alteanalizăm cu atenţie nevoile din altespecial a celor imagistice. De asemenea,special a celor imagistice. De asemenea,

serviciilor din cadrul clinicii Neolife, înserviciilor din cadrul clinicii Neolife, înÎn acest an intenţionăm diversifi carea

Creșterea tot mai alarmantă a cazurilor de cancer a dus la o preocupare tot mai intensă pentru descoperirea unor noi

tehnologii diagnostice și de tratament, inovative în domeniu. O nouă clinică internațională, de referință în domeniul oncologic,

își deschide porțile la București pentru pacienții români și străini. Cele mai noi descoperiri în domeniul diagnosticului și tratamentului oncologic sunt oferite acum și în România, de

către echipa multidisciplinară condusă de dr. Claudiu Tronciu.


INOVAȚIE

„PESTE 1.600 DE PACIENȚI ONCOLOGICI AI CLINICII NEOLIFE ISTANBUL AU FOST TRATAȚI CU AJUTORUL TRUEBEAM ÎN NUMAI TREI ANI, rata de succes fi ind mai mare de 50% în cazul persoanelor care au benefi ciat de terapii combinate (radioterapie, chirurgie și chimioterapie)”, a declarat prof. Mehmet Ufuk Abacioglu, cu ocazia vizitei sale la București. Utilizate independent, aceste terapii au o rată de succes mult mai mică: circa 20% în cazul chirurgiei, 17% pentru radioterapie și mai puțin de 5% pentru pacienții tratați strict prin chimio-terapie.

„Procedura noastră presupune consultarea pacientului, diagnosticarea, stabilirea stadiului cancerului și, ulterior, planifi carea tratamentului, care diferă în funcție de tipul de cancer, localizarea și de stadiul acestuia. Odată ce stabilim di-agnosticul și gradul de evoluție a leziunii tumorale, supunem pacientul unei simulări CT, prin care putem vizualiza tridi-mensional structurile corpului, procedură care ne ajută atunci când decidem planul de tratament și dozele necesare fi ecărui pacient. În unele situații, alegem să combinăm investigațiile CT cu PET CT, pentru detectarea activității metabolice a celulelor de tip tumoral. Astfel, ne putem da seama către ce zone va continua să se dezvolte tumora și putem acționa în consecință”, a explicat prof. Mehmet Ufuk Abacioglu.

Radioterapia este una dintre componentele esențiale ale tra-tamentului pentru vindecarea pacienților oncologici, deoarece permite acționarea localizată și targetată a celulelor canceroase. Tratamentul este unul mult mai rapid și oferă mai mult confort pacientului. „În Turcia, avem avantajul de a fi început să utilizăm radioterapia la scurt timp după ce Wilhem Conrad Röntgen a descoperit razele X, la începutul secolului XX. În ultimii 20 de ani, am început să achiziționăm aparatele cele mai performante în acest sens, astfel că, la momentul de față, Turcia dispune de aproape toate tehnologiile inovatoare în radioterapie”, potrivit

prof. Ufuk Abacioglu. Clinica în care tratează prof. Ufuk Abacioglu, Neolife Medical

Center Istanbul, este prima din Turcia care a pus la dispoziția pacienților tehnologia TrueBeam, un aparat unic care permite integrarea metodelor de radioterapie şi radiochirurgie. În com-paraţie cu alte tehnologii, TrueBeam permite un dozaj mult mai mare de radiaţii într-un timp mai scurt şi are capacitatea de a iradia tumora cu o foarte mare precizie. Astfel, durata sesiunilor de tratament şi numărul acestora se reduc semnifi cativ.

„Cu ajutorul TrueBeam am reușit să reducem foarte mult durata totală a tratamentului cu radiații, dar și durata fi ecărei ședințe. Cel mai scurt tratament pe care l-am efectuat la Neolife Istanbul a fost de o zi, printr-o singură fracțiune de iradiere. Având posibilitatea să creștem dozele, reușim să scurtăm timpul de iradiere. Un tratament care, în mod normal, se aplică timp de trei săptămâni, noi îl putem realiza într-o singură săptămână, în special în cazul tumorilor locale, care încă nu s-au dezvoltat la nivelul întregului corp”, a explicat prof. Ufuk Abacioglu.

Un alt avantaj al tehnologiei TrueBeam constă în faptul că fasciculul de radiații este direcționat către tumoră cu o preci-zie de milimetri, oferind margini mult mai mici de iradiere și protejând țesuturile sănătoase, din jurul leziunii canceroase.

„Diferența dintre TrueBeam și alte acceleratoare linia-re este aceea că ne permite să tratăm mult mai multe tipuri de cancer (la nivelul plămânilor, fi catului, glandei adrenale, creierului, prostatei). Practic, TrueBeam integrează toate posibilitățile de tratament ale celorlalte acceleratoare. ”, a spus prof. Ufuk Abacioglu.

Tehnologia este disponibilă și pacienților din România, în cadrul clinicii Neolife București, care dispune de singurul aparat de acest tip atât din țară, precum și din regiunea care include statele vecine. l

Cristina Bobe

Prof. Mehmet

Ufuk Abacioglu,

specialist

în radioterapie: în Turcia a fost de o zi”în Turcia a fost de o zi”de radioterapie aplicat de radioterapie aplicat

„Cel mai scurt tratament

În perioada 24-26 martie, prof. Mehmet Ufuk Abacioglu, un reputat specialist la nivel internațional în radioterapia oncologică, a fost prezent la București pentru consultații „second opinion” și pentru instruirea personalului medical, în legătură cu ultimele tehnici din domeniul radioterapiei. Prof. Ufuk Abacioglu tratează pacienți oncologici cu cele mai noi tehnologii în domeniu (de exemplu, tehnologia TrueBeam), în cadrul clinicii Neolife Istanbul.

INOVAȚIE

Care au fost principalele provocări și difi cultăți în lansarea Neolife Medical Center, în România?Să investeşti într-o zonă geografi că nouă a fost mereu o provocare pentru noi. În primul rând, trebuie să înveţi să te adaptezi noilor condiţii de piaţă – fi e vorba de legi, politici de rambursare, fi e de jucătorii existenţi şi de tendinţele actuale. Serviciile medicale sunt, în mare măsură, dependente de pregătirea doctorilor. Am încercat să luăm legătura şi să lucrăm cu cei mai cunoscuţi şi mai competenţi medici din domeniu. Investiţiile, construcţiile, echipamentul ne-cesar – toate sunt importante, însă cea mai mare provo-care a fost găsirea unei echipe medicale de excepţie. Noi credem că, în Bucureşti, Neolife Medical Center se bucu-ră de o echipă extraordinară formată din medici competenţi, iar acest lucru garantează succesul chiar de la început.

Cum vedeți dvs. viitorul medicinei nucleare, în Europa? Imagistica moleculară (IM) poate fi defi nită ca modalitate de măsurare in vivo a întregului proces biologic, ca întreg, dar poate fi realizat şi la nivel molecular şi celular. Această nouă tehnologie combină un marker special conceput pentru a vizualiza perfect celule specifi ce cu o tehnologie avansată de imagistică şi este capabilă să surprindă imagini ale di-verselor funcţii fi ziologice, la nivel celular şi molecular.

IM este deosebit de utilă în studiul cancerului, al bolilor cardiovasculare şi al bolilor neurologice, atât pentru dezvol-tarea noilor tratamente, cât şi pentru diagnostic clinic şi monitorizare. Faptul că tehnologiile IM lucrează in vivo le face, în mod special, potrivite pentru afec-ţiunile cardiovasculare şi neurologice, unde pentru a observa rata efi cacităţii şi a daunei este necesar să observăm modul în care pacientul reacţionează.

MEDICINA NUCLEARĂ –DIAGNOSTIC ȘI TERAPIE Potrivit World Nuclear Association, peste 10.000 de spitale, la nivel global, folosesc în momentul de faţă izotopi radioactivi, iar aproximativ 90% din acestea le folosesc pentru diagnostic.

Folosirea din ce în ce mai frecventă a medicinei nu-cleare, în SUA, poate fi observată prin numărul în creştere de tehnologii de medicină nucleară folosite, care a crescut de la 17.360 (2001) la 21.670 (2009), po-trivit Centrului de Prevenire şi Control al Bolilor.World Nuclear Association estimează că în jur de 18 milioa-ne de proceduri de medicină nucleară sunt realizate anual, pentru un număr de 311 milioane de oameni din SUA, iar în Europa în jur de 10 milioane de proceduri sunt realizate pentru o populaţie de 500 de milioane de oameni, anual.

Cum aveți de gând, ca grup, să fi ți parte a procesului de dezvoltare a noilor tehnologii în domeniu?Vrem să fi m un furnizor de servicii complete de Imagistică Moleculară.Bozlu este un grup de companii care sunt integrate vertical. Portofoliul nostru cuprinde activităţi diverse, de la cercetare şi dezvoltare, producţie de produse radiofarmaceutice, până la servicii medicale. În 2012, am achiziţionat una dintre compani-ile-surori Capintec, din SUA, care dezvoltă metode de protec-ţie împotriva radiaţiilor şi sisteme de măsurare. La sfârşitul anului 2013, am achiziţionat 50% din compania daneză DDD, care se concentrează pe producerea de camere Spect. l

Raluca Boboc

disponibile acum şi în Româniadisponibile acum şi în Româniaîn tratamentul cancerului,în tratamentul cancerului,

Tehnologii inovative

Interviu realizat cu Ismail Dernek, vicepreședinte al Grupului Bozlu din Turcia. Bozlu este un grup de companii având ca principale preocupări oncologia și serviciile de top în acest domeniu. Firmele grupului Bozlu sunt prezente atât în România, cât și în Moldova, însă dețin operațiuni și în Orientul Mijlociu, și în Africa de Nord. Brandul NeoLife face parte din principala companie a grupului, MNT, fondată în 1989, recunoscută pentru premierele numeroase în industria medicinei nucleare.

LECȚIA DE HTA

aprilie 2014 51

a noilor medicamente

SCURT ISTORICSTUDIILE SPECIFICE ETM AU ÎNCEPUT SĂ PRINDĂ CON-TUR DUPĂ ANUL 1990, în special în ţările cu economii avansate, precum Canada, SUA, Australia, Anglia. Pe măsură ce tehnica a fost adoptată în tot mai multe ţări, a apărut şi o primă încercare de “standardizare” a AIB. Şi astăzi, sinteza realizată de Mauskopf şi colab. [1] este încă un articol de referinţă. Pe baza acestuia au fost elaborate recomandările ISPOR (International Society For Pharmacoeconomics and Outcomes Research) şi a fost adoptată majoritatea ghidurilor de practică din domeniu. În prezent, toate ţările membre UE (cu excepţia României), dar şi majoritatea ţărilor care folosesc ETM îşi bazează deciziile de fi nanţare cel puţin pe analiza cost-efi cacităţii clinice (ACE) şi pe studiile de tip AIB şi au ghiduri de practică specifi ce pentru ambele.

CE ESTE, DE FAPT, AIB?PENTRU CITITORUL NEFAMILIARIZAT CU TERMINOLOGIA ŞI TEHNICILE DE ETM, AIB duce cu gândul la un calcul simplist asupra sumei care trebuie “ruptă” din bugetul actual pentru acope-rirea preţului pentru fi ecare dintre medicamentele introduse supli-mentar pe lista de compensare. Dacă facem o estimare a numărului de potenţial benefi ciari ai tratamentului şi înmulţim cu suma care urmează a fi decontată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), obţinem efortul bugetar pentru medicamentul respectiv.Pare simplu, nu-i aşa?

În realitate, lucrurile sunt un pic mai complicate. AIB ia în considerare toate costurile legate de tratamentul cu pricina şi le calculează prin comparaţie cu principalul medicament pe care ar trebui, cel puţin în

teorie, să-l înlocuiască. Un medicament nou, cu un preţ mai mare decât cel vechi, poate conduce la un impact bugetar pozitiv, identic sau chiar negativ!

AIB este un instrument de sinteză care ia în calcul toate consecinţele de natură fi -nanciară care cad în sarcina deţinătorului bugetului, în cazul în care se va introduce noul medicament. În analiză vor fi incluse zilele de spitalizare care, în teorie, ar trebui să se reducă, numărul de spitalizări, care, de asemenea, ar trebui să se reducă, în ipoteza în care medicamentul nou este mai efi cace, ar putea să necesite mai puţine sau mai multe investigaţii de înaltă tehnologie, ar putea să necesite investigaţii noi, dedicate, care altfel nu s-ar practica şi aşa mai departe.

AIB este în fapt şi o promisiune din par-tea producătorului. Pe baza acestei anali-ze, dacă i se aprobă cererea de fi nanţare din fonduri publice, compensarea, producătorul înţelege că va trebui să se încadreze în suma es-timată. Această estimare stă la baza unui sistem de pay-back într-unul din numeroasele tipuri de contracte de împărţire a riscului apariţiei unor consumuri suplimentare celor estimate. O subestimare a impactului bugetar nu poate să rămână numai în sarcina plătitorului!

în procesul de compensareîn procesul de compensareimportanța acestui tip de studiuimportanța acestui tip de studiuAnaliza impactului bugetar –

Analiza impactului bugetar (AIB, BIA - Budget Impact Analysis) este astăzi unul dintre studiile aproape obligatorii în toate țările în care se efectuează evaluarea tehnologiilor medicale (ETM, HTA - Health Technologies Assessement) în procesul de finanțare din fonduri publice a unui nou produs medical. Cum în sine această disciplină, ETM, este relativ nouă , și AIB este un concept recent.

Conf. univ. dr. Marian Sorin Paveliu, Universitatea “Titu Maiorescu” București, Facultatea de Medicină, disciplina Farmacologie și farmacoeconomie

AIB ESTE UN INSTRUMENT DE SINTEZĂ CARE IA ÎN CALCUL TOATE CONSECINȚELE DE NATURĂ FINANCIARĂ CARE CAD ÎN SARCINA DEȚINĂTORULUI BUGETULUI, ÎN CAZUL ÎN CARE SE VA INTRODUCE NOUL MEDICAMENT.


AIB este şi un instrument de control. El se bazează pe o pre-zumţie, respectiv că medicamentul nou îl va înlocui, în timp, pe cel vechi. Paradoxal, în ţara noastră aproape fi ecare nou medicament introdus pe lista de compensare pare a fi destinat unor pacienţi noi (“naivi” - în jargonul de specialitate, din punct de vedere terapeutic), în timp ce şi medicamentul vechi, depăşit moral, presupus inefi cace şi inefi cient, îşi menţine o bună parte din cota sa de piaţă! Acest lucru se explică în special prin relaţiile pe care fi rmele le menţin cu medicii prescriptori, care continuă să rămână fi deli tratamentului anterior, în pofi da inefi cienţei demonstrate! AIB oferă posibilita-tea de a urmări dinamica înlocuirii medicamentului vechi şi de a interveni atunci când apar anomalii nejustifi cate!

CINE EFECTUEAZĂ ANALIZA IMPACTULUI BUGETAR?RESPONSABILITATEA ÎNCADRĂRII ÎN BUGET REVINE AD-MINISTRATORILOR FONDURILOR SĂNĂTĂŢII ŞI, în principiu, aceştia ar trebui să aibă propriii lor angajaţi, capabili să genereze permanent analize ale consumului şi să facă analize proprii. Studiul

de AIB necesită, însă, cunoştinţe profunde de statistică medicală, analiză fi nanciară, econo-mie, epidemiologie a bolilor netransmisibile (şi a celor transmisibile), precum şi accesul la o serie de date fără de care analizele re-spective nu se pot face. Activitatea în sine fi ind destul de laborioasă, AIB este, de regulă, delegată unor fi rme de consultan-ţă sau efectuată de specialiştii angajaţi ai producătorului respectiv. De cele mai multe ori, AIB se elaborează cu programe speciale, dedicate, şi au la bază diverse tehnici de modelare economică. Specialiştii forului care decide în privinţa compensării trebuie să aibă însă măcar capacitatea de analiză a studiilor puse la dispoziţie de producător!

Deşi aceste studii de AIB se aseamănă în complexitate cu cele de ACE, rareori sunt publicate de revistele de specialitate deoa-rece sunt particulare fi ecărei ţări. Totuşi, cei care decid au obligaţia de a le asigura o minimă publicitate (de exemplu, pe site-ul instituţiei), pentru a permite competitorilor să analizeze corectitudinea metodologiilor și a datelor utilizate.

PRIN CE DIFERĂ ACE DE AIB?LA PRIMA VEDERE, CELE DOUĂ TIPURI DE ANALIZĂ PAR DESTUL DE ASEMĂ-NĂTOARE. Ambele analize fac o comparaţie între două medicamente, cel puţin în parte, se folosesc de aceleaşi date, par a folosi ace-leaşi costuri. Totuşi, datele care se folosesc diferă destul de mult deoarece analizele se fac din două perspective diferite: ACE re-prezintă punctul de vedere societal, ideal, în care nu există niciun fel de restricţii, iar costurile refl ectă efortul fi nanciar al întregii societăţi. În calcul se iau costurile directe, indirecte, de oportunitate etc.

AIB trebuie să dea o vedere de ansamblu celui care trebuie să dea banii şi care, în cele mai multe cazuri, are un buget limitat. Mi-nistrul Sănătăţii, CNAS, sau directorul de spital ia în calcul numai acele cheltuieli care îi grevează bugetul. Costuri precum zilele de viaţă salvate sau de concediu medical sau de transport etc. au foarte puţină relevanţă pentru ei, fi ind ignorate.

ACE combină rezultatele (outcomes) cli-nice cu cele economice, folosind o cohortă sau o populaţie limitată pentru a evidenţia avantajele unui medicament faţă de com-

Sub presiunea Ministerului de Finanţe, Ministerul Sănătăţii a avansat un impact bugetar de aproximativ

100 de milioane de euro în primul an după aprobarea listei, însă a refuzat să pună la dispoziţie şi

modalitatea care a fundamentat această cifră!

MINISTRUL SĂNĂTĂȚII, CNAS SAU DIRECTORUL DE SPITAL IA ÎN CALCUL NUMAI ACELE CHELTUIELI CARE ÎI GREVEAZĂ BUGETUL.

LECȚIA DE HTA


petitorul său, într-un anumit interval de timp – care poate fi chiar durata de supravieţuire a tuturor pacienţilor; este un instrument de bază al economiei sanitare.

AIB ia în considerare toţi pacienţii care vor accesa tratamentul într-o perioadă limitată – un an, doi ani, cinci ani etc., încercând să estimeze nivelul cheltuielilor care urmează a se face ca urmare a impunerii noului tratament, luând în calcul şi cheltuielile cu medi-camentul comparator. AIB este o analiză eminamente fi nanciară!

Pentru a intra în detalii, diferenţe sunt date şi de valoarea banilor în timp. În cazul ACE timpul pe care se face analiza infl uenţează foarte mult costurile (banii au o valoare mai mare în prezent decât o au în viitor), iar în AIB analizele se întind pe 1-5 ani, folosindu-se, de regulă, costurile reale, fără a face scontarea acestora.

Poate cea mai importantă diferenţă este reprezentată de destinatarul analizei. ACE este destinată celor care iau decizii la nivelul întregii societăţi şi care nu au constrângeri de natură bugetară. Aceştia iau în calcul aspecte care ţin în special de echitate. În cazul AIB însă, analiza are un caracter strict ancorat în realitate, presupunând şi alocarea de resurse fi nanciare efective, fi ind legată direct de suportabilitate.

Atunci când se ia decizia fi nanţării unui nou medicament, cele două tipuri de analize şi cele două categorii care decid trebuie să îşi armonizeze punctele de vedere şi, din păcate, cele mai bune intenţii se lovesc adesea de limita posibilităţilor de fi nanţare.

Pe baza AIB se fac diverse scenarii şi calcule, încercând să se stabilească din timp numărul de pacienţi care pot avea acces la noul tratament şi, în funcţie de aceasta, tipurile de restricţii impuse (de exemplu, protocoale, ghiduri de practică, liste de aşteptare). Tot pe baza AIB se fundamentează o largă diversitate de contracte de împărţire între producător şi fi nanţator a riscului de apariţie a unui număr mai mare de pacienţi decât cel estimat.

AIB ÎN ROMÂNIAPROCESUL DE EVALUARE A TEHNOLOGIILOR MEDICALE PENTRU COMPLETAREA LISTEI DE MEDICAMENTE compen-sate se face în baza Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 724/2013 [2].

Ordinul prevede ca deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentului să includă în dosar şi analiza proprie a impac-tului bugetar. Aceste date sunt analizate de Unitatea de Evaluare a Tehnologiilor Medi-cale (UETM) a MS privind acurateţea şi tipul costurilor utilizate. Analiza este înaintată Comisiei Naţionale cu atribuţii de evaluare a tehnologiilor medicale, cea care decide, în fi nal, includerea pe lista de compensare.

Într-un mod cu totul regretabil, Ministe-rul Sănătăţii a golit de conţinut procesul de evaluare a tehnologiilor medicale, deoarece „impactul bugetar are caracter informativ şi UETM prezintă un punct de vedere Comisiei Naţionale asupra acestuia”! În aceste condiţii, în procesul de compensare este sărită tocmai analiza sustenabilităţii noului tratament. Fi-nanţatorul listei de compensate, CNAS, este practic exclus de la luarea deciziei, urmând

a pune în practică o decizie de natură fi nanciară luată de membrii Comisiei Naționale pentru ETM care sunt de profesie medici, fără pregătire în domeniul evaluării tehnologiilor medicale!

ÎN LOC DE CONCLUZIIROMÂNIA TREBUIE SĂ FACĂ DE ÎNDATĂ, ABRUPT, TRECEREA LA UN ADEVĂRAT MANAGEMENT, în care fi ecare leu cheltuit să îşi găsească justifi carea.

AIB trebuie să intre în arsenalul celor care decid în domeniul sanitar pentru a permite evitarea dezechilibrelor şi a inechităţilor generate de hotărâri lipsite de fundamentare fi nanciară.

În opinia mea, astfel de instrumente trebuie larg răspândite, inclusiv la nivelul unor mari consumatori de fonduri precum spita-lele, făcând parte integrantă din bagajul de cunoştințe elementare al managerilor de orice nivel. l

Impactul bugetar se calculează pe o perioadă de trei ani şi se bazează pe: n prevalența patologiei pentru care se utilizează medicamentul şi

comparatorul;n incidenţa patologiei pentru care se utilizează medicamentul şi

comparatorul;n numărul pacienţilor eligibili pentru tratament, atât pentru comparator, cât

şi pentru DCI-ul nou sau cunoscut;n costul anual al tratamentului, atât pentru comparator, cât şi pentru DCI-ul

nou sau cunoscut; în costul tratamentului sunt incluse atât costurile legate de medicaţia propriu-zisă, cât şi costurile directe legate de administrarea medicaţiei (investigaţii de laborator şi imagistice, vizite la medicul de familie, tariful spitalizării de zi în cazul în care aceasta este necesară pentru administrarea medicaţiei etc.).

la nivel mondial precum AIB.la nivel mondial precum AIB.prezent) şi ignoră instrumente utilizateprezent) şi ignoră instrumente utilizate

sistemul de claw-back practicat însistemul de claw-back practicat însunt grosiere, nerealiste (exemplu,sunt grosiere, nerealiste (exemplu,

Soluţiile privind încadrarea în bugetSoluţiile privind încadrarea în bugetproducând arierate astronomice.producând arierate astronomice.

statul a ignorat consecinţele fi nanciare,statul a ignorat consecinţele fi nanciare,ani se datorează tocmai faptului căani se datorează tocmai faptului că

Blocajul în care ne scăldăm de șapte

BIBLIOGRAFIE1 Mauskopf JA, Earnshaw S, Mullins CD. Budgetimpact analysis: review of the

state of the art. FutureDrugs Ltd 2005;5:65–79. 2 ORDIN nr. 724 din 6 iunie 2013 al ministrului sănătăţii pentru aprobarea

criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare și a metodologiei de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor sau neincluderea medicamentelor în Lista cu denumiri comune internaţionale ale medicamentelor de care benefi ciază asigurații, pe bază de prescripție medicală, cu sau fără contribuţie personală, publicat în MO 339/2013.

din România în 2014

POLITICI FARMA

din România în 2014Provocările industriei farmaceutice

DUPĂ O EXPERIENȚĂ DE APROAPE UN AN PE PIAȚA DIN ROMÂNIA, aș putea descrie mediul în care industria farma-ceutică operează în câteva linii generale:

n Observ în ultima vreme o dezvoltare îmbucurătoare a sistemului de sănătate, prin trecerea de la serviciile oferite, predominant, în spitale, la asistența medicală ambulatorie de specialitate, la medicina generală și de prevenție, care este reglementată prin legislația actuali-zată de reformare a sistemului;

n Mediul farmaceutic este bine reglementat, având tendința de a se alinia directivelor UE, iar acest aspect nu poate decât să aducă avantaje pacienților din România, care merită și trebuie să benefi cieze de servicii medicale cel puțin la nivelul serviciilor din alte țări europene;

n Totuși, încă există difi cultăți pentru pacienți cu privire la accesul la tratamente inovatoare, întrucât ultima actualizare a listelor de medicamente compensate s-a făcut în 2008, pacienții români fi ind privați, astfel, de mai bine de 6 ani de tratamente inovatoare, salvatoare de vieți. Și statul pierde din neactualizarea listei de medi-camente pentru că pierderea productivității pacienților tratați cu terapii învechite generează cheltuieli mai mari

la buget. Organizația Mondială a Sănătății menționa că 1 euro investit în sănătate aduce venituri de 1,7 euro. Investițiile în sănătate sunt astfel necesare nu doar pentru pacienți, ci și pentru statul român. Aşteptăm cu interes actualizarea listelor de medicamente compen-sate şi gratuite cu toate moleculele al căror proces de evaluare s-a încheiat, încă de la sfârşitul anului trecut, conform unei metodologii la standarde europene.

Pentru 2014, principalele provocări ale industriei farmaceutice rămân pre-dictibilitatea, viteza de elaborare a de-ciziilor guvernamentale și, nu în ultimul rând, întârzierile în implementarea unor soluții care să fi e corecte atât pentru pacienți, cât și pentru medici, accesibile pentru guvern și acceptabile pentru in-dustrie. De altfel, încep să se întrevadă unele progrese în această direcție.

Problema actualizării listelor de medicamente compensate, a metodei de calculare a prețurilor și a politicii de clawback ar trebui abordată com-plet, integrat și corect în cel mai scurt timp posibil.

Bayer face eforturi pentru a pune știința în slujba unei vieți mai bune prin portofoliul de produse pe care-l adu-ce pe piața din România și, în cadrul Asociației Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), să fi e parte-ner în găsirea unor soluții efi ciente pen-tru provocările menționate mai sus. l

Panagiotis Alekos este director al Bayer Pharmaceuticals România începând cu luna aprilie 2013, fiind în același timp responsabil de Bayer Healthcare (Pharmaceuticals, OTC, Diagnostics și Animal Health) pentru România, Republica Moldova și Bulgaria. Are peste 15 ani de experiență în poziții de top management în Grecia și are studii în biochimie, management și marketing.

Panagiotis Alekos

ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII MENȚIONA CĂ 1 EURO INVESTIT ÎN SĂNĂTATE ADUCE VENITURI DE 1,7 EURO. INVESTIȚIILE ÎN SĂNĂTATE SUNT ASTFEL NECESARE NU DOAR PENTRU PACIENȚI, CI ȘI PENTRU STATUL ROMÂN.

aprilie 2014 53


cu PIB-ul unei ţăricu PIB-ul unei ţăridirect proporțională

POLITICI FARMA

aprilie 2014 55

Ne puteți spune câteva cuvinte despre prioritățile dumneavoastră la conducerea companiei Janssen România?Credem că soluțiile cele mai bune pentru pacienții români pot fi găsite doar purtând un dialog deschis, transparent și constructiv și care, totodată, să implice toate părţile inte-

resate. Este imposibil să propunem orice soluție atunci când regulile jo-cului se schimbă în mod constant. În ciuda acestor impedimente, depunem eforturi extraordinare pentru a putea investi în continuare în România. Prio-ritatea principală a companiei Janssen este aceea de a colabora cu autoritățile, pentru a putea identifi ca împreună resursele necesare facilitării accesului

la medicamente inovatoare pentru populația României. Janssen deţine, în prezent, funcții de conducere în cadrul consiliilor asociațiilor sectoriale: atât în ARPIM, cât și în AmCham, unde compania pe care o conduc a fost aleasă, recent, în calitate de coordonator al Comitetului de Să-nătate. Încercăm, prin toate mijloacele transparente, să conștientizăm autorităţile de importanţa sprijinirii redeschi-derii listei de medicamente compensate, listă care ar permite accesul la medicamente pentru pacienți și, de asemenea, ne-ar permite să promovăm un mediu de afaceri performant. În cazul în care lista va fi deschisă în acest an, așa cum au declarat reprezentanţii Ministeru-lui Sănătății, Janssen va lansa șapte medicamente inovative care acoperă nouă indicații, în următorii doi ani, și aproximativ 12 medicamente inova-tive, în total, în următorii cinci ani.

DESPRE PREVENIREA ȘI GESTIONAREA BOLILOR CRONICESă luăm, de exemplu, schizofrenia. Și acesta este doar un exemplu de boală cronică. Folosind tratamentele deja existente, putem reduce efectele negative ale bolii, având o mai bună gestionare a acesteia. Pacienţii pot fi activi pe piaţa muncii, devenind astfel integraţi social. În consecință, şi persoanele care îi îngrijesc pot fi mai productive şi pot avea un standard de viață mai ridicat. În cele din urmă, dacă ne cultivăm o vi-ziune pe termen lung, prin creşterea speranţei de viaţă, tra-tarea bolilor cronice aduce benefi cii pentru forța de muncă a unei țări şi contribuie la creșterea PIB-ului ţării respective. Să luăm şi exemplul hepatitei C, unde ratele de vindecare sunt semnifi cativ mai mari folosind medicamente inova-tive, durata tratamentului este înjumătățită în majoritatea cazurilor, iar pacienţii se pot întoarce mult mai repede la locul de muncă şi îşi pot relua activităţile obişnuite.

Cum sprijină Janssen Guvernul României în reformarea sistemului de sănătate și pentru a putea oferi pacientului român un tratament inovator și performant?Facem eforturi foarte mari pentru a deveni parteneri de încredere ai părților implicate din rândul Guver-nului. Acest lucru înseamnă că Janssen este dispus să împărtășească din expertiza sa, dobândită în calitate de companie farmaceutică recunoscută la nivel mondial. Desfășurăm o serie de studii clinice în România, derulăm progra-me de acces timpuriu la medicamente pentru pacienţi şi medici, donăm teste HIV, prin intermediul ONG-urilor, şi susținem asociațiile de pacienți în crearea de strategii pentru combaterea diferitelor boli. Acestea sunt doar câteva exemple din activitatea companiei. De asemenea, Janssen sprijină crearea registrelor de pacienți, în scopul colectării de dovezi din practica clinică.

REFORMA NU ESTE UN PAS UȘOR DE FĂCUT Este nevoie de voință politică, de identifi care a resurselor, de pla-nifi care pe termen lung, de susţinerea unui dialog continuu cu toate părțile implicate și, nu în ultimul rând, este nevoie de curaj. Dar trebuie să începem de undeva! România vorbește de mai mulți ani despre reforma sistemului de sănătate: au existat 25 de miniștri în ultimii 25 de ani. Acest lucru înseamnă că reforma a fost aproape imposibil de realizat. Există difi cultăţi în schimba-rea unui sistem atât de complex, dar este ceva ce trebuie făcut!

Din experiența dumneavoastră, ce ar trebui să facă ofi cialitățile pentru a îmbunătăți accesul pacienților români la un tratament mai bun și la medicamente?Programele de prevenţie sunt esențiale pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației. La fel de esențială este asi-gurarea accesului la medicamente gratuite și compensate pentru pacienţii români. Ofi cialităţile ar trebui să depună eforturile necesare pentru a reduce decalajul de șase ani din-

Aceste medicamente se adresează nevoilor pacienților cu hepatită, schizofrenie, psoriazis, HIV, cât și dife-ritelor tipuri de cancer (de prostată, mielom multi-plu, ovarian). Trebuie să menționăm faptul că toate aceste medicamente inovative sunt deja disponibile în majoritatea ţărilor UE, de mulți ani deja.

Comisia Europeană subliniază, prin mesajele transmise, ideea că sănătatea populației trebuie văzută ca o prioritate, fi ind unul dintre principalii factori care generează creștere economică și dezvoltare durabilă. Cum comentați?Trebuie, în primul rând, luat în considerare programul „Health for Growth”, care este dezvoltat în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020. Acest lucru presupune crearea unei strategii integrate şi a unei abordări pe termen lung. Acesta ar trebui să fi e primul lucru pe care îl observăm. În al doilea rând, cred că, în momentul de faţă, toți suntem de acord că sănătatea este o investiţie (“Health is Wealth”). Sănătatea nu este doar o valoare în sine, ci şi un factor de creștere, ajutând, astfel, la reducerea costurilor din domeniul sănătăţii de-a lungul anilor. Cifrele vorbesc de la sine: sectorul farmaceutic contribuie cu circa 1% la PIB-ul românesc; sectorul farmaceutic reprezintă unul dintre investitorii de top din lume în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea.

tre un pacient bulgar sau maghiar și un pacient român, în ceea ce priveşte accesul la tratament inovator şi salvator. Ofi cialii nu ar trebui să se ancoreze permanent în scuze, decla-rând că “întâi trebuie identifi cate resursele fi nanciare”. Să nu uităm că plătim un clawback foarte mare, precum și alte taxe, astfel încât ajungem să spunem că 2 din 10 pacienţi din sistemul de sănătate românesc sunt efectiv susţinuţi din banii colectațţi prin aplicarea taxei clawback. Cred că resur-sele pot fi găsite, desigur, în parteneriat cu Ministerul de Finanțe.

Susține Janssen campanii de prevenție, educaționale sau de informare pentru pacienții români? După realizarea unei cercetări temeinice în România, Janssen a ajuns la concluzia că prevalența hepatitei C, în România, este cumplită, cu o valoare estimată la 600.000 de persoane potențial infectate, vorbind astfel des-pre o prevalență de 3,23% a acestei boli infecţioase. Pentru a aborda această problemă de sănătate publică, Janssen a inițiat, în toamna anului trecut, Coaliţia “Împreună îm-potriva hepatitei”, care cuprinde toate părțile interesate relevante: de la Ministerul Sănătății, asociații profesionale și asociații de pacienți, experți internaționali de renume în do-meniul politicilor de sănătate, până la companii farmaceutice.Această coaliție coordonează iniţiative desfăşurate pe mai multe niveluri: de la creşterea gradului de conştientizare a bolii, până la screening şi crearea unui registru de pacienţi cu hepatită. Scopul coaliţiei este de a trata 50.000 de pacienţi, până în anul 2020, ceea ce, pe termen lung, ar duce la scăderea costurilor de sănătate. De asemenea, coalițţia se străduiește să ofere cel mai bun model de gestionare a bolii, un model care va fi ulterior adoptat şi de către alte țări din întreaga lume. Janssen se mândreşte cu rolul de iniţiator al acestui proiect ambițios. Vă invit să vizitați pagina de Internet a coaliţiei: www.impreunaimpotrivahepatitei.ro. Iar ca promisiune pen-tru viitor, vă mărturisesc că luăm în calcul să implementăm o abordare similară în ceea ce priveşte tuberculoza pulmo-nară multidrog rezistentă (MDR-TB). l Raluca Boboc

direct proporționalăa bolilor cronice,a bolilor cronice,

Gestionarea efi cientă

Jacopo Murzi s-a alăturat companiei Janssen Italia în anul 2005, când a ocupat funcția de New Business Development Manager. În Polonia, compania a devenit lider de piață, din punctul de vedere al fidelității pacienților față de produsele și serviciile din portofoliul său, datorită abordării strategice și proiectelor coordonate din poziția de director de vânzări și marketing. Începând cu luna ianuarie 2014, Jacopo Murzi este noul Managing Director al companiei Janssen România.

Janssen a dezvoltat o serie de terapii care nu doar că tratează boala, ci

o pot chiar vindeca. Românii nu au acces, în momentul de faţă, la astfel

de soluţii medicale inovative.

PENTRU A PUTEA COMERCIALIZA O NOUĂ MOLECULĂ, COSTURILE SE RIDICĂ LA PESTE 1,3 MILIARDE DE DOLARI.

mai mici procente din PIB alocate Sănătăţii.mai mici procente din PIB alocate Sănătăţii.clasamentului european, cu unul dintre celeclasamentului european, cu unul dintre cele

România nu ar trebui să fi e în subsolul

Mediul românesc nu este cel mai benefi c mediupentru o companie farmaceutică: aş atrage

atențţia asupra imprevizibilităţii deciziilor.


ECHITATE

aprilie 2014 57

SIGUR, SE FAC ANALIZELE SÂNGELUI DONAT ȘI ÎNCĂ RIGUROS; EXISTĂ TESTE CARE SE FAC PREDONARE pen-tru a stabili calitatea din punct de vedere hematologic și teste postdonare care se fac pentru identifi carea bolilor cu transmi-tere prin sânge și a obține un sânge securizat pentru bolnavi.

Însă aceste teste nu sunt sufi ciente deoarece nu pot identi-fi ca germenii în perioada de incubație a acestor boli și această nesiguranță există în toate țările lumii, mai mult sau mai puțin în funcție de standardul economic al țării respective. Spun mai mult sau mai puțin deoarece țările cu un PIB puternic investesc în echipamente de testare performante care reduc substanțial perioada de incubație a bolilor cu transmitere prin sânge și cresc siguranța sângelui.

În plus, identifi carea și a unor virusuri noi, cum ar fi virusul West Nile, ne creează probleme de colectare cel puțin trei luni pe an în perioada de alertă în mai multe zone geografi ce din România, inclusiv în București.

Și la noi, Ministerul Sănătății cheltuiește sume importan-te cu rețeaua de transfuzie, având în vedere faptul că sângele securizat este un produs costisitor. Reactivi, echipamente de testare, stocare, cheltuieli de personal, plus facilitățile dona-torilor. Și este distribuit în spitale în mod gratuit!

Echipamente de testare (NAT) care ar putea reduce simțitor riscurile de contaminare, așa cum există în țările cu un PIB puternic, nu avem și singurul mijloc de apărare îm-potriva riscurilor generate de perioada de incubație a bolilor este iscusința medicilor din centrele de donare și chestiona-rul de autoexcludere.

Acest chestionar este oglinda trecutului medical al dona-torului, arată starea sa de sănătate prezentă, obiceiurile se-

Sigur, am încercat sa identifi căm cauzele lipsei de reacție la nevoile comunității a majorității tinerilor care, altminteri, donează în număr mare, dar nu benevol.

Răspunsul a fost inconstant și inconsecvent în a dona be-nevol sânge. Și, de aceea, am tras concluzia că lupta este lungă și grea, deoarece ne luptăm cu o mentalitate, iar schimbarea mentalității cere timp și efort.

Dar este o luptă absolut necesară, iar în următorii ani do-narea benevolă de sânge va trebui implementată. Suntem un popor generos, dar trebuie să ne debarasăm de concepția că „dacă se dă ceva gratis, trebuie să primim neapărat și noi’’ sau „dacă oferim ceva, trebuie musai să fi m răsplătiți”.

Segmentul de populație care trebuie accesat în promovarea donării de sânge benevolă este segmentul tânăr, cu siguranță altruist și, de asemenea, segmentul de populație bine plătit din companii. Asta, cel puțin în prima etapă. Apoi, informația trebuie să ajungă la toată populația care o dată în viață poate să dăruiască și ea câte o pungă de sânge fără să aștepte recom-pensa.

În defi nitiv, fi ecare dintre noi poate avea nevoie de sânge la un moment dat și nu trebuie să-și imagineze cineva că sân-gele este acolo, în frigider, pentru el și îl așteaptă, dar donat de alții!

Campaniile noastre de promovare a donării benevole tre-buie să fi e sistematice și să implice media, altfel impactul este scăzut și informațiile nu-și ating scopul. De asemenea, este nevoie de fi nanțare pentru materiale publicitare și de volun-tari pentru a le distribui populației. Voluntariatul este o altă problemă a societății noastre. Din vara trecută, încercăm să fi delizăm voluntari din rândurile studenților mediciniști. Nu

xuale, tratamente recente, tatuaje etc. Adică tot ceea ce poate să însemne un potențial risc pentru sângele donat. Și, de aceea, este necesar ca acesta să fi e completat cu acuratețe și sinceritate de către donator. Există însă temerea că, dacă donatorul este motivat de avan-tajele materiale oferite, o tentație reală pentru populația săracă, el va fi ten-tat să ascundă informații importante despre sănătatea sa. Și, astfel, să scadă siguranța sângelui donat.

De aceea este importantă donarea de sânge benevolă în România.

În ultimii ani, Ministerul Sănătății a achiziționat cinci centre mobile de donare, dotate cu echipamente mo-derne pentru a promova donarea be-nevolă de sânge în România. Impactul a fost extrem de scăzut în țară și scăzut în București, deși s-au desfășurat mai multe proiecte de promovare, inclusiv în media.

În trei ani, în București au donat be-nevol în jur de cinci mii de persoane, insufi cient pentru ca Institutul Național de Transfuzie Sangvină să inițieze o propunere legislativă de schimbare a statutului donatorului de sânge. În țară, impactul a fost și mai mic.

am reușit să-i atragem decât pe perioada verii, în practică.

Se fac eforturi uriașe pentru a menține echilibrul sângelui în spitale.

În București există un singur centru de transfuzie și 60 de spitale care trebu-ie să primească sânge. Din fericire, exis-tă o colaborare foarte bună între centre, între centre-surori aș îndrăzni să spun, având în vedere promptitudinea centre-lor din jurul Bucureștiului, și nu numai, de a sări în ajutor în caz de nevoie.

Donarea benevolă de sânge ar re-zolva problema din punctul de vedere al creșterii calității sângelui, dar dacă nu reușim să convingem oamenii de importanța acestui tip de donare, can-titatea sângelui recoltat rămâne în con-tinuare apanajul penultimului loc în Europa, iar noi, cu gustul amar că nu am reușit sa scăpăm de o mentalitate retro-gradă! l

de sânge în Româniade sânge în RomâniaImportanţa donării benevole

În România donarea de sânge este voluntară și neremunerată, având în vedere faptul că donatorul nu este constrâns să doneze sânge și nu primește bani pentru gestul său, de altfel profund uman. Însă dacă suntem onești cu noi înșine, trebuie să recunoaștem că cele șapte tichete de masă, reducerea pe o lună a abonamentelor pe mijloacele de transport, plus ziua liberă acordată pot să constituie adevărate tentații pentru populația săracă. Iar sângele nu este o marfă și nu trebuie privit ca o marfă! Sângele este un produs biologic viu, care trăiește și moare, cu durată limitată de viață atât în organismul uman, cât și în afara lui, vital de cele mai multe ori pentru bolnavi. Iar viața nu are preț! De aceea ea trebuie dăruită, din suflet și cu sinceritate. Fără alte implicații financiare, tichete de masă, abonamente și alte facilități. Donarea de sânge trebuie sa fie sigură deoarece sângele donat poate deveni periculos pentru pacienți, dacă este contaminat cu diferite bacterii sau virusuri.

Dr. Doina Goșa, directorul Centrului de Transfuzii București

A dona benevol înseamnă a dărui pur și simplu o pungă de sânge curat și în mod

onest, fără a aștepta ceva în schimb!

Iar sângele dăruit astfel este un sânge mai sigur!

Pentru a implementa donarea benevolă de sânge în România trebuie în primul rând să ne luptăm cu mentalitatea românilor care cred că pentru

donare trebuie să benefi ciezi de niște „drepturi’’ și, eventual, acestea să fi e și consistente. Și asta

nu pentru că românii nu ar fi generoși, ci pentru că ei pur și simplu așa au fost obișnuiți. Iar cei

tineri, fi indcă este dreptul lor stipulat prin lege.

Așa este, dar legea este o lege de necesitate, fi indcă altfel nu am avea niciun sfert din

sângele necesar pentru pacienții din spitale. În urma sondajelor efectuate de noi sau de

ONG-uri în populația Bucureștiului, cel puțin în ultimii ani, rezultatul a fost dezarmant. O mare parte dintre donatori consideră foarte importante stimulentele materiale acordate. Ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că,

în ciuda acordării acestor stimulente, România ocupă un loc codaș în Europa în ceea ce privește

numărul de donatori la mia de locuitori.

IDENTIFICAREA ȘI A UNOR VIRUSURI NOI, CUM AR FI VIRUSUL WEST NILE, NE CREEAZĂ PROBLEME DE COLECTARE CEL PUȚIN TREI LUNI PE AN ÎN PERIOADA DE ALERTĂ ÎN MAI MULTE ZONE GEOGRAFICE DIN ROMÂNIA, INCLUSIV ÎN BUCUREȘTI.


ECHITATE

aprilie 2014 59

Europa, dar și pentru România

Alături de comunitatea medicală europeană, de pacienți și de asociaţiile de pacienţi, în România dorim să punem capăt izolării și disperării copiilor și adulților care se numără, astăzi, printre cele mai vulnerabile categorii de populaţie. Un milion şi jumătate de români suferă de o boală rară. Şi pentru aceasta, încercăm rezolvarea problemelor cu care se confruntă pacienţii şi familiile acestora. Este nevoie de o mai bună informare a publicului şi de mai multă justiţie socială. Şi vrem să contribuim la crearea unui mediu care să favorizeze măsuri concrete şi pozitive.C

ONCLUZII

Prof. univ. dr. Maria Puiu,președintele Societății Române de Genetică Medicală,vicepreședinte al Alianței Naționale a Bolilor Rare România

ROLUL COMUNITĂŢII EUROPENE (CE), ÎN MATERIE DE SĂNĂ-TATE, este să încurajeze cooperarea dintre statele membre şi, dacă este necesar, să sprijine acţiunile lor în acest sens. CE își propune să stabilească o strategie comunitară generală de sprijinire a statelor membre pentru a asigura efi cienţa recunoaşterii, prevenirii, diag-nosticării, tratării, îngrijirii şi cercetării privind bolile rare în Europa.

PROPUNERILE COMUNITĂȚII EUROPENEÎN PROBLEMA BOLILOR RARE:

1. Îmbunătăţirea recunoaşterii şi vizibilităţii bolilor rare Elementul-cheie pentru îmbunătăţirea strategiilor generale pri-

vind bolile rare este să se garanteze recunoaşterea acestora, astfel încât toate celelalte acţiuni conexe să poată decurge în mod adecvat din aceasta. Comisia intenţionează să instituie un sistem complet de codifi care şi clasifi care la nivel european, care va asigura cadrul pentru îmbunătăţirea schimbului de cunoştinţe şi înţelegerea bolilor rare, în calitate de subiect ştiinţifi c şi de sănătate publică în întreaga UE.

2. Sprijinirea politicilor privind bolile rare în statele membre Efi cienţa acţiunilor în ceea ce priveşte bolile rare depinde de existenţa

unei strategii generale coerente privind bolile rare care mobilizează într-un mod integrat şi bine stabilit resursele reduse şi disparate, o strategie inclusă într-un efort comun la nivel european. La rândul său, efortul concertat la nivel european depinde de o abordare si-milară a acţiunilor privind bolile rare în toată UE pentru a stabili o bază comună de colaborare şi pentru a contribui la îmbunătăţirea accesului pacienţilor la asistenţă medicală şi la informaţii.

Prin urmare, Comisia propune ca statele membre să se bazeze

Deşi fi ecare boală rară afectează numai un număr relativ redus de pacienţi şi de familii, acestea reprezintă în ansamblu o obligaţie majoră în materie de Sănătate pentru UE. În plus, nevoia de reunire a expertizei şi de efi cientizare a utilizării resurselor limitate disponibile arată că bolile rare reprezintă un domeniu în care cooperarea europeană poate să aducă valoare adăugată acţiunilor la nivelul statelor membre. Comisia a întreprins deja iniţiative individuale, precum programul privind bolile rare, regulamentul privind pro-dusele medicamentoase orfane, şi a luat în considerare bolile rare în programele-cadru pentru activităţi de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstrative.

Strategia oferă potenţialul necesar pentru maximizarea po-sibilităţilor de cooperare şi a sprijinului reciproc în acest sector difi cil în Europa, în ansamblu. Ea va sprijini statele membre să instituie propriile strategii naţionale şi regionale în domeniul bolilor rare, ceea ce va oferi pacienţilor afectaţi de boli rare şi fa-miliilor lor un benefi ciu concret în viaţa de zi cu zi – rezultat al integrării europene.

SITUAȚIA ACTUALĂ A BOLILOR RARE ÎN ROMÂNIA1. Multe dintre bolile rare sunt nediagnosticate/sunt diagnos-

ticate târziu din cauza faptului că nu sunt cunoscute de medicii din teritoriu, din cauza numărului mic de specialişti de genetică medicală şi a absenţei centrelor specializate de diagnostic genetic;

2. Nici specialiştii, nici pacienţii nu au informaţiile necesare legate de bolile rare pentru a facilita diagnosticarea corectă şi apli-carea modalităţilor existente de tratament, reabilitare şi integrare;

3. Nu există o reţea naţională de centre medicale specializate în care să se facă depistarea, diagnosticarea şi urmărirea pacienţilor cu boli rare;

4. Testele de laborator pentru confi rmarea diagnosticului genetic sunt efectuate frecvent în străinătate, iar costurile pe care le implică sunt foarte mari;

5. Mulţi dintre pacienţii identifi caţi nu sunt bine monitorizaţi din cauza lipsei protocoalelor şi a ghidurilor de bună practică;

6. Serviciile preventive, care ar presupune depistarea şi con-silierea genetică a pacienţilor şi rudelor acestora, lipsesc în mare parte;

7. În cazul bolilor pentru care există medicamente orfane, ele nu sunt disponibile pentru pacienţii români sau sunt disponibile, dar se administrează cu intermitenţă;

8. Serviciile sociale care pot îmbunătăţi viaţa pacienţilor cu boli rare sunt puţine şi încă nu există servicii specializate pe boli rare;

9. Nu există studii statistice privind frecvenţa acestor boli în România;

10. Colaborarea cu reţeaua europeană de centre specializate în boli rare este sporadică şi nesistematizată.

pe un demers comun pentru abordarea bolilor rare, întemeiat pe cele mai bune practici existente și invită statele membre să instituie strategii concentrate asupra următoarelor elemente:

n instituirea unor planuri de acţiune naţionale şi intersectoriale privind bolile rare;

n asigurarea unor mecanisme adecvate pentru defi nirea, codifi carea şi inventarierea bolilor rare, precum şi producerea de orientări de bună practică în scopul de a realiza un cadru pentru recunoaşterea bolilor rare şi schimbul de cunoştinţe şi expertiză;

n încurajarea cercetării privind bolile rare, inclusiv cooperarea şi colaborarea transfrontalieră pentru maximizarea potenţialului de resurse ştiinţifi ce în UE;

n asigurarea accesului la asistenţă medicală de înaltă calitate, în special prin identifi carea de centre de expertiză naţionale şi regionale şi prin încurajarea participării acestora la reţelele de referinţă europene;

n asigurarea unor mecanisme care să reunească expertiza naţională în domeniul bolilor rare şi să o regrupeze cu cea a altor ţări europene;

n adoptarea de măsuri pentru a asigura responsabilizarea şi im-plicarea pacienţilor şi asociaţiilor de pacienţi;

n asigurarea faptului că aceste acţiuni cuprind dispoziţii cores-punzătoare pentru garantarea durabilităţii lor.

3. Dezvoltarea cooperării, coordonării şi reglementării privind bolile rare la nivel european

Acţiunile comunitare vor sprijini statele membre în asigurarea unei reuniri şi organizări efi ciente a resurselor reduse din domeniul bolilor rare şi pot ajuta pacienţii şi profesioniştii din diverse state membre să colaboreze în vederea schimbului şi coordonării expertizei şi informaţiilor. Comunitatea ar trebui să vizeze o mai bună coordo-nare a politicilor şi iniţiativelor la nivelul UE, precum şi o cooperare consolidată între programele UE, în scopul de a maximiza resursele disponibile pentru bolile rare la nivel comunitar.

CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU BOLI RAREAsociaţia Prader Willi din România a reunit, în august 2007,

un număr de 32 de organizaţii şi grupuri de pacienţi afectaţi de boli rare din țara noastră în Alianţa Naţională pentru Boli Rare din România şi a implicat un grup larg de specialişti, în special pe membrii Societăţii Române de Genetică Medicală.

Implicarea reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii în cadrul grupurilor de lucru şi a grupurilor de experţi, precum şi consulta-rea celorlalte ministere în cadrul unor mese rotunde, organizate în proiectul fi nanţat de CEE Trust, a condus la accepţiunea tutu-ror că bolile rare sunt şi trebuie considerate o prioritate de sănăta-te publică şi în România.

În octombrie 2013, s-a înfi ințat Consiliul Național pentru Boli Rare (CNBR), organism care reuneşte specialişti, reprezentanţi ai Alianţei Naţionale pentru Boli Rare România (ANBRaRo), ai So-cietăţii Române de Genetică Medicală (SRGM), ai Ministerului Sănătăţii şi ai celorlalte ministere şi instituţii implicate.

Comitetul se va întruni trimestrial, va inventaria nevoile şi va propune măsuri ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu boli rare, va stabili criteriile de desemnare şi de evaluare a centrelor de expertiză / inventarierea resurselor și va face toate demersurile pentru implementarea Planului Național pentru Boli Rare, plan care va fi în măsură să asigure abordarea coerentă a bolilor rare în România, asemănător abordării acestor boli în toate țările europene.

Pe plan naţional, este necesară o cooperare strânsă între aceste grupuri de lucru ale CNBR pentru a dezvolta obiectivele şi activi-tăţile prevăzute în plan, ca ele să fi e dezvoltate în proiecte comu-ne la nivel naţional. l

Europa, dar și pentru RomâniaBolile rare, o provocare pentru

2014 este un an de răscruce pentru următorul deceniu. Strategiile și planurile naționale pentru bolile rare vor fi consolidate și integrate din ce în ce mai mult în abordări europene comune, în timp ce rețelele europene de referință și infrastructurile europene de cercetare vor oferi noi oportunități pentru a transforma rezultatele cercetărilor în tratamente inovatoare și pentru a utiliza tehnologiile informației spre a acumula noi cunoștințe, toate acestea conducând la îmbunătățirea asistenței medicale. Programul „Orizont 2020” și programul UE în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020 ar trebui să contribuie la atingerea acestor obiective.

ACȚIUNILE COMUNITARE VOR SPRIJINI STATELE MEMBRE ÎN ASIGURAREA UNEI REUNIRI ȘI ORGANIZĂRI EFICIENTE A RESURSELOR REDUSE DIN DOMENIUL BOLILOR RARE


ECHITATE

Ziua Internaţională a Bolilor Rare

creşterea calităţii îngrijirii pacienţilor din ţară.

GRIJA PENTRU PERSOANELE CARE TRĂIESC CU O BOA-LĂ RARĂ cuprinde mai multe forme. Unii pacienți au acces la medicamente, în timp ce alții nu au niciun tratament disponibil. Unii pacienți sunt destul de independenți, în timp ce alții necesită asistență fi zică permanentă și multiple echipamente de suport. Îngrijirea poate consta în medicamente, produse și dispozitive medicale, consultații medicale de specialitate și interdisciplina-re, diete speciale, acces la diverse terapii, consiliere psihologică, servicii sociale specializate, uneori fi ind necesară îngrijirea trans-frontalieră și mult mai mult. Pentru 5.000 de boli rare diferite nu există încă niciun fel de tratament, nicăieri în lume!

CAMPANIA NAȚIONALĂ DE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A BOLILOR RARE

n Lansarea campaniei la Zalău, în data de 4 februarie (Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului) – în semn de solidari-tate cu pacienţii afectaţi de cancere rare în lupta lor pentru o în-grijire mai bună;

n 3 marșuri de solidaritate, unde au participat reprezentanţi ai asociaţiilor pacienţilor afectați de boli rare, cadre didactice, spe-cialişti, elevi - în Carei, Timișoara și Za-lău, în zilele de 27 și 28 februarie. Mesajul acestor marșuri a fost acela că, deși bolile sunt rare, pacienții nu sunt puțini și au ne-voie de îngrijire și tratament. Materialele de campanie au cuprins fl uturaşi, pliante, semne de carte, mărţişoare cu informaţii despre Ziua Internațională a Bolilor Rare

2014, Planul Național de Boli Rare și cen-trele de expertiză. Mesaje simbolice de so-lidaritate au fost transmise de participanți prin strângerea și ridicarea mâinilor, me-saje pe pânza solidarității etc.;

n Workshopuri și Conferințe în: București – 19.02.2014, Cluj-Napoca - 21.02.2014, Timișoara – 15.02.2014 şi 23.02.2014, București 27.02.2014, Sibiu și Zalău - 28.02.2014; tema conferințelor și seminariilor organizate a abordat ne-voile pacienților cu boli rare, serviciile de îngrijire, tratamentele accesibile, strate-gia națională și necesitatea organizării și acreditării centrelor de expertiză la nivel

național;n Participare la evenimentul european, organizat de EUROR-

DIS la Bruxelles, în data de 25.02.2014;n Campanii de informare stradală organizate în peste zece

orașe din țară (Zalău, Carei, Oradea, Timișoara, Alba Iulia, București, Turda, Iași, Târgu Mureș, Arad, Sighişoara, Cluj etc.);

n Activități de conștientizare în școli și grădinițe; implicarea studenților în campanie la Cluj-Napoca și Timișoara; un con-curs de artă pentru elevi pe tema “Împreună, pentru o îngrijire mai bună în bolile rare”; expoziție de fotografi i din activitățile organizațiilor de pacienți;

n Concurs pentru jurnaliști. Premiul va fi oferit în cadrul Conferinței Europlan 2014, organizată la începutul lunii iunie.

n Campanie online lansată pe Facebook, website și bloguri; promovarea evenimentelor la nivel național și european. Cam-pania online demarată a colectat informaţii referitoare la opiniile populaţiei privind complexitatea îngrijirii pacienților cu boli rare;n Un mesaj video lansat în 27 februarie, la miezul nopții. Mesajul este unul de solidaritate între centrele-resursă pentru pacienții cu boli rare la nivel european. l

Împreună, pentru o îngrijire mai bună în bolile rare

Ziua Internaţională a Bolilor Rare28 februarie –

28 februarie marchează, anual, Ziua Internațională a Bolilor Rare. Anul acesta a fost a șaptea aniversare a acestui eveniment. La nivel național, atât pacienții, cât și specialiștii implicați în diagnosticarea și managementul bolilor rare au organizat activități de sensibilizare a factorilor de decizie și a publicului larg privind problematica bolilor rare și impactul acestora asupra

vieții pacienților, pe tot parcursul lunii februarie. Campania a fost organizată de Alianța Națională pentru Boli Rare România și membrii săi, în parteneriat cu Eurordis.

creşterea calităţii îngrijirii pacienţilor din ţară.Naţională de Sănătate Publică este un pas înainte înNaţională de Sănătate Publică este un pas înainte în

includere a Planului Naţional de Boli Rare în Strategiaincludere a Planului Naţional de Boli Rare în Strategianediagnosticaţi sau diagnosticaţi greşit. Recentanediagnosticaţi sau diagnosticaţi greşit. Recenta

rare este de peste un milion, majoritatea încărare este de peste un milion, majoritatea încăÎn România, numărul pacienţilor afectaţi de boli

Dorica Dan, președinte Alianța Națională pentru Boli Rare România


ECHITATE

aceasta este viziunea de Acum - societatea bazată pe consum, inclusiv medicamente.

ESTE NECESAR CA SISTEMUL DE SĂNĂTATE SĂ PRO-DUCĂ ȘI SĂ OFERE CEEA CE ESTE EL DE FAPT - SĂNĂ-TATE. Prin lipsa atitudinii de prevenție, sistemul «produce» / întreține boala - ca să aibă de ce să o trateze, așa cum se în-tâmplă, de fapt. Toți știm despre efectele adverse ale tuturor medicamentelor și acumularea lor în timp. Așa cum este el acum, Sistemul de Sănătate se luptă cu sine însuși - Sistemul de Sănătate creează Boala! De ce?! Ca să aibă ce să trateze.

Viitorul Sistemului de Sănătate pe care îl doresc în Româ-nia este bazat pe Medicina Preventivă. Un pas real în această direcţie ar putea fi alocarea unei părți din fondul de fi nanțare / creditare spre proiecte de medicină preventivă. Apoi, treptat-treptat, această parte să devină măcar echivalentă cu partea alocată pentru medicină «terapeutică».

Dezvoltarea rapidă a cunoașterii în domeniul biologiei/geneticii moleculare a deschis calea pentru noi oportunități de testare / diagnosticare necesare pentru prevenție. Aceste testări au o valoare deosebită în predicția unei posibile stări de boală. Astfel, este responsabilitatea noastră ca societate să creăm acest cadru - un context de realizare a medicinei bazate pe predicție, prevenție și diagnostic timpuriu. Văd atât de ne-cesară această abordare în multe domenii medicale, în special în medicina oncologică.

Puntea de legătură între medicina bazată pe “a trata boala apărută” și medicina bazată pe a “menține starea de sănătate naturală” este domeniul Epigeneticii. Epigenetica este impor-tantă în identifi carea modifi cărilor temporare produse în ex-presia genelor, înainte ca aceste modifi cări să devină mutații

stabile și să producă alterarea defi nitivă a stării naturale de sănătate.

Domeniul în care activez, medicina bazată pe biologie / genetică moleculară, este un domeniu nou sau, mai bine zis, neexplorat îndeajuns în România și de mare, mare utilitate. De fapt, un diagnostic ferm și exact se bazează pe diagnosticul

molecular, iar monitorizarea molecula-ră este de cea mai mare acuratețe și pre-cizie, care poate prezice o recădere cu mult înainte ca aceasta să fi e manifesta-tă clinic și evidentă.

Cu toate acestea, deși există mul-te laboratoare de biologie molecula-ră superdotate, cu aparatură de înaltă performanță, această infrastructură este neutilizată la capacitatea reală pentru că nu există sufi cient personal califi cat și această specialitate nu este recunoscută ca specialitate medicală, încă. Iar anali-zele și investigațiile de biologie/genetică moleculară, deși esențiale în diagnostic, nu sunt pe deplin recunoscute/valorifi -cate și decontate de CNAS.

Sunt multe probleme de rezolvat, eu le văd, însă, ca pe niște provocări pe ca-lea schimbării/trecerii de la o Medicină care rezolvă urgențe la o Medicină care susține cu adevărat Sănătatea. l

SĂNĂTATE?!SĂNĂTATE?!SĂNĂTATE?!să ofere ceea ce este el de fapt –să ofere ceea ce este el de fapt –

Cum ar fi ca Sistemul de Sănătate

Este atât de necesară o schimbare a Percepției despre Sistemul de Sănătate, în România și nu numai, cred că întreaga umanitate are nevoie de asta: trecerea/tranziția de la conceptul de «a trata» boala la «a preveni» alterarea sănătății.

Asist. univ. dr. Rodica TâlmaciDepartamentul de Hematologie – Institutul Clinic FundeniUniversitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București

aceasta este viziunea de Acum - societatea bazată pe consum, inclusiv medicamente.a românilor. Afi rm aceasta nu pentru a judeca - este bine sau rău, corect sau greșit -a românilor. Afi rm aceasta nu pentru a judeca - este bine sau rău, corect sau greșit -să fi e vindecată!... așa cum s-a amintit în cadrul conferinței despre starea de „victimă”să fi e vindecată!... așa cum s-a amintit în cadrul conferinței despre starea de „victimă”

Se dorește o Re-Formă în Sănătate, dar, de fapt, nu se vrea. „Victima”, de fapt, nu vrea

CUM AR FI CA MEDICINA SĂ EXISTE CA UN SPRIJIN ÎN A PREVENI O STARE DE ALTERARE A SĂNĂTĂȚII? CUM AR FI CA OAMENII SĂ VINĂ ÎN CABINETELE MEDICALE BUCUROȘI, IAR MEDICII SĂ-I ÎNTÂMPINE CU BUNĂ-DISPOZIȚIE ȘI DORNICI DE A DĂRUI DIN CUNOAȘTEREA ȘI APTITUDINILE LOR?


MANAGEMENT

aprilie 2014 63

important pentru pacient.

Când am vizitat Genetic Centre, doamna Raluca Prodan se afl a în plin proces de recrutare.“Noi suntem în faza în care trebuie să ne mărim echipa de reprezentanți medicali, de vânzări, pentru că este nevoie de mai mulți oameni care să aibă contact cu medicii, piața s-a dezvoltat mult la nivelul geneticii, față de acum cinci ani când am început. Firma a fost înfi ințată la 11 februarie 2009, la Cluj, chiar de ziua mea, așa că este ca și copilul meu. Îna-inte începusem un alt proiect, Blue Life Medical Center, este un centru medical care oferă asistență medicală în sistem ambulator la Cluj, dar care are punct de lucru și aici, deoare-ce oferim servicii de medicina muncii la nivel național. “

Cum a început dezvoltarea centrelor de genetică și în ce domenii v-ați specializat? Acest centru medical a avut inițial un profi l de “Mama și copi-lul”. Când ne-am făcut echipa medicală, în acest prim nucleu a existat un medic pediatru, un prieten foarte bun, care ne-a spus: “Soția mea este medic genetician, n-ar fi rău să aveți o discuție și cu ea, pentru că se pot face foarte multe pe partea de genetică pentru mame și copii”. Inițial, doamna doctor a făcut parte din colectivul Blue Life Medical Center, pe partea de consult gene-tic, pentru că am vrut să testăm care este adresabilitatea și dacă s-ar justifi ca înfi ințarea unui centru de genetică. Și răspunsul a venit rapid, așa că ne-am hotărât să achiziționăm aparatura de

“nu” unui pacient. Dacă nu putem face un anumit test, discut cu medicii, găsim soluții în străinătate, la laboratoarele parte-nere, așa încât pacientul să fi e mulțumit. Colaborăm extrem de bine cu clinicile private, cu spitalele de stat, în special de copii. Eu țin foarte mult la feedback, pentru că mă ajută să reglez din mers orice problemă, să îmbunătățesc permanent serviciile. Noi oferim consiliere genetică, nu dăm un rezultat sec, ci, întotdeauna, și interpretarea medicului genetician. În cazul în care pacientul dorește lămuriri suplimentare sau sunt necesare consulturi genetice, putem programa, la acest moment, în centrele din Cluj-Napoca și București.

Există o lipsă a medicilor, în general, în România, mai ales a celor specializați în genetică. În aceste condiții, cum vă descurcați?Așa este, sunt foarte puțini medici geneticieni, au plecat mulți în străinătate, dar noi colaborăm foarte bine cu absolut toți medicii geneticieni din țară. Lucrăm împreună pe proiecte de cercetare. Doamna dr. Militaru, directorul medical al centrului, este formator al medicilor geneticieni la nivel de țară, a lucrat o perioadă în străinătate, astfel încât medicii din țară se for-mează astăzi la Cluj, la doamna doctor. Genetica presupune investiții foarte mari în aparatură și kituri, iar noi putem oferi medicilor aceste instrumente valoroase în activitatea lor.

Ce tipuri de analize efectuați?Adresabilitatea este foarte largă, acoperim 16 specialități pe partea de analize genetice, însă cele mai uzitate sunt obstetrica-ginecologia și oncologia. Efectuăm teste de citogenetică, teste moleculare sau de farmacogenetică. Referitor la obstetrică-gi-necologie, frecvente sunt screeningul prenatal - amniocenteza și investigațiile postnatale, de exemplu testele pentru muco-viscidoză sau surditate, dar și pentru alte anomalii genetice. În oncologie, cele mai solicitate sunt testele genetice asocia-te cancerului pulmonar, colorectal sau de piele. În melanom, testele sunt obligatorii pentru a ști cu ce medicament inițiezi tratamentul, medicația este personalizată. Însă, deși teste-le se impun și sunt tot mai necesare pentru pacienți, va mai dura până vor fi decontate de CNAS. Deocamdată, pacienții fac eforturi substanțiale pentru a-și efectua investigațiile. Alte specialități medicale includ pediatria, gastroenterologia, dermatologia, hematologia - în această privință, avem cel mai mare portofoliu din țară, pe leucemii. Avem însă și colaborări la nivel internațional, testele de predispoziție pentru nutriție în co-laborare cu Suedia, testarea pentru boala celiacă - intoleranța la gluten, decontată în Franța, Spania, importantă pentru a ști cum faci diversifi carea alimentației la sugarii care au acest sindrom.Partenerii noștri sunt în Franța, Germania, Spania, Grecia, Suedia, fi ecare fi ind specializat pe un anumit domeniu; ei ne țin, de asemenea, la curent cu noutățile. Colaborăm, de asemenea, foarte bine cu fi rmele de asigurări - Allianz, Sig-nal Iduna, Astra, Europe Assistance. Au inclus în pachetele de asigurări și teste genetice pe care le decontează integral.

laborator, kiturile, am înfi ințat această a doua fi rmă și ne-am dezvoltat centrul de genetică specializat în consiliere și investigații, inițial la Cluj, apoi ne-am extins în Transilvania, colaborând cu spi-talele, în special de copii, și cu clinicile de stat și private, și am venit spre București. Până în august 2012, am lucrat pentru marile lanțuri care oferă servicii de sănă-tate în București, fără să fi m vizibili, dar am considerat că putem face mai mult, astfel că am înfi ințat acum acest centru. Avem reprezentanți la nivel național la București, Cluj, Iași , Sibiu, Brașov. Ur-mează Constanța, Timișoara, Craiova.

Care sunt atuurile centrului, ce vă diferențiază de concurență?Eu gestionez activ acest centru, atenția este nu de 100 %, ci de 200% în privința bunei funcționări, discut cu pacienții, cu medicii, încerc să gestionez personal problemele și să găsesc soluții. Este o altă implicare față de un director, fi ind centrul meu. Ideea este să nu spunem

Care sunt planurile?Planurile sunt multe. Dorim să accesăm proiecte de cer-cetare, să le fi nalizăm cu rezultate aplicabile în practi-că, să găsim noi căi de diagnosticare în patologie. Par-tea care ne interesează este legată de leucemii, am avut inclusiv contracte cu fi rme de medicamente, granturi pe doi ani - este axa prioritară pe care o vom dezvolta.De asemenea, testările de farmacogenetică - respectiv toleranța organismului la medicamentele administrate în funcție de profi lul genetic - vor avea o creștere exponențială. Ne-am propus să ne extindem la nivel național și vom avea în vedere deschiderea de noi puncte de lucru.

Este o investiție 100% românească, a necesitat mult efort să o dezvoltați, cum ați reușit să ajungeți aici? Am absolvit facultatea de drept în 1999, în același an m-am angajat la Ministerul Muncii, pe post de consilier juridic, dar, după partea de activitate în sistemul de stat, în 2004 am emi-grat în Canada, convinsă că îmi fac un viitor mai bun. Am trăit și visul american, pentru că jobul m-a dus într-acolo.Fiecare român ar trebui să-și facă un stagiu de mini-mum doi ani în America, îți schimbă complet siste-mul de valori, viziunea, înveți să prețuiești minutele, să te bucuri de viață, ai alte satisfacții, copiii învață să facă mișcare, disciplinat, să aprecieze ce primesc, primesc întotdeauna în urma unei realizări.Trebuie să respecți anumite reguli în care te înca-drezi indiferent cine ești, poți să te numești oricum, și Obama, toată lumea trebuie să respecte regulile. Dar dacă ești cinstit și muncești, avansezi. După ce ajungi în America, sigur, nu în vizită, trebuie să fi i in-tegrat în societate, să o privești din interior, nu mai ești același om. Dacă nu am fi avut experiența din State, nu am fi avut afacerea, pentru că nu aveam curaj să ne facem fi rma. Încă sunt și la noi oameni care cresc după anumite principii și noi lucrăm cu cei care se încadrează în acest profi l. Oamenii care nu sunt de aceeași factură se elimină. Dacă nu există cinste, nu avem cum merge mai departe, este vorba de pilonii unei relații. Reîntorși în țară, patru ani am lucrat într-o companie farmaceutică, ceea ce mi-a deschis perspectivele și relațiile cu medicii care ulterior au devenit colaboratorii noștri. Deși a fost greu, simt că fi ecare nouă etapă ni s-a deschis la mo-mentul potrivit, am evoluat frumos. l (Dr. Cornelia Scărlătescu)

Visul american, transpus în România“DACĂ NU EXISTĂ CINSTE, NU AVEM CUM MERGE MAI DEPARTE, ESTE VORBA DE PILONII UNEI RELAȚII”

Interviu cu Raluca PRODAN, director general Genetic Center - Centrul National de Consiliere și Investigatii GeneticeDoamna Raluca Prodan, fondatoarea și directorul general Genetic Center din București și Cluj-Napoca, este o persoană extrem de agreabilă și de documentată. Până să aflu ca este de formație jurist, am fost convinsă că este medic, și unul chiar foarte bine informat. Cunoaște în detaliu aspectele legate de patologia investigată, portofoliile de teste deținute sau efectuate în colaborare cu partenerii din străinătate. Îmi povestește fluent despre testele genetice prenatale, despre cele legate de hematologie, în special asociate diagnosticului leucemiilor, despre testele postnatale pentru mucoviscidoză sau boala celiacă, despre testele farmacogenetice sau despre ce urmează să lanseze marile laboratoare genetice ale Europei, despre etapele prin care a trecut să ajungă aici. O poveste de succes care seamănă cu cea din visul american pe care, în fapt, chiar l-a trăit și i-a marcat viața și cariera. O poveste despre muncă, onestitate și curaj, despre tenacitate și disciplină, despre viziunea care și-a găsit împlinirea în construirea unui centru medical, la Cluj-Napoca, Blue Life Medical Center, și în două centre de referință în genetică, la București și Cluj-Napoca.

important pentru pacient.medicale genetice, ceea ce este foarte medicale genetice, ceea ce este foarte

pentru a acoperi o parte din analizele pentru a acoperi o parte din analizele gestioneze banii și și-au alocat buget gestioneze banii și și-au alocat buget

Sunt spitale care încearcă să-și

PÂNĂ ÎN AUGUST 2012, AM LUCRAT PENTRU MARILE LANȚURI CARE OFERĂ SERVICII DE SĂNĂTATE ÎN BUCUREȘTI, FĂRĂ SĂ FIM VIZIBILI, DAR AM CONSIDERAT CĂ PUTEM FACE MAI MULT, ASTFEL CĂ AM INFIINTAT ACUM ACEST CENTRU.


educației

ECHITATE

aprilie 2014 65

Dr. Richard ConstantinescuȘi-a susținut teza de doctorat în medicină cu teza Grigore T. Popa – medic, scriitor și publicist (2011) și a publicat volumele: Medici ieșeni în documente. Grigore T. Popa. vol. I; Gr. T. Popa, Spectatorii istoriei, Gr. T. Popa, Însemnări medicale. Medicină legală (Ed. „Gr. T. Popa” Iași, 2009). Apariție recentă: Gr. T. Popa, Jurnalul unui savant român în America. Ediție îngrijită, note și postfață de Richard Constantinescu, Ed. Filos, București, 2014.

PUBLICISTICA LUI GRIGORE T. POPA ACORDĂ UN AM-PLU CAPITOL EDUCAŢIEI. A semnat numeroase articole ce vizau problemele pedagogiei, în care a analiza practicile soci-ale şi educaţionale existente şi propunea, pe baza experienţei dobândite prin frecventarea universităţilor occidentale, ca „elev şi ca instructor”, concepte operaţionale pentru o bună funcţionare a ştiinței educaţiei româneşti.

Este impresionant efortul pe care îl făcea aproape zilnic scriind articole în care atrăgea atenţia, celor în drept şi pu-blicului, cu privire la funcţionarea defi citară a sistemului educaţional românesc. Putem menţiona seria celor peste 70 de articole publicate în ziarul Epoca, între 2 aug. şi 8 oct. 1933, sub titlul „Procesul învăţământului”, şi între 17 nov. 1937 şi 3 apr. 1938 – ciclul „Drama universitară” sau titluri precum „Universitatea şi educaţia” (1936), „Învăţământul şi directi-vele lui” (1937), apărute în revista Însemnări ieşene. De ase-menea, lucrările „Din viața universitară. Amintiri, critici și propuneri”, Atelierele Adevărul, București, 1923; „Problema învățământului superior. Considerații critice”, Institutul de Arte Grafi ce „H. Goldner”, Iași, 1930; „Reforma spiritului. Prin-cipii de educație și învățământ”, în Analele Academiei Româ-

formată de către dascăli (3), deoarece şcoala s-a depărtat de la modul serios de abordare a pedagogiei. Instrucţia este „parodială” şi acumularea de cunoştinţe este minimă. Explică şi cauzele acestei transformări: profesorii sunt preocupaţi de „nevoile brutale” şi de politică, iar valoarea nu mai este preţuită şi „nu mai garantează ascendenţa socială”.

El subliniază că este „un întuneric groaznic” la nivelul mentalului noii ge-neraţii, datorat falsei şi superfi cialei in-strucţii. Acumularea şi stăpânirea unor cunoştinţe sunt chestiuni ce presupun un oarecare efort, dar făcut temeinic, „lărgeşte mintea”, „rafi nează sensibilita-tea” şi „îmbogăţeşte ideile”. Ce se face la noi este doar o simulare a cunoştinţelor şi o copiere a unor modele fără adapta-re: „programe foarte bogate, cu manuale voluminoase, într-un decor complicat”, încât se ajunge a se face „treabă de şapilograf”. Ignoranţa este cuvântul pe care îl foloseşte încercând să mai privească învăţământul românesc.

„Minţile aprinse şi fără puncte de reper, într-o societate dezorganizată, îşi pot găsi un reazem stabilizator numai în adevărurile solide ale ştiinţelor”, pentru că ştiinţa fereşte „pe-regrinările dezordonate prin absurd ale spiritului”, susţinea Grigore T. Popa (4), sprijinindu-şi afi rmaţia sa şi pe aceea a psi-hologului Alexandru Bain, care considera că „ştiinţa corectea-ză libertatea spiritului”.

Credea că, poate niciodată ca în acele vremuri, Johan Fr. Herbart (5) nu era mai actual şi se alătura ideilor acestuia pri-vind scopul educaţiei, acela de formare a caracterului moral. Herbart a fost cel care a promovat principiul învăţământului educativ (6), iar „valoarea acestuia se măsoară în activitatea spirituală pe care o provoacă. Pe aceasta trebuie s-o sporească, nu s-o micşoreze; s-o înnobileze, nu s-o degradeze” (7).

Privea, cu durere, la sursa perversităţii şi a lipsei de idealism în rândul tinerilor, aceasta fi ind reprezentată de către profe-sori, cei ambulanţi ori parlamentari, care nu aveau suplinitor, și „parodiau” învăţământul. „Strig de ani de zile împotriva acestora”, afi rma Grigore T. Popa, constatând transformarea învăţământului, prin aceşti profesori, în „şcoala neseriozităţii şi a debandadei morale”.

Viaţa socială își pune amprenta şi asupra celei familiale. De multe ori părinţii fac să le dispară copiilor idealismul şi îi de-prind cu „un materialism deschis şi cu un scepticism negru” ce le destructurează orizontul ideatic. De aceea, susținea profe-sorul Popa, „poate trei sferturi din familiile orăşeneşti şi 95% din cele rurale au ele însele nevoie de educaţie”, întrucât al-coolismul, agresiunile intrafamiliale, jocurile de cărţi, vorbele dure folosite curent au pervertit şi tulburat relaţiile din cadrul familiei. Astfel că sarcina educaţiei revine tot şcolii”, pe care o considera „atelierul transformării psihice a tineretului”, insti-

ne, seria III, tom. XX, mem. 7., 1945. „Dacă nu asigurăm poporului nostru

o elită educatoare, vom plăti scump” (1) este o idee centrală a gândirii pedagogi-ce a profesorului Popa, care se arăta îm-potriva „libelulelor ştiinţifi ce”, ce se aşe-zau „în zbor planat” pe diverse catedre din învăţământul universitar, după ce în prealabil ocupaseră funcţii în Ministerul Educaţiei Naţionale şi îşi confecţionase-ră doctorate. Au devenit şefi de catedră, fără a avea contact cu învăţământul foar-te mulţi ani, blocând astfel promovarea unor conferenţiari care îşi petrecuseră zeci de ani în laborator ori printre stu-denţi (2).

Folosind noţiunea de plasticitate a creierului, Grigore T. Popa considera că mintea copiilor era nefericit trans-

tuţie care trebuie să fi e nucleul germina-tiv al procesului educativ.

„Fără o şcoală bună, vom avea ma-gistraţi activi peste o ţară de criminali şi ofi ţeri straşnici peste o ţară de laşi (căci ignoranţii şi mai ales semi-ignoranţii sunt totdeauna laşi).” De aceea, trebuie insistat pe faptul că o societate se schim-bă şi se corectează doar prin intermediul şcolii.

Pe lângă contribuţiile importante din ştiinţă şi cultură, Grigore T. Popa, prin modelul de dascăl pe care l-a reprezen-tat şi prin lucrările sale despre educaţie, poate fi considerat un important repre-zentant al pedagogiei româneşti inter-belice. l

educațieidespre sănătatea

Grigore T. Popa (1892-1948), figură exemplară de lider transformațional, ale cărui spirit, forță, moralitate și discreție au făcut să reprezinte un model distinct în istoria științei și culturii românești. Inițial, în calitate de președinte al „Centrului studențesc Iași” și, ulterior, prin funcțiile pe care le-a ocupat (decan al facultăților de medicină din Iași și București, președinte al „Cercului didactic” Iași etc.), Gr. T. Popa a analizat fenomenul educațional și a punctat mereu rolul educației morale a tinerilor.

despre sănătateaGr. T. Popa,

“Dacă nu asigurăm poporului nostru o elită educatoare, vom plăti scump de tot economiile noastre şi dezmăţul politic de azi”

Gr. T. Popa

NOTE: (1) Dr. Gr. T. Popa, Scrisoarea patriarhului şi criza

morală.V. Politica în şcoală şi biserică, în „Epoca”, nr. 1613, 13 iun. 1934.

(2) Dr. Gr. T. Popa, Dl Kiriţescu face pui, în „Lumea românească”, an. I, nr. 169, miercuri 17 nov. 1937.

(3) Dr. Gr. T. Popa, Scrisoarea Patriarhului şi criza morală. I, în „Epoca”, nr. 1608, 6 iun. 1934.

(4) Dr. Gr. T. Popa, Scrisoarea Patriarhului şi criza morală. II. Ştiinţele pozitive şi creşterea copiilor, în „Epoca”, nr. 1609, 7 iun. 1934.

(5) Johan Fr. Herbart (1776-1841), fi losof şi pedagog german; opera principală: Pedagogia generală dedusă din scopul educaţiei (1806); profesor la Catedra de fi losofi e a Universităţii din Königsberg (rămasă vacantă după moartea lui Kant); profesor la Göttingen.

(6) Constantin Cucoş, Istoria pedagogiei. Idei şi doctrine pedagogice fundamentale, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.

(7) Johan Fr. Herbart, Prelegeri pedagogice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976, p. 21.

„Minţile aprinse şi fără puncte de reper, în-tr-o societate dezorga-nizată, îşi pot găsi un reazem stabiliza-tor numai în adevărurile solide ale ştiinţelor”

Gr. T. Popa

ECHITATE

*WHA este întâlnirea internaţională a miniştrilor sănătății, la care se discută cele mai arzătoare probleme de sănătate. Până în mai, OMS va pregăti un raport asupra stadiului dezvoltării îngrijirii paliative la nivel internaţional, pentru a putea ghida discuţiile. Ca urmare, până la această dată, ministerele sănătății din întreaga lume sunt solicitate să contribuie cu date de la nivel naţional pentru a ajuta la schiţarea unei rezoluţii în sprijinul îngrijirii paliative.

PÂNĂ ÎN MAI, OMS VA PREGĂTI UN RA-PORT ASUPRA STADIULUI DEZVOLTĂRII ÎNGRIJIRII PALIATIVE LA NIVEL INTER-NAŢIONAL, pentru a putea ghida discuţiile. Prin urmare, ministerele sănătăţii din întreaga lume sunt solicitate să contribuie cu date de la nivel naţional. Aceste discuţii vor duce la adoptarea unei rezoluţii bine structurate, ce va conţine recomandări pentru statele membre, dar şi pentru OMS privind măsurile ce trebuie luate pentru a îmbunătăţi accesul la îngrijiri paliative la nivel global, în cel mai scurt timp.

În acest context, Alianţa Mondială pen-tru Îngrijiri Paliative, Hospice (WPCA) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au lansat la începutul acestui an „Global Atlas of Palliative Care at the End of Life”, în care HOSPICE Casa Speranţei este menţionat ca unul dintre cele șapte modele de îngrijiri paliative la nivel global, iar conf. dr. Daniela Mosoiu este citată printre cei care au contribuit la documentarea acestei lucrări.

HOSPICE Casa Speranţei, ca promotor al îngrijirii paliative în România, caută să sprijine adoptarea acestei rezoluţii şi la nivel naţi-onal. Încă din 2008, HOSPICE şi partenerii săi, membri ai Asociaţiei Naţionale de Îngrijri Paliative (ANIP), au început să lucreze la propu-nerea de Strategie naţională de îngrijiri paliative, care s-a concretizat într-un document realizat cu consultanţa specialiştilor britanici de la NICE International. Pe data de 8 august 2012, a fost depusă la Ministerul Sănătăţii propunerea de Program Naţional de Îngrijiri Paliative, iar pe 27 februarie 2013 acest document a fost prezentat fostului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi fostului secretar de stat Adrian Pană - director al Agenţiei Naţionale de Programe, cu susţinerea ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti, Excelenţa Sa, dl. Martin Harris. Marea Britanie este naţiunea care a dăruit omenirii îngrijirea paliativă, care creşte calitatea vieţii bolna-

vului incurabil în stare avansată şi terminală.La nivel naţional, prin Ordinul 398 din 25 martie 2013, pentru

înfi inţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii, sub-comisia de paliaţie devine comisie de paliaţie, cu următoarea com-ponenţă: preşedinte: conf. dr. Daniela Mosoiu - HOSPICE Casa Spe-ranţei Brașov, vicepreședinte: dr. Răzvan Curcă - Alba Iulia, secretar: asist. univ. dr. Estera Boeriu - Timişoara, membri: prof. dr. Mirela Gherman - Cluj-Napoca, asist. univ. dr. Vladimir Poroh - Iaşi, dr. Silviu Corbu – Oradea, dr. Angelica Lascu – Constanţa, dr. Sorina Pop – Cluj-Napoca. l

(WHA), 19-24 mai 2014, Geneva(WHA), 19-24 mai 2014, GenevaAdunării Mondiale a SănătățiiAdunării Mondiale a Sănătății

Îngrijirea paliativă, pe agenda

În cadrul întâlnirii Boardului Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ce a avut loc între 20 și 25 ianuarie a.c., a fost discutată propunerea inițiată de statul Panama, sprijinită de Ecuador și SUA, de a introduce îngrijirea paliativă pe agenda Adunării Mondiale a Sănătății (WHA), care va avea loc în perioada 19-24 mai a.c., la Geneva. Este pentru prima dată când îngrijirile paliative se află pe agenda Boardului Executiv OMS, astfel încât oficialii de top din sănătate vor afla despre importanța îngrijirii paliative și despre modelele de succes care funcționează în lume.


MANAGEMENT

SERVICII OFERITE:

l Head Hunting l Personal Leasing l Mass Recruitment l Outplacement Servicesl HR Outsourcing

București, Calea Vitan nr. 104offi [email protected]

www.consecoint.ro

Consultanță profesionalăîn resurse umane pentru companii farmaceutice și de aparatură medicală, clinici medicale private și nu numai.

Oamenii potriviți pentru afacerea ta!

Documents

Sănătatea românească, la · PDF fileCONSILIUL ȘTIIN˛IFIC • Prof. dr. Petru Armean, decan Facultatea de Moașe și Asisten˚ă Medicală de la Universitatea de Medicină “Carol