Samanismul Plantelor

7/17/2019 Samanismul Plantelor

http://slidepdf.com/reader/full/samanismul-plantelor 1/231

ROSS HEAVEN ØI HOWARD G. CHARING

SHAMANSPIRITUL PLANTELOR

CÆILE STRÆVECHI DE VINDECARE A SUFLETULUI



Coperta: ØTEFAN DRAGOMIRESCU

Redactare: MONICA REUCorecturæ: ELENA LAZÆR

Tehnoredactare: OFELIA COØMAN

ROSS HEAVEN AND HOWARD G. CHARINGPLANT SPIRIT. SHAMANISM. TRADITIONAL TECHNIQUES

FOR HEALING THE SOUL

© 2006 by Ross Heaven and Howard G. Charing© Elena Francisc Publishing, 2007, pentru prezenta versiune româneascæ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a RomânieiHEAVEN, ROSSShaman – spiritul plantelor: cæile strævechi de vindecare

a sufletului / Ross Heaven, Howard G. Charing ; trad.: AurelMocanu ; ed.: Elena Francisc. - Bucureøti : Elena FranciscPublishing, 2007

Index.ISBN 978-973-88171-9-7

I. Charing, Howard G.II. Mocanu, Aurel (trad.)III. Francisc, Elena (ed.)

291.612



ROSS HEAVEN HOWARD G. CHARING

SHAMANSPIRITUL PLANTELOR

CÆILE STRÆVECHIDE VINDECARE A SUFLETULUI

Cuvînt înainte dePABLO AMARINGO

Traducere de

AUREL MOCANU





Cuvînt înainte — Plantele mi-au dat viaflæ , de Pablo Amaringo . . 9

Prefaflæ — Pæcate, suflete øi floarea-soarelui: Descoperirea puterii plantelor, de Ross Heaven . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

Prefaflæ — Chemarea plantelor, de Howard G. Charing . . . . . . . . 17

Introducere — Calea øamanului cu plante . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

1. Nimic nu este ascuns: Cum vindecæ plantele . . . . . . . . . . . . . . 31

2. Dieta øamanului: Ascultarea plantelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

3. Plante vizionare: Halucinogenele sacre . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

4. Vindecarea sufletului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

5. Pusangas øi parfumuri: Arome pentru dragoste øireîntregire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139

6. Bæi florale: Îmbæierea în bogæfliile naturii . . . . . . . . . . . . . . . . 1637. fiipætul mætrægunei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187

Anexa 1 Ierbar caraibian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207

Anexa 2 Ierbar peruvian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218

Anexa 3 Uleiuri Hoodoo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228

Despre autori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231

5

Cuprins



6



Pentru copiii mei: Ocean, Jodie øi Mili. Cu mulflumiri Donnei, lui Andi,Leticia, Ram øi Howard. Rezultatul este inevitabil øi acum o cale a adeværului înapoi spre ocean.

R.H.

Pentru fiicele mele, Katie øi Elizabeth. Øi cu apreciere øi mulflumiri lui PeterCloudsley, pentru ajutorul øi sprijinul sæu în pregætirea acestei cærfli. Deasemenea, prietenului øi colegului meu Leo Rutherford, pentru încurajærilesale.

H.C.

Mulflumim, de asemenea, acelor maestros cu care am lucrat øi studiat, øicare sînt menflionafli în aceastæ carte: Artidoro Aro Cardenas, GuillermoArevalo, Javier Arevalo, Doris Rivera Lenz, Juan Navarro, Loulou Prince,precum øi interpreflilor øi ghizilor noøtri în junglæ: Gerlo în Peru øi Jacqui în Haiti. Apreciem timpul øi energia pe care le°afli dæruit, împærtæøind cunoi ceremonii øi ræspunzînd nenumæratelor noastre întrebæri.

7



Cælætoriile, plantele, dietele øi refletele oferite în aceastæ carte sînt pre-zentate doar în scop informativ.

Exercifliile pe care le prezentæm au fost testate în multe workshopuri,sesiuni de vindecare øi alte aplicaflii. Nici unul dintre participanfli nu a fostvreodatæ vætæmat în vreun fel, iar mulfli au beneficiat enorm. Este totuøiimportant sæ acflionafli raflional øi cu responsabilitate în folosirea oricærorleacuri din plante, verificînd din mai multe surse formulele, atît pentrulegalitate, cît øi pentru siguranflæ, înainte de a le folosi intern sau extern.De asemenea, væ sfætuim sæ apelafli la o consultaflie medicalæ înainte de avæ apuca de diete, pentru a væ asigura cæ nu existæ contraindicaflii ale plantelorlistate aici.

Orice aplicare a exercifliilor prezentate este pe ræspunderea cititorului,iar autorii øi editorii îøi declinæ orice responsabilitate faflæ de rezultateledirecte sau indirecte ale folosirii acestei cærfli, a exercifliilor sau a plantelorøi leacurilor descrise.

8



Datorez viafla mea plantelor, iar ele øi°au pus amprenta pe tot ceea ceam fæcut. Încæ de cînd eram foarte tînær, mi°a plæcut sæ lucrez cu planteleøi øtiam cæ ele îmi asiguræ susflinerea zilnicæ, nu doar ca hranæ pentru trup,ci øi pentru sufletul meu. Aveam o mare iubire øi admiraflie pentru ele. Inimamea era bolnavæ*, dar m°am vindecat cu planta sacræ ayahuasca, dupæ anide suferinflæ; medicamentele din farmacie nu mi°au fost de nici un ajutor.

La ani dupæ ce m°am vindecat astfel, am væzut o curandera (femeieøaman) vindecîndu°mi sora mai micæ folosind aceeaøi ayahuasca; sora meaera în agonie din cauza hepatitei, dar cu acest unic tratament cu plante, s°afæcut bine în doar douæ ore. Asta m°a motivat sæ învæfl vegetalismo**.

Mai tîrziu, am început sæ flin dietæ cu la purga***, iar femeia øamanm°a învæflat cum sæ folosesc plantele pentru a vindeca øi cum sæ înflelegaplicarea lor prin viziuni. Øi aøa am ajuns sæ fiu øaman, sfinflit de spirite.

Viziunile mele m°au ajutat sæ înfleleg valoarea fiinflelor umane, a ani-

malelor, a plantelor însele øi multe alte lucruri. Plantele m°au învæflat cerol au în viaflæ øi înflelesul holistic al vieflii. Cu toflii ar trebui sæ acordæm oatenflie specialæ øi respect pentru Mama Naturæ. Ea meritæ dragostea noastræ.

Øi ar trebui sæ dæm dovadæ de respect øi faflæ de puterea ei!

9

* Pablo Amaringo s°a næscut în 1943, în Puerto Libertad din Amazonia peruvianæ. Avea10 ani cînd a luat prima datæ ayahuasca, o licoare vizionaræ folositæ în øamanism, pentrua reuøi sæ depæøeascæ o gravæ boalæ de inimæ. Vindecarea magicæ a acestei boli prin plantelevindecætoare l°a îndreptat pe Pablo cætre viafla øamanicæ.

** Vegetalismo este vindecarea øamanicæ în principal cu plante.*** La purga este un alt nume pentru ayahuasca. Acest nume i°a fost dat datoritæ cali-

tæflilor sale puternic purgative, care sînt væzute ca mijloc benefic de curæflare fizicæ øi spiritualæ.

PLANTELE MI°AU DAT VIAfiÆ

CUVÎNT ÎNAINTE



Plantele sînt esenfliale în multe privinfle: ele dau viaflæ tuturor fiinflelor

de pe Pæmînt, deoarece produc oxigen, de care avem nevoie ca sæ fim activi;ele creeazæ enorma seræ care oferæ hranæ øi adæpost diverøilor musafiriinterconectafli; ele sînt învæflætorii care ne aratæ importanfla holisticæ aconserværii vieflii în forma sa proprie øi în condifliile necesare.

Pentru mine personal, totuøi, ele înseamnæ chiar mai mult. Plantele — în marea carte vie a naturii — mi°au arætat cum sæ studiez viafla ca artistøi øaman. Ele ne pot ajuta pe tofli sæ cunoaøtem arta vindecærii øi sæ nedescoperim propria creativitate, deoarece frumuseflea naturii îi îndeamnæpe oameni sæ arate reverenflæ, fascinaflie øi respect pentru mæsura în carepædurile oferæ adæpost sufletelor noastre.

Conøtiinfla plantelor este o sursæ constantæ de informaflie pentru medicinæ,alimentaflie øi artæ øi exemplificæ inteligenfla øi imaginaflia creativæ a naturii.Datorez mult din educaflia mea inteligenflei acestor mari învæflætori. Astfel,mæ consider a fi „reprezentant“ al plantelor øi din acest motiv afirm cæ, dacæse taie copacii øi se arde ce a mai ræmas din junglæ, este ca øi cum am ardeo întreagæ bibliotecæ færæ sæ fi citit niciodatæ cærflile din ea.

Oamenii care nu sînt atît de dedicafli studierii øi experimentærii plantelor

probabil cæ nu se gîndesc cæ aceastæ cunoaøtere este atît de importantæ pentruvieflile lor, dar chiar øi ei ar trebui sæ fie conøtienfli de valoarea nutriflionalæ,medicinalæ øi øtiinflificæ a plantelor pe care se bazeazæ pentru a træi.

Totuøi, cea mai sublimæ dorinflæ a mea este ca fiecare fiinflæ umanæ sæ înceapæ sæ acorde atenflie cunoaøterii plantelor, deoarece ele sînt cei maimari vindecætori. Øi tofli oamenii ar mai trebui øi sæ facæ eforturi pentrupæstrarea øi conservarea junglei, sæ le pese de ea øi de ecosistem, deoarecea le vætæma nu prejudiciazæ doar flora øi fauna, ci øi umanitatea însæøi.

Chiar øi în Amazonia, în aceste zile, mulfli væd plantele doar ca pe o

resursæ pentru construirea caselor øi pentru a finanfla familii numeroase.Oamenii care au ferme øi cresc animale taie øi ei pædurea, ca sæ producæhranæ pentru acestea. Metiøii øi indienii taie cei mai mari copaci øi îi vîndgaterelor industriale pentru subzistenflæ! Ei nu au auzit niciodatæ cuvîntulecologie!

Eu, Pablo, spun tuturor celor ce træiesc în Amazonia øi în celelalte pæduriale lumii cæ trebuie sæ iubeascæ plantele pæmîntului lor øi tot ce se aflæ acolo!

Aceastæ exprimare a dragostei trebuie sæ fie un interes sincer øi altruistfaflæ de binele durabil al celorlalfli. Nu sîntem aici doar pentru a exista, ci

pentru a ne bucura de viaflæ împreunæ cu plantele, animalele øi cei dragi,pentru a ne delecta în contemplarea frumuseflii naturii. Un øaman are în minte

ROSS HEAVEN, HOWARD G. CHARING

10



øi în inimæ atitudinea de prezervare a naturii, deoarece el øtie cæ viafla ne

e datæ pentru a ne bucura de compania nenumæratelor delicii ale acesteilumi.

Orice picturæ, carte sau operæ de artæ care ræspîndeøte acest mesaj trebuiesæ fie respectatæ øi fiecare cititor care pune mîna pe o carte cu acest subiecttrebuie onorat.

Væ invit sæ citifli mai departe øi sæ învæflafli de la cei mai mari învæflætoridintre tofli — plantele, fraflii øi surorile noastre sacre.

PABLO C. AMARINGO, octombrie 2005(text tradus de Peter Cloudsley)

Pablo Amaringo este unul dintre cei mai mari artiøti vizionari ai lumii.Fiind membru al tribului Shipibo, el s°a pregætit ca øaman (curandero) înAmazonia, vindecîndu°se pe sine øi pe alflii de la vîrsta de 10 ani, dar arenunflat în 1977 pentru a deveni pictor øi profesor de artæ la øcoala luiUsko°Ayar. Cartea sa, Ayahuasca Visions: The Religious Iconography of a Peruvian Shaman, scrisæ împreunæ cu Luis Eduardo Luna, a fost publicatæ în 1993 de North Atlantic Books.

Website: www.pabloamaringo.com

SHAMAN – SPIRITUL PLANTELOR

11



12



„În flinutul Hereford exista un vechi obicei de înmormîntare, dea angaja oameni særaci, care sæ ia asupra lor toate pæcatele persoaneidecedate...

Procedura era ca atunci cînd cadavrul era scos din casæ øi întinspe næsælie, o pîine sæ fie adusæ øi datæ Mîncætorului de Pæcate pedeasupra mortului, împreunæ cu un vas cu bere care trebuia bæut pe

loc, øi sase penny, în schimbul cærora el lua asupra sa toate pæcateledefunctului, scutindu°l pe acesta de a rætæci dupæ moarte.“

JOHN AUBREY, 1688

Cînd eram un bæieflel de vreo 9 ani, familia mea s°a mutat la flaræ înHerefordshire, un loc misterios, umbrit de Munflii Negri ai fiærii Galilor øide sufletul miturilor celtice.

La marginea satului, singuræ øi izolatæ de restul comunitæflii, era o cæsuflædæræpænatæ; acesta era un loc de care am fost avertizat sæ mæ flin departe.

Asta deoarece în cæsuflæ træia un nebun, indezirabil pentru sat. Se mai spuneaøi cæ aceastæ cæsuflæ era bîntuitæ, era „un loc al luminilor stranii“. Bineînflelescæ aproape imediat mi°am fæcut drum acolo.

Cæsufla era la o ræscruce, imediat lîngæ drum, înconjuratæ de tufiøuri înalteøi copaci. Era la vreo 1,6 kilometri de sat øi nu avea vecini. Aræta precumcasa vræjitoarei din poveøti, un loc în care ajungi din greøealæ, dupæ careviafla ta nu va mai fi niciodatæ la fel.

Cum stæteam øi mæ uitam la cocioaba misterioasæ, al cærui aspect începusesæ ia forma peisajului, uøa s°a deschis øi singurul sæu locatar a ieøit. Era

bætrîn, micøorat de vîrstæ, subflire, îmbræcat ciudat pentru acele vremuri(anii ‘70), într°o cæmaøæ albæ færæ guler, pantaloni negri øi o jachetæ, ca un

13

PÆCATE, SUFLETEØI FLOAREA-SOARELUI

DESCOPERIREA PUTERII PLANTELORde Ross Heaven

PREFAfiÆ



medic rural de modæ veche sau versiunea de cinema a unui impiegat din

alte timpuri. Un lanfl de aur cu un ceas de buzunar atîrnau din jacheta lui.Deci acesta era nebunul de care fusesem prevenit sæ mæ flin departe.

Numele lui era Adam øi a început sæ°mi vorbeascæ despre flori, ierburi øipovestea vieflii lui. El fusese mîncætor de pæcate.

Existæ pufline lucruri cunoscute sau scrise despre mîncatul pæcatelor,dincolo de faptul cæ era o profesie anticæ, practicatæ în multe flæri ale lumii,dar acum în mare parte dispærutæ. Ca tradiflie de vindecare, se presupunecæ a derivat din ritualul flapului ispæøitor descris în Levitic, în care pæcatele

oamenilor erau trecute asupra unui nevinovat. În povestea biblicæ, Aaronmærturiseøte pæcatele copiilor lui Israel deasupra capului unui flap care eratrimis în sælbæticie, ducînd cu el greøelile lor øi eliberîndu°le atunci cîndmurea.

Într°un mod asemænætor, un mîncætor de pæcate era angajat de familiaunei persoane decedate sau uneori de cætre bisericæ, pentru a mînca o ultimæmasæ de pîine øi sare de pe burta cadavrului lungit pe næsælie. Fæcînd aceasta,se credea cæ pæcatele mortului sînt absorbite de mîncætorul de pæcate însuøi,iar decedatul ar fi avut astfel cale liberæ cætre Împæræflia Cerurilor. Mîncætorul

primea cîteva monede pentru deranj, dar, pe lîngæ aceasta, era evitat ca unciumat de cætre comunitatea care îl considera plin de pæcate øi întinat demunca sa. De aceea, mîncætorii de pæcate træiau la marginea satelor, iar copiiierau flinufli departe de ei.

Rolul mîncætorilor de pæcate era, în esenflæ, cel de vindecætori øamanici.Sarcina lor era sæ îndepærteze spiritul bolii de decedafli (øi deseori de ceivii) øi sæ facæ zeii sæ le fie disponibili. Cei care îi învæflau sæ facæ aceastaerau chiar spiritele, împreunæ cu natura.

Mulfli mîncætori de pæcate, datoritæ apropierii lor de naturæ øi a localizærii

rurale, erau pricepufli øi la medicina popularæ, „doftoricirea cu rædæcini“ øivindecarea cu ierburi, lucrînd atît cu proprietæflile medicinale ale plantelor,cît øi cu spiritele lor.

De exemplu, verbina era cunoscutæ medicinal pentru calitæflile salerelaxante øi pentru puterea de a îndepærta depresia øi neliniøtea. Adam, totuøi,ar interpreta aceste simptome ca fiind ale unei boli a sufletului, cauzatæ devinovæflie sau de ruøinea de a fi în prezenfla pæcatului.*


14

* În aceastæ tradiflie, vinovæflia este tratatæ ca mesaj din partea sufletului cum cæ pacientula fæcut ceva ce nu e în concordanflæ cu misiunea propriului suflet. Pe de altæ parte, ruøineaeste impunerea de cætre alflii a propriilor lor vinovæflii asupra pacientului.



Spiritul verbinei fæcea mai mult decît sæ vindece trupul, el uøura povara

sufletului øi îndepærta „spiritele rele“ (efectele sau aura pæcatului). Pe acelaøiprincipiu, gælbenelele erau folosite în iritaflii ale pielii, inflamaflii øi ulcere— dar acestea erau deseori considerate a fi induse de pæcate, simptome aleunor dureri mai profunde. Deoarece gælbenelele sînt „strælucitoare ca soarele“(„flori ale soarelui“, cum le numea Adam), ele alinæ øi învioreazæ sufletul.

Un mîncætor de pæcate putea sæ ofere pacienflilor sæi øi sfaturi din „flinutulmorflilor“ (lumea spiritelor) pentru modalitæfli de a°øi ræscumpæra pæcatele.Sfaturile erau deseori de naturæ practicæ, credinfla fiind cæ pæcatele trebuie

reparate în aceastæ viaflæ, nu în cea de dincolo, prin acfliuni, mai curînd decîtprin rugæciuni pentru iertare. Penitentul era astfel sfætuit sæ aducæ o ofrandæ,nu cætre spirite, ci cætre persoana faflæ de care greøise.

Cuvîntul „ispæøire“ era cheia, o astfel de ofrandæ nefiind o pedeapsæ, ciun mod de a reechilibra sufletul, pentru ca pacientul sæ poatæ ajunge înapoila unitatea interioaræ.

În acest fel, mîncatul pæcatelor — o practicæ veche de mii de ani — aanticipat conexiunea minte°trup°spirit pe care øtiinfla modernæ abia a începuts°o observe, deoarece ritualurile sale øi leacurile din plante lucrau nu doar

asupra trupului pacientului, ci øi asupra minflii øi emofliilor sale, øi întotdeaunaøi asupra sufletului aflat în suferinflæ.

Introducerea în acest nou tærîm a fost o aventuræ fascinantæ pentru mineøi, în consecinflæ, am dezvoltat un interes durabil pentru plante øi pentrumotivele spirituale, emoflionale øi psihologice ale folosirii lor. Ceea ce amobservat la vindecætorii tradiflionali este o similitudine remarcabilæ aabordærilor. În Grecia, Turcia, America de Nord, Haiti, Peru sau Irlanda,orice lucrare cu plante s°ar face de cætre un vindecætor — mai curînd decît

de cætre un medic — ceea ce conteazæ este spiritul plantelor, øi nu proprie-tæflile lor chimice.Bineînfleles, plantele în sine diferæ (deøi nu întotdeauna — rosa sisa,

gælbeneaua, e folositæ în Amazonia pentru „chemarea înapoi a sufletului“ în acelaøi mod în care Adam folosea aceste „flori ale soarelui“ în tæcutulsat din Hereford), dar abordarea ræmîne aceeaøi: „Plantele ne spun cum sæle folosim“, spun mereu aceøti vindecætori.

Øi cum fac ele asta? „Ele ne vorbesc în vise, în viziuni øi în cælætorii.“Este un mod de a lucra total diferit de cel în care un medic ar apela la vreo

carte seacæ pentru a cæuta efectele unui medicament sintetic derivat dintr°oplantæ, færæ ca mæcar o datæ sæ se fi apropiat de planta în sine — øi poate


15



færæ mæcar a°øi da seama cæ pastilele pe care le°a prescris au fost dezvoltate

în laborator pentru a sintetiza acfliunile unei plante.Modalitæflile exacte de folosire a magiei plantelor pot øi ele sæ fie diferite

de la un vindecætor la altul — în Haiti, dupæ cum vom vedea, øamanul folo-seøte o pungæ cu plante numitæ paket pentru a trage afaræ boala din corpulunui pacient, în timp ce în Amazonia øamanul foloseøte o legæturæ de frunzenumitæ chacapa, cu care atinge sau bate cu blîndefle pacientul pentruobflinerea aceluiaøi rezultat — dar acestea sînt nuanfle culturale. Mai uimitoreste faptul cæ vindecætori de pe continente diferite, care nu au auzit niciodatæunii de alflii, practicæ aproape aceleaøi metode — øi o fac nu din cauzæ cæau citit în vreo carte, ci din cauzæ cæ spiritele plantelor i°au învæflat s°o facæ.

În cele din urmæ, am dat peste lucrærile unui alt scriitor care a exploratlumea vindecærii prin spiritele plantelor, Elliot Cowan. Observafliile saleasupra practicilor huichol din Mexic erau aceleaøi: „Spiritul plantei trebuiesæ vinæ la tine. Vindecarea nu va avea loc dacæ spiritul plantei nu ifli spunecum sæ o pregæteøti øi ce va vindeca.“ Întotdeauna, spiritul este cel carevindecæ.

Astfel, interesul meu este faflæ de folosirea transculturalæ a plantelor øiposibilitatea interesantæ de a distila toate aceste abordæri pînæ la miezul loresenflial, pentru a descoperi cum funcflioneazæ vindecarea. Sînt sigur cæ maiam mult de învæflat, dar mesajul pe care l°am primit pînæ acum, în cea maisimplæ formæ a sa, este acesta: ascultæ plantele øi ele îfli vor spune tot ce ainevoie sæ afli. Este un sfat bun, pe care îl vom practica în toatæ aceastæ carte.


16



Nu vorbim despre agenfli pasivi de transformare; ci estevorba despre o inteligenflæ, o conøtiinflæ, o altæ minte vie,un spirit…Natura e vie øi ne vorbeøte.Aceasta nu este o metaforæ.

TERRENCE McKENNA

Prima mea întîlnire realæ cu lumea plantelor a avut loc cînd am ajunsprima datæ în Amazonia, acum zece ani. În momentul în care am coborîtdin avion în Iquitos, m°am simflit ca øi lovit de un fulger de energie. M°amsimflit atît de energizat, încît nu am dormit urmætoarele douæ zile: simflurile îmi erau într°o stare de conøtienflæ ridicatæ øi parcæ puteam auzi bætaia inimii junglei.

Iquitos este un oraø în jungla amazonianæ. Nu existæ øosele care sæ ajungæpînæ acolo, singura cale este cu avionul sau cu barca pe rîu. În secolul alXIX°lea era centrul industriei cauciucului, dar la începutul secolului XX,comerflul cu cauciuc s°a mutat în Extremul Orient øi oraøul a cæzut în uitare.Acum este un loc færæ un scop aparent, strælucind în splendoarea sapost°colonialæ, dar literalmente în mijlocul a nicæieri — cu adeværat un oraøde frontieræ.

Îmi amintesc primele momente petrecute în Iquitos: stæteam pe malecon(promenadæ) la marginea oraøului, privind fluviul, avînd în fafla ochilor cam4 500 de kilometri de junglæ puræ, øi am simflit o bucurie care încæ mæ umplede minunare øi admiraflie. Ajunsesem în Iquitos datoritæ unui interes øi uneidorinfle pe care le aveam de multæ vreme, de a experimenta la prima mînætradiflia vie a vindecærii cu spiritele plantelor øi, bineînfleles, magica ayahuasca,

17

CHEMAREA PLANTELOR

de Howard G. Charing

PREFAfiÆ



despre care auzisem atît de multe. N°a fost sæ fiu dezamægit; prima mea

sesiune ayahuasca cu un øaman într°un luminiø din junglæ mi°a adus oepifanie spiritualæ care mi°a schimbat modul în care væd øi înfleleg viafla.Am experimentat starea de a fi în chiar centrul creafliei cu conøtientizareafaptului cæ nu eram în nici un fel separat, ci o parte intrinsecæ a vastei minflicosmice sau a cîmpului de conøtiinflæ cosmicæ, a faptului cæ sîntem cu tofliiconectafli, cu toflii parte a acestei unice mari minfli, experienfla noastræ de afi separafli nefiind mai mult decît o iluzie generatæ de simflurile noastre.

Sesiunile mele ayahuasca mi°au dezvæluit multe despre marele vis alPæmîntului øi despre cît de deconectafli de relaflia cu planeta noastræ vie am

ajuns sæ fim noi, oamenii. Am experimentat procesul de evoluflie a ADN°uluiøi mi s°a arætat cæ multe dintre problemele pe care le întîlnim noi ca specieapar deoarece sîntem în principal primate, conduøi de glandele øi sistemelenoastre hormonale de maimuflæ; øi totuøi, în acelaøi timp, sîntem în armoniecu o conøtiinflæ mai înaltæ, care se apropie de cea a delfinilor, pe care amexperimentat°o în timpul ceremoniilor ayahuasca drept fiind parte a uneiconøtiinfle de grup.

Într°una dintre cele mai profunde experienfle, m°am gæsit transportat cætreceea ce am perceput a fi centrul creafliei, unde am fost martorul formærii

planetelor, stelelor, nebuloaselor øi universurilor. Peste tot se întindeaumodele geometrice complicate, de o complexitate fluidæ, schimbîndu°øiconstant mærimea øi forma. Cîntecul øamanului îmi umplea fiecare celulæcu o forflæ electricæ; fiecare parte a trupului meu vibra øi m°am simflit ca øicum aø fi fost ridicat în aer. Mæ aflam într°un templu de sunet, vibraflie øibinecuvîntare. Adunafli în jurul meu erau uriaøi în costume ornate cu aurøi pene multicolore, suflînd fum øi fæcîndu°mi vînt. Aceøtia erau spiriteleayahuascæi, ale cæror voci blînde, molcome øi desævîrøit senzuale mi°auvorbit despre creaflie øi despre mintea universalæ. Pentru a sublinia aceastæ

viziune poeticæ, cuvintele lor mi°au apærut în faflæ scrise cu litere groase,fosforescente.

Multe dintre experienflele mele vizionare cu ayahuasca au fost perso-nale, conducîndu°mæ spre o înflelegere mai profundæ a vieflii proprii øi arolurilor pe care le°au jucat diferite persoane în ea. Uneori, am devenit aceioameni, le°am træit vieflile øi am ajuns sæ înfleleg de ce au fæcut ceea ce aufæcut, ce decizii au fost nevoifli sæ ia în vieflile lor. Aceste experienfle invariabilau dus la cîte o formæ de încheiere, ca øi cum un capitol deschis s°a sfîrøitsau a avut loc o vindecare profundæ a relafliei mele cu acea persoanæ.

Un exemplu de experienflæ de acest fel fline de mama mea. Aveam o relafliedificilæ, o parte din mine niciodatæ nu a avut încredere totalæ în ea. Într°o


18



sesiune, am experimentat o comuniune vizionaræ profundæ cu Mama Pæmînt;

am înfleles dragostea pe care spiritul planetei noastre o are pentru tofli ceice træiesc pe ea. Viziunea øi experienfla de a fi flinut cu blîndefle într°o îmbræ-fliøare iubitoare au fost perfecte øi sublime. Apoi, viziunea s°a schimbat cætrepropria mea mamæ — øi i°am retræit viafla, copilæria, lucrurile care i s°au întîmplat, motivul pentru care ea a fost dusæ departe de casa familiei ei,deciziile pe care a trebuit sæ le ia pentru a avea un copil. Øi atunci mi°amdat seama cæ am judecat°o øi cæ împrejurærile nefericite prin care trecusecreaseræ aceastæ lipsæ de încredere dintre noi.

Dupæ sesiune, eram plin de bucurie, øtiind cæ peste hæul dintre mine øimama apæruse un pod; øi din acel moment afecfliunea dintre noi a curs liber.Aceastæ minunatæ înflelegere o datorez complet ayahuascæi, darul perfectal lumii plantelor.

Am descoperit cæ ayahuasca este un medicament, dar unul foarte diferitde înflelegerea vesticæ a medicamentelor, care se aplicæ în principal vindecæriisimptomelor fizice. Ayahuasca este un medicament care lucreazæ la fiecarenivel: asupra fiinflei fizice øi a celei nonfizice, asupra conøtiinflei, emofliilorøi spiritului nostru. Este ca øi cum ne îmbibæm nu doar de un lichid, ci de

o „altæ“ inteligenflæ care øtie cu exactitate de ce este nevoie pentru a ne ajuta.Acest act constituie o comuniune în adeværatul sens al cuvîntului. Poate fio experienflæ intensæ de euforie: o cælætorie de viziuni adînci, cu înflelesuriprofunde atît personale, cît øi transpersonale. Poate sæ lumineze gîndurileøi sentimentele profunde din subconøtient. Poate sæ aducæ o øtergere agraniflelor eului øi o unire cu totalitatea conøtiinflei øi creafliei.

Au urmat multe alte experienfle. Cu unele dintre celelalte plante°învæflætorale øamanilor, precum ajo sacha, mi°am experimentat simflurile schim-bîndu°se, extinzîndu°se într°un mod inefabil øi am devenit conøtient de

cîntecul junglei. Existau peste tot în jurul meu sunete, mirosuri øi imaginide care nu fusesem conøtient în starea mea de conøtiinflæ de zi cu zi. Puteamsæ „apropii imaginea“ mirosurilor øi sunetelor, øtiind cæ jungla este o entitate,cu insectele, pæsærile øi animalele ca pærfli ale totalitæflii sale. Eram în Paradis,stînd acolo în hamacul meu, plutind într°o experienflæ vie øi tridimensionalæde sunet, culoare, miros, miøcare øi vibraflie, toatæ în armonie øi într°o marefrumusefle.

De la acea primæ întîlnire am petrecut multe luni în junglæ, lucrînd øi învæflînd de la øamani, pæstrætorii acestei frumoase cunoaøteri. Entuziasmul

øi interesul nu mi°au pælit niciodatæ. Cunoaøterea plantelor a ajutat ca viaflamea sæ devinæ vibrantæ øi plinæ de vitalitate în atît de multe moduri.


19





Primul act de minunare, cînd omul a fost izbitde frumuseflea minunatæ a Naturii, a fostprima experienflæ spiritualæ.

HENRYK SKOLIMOWSKI

De la începuturile experienflei umane, plantele au fost parteneri întruevoluflia speciei noastre, nu doar asigurîndu°ne hrana øi leacurile, dar øi înexperienflele spirituale øi în dezvoltarea conøtiinflei. Forma, frumuseflea, încîntætoarele mirosuri ale lumii plantelor, calitæflile vindecætoare øi spirituale,toate sînt o poartæ cætre Marele Mister al naturii pe care stræmoøii noøtriceltici îl numeau „fafla vizibilæ a spiritului“.

Deøi pæmînturile noastre nu mai sînt împædurite precum erau cîndva, încercæm sæ recreæm aceastæ frumusefle øi liniøte în grædinile noastre plinede flori øi în parcuri. Spafliile verzi din oraøele moderne ne dau mæcar un

gust al naturii cu ajutorul cæruia putem sæ ne susflinem în junglele de betonøi oflel færæ suflet pe care cei mai mulfli dintre noi le numim „acasæ“.

Pentru mulfli oameni, plantele încæ sînt mesagerii divinitæflii, armonieiøi frumuseflii. Ele sînt, de asemenea, sursa sænætæflii øi stærii noastre de bine,nu doar ca medicamente, ci prin abilitatea lor intrinsecæ de a ne relaxa,reîmprospæta sau excita. Unii cititori îøi vor aminti cum au fæcut o cæsuflæ în ramurile unui copac în copilærie, de exemplu, sau cum au stat lungifli pespate în iarba moale privind un cer clar øi albastru într°o zi perfectæ de varæ;chiar øi amintirile ne pot hræni. Ele ne spun cæ încæ existæ o posibilitate ca

poezia sæ existe în sufletele noastre, în ciuda a cît de superficiale ne°audevenit vieflile.

21

CALEA ØAMANULUI CU PLANTE

INTRODUCERE



O parte profundæ din noi øtie cæ puterea vindecætoare este inerentæ în

aceeaøi mæsuræ atît acfliunii plantelor, cît øi fiinflei lor. Dæruim flori prietenilorbolnavi, de exemplu, înflelegînd în sufletele noastre, dacæ nu în minflilenoastre conøtiente, cæ astfel de daruri ridicæ moralul øi afirmæ viafla. Florile joacæ de fapt un rol în cele mai importante særbætori ale vieflii øi ale morflii:naøteri øi zile de naøtere, împlinirea unei anumite vîrste, cæsætorii, boli, înmormîntæri. Ele sînt acolo la începuturile lucrurilor, la primul „te iubesc“,dar øi la sfîrøit. Chiar øi dupæ moarte, legætura cu lumea naturalæ continuæ,pentru cæ destinaflia noastræ spiritualæ supremæ în cadrul multor miturireligioase este o formæ de Paradis, deseori simbolizat în expresii precum„Grædinæ Cereascæ“, „Grædina Edenului“*.

Relaflia noastræ cu lumea plantelor este încorporatæ în conøtiinfla noastræ,dar de la ridicarea civilizafliei materialiste, deseori nu mai sîntem conøtienflide conexiunile mitice øi spirituale pe care le simflim faflæ de naturæ. În lumeasinteticæ în care tratæm bolile cu chimicale dezvoltate în laborator, mulflioameni literalmente nu øtiu cæ majoritatea acestor medicamente îøi datoreazæexistenfla øi eficienfla nu oamenilor de øtiinflæ în haine albe, ci øamanilor din junglæ øi plantelor cu care ei lucreazæ. Am pierdut legætura cu natura øi înflelegerea ei — tot ceea ce ea ne dæruieøte øi tot ceea ce îi datoræm —deoarece, în loc sæ ræmînæ parte a naturii, oamenii au ales sæ se redefineascæpe ei înøiøi ca „stæpînii“ naturii.

STÆPÎNII NATURII?Pæmîntul nu aparfline omului;omul aparfline Pæmîntului.

CHIEF SEATHL

Aceastæ redefinire a noastræ ca stæpîni ai Pæmîntului a fost cel mai despronunflatæ în cei circa trei sute de ani de la începutul revolufliei industriale,dar, de fapt, provine de acum mii de ani, din vremurile cînd am încetat sæ


22

* Este interesant cæ Paradis provine din indo°europeanul pairidacza, ce înseamnæ „zidcare înconjoaræ o grædinæ sau livadæ“. Xenofon, un mercenar grec care a luptat în armataPersiei øi mai tîrziu a scris istorii øi memorii, foloseøte cuvîntul paradeisos, dar în descrierilesale acesta denotæ nu un zid, ci imensele parcuri pe care nobilii Persiei le construiau øi în

care vînau. Cuvîntul lui Xenofon este cel care e folosit în traducerea Genezei din Septuagintapentru a desemna Grædina Edenului, iar de acolo vechea limbæ englezæ l°a împrumutat în jurul anului 1200. Iatæ cum un zid a devenit grædinæ!



fim nomazi øi am devenit agricultori, ræmînînd într°un loc øi supunînd natura

nevoilor noastre.Acest fapt istoric este captat în mitologia Bibliei unde, în cartea Genezei,

citim cæ „ni s°a dat stæpînire peste toate lucrurile vii“. Unii antropologi susflincæ aceastæ referinflæ era, de fapt, o formæ de propagandæ a agricultorilor carese luptau pentru pæmînt cu nomazii Orientului Mijlociu timpuriu. Pentruaceøti antropologi, Cæderea, momentul cînd oamenii au fost alungafli dinEden, simbolizeazæ victoria agricultorilor. Nomazii, cîndva o parte intrin-secæ a naturii, nu mai erau liberi sæ°øi cutreiere grædinile, pentru cæ acumporflile erau pæzite.*

Separarea noastræ de naturæ a atins un alt punct critic în secolul alXVI°lea, odatæ cu naøterea øtiinflei moderne øi a operei filosofului francezRene Descartes. Cînd era un tînær soldat în armata habsburgilor, în asediulUlmului, Descartes a avut o viziune în care o fiinflæ supranaturalæ (un uriaø înger înaripat) i°a apærut spunîndu°i cæ „natura poate fi cuceritæ prin mæsu-rætori“. Acest mesaj i°a transformat viafla øi l°a dus la dezvoltarea filosofieiraflionaliste, care a ajuns sæ fie cunoscutæ sub numele de dualism cartezian.Este credinfla cæ trupul øi mintea sînt separate øi fiinflele umane, împreunæ

cu toate fenomenele naturale, sînt doar entitæfli fizice. În aceastæ filosofie,sufletul — care nu poate fi „dovedit“, deci nu existæ — este destul de inutil.De aici a ræsærit toatæ øtiinfla.

Bineînfleles, existæ o incredibilæ ironie în acest fapt — cæ øtiinfla mate-rialistæ a fost fondatæ pe cuvintele unei fiinfle imateriale. Totuøi, a ræmas în memorie mesajul cu privire la mæsurætori, øi nu sursa spiritualæ acuvintelor.

Unde ne°a adus negarea sufletului, separarea de naturæ øi fixaflia mæsu-rætorilor, este evident. Se estimeazæ cæ 100.000 de substanfle chimice sînt

deversate zilnic în mediul nostru de cætre companii ce opereazæ dupæ principiiintegral øtiinflifice. Nici mîncærurile nu mai sînt sigure. De cînd nu mai avem încredere cæ natura ne poate asigura cele necesare traiului, milioane de tonede pesticide sînt folosite anual pe recoltele noastre. Alte milioane de tonede toxine sînt eliberate în atmosferæ de cætre tehnicile de producere aalimentelor. Øtim cæ acestea ne otrævesc sistemul imunitar, deoarece a crescutrata bolilor precum astm, alergii alimentare, boala lui Crohn, colite, artrite,anxietate, insomnie øi depresie — øi totuøi nu pærem în stare sæ ne oprim


23

* Pentru o interpretare a acestor dovezi antropologice de cætre un romancier, vezi DanielQuin, Ishmael: An Adventure of the Mind and Spirit, Bantam, 1995.



din a ne ucide pe noi înøine prin folosirea unor procese care ne distrug rîurile,

aerul øi pæmîntul. Atîta vreme cît putem „mæsura“ rezultatele poluærii,poluarea în sine aproape cæ nu mai conteazæ.

Pentru a da doar un exemplu, cele 109 companii producætoare de vindin San Joaquin Valley, California, împræøtie o cantitate de gaze generatoarede smog calculatæ la 788 de tone anual. Aceasta, conform preøedintelui uneiastfel de companii, vine de la o industrie care „în general, este în favoareaaerului curat. Noi sîntem atenfli la mediu“. Cînd celor ce iau deciziile înindustrie li se cere sæ°øi curefle ograda, totuøi, grija faflæ de mediu face unpas în spate, læsînd loc profitului. „Problema aici este cæ soluflia ne va costamilioane de dolari øi nici mæcar nu e dovedit cæ funcflioneazæ. Oricum,beneficiul nu ar fi atît de mare, pentru cæ noi nu sîntem mari poluatori.“Cît de mari poluatori trebuie sæ fie? Se pare cæ 788 de tone de smog pe annu°i suficient.

Aøa cum spune filosoful grædinilor, Masanobu Fukuoka:

„Presupunefli cæ un om de øtiinflæ vrea sæ înfleleagæ natura. Dacæel începe prin a studia o frunzæ, pe mæsuræ ce cercetarea lui avanseazæpînæ la nivelul moleculelor, atomilor øi particulelor elementare, elpierde din vedere frunza de la care a pornit… Concluzia este cæcercetarea încearcæ sæ gæseascæ înfleles în ceva din care a scos tot înflelesul.“

Altfel spus, toate mæsurætorile din lume nu ne vor aduce mai aproapede înflelegerea adeværatei naturi a lumii, nici nu ne vor spune cum sæ nepurtæm responsabil, spiritual, de bun°simfl în lume. Numai noi o putem face.

Poate cæ avem nevoie sæ facem diferenfla între fapt øi adevær. Oameniide øtiinflæ pot mæsura faptul cæ, de exemplu, rîurile sînt de zece ori maipoluate astæzi decît acum treizeci de ani, dar ei nu pot mæsura adeværurilemai adînci ale condifliei umane øi ce înseamnæ sæ fii parte a acestei lumipoluate. Iar øtiinfla nici nu poate sæ ne spunæ ce sæ facem în aceastæ situaflie.Doar oamenii — conectafli cu sufletele lor — pot øti adeværul.


24



SÆ PUNEM SUFLET ÎN ØTIINfiÆCeea ce væd în Naturæ este o structuræ magnificæpe care o putem înflelege doar foarte imperfect øiaceasta trebuie sæ umple pe gînditor de un sentimentde umilinflæ. Este un sentiment religios autentic.

ALBERT EINSTEIN

În imaginaflia noastræ culturalæ øi în vederile noastre generale asupra lumii, încæ sîntem parte a unei øtiinfle arhaice bazate pe mæsurætori ca factor

determinant pentru modul în care ar trebui sæ træim: ca stæpîni ai naturii øiseparafli de ea. Oamenii de øtiinflæ moderni, totuøi, cred acum exact opusulacestui punct de vedere învechit care încæ ne marcheazæ cultura. Ei au ruptrîndurile vechii øtiinfle øi s°au întors la vechile cæi, acolo unde lumea nu edoar materialæ, ci însufleflitæ, vie, inteligentæ øi conøtientæ. Cercul este aproapecomplet, asemenea unui øarpe care s°a întors sæ°øi mænînce coada.

Modelul øtiinflific actual este teoria cuanticæ, ce ne descoperæ un univers într°adevær foarte curios — unul în care nimic nu poate de fapt sæ fie mæsurat,deoarece însæøi acfliunea de a mæsura îi schimbæ natura, iar observatorul

devine observat. În acest univers, materia este compusæ simultan din particuleøi unde. Totuøi, pentru a putea fi observate, ele nu pot coexista. Pentru amæsura (sau doar percepe) ceva, trebuie sæ „izolæm“ unda în timp øi spafliu,astfel încît ea sæ devinæ o particulæ. Unda pe care o priveam øi pe care doreamsæ o mæsuræm înceteazæ a mai exista. Ea devine altceva: o undæ opritæ întimp. Sau am putea sæ o privim în continuare ca pe o undæ, curgînd,schimbætoare øi tranzitorie — dar atunci nu putem sæ o mæsuræm øi, de fapt,ea înceteazæ a mai fi fizicæ în accepfliunea obiønuitæ a termenului, devenind, în schimb, energie în miøcare, e°moflie (engl.: e°motion, motion = miøcare)

— termen care include øi sentimentele noastre despre ea.Oricum l°am privi, acest „lucru“ pe care îl observæm, nu existæ de sine

stætætor. Alegerile pe care le facem øi comportamentul nostru ca observatori îi determinæ realitatea øi, chiar atunci, modul în care îl vedem îl schimbæ.Tot ceea ce putem într°adevær spune este: „Lucrurile sînt, dacæ alegem sæcredem cæ ele sînt“, ceea ce începe sæ sune mai mult a metafizicæ decît afizicæ.

Ca sæ gæseascæ cîtuøi de puflin sens în lume, oamenii de øtiinflæ sînt acumforflafli sæ vorbeascæ despre o realitate bazatæ pe nofliunea de hiperspafliu cu

zece dimensiuni, ideea fiind cæ existæ alte dimensiuni sau straturi invizi-bile dincolo de lumea pe care o cunoaøtem. Nu existæ nici o dovadæ,


25



bineînfleles; dar numai fæcînd aceastæ supoziflie, realitatea devine fezabilæ.

Faræ ea, lumea pe care credem cæ o cunoaøtem nu ar putea exista. Dar,crezînd în ceva pentru care nu au nici o dovadæ, oamenii de øtiinflæ au devenit,de fapt, teologi. Argumentul lor cæ „într°o bunæ zi vom gæsi aceste altedimensiuni øi vom dovedi cæ lumea este aøa cum credem noi“ este la felde solid ca acela al unui preot care spune „într°o bunæ zi îl vom gæsi peDumnezeu øi vom dovedi cæ lumea este aøa cum o credem noi“.

Toate acestea înseamnæ cæ, dincolo de fizic, existæ un univers energeticøi noi îl creæm dupæ chipul øi asemænarea noastræ clipæ de clipæ. Ideea nueste diferitæ de postulatul øamanic cæ lumea este fæcutæ din spirit, nu dinmaterie; sau cæ „lumea e aøa cum o visezi“, cum spune populaflia Shuardin Amazonia. Prin „observarea“ unui univers spiritual, creezi un universspiritual. De asemenea, væzînd doar materialitatea ca fiind „realæ“, asta esteceea ce primeøti.

Pentru mulfli øamani, actul creærii lumii se bazeazæ pe spiritele plantelor,care asiguræ o poartæ de acces cætre energia de dincolo de fizic, øi cætreCosmos ca întreg: unitatea creafliei a cærei parte sîntem øi faflæ de care nusîntem separafli, în poziflie de „îngrijitori“, „cuceritori“ sau „mæsurætori“.

A ajunge sæ înflelegi acest concept poate fi o provocare pentru mintearaflionalæ occidentalæ. Ideea cæ o plantæ are inteligenflæ sau conøtiinflæ øi cæputem comunica cu ea este ceva ce mulfli ar considera ridicol. În primulrînd, cere o acceptare a ideii cæ plantele pot „vorbi“ nu doar între ele, ci øicu animalele øi cu oamenii.*

Aceasta nu este o idee uøor de înfleles sau de acceptat pentru noi. E nevoiesæ facem un salt al imaginafliei pentru a ne deschide posibilitæflii unei întîlniridirecte cu „cealaltæ“ conøtiinflæ, sau cu spiritul plantei.

O altæ provocare pentru mintea noastræ raflionalæ este faptul cæ intrarea

în lumea magicæ este în principal prin limbajul viselor sau expansiuneasimflurilor. Aceasta este o problemæ mult mai micæ pentru culturilenon°vestice. De exemplu, Loulou Prince, un medsen fey (vindecætor cu planteøi øaman) din Jacmel, Haiti, spune urmætoarele despre propria sa muncæcu plantele:

„Primesc multe din cunoøtinflele mele prin intermediul viselor.Dacæ tratez un bolnav, deseori cer un vis în care sæ væd ce frunzesæ°i dau persoanei. În vise, spiritele vin la mine øi îmi spun ce am


26

* Cît despre putinfla de a vorbi sau nu a plantelor, citifli Capitolul 1 øi hotærîfli singuri.



de fæcut sau mæ væd în pædure øi unele frunze se ridicæ în fafla mea

øi pe acelea va trebui sæ le culeg. De îndatæ ce cunosc asta, pot særealizez un remediu pentru persoana care suferæ.“

Noi, în Occident, am tot tins sæ minimalizæm importanfla viselor. Siste-mele noastre educaflionale, politice, economice øi legale sînt toate bazatepe mæsurætori. De aceea ne°am dezobiønuit sæ lucræm cu eul nostru intuitivøi cel imaginativ, pe care deseori le tratæm ca fiind neimportante øi cumvade a doua mînæ.

Øi totuøi, visele øi viziunile sînt porflile noastre cætre conøtiinfla plantelorøi, dacæ ne oprim puflin sæ ne gîndim la aceasta, pînæ la urmæ nu°i atît degreu de înfleles. Fiecare mare reuøitæ, fie ea o clædire înaltæ, naøterea unuicopil sau o descoperire epocalæ cum e cea fæcutæ de Descartes, øtiinflaraflionalæ, îøi are începuturile într°o idee, un vis, o revelaflie a spiritului. Nimicnu apare brusc în lume. „Imaginaflia“, a spun Einstein, „este mai impor-tantæ decît cunoaøterea“.

MAGIA PLANTELORÎn ciuda dificultæflilor întîmpinate de mentalitatea occidentalæ, în ultimii

ani am observat o creøtere imensæ a interesului faflæ de leacurile din planteøi faflæ de cunoaøterea plantelor pe care o au indigenii. Existæ o credinflæ încreøtere cæ plantele sînt un fel de „leac pentru vremurile noastre“, oferindnoi posibilitæfli oamenilor, pentru care øtiinfla nu a gæsit ræspuns øi solufliiinspirate la problemele civilizafliei. În lucrarea de faflæ, ne uitæm la înfle-lepciunea aliaflilor noøtri, plantele, øi væ arætæm cum sæ lucrafli cu ele pentru

a væ dezvolta propria comuniune cu aceøti mari vindecætori.În Capitolul 1 analizæm spectrul vindecærii cu plante. Vindecarea esteun concept care, în multe culturi, merge dincolo de ceea ce culturaoccidentalæ priveøte ca fiind medicina (adicæ administrarea unui „tratamentfizic“ pentru o „boalæ fizicæ“), øi pæøeøte în lumea spiritului, unde putemauzi mesajul ascuns în boalæ øi vindeca prin înflelegere, divinaflie, bine-cuvîntærile plantelor, schimbarea norocului øi intrarea în noi realitæfli în careexperimentæm o lume de dincolo de fizic, unde toate lucrurile pot ficunoscute øi mai sînt mari lacune de explorat. Capitolul 1 mai explicæ, în

termeni practici, principiile øamanice comune acestor abordæri, diferite astfel încît sæ le putefli folosi pentru a væ gæsi propriii aliafli spirituali.


27



În Capitolul 2 abordæm conceptul de dietæ øamanicæ, un corp de practici

care îl ajutæ pe øaman sæ încorporeze spiritul plantei în propriul spirit. Dinaceastæ uniune, planta însæøi îl informeazæ øi îl învaflæ pe ucenic cum sæ°iinvoce puterea spre a fi folositæ în vindecare. De asemenea, væ facemcunoøtinflæ cu unele dintre plantele pe care øamanii le consideræ printre ceimai importanfli aliafli, precum ajo sacha øi chiric sanango. Toate au calitæfliatît psihospirituale, cît øi fizice care, interesant, sînt capabile de a se adaptala nevoile culturii sau persoanei care le încorporeazæ în dietæ (adicæ leingereazæ într°un mod disciplinat øi susflinut, cu intenflii spirituale). Astfel, în Amazonia, unde dieta este centralæ pentru antrenamentul øi inifliereaøamanului, ajo sacha e folositæ la vînætoare (pentru a camufla mirosulvînætorului øi pentru a°l ajuta sæ se concentreze asupra præzii); în Europaøi America de Nord, planta îl va ajuta pe ucenic sæ „vîneze“ probleme maidegrabæ psihologice, interioare. Însuøirea plantei ræmîne aceeaøi, dar vin-decarea ia forma de care este nevoie.

Bineînfleles, cunoaøterea a ceea ce se întîmplæ în Amazonia sau Haiti øia plantelor disponibile acolo are o valoare limitatæ pentru un ucenicoccidental. Din aceastæ cauzæ, Capitolul 2 oferæ sugestii de plante øi mixturi

mult mai disponibile, care væ vor ajuta sæ atingefli aceleaøi efecte, astfel încîtsæ væ vindecafli (vezi, de asemenea, Anexele 1 øi 2).Capitolul 3 trateazæ halucinogenele sacre. Unul dintre modurile în care

plantele au fost folosite dintotdeauna este acela în care (în cuvintele luiAldous Huxley) ele „deschid uøile percepfliei“ cætre realitæfli noi, diferite.Este o formæ de inifliere în Sine; noi legæturi neuronale se deschid princomuniunea cu planta, øi cel ce fline dieta poate accede la revelaflii neobiønuiteøi importante despre natura vieflii proprii øi a vieflii în general. În acest capitoltratæm folosirea ceremonialæ a ayahuascæi în tradifliile Amazoniei øi a

cactusului San Pedro în ceremoniile din Anzi. De asemenea, descoperimcum sæ lucræm cu esenfla universului deschis de astfel de plante, într°un modcare, în sine, nu implicæ ingerarea de halucinogene.

Capitolul 4 prezintæ douæ concepte importante ale vindecærii øamanice— acela de recuperare a sufletului øi de eliminare a intruziunilor spirituale.Deøi pînæ acum au fost puflin studiate, prin aceste douæ practici, peste tot în lume plantele sînt folosite pentru a readuce energia vitalæ øi pentru a îndepærta influenflele negative. Capitolul explicæ recuperarea sufletului øiextragerea intruziunilor spirituale, arætînd cum plantele sînt aliaflii noøtri

în aceste acfliuni. Deseori, acest tip de muncæ de vindecare nu cere delocingerarea plantelor, ci folosirea lor în alte moduri, ca de exemplu „ritualul


28



florilor“ din Mexic, folosirea paket°urilor în Haiti (ele conflin plante care

extrag toxinele spirituale), folosirea chacapas (legæturi de frunze între-buinflate ca zuruitoare) pentru restabilirea echilibrului în Amazonia, øi ritualul„mîncætorului de pæcate“ din fiara Galilor, ce implicæ baterea cu urzici pentrua restaura viafla øi vitalitatea. Vefli afla cum sæ realizafli singuri unele dintreaceste unelte de vindecare øi cum sæ oferifli o ceremonie simplæ pentru întoarcerea puterii pierdute.

Aromele frumoase ce derivæ din flori øi ierburi sînt folosite de multævreme pentru vindecare øi pentru inducerea de vise vizionare — de la fecioa-

rele din templele Egiptului, care dansau cu conuri de tæmîie, la bæile floraledin Haiti øi Peru. Într°adevær, cuvîntul parfum vine din latinescul per fumer,„prin fum“, o referire la tæmîia ritualæ.

Totuøi, dupæ cum vom vedea în Capitolul 5, ceea ce nu a fost atît dedes notat este faptul cæ aromele florilor pot fi folosite pentru a modificarealitatea fizicæ prin schimbarea norocului — privit ca o forflæ realæ øicontrolabilæ în tradiflia øamanicæ. În Amazonia, specialiøtii în aceastæ formæde magie sînt cunoscufli sub numele de perfumeros øi ei sînt capabili sæfoloseascæ mirosul nu doar pentru înfrumuseflare sau în ritual, ci øi pentru

atingere unor scopuri cît se poate de practice, cum ar fi reuøita în afaceri,cîøtigarea unor procese la tribunal, aducerea înapoi a iubitelor/iubiflilor cares°au îndepærtat. Aici existæ un paralelism cu tradiflia Hoodoo din NewOrleans, care foloseøte uleiuri esenfliale pentru a atinge aceleaøi scopuri.

Aceste tehnici sînt explicate în Capitolul 5, unde dezvæluim, de asemenea,øi unul dintre cele mai bine pæstrate (øi mai controversate) secrete ale lucruluicu plante: cum acflioneazæ pusanga („leacul de dragoste“ amazonian). Væ învæflæm cum sæ gæsifli øi cum sæ facefli propria pusanga folosind ierburi øi

flori care cresc local øi væ dæm reflete de uleiuri parfumate pentru a væschimba norocul în dragoste, bani, sænætate øi magie.Capitolul 6 exploreazæ bæile florale, un alt mod de a îndepærta blocajele

energetice øi de a revitaliza spiritul. Øi ele sînt folosite în numeroase tradifliiøamanice inclusiv cele din Brazilia, Haiti, Indonezia øi Peru. De asemenea,la ele se face referire øi în legendele celtice, care ne aduc la cunoøtinflæ vechilepractici de „mîncare a pæcatelor“ øi mitul Graalului. Existæ multe astfel debæi — de la înflæcæratele bæi kleren, în care persoana se îmbæiazæ în foc,la relaxantele bæi parfumate, care curæflæ spiritul øi atrag dragostea. În toate

cazurile, ele lucreazæ asupra energiilor noastre pentru a restabili echilibruløi armonia.


29



Capitolul 6 explicæ corpul energetic, cum øi de ce devine blocat øi

dezechilibrat øi ce putefli face pentru a væ reenergiza. Include øi reflete pentrubæi pe care le putefli face cu ierburi øi uleiuri uøor de gæsit.

În final, dupæ ce v°am familiarizat cu unele dintre principalele concepteøi modalitæfli ale lucrului cu spiritele plantelor, Capitolul 7 væ oferæ sugestiipentru extinderea lucrului cu aceøti aliafli. Væ explicam, de exemplu, cumputefli desfæøura o vindecare într°un cadru modern, în care sæ væ comunicaflicunoaøterea tratîndu°i pe alflii.

În anexele de la sfîrøitul cærflii vefli gæsi tabele ce conflin cele mai folositeplante din Peru øi din Caraibe, folosirea lor în vindecare øi magie, øi plantesimilare ce væ vor permite sæ continuafli explorærile în lumea spiritelorplantelor. De asemenea, am inclus refletele Hoodoo pentru noroc øi succes.Dupæ aceste anexe urmeazæ un glosar al termenilor utilizafli în lucrarea defaflæ.


30



Întrucît nimic nu e atît de secret ori de ascuns încît sæ nu poatæfi revelat, totul depinde de descoperirea acelor lucruri care manifestæceea ce este ascuns… Cel ce doreøte a explora Natura, trebuie sæ°iparcurgæ cærflile cu pasul.

PARACELSUS

Un concept prezent în toatæ munca cu plantele este acela cæ natura însæøivæ poate spune la ce foloseøte o plantæ. Iar dulæpiorul cu plante al naturiieste bine aprovizionat øi mereu în fafla voastræ. Øamanii disting puterile øicalitæflile spirituale ale plantelor în multe feluri: dupæ culoarea florilor, dupæparfumuri, forma frunzelor, locul unde cresc, emofliile pe care le stîrnescøi peisajul mai larg, geografic, cultural sau mitologic, pe care îl ocupæ.

Deøi astfel de considerafliuni nu au nici un rol în medicina modernæoccidentalæ (ea nu crede deloc în puterile spirituale), pînæ nu demult am

avut øi noi aceastæ înflelegere a faptului cæ natura este vie øi ne vorbeøte.În secolul al XVI°lea, alchimistul øi filosoful Aureolus Phillippus Theo-phrastus Bombast — cunoscut mai bine sub numele de Paracelsus — aprezentat aceastæ nofliune în tratatul sæu, Doctrina semnæturilor, în care ascris cæ Creatorul øi°a pus pecetea asupra plantelor pentru a indica utilizærilelor medicinale. Nu era doar o speculaflie goalæ din partea lui Paracelsus;natura însæøi l°a învæflat acest adevær.

„Cæutînd adeværul“, a scris el, „m°am întrebat în sinea mea cum aø puteasæ învæfl aceastæ artæ dacæ nu ar exista învæflætori ai medicinei pe lume. Nu

altfel decît din marea carte a naturii, scrisæ de mîna lui Dumnezeu… Luminanaturii, iar nu vreo lampæ de farmacie, este cea care m°a condus pe cale.“

31

NIMIC NU ESTE ASCUNS:CUM VINDECÆ PLANTELE

1



În aceastæ „carte a naturii“, Paracelsus a observat cum calitæflile plantelor

deseori se regæsesc în aspectul lor — de exemplu, seminflele de gura°lupuluiseamænæ cu niøte mici cranii øi, logic, sînt eficiente la tratarea durerilor decap. În acelaøi mod, codiflele goale în interior ale usturoiului seamænæ cutraheea øi, în consecinflæ, sînt bune pentru problemele gîtului øi bronhiilor.Iar salcia, care creøte în locuri umede, va vindeca reumatismul cauzat deacumularea fluidelor în încheieturi.

De fapt, aøa cum Thomas Bertram remarcæ în a sa Enciclopedie a Medicinii Plantelor, „exemplele sînt numeroase. E curios cum multe dintre

remediile pentru ficat au flori galbene, cele pentru nervi sînt albastre. Ser-pentaria (Rauwolfia) seamænæ cu un øarpe øi este un remediu tradiflional vechipentru muøcætura de øarpe. Ceea ce confirmæ Doctrina Semnæturilor.“

Ceea ce reiese din tratatul lui Paracelsus este premisa cæ natura în sinee un organism viu ce trebuie considerat a fi o expresie a „Vieflii Unice „ øicæ oamenii øi universul sînt la fel în natura lor esenflialæ. Acestei idei i°afost ecou (unii ar spune dovadæ), la cinci sute de ani dupæ Paracelsus, ipotezaGaia asupra unitæflii vieflii a doctorului James Lovelock. Lovelock ne aratæcæ Pæmîntul menfline condiflii relativ constante de temperaturæ øi atmosferice

într°o mæsuræ care desfide observafliile raflionale øi mæsurætorile prognosticedespre „ce ar trebui“ sæ se întîmple. Este ca øi cum Pæmîntul este un organismviu care are conøtient grijæ de sine, cu fiinflele umane ca parte a acestuiproces. „Noi sîntem, prin informafliile øi comunicarea noastræ, sistemulnervos al planetei“, a scris el. „Prin noi, Gaia s°a væzut pe ea însæøi dinspafliu øi începe sæ°øi cunoascæ locul din Univers. Noi ar trebui sæ fim inimaøi mintea Pæmîntului, nu boala sa… Mai mult, ar trebui sæ ne amintim cæsîntem parte a lui øi cæ ne este, într°adevær, casæ.“

Datoritæ convingerii sale profunde cæ planeta este un organism viu øiconøtient, Paracelsus a susflinut cæ natura interioaræ a plantelor poate fidescoperitæ prin formele lor exterioare sau „semnæturile“ lor. El a aplicatacest principiu atît mîncærii, cît øi medicinei, remarcînd cæ „Spiritul Viefliirezidæ nu în cantitatea de mîncare, ci în calitatea ei“ — o credinflæ împærtæøitæøi de cei care aleg hrana organicæ øi sînt îngrijorafli de utilizarea organismelormodificate genetic, cærora le lipseøte forfla vitalæ sau spiritul.

Doctrina semnæturilor, în sine, nu este cunoscutæ multor øamani indigeni,dar ei înfleleg principiul sæu destul de bine — cæ natura este vie, conøtientæ

øi comunicæ cu noi. Acest principiu nu e deloc considerat fantezist, ci foartepractic øi destul de important încît sæ salveze viefli.


32



Am descoperit cum opereazæ doctrina semnæturilor în Amazonia, de

exemplu, într°o experienflæ cu planta jergon sacha. Howard ne povesteøte:

Am întîlnit planta aceasta pe cînd mæ plimbam prin junglæ cu øamanulJavier Arevalo, studiind plantele. Javier m°a întrebat de ce aveam întotdeauna cu mine o macetæ. I°am ræspuns în glumæ: „Ca sæ mæ apærde anaconda!“

El s°a oprit un moment, apoi mi°a zis sæ°l urmez. Peste cîteva minute,am ajuns la o plantæ înaltæ. Aceasta e jergon sacha, a spus el. Javier atæiat o ramuræ øi a început sæ mæ batæ cu ea pe corp, insistînd asupra

picioarelor øi tælpilor. Apoi a spus: „Gata cu problemele, eøti protejatde atacurile øerpilor.“ L°am întrebat de ce aceastæ plantæ e folositæ astfel,iar el mi°a arætat desenul de pe ramuræ, care era identic cu cel al øerpilordin pædure. (Vezi fotografiile plantei jergon sacha la pagina 7 a secfliuniifoto.)

Mai tîrziu, am început sæ analizæm planta øi am descoperit cîtevacorespondenfle uimitoare. Jergon sacha este folositæ pe scaræ largæ înAmazonia ca antidot al veninului de øarpe. Revenind la conceptulsemnæturilor, planta e o dovadæ claræ a unei forme exterioare care indicæ

proprietæflile interioare. Folosirea ei e direct legatæ de aparenfla fizicæ,tulpinile sale înalte semænînd mult cu vipera veninoasæ jararaca sau„stæpînul tufiøurilor“ — specie amazonianæ. Stæpînul tufiøurilor, spredeosebire de mulfli alfli øerpi, este agresiv øi îøi apæræ teritoriul. Poatelovi într°o fracfliune de secundæ de la cinci metri øi, pe bunæ dreptate,este temut øi respectat.

În mod remarcabil, jergon sacha este un antidot foarte eficient pentrumuøcæturi, atunci cînd un tubercul mare este tæiat bucæfli, amestecat cuapæ rece øi apoi bæut sau pus într°o frunzæ de bananier øi legat în jurulrænii. Bineînfleles cæ, pragmatic vorbind, este imposibil sæ pæstrezi

vaccinuri anti°venin în junglæ, unde nu existæ refrigerare; astfel cæ plantavie are o importanflæ excepflionalæ în salvarea vieflilor celor muøcafli deøerpi. Øi importanfla ei este recunoscutæ pentru cæ însæøi planta îi spuneøamanului la ce poate fi folositæ, prin modelul de pe tulpinæ.

O altæ exemplificare a legæturii dintre forma øi funcflia unei plante ne°ooferæ Artidoro Aro Cardenas, un øaman care lucreazæ cu parfumurileplantelor. „Dacæ mirosul unei flori are puterea de°a atrage insecte sau pæsæri,atunci el poate atrage øi noroc cætre oameni“, spune el. Artidoro face par-

fumuri care, de exemplu, atrag clienflii în magazin („Doar îfli pui puflin parfumpe faflæ, øi atragi oamenii cætre afacerea ta“), dar øi parfumuri pentru dragoste


33



sau altele pentru „înflorire“ — dezvoltare øi succes. „Privesc ce face planta

øi, dacæ e atrægætoare, o folosesc pentru asta. Plantele sînt forflele naturii.Tot ceea ce fac este sæ dau acestor forfle o direcflie.“ (În Capitolul 5 tratæmmai pe larg folosirea parfumurilor.)

Sistemul homeopatic este, de asemenea, bazat pe principiul unui universsensibil, cunoscut prin semnæturile sale. Hipocrat a vorbit despre legeauniversalæ similia similibus curentur (cui pe cui se scoate), iar pionierulmodern al homeopatiei, Samuel Hahnemann (1755°1843), a arætat prinexperimentele sale cæ plantele conflin o esenflæ vindecætoare sau calitate

spiritualæ, care are afinitate cu fiinflele umane øi acflioneazæ asupra lor înfuncflie de natura bolii de care suferæ.Nimeni nu øtie cu adeværat cum lucreazæ homeopatia (prin „nimeni“

înflelegem clinicienii øi savanflii care nu cred în lumea nonfizicæ); dar esteclar cæ ea funcflioneazæ. În 1836, de exemplu, cînd holera a distrus multeoraøe austriece, iar medicina clasicæ nu a putut sæ°i opreascæ ræspîndirea,guvernul, în disperare de cauzæ, a apelat la homeopatie øi a încropit rapidun spital în care au fost tratafli pacienflii. Rezultatele au fost concludente: în timp ce spitalele clasice au raportat decese în mai mult de 70% dintre

cazuri, spitalul homeopat a avut o ratæ a deceselor de doar 30%. Øamaniiau o explicaflie simplæ pentru aceasta: doctorii homeopafli au apelat øi auimplicat spiritele plantelor pentru a interveni asupra pacienflilor, iar spiriteleau ræspuns la chemarea lor.

MAGIA SIMPATETICÆ: SIMILARUL PRODUCESIMILAR, TOATE LUCRURILE SÎNT CONECTATE

Principiile magiei, care opereazæ în lumea øamanicæ øi au fost identi-ficate de Sir James Frazer în cartea sa Creanga de aur, prezintæ øi ele interesaici. Frazer nu a fost un fan al ceea ce el numea „magie primitivæ… artabastardæ“, dar i°a înfleles conceptele.

Dacæ analizæm principiile gîndirii pe care se bazeazæ magia, vom gæsicæ ele se reduc la douæ: primul este cæ similarul produce similar… iar aldoilea, cæ lucrurile care au fost cîndva în contact unul cu altul continuæ sæse influenfleze la distanflæ, dupæ ce contactul fizic a fost întrerupt.

Ambele ramuri ale magiei pot fi uøor înflelese sub numele general de

Magie Simpateticæ, deoarece ambele presupun cæ lucrurile se influenfleazæreciproc la distanflæ, printr°o simpatie secretæ, impulsul fiind transmis dintr°o


34



parte în cealaltæ prin ceea ce putem concepe ca fiind un eter invizibil, care

nu e diferit de cel postulat de øtiinfla modernæ pentru explicarea unorfenomene similare, precum modul în care lucrurile se pot afecta fizic reciprocprintr°un spafliu ce pare a fi gol.

Ideea din spatele „magiei simpatetice“, pe care Frazer le°a observat lanumeroase culturi, inclusiv a noastræ, este în primul rînd aceea cæ, dacæ oplantæ aratæ precum ceea ce va fi tratat, atunci ea va fi eficientæ în tratament.

Jergon sacha e doar un exemplu. Mai existæ o plantæ amazonianæ desprecare se crede cæ e eficientæ în cazurile de ræpiri de cætre sirene, care, de

exemplu, pot lua forma delfinilor roz, ræpindu°i pe cei neatenfli în flaramorflilor de sub valuri. Faptul cæ planta protejeazæ împotriva unor astfel deræpiri este evident din aspectul sæu: e roz øi creøte drept, precum un delfincare sare din mare.

În Haiti acest principiu este, de asemenea, cunoscut øi folosit. Deexemplu, în lucrærile magice de „legare“ (adicæ fæcute pentru a lega pe cinevade o persoanæ sau pentru a°l refline împotriva voinflei sale), se folosesc liane,plante agæflætoare cu care se prinde o reprezentare a „legatului“ de un obiect,de exemplu, o piatræ. Sînt folosifli cîrceii, pentru cæ ei se încolæcesc în mod

natural în jurul unui suport (de exemplu un copac), iar puterea ataøærii creøtepe mæsuræ ce trece timpul.

Observaflia lui Frazer cæ existæ o „simpatie secretæ“ în naturæ sugereazæ încæ un principiu øamanic: cæ fiecare plantæ nu doar se reprezintæ pe sineøi calitæflile sale, ci øi întreaga sa specie. Astfel, un cîmp de lavandæ nu edoar un cîmp, ci toate cîmpurile, indicînd totalitatea lumii naturale. Un øamancare îøi face lavanda aliat este, prin urmare, în contact atît cu planta, cît øicu însuøi sufletul naturii øi cu fiecare plantæ ce este sau a fost vreodatæ acolo.

Primul pas al fiecærui øaman e, aøadar, sæ ia legætura cu principalul sæualiat°plantæ, care devine o punka (cuvînt Quechacare ce înseamnæ uøæ) cætrelumea spiritelor plantelor, dupæ cum spun øamanii Amazoniei. Exercifliileurmætoare væ vor învæfla cum sæ contactafli un aliat propriu.

O cælætorie cætre plante

Indiferent de specializare (ritualuri de vindecare, ori divinaflie, de exem-plu), o caracteristicæ°cheie comunæ tuturor øamanilor antici øi moderni din

toate culturile este o stare de conøtiinflæ specialæ, de transæ, care le dæ comu-niunea cu energia (sau spiritul) Universului.


35



Aceastæ practicæ a ajuns sæ fie cunoscutæ sub numele de cælætorie

øamanicæ .Pentru tribul Sora din India, cælætoria øamanicæ înseamnæ cæ øamanul

comandæ sufletului sæ°øi pæræseascæ trupul pentru a se întîlni cu spiriteleøi pentru ca ele sæ vorbeascæ prin el.

În Siberia, øamanul zboaræ în lumea cealaltæ pentru a°øi întîlni spiritelecælæuzitoare øi pentru a salva sufletele pierdute.

În Haiti, sufletul øamanului se duce în Gine (pronunflat Ginn°NAY; Africaancestralæ), pentru ca stræmoøii øi fiinflele angelice sæ°i poatæ prelua trupul

øi transmite vindecarea prin el.Aøadar, în toate culturile, cælætoria øamanicæ este un mijloc de a explorauniversul spiritual, de a lua contact cu spiritele tutelare, pentru recuperareaenergiei pierdute sau pentru a afla mai multe despre noi înøine øi viaflanoastræ.

În acest exercifliu, vom folosi cælætoria øamanicæ pentru a întîlni spiritulplantei care væ cheamæ.

Pentru a întreprinde orice cælætorie øamanicæ, trebuie sæ væ gæsifli unmoment øi un loc în care sæ fifli singuri øi nederanjafli de nimic pentru

aproximativ douæzeci de minute. Apoi stingefli lumina sau væ acoperifli ochiiøi væ lungifli pe spate, cu picioarele întinse øi mîinile pe lîngæ corp,relaxîndu°væ. Aceasta este postura clasicæ pentru cælætoria øamanicæ.

De cele mai multe ori, cælætoria øamanicæ se face pe sunet de tobe; acestaajutæ la declanøarea unor stæri de visare, purtîndu°l pe øaman într°o experienflæmai holisticæ a lumii în plenitudinea sa. Putefli sæ batefli singur toba (darasta bineînfleles cæ væ va impiedica sæ menflinefli postura), sæ rugafli un prietensæ o batæ sau sæ folosifli un CD sau o casetæ cu tobe øamanice pentru a væ

ghida cælætoria. Toate sînt eficiente.Exprimarea intenfliei, a scopului cælætoriei øamanice øi focalizarea asuprasa e, de asemenea, importantæ. Intenflia este energia care ghideazæ cælætoriaøi care nu væ lasæ sæ rætæcifli færæ flel. Urmætorul pas este deci sæ væ exprimafliintenflia, fæcînd o afirmare a scopului cælætoriei øamanice într°un mod pozitiv.Aceasta va spori conøtientizarea interioaræ pentru a intra în legæturæ cu minteaUniversului, astfel încît sæ lucrafli cu ea øi sæ væ direcflionafli energia spreun scop specific. Astfel, nici nu vefli fi distras, întrucît avefli un obiectivclar, bine definit, în minte.

În cælætoria de faflæ, intenflia va fi aceea de a întîlni un aliat°plantæ —conøtiinfla unei plante care væ va ghida în lumea magicæ a minflii colective


36



a plantelor. Nu e nevoie sæ avefli o plantæ anume în minte; în schimb, fifli

deschis cætre ceea ce vine cætre dumneavoastræ.De îndatæ ce toba începe sæ batæ, imaginafli°væ intrînd într°un loc care

væ face sæ væ simflifli conectat cu Pæmîntul într°un mod plin de sens pentrudumneavoastræ — poate un deøert, o junglæ, un vîrf de munte. Orice loceste bun, atîta vreme cît putefli sæ væ simflifli prezent cu adeværat acolo. Apoi,exprimafli°væ din nou intenflia øi permitefli imaginafliei dv. sæ væ poarte încotrovrea ea. Nu încercafli sæ controlafli sau sæ dictafli ceea ce se întîmplæ sauinformafliile pe care le primifli. Doar relaxafli°væ øi læsafli°væ ghidafli de intenflie.

Tot ce trebuie sæ facefli este sæ primifli.Cînd aliatul væ apare, petrecefli o vreme discutînd cu el. Întrebafli despredarurile de vindecare ale plantei øi despre modul în care aceste proprietæflise manifestæ în planta însæøi. Întrebafli despre modurile în care putefli lucracu aliatul øi cu plantele care îl manifestæ. De asemenea, întrebafli ce puteflioferi în schimbul ajutorului primit.

Øamanii spun cæ trebuie sæ ne hrænim aliaflii pentru a le da energia decare au nevoie sæ ne ajute. „Hrænirea“ poate lua multe forme, în funcflie dece are nevoie spiritul — un ritual, de exemplu, sau o ofrandæ de vreun fel.

Læsafli°væ ghidat de plantæ pentru a°i afla cerinflele.Dacæ sîntefli începætor în ale cælætoriei øamanice, se poate sæ vi se paræ

straniu. Mulfli oameni, dupæ prima cælætorie øamanicæ, întreabæ acelaøi lucru:„A fost adeværat (adicæ am întîlnit într°adevær spiritul unei plante?), sau edoar imaginaflia mea?“ Nu existæ loc de „doar“ aici. Chiar dacæ a fostimaginaflia (iar imaginaflia niciodatæ nu trebuie subestimatæ sau echivalatæcu „fanteziile“), afli învæflat ceva important din adîncul dumneavoastræ,dintr°un loc de potenflial neutilizat pînæ acum øi de putere naturalæ pe care

de obicei nu le folosim în viafla de zi cu zi. Acest loc de putere este, în acelaøitimp, øi lumea spiritului.Aøa cæ putefli lua cælætoria cum dorifli — drept geniul dumneavoastræ

imaginativ jucîndu°se sau comuniune cu mintea universalæ — deoarecerezultatul este cel mai important: dacæ primifli informaflii folositoare în cælæ-torie, atunci cu siguranflæ e realæ. Într°un fel sau în altul, informaflia pe careo avefli væ valideazæ experienfla øi o face sæ fie realæ. De fapt, acordîndu°nela astfel de plante, de obicei devine evident cæ øtim despre ele mult maimulte decît credeam; ajungem sæ vedem cæ vindecarea cu plante nu este

rezervatæ doar doctorilor, botaniøtilor sau altor „experfli“, ci e parte a anticei înflelepciuni celulare a umanitæflii; øi dreptul prin naøtere al tuturor.


37



Dupæ ce afli vorbit cu planta dumneavoastræ aliatæ, întrebafli dacæ putefli

sæ væ contopifli cu ea (ræspunsul va fi aproape cu certitudine „Da“), apoi întindefli braflele øi simflifli energia acestui spirit intrîndu°væ în inimæ øidevenind o parte a dumneavoastræ. Inspirafli°o øi permitefli°i sæ væ inunde întreaga fiinflæ. Cînd sîntefli gata sau cînd afli auzit semnalul de întoarcereal tobei, reluafli în sens invers drumul pe care afli ajuns în acest loc de întîlniredin altæ lume, întorcîndu°væ la starea normalæ de conøtiinflæ.

Întîlnirea plantei în aceastæ lume

De îndatæ ce v°afli întîlnit aliatul în lumea spiritului, vefli øti cu ce plantæsæ lucrafli în realitatea ordinaræ. În tæcere øi într°o manieræ meditativæ øiconcentratæ (ceea ce øamanii numesc „plimbarea atenfliei“), mergefli în naturæøi gæsifli°væ planta. Nu este nevoie s°o cæutafli; doar bucurafli°væ de plimbareøi ascultafli°i chemarea. Planta væ va gæsi ea pe dumneavoastræ.

Petrecefli ceva timp cu planta dupæ ce afli întîlnit°o, unindu°væ conøtiinflacu a ei øi simflindu°i calitæflile øi intenfliile vindecætoare. Læsafli°væ ochii sæse defocalizeze puflin privind°o ca sæ°i vedefli esenfla de dincolo de formæ.Aceasta este tehnica øamanicæ a privirii. Dupæ ceva vreme, începefli sæ scriefli,ca într°un un øuvoi al conøtiinflei, toate ideile øi asociafliile care væ vin cîndprivifli planta sau cînd væ gîndifli la ea. Este un alt mod de a o cunoaøte —permiflîndu°i sæ vorbeascæ prin intuiflia dumneavoastræ.

Cunoaøterea aliatului

Adunafli la un loc toate informafliile pe care le°afli primit în timpul cælæ-toriei øamanice, al privirii plantei, al meditafliei asupra sa, al scrierii gîndurilor

dumneavoastræ, precum øi din cercetærile adiflionale pe care le°afli fæcut asupraplantei. Apoi, începefli sæ rafinafli informafliile pînæ ajungefli la o specificafliepentru aliatul cu care vefli lucra, similaræ cu exemplul de mai jos. (Secfliuneaasupra intenfliei spirituale este cea mai importantæ, deoarece aceastæinformaflie v°a fost datæ de planta însæøi în cælætoriile pe care le°afli fæcutøi în meditafliile asupra calitæflilor sale.)


38



Odatæ puse la un loc datele dumneavoastræ despre plantæ, verificafli°væintuifliile comparîndu°le cu informafliile dintr°o enciclopedie de fitoterapie,


39

Un exemplu: salviaRecoltare: Frunzele pot fi culese oricînd, dar sînt mai puterniceprimævara.

Dezinfecteazæ ræni deschise, poate fi folositæ într°un alambicpentru purificarea aerului; cîndva, era folositæ în spitale pentru aucide viruøii.

Salvia curæflæ de asemenea øi gura, øi are ingrediente esenfliale folosite în paste de dinfli øi ape de guræ. Vindecæ infecflii ale gîtului, ulcerele,

amigdalita.Salvia combate diareea, reduce transpiraflia* øi cældura corporalæ (de

exemplu, bufeurile cauzate de menopauzæ).Salvia opreøte lactaflia. Pentru înflærcarea copilului, mama ar trebui sæ

consume salvie. Deøi proprietæflile sale trec în lapte, aceasta e siguræ pentrucopil.

Salvia îndepærteazæ congestia mucoaselor, vindecæ øi previne ræcelile.Intenfliile spirituale: Ce are de spus salvia: „Eu am calitatea de a usca.

Mai toatæ vindecarea pe care o ofer este legatæ de asta. Ajut acolo unde

existæ prea multæ fluiditate.Asta poate însemna øi schimbare, confuzie, ræsturnæri emoflionale, nesi-

guranflæ. În astfel de momente eu înrædæcinez øi ofer curæflare øi protecflie.Befli°mæ, inspirafli fumul meu, atîrnafli°mæ deasupra uøii casei øi eu væ voipurifica øi voi opri energiile care nu væ sînt de ajutor. Visele væ vor fi maiputernice øi væ vor aræta viitorul, dacæ dormifli cu mine aproape. Unii spuncæ parfumul meu e aroma bogæfliei, eu atrag bani cætre voi. Frunzele meleau forma limbii voastre, aøa cæ ajut la infecfliile gurii øi ale gîtului. Numelemeu (salvie — sage) înseamnæ înflelepciune øi væ aduc cunoaøtere øi

memorie puternicæ.“

ATENfiIE : Nu consumafli salvie în timpul sarcinii. Evitafli°o în cazurilede epilepsie.

* Nu folosifli salvia pentru a reduce transpiraflia cînd avefli febræ.



pentru a vedea cum se situeazæ percepfliile dumneavoastræ comparativ cu

ale altora. S°ar putea sæ fifli surprinøi de precizia descoperitæ. Dar, de fapt,nu este atît de uimitor, dacæ væ gîndifli puflin: cîndva, undeva, plantele øi°auspus cætre cineva secretele pentru a fi înregistrate într°o enciclopedie; dece nu ar vorbi øi cu dumneavoastræ?

VINDECAREA ØAMANICÆ CU PLANTEConceptul relativ limitat al unui «leac» din plante ca fiind o

substanflæ care are sau se spune cæ are proprietæfli curative sau vin-decætoare este caracteristic societæflii occidentale. În multe regiuniale lumii, termenul e folosit într°un sens extins, care include leacuripentru dragoste, succes în vînzæri, mulflumirea stræmoøilor sau pentruorice este neobiønuit, sacru øi învestit cu putere magicæ.

FRANK J. LIPP, etnobotanist

Vindecarea øamanicæ cu plante ia foarte rareori forma — øi niciodatæexclusiv — administrærii unor leacuri, aøa cum ar înflelege acest termen un

doctor occidental. În schimb, ea poate include divinaflie, primirea debinecuvîntæri spirituale, pofliuni magice pentru schimbarea „norocului“ sauvindecarea sufletului prin energia plantelor, øi nu prin atributele lor fizice.

fielul unui øaman al plantelor este, deseori, nu de a vindeca o boalæ, cide a°i îndepærta cauza spiritualæ, prin restabilirea în pacient a unui sentimentde echilibru, armonie øi reconectarea cu sacrul øi cu Pæmîntul. Starea deechilibru øi unitate este privitæ ca fiind starea naturalæ de existenflæ a fiinflelorumane; de îndatæ ce pacientul o simte din nou, boala (care era mai curîndun mesager al stærii de deconectare, decît o stare de sine stætætoare) nu mai

are motiv sæ existe øi va dispærea ca prin farmec. În aceasta, planta este unintermediar care joacæ rolul de doctor, consilier, confesor, terapeut sauprieten — de orice are nevoie pacientul sau øamanul — care ajutæ larestabilirea echilibrului, mai degrabæ decît o sursæ de proprietæfli chimiceøi medicale.

Dupæ cum subliniazæ etnobotanistul Frank J. Lipp, plantele joacæ un rolesenflial în ideile de echilibru øi ordine cosmologicæ. Acestea deseori reflectæteorii medicale sofisticate ale corpului uman, ale simptomelor sale øi alecauzelor lor ascunse. Mai mult, nu existæ o distincflie netæ între „plante

medicinale“ øi „plante hrænitoare“, întrucît multe plante — de exemplu,salvia øi ardeiul iute — sînt folosite atît ca hranæ, cît øi ca medicament.


40



Intenflia øamanului øi cooperarea din partea plantei decid dacæ ea este

vindecætoare sau mîncare. În Anzii din Peru, de exemplu, frunzele de cocasînt folosite medicinal pentru a le da oamenilor energie øi a°i ajuta sæ rezistela altitudinea mare care le secætuieøte puterile, dar ele sînt, de asemenea,øi printre cele mai sacre plante, folosite ca ofrande pentru zei. De aceea,nu e ceva neobiønuit sæ vezi un øaman din Anzi mestecînd coca pe post dealiment cu proprietæfli medicinale øi, în acelaøi timp, oferind frunzele ca partea unei ceremonii. În unul øi acelaøi moment, planta este medicament, mîncareøi aliat spiritual. Cea care face diferenfla este intenflia øamanului.

Un alt exemplu, de aceastæ datæ oferit de Lipp, este cel al vindecætorilordin Zair, care trebuie sæ viziteze pædurile sacre în care sînt îngropafli stræmoøiiøi sæ culeagæ anumite ierburi exact cînd razele Soarelui scad, pentru a vindecaun pacient cu febræ. „Puterea medicinalæ a unei plante poate dormita pînæcînd incantaflia corectæ a fost pronunflatæ, lucru care îi defineøte rostul øi îidirecflioneazæ acfliunea“, spune Lipp. Spiritelor stræmoøilor li se cere sæ facæfebra sæ scadæ, la fel cum scad razele Soarelui la apus. Færæ aceastæ invocaflie,declaraflie de intenflie, ierburile nu ar lucra, indiferent cît de puternice ar fidin punct de vedere chimic.

PLANTELE CA PLACEBO

Dupæ cum tot Lipp remarca, „de pe vremea lui Platon este recunoscutcæ substanfle færæ eficienflæ chimicæ inerentæ pot fi folositoare în eliminareasimptomelor øi durerii“. Se estimeazæ cæ 35°45% din toate prescripfliilemedicale vestice sînt pentru medicamente care, prin ele însele, nu pot afectabolile pentru care sînt prescrise. Acesta este cunoscut ca „efectul placebo“— folosirea unor materii inerte de provenienflæ vegetalæ, ca de exemplu

zahærul, care sînt date pacientului cu promisiunea cæ va fi vindecat — øieste mai curînd tratat cu disprefl în Vest, dar, de fapt, funcflioneazæ, øi încædeseori mai bine decît medicina clasicæ.

Dupæ estimærile lui Lipp, recuperarea noastræ din boalæ se datoreazæacestui efect în 30°50% din cazuri. Dacæ medicamentul pe care îl luæm nuare calitæfli medicale, atunci factorul ræspunzætor pentru abilitatea acestorderivate din plante de a ne vindeca nu este cumva ceva nonchimic — spiritulplantei — øi intenflia de a vindeca a vindecætorului?

Poate cæ problema cea mai mare a minflii occidentale în a accepta vinde-

carea cu spiritele plantelor ca practicæ bona fide este, dupæ cum am spusmai devreme, faptul cæ rezultatele sale nu sînt øtiinflific mæsurabile. Nu e


41



la fel ca, de exemplu, sæ dai cuiva o aspirinæ øi sæ constafli cæ peste o jumætate

de oræ problema a dispærut, cæ simptomul, cel puflin, dacæ nu chiar problemarealæ (cauza ascunsæ a durerii de cap), este vindecat.

Cum mæsori, de exemplu, eficienfla unei plante în a face pe cineva sæse îndrægosteascæ de tine sau în creøterea rulajului afacerii tale? Din cauzamodelului pe care îl foloseøte øtiinfla, întotdeauna vor fi alfli factori de studiat,astfel încît cauzele „supranaturale“ sæ fie scoase din cadrul analizei. Pînæla urmæ, acesta este øi scopul øtiinflei. Din acest punct de vedere, øtiinfla etautologicæ. Bineînfleles, gæsim ceea ce cæutam. Oricînd savanflii se apucæ

sæ caute o explicaflie alternativæ care sæ dovedeascæ faptul cæ spiriteleplantelor nu existæ, asta øi descoperæ, pentru cæ asta au cæutat chiar de la început. Ironia este cæ, øi în cazul care e dovedit øtiinflific cæ un placebofuncflioneazæ, avem tendinfla sæ negæm vindecarea numind°o ineficientæ øipunîndu°i succesul pe seama credulitæflii. Dacæ totuøi ne deschidem minteaspre modul în care într°adevær plantele funcflioneazæ, vom observa mai curîndposibilitæflile decît limitærile, mai curînd miracolele decît „trucurile“.

PLANTELE CA FACTOR DE ECHILIBRAREÎn articolul sæu Vræjitæ în Bolivia, apærut în ziarul The Globe and Mail,

Michele Peterson ne oferæ viziunea unei forme de vindecare øamanicæ încare, din nou, vindecarea nu se bazeazæ deloc pe ingestia de plante ca leacuri.În schimb, aici, planta are o utilizare de consiliere terapeuticæ, vindecîndprin restaurarea echilibrului. Peterson scrie:

Luna plinæ se înælfla deasupra Muntelui Illimani, iar eu am intrat pe

o alee din capitala bolivianæ. Eram la cîfliva paøi în urma lui Juan Mamani,un magician al muntelui, øi cæutam un loc liber în care el sæ facæ o øedinflæde diagnosticare paranormalæ, prin aruncarea øi citirea frunzelor decoca…

În final, la adæpostul unui zid, el øi°a desfæcut scaunul pliant øi øi°apus botiquin°ul (punga de leacuri) pe genunchi. Apoi, a golit o micæpunguflæ de plastic de frunze de coca de un verde pal øi a început sæmestece cîteva dintre ele. A pus o frunzæ pe o monedæ veche, a fæcutsemnul crucii, øi°a pus mîinile pe abdomen, a inspirat adînc øi a expirat

uøor, suflînd în frunze. Ridicînd mîinile, el a læsat frunzele sæ cadæ. Citireamea începuse.


42



Michele fusese alarmatæ de o serie de vise înfricoøætoare despre familia

sa øi a cæutat un magician de pe munte (numit local kallawaya) care s°oajute sæ se liniøteascæ øi sæ înfleleagæ visele. La începutul divinafliei, kallawayaa rupt o figuræ dintr°o frunzæ de coca, spunîndu°i cæ îl reprezenta pe tatælei. Apoi a aruncat°o în vînt øi a observat unde a cæzut. „El e sænætos. Dare deconectat de la Mama Pæmînt øi træieøte în fricæ“, a spus. O altæ frunzæa reprezentat°o pe mama ei. Aceasta a fost luatæ de brizæ øi a aterizat cufafla în jos. „Aceasta înseamnæ tristefle“, a spus el. Apoi, privind la ambelefrunze, la relaflia dintre ele, locul în care au atins pæmîntul øi observînd cæse aflau în centrul unui grup de alte frunze, kallawaya a conchis: „Sînt

înconjurafli de energie negativæ. Trebuie sæ se reconecteze la Mama Pæmînt.“Frunzele de coca folosite astfel, deøi am vorbit mai sus de divinaflie, sînt,

de fapt, unelte de diagnosticare øi vindecare, întrucît, cunoscînd cauza pro-blemei, putem gæsi o soluflie. În acest caz, îngrijorærile lui Michele referitoarela familia sa se risipesc, iar pærinflii ei vor fi ajutafli, dacæ pot, sæ se reconectezela lumea naturalæ.

Kallawaya erau cîndva doctorii regilor øi încæ sînt consultafli în zilelenoastre de peste 80% dintre bolivieni. Medicina convenflionalæ a începutøi ea sæ le recunoascæ øtiinfla. Kallawaya au fost primii care au folosit coaja

copacului cinchona pentru a controla malaria, de exemplu, iar acum aceastase foloseøte ca sursæ de chininæ, unul dintre remediile cele mai eficientede prevenire øi vindecare a acestei boli. Michele scrie: „Studii recenteconsemneazæ dovezi ale puterii vindecætoare a mai multor ierburi medi-cinale folosite de kallawaya.“

Aici similaritatea cu practica medicalæ modernæ se opreøte, pentru cæ:„Kallawaya cred cæ bolile fizice îøi au originea în suflet, fiind cauzate defaptul cæ ajaya, forfla vitalæ, pæræseøte corpul. Sarcina vindecætorului estes°o aducæ înapoi în trup øi sæ readucæ echilibrul cu spiritul øi cu mediul.“

Nu medicamentele sînt ræspunsul, ci scopul este restaurarea armoniei prinacfliunea plantei asupra sufletului. (Vezi øi Capitolul 4 pentru mai multeinformaflii asupra acestui fel de vindecare).

În Anzii peruvieni øi bolivieni, un mod de a gæsi echilibrul este prinaducerea unei ofrande — constînd din ierburi, bani øi talismane — într°oceremonie pentru Pachamana, spiritul Pæmîntului. Denumirea localæ esteofferenda, iar ceremonia se fline deseori în locuri sacre, numite haaca.Acestea sînt dealuri, lacuri øi stînci care au puteri speciale øi care sînt caseleanumitor apus — spirite.

Ceremonia lui Michele a necesitat o lumînare galbenæ, tæmîie copal,calcar, madera de santo, alpaca coloratæ øi mai multe ierburi, pe care i s°aspus sæ le ardæ øi sæ îngroape cenuøa în pæmînt.


43



Întrucît ea este o jurnalistæ vesticæ, bineînfleles cæ nu a fæcut nimic din

toate acestea. Øi°a scris articolul øi a plecat. Dar, dacæ ar fi fæcut ce i°a spuskallawaya, poate cæ ar fi observat unele rezultate neobiønuite øi benefice.

Într°o cælætorie în Peru pe care am facilitat°o în 1998, am aranjat pentruun grup de occidentali sæ ia parte la o offerenda similaræ cu a lui Michele.Cînd ne°am adunat pe versantul muntelui, aproape de unul dintre locurilesacre ale regiunii, un vînt uøor a început sæ batæ, ridicînd departe în cer fumulmicului nostru foc. Unul dupæ altul, membrii grupului au pæøit înainte øiøi°au øoptit spre fum rugæciunile, punînd împreunæ alæturi de offerenda lorcîte una sau douæ frunze de coca ce le°au fost înmînate de femeia noastræ

øaman, Dora Rivera Lenz. Apoi øi°au ars ofrandele în flæcæri.Aceastæ ceremonie simplæ a schimbat vieflile unora dintre ei. Probleme

misterioase de sænætate, care îi supærau de ani de zile, s°au risipit brusc,færæ alte forme de tratament. Alflii au gæsit în ei puterea de a pæræsi locuride muncæ nemulflumitoare din care nu puteau sæ plece din cauza fricii deschimbare. Un cuplu care abia se cunoscuse a decis pe loc sæ se cæsætoreascæ.Au fæcut asta la întoarcerea în Anglia øi acum, cînd scriu aceste rînduri,sînt încæ fericifli împreunæ, la øapte ani dupæ cæsætorie.

„Aø putea spune cæ a fost cel mai important moment din viafla mea“, a

spus o femeie care øi°a læsat slujba de profesoaræ în urma acestei ceremoniiøi, mai tîrziu, s°a întors în Peru pentru a studia vindecarea cu plante împreunæcu øamanii. Ea scrie: „Divinaflia mi°a relevat ce ar trebui sæ fac cu viaflamea — ceea ce øtiam adînc în mine —, øi cînd am fæcut ofranda, am væzut°oca pe un angajament real de a fi sinceræ cu mine însæmi øi cu chemareamea. Cînd m°am întors în Anglia, nimic nu mai pærea la fel ca înainte øiam øtiut cæ trebuie sæ ajung înapoi cît mai repede posibil. Acum træiesc înPeru de ceva vreme øi n°am fost niciodatæ mai fericitæ.“

Dacæ cele de mai sus pot fi puse pe seama efectului placebo, atunci vrem

øi noi! Ne°ar plæcea sæ vedem astfel de rezultate rapide øi benefice de laun medic occidental!

DIVINAfiIA CU COCA:UN INTERVIU CU O CURANDERA DIN ANZI

Incaøii flineau coca la rang de plantæ divinæ, în principal datoritæ capacitæfliisale de a da rezistenflæ, iar folosirea ei este împletitæ cu fiecare aspect alvieflii, artei, mitologiei øi economiei Imperiului Inca.

Milioane de oameni au mestecat coca zilnic, iar practica a avut loc sutede ani. Ea continuæ ca obicei, nu din cauzæ cæ planta — coca, materia primæ


44



pentru cocainæ — ar da dependenflæ, ci din cauzæ cæ este centralæ culturii

Anzilor. Chiar øi astæzi, oamenii mæsoaræ distanflele în cocadas — cît dedeparte pofli duce o greutate dacæ mesteci o frunzæ de coca.

Oamenii Anzilor mestecæ coca exact aøa cum fac totul: ritualic, deliberat,sistematic. Ei aleg cu grijæ o guræ de frunze dintr°o chuspa perfect împletitæ(pungæ pentru coca) øi mestecæ lliptia pentru a le elibera principiile active.

Dar ceremonia care cu adeværat aduce la ivealæ spiritul din frunze estedivinaflia cu frunze de coca. Doris Rivera Lenz este o curandera(øamaniflæ) din Anzi, expertæ în aceastæ practicæ. În interviul care urmeazæ,

ea oferæ o înflelegere a naturii vindecærii øi bolii, precum øi a rolului leacurilordin spiritele plantelor.

Ce este divinaflia cu coca?

DRL: Divinaflia este întîlnirea cu spiritul elementului cu carelucrezi, fie el coca, porumb sau un munte. În cazul plantei coca, te întîlneøti cu spiritul°mamæ, sufletul sau puterea plantei, care este parteasacræ ce nu moare niciodatæ. În Peru, spiritul mamæ al unei plante

este sufletul speciei sale. Fiecare plantæ, fiecare frunzæ de coca, deexemplu, are propriul sæu suflet, dar esenfla sau energia tuturorfrunzelor, combinatæ, formeazæ mama. Practicantul trebuie sæ fie încomunicare totalæ, de la spirit la spirit. E mai mult, ca øi cum ai ascultafrunzele de coca în loc sæ le priveøti. Este o stare mai înaltæ deconøtienflæ øi trebuie sæ fii pregætit pentru a te integra spiritual, pentrua ajuta un alt spirit.

Fiinflele umane sînt seminfle cosmice sacre în evoluflie. Coca e øiea o sæmînflæ sacræ ca øi noi, dar din împæræflia plantelor. Ea a fost

creatæ de Pæmînt ca sæ°i îndrume øi vindece pe fraflii ei mai tineri:noi. Similar, noi am fost creafli sæ°i ajutæm pe alfli oameni. Pe mæsuræce devenim mai deschiøi, descoperim plante precum coca. Nu toatælumea poate sæ vadæ spiritul acestei plante, dar ea e aici ca sæ neajute.


45

* Lliptia este o „gumæ“ cu gust puternic, obflinutæ prin arderea rædæcinilor plantei quinoa,

substanflæ extrem de alcalinæ. Mestecatæ împreunæ cu coca, ajutæ la activarea alcaloizilordin frunze. O substanflæ similaræ, numitæ kale (sau lime în spaniolæ), este produsæ prin încælzirea calcarului împreunæ cu frunzele,



Care e cauza bolilor øi cum este vindecatæ de cætre spiritul plantelor?

DRL: Nu existæ boli. Noi le creæm, cu minflile noastre øi în funcfliede atitudinile noastre øi de lucrurile pe care le facem. Resentimentul,de exemplu, cauzeazæ cancer. O femeie cu ovarele bolnave (de cancer)are resentimente øi, astfel, suferæ traume. Oamenii care nu au libertateade a°øi exprima sentimentele suferæ de probleme cu gîtul øi aøa maideparte.

Deci, cum îi vindecæm? Întîi trebuie sæ ne uitæm la ei prin frunzelede coca, sæ aflæm ce s°a întîmplat. De ce sînt plini de resentimente,de fricæ sau îngrijorare? Ce le cauzeazæ problemele? Dificultæflile careexistæ în afara lor, cum sînt furtul, deziluzia, minciuna, îi pot afecta,deoarece ei sînt predispuøi la astfel de dureri. Aceøti oameni se îmbolnævesc deoarece nu sînt în armonie cu ei înøiøi. Coca aratæ cîndøi cum a început totul, ne spune cum s°au îmbolnævit.

Oamenii sînt întotdeauna condiflionafli de atitudinile lor. De aceeatrebuie sæ le øtii povestea. Cineva care are un complex de

superioritate sau este agresiv, violent, este pe o spiralæ coborîtoare.Ei sînt slæbifli în inimæ, în stomac øi în plexul solar, nawi sau naira(echivalentele din Anzi ale chakrelor), unde se pæstreazæ atitudinileemoflionale. În Anzi, oamenii consideræ frecvent cæ durerea de stomace cauzatæ de tristefle.

O persoanæ care are sentimente de uræ poate fi perfect sænætoasæpentru o vreme, dar problemele cu copiii, cu soflul, lipsa banilor îiintensificæ emofliile øi îi deregleazæ la nivel celular trupul. Deci ei îøi creeazæ boala, deoarece deja sînt în afara echilibrului.

Putefli explica nofliunea de nawi øi modul în care se leagæ deboalæ?

DRL: În limba Quechua se numeøte nawi, iar în Aymara, naira.Înseamnæ ochi sau centru energetic din trup, dar în Peru se foloseøtefoarte des øi cuvîntul chacra, care mai înseamnæ øi cîmp sau pæmîntcultivat în Quechua. Eu cred cæ are aceeaøi rædæcinæ lingvisticæ cuhindusul chakra. La fel cum unele cîmpuri au multe pietre, iar altele

sînt foarte fertile, øi trupurile noastre, care sînt parte a naturii, sîntsimilare.


46



Cu mai puflin de o generaflie în urmæ, oamenii aduceau ofrande

înainte de a°øi pregæti cîmpurile pentru însæmînflare. Ei mestecaufrunze de coca, beau chicha sau bere de porumb, øi cîntau — o întreagæ ceremonie. Vindecætorii din vechime øi øamanii le fæceauoamenilor bæi florale sau de fum, vindecîndu°i de boli, sperieturi øiaøa mai departe — sænætatea Pæmîntului øi cea a oamenilor erau væzuteca legate una de alta. Oamenii se identificau cu pæmînturile lor øi cunatura. Aøa cæ, atunci cînd îndepærtez emofliile negative din cineva,este ca øi cum îndepærtez buruienile din chacra — cîmpul lor.

Cînd se simt disperafli, oamenii din Anzi se ajutæ mergînd în locuri

sælbatice sau la ruine, unde urlæ øi flipæ atît de tare, încît øi munfliiaud! Ei se aliniazæ cu forflele naturii, iar aceasta îi aduce înapoi înechilibru.

Deci, oamenii vin la tine pentru divinaflie cu coca atunci cînd nu se simt bine? Este vorba despre ceva mai mult decît „divinaflie“,aøa cum o înflelegem noi în Occident?

DRL: Majoritatea nu sînt bine în sufletul sau în mintea lor. În ziua

de azi existæ multe probleme. Acestea se concentreazæ în special înzona abdomenului, locul durerii emoflionale øi al conexiunii noastrecu viafla. Primul lucru de fæcut este sæ aflu ce s°a întîmplat: soflia aavut un accident, soflul a fost infidel sau a ræmas færæ serviciu, casase præbuøeøte... Apoi, caut sæ væd ce capacitate au ei de a acceptacritica, de a asculta°o pe frunza mamæ spunîndu°le: „Ai fæcut asta,eøti nesigur, slab, befliv, sau o prostituatæ.“ Care e povestea? E cevakarmic — sau ceva ce fac ei?

Aceasta sunæ ca o abordare psihologicæ — ce°øi fac oamenii lor înøiøi. Dar cum înflelegi credinfla cæ unele probleme sînt cauzatede vræjitorie?

DRL: Îi aræt persoanei cæ nu e victima vræjilor, ci îøi creeazæ cumintea proprie problema. Vorbind despre asta, o aducem în luminæøi aceasta e prima parte a întoarcerii la starea de bine. Este adeværatcæ unii oameni se ræzbunæ folosind magia neagræ atunci cînd se simtprejudiciafli sau ofensafli în vreun fel, dar o fac pentru cæ sînt bolnavi.

Cînd oamenii gîndesc cæ au putere øi se simt superiori, eul poatedeveni foarte negativ. Primul lucru pe care îl fac este sæ trezesc


47



conøtiinfla celui care a fost rænit øi sæ°i spun cæ ræul nu existæ! „Tu

inventezi asta“, le spun. Am nevoie sæ folosesc puflinæ psihologie.

Atunci, magia neagræ nu existæ?

DRL: Nici binele, nici ræul nu existæ, e un întreg univers, øi noicreæm binele øi ræul. Dar îmi dau seama cæ persoana se poate simfliatacatæ øi, deci atunci cînd cineva se îmbolnæveøte, eu, curanderalor (vindecætoare din Anzi), trebuie sæ vorbesc pozitiv øi sæ°i încurajezsæ aducæ luminæ asupra problemei. Mai departe, ei pot crea gînduripozitive pentru ei înøiøi. Dacæ aø fi de acord cu ei øi le°aø spune cæli s°au fæcut vræji, mai ræu aø face.

Totuøi crezi cæ existæ o astfel de magie?

DRL: Bineînfleles cæ da! Dar actul în sine nu e la fel de puternicprecum e magia albæ. Puterea vræjii e datæ de atitudinea negativæ abrujo°ului negru (vræjitor care face ræu, folosind energie negativæ,

deseori angajat øi plætit de clienfli). Dacæ un brujo prinde o gæinæ, o jumuleøte, îi bagæ înæuntru o broascæ øi o spînzuræ de uøa unui vecinpe care îl uræøte*, aceasta poate sæ°l sperie pe acel vecin, dar færæ oputernicæ atitudine negativæ nimic nu se întîmplæ. Dar dacæ intenfliilesale sînt foarte negative øi persoana atacatæ e slabæ, atunci respectivapersoanæ se va îmbolnævi rapid.

Cei mai puternici brujo se aflæ în junglæ, acolo unde sînt atît plantevindecætoare, cît øi plante periculoase, care îfli pot paraliza trupul øiaøa mai departe. Dar plantele au mult mai multæ înflelepciune decît

oamenii. Credefli cæ dacæ voi merge la un floripondio (øaman carelucreazæ cu florile) øi îi spun: „Vreau ajutor ca sæ fac ræu aøa øi aøa“,plantele sale îmi vor fi automat la dispoziflie? Nu! Trebuie sæ faciun pact cu spiritele lor.

Dacæ „magia“ este în principal în minte, oamenii trebuie sæ creadæ cæ o ceremonie de vindecare face ceva anume pentru ca easæ fie eficientæ?


48

* Aceasta e o formæ de blestem din Anzi.




49

DRL: Cînd oamenii au încredere cæ eu sînt o curandera albæ, eise destind. Atunci eu primesc o permisiune specialæ de a intra însufletul lor øi de a lucra cu sugestia. Sæ zicem cæ le fac o baie cu o

iarbæ cu spini øi cer permisiunea de la spiritul plantei de a vindecapersoana ce are sperieturæ sau o vrajæ rea — îi fac baie, o pun la regim,

CEEA CE VINDECÆ POATE RÆNI Este recunoscut cæ în vindecarea øamanicæ — precum øi în øtiinfla mo-dernæ — plantele vindecætoare pot face øi ræu. În Amazonia, de exemplu,existæ un copac cunoscut sub numele de „copacul vræjitor“, care poate fifolosit pentru magie pozitivæ. Totuøi, dacæ pe el e bætutæ în cuie o fotografiea cuiva pe care un vræjitor îl vrea lovit, atunci, prin intenfliile vræjitorului,copacul devine o forflæ ræuvoitoare øi spinii sæi ascuflifli, împreunæ cuscorpionii, øerpii øi pæianjenii veninoøi care træiesc în ramurile sale, vorface cu siguranflæ victima sæ sufere.

Cunoaøterea faptului cæ „ceea ce vindecæ poate sæ øi ræneascæ“ nu elimitatæ doar la Amazonia. Folclorista Zora Neale Hurston, în cartea saTell My Horse: Voodoo and Life in Haiti and Jamaica (New York,Harper and Pow, 1990), scrie despre copacul jamaican God Wood (unsoi de mesteacæn), „primul copac creat, copacul originar al binelui øi alræului“, cæ are de asemenea aceste puteri. Un bokor (vræjitor) care vreasæ facæ ræu, va bate un cui ruginit în trunchiul copacului, gîndindu°se lapersoana cæreia îi doreøte ræul, iar persoana aceea va slæbi din putere øiva muri. O bucatæ micæ din coaja acestui copac, pusæ pe pleoapa unei

persoane care transpiræ, o va omorî. Toxicitatea chimicæ a copacului estetransferatæ cætre victimæ prin intenflie spiritualæ.Toate plantele au putere de viaflæ øi de moarte în acest fel, în funcflie

de intenfliile øi de îndemînarea øamanului. „Fierbe cinci frunze de HorseBath øi bea°le cu puflinæ sare, øi rinichii fli se vor curæfla foarte bine“, spuneHurston. „Fierbe øase frunze øi bea°le, øi vei muri. Marjo Bitter e o plantæagæflætoare care creøte pe stînci. Dacæ faci un ceai dintr°o bucatæ cît de lacot la încheieturæ, e un medicament minunat. Dacæ faci ceaiul dintr°o bucatæcît pînæ la degete, te vei otrævi.“



o curæfl øi o purific. Îi chem sufletul øi îi dau putere, øi ea se face

bine. Dar, da, uneori vorbesc mult! Alteori, nu spun nimic.*

Ce este diferit la occidentali? De ce au ei nevoie?

DRL: Au nevoie sæ li se taie capetele! Nu, e o glumæ! Spiritullor e slæbit, religia lor i°a dezamægit, iar autoritæflile bisericeøti s°auagæflat de anumite interese personale. Se pare cæ oamenii au aruncatøi copilul odatæ cu apa murdaræ.*

Adeværul este cæ sîntem zei øi cæ, în primul rînd, ar trebui sæcredem în noi înøine. Se øtie cæ tofli zeii apar prin naturæ. Dar ce adevenit religia Vestului? Materialism, pierdere a identitæflii, pierderea obiceiurilor. E atîta luptæ în zilele noastre. Oamenii nu se maigîndesc la naturæ, ci la bani øi la ajutorul de care au nevoie. Ei audevenit total nesiguri. Imaginafli°væ cîtæ vindecare ar fi dacæ ne°amreîntoarce la traiul în naturæ, înconjurafli de munfli sau de junglæ. Øitotuøi, tendinfla de azi este ca lumea sæ se mute la oraø, sæ træiascæprecum americanii, sæ construiascæ autostræzi. E trist. Am træit cu

oamenii din Anzi. I°am væzut pæræsindu°øi hainele tradiflionale øiobiceiurile. Ei spun: „De ce crezi în Pæmînt, în Soare, în puma øi încondor?“ Ei se duc la oraø, væd un televizor øi se gîndesc: „Cetelevizor frumos!“ Îøi vînd turma de lame øi îl cumpæræ. Mæ întristeazæsæ le væd copiii atît de puri contaminafli astfel.

Oamenii prind obiceiuri negative, sînt hipnotizafli øi nu mai vorsæ°øi lucreze pæmîntul. Mæ doare sufletul sæ°i væd obsedafli de dolariøi uitînd de puterea lor. Aceastæ pierdere a valorilor (øi creøtere adorinflei de posesiuni materiale) se întîmplæ atît de rapid, e incredibil!

Dar aceasta este influenfla occidentalæ, care lucreazæ de mai bine decinci sute de ani. Oamenii vor primi un øoc puternic cînd vor vedeaschimbærile øi dezastrele naturale de pe Pæmînt øi vor fi forflafli sæ seschimbe prin øoc.

Este singurul mod în care ne putem schimba — prin øoc øi fricæ?


50

* Adicæ, nu e nimic de spus; plantele spun ce e de fæcut sau fac ce trebuie pentruvindecætor.** Adicæ au respins religia øi, prin aceasta, au pierdut contactul cu spiritualitatea.



DRL: Din nefericire, da. Este nevoie sæ lucræm zilnic pentru a

ne echilibra, astfel încît frica colectivæ sæ nu ne infecteze. Chiar dacæcei din jurul nostru vor fi copleøifli, va trebui sæ ne menflinem centrafli.

Toatæ lumea îøi face griji cu privire la viitor, nu? Dar va veni ovreme cînd nimeni nu va mai vrea sæ flinæ cont de aceasta, fiindcætofli se vor fi trezit, în sfîrøit, la înflelegerea faptului cæ modul nostrude viaflæ nu are nici un viitor. Vor fi øocafli sæ træiascæ în prezent, øiastfel va apærea o nouæ fiinflæ umanæ. Ne vom da seama cæindividualismul nu funcflioneazæ øi ne vom uni într°un viitor decomuniune.

Disperarea va aræta cæ e nevoie de dragoste. Cine va vrea sæ facæræu atunci cînd banii øi posesiunile materiale nu vor mai însemnanimic? Ne vom întoarce la un nou fel de conøtiinflæ a comunitæflii.Am început sæ anticipæm aceasta øi devenim mai conøtienfli, dar încæøovæim. Este atît de multæ înflelepciune în naturæ, ea ne protejeazæca pe copiii ei, ne învaflæ sæ cerem permisiunea, sæ ne pese de ea cade noi înøine. Natura e punctul nostru de pornire.

Interesant, Doris, o curandera din Anzi, a fæcut aceste din urmæ remarci în 1998. În 2006, renumitul cercetætor James Lovelock a spus exact acelaøilucru, sugerînd — din fericire, în cele din urmæ — o convergenflæ de opiniidintre øtiinflæ øi øamanism, cu toate cæ opinia sa este tratatæ relativ prost.

Într°un articol publicat într°un ziar naflional din Marea Britanie, Lovelockscrie cæ, rezultînd din valorile noastre materialiste, schimbarea climei esteacum atît de avansatæ, încît nu mai este reversibilæ. Ca soluflie, noi trebuiesæ ne unim øi sæ gæsim un nou mod de viaflæ adaptat la cunoaøterea faptului

cæ lumea aøa cum o øtim nu are nici un viitor.„Hai sæ fim curajoøi, sæ ne oprim din a ne gîndi doar la nevoile øidrepturile oamenilor, øi sæ vedem cæ am rænit Pæmîntul viu øi avem nevoiesæ facem pace cu Gaia“, scrie el. „Trebuie sæ fim suficient de puternici casæ negociem, nu sæ fim o gloatæ pestriflæ condusæ de brutalii lorzi airæzboiului.“

INFORMAfiII DIN LUMEA CEALALTÆ

Divinaflia, ca sistem holistic de vindecare, nu este gæsitæ doar în Peru,ci este practicatæ în fiecare culturæ tradiflionalæ care recunoaøte sfinflenia


51



naturii øi abilitatea Ei de a da învæflæturæ øi de a restabili echilibrul. Sistemul Ifá, care îøi are originile în cultura Yoruba din Nigeria, de exemplu, foloseøtemulte dintre metodele øamanilor peruvieni. Ifá foloseøte, de asemenea,plantele ca poartæ cætre zei.

Divinaflia Ifá se practicæ în trei forme principale: Obì — foloseøte nucilede kola; Òkpèlè — foloseøte un lanfl divinatoriu din opt jumætæfli de coji deseminfle Òkpèlè; øi Ikin, care foloseøte nuci de palmier. Persoana ce practicædivinaflia oracolului Ifá este numitæ babalàwo; i se mai spune øi „Tatæ alSecretelor“.

Øaisprezece nuci sînt aruncate, iar babalàwo înregistreazæ rezultatelearuncærii pe un opón (tavæ divinatorie), folosind ìyerosun (praf altermitelor din copacul ìrosun). În cele din urmæ, este descoperitæ o odù —poveste misticæ. Existæ 256 de odù diferite, fiecare cu versurile øi proverbeleproprii, øi pe acestea divinatorul le interpreteazæ în funcflie de întrebareasau nevoia de vindecare a clientului.

Deøi Ifá øi interpretarea odù sînt arte ce necesitæ mæiestrie, cei carefolosesc acest sistem în cadrul tradifliei Santeria* cred cæ legætura divi-natorului cu plantele („gurile zeilor“) este cel mai important lucru. „Nimeninu øtie toate aceste odù sau ce înseamnæ poveøtile øi, în fiecare zi, se facnoi interpretæri care se adaugæ fiecærei poveøti“, spune un preot Santeria.„Dar, atîta vreme cît divinatorul este în bunæ relaflie cu zeii øi este una cuplantele, el va gæsi ræspunsul de care are nevoie clientul sæu.“

Rezultatul unei divinaflii Ifá poate uneori sæ paræ curios sau generatorde confuzie, deoarece spiritele plantelor tind sæ vorbeascæ în parabole øipoetic mai degrabæ, decît sæ dea instrucfliuni directe (dupæ cum poate afliaflat). Totuøi, dacæ persoana ascultæ sfatul spiritelor, rezultatul va fi ovindecare profundæ øi o bunæ protecflie, chiar dacæ sfatul poate pærea ciudat.

Existæ o poveste (probabil apocrifæ) despre un om care a vizitat unbabalàwo, deoarece dorea protecflie într°o cælætorie în care era pe cale sæplece. În loc de sfaturi directe, spiritele i°au spus sæ arunce un numær denuci de cocos øi o anume lungime de frînghie în ocean. Chiar dacæ aceastapærea færæ sens øi færæ legæturæ cu cererea sa, omul a fæcut ce i s°a spus øia doua zi a plecat în cælætorie. Dupæ cîfliva kilometri, a fost atacat de hofli,care l°au jefuit øi l°au aruncat de pe o falezæ în mare; dar, de îndatæ ce a


52

* Santeria este o formæ de Vodou, ce a apærut din credinflele sclavilor africani amestecate

cu credinflele catolice ale stæpînilor de sclavi øi din miøcarea spiritualæ Cardec, devenitæpopularæ în America pe la 1800. Este cel mai mult asociatæ cu Cuba øi, astæzi, cu regiunidin continentul American — precum Florida — care au populaflie hispanicæ numeroasæ.



ieøit la suprafaflæ, mîna lui a atins o aglomerare de nuci de cocos care pluteau

— cele pe care le aruncase el în ziua precedentæ øi care erau flinute la unloc de frînghia ce se încîlcise printre ele. Urcîndu°se pe aceastæ plutæ, omuls°a salvat de la înec øi a fost dus de curent la mal.

În acest caz, vindecarea de la plante nu a avut nimic de°a face cu un„leac“, aøa cum înflelegem noi termenul, dar a fost puternicæ, a salvat viaflaomului øi i°a schimbat norocul.*

O poveste celticæ

Sistemul Ifá, dupæ cum vedem, foloseøte nuci. Dintr°o perspectivæ trans-culturalæ, observæm cæ nucile sînt depozitare ale înflelepciunii în poveøtilemultor tradiflii. În mitologia celticæ, de exemplu, Somonul Cunoaøterii,Fintam, a înotat în Lacul Înflelepciunii aflat într°o pædure de arbori sacride alun.

Druidul Finegas, care a pæzit somonul vreme de øapte ani, s°a hotærît într°o zi sæ°l mænînce, conøtient fiind cæ acela care va face aceasta va dobînditoatæ cunoaøterea. Pe cînd somonul era la præjit, Finegas l°a læsat pe ucenicul

sæu, Demme, sæ se ocupe de el, dar cînd a întors peøtele, cîteva picæturi deulei încins au cæzut pe degetul mare al lui Demme. Færæ sæ gîndeascæ, ela bægat degetul în guræ sæ°øi aline durerea øi în acel moment a primit toatæ înflelepciunea.

Finegas a recunoscut schimbarea ucenicului sæu de îndatæ ce s°a întorsøi l°a sfætuit sæ se alæture eroilor ræzboinici din Fianna. Demme a fæcut aceasta— øi a devenit cel mai înflelept øi mai mare erou dintre tofli: Fionn MacCumhal, tatæ al lui Oisin. Bineînfleles cæ alunele l°au fæcut pe somon înflelept,iar cînd Demme øi°a supt degetul, puterea lor i°a adus cunoaøterea.

MAGIA HOODOO CU PLANTE

Tradiflia Hoodoo din Sudul Americii este încæ una dintre cele carelucreazæ cu energiile plantelor, deseori færæ sæ cearæ pacientului sæ „ia“ unleac pentru a se vindeca.


53

* Pentru mai multe informaflii despre divinaflia Ifá, citifli Spirit in the city, de Ross Heaven

(Bantam Books, 2002). Vezi, de asemenea, cærflile lui Ócha’ni Lele despre divinafliaAfro°Cubanezæ, The Diloggún, The Secrets of Afro°Cuban Divination øi Obi: Oracle of CubanSanteria.



Cuvîntul Hoodoo are origini africane øi e utilizat pentru a descrie diferite

forme de magie, vindecare popularæ, blesteme, folosind ierburi øi rædæcini.În zilele noastre, practicantul Hoodoo este deseori numit „doctor în

rædæcini“ sau juju°man. Aceøti termeni, mai curînd peiorativi, diminueazæputerea tradifliei, deoarece în Africa aceøti practicanfli erau preofli (botonon)øi vræjitori (azondoto) pe bunæ dreptate temufli øi respectafli pentru cunoaø-terea ierburilor, a spiritelor øi a sufletului — bochio.

Cînd aceøti preofli au ajuns ca sclavi în America, au adus cu ei cunoaø-terea. Însæ indisponibilitatea unora dintre plantele din Africa i°a fæcut sæ

adopte aliafli°plante din America sau chiar Europa în practica lor. În conse-cinflæ, în Hoodoo modern vedem fuzionînd multe linii ale magiei cu plante.Una dintre cele mai cunoscute forme ale acestei magii este pungufla mojo

— o legæturæ de plante øi obiecte consacrate, fæcutæ sæ aducæ noroc øiprotecflie øi sæ alunge negativitatea. Ele nu sînt foarte diferite de pacheteleofferenda create de øamanii din Anzi pentru a chema spiritele øi a ledirecfliona energiile vindecætoare cætre persoana care aduce ofranda. (Vezifotografia lui Doris Rivera Lenz la o offerenda ceremonialæ din Anzi, lapagina 3 a secfliunii foto.) Cuvîntul mojo provine de la vest°africanul mojula

(rugæciune) øi denotæ o metodæ de direcflionare a energiilor spirituale cætreun efect similar.*Un mojo este o punguflæ de flanel care confline obiecte magice øi e, de

obicei, purtatæ de persoanæ pe sub haine, nu la vedere, øi deseori chiar pepiele. Dacæ mojo trebuie sæ protejeze o proprietate, nu o persoanæ, atunciel se poate ascunde lîngæ uøa de la intrare. Dar, în ambele cazuri, e importantca nimeni sæ nu vadæ øi sæ nu atingæ pungufla, decît proprietarul ei, cæci altfelputerea i se pierde.

Conflinutul punguflei variazæ în funcflie de scopul în care e folosit, dar,

de obicei, înæuntru se aflæ cel puflin trei obiecte magice. Acestea pot fi frunze,rædæcini, pene, cristale, pietre, vertebre de øarpe, pandantive metalice saubucæfli de hîrtie pe care au fost desenate simboluri magice sau scrise dorinfle.Deseori sînt mai mult de trei obiecte, dar întotdeauna, adunîndu°le, numærullor este impar.

Motivul pentru care numærul lor este impar diferæ în funcflie de persoanape care o întrebi, dar o idee popularæ este aceea conform cæreia Universul


54

* Punguflele mojo mai sînt cunoscute øi sub numele de „mînæ norocoasæ“, „punga cutrucuri sau rædæcini“ øi „gris°gris“ — de la cuvîntul african gree°gree, care înseamnæ „farmec“sau „fetiø“.



foloseøte numere impare ca sæ miøte lucrurile. Trei, de exemplu, vrea sæ

„se rostogoleascæ“ în patru, în timp ce patru e solid øi fix mai degrabæ decît în curgere. Deci, pentru a pune în miøcare energia spre beneficiul clientuluisau pentru a desface o perioadæ de ghinion care pare cæ nu se mai terminæ,magicianul foloseøte un numær impar ca sæ semnaleze Universului cæ emomentul pentru o schimbare.

Psihanalista jungianæ Marie°Louise Von Franz discutæ øi ea acest aspect în cartea sa, The Interpretation of Fairy Tales. Citind lucrarea lui JungO abordare psihologicæ a Dogmei Trinitæflii, ea remarcæ faptul cæ „trei este

în general conectat cu fluxul miøcærii... pentru miøcare ai nevoie de doi poliøi de schimbul de energie dintre ei — de exemplu, polii electrici negativøi pozitiv øi curentul care egalizeazæ tensiunea“.

Un exemplu de mojo vechi pentru succes financiar este sæ înveleøti orædæcinæ de rochifla°rîndunicii într°o bancnotæ, sæ°i adaugi tæmîie øi puflinzahær øi sæ le legi la un loc într°o punguflæ verde. Înalta rochifla°rîndunicii(în englezæ, High John the Conqueror) este o plantæ deseori prezentæ în magiaafro°americanæ øi are øi o legendæ. Numele îi vine de la un sclav africanmîndru, John, care a refuzat sæ fie servil în fafla stæpînilor sæi øi, din acest

motiv, e asociatæ cu abilitatea de a depæøi problemele øi de a înfruntaopresiunea. Rædæcina este folositæ, de asemenea, în farmecele de dragostesexualæ întrucît, uscatæ, seamænæ cu testiculele unui bærbat. Rochifla°rîn-dunicii este de obicei uøor de gæsit în Vest, dar dacæ întîmpinafli dificultæfli,putefli folosi nucøoaræ.

Observafli cæ aici sînt folosite cinci elemente: rædæcina, bancnota, tæmîia,zahærul øi pungufla. Simbolismul din spatele acestor obiecte lucreazæ înconcordanflæ cu principiul spiritelor plantelor „similarul atrage similarul“,

astfel cæ High John (rochifla°rîndunicii) este folositæ pentru a „cuceri“problemele financiare; cu cît este mai mare bancnota folositæ, cu atît maimulfli bani vor fi atraøi cætre client sau cætre magician. Punga este verde,pentru cæ aceasta e culoarea banilor („verziøorii“), iar zahærul „îndulceøte“.

Pentru un cæmin liniøtit, se leagæ împreunæ angelicæ, frunze de mæslin,boboci de trandafir, flori de lavandæ, balsam de læmîie øi frunze de busuioc într°o punguflæ albastræ, împreunæ cu cîteva fire de pær de la tofli membriifamiliei.

Din nou observæm cæ doctrina semnæturilor joacæ un rol în alegerea

angelicæi („rædæcina îngerilor“), a balsamului pentru armonie spiritualæ øia frunzelor de mæslin pentru pace.


55



O combinaflie mojo mai neobiønuitæ este cea pentru invizibilitate. Pentru

aceasta, este nevoie de seminfle de mac øi de frunze uscate de ferigæ mæcinate împreunæ „sub o Lunæ întunecatæ“. La acestea adæugæm mirt, sovîrv, ulmøi mærar proaspæt, amestecînd cu apæ de izvor øi ulei de migdale. Cînd seusucæ, mixtura se pune în pungufla mojo sau se presaræ pe obiectele caredorim sæ nu fie væzute de alflii.

Magia unei lucræri ca aceasta, aøa cum a spus Doris Rivera Lenz despremunca sa, (vezi interviul de mai sus), ar putea fi în crearea unei credinfleinterioare a clientului cæ nu va atrage atenflia asupra sa, astfel încît va puteasæ parcurgæ dificultæflile cu mai multæ încredere în sine, øtiindu°se nevæzut.Cu alte cuvinte, schimbarea e în client, iar nu în lumea exterioaræ.

Odatæ preparatæ, pungufla mojo este purificatæ cu tæmîie, iar spiritul sæue „hrænit“ cu rom sau whisky øi cu Agua Florida (apæ de flori). Se mai potfolosi øi fluide corporale, în special dacæ farmecul e fæcut pentru a influenflao altæ persoanæ. Pentru a face pe cineva sæ se îndrægosteascæ de tine, efolositor sæ ai o cantitate micæ din transpiraflia, urina sau saliva persoanei,ca sæ o pofli adæuga la conflinutul punguflei. (Se pot folosi øi alte obiectepersonale, dar cît mai apropiate de ADN°ul persoanei — de exemplu, fire

de pær sau unghii tæiate.)O punguflæ mojo poate fi folositæ øi în divinaflie (aøa cum o înflelegemnoi în Vest), legînd°o cu o sfoaræ øi folosind°o ca pendul. Cerîndu°i spirituluisæu sæ°fli ræspundæ „da“ (deseori prin rotire în sensul acelor de ceasornic)øi „nu“ (prin miøcæri înainte°înapoi), avefli o unealtæ spiritualæ pentru primirearæspunsurilor la întrebæri simple. Pentru întrebæri mai complexe (de exemplu:„Cum pot sæ°l fac pe bærbatul dorit de mine sæ mæ iubeascæ?“), e mai binesæ scriefli literele alfabetului øi sæ læsafli pendulul sæ væ dea literæ cu literæræspunsul.

ESENfiA VINDECÆRII

Cum e posibil ca plantele sæ afecteze fiinfle umane, situaflii, circumstanfleøi energii vitale în acest mod — la distanflæ, adicæ? Færæ a fi folosite catratament al unei probleme medicale specifice, ele acflioneazæ cumva caelemente de armonizare, ca forfle de atracflie magicæ ori precum conductoriai spiritului, energiei, norocului?

Sæ°l întrebæm pe Cleve Backster, un cercetætor care opereazæ în alune-

cosul domeniu al detectærii de minciuni øi al tehnicilor de interogare, a cæruislujbæ este sæ°i învefle pe polifliøti øi pe agenflii de ordine cum sæ foloseascæ


56



echipamentele poligrafice øi cum sæ le interpreteze rezultatele. Munca lui

Cleve Backster e prezentatæ în detaliu în volumul de°acum clasic desprelumea plantelor, The Secret Life of Plants, scrisæ de Peter Tompkins øiChristopher Bird.

Backster a decis într°o zi sæ conecteze electrozii unui detector de minciunila frunza unei plante dracaena, pentru a verifica dacæ aparatul este suficientde sensibil pentru a decela reacfliile unui subiect non°uman. Probabil cæ nu,s°a gîndit el, dar poate cæ va exista vreun fel de reacflie dacæ va arde frunzala care conectase electrozii. În secunda în care a gîndit asta — øi înaintede a pune mæcar mîna pe un chibrit — a apærut o curbæ ascuflitæ în desenulpoligrafului, o formæ°semnæturæ pe care Backster a ajuns pînæ la urmæ sæo recunoascæ drept fricæ.

Intrigat, Backster øi°a continuat cercetærile, testînd aproape treizeci deplante în acelaøi fel: ataøîndu°le electrozi øi gîndindu°se sæ le facæ diverselucruri. Rezultatele au fost de fiecare datæ aceleaøi. Era semnificativ cæplantele reacflionau înainte de°a acfliona el concret, iar aceasta l°a conduspe Backster la concluzia cæ plantele nu doar cæ sînt la fel de sensibile caoamenii (dacæ nu chiar mai mult), dar ele sînt capabile de a citi emofliile

øi intenfliile, în virtutea unei forme de conexiune paranormalæ, a unei afinitæfli între plante øi oameni.Pe mæsuræ ce a avansat în cercetare, Backster øi°a dat seama cæ plantele

reacflioneazæ nu doar la ameninflæri, ci øi la prezenfle sau miøcæri în preajmalor. El a demonstrat unui grup de la Yale, de exemplu, cæ intenflia de a semiøca a unui pæianjen a cauzat schimbæri în modelul poligrafic al planteiaflate în aceeaøi încæpere. Planta avea un simfl premonitoriu în ceea cepriveøte pæianjenul, fiind acordatæ la intenflie înainte de miøcarea propriu°zisæ.„Decizia pæianjenului a fost receptatæ de plantæ“, scrie Backster. „Ele

(plantele) par a fi acordate la viafla animalelor.“Alte concluzii ale lui Backster aratæ cæ plantele au memorie, emoflii øi

reacflii foarte similare cu ale oamenilor, precum øi capacitæfli paranormale.Într°unul dintre experimentele sale, øase studenfli au tras la sorfli cine sædistrugæ una dintre cele douæ plante din cameræ. Persoana respectivæ urmasæ acflioneze în secret, færæ ca Backster øi ceilalfli studenfli sæ øtie cine este.De fapt, doar cea de°a doua plantæ putea sæ øtie care dintre ei era, deoareceera singura martoræ a crimei. Dupæ ce planta a fost distrusæ, Backster a ataøatun poligraf la cealaltæ plantæ øi le°a spus studenflilor sæ vinæ unul cîte unul

în fafla ei. Cînd cel responsabil de ucidere a apærut, acul poligrafului a ieøit în afara scalei.


57



Într°un experiment mai blînd, Backster a demonstrat øi dragostea sau

empatia dintre o plantæ øi deflinætorul sæu. Într°o zi, el s°a tæiat din greøealæla deget øi a observat cæ planta monitorizatæ aræta o reacflie de stres proprie,de parcæ simflea durerea øi øocul vederii sîngelui ca øi el. Folosind demon-strata afinitate ca bazæ a experimentului sæu, Backster a mers într°o clædirela cîteva stræzi depærtare øi a direcflionat iubire cætre plantæ. Înregistrareapoligraficæ a arætat un grafic mai înalt atunci cînd planta i°a recepflionatintenflia.

Ca sæ vadæ cît de departe pot astfel de gînduri sæ fie recepflionate, Backster

i°a cerut unei prietene sæ trimitæ iubire cætre plantele ei de la o distanflæ deøapte sute de mile (aproximativ 1000 km), øi a înregistrat reacfliile lor. Folo-sind ceasuri sincronizate øi o programare anterioaræ, Backster a reuøit sædemonstreze nu doar cæ plantele au ræspuns la gîndurile „stæpînei“ lor atuncicînd ea s°a gîndit la ele, ci au simflit øi neliniøtea ei cînd avionul a aterizatla destinaflie. Chiar øi cînd plantele au fost închise într°un container de plumb,rezultatele au fost aceleaøi. Factorul care a creat empatia dintre oameni øiplante venea de undeva din afara spectrului electromagnetic.

Un alt accident norocos l°a condus pe Backster mai departe cu explorarea.

Într°o searæ, pe cînd se pregætea sæ°i dea cîinelui sæu sæ mænînce un ou crud,a observat cæ una dintre plantele monitorizate a avut o reacflie puternicæ laspargerea oului. Curios sæ vadæ la ce anume reacflioneazæ planta øi ce gende sentimente transmite oul, Backster a conectat un alt ou la un galvano-metru øi l°a monitorizat timp de nouæ ore. Ceea ce s°a înregistrat a fostcorespondentul bætæilor inimii unui embrion normal de pui de gæinæ — deøioul nu era fertilizat. Concluzia lui a fost cæ existæ o forflæ vitalæ sau un cîmpenergetic care îmbibæ øi conecteazæ toate fiinflele vii.

Un alt cercetætor, Alfred Vogel, ne aduce mai aproape de înflelegereaacestui cîmp, odatæ cu un experiment al unei studente de°ale sale, VivianWiley. Ea a luat douæ frunze de saxifraga oppositifolia øi le°a dus în casæ.În fiecare zi, a proiectat dragoste øi intenflie de supraviefluire asupra uneiadintre ele, læsînd°o pe o masæ, færæ apæ. Cealaltæ frunzæ a fost læsatæ completignoratæ.

Dupæ o lunæ, Vogel a mers la ea acasæ øi a fotografiat rezultatele. Frunzaignoratæ era uscatæ — aøa cum ne putem aøtepta de la orice frunzæ care astat færæ apæ o astfel de perioadæ, dar cealaltæ era tot atît de proaspætæ ca

în ziua în care a fost culeasæ, deøi circumstanflele sale exterioare nu eraumai bune decît ale celeilalte. Wiley a continuat cu experimentul sæu încæ


58



o lunæ, øi frunza spre care øi°a direcflionat dragostea a ræmas vie, în timp

ce cealaltæ s°a færîmiflat.Energia misterioasæ prin intermediul cæreia comunicæm cu plantele este

dragostea øi intenflia. Acestea reprezintæ esenfla Universului. „Omul poatecomunica cu viafla plantelor øi o øi face“, spune Vogel. „Plantele or fi oarbe,surde øi mute din punct de vedere uman, dar, în opinia mea, nu existæ nicio îndoialæ cæ ele sînt extrem de sensibile... Radiazæ forfle energetice beneficeomului, forfle ce pot fi simflite. Ele ne hrænesc cîmpul energetic, care, înschimb, hræneøte cu energie plantele.“

PLANTE PRIMA°DONNA

Vogel a mai descoperit øi cæ plantele au personalitæfli unice. Cu cele careau o rezistenflæ electricæ mare (cele mai puternice) este mai greu de lucrat(sînt chiar un fel de „prima°donne“), în timp ce acelea care au frunze mariøi conflinut ridicat de apæ ræspund mai bine la puterea mentalæ a intenfliei.

Aceasta este în concordanflæ cu ceea ce øtiu øamanii plantelor. ØamanulJavier Arevalos ne spune în Capitolul 3 cæ ayahuasca — liana sufletelor

— este o plantæ „sensibilæ“ øi cæ, pentru a o folosi, øamanul trebuie sæ flinæo dietæ specialæ, în care se abfline de la anumite mîncæruri øi de la contactecu alflii. Altfel, planta poate deveni „geloasæ“ øi poate lucra contra lui. Unrespect profund pentru personalitatea plantei este esenflial în experienflavizionaræ.

În acelaøi mod, Loulou Prince ne vorbeøte despre modul în care este elatent cînd culege frunze de portocal — o altæ plantæ sensibilæ:

Cînd gæsesc frunzele pe care le vreau, merg la copac cu kleren (romdin trestie de zahær simplu distilat), vorbesc frunzelor øi torn puflin klerenpe pæmînt. Fiecare fel de frunzæ are numele sæu secret, iar eu o strig penume. Aceste lucruri nu le spun nimænui. Apoi, mai existæ o parolæ afrunzei, care este øi ea secretæ. Dar, chiar dacæ nu øtii numele secret alfrunzei, trebuie sæ o respecfli øi sæ°i spui pe numele pe care îl øtii. Deexemplu, pofli spune: „Frunze de portocal! Frunze de portocal! Am nevoiede voi — øi iau cîteva dintre voi, dar nu pe toate. Venifli cu mine“, øiapoi culegefli frunzele. Respectafli planta, nu o brutalizafli.

Cînd am terminat, plætesc — arunc cîteva monede pe pæmînt øi spun:„Uite, væ plætesc!“; apoi mai torn puflin kleren øi spun: „Mulflumesc!“Apoi împachetez frunzele øi le iau acasæ, aprind o lumînare øi îi


59



mulflumesc lui Dumnezeu øi spiritelor. În urmætoarele zile, dacæ nu

folosesc frunzele proaspete, le pun la uscat la soare. Am mare grijæ deele øi le flin curate pînæ le folosesc.

Dupæ Vogel, acest respect pentru plante este esenflial pentru comunicareaeficientæ dintre speciile noastre. El observæ, în ce°i priveøte pe cercetætoriicare fac experimente cu plante, cæ, „dacæ ei abordeazæ experimentul într°unstil mecanicist øi nu intræ în comunicare mutualæ cu plantele, tratîndu°leca pe niøte prieteni, atunci experimentele lor vor eøua.

Este esenflial sæ ai o minte deschisæ øi sæ elimini prejudecæflile înaintede°a începe un experiment. Sute de tehnicieni de laborator de peste tot dinlume vor fi frustrafli øi dezamægifli pînæ vor învæfla cæ empatia dintre planteøi oameni e cheia, øi vor învæfla sæ o stabileascæ. Experimentatorii trebuiesæ fie parte a experimentelor lor“.

VOCEA PLANTELOR (PSE)

O nouæ formæ de detector de minciuni — Evaluatorul de Stres Psihologic

(Psychological Stress Evaluator) — a fost introdusæ în munca polifliei øi înexperimentele cu plante în anii ’70. PSE urmæreøte fluctuafliile modulaflieide frecvenflæ a vocii, desenîndu°le pe un grafic folosit la a aræta dacæ opersoanæ minte. Adaptînd acest echipament, cercetætorii plantelor au reuøitceva remarcabil: sæ înregistreze vocea unei plante. Vorbirea plantelor sunæca bîzîitul liniilor de înaltæ tensiune, cu o tentæ ritmicæ, precum a unui cîntec.

Acesta este un fapt interesant, întrucît de mii de ani øamanii au vorbitdespre „cîntecul Universului“ — vibraflia energeticæ din spatele tuturor

lucrurilor. În nopflile ræcoroase din deøert, cînd te retragi din civilizaflie øiintri în lumea naturalæ, vibraflia devine audibilæ.Øamanul din Anzi Domano Hetaka o descrie astfel: „Viafla este o energie

conøtientæ, inteligentæ... Ea cîntæ tuturor despre existenfla sa. Este forflæ vitalædæruitæ din inimæ.“

Acest bîzîit sau cîntec este audibil øi în timpul ceremoniilor cu plantevizionare. Este ca øi cum plantele sînt antene pentru marea muzicæ a sferelorøi traduc limbajul ei în experienfle corporale. Folosind tehnici PSE, estedovedit cæ atunci cînd un om vorbeøte unei plante, planta ræspunde în propriul

sæu limbaj. Se înfiripæ o conversaflie. Comunicînd astfel cu plantele, cerce-tætorii au gæsit dovezile unei inteligenfle similare cu a omului. De exemplu,


60



plantele pot numæra. Ca ræspuns la întrebarea „Cît fac doi plus doi?“, o plantæ

conectatæ la echipamentul PSE va produce pe grafic trasee de cernealæ cupatru vîrfuri.

Øamanii shipibo din Amazonia cunosc bine aceastæ inteligenflæ øi limbæa plantelor. Ei înfleleg cæ Universul este compus din sunet, acelaøi sunet caal junglei øi plantelor sale. Ei chiar pot sæ capteze vizual acest sunet, transcri-indu°i vibrafliile în desene geometrice pe care le folosesc pentru a°øi împodobimaterialele textile øi obiectele de artæ. Lucrærile sînt atît de extraordinare, încît e posibil sæ intri în stare de transæ doar privind la desenele lor complexe

— iar acestea reprezintæ limbajul plantelor, care are loc dedesubtul lumiivii øi fline Universul laolaltæ.Un exemplu al mæiestriei în cunoaøterea limbajului plantelor îl repre-

zintæ vasele de lut imense ale populafliei shipibo, împodobite cu modelegeometrice ale sunetului. Multe vase sînt mai mari decît un om øi e nevoiede douæ femei shipibo pentru a picta un astfel de vas. (Numai femeile seocupæ de desene øi de fabricarea acestor obiecte). Ele stau diametral opusøi deci nu pot vedea ce picteazæ cealaltæ, dar pe tot parcursul muncii, cîntæsau fluieræ acelaøi cîntec, care este cîntecul Universului øi al plantelor. Cînd

pictura este completæ, indiferent de cît de complex este modelul, cele douæpærfli ale vasului sînt identice. Femeile fac o reprezentare a cîntecelorplantelor într°o formæ tridimensionalæ perfectæ, vorbind între ele în acestlimbaj universal.

Bineînfleles cæ plantele nu vorbesc doar cu noi, ci øi între ele. Experi-mentele doctorului A.R. Bailey din Anglia aratæ cæ, atunci cînd din douæplante de seræ udæm una, apar schimbæri energetice în ambele plante. „Nuexista nici o conexiune electricæ între ele, nici mæcar una fizicæ, dar, cumva,planta a perceput ce se întîmpla cu cealaltæ.“ Modul în care a avut loc

percepflia putem sæ°l numim limbaj.De asemenea, se poate ca plantele sæ transmitæ mai mult decît „cuvinte“.

Cercetætorii sovietici au fæcut un pas în plus faflæ de cercetarea doctoruluiBailey øi au descoperit cæ o plantæ udatæ poate, printr°o formæ de transfermisterios, sæ împartæ apa cu o alta — ca øi cum toate plantele sînt cumvaconectate. Într°un experiment, unei tulpini de porumb izolate într°uncontainer de sticlæ nu i s°a pus apæ cîteva sæptæmîni. Ea a continuat sæ træiascætotuøi, la fel de sænætoasæ ca øi celelalte din apropiere. Cercetætorii au spuscæ este ca øi cum planta din container ar fi fost „hrænitæ“ de vecinii sæi,

care au împærflit apa cu ea. O astfel de cooperare e una dintre valorile funda-mentale pe care le observæm în naturæ øi în mod special la plante.


61



CE ØTIU ØAMANII

Punguflele mojo, offerendas øi divinafliile, în care nu sînt ingerate plante,produc totuøi vindecæri øi ne schimbæ realitæflile. Dovezile pe care le°amvæzut sugereazæ de ce. Deoarece plantele sînt inteligente, conøtiente øi auo afinitate cu fiinflele umane. Existæ comunicare între noi, fie prin vorbire,fie prin magia minflii folosite cu intenflie: orice am spune unei plante sauorice îi cerem, existæ un ræspuns la chemarea noastræ, chiar øi la distanfleconsiderabile. Dacæ o plantæ poate simfli øi reacfliona la gîndurile cuiva aflatla mii de kilometri depærtare, de ce am avea nevoie sæ o ingeræm ca sæ

acflioneze asupra intenfliei noastre vindecætoare?De cîte ori flinem în mînæ o punguflæ mojo încærcatæ cu intenflia de°a aveadragoste øi noroc, sau facem o ofrandæ cætre spirite ca sæ le primim bine-cuvîntærile, exact asta primim, deoarece natura naturii este cooperarea. Eavrea sæ împærtæøeascæ cu noi. Plantele ræspund øi sînt motivate de dragoste.Într°adevær, natura vindecætoare a Universului este dragostea, iar plantelesînt uøi cætre aceasta, permiflîndu°ne sæ ne conectæm la cea mai mare sursæde putere pentru starea noastræ de bine emoflional øi fizic. Øi este o plæcerepentru plante sæ fie folositoare în acest fel.

De fapt, ele nici nu cunosc un alt mod. Dupæ cum remarca Vogel,„plantele au fost mereu companionii mei credincioøi øi minunatele lorproprietæfli vindecætoare niciodatæ nu m°au dezamægit. Sînt pe deplin convinscæ natura ne dæ tot ce avem nevoie ca sæ ne protejæm øi sæ ne menflinemsænætatea“. Pentru a explora mai departe, încercafli urmætoarele exerciflii.

Aducerea unei ofrande

O offerenda este o consfinflire a unitæflii dintre umanitate øi naturæ, øi a

respectului dintre toate speciile. Este, de asemenea, øi o recunoaøtere afaptului cæ nu putem pur øi simplu doar sæ luæm de la naturæ færæ sæ°i dæmceva înapoi. Existæ o dimensiune eticæ în aceastæ consideraflie, dar, chiarøi în termeni practici, nu putem sæ ne aøteptæm sæ tot folosim o baterie færæa o reîncærca — la fel este øi cu natura.

Astfel, în Haiti, dupæ ce medsen fey culege frunze, în spiritul recipro-citæflii, lasæ o plantæ pentru spirite, iar în Anzi, øamanul face întîi o offerenda înainte de°a primi favoruri spirituale. Pentru a face o offerenda ca în Anzi,vefli avea nevoie de o bucatæ de hîrtie (cu latura de 30 cm), o frunzæ sau

rædæcinæ de la planta dumneavoastræ aliat, øi una sau mai multe „bunætæfli“— daruri care credefli cæ vor plæcea spiritelor — ca de exemplu: bomboane,


62



boabe de porumb, alune, ierburi, monede, orice simflifli cæ e bine. Fiecare

dintre acestea trebuie sæ fie cît de uscate posibil, aøadar nu folosifli ierburiverzi, umede sau lichide. Vefli mai avea nevoie de o brichetæ sau o cutiede chibrituri. Ducefli toate acestea într°un loc din naturæ (preferabil un loc înalt, precum un munte sau un deal, dar principalul e sæ nu fifli deranjafli)øi stafli puflin acolo, acordîndu°væ la împrejurimi, adunîndu°væ intenflia øiluînd contact cu spiritele locului.

Cînd sîntefli pregætit, aranjafli darurile aduse pe hîrtie øi îndoifli°o la mijloc,apoi împachetafli øi din cele trei laturi ræmase deschise, formînd un pacheflel.fiinefli°l deasupra dumneavoastræ, îngenunchind pe pæmînt, øi spunefli°værugæciunile øi cererile cu voce tare, ca Universul sæ væ audæ øi sæ væ aducæbinecuvîntærile øi norocul pe care le cerefli.

Cînd afli terminat de spus ce avefli nevoie, rostifli: „Poftim acest dar, pentrua°mi exprima recunoøtinfla. Aøa sæ mi se ræspundæ la rugæciuni“ (sau cuvintecu înfleles similar). Apoi, dafli foc pachetului. Dupæ ce a ars, luafli cenuøaøi ræmæøiflele øi le îngropafli, fie acolo, la locul ofrandei, fie la rædæcinaprimului copac pe care°l întîlnifli pe drumul de întoarcere. Nu væ uitafli înurmæ øi ræmînefli tæcut pînæ ajungefli acasæ.

Aliatul dumneavoastræ e o parte a acestei ofrande øi acflioneazæ caintermediar din partea dumneavoastræ cu spiritele, aøa cæ mulflumifli°i øialiatului pentru sacrificiul fæcut.

Cum se face un mojo

O punguflæ mojo este o ofrandæ pe care o purtafli la dumneavoastræ. Sau,mai curînd, este un fel de aparat radio spiritual, transmiflîndu°øi energia øicererile dumneavoastræ cætre Univers øi recepflionînd binecuvîntærile de la

spirite pentru dumneavoastræ, în virtutea acordærii la aceste energii. Pentrua face un mojo vefli avea nevoie de o bucatæ de material (pætrat cu laturade 15°20 cm), sfoaræ (30 cm e suficient) øi, bineînfleles, obiectele pe carele punefli înæuntru.

Alegerea culorii materialului øi a obiectelor este determinatæ de nevoiledumneavoastræ øi de semnæturile lor. Unele culori din cultura noastræ sîntatît de arhetipal asociate cu anumite energii, încît aproape cæ nici nu avemnevoie sæ ne mai gîndim la asta. Øtim cæ roøul este simbol al puterii, rozule al dragostei, verdele al vindecærii, albastrul al pæcii, albul al puritæflii, øi

tot aøa. Alegefli culoarea materialului în funcflie de ce dorifli sæ atragefli înviafla dumneavoastræ


63



Alegerea conflinutului trebuie sæ fie fæcutæ pe considerente similare.

Paracelsus (vezi Capitolul 1) a observat cæ Creatorul ne°a dat indicii despreputerile vindecætoare øi spirituale ale plantelor, asigurîndu°se cæ aparenflelelor le reflectæ utilitatea øi intenfliile. Astfel, capsulele de seminfle ale planteionestitæflii, uscate øi cojite de membranele exterioare, sînt strælucitoare,translucide, argintii øi rotunde precum monedele øi halourile. În consecinflæ,pot fi folosite pentru atragerea binecuvîntærilor spirituale øi adeværului(onestitæflii) sau pentru atragerea bogæfliei — în funcflie de intenflia pe careo avefli.

Înainte de a crea o punguflæ mojo, clarificafli°væ intenflia (ce vrefli ca easæ facæ). Cu aceastæ intenflie în minte, plimbafli°væ în naturæ øi læsafli°væ atraøide plantele care væ reflectæ scopul. Stafli puflin cu ele øi vorbifli despre ceavefli nevoie. Cerefli°le sæ væ ofere puflin din ele ca sæ væ ajute. Cînd le ducefliacasæ, uscafli°le. (Backster øi Vogel au descoperit amîndoi cæ plantele îøimenflin energia øi inteligenfla chiar øi uscate øi mærunflite. Atîta vreme cît afost stabilitæ comunicarea cu fiinflele umane, un galvanometru va sesizareacflia unei frunze, fie ea øi uscatæ.) Apoi amestecafli°le la un loc cu puflinrom sau apæ de flori (parfum), læsafli°le sæ se usuce din nou øi înfæøurafli°le

în material. Putefli sæ mai adæugafli obiecte în funcflie de nevoile dumnea-voastræ — cîteva monede mici pentru atragerea banilor mari — pe principiulhomeopat al similarului care atrage similarul, un cuarfl roz pentru dragoste,un magnet pentru a atrage succesul øi aøa mai departe. Putefli sæ væ scrieflirugæciunile pe o hîrtie øi s°o includefli øi pe aceasta, dacæ dorifli.

Cînd sîntefli gata, coasefli sau legafli pungufla cu sfoaræ, apoi purificafli°ocu tæmîie, fum de salvie sau de befle parfumate øi stropifli°o cu puflinæ apæde flori sau parfum. Purtafli°o cu dumneavoastræ pentru noroc.

EXPERIMENTUL WILEY

Amintifli°væ de studenta lui Vogel, Vivian Wiley, care a fæcut un experi-ment în care a cules douæ frunze de saxifraga oppositifolia øi timp de douæluni a proiectat iubire spre una øi a ignorat°o pe cealaltæ. La sfîrøitul acestuiinterval, frunza cea iubitæ era proaspætæ, deøi fusese lipsitæ de apæ, iar cealaltæmurise øi se færîmiflase.

Ca un progres interesant, în cartea sa apærutæ în 2005, Intelligence in Nature, Jeremy Narby îl citeazæ pe dr. Anthony Trewavas, un om de øtiinflæ

de la Universitatea Edinburgh din Marea Britanie, care a lucrat ani de zilecu plante de tutun modificate genetic. Unul dintre lucrurile care l°au uimit


64



pe dr. Trewavas a fost descoperirea faptului cæ plantele ræspund imediat

la atingere. Chiar dacæ niciodatæ ele nu au fost privite ca fiind sensibile laatingere, „o mîngîiere blîndæ le°a fæcut sæ stræluceascæ“, spune Narby.

Reacflia plantelor a fost „atît de rapidæ pe cît am putut noi mæsura“, acomentat Trewavas. „Deøi v°am spus cæ plantele ræspund în sæptæmîni øiluni, în cazul acesta au ræspuns în milisecunde la un semnal care øtim cæmai tîrziu va avea efecte morfologice. Dacæ tot atingi o plantæ, ea îøi încetineøte creøterea øi devine mai groasæ.“

Experimente precum acela al lui Wiley sînt interesante, pentru cæ sîntsimplu de fæcut øi pentru cæ demonstreazæ puterea dragostei øi a intenfliei— energiile din spatele întregii vindecæri øamanice cu plante. Dar nu estenecesar sæ acflionafli cu cruzime asupra plantelor pentru a valida rezultatele.Ca variantæ, putefli încerca urmætoarele.

Efectele intenfliei iubitoare

Cumpærafli douæ plante în ghivece identice — de aceeaøi specie, bine- înfleles, øi pe cît de apropiate posibil ca vîrstæ, mærime, greutate etc. — øiplasafli°le în locuri diferite din casæ, asigurîndu°væ cæ au condiflii cît maiasemænætoare (cælduræ, luminæ, flux de aer etc.).

Hrænifli°le øi udafli°le împreunæ, în mod regulat; nu e nevoie sæ o privaflipe vreuna dintre ele în acest experiment.

Totuøi, pe lîngæ aceasta, ignorafli emoflional una dintre ele (tratafli°o purøi simplu ca øi cum nu ar fi acolo), øi petrecefli cel puflin 15 minute pe zidirecflionînd energie iubitoare asupra celeilalte, cu intenflia ca ea sæ creascæ.Repetafli practica timp de douæ luni. La sfîrøitul acestei perioade, mæsurafli°ledin nou pe ambele øi observafli diferenflele dintre ele. Este una mai maredecît cealaltæ? Este mai sænætoasæ øi mai vibrantæ? Diferenfla dintre ele estemæsura dragostei øi intenfliei dumneavoastræ.

Cînd experimentul e terminat, explicafli°i plantei private de iubire ce aflifæcut øi din ce cauzæ. Promitefli°i cæ de acum înainte îi vefli trimite øi ei iubire, în aceeaøi mæsuræ. Øi, bineînfleles, flinefli°væ promisiunea.


65



66



Fie cæ dieta e pentru a vindeca trupul, spiritul sau este parte aunei ucenicii, ceea ce o face sæ funcflioneze este buna intenflie cætreea, precum øi intenflia de a face legætura cu spiritul plantei. Cîndspiritul îl acceptæ pe cel ce fline dieta, iar el are voinflæ, spiritul îi vadærui energie. Calea spre cunoaøtere se deschide, iar vindecarea poateavea loc.

GUILLERMO AREVALO, øaman din Amazonia

Acest capitol væ va deschide în continuare cætre spiritul plantelor, printr°unproces cunoscut drept „dieta øamanului“. Acest corp de practici implicæ anumiteacfliuni øi restricflii de comportament ale celui ce doreøte sæ devinæ øaman,astfel încît el (sau ea) sæ poatæ învæfla de la planta sa aliatæ cum s°o foloseascæpentru vindecare øi cum sæ devinæ mai puternic fizic, psihologic øi spiritual.

Toate acestea sînt numite dietæ, al cærei scop este de a pregæti trupul øi

sistemul nervos al ucenicului pentru expansiunea conøtiinflei aduse de comu-niunea sa cu spiritul plantelor.Ucenicul trebuie sæ urmeze anumite cerinfle ale dietei pentru a permite

transmiterea puterii vindecætoare øi a cunoaøterii. Sînt interzise anumitemîncæruri — de exemplu, carnea de porc, græsimile, condimentele, sareaøi alcoolul, læsîndu°i ucenicului un meniu foarte sænætos, dar extrem de fad,astfel încît el nu este copleøit de arome øi poate sæ simtæ mai cu finefleatributele plantei cu care lucreazæ.

Un alt scop al meniului neinspirat este acela de a slæbi ataøamentele

emoflionale ale vieflii zilnice, din care o parte provin de la mîncare. Pentruacelaøi motiv, existæ øi o interdicflie a activitæflii sexuale, iar ucenicul trebuie

67

DIETA ØAMANULUI:ASCULTAREA PLANTELOR

2



sæ se abflinæ inclusiv de la a avea gînduri erotice, întrucît sexul este o altæ

distragere care îl va înrædæcina în trup øi îi va inhiba potenflialul spiritual.Detaøarea de (øi deseori plecarea din) lumea fizicæ este, în acest sens, ocerinflæ preliminaræ intrærii în marea minte a plantelor.

În cuvintele lui Guillermo Arevalo, un moraya (cel mai înalt nivel demaestru al plantelor) shipibo:

Mai presus de orice, trebuie evitat sexul, altminteri vei suferi o luptæa energiilor. Sexul debiliteazæ øi poate produce cutipa — un „accident“psihologic — în persoanæ. Asta înseamnæ cæ planta, în loc sæ devinæ un

leac, devine o otravæ øi poate provoca alergie, poate otrævi sîngele saucauza probleme de inimæ. În acest caz, se spune cæ planta devine geloasæpe iubitul uman øi te poate îmbolnævi sau ucide. De aceea øamanul merge în sælbæticie. Acolo nu existæ tentaflii.

O persoanæ care începe o astfel de dietæ va urma øi un regim de purificareøi retragere, care poate dura sæptæmîni sau luni de zile, asigurînd liniøteaøi concentrarea de care are nevoie pentru a læsa deoparte obiceiurile viefliinormale øi a calma mintea raflionalæ, astfel încît spiritul sæ se poatæ extinde.

Un exemplu de astfel de situaflie este acela cînd un bærbat fline dietæ øi este în tambo°ul sæu (un adæpost mic de izolare øi meditaflie, deseori în junglæ),øi pentru a°i duce mîncarea este aleasæ o femeie bætrînæ øi neatrægætoare.Ea îl opreøte de la a intra în jocurile sexuale øi aøteptærile sociale care intervin în interacfliunile bærbat°femeie din toatæ lumea øi îi permite sæ se concentrezeasupra muncii sale interioare.

Dupæ Schultes øi Winkelman, „dieta este væzutæ ca o unealtæ ce ajutæla menflinerea stærii lærgite de conøtiinflæ care permite plantei°învæflætor sæ°linstruiascæ, sæ°i dea cunoaøtere, sæ°i permitæ inifliatului sæ cîøtige putere.

Dieta este væzutæ ca o modalitate de a face mintea sæ opereze altfel, asigurîndaccesul la înflelepciune øi la vise lucide“. Dintr°o perspectivæ psihologicæ,este un mod de a slæbi strînsoarea eu°minte. Pe mæsuræ ce dieta progre-seazæ, chiar øi sentimentul de a fi om se diminueazæ, iar cel care fline dietadevine asemænætor plantelor. În aceste condiflii, el sau ea poate începe celmai bine sæ comunice cu planta în vise øi meditaflii.

PROVOCAREA DIETEI

Cea mai mare provocare pentru un occidental care fline dieta provinedeseori nu din cerinflele øi interdicfliile regimului în sine, ci din a accepta


68



cæ existæ o altæ ordine a realitæflii non°materiale, pe care ucenicul o poate

experimenta prin intrarea în conøtiinfla plantei. Sîntem cu toflii næscufli înparadigma socialæ care ne înconjoaræ, cu toate credinflele, miturile øiinstitufliile sale, care întæresc punctul sæu de vedere asupra lumii, øi nu stæ în vederea noastræ asupra lumii sæ acceptæm imaterialul øi iraflionalul. Înainteca noi, occidentalii, sæ ne îmbarcæm într°o dietæ cu plante, ar trebui sæ punemsub semnul întrebærii unele dintre cele mai adînc asimilate prejudecæfli. Loculde început al dietei sîntem noi înøine.

Homosapien°centricitatea este un cuvînt ciudat, dar poate potrivit pentrua descrie un concept pe care, conøtient sau nu, mulfli îl credem: acela cæ

noi, oamenii, sîntem cele mai importante (eventual singurele) fiinfle conøti-ente øi auto°reflexive — adicæ însufleflite — din Univers.

În procesul intentat pentru erezie în 1633, Galileo Galilei, fizicianul øiastronomul italian, a fost forflat de Inchiziflie sæ°øi retragæ sugestia cum cæPæmîntul s°ar învîrti în jurul Soarelui, øi nu invers — cum dictau dogmeletimpului. A fost nevoie sæ treacæ aproape 360 de ani pentru ca Biserica sæ°l„ierte“ pe Galileo øi sæ°i accepte teoriile. Øi totuøi, aroganfla din spatele judecæflii Bisericii se manifestæ øi astæzi în nofliunea încæ prevalentæ cumcæ oamenii sînt „Coroana Creafliei“ sau, mai blînd, dar la fel de arogant,

cæ noi sîntem „îngrijitorii“ lumii naturale.De fapt, noi sîntem membri ai lumii, pærfli egale ale sale, copii ai Pæ-mîntului. Încercînd sæ o controlæm sau sæ o îngrijim, punem distanflæ întrenoi øi Creaflia ai cærei proprietari ne proclamæm.

Un alt aspect al acestei Homosapien°centricitæfli este o øtiinflæ a psiho-logiei care priveøte stærile non°ordinare sau extinse de conøtiinflæ ca fiindo extensie sau o invenflie a psihicului uman — poate chiar o iluzie, dar cusiguranflæ nu ca pe experienfla unei conøtiinfle reale øi mai mari care poateexista øi færæ noi. În acest model, sufletul lumii øi spiritul naturii nu sîntreale, ci noi le creæm.

Probabil cæ vederea lumii ca fiind însufleflitæ este cel mai aproape deconceptul arhetipurilor, pe care unii psihologi le privesc ca pe energii sauentitæfli asemænætoare spiritelor, care pot fi exterioare nouæ. Dar chiar øi elesînt expresii ale conøtiinflei umane øi proiecflii ale psihismului nostru colectiv,iar nu fiinfle de sine stætætoare.*


69

* Jung însuøi — în mod ironic, el este pionierul conceptului arhetipurilor øi inconøtientuluicolectiv — gîndea totuøi altfel decît psihologii care°i interpreteazæ opera. În a sa MysteriumConjunctionis scrie: „Se prea poate sæ fie o prejudecatæ a restrînge psihicul la a exista

«înæuntrul timpului». Atît timp cît psihicul are un aspect non°spaflial, în afara trupului poateexista un psihic atît de diferit de cel personal, încît cineva sæ trebuiascæ sæ iasæ din sinepentru a ajunge acolo.“



Oare existæ o realitate alternativæ, suprapusæ peste cea pe care o øtim?

Un alt mod de a spune aceasta este sæ întrebæm dacæ timpul øi spafliul —pietrele de temelie ale realitæflii noastre — sînt singurele care existæ. Estepercepflia noastræ asupra timpului corectæ — este el liniar øi secvenflial, caun rîu, curgînd doar din prezent înspre viitor? Este spafliul fæcut doar dinobiecte materiale øi din golurile dintre ele? Sau ne creæm propriul nostrutimp øi spafliu, clipæ de clipæ, din datele disponibile din multiplele dimensiunidin jurul nostru?

În cele din urmæ, ræmîne o problemæ de alegere øi credinflæ personalæ.Dupæ cum comenteazæ John Michell în Confessions of a RadicalTraditionalist : „Existæ un numær infinit de feluri în care pofli vedea lumeaøi o plajæ infinitæ de date care demonstreazæ sau discrediteazæ pe oricaredintre ele. Pofli sæ crezi în gæuri negre dacæ vrei, sau pofli sæ crezi în îngeri.Eu nu sînt credincios, dar dacæ aø avea de ales, aø alege îngerii pentru cæ,spre deosebire de gæurile negre, îngerii au fost væzufli deseori, iar influenflalor a fost în general de bine.“

Pentru øamani, lumea pe care o percepem prin simfluri este doar odescriere a unui vast øi misterios nevæzut, iar nu un fapt absolut. Black Elk,

vindecætor oglala sioux, a remarcat cæ dincolo de percepflia noastræ se aflæ„lumea în care existæ doar spiritele tuturor lucrurilor. Ea este în spateleacesteia øi tot ce vedem noi e ca o umbræ din acea lume“.

În cartea sa, People of the Sacred Waterfalls, Michael Harner scrie despreun punct de vedere similar al populafliei jivaro din pædurile tropicale aleEcuadorului. Pentru ei, „viafla normalæ, treazæ, este væzutæ ca «falsæ» sau«o minciunæ» øi este ferm crezut faptul cæ adeværul despre cauzalitate e degæsit prin intrarea în lumea supranaturalæ, pe care oamenii jivaro o væd cafiind «lumea cea adeværatæ», deoarece ei simt cæ evenimentele care se

întîmplæ acolo sînt la baza multora dintre întîmplærile de suprafaflæ øimisterele vieflii de zi cu zi“.

Femeia øaman mazatecæ Maria Sabina a spus acelaøi lucru: „Existæ olume dincolo de a noastræ, o lume foarte îndepærtatæ, apropiatæ øi invizibilæ,unde træiesc Dumnezeu, morflii, spiritele øi sfinflii. În acea lume, totul s°a întîmplat deja øi totul e cunoscut. Acea lume vorbeøte. Are o limbæ a eiproprie.“ Iar modul în care vorbeøte este prin naturæ. Deøi e antitezacondiflionærii noastre sociale, este modul de a întîlni spiritele plantelor.

Loulou Prince ne dezvæluie mai multe despre cum lucreazæ aceastæ

comunicare, povestind despre importanfla viselor øi respectul pentru plante:


70



Deseori cînd un pacient vine sæ mæ vadæ, îl trimit acasæ în acea zi.

Apoi postesc øi mæ pregætesc pentru a invita un vis în noaptea aceea.În vis, spiritele vin la mine øi mæ conduc în pæduri, iar acolo îmi aratæce frunze sæ culeg øi cum sæ le prepar. Cînd pacientul vine din nou înziua urmætoare, eu øtiu exact ce trebuie sæ fac. Trebuie sæ øi plætesc spiritulpentru ajutorul pe care mi l°a acordat. La fiecare ræscruce prin care trec în drumul meu spre pædure ca sæ culeg frunzele ce mi°au fost arætate,trebuie sæ cînt pentru spirite øi sæ îngrop monede pentru a trece însiguranflæ. Valoarea monedelor nu are importanflæ, relevant esterespectul.

Cînd ajung la plantæ, cînt din nou, ca sæ trezesc spiritele frunzelorøi sæ le amintesc de visul pe care l°am împærtæøit øi de sarcina de îndeplinit.

Frunzele, odatæ culese, nu trebuie sæ atingæ pæmîntul, pentru cæ astaar fi o insultæ pentru spirit, iar energia plantei s°ar scurge în pæmînt.

Vocea naturii este un vis, iar identificarea øi culegerea frunzelor e unexercifliu de respect. Începe cu Loulou flinînd o anume dietæ (deseori un post)pentru a convoca spiritul la o întîlnire în vis. Apoi, el urmeazæ sfatul spiritului

øi culege frunzele ce i°au fost arætate, în tot acest timp plætind spiriteleplantelor øi pe celelalte de pe calea sa. Numai dupæ ce se fac acestea poate începe vindecarea.

Pufline sînt bolile ce nu pot fi vindecate cu plantele junglei dacæ seurmeazæ ritualurile cuvenite. Loulou trateazæ oameni cu problemedigestive, sexuale, febræ, friguri, øi are øi leacuri pentru purificarea spirituluiøi restabilirea echilibrului în trup. Deseori el trateazæ copii care nu crescbine deoarece sînt persecutafli de spirite rele. În acest caz, leacul are o naturæmagicæ.

Existæ anumite frunze cu un miros puternic, care ajutæ copiii „atacafli“spiritual. Eu adun frunzele care îmi sînt arætate de spirite øi le amesteccu rom øi apæ de mare ca sæ fac o baie pentru copil, apoi mæ rog øibinecuvîntez frunzele.

În vreme ce îl îmbæiez, cînt pentru spirite øi le cer sæ vinæ øi sæ°l ajutepe copil. Apoi îi dau frunze ca sæ°i fac sîngele amar, astfel încît sæ aibægust øi miros ræu, iar spiritele rele sæ plece. Cînd acestea sînt înfæptuite,nimeni nu mai poate blestema copilul sau sæ°i facæ vreun ræu.


71



PLANTAS MAESTRAS: ÎNVÆfiÆTORII ØAMANILOR

Plantas maestras (plantele-„maestru“ sau „învæflætor“) sînt parteintegralæ a oricærei diete. Ele sînt cheie între spiritele tutelare ale øamanilor,aliafli principali øi ghizi în lumile sænætæflii øi vindecærii. În realitatea ordinaræ,ele sînt de asemenea considerate drept cei mai îndemînatici øi importanfli„doctori“, datoritæ relevanflei øi folosului pe care îl au în problemele majo-ritæflii pacienflilor. Prin cunoaøterea acestor plante, øamanul poate sæ tratezeeficient bolile oamenilor sæi.

În Occident se poate sæ fie dificilæ gæsirea unor plante analoage ale celor

din junglæ, pentru cæ ele cresc acolo unde este nevoie — iar nevoile devindecare ale unui bancher din New York vor fi destul de diferite de celeale unui fermier din Peru.

Totuøi, beneficiile psihologice øi spirituale ale plantas maestras, abili-tatea lor de a reface echilibrul emoflional, de a alunga energiile negativesau de a deschide inima spre dragoste sînt dezirabile în oricare culturæ, decie posibil sæ gæsim plante cu efecte echivalente sau similare dacæ dorim pentrunoi înøine aceste calitæfli.

Cu acest gînd în minte, væ oferim acum o descriere a unora dintre cele

mai des utilizate plantas maestras ale Amazoniei, împreunæ cu plante dinpropria noastræ culturæ care produc efecte similare — fie singure, fie încombinaflie. (Vezi øi Anexele 1 øi 2, pentru mai multe plante din Caraibeøi Peru øi echivalentele lor vestice).

Înainte de°a începe, sæ clarificæm termenii øi condifliile. A fline dietæ cuplante înseamnæ sæ le ingerezi regulat øi sistematic cu intenflia de a te unicu spiritul lor. Dacæ alegefli sæ flinefli dietæ cu aceste plante, douæ lucruri sîntesenfliale.

Primul: trebuie sæ consumafli planta de cel puflin douæ ori pe zi, pentrucel puflin trei luni. Tipic, øamanii petrec mai multe luni sau chiar ani flinîndo dietæ cu o anume plantæ, deci trei luni într°adevær ar trebui considerateun minimum.

În tot acest timp, restul dietei va trebui sæ fie cît mai simplu posibil (serecomandæ orez, peøte øi legume necondimentate) øi ar trebui sæ evitafli alteierburi øi mirodenii pe cît se poate, precum øi alcoolul øi substanflelestimulente precum cafeaua. În special în timpul dietei, nu mîncafli læmîiesau limete, care „taie“ magia. (De fapt, un mod clasic al øamanilor de a°øi

încheia dieta este sæ mænînce puflinæ sare øi læmîie sau sæ facæ o baie cuzeamæ de læmîie.)


72



Al doilea: trebuie sæ væ concentrafli asupra intenfliei voastre. Cît timp

lucrafli cu plantele alese, trebuie sæ intenflionafli sæ le întîlnifli spiritele, nudoar sæ le ingerafli pentru proprietæflile lor fizice. Aceasta înseamnæ sæ leluafli în deplinæ cunoøtinflæ de cauzæ a faptului cæ astfel primifli în trup ointeligenflæ complet diferitæ.

În Vest, noi nu sîntem obiønuifli cu o astfel de disciplinæ. De exemplu,ne place gustul lor, dar nu vedem efectele acestora asupra corpului nostru— cum menta ne ræcoreøte øi cum chimionul ne încælzeøte. Cînd începeflidieta, aceastæ conøtientizare subtilæ este importantæ, aøa cæ începefli sæ væscanafli trupul øi emofliile înainte øi dupæ ce luafli planta. Cum væ simflifliemoflional? Ce se întîmplæ fizic în trupul dumneavoastræ? Ce face mintea(sîntefli stresat sau sîntefli relaxat etc.)? Unde væ aflafli spiritual vorbind? Apoi,fifli conøtienfli ce se schimbæ — imediat øi la cîteva ore dupæ ce luafli planta.În acest mod, începefli sæ°i simflifli spiritul.

Pentru a face un ceai din oricare dintre plantele de mai jos, fierbefliingredientele proaspete (cantitæflile pot fi dupæ gustul dumneavoastræ, dartrei lingurifle cu vîrf din fiecare sînt suficiente), într°o jumætate de litru deapæ pentru cîteva minute, apoi læsafli sæ scadæ la foc mic douæzeci de minute,

suflînd fum — care væ poartæ intenflia — în mixturæ în timpul fierberii.Aceasta va trezi spiritele plantelor øi le va acorda la nevoile dumneavoastræ.Adæugafli miere dacæ dorifli, strecurafli øi befli cînd se ræceøte. Pentru o mixturæcare sæ dureze mai mult, punefli ingredientele proaspete în alcool (serecomandæ rom sau vodcæ), cu miere dacæ dorifli. Læsafli°le o vreme pentrua se macera în alcool*, apoi befli trei°cinci lingurifle pe zi, dimineafla øi seara.

Iatæ deci plantele°învæflætor pe care le recomandæ øamanii amazonieni, împreunæ cu echivalentele lor din Europa øi America.

CHIRIC SANANGO: PENTRU DRAGOSTE

Chiric sanango creøte în principal în Amazonul superior øi în cîtevarestingas (locuri înalte care nu sînt inundate niciodatæ). Este bun pentruræceli, artritæ øi are efectul de°a încælzi corpul. (Chiric, în quechua, înseamnæ„gîdilituræ“ sau „mîncærime“, o aluzie la cældura înflepætoare pe care ogenereazæ.) Øamanii plantelor îl prescriu deseori pentru pescari øi lucrætorii


73

* Timpul necesar macerærii depinde de factori precum temperatura mediului, expunereala soare etc. Într°un climat însorit, 8°10 zile ajung; într°un climat ræcoros, se recomandætrei sæptæmîni sau mai mult.



forestieri, deoarece ei petrec mult timp în apæ øi sînt predispuøi la friguri

øi artritæ. Totuøi, pacientul nu trebuie sæ bea prea mult odatæ, deoarece poateda o amorflire a gurii øi un uøor sentiment de dezorientare. Planta se maifoloseøte øi în bæi magice (vezi Capitolul 6) pentru a°i schimba energia celuicare face baie øi a°i aduce noroc în afaceri.

Folositæ în Occident, planta are un efect mai mult psihologic, dar totlegat de „cælduræ“. Aici ajutæ oamenii sæ°øi deschidæ inimile spre iubire(„încælzeøte“ o inimæ rece, dar øi „ræcoreøte“ o inimæ care e prea inflamatæde gelozie øi mînie) øi spre a se identifica cu alte persoane ca frafli øi surori.În esenflæ, ajutæ oamenii sæ ia contact cu pærflile lor iubitoare øi sensibile.

Un alt dar al plantei este îmbunætæflirea respectului de sine, care se întîmplæca urmare a acestei conexiuni îmbunætæflite cu sinele.

Chiric sanango poate fi preparat în apæ sau aguardiente (alcool slab dintrestie de zahær), sau fæcut sirop prin adæugarea sucului sæu peste miere saufructozæ. Se spune însæ cæ penetreazæ mai bine oasele dacæ e fiert simplucu apæ øi bæut.

Pentru o dietæ vesticæ, menta, ca factor de echilibrare a cældurii fiziceøi emoflionale a trupului, are o parte din proprietæflile lui chiric sanango. Væpoate ræcori într°o zi de varæ, dar poate genera øi cælduræ cînd e bæutæ lîngæ

foc, iarna, øi are aceleaøi efecte asupra emofliilor, promovînd fluxul de iubire,precum øi claritatea alertæ. Din aceste motive, menta a fost asociatæ cu planetaVenus, numitæ astfel dupæ zeifla romanæ a dragostei.

Plante bune de combinat cu menta sînt roinifla øi muøeflelul. În magiaarabæ cu ierburi, este cunoscut cæ roinifla aduce sentimente de iubire øivindecare. (Pliniu a remarcat cæ puterile sale de vindecare sînt atît de mari, încît, unsæ pe lama unei sæbii care rænise pe cineva, oprea curgerea sîngeluirænitului færæ a fi nevoie de vreun contact fizic). Cercetæri recente laUniversitatea Northumbria din Marea Britanie au dovedit øi ele beneficiile

roiniflei, care intensificæ sentimentele de calm øi stare de bine øi îmbunætæfleøte memoria. Muøeflelul, pe de altæ parte, este foarte relaxant øide ajutor în practicarea meditafliei øi a iertærii.

Chiric sanango, dupæ cum am menflionat, mai uøureazæ øi durerile deartritæ. Dacæ aceasta væ e problema, plantele vestice care ar trebui adæugatementei sînt ginsengul øi gælbenelele.

GUAYUSA: PENTRU VISE LUCIDE

Guayusa are efectul de a da vise lucide (vise în care sîntefli conøtientcæ visafli øi putefli direcfliona visul). Din aceastæ cauzæ, în Amazonia, ea este


74



numitæ „planta paznicului de noapte“ deoarece, chiar dacæ dormi, ea îfli dæ

o conøtienflæ asupra împrejurimilor fizice. Granifla între somn øi trezie devinemai fluidæ øi visele devin mai colorate, mai bogate, mai puternice decît înainte. Pentru cei interesafli de vise øi de visarea øamanicæ, este planta deexplorat.

Guayusa este o plantæ bunæ pentru oamenii care au exces de aciditate,indigestie sau alte probleme ale stomacului øi bilei. De asemenea, dezvoltæforfla mentalæ øi este paradoxalæ, în sensul cæ, exact cum chiric sanangoræcoreøte øi încælzeøte în acelaøi timp, guayusa relaxeazæ, dar øi energizeazæ.

În lumea vesticæ, feriga, pelinul negru, gælbenelele, iasomia, trandafiruløi plopul produc acelaøi efect de visare lucidæ, profeticæ. Frunzele øi muguriide plop erau deseori un ingredient°cheie al „unguentelor pentru zburat“ alevræjitoarelor europene, care le foloseau pentru ceea ce noi am numi proiecflieastralæ. Folosifli o mixturæ din aceste plante (fie în apæ, fie în alcool), pentrua produce un lichid ce poate fi luat în acelaøi fel ca în exemplele anterioare.

Aceste plante pot fi la fel de bine pregætite ca un ceai sau o tincturæ (înapæ sau alcool), dar øi în felul în care practicanflii Vodou din Haiti îl folosescpentru a lucra cu „plantele viselor“ specifice locului: fæcînd o bila. În Haiti,

ceremonia bat guerre — „bætælia pentru spirite“ — este un ritual de iniflierepe durata a trei nopfli, ce este parcurs de persoana care doreøte sæ devinæøaman. Inifliatul îngenuncheazæ în fafla unei bila, o pernæ ceremonialæ umplutæcu ierburi magice øi, ore întregi, trebuie sæ o batæ cu o macetæ, în timp ce în jurul lui se bat tobe øi se danseazæ. Aceastæ batere face ca aromeleierburilor sæ se degaje øi, datoritæ lor, el intræ în transæ, iar spiritele vorbesccætre el øi, deseori, prin el.

Ceremonia bat guerre are loc în fafla întregii comunitæfli, deoarece unul

dintre aspectele sale este øi demonstrarea angajamentului cætre o viziunespiritualæ asupra lumii. Sudoarea noului preot øi bæøicile pe de mîinile saleconstituie dovada cæ are dedicarea øi puterea de a face ca aceastæ viziunesæ fie o realitate pe Pæmînt.

Din fericire, nu este necesar ca dumneavoastræ sæ parcurgefli acest ritualpentru a simfli o nouæ realitate, deoarece noi tofli intræm în universul viselor în fiecare searæ cînd mergem la culcare. Mulfli înfleleg cæ ierburile îi potinfluenfla subtil øi dorm cu un sæculefl de lavandæ lîngæ pernæ sau cu cearøafuriparfumate cu trandafiri. Ei gæsesc cæ aceasta îi relaxeazæ øi le schimbæ

dispoziflia în moduri subtile, dar perceptibile. Din acest punct de vedere,ierburile din bila nu sînt diferite.


75



Pentru a crea o bila de uz personal, luafli cîte o mînæ de pelin negru øi

plop, sau altele dintre ierburile menflionate, øi amestecafli°le. Stropifli apoicu uleiuri de paciuli, portocale sau neroli (uleiurile de aromaterapie sîntbune), dacæ dorifli, øi, aøa cum se procedeazæ în Haiti, adæugafli puflin romsau apæ pentru a lega mixtura. Concentrafli°væ asupra intenfliei dumneavoastræ în timp ce lucrafli: ierburile væ vor ajuta sæ visafli mai lucid øi sæ adunafliinformaflii din lumea spiritelor. Læsafli mixtura sæ se usuce vreme de cîtevazile. Cînd e gata, punefli°o mærunflitæ într°o punguflæ de pînzæ øi aøezafli°osub pernæ. Pæstrafli un jurnal de vise lîngæ pat øi, de îndatæ ce væ trezifli,imediat notafli ce vise afli avut øi ce senzaflii avefli la trezire.

Julie, o participantæ la un workshop al nostru de leacuri din plante, afæcut øi a folosit o bila ca mai sus. Nu doar cæ i°au fost simflitor îmbunætæflitevisele øi în jurnalul sæu sînt vise cu mult mai bogate decît cele ale mai multorani anteriori, dar a øi træit senzaflii de decorporalizare pe care nu le maiavusese niciodatæ.

Ea scrie: „Am simflit cæ zburam peste peisaje în visele mele øi puteamselecta oricare loc øi explora ce se întîmplæ acolo. Deseori în aceste expe-rienfle apæreau prieteni øi cînd, la ceva vreme dupæ experienflæ, vorbeam la

telefon sau ne întîlneam, ieøea la ivealæ cæ, de cele mai multe ori, ceea ceam væzut în vis chiar li se întîmplase. În unul sau douæ cazuri øi ei au expe-rimentat prezenfla mea în visele lor în noaptea în care visam despre ei.“

O metodæ similaræ pentru inducerea viselor care aduc informaflii specificesau vindecare vine din tradiflia hindusæ øi foloseøte o pernæ de vise. Ierburilefolosite în aceastæ tradiflie sînt determinate de aspectele de viaflæ în care aveflinevoie de ghidare.

Lista de mai jos oferæ cîteva corespondenfle cu mirodeniile, ierburile øiflorile pe care visætorii le gæsesc folositoare.

Începefli prin a face un amestec°bazæ din plop øi pelin negru, ca la o bila.Apoi, în funcflie de informafliile dorite, adæugafli planta corespunzætoare.

• Dragoste: trandafir øi/sau scorfliøoaræ• Bani: bergamotæ• Sænætate: lavandæ sau fenicul• Oprirea coømarurilor: cuiøoare• Dezvoltare spiritualæ: iasomieTæiafli o bucatæ de material textil natural (mætasea sau bumbacul sînt bune)

în formæ dreptunghiularæ, cam de douæ ori de læflimea unei carcase de CD.

De obicei se folosesc materiale albe sau negre, dar putefli folosi culoricorespunzætoare nevoilor sau gusturilor dumneavoastræ. Pliafli dreptunghiul


76



în douæ, astfel încît sæ formeze un pætrat, apoi coasefli pærflile laterale øi

întoarcefli pe dos pungufla astfel creatæ. Umplefli perna cu plantele „bazæ“,adæugînd florile øi ierburile cele mai potrivite pentru sfaturile pe care doriflisæ le primifli. Coasefli øi latura ræmasæ øi afli obflinut o pernæ de visat. Se spunecæ e cel mai bine sæ intenflionafli vise pentru dragoste cînd Luna e în creøtere(cele paisprezece zile de dupæ Luna Nouæ) øi vise pentru sænætate cînd Lunae în scædere (cele paisprezece zile de dupæ Luna Plinæ).

AJO SACHA: PÎNDIREA SINELUI

Ajo sacha este un purificator al sîngelui care ajutæ corpul sæ se debarasezede toxinele fizice sau spirituale øi reface puterea øi echilibrul ce s°au pierdutdatoritæ bolilor care afecteazæ sîngele (vedefli o fotografie a plantei ajo sachala pagina 2 a secfliunii foto).

Psihospiritual, ajo sacha ajutæ la dezvoltarea acuitæflii mentale øi, deasemenea, poate sæ°l scoatæ pe cel care o foloseøte din saladera (o seriede ghinioane, inerflie, sentimentul de a nu°fli træi viafla din plin). Se mai folo-seøte øi la desfacerea vræjilor — dezlegarea blestemelor sau îndepærtarea ener-

giilor rele trimise fie deliberat, fie din greøealæ (într°o explozie de mînie etc.).În bæi florale (vezi Capitolul 6), va vindeca stærile de øoc øi fricæ (cunos-cute ca manchiari). Aceste stæri sînt deosebit de periculoase în special lacopii, ale cæror suflete nu sînt la fel de bine fixate ca ale adulflilor; în acestecazuri, un øoc puternic poate sæ ducæ la pierdere sufletului (vezi Capitolul4). Acest fenomen, în special în cazul copiilor, este cunoscut øamanilor dinHaiti sub numele de seziman. Pærinflii grijulii ai nou°næscuflilor îi angajeazæpe øamani sæ facæ amulete protectoare copiilor.

O altæ importantæ utilizare a ajo sacha în Amazonia este aceea de a

îmbunætæfli abilitæflile vînætorilor, nu doar prin mascarea mirosului oame-nilor cu propriul sæu miros usturoiat (planta are øi un gust puternic iute øi,de fapt, numele sæu — un hibrid de spaniolæ øi quechua — înseamnæ „usturoisælbatic“, deøi planta nu e o rudæ a usturoiului), ci øi amplificîndu°i vînæto-rului simflul gustului, mirosului, auzului øi væzului, care bineînfleles cæ sîntesenfliale pentru succes øi pentru supraviefluire. Aceasta este o plantæ pentruvînætoare.

În lumea vesticæ, abilitatea vînætoreascæ tinde sæ se traducæ psihologic,iar planta devine un mijloc de a ajuta o persoanæ sæ°øi vîneze, sæ°øi pîndeascæ

problemele interioare. Pentru a sublinia aceasta, Guillermo Arevalo, unmaestro shipibo, adaugæ faptul cæ planta deschide calea øamanului øi îl ajutæ


77



pe ucenic sæ vadæ dincolo de realitatea convenflionalæ — atîta vreme cît are

„inimæ de ræzboinic“ øi este pregætit sæ træiascæ conform obligafliilorøamanismului. Pentru aceasta, el are nevoie de curaj, capacitate de a priviadeværul gol°golufl øi de a°øi cunoaøte adeværata chemare, færæ fricæ deextreme sau de „lucruri urîte“.

Este fascinant cæ planta, folositæ pentru vînætoare în junglæ, are aceeaøicalitate esenflialæ øi într°un mediu ca al nostru, în care mîncarea e cumpæratædin supermarket, iar noi nu mai hæituim deloc vînatul, dar în care deseoriavem într°adevær de „vînat“ probleme. Cu siguranflæ, aceastæ plantæ arecalitæfli extraordinare.

Plantele vestice care au folosire terapeuticæ echivalentæ sînt valerianaøi verbina. Valeriana este consemnatæ din secolul al XVI°lea ca ajutor pentruliniøtirea minflii, øi, în cele douæ ræzboaie mondiale, a fost folosibilæ pentrucombaterea anxietæflii øi depresiei. Øi astæzi este folositæ în aceleaøi scopuri.Ea mai aduce alinare în cazul atacurilor de panicæ øi al durerilor de cap,care sînt privite ca simptome ale unor situaflii mai profunde — problemenerezolvate sau stres. Relaxînd mintea, valeriana ajutæ psihicul sæ lucrezeasupra realei probleme, ajutat de planta însæøi.

Un mod de a consuma valerianæ (ce ajutæ øi la a avea un somn profundøi odihnitor) este prin adæugarea unor pærfli egale de frunze de floarea pasiuniiøi flori de hamei. Totul se pune în votcæ øi miere, se lasæ cîteva sæptæmîni,dupæ care se iau cîteva lingurifle la culcare.

Verbina, pe de altæ parte, era bine°cunoscutæ druizilor, care o foloseaupentru a se proteja contra „spiritelor rele“ (astæzi, le°am spune „problemeinterioare“ sau „umbræ“). O folosim ca ajutor în cazurile de epuizarenervoasæ, paranoia, insomnie øi depresie. Ca øi valeriana, relaxeazæ mintea,conøtiinfla øi, prin aceasta, dæ putere inconøtientului sæ lucreze pe — sau

sæ vîneze — problema înrædæcinatæ mai adînc.Usturoiul este o altæ plantæ protectoare, cu efecte de purificare — de

întærire a sîngelui. Nicholas Culpepper a notat calitæflile sale de aducætorde echilibru øi a scris despre el ca despre un „leac universal“. A fost demultæ vreme asociat cu magia, protecflia faflæ de vræjitorie, vampiri, vræjirele, øi în exorcizæri (adicæ, psihologic vorbind, în a ne ajuta sæ scæpæm dedemonii noøtri interiori). Soldaflii romani îl mîncau ca sæ°øi facæ curaj øisæ°øi depæøeascæ frica de dinaintea bætæliilor. Existæ øi o tradiflie de a puneusturoi sub perna copiilor pentru a°i proteja în timpul somnului øi a°i apæra

de coømaruri. Un mod de a fline o dietæ cu usturoi este în forma mierii cuusturoi — care nu e atît de dezagreabilæ cum poate cæ sunæ. Pentru a o


78



prepara, luafli circa un kilogram de usturoi decojit øi zdrobifli°l cu puflinæ

miere, apoi adæugafli încæ o jumætate de kilogram de miere la amestec. Befliamestecul cu apæ caldæ sau mîncafli°l simplu: douæ lingurifle pe zi, dimineaflaøi seara.

Alte plante bune pentru sporirea înflelepciunii (cunoaøterii interioare) sînt,printre altele, piersicile, salvia, floarea soarelui. Toate pot intra în dietæ fieproaspete, fie cu puflin rom sau votcæ.

MOCURA:PUTEREA PSIHOLOGICÆ ØI EMOfiIONALÆ

Una dintre calitæflile plantei mocura este abilitatea sa de a da puterepsiho°emoflionalæ øi de a aduce echilibru. Din aceastæ cauzæ este privitæ caun mare armonizator, care reparæ legætura dintre mintea raflionalæ øi sinelesimflitor.

De exemplu, este bunæ la a contrabalansa timiditatea øi poate sæ îmbu-nætæfleascæ simflul valorii personale øi autoritatea, prin faptul cæ ajutæ la

depæøirea amintirilor dureroase (ale umilirilor øi eøecurilor trecute etc.).Mocura este folositæ øi în bæi florale, pentru a purifica øi a proteja contraforflelor ræuvoitoare ale vræjitoriei øi ale envidia (invidiei). Proprietæflile salemedicale includ alinarea astmului, bronøitei øi reducerea græsimilor øicolesterolului.

În Vest, existæ un numær de plante cu efecte similare, aducînd calm øiechilibru sufletului. Printre ele se numæræ lavanda — despre care Pliniu spu-nea cæ este atît de puternicæ, încît, doar dacæ o priveøti, îfli aduce pace —,crefluøca, pinul øi rozmarinul.

Arderea acelor de pin va purifica atmosfera unei case øi o ramuræ depin pusæ deasupra uøii va aduce armonie øi bucurie cæminului. Rozmarinul, în special ars, curæflæ øi centreazæ. Se spune cæ, dacæ te concentrezi asuprafumului cu o întrebare în minte, el îfli va da ræspunsul. Existæ o credinflæeuropeanæ cæ, dacæ porfli rozmarin la tine, te va proteja de tristefle. El estechiar plæcut de bæut cu miere, în forma unui ceai slab.

În termeni de energeticæ a corpului øi de uzuri magice, muøchiul, frunzelede portocal øi de cæpøun sînt folosite de vræjitoarele europene pentru a

îndepærta ghinionul, iar dreflele, mirtul øi frunzele de violete — pentrudepæøirea fricii.


79



ROSA SISA:ARMONIE ØI VINDECAREA SUFLETULUI

Planta rosa sisa este deseori folositæ pentru a vindeca copiii ce suferæde mal aire (aer ræu), o maladie ce apare cînd unul dintre membrii familieimoare øi îl lasæ în urmæ pe copil nefericit øi færæ somn. Se spune cæ spiritulpersoanei decedate persistæ, deoarece este prea trist sæ plece øi e conøtientde tristeflea generatæ de moartea sa, aøa încît ræmîne în casæ øi încearcæ sæaline suferinfla familiei. Totuøi, aceastæ apropiere a morflii poate îmbolnævicopiii.

Rosa sisa mai este folositæ pentru aducerea norocului øi, în general, aarmoniei. Unul dintre modurile în care se poate manifesta ghinionul esteprin forfla magicæ a invidiei. Un vecin gelos poate, de exemplu, sæ væ arunceo mînæ de flærînæ luatæ din cimitir în casæ, pentru a væ aduce tristefle øisentimente grele. Cei din casæ devin apatici, agitafli sau færæ somn. Solufliaeste sæ luafli o gæleatæ de apæ cu flori de rosa sisa zdrobite øi sæ spælafli binepodeaua pentru a risipi vraja.

Mulfli peruvieni cresc rosa sisa lîngæ uøa casei, pentru ca ea sæ absoarbænegativitatea trecætorilor care se uitæ cu invidie la proprietatea lor. Florile

se fac negre cînd se întîmplæ aøa, dar revin la culoarea normalæ cînd energianegativæ este dispersatæ, prin rædæcini, în pæmînt.

Rosa sisa mai este folositæ la a face visele sæ devinæ realitate prin suflareapetalelor, avînd o dorinflæ în minte — cum facem noi cu pæpædiile. Ea poatesæ aducæ împlinirea dorinflelor deoarece este „luminoasæ ca soarele“ øi conflineenergia norocului.

Rosa sisa este gælbeneaua africanæ (tagates erecta) øi are întrebuinflærimagice similare în Vest. Aemilius Macer, în secolul al XIII°lea, spunea cædoar privirea florii trage „umorile rele afaræ din cap“, „liniøteøte inima“ øi

face vederea „sæ se curefle øi sæ se lumineze“.În Europa, ca øi în Peru, gælbenelele sînt crescute lîngæ uøæ sau atîrnate

în ghirlande pentru a proteja de atacuri magice pe cei ai casei. Pentru acelaøimotiv, øi pentru a da putere spiritualæ, petalele lor se pot scutura sub pat(ceea ce poate genera vise bune, uneori profetice) sau adæuga în apæ de baiepentru a calma øi reîmprospæta trupul øi sufletul.

La fel ca øi în ceaiul de gælbenele (bun la scæderea febrei, în special lacopii), pentru gastrite, amigdalite, probleme ale vezicii, petalele pot faceparte din dietæ în salate sau adæugate la orez øi la fasole. Ele pot, de asemenea,

sæ fie aplicate øi frecate pe piele pentru vindecarea iritafliilor, tæieturilor,vînætæilor øi mîncærimilor.


80



Ca alternative, pentru a crea armonie în sine øi în casæ, includefli gardenia,

crefluøca øi floarea pasiunii.

PIRI PIRI, ROGOZUL MEDICINAL:PENTRU VIZIUNE

Nativii peruani cultivæ numeroase varietæfli de rogoz medicinal pentrutratarea unei game largi de probleme de sænætate. Rædæcinile de rogoz sîntfolosite în vindecarea durerilor de cap, febrei, crampelor, dizenteriei øi ræ-

nilor, precum øi pentru uøurarea naøterii øi protejarea de boli a nou°næs-cuflilor.Femeile shipibo cultivæ varietæfli speciale de rogoz pentru a°øi îmbunætæfli

îndemînarea în fleserea tapiseriilor magice care încorporeazæ universulspiritual. Existæ obiceiul ca mama unei fete foarte tinere sæ°i punæ în ochiacesteia cîteva picæturi din seminfle de piri piri, pentru a°i da abilitatea dea avea viziuni ale modelelor pe care le va face cînd va fi mai mare. Bærbafliishipibo cultivæ rogoz pentru a°øi îmbunætæfli calitæflile de vînætori.

Întrucît rogozul e folosit pentru o gamæ atît de largæ de probleme, la un

moment dat, puterile i°au fost tratate ca flinînd de superstiflie. Totuøi,cercetærile farmacologice au relevat prezenfla alcaloizilor ergot în aceastæplantæ, cu diverse efecte asupra trupului, de la stimularea sistemului nervosla constricflia vaselor sangvine. Alcaloizii sînt ræspunzætori øi de mareavarietate a utilizærilor rogozului. Ei provin, de fapt, nu de la planta în sine,ci de la o ciupercæ, care o infesteazæ.

Existæ un numær de plante vestice despre care se spune cæ øi ele producviziuni — adicæ o comuniune cu marele spirit al lumii. Frunzele de angelicæ

øi cele de potbal fumate induc astfel de viziuni, iar damiana, odatæ arsæ,produce acelaøi efect.Angelica este de multæ vreme privitæ ca o plantæ spiritualæ cu puteri

aproape supranaturale. Ea este legatæ de Arhanghelul Rafael, care a apærut în visul unui cælugær medieval øi i°a relevat°o ca fiind leac al ciumei. Indieniiamericani o folosesc în comprese, pentru umflæturi dureroase: ea scoatespiritul durerii din trup øi°l aruncæ în cele patru vînturi.

A fost consacratæ øi ca adjuvant în vindecarea alcoolismului, deoarecefolosirea sa regulatæ creeazæ dezgust faflæ de alcool. Cercetæri recente

sugereazæ cæ ajutæ trupul în lupta cu cancerul. Frunzele sale pot fi adæugatela salate, un alt mod de a fline o dietæ cu ea.


81



Potbalul este o altæ plantæ cu o plajæ largæ de calitæfli, dar e cel mai apreciat

pentru efectele în alinarea problemelor respiratorii øi ale bronhiilor. Un modde a fline dietæ cu potbal este, paradoxal, sæ fie folosit în fligarete din ierburi.Ele pot fi fæcute adæugînd potbal la alte ierburi aromatice øi liniøtitoare, deexemplu, gura°lupului sau muøeflel. Tæiafli ierburile în bucæfli mici øiamestecafli°le bine cu puflinæ miere dizolvatæ în apæ, apoi întindefli mixturala uscat pentru cîteva zile. Putefli s°o facefli fligarete sau s°o fumafli în pipæ.

UNA DE GATO: PENTRU ECHILIBRU

Una de gato (gheara mîflei) este o lianæ tropicalæ care creøte în junglæ.Ea øi°a luat numele de la micii flepi de la baza frunzelor, care aratæ ca ghearelede pisicæ øi ajutæ planta sæ se înfæøoare în jurul copacilor, urcînd pînæ la înælflimea de 50 de metri.

Interiorul cojii sale a fost folosit timp de generaflii în Amazonia pentrua trata inflamafliile, frigurile, infecfliile virale, artrita øi tumorile. Ea areproprietæfli antiinflamatoare øi de curæflare a sîngelui. Are o acfliune de curæflarea întregului tract intestinal, tratînd o gamæ largæ de probleme digestive,

precum ulcerul gastric, paraziflii øi dizenteria.Totuøi, cea mai faimoasæ calitate a sa este o puternicæ abilitate de a

stimula sistemul imunitar, fiind consideratæ de mulfli øamani ca factor dearmonizare ce readuce funcfliile trupului la un echilibru sænætos.

Dintr°o perspectivæ psiho°spiritualæ sau øamanicæ, boala apare de obiceidintr°un dezechilibru spiritual al pacientului, care îl face sæ devinæde°spiritualizat, sæ°øi piardæ pofta de viaflæ (în Occident, noi am numi aceastadepresie). Interesant, Thomas Bartram, în a sa Enciclopedie a Medicinii

Plantelor, scrie cæ, în Vest, „unii psihiatri cred cæ (problemele sistemuluiimunitar, în care corpul se atacæ pe sine) sînt fenomene autoinduse, din cauzaunui sentiment nerezolvat de vinovæflie sau de lipsæ de apreciere de sine…Oamenii care sînt fericifli acasæ øi la muncæ au, de obicei, un sistem imunitarrobust“. Perspectiva psihiatricæ, din acest punct de vedere, nu este diferitæde cea øamanicæ.

Se crede cæ gheara mîflei vindecæ bolile prin restabilirea atît a pæciispiritului, cît øi a echilibrului dintre spirit øi trup. Proprietæflile medicale aleplantei sînt recunoscute de guvernul peruvian øi ea este protejatæ (în export).

Este totuøi disponibilæ în magazinele naturiste din Vest atît în formæ decapsule, cît øi naturalæ, ambele fiind bune pentru dietæ, cu menfliunea cæ


82



efectele spirituale ale capsulelor sînt mai slabe, întrucît, prin procesarea unei

plante, mult din spiritul ei se pierde.Folosirea echinaceei ca substitut pentru gheara mîflei va stimula sistemul

imunitar øi va avea eficienflæ contra depresiei øi extenuærii. Ca o alternativæ,putefli încerca un amestec de limba mielului cu scorfliøoaræ øi coacæze negre,toate buni vindecætori care, în general, ridicæ moralul.

CHULLACHAQUI CASPI:CONECTAREA LA PÆMÎNT

Ræøina copacului amazonian chullachaqui caspi, extrasæ din trunchi exactcum se extrage cauciucul din arborele de cauciuc, poate fi folositæ ca ocataplasmæ sau poate fi pusæ direct pe ræni, pentru vindecarea tæieturiloradînci øi oprirea hemoragiilor.

Pentru probleme de piele cum e psoriazisul, se poate rade øi fierbe coaja,pacientul stînd deasupra vasului cu o pæturæ pe cap, într°o baie de aburi.Prin fierberea cojii se obfline un ulei din care se fac capsule. Este importantca prelevarea scoarflei sæ fie fæcutæ færæ a omorî copacul, deoarece acest

lucru ar avea consecinfle spirituale grave.Calitatea mai puternicæ øi mai spiritualæ a acestui copac este de a ajutaøamanul sau pacientul sæ se apropie de spiritul pædurii øi sæ se conectezela vibraflia øi ritmul Pæmîntului. Reconectarea la naturæ va întæri o minteinstabilæ øi va ajuta la înrædæcinarea unei persoane cu probleme. De ase-menea, îl va ajuta øi ghida pe ucenicul øaman, arætîndu°i cum sæ recunoascæplantele vindecætoare.

Copacul are rædæcini mari, care îl sprijinæ la suprafaflæ, deoarece creøtepe soluri nisipoase în care acestea nu pot intra adînc. Chulla înseamnæ, în

quechua, „picior ræsucit“ (o referire la structura rædæcinii), în timp ce chaquieste planta.

Mitologia amazonianæ trateazæ øi ea subiectul în poveøti despre piticul junglei, chullachaqui, despre care se spune cæ aratæ ca un om, cu excepfliafaptului cæ are un picior ræsucit. El este protectorul animalelor øi træieøte în locurile în care creøte copacul. Legenda spune cæ, dacæ te°ai rætæcit în junglæ øi întîlneøti un prieten sau o rudæ, e cel mai probabil ca unchullachaqui sæ fi luat forma lor. El va fi prietenos øi te va invita la oplimbare, în care te va îndruma øi îfli va aræta ceva interesant. Dacæ îl urmezi,

te va duce adînc în junglæ, aøa încît fie te vei rætæci de tot øi vei înnebuni,fie vei deveni un chullachaqui.


83



Poate cæ legenda se referæ la iniflierea øamanului plantelor, care trebuie

sæ meargæ mult în adîncul junglei pentru a°øi îndeplini lucrarea de a cunoaøteplantele øi pædurea. Astfel de încercæri pot într°adevær conduce la nebuniesau moartea celui neatent, dar cei ce reuøesc devin mari vindecætori, aflafli în legæturæ cu spiritele naturii, precum chullachaqui însuøi.

Piticul chullachaqui este simbolul copacului. Motivul „copacului lumii“— centrul spiritual al Universului, care conecteazæ planurile materiale øiimateriale — apare în multe culturi øi este deseori conectat cu iniflierea.

În Haiti, spiritul Papa Loko (al cærui nume e o variantæ a lui Iroco,denumirea unui copac din Africa) este cel ce îl întîlneøte pe viitorul øaman în pædurile întunecate, noaptea, pentru a°l iniflia în religia Vodou. În Siberia,de asemenea, existæ o tradiflie conform cæreia alesul°øaman trebuie sæ secaflere, în transæ fiind, pînæ în vîrful unui mesteacæn alb øi acolo, pe crengilecele mai înalte, sæ facæ niøte semne secrete primite de la spirite.

Celor care totuøi nu sînt pregætifli pentru provocarea iniflierii øamanice,øamanii din junglæ le dau un sfat simplu: dacæ atunci cînd væ plimbafli prinpædure întîlnifli un prieten sau o rudæ, verificafli°i picioarele, deoarecechullachaqui va încerca sæ°øi ascundæ piciorul ræsucit. Nu mergefli nicæiericu el, ci întoarcefli°væ øi fugifli!

În timp ce pentru noi este interesant sæ speculæm despre simbolismulinifliatoriu al lui chullachaqui, øamanii amazonieni îl privesc ca pe o fiinflæfoarte realæ. Într°o fotografie primitæ de la Javier Arevalo se vede o tamboa unui chullachaqui, iar Javier juræ cæ e realæ. Tambo e o colibæ ceva mai înaltæ de un metru, folositæ ca adæpost în junglæ. Javier a descoperit°o lîngæo grædinæ cultivatæ, adînc în jungla sælbaticæ.

În Vest, avem propriile noastre legende despre copaci magici. Un astfelde copac e salcia, copac sacru pentru druizi. Siturile antice de îngropæciunedin Marea Britanie, precum øi cimitirele zilelor noastre sînt deseori punctatede sælcii aliniate, ele simbolizînd poarta dintre cei vii øi cei morfli — dintrespirit øi materie. Mæturile vræjitoarelor sînt øi ele legate cu salcie, ajutîndu°lesæ zboare în lumea cealaltæ.

Pentru a væ aprofunda conexiunea cu pæmîntul øi spiritul, putefli ca înloc de chullachaqui caspi sæ flinefli o dietæ cu salcie. Facefli asta prin ardereabucæflilor de coajæ mæcinatæ împreunæ cu santal alb sau mir øi îmbæierea înfum.


84



CHUCHUHUASI: FORfiÆ VITALÆ SPORITÆ

Chuchuhuasi este un alt copac amazonian care face parte importantædin farmacia junglei. Coaja sa poate fi mestecatæ ca remediu al durerilorde burtæ, febrei, artritei, circulafliei proaste øi problemelor bronhiilor, dar, întrucît este amaræ, cel mai des este maceratæ sau fiartæ în apæ øi miere.

Variantele vestice includ brusturele — pentru artritæ øi pentru „fierbinfleli“care se manifestæ pe piele în forma eczemelor, psoriazisului, acneei — øiginsengul, pentru problemele circulatorii. Kola e bunæ pentru problemeleabdominale (diaree, dizenterie etc.), iar saw palmetto este un tonic general,

bun pentru bronhii.Chuchuhuasi mai este privit øi ca stimulator al libidoului øi afrodiziac,dînd persoanei care îl bea un sentiment nou de vigoare øi poftæ de viaflæ.Din aceste cauze, chuchuhuasi este ingredientul principal în multe dintrecocteilurile barurilor øi restaurantelor din Iquitos, de pe malurile Amazo-nului. Cel mai popular astfel de cocteil este Chuchuhuasi Sour, în care esteamestecat cu læmîie verde, gheaflæ øi miere.

În Vest, plantele care au calitæfli afrodiziace similare includ brusturele,ginsengul, kola øi fructele de saw palmetto. Acestea nu sînt doar pentru

mærirea potenflei sexuale, ci îl reconecteazæ pe cel care fline dieta la bucuriade a træi øi la dragostea faflæ de ceilalfli.

În barul Ari’s din Iquitos pofli sæ cumperi multe bæuturi exotice øi stimu-latoare ale potenflei sexuale. Unul dintre aceste cocteiluri este denumit, øipe bunæ dreptate, Super Erectus, øi este un amestec de ou crud, coajæ deyohimbe fiartæ, catuba, ginseng, guarana, nucæ de kola, damianæ, iaurt, sucde fructe, miere, polen øi nuci de Brazilia mæcinate, caju øi alune, toate puse într°un blender øi amestecate. O legendæ deocheatæ de la Ari’s spune cæunul dintre clienfli, un bærbat mai în vîrstæ, bea cîte douæ astfel de cocteiluri

pe zi øi era tot timpul în compania unor femei avînd pe jumætate vîrsta lui;cînd bærbatul a murit, a fost îngropat într°un coøciug ce avea o gauræ fæcutæ în scîndura de deasupra, întrucît altfel nu au putut nicicum sæ batæ în cuiecapacul. Græitoare poveste!

În straniul oraø al junglei care este Iquitos, fiecare este autorul a zecemii de legende, aøa cæ trebuie sæ precizæm cæ povestea a mai fost atribuitæøi øamanului Augustin Rivas Vasquez, iar în versiunea lui, bæutura este ceanumitæ Rompe Calzon. Deoarece rompe calzon se traduce prin „rupelenjeria“, se pare cæ morala este aceeaøi.

Dacæ dorifli sæ încercafli un Super Erectus, iatæ una dintre refletele lui Ross,care foloseøte ierburi mai uøor de gæsit în Vest:


85



Amestecafli ginseng, saw palmetto, muira°pauama, sarsaparilla, helonia,

agnus cactus, kola, damianæ, lemn dulce, polen, propolis øi læptiøor de matcæ,dupæ gust. Putefli adæuga rom sau coniac pentru a obfline un tonic, sau oucrud øi iaurt organic într°un blender, pentru a obfline un shake. Befli o canæ în fiecare dimineaflæ.

REFLECfiII ASUPRA DIETEI

A fline dietæ cu inteligenfla unei plante este total diferit de înghiflirea unor

pastile. Cea din urmæ are efect doar atîta vreme cît continuafli sæ luafli medi-camentele, în timp ce leacurile din plante duc la o schimbare permanentæ,prin relaflia pe care o stabilifli cu esenfla plantei. Conexiunea la început poatesæ paræ metaforicæ sau simbolicæ, dar, pe mæsuræ ce ea se aprofundeazæ,vefli începe sæ o simflifli în toatæ fiinfla dumneavoastræ: fizic, spiritual, mentaløi emoflional, pe mæsuræ ce spiritul plantei se uneøte cu conøtiinfla dumnea-voastræ øi începe sæ væ modifice ADN°ul psihospiritual øi emoflional.

Una dintre marile revelaflii (øi alinæri) pe care le putefli træi lucrînd cuplantele în acest mod este faptul cæ nu sîntem deloc separafli de lumea

naturalæ; sîntem cu toflii conectafli. Aici includem cîteva exerciflii care sævæ ajute sæ lucrafli mai profund cu aliaflii dumneavoastræ plante øi sæ træiflimai mult din aceastæ conexiune.

Începem cu cîteva comentarii:

1. Lucrafli cu plante care cresc local.Nevoile de vindecare diferæ de la culturæ la culturæ. Uneori, ele

flin de climat øi de alfli factori fizici (ræcelile, de exemplu, sînt mai

frecvente în Anglia decît în Peru, deoarece climatul este rece øi umed).Uneori, este vorba despre situaflii psihospirituale care flin de înclinaflia unui grup spre un anume fel de a træi (bolile stresului sîntmai puflin frecvente în Haiti øi Jamaica decît în SUA, de exemplu,deoarece jamaicanii øi haitienii sînt mai relaxafli, în vreme ce ameri-canii sînt mai expuøi grabei, presiunilor, atacurilor lumii corporatisteøi freneziei vieflii moderne).

Oriunde ne°am afla, totuøi, øamanii ne spun: Creatorul cunoaøtenevoile noastre de vindecare øi are grijæ de ele, deci plantele locale

întotdeauna vor fi mai puternice øi mai indicate în dietele øi curelenoastre. Multe modalitæfli tradiflionale øi indigene de a lucra cu plantele


86



locale s°au pierdut în societatea vesticæ, dar practicile vindecærilor

cu plante din alte culturi, cum sînt cele despre care afli citit în acestcapitol, pot fi folosite la fel de eficient ca plantele zonei noastre (veziøi anexele de la sfîrøitul cærflii pentru alte plante locale care pot faceparte din dietæ pentru anumite nevoi fizice sau spirituale).

2. Existæ putere în fiecare parte a plantei.Nimic nu trebuie aruncat øi putem învæfla de la fiecare floare,

rædæcinæ, frunzæ sau fragment de coajæ. Chiar øi plantele obiønuite

— aøa°numitele „buruieni“ — au proprietæfli spirituale øi medicinale.Nu este necesar ca întotdeauna sæ le cæutæm pe cele populare øifrumoase, dupæ cum spunea Adam, mîncætorul de pæcate: „O buruianæeste pur øi simplu un dar al naturii pe care nu vrem sæ°l primim“,dar a cærui putere vindecætoare ræmîne aceeaøi. Lucrafli cu planta carevæ cheamæ, indiferent de statutul sæu în lumea vesticæ.

3. Procesul de selecflie a plantelor pentru dietæ este intuitiv øi emoflional,iar nu raflional øi cerebral.

Alegerea poate fi rezultatul multor factori — culoarea sau mirosulplantei poate sæ fie pline de înfleles pentru dumneavoastræ, sau poatecæ este o floare pe care o iubeafli, copil fiind, iar acum dorifli sæ øtiflimai multe despre ea. Exact aøa cum sîntefli „atras“ de cineva cu carevæ împrietenifli — în loc sæ stafli jos øi sæ facefli o analizæ raflionalæ øiobiectivæ asupra ideii dacæ°l dorifli sau nu în viafla dumneavoastræ —permitefli°væ sæ fifli atras de planta°aliat în acelaøi mod.

Cum flinefli dietaSæ luæm ca exemplu rozmarinul. Are un miros specific, care stimuleazæ

øi revigoreazæ, øi poate acest sentiment de revitalizare este o calitate pe careo dorifli în viafla dumneavoastræ. Simflifli cæ væ va ajuta o dietæ cu aceastæplantæ øi sîntefli atras emoflional faflæ de ea.

Dacæ acum væ „acordafli“ øi începefli sæ o cercetafli, vefli descoperi cæ plantaeste cunoscutæ din vechime ca stimulent al sistemului nervos øi al sîngelui.Uleiul de rozmarin este folosit pentru tratarea reumatismului, a durerilor

de cap cauzate de nervi, a durerilor musculare øi a luxafliilor, iar adæugatæ în baie, tonificæ pielea. Rozmarinul are, de asemenea, proprietæfli purifica-


87



toare øi este folosit de societæflile tradiflionale pentru curæflarea cu fum a

locurilor negative øi lipsite de armonie, precum saloanele de spital.Aøadar, acum avefli o idee despre proprietæflile plantei, øi totul a pornit

de la sentimentul cæ mirosul sæu este stimulator øi dæ vigoare. Cercetareaaratæ cæ percepfliile dumneavoastræ emoflionale erau corecte, aøa cæ decideflisæ flinefli dietæ cu ea.

Împrietenifli°væ cu planta

Pentru început, petrecefli ceva timp împreunæ cu planta. Privifli°o, obser-vîndu°i forma øi culorile, atingefli cu mîna frunzele ei, simflifli catifelareafiecærei frunze, dar øi ascufliøul — ca un ac gata sæ injecteze calitæflile saledætætoare de sænætate. Inhalafli°i parfumul, vizualizîndu°i calitæflile purifica-toare øi stimulatoare intrîndu°væ în trup. Luafli o frunzæ øi gustafli°o. Fifli jucæuøøi invitafli planta sæ væ devinæ prieten øi învæflætor.

Culegefli planta

Înainte de a culege orice parte a plantei, acordafli°væ din nou la ea øi eavæ va spune cel mai bun moment pentru a o culege. Culesul pe timp denoapte tinde sæ infuzeze planta cu o energie mai blîndæ, mai „femininæ“,lunaræ, de exemplu, pe cînd culegerea la amiazæ înseamnæ energie puternicæ,„masculinæ“, solaræ. Pe acelaøi principiu, culegerea la începutul sezonuluivæ va da o energie subtilæ, „adolescentinæ“, care nu este complet dezvoltatæ(dar care poate fi exact ceea ce dorifli), în timp ce culegerea cætre sfîrøitulsezonului — cætre „bætrîneflea“ ei — înseamnæ o plantæ plinæ de înflelep-ciune, dar a cærei energie a început sæ se întoarcæ în sol odatæ cu începereahibernærii. Cu alte cuvinte, cunoaøterea sa va fi puternicæ, deøi puterea îipoate fi slæbitæ. În mijlocul sezonului, planta va fi intrat în înflelepciune, øiva avea cea mai mare putere. În funcflie de nevoile dumneavoastræ, ea væva revela momentul optim pentru culegere. (Dacæ dorifli, putefli gæsi o sursæde referinflæ precum o enciclopedie a plantelor, care væ va da o parte dinaceste informaflii, dar nu væ va spune prea multe despre spiritul plantei.)

Frunzele de rozmarin, de exemplu, pot fi culese cînd sînt pe deplin

dezvoltate, dar înaintea aparifliei florilor, deoarece aøa reflinem cel mai bineputerea plantei øi ingredientele active din celulele frunzei øi tulpinii.


88



Dupæ ce afli cules ceea ce avefli nevoie, uscafli frunzele în curent de aer,

apoi dizolvafli°le într°un container ermetic din sticlæ. Odatæ uscate frunzele,ingredientele active vor fi mai uøor eliberate în apæ sau alcool.

Prepararea plantei

Existæ mai multe moduri de a prepara o plantæ, dupæ cum am væzut. Celmai simplu este sæ facem o infuzie, adicæ un ceai simplu, prin punereafrunzelor pentru 10 minute în apæ clocotitæ. Ca reper, folosifli circa 30 grame

de plantæ uscatæ la douæ cæni de apæ fiartæ, obflinînd trei doze de infuziedin plantæ. Creøtefli proporfliile dacæ dorifli sæ facefli o cantitate care sæ væajungæ mai multe zile.

O altæ metodæ este de a face un macerado sau o tincturæ. Aici maceraflifrunzele øi tulpinile în alcool. (Probabil cæ vodca este cea mai bunæ pentruasta, întrucît e puræ øi confline pufline alte gusturi øi arome, dar øi romul poatefi folosit). Punefli frunzele øi tulpinile într°un vas curat de sticlæ pînæ la douætreimi din volum, apoi umplefli cu alcool øi acoperifli. Læsafli vasul cîtevasæptæmîni într°un loc ræcoros øi întunecat, agitîndu°l la fiecare douæ zile.

Avantajul acestei metode este cæ amestecul va dura multe luni øi deci plantaeste întotdeauna disponibilæ pentru dietæ.Indiferent ce alegere facefli, amintifli°væ cæ intenflia dumneavoastræ este

întotdeauna cel mai important ingredient, aøa cæ pæstrafli în minte motivelepentru care flinefli dieta, pe durata fiecærui stadiu de preparare. În acest mod,ieøifli în întîmpinarea spiritului plantei øi îi comunicafli nevoile dum-neavoastræ.

Respectafli dietaÎn fiecare dimineaflæ înainte de micul dejun, luafli o jumætate de canæ de

infuzie sau, dupæ caz, trei lingurifle de macerado. La fel øi seara. Facefli°vætimp cît mai mult pentru a væ relaxa în aceste momente øi, nederanjafli,acordafli°væ la plantæ.

Dupæ circa o sæptæmînæ, probabil cæ vefli începe sæ væ dafli seama cæ viafladumneavoastræ începe sæ aibæ unele dintre calitæflile plantei. În exemplulnostru, deoarece rozmarinul stimuleazæ, s°ar putea sæ gæsifli cæ se întîmplæmai multe în jur sau cæ avefli mai multæ energie.

Putefli, de asemenea, sæ avefli vise mai profunde øi mai pline de înfleles.Sau poate spiritul plantei ar putea sæ væ aparæ în vise, fie sub forma unei


89



persoane, fie ca un eveniment ce defline o emoflie — sau personalitate —

care are legæturæ cu caracteristicile plantei. Aceste lucruri se pot întîmplaøi în timpul meditafliei øi al cælætoriilor øamanice.

fiinefli dieta vreme de trei luni øi, în acest timp, aducefli planta proaspætæ în casæ, punefli frunze sub pernæ, pictafli sau desenafli planta. Pe mæsuræ cemenflinefli practica, va veni un moment cînd sesizafli cæ planta vine în modactiv spre dumneavoastræ. În acest moment vefli øti cæ planta væ este aliatæøi cæ uøa væ e deschisæ pentru a°i învæfla cæile, modul în care væ ajutæ øicum væ poate ghida în profunzime cælætoria în lumea plantelor.

Cælætorifli cætre spiritul plantei

Cînd simflifli cæ a sosit momentul øi cæ legætura dintre voi e puternicæ, începefli cælætoria spre spiritul plantei (vezi Capitolul 1), ca sæ putefli sæ°lvedefli în orice formæ non°corporalæ ar avea. Cerefli°i sæ væ arate mai multdin sine øi din marele spirit al naturii, din care øi ea este o parte.


90



Ayahuasca este o scurtæturæ. Este ca øi cum am fi cælætorit peaceeaøi autostradæ ca øi restul umanitæflii, dar, pentru a ajunge mairepede la destinaflie, am luat o cale læturalnicæ… o scurtæturæ carene conduce spre adevær.

ALEX POLARI DE ALVERGA

Respectul pe care indigenii îl au pentru lumea naturalæ ræsare din înfle-legerea lor cæ natura nu este doar fizicæ, ci încorporeazæ realitæfli spirituale.Noi, în cultura vesticæ, am pierdut o parte din aceastæ fascinaflie în fafla naturii,dar nu a trecut prea mult timp de cînd împærtæøeam aceeaøi veneraflie ca øiindigenii în fafla marii øi misterioasei lumi din care facem parte. Cînd WaltWhitman a scris urmætoarele cuvinte din „Cîntecul Apusului“, poeziepublicatæ în 1900, el exprima bucuria pe care o simte orice øaman (sau oriceom) care øtie cæ pæøeøte cu spirit cînd se miøcæ prin pædure.

Cît de mult am pierdut în o sutæ de ani.Cum trec norii, tæcufli deasupra capului!Cum se miøcæ Pæmîntul, iar øi iar! Øi cumSoarele, Luna, stelele, se miøcæ iar øi iar!Cum aleargæ øi cîntæ apa! (Sigur e însufleflitæ!)Cum cresc copacii în picioare — cu trunchiuri puternice, cu ramuri øi

frunze!(Cu siguranflæ e ceva mai mult în fiecare copac — ceva suflet viu)

O, uimire a lucrurilor! Chiar øi cea din urmæ pærticicæ!O, spiritualitate a lucrurilor!

91

PLANTE VIZIONARE:HALUCINOGENELE SACRE

3



Tofli copiii cunosc acest sentiment.

Una dintre modalitæflile tradiflionale ale øamanilor plantelor de a°øi rafinalegætura cu aceastæ lume vie øi plinæ de spirit øi de a°i permite sæ comunicecu øi prin el a fost folosirea plantelor°învæflætor, a plantelor vizionare, fiecaredintre ele fiind un maestro al spiritului sau un maestru al conøtiinflei de sinestætætor. Acesta este universul halucinogenelor sacre.

Pentru un vestic, termenul „halucinogen“ poate însemna doar cæ acesteplante „produc halucinaflii“. Este o perspectivæ comunæ, dar rudimentaræ,asupra potenflialului lor, cît øi asupra a ceea ce sînt, de fapt, halucinafliile— øi, implicit, realitatea.

În viziunea øamanilor, noi visæm (sau halucinæm) cu toflii, tot timpul.Oraøele noastre moderne øi stilul nostru de viaflæ sînt vise ale Vestului,personificînd un mit despre cum este sau cum ar trebui sæ fie lumea.Fundamental, visul vestic este unul de separare, de deconectare de la fluxullucrurilor, în care competiflia, conflictul øi provocarea sînt normæ. Faptulcæ lucrurile nu trebuie sæ fie astfel øi cæ am putea crea o lume diferitæ, bazatæpe principii mai bogate, mai cuprinzætoare, mai eliberatoare (sau oricumaltfel) — dar nu o facem — le sugereazæ øamanilor o experienflæ halucinatorie

în masæ, de sine stætætoare. Sîntem atît de implicafli în vis, încît nu vedemnici o alternativæ la el.Halucinogenele sacre sînt mijloace de a rupe aceastæ transæ a visului

social øi de a intra în universul expansiv, eliberator, bogat în informaflii,plin de posibilitæfli infinite pentru alte realitæfli øi alt viitor posibil. Plantelenu ne duc undeva, departe de noi înøine, într°un cadru neutru dezechilibrat,dupæ cum ne avertizeazæ doctorii øi politicienii, ci ne duc mai adînc îninteriorul nostru øi al potenflialului nostru, ne duc într°un loc în care putemsæ aflæm un mai mare echilibru printr°o conøtientizare de sine autenticæ.

Halucinafliile sacre sînt mesaje de la spirit. Ele nu livreazæ imagini færæsens ale unor lucruri care nu existæ, cum am putea crede despre o halucinaflie,ci oferæ experienfla unei „halucinaflii adeværate“, ca sæ folosim un termende la Terrence McKenna, din care vedem, prin ceflurile societæflii, în propriilenoastre posibilitæfli øi în spiritul nostru.

Puterea plantelor vizionare cere ca ele sæ fie întotdeauna luate în cadrulunui ritual, care conduce la apariflia zeilor, øi cu o intenflie sau scop în minte,de auto°înflelegere øi legæturæ plinæ de sens cu o realitate mai vastæ decîtcea umanæ. Cadrul øi intenflia contribuie, de asemenea, la efectul lor.

Cuvîntul „halucinaflie“ poate implica o experienflæ predominant vizualæ,dar pentru øaman este mai mult decît atît. Bineînfleles cæ pot apærea viziuni,


92



dar plantele°învæflætor mai aduc cu ele o experienflæ intensæ a extazului øi

a unitæflii cu lumea, revelaflii profunde øi pline de înfleles, scoflîndu°ne laluminæ sentimentele øi gîndurile ascunse, prin care eurile noastre îøi slæbescstrînsoarea øi noi putem sæ ne unim cu un cîmp mai mare de conøtiinflæcreativæ. Aceste realizæri, iar nu imaginile, sînt vizionare. Halucinogenul,ca experienflæ totalæ, oferæ o intrare în tærîmurile ascunse ale conøtiinfleiumane øi în inteligenfla spiritualæ a unei plante vii.

EVOLUfiIA SACRÆ: HALUCINOGENEÎN CONØTIINfiA UMANÆ

Creierul uman împærtæøeøte o afinitate cu halucinogenele. Chimia noastræneuronalæ confline unele dintre cele mai puternice substanfle psihotrope dinlume — de exemplu, triptaminele øi serotonina în forme identice cu celegæsite în multe plante°învæflætor. Sæ putem intra în stæri de conøtiinflæ extinsæsau în stæri profunde de transæ aproape dupæ bunul plac este o parte aalcætuirii noastre, a planului nostru biologic, nu este un accident al evolufliei.

McKenna argumenteazæ cæ aceastæ capacitate pe care o avem pentru stæri

de conøtiinflæ extinsæ øi gîndire profundæ a venit direct de la ingerarea unorplante precum muscærifla sau ciupercile psilocybe în vremuri îndepærtate,cînd oamenii erau vînætori°culegætori nomazi, aproape neoameni, care cæutauhranæ øi mîncau tot ce gæseau. Cu siguranflæ este adeværat cæ, acum un milionøi jumætate de ani, creierul uman a trecut prin ceea ce Rita Carter, în carteasa Mapping the Mind , descrie ca fiind „o extindere explozivæ“.

A fost atît de bruscæ, încît oasele craniului au fost împinse spreexterior, creînd fruntea înaltæ øi platæ, øi forma de dom a capului, carene deosebeøte de primate. Ariile care s°au extins cel mai mult sînt celecare au de°a face cu gîndirea, planificarea, organizarea øi comunicarea…

Lobii frontali ai creierului s°au extins în mare cu 40 de procente pentrua crea arii mari de materie cenuøie nouæ: neocortexul. Aceastæ creøterea fost mai dramaticæ chiar în faflæ, la ceea ce numim lobii prefrontali.Aceøtia pur øi simplu ies din fafla creierului, iar dezvoltarea lor a împinsfruntea øi partea frontalæ a capului înainte, dîndu°i forma unui craniumodern.

Nimeni nu øtie ce a cauzat aceastæ dramaticæ øi bruscæ expansiune acreierului, care ne°a separat de celelalte animale øi a creat prototipul omului


93



modern. Dar o expansiune bruscæ a conøtiinflei ar putea sæ facæ aøa ceva

— deoarece am avea nevoie de o nouæ materie cenuøie ca sæ putem procesaøi stoca informafliile vizionare „descærcate“ de la plante.

Dacæ e aøa, atunci de cel puflin un milion øi jumætate de ani am fost„cablafli“ la sacralitate, deøi mulfli o neagæ în zilele noastre. Într°adevær,sîntem atît de înfometafli de experienflæ numinoasæ øi de libertatea de a folosiminflile în aceastæ lume privatæ de halucinaflii adeværate, încît se îngroaøærîndurile consumatorilor de alcool øi de droguri, care sînt singurele mijloacedisponibile pentru intrarea într°un simfl alternativ al realitæflii. Din

nefericire, multe dintre aceste alternative sînt generatoare de dependenflæøi ucigætoare, spre deosebire de halucinogenele sacre; astfel, prin a le lua, înæbuøim obiectul cæutærii. Noi am cæzut din graflia comunicærii cu minteaplanetaræ, øi încercæm færæ succes sæ ne reconectæm.

ØARPELE COSMIC ØILIANA SUFLETELOR

Unul dintre cele mai puternice øi mai bine cunoscute halucinogene sacreeste ayahuasca, a cærei folosire subliniazæ sanctitatea naturii pentru øamaniicare o preparæ øi o ingereazæ.

În cartea sa, The Cosmic Serpent , Jeremy Narby scrie despre experienflelesale cu populaflia ashaninca din Amazonul superior, trægînd concluzia cæøamanii ayahuasca de acolo îøi lucreazæ magia prin comunicare directæ cuADN°ul, care e piatra de temelie a întregii viefli de pe planetæ. Prin ayahuasca,ei trec dincolo de conexiunea cu spiritul naturii, pentru a ajunge la materiadin care sînt fæcute natura øi toate lucrurile, unindu°se cu „refleaua globalæa vieflii bazate pe ADN“.

Cînd a luat parte la ceremoniile cu ayahuasca, Narby a experimentatviziuni cu doi boa gigantici, ce i°au vorbit færæ cuvinte. Aceasta i°a aprinsinteresul øi el a început sæ cerceteze consistenfla imagisticii øamanice. Primasimilaritate pe care a observat°o a fost faptul cæ imaginile reptilelor øi aleøerpilor — deseori ale unui „øarpe celest“ — apar în multe tradiflii øamaniceale lumii.

Mitologul Joseph Campbell a observat øi el aceasta, scriind cæ „oriunde

natura este respectatæ ca auto°miøcætoare øi inerent divinæ, øarpele esterespectat ca simbol al divinitæflii vieflii ei“.


94



Similitudinile dintre ADN, liana ayahuasca în sine øi imaginile cu øerpi

ale experienflelor øamanice l°au fæcut pe Narby sæ sugereze cæ øamanii, princeremoniile øi cælætoriile lor, sînt capabili sæ comunice direct cu informafliastocatæ în ADN. Apoi, el a început sæ studieze caracteristicile ADN°uluiøi a gæsit cæ emite unde electromagnetice corespunzætoare benzii îngustea luminii vizibile. Lumina slabæ este echivalentæ cu intensitatea unei lumînærivæzute de la o distanflæ de 10 km, dar are un grad surprinzætor de mare decoerenflæ — comparabil cu al unui laser. Este fascinantæ speculaflia cum cæaceasta ar fi forma°undæ a conøtiinflei înseøi øi cæ plantele precum ayahuascasînt mijloacele de°a o face vizibilæ.

FRÎNGHIA DE PE LUNÆ

Ayahuasca este leacul junglei Amazonului superior. Fæcutæ din lianaayahuasca (banisteriopsis caapi) øi din frunzele plantei chacruna( psychotria viridis), ea este un amestec puternic ce deschide persoana careo bea cætre experimentarea unei lumi energetice ascunse sub lumea noastræ.

Numele sæu sugereazæ aceste proprietæfli, fiind derivat din douæ cuvinte

quechua: aya — însemnînd „spirit“, „stræmoø“ sau „persoanæ decedatæ“,øi huasca — însemnînd „lianæ“ sau „funie“. Deci cuvîntul ayahuasca setraduce ca „liana celor morfli“ sau „vifla sufletelor“ — ceea ce implicæ omodalitate de comunicare cu spiritele Universului.

Ambele plante sînt culese din junglæ într°o manieræ ritualæ, ce implicædietæ øi pregætire spiritualæ øi se spune cæ øamanul poate gæsi multe sursede lianæ ascultînd „bætaia de tobæ“ sau vibraflia care emanæ din ea. Amesteculeste preparat prin tæierea viflelor la lungimi ce se preteazæ gætirii, frecîndu°leøi curæflindu°le, bætîndu°le pînæ devin o pulpæ øi adæugînd frunzele de

chacruna. Combinaflia este apoi fiartæ øi scæzutæ circa 12 ore, pînæ cînd devineun lichid gros øi maroniu. Cînd este bæutæ, produce o experienflæ vizionaræce dureazæ pînæ la patru ore.

Este un mister cum øamanii au învæflat sæ combine douæ plante pentrua obfline aceastæ compoziflie, deoarece, færæ a fi combinate, fiecare dintreele este mai mult sau mai puflin inertæ. În termeni øtiinflifici, chacruna conflinealcaloizi ce induc viziuni, iar liana este un inhibitor. Amestecarea lor dæayahuascæi proprietæflile sale unice.

Ingredientele psihotrope principale ale chacrunei sînt triptaminele care,

dacæ sînt luate oral doar ele, vor fi de îndatæ neutralizate de enzimele corpu-lui. Dar liana ayahuasca are în compoziflie inhibitori monoamina oxidaza


95



(MAO), astfel încît, cînd cele douæ plante sînt împreunæ, ele se potenfleazæ.

Compusul psihoactiv rezultant are o compoziflie chimicæ identicæ cu aceeaa triptaminelor proprii corpurilor noastre. Astfel, amestecul poate sæ°øi facædrum cu uøurinflæ în creierul nostru, unde se ataøeazæ lin în locafliile recep-torilor sinaptici, permiflînd o eliberare lentæ a triptaminelor în trup øi oexperienflæ vizionaræ puternicæ.

Øi, totuøi, liana øi planta chacruna nu cresc niciodatæ aproape una decealaltæ. Deci, cum au øtiut øamanii cæ trebuie sæ le combine, øi cum potsæ le gæseascæ?

Simplu. Conform populafliei shipibo, plantele însele le°au dat ræspunsul.Urmætoarea legendæ ne spune cum:

A fost odatæ o tînæræ care era interesatæ de plante øi cæreia îi plæceasæ le culeagæ frunzele. Ea le zdrobea într°un vas øi le læsa peste noapte în apæ. Apoi, în fiecare dimineaflæ înaintea ræsæritului, fæcea baie înele, øtiind cæ modul de a afla mai multe despre plante øi efectele lorera prin a fi cu ele.

Într°o noapte a visat cæ o bætrînæ a venit la ea øi a întrebat°o: „De

ce faci baie în frunzele acestea în fiecare zi?“ Femeia øi°a recunoscutvizitatoarea ca fiind spiritul frunzelor. „Fac asta pentru cæ vreau catu sæ mæ învefli“, a spus ea. Atunci bætrîna i°a zis: „Trebuie sæ°l cauflipe unchiul meu. Numele lui este Kamarampi. Îfli voi aræta unde sæ°lgæseøti.“*

Femeia cea tînæræ a mers la unchi øi el i°a arætat tufiøul din caresæ culeagæ frunzele de chacruna, în care se îmbæiase ea. Apoi, i°aarætat øi unde sæ gæseascæ ayahuasca, iubita lui chacruna, øi cum sæpregæteascæ o nuntæ pentru cele douæ plante. El a învæflat°o sæ spunæ

oamenilor cum sæ særbætoreascæ aceastæ nuntæ øi cum sæ foloseascæbæutura.

O altæ legendæ, relatatæ de øamanul amazonian Javier Arevalo, este ceacare spune cæ primii øamani au bæut ayahuasca færæ chacruna, dar ayahuascale°a arætat cæ lipsea iubitul sæu — adicæ frunzele.

Ayahuasca a spus cæ chacruna e doctorul care dæ viziunile øi cæera nevoie sæ fie adæugat. Stræbunicul meu era printre aceøti primi


96

* Cuvîntul shipibo kamarampi înseamnæ „leac purgativ“.



øamani øi a ræspuns: „Dar cum vom gæsi aceastæ plantæ?“ Ayahuasca

i°a spus: „O vefli gæsi dupæ douæ cotituri.“ Aøa cæ ei au mers în junglæøi, dupæ douæ cotituri, au întîlnit o femeie care i°a chemat. Femeiai°a condus la un tufiø care era chacruna.

O parte a misterului acestor legende ale junglei este: de ce ayahuascavrea atît de mult ca øamanii sæ gæseascæ chacruna øi sæ°i adauge frunzelela amestec? Ræspunsul ne este oferit de o altæ poveste shipibo, despre „Omuldin Lunæ“:

Cu multe generaflii în urmæ, stræmoøii noøtri se cæflærau pe mareafrînghie în sus, în tærîmul unde træiau spiritele animalelor øi ale pædurii.Stræmoøii noøtri øi spiritele træiau în ambele lumi în acelaøi timp. Nuera nici o separare.

Aceøti stræmoøi se vizitau øi vorbeau cu plantele øi animalele, øiele îøi împærtæøeau cunoaøterea plantelor de folosit pentru vindecaresau a cîntecelor de cîntat pentru animalele pe care le vînam. Øi am învæflat cæ sîntem una cu toatæ viafla. Stræmoøii noøtri træiau în acest

fel, în pace øi armonie, pînæ într°o zi, cînd Omul din Lunæ a venit øia tæiat marea frînghie cætre lumea spiritelor, iar noi am pierdut drumulspre acel loc. A fost o pierdere teribilæ pentru oamenii noøtri, øi eierau foarte triøti.

Dar apoi, stræmoøii øi°au amintit o cale înapoi spre lumea aceea:liana ayahuasca, iar ea a devenit frînghia pe care ne urcæm pînæ întærîmul spiritului.

În tradiflia shipibo, Omul din Lunæ este asociat cu mintea analiticæ øi,deci, e „gîndirea raflionalæ“, cea care ne°a tæiat conexiunea sacræ cu minteacosmicæ a tærîmului spiritului. Prin urmare, legenda vorbeøte despre nevoiaumanitæflii de a se reuni cu conøtiinfla Universului, folosind frînghia (ayahusca)pentru a ne cæflæra înapoi la unitatea pe care, cîndva, am cunoscut°o. Doaratunci vom putea re°încînta lumea prin imaginaflie øi inspiraflie.

EXPERIENfiA AYAHUASCA

Øtiinfla vesticæ a descoperit mecanismul inhibitorilor MAO (IMAO) înanii ‘50. Dar, prin ascultarea plantelor, øamanii au øtiut despre ei cu secole


97



înainte øi, ca sæ°l citæm pe Terrence McKenna, „au exploatat strælucit aceste

realitæfli în cæutarea de tehnici de accesare a dimensiunilor magice“.Bineînfleles cæ øamanii nu au descris procesul IMAO în substanfle chimice

øi sinapse, ci în termeni spirituali, iar cunoaøterea lor s°a exprimat prin mit,nu prin øtiinflæ. Auzind înflelepciunea plantelor øi acflionînd la chemareaspiritelor lor, øamanii au øtiut totuøi ræspunsurile la unele dintre cele maimari mistere ale creierului øi ale Universului cu sute sau chiar mii de ani înainte ca øtiinfla sæ øtie mæcar ce întrebæri sæ punæ.

Profesorul Richard Evans Schultes de la Harvard, privit ca pærintele

etnobotanicii moderne, a remarcat despre vechimea experienflei ayahuasca:Existæ un intoxicant magic în nord°vestul extrem al Americii de Sud,

care poate elibera sufletul din închisoarea trupului, læsîndu°l sæhoinæreascæ liber øi sæ se întoarcæ în trup cînd doreøte.

Sufletul, astfel despoværat, îøi elibereazæ proprietarul de viaflaobiønuitæ øi îl introduce în tærîmurile minunate ale ceea ce el considerærealitate, permiflîndu°i sæ comunice cu stræmoøii sæi...

Plantele implicate sînt cu adeværat plante ale zeilor, pentru cæ puterile

lor sînt date de forflele supranaturale ce rezidæ în flesuturile lor øi ele aufost darurile divine date primilor indieni de pe Pæmînt. Bæutura folositæpentru profeflie, divinaflie, vræjitorie øi vindecare este atît de adînc înrædæcinatæ în mitologia øi filosofia nativilor, încît nu poate fi nici undubiu asupra vechimii sale ca parte a vieflii aborigene.

Una din experienflele obiønuite cu ayahuasca, dupæ cum a descoperitNarby, este începerea viziunilor cu o serie iniflialæ de imagini ce se miøcærapid, caleidoscopice sau geometrice, mæøti în culori vii, øerpi, fefle ce îøi

schimbæ forma, øi chiar personaje de desene animate. Deøi ele pot fidistractive, fascinante øi bogate în informaflii, sînt doar începutul procesului,prologul adeværatei întîlniri vizionare.

Experienfla noastræ ne sugereazæ cæ, în timpul acestui stadiu încærcat deimagini, ayahuasca lucreazæ pentru a remodela creierul øi a schimbaconøtiinfla, astfel încît cei care o beau sæ poatæ intra în dialog cu inteligenflasa spiritualæ mai profundæ.

Odatæ dincolo de imagini, e posibilæ comunicarea directæ cu Spiritulayahuascæi øi, în acest moment, este relevatæ adeværata informaflie. De

exemplu, în acest moment, ayahuasca va spune øamanului vindecætor ceproblemæ are pacientul, ce leacuri sæ prescrie sau care spirit a cauzat boala


98



ori starea de ræu. Acesta este momentul în care vocea ayahuascæi va øi cînta

despre inteligenfla profundæ care îmbibæ Universul øi din care se revarsædarurile înflelegerii øi conøtiinflei de sine.

„Ayahuasca vrea sæ înflelegi“, spune Javier, „aøa cæ îfli deschide uøi cætrealte dimensiuni. Deseori mintea poate fi opritæ de la accesarea cunoaøteriiinterioare, dar ayahuasca deschide mintea cætre lucruri abstracte, care nupot fi væzute în lumea materialæ. Dacæ n°aø fi avut experienfla (ayahuasca),de exemplu, nu aø fi în stare sæ cred cæ un copac îøi are propria sa lume øipropriul sæu spirit. Dar cînd vezi astfel de dimensiuni cu ochii tæi, puflin

cîte puflin începi sæ accepfli misterul acesta total“.

Unor asemenea idei le aduce ecou maestrul øaman Guillermo Arevalo,unul dintre cei mai puternici øi mai respectafli bætrîni ai tradifliei ayahuasca,ce ne explicæ modul în care amestecul poate ajuta øi vindeca:

Ayahuasca organizeazæ emofliile øi calmeazæ nervii. Folosind°o, mulflioameni deprimafli pot sæ°øi gæseascæ propriile lor soluflii øi sæ°øi recapeterespectul de sine. Ei îøi descoperæ laturile spirituale.

Oamenii nu sînt echilibrafli, deoarece nu cunosc aceastæ parte a lor.Mulfli cred cæ faptul cæ sînt fiinfle umane le permite sæ træiascæ oricumdoresc, dar, de fapt, ei nu sînt complet umani dacæ cred aøa, deoareceøi°au recunoscut doar latura fizicæ øi øi°au ignorat complet spiritul. Pentruei e foarte dificil sæ se scuture de mentalitatea raflionalistæ care crededoar în lumea fizicæ, deoarece cultura øi educaflia noastræ ne separæ derealitate øi ne spun cæ progresul are de°a face doar cu øtiinfla øi rafliunea.Este valabil chiar øi pentru religiile noastre, care se presupune cæ ne învaflæ

despre Dumnezeu, dar, de fapt, ne îndepærteazæ de El.De exemplu, eu am descoperit ayahuasca atunci cînd am mers înBrazilia sæ studiez la øcoala sanitaræ vreme de øapte ani. Am gæsit cæ în Brazilia flæranii folosesc mai mult plante decît medicamente dinfarmacie øi cæ erau femei care vindecau folosind rugæciuni øi yaje (altnume pentru ayahuasca). Am fost interesat de aceasta øi, cînd m°am întors în Peru, am vrut sæ°i învæfl pe oamenii mei, dar am descoperit cæ anumitereligii sînt contra folosirii leacurilor naturale øi a øamanismului. M°amgîndit: „Nu se poate! Aceste plante vindecæ! Oare Dumnezeu nu vrea

ca oamenii sæ se facæ bine?“ Aøa cæ m°am hotærît sæ le aræt oamenilorvaloarea vechilor cæi.


99



Cînd bem ayahuasca, evoluæm øi cîøtigæm putere øi luciditate. Apoi,

putem crea acfliuni care iau formæ în lume øi care schimbæ viitorul, darøi trecutul. Dacæ, de exemplu, existæ o traumæ în trecut, ea poate ieøi laivealæ prin ayahuasca øi poate fi vindecatæ. Pentru aceasta existæayahuasca.

PREPARAREA LEACULUI

În lumea øamanului, toate plantele au cîte un spirit care este, în esenflæ,angelic. Dar ele pot, de asemenea, sæ aibæ emoflii umane precum gelozia,dorinfla de ræzbunare, mînia.

Se spune cæ spiritul ayahuascæi este foarte gelos øi, dacæ regulile salede preparare nu sînt respectate, atunci el poate sæ se supere.

De aceea, în timpul preparærii, øamanul trebuie sæ o supravegheze per-manent, pentru a nu da voie spiritelor rele sæ intre în ea. De asemenea, øifocul trebuie întreflinut øi îngrijit periodic pe durata celor 12 ore de preparare,iar øamanul trebuie sæ urmeze o dietæ specialæ în acest timp (vezi Capitolul2). Se subliniazæ, de asemenea, øi abstinenfla sexualæ. Dar cel mai important

lucru, ca în toate lucrærile magice, este concentrarea øi intenflia øamanului,care tot timpul trebuie sæ°øi direcflioneze energia vindecætoare cætre amestec.Aceasta mai înseamnæ øi cæ nu oricine are voie sæ stea acolo sæ priveascæ

procesul de preparare, deoarece calitatea moralæ sau spiritualæ a fiecæreipersoane prezente, precum øi aderarea lor la dietæ (sau neaderarea) pot aveainfluenflæ. Pacientul øamanului n°ar trebui sæ priveascæ procesul de preparare,øi nici femeile aflate la menstruaflie, deoarece ar putea læsa energii nepotrivite în ayahuasca.

Problema menstruafliei apare în multe tradiflii spirituale diferite, inclusiv

în cele creøtine. Antropologilor le este greu sæ explice acest tabu. O posibilæexplicaflie ar fi aceea cæ mesagerii invizibili ai trupului, feromonii, potinfluenfla starea vizionaræ. În multe tradiflii se spune cæ o femeie aflatæ înperioada sa „lunaræ“ îndepærteazæ viziunea øamanului øi la fel se spune cæse întîmplæ øi în ceremoniile ayahuasca, unde schimbærile hormonale øiefectele subtile ale aromei unei femei la menstruaflie ar aduce atingere transeicelor din jurul ei. În experienfla noastræ, o femeie care este la menstruaflieeste, de asemenea, mai neliniøtitæ în timpul ceremoniilor øi uneori îi poatederanja pe alfli participanfli. E posibil ca de aceea stræmoøii noøtri sæ fi instituit

aceastæ restricflie. Cu siguranflæ cæ acest tabu nu fline de discriminare sexualæ,iar femeile Amazoniei au singure grijæ de problemæ. Ele niciodatæ nu ar


100



gîndi mæcar sæ intre în spafliul ceremonial cînd se aflæ la ciclu; nici femeile

øaman nu preparæ ayahuasca în aceastæ perioadæ a lunii.

CÎNTECUL ØAMANULUI

În timpul preparærii rituale a ayahuascæi (øi, bineînfleles, în timpul ingeræriisale ceremoniale), øamanii cîntæ deseori cîntece sacre, cunoscute subdenumirea icaros. Sînt cînturi magice sau melodii pe care le fluieræ, cîntæsau øoptesc spre amestec. Ei le mai cîntæ øi direct în cîmpul energetic al

persoanei ce trebuie vindecatæ în ceremonie.Un icaro poate fi privit ca o forflæ energeticæ încærcatæ cu intenflie pozitivæsau vindecætoare, pe care øamanul o stocheazæ în trupul sæu øi o transmitealtei persoane sau ayahuascæi, astfel încît energia pozitivæ sæ fie ingeratæodatæ cu mixtura.

Cîntecele îi sînt transmise øamanului de cætre spiritele plantelor°aliatecu care el are afinitæfli, øi cu cît relaflia dintre øaman øi plantæ este de mailungæ duratæ, cu atît mai multe icaros øtie el øi cu atît mai puternice sîntcîntecele. De aceea, puterea øi cunoaøterea unui ayahuascero (øaman

ayahuasca) este parflial mæsuratæ prin numærul de icaros pe care le øtie. Javier,de exemplu, a lucrat cu multe plante vreme de 15 ani øi acum cunoaøtecîntecele spiritelor a circa 1500 de „doctori ai junglei“, inclusiv icaro deltabaco (cîntecul tutunului — una dintre cele mai sacre plante Amazoniene),icaro del ajo sacha, icaro del chiric sanango, printre multe altele.

Existæ icaros precise øi specifice pentru multe scopuri diferite — pentruvindecarea muøcæturilor de øarpe, de exemplu, sau pentru clarificarea viziuniidin timpul ceremoniilor ayahuasca, pentru comunicarea cu lumea spiritelorsau pentru a cîøtiga dragostea unei femei. Huarmi icaros — de la cuvîntul

quechua „huarmi“ (care se traduce prin „femeie“) — sînt din aceastæ ultimæcategorie enumeratæ mai sus. Existæ icaros numite icaros de la piedra, caresînt date øamanului de encantos (pietre speciale de vindecare, ce oferæprotecflie spiritualæ) øi icaros pentru spiritele elementelor, cum e icaro delviento, ce se adreseazæ spiritului vîntului.

Alte icaros, ca ayaruna — din cuvintele quechua aya („spirit“ sau „mort“)øi runa („oameni“) — sînt cîntate pentru a invoca „oamenii spirit“ (adicæsufletele øamanilor decedafli care træiesc în lumea de sub ape), pentru a ajuta în timpul unei vindecæri sau ceremonii ayahuasca.

Icaros pot fi transmise de la un maestru øaman cætre discipolul sæu, dar,ca întotdeauna, natura este privitæ drept cel mai mare învæflætor; cele mai


101



puternice cîntece sînt cele învæflate de la plante. Pentru a le învæfla, øamanul

trebuie sæ posteascæ sau sæ urmeze dieta vreme de multe sæptæmîni, timp în care cautæ în adîncul junglei plantele potrivite øi locurile unde poate fiauzitæ muzica magicæ a naturii.

Cîteva versuri din icaro madre naturaleza (cîntecul Mamei Naturæ),intonat de Javier Arevalo, demonstreazæ legætura profundæ dintre øaman øilumea naturalæ:

Nu mæ læsa, nu mæ læsa,Mamæ a mea Naturæ.Nu mæ læsa, nu mæ læsa,Mamæ a mea Naturæ.Cæci dacæ mæ vei pæræsiVoi muri de durere,Lacrimi de disperare,Mamæ Naturæ.Da, tu ai darulPurificærii sacre în mîinile tale,Binecuvîntatæ Mamæ Naturæ,

Nu mæ læsa, nu mæ pæræsi.Mamæ Naturæ,Nu mæ læsa, nu mæ læsa,Mamæ Naturæ,Cæci dacæ mæ vei pæræsi,Voi muri de durere.Lacrimi de disperare.Vælul tæu albPrecum cel ce acoperæ copilul

Curæflæ trupul øi spiritul meuCu suflarea buzelor taleMult dragæ, miraculoasæ, Mamæ.

CACTUSUL VIZIONAR

În acelaøi timp, în tradifliile øamanice din Peru de Nord, nu ayahuasca,ci cactusul San Pedro (trichocereus pachanoi) sau cactusul vizionar estecel care deschide calea spre conøtiinfla lærgitæ øi e mediator între om øi zei.

San Pedro creøte pe versanflii uscafli de Est ai Anzilor, la altitudini între 2000øi 3000 de metri deasupra nivelului mærii øi, în mod obiønuit, ajunge la


102



înælflimea de 6 metri sau mai mult. El este, de asemenea, crescut în grædinile

lor de ierburi de cætre øamanii locali øi se foloseøte încæ din Antichitate,cu o tradiflie neîntreruptæ în Peru de cel puflin trei mii de ani. Cea mai vechereprezentare a sa e o sculpturæ datînd din 1300 î.Hr., ce înfæfliøeazæ o fiinflæmitologicæ flinînd un San Pedro. Sculptura provine din cultura chavin (cca.1400°400 î.Hr.) øi a fost gæsitæ într°un templu din Chavin de Huantar, înnordul înalt al Perului. Cultura de mai tîrziu, mochica (cca. 500 d.Hr.),reprezintæ de asemenea cactusul în iconografia sa, sugerînd o folosirecontinuæ în aceastæ perioadæ.

Chiar øi în mitologia creøtinizatæ a prezentului din aceastæ zonæ, existæo legendæ conform cæreia Dumnezeu a ascuns cheile Raiului într°un locsecret, iar San Pedro (Sfîntul Petru) a folosit puterea magicæ a unui cactusca sæ gæseascæ locul, pentru ca oamenii lumii sæ poatæ intra în Paradis.Cactusul a fost numit dupæ el, din respect pentru intervenflia sa prometeicæpentru muritori.

Dupæ cum putem sæ ne imaginæm, misionarii europeni de început trataude sus practicile nativilor øi erau foarte negativiøti cînd raportau folosireacactusului San Pedro. Un conchistador din secolul al XVI°lea îl descrie cape o plantæ prin care nativii pot „sæ vorbeascæ cu diavolul, ce le ræspunde în anumite pietre øi în alte lucruri pe care ei le venereazæ“.

Dupæ cum putefli sæ væ imaginafli, descrierea pe care o dæ un øamancactusului este radical diferitæ. Juan Navarro, un maestro din tradiflia SanPedro, explicæ efectele sale astfel:

La început produce o stare ca de visare øi apoi o mare viziune, olimpezire a tuturor facultæflilor øi un sentiment de liniøte. Urmeazædetaøarea, un fel de forflæ vizualæ care include toate simflurile, inclusivcel de°al øaselea simfl, simflul telepatic al transmiterii cuiva peste timp

øi materie... Ca un fel de ducere a gîndului cuiva într°o dimensiune îndepærtatæ.

Considerat „maestrul maeøtrilor“, San Pedro permite øamanului sædeschidæ un portal între lumea vizibilæ øi cea invizibilæ pentru oamenii sæi.De fapt, în quechua, numele sæu e punku — care înseamnæ „uøæ“.


103



UN INTERVIU CU UN MAESTRO SAN PEDRO

Juan Navarro s°a næscut în satul andin Somate, din departamentul Piura.El este descendentul unei linii lungi de vindecætori care au lucrat nu doarcu San Pedro, ci øi cu puterile magice ale lacurilor sacre Las Huaringas,care au fost respectate pentru proprietæflile lor vindecætoare încæ de la începuturile civilizafliei peruviene.

La vîrsta de 8 ani, Juan a mers în pelerinaj la Las Huaringas øi a bæutprima datæ San Pedro. Acum, trecut fiind de 50 de ani, tot simte nevoia sæmeargæ acolo cam la intervale de o lunæ, pentru a acumula energia necesaræ

protejærii øi vindecærii oamenilor sæi.Sesiunile de vindecare cu San Pedro implicæ o serie complexæ de procese,incluzînd invocaflia, diagnoza, divinaflia øi vindecarea cu obiecte naturalede putere, numite artes, ce sînt pæstrate în timpul ceremoniei într°un aran- jament complicat øi precis pe altarul (sau mesa) maestro°ului. (Vezifotografia altarului lui Juan Navarro în secfliunea foto.)

Artes pot fi scoici, sæbii, magnefli, cristale de cuarfl, obiecte care seamænæcu organele sexuale, pietre care produc scîntei dacæ sînt lovite øi pietre scoasedin stomacul unor animale care le°au înghiflit pentru a°øi ajuta digestia. Artes

aduc calitæfli magice în ceremonia în care, sub influenfla vizionaræ a lui SanPedro, puterile lor invizibile pot fi væzute øi simflite.

Mesa maestro°ului, pe care stau aceste artes, este o reprezentare a forflelornaturii øi ale Cosmosului. Prin mesa, øamanul e capabil sæ influenfleze forfleleøi sæ lucreze cu ele pentru a diagnostica øi vindeca bolile.

Ce se întîmplæ în timpul unei ceremonii San Pedro?

JN: Puterea lui San Pedro lucreazæ în combinaflie cu tutunul (vezi mai

jos). Lacurile sfinte Las Huaringas sînt øi ele foarte importante. Acolomergem sæ gæsim cele mai puternice ierburi vindecætoare, pe care le folosimca sæ°i energizæm pe oameni.

Mai folosim øi dominio (legarea intenfliei cu puterea plantelor) pentrua da putere øi protecflie împotriva forflelor supranaturale ale vræjitoriei øigîndurilor negative. Acest dominio se pune øi în seguros°urile* pe care lefacem pentru pacienfli. Dominio este introdus în sticlæ prin respiraflie. Dacæpæstrezi aceste seguros în casæ, îfli va merge bine.


104

* Seguro este o sticlæ°amuletæ, umplutæ cu parfum, plante øi seminfle culese de la LasHuaringas.



Cum ajutæ San Pedro în vindecærile pe care le faci?

JN: San Pedro îl ajutæ pe maestro sæ vadæ care e problema cu pacientulsæu înainte de începerea vindecærii. Cactusul este o plantæ°învæflætor puternicæøi are taina sa, iar vindecætorul trebuie sæ fie compatibil cu el. El nu lucreazæpentru oricine, dar maestro are o relaflie specialæ cu spiritul lui.

Atunci cînd este luat de pacient, circulæ în trupul lui øi acolo unde gæseøteanomalii, îl ajutæ pe øaman sæ le detecteze. Îl ajutæ sæ simtæ ce dureri arepacientul øi unde sînt ele localizate în trup. Astfel, cactusul e legætura dintre

pacient øi maestro.El purificæ øi sîngele persoanei care îl bea, echilibrîndu°i sistemul nervos,astfel încît aceasta îøi pierde fricile øi este încærcatæ cu energie pozitivæ.

În ceremoniile la care am participat, par sæ se întîmple multe. Pofli sæ ne explici procesul?

JN: La început, pacienflii iau contrachisa. Este o plantæ (de fapt, coajacactusului San Pedro), care îi face sæ vomite, ca sæ se descotoroseascæ de

toxinele fizice øi spirituale aflate în sistemul lor. Este o formæ de vindecare.De asemenea, astfel se purificæ interiorul trupului, fæcîndu°se loc pentruSan Pedro, øi pot veni viziunile.

Ei mai iau øi singado, un lichid ce confline tutun (macerat în aguardiente),pe care îl trag pe næri. Frunzele de tutun sînt flinute douæ°trei luni în miereøi, cînd este nevoie de ele pentru singado, sînt macerate în aguardiente.

Singado acflioneazæ în funcflie de nara folositæ. Luat în nara stîngæ,elibereazæ pacientul de energie negativæ, inclusiv boli psihosomatice, dureri

corporale sau influenfla rea a altor oameni. Cînd îl trage pe nas, trebuie sæse concentreze asupra situafliei ce merge ræu sau asupra persoanei care îiface ræu. Luat în nara dreaptæ, reabiliteazæ øi energizeazæ, pentru ca toateproiectele pacientului sæ meargæ bine. Dupæ asta, poate sæ scuipe tutunulsau sæ°l înghitæ, nu conteazæ.

Singado are øi o relaflie cu San Pedro în interiorul trupului, intensificîndefectele vizionare.

În timpul ceremoniei eu folosesc øi o chungana (zuruitoare), pentru ainvoca spiritele morflilor, fie rude sau mari øamani, pentru ca øi ei sæ ajute

la vindecarea pacientului. Chungana îmi oferæ protecflie øi energie pozitivæøi are un efect relaxant cînd pacientul ia San Pedro.


105



Care este semnificaflia artes øi a Las Huaringas?

JN: Artes pe care le folosesc vin de la Las Huaringas, unde o energiespecialæ este reværsatæ peste tot, inclusiv peste ierburile vindecætoare ce crescacolo øi numai acolo.

Dacæ faci baie în lacuri, bolile se duc. Faci baie cu intenflia de a læsa totce e negativ în urmæ. Oamenii mai merg acolo øi pentru a læsa în urmæspiritele duømanilor lor, ca aceøtia sæ nu le mai poatæ face ræu.

Dupæ îmbæiere, maestro te curæflæ cu artes, sæbii, befle, chontas (pari debambus folosifli ca unelte vindecætoare, cu care se atinge sau se bate uøor

pacientul pentru a scutura negativitatea) øi chiar cu huacos (putereaenergeticæ a locurilor sacre însele). Eøti înfloritor, fiind stropit cu agua

florida*, øi, consumînd miere, viafla o sæ°fli fie dulce.Nu departe de Las Huaringas se aflæ în loc numit Sondor, unde se aflæ

alte lacuri. Aici se practicæ magia neagræ de cætre brujos (vræjitori), carefac ræu în multe feluri. Eu cunosc acestea, deoarece, vindecætor fiind, trebuiesæ øtiu cum se face vræjitoria ca sæ pot sæ mæ apær pe mine øi pe pacienfliimei.

Cum am spus, se întîmplæ multe într°o vindecare! Cît de important este cactusul San Pedro în acest proces?

JN: Ceea ce îmi permite „sæ citesc“ un pacient** este puterea lui SanPedro øi a tutunului. Percepfliile îmi vin prin oricare dintre simfluri sauconøtientizînd ce simte pacientul: o slæbiciune, o durere sau altceva. Uneori,un gust ræu în guræ, de exemplu, îmi indicæ faptul cæ pacientul are problemecu ficatul.

Bineînfleles, øi eu trebuie sæ iau San Pedro øi tutun, ca sæ mæ protejez

de boala øi negativitatea pacientului, øi pentru cæ ele (plantele) aduc viziuni.


106

* Agua florida, cunoscutæ ca „apæ înfloritoare“ în Peru, este o formæ de parfum ce conflinespirite vindecætoare. În Haiti øi în anumite pærfli ale SUA este numitæ „apæ Florida“.

** În acest context, a citi înseamnæ a diagnostica paranormal problemele unui pacient,prin vederea trecutului, prezentului sau viitorului sæu.



HALUCINOGENELE ÎN VEST

Atît descrierile øamanilor San Pedro, cît øi cele ale ayahuasceros despremodurile lor de lucru cu leacurile°plante øi aliaflii care le sînt partenerispirituali øi de vindecare ne aratæ o perspectivæ foarte blîndæ, liricæ øi plinæde suflet asupra lumii. Din aceste mærturii începe sæ se nascæ o imaginefoarte diferitæ de imaginile pe care le vedem în ziare øi în documentarelede televiziune, care ne fac sæ credem sæ halucinogenele de oricare fel sîntrele øi trebuie interzise.

Povestirile øamanilor ne vorbesc despre „dæruirea de putere“ cætre

pacienflii lor, despre deschiderea minflilor lor spre noi posibilitæfli øi libertæfli,cætre o viaflæ de conectare øi de simfl al divinului. Prin contrast, punctul nostrumodern de vedere pare a fi bazat pe frica øi respingere faflæ de însæøi posi-bilitatea unei astfel de conectæri. Ce poate genera aceastæ discrepanflæ?

Noi nu sîntem primii scriitori care remarcæm o dimensiune politicæ întoatæ aceastæ situaflie. De exemplu, comedianul Bill Hicks scrie: „Drogurilecare cresc în mod natural pe planetæ, care îfli deschid ochii øi te fac sæ°flidai seama cæ eøti batjocorit în fiecare zi a vieflii tale, tocmai acestea sîntilegale! Ca sæ vezi! Coincidenflæ? Nu prea cred... Acesta nu este un ræzboicontra drogurilor, ci un ræzboi contra libertæflii personale.“

Guvernele lumii occidentale doresc sæ interzicæ halucinogenele (øi, într°adevær, au fæcut asta) øi sæ°i acuze pe cei care le folosesc. Dar, de fapt,ce este controlat aici? Nu drogurile, ci libertæflile øi minflile noastre. Mesajulascuns în spatele interdicfliei este: „Nu væ vom da voie sæ væ extindefliconøtiinfla dincolo de norma realitæflii prescrise social, nici sæ vedefli posi-bilitæflile care existæ pe lume øi care nu vin de la noi.“ Este un mesaj insidios.Sæpînd mai adînc, ceea ce comunicæ el este, de fapt: „Nu væ vom da voie

sæ fifli complet umani, sæ væ folosifli mintea, sæ experimentafli realitatea aøacum este ea. Noi flinem sacrul departe de voi.“Dar minflile noastre sînt ale noastre! Oare nu avem fiecare dreptul de a

le explora dupæ cum dorim?Halucinogenele sacre, mai mult, nu sînt „droguri“, ci plante øi, cu sigu-

ranflæ, existæ o greøealæ în acea logicæ ce spune cæ plantele pot fi substanfleilegale, cînd, în realitate, ele cresc natural, peste tot, cu îmbeløugare, în fiecareflaræ a lumii. Bill Hicks, din nou: „Sæ scofli canabisul din legalitate este caøi cum ai spune cæ Dumnezeu a fæcut o greøealæ.“ Pæmîntul ne dæ gratis

tuturor. Unde este logica ideii cæ el ar trebui sæ fie în proprietatea øi subcontrolul celor puflini?


107



Indiferent de modul de abordare, noi, în Occident, avem de°a face cu

o situaflie de creøtere a reprimærii libertæflii de a experimenta sacrul în felul în care ne ajutæ sæ o facem plante precum ayahuasca sau San Pedro. Nepierdem legætura cu spiritul lumii din cauza puterii pe care o are guvernulde a ne controla accesul la aceastæ legæturæ. Interdicflia nu este pentru sigu-ranfla noastræ — ca sæ ne opreascæ de la a særi de pe acoperiøuri din cauzastærii euforice —, ci pentru a ne fline încuiafli într°un cadru mental materialist.Orice experienflæ transformativæ care ne aratæ interconectarea tuturorlucrurilor øi rolul nostru în conøtiinfla planetaræ acflioneazæ împotriva acestuiobiectiv. Dar este evident cît de autodistructiv este obiectivul cînd ne uitæm în jur øi vedem unde ne°a dus materialismul.

Tot ce îi facem planetei noastre în numele „progresului“ ne facem øinouæ înøine. Pe mæsuræ ce pierdem puterea de a visa øi visele noastre mor,creæm o lume cu baza în fricæ øi conflict — exact lucrurile pentru care estecunoscut Vestul — foarte îndepærtatæ de lumea blîndæ a øamanului.

EXPERIENfiA SACRULUIPoate cæ væ este imposibil sæ folosifli halucinogenele sacre øi ele poate

cæ sînt deja ilegale în flara dumneavoastræ, cum e acum ayahuasca în StateleUnite. În acest caz, trebuie sæ cæutæm alte moduri creative de a ne îmbunætæflineurochimia, dacæ dorim sæ experimentæm sacrul prin expansiuneaconøtiinflei.

Cheia aici este cæ mulfli dintre compuøii øi neurotransmiflætorii prezenfli în plantele sacre apar în mod natural în creierul uman øi pot fi îmbunætæflifliprin practici specifice. Dr. John Lilly a descoperit, în timpul experimentelorsale cu capsulele de izolare senzorialæ øi cu stærile modificate de conøtiinflæcæ, atunci cînd mintea este privatæ de stimulii exteriori, se deschide cætreun numær de senzaflii deosebite, cu efecte spirituale. Acestea includ viziuni în stare de veghe, vise lucide øi chiar un fel de cælætorie în afara trupului.

Astfel, reducerea stimulærii exterioare este o cheie a experienflei extatice.Pentru primul exercifliu de mai jos, este folositor sæ væ întindefli øi sæ værelaxafli într°o cameræ întunecatæ øi tæcutæ, avînd la dispoziflie circa o oræ în care sæ nu fifli deranjafli. Acoperifli°væ ochii øi urechile ca sæ blocafli completlumea de afaræ.


108



Visînd Marele Spirit

Intenflia øamanului este o chemare, o convocare puternicæ a cîmpuluiuniversal de energie sau conøtiinflæ din care cu toflii sîntem parte intrinsecæøi care genereazæ o miøcare a spiritului cætre o minte extinsæ. Începefli deciprin stabilirea intenfliei de a întîlni spiritul naturii.

Atît în Amazon, cît øi în Haiti, acest spirit este crezut a fi pædurea însæøi.Copacii øi frunzele — întregul ecosistem, de fapt — sînt feflele lui vizibile.

În Haiti, spiritul are o personalitate øi este un aspect al lui Dumnezeu(un Lwa) care poate poseda fizic oamenii în timpul ceremoniilor Vodou

øi, prin ei, sæ°i vindece pe ceilalfli prezenfli. Numele sæu este Gran Bwa (carese traduce „Pædure Mare“ din limba kreyol), el este stæpînul pædurii øidomneøte asupra celor mai profunde mistere ale vindecærii øi ale iniflierii în lumea spiritului.

Fiecare Lwa are un simbol anume sau o reprezentare iconograficæspecificæ, numitæ vever, ce este desenatæ pe pæmînt cu fæinæ de porumb întimpul ritualului de chemare. Reprezentarea lui Gran Bwa este desenul uneifrunze care are aspecte umane — faflæ, brafle, picioare —, semnificînd maiadînc legætura sa (øi a umanitæflii) cu natura.*

Deci, un mod de a concepe spiritul naturii este sæ væ imaginafli într°opædure vastæ, care este vie, respiræ øi væ înconjoaræ pe cînd væ miøcafli printrecopaci. Færæ cenzuræ, permitefli oricæror imagini, gînduri sau sentimente sævæ treacæ prin minte în aceastæ cæutare. Sînt øoaptele spiritului de dincolode lumea raflionalæ.

La un moment dat, vefli ajunge la un copac special, care væ fascineazæ într°un mod particular. Acesta este Gran Bwa, intrarea cosmicæ în întreaganaturæ. Cele patru întrebæri clasice ale cæutærii viziunii sînt: Cine sînt eu?De ce sînt aici? Unde mæ duc? Cine mæ va ajuta? Punefli spiritului întrebærile

øi deschidefli°væ ræspunsurilor pe care le primifli.Cînd avefli informaflia doritæ, reîntoarcefli°væ în stare de conøtiinflæ

obiønuitæ. Apoi, ieøifli fizic în naturæ øi vedefli cum væ apare acum. Repetafliexercifliul sæptæmînal cînd flinefli dietæ øi vedefli ce altceva mai putefli învæfla.

O jurnalistæ de la ziarul London Observer a participat la un seminar flinutde Ross în 2005 øi a fæcut un exercifliu similar cu cel de mai sus; ea a fostuimitæ de ce a væzut în naturæ, de îndatæ ce a privit°o pentru prima datæ într°un mod tæcut øi noncritic, înflelegînd°o ca pe o forflæ vie. „Vederea naturii


109

* Pentru mai multe informaflii despre Gran Bwa øi vindecarea haitianæ, vezi VodouShaman, de Ross Heaven.



în toatæ mæreflia sa era copleøitoare“, a scris ea în ziar. „Puteam sæ væd totul.

De la cel mai mic fir de puf de pe o frunzæ, la celulele din interiorul uneipetale øi la contururile minuscule ale corpului unei libelule.

Dar, mai mult decît atît, simfleam toate acestea. Era ca øi cum îmidezvoltasem un alt nivel de percepflie. Dincolo de ceea ce vedeam, puteamsæ simt. Chiar øi acum, dupæ o sæptæmînæ, pot sæ readuc înapoi acestsentiment...“

ICARO: CÎNTECUL SUFLETULUI TÆU

Aøa cum existæ un vever pentru fiecare Lwa în Haiti, existæ cel puflincîte un cîntec (de obicei, mai multe) pentru fiecare spirit. Cîntecele nu sîntatît create, cît „descoperite“ de øaman, care intræ în comuniune prin transæøi permite însuøi spiritului sæ°øi cînte cîntecul prin el. Iatæ unul dintrecîntecele pentru Gran Bwa:

În pæduri sînt frunzele,În pæduri sînt frunzele.Sînt Eu, Gran Bwa,(Dar) nu le aræt oamenilor casa mea.Dacæ le°aø aræta oamenilor casa mea,ei vor spune cæ træiesc în pædure.

Înflelesul ultimelor trei versuri øi în special al ultimului este cæ, în timpce pædurile adînci sînt într°adevær casa lui Gran Bwa, acesta nu este singurulloc în care el poate fi gæsit, pentru cæ el este spiritul naturii înseøi, fiindparte a fiecæruia øi a tot ce existæ.

Cîntecele spiritelor øi cînturile din Haiti sînt similare cu icaros aleøamanului ayahuasca în faptul cæ spiritele însele l°au învæflat aceste cînteceputernice. Cîntîndu°le cu voce tare (sau læsîndu°se cîntat), øamanul aducevibraflia universului vindecætor øi puterile naturii în trupul sæu, deschizîndu°sespre un nivel mai profund de conøtiinflæ, prin uniunea dintre spirit øi materie.Cînd astfel de cîntece se cîntæ în Haiti, ele sînt chemæri ale spiritului, carepoate ræspunde posedînd øamanul pentru ca el sæ vindece comunitatea. Cîndastfel de cîntece sînt cîntate în Amazonia, vibraflia lor poate fi suflatæ dela øaman în trupul pacientului, vindecîndu°l direct prin puterile naturii.


110



Descoperirea cîntecului plantei-aliat

Un alt mod prin care putefli experimenta mai profund sacrul este, prinurmare, sæ cunoaøtefli cîntecul plantei dumneavoastræ aliat. A°l descoperieste simplitatea însæøi. Întrebæm.

Lungifli°væ în postura de cælætorie cu care v°afli familiarizat, flinînd îndreptul inimii planta°aliat, apoi permitefli conøtiinflei sæ meargæ înapoi laacel mare copac din pædure care v°a chemat în primul exercifliu. Vizuali-zafli°væ stînd în fafla acestui strævechi învæflætor, cu planta aliat în mînæ, øicerefli°i însuøi copacului cîntecul.

Cînd simflifli în trup o melodie, o vibraflie sau cuvinte care vor sæ fiecîntate, læsafli°le sæ curgæ din dumneavoastræ. Nu e nevoie sæ cæutafli cuvinte(într°adevær, unele cîntece nu au deloc cuvinte, ci sînt cînturi sau chiarmetalimbaj, care sunæ cam ca „vorbitul în dodii“).

Întoarcefli°væ la starea de conøtiinflæ obiønuitæ cînd avefli cîntecul, apoipetrecefli o vreme cu aliatul dumneavoastræ, cîntîndu°i cîntecul. Ascultaflice cuvinte væ vin de la plantæ. Le vefli auzi øi înflelege în minte øi în inimæ.

SEGURO: UN PRIETEN CARE ASCULTÆDupæ maestro°ul San Pedro, Juan Navarro, un seguro este un prieten

sau aliat, cineva spre care putefli sæ væ îndreptafli pentru sfaturi øi informaflii,care væ va asculta øi împærtæøi problemele. Mai puflin poetic, un seguro esteo sticlæ transparentæ care confline parfumuri, apæ sfîntæ øi, bineînfleles, oselecflie de plante alese pentru proprietæflile lor specifice de vindecare øispirituale. Sticlele sînt pæstrate pe altar, în spafliu sacru, øi sînt privite caobiecte de mare putere. Dacæ cel care posedæ un seguro are nevoie de ajutor

într°o problemæ practicæ sau spiritualæ, îl va lua de pe altar øi va sta cu ellîngæ inimæ, vorbindu°i ca unui prieten. Seguro va absorbi øi transformaenergia problemei, dar, mai important, dacæ persoana care îi cere sfatul vaasculta cu atenflie, va auzi ræspunsurile de care are nevoie de la spiriteleplantelor.

Un seguro poate sæ væ ajute sæ întreflinefli øi sæ aprofundafli legætura cusacrul, deoarece, bineînfleles, confline planta°aliat. Dacæ mai sînt plante lacare afli cælætorit sau de la care dorifli sæ învæflafli, ele pot fi adæugate la seguroøi, acum cæ øtifli limba aliatului, aceastæ plantæ va comunica dorinfla dum-

neavoastræ celorlalte, care øi ele îøi vor oferi ajutorul øi vindecarea. Astfel,obflinefli un acces mai larg la lumea naturalæ øi la puterile sale.


111



Creafli un seguro

Pentru a crea un seguro avefli nevoie de o sticlæ de circa 15 cm înælflime,care poate fi închisæ ermetic. Umplefli o treime cu un parfum la alegere øiadæugafli puflinæ apæ. În seguros fæcute de Juan Navarro, apa provine dinlacurile sacre Las Huaringas, dar dumneavoastræ putefli folosi apæ mineralæsau apæ de ploaie (cît de puræ posibil).

De îndatæ ce avefli baza, meditafli puflin asupra calitæflilor pe care vi ledorifli în viafla dumneavoastræ øi asupra plantelor ce pot sæ væ aducæ acestelucruri. Folosifli°væ în lucrare de doctrina semnæturilor — vuitoare pentru

noroc, pana zburætorului pentru adevær, solidago virgaurea pentru bogæflieetc. Adæugafli plantele în sticlæ, aranjîndu°le cît putefli de frumos (uneleseguros sînt atît de frumoase, încît sînt opere de artæ în sine). Apoi punefli în sticlæ aliatul principal, ca el sæ poatæ acfliona ca mediator pentru toatecelelalte plante. Înainte de a sigila sticla, suflafli în ea dominio (intenfliadumneavoastræ), de trei ori, apoi punefli capacul.

Punefli sticla pe altar øi reflectafli deseori la calitæflile sale. Cînd aveflinevoie de un sfat, stafli cu seguro°ul øi vorbifli cu el. Apoi, observafli cumse schimbæ lucrurile.

Menflinerea comuniunii sacre:hrana pentru o bazæ neuralæ sænætoasæ

Øamanii care lucreazæ cu plante sacre flin o dietæ ce le îmbunætæfleøtelegætura cu natura øi cu aliaflii lor (vezi Capitolul 2). Dieta — în sensul celmai larg — este importantæ øi pentru noi, øi avem nevoie sæ cæutæm plantele,ierburile øi aminoacizii care vor creøte nivelul de neurotransmiflætori dincreier, deoarece aceasta ne va ajuta sæ ne dezvoltæm abilitæflile de visare

øamanicæ.Celulele creierului au nevoie de vitamine, acizi graøi øi minerale pentru

a funcfliona eficient øi pentru ca noi sæ fim sænætoøi. Aportul scæzut denutrienfli este o problemæ în creøtere a Occidentului, consecinflæ a stiluluide viaflæ „fast°food“ øi a obiceiurilor alimentare proaste. Prin urmare, totmai mulfli oameni suferæ de simptome de depresie øi anxietate.

Cînd celulele noastre nervoase mor din lipsæ de nutrienfli, ele nu maipot fi înlocuite, aøa cæ primul pas este cel de a proteja celulele existente.Compuøii leacurilor din plante ce pot ajuta la aceasta sînt adaptogenii øi

antioxidanflii. Probabil cæ numele unora dintre aceøtia væ sînt familiare — panax ginseng, de exemplu. Aceste plante ajutæ corpul sæ reziste la stres


112



øi previn degenerarea celulelor. Un alt compus care existæ în corpul uman

øi are nevoie sæ fie întærit este coenzima Q10. Este disponibilæ în multesuplimente alimentare øi în fructe precum papaya, care e plinæ de antioxidanfliputernici øi vitamine.

Grupul vitaminelor B este important pentru îmbunætæflirea performanfleicognitive, a învæflærii øi memoriei. Nenumærate studii au dovedit deficienflede B6 øi B12 la oamenii în vîrstæ, ceea ce duce la pierderea memoriei.Vitamina B6 ajutæ la sinteza neurotransmiflætorilor precum serotonina øidopamina; ea se gæseøte în mod natural în cereale, fasole, banane, alune øipui. Vitamina B12 este esenflialæ pentru sænætatea celulelor nervoase øi segæseøte în alimente ca scoici, ficat, somon, ouæ øi lactate. Vegetarienii potlua aceastæ vitaminæ în formæ de capsulæ.

Alte plante — de exemplu, cohoøul negru, dar øi fructe precum bananele— cresc nivelul serotoninei în creier øi ne dau o capacitate mai puternicæpentru a visa, precum øi o stare de bine. Interacfliunea serotoninei cu creieruleste unul din factorii°cheie ai experienflei halucinogenice.

Acizii graøi Omega°3 sînt în mod special importanfli pentru sænætateacreierului øi se gæsesc în peøte øi în uleiul de seminfle de in. Importanfla

acizilor graøi se poate observa în cazurile de deficienflæ. La nou°næscufli,deficienfla de Omega°3 este asociatæ cu întîrzierea abilitæflilor vizuale øicognitive, iar la bolnavii de Alzheimer s°au detectat, de asemenea, niveluriscæzute.

Existæ øi mîncæruri ce trebuie evitate — acele mîncæruri care lucreazæ împotriva sænætæflii neurale øi a abilitæflilor cognitive. Între acestea, sîntimportante zaharurile procesate øi carbohidraflii, dar orice formæ de mîncareprocesatæ este bine sæ fie cît mai mult evitatæ.

În consecinflæ, ca vestic ce doreøte sæ°øi dezvolte capacitæflile de visare

øamanicæ, ar trebui ca în dieta de bazæ sæ avefli multe fructe proaspete,legume, orez, peøte, pui, øi sæ excludefli mîncærurile præjite, grase,supra°condimentate sau procesate. O astfel de dietæ este, de fapt, aproapesimilaræ cu aceea a unui øaman din Amazonia sau Haiti. fiinefli dieta cîtputefli mai strict pe toatæ perioada în care væ dezvoltafli relaflia cu aliatuldumneavoastræ plantæ øi dupæ aceea.

Artæ øi acfliune

Pe lîngæ mîncarea adecvatæ, mai existæ anumite acfliuni recomandatepentru creøterea abilitæflilor de visare.


113



Arta øi lucrul manual sînt exemple bune. Nu este nevoie sæ fim mari

artiøti plastici ca sæ lucræm cu forme øi culori. De fapt, formaflia artisticæpoate fi contraproductivæ în acest caz, deoarece practica artisticæ implicæo anume folosire a minflii raflionale în locul simflurilor visærii øi se ajungela studierea formei, în loc de a ræspunde la ea —, adicæ exact la lucrul pecare îl evitæm.

Pentru a folosi øamanic arta, trebuie sæ avefli intenflia de a væ juca, særedevenifli copil øi sæ împærtæøifli sentimente copilæreøti de minunare øiadmiraflie faflæ de lume. Dupæ cum spunea Goethe, „dacæ vrefli sæ øtifli cegust au cæpøunile øi cireøele, întrebafli copiii øi pæsærile“.

Desenafli, pictafli, sculptafli øi modelafli lutul, lucrafli în lemn sau piatræ,flesefli, brodafli, scriefli poezii, grædinærifli... facefli ce væ inspiræ øi dæ frîu liberexprimærii creative. În timpul procesului artistic observafli precum un copilformele din fafla dumneavoastræ, dar øi spafliile øi golurile dintre ele. A lucraastfel este un exercifliu minunat pentru mintea non°raflionalæ. Alte practicicare mæresc abilitæflile visærii sînt meditaflia, plimbærile în naturæ, a sta liniøtitøi a ne aminti cæ ne aflæm pe Pæmînt ca sæ ne bucuræm.

Bucurafli°væ trupul. Dansafli, cîntafli din guræ øi din flaut, batefli toba.Dansul, miøcarea øi muzica sînt chei ale libertæflii personale øi, în acelaøitimp, sînt o parte intrinsecæ a extinderii conøtiinflei noastre øi a reconectæriinoastre la uimirea în fafla „spiritualitæflii tuturor lucrurilor“, cum a spus WaltWhitman.

ANALOGI AI AYAHUASCÆI

În America øi Europa, se poate crea un analog al ayahuascæi prin folosireaunor plante care conflin aceiaøi alcaloizi, dacæ respectivele plante nu sîntilegale. Seminflele de rutæ sirianæ pot fi folosite ca înlocuitor al lianei, deexemplu, iar mimoza sau accacia — ambele bogate în DMT (triptamine)pot fi folosite în locul plantei chacruna.

Pe website°ul www.erowid.org existæ informaflii despre aceste plante,precum øi despre alte halucinogene sacre.


114



Sufletul nu poate træi în absenfla unei grædini. Dacæ nu vreiParadisul, nu eøti uman; dacæ nu eøti uman, nu ai suflet.“

THOMAS MOORE

Peste tot în lume, de la începuturile experienflei umane, noi am folosit

plante pentru refacerea energiei vitale pierdute øi pentru înlæturareainfluenflelor spirituale negative — cele douæ cauze principale ale bolilorprin prisma societæflilor tradiflionale. Nici una dintre cauze nu are mai nimic în comun cu medicina convenflionalæ. În schimb, boala este væzutæ ca semnal unei stæri interioare de dezechilibru sau tulburare care, din perspectivæøamanicæ, de obicei apare din douæ forme de dezechilibru energetic:

Intruziunea spiritualæ — atunci cînd forfle exterioare unei persoane îøifac loc în sistemul sæu energetic, fie absorbite øi asimilate de la oameni din

jur, fie, în anumite cazuri, introduse deliberat în. Aceste forfle pot inducedisconfort fizic, emoflional, mental øi spiritual.Pierderea sufletului — care apare cînd evenimente traumatice precum

accidentele, pierderea unui membru al familiei, dezastre naturale sau abuzuriasupra persoanei cauzeazæ o pierdere masivæ a forflei vitale, ceea ce poatedin nou crea dezechilibru øi boalæ.

Ambele situaflii pot læsa o persoanæ færæ poftæ de viaflæ, færæ dorinfla sauabilitatea de a se angaja în ea øi pot, în cele din urmæ, sæ conducæ la bolifizice, precum øi la mai multe probleme psihospirituale, deoarece trupul øi

forfla vitalæ sînt slæbite. În acest capitol, analizæm unele cauze øi simptomeale pierderii sufletului øi ale intruziunii spirituale, precum øi acfliuni

115

VINDECAREA SUFLETULUI

4



vindecætoare øi mæsuri preventive pe care le putem lua cu toflii, cu ajutorul

aliaflilor noøtri din naturæ.

INTRUZIUNEA SPIRITUALÆ

În spatele nofliunii de intruziune spiritualæ ca øi cauzæ a bolii este înflelegerea faptului cæ fiinflele umane, ca øi întregul naturii, sînt compusedin energie, iar aceastæ energie poate slæbi în anumite circumstanfle. Cîndse întîmplæ aøa, devenim vulnerabili, deoarece abilitatea noastræ înnæscutæ

de a rezista influenflelor negative øi ræuvoitoare este redusæ. Atunci, devenimdin ce în ce mai slæbifli în fafla viruøilor, infecfliilor, accidentelor, ræniloremoflionale øi stresurilor mentale, precum øi a saladera (ghinionul), deoareceforfla noastræ vitalæ este slæbitæ.

Aceste influenfle (unele tradiflii øamanice le numesc esenfle) sînt în jurulnostru în fiecare zi în forma emanafliilor energetice de la alfli oameni, de lalocuri, de la subtilitæflile de dispoziflie aflate în atmosfera înconjurætoare.Toate ne pot afecta aspectul exterior øi liniøtea, dar în circumstanfle normale,cînd forfla noastræ vitalæ este puternicæ øi echilibratæ, ele nu sînt o problemæ

majoræ. Totuøi, dacæ nu ne simflim puternici, un cîmp energetic mai maredecît al nostru ne poate copleøi cu uøurinflæ.Un motiv°cheie pentru care pierdem putere øi deci devenim vulnerabili

în fafla influenflelor potenflial dæunætoare este faptul cæ ne permitem sæ nedeconectæm de la naturæ. Lumea naturii este prima noastræ sursæ de putereøi, în mod firesc, ne menfline în siguranflæ prin „reîncærcarea bateriilor“ carene face sæ fim puternici.

„Cînd un bærbat sau o femeie nu este în armonie cu lumea naturalæ,energiile altor oameni sînt uøor absorbite în sistemul lor øi pot sæ°i atace“,

spune Antoine Duvalier, un vindecætor din Port°Au°Prince, Haiti.„Deoarece aceastæ energie nu îi este naturalæ, el nu beneficiazæ de o

creøtere a puterii; în schimb, energia invazivæ îi îmbîcseøte spiritul øi sehræneøte din el, læsîndu°l golit de putere. În unele cazuri, rivalitatea, geloziaøi lupta pentru supremaflie pot face ca un mo (energie rea în forma unuispirit mort) sæ fie în mod deliberat trimis dupæ o persoanæ, cu intenflia dea°i face ræu.“

Situaflia de mai sus — un atac paranormal energetic deliberat — sunæextrem øi ræuvoitor, dar este mult mai frecventæ decît am crede.

Malidoma Somé scrie despre aceasta întîmplîndu°se la populaflia Dagaradin Burkina Faso, unde sægeflile magice, vizibile doar pentru øamani, sînt


116



læsate pe pæmînt în calea unui duøman, ca sæ°i intre în spirit cînd pæøeøte

peste ele.Martin Prechtel scrie despre o practicæ similaræ la populaflia Mexicului

øi Guatemalei. Chiar øi în cultura vesticæ øtim cæ este posibil aøa ceva.Vorbim despre oameni care „au privirea tæioasæ“ øi observæm cæ „dacæprivirile ar putea ucide“, am da de necaz din cauza celor care ne vor ræul;aceste expresii sînt o confirmare inconøtientæ a unui fapt spiritual: cæ privirileøi cuvintele — energie trimisæ spre exterior în formæ simbolicæ — au putere.Øtim din experienflæ personalæ cæ, în timpul unui conflict, de exemplu,arætarea cu degetul sau cuvintele grele se simt la nivel fizic. Cine nu a fostrænit de cuvintele altcuiva? Le simflim în adîncul fiinflei noastre.

„Într°un anume fel“, spune Michael Harner, „conceptul de putereintruzivæ nu este prea diferit de conceptul medical vestic de infecflie“ øi,de fapt, acestea „au loc cel mai frecvent în regiuni urbane... Oamenii, færæsæ øtie, au posibilitatea de a°i ræni pe alflii cu erupfliile puterii lor personaleatunci cînd intræ într°o stare de dezechilibru emoflional, cum e mînia. Cîndspunem despre cineva cæ „emanæ ostilitate“, este aproape o expresie aperspectivei øamanice“.

Cuvintele lui Harner pot fi væzute øi ca un enunfl nu despre putere, cidespre lipsa de putere pe care o resimt oamenii în societatea modernæ, pentrucæ, dacæ într°adevær am avea parte de egalitate, echilibru øi putere interioaræøi dacæ sufletele ne°ar fi hrænite de lumea noastræ, nu ar fi nevoie de geloziaøi frustrarea care duc la accese de mînie. Intruziunile spirituale în lumeavesticæ sînt deseori proiecflii energetice (conøtiente sau nu) trimise sæ iaputerea de la altcineva, în speranfla de a cæpæta un sentiment de ordine într°olume ce pare ieøitæ de sub control. Întotdeauna existæ ceva de invidiat într°olume bazatæ pe separare øi pe dorinfla de avere, în care societatea de consum

îi învaflæ pe oameni sæ vrea mereu mai mult øi sæ fie nemulflumifli cu ceeace au în viafla lor.

Aceastæ competiflie, gelozie, nevoie, este rædæcina bolilor intruzive øi în societæflile tradiflionale. În multe flæri, invidia este consideratæ a fi cauzaintruziunilor spirituale. Aceasta se poate manifesta ca mal d’ojo (deochi),care în sine este o infecflie a puterii însæøi. Dar mai pot fi øi acfliuni insidioase:trimiterea magiei negre spre cineva, pentru a°l slæbi øi a°l face sæ piardæposesiunea care a stîrnit gelozia, chiar dacæ cel invidios nu cîøtigæ nimicaltceva decît satisfacflia de a°øi vedea vecinul suferind.

Pentru a stabili cauza unei astfel de boli cauzate de spirit øi pentru aafla cine a trimis°o, un øaman din Anzi ar face o divinaflie cu frunze de coca


117



sau tutun (vezi Capitolul 1). Pentru a o îndepærta, este nevoie sæ o vadæ.

A vedea este o practicæ de a privi în sufletul pacientului prin conøtientizareapercepfliei emanafliilor subtile de energie ale corpului sæu fizic, similaræ cuaceea din exercifliul de privire a plantelor din Capitolul 1. Fæcînd aceasta,øamanul observæ energia care nu e în rezonanflæ cu cea proprie pacientului,recunoscînd°o prin faptul cæ va apærea într°o formæ neplæcutæ pentru el.Sandra Ingerman explicæ astfel: „Toate bolile au identitate spiritualæ. Aratæca o reptilæ cu colfli, ca o insectæ sau ca un material întunecat øi clisos. Boalase va aræta într°o formæ ce genereazæ repulsie.“

Asta, bineînfleles, nu înseamnæ cæ în pacient existæ cu adeværat o reptilæsau o insectæ; vederea øamanului, percepflia sa este astfel doar ca unealtæde diagnostic menitæ sæ°i permitæ a recunoaøte forfla intruzivæ, pentru a nuo rata sau confunda cu altceva. Acestea fiind spuse, este interesant cumastfel de energii iau într°adevær forme græitoare. Ingerman, de exemplu,spune: „Unele dintre metodele moderne de lucru cu imaginaflia øi vinde-carea corespund cu ceea ce øamanii au væzut dintotdeauna în boalæ. Deexemplu, cînd bolnavii de cancer îøi deseneazæ boala, deseori deseneazæreptile cu colfli sau insecte. Oamenii væd pe cont propriu ceea ce øamanii

au væzut mereu.“Pentru a verifica acest adevær, trebuie doar sæ væ amintifli de o boalærecentæ sau de o durere localizatæ a dumneavoastræ øi sæ væ întrebafli: „Dacæar fi sæ o desenez, cum ar aræta?“ Oamenii cu iritaflii ale pielii, de exemplu,deseori descriu disconfortul ca „o armatæ de furnici mergînd pe mine“ øile ilustreazæ astfel, pe cînd cei cu probleme de stomac spun cæ durerea lore ca „un øarpe care°mi strînge intestinele“. Se pare cæ este firesc sæ folosimastfel de cuvinte øi imagini pentru a le face clar altora de ce suferim.

Odatæ ce øamanul vede intruzia, are mai multe modalitæfli de a o îndepærta.

Una din ele este negocierea.Eduardo Caldero, un curandero din Cusco, crede cæ intruziunile spirituale

nu sînt entitæfli „rele“, ci energii care în sine sînt ambivalente faflæ de oameni.Persoana care le°a trimis se poate sæ fi avut intenflii rele, dar energiadirecflionatæ este deseori nevinovatæ, inconøtientæ de faptul cæ face ræu cuivaprin prezenfla sa, doar încercînd sæ supraviefluiascæ øi sæ°øi ducæ propria viaflæ.

Aceste spirite sînt ca o persoanæ færæ cæmin care gæseøte o casæ goalæ— casa goalæ fiind persoana færæ putere. Spiritul rætæcitor vrea sæ steaacolo, bineînfleles, sæ°øi stabileascæ un cæmin øi sæ fie fericit. Nu°i doreøtenici un ræu casei sale øi nu are nici o dorinflæ de a°i face ræu — cine ar


118



vrea aøa ceva?! Dar dacæ vei încerca sæ°l arunci în stradæ, va lupta sæ°øi

pæstreze locul. Este în firea lucrurilor.

Caldero evitæ aceastæ situaflie, oferindu°i spiritului o nouæ casæ, cu condifliaca el sæ pæræseascæ trupul pacientului. „Luæm situaflia foarte în serios. Esteun contract pe care noi (øamanul øi intruzia) îl facem între noi øi îl marcæmprintr°o ceremonie.“

CURÆfiAREA CU PLANTE A SUFLETULUI

Aceastæ ceremonie ia forma unei limpia — o curæflare — în care pacientulstæ pe un scaun de lemn sub care se aflæ un bol fumegînd de tæmîie copal.Ea purificæ trupul pacientului øi calmeazæ intruziunea, care e ameflitæ defum. În timp ce are loc limpia, don Eduardo merge în jurul pacientuluicîntînd, suflîndu°i fum de tutun øi atingîndu°i corpul cu flori (gælbenelelese folosesc frecvent). Fumul de tutun uøureazæ trecerea intruziunii, care apoieste prinsæ în — øi gæzduitæ de — flori.

(Iar øi iar gæsim cæ tutunul este folosit pentru curæflarea energiilor negative.

În Amazonia, tutunul — care este foarte diferit de cel din pachetul dum-neavoastræ de fligæri — e considerat una dintre cele mai sacre plante. Tutunulsælbatic este rulat øi aprins, iar fumul e suflat ca un purtætor al intenfliei, iarcurandero se angajeazæ cu spiritul plantei într°o concentrare a energiei sale, într°un mod similar cu cel din obiceiul indienilor nord°americani de a folosisalvie øi iarbæ dulce în mici legæturi sau în befle pentru afumat. Nu esteniciodatæ o acfliune mecanicæ. De fapt, la folosirea tutunului sau a oricæreiplante pentru a curæfla un spafliu sau o persoanæ este important sæ fifli într°ostare de concentrare maximæ pentru a observa unde se duce fumul øi unde

nu. Dacæ fumul este atras în trup, acesta este luat deseori drept un semnde sænætate, dar dacæ este împins departe de trup, øamanul øtie cæ existæenergii negative sau blocate, asupra cærora trebuie sæ lucreze.)

Uneori se face øi o offerenda, ca mulflumire fie pentru vindecare, fiepentru intruziunea care a pæræsit trupul, caz în care se leagæ un dar la unloc cu florile. Întreaga legæturæ este mai apoi luatæ în naturæ øi îngropatæ,pentru ca spiritul sæ nu fie deranjat øi pentru ca alfli oameni sæ nu fie infectaflide el. Øamanii de pe coastæ pot duce florile la mare øi le aruncæ în valuri,pentru ca mareea sæ le ducæ departe de flærm.

În pædurea tropicalæ amazonianæ, pentru limpia nu se folosesc flori, cifrunzele tufiøului chacapa (vezi fotografia unei frunze de chacapa la pagina


119



2 a secfliunii foto). Acestea au aproximativ 20 cm lungime øi, uscate, sînt

legate împreunæ pentru a face o unealtæ vindecætoare folositæ ca o zuruitoare în timpul ceremoniilor.

Într°o vindecare, chacapa este frecatæ øi scuturatæ deasupra øi de trupulpacientului, pentru a captura sau mætura intruziunea spiritualæ. Odatæ ce aprins intruziunea în chacapa, øamanul suflæ în frunze pentru a o dispersa în junglæ, unde spiritele plantelor îi absorb øi îi descarcæ energia.

O altæ metodæ de a îndepærta intruziunile este aceea a bæilor purificatoarecu frunze, o metodæ practicatæ atît în Haiti, cît øi în Peru (vezi øi Capitolul

6). Loulou Prince explicæ:

Existæ frunze anume, cu miros puternic, care ajutæ oamenii atacaflispiritual. Eu amestec frunzele cu rom øi apæ de mare ca sæ fac o baiepentru persoanæ, apoi o îmbæiez øi rog frunzele sæ o binecuvînteze. Cîntcîntece pentru spirite øi pentru stræmoøi øi le cer sæ vinæ sæ ajute persoana.

Restul apei de baie îl pun într°un bol verde sau într°o sticlæ øi, înainteca persoana sæ se culce seara, o pun sæ°øi frece braflele øi picioarele cuea. Cînd acestea sînt fæcute, nici un blestem nu mai poate lucra asupra

persoanei øi ræul este îndepærtat.

Modul în care „ræul“ ajunge sæ infecteze pacientul are iaræøi de°a facecu gelozia. De exemplu, Loulou a fost rugat sæ facæ o vindecare a unui copilaøadus de mama lui, care næscuse patru copii, dintre care deja îi muriseræ doiprin acfliunile unor spirite ce veneau noaptea în casa ei pentru a°i goli deforflæ vitalæ. Femeia era o vînzætoare de piaflæ, care fæcuse ceva bani (lucrurar în Haiti). Vecinul ei era invidios øi a trimis spirite sæ°i omoare copiii.

Am îmbæiat copilul, ca sæ rup vraja. Apoi i°am dat frunze, ca sæ°ifac sîngele amar, sæ aibæ gust øi miros neplæcut pentru spirite, ca ele sæplece. Dupæ acestea, copilul s°a fæcut mai bine; s°a îngræøat øi a crescut.Acel copil e astæzi un tînær bærbat.

În Haiti se crede cæ spiritele intruzive precum acestea îøi fac casa în sînge,de aceea Loulou a folosit ierburi pentru a face sîngele amar øi trupul sæmiroasæ „puternic“. Asta face gazda mai puflin atrægætoare pentru intruziune,care mai apoi iese din trup.

În aceste tratamente se folosesc deseori bæi de foc, în care kleren°uldevine baza unui amestec de ierburi, cæruia i se dæ foc øi cu care se maseazæ


120



pielea. Alcoolul arde repede øi nu provoacæ dureri pacientului, dar distruge

intruziunea atunci cînd ea iese din trup.“

MÎNCATUL PÆCATELOR ØI EXTRACfiIA SPIRITUALÆ

Dr. Stanley Krippner, profesor de psihologie la Institutul Saybrook øiautorul cærflii The Realms of Healing, conchide în urma studiului asupravindecærii tradiflionale cæ puterea gîndurilor noastre — fie ele pozitive saunegative — are un efect profund asupra sænætæflii. Atunci cînd acceptæm

emanafliile paranormale ale altora, le prindem negativitatea øi — crucial —permitem negativitæflii lor sæ fie absorbite de noi, ajungem sæ fim de acordcu inamicii noøtri, ne deschidem cætre boalæ.

Aceasta este filosofia de bazæ a mîncatului pæcatelor. În vechea tradifliecelticæ, un pæcat este væzut ca o greutate asupra sufletului, care îl face sæsufere pe pæcætos cît timp este viu, øi îl va fline legat de pæmînt cînd moare.Pæcatul este o forflæ puternicæ ce ne împinge spre boalæ, dar cunoaøtereafaptului cæ am greøit este cea care creeazæ slæbiciunea în sufletele noastre.Ruøinea øi vinovæflia pe care le ducem cu noi sînt intruziunea spiritualæ.

Aceastæ nofliune a pæcatului ca intruziune este cunoscutæ øamanilor din Tuva,care se referæ la pæcat cu denumirea buk — o boalæ ce rezultæ din acfliunilenoastre rele faflæ de alte persoane sau forme de viaflæ.

Øamanifla tuvanæ Christina Harle°Salvennenon dæ exemplul a doi bæiefli,pacienfli de°ai ei, care într°o zi s°au læsat duøi de val în timp ce se jucau øiau castrat un cîine. Cînd øi°au dat seama ce au fæcut, au fugit acasæ, øocafli.Amîndoi s°au îmbolnævit pe loc, unul dintre simptome fiind inflamareatesticulelor. Recunoscînd boala lor a fi buk , Christina le°a cerut sæ°i spunæce au fæcut. Copiii, fiind copleøifli de vina purtatæ, au refuzat sæ mærturi-

seascæ. Dacæ ar fi fæcut°o, ar fi eliberat presiunea dureroasæ din trupurilelor øi ar fi dat øamanului o informaflie pentru vindecare, dar ei n°au pututsæ o facæ. Amîndoi au murit.

Extracflia spiritului (îndepærtarea intruziunilor) era uneori fæcutæ de cætremîncætorul de pæcate celtic prin înfleparea cu urzici a corpului pacientului,dînd atenflie specialæ „colflurilor øi unghiurilor“ — spatele genunchilor, coa-tele, ceafa øi abdomenul — unde tind intruziunile sæ se ascundæ. fiepiiurzicilor încælzesc pielea øi trag intruziunea la suprafaflæ, într°un mod similarbæilor de foc din Haiti. De acolo, intruziunea este spælatæ cu o baie rece

conflinînd ierburi ræcoritoare øi liniøtitoare ca muøeflelul, lavanda, menta,trandafirii.


121



Acestea fiind fæcute, pacientului i se aminteøte cæ este nevoie sæ repare

greøeala faflæ de acea persoanæ, altminteri vinovæflia — øi deci intruziunea— se poate foarte bine întoarce.

O tradiflie simplæ care a supraviefluit ca modalitate de ræscumpærare aunor pæcate — minore, bineînfleles — este trimiterea unui buchet de flori.*

VINDECAREA HAITIANÆ PRIN EXTRACfiIEPacheflelele kongo sînt o metodæ haitianæ de extracflie. Ele aratæ similar

cu punguflele mojo (vezi Capitolul 1), dar sînt mult mai decorate øi conflinierburi medicinale împachetate strîns, amestecate într°un mod special, menitsæ le facæ pe plac spiritelor.

Conflinutul de ierburi este un secret bine pæstrat (deøi variazæ în funcfliede cel care creeazæ pachetul), dar este posibil sæ væ facefli propriul pacheflel,folosind plante care cresc local, de îndatæ ce înflelegefli principiile spiritelorplantelor ce se aplicæ în aceastæ unealtæ de vindecare.

Secretul este cæ fiecare pacheflel confline, în egalæ mæsuræ, plante caresînt (1) vindecætoare pentru pacient øi (2) atrægætoare pentru intruziunea spi-ritualæ. Cum pacheflelul este folosit asupra pacientului, energiile intruzivesînt atrase în el, în timp ce pacientul este calmat de cætre plantele vindecætoare.

În culturile vestice, ierburile liniøtitoare øi purificatoare pentru pacientpot include urmætoarele:


122

* Filosofia mîncatului pæcatelor este în multe feluri în concordanflæ cu experienfla haitianæ.Maya Deren scrie, de exemplu, cæ acfliunile terapeutice pot fi executate de preot, dar trebuieduse la capæt în mare proporflie de pacientul însuøi sub ghidarea preotului. Pacientul trebuiesæ°øi rezolve singur problemele cu loa (o altæ scriere a cuvîntului haitian Lwa: spirite). Altfel

spus, pacientul se trateazæ singur, ceea ce îi va îmbunætæfli mult starea de spirit. Aproapeinevitabil, indiferent cît de bolnavæ este, persoana trebuie sæ ia parte la ritualurile legate detratamentul sæu.

• muøeflel• petale de filimicæ• dafin• cedru

• isop• hamei• lavandæ

• roiniflæ• pætrunjel• rozmarin• schinel

• valerianæ• verbinæ



Ierburile atrægætoare pentru spirite tind sæ fie fierbinfli, condimentate:

Se face o selecflie (nu este necesar sæ fie folosite toate, aceasta fiind ocauzæ a varietæflii combinafliilor din pacheflele), iar ierburile sînt amestecatecu rom øi agua florida øi læsate la uscat. O cantitate din acest amestec, camcît o portocalæ, este pusæ în øifon øi legatæ ca o punguflæ. În jurul ei se maipune un strat de mætase sau satin, folosind culori øi decorafliuni precumpaiete, pene, scoici, mærgele etc. — ce reflectæ calitæflile øi preferinflele unorspirite protectoare specifice, pentru a energiza pachetul cu ashe (putere)de la aceste spirite. Culorile folosite corespund calitæflilor arhetipale cu caresîntem familiarizafli (vezi Capitolul 1, despre punguflele mojo), astfel roøuleste pentru Ogoun — spiritul ræzboinic al cærui dar special este puterea,iar verdele este pentru Gran Bwa, spiritul vindecætor al naturii.

În Haiti, pacheflelele se fac întotdeauna noaptea, de obicei pe lunæ plinæ,øi sînt dedicate lui Simbi Makaya, spiritul magiei transformaflionale. Elesînt folosite în vindecare fiind trecute peste corpul pacientului, încet, de lacap spre picioare, de øapte ori. Cu fiecare trecere, pachetul se face din ce în ce mai greu, pe mæsuræ ce ierburile absorb energiile intruzive, în timpce transferæ vindecare cætre pacient. La sfîrøitul procedurii, pachetul estepus pe altar, care este o poartæ dintre lumi øi care va descærca energiaintruzivæ înapoi în universul spiritual.

Folosit astfel, puterea pachetului dureazæ øapte ani øi este la fel deeficientæ în condifliile unui oraø modern, precum în zonele rurale din Haiti.Deirdre, o terapeutæ din Londra care a fæcut un pacheflel vindecætor într°unuldintre workshopurile noastre, a scris mai tîrziu: „Astæzi am avut o sesiuneuimitoare folosind pachetul! Are calitæfli variate øi puternice — limpezeøteøi liniøteøte. Clienflii mei au înfleles øi ei asta øi îi remarcæ puterile.“


123

• scorfliøoaræ• cuiøoare• coriandru• damianæ• cactus• ardei iute• smochin

• usturoi,• ghimbir• pæducel• muøtar• paprika• piper• pelin



PIERDEREA SUFLETULUI: SINELE FRAGMENTAT

Pierderea sufletului este în multe feluri exact opusul intruziunii spirituale.În cea din urmæ, o forflæ stræinæ este injectatæ în sinele nostru spiritual; înprima, este vorba despre o pierdere de spirit, o golire a energiei, carecauzeazæ boala.

În Vest, cunoaøtem cîte ceva despre pierderea sufletului, deøi o numimaltfel. Vorbim, de exemplu, despre „disociere psihologicæ“ øi „sindrom destres“, care rezultæ în urma experienflelor traumatice, abuzive, de suferinflæøi care au un numær de simptome asociate din registrul fizic, mental øi

emoflional. În culturile øamanice, aceleaøi simptome sînt diagnosticate ca„fragmentæri ale sufletului“ sau, mai simplu spus, pierdere a sufletului, undespiritul individului, pus în fafla durerii, se sparge în mai multe pærfli, dintrecare unele s°au refugiat în lumea cealaltæ, departe de duritatea vieflii zilnice.

Într°un fel, deci, pierderea sufletului poate fi væzutæ ca un act pozitiv,de autoprotecflie psihologicæ øi emoflionalæ, în fafla unei mari dureri saupericol. Cînd suferim, bineînfleles cæ am prefera sæ nu fim prezenfli, øi astfelsufletul øi psihicul nostru au gæsit un mod prin care noi putem sæ ne refugiem într°o lume în care sîntem departe de încercærile dure.

Totuøi, dacæ forfla vitalæ ræmîne pierdutæ øi dupæ ce ameninflarea s°aterminat, acest fapt poate fi la fel de debilitant. Pacientul se simte deconectatde viaflæ, dezechilibrat, astfel încît emofliile, gîndurile, amintirile, reacfliilecorporale øi ambifliile sale spirituale sînt înstræinate de adeværata lui naturæøi de cea a lumii largi øi a universului spiritual. Aici încep cu adeværatproblemele øi aici este cel mai mult nevoie de intervenflia vindecætoare aøamanului.

Recuperarea sufletului — recæpætarea forflei vitale — e una dintre celemai eficiente practici vindecætoare ale øamanului dedicate restaurærii acestei

energii. Pentru a înflelege cum funcflioneazæ, trebuie sæ ne amintim deperspectiva øamanului asupra realitæflii: aceea cæ este multidimensionalæ øiopereazæ dincolo de constrîngerile timpului øi spafliului. Din aceastæperspectivæ, orice s°a întîmplat oricui, oriunde, încæ se mai întîmplæ. Asta înseamnæ cæ, deøi un eveniment traumatic a avut loc cu zece sau douæzecide ani în urmæ, pentru persoana în cauzæ încæ se mai întîmplæ øi acum,deoarece, dacæ nu e rezolvat, încæ îi influenfleazæ viafla øi se manifestæ încomportamentul sæu, care este o adaptare la efectele evenimentului vechide douæzeci de ani øi la pierderea de suflet legatæ de eveniment.

Pentru øaman nu existæ „trecut“, ci doar acest vast, mærefl øi mereu înmiøcare „acum“. În abordarea sa vindecætoare, el va cælætori — în afara


124



timpului øi spafliului — cætre locul în care acel eveniment energetic încæ

se mai întîmplæ pentru persoana în cauzæ, øi va gæsi øi aduce înapoi forflavitalæ care este blocatæ acolo. Doar atunci cînd aceastæ operafliune a fostefectuatæ poate sæ înceapæ cu adeværat vindecarea evenimentului øi aconsecinflelor sale.

Conceptul pierderii de suflet øi recuperarea ceremonialæ a sufletelor seregæseøte în multe culturi øamanice. În tradiflia tibetanæ Bon, de exemplu,una dintre cele mai importante practici ale øamanilor Cæii Sichen constædin lalu (literalmente „ræscumpærarea“, „cumpærarea înapoi“ a sufletului)

øi chilu („re°amintirea“ forflei vitale). Dar, bineînfleles, practica nu estelimitatæ doar la Tibet. Joseph Campbell scrie în The Masks of God cæ:

Boala, dupæ teoria øamanicæ, poate fi cauzatæ de plecarea sufletuluidin trup øi ræmînerea sa în prizonierat în una dintre regiunile spirituale:deasupra, dedesubtul sau dincolo de marginea lumii.

Clarviziunea øamanului trebuie sæ descopere ascunzætoarea. Apoi,cælærind „pe sunetul tobei sale“, el navigheazæ departe pe aripile transei,cætre acel tærîm spiritual ce adæposteøte sufletul în cauzæ, øi acflioneazæ

rapid pentru a°l salva.

Deøi terminologia este diferitæ, ideea de pierdere a sufletului estebine°cunoscutæ øi psihologiei. În memoriile sale, Jung îøi aminteøte o fantezie în care sufletul sæu a zburat departe de el, adicæ libidoul sæu s°a retras îninconøtient, sæ ducæ acolo o viaflæ secretæ. În acest exemplu, libidoul esteforfla vitalæ, iar inconøtientul este „tærîmul morflilor“, unde se ascund sufletelenefericite.

Una dintre cele cîteva diferenfle dintre vindecarea øamanicæ øi sistemele

psihologice vestice este, de fapt, cæ recuperarea sufletului se concentreazæpe întoarcerea øi integrarea forflei vitale pierdute, mai curînd decît pe traumaoriginaræ în sine, aøa cum tinde sæ facæ psihoterapia. Dar recuperareasufletului øi terapia lucreazæ foarte bine împreunæ. Cea mai bunæ combi-naflie pare a fi: prima datæ, o recæpætare a forflei vitale øi, dupæ aceea, oabordare terapeuticæ de susflinere a pacientului de°a lungul procesului de înflelegere a acestei energii regæsite, straturile de înflelesuri din spatele sæu,sentimentele øi emofliile care revin odatæ cu refacerea forflei vitale øi care,uneori, sînt greu de suportat.

Aceastæ eliberare øi reintegrare a unor emoflii pînæ atunci date deopartepoate fi fundamentalæ pentru întregul proces de vindecare. Dupæ aceasta,


125



pacientul se poate miøca înainte în viafla sa, færæ a mai fi ancorat în trecut

øi poate træi cu o nouæ creativitate øi productivitate.

ASCULTAREA SUFLETULUI:CUM SE SIMTE PIERDEREA SUFLETULUI

În viziunea øamanicæ asupra lumii, sænætatea øi puterea merg mînæ înmînæ. Dacæ trupul e puternic, atunci nu existæ loc în el pentru boalæ saustare de ræu, øi nici oportunitatea ca aceste forfle invazive sæ intre.

Totuøi, cînd pierdem din suflet, pot apærea un numær de simptome. Elevariazæ de la a ne simfli „aerieni“ (nu cu adeværat prezenfli sau un sentimentcæ observafli viafla mai degrabæ din afaræ decît cæ o træifli plenar) pînæ la temerecurente precum frica, imposibilitatea de°a avea încredere în alfli oameni,depresia, boli cronice.

În tradiflia mîncærii pæcatelor, de asemenea, sufletul se pierde, slæbeøtesau este rænit prin acte de trædare — fie cele pe care le experimentæm noi(de exemplu, cînd cineva care ar trebui sæ ne iubeascæ ne trateazæ cucruzime), fie cele pe care le facem noi altora (de exemplu, cînd tratæm cu

cruzime pe cineva care ne iubeøte). În astfel de circumstanfle, ruøinea sauvinovæflia noastræ devine acidæ, rozîndu°ne sufletul øi cauzînd pierdereaintegritæflii noastre spirituale, pînæ cînd sentimentele sînt eliberate princonfesiune sau acfliune.

Una dintre artele mîncærii pæcatelor era „ascultarea activæ“, un mod dea primi cuvintele pacienflilor avînd cunoaøterea faptului cæ sufletul vorbeøte în simboluri øi în poezie øi îøi va revela cauza propriei slæbiciuni sau pierderi,chiar dacæ pacientul nu øtie în mod conøtient cum. Expresii precum „Mæsimt de parcæ am fost sfîøiat pe dinæuntru“ sau „I°am dat viafla mea“ sînt

mai mult decît remarci conversaflionale; ele sînt însuøi sufletul care îøicomunicæ durerea øi spune mîncætorului de pæcate cæ energia sa s°a pierdut(øi, ca în cazul primei expresii, chiar øi locul de unde a plecat energia).

Alte expresii simbolice care sugereazæ cæ a avut loc o pierdere a sufletuluisînt:

• El mi°a frînt (sau furat) inima.• Mi°am pierdut jumætatea mai bunæ.• Sînt un nimic færæ ea.

• Nu mæ mai simt întreg (sau complet).• Am mai puflinæ energie decît obiønuiam sæ am.


126



• El era viafla mea.

• Sînt sclavul ei.• Nu am puterea sæ°i spun nu.• Mæ simt de parcæ aø fi rupt în bucæfli.• Mæ simt ca un olog emoflional.• Mæ simt amorflit.• Mæ simt devastat (fæcut bucæfli).• Mæ simt pierdut (blocat, sau prins în capcanæ).• Nu mai simt nimic.

Multe dintre aceste expresii au de°a face cu dragostea øi ataøamenteleemoflionale. Øi, de fapt, dragostea poate fi øi ea o formæ de pierdere asufletului, dacæ ne dæruim atît de complet øi iubim atît de profund, încît numai sîntem noi înøine øi ne vedem iubita/iubitul ca fiind întreaga noastræviaflæ. Inimile pot sæ ni se „frîngæ“ cînd cineva pe care°l iubim ne pæræseøte,uneori sæ se frîngæ literalmente. Oamenii de øtiinflæ din Viena au gæsit, deexemplu, cæ pærfli ale inimii noastre pot intra într°o stare de „somn“ atuncicînd suferim o durere emoflionalæ. Medicii din Rusia, Japonia øi Brazilia

au descoperit, se pare, cazuri în care inima se opreøte cu totul în astfel decircumstanfle, deøi pacientul continuæ sæ træiascæ.

REÎNTOARCEREA SUFLETULUI PRIN NATURÆ

Un alt mod prin care se poate pierde sufletul este prin dezonorarea naturiisau ignorarea nevoii noastre de a fi conectafli la ea. Fiinflele umane, ca pærfliale naturii, au nevoie sæ simtæ comuniunea cu marele suflet al lumii.Sænætatea noastræ øi, invariabil, starea noastræ de bine, îøi au rædæcinile în

aceastæ comuniune.Nu este un mister: ne simflim bine la malul mærii, respirînd aerul curat

sau træind pacea unei plimbæri prin pædure; ne dæm seama mai uøor de loculnostru în schema lucrurilor în momentul cînd stæm într°o stare de veneraflieprivind de pe un munte o panoramæ ce ne taie ræsuflarea. Este în firea noastræsæ fim în naturæ, iar repararea legæturii cu ea este vitalæ dacæ dorim særæmînem întregi, sænætoøi.

În multe flæri, printre care øi Japonia, chiar øi astæzi existæ altare pemarginea drumului (øi chiar în locuri precum complexele comerciale), în

care oamenii se pot odihni, exprima respectul faflæ de lumea naturalæ øi primivindecare øi refacere de la ea. Festivalul japonez Obon, care are loc în luna


127



august a fiecærui an, este un alt mod de°a onora stræmoøii øi spiritele naturii.

Numit øi Særbætoarea Lanternelor, este un moment în care spiritele celormorfli se întorc pentru a°øi vizita rudele aflate în viaflæ, exact cînd anul seschimbæ øi natura începe sæ se odihneascæ. Se flin bon odori (dansuripopulare), se lasæ ofrande la altarele naturii øi în fafla caselor oamenilor øilampioane colorate sînt puse lîngæ morminte. Evenimentul se încheie cutoronagashi — cînd se aprind lumînæri înæuntrul lampioanelor øi acesteasînt puse sæ pluteascæ pe rîuri, ca spiritele sæ plece libere. Un alt festival japonez — de data aceasta de særbætorire a vieflii — este Hanami, „privireaflorilor“, unde familiile se adunæ øi stau sub copaci, privind deschidereaflorilor de cireø.

În Vestul modern avem ræmase doar cîteva astfel de ceremonii øi locurisacre. Festivaluri precum May Day („Zi de mai“), iniflial un ritual de ferti-litate pentru a întîmpina sosirea primæverii, øi Ziua de mijloc a verii (MidsummerDay, Sînzienele) — pentru særbætorirea solstifliului — øi°au pierdut multdin înflelesuri øi scopuri. Ritualurile inspirate de naturæ s°au denaturat sauau dispærut, iar legætura noastræ cu natura e slæbitæ. În consecinflæ, sufletele,atît cel individual, cît øi cel colectiv, au devenit slabe øi, în ciuda marilor

noastre averi øi „puteri“, multe societæfli tradiflionale ne consideræ cei maitriøti oameni de pe Pæmînt.Readucerea sufletului, dupæ cum afli putut sesiza din discuflia noastræ de

pînæ acum, deseori implicæ reconectarea de cætre øaman a pacientului lanaturæ, astfel încît în el este restabilit echilibrul, iar spiritul sæu are un locsigur, puternic øi complet în care sæ se întoarcæ.

În Japonia, o metodæ este de°a însofli pacientul (sau a°i da instrucfliunisæ meargæ pe cont propriu) în naturæ, pentru a gæsi øi a lua legætura cu unanume copac care îl cheamæ. Apoi, pacientul se aøazæ cu spatele cætre copac

øi îi vorbeøte despre problemele øi tristeflile sale. Dacæ pacientul ascultæ cuatenflie, spiritul copacului — marea poartæ a naturii — îl va sfætui ce sæfacæ øi, în acelaøi timp, va lua øi va transforma durerile sale, dîndu°i în schimbputere øi spirit nou.

Aceasta seamænæ cu descrierea lui Doris Rivera Lenz (din Capitolul 1)a peruvienilor care merg în naturæ ca sæ°øi strige necazurile cætre zei. ÎnTuva, de asemenea, pacientul este sfætuit sæ facæ o plimbare similaræ øi sæducæ o ofrandæ la un altar în naturæ, în schimbul cæreia spiritele îi vor aduce înapoi sufletul. În toate aceste cazuri, pacientul este profund cufundat în

naturæ, una cu copacii øi înconjurat de pacea naturii care, în sine, estedætætoare de vigoare øi odihnitoare.


128



În Anzi, recuperarea sufletului este o practicæ similaræ, dar uøor diferitæ.

Aici, øamanul va însofli pacientul la locaflia fizicæ în care sufletul a fostpierdut, pentru a gæsi øi aduce înapoi energia sa. Întotdeauna existæ o locafliefizicæ în care a avut loc trauma, fie ea un punct negru unde a avut loc unaccident auto sau o locuinflæ legatæ de un abuz din copilærie: locul undesufletul ræmîne înlænfluit. Øamanul este capabil sæ aducæ înapoi sufletulnegociindu°i eliberarea cu spiritul locului respectiv; de asemenea, el îl atragecîntîndu°i despre bucuriile care îl aøteaptæ la întoarcerea în trupul pacien-tului acum, cæ trauma s°a sfîrøit.

În negocierea cu spiritul locului, øamanul poate face o offerenda înschimbul sufletului sau, pur øi simplu, sæ lase acolo flori. În Vest, avem ovagæ amintire a legæturii dintre spirit øi flori în practica de a pune bucheteøi coroane pe morminte sau la locul accidentelor în care a murit cineva.La nivel simbolic, øi noi negociem pentru eliberarea sufletului øi aducemofranda spiritului locului.

Dacæ spiritele naturii sînt satisfæcute de ofrandæ øi sînt asigurate cæ sufletulpe care ele îl protejeazæ va fi tratat bine la întoarcere — øi dacæ sufletul însuøi se simte iubit øi în siguranflæ —, el va fi eliberat cætre pacient de îndatæ.

Lenz comenteazæ aceastæ practicæ din Anzi astfel:

Cînd un copil cade brusc, de exemplu, sufletul sæu poate sæ iasæ dintrup øi el se poate îmbolnævi. Dacæ aceasta se întîmplæ, se face o ofrandæla locul cæzæturii, pentru vindecarea copilului.

Sînt multe feluri de a „chema sufletul“. Putefli lua bucæfli din hainelecopilului øi confecfliona o micæ pæpuøæ, pe care sæ o decorafli cu flori øiorice îi place copilului, øi sæ chemafli sufletul în locul în care a avut locsperietura. Mai putefli chema øi folosi energiile ierburilor, un cuib de

porumbel, pene, tutun, coca sau orice altceva ce ar putea fi de folos,dar, înainte de orice, cerefli permisiunea de la Pachamama, spiritulPæmîntului. Dacæ nu existæ un loc anume în care sæ fi început problema,mergefli la cel mai înalt munte sau la cel mai apropiat rîu øi facefli ritualulacolo.

Mai existæ o abordare a recuperærii sufletului care foloseøte flori, comunæ în flæri diverse precum Mexicul, Haiti øi Peru. În aceste tradiflii se crede cæuneori sufletul poate fi nu pierdut, ci doar dislocat, astfel încît vibreazæ

înæuntrul øi în afara trupului în acelaøi timp. Se poate întîmpla ca rezultatal unui øoc, atunci cînd evenimentele care au avut loc au „scuturat“ modul


129



în care vedem lumea øi au subminat tot ce credeam a fi adeværat —

fæcîndu°ne øi spiritul sæ se clatine. Este ca øi cum nu mai avem de ce sæ neagæflæm øi tot echilibrul nostru este pierdut. Astfel de øocuri pot crea traume, însæ dacæ sufletul este prins suficient de repede, forflat sæ intre înapoi întrup, stabilizat acolo astfel încît echilibrul sæ fie refæcut, vindecarea are loc înainte de apariflia unei ræni mai profunde.

O metodæ de a face aceasta este prin înfæøurarea strînsæ a pacientului în pæturi sau cearøafuri, astfel încît sufletul sæ fie împins înapoi în trup øipæstrat acolo.*

În interiorul pæturilor sînt puse petale de flori, care pot fi øi presæratepe pacient øi în jurul sæu. Pe cînd pacientul stæ lungit în coconul sæu mirosinddulce a flori ce alinæ sufletul, øamanul îi cîntæ øi îi øopteøte cît de frumoasæeste lumea øi cît de iubit øi de dorit este de oamenii sæi. Se mai pot pulverizaasupra sa øi parfumuri øi esenfle de flori, aromele lor ancorînd amintireacuvintelor dulci pe care le aude øi a rugæciunilor pentru sufletul sæu cætrespiritele naturii. Apoi pacientul este læsat acolo puflin, în cældura blîndæ asoarelui ræsærind, înainte ca øamanul sæ°l despacheteze, urîndu°i bun venitacasæ, într°o nouæ posibilitate de a træi; o renaøtere prin flori.

O altæ metodæ este cea relatatæ de vindecætorul mexican don Abraham,care vorbeøte despre planta alta miza, folositæ pentru a bate uøor pacientul în scopul de a „vindeca traume, de a face o regresie... Alta miza îfli prindespiritul øi te duce în urmæ... pînæ ajungi la locul care doare. Øi atunci, eate pune în fafla durerii. Øi tot ea va vindeca durerea“.

Aceastæ proceduræ este similaræ cu folosirea amazonianæ a chacapa,pentru îndepærtarea energiilor negative øi refacerea spiritului pacientului(dupæ cum am væzut mai devreme în acest capitol). În ambele cazuri, plantelesînt cele care, în mod direct, oferæ vindecarea. Interesant de øtiut cæ alta

miza este iarba fetei (chrysanthemum parthenium) care de multæ vreme erespectatæ pentru proprietæflile sale de vindecare øi purificare øi care a fostplantatæ pe scaræ largæ în Anglia din vechime, cu credinfla cæ va purificaaerul øi va opri ræspîndirea ciumei. Gerard a spus despre ea cæ „purificæ,curæflæ, dreneazæ, deschide, face tot ce pot face lucrurile amare“. (Amin-tifli°væ øi de comentariul lui Loulou Prince despre ierburile amare ca mijlocde purificare a sîngelui øi reechilibrare a energiilor).


130

* Aceasta poate fi øi originea înfæøærii copiilor, oamenii recunoscînd din vechime faptulcæ sufletul unui copil este mai puflin ataøat de trupul sæu fizic øi are nevoie sæ fie flinut loculuipînæ cînd copilul a „crescut în sine“ øi a devenit stabil în trupul sæu.



Øtim acum, datoritæ muncii lui Backster øi a altora (Capitolul1), cæ

plantele au o afinitate cu fiinflele umane, cæ ele ne øtiu durerea øi cæ intenflialor este de a iubi øi de a vindeca. Simplul fapt de a fi aproape de ele øi decîmpurile lor energetice poate fi suficient pentru a chema înapoi sufletul.

STUDIU DE CAZ:RECUPERARE A SUFLETULUI CU SPIRITELE

PLANTELOR

Cînd pærfli pierdute din suflet sînt readuse la un pacient, amintiri vechi,uneori de mult uitate, pot reieøi la suprafaflæ, deoarece energia care le pæstra,reprimatæ din cauza traumei evenimentului sau øocului, este întoarsæ înapoi.Aceste amintiri pot fi parte a procesului de vindecare øi, uneori, duc larevelaflii de sine stætætoare.

Howard ne povesteøte o experienflæ în care un mesaj de la plante a deschisunei cliente o poartæ cætre amintiri ascunse. Aceasta, la rîndul sæu, a condusla redeschiderea de cætre poliflie a unui caz de crimæ vechi de 41 de ani.

Dupæ o sesiune de recuperare a sufletului, Joanne m°a sunat conster-natæ, deoarece anumite amintiri îi reveneau øi îi cauzau disconfort. Amfæcut pentru ea o cælætorie øamanicæ (vezi Capitolul 1) øi m°am pomenit în oræøelul Bradford din nordul Angliei, pe o stræduflæ dintre acelea demodæ veche. În jurul meu era un miros puternic de lavandæ, pe care l°amrecunoscut a fi de la ceara pentru lemn, un miros pe care nu°l simflisemde ani de zile. L°am inspirat øi atenflia mi°a fost atrasæ spre un micmagazin din apropiere, în care am øi intrat. Sursa mirosului de lavandæera lustrul de pe podeaua de lemn øi de pe dulapuri. Am mai fost izbitøi de o aromæ de ierburi øi condimente. În magazin era un bærbat subflirel,dar cînd m°am uitat mai de aproape, am væzut cæ era o femeie deghizatæ în bærbat. Am urmat°o în stradæ øi afaræ am væzut°o pe Joanne copil,care era flinutæ de mînæ de cætre bunica ei. Bunica avea atitudinea cuivacare „stæ de øase“, pîndeøte sæ nu aparæ vreo persoanæ.

În toatæ aceastæ vreme, eu îi povesteam Joannei cælætoria øi, cîndm°am întors în „aici øi acum“, ea træia o stare de uøurare øi de tristefle.Mi°a spus cæ øtie cæ e adeværatæ cælætoria mea din momentul în care i°amdescris acel miros de cearæ de lustruit de modæ veche, cu aromæ delavandæ øi pe cel al mirodeniilor. Era conøtientæ cæ evenimentul se întîmplase — cæ mama ei era acea femeie îmbræcatæ ca un bærbat øi cæmersese la magazin sæ o ucidæ pe proprietaræ.


131



Dupæ cîteva zile, Joanne m°a sunat sæ°mi spunæ cæ mai multe amintiri

din acea vreme ieøiseræ la suprafaflæ. Ea îøi amintise motivul crimei:proprietara magazinului dædea bani cu camætæ, iar mama Joannei aveao datorie mare la ea. Mi°a mai spus cæ s°a dus la poliflie, care a redeschiscazul în baza celor spuse de ea. Totuøi, din cauzæ cæ mama ei era bolnavægrav, cazul nu a putut fi urmærit eficient, iar poliflia a decis sæ nu o punæsub acuzare.

Joanne a mers sæ°øi vadæ mama, care se apropia de sfîrøitul zilelorei, øi i°a spus: „Mamæ, øtiu cæ tu ai fæcut°o, øtiu cæ tu ai omorît°o.“ Mamaei nu putea vorbi, dar a început sæ plîngæ. Secretul era dezvæluit. Aceasta

a fost o adeværatæ confesiune pe patul de moarte, care, în ultimul moment,a împæcat°o pe Joanne cu mama sa. La puflin timp dupæ aceasta, mamaa intrat în comæ øi a murit.

Întreaga poveste m°a miøcat. Frumuseflea ei a fost cæ Joanne a putut, în sfîrøit, sæ se detaøeze de secretul dureros øi sæ°øi continue viafla. Amfost atins øi de faptul cæ mama ei a putut pînæ la urmæ sæ se despoværeze, în momentul de dinaintea morflii. Una dintre calitæflile magice ale acesteirecuperæri de suflet a fost modul în care spiritul lavandei mi°a ieøit în întîmpinare øi m°a atras cætre locul în care trebuia sæ ajung pentru ca

vindecarea sæ se poatæ înfæptui.Ca notæ de final, mai tîrziu Joanne mi°a trimis cîteva articole din ziaredespre crimæ øi am fost øocat cînd m°am uitat la fotografiile magazinului— era exact cum îl væzusem în cælætoria mea.

Recuperarea sufletului nu este un proces „dintr°un foc“; eu o væd cape începutul unui proces ce duce la integrarea sau unificarea forflei vitale.Din acel loc, o persoanæ poate sæ se miøte mai departe în propria viaflæ,cu o vigoare reînnoitæ øi cu pasiune.


132



PROTECfiIA ÎMPOTRIVA PIERDERII SUFLETULUI

A primi inifliere înseamnæ, cu adeværat, sæ te extinzi în toatedirecfliile, în gloria stejarilor, munflilor, gheflarilor, cailor, leilor,ierburilor, cascadelor, cæprioarelor. Avem nevoie de sælbæticie øi deextravaganflæ. Orice îl separæ pe om de aceste lucruri îl va omorî.

ROBERT BLY

O acfliune pe care o recomandæ fiecare sistem spiritual în vederea întæririiøi protejærii sufletului este timpul petrecut de unul singur în naturæ. Înanumite culturi, aceasta a fost rafinatæ într°un proces psihospiritual cunoscutdrept „vision quest“ — cæutarea viziunii, sau „sitting out“ — statul afaræ.

Esenfla e simplæ. Învæflæcelul merge în naturæ pentru a gæsi un loc în carenu va fi deranjat pentru o vreme — fie de ordinul orelor (deseori pestenoapte, în forma unei veghi), fie de ordinul zilelor (de obicei patru zile)— øi se angajeazæ sæ stea acolo, indiferent ce s°ar întîmpla. El intræ în acestloc cu o întrebare în minte: „Cine sînt eu?“ sau „Încotro mæ va duce acum

viafla?“. Ia cu sine cît mai pufline lucruri din lumea materialæ — eventual,doar o sticlæ cu apæ — øi, de obicei, trece printr°o purificare (ceremonie abæii cu aburi sau purificare cu fum) øi fline post înainte de a°øi începe cæutarea.

Cælætoria în naturæ este o plimbare a atenfliei; astfel, el permite loculuiperfect pentru viziunea sa sæ°l cheme. Cînd gæseøte locul, îl purificæ folosindfum øi apoi va forma un cerc protector din pietre în jurul sæu. Va sta acolotæcut, observînd natura pentru a primi de la ea ræspunsuri la întrebærile sale,cunoscînd faptul cæ natura este vie øi ne vorbeøte øi cæ, dacæ încetinim totulpînæ ajungem la ritmul ei, vom gæsi toate ræspunsurile de care avem nevoie.

Nu se iau notifle øi nu au loc alte distrageri ale sinelui. Învæflæcelul doarstæ øi este atent la semne. Forma unui nor, zborul unei pæsæri, vizita uneivulpi la miezul nopflii, vîntul în copaci, mirosul pinilor — toate acestea nepot da ræspunsuri, dacæ ne eliberæm minflile pentru a le primi øi dacæ le læsæmsæ vorbeascæ sufletelor noastre.

Pentru aceia dintre noi crescufli în ritmul haotic al culturii vestice, cutoate îndepærtærile sale faflæ de suflet, prima reacflie la acest regim autoimpusde stat în liniøte este adeseori iritarea. Simflim cæ e nevoie „sæ facem“ maimult decît „sæ fim“. O astfel de iritare este sænætoasæ, este spiritul care se

elibereazæ de toxine øi mintea care se relaxeazæ într°un ritm mai puflinartificial.


133



Apoi, dupæ un timp, învæflæcelul intræ într°o stare de unitate cu natura,

ochii i se deschid øi vede adeværul despre cine este el øi despre ce este vorbacu adeværat în lumea aceasta.

Iatæ cum Richard, unul dintre elevii lui Ross, îøi descrie cæutarea viziunii:

Recent, am trecut prin prima mea Cæutare a Viziunii øi m°am gînditsæ împærtæøesc cîteva dintre experienflele øi gîndurile mele. În primulrînd, cumva am „øtiut“ cæ se va întîmpla la o anumitæ datæ, deøi vremeaa fost umedæ øi rece (buna øi bætrîna vreme englezeascæ!), atît înaintecît øi dupæ, astfel încît începusem sæ mæ întreb dacæ sentimentul este

real. Pur øi simplu, am avut sentimentul interior cæ este în regulæ øi trebuiesæ am încredere în ceea ce se va întîmpla, de parcæ aø fi stabilit o întîlnirecare implica mult mai mult decît propria mea persoanæ, iar acum nuaveam de ales decît s°o onorez.

De asemenea, postul mi s°a pærut mult mai uøor decît m°am aøteptat.Îmi place mîncarea øi n°am stat niciodatæ prea mult færæ sæ mænînc, darpostul mi s°a pærut uøor øi m°a ajutat sæ mæ concentrez øi sæ planificpentru cæutarea mea.

Locul pe care l°am ales este pe vîrful unui deal din mijlocul flinutului

Mendips, cam îndepærtat pentru Anglia, expus vremii, însæ o locafliefantasticæ pentru a sta øi a gîndi. A fost alegerea cea mai bunæ pentrunoapte.

Mi°am construit cercul de pietre øi m°am îmbæiat în fum pe mine øi împrejurimile, apoi m°am liniøtit. Dupæ ceva timp în care m°am aøezatcomod, am început sæ°mi încetinesc ritmul, sæ°l apropii de ritmul inimiiplanetei. Singurul sentiment ræmas în mine era cel al conexiunii melecu Pæmîntul însuøi.

Îmi e destul de greu sæ explic, dar, cum stæteam liniøtit acolo øi

priveam soarele apunînd la Vest, øi øtiam cæ am sæ îl væd ræsærind dinEst, jur cæ am simflit Pæmîntul rotindu°se în spafliu, cu mine stînd acolosus, pe deal. Sentimentul de conectare a devenit foarte puternic øi mi°amdat seama cît de afectafli sîntem de naturæ: atracflia lunaræ, lumina soareluipe trupurile noastre, ploaia øi norii, totul.

E un lucru uimitor pentru cineva care træieøte într°o societate careopereazæ 24/24, færæ schimbæri, care ne îndepærteazæ din ce în ce maimult de cæile naturale. A fost o revelaflie, øi am luat cu mine aceastæ lecflie,iar acum caut sæ fiu conøtient de ciclurile lunare, de vreme øi anotimp,de felul în care ne afecteazæ pe tofli.

Am primit øi mesaje de la vietæflile din jur care au confirmat întrebærilecu care am venit øi, cînd am coborît de pe deal, la finalul cæutærii, m°am


134



simflit din nou conectat cu pulsul planetei, adeværatul ceas de la care am

fost îndepærtat atîta vreme. A fost o experienflæ uimitoare øi foarteputernicæ, øi încæ este øi acum, dupæ ce au trecut douæ sæptæmîni.

Nu existæ protecflie mai mare pentru suflet decît statul în naturæ. Prinputerea experienflelor øi înflelegerilor de acolo, vedem cît de triviale sîntmeschinele noastre griji umane øi cît de færæ sens este lupta pentru statutsocial øi control din oraøele noastre. Øi, de îndatæ ce vedem aceasta, înflelegemcum putem face alte alegeri, astfel încît sæ nu ne mai punem sufletele înpericol. Natura, lumea cea adeværatæ de dincolo de umbre ne va învæfla, dacæo ascultæm.

Învaflæ°ne sæ ne pese øi sæ nu ne peseÎnvaflæ°ne sæ stæm tæcufli.

T.S. ELIOT

Urmætoarele exerciflii sînt o introducere în vindecarea sufletului.

Îndepærtarea intruziunilor din trup

Multe tradiflii øamanice cred cæ toate pærflile trupului nostru au cîte oenergie spiritualæ specificæ. Toate spiritele individuale, puse laolaltæ, compunsufletul. Indienii Sora, de exemplu, spun cæ forfla noastræ vitalæ este næscutæ în inimæ øi distribuitæ de sînge, astfel încît atinge toate pærflile trupului.*

Pentru populaflia Wana din Celebes, energiile noastre spirituale sînt înfontanelæ, în ficat øi în alte organe interne. În Mongolia, fiecare parte atrupului are propriul sæu ezhin sau organizator spiritual, iar pentru øamaniiCuna din Panama, fiecare parte a corpului are spiritul sæu. Astfel, în toateaceste tradiflii, o durere fizicæ este un mesaj de la suflet, aducîndu°ne


135

* O legæturæ interesantæ între aceastæ credinflæ øi cercetarea øtiinflificæ recentæ este faptulcæ aproximativ 65% din celulele inimii sînt celule nervoase (neurale).

Potrivit lui Stephen Harrod Buhner în The Secret Teaching of Plants, „ele sînt de acelaøi

fel cu cele din creier øi funcflioneazæ similar... de asemenea, au conexiuni directe cu un numærde zone ale creierului øi produc un schimb de informaflii færæ intermediari cu acesta“. Cualte cuvinte, simflim øi înflelegem lumea atît cu inima øi emofliile, precum øi cu mentalul.



informaflii despre problemele spirituale sau emoflionale mai adînci pe care

le purtæm în noi.Dacæ væ relaxafli cu ochii închiøi øi væ scuturafli trupul, se poate sæ devenifli

conøtienfli cæ un membru, un organ sau o anume parte a trupului væ cheamæatenflia. Dacæ se întîmplæ aøa, cælætorifli în acea parte a trupului øi ascultaflimesajul din spatele durerii. Ce încearcæ ea sæ væ spunæ? Care este conflinutulemoflional din spatele durerii fizice? Este un mesaj de la spirit în legæturæcu modul în care viafla v°a afectat. Spiritul ar putea sæ væ dea sugestii desprece putefli schimba ca sæ evitafli pe viitor o astfel de durere.

Energie°durere este o formæ de intruziune spiritualæ. În cælætorie, vedefli°oca pe o fiinflæ°imagine øi observafli cum væ apare øi ce væ spune. Sînt infor-maflii folositoare, care væ vor duce cætre un nivel mai profund de înflelegere.

Existæ un moment øi un loc în care intruziunea a intrat în trupul dum-neavoastræ. Cînd øi unde s°a întîmplat? Dacæ putefli, vizitafli aceastæ locaflie în realitatea fizicæ (dacæ nu, cælætorifli la ea folosindu°væ imaginaflia activæ)øi, odatæ ajunøi acolo, întrebafli acea parte a trupului cum sæ îndepærtafliaceastæ energie, acum cæ i°afli auzit mesajul vindecætor.

Fiinflæ°spirit poate avea o cerere, poate un ritual sau o ceremonie

offerenda. Sau poate vi se va spune, simplu, sæ væ folosifli respiraflia pentrua sufla energia în Pæmînt. În oricare dintre cazuri, cînd afli încheiat acfliuneade vindecare, mulflumifli°i energiei intruzive pentru informafliile pe care vile°a dat øi læsafli flori la locul în care afli returnat°o.

Cînd ajungefli înapoi acasæ, facefli o baie cælduflæ cu trei linguri de sareøi o limetæ tæiatæ felii în ea. În aproape fiecare culturæ a lumii, sarea øi læmîiase folosesc pentru a tæia vræjile, ele îndepærteazæ orice energii reziduale øidurerea din trup. Dacæ avefli petale de filimicæ (gælbenele), punefli°le pe

suprafafla apei de baie, pentru a væ înviora sufletul.

Reîntoarcerea energiei în suflet

Acesta e un exercifliu pentru a recæpæta energii pe care le°afli pierdut øipentru a regæsi conexiunea cu Pæmîntul. Închidefli ochii øi, cu mintea liniøtitæ,vizualizafli°væ în picioare la intrarea într°o pædure mare. Cînd intrafli în ea,væ vefli gæsi pe un culoar de copaci la capætul cæruia se aflæ o sursæ de luminæ.Este lumina zilei din lumea cealaltæ. Mergefli spre ea, intrînd în tærîmul

naturii. Uitafli°væ împrejur dupæ un rîu, un pîrîiaø sau o altæ apæ dulce curgæ-toare. Urmærifli firul apei pînæ la izvor, iar acolo væ vefli întîlni planta°aliat,


136



în forma unui spirit°învæflætor. Cerefli°i sæ væ îndrume spre locul în care pærflile

sufletului pierdute de°a lungul anilor, din cauza impactului vieflii asupraspiritului, aøteaptæ sæ se reîntoarcæ la dv.

Cînd întîlnifli aceste pærfli de suflet, ele væ pot apærea ca simboluri, casenzaflii sau sub forma unor copii sau a unor imagini ale dumneavoastræmai tînær(æ) øi poate vefli vedea circumstanflele care au dus la pierderea lor.Întrebafli°le despre ele, ce le°a adus acolo øi ce acfliuni putefli întreprindepentru a væ asigura cæ sînt fericite, în siguranflæ øi cæ nu væ vor mai pæræsidin nou. Dacæ aøa vi se comunicæ, promitefli°le cæ vefli întreprinde aceleacfliuni de autovindecare øi protecflie. Apoi, cînd sîntefli pregætifli, îmbræfliøafliaceste pærfli de suflet øi întoarcefli°væ pe acelaøi drum, la starea obiønuitæde conøtiinflæ. Cu braflele încruciøate de°a latul pieptului, simflifli°le energiacirculîndu°væ în trup.

În urmætoarele cîteva zile, befli ceaiuri (dimineafla øi seara) fæcute dinierburi blînde, ca muøeflelul øi hameiul, øi observafli experienflele neobiønuite,inclusiv reverii øi vise care sînt pline de înflelesuri pentru dumneavoastræ.Energia pe care afli readus°o are propriile sale amintiri øi propria sa conøtiinflæøi vi le va comunica, oferindu°væ o mai bunæ înflelegere a propriei persoane

pe mæsuræ ce væ reîntregifli. Putefli folosi o bila sau o pernæ de vise (veziCapitolul 2) pentru a amplifica mesajele de la propriul suflet.

Eliberarea pærflilor din sufletele altora

Poate cæ pæstræm pærfli de suflet sau energie ale altor persoane, chiar dacæele nu mai fac parte din viafla noastræ. Se poate întîmpla, de exemplu, cîndse terminæ o legæturæ amoroasæ: chiar dacæ persoana iubitæ a plecat, încæmai simflim cæ ea este prezentæ, cæ ne „bîntuie“ gîndurile. Continuæm sæ

ne comportæm într°un mod care i°ar face plæcere (sau ar ræni) acea persoanæ,deøi nu mai avem nimic de dovedit.

Aceasta se mai poate întîmpla cînd o persoanæ apropiatæ moare øi nesimflim de parcæ øi o parte din noi a murit cu ea; træim într°o tristefle per-manentæ øi, din nou, vieflile noastre nu ne mai aparflin cu totul. În acest fel,le dæm altora o parte din puterea noastræ, iar energia lor continuæ sæ neghideze øi sæ ne controleze.

Pentru a explora aceasta, relaxafli°væ øi cælætorifli din nou în pædure (ca în exercifliul anterior), pentru a væ întîlni spiritul aliat øi a°i cere sæ væ arate

energiile altora care încæ sînt parte din dumneavoastræ. Acestea væ pot apæreaca o imagine a persoanei øi s°ar putea sæ væ surprindæ faptul cæ pærflile de


137



suflet care væ sînt arætate sînt ale unei persoane pe care, conøtient, credeafli

cæ afli eliberat°o de mult.Acum cæ vedefli aceastæ energie, vorbifli cu aliatul øi cerefli°i sæ væ arate

circumstanflele în care afli fost înclinafli sæ tragefli putere de la altæ persoanæøi sæ o læsafli sæ væ intre în suflet. Care a fost nevoia pentru care afli fæcutasta? Cum putefli controla tendinfla cît mai bine, astfel încît sæ væ alimentaflicu energii mai benefice, din alte surse?

Cînd sîntefli gata sæ væ întoarcefli, adunafli aceste pærfli de suflet ca mai înainte øi revenifli la realitatea ordinaræ.

Pentru a da înapoi energia pe care o reflinuseræfli, scriefli numele persoaneicæreia îi aparfline. Punefli cît mai multæ concentrare øi intenflie în aceastæscriere, astfel încît energia sæ curgæ precum cerneala din stilou, pe hîrtie.Cînd sîntefli gata, împæturifli hîrtia cu numele spre interior, øi scriefli de°alatul ei „Îfli dau drumul“; apoi împachetafli°o în flori, legafli°o cu o panglicæøi ducefli°o în naturæ, unde putefli s°o læsafli la baza unui copac sau s°o puneflipe o apæ curgætoare. Odatæ acestea fæcute, întoarcefli°væ øi plecafli færæ sævæ uitafli în urmæ.

Cæutarea viziuniiÎn termeni simpli, Cæutarea Viziunii (Vision Quest) este o metodæ de

întærire a spiritului prin conexiunea cu Pæmîntul, ordinea naturalæ øi fluxulUniversului. Începefli cu o întrebare în minte, ceva ce vrefli ca spiritului naturiisæ clarifice pentru dumneavoastræ. Orice întrebare la care avefli nevoie deræspuns este bunæ. Apoi avefli grijæ ca, într°un anume moment øi loc dinnaturæ, sæ flinefli o veghe de noapte pentru a gæsi ræspunsul cæutat.

Ajungefli acolo în prima zi înainte de apus øi purificafli°væ spafliul. Stafli în acel loc pînæ la apusul zilei urmætoare. Nu luafli cu dumneavoastræ nimicce ar putea sæ væ distragæ. Fifli foarte atent la naturæ øi la procesele dum-neavoastræ interioare, stînd tæcut, cu o minte goalæ, deschisæ øi receptivæ.Cînd vine momentul sæ plecafli, eliberafli°væ locul læsîndu°l exact cum eracînd afli venit øi mulflumifli spiritelor pentru cæ au fost cu dumneavoastræ.

Reflectafli asupra informafliilor primite øi fifli atent la vise vreme de circao sæptæmînæ, înregistrîndu°le într°un jurnal de vise (din nou, putefli folosio pernæ pentru vise pentru a væ asista în proces — vezi Capitolul 2). Lasfîrøitul acestei perioade, scriefli°væ notiflele. Ce afli învæflat din cæutare øicum væ simflifli acum sufletul?


138



Dintre toate simflurile, cu siguranflæ nici unul nu este mai misteriosdecît mirosul... Efectele sale asupra psihicului sînt atît largi, cît øiadînci, simultan evidente øi subtile.

DAN McKENZIE

Minunatele arome derivate din flori øi ierburi au fost mereu folosite pentruvindecare. Chiar øi cuvîntul parfum vine din latinescul „per fumer“ — „prinfum“, o referire la folosirea sa ritualæ în ceremoniile pentru întîlnirea zeilorsænætæflii øi profefliei.

Mirosul este cel mai puternic dintre simflurile omului. Mulfli îøi pot amintimirosuri din copilærie, la cincizeci, øaizeci sau chiar mai mulfli ani dupæ,iar cercetætorii au dovedit cæ, la un an dupæ ce oamenii întîlnesc o aromænouæ, 65% încæ øi°o amintesc cu acuratefle. Prin contrast, memoria vizualæscade la 50% dupæ numai trei luni.

Deoarece simflul mirosului este gestionat de sistemul limbic, care deasemenea ne controleazæ emofliile, mirosul evocæ sentimente øi amintiri,astfel încît nu°l experimentæm doar pe acesta, ci øi o stare emoflionalæ asociatæcu el. Chiar dacæ nu recunoaøtem un parfum øi nu°l putem numi, putem særæspundem emoflional la el.

Øi totuøi, aromele, în ciuda calitæflilor lor, sînt invizibile, efemere, partea lumii nevæzute. Din aceste motive, øamanii le privesc ca pe fiinfle°spirit,capabile sæ creeze sentimente, sæ schimbe starea de spirit, sæ schimbe cursulvieflii, sæ producæ vindecare, sæ schimbe norocul cuiva, precum øi sæ aducæ

beneficii practice øi tangibile. Existæ arome pentru a aduce înapoi un iubit,de exemplu, pentru îmbogæflire sau pentru cîøtigarea proceselor, pentru a

139

PUSANGAS ØI PARFUMURI:AROME PENTRU

DRAGOSTE ØI REÎNTREGIRE

5



væ transforma într°un amant mai potent øi mai plin de succes. Toate aceste

formule øi efecte fac parte din arsenalul øamanilor care lucreazæ cu aromele, perfumeros, øi care øi°au fæcut aliafli dintre aceste plante vindecætoare øiaromatice.

FASCINAfiII AROMATE

Fascinaflia noastræ pentru parfumuri a început cu multe mii de ani în urmæ,odatæ cu arderea plantelor aromatice împreunæ cu cleiuri øi ræøini, pentru

a crea tæmîia care a fost folositæ din considerente atît practice, cît øi rituale:pentru unirea cu lumea naturalæ în scopul de a spori eficienfla vînætorii, cîtøi pentru chemarea „stæpînului animalelor“ în scopul de a cere beløug devînat øi protecflie în timpul vînætorii.

Dovezile antropologice aratæ cæ între 7000°4000 î.Hr., stræmoøii noøtricombinau ulei de mæsline øi ulei de susan cu plante øi flori, fæcînd primeleunguente. Unii antropologi speculeazæ cæ primii vînætori, avînd corpul aco-perit cu mirosul plantelor aromatice pentru a°øi masca propriul miros øi aatrage vînatul, au observat proprietæflile vindecætoare ale plantelor aplicate

pe rænile cæpætate la vînætoare, iar aceasta a condus la producerea unguentelorøi a balsamurilor. Alflii cred cæ femeile sînt primele care au început sæ explo-reze efectele diverselor arome, pe mæsuræ ce le°au întîlnit în plantele pecare le adunau øi cu care lucrau. Care a fost ordinea nu este relevant, deoareceambele cæi de a învæfla ne°au marcat progresul în folosirea aromelor.

Øtim din surse istorice cæ în anul 2697 î.Hr., un grup de cunoscætori aileacurilor din plante era cu siguranflæ bine stabilit în Orient øi citim în Tratatulde Medicinæ Internæ al Împæratului Galben despre multele utilizæri aleierburilor aromatice.

Cît despre Occident, David Hoffmann, în a sa Welsh Herbal Medicine,discutæ prepararea øi folosirea popularæ a meddyginiaeth — „leacuri naturale“— de cætre gwyddoniaid — oameni de cunoaøtere, stræmoøii druizilor. Eledateazæ cel puflin de la 1000 î.Hr. În 430 î.Hr., în fiara Galilor, textul druidicThe Laws of Dynwal Moelmud aratæ cæ leacurile din plante erau foarterespectate, protejate øi încurajate de stat, comerflul, vindecarea øi navigafliafiind cunoscute drept „cele trei arte civile“.

Una dintre utilizærile populare interesante ale ierburilor aromatice aparfli-nînd acestor tradiflii era practica „îngropærii bolilor“ sub plante aromatice.

Mîncætorul de pæcate Adam, de exemplu, îøi punea pari de lemn în grædinæ,sub care îngropa un os de animal cu numele pacientului gravat pe el. Apoi


140



planta anumite flori sau ierburi deasupra acestor „morminte“, în funcflie de

natura bolii pacientului: cimbru pentru ræceli øi febræ; rozmarin pentruletargie; pætrunjel pentru purificarea sîngelui; iar gælbenelele, printre altevirtufli mai spirituale, pentru uøurarea problemelor pielii øi a inflamafliilor.

Toate aceste plante pot fi folosite de un fitoterapeut din zilele noastrepentru a vindeca aceleaøi probleme, fie sub formæ de ceaiuri, fie ca alifie, însæ ceea ce conta în practica popularæ era legætura energeticæ sau simpateticædintre plantæ øi pacient (reprezentat prin numele de pe os). În fiecare dimi-neaflæ, Adam mergea în grædinæ, øoptindu°le plantelor øi zdrobindu°le cîtevafrunze între degete. Pe mæsuræ ce aroma era eliberatæ, fiecare astfel de ema-naflie zilnicæ îndepærta încæ puflin din boalæ, pînæ cînd pacientul era vindecat.Ca în toate practicile øamanice, plantele erau considerate nu substanfle me-dicinale, ci aliafli spirituali ce aduceau vindecare trupului.

Taoiøtii chinezi credeau cæ aroma unei plante este sufletul sæu, credinflæadoptatæ ulterior øi de creøtinii gnostici din anii 100°400 d.Hr., pentru carearoma era spiritul plantei øi o poartæ cætre marele suflet al lumii. În cere-moniile lor legate de moarte, cadavrul era spælat cu parfum øi în jurul luise ardea tæmîie, pentru ca sufletul decedatului sæ se amestece cu aromele

øi, prin ele, sæ°øi gæseascæ drumul spre Dumnezeu.Totuøi, egiptenii sînt cei mai legafli de parfumuri øi cei ce au læsat celemai multe dovezi ale fascinafliei lor pentru atributele mistice ale aromelor.Manuscrise precum Papyrus Ebers (1550 î.Hr.) descriu utilizærile plantelorsoc, aloe, canabis, pelin. Altele, mai de demult, înregistreazæ folosirea ierbu-rilor în tæmîia templelor, uleiuri øi unguente. Egiptenii foloseau scorfliøoaræpentru ungerea trupurilor celor vii, de exemplu, øi mir — considerat maipreflios decît aurul — pentru îmbælsæmarea morflilor.

Frescele precum cele din templul din Edfu aratæ distilarea parfumului

din crini albi. Altele ilustreazæ folosirea conurilor aromatice ca ornamentepe capetele dansatoarelor din templu. Conurile se topeau în pær øi îøi eliberauaromele pe cînd fecioarele dansau pentru faraoni øi zei. Egiptenii îøi sfinfleautemplele cu cuburi de tæmîie fæcute din plante aromate, clei de copaci øimiere. Cea mai timpurie folosire a sticlelor de parfum este tot egipteanæ øidateazæ de pe la 1000 î.Hr.

Un alt uz al aromelor era în bomboanele înmiresmate numite kyphi, cuvîntcare înseamnæ „bine afli venit la zei“. Substanfla misticæ era mîncatæ în tem-plele lui Ra pentru a induce stæri de transæ. Prin „audienfla la zei“ facilitatæ

de aceasta, rezultau vise tæmæduitoare — despre care se spunea cæ sînt celmai puternic tratament pentru tristefle — øi o alinare a sufletului.


141



Mulflumitæ lui Dioscorides (40°90 d.Hr.), un medic grec care a studiat

medicina în Egipt øi a scris o lucrare în cinci volume, De Materia Medica,asupra „preparærii, proprietæflilor øi testærii medicamentelor“, încæ avem refletapentru kyphi. Ingredientele, amestecate mai mult sau mai puflin dupæ gust,sînt stafide tocate, miere, obligeanæ, trandafir, læmîiflæ, cyperus, mir, ambræøi vin. Acestea erau adæugate pe rînd (începînd cu stafidele) øi læsate sæ seopæreascæ înainte ca amestecul sæ fiarbæ øi sæ scadæ pînæ cînd ajungea opastæ, care era rulatæ în bilufle øi mîncatæ în mod ritual.

Cunoaøterea øi înflelegerea plantelor øi ierburilor, øi nu doar a aromelor,

a fost extrem de bine dezvoltatæ în Egipt. Este un fapt puflin recunoscut deøtiinfla medicalæ modernæ, deøi unele dintre „propriile“ sale tehnici se bazeazæpe el. Un exemplu este testul de sarcinæ. Egiptenii erau capabili sæ determinedacæ o femeie este sau nu însærcinatæ, precum øi sexul fætului, prin cufundareaunor sæculefli de grîu øi orz în urina femeii. Creøterea ambelor plante eraacceleratæ dacæ urina conflinea hormoni caracteristici sarcinii. Mai mult, dacæorzul creøtea mai repede, însemna cæ fætul este fetiflæ; iar dacæ grîul creøteamai repede, anunfla un bæiat.

Prin contrast, oamenii de øtiinflæ moderni au „descoperit“ testul de sarcinæ

folosind urina abia în 1926 øi au „dezvoltat“ testul grîu°orz abia în 1933.

LUMEA AROMEI MAGICE

Dar folosirea aromelor pentru chemarea zeilor nu a fost limitatæ la Chinaøi Egipt. Prin experienflæ øi independent unele de altele, un numær mare deculturi au dezvoltat convingerea cæ mirosurile frumoase deschid calea cætreo altæ lume.

Evreii le foloseau în ceremoniile religioase øi pentru a iniflia preoflii, uleiullor consistînd în mir, scorfliøoaræ øi calamus, amestecate cu ulei de mæsline.Grecii antici credeau cæ parfumul este dat de zei øi cæ aromele dulci eraumodul în care zeitæflile îøi fæceau cunoscutæ prezenfla. Fiecare plantæ conflineamagie. Ei foloseau cuvîntul aromata pentru a descrie utilizarea aromelor,færæ sæ facæ distincflie între parfumurile medicinale øi mistice, între tæmîieøi doctorii sau între utilizærile spirituale øi cele pragmatice. Laurul, deexemplu, fæcea parte din bucætæria greacæ, dar era folosit øi de preoteseleoracolului din Delphi, care stæteau în fumul sæu, cu capetele acoperite, pentru

a intra în lumea cealaltæ øi a permite spiritelor sæ vorbeascæ prin ele în timpuldivinafliilor. Øi în India, în ceremoniile de profetizare, clarvæzætorii numifli


142



dainyals îøi acopereau capetele cu flesæturi øi se înconjurau cu fum de cedru,

a cærui aromæ îi trimitea în transæ, cîntînd.Plantele aromatice au fost folosite pe scaræ largæ øi în Europa. În Evul

Mediu, Hildegard von Bingen (1098°1179) a fost o ambasadoare a legæturiidintre religie øi spiritul vindecætor al plantelor. Stareflæ øi pasionatæ de bota-nicæ, Hildegard este consideratæ inventatoarea apei de lavandæ, pe care oconsidera cu adeværat divinæ.

„Apa carmelitelor“, apærutæ tot în aceastæ vreme, oferea un „tratamentmiraculos“ pentru boli spirituale precum melancolia (privitæ ca o formæ depierdere a sufletului) øi pentru îmbunætæflirea puterilor minflii øi viziunii.Cælugærii care au produs apa carmelitelor au pæstrat secretul formulei, daracum øtim cæ era bazatæ pe roiniflæ (plantæ consideratæ un „comunicatorspiritual“) øi angelica (ce era în aceeaøi mæsuræ eficientæ contra spiritelorrele øi a bolilor infecflioase, ambele în forma intruziunilor spirituale — veziCapitolul 4).

O altæ plantæ folositæ pentru protecflia spiritualæ în Evul Mediu era rutagraveolens, care dædea øi darul „celei de°a doua vederi“. Într°adevær, rutagraveolens era consideratæ atît de puternicæ împotriva pierderii sufletului

øi a melancoliei, încît a fost numitæ dupæ cuvîntul grecesc reus („a elibera“)øi a fost folositæ în multe farmece øi formule de cætre mîncætorii de pæcatecare o cunoøteau sub numele gwenwynllys øi o foloseau ca antidot în otræviri— atît fizice, cît øi spirituale.

Totuøi, Franfla e cea care a devenit liderul Europei în folosirea terapeuticæa aromelor. Termenul aromaterapie, de fapt, a fost inventat în 1928 de fran-cezul Rene Maurice Gattefoss, un chimist al cærui interes pentru uleiurileesenfliale a fost stimulat cînd, arzîndu°øi mîna într°un accident de laborator,a bægat°o într°un vas cu ulei de lavandæ pentru a°øi ræcori arsura. Rana s°a

vindecat în cîteva zile, mai repede decît s°ar fi putut cu oricare dintre trata-mentele disponibile în acea vreme. Gatefoss a fost inspirat øi, din acea zi,a început sæ experimenteze cu uleiuri esenfliale øi arome.

El i°a inspirat øi pe alflii, inclusiv pe Jean Valnet, un doctor francez carea lucrat ca chirurg militar în cel de°al Doilea Ræzboi Mondial øi care a gæsitcæ uleiurile esenfliale de cimbru, cuiøoare øi læmîie sînt la fel de eficiente în tratarea rænilor øi arsurilor. Mai tîrziu, el øi°a extins munca legatæ de arome,folosindu°le cu egalæ eficienflæ la tratarea problemelor psihiatrice. Valneta continuat prin a scrie o carte despre descoperirile sale, Aromatherapie în

Franfla, øi The Practice of Aromatherapy: A Classic Compendium of Plan Medicines and Their Healing Properties, în traducere englezæ.


143



Astæzi existæ peste 20.000 de arome comercializate pe piaflæ, iar numærul

noilor apariflii anuale a crescut de mai mult de patru ori faflæ de 1973.Asociafliile vechi de cînd lumea dintre mirosuri plæcute, un suflet sænætosøi chemærile vizionare ale parfumurilor cætre øi de la zei nu au fost uitatenici în aceste vremuri.

International Flavors and Fragrances Inc. este un producætor de parfumuridintre cei mai mari, cu venituri de circa 300 milioane de dolari pe an. Øitotuøi, Sophia Grojsman, parfumierul companiei, spune cæ inspiraflia ei pentrunoi parfumuri vine din vise, imagini, culturi øi practici antice øi din lumeanaturii. „Cînd creezi un parfum“, spune ea, „trebuie întotdeauna sæ ai oimagine în minte.“ Intenflia ei, ca øi aceea a vindecærii øamanice, este de aproduce echilibru: „Parfumeria e în strînsæ legæturæ cu muzica... O aromæcare nu este bine echilibratæ nu este nici bine acceptatæ.“

PUSANGA, MIREASMA DRAGOSTEI:INTERVIU CU DOI PERFUMEROS

...O anume mireasmæ solidæ, ræsæritæ din pæmînt, træieøte

întunecos în trupul meu. Te iubesc færæ a øti cum, sau cînd, sau deunde... Te iubesc pentru cæ nu cunosc altæ cale.

PABLO NERUDA

Mireasma, bineînfleles, a fost de demult asociatæ cu arta dragostei. ÎnJaponia, gheiøele îøi tarifau serviciile în funcflie de numærul de befliøoarearomate consumate în timp ce fæcea dragoste, iar în ritualurile tantrice dinIndia, bærbaflii erau unøi cu ulei de santal, iar femeile cu iasomie, paciuli,ambræ øi mosc. De asemenea, øofranul era zdrobit øi pus sub picioare. În

Europa anilor 1700°1800, folosirea apei de colonie a devenit o modæ largræspînditæ; în multe cæmine, ritualul de dimineaflæ începea cu aplicarea sa înainte de°a chema partenerul. Acest amestec de rozmarin, portocalæ chine-zeascæ, bergamotæ øi læmîie era folosit øi intern, amestecat cu vin, mîncatcu zahær, chiar øi în clisme, pentru a reîmprospæta „sinele interior“ øi a curæflaspiritul, astfel încît iubiflii sæ se poatæ întîlni avînd „inima puræ“.

Dar poate cæ Peru este locul unde magia dragostei parfumate øi°a atinscea mai înaltæ îndemînare, în formularea aøa numitei pusanga, la care deseorilumea se referæ ca la „leacul de dragoste al Amazonului“, deøi este mult

mai mult decît atît. Specialiøtii în folosirea aromelor pentru schimbareanorocului øi atragerea unei sorfli bune sînt numifli perfumeros. Un astfel de


144



specialist este Artidoro Aro Cardenas. Altul este Javier Arevalo, un øaman

ayahuasca pe care l°am mai întîlnit în aceastæ carte øi care lucreazæ øi cuaromele.

Artidoro, cum ai început sæ lucrezi cu parfumurile?

AAC: Povestea drumului meu în vindecare a început cînd l°am væzutpe cumnatul meu, care vindeca øi cînta. Nu aveam nici o profesie, fiindcæpærinflii mei erau særaci. Aveam ca studii doar cinci clase primare øi voiam

sæ plec din locul unde træiam, Parimarques pe rîul Ucayali, o zi mai jos dePucullpa. Mæ simfleam prins în capcanæ în acel pueblo (sætuc), împreunæcu tofli fraflii mei, særaci, bînd prea mult, cîøtigînd o nimica toatæ. Aøa cæam plecat de acolo la Montana Tamaya, Alto Ucayali (Jungla AmazonuluiSuperior). Aveam doar 17 ani.

Obiønuiam sæ stau øi sæ°i privesc pe curanderos cum lucreazæ. Îmi plæceasæ ascult despre ce vorbesc, cum îøi preparau leacurile, canticos°urile lor(cînturi similare cu icaros). Apoi am plecat pe cont propriu, adînc în junglæ,sæ cunosc plantele puflin cîte puflin, sæ miros frunzele øi rædæcinile diferitelor

leacuri. Nu am avut un maestro de la care sæ învæfl, aøa cæ am flinut dietæcu plante de unul singur vreme de un an øi jumætate, apoi m°am întors înoraø. Foloseam agua florida, timalina, camalonga* øi m°am dedicat studieriimirosurilor.

Cum foloseøti acum parfumurile ca sæ°i ajufli pe oameni?

AAC: La mine ajung oameni care vor sæ°i ajut cu probleme de familie,

cînd femeia a fugit de la bærbat sau bærbatul a plecat departe de copii.Presupunînd cæ femeia a plecat, folosesc pusanga ca s°o aduc înapoi,ca familia sæ se poatæ reconsolida. Eu chem spiritele pusanga ce lucreazæpentru aceasta — plante pusanga cum sînt renaco, huayanche, lamarosa,sangapilla — øi chem spiritul ei înapoi acasæ.

Sau sæ spunem cæ mama este aici, iar tatæl a plecat departe. Îl trag înapoi,ca sæ se întoarcæ acasæ. În puflinæ vreme, el începe sæ se gîndeascæ la soflieøi copii øi revine. Nu°i nevoie sæ am plantele în fafla mea, le chem spiritele.Îmi fac propriile parfumuri din plante, færæ chimicale. Ele au mirosuri


145

* Plante amazoniene folosite în parfumuri.



minunate. Øi cînt în timp ce aplic parfumurile pe copii øi pe femeie. Apoi,

bærbatul începe sæ se gîndeascæ la ei sau sæ°i viseze.

Cum funcflioneazæ o astfel de magie a parfumului?

AAC: Un miros are puterea de°a atrage. Pot face mirosuri pentruatragerea succesului în afaceri, a oamenilor care cumpæræ. Doar îfli frecifafla cu el øi el atrage oamenii cætre afacerea ta. Mai fac øi parfumuri pentrudragoste øi altele pentru înflorire*

Aceste plante sînt forfle ale naturii, ele conflin spirit. Eu sînt atent dacæacel spirit atrage: poate pæsæri viu colorate sau fluturi, poate alte animalediferite vin sæ se hræneascæ din ea.

O plantæ care atrage pæsæri viu colorate va atrage øi femei frumoase, oplantæ care e popularæ øi are mulfli „clienfli“ va fi bunæ øi pentru afaceri.Acestea sînt plantele pe care le folosesc ca sæ°mi ajut pacienflii.

Javier Arevalo ne spune o poveste similaræ a începuturilor umile. Maimulte generaflii din familia sa au fost øamani øi, la 17 ani, Javier øtia cæ

acesta îi va fi øi lui viitorul; dar nu s°a întîmplat pînæ la vîrsta de 20 de ani,cînd tatæl lui a murit din cauza unei virote (o sægeatæ otrævitæ din lumeaspiritelor) trimisæ de un hechicero (vræjitor) gelos pe puterile sale. Abiaatunci a simflit Javier impulsul sæ devinæ øaman.

Primul sæu instinct a fost sæ învefle metodele øamanice ca sæ poatæ sæ°lræzbune pe tatæl sæu. Dar bunicul lui l°a convins cæ nu aceasta era soluflia,cæ singurul mod de a înfrînge ræul era sæ ræspîndeascæ mai multæ bunætate în lume. Javier a primit în inimæ acest mesaj øi a gæsit alinare în plante.

Javier, cum a început implicarea ta în vindecare?

JA: Bunicul a væzut cæ sînt amærît øi mi°a spus cæ asta n°o sæ mæ ducænicæieri. Inima îmi era încæ împietritæ øi doream sæ ucid! Puflin cîte puflintotuøi, prin contactul cu plantele pe care intenflionam sæ le folosesc pentruræzbunare, am învæflat de la spirite cæ este greøit sæ omori, øi inima mea s°a îmblînzit.


146

* „Înflorire“ este un termen deseori folosit în vindecarea amazonianæ øi andinæ cu plante.Se traduce prin „a creøte în noroc øi succes“ prin atragerea sorflii bune, precum o plantæ înfloreøte în sol bun øi lumina soarelui.



Un øaman învaflæ totul despre junglæ øi foloseøte cunoaøterea pentru a°i

vindeca pe oamenii sæi, deoarece ei nu au bani pentru doctorii vestici.Spiritele, doctorii°plante, vin la mine øi spun cæ vor vindeca o persoanæ dacæaceasta consumæ o anume plantæ. Apoi merg s°o caut. Se spune cæ fiecareloc are plantele necesare pentru a°øi vindeca oamenii.

Ca parte a uceniciei, øamanul petrece ani de zile luînd plante øi rædæcini,de fiecare datæ amintindu°øi ce boli sînt vindecate de ele. Maestro mergecu ucenicul în sælbæticie øi îi dæ diferite plante, ca un test sau o încercare.O plantæ poate vindeca multe boli.

Eøti respectat ca ayahuascero, dar eøti øi un perfumero. Cum foloseøti magia parfumurilor?

JA: Prin munca mea cu plantele, am învæflat cum sæ fac pusanga, pofliuneadragostei din Amazonia. Pusanga are puterea sæ atragæ pe oricine vrei, pentrudragoste, sex sau cæsætorie.

Sæ luæm cazul unei femei care te refuzæ cînd îi oferi o Coca°Cola, pentrucæ gîndeøte cæ eøti din clasa de jos, iar ea e mai bunæ decît tine. Aceasta te

face sæ te simfli ca un gunoi, aøa cæ te duci la un øaman øi îi spui numelefetei. El preparæ pusanga. Trei zile trec færæ s°o vezi, iar ea începe sæ segîndeascæ la tine, sæ te viseze, începe sæ te caute...

În Vest, oamenii deseori privesc de sus o astfel de magie, categorisind°odrept manipulatoare — ba chiar s°ar putea s°o vadæ maleficæ, deoarece îiia persoanei puterea de a alege øi liberul arbitru, astfel încît ea sau el nuare de ales decît sæ te iubeascæ. În Amazonia, totuøi, folosirea unei pusanga în acest fel este consideratæ o practicæ normalæ.

Øi, de fapt, în ciuda moralei vestice asupra chestiunii, dacæ e sæ vorbimpe øleau, în SUA øi Europa oamenii deseori doresc sæ foloseascæ o magiea dragostei ca sæ gæseascæ sau sæ întoarcæ un iubit. De îndatæ ce trecem deconsiderafliile „etice“, putem fi la fel de „manipulatori“ ca oamenii din Peru.

Ross relateazæ, de exemplu, cum este abordat pentru pusanga de oamenicare chiar îi aduc o „listæ“ detaliatæ a calitæflilor pe care vor sæ le aibæ bærbatulsau femeia care va fi atras de pusanga. Iat°o pe cea a lui Judy, din 2005:„Mi°ar plæcea sæ atrag pe cineva care este foarte amabil, generos, iubitor,loial, apropiat ca vîrstæ, iubeøte cælætoriile, plimbærile la flaræ øi are o voce

plæcutæ. El trebuie sæ aibæ calitæfli frumoase, succes, o slujbæ bunæ, simflulumorului, sæ mæ facæ sæ rîd øi sæ mæ trateze ca pe o prinflesæ. Ar trebui sæ°i


147



placæ sæ cælætoreascæ øi sæ descopere noi aventuri. El trebuie sæ°mi fie cel

mai bun prieten øi o persoanæ pe care eu s°o ador, de asemenea.“Se pare cæ, indiferent de declarafliile noastre morale asupra subiectului,

avem idei foarte clare cînd vine vorba despre dragoste.Poate cæ, la fel ca Judy, amazonienii sînt în general mai oneøti øi mai

direcfli în ceea ce priveøte nevoile lor. Sau poate cæ ei au un concept maipuflin creøtinizat despre „corect“ øi „greøit“, øi le este mai puflin fricæ sæ cearæceea ce vor. I°am cerut lui Javier sæ comenteze asupra problemei de ordinetic:

JA: Da, noi, øamanii înflelegem cæ este vorba despre o chestiune demoralæ, dar punefli problema astfel: dacæ mi s°ar întîmpla mie? Hai sæ zicemcæ o femei mi s°a pærut urîtæ, iar ea a fæcut magie pusanga ca sæ mæ determinesæ mæ cæsætoresc cu ea. Bineînfleles, dacæ aø descoperi, aø fi scandalizat øiar fi groaznic, mai ales dacæ aø descoperi dupæ ce aø face copii øi o casæcu ea! Dar adeværul este cæ nu voi øti niciodatæ! Aø fi îndrægostit nebuneøtede ea øi, deoarece am væzut dincolo de aparenfla ei fizicæ, în sufletul saupersonalitatea ei, dragostea mea pentru ea ar fi autenticæ øi profundæ. Ea

ar fi mama copiilor mei. Soflia mea. Deci pusanga nu mi°a luat libertatea,ci mi°a dat mai mult: m°a eliberat de prejudecatæ øi m°a læsat sæ gæsescadeværata fericire.

De aceea pusanga e un secret. N°ar trebui sæ spui niciodatæ cuiva cæ aifolosit°o asupra sa, altfel i se desface lucrarea.

Dar (am insistat noi), mai poate cineva avea o libertate realæ dacæ toatæ lumea foloseøte pusanga?

JA: Oare are cineva cu adeværat libertate? Cu toflii sîntem învæflafli ce sæcredem, ce e ræu øi ce e bine, încæ de mici. Sînt minflile noastre cu adeværatlibere? Pusanga este doar o libertate de alt fel.

Dar tuturor ne place sæ credem cæ sîntem liberi. Dacæ oamenii folosesc pusanga asupra noastræ, cu siguranflæ devenim sclavi ai voinflei lor øi victime ale magiei...

JA (rîzînd): Crezi cæ nu eøti subiect al magiei de fiecare datæ cînd eøti

cu o femeie sau, dacæ eøti femeie, cu un bærbat? Crezi cæ femeia pe careai întîlnit°o astæ searæ la dans poartæ aceeaøi rochie frumoasæ în fiecare zi,


148



acelaøi machiaj, acelaøi parfum, cînd freacæ podeaua sau la slujba ei din

fabricæ? Crezi cæ acel bærbat îmbracæ un costum de lux sau poartæ acelaøiaftershave scump cînd munceøte la cîmp? Nu! Ei fac lucrurile acestea casæ se punæ pe sine într°o anumitæ luminæ, mai atrægætoare, dar care evidentcæ nu este mereu aøa. Cu toflii folosim magia zilnic pentru a°i face pe oamenisæ ne placæ øi sæ obflinem ceea ce dorim. Pusanga este doar o altæ cale.Dincolo de toate, de fapt, cu toflii cæutæm doar dragostea.

Ca pentru a°øi dovedi afirmaflia, peste cîteva zile, Javier a întrebat ungrup de vestici pe care°i luaseræm cu noi în junglæ ce doresc de la viaflalor. Mulfli au dat la început ræspunsuri „cosmice“ øi „spirituale“, avînd de°aface cu îndreptarea lumii, cu rezolvarea problemelor planetare, salvareaspeciilor pe cale de dispariflie, vorbitul cu florile øi aøa mai departe, øi aufost destul de tæcufli cînd Javier le°a vorbit despre pusanga øi despre abilitateaei de a satisface nevoile lor personale (mai curînd decît cele planetare).

Dupæ un timp, Javier i°a întrebat din nou pe participanfli ce îøi doresccu adeværat øi de aceastæ datæ ei au recunoscut cæ ceea ce doreau de faptera iubire. Iubire în viafla lor intimæ.

Dar de ce nu au spus aøa de prima datæ? Mulfli au ræspuns cæ nu au în-dræznit sæ cearæ dragoste. Acesta fusese mesajul pe care îl primiseræ de lapærinfli („Cine te crezi, de ceri aøa ceva?“, „Ai avut mai mult decît destul!“),de la profesori, de la bisericæ („Fæ pentru alflii ce ai dori sæ fli se facæ flie“);øi, prin aceastæ condiflionare, au ajuns sæ simtæ cæ propriile lor nevoi sîntsecundare.

Contradicflia sau paradoxul este cæ ei se credeau în stare sæ salveze oplanetæ înainte de a se salva pe sine — sæ dæruiascæ iubire cosmicæ, pe cîndei niciodatæ nu primiseræ iubirea individualæ de care aveau nevoie în propriileviefli. De unde puteau sæ øtie cum aratæ sau cum se simte aceastæ iubire?

Reflecfliile lui Javier au fost simple øi iluminatorii:

JA: Dacæ noi tofli am avea mai mult din iubirea de care avem nevoie,nu am fi aøa de preocupafli de salvarea planetei. Oamenii creeazæ problemelelumii øi planeta are nevoie acum sæ fie salvatæ tocmai din cauzæ cæ, la nivelindividual, nu avem parte de iubire.Ar fi mai bine dacæ oamenii ar primiceea ce doresc, deoarece atunci ei n°ar mai fi atît de distructivi. Gîndurilele blocheazæ energia vitalæ, dar iubirea rezolvæ instantaneu problemele.


149



ETICA UTILIZÆRII

Javier ne povesteøte una dintre experienflele sale proprii cu pusanga, careilustreazæ mai departe perspectiva amazonianæ asupra eticii implicate înfolosirea sa.

JA: Cînd eram ucenicul bunicului meu, el mi°a spus sæ practic cu pusangapentru a cîøtiga experienflæ. Am început prin a prepara leacul færæ o intenflieanume, dar într°o zi, o domniøoaræ a venit la mine într°o viziune øi mi°aspus cæ, pentru a folosi eficient pusanga, trebuie sæ învæfl ce e dragostea.

Cine era aceastæ domniøoaræ? Era o sirenæ. Acum pot sæ væ spun cæ sireneleexistæ. Ea m°a învæflat ce este iubirea, mi°a arætat cum sæ prepar pusangacu intenflia corespunzætoare øi mi°a cîntat un cîntec foarte trist. „Aøa va veniiubita ta la tine, foarte tristæ“, a spus ea.

Apoi, într°o noapte, am fost la o petrecere în sat, ziua de naøtere a cuiva.Am fost invitat øi am luat o sticluflæ de pusanga în buzunar. Dansam cu toatefetele øi am observat o fatæ care era frumoasæ, dar arogantæ øi nu mæ læsasæ mæ apropii de ea. Avea unghii lungi* øi mi°a spus cæ nu danseazæ cumine, deoarece nu sînt atrægætor. „Du°te øi gæseøte°fli o chola!“ (o indiancædin clasa de jos), a spus ea, insultîndu°mæ øi rænindu°mi inima.

„Dacæ nu dansezi astæ searæ cu mine, mîine te vei culca cu mine“, amspus øi m°am dus la toaletæ unde m°am dat cu pusanga. Apoi m°am întorssæ dansez cu ea øi mi°a zis: „Care e problema ta? Øtii cæ nu mæ pofli atinge!“S°a enervat øi a vrut sæ mæ loveascæ, aøa cæ am pæræsit petrecerea øi m°amdus acasæ.

A doua zi, am plecat în pædure sæ muncesc trei zile. În a patra zi, cîndm°am întors, am auzit: „Seorita Suzana te cautæ.“

Cînd m°a gæsit, în cele din urmæ, ea mi°a spus: „Javier, iartæ°mæ cæ te°aminsultat la petrecere.“ I°am ræspuns: „Nu. Eøti foarte arogantæ øi nu vreausæ vorbesc cu tine.“ M°am dus acasæ øi nu i°am mai deschis uøa. Ea a aøteptatafaræ, în fafla casei, øi tot timpul cît eu am dormit, ea a plîns.

Øtiam cæ este efectul pusanga, aøa cæ în noaptea urmætoare am întrebat°o:„Vrei sæ fii cu mine?“ „Da, din adîncul inimii“, a spus ea. „Dar tu eøtifrumoasæ, iar eu sînt urît“, am spus. „Nu, eu vreau sæ fiu cu tine“, a ræspunsea din nou.


150

* În Amazonia, este un semn al femeii de clasæ socialæ superioaræ, care îøi permite sæ-øilase unghiile sæ creascæ deoarece nu trebuie sæ munceascæ.



În acea noapte am fæcut dragoste øi ea nu a mai vrut sæ plece acasæ. Am

mers iar în pædure, øi a venit cu mine. Am intrat sæ fac baie în rîu øi a særitsæ se joace cu mine. A devenit iubita mea pentru øase luni.

Mai tîrziu, cînd dragostea a trecut øi pusanga a slæbit, s°a întors (la casaei) de parcæ întregul episod ar fi fost un vis. M°am întrebat: „Cum de amtræit cu aceastæ fatæ?“, dar bineînfleles cæ øtiam cæ pusanga lucrase. Iar femeiaa venit la mine tristæ, exact cum a spus sirena.

Pusanga a atras°o spre mine, eu am fæcut°o fericitæ øi i°am vindecat tris-teflea pentru acea perioadæ, iar ea a învæflat o lecflie: cæ dragostea nu are nimicde°a face cu statutul social øi cæ este în puterea oricui sæ iubeascæ pe oricine,indiferent de clasa socialæ sau chiar de aspect. Conteazæ inima øi sufletul.

Mesajul pusanga este acela cæ pofli avea orice îfli doreøti øi, într°adevær,a primi ceea ce°fli doreøti nu este doar vindecætor øi dætætor de putere pentrutine, dar contribuie la energia pozitivæ a planetei ca întreg, pentru cæ, dacæam fi cu toflii sænætoøi øi în putere, nu ar mai exista conflicte sau negativitate.Lumea ar fi vindecatæ persoanæ cu persoanæ øi chiar cei „manipulafli“ cupusanga ar putea învæfla lecflii valoroase øi ar deveni mai fericifli în ei înøiøi.

Mai mult, întrucît n°ar øti cæ au fost fermecafli, n°ar fi fæcut astfel nici unræu. Persoana pur øi simplu ar fi fericitæ øi îndrægostitæ.Acest mesaj este deseori pierdut în fafla unui public vestic. În work-

shopurile de introducere în tainele spiritelor plantelor din Europa, am puteapetrece un întreg weekend dezbætînd aceastæ problemæ cu participanflii.Cuvintele diferæ, dar rezistenfla lor faflæ de ideea de°a avea ceea ce°øi doresceste aceeaøi.

O femeie a respins ideea folosirii pusanga din cauza fricii cæ, dacæ arfolosi°o, ar atrage violatori øi oameni care ar abuza de ea. Aceasta, bine-

înfleles, spune mai multe despre nevoile ei de vindecare øi despre modelelede atracflie din viafla ei, decît despre pusanga; pentru cæ, dacæ ar fi putut într°adevær sæ aibæ pe orice sau pe oricine, de ce oare ar alege un bærbatabuziv? Iatæ încæ unul din darurile pusangæi — doar conceptul ne forfleazæsæ ne punem întrebærile: „De ce cred cæ nu pot sæ am ceea ce vreau sau cæ,prin obflinerea a ceea ce doresc, îmi creez probleme?“ øi, mai fundamental:„Care autolimitare mæ opreøte de la a avea ceea ce°øi doreøte inima mea?“

Ræspunsurile deseori merg adînc øi au legæturæ cu începuturile sociali-zærii, cu amintirile din copilærie, cu ruøinea indusæ de pærinflii noøtri øi chiar

cu experienflele din pîntecele matern. Cînd, în sfîrøit, oamenii sînt capabilisæ ræspundæ la întrebare pentru sine, concluzia este de obicei simplæ (deøi


151



cumva ciudatæ). Dupæ cum a spus unul dintre participanfli: „De ce nu pot

avea ceea ce doresc? Deoarece... mi°e teamæ ca nu cumva sæ devin fericit.“În Vest, se pare, sîntem atît de obiønuifli sæ avem nevoile personalenesatisfæcute øi sæ ne træim vieflile în tristefle, încît ne e fricæ sæ nu cumvasæ nu øtim sæ træim fericirea.*

Mai este un punct de vedere aici — exprimat de Javier — øi anume cæ în Vest sîntem obiønuifli cu controlul, cu a ni se spune ce sæ facem, ce putemavea øi ce nu, într°un mod care le este stræin amazonienilor.

JA: Oræøenii (adicæ vesticii øi cei din oraøe peruviene ca Lima, care s°auoccidentalizat) nu se pot domina (controla) pe ei înøiøi. Chiar øi în Iquitos(oraøul junglei), cei mai særaci oameni au televizoare øi væd reclame. Lesufocæ spiritul øi îi învaflæ cæ nu trebuie sæ aibæ grijæ de ei înøiøi, deoareceCoca°Cola sau Guvernul vor face asta, ei doar sæ cumpere un anumit produssau sæ voteze un anumit politician.

Controlul asupra propriei persoane este fundamental pentru a avea putereade a lucra cu spiritele, dar oræøenii nu°øi asumæ responsabilitatea faflæ deei înøiøi, iar puterea lor se risipeøte. Acum nici nu mai øtiu ce vor, ce estebun pentru ei, sau cum sæ obflinæ ce le este benefic.

A ne asuma responsabilitatea øi controlul vieflii noastre, a spulbera limi-tærile autoimpuse sau deprinse social, iatæ ce ne permite sæ ne gæsimadeværurile personale øi sæ ne dæm seama cæ putem, într°adevær, sæ avemorice dorim, pentru cæ este dreptul nostru prin naøtere. Sæ crezi altceva înseamnæ sæ subscrii la un mit social sau individual al micimii proprieipersoane øi a lucrurilor pe care le meritæm.

Cînd oamenii væd aceasta, percepflia lor asupra propriei persoane øi asupradrepturilor lor deseori se schimbæ radical. O femeie care a participat la uncurs despre spiritele plantelor în Irlanda a început exercifliul pusanga prina spune cæ nu are nici o intenflie de a prepara un amestec de acest fel. Pæreaofensatæ de chiar nofliunea unei „astfel de magii manipulatoare“. Totuøi,pe cînd se plimba printre florile øi copacii din grædinæ, natura însæøi i°a vorbitøi i°a spus cæ este în regulæ sæ aibæ ceea ce°øi doreøte øi cæ plantele sînt


152

* Vezi The Spiritual Practice of the Ninja: Four gates to Freedom , de Ross Heaven(Inner Traditions, 2006), pentru o discuflie asupra experienflelor de dinainte de naøtere øi

modul în care ele contribuie la autolimitærile noastre, bazatæ pe un model dezvoltat de Rossøi Howard. De asemenea, vezi Darkness Visible, de Ross Heaven (Inner Traditions, 2005),pentru un studiu al stærilor mistice, care prezintæ o concluzie relativ similaræ.



foarte doritoare s°o ajute. Cînd a auzit mesajul de la natura însæøi, pærerea

i s°a schimbat. Ea a fæcut pusanga, a folosit°o øi a dobîndit ceea ce°øi dorea.Satisfacflia obflinutæ astfel a fost mult mai importantæ, a spus ea mai tîrziu, în crearea unei lumi mai bune, decît toatæ rezistenfla pe care o opunea fericirii înainte øi care o fæcea sæ ræspîndeascæ doar frustrare øi energie negativæ în jur. Nevoile sale erau nesatisfæcute, a recunoscut ea, deoarece singuræ nu°øidædea voie sæ le satisfacæ. De îndatæ ce øi°a asumat responsabilitatea asuprasa, lumea însæøi a devenit mai prietenoasæ, iar ea a putut sæ se comportemai autentic în lume.

„Da“, a zis Javier cînd i°am spus povestea. „Plantelor le plac oamenii.Ele compætimesc o persoanæ al cærei suflet este bolnav în acest fel, øi îivor spune: «Pot sæ te vindec. Cautæ°mæ!» Apoi, dacæ persoana merge înpædure øi cautæ planta, aceasta o va vindeca.“

PUSANGA ØI SPIRITUL PLANTELOR

Pusanga este un amestec de plante øi rædæcini, fiecare avînd o anumepersonalitate sau spirit, fiecare cu propria sa intenflie vindecætoare. Plantele

sînt puse în apæ magicæ (agua de colpas), colectatæ din iazuri de argilæ dinadîncul junglei, unde mii dintre cele mai frumoase animale se adunæ sæ beaapa vindecætoare, bogatæ în minerale. Multe dintre aceste animale sînt înmod natural inamice øi, în condiflii normale, s°ar vîna unele pe altele, darlîngæ aceste iazuri argiloase prevaleazæ un sentiment de armonie øi pace,iar rivalii vin împreunæ sæ°øi satisfacæ o nevoie împærtæøitæ øi niciodatæ nuexistæ violenflæ. Astfel, apa însæøi are o forflæ extraordinaræ de atracflie øicreeazæ un spirit de echilibru øi cooperare.

La aceastæ apæ magicæ sînt adæugate scoarflæ de copac, rædæcini øi frunze

care øi ele au calitatea de°a atrage datoritæ culorilor, numelor, felurilor încare cresc, locurilor în care se gæsesc, sau sentimentului de putere care le înconjoaræ. Din nou, vedem foarte clar doctrina semnæturilor în acfliune.

Astfel, øamanul poate sæ facæ pusanga pentru reuøita în procese folosindplante cum e alacrancito, o micæ rædæcinæ°„pæstaie“ care seamænæ cu o codiflæøi este numitæ astfel dupæ alacran, o insectæ ce are un ac periculos în coadæ.Sau poate folosi rædæcini de congonita, o plantæ cu frunze mici øi rotundeøi tulpini foarte lungi, ce se încîlcesc cu uøurinflæ. Calitatea magicæ a acesteiplante, reflectatæ în aspectul sæu, este aceea de°a „încîlci“ adversarii în

propriile lor cuvinte, astfel încît sæ li se lege limbile øi sæ devinæ confuziøi pierdufli în cazul lor acum stagnant, færæ nici o posibilitate de a cîøtiga.


153



Mai existæ pusangas pentru succes comercial, bazate pe rædæcina unei

plante numite mashoshillo, care seamænæ puflin cu un øir de cîrnæciori.„Uitæ°te la forma plantei“, a spus Javier, „seamænæ cu vagoanele unui tren,aducînd înæuntru oamenii de care ai nevoie pentru ca afacerea ta sæ creascæ.Aceastæ plantæ vine de sub pæmînt, unde este curat øi pur, astfel afacereata va înflori, va fi protejatæ, linæ øi curatæ.“

Øi, bineînfleles, existæ plante pusanga pentru dragoste, care, în funcfliede nevoile clientului, pot include polvo de la buseta, o pulbere obflinutæ prinmæcinarea frunzelor ce seamænæ cu organele genitale feminine (planta mascul

aratæ ca organul sexual masculin). Acestea sînt folosite pentru atracfliesexualæ. Planta congonita, utilizatæ øi pentru a încîlci øi a crea confuzie într°osituaflie legalæ, este folositæ øi pentru atracflie sexualæ, principiul fiind acelaøi,dar aplicaflia fiind diferitæ. (Pentru „încærcarea“ congonitei se vor folosiincantaflii øi intenflii variate, în funcflie de domeniul în care se utilizeazæ:dragoste sau procese). „Aøa ajung cuplurile sæ se uneascæ“, spune Javier.„Cu aceastæ pusanga, partenerul nu te va pæræsi niciodatæ.“

Dupæ cufundarea amestecului de plante în agua de colpas, øamanul poateadæuga øi agua florida*.

Apoi øamanul binecuvînteazæ întregul amestec pentru a°i da putere, înfuncflie de cerinflele pacientului. El face asta suflînd sau cîntînd în pusanga,uneori folosind respiraflia, alteori fumul de tutun sacru. Binecuvîntarea sauintenflia tradiflionalæ suflatæ în pusanga, care poate fi øi spusæ cu voce tare,este salud, dinero, y amor — sænætate, bani øi dragoste. „Aøa vine dragostea,ca o micæ palæ de vînt“, spune Javier, „øi asta este ceea ce intræ în sticlæ— respiraflia este intenflia de a atrage dragoste.“ Suflînd astfel în pusanga(în special cu tutun), se spune cæ trezim spiritele plantelor, care apoi vorlucra pentru client, atrægînd ceea ce doreøte el mai mult.

Odatæ fæcutæ, pusanga poate fi folositæ ca parfum, cu cîfliva stropi aplicaflipe încheieturi øi gît; un cæpæcel sau douæ pot fi puse în apa de baie. Ea seutilizeazæ øi în lucræri magice. De exemplu, dacæ pacientul are o fotografie,imagine sau reprezentare a ceea ce doreøte cu ardoare, el poate pregæti unmic altar øi, ungînd fotografia sau obiectul cu pusanga, îl va plasa pe altarlîngæ o lumînare de asemenea unsæ. Poate sæ lase øi o ofrandæ spirituluipusangæi, pentru cæ a lucrat cu el. Cînd lumînarea a ars complet, spiritele


154

* Agua florida este un parfum „de uz general“, potrivit øi pentru femei, øi pentru bærbafli.Totuøi, la pusangas fæcute pentru o femeie, øi în special pentru „problemele de inimæ“, înloc de aceasta se foloseøte deseori aroma Tabu.



vor fi auzit rugæciunile lui øi îi vor fi acceptat ofranda, iar pusanga va începe

sæ lucreze pentru el, atrægînd lucrul dorit.Încæ un lucru este important în ceea ce priveøte pusanga, ca øi la alte

leacuri în junglæ: puterea încrederii. Trebuie sæ crezi absolut în eficienflapusangæi øi în capacitatea ei de a lucra pentru tine.

În cuvintele lui Don Eduardo din Cusco: „Trebuie sæ crezi færæ nici unatom de îndoialæ, (deoarece) lipsa credinflei furæ puterea spiritului“ — exactlucrul pe care, într°un fel sau altul, încerci sæ°l sporeøti, creøti sau sæ°l îmbunætæfleøti.

În mod normal, un øaman pregæteøte pusanga departe de clienflii sæi, întîipurificîndu°øi mîinile cu suc de læmîie sau limetæ, uneori de grepfrut.Operafliunea are dublul scop de a curæfla mîinile de sare øi græsime — carear interfera cu pusanga — øi de a tæia ataøamentele magice, deoarece læmîiaoferæ øi o curæflare spiritualæ. Cel mai important lucru este sæ se asigure cæpusanga nu°i contaminatæ în nici un mod, material sau spiritual.

Dupæ cum cu siguranflæ v°afli dat deja seama, lucrul cu pusangas, ca øicu alte plante, nu constæ doar în a amesteca rædæcini øi parfumuri ca într°orefletæ culinaræ. Maestro trebuie sæ fie în comuniune atît cu spiritul plantei,

cît øi cu cel al clientului, pentru a încærca eficient energetic pusanga øi aobfline rezultatele dorite.Artidoro descrie cum lucreazæ el:

AAC: Cînd prepar pusanga, mæ rog øi incantez numele fiecærei plante,unul cîte unul, øi le insuflu intenflia. Aceasta se poate face cu respiraflia sau,mai des, cu fum de tutun. De asemenea, spun numele persoanei cæreia îieste dedicatæ pusanga. Apoi, clientul trebuie sæ foloseascæ pusanga cumam descris øi mai trebuie sæ se arate celui pe care doreøte sæ°l atragæ în trei

rînduri diferite. Apoi va trebui sæ disparæ douæ zile, iar dupæ aceea, persoana îi va cæuta negreøit.Parfumul e important, dar atracflia vine de la spiritul plantei, care este

încærcat øi primeøte putere cînd îl pregætesc astfel. Clientul nu are nevoiesæ înfleleagæ procesul, dar trebuie sæ aibæ încredere în øaman. De asemenea,cînd foloseøte pusanga nu trebuie sæ mænînce porc sau mîncæruricondimentate*.

Øamanul trebuie sæ aibæ îndemînare øi sæ fi flinut dietæ cu plante pentrua le cunoaøte, deoarece sînt multe plante øi multe pusanga diferite, unele


155

* Vezi Capitolul 2 despre dieta øamanului.



doar cu subtile diferenfle între ele. Un exemplu este amares, care literalmente

leagæ doi oameni împreunæ. Deøi congonita i°ar împleti pe cei doi pînæ laa°i face inseparabili, aceasta nu este la fel cu a lega o persoanæ de tine, deciaici aø folosi renaco.*

Apoi chem cuplul în viziunea mea øi suflu asupra plantelor, ca sæ°i unesc.Persoana care solicitæ lucrarea ar trebui øi ea sæ fie prezentæ.

Lucrarea, fæcutæ cum trebuie, necesitæ opt zile, cu ceremonii în fiecarenoapte, acompaniamente de vindecare, relaxare øi curæflare a influenflelornegative. Unii vor ca legætura sæ dureze pentru totdeauna, alflii doresc caea sæ fie valabilæ doar pentru o perioadæ sau chiar pentru un timp foartescurt, ca sæ facæ haz de o anumitæ persoanæ, s°o aducæ înapoi dupæ ce aplecat øi s°o facæ sæ sufere. Dar aceasta este ræzbunare øi nu sînt de acordsæ fac aøa ceva.

Vorbim despre un proces de implicare pentru a lega laolaltæ doi oameni.În ce°l priveøte pe øaman, el necesitæ un nivel crescut de angajament personal,deoarece trebuie sæ se concentreze øi sæ se întrupeze spiritual în ambelepersoane. Sæ spunem cæ am un client bærbat, care vrea ca femeia lui sæ fielegatæ de el. În acest caz, trebuie sæ chem spiritul femeii noaptea øi sæ°lsuflu spre bærbat, în timp ce ea viseazæ. Cînd se va trezi, se va gîndi la el.

În fiecare noapte urmæresc progresul prin divinaflie, aprinzînd douæmapachos (trabucuri fæcute prin rularea tutunului din junglæ) împreunæ øichemînd numele celor doi îndrægostifli. Trag din mapachos færæ sæ inhalezøi, pe mæsuræ ce ele ard, mæ uit cum se formeazæ cenuøa. Dacæ scrumurilese unesc, magia lucreazæ; dacæ ele se înclinæ departe unul de altul, înseamnæcæ mai este de lucru. Sau poate se despart la început, dar ulterior se unesc,de îndatæ ce spiritele cuplului se întîlnesc. Cînd aceasta se întîmplæ, cuplulnu va putea dormi, dar în a opta noapte scrumul de la cele douæ mapachosar trebui sæ se uneascæ.“


156

* Renaco este un smochin care produce masiv ramuri øi rædæcini încolæcite complex.Diverse bucæfli de rædæcinæ se folosesc într°o pusanga renaco, pentru a lega iremediabil iubiflii.Din nou, aici avem un exemplu al doctrinei semnæturilor: ceea ce în mod natural se

întrepætrunde poate transfera asupra altora aceastæ putere. O altæ calitate a renaco este cæmulte animale de diferite specii træiesc în sistemul sæu complex de rædæcini, atrase de protecflia

pe care o oferæ. Nu conteazæ ce relaflii existæ de regulæ între ele; toate aceste animale consideræcopacul renaco drept «cæmin» øi træiesc în pace unele cu altele. Øi aceasta este o conexiunepusanga.



ULEIURI HOODOO PENTRU ATRACfiIEGæsim o paralelæ la tradiflia pusanga în hoodoo, practica popularæ ameri-

canæ a leacurilor, unde aromele sînt folosite în mod similar pentru a creaschimbæri pozitive. Uleiurile hoodoo lucreazæ pe principiul cæ oamenii sîntfoarte sensibili la mirosuri øi susceptibili la efectele inconøtiente øi emo-flionale produse de ele. Astfel, ei sînt deschiøi în fafla influenflei intenflionatea unei arome, dacæ persoana care o foloseøte øtie cum respectivul parfumva afecta dispoziflia. Avînd aroma cu care sæ lucreze, precum øi spiritulparfumului de partea sa, magicianul hoodoo poate fi sigur cæ nevoile clien-

tului sau clientei sale sînt îndeplinite.De°a lungul anilor, practicanflii hoodoo au dezvoltat o înflelegere detaliatæa diverselor arome øi le°au preparat ca formule pentru obflinerea anumitorrezultate. Exemplele ce urmeazæ sînt reflete hoodoo aproape standard, darbineînfleles cæ putefli sæ le modificafli sau întæri în funcflie de propriile nevoi,cælætorind cætre spiritul parfumului sau cætre propriul dumneavoastræ aliatøi întrebînd ce altceva ar trebui adæugat pentru a væ atinge scopul. În toatecazurile de mai jos, aromele (uleiurile de aromaterapie sînt foarte bune) seadaugæ la un ulei°bazæ, de exemplu, ulei de mæsline, iar parfumul rezultat

poate fi folosit la fel ca pusanga, aplicat pe punctele de puls sau adæugat în apa de baie. Întrucît acestea sînt uleiuri, pot fi folosite øi prin pulverizaresau în læmpi de aromaterapie, pentru a împrospæta aerul din cameræ.

Urmætoarele amestecuri se folosesc ca farmece pentru atragerea dragosteiøi vor atrage noi parteneri spre dumneavoastræ sau vor ajuta la întærirea uneirelaflii deja existente. În Anexa 3 vefli gæsi øi altele pentru succesul în procesesau financiar, pentru noroc øi protecflie.

Uleiul „vino la mine“Pentru atragerea unui nou iubit, punefli cantitæfli egale de trandafir, iaso-

mie, bergamotæ øi damianæ (una°douæ picæturi din fiecare) în uleiul°bazæøi folosifli°l ca parfum cînd væ aflafli lîngæ persoana doritæ.

Uleiul „vino sæ mæ vezi“Pe cîtæ vreme uleiul de mai sus este un magnet al dragostei „de uz

general“, acesta este pentru atragerea partenerului ideal. La uleiul°bazæ punefli

cinci picæturi ulei de paciuli øi una de scorfliøoaræ. Cu acest amestec ungeflio lumînare albæ øi, dacæ avefli, punefli lîngæ ea o fotografie a bærbatului sau


157



femeii ideale pentru dumneavoastræ. Pe cînd lumînarea arde, vizualizafli øi

intenflionafli ca acest partener perfect sæ væ intre færæ efort în viaflæ.

Uleiul „aprofundarea dragostei“

Pentru acest ulei, folosifli uleiul de migdale ca bazæ, iar la aceasta adæugafliøapte picæturi de apæ de trandafiri, øapte picæturi de vanilie (sau o boabæde vanilie), trei picæturi de ulei de læmîie øi puflinæ pudræ aurie strælucitoare.Folosifli°l pe punctele de puls înainte de întîlnire sau adæugafli°l în apa debaie øi purtafli°l în prezenfla iubitului (iubitei) dumneavoastræ, pentru a væadînci dragostea.

Uleiul „energie sexualæ“

Acum cæ avefli partener, acest ulei væ va da o mai mare încredere øi putere în a face dragoste. El mai poate fi purtat øi pentru atragerea de noi partenerisexuali. Este nevoie de douæ picæturi de ulei de ghimbir, douæ picæturi deulei de paciuli øi cîte un strop de cardamom øi santal.

Uleiul „separarea dragostei“

La uleiul de bazæ, adæugafli patru picæturi de ulei de piper negru, trei devertiver, trei de santal øi una de cuiøoare. Acesta este un ulei cu douæ posibileutilizæri: pentru a cauza despærflirea a doi iubifli, prin introducerea aromei într°o cameræ în care cuplul este împreunæ, astfel ca ei sæ se certe øi sæ sedespartæ, øi pentru uøurarea durerii despærflirii, dacæ propria dumneavoastrærelaflie s°a sfîrøit.

SECRETUL ATRACfiIEICînd o aplici pe piele, aroma începe sæ°fli penetreze spiritul, øi

spiritul este cel care îfli dæ puterea de°a atrage oamenii. Spiritul estecel care atrage.

JAVIER AREVALO

Adeværul despre pusanga øi despre uleiurile hoodoo de atracflie este,

bineînfleles, mai complicat decît permite definiflia moralæ simplistægreøit°corect.


158



Deøi unii ar putea privi aceste formule ca fiind manipulatoare, ceea ce

le dæ cu adeværat puterea nu este magia folositæ asupra altora, ci magia dinnoi înøine. Încrederea în sine — „færæ nici un dram de îndoialæ“ — dæ puterearomei sæ lucreze pentru dumneavoastræ. Spiritul este cel care væ „dæ puteresæ atragefli oamenii“.

Ceea ce are loc cînd folosim pusanga nu e o schimbare directæ în alflioameni, ci o schimbare în noi înøine. Nu îngrædim libertæflile altora, cieliberæm ceva din interiorul nostru. Propria noastræ putere, charismæ, încredere øi credinflæ în noi se îmbunætæflesc øi sînt scoase la ivealæ de magiasimpateticæ a plantelor; este vorba despre farmecul nostru personal, nu despre„farmece“ fæcute altora. Femeile din Iquitos, de exemplu, sînt temute înPeru pentru puterea pusangasurilor lor, lucru care înseamnæ cæ pot fura oricebærbat ar dori de la o altæ femeie. Dacæ privifli femeile din Iquitos mergîndpe stradæ, ele au calitatea radiantæ a siguranflei de sine. Ele øtiu cæ sînt puter-nice øi atrægætoare, iar aceasta se traduce în abilitate în dragoste, avînd carezultat faptul cæ pot, într°adevær, sæ aibæ orice bærbat doresc.

Totuøi, adeværata putere este în ele însele. Datoritæ credinflei lor în pusanga,propriile lor puteri de atracflie cresc. Manipularea altora, dacæ poate fi vorba

despre aøa ceva, se datoreazæ încrederii în sine, iubirii lor faflæ de propriultrup (mai curînd decît ruøinii de el) øi sexualitæflii lor relaxate. Sînt fericite în propria piele într°un mod care multor vestici le este stræin. Avînd de partealor spiritul plantelor, femeile din Iquitos sînt capabile de a fi pe deplin ele însele, iar frumuseflea lor interioaræ poate stræluci.

Astfel, pusanga øi uleiurile pentru atracflie reprezintæ forfle sutæ la sutænaturale, ce ne permit sæ ne eliberæm minflile de condiflionærile care ne spuncæ nu putem sæ avem, nu meritæm, ar trebui sæ ne simflim vinovafli dacæ avem,astfel încît putem sæ ne gæsim spiritul øi sæ atingem din nou echilibrul.

Misterul din pusanga este misterul din noi înøine, iar magia pe care oamplificæ este a noastræ.Pentru a înflelege pe deplin aceasta, încercafli exercifliile urmætoare.

De ce nu pot avea ceea ce°mi doresc?

Acesta este un exercifliu simplu, pe care probabil îl vefli gæsi relevant.Închidefli ochii øi relaxafli°væ... Iar acum, în tæcere sau cu voce tare, între-bafli°væ: „De ce nu pot sæ am ceea ce°mi doresc?“

Privifli la imaginile care apar, ascultafli cuvintele care væ ræsar în minte.Ale cui sînt cuvintele, a cui voce vorbeøte øi ce væ comunicæ? Examinafli


159



orice informaflie primitæ, cu obiectivul de a væ clarifica cît mai bine ce vi

se spune sæ credefli. Mesajele pe care le°afli primit în trecut ar putea fi ade-værate pentru mesager, dar poate nu øi pentru dumneavoastræ. Cînd leexaminafli la lumina propriei zile, putefli alege care din aceste credinfle væfolosesc øi care væ împiedicæ viafla øi væ opresc de la a avea ceea ce dorifli.

În timp ce fæcea acest exercifliu, un participant la workshop, James, øi°aamintit o întîmplare din copilæria sa timpurie, cînd a fost luat într°o vizitæla bunicul sæu. Era prima øi singura datæ cînd l°a întîlnit øi uitase cu desæ-vîrøire, dar acum revedea totul cu claritate: camera, aspectul bunicului sæu,hainele pe care le purta; øi øi°a amintit cæ stætea pe genunchii bætrînului, în fafla focului.

Cuvintele bunicului date ca sfat nepotului au fost: „Fii atent. Este o lumepericuloasæ øi mulfli oameni îfli vor ræul, aøa cæ nu fæ valuri, nu°fli ridica preasus capul øi nu cere prea multe. Aøa te vei fline departe de necazuri.“

Conøtient, James uitase totul, dar undeva, adînc în el, a pæstrat sfatuløi, inconøtient, acflionase conform lui aproape toatæ viafla. Faptul cæ bunicula murit la scurt timp dæduse øi mai multæ greutate cuvintelor lui: poate cæbætrînul avea dreptate øi „ei l°au aranjat“ deoarece voise prea mult sau îi

revelase un mare secret nepotului sæu.Bunicul lui James s°a næscut øi a murit în clasa de jos øi a crescut 13copii. Slujba lui era într°o fabricæ unde muncea cu azbest, iar otrævirea cuazbest pînæ la urmæ l°a ucis. Date fiind aceste circumstanfle, probabil cæ totceea ce îi spusese nepotului avea o bazæ adeværatæ: era o lume periculoasæ.Dar acesta era adeværul sæu, nu al lui James.

Cînd James øi°a dat seama øi a auzit din nou vocea bunicului, a con-øtientizat condiflionarea øi a putut sæ se elibereze de ea.

A cui voce o auzifli? Øi ce vi se spune sæ credefli?

Pregætirea unei pusanga

Pregætirea unei pusanga începe cu o plimbare printre plante. Aceastaeste ca plimbarea atenfliei pe care afli fæcut°o mai devreme, în sensul cæ værelaxafli øi væ centrafli, pentru ca plimbarea sæ fie fæcutæ parflial în lumeavisului, permiflîndu°væ sæ væ încetinifli ritmul cætre cel al naturii. În plimbare,totuøi, nu intenflionafli sæ auzifli chemarea unei plante anume. Intenflia estede a observa activ plantele pe care le vefli folosi în amestec.

Ghid væ este doctrina semnæturilor. Toate plantele pusanga au caracte-ristici de semnæturæ. Cele pentru dragoste poate au nume pline de înfleles,


160



de exemplu, floarea°pasiunii sau caprifoiul. Culorile lor vor fi puternice øi

atrægætoare. Modul în care cresc poate fi semnificativ (iedera, de exemplu,se încolæceøte în jurul altor plante, cu care se întreflese øi devine foarteapropiatæ). Poate væ vor chema calitæflile lor arhetipale. (Trandafirul, deexemplu, este astæzi sinonim cu iubirea, dar øi alte plante pot avea calitæflipe care v°ar plæcea sæ vi le adæugafli în relaflie sau sæ le aibæ partenerul —

polystichum setiferum este una dintre cele mai vechi plante ale planetei øisemnificæ rezistenflæ øi atemporalitate; stejarul este un simbol al înflelepciunii,øi aøa mai departe). Locul în care cresc plantele poate fi øi el semnificativ(douæ plante care sînt împreunæ într°un loc însorit dintr°o pædure întunecatæpot semnifica un viitor luminos, de exemplu), øi aøa mai departe. Cæutafliplante care înseamnæ ceva pentru dumneavoastræ øi pentru situaflia sau dorinflape care o purtafli în aceastæ plimbare.

Cînd localizafli fiecare plantæ, stafli un timp cu ea, explicîndu°væ nevoiaøi întrebînd°o dacæ væ va oferi puflin din ea însæøi. (Nu e necesar sæ luafli întreaga plantæ; o singuræ frunzæ, o floare sau o bucatæ de scoarflæ sînt sufi-ciente, deoarece conflin energia întregului. Evitafli sæ luafli rædæcini, cînd putefli).

Dacæ ræspunsul primit este „da“, luafli o bucatæ øi mulflumifli plantei,

oferindu°i un dar. În Haiti, deseori se lasæ monede la baza unui copac alecærui frunze sînt culese; în America de Nord, un dar potrivit este porumbulsau tutunul. Læsafli°væ ghidat de intuiflie.

Dar dacæ ræspunsul e „Nu“? Simplu, mergefli la urmætoarea plantæ. Darfifli de asemenea conøtienfli øi de faptul cæ un „Nu“ poate fi o informaflieutilæ. Amintifli°væ, natura are o afinitate pentru fiinflele umane øi doreøte sævæ ajute, dupæ cum am væzut în Capitolul 1; ea nu væ va nega ceva ce estepentru binele propriu. Amintifli°væ øi cæ pusanga fline de dumneavoastræ.Dacæ primifli un „Nu“ de la naturæ, în consecinflæ, aceasta væ poate ajuta sæ

væ întrebafli ce lucru din interiorul dumneavoastræ vrea sæ opreascæ folosireaacelei plante øi a calitæflilor pe care le oferæ. Plantele sînt capabile de percepflieextrasenzorialæ, dupæ cum am væzut, øi se poate ca natura sæ væ dea, de fapt,exact ceea ce cerefli: un „Nu“.

Dacæ simflifli cæ acesta este cazul, væ va fi de folos sæ væ întoarcefli laexercifliul precedent înainte de a væ continua plimbarea.

Cînd avefli plantele dorite, luafli°le acasæ øi punefli°le într°o sticlæ trans-parentæ. Dacæ dorifli sæ folosifli pusanga peste cîteva zile, umplefli sticla cuapæ. Apa din „locuri cu putere“ este cea mai bunæ — apæ sfinflitæ la bisericæ

sau apæ dintr°un loc cu putere spiritualæ cum e Chalice Well din Glastonbury— dar putefli folosi øi apæ de izvor sau apæ mineralæ. Dacæ dorifli sæ pæstrafli


161



pusanga mai multæ vreme, este mai bine sæ folosifli alcool în loc de apæ,

deoarece acesta va conserva plantele.Putefli adæuga øi agua florida sau parfumuri la amestec øi, din nou, fifli

atent la numele parfumurilor alese. Nume precum Cachet sugereazæ bogæflieøi statut social, în timp ce White Satin (satin alb) sugereazæ poveøti dedragoste, iar Chanel e asociat cu iubirea øi luxul. În unele amestecuri Vodoupentru dragoste, Reve D’Or (vis de aur) este specificat din motive evidente.Alegefli°væ parfumul în funcflie de ceea ce dorifli sæ atragefli.

Cînd afli fæcut°o, cîntafli cîntecul plantei proprii în sticlæ, pentru a creao legæturæ mai profundæ între dumneavoastræ øi plante, apoi adæugafli°væintenflia suflînd trei fumuri de tutun în sticla de pusanga. Salud (sænætate),dinero (avere) øi amor (dragoste) sînt cuvintele tradiflionale de rugæciune folo-site pentru a da putere unei pusanga, dar bineînfleles cæ putefli cere oricedorifli.

Ca ritual final înainte de a folosi pusanga, mergefli într°o pædure sau într°un parc øi gæsifli un copac de care væ simflifli cumva atras. Turnafli treipicæturi din pusanga la rædæcina copacului øi, cu fiecare strop, spunefli cuvoce tare ce lucruri dorifli sæ atragefli. Dupæ aceasta, putefli folosi pusangape dumneavoastræ sau în magia ritualæ.

Cel mai bine este sæ pæstrafli pusanga în frigider, deoarece aøa va duramai mult. Bucæflile de plante din ea se vor degrada cu timpul, bineînfleles,dar aceasta nu afecteazæ efectele sale magice, amestecul putînd fi încæ folosit.

Mai existæ un lucru important cînd utilizafli pusanga: trebuie sæ credefliîn abilitatea sa de a lucra pentru dumneavoastræ „færæ nici un atom deîndoialæ“. Avefli dreptul la lucrurile pe care le°afli cerut øi putefli avea oricedorifli. Natura væ este aliat întru aceasta.


162



Natura, ale cærei dulci ploi cad peste cei drepfli øi peste cei nedrepflideopotrivæ... ea mæ va curæfla în mari ape, øi cu ierburi amare mæ vaface întreg.

OSCAR WILDE

În mitologia celticæ, accesul cætre lumea cealaltæ era asigurat de forflenaturale øi, deseori, de cætre magia plantelor. Într°o zi, plimbîndu°se pedealuri, Cormac, nepotul lui Conn, a întîlnit un ræzboinic misterios, cu pærulsur, care i°a dat o ramuræ de argint dintr°un mær sacru. Ræzboinicul a dispærutde îndatæ ce i°a înmînat darul. Cînd Cormac a scuturat ramura — dupæ cumatît de des se întîmplæ în aceste poveøti — o ceaflæ stranie l°a învæluit øi afost de îndatæ adormit de muzica frunzelor.

El s°a trezit în fiara Fægæduinflei, unde doar adeværul este cunoscut. Palatemari din bronz øi case ornate cu pene din argint erau peste tot în jurul lui,

iar în centrul acestora era o fîntînæ strælucitoare, din care curgeau cinci pîraie.Nouæ aluni creøteau deasupra fîntînii, læsîndu°øi alunele sæ cadæ în apa dincare beau personaje de poveste.

Cormac a fost dus la fîntînæ de fecioare, care l°au îmbæiat øi i°au dat undar fermecat: o cupæ a adeværului, care se scutura dacæ trei minciuni eraurostite în prezenfla sa, astfel încît Cormac sæ poatæ discerne onestitatea defalsitate. El s°a întors acasæ cu darul din fiara Fægæduinflei øi a devenit unmare conducætor al oamenilor.

„Baia înflelepciunii“ ce a fost folositæ pentru ungerea lui Cormac este o

inifliere în adevær. Apele curg în cascadæ din Fîntîna Cunoaøterii, iar pîraielece izvoræsc din ea sînt cele cinci simfluri prin care este experimentatæ lumea

163

BÆI FLORALE:ÎMBÆIEREA ÎN BOGÆfiIILE NATURII

6



øi obflinutæ înflelepciunea. Alunele care danseazæ în ape sînt øi ele, dupæ cum

am væzut mai devreme, simboluri ale înflelepciunii.Aceasta este o baie de curæflare cu care mulfli øamani sînt familiarizafli.

Ea deschide uøile adeværatei percepflii, spælîndu°ne de iluzii øi îndoialæ desine øi înlocuindu°le cu claritatea øi cunoaøterea de sine de care are nevoieun lider. Din nou, plantele asiguræ darul.

În Welsh Herbal Medicine, David Hoffmann scrie cæ „terapiile druidicesînt o combinaflie interesantæ de tehnici fitoterapeutice øi mistice. Pentruprobleme interne persistente, ei foloseau în principal bæile reci... cu admi-

nistrare de ierburi.“ Øi continuæ:Se folosea adesea apa anumitor fîntîni, datoritæ proprietæflilor lor

minerale øi spirituale specifice... Druizii au depus un efort considerabilpentru studierea proprietæflilor medicinale ale plantelor, crezînd cæanumite ierburi sînt înzestrate cu virtufli magice. Astfel de ierburi øi bæierau folosite pentru multe scopuri, inclusiv ungerea oamenilor,prevenirea febrei, procurarea prieteniei øi obflinerea a tot ce doreøte inima.

TOT CE DOREØTE INIMAAstfel de bæi cu ierburi nu sînt restricflionate doar la artele celtice ale

vindecærii. Ele sînt folosite în multe culturi pentru purificare, pentru a dao mai profundæ cunoaøtere de sine, pentru a elibera sufletul de impuritæfliøi limitæri øi pentru a conferi daruri spirituale øi vindecare fizicæ. Fiecarebaie are acelaøi scop final: sæ aducæ pe cel ce se îmbæiazæ în echilibru, spælîndfrica, mînia, trauma, tristeflea øi nesiguranfla, dæruind pace interioaræ øi olegæturæ mai profundæ cu natura. Bæile curæflæ sufletul øi sînt recunoscute

în multe tradiflii pentru puterea lor de a face aceasta.În Malaiezia, de exemplu, ritualul de îmbæiere mandi bunga este efectuat

pentru a invoca puterile naturii, astfel încît o persoanæ sæ poatæ obfline ceeace îøi doreøte cel mai mult. Ritualul este parcurs pentru o varietate de motive— pentru a gæsi dragostea, pentru îndepærtarea buang suey (ghinion saumagie neagræ), pentru vindecarea trupului øi a sufletului øi chiar pentruprobleme superficiale øi aparent „non°spirituale“, cum ar fi norocul la jocuride cærfli øi jocuri de noroc.

Ritualul este facilitat de un bomoh (øaman), care preparæ pentru îmbæiere

un amestec de plante, flori, nuci, frunze, fructe øi mirodenii ca limau purut (læmîie verde kaffir) øi akar sintok (dendrocnide sinuata), ce vor fi alese


164



în funcflie de nevoile pacientului. Mai pot fi adæugate øi alte materiale, cum

ar fi bedak sejuk (pudræ de orez) înainte de amestecarea cu apæ, dupæ careclientul este îmbæiat.

Într°o ceremonie pentru gæsirea unui sofl, de exemplu, o femeie va fi îmbæiatæ în apæ cu fructe, frunze øi øapte feluri de flori, în timp ce bomoharde o lumînare înfæøuratæ în frunze de cocotier, face incantaflii øi aruncæboabe de orez în jurul clientului. Ei spun cæ aceasta aduce cæsætoria pînæ într°un an.

În Indonezia existæ aproape 7.000 de varietæfli înregistrate de plante (princontrast, în Marea Britanie existæ doar 1.600) øi, în acest bogat mediu, multedintre secretele ierburilor, cîndva pæzite de preofli øi prinfli, acum au devenitatît de cunoscute, încît au ajuns tratamente standard în saloane de masaj øifrumusefle øi SPA°uri. Mandi luhur (împachetærile) reprezintæ o terapietradiflionalæ care a fost practicatæ din secolul al XVII°lea. Din apæ de izvorøi ierburi se face o pastæ care include santal, øofran øi iasomie; aceasta estemasatæ pe trup øi læsatæ sæ se usuce. Rezultatul este o piele frumoasæ øisænætoasæ, precum øi pace interioaræ.

O altæ refletæ anticæ folositæ pentru reechilibrarea trupului øi ca tratament

pentru reumatisme øi ræceli este o pastæ din santal, coriandru, øofran, scor-fliøoaræ, ghimbir, cuiøoare øi nucøoaræ, în amestec cu apæ øi ulei aromatic.Nu°i o întîmplare cæ multe dintre aceste ingrediente sînt folosite øi la

gætit, deoarece intenflia acestui leac este sæ „gæteascæ“ trupul prin produ-cerea unei cælduri profunde. Prin leac, pacientul este revitalizat, øi cînd pastaeste îndepærtatæ, ea trage afaræ toxinele din corp.

Împachetærile calde fæcute din noroi øi ierburi sînt, de asemenea, aplicatepe piele pentru ca trupul sæ°øi transpire impuritæflile fizice øi spirituale. Oastfel de împachetare este folositæ de secole de femeile care vor sæ°øi recapete

silueta dupæ naøtere. În fiecare zi, timp de patruzeci de zile dupæ naøtere,un amestec de suc de læmîie verde, frunze de betel, eucalipt øi pudræ decoral e aplicat pe abdomen. Apoi se leagæ strîns o bucatæ de pînzæ în jurulabdomenului øi plantele sînt læsate sæ°øi facæ magia.

Bæile cu flori øi apæ sînt folosite la scaræ largæ øi în terapiile cu spiriteleplantelor. În multe culturi øamanice, vindecætorul foloseøte apa rece pentrua stimula trupul øi spiritul; dar în Indonezia, mai comunæ este apa cælduflæ,scopul fiind cel de a relaxa pacientul, astfel încît energiile sæ poatæ circulanerestricflionate de tensiuni interioare. Cele mai frecvent folosite flori în

aceste bæi sînt magnolia, bougainvillea, hibiscusul, trandafirul, gardenia øiiasomia, care învæluie pacientul într°o mireasmæ puternic vindecætoare, în


165



timp ce culorile lor vibrante înalflæ spiritul øi reflectæ frumuseflea naturii,

reamintindu°i propria frumusefle øi putere interioaræ.

BÆI CARE TRATEAZÆ COØMARURILE

Øamanii maya folosesc øi ei astfel de bæi pentru a restabili armoniasufletului. Una dintre ele este pentru a vindeca de coømaruri copiii. Øamaniivæd coømarurile ca pe un spirit întunecat, în formæ de embrion uman. Acestspirit intræ în trup cînd se întîmplæ o pierdere a sufletului (vezi Capitolul 4),ca urmare a unui øoc sau a unei tristefli. Din cauza vîrstei fragede øi a uneimai mari vulnerabilitæfli, copiii sînt în mod special deschiøi spre boli spiritualecare, împreunæ cu frica, invidia øi depresia, pot cauza pierderea chuilel —spiritului sau forflei vitale.

O mamæ americanæ, Nadine Epstein, povesteøte cum a folosit o astfelde baie, pentru a°øi ajuta fiul de 6 ani, Noah, sæ scape de coømaruri repetate.Într°un articol apærut în revista Mothering, Epstein îøi aminteøte disperareacare a condus°o la a încerca aceastæ metodæ dupæ ce toate celelalte încercærieøuaseræ, iar visele înfricoøætoare øi violente ale lui Noah continuaseræ.

Într°o zi, cînd Noah aræta deosebit de împoværat, am avut o idee. Dece sæ nu°i facem lui o baie spiritualæ? Mayaøii fac astfel de bæi copiilor,chiar øi nou°næscuflilor, cu regularitate.

Aøa cæ mai tîrziu în acea searæ, cînd lumina începea sæ se transforme într°un frumos apus auriu, (prietena mea) Rosita øi cu mine l°am luatpe Noah la o plimbare de adunare ritualæ a plantelor prin vecinætateanoastræ urbanæ. Cu coøuleflele în mînæ, ne°am plimbat pe alei øi trotuare,cæutînd plante vindecætoare ce pot fi folosite pentru îmbæiere spiritualæ.Cînd gæseam o plantæ, o culegeam cu grijæ, spunînd rugæciunea mayaøæde mulflumire cætre plantæ øi cerînd spiritului ei sæ ajute la vindecareainimii øi sufletului lui Noah...

Apoi am umplut cada cu apæ øi am læsat plantele aromatice la infuzat.*Ele pluteau pe suprafafla apei, creînd un model colorat øi complex...

Odatæ înæuntru, (Noah) imediat a fost absorbit de joaca cu frunzele øipetalele. Nalba era ræcoroasæ øi moale øi Noah a masat°o de genunchi.Pe cînd el se juca, noi am spus mai multe rugæciuni øi am ars tæmîiecopal...


166

* În aceastæ baie pentru îndepærtarea spiritului coømarului, ingredientele°cheie sînt petalelede trandafir, nalbæ roøie, filimicæ øi rozmarin.



Cînd Noah a ieøit în final din cadæ, diferenfla era uimitoare. Pierduse

acel sentiment de greutate apæsætoare pe care îl avea de obicei. Nu maivæzusem o astfel de transformare profundæ... Noah nu a mai avutcoømaruri nici în acea noapte, nici în urmætoarele cîteva sæptæmîni.

Epstein dæ refletele cîtorva bæi pentru copii pe care le°a studiat. O baiecalmantæ pentru sugari include gælbenele, busuioc, sunætoare, rozmarin øipetale de trandafir, stoarse pentru a°øi elibera esenfla øi adæugate în apæ caldæ.O baie pentru infecflii ale pielii foloseøte frunzele amare de talpa gîøtei, pelinøi /sau pæpædie. Acestea sînt fierte în apæ înainte de îmbæierea copilului,

iar zona infectatæ se curæflæ cu amestecul.

BÆILE CARE ADUC PLOAIA

Bæile vindecætoare nu sînt limitate doar la vindecarea personalæ. Datoritælegæturii energetice pe care o avem cu întreaga naturæ, ele pot fi folosite în vindecarea comunalæ pentru a crea efecte transpersonale, cum sînt exem-plele date de Frazer în Creanga de aur, unde îmbæierea este folositæ pentrua aduce ploaia.

În India, cînd este nevoie de ploaie iar recoltele nu cresc, sætenii îmbracæun bæieflel în frunze øi acesta devine Regele Ploii, care controleazæ apelecerului. Fiecare sætean ia parte la acest ritual, stropindu°l pe Regele Ploiicu apæ pe cînd el merge din uøæ în uøæ øi adunæ daruri pentru a „cumpæraploaia“.

Un ritual similar are loc în Rusia, unde femeile se îmbæiazæ în public în ziua de Sf. Ioan Botezætorul, folosind apæ în care s°a înmuiat o momîiedin iarbæ, frunze øi ierburi ce reprezintæ sfîntul. Momîia devine sfîntul øi,de îndatæ ce femeile se îmbæiazæ în apele lui øi i°au preluat astfel esenfla,ele pot de asemenea sæ cheme ploaia.

În Noua Caledonie este urmat un ritual cumva diferit, în care aducætoriide ploaie îmbæiazæ un cadavru care este suspendat deasupra unor frunzede taro într°o peøteræ. Sufletele stræmoøilor capteazæ apa acestei bæi øi oelibereazæ cætre sæteni sub formæ de ploaie.


167



CUM LUCREAZÆ BÆILE CU PLANTE?

Existæ trei principii în spatele eficienflei bæilor de acest fel — bæi carerevitalizeazæ trupul øi sufletul, precum øi cele care produc rezultate trans-cendentale, precum aducerea ploii. Cititorii vor recunoaøte cele trei principiidin capitolele anterioare øi din munca pe care deja au fæcut°o pentru a înflelegenatura spiritelor plantelor.

Primul principiu este, bineînfleles, cæ plantele sînt compuse din energiisensibile øi au un spirit cu o înclinare cætre fiinflele umane.

Al doilea principiu este cæ fiinflele umane sînt compuse din aceeaøi

energie. Fizicianul nominalizat pentru premiul Nobel, Michio Kaku, aremarcat, de exemplu, cæ pærflile solide ale corpului uman, dacæ ar fi com-primate, ar ocupa un spafliu de doar cîfliva centimetri. Restul este energie,øi aceasta e cea care ne fline atomii la un loc.

Dacæ vi se pare greu de crezut — cæ trupurile noastre „solide“ sînt doarde ordinul centimetrilor — nu sîntefli singurii. Însuøi Kaku a remarcat cæ,øi pentru oamenii de øtiinflæ, „Universul nu este doar mai straniu decît neimaginæm, ci este mai straniu decît ne putem imagina“. Totuøi, faptul cæsîntem fiinfle de energie nu este discutabil.*

Al treilea principiu: aceasta este valabil pentru orice în Univers — totuleste fæcut din energie la cel mai fundamental nivel øi, aøa cum øtim dinfizica pe care am învæflat°o la øcoalæ, energia nu poate fi creatæ sau distrusæ,ci poate doar sæ°øi schimbe forma. În alte cuvinte, este cooperantæ øi poatefi împærtæøitæ.

Bineînfleles cæ øamanii nu se vor exprima în aceste cuvinte. Ei ar spune,simplu, cæ totul este spirit øi, dacæ sîntem sensibili, e foarte posibil ca spiritulunei plante sæ intre øi sæ ne influenfleze, schimbîndu°ne energia øi creîndu°ne

noi posibilitæfli pentru vindecare. Øi ar mai spune cæ este la fel de posibilca noi sæ comunicæm cu alte fiinfle din energie, cum ar fi spiritele ploii.Sæ analizæm mai în detaliu cele trei principii.

PLANTELE, CA ENERGIE INTELIGENTÆ

În culturile øamanice, plantele sînt considerate „transformatori“. Ele iauenergie dintr°un loc øi de o formæ (soarele, solul, ploaia) øi o transformæ


168

* Pentru o discuflie asupra modului în care aceasta se leagæ de øamanism, vezi RossHeaven, The Journey to You (Bantam Press, 2001) øi Vodou Shaman (Inner Traditions, 2003).



în altceva: hranæ. Cea mai importantæ dintre formele de energie este lumina

solaræ.Iatæ un fapt remarcabil în sine: plantele mænîncæ luminæ. La fel de

remarcabil este ceea ce se întîmplæ cînd ele terminæ masa. Secretæ oxigen.Plantele, doar mîncînd, dobîndesc spectaculosul alchimic. Ele iau pæmînt,foc, apæ øi produc aer. Øi prin aceasta ne dau nouæ viaflæ.

Cînd plantele mor, energia lor ræmîne øi încæ ne este folositoare. Planta— øi lumina din frunzele sale — pînæ la urmæ putrezeøte øi formeazæ „com-bustibil fosil“, dîndu°ne energia ei solaræ. Oricînd ardem petrol sau cærbune,

eliberæm energia ce a fost stocatæ în plante acum un milion de ani. Acelaøilucru este valabil cînd mîncæm o plantæ: completæm cercul, de la foc la foc,øi devenim øi noi consumatori de luminæ solaræ. Plantele sînt energie, darele sînt øi inteligenflæ.

Jeremy Narby face un studiu al sensibilitæflii plantelor în cartea sa, Intelligence in Nature, øi conchide cæ ele nu sînt de fapt prea diferite denoi:

Acum øtiinfla ne aratæ cæ plantele, ca øi animalele øi oamenii, pot învæfla

despre lumea din jurul lor øi pot folosi mecanisme celulare similare cucele pe care ne bazæm noi. Plantele învaflæ, îøi amintesc, iau decizii...Celulele plantelor transmit informaflii între ele folosind semnale, ca

de exemplu ionii de calciu. Neuronii noøtri fac la fel. Celulele plantelorau, de asemenea, propriile lor semnale, care tind sæ fie proteine mari øicomplicate øi secvenfle ARN. Aceste molecule înoatæ în plantæ, dîndinformaflii de la celulæ la celulæ. Celulele individuale ale plantelor para avea o capacitate de a cunoaøte... Cercetætorii confirmæ acum ceea ceøamanii au spus de mult timp despre natura naturii.

Faptul cæ semnalele plantelor (proteinele øi secvenflele ARN) tind sæ fiemari øi complexe, spre deosebire de moleculele mici ale semnalelor creieruluiuman, este iaræøi semnificativ, deoarece „moleculele mari pot gestionacantitæfli mari de informaflii, ceea ce înseamnæ cæ în comunicarea planteloreste loc de o complexitate enormæ“.

O parte a prejudecæflii øtiinflifice împotriva nofliunii de inteligenflæ a plan-telor se bazeazæ pe simplul fapt cæ ele nu se miøcæ. Cercetætorii de modæveche au tras concluzia cæ nu existæ nici o dovadæ a inteligenflei, deoarece

doar miøcærile deliberate dovedesc aplicarea gîndirii øi a luærii de decizii.Dar este o prostie: o mulflime de oameni stau nemiøcafli øi gîndesc.


169



Øi, de fapt, dacæ ne uitæm dincolo de prejudecata noastræ, gæsim cæ

plantele se miøcæ; ele doar lucreazæ la o scalæ temporalæ mult mai lentæ,astfel încît tindem sæ nu observæm miøcærile lor. Narby dæ exemplul pal-mierului tropical „pe picioroange“, care „merge“ cætre luminæ, crescîndu°øinoi rædæcini înspre partea însoritæ øi læsîndu°le pe celelalte sæ moaræ. „Fæcîndaceasta de°a lungul mai multor luni, palmierul°pe°picioroange poate efectivsæ°øi schimbe locul.“

Un alt exemplu este iedera de sol, o viflæ care se tîræøte pe pæmînt øi prinderædæcini doar acolo unde gæseøte proporflia corectæ de nutrienfli din sol øiluminæ solaræ. Fæcînd aceasta, ea se trage cætre noi locuri, evitînd zonelepe care le øtie nepotrivite. (Dacæ ne uitæm la migraflia oamenilor, øi ei, cudiferite grade de gîndire raflionalæ, se miøcæ spre noi locaflii ce susflin viafla, în manieræ similaræ cu a iederii de sol øi a palmierului°pe°picioroange. Poatecæ aceasta este baza observafliei øamanilor cæ Creatorul — adicæ forflacreatoare, natura — se asiguræ cæ plantele de care avem nevoie ca hranæøi pentru vindecare cresc întotdeauna acolo unde træim noi. Plantele øioamenii se miøcæ unii cætre alflii, atraøi de aceeaøi forflæ: o înflelegere cæ noulmediu este cel mai potrivit nevoilor lor reciproce).

Oricine a væzut remarcabilul øi premiatul serial TV al BBC, The Private Life of Plants, de David Attenborough, poate observa cu ochii proprii cæplantele se miøcæ. Într°unul dintre episoade, fotografierea la anumite perioadede timp a fost folositæ pentru a înregistra miøcarea øi creøterea plantelor junglei. Cu filmarea redatæ mai repede, ni se aratæ cæ toate plantele din junglæsînt într°un flux constant de miøcare, tinzînd sæ ajungæ la lumina solaræ dedeasupra copacilor øi la apa de sub pæmînt. Lianele se balanseazæ înainteøi înapoi, cîrceii plantelor se întind cætre alte plante pentru a cîøtiga teren în cæutarea luminii solare. Pædurea este o masæ în continuæ miøcare; noi

nu percepem aceasta doar din cauzæ cæ simflurile noastre nu funcflioneazæconform „timpului plantelor“.Tofli indigenii însæ apreciazæ aceste calitæfliale plantelor.

În cartea sa Magic from Brazil, Morwyn gîndeøte cæ „în timpul germi-nafliei øi creøterii, plantele absorb øi stocheazæ energii imense din pæmîntøi din cer. Cînd o persoanæ ingereazæ o plantæ, energia e eliberatæ øi circulatæprin trup øi în auræ. Energia ierburilor adaugæ ceva din propria sa naturæ øiajutæ la eliberarea energiilor uzate ale pacientului pentru a stimula auto-vindecarea“.

Cercetætorii au înregistrat aceastæ „energie a ierburilor“ de multe ori,cel mai faimos procedeu fiind fotografia Kirlian, metodæ inventatæ în Rusia


170



de cætre Semion øi Valentina Kirlian, actualmente folositæ în laboratoarele

de cercetare de peste tot din lume.Principiul din spatele fotografiei Kirlian este acela cæ toate fiinflele vii

emit radiaflii luminoase, frecvenfle electromagnetice øi cælduræ în relafliedirectæ cu stærile lor interioare. Fotografia Kirlian capteazæ øi înregistreazæaceste emisii introducînd în subiect un curent de înaltæ frecvenflæ øi tensiune,care amplificæ øi face vizibilæ energia pe care o confline. Printre succeselemetodei se numæræ abilitæflile ei demonstrate în experimente controlate dea prezice supraviefluirea, rata de creøtere øi starea generalæ de sænætate adiverse seminfle øi plante doar prin simpla observare a „aurei“ energetice.

Unele dintre cele mai interesante astfel de experimente sînt incursiunile în fenomenul „frunzei°fantomæ“. Acesta apare cînd o micæ porfliune a uneifrunze este îndepærtatæ, dupæ care se fotografiazæ planta. O imaginefantomaticæ apare în zona lipsæ a frunzei, exact ca øi cum ea ar fi încæ ataøatæ.Cercetætorii Kirlian væd aceasta ca pe o dovadæ a unui „corp bioplasmic“imaterial din interiorul frunzei, o energie care, deøi non°materialæ, esteesenflialæ vieflii.*

Datoritæ proprietæflilor lor energetice, în Candomble (forma brazilianæde Vodou despre care scrie Morwyn), „plantele intræ în fiecare aspect alritualului... Despre fiecare iarbæ se crede cæ are o forflæ etericæ ce poate fiuøor absorbitæ de piele. Fiecare plantæ cristalizeazæ o virtute anume, cafertilitatea, pacea, vigoarea, protecflia, longevitatea, curajul, fericirea, noroculsau gloria, øi de asemenea poate îndepærta boala, negativitatea, nefericireaøi fluidele nocive“.

Bæi specifice, numite abo, sînt folosite pentru a purifica inifliaflii pentrupreoflie. Altele, numite banhos de descarga (bæi de descærcare), neutralizeazæenergiile negative care s°au prins de o persoanæ. Amaci este o baie pentrucap, care întæreøte legætura dintre o persoanæ øi al sæu orixa (spirit cælæuzitor),protejînd°o în acelaøi timp de influenfle negative. Øi mai sînt multe altele.


171

* Aceasta corespunde øi fenomenului „membrul fantomæ“ raportat de persoane care øi°aupierdut un brafl sau un picior în accidente, dar încæ simt membrul respectiv, cînd este clar

cæ n°ar trebui sæ existe nici un fel de senzaflie, cu excepflia cazului în care ei simt ceva dedincolo de fizic. Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vezi Psychic Discoveries Behind the Iron Curtain, de Sheila Ostrander øi Lynn Schroeder.



OAMENII, CA ENERGIE INTELIGENTÆ

În loc sæ utilizeze cuvîntul „suflet“, unii øamani vorbesc despre oamenica avînd un „corp energetic“. Este acelaøi cu corpul bioplasmic descoperitde cercetætorii Kirlian în plante øi în fiinflele umane. Corpul energetic poatefi imaginat ca un ou luminos ce înconjoaræ corpul fizic la o distanflæ aproxi-mativ egalæ cu lungimea unui brafl în fiecare direcflie, deøi este puflin maiapropiat la cap øi la picioare.

Termenul „ou luminos“ ca descriere a acestei energii a intrat în uzulcontemporan din opera lui Carlos Castaneda. În consecinflæ, este cumva pus

sub semnul întrebærii de cætre aceia care°l suspecteazæ pe Castaneda cæ ainventat întîlnirile sale cu øamanul yaqui, don Juan, care se presupune cæeste autorul termenului. Dar de fapt, viziunea corpului energetic îi precedecu secole lui Castaneda. În tradiflia europeanæ romani, sufletul a fost descrisca un ou. În Vodou°ul haitian øi în Santeria cubanezæ, oul reprezintæ sufletul,øi chiar øi Biserica Catolicæ aseamænæ sufletul cu un ou.

Femeia øaman din Anzi, Doris Rivera Lenz (intervievatæ în Capitolul 1),spune despre ouæ cæ „(ele) sînt uniunea dintre masculin øi feminin. Ar trebuisæ recunoaøtem aceastæ uniune ca fiind sacræ în cel mai înalt grad. Øi noi

provenim dintr°un ou. Astfel, oul este energia totalæ a celulelor mamei øitatælui“.

Aøadar, destul de des, în multe culturi, corpul de energie este considerata avea formæ de ou. Este øi ceea ce væd øamanii cînd intræ în transele lorvindecætoare.

Corpul energetic este uneori împærflit mai departe în patru benzi de lu-minæ, reprezentînd diferite aspecte ale sineului. De obicei, de la exteriorspre interior, ele sînt „corpurile“ spiritual, emoflional, mental øi fizic ceformeazæ sufletul.

Cel spiritual este cel mai îndepærtat de trupul fizic, începînd la o distanflæde aproximativ lungimea unui brafl øi întinzîndu°se la infinit. El ne conecteazæcu Universul energetic ca întreg. Prin el opereazæ percepflia extrasenzorialæøi alte fenomene inexplicabile, øi el faciliteazæ comunicarea noastræ cu alteinteligenfle, ca de exemplu plantele. Sinele emoflional este puflin mai aproape,o bandæ care începe la aproximativ 25 de centimetri de corp. Sinele mentaleste spafliul dintre cel emoflional øi cel fizic.

Toate bolile apar din lumea nevæzutæ øi ne afecteazæ întîi spiritul. Dacæsîntem sensibili, putem detecta o energie intruzivæ sau o „forflæ exterioaræ“

care se conecteazæ la aceastæ bandæ de luminæ øi simflim cæ ceva este înneregulæ, chiar dacæ nu putem spune ce. E sentimentul pe care îl avem cînd


172



intræm într°o cameræ øi ne simflim ciudat færæ vreun motiv aparent sau cînd

întîlnim o persoanæ nouæ øi øtim cæ nu ni se potriveøte. Mulfli oameni auaceste experienfle, dar sînt mai puflin conøtienfli cînd e vorba despre sænætate,astfel încît percepflia energiilor intruzive poate trece nedetectatæ pînæ cîndele se stabilesc în cîmpurile noastre.

Pe mæsuræ ce migreazæ cætre corpul fizic, boala va deveni totuøi maiobservabilæ. Cel mai frecvent, mai întîi se instaleazæ la nivelul emofliilor,deoarece ele sînt cele mai sensibile organe de conøtientizare. Dar numaiatunci cînd boala intræ în sfera mentalæ vom putea sæ simflim øi sæ numimproblema. În cele din urmæ, ceea ce începe ca o conøtientizare spiritualæsubtilæ devine o realitate fizicæ.

În practica sa de vindecare, øamanul se preocupæ de punctul de originespiritualæ a bolii. Dacæ energia intruzivæ poate fi dispersatæ înainte de adeveni solidæ øi încorporatæ în pacient, atunci fiecare parte a corpului ener-getic, de la cel spiritual pînæ la cel fizic, va fi vindecatæ. Deseori acestaeste scopul unei îmbæieri sacre: de a îndepærta energia care nu ajutæ øi de°ao înlocui cu o forflæ beneficæ.

O astfel de vindecare nu se adreseazæ simptomelor bolii din corpul fizic,

aøa cum o face medicina vesticæ, ci cauzei bolii în sine, pe baza credinfleicæ, deoarece toate bolile sînt energetice, ele pot fi vindecate în acest mod:prin schimbarea energiei pacientului. „Øamanic“ vorbind, existæ un numærlimitat de cauze ale aparifliei bolilor, iar ele sînt de obicei legate de o lipsæde echilibru sau de o slabæ conectare spiritualæ a pacientului.

În Vodou, de exemplu, menflinerea unei bune relaflii cu Dumnezeu, cu Lwa (spiritele protectoare) øi cu ghedes (morflii sfinfli øi stræmoøii) asiguræsænætatea øi puterea individului. Doar atunci cînd legætura este ruptæ ajungesæ fie posibilæ boala.

Am putea exprima aceasta în termeni psihologici vestici în felul urmætor:cînd avem credinflæ, o rafliune de a fi øi un scop în viaflæ, cînd avem ajutorulfamiliei øi ne respectæm stræmoøii, avem øi un puternic sentiment al valoriiproprii øi o identitate personalæ bine definitæ, astfel încît automat ne simflimsænætoøi, în formæ, în putere. Un numær de studii øtiinflifice au arætat, deexemplu, cæ oamenii se recupereazæ mai rapid dupæ intervenflii chirurgicaleatunci cînd au atît credinflæ, cît øi o familie øi prieteni cærora le pasæ de ei.*

Totuøi, cînd oamenii sînt singuri pe lume, stima lor de sine scade øi seinstaleazæ depresia, aducînd prejudicii sænætæflii øi dorinflei de a træi. Psihiatrul


173

* Vezi Spirit in the City, de Ross Heaven, pentru mai multe amænunte pe aceastæ temæ.



Viktor Frankl a scris despre aceasta în lucrarea sa Man’s Search For

Meaning. Pentru Frankl, izolarea, lipsa flelurilor øi a conectærii în viaflamodernæ sînt cauzele principale ale problemelor mentale, emoflionale øi, în multe cazuri, fizice ale clienflilor. Speranfla — ceva în care sæ crezi —øi conectarea la ceilalfli sînt mijloace de tratament chiar mai importante decîtpsihoterapia în sine.

Houngan°ul* Max Beauvoir scrie:

Multe boli sînt considerate a rezulta din comportamentul socialneadecvat al individului. De exemplu, multe cazuri (în Haiti) apar dincauza disputelor legate de moøteniri, cînd individul ia în stæpînire færædrept terenuri comune ale familiei. Lipsa de respect, de curaj øi/sau degenerozitate — care în sine constituie slæbiciuni de caracter — se reflectæøi ele în starea de sænætate a individului. În aceste situaflii, se spune cæpersoana este bîntuitæ de spiritul unui decedat (mò) trimis asupra sa decætre familie sau vecini.

Aici este necesar ca pacientul sæ°øi ispæøeascæ greøelile. Pelerinajele,munca de voluntariat în spitale, pomana pentru særaci, slujbelereligioase pentru decedafli øi alte astfel de acfliuni constituie elementecare pot duce la remedierea problemelor.

Mai departe, mò°ul intrus este deseori alungat prin metode precumbiciuirea, consideratæ una dintre cele mai radicale øi eficiente cæi deexpulzare.

„Slæbiciunile de caracter“ ale unui individ pot, în unele privinfle, sæ fietratate ca o boalæ mai degrabæ socialæ decît personalæ, în special în societæflilecare stimuleazæ competiflia, aprobîndu°i social pe cei care „reuøesc“ øi

pedepsindu°i (dezaprobare, ostracizare) pe cei ce eøueazæ. În astfel de culturi,oamenii se simt deseori speriafli, lipsifli de speranflæ, pierdufli, singuri. Studiilene spun cæ mulfli occidentali nu mai au încredere în politicieni, în marilecompanii, nici chiar în producætorii de alimente, deoarece îi cred interesaflidoar de profituri øi de propria lor stare de bine. Oamenii simt cæ nu maiau conducætori, se simt prinøi în capcanæ, izolafli øi trædafli, ceea ce duce lafrustræri, îndoieli de sine øi anxietate. Tensiunile de acest fel pot duce laboli fizice øi la slæbirea sufletului, care, la rîndul ei, îi împinge pe unii spreimoralitate.


174

* Houngan este preot øaman øi vindecætor în tradiflia Vodou.



O modalitate prin care tradiflia Vodou trateazæ aceastæ deconectare este

prin ritualul de îmbæiere numit lave tete (spælarea capului), respectiv roga-cion, în Santeria. Scopul spælærii capului este de a „deschide“ mintea paci-entului øi a°l reconecta cu Dumnezeu, cu Lwa, cu stræmoøii. În termenipsihologici, am putea spune cæ bæile elibereazæ tensiunile prin slæbireaataøamentului pacientului faflæ de competitivitate øi ajutarea sa sæ se relaxeze într°o legæturæ mai plinæ de sens øi mai sænætoasæ cu Universul. Pacientulnu mai este obsedat de lumea materialæ, deoarece vede ceva dincolo de eaøi înflelege cæ este iubit de Dumnezeu ca oricine altcineva.

Spælarea capului se încheie cu cîntece rituale, care într°un fel sau altul

subliniazæ egalitatea în fafla lui Dumnezeu: „Nous tout se yon-O! divanBondye“ e unul dintre ele. Tradus, el declaræ cæ „tofli sîntem una în fafla luiDumnezeu“, Bondye (din francezul „bon dieu“) fiind numele haitian datsupremei energii a Universului.

Beauvoir scrie în legæturæ cu ritualurile de îmbæiere: „Rezultatele imediatesînt datorate energiei care curge din ierburi øi energiei folosite pentru a lemacera. Cîntul øi dansatul, formele obiønuite de exprimare Vodou, sînt însine considerate profilactice, promovînd o distribuire sænætoasæ a dan(energie spiritualæ sau forflæ vitalæ) în tot corpul.“

UNIVERSUL, CA ENERGIE INTELIGENTÆTeoria corzilor este una dintre cele mai interesante din fizica modernæ.

Ea a fost dezvoltatæ pentru a depæøi istoricul eøec al øtiinflei mecaniciste înexplicarea Universului, øi pentru a gæsi sensul contradicfliilor øi al anomaliilorpe care le observæm în lume. Aøa cum spune publicaflia online a UniversitæfliiCambridge, Cambridge Relativity: „Pentru a fline cont de diferiteleinteracfliuni observate în naturæ, e nevoie de particule cu mai multe grade

de libertate decît doar poziflia lor øi viteza.“Cu alte cuvinte, pentru a descrie lumea în mod eficient, trebuie sæ admi-tem cæ ea are mai multe dimensiuni decît cele patru pe care le putem observa:lungime, læflime, adîncime (în spafliu), øi a patra, timpul.* Cambridge

Relativity continuæ:

Au fost concepute teorii care descriu cu mare succes trei dintre celepatru interacfliuni cunoscute în naturæ: electromagnetismul øi forflele


175

* Øi aceste patru dimensiuni sînt puse sub semnul întrebærii. Timpul, de exemplu, esteo construcflie umanæ, pentru cæ tot ceea ce cu adeværat observæm în naturæ este schimbarea.„Timpul“, ca øi „îmbætrînirea“, este un termen relativ pe care îl aplicæm acestei schimbæri.



nucleare slabe øi puternice. Din nefericire, cea de°a patra interacfliune,

gravitaflia, frumos descrisæ de Teoria Relativitæflii a lui Einstein, pare anu se potrivi în aceastæ schemæ. Oricînd am încerca sæ aplicæm regulile,obflinem rezultate care nu au nici un sens. De exemplu, forfla dintre doigravitoni (particulele care mediazæ interacfliunile gravitaflionale) devineinfinitæ, øi nu øtim cum sæ scæpæm de aceste „infinitæfli“ pentru a obflinerezultate fizice logice.

Aici avem douæ observaflii de fæcut. Prima este cæ øi øtiinfla modernætrateazæ Universul ca fiind la nivel fundamental compus din energie. Acest

fapt este descris de „cele patru interacfliuni cunoscute în naturæ“ (electro-magnetism, forflele nucleare puternice øi slabe, gravitaflia). Deci, existenflamateriei fizice, a efectelor fizice (øi a Universului însuøi) depinde de energie.

A doua este cæ cercetætorii, dupæ cum singuri recunosc, nu înfleleg cumfuncflioneazæ Universul, deoarece una dintre energiile de bazæ pe care încearcæ s°o înfleleagæ (gravitaflia) nu se încadreazæ în propriile lor reguli.Øi totuøi, lumea funcflioneazæ. Este o justificare a afirmafliei lui Michio Kaku:„Universul e mai straniu decît ne putem imagina.“

Pentru unii cercetætori, concluzia (de cele mai multe ori spusæ în øoaptæ

pe holurile academiilor) este cæ existæ o inteligenflæ a energiei Universului,o inteligenflæ pe care n°o înflelegem øi n°o putem mæsura, dar care e maimare decît a noastræ. Fizicianul Fred Alan Wolf, de exemplu, în lucrareaThe Dreaming Universe, expune înflelegerea sa asupra lumii, spunînd cænu „forflele au creat orbeøte aceasta, nici mecanica, øi nici natura oarbæ. Ofiinflæ clar organizatæ, inteligentæ, raflionalæ, simflitoare, antropomorfæasemenea mie este cea care a creat°o. În acest sens, simt prezenfla luiDumnezeu“.

Chiar øi cercetætorii care pe faflæ neagæ existenfla acestei inteligenfle trebuie

ca în mod tacit s°o accepte, dacæ lucreazæ cîtuøi de puflin cu teoria corzilor,pentru cæ însuøi numele acestei ramuri a øtiinflei provine de la faptul cæoperafliunile Universului în cadrul acestui model øtiinflific sînt conceputeprecum vibrafliile corzilor unui instrument muzical vast. Iar fiecare instrumenttrebuie sæ aibæ pe cineva — sau ceva — care sæ cînte la el. Muzica descrieUniversul nu doar mai poetic, ci, în zilele noastre, mai exact decît mate-maticile.

Atît pentru cercetætorii noøtri, cît øi pentru øamani, Universul este energie,este inteligent øi conøtient de sine. Oamenii, plantele øi întreaga ordine a

lumii sînt alcætuite din energie. Iatæ de ce e posibil ca ceva atît de simpluca o baie floralæ sæ funcflioneze: prin energia pe care o împærtæøim. Spiritul


176



plantelor ne pune în legæturæ cu mai vasta energie a Universului øi cu

inteligenfla ce o îmbibæ. Sau, cum ar spune øamanii: sîntem vindecafli prinreconectarea la spiritul divin al naturii.

BÆILE ÎN AMAZONIA:UN INTERVIU CU UN ØAMAN

În Peru, bæile florale sînt numite banjos florales øi sînt o constantæ avindecærii øamanice, din înælflimile Anzilor pînæ în bazinul Amazonului.

Oamenii le folosesc pentru a se spæla de spiritele malefice, pentru a îndepærtablocajele, astfel încît energia Universului sæ poatæ sæ°i inunde øi sæ corectezedezechilibrele. Artidoro Aro Cardenas descrie procesul, aøa cum are loc în Peru:

Cum se efectueazæ bæile?

AAC: Îmbæierea se face cel mai frecvent în dimineflile de dupæ cere-moniile ayahuasca, pentru a modifica trupul, astfel încît sæ accepte noile

informaflii ale viziunilor. Dar aceasta nu se aplicæ întotdeauna. Uneori, bæilesînt administrate înainte de ceremonie, pentru a deschide persoana, iar uneoriele sînt folosite doar în sine, ca vindecare.O cadæ este umplutæ cu apæ lacare se adaugæ plantele de care pacientul are mai mare nevoie, precummocura øi ajo sacha, unii dintre cei mai puternici „doctori“. Se mai poateadæuga agua florida sau agua de colpas.

Persoana trebuie sæ se apropie într°o manieræ sacræ, rugîndu°se sæ°i fie împlinite dorinflele øi cu credinfla cæ aøa va fi. Apoi, øamanul toarnæ apa dedeasupra capului pacientului øi o lasæ sæ curgæ pe trup, suflînd fum pentru

a°l purifica sau parfum pentru ca el sæ înfloreascæ. Uneori, persoana se roteøte— întîi la stînga (în sensul opus acelor de ceasornic), apoi la dreapta (însensul acelor de ceasornic). Prima rotire este pentru a scæpa de negativitate;a doua este pentru a atrage energia pozitivæ.

Îmbæierea are loc pe un mal de rîu, pentru ca energia care este îndepærtatæsæ°øi gæseascæ drumul cætre mare.

Ce plante se folosesc în bæi?

AAC: Bæile florale nu conflin multe plante. În schimb, se aleg anumiteplante sau flori, în funcflie de problema pacientului. Încep prin „gætirea“


177



unor plante bine mirositoare din junglæ øi la acea esenflæ adaug puflin alcool

øi puflinæ agua florida. Apoi, iau flori, le zdrobesc øi adaug sucul lor laamestecul pe care apoi îl pun în sticle. Cînd fac aceasta, flin dietæ øi mæ abflinde la a mînca særat. Se poate face fie o singuræ baie floralæ, fie o serie debæi, pentru un efect mai profund øi mai complet.

Un caz obiønuit în care oamenii fac baie floralæ este cînd ceva nu le mergebine — de exemplu, nu au de lucru sau au ghinion. Întîi le fac o baie decuræflare pentru a îndepærta saladera (ghinionul), care apare ca sare pe pielealor. În apa de baie pun apoi ajo sacha, mishquipanga, ruda øi romero (roz-

marin). Apoi urmeazæ baia floralæ pentru obflinerea lucrurilor dorite: noroc,serviciu etc.

Pofli da exemplu de alte bæi øi la ce folosesc ele?

AAC: Pentru a schimba norocul se foloseøte mocura, iar pacientul vagæsi cæ, dupæ douæ sæptæmîni, lucrurile s°au schimbat. De exemplu, pofligæsi slujba pe care o cæutai, sau acolo unde viafla ta era turbulentæ sau blocatæa apærut ceva miøcare, lucrurile încep sæ se schimbe. Mocura este de

asemenea folositæ pentru a curæfla gîndurile negative trimise asupra ta dealflii.

Pentru curæflarea spiritului, frunzele roøu închis de pinon colorado auefect în desfacerea vræjilor øi ræului. Aceastæ plantæ se utilizeazæ øi în bæide abur øi se poate vedea o mîzgæ, vraja rea, apærînd pe pielea pacientuluicînd iese din trup.

Pentru înflorirea vieflii, se folosesc plantele de bano de florecimiento.Ele ajutæ la conectarea cu noi înøine, la atragerea curajului øi puterii din

noi înøine, pentru depæøirea obstacolelor øi pentru ducerea unei viefli plinede sens, productivæ, în concordanflæ cu intenflia sufletului nostru. Amesteculpentru aceastæ baie este agua de colpa dintr°un loc din junglæ în care seadunæ apæ puræ de ploaie. Deseori, vînætorii beau øi ei apa pentru a atrageanimalele. La ea se adaugæ albacca, o plantæ folositæ pe scaræ largæ în Perupentru parfumul sæu puternic øi dulce. Ea este utilizatæ în loc de sprayuricu aerosoli pentru împrospætarea caselor øi, de asemenea, e pusæ pe cadavre în timpul înmormîntærilor. Din perspectiva bæilor florale, atrage mulfli prieteniøi rezultate pozitive. Se mai foloseøte pentru a trata gastrita, apendicita øi

problemele vezicii biliare, în care caz se ia sub formæ de ceai. Se mai adaugæøi mentæ pentru a împrospæta øi revitaliza persoana care se îmbæiazæ. Menta


178



e bunæ øi pentru calmarea nervilor øi eliberarea de griji. Cînd persoana face

baie, toate aceste calitæfli sînt absorbite de piele øi de spirit.

Deøi ingredientele exacte probabil cæ nu sînt disponibile în Occident (cuexcepflia mentei), e posibil sæ lucrafli cu plante care au calitæfli similare cucele descrise de Artidoro. Dacæ vrefli sæ încercafli personal baia pentru noroc,putefli folosi ca bazæ, în loc de agua de colpa, apæ proaspætæ de ploaie adunatædin pædure sau roua de dimineaflæ a ierbii øi a frunzelor. În loc de albacca,folosifli alte flori sau ierburi mirositoare — petale de trandafir, de exemplu,sau øofran zdrobit, pentru a elibera aroma. (Vezi Anexa 2 pentru altevariante).

Din nou, foarte importante sînt atitudinea pozitivæ øi intenflia claræ.Plantele væ vor ajuta sæ atragefli energii benefice øi binevoitoare.

BÆILE ÎN HAITI:UN INTERVIU CU UN VRACI

Procesul îmbæierii rituale este similar în Haiti. Aici, cel care se îmbæiazæ

se apropie de butoiul cu apæ ducînd o lumînare albæ, pe care trebuie s°omenflinæ mereu aprinsæ. Cu siguranflæ, aceasta este pentru a°øi concentramintea asupra intenfliei rugæciunii pentru vindecare, deøi lumînærile sînt øio modalitate de°a atrage atenflia spiritelor. Lumînarea e înmînatæ unuiasistent, iar pacientul îngenuncheazæ înaintea butoiului pentru a primi primaspælare de la øaman sau medsen fey. Apoi, se ridicæ în picioare, øi, la felca în Peru, se roteøte spre stînga øi spre dreapta pentru urmætoarele spælæri.În magia din Haiti, direcflia contraræ acelor de ceasornic e cea a descreø-terii, a îndepærtærii energiilor nedorite, iar sensul acelor de ceasornic este

pentru creøtere øi tragerea în interior a energiilor dorite.Numærul de spælæri pe care le primeøte øi plantele conflinute în apæ depind

de ce Lwa a dat putere bæii, prin rugæciunile øamanului. „Aceasta depindede nevoile pacientului“, spune Loulou Prince.

Ce plante sînt folosite?

LP: Plantele pe care le folosim sînt secrete, dar îfli voi spune de exemplucæ Papa Ogoun (Lwa°ul) aduce putere øi lui îi plac mirodeniile øi ardeii

iufli, aøa cæ pe acestea le adæugæm ca sæ°l chemæm în baie. Niciodatæ nuprimeøti doar plante; plantele sînt Lwa. Ele îl conflin, de asemenea, øi pe


179



Gran Bwa, spiritul tuturor frunzelor din pædure. Cînd îmbæiez o persoanæ

øi o masez cu frunze, tot timpul mæ rog cætre Lwa sæ o binecuvînteze øi sæo protejeze, iar ea îi primeøte în sine pe Lwa; nu este doar o frecflie cu plante!

Ce ritualuri sînt implicate la îmbæiere?

LP: Ritualul începe cu mult înainte de baia în sine. Eu trebuie sæ merg în pædure sæ adun frunzele în maniera corectæ, sæ plætesc copacii (vezifotografia unui houngan conducînd o plimbare dupæ frunze pe pagina 4 asecfliunii foto). Apoi, ar mai putea avea loc un pile fey*, ritual, în care frunzelesînt mæcinate în pudræ pentru uz magic. Piulifla folositæ la un pile fey esteo buturugæ mare øi goalæ, iar pisælogul e de asemenea fæcut dintr°un trunchide copac sau dintr°o creangæ groasæ, øi este atît de mare, încît e nevoie dedoi oameni ca sæ loveascæ frunzele cu el. Deseori, Lwa înøiøi posedæ oameniica sæ°i ajute la muncæ øi pentru a încuraja aceasta, în timpul ceremoniei sedanseazæ, se bate toba øi se cîntæ.**

Apoi, frunzele sînt folosite într°o varietate de moduri øi devin materieprimæ pentru pajet , wanga (talismane magice pentru dragoste øi noroc) øi,bineînfleles, bæi. (Vezi în secfliunea foto fotografiile sticlelor wanga decoratecu øerpi). Pacientul trebuie sæ fie îmbæiat doar dupæ ce toate aceste chemæricætre Lwa au fost fæcute, iar respectul faflæ de ele a fost exprimat; altfel,baia nu va avea efect.

Existæ un echilibru fragil în aceastæ vindecare: dacæ pacientul primeøteprea multæ putere, se spune cæ el poate deveni loupgarou (om°lup, vîrcolac)sælbatic øi necontrolat. Echilibrul este cheia vindecærii.

I°am explicat lui Loulou cæ în Jamaica bæile rituale au loc în Balm Yards,spaflii speciale în care doctorul øi preotul îmbæiazæ un pacient. Dupæ Zora

Neale Hurston, în Tell My Horse, „Uneori, vindecætorul diagnosticheazæun caz ca boalæ naturalæ øi prescrie o baie sau o serie de bæi în infuzii deplante secrete. Deseori, diagnosticul este cæ pacientul a fost «rænit» de unduppy (un spirit), iar baia este fæcutæ pentru a îndepærta spiritul. Balm Yard°ulcu reputaflie nu duce niciodatæ lipsæ de clienfli.“


180

* Literalmente, „ruperea frunzelor“.** Multe dintre cîntece fac o legæturæ între plante øi øerpi, o relaflie cum existæ øi în

Amazonia, unde se crede cæ ayahuasca este næscutæ dintr°un øarpe. Aceastæ paralelæ areloc, deøi în Haiti ayahuasca nu este cunoscutæ. Un cîntec de leac, de exemplu, are urmætoarelecuvinte: „Fey, koulev o, fey! Fey o, koulev, fey! M pral benyen ti moun yo.“ Aceasta setraduce: „Frunze, øarpe, o, frunze! Frunze, o, øarpe, frunze! Voi îmbæia copiii!“



Unde au loc ritualurile tale de îmbæiere? Øi tu foloseøti un spafliu sacrudedicat, precum Balm Yard°ul?

LP: În Haiti, baia este deseori fæcutæ în hounfor (templul Vodou) øi existæun loc special pe care îl folosesc pentru asta. Cred cæ este ca un „balm yard“,deøi mai puflin formal. Totuøi bæile pot avea loc în afara hounfor°ului, laizvoare øi rîuri, unde træiesc Lwa. Bæile pentru La Siren, spiritul sirenei,au loc în ceremonii pe malul oceanului. Mai sînt øi locuri de pelerinaj pentru îmbæieri de noroc, ca Bassin Saint Jacques în Plaine du Nord, unde cei cese îmbæiazæ intræ în næmol, care este încærcat cu o energie specialæ.*

Este ceva obiønuit ca în astfel de momente sæ aibæ loc posedæri, cîndLwa intræ în trupul celui care se îmbæiazæ, pentru a°l purifica din interior.

Alt loc de pelerinaj este Sant d’Eau — acolo sînt cascade înconjuratede copaci imenøi, case ale spiritelor. Prin frunzele øi rædæcinile acestor copaci,spiritele încarcæ apa cu puterea lor.

REfiETE PENTRU SUCCES

Bæile sacre sînt locul de întîlnire a trei energii: umanæ, a plantelor øiuniversalæ. Pentru ochii noøtri, efectele lor pot fi iniflial subtile, pentru cænu am fost învæflafli sæ vedem lumea sau pe noi înøine din perspectiva energiei,ci sæ vedem totul ca materie fizicæ. Astfel, baia este ca un fel de nou limbajal sænætæflii, ca un nou mod de a vedea. Puterea sa intræ în noi lent la început,ca øi cum inteligenfla pe care o confline se deschide cu blîndefle øi gradat,construindu°ne puterea. Apoi, dupæ o vreme, putem sæ primim vindecaremai profundæ, færæ a fi suprasolicitafli sau øocafli. Dacæ ne pæstræm încrederea în proces, vom stæpîni limbajul plantelor øi vom experimenta mai puternic

efectele îmbæierii odatæ cu trecerea timpului.Urmætoarele reflete sînt oferite pentru ca sæ putefli explora personal aceasta.

Primele douæ sînt din Haiti, urmætoarea este din Peru, iar ultima se bazeazæpe puterile simbolice øi energetice ale plantelor cultivate în America.

În Haiti øi Peru, bæile se fac afaræ, în naturæ, dar pentru motive practicevæ sugeræm sæ folosifli cada din casæ, deøi va trebui totuøi sæ abordafli îm-bæierea într°o manieræ sacræ. Putefli purta în mînæ o lumînare ritualæ cînd


181

* Aceasta e o formæ de „renaøtere“, de fapt; o binecuvîntare sau vindecare supremæ, încare cel ce se îmbæiazæ „dispare“ în næmol øi apoi renaøte curat spiritual øi fizic, cînd næmoluleste spælat de pe el.



intrafli în baie, dacæ aceasta væ ajutæ sæ væ conectafli cu intenflia dumnea-

voastræ spiritualæ; dacæ nu, facefli pur øi simplu baie la lumina lumînærii øispunefli°væ rugæciunile înainte de a intra în cadæ.

În cadæ, stafli în picioare øi rotifli°væ mai întîi în sens contrat acelor deceasornic, apoi în sensul acelor de ceasornic, vizualizînd energiile nega-tive pæræsindu°væ øi energiile pozitive umplîndu°væ trupul pe cînd turnafliapæ pe dumneavoastræ. Apa trebuie sæ fie cît de rece putefli suporta.

Baia dragostei (Haiti)Pentru purificarea energiilor øi deschiderea cætre dragoste.Pentru a face aceastæ baie avefli nevoie de urmætoarele:• cîfliva stropi de apæ de flori (sau parfum)• cîteva læstare de busuioc proaspæt• o mînæ de petale de trandafiri• cîteva bucæfli proaspete de aloe• patru sau cinci frunze de portocal

Opærifli toate ingredientele vreme de o oræ în apæ øi, cînd se ræceøte,adæugafli°le la o baie cu apæ rece împreunæ cu trei picæturi de esenflæ de vanilieøi o cæniflæ de lapte. Turnafli°væ apa pe trup øi cerefli spiritelor plantelor sævæ dæruiascæ magia lor øi sæ væ dea puterea de a atrage dragostea de careavefli nevoie. Cînd afli terminat baia, ducefli ræmæøiflele plantelor în naturæøi îngropafli°le la rædæcina unui copac sau aruncafli°le într°un pîrîu, læsîndo ofrandæ de mulflumire spiritelor acelui loc.

Baia puterii (Haiti)

Pentru energia necesaræ rezolværii problemelor.Aceastæ baie lucreazæ direct cu puterea Lwa, energii spirituale ce au roluri

øi acfliuni specifice asupra fiinflelor umane. În Haiti, baia de bazæ consistædin urmætoarele:

• apæ sfinflitæ (sau de izvor)• apæ de flori

• o selecflie din urmætoarele ierburi (nu sînt necesare toate): acacia jane(putefli sæ o înlocuifli cu mimozæ), amwaz (talpa gîøtei), balai°dou


182



(lemn dulce), balisier°rouge (pætlaginæ), basilica (busuioc),bwa°major (ardei).

În funcflie de natura problemei sau a intervenfliei spirituale cerute, puteflisæ adæugafli urmætoarele:

• Garoafe øi/sau santal. Aceste plante sînt sacre pentru Legba, pæzitorulporflii cætre ceilalfli Lwa (cum este Sf. Petru pentru sfinfli) øi cætre întregul Univers spiritual. Astfel, garoafele øi santalul se vor conectala lumea spiritului în general øi væ vor aduce fortificare øi putere deacolo.

• Lavandæ øi/sau rozmarin. Acestea sînt plantele La Siren (sirena),spiritul acvatic ce væ va revigora emofliile øi puterile subconøtientului,dîndu°væ acces la bogæfliile ce sînt de gæsit în oceanele adînci alesinelui.

• Frunze de mango, podbal, tætæneasæ øi/sau mentæ. Prin aceste planteeste chemat, pentru putere øi încredere în sine, Ogoun, Lwa°ulræzboinic.

• Scorfliøoaræ, petale de trandafir (roz) øi/sau gælbenele. Acestea sîntpentru Erzulie, spiritul dragostei, care aduce daruri luxoase de opu-

lenflæ øi confort, precum øi armonie în relafliile romantice øi de altefeluri.

În sistemul african yoruba, care cuprinde aspecte din Vodou°ul modern,Lwa — cunoscufli aici ca orisha — sînt în principal aceiaøi, deøi cores-pondenflele lor cu plantele sînt diferite. La yoruba, urmætoarele ierburi(numite ewe) sînt sacre pentru fiecare dintre spirite, øi pot fi øi ele folosite în bæi:

• Pentru Obatala (spiritul cunoscut în Vodou°ul haitian sub numeleBondye, creatorul øi supremul vindecætor): gura lupului, salvie, nucide cola, busuioc, verbinæ, isop, salcie øi valerianæ.

• Pentru Oshun (Erzulie în Haiti, spiritul senzualitæflii, frumuseflii øigrafliei): mæcriø, brusture, scorfliøoaræ, damianæ, anason, zmeuræ, coadaøoricelului, muøeflel, lotus øi echinacea. Oshun are o afinitate specialæpentru femei øi copii øi poate fi chematæ sæ ajute la naøteri, la alinareaproblemelor specifice femeilor, pentru protecflia øi starea de bine acopiilor.

• Pentru Yemoja (în Haiti, La Siren, mama apelor): varec, cimicifugaracemosa, pæpædie, aloe, mentæ, floarea pasiunii øi cartof dulce.


183



Yemoja se preocupæ de sexualitate, de inconøtient, de emoflii, øi

protejeazæ femeile.• Pentru Ogun (în Haiti, Ogoun, „zeul de fier“): pætrunjelul, pæducelul

øi usturoiul. Ogun este øi spiritul luptei øi al puterii. El „elibereazæcalea“, fæcînd ca problemele sæ disparæ pentru ca energia sæ poatæcircula.

• Pentru Oya (în Haiti, Brigid, „mama cimitirului“, spiritul renaøterii,al noilor începuturi): lumînæricæ, tætæneasæ, coajæ de cireø, unguraøøi iarba fetei.

• Pentru Elegba (în Haiti, Legba, mesagerul zeilor, paznicul Lwa) toateierburile pot fi folosite, din moment ce Elegba întæreøte spiriteleUniversului, ducînd la o conexiune spiritualæ mai puternicæ. De ase-menea, are putere asupra spiritelor plantelor, amplificîndu°le efec-tele vindecætoare.

Baie calmantæ (Peru)

Pentru pace, noroc øi armonia sufletului.

Aceastæ baie combinæ plante care au calitæfli de liniøtire øi purificare:• Aire sacha (roiniflæ) — care în Peru este cunoscutæ drept „frunzamiracol“ øi aduce echilibrul interior øi exterior trupului øi sufletului,prin îndepærtarea mal°aire (aer ræu, blesteme sau negativitate, deseoritrimise prin envidia).

• Comphrey (tætæneasæ) pentru protecflie øi noroc.• Rosa sisa (gælbenele) — o plantæ ce reface sufletul øi care a fost deja

menflionatæ de multe ori în aceastæ carte pentru puterile sale devindecare a sufletului. Punefli cîte o mînæ din fiecare în apa de baie

øi masafli°le pe trup cînd væ udafli.

Limbajul florilor (tradiflional american)

Refleta dumneavoastræ personalæ Aceasta este o ocazie de a væ crea propria baie floralæ în funcflie de nevoile

personale. Ea se bazeazæ pe Vocabularul Floral sau „limbajul florilor“, careera popular spre sfîrøitul secolului al XIX°lea øi care a înregistrat înflelesurilesimbolice øi puterile de atracflie ale multor flori din America. Vocabularul

era cîndva cunoscut tuturor tinerelor femei øi devenise o formæ de comu-nicare între prietene, care îøi trimiteau reciproc flori, ca într°un „cod al


184



sentimentelor“ øi ca formæ de binecuvîntare. Apoi, florile atrægeau în viafla

destinatarei calitæflile pe care le reprezentau. Unele dintre aceste calitæfli sîntlistate mai jos, iar din ele putefli sæ væ concepefli propria baie. Acum, limbajulflorilor nu mai este atît de cunoscut în America. Prin folosirea bæilor, putefliresuscita interesul faflæ de aceastæ formæ de vindecare popularæ øi de a faceuræri de bine.

• migdalæ — speranflæ• dafin — glorie• piciorul cocoøului — bogæflie• ciuboflica cucului — graflie• dalia — eleganflæ• chimion — vigoare• ochiul soarelui — loialitate• crin (alb) — puritate• magnolia — binecuvîntærile naturii• mæslin — pace• mac — puterea viselor• trandafir (roøu) — dragoste• steaua din Bethleem — reconciliere• helichrysum sanguineum — unitate• floarea soarelui — spiritualitate• lalea — influenflæ asupra altora• violetæ — fidelitate• hamamelis — puteri magice.

Adæugafli în apa de baie florile ce reprezintæ atributele pe care le dorifliatrase în viafla dumneavoastræ øi facefli baie ca de obicei.


185



186



Cînd o furtunæ se apropie, fii la fel de înmiresmat ca o floare dulcemirositoare.

JEAN PAUL RICHTER

Rædæcina mætrægunei are forma unei fiinfle umane cu tot cu mîini øipicioare. Ea este o plantæ magicæ puternicæ — unii spun chiar periculoasæ— despre care legendele afirmæ cæ, atunci cînd este trasæ din sol, scoateun flipæt de durere øi indignare faflæ de violarea sa øi a Pæmîntului. Oricineaude flipætul va muri cu siguranflæ dacæ nu se iau imediat mæsuri rituale deprecauflie pentru a onora planta øi mediul sæu.

Miturile øi legendele de acest fel sînt deseori poveøti din care avem de învæflat, în spatele cærora existæ un adevær mai adînc. În flipætul mætræguneiexistæ pentru noi o lecflie despre faptul cæ e nevoie sæ „cælcæm uøor Pæmîntul“— sæ tratæm lumea cu respect, sæ ne trezim cætre spiritul ei øi sæ luæm doaratît cît avem nevoie. Rasa umanæ, cu a sa „mentalitate a mæsurætorii“, nus°a conformat prea mult acestei idei în trecut, aducîndu°ne în situaflia deastæzi: schimbare acceleratæ a climei despre care unii cercetætori spun, sec,cæ este ireversibilæ. Pur øi simplu va trebui sæ ne obiønuim øi sæ ne pregætimpentru vreme mai haoticæ øi mai sælbaticæ — uragane, inundaflii, creøtereanivelului mærii, veri dogoritoare øi ierni îngheflate, recolte pierdute, lipsahranei øi a apei de bæut, care vor creøte în intensitate an dupæ an. Totuøi,putem sæ acordæm acum mai mult respect Pæmîntului, reducînd poluareaøi secætuirea resurselor, pentru a læsa copiilor noøtri o planetæ cu un oarecareconfort. Sau poate cæ øi ei vor auzi flipætul mætrægunei.

fiIPÆTUL MÆTRÆGUNEI

7

187



MOARTEA UNUI ØAMANDe fiecare datæ cînd moare un øaman este ca øi cum a ars o

bibliotecæ.

MARK PLOTKIN

Existæ aproape 270.000 de specii de plante ce înfloresc pe Pæmînt, øimai puflin de un procent dintre ele au fost studiate pentru proprietæflile lorvindecætoare.

Mai mult, majoritatea cercetærilor care au loc se întîmplæ în laboratoarele

occidentale, unde sînt folosite, bineînfleles, metode øtiinflifice mai curînddecît metode spirituale. Intenflia lor este de a izola unul sau douæ ingredienteactive øi de a patenta cît mai multe medicamente, în loc de a gæsi mai multetratamente. Ca parte a acestui proces, cercetætorii sacrificæ planta în sine.Este ca øi cum am omorî o fiinflæ umanæ pentru a lua doar dinflii øi pærul.Oricare alte secrete pe care planta ni le°ar putea spune mor cu ea, pe altarulraflionalismului occidental.

În jur de 125.000 de specii — aproape jumætate dintre plantele Pæmîntului— se aflæ în junglele tropicale, care acoperæ aproape opt miliarde de acridin suprafafla lumii. Unul din trei medicamente derivate din plante provinedin plantele acestor jungle. Cu toate acestea, numai 1% dintre ele au fostanalizate în scopuri medicinale.

Estimærile variazæ, dar este bine cunoscut cæ mai multe mii de acri dinaceste jungle sînt distruse anual de cætre companiile vestice sau de cætrefermierii locali sponsorizafli de Vest, pentru a putea avea loc pæøunarea vitelorøi exploatarea mineralæ, în interesul companiilor fast°food øi petroliere. Nuexistæ nici un dubiu cæ multe dintre plantele care dispar deflin cheile unor

noi medicamente salvatoare de viefli — øtim din cele mai puflin de 1% pecare le°am studiat — øi totuøi, în fiecare an, alte mii sînt distruse. Odatæplecate, ele nu se vor mai întoarce niciodatæ.

Dar aceasta este doar jumætate din poveste, deoarece modurile de lucrucu plantele mor øi ele, fiindcæ Occidentul îøi exportæ cætre aceste culturinu doar tehnologia øi nevoile, ci øi valorile øi modurile sale de a vindecalumea. Este o plîngere frecventæ a øamanilor Amazoniei, de exemplu, faptulcæ mult mai puflini tineri vin sæ învefle leacurile naturale øi sæ se întîlneascæcu spiritele plantelor. Ei, în schimb, migreazæ cætre oraøe sau îøi pun

încrederea în øtiinfla vesticæ, cea care îi vede pe øamani ca demodafli, credulisau naivi.


188



Aceøti øamani, care îøi cultivæ succesorii prin ucenicie, nu mai au studenfli

pe care sæ°i învefle, iar cunoaøterea lor moare la fel de rapid ca pædurile din jurul lor.

„Întotdeauna le°am spus copiilor mei: fifli ce vrefli, dar nu væ uitafli cul-tura!“, spune Guillermo Arevalo. „Venifli înapoi la naturæ øi la neamul vostru.“Este trist, dar nu tofli fac aøa, în ciuda pledoariilor vindecætorilor.*

Este o tragedie nu doar pentru cultura Amazoniei, ci pentru toatæ uma-nitatea, deoarece multe dintre medicamentele folosite în Vest sînt derivatedin cunoaøterea øamanicæ. De zeci de ani, companiile farmaceutice au angajatantropologi øi etnobotaniøti sæ lucreze cu øamanii pentru a învæfla unde sæcaute plantele øi ce boli vindecæ ele.

Øi în Haiti situaflia aratæ similar. Pe aceastæ insulæ din Caraibe existæmai puflinæ tentaflie a tineretului pentru a adopta cæile Vestului, deoarecetot ceea ce au experimentat ei cu adeværat din Vest, într°o culturæ næscutæ în sclavie øi ca subiecfli ai exploatærii de la început, este opresiunea. Totuøi,ceea ce oamenii îøi doresc cel mai des este puterea, mai curînd decîtcomuniunea spiritualæ, iar aceasta e mæsuratæ în termeni vestici, astfel încîtbanii øi posesiunile materiale devin noii zei. Nu ne surprinde, fiindcæ

folosirea vesticæ a forflei pentru a lua puterea de la alflii este ceea ce au învæflat încæ de cînd s°au næscut.Ca o consecinflæ, deøi încæ au loc iniflieri øamanice, pentru mulfli ele devin

un mod de a cîøtiga bani într°o flaræ særacæ — mai mult o slujbæ decît ochemare pentru vindecare. Øamanii mai bætrîni øi mai experimentafli vorbescdespre un declin al puterii spirituale a noilor venifli în aceastæ profesiune.„Nu pun suflet“, spun ei. În inima propriei noastre culturi vestice, putemøi noi sæ observæm declinul vindecærii tradiflionale, pe mæsuræ ce øtiinfla sebagæ mereu mai în faflæ. În SUA, mulfli veritabili øamani øi vindecætori træiesc

în rezervaflii, astfel încît cunoaøterea øi mæiestria lor nu sînt cunoscute maideloc în lumea largæ. Multe tratamente naturale vechi de cînd lumea au fostscoase din legalitate, împreunæ cu plantele însele. În Europa, vindecætoriicu ierburi se aflæ sub o presiune crescîndæ de a deveni educafli, validafli øi


189

* Este încurajator — poate chiar ironic — cæ existæ un interes crescînd al vesticilorpentru leacurile tradiflionale din plante — cum sînt oamenii pe care îi luæm în sejururilenoastre amazoniene (vezi pagina „Despre autori“) — ce ajutæ øi la resuscitarea interesuluiperuvienilor tineri faflæ de propriile lor tradiflii. Prietenul nostru, øamanul Artidoro, remarcæ,

de exemplu: „Cînd copiii noøtri væd cum vesticii vin aici øi vor sæ învefle despre planteleøi leacurile noastre, se gîndesc: «Poate cæ este ceva în asta pînæ la urmæ», øi le cer bætrînilorsæ°i învefle despre plante.“



înregistrafli ca oamenii de øtiinflæ, ceea ce duce la un declin al vindecærii

intuitive øi al cunoaøterii despre spiritele plantelor. Peste tot în lume, vechilecæi sînt negate sau uitate.

Este trist, opresiv øi potenflial periculos cînd diversitatea culturalæ øilibertatea de exprimare øi a credinflei sînt restricflionate, dar în acelaøi timpaceasta aduce deservicii øi opresorilor. Fiecare plantæ este un amesteccomplex de energii interactive øi procese vindecætoare, avînd cîte cel puflintreizeci de ingrediente active. Un medicament vestic creat din orice plantæeste extraordinar dacæ are mæcar douæ sau trei din aceste substanfle active.

Astfel, noi pierdem din vindecare sau ne slæbim mai tare sistemul, în locsæ ne facem bine.În prefafla sa la cartea lui Patrick Logan, Irish Folk Medicine, Sean

O’Suilleabhain, de la Catedra de Folclor a University College Dublin,remarcæ:

Eficienfla terapeuticæ a leacurilor populare nu poate fi judecatæ doardin punctul de vedere al practicii moderne. Conceptele timpurii legatede boalæ øi scopurile vindecærilor rituale erau destul de diferite de cele

din timpul nostru. Un studiu al leacurilor populare trebuie sæ cercetezedacæ acestea erau eficiente în propriul lor mediu; dacæ vindecætoriipopulari ai generafliilor trecute puteau sæ trateze cu succes aceleaøiprobleme de care suferæ omul modern øi care acum sînt tratate într°unmod complet diferit; øi, de asemenea, dacæ remediile populare eraupotrivite pentru anumite boli sau grupuri de boli.

Nu numai cæ aøa erau, conchide el, dar mai øi oferæ cîteva exemple detratamente vestice care nu ar fi putut exista deloc færæ descoperirile vin-

decætorilor tradiflionali care au lucrat cu aliaflii lor, spiritele plantelor:

Vracii africani au folosit de multæ vreme coaja unui anume fel desalcie pentru a trata cu salicyl reumatismul; hotentoflii øtiau de aspirinæ;nativii din bazinul Amazonului foloseau cocillana în tratarea tusei, iarcurara, pe care o aplicau pe vîrfurile sægeflilor pentru a°øi paraliza inamicii,este acum folositæ ca anestezic; incaøii ne°au læsat cocaina, iar efedrinaa ajuns în lumea vesticæ din China; cascara era cunoscutæ indienilornord°americani; din sucul de degeflel°roøu a fost derivatæ digitalina pentru

problemele inimii; øi în sfîrøit, aici, în Irlanda, ciupercile din care a derivatpenicilina erau în mod tradiflional folosite pentru sterilizarea rænilor.


190



Oamenii de demult foloseau comprese, incizii, bæi fierbinfli (tithe alluis),

chiar øi vaccinuri.

Mai mult, dacæ omenirea scapæ de ceea ce media numeøte „ciuma mo-dernæ“, gripa aviaræ, care pînæ acum a luat øaizeci de viefli, nu se va întîmplaprin minunile øtiinflei moderne, ci printr°un simplu fruct: anason stelat. Dupæun articol din ziarul londonez Independent , acesta este „singura apærare pecare lumea a are în fafla ameninflærii gripei“. Anasonul stelat, fructul unuimicufl copac oriental, este o sursæ naturalæ de acid shikimic, ce este bazasingurului antidot eficient al gripei aviare. Interesant, gripa aviaræ a debutat

în China, locul în care acest copac creøte, dînd credibilitate din nou afirmaflieiøamanice cæ plantele cresc acolo unde e cea mai mare nevoie de ele.

Pare cel puflin necinstit øi nerecunoscætor din partea medicinei modernesæ ia atît de mult din vechile cæi øi apoi sæ micøoreze importanfla tradifliilornumindu°le „credinfle primitive“ øi „lipsæ a medicinei eficiente“.

A face astfel este o ignoranflæ. Pe mæsuræ ce øtiinfla cîøtigæ ræzboiul cutradiflia, vechile cæi mor, læsînd mai puflini vindecætori populari øi experfli în plante, a cæror cunoaøtere o pot jefui oamenii de øtiinflæ pentru a°øi dezvoltanoile medicamente. Unul dintre motivele pe care le°a avut Patrick Logan

pentru a scrie Irish Folk Medicine este acela de a documenta o tradiflie carea fost aproape în totalitate pierdutæ.

Doctorul Logan mai face o observaflie semnificativæ cînd spune cæ„aproape toate bolile fizice — peste 80% dintre ele — vor evolua spre bine,indiferent ce tratament primesc“.

Cel mai important lucru este „liniøtirea“ pacientului — reconectarea sacu propriile puteri de vindecare øi redarea echilibrului.

Pacienflii sînt mult mai susceptibili de a fi astfel liniøtifli în sesiunile devindecare tradiflionale, în care vindecætorul le acordæ ore, zile sau sæptæ-

mîni de autenticæ grijæ øi compasiune. Aceasta este într°un contrast izbitorcu cadrul medical modern unde, din cauza cererilor unei populaflii bolnavetot mai numeroase øi a timpului limitat al doctorilor, consultaflia mediedureazæ mai puflin de zece minute. Este surprinzætor cæ se mai face binecineva în aceste zile.

Øi, de fapt, oare oamenii chiar se vindecæ? Unii cred cæ nu. Kevin Trudeau în cartea sa, Natural Cures They Don’t Want You to Know About , afirmæcæ, cel puflin în ultima sutæ de ani, medicamentele niciodatæ nu au vindecatpe nimeni. Într°adevær, argumenteazæ el, dacæ te gîndeøti puflin, nu existæ

nici o motivaflie pentru companiile care fabricæ medicamente de a gæsi leacuriadeværate, deoarece profiturile lor provin de la oamenii bolnavi care cumpæræ


191



medicamente. Produsele lor sînt fæcute sæ uøureze suferinfla pentru ca

„clientul“ (nu „pacientul“) sæ le cumpere din nou. Sæ ofere un tratamentar fi o nebunie: ar scoate compania din afacere. Singurul lucru care este ocerinflæ absolutæ pentru orice director al unei companii farmaceutice listatela bursæ, ne aminteøte Trudeau, este sæ aducæ profit acflionarilor, iar în opiniasa, acest lucru este contrar ideii de a vindeca.

Bineînfleles, aceastæ atitudine este într°un contrast evident faflæ de cea avindecætorilor tradiflionali, care deseori erau plætifli sæ°i flinæ sænætoøi pepacienfli, øi nu primeau nimic dacæ pacienflii li se îmbolnæveau. În China,de exemplu, sætenii îi plæteau pe desculflii doctori, vindecætori cu ierburi øilecuitori pentru fiecare zi în care ei erau sænætoøi. Dacæ vreun pacient se îmbolnævea, vindecætorul muncea gratis pînæ îl vindeca, primindu°øi platadin nou cînd pacientul se recupera complet.

Mai departe, în ciuda marilor pretenflii ale companiilor farmaceutice,produsele lor pot mai curînd sæ cauzeze boli, decît sæ vindece. Un reporterde la ziarul londonez The Independent relateazæ: „Agenflia de Reglementarea Medicamentelor øi a Produselor de Îngrijire a Sænætæflii (The Medicinesand Healthcare Produts Regulatory Agency) — agenflie guvernamentalæ

responsabilæ cu reglementarea medicamentelor, inclusiv a celor din plante,din Marea Britanie —, spune cæ între 2000 øi 2004, au existat 451 de cazuride reacflii adverse la preparatele din plante, dintre care 152 au fost grave“.La prima vedere, pare mult. Dar jurnalistul continuæ: „Ca sæ folosim ometodæ comparativæ, considerafli urmætoarele, dintr°un raport de anul trecutal British Medical Journal: doar în Anglia reacfliile la medicamente careau dus la spitalizare øi s°au soldat cu moartea sînt estimate la 5.700 pe anøi, de fapt, ar putea fi aproape de 10.000. Se poate ca ierburile sæ nu fiesutæ la sutæ sigure, dupæ cum le place criticilor sæ sublinieze, dar sînt cu

mult mai sigure decît medicamentele.“Au existat cîteva eøecuri spectaculoase ale medicamentelor, în ciuda

promisiunilor. În 2005, de exemplu, FDA (Food and Drugs Administration),dupæ o trecere în revistæ a cîtorva sute de studii, a lansat un avertisment cæfolosirea antidepresivelor poate, de fapt, sæ ducæ la agravarea depresiei øia gîndurilor sinucigaøe — exact problemele pe care aceste medicamentese presupune cæ le trateazæ.

În øtirea Yahoo! care a dezvæluit avertismentul se remarcæ faptul cæ FDAeste îngrijoratæ cæ „antidepresivele pot cauza agitaflie, anxietate øi ostilitate

la unii pacienfli. Psihiatrii spun cæ existæ o perioadæ de risc imediat dupæ începerea tratamentului, înainte ca depresia sæ fie uøuratæ, dar în care unii


192




193

pacienfli se simt mai energici, fapt care le poate permite sæ dea curs ten-

dinflelor sinucigaøe“.Prin contrast, planta folositæ drept tratament al depresiei, sunætoarea, nu

a fæcut ræu niciodatæ, nimænui. Dupæ cum subliniazæ The Independent ,„sunætoarea nu este doar mai eficientæ în tratarea depresiei moderate øi severedecît SSRI Seroxat, dar are øi efecte secundare mai pufline“.

Cel mai recent „medicament miraculos“ pentru vindecarea artritei, Vioxx,a fost retras de pe piaflæ cînd s°a descoperit cæ unul dintre efectele sale secun-dare era dublarea riscului de atac de cord. Antiinflamatoarele nesteroidienefolosite în acelaøi scop provoacæ 2.600 de victime pe an în Marea Britanie,ca rezultat al sîngerærilor intestinale. Din nou alternativa din plante, usturoiuløi gheara diavolului, nu au fæcut niciodatæ ræu nimænui. Articolul din The

Independent menflioneazæ: „Într°un studiu se exprimæ îngrijorare ca nu cumvaremediile din plante sæ interacflioneze cu tratamente precum antiinflama-toarele nesteroidiene conducînd la creøterea sîngerærii gastrointestinale.“Dar, dupæ cum subliniazæ øi jurnalistul, „nu plantele cauzeazæ sîngerarea,ci adæugarea aspirinei“.

În fafla tuturor acestor dovezi, singura concluzie sænætoasæ este cæ e timpulsæ facem o schimbare: e timpul întoarcerii la metodele tradiflionale de vin-decare pline de compasiune, la grija faflæ de pacienfli în loc de grija pentruprofituri. Øi este timpul pentru ca o nouæ generaflie de vindecætori cu spiriteleplantelor — voi, cititorii acestei cærfli — sæ pæøeascæ în scenæ pentru a oprideclinul stærii de bine a lumii.

Pentru a face aceasta, e necesar sæ væ eliberafli minflile de condiflionærileraflionalismului øtiinflific, pentru a putea sæ explorafli, sæ visafli, sæ întîlnifliøi sæ lucrafli cu aliaflii dumneavoastræ, spiritele plantelor, energiile naturiicare væ cheamæ.

Dacæ destui dintre dumneavoastræ ræspund chemærii de a redescoperimagia vindecærii prin spiritele plantelor, împreunæ putem pæstra tradifliileøi putem sæ le folosim pentru binele tuturor, schimbînd cursul unei lumidin ce în ce mai materialiste øi mai lipsite de spirit.



Este timpul ca noi sæ særutæm din nou Pæmîntul,

Este timpul sæ læsæm frunzele sæ plouæ din ceruri.Læsafli viafla bogatæ sæ alerge din nou spre rædæcini.

ROBINSON JEFFERS

În finalul acestui ultim capitol, væ oferim cîteva sugestii pentru locurile în care væ pot duce explorærile dumneavoastræ, precum øi alte cîteva utilizæriale marilor vindecætori ai naturii.

VINDECAREA SURORILOR NOASTRE, ANIMALELEUnii oameni sînt surprinøi cæ plantele lucreazæ la fel de eficient asupra

animalelor ca øi asupra oamenilor, dar nu°i nici un mister în asta. Dupæ cums°a demonstrat în mod repetat, spiritele plantelor au o afinitate faflæ de totce e viu. Ele sînt la fel de conøtiente de prezenfla unui pæianjen în cameræ,ca øi de a unui om, øi ele comunicæ la fel de eficient cu ambii, într°un limbajpropriu.

Antropologii ne spun cæ, de fapt, dacæ plantele au fost primele leacuri,atunci animalele au fost primii doctori, øtiind în mod natural ce specii deplante sæ consume pentru a°øi vindeca bolile øi disconforturile. Aceøti antro-pologi sugereazæ cæ fiinflele umane au învæflat prin observarea animalelorsæ deosebeascæ plantele pentru diverse probleme øi au început sæ°øi dezvoltecunoaøterea ierburilor. Studii moderne asupra gorilelor în libertate, deexemplu, demonstreazæ o înflelegere sofisticatæ a remediilor din plante; iarcînd oamenii au încercat aceleaøi ierburi pentru aceleaøi probleme, ele aufuncflionat la fel de eficient.

Datoritæ acestei afinitæfli dintre plante øi animale øi a talentului naturalal animalelor de a se doftorici, unii øamani au deplinæ încredere în animalecînd prescriu remedii pentru pacienflii lor.

O metodæ din Anzi este cea în care øamanul cælætoreøte la aliaflii sæi planteøi, bazat pe ceea ce îi spun, selecteazæ un numær de tratamente cu ierburi.Apoi le aranjeazæ în mai multe græmæjoare în fafla pacientului. Prescripfliafinalæ e læsatæ pe seama unui porcuøor de Guineea, pe care øamanul îl ia în mînæ øi îl atinge uøor de corpul pacientului, pentru ca porcuøorul sæabsoarbæ în conøtiinflæ problema øi tratamentul cel mai eficient. Øamanul

îl pune apoi pe sol, øi græmæjoara la care el fuge øi începe a o ciuguli esteleacul pe care îl va folosi.


194



În jungle, de asemenea, este bine cunoscutæ legætura spiritualæ dintre

plante øi animale. Øamanii, în viziunile lor date de ayahuasca, sînt conøtienflide aceastæ energie împærtæøitæ, astfel încît jungla însæøi devine o entitatevie, care respiræ øi se miøcæ asemenea unui animal.

Lianele devin øerpi, tufiøurile devin pume, iar stropii de ploaie de pefrunze conflin energie ca a delfinului.

În Ayahuasca Visions, Luis Eduardo Luna consemneazæ punctul devedere øamanic cæ existæ plante ale cæror stræmoøi sînt animale. Despre lianabejuco de las calenturas (liana pentru febre), de exemplu, el spune: „Mamaei este un boa… Amestecatæ cu ayahuasca este cea mai puternicæ pentruvindecarea cazurilor extreme, pacienfli cu convulsii øi tifos (convulsiile fiind,bineînfleles, ræmæøifle ale miøcærilor unui øarpe)… Mai existæ o plantæ,shillinto blanco, a cærei mamæ este curcubeul.“

Deoarece øamanii nu fac diferenflæ între statutele de plantæ, om sau animal,de asemenea nu este neobiønuit pentru ei sæ împærtæøeascæ spiritul aliaflilorlor vizionari cu animalele. Astfel, „indienii lamista dau cîinilor lor ayahuasca înainte de vînætoare… Printre jivaro, cîinilor li se dæ halucinogenica datura(brugmansia), pentru a°i ajuta sæ capete puteri supranaturale“.

Odatæ ca niciodatæ, în Vest, øi noi cunoøteam puterea plantelor de a levindeca pe surorile noastre animale. Irish Folk Medicine prezintæ nume-roase leacuri naturale pentru cai, vaci, oi, porci øi cîini, care pe vremurierau tratafli cu respect, ca tovaræøi øi egali, precum øi ca avere.

În Muzeul Popular Bunratty, de exemplu — un „muzeu viu“ dintreShannon øi Limerick în Irlanda — existæ un exemplu de „locuinflæ°staul“din flinutul Mayo, care era o colibæ tradiflionalæ ocupatæ de oameni împreunæcu vacile lor dætætoare de lapte. Dormitoarele erau de o parte a clædirii cuun singur etaj, spafliul pentru vaci era de cealaltæ parte, iar sala de zi era

comunæ. În Dingle sînt numeroase exemple de case în care vatra foculuiera comunæ familiei øi porcului acesteia, care, ca animal sacru al celflilor,era rareori închis în cotefl.

În zilele noastre, tradifliile vindecætoare øi respectul pentru animale audispærut în favoarea fermelor comerciale øi industriale; astfel, „medicinaveterinaræ popularæ este aproape uitatæ“, scrie Logan. „Pentru a învæfla despretratamentele folosite atunci este nevoie sæ°i întrebi pe bætrînii care poatecæ le°au folosit; puflini tineri, dacæ nu i°au væzut pe taflii lor folosindu°le,øtiu ceva despre ele.“

Printre remediile pe care un tînær norocos ar putea sæ le descopere dacæar întreba un bætrîn se numæræ pætrunjelul calului pentru calmarea unui cal


195



neliniøtit, vîrfuri de grozamæ øi ulei de seminfle de in pentru eliminarea

viermilor øi un strat de spori de bæøica°porcului pentru a opri curgereasîngelui dintr°o tæieturæ (funcflioneazæ øi la oameni).

Pentru a scæpa vacile de „umflæturæ“ (o acumulare dureroasæ de gaz înstomac), Logan înregistreazæ un leac din ghimbir, cærbune de lemn, nuxvomica, genflianæ øi bicarbonat, care este administrat ca o fierturæ la fiecare12 ore.

Oile erau tratate de frecventa gælbeazæ cu flori de iris, micsandre galbeneøi asteraceae, toate galbene — încæ un exemplu al doctrinei semnæturilor.Problemele de ficat dau o culoare galbenæ celui ce suferæ de ele øi pot fivindecate prin administrarea plantelor de aceeaøi culoare.

Alte remedii naturale includ urmætoarele:

• hamei, crefliøoaræ ca tonic pentru cai, oi øi capre• urzica, bogatæ în minerale øi proteine, este un bun furaj pentru cai

øi pentru spælarea hainelor ca sæ stræluceascæ• ghindele mæcinate øi amestecate cu fæinæ de grîu opresc sîngerarea

atît internæ, cît øi externæ

• mugurii de plop negru în lapte øi miere alinæ ulcerele cailor• frunzele de cæpøun sælbatic întæresc animalele în timpul gestafliei• salcia calmeazæ nervii øi ræcoreøte sîngele caprelor

Toate remediile au fost înregistrate prin observarea tæcutæ a animalelor în naturæ øi acordarea blîndæ a îngrijitorilor øi vindecætorilor la lumea naturalæøi la spiritele plantelor. Aceste metode cer doar sæ ne încetinim ritmul pînæla cel al Pæmîntului øi sæ ne rupem de obsesia noastræ modernæ a activitæfliifrenetice. Atunci gæsim cæ natura însæøi devine universitatea noastræ. Øi

începem sæ vedem spiritul din toate lucrurile.În ceea ce priveøte animalele, este foarte puflin probabil ca asupra lorsæ acflioneze vreun „efect placebo“. Dacæ un remediu funcflioneazæ, atuncieste eficient. Aliatele noastre, plantele, sînt fericite sæ acorde vindecareacelor care o cer. Øi dacæ astfel de cure sînt bune pentru animale, ele vor fibenefice øi pentru noi.

UN CADRU PENTRU VINDECAREA NATURALÆ

Dupæ lecturile dumneavoastræ øi dupæ propriile exploræri ale spiritelorplantelor, poate vefli fi inspirafli sæ lucrafli mai îndeaproape cu metodele


196



naturale de vindecare øi, într°o zi, sæ væ extindefli practica pînæ la a lucra

cu pacienfli proprii. Ne face plæcere sæ væ oferim cîteva sugestii pe aceastætemæ, deoarece existæ un cadru eficient øi testat pentru vindecare folosit demufli øamani ai plantelor, care ar putea sæ væ fie de folos în propriile con-sultaflii. Primul lucru de øtiut este cæ majoritatea pacienflilor vestici au puflinecunoøtinfle despre vindecarea øamanicæ øi pot fi chiar reticenfli la a vorbidespre „spiritele“ plantelor øi „aliafli din alte lumi“. Este o parte a tristefliivremurilor noastre: mulfli dintre noi am devenit atît de izolafli de naturæ, încît acum chiar ne sperie.

Faptul cæ pacientul e anxios sau înfricoøat, dar tot vine sæ væ vadæ, înciuda temerilor sale, indicæ o nevoie adîncæ de vindecare pe care oameniio simt în acest ev dezechilibrat.

Pe drumul cætre dumneavoastræ, datoritæ anxietæflilor sale, pacientul sepoate simfli ciudat sau mai conøtient de sine øi de propriile emoflii. Este exactceea ce dorifli. Cînd efectuafli o vindecare, nu prescriefli doar un medicament,ci îi cerefli pacientului sæ væ întîlneascæ prin schimbarea stærii de conøtiinflæ într°una uøor modificatæ (eliberatæ de stresul zilnic ce a devenit obicei),pentru a putea primi vindecarea; el începe acest proces încæ din timpul

cælætoriei cætre dumneavoastræ. Cel puflin în aceastæ stare de spirit, pacientulva putea vorbi mai uøor despre sentimente øi frici, deoarece va fi într°uncadru mental diferit de cel „normal“. Intenflia dumneavoastræ ca vindecætoreste sæ°l stabilizafli, pentru ca el sæ se poatæ relaxa mai profund în adeværatulsæu sine øi în emofliile sale.

Pregætifli°væ camera pentru vindecæri cu asta în minte, încercînd sæ creaflio notæ „din altæ lume“, care sæ ajute la modificarea subtilæ a conøtiinflei.Aceasta poate însemna tæmîie øi lumînæri (mai relaxante øi mai sænætoasedecît lumina electricæ), obiecte rituale, obiecte de putere øi, bineînfleles, plante

crescute sænætos — orice poate crea impresia de neobiønuit, dar øi destabilitate. Medicii fac asta tot timpul, folosind halate albe øi stetoscoape,cærfli despre anatomia umanæ, diplomele agæflate pe perefli; vindecætoriitradiflionali îøi expun øi ei uneltele vindecætoare, probabil din aceleaøi motive.

Mai existæ unele lucruri care nu sînt de decor, ci unelte esenfliale pe caretrebuie sæ le pregætifli dinainte. Asigurafli°væ cæ avefli urmætoarele:

• pæturæ øi perne pentru ca pacientul sæ se întindæ• amestec pentru fumigaflii sau tæmîie øi un suport

• o brichetæ sau chibrituri pentru a aprinde amestecul• o chacapa (sau zuruitoare)


197



• o tobæ sau o casetæ/CD cu tobe, sau orice folosifli pentru a intra în

starea de conøtiinflæ extinsæ

De asemenea, avefli nevoie sæ væ simflifli plin de putere, în special dacævæ aøteptafli sæ avefli de°a face cu intruziuni spirituale (vezi Capitolul 4).Existæ un numær de moduri de°a atrage puterea pe care vindecætorii tra-diflionali le folosesc:

• cælætorifli la aliaflii dumneavoastræ plante din naturæ øi cerefli°le ajutorul în vindecare.

• batefli toba, dansafli sau cîntafli cîntecul plantei dumneavoastræ pentrua stabili legætura spiritualæ.

• stafli în meditaflie în fafla altarului øi consultafli°væ cu seguro°uldumneavoastræ, aliatul°plantæ, care este poarta de acces spre naturæ(vezi Capitolul 1).

Folosifli metodele care væ ajutæ cel mai mult.Dafli binefle pacientului cînd ajunge. Începefli prin a purifica prin fum

pacientul, pe dumneavoastræ, camera øi uneltele pe care le vefli folosi. Pecînd le curæflafli, cerefli fiecæreia ajutorul în vindecare. Totul este viu øi fiecareelement are dreptul sæ fie rugat øi invitat. Apoi, putefli sta de vorbæ cîtevaminute, ca sæ væ ajutafli pacientul sæ se relaxeze. Este ceea ce curanderosdin Anzi numesc platicas — o consultaflie de la inimæ la inimæ, de la sufletla suflet. Aceasta v°ar putea da indicii suplimentare despre problemele încare pacientul are nevoie de ajutor.

Exemple evidente sînt urmætoarele:

El spune: „Îmi iubesc cu adeværat mama.“Ascultafli „dar“°ul, chiar dacæ nu°i rostit. Este oare spus færæ cuvinte?

Oare asta sugereazæ o problemæ ce fline de putere sau chiar o pierderede suflet?

Ea spune: „N°am fost niciodatæ mai fericitæ decît în slujba pe care o amacum.“

Dar observafli cum îøi frînge mîinile cînd o spune. Ce poate însemna?Unde i se îndreaptæ privirea? În sus øi spre dreapta: probabil îøiaminteøte ceva. În sus øi spre stînga: poate îøi imagineazæ ceva, nu

este prea siguræ de ceva, dar poate cæ s°a întîmplat cîndva, undeva…Cum respiræ?


198



Respiraflia doar la nivelul superior, al plæmînilor, sugereazæ fricæ atunci

cînd vorbeøte despre un anume eveniment (frica probabil indicæ oproblemæ de pierdere a puterii); respiraflia abdominalæ poate sugeratristefle (poate fi nevoie de un ritual de eliberare).

Pe mæsuræ ce lucrafli, væ vefli stabili propria relaflie cu respiraflia øi vefliajunge sæ înflelegefli ce înseamnæ toate indiciile.

Aceste observaflii împreunæ cu altele væ vor ajuta sæ vindecafli pacientul,intuind problema pe care poate el nu°i în stare s°o verbalizeze. Folosifli°væøi de puterea privirii pentru a væ „vedea“ pacientul. Læsafli°væ privirea sæse defocalizeze puflin øi folosifli°væ vederea perifericæ. Cînd facefli asta, cevedefli în corpul sæu energetic? Ce imagini væ apar în minte în legæturæ cuceea ce træieøte? Avefli încredere în primele dumneavoastræ impresii. Dacævæ spunefli „aøa ceva nu se poate“, rafliunea va interveni imediat øi væ veflipierde pentru moment conexiunea cu puterea.

Dupæ ce afli discutat o vreme, ducefli pacientul în spafliul pentru vindecare,læsafli°l sæ se întindæ øi ajutafli°l sæ se relaxeze. Asigurafli°væ cæ avefli mîinilecurate, deoarece sîntefli pe cale sæ°i atingefli literalmente sufletul. Agua florida

sau uleiurile de tæmîie, iasomie, geranium, santal sau mir sînt bunipurificatori øi pot fi aplicate øi masate simplu pe mîini. Apoi, începefli pro-cesul vindecare, ce poate include extragerea intruziunilor sau recuperareaputerii ori a sufletului. În oricare dintre cazuri, spiritele plantelor dumnea-voastræ væ sînt cei mai puternici aliafli øi vor fi încîntate sæ væ ajute dacæræmînefli deschis øi le ascultafli vocile.

Øamanii sînt „cei care se plimbæ între lumi“, øi este ceva obiønuit pentruei sæ execute o vindecare atît în realitatea ordinaræ, cît øi în cea non°ordinaræ,astfel încît sæ aibæ loc o schimbare beneficæ în cîmpul energetic al pa-

cientului, dupæ care i se administreazæ leacuri cu plante în lumea fizicæ. Înexperienfla noastræ, combinarea vindecærii fizice øi non°fizice este întotdeaunamai eficientæ decît simpla transferare sau transformare a energiei.

De exemplu, acum cîteva luni, o pacientæ a lui Ross a venit la o con-sultaflie pentru a primi ajutor în alinarea unei encefalomielite mialgice, adicæsindrom de obosealæ cronicæ, iar el a lucrat energetic pentru a°i îndepærtaoboseala øi disconfortul. În timpul cælætoriei, totuøi, spiritele au mairecomandat øi ca ea sæ bea ceai de unguraø, tætæneasæ sau mierea ursului,plante care în mod obiønuit nu se prescriu pentru EM. Aceste informaflii

i°au fost oferite pacientei. Ea s°a întors pentru încæ o consultaflie peste cîtevasæptæmîni, iar de aceastæ datæ suferea de o tuse severæ care, cumulatæ cu


199



problema mai veche, se dovedea greu de suportat. Întrebatæ dacæ a bæut

ceaiul pe care l°au recomandat spiritele, ea a ræspuns: „Nu. N°am avut timpsæ caut plantele.“ A fost un fapt trist, întrucît unguraøul, tætæneasa øi miereaursului sînt unele dintre cele mai bune plante pentru tuse. Dacæ ar fi urmatrecomandærile spiritelor, poate cæ nici n°ar fi avut vreo problemæ. Încæ odovadæ a faptului cæ vindecætorul (sau pacientul) care nu fline cont desugestiile spiritelor face o mare greøealæ; de asemenea, încæ o dovadæ avalorii combinærii leacurilor din plante cu vindecarea energeticæ.

Cînd sesiunea de vindecare s°a terminat, este firesc sæ le mulflumiflispiritelor pentru ajutor øi sæ le eliberafli. Apoi putefli închide corpul energetical pacientului zuruind în jurul sæu sau folosind o chacapa. Dacæ planteledumneavoastræ aliate v°au oferit vreun sfat sau vreo îndrumare, este probabilcel mai bun moment sæ o relatafli, pentru ca pacientul sæ poatæ sæ aleagæsau sæ noteze plantele prescrise, dacæ nu cumva vefli prepara chiar dumnea-voastræ leacul pentru el.

LEACURI EXTERNE

Pentru pacienflii care, din motive proprii, nu doresc sæ foloseascæ internplantele sau cînd natura bolii sugereazæ aplicarea externæ, existæ alte moduri în care dumneavoastræ, ca vindecætor, putefli aplica leacurile. Putefli preparacu uøurinflæ o cremæ, de exemplu, adæugînd o uncie de ulei de mæsline încælzitla o uncie de cearæ de albine øi la o jumætate de uncie de lanolinæ cu o jumætate de linguriflæ de borax. La acestea, adæugafli lichidul provenit din jumætate de uncie de ierburi (alese în funcflie de natura problemei øi desfaturile pe care le°afli primit de la spirite), dupæ ce ele au fost opærite într°ocanæ de apæ vreme de jumætate de oræ. Putefli adæuga cîfliva stropi de apæ

de flori, dacæ dorifli; apoi amestecul ar trebui sæ fie suflat cu fum de tutunpentru a°l impregna cu intenflia vindecætoare. Cînd amestecul începe sæ se îngroaøe, punefli°l într°un vas în frigider. Va dura cîteva luni dacæ este pæstratastfel, iar boraxul va ajuta la conservare.

O modalitate øi mai simplæ de a face o cremæ este sæ topifli vaselinæ într°otigaie øi sæ o amestecafli cu ierburile bine zdrobite, pentru eliberarea esenflelorlor. Dupæ o vreme de încælzire blîndæ, luafli tigaia de pe sursa de cælduræøi læsafli conflinutul sæ se ræceascæ. Crema fæcutæ astfel øi pæstratæ în frigiderar trebui sæ dureze pînæ la øase luni.

Bæile pentru ochi pot fi preparate prin opærirea timp de cinci minute într°ocanæ de apæ fierbinte a unei lingurifle de ierburi potrivite øi calmante (fenicul,


200



trandafir, aloe, schinduf, brebenoc, soc). Cînd s°a ræcorit, aplicafli infuzia

cu o bucatæ de material din bumbac, pe ochii închiøi. Invitafli pacientul sæse relaxeze pentru 5°10 minute, în care energiile plantelor îi alinæ ochii.

În acelaøi mod, putefli face sæpunuri øi detergenfli naturali prin adæugareaa o sutæ de grame de ierburi la jumætate de litru de apæ fierbinte øi læsîndu°lesæ se opæreascæ pentru zece minute. Apoi strecurafli soluflia øi o decantafli într°un bol. Ierburi bune pentru detergenfli: iarbæ°mare, gælbenele, pæræluflæ,hydrastis canadensis, iarba fetei, muøeflel, studeniflæ. Cea mai bunæ plantæpentru sæpunuri e sæpunarifla, care, dupæ cum sugereazæ øi numele, a fostfolositæ pentru curæflare înainte de inventarea înlocuitorilor chimici. Toateacestea sînt alternative naturale la produsele sintetice øi sînt deosebit defolositoare pacienflilor cu alergii sau eczeme. Putefli folosi plantele øi ca ule-iuri aromatice într°o lampæ de aromaterapie, iar astfel ele nici nu intræ încontact cu pielea. Iatæ o refletæ hoodoo ce curæflæ aura de negativitate. Ease constituie din cîte zece picæturi de ulei de paciuli, lotus, garoafæ øi gar-denie, cinci picæturi de læmîie, mir, eucalipt øi lavandæ øi douæ picæturi descorfliøoaræ, adæugate la apæ simplæ øi încælzite la flacæra lumînærii. Dacædorifli, putefli folosi acest amestec hoodoo øi la baie, adæugîndu°i patru uncii

de ulei de seminfle de struguri.Invitafli pacientul sæ stea în apæ 15 minute, vizualizîndu°øi limitærile øinegativitatea pæræsindu°i trupul. Apoi el se ridicæ, iese din cadæ øi priveøtecum apa se scurge, ducînd energiile cu ea, simflindu°se înnoit øi reîmpros-pætat. Bineînfleles cæ ierburile pot fi folosite øi în forma cea mai puræ, færænici un fel de preparare. Lavanda flinutæ deasupra patului va induce un somnodihnitor; verbina øi valeriana, atîrnate în casæ, vor proteja contra energiilornegative; iar tulpinile de angelicæ atîrnate într°un automobil vor preveniræul de miøcare. De fapt, rareori sînt necesare preparæri mai elaborate, de-

oarece tot ce e cu adeværat necesar este spiritul plantelor.

Prescrierea remediilor din plante

Urmætorul exercifliu sugereazæ o abordare pe care o putefli folosi cîndvæ consultafli cu aliaflii dumneavoastræ spirituali pentru a prescrie remediinaturale pacienflilor, fie ei animale sau oameni. Metoda are pufline în comuncu medicina modernæ în care, prin consultaflie faflæ în faflæ øi diagnostic,practicantul prescrie o anume plantæ pentru tratarea unui anume simptom,

bazîndu°se pe proprietæflile chimice ale plantei. Abordarea noastræ este maitradiflionalæ øi lucreazæ prin formarea unei legæturi holistice între vindecætor,


201



pacient øi lumea spiritului, legæturæ care îi dæ putere pacientului prin

implicarea în propria sa vindecare.

Închidefli ochii øi vizualizafli copacul lumii, acel axis mundi din centrulUniversului natural, iar lîngæ el, o intrare a unei peøteri care duce în interiorulPæmîntului. Cum stafli în fafla copacului, aducefli°væ în minte intenflia: „Sîntaici ca sæ mæ întîlnesc cu un vindecætor din altæ lume øi sæ primesc sfaturidespre leacul din plante care l°ar ajuta pe pacientul meu.“ Intrafli apoi înpeøteræ øi urmafli°i cursul în Pæmînt.

Vizualizafli pacientul alæturi de dumneavoastræ, mergînd împreunæ într°ocælætorie spre vindecare. Observafli cum se comportæ el în peøteræ. Se miøcæcu uøurinflæ øi fluiditate spre vindecare sau se retrage øi are nevoie sæ fiecondus? Este bucuros sæ se afle acolo øi doritor sæ obflinæ un remediu, saue înfricoøat øi ezitant, bazîndu°se pe dumneavoastræ sæ°l ghidafli? Acesteinformaflii spirituale sau intuitive væ pot fi folositoare dv. øi pacientului pentruidentificarea tiparelor din spatele bolii øi a obstacolelor în obflinerea sænætæflii.Aceste informaflii pot forma baza unor platicas ulterioare, aøa cæ flinefli mintece observafli aici øi permitefli tuturor simflurilor sæ væ informeze.

La un moment dat, vefli ajunge la capætul tunelului øi vefli pæøi în lumeacealaltæ. Terenul va fi unic pentru dumneavoastræ øi poate fi influenflat øide prezenfla pacientului, care va avea propriul „vis“ în lumea cealaltæ. Daranumite lucruri sînt la fel pentru toatæ lumea, øi este posibil sæ væ treziflipe o cîmpie, cu un lac sau o mare în partea dreaptæ øi o junglæ sau o pædure în stînga. Mergefli spre pædure øi vefli ajunge la un mic pod de lemn pesteun pîrîu puflin adînc. Chiar dupæ pod, spre dreapta, se aflæ o colibæ singu-raticæ, fæcutæ din ramuri øi acoperitæ cu trestii. Este coliba vindecætorului.

Privifli împrejur cînd intrafli în coliba simplæ cu pacientul dumneavoastræ.Podeaua e de pæmînt øi paie, pereflii lipifli cu argilæ øi noroi, rafturile conflinvase cu ierburi øi frunze, øi singurele piese de mobilier sînt o micæ masæde lemn øi un scaun pe care stæ vindecætorul. El se ridicæ pentru a væ întîm-pina. Observafli cæ are pielea întunecatæ, hainele simple; un bærbat scund,bænuifli cæ e bætrîn (dar væ este greu sæ°i ghicifli vîrsta), øi pare prietenos, înflelept øi puternic — un vindecætor perfect.

În aceastæ cælætorie iniflialæ, avefli douæ scopuri: sæ gæsifli vindecare pentrupacient, bineînfleles, dar øi sæ væ prezentafli spiritului vindecætor care væ va

deveni aliat. Aøa cæ vorbifli°i, spunefli°i cine sîntefli, pentru ce afli venit, în-trebafli cum îl cheamæ (unii îl cunosc sub numele Kinti, dar pentru dum-


202



neavoastræ poate fi altfel), øi cerefli°i sæ væ ajute pe amîndoi, ceea ce el va

øi face cu bucurie.Dupæ prima cælætorie, revenifli færæ pacient de data aceasta, sæ°l întîlnifli

din nou pe vindecætor. El are cunoøtinfle vaste de împærtæøit øi, în timp, vefligæsi cæ el preia o mare parte a muncii de vindecare øi væ va învæfla prinexemplu øi explicaflii. A fi în compania lui este o experienflæ atît de valoroasæ!

Însæ acum trebuie sæ væ ocupafli de nevoia pacientului, aøa cæ prezen-tafli°l vindecætorului øi expunefli simptomele bolii. Apoi dafli°væ deoparte,privifli øi învæflafli.

Metodele de vindecare ale lui Kinti sînt bazate în întregime pe leacuridin plante øi magie, øi el va folosi multe dintre metodele cu care acum sînteflideja familiar: chacapas pentru a schimba energia, stropire cu parfum pentru„înflorirea sufletului“, tæmîie pentru a purifica øi bæi florale pentru a re- împrospæta øi vitaliza. Dar cele mai impresionante sînt profunzimea înde-mînærii lui în folosirea uneltelor øi abilitatea lui de a vedea boala unui pacient în cîmpul sæu energetic. O altæ abilitate este aceea de a sfætui pacientul ceplante sæ ia în realitatea ordinaræ. El se va consulta cu dumneavoastræ înaceastæ problemæ, aøa cæ ascultafli cu atenflie ce are de spus.

Cînd vindecarea este gata, mulflumifli°i aliatului øi însoflifli pacientul înapoi în lumea obiønuitæ, mergînd înapoi prin peøteræ øi observînd din nou cumreacflioneazæ în timpul trecerii prin tunel. De cele mai multe ori, pacientulva fi mult mai calm øi obstacolele pe care le întîlniseræfli la prima trecereacum vor fi deja îndepærtate, sugerînd o relaflie mai armonioasæ øi maiechilibratæ a pacientului cu Pæmîntul, rezultatul oricærei vindecæri reuøite.

Cînd sîntefli înapoi în realitatea ordinaræ, informafli°væ clientul despreierburile ce i°au fost recomandate øi asupra modului în care ar trebui sæ le

foloseascæ (ceai, baie, cremæ, ulei aromatic etc.) øi pentru cîtæ vreme. Toateinformafliile le vefli fi primit de la Kinti.E uimitor, de fapt, cît de precis este acest vindecætor în diagnosticele

øi recomandærile sale, precum øi cît de eficiente sînt tratamentele sale. Decînd l°am întîlnit cu cîfliva ani în urmæ, Kinti a asistat la sute dintre sesiunilenoastre de vindecare øi deseori a prescris plante pe care noi, ca vindecætori,niciodatæ nu le°am fi considerat potrivite pentru pacienflii respectivi, øi chiarunele pe care nu le folosiseræm niciodatæ pînæ atunci.

Un exemplu este cel al unuia dintre pacienflii lui Ross, care venise cu

o boalæ raræ a vezicii. Kinti a prescris collinsonia canadensis, o plantæ rareorifolositæ în Marea Britanie øi cu care Ross nu avea nici o experienflæ prealabilæ.


203



Cæutînd°o într°o enciclopedie a ierburilor, a gæsit cæ collinsonia

canadensis sau „rædæcina de piatræ“ (numitæ astfel pentru eficienfla cu carevindecæ de pietre la rinichi øi la vezica biliaræ) este øi o mare vindecætoarea vezicii urinare, recomandatæ pentru multe probleme ale sistemului urinar.Este indicat sæ verificafli recomandærile de plante într°o enciclopedie øi sædiscutafli eventualele contraindicaflii cu pacientul, care ar trebui sæ sesfætuiascæ øi cu medicul sæu înainte de începerea oricærui tratament nou.

Astfel de experienfle, în care se primesc informaflii pe care vindecætoruluman nu le cunoøtea øi nu avea cum sæ le afle în alt mod, sînt dovezi aleintervenfliei spiritelor în vindecæri øi exemplificæri ale motivelor pentru carerelaflia cu vindecætorul „de dincolo“ este atît de valoroasæ.

RE°ÎNCÎNTAREA LUMII

Øi iatæ cæ am ajuns la finalul acestei cærfli — øi, speræm, la începutulpropriilor dumneavoastræ aventuri în vindecare, împreunæ cu aliaflii°spiriteale plantelor pe care vi i°afli fæcut.

Oamenii (mai cu seamæ cercetætorii øi clinicienii) tind sæ complice

plantele — atributele øi efectele lor, precum øi metodele de a lucra cu ele.Existæ øi o mulflime de poveøti de speriat despre ræul pe care leacurile dinplante pot sæ°l facæ celor „neinformafli“ øi neatenfli. Aceasta i°a fæcut pe mulflisæ se teamæ de naturæ, øi, bineînfleles, a fæcut în aøa fel încît øtiinfla vindecæriisæ ræmînæ în mîinile unei elite comerciale. În realitate, nu avem de ce sæne fie fricæ. Oamenii riscæ mai mult consumînd medicamentele°minune aleøtiinflei decît vor risca vreodatæ folosind plante (dacæ, bineînfleles, acesteanu sînt „modificate genetic“ sau din medii poluate, øi dacæ noi, vindecætoriisîntem raflionali în a ne folosi de ele).

De fapt, plantele sînt fiinfle simple øi ne vor binele, bucurîndu°se cel maimult cînd conlucreazæ cu aliaflii lor umani la aducerea vindecærii celor careo cer. Prin explorarea marelui dulap cu leacuri al naturii, vefli descoperi øidumneavoastræ aceasta øi væ vefli elibera de frica ce impregneazæ lumeamodernæ.

Mai mult, prin simplul fapt de a lucra astfel cu plantele — atingîndu°le,gustîndu°le øi mirosindu°le — vefli începe un proces øi mai profund devindecare: cel al re°încîntærii lumii, prin permisiunea acordatæ spirituluidumneavoastræ øi celor ale pacienflilor dumneavoastræ de a întîlni mai marele

spirit care este dincolo de toate lucrurile. Øi, prin aceasta, vom putea cutoflii sæ gæsim un mod mai holistic øi mai onorabil de a træi pe Pæmînt.


204




205

Dacæ ne aplecæm mintea direct øi competent cætre nevoile

Pæmîntului, vom fi început sæ facem schimbæri fundamentale øinecesare în minflile noastre. Vom începe sæ înflelegem, sæ nu mai avem încredere øi sæ schimbæm economia noastræ risipitoare, care scoatela vînzare nu doar produsele Pæmîntului, ci øi abilitatea Pæmîntuluide a produce.

WENDELL BERRY

Am ajuns la o înflelegere cu viitorul. De azi, voi umbla uøor pe

fafla Pæmîntului. Voi planta copaci. Nu voi mai ucide fiinfle vii. Voitræi în armonie cu toate fiinflele. Voi ajuta Pæmîntul acolo unde mæaflu. Nu voi mai folosi din resursele sale mai mult decît am nevoie.Øi voi asculta, voi asculta ce are sæ°mi spunæ.

M.J. SLIM

Pînæ nu°øi extinde cercul compasiunii asupra tuturor fiinflelor vii,omul nu°øi va gæsi liniøtea.

ALBERT SCHWEITZER



Væ oferim aici o listæ a plantelor medicinale folosite frecvent în Haiti, împreunæ cu echivalentul lor occidental sau, unde este necesar, plante occi-dentale mai uøor de procurat. De asemenea, væ oferim øi o listæ a calitæflilorøi a proprietæflilor magice ale plantelor, astfel încît sæ putefli continua sæ lecercetafli pe cont propriu.

În acest ierbar caraibian, prima plantæ trecutæ în coloana cinci (cumajuscule) este întotdeauna echivalentul vestic exact (unde existæ unul) alplantei caraibiene (din coloana unu). Plantele care nu sînt corespondenteexacte, dar au efecte similare, sînt trecute dedesubt, cu font obiønuit.

În coloana trei sînt trecute afecfliunile vizate de aceste plante. Analoagelesau alternativele utilizate în astfel de tratamente se gæsesc în coloana cinci.Utilizærile magice sînt trecute în coloana patru, iar plantele cu proprietæflimagice specifice apar în coloana øase.

Întrucît aceleaøi plante sînt deseori bune pentru mai multe afecfliuni, nuvor fi trecute pentru fiecare plantæ în parte toate proprietæflile medicinalesau magice, pentru a evita repetiflia. În caz cæ nu gæsifli afecfliunea sau nece-sitatea dumneavoastræ lîngæ o anumitæ plantæ, cæutafli øi pe celelalte coloaneøi cu siguranflæ o vefli gæsi acolo.

IERBAR CARAIBIAN

ANEXA 1

207



I E R B A R C

A

R A I B I A N

D E N U M I R E

D E N U M I R E

P R O P R

I E T Æ fi I

P R O P R I E T Æ fi I

E C H I V A L E N T E Ø I


P O P U L A R Æ

Ø T I I N fi I F I C Æ

M E D I C

I N A L E

M A G I C E

A L T E R N A T I V E ( M E D I C I N A L E )

A L T E R N A T I V E ( M A G I C E )

A b i a b a

C h r y s o p h y l l u m

C a n c e r

U t i l i z a t æ î n i n i fl i e r i

C H R Y S O P H Y L L U C A I N I T O

A n a s o n ,

l a u r , p r o t i u m c o p a l ,

c a i m i t o

A f e c fl i u

n i o c u l a r e ,

„ D e s c h i d e c a p u l “

i s o p , r o z m a r i n , c i u l i n s f î n t ,

t e n s i u n e o c u l a r æ ø i

B r u s t u r e , s î n z i e n e , e c h i n a c e a ,

v a l e r i a n æ ( p u r i f i c a r e )

p r o b l e m e

c î r m î z ( c a n c e r ) , g i n k o b i l o b a

a s e m æ n æ t o a r e

( p r o b l e m e o c u l a r e )

A m w a z

L e o n u r u s

T u l b u r æ r i n e r v o a s e

E c h i l i b r e a z æ s i s t e m

u l

T A L P A G Î Ø T E I

A n g e l i c æ , r o i n i fl æ , o r z , g a r d e n i e ,

c a r i a c a

A f e c fl i u

n i c a r d i a c e

e n e r g e t i c

( „ B e a c e a i d e t a l p a g î ø t e i ø i

h a m e i , s c o r u ø æ , m æ c r i ø , p e r i ø o r ,

N o r o c î n d r a g o s t e

v e i t r æ i p î n æ c î n d v e i a j u n g e

t æ t æ n e a s æ , g æ l b e n e l e , s c h i n d u f

o s u r s æ p e r m a n e n t æ d e

( s æ n æ t a t e ø i e c h i l i b r u g e n e r a l )

s u r p r i z e ø i f r u s t r æ r i p e n t r u

n e r æ b d æ t o r i i m o ø t e n i t o r i . “

— z

i c a l æ , E u r o p a )

C r e fl i ø o a r æ , o v æ z , s u n æ t o a r e

M æ r ,

B a l s a m d e G i l e a d , s î n z i e n e

,

( s t i m u l e n t n e r v o s )

c i r e ø e , c u i ø o a r e , c i m i f u g a

F l o r i d e t e i , h r i ø c æ , m æ c e ø , v î s c

r a c e m o s a , ø o f r a n ,

l e u ø t e a n ,

( a f e c fl i u n i c a r d i a c e )

l o v e s e e d ( p e n t r u d r a g o s t e )

B a s e l l e

O c i m u m


Î n v i n g e f r i c a

B U S U I O C D U L C E

G a r d e n i e ,

l e v æ n fl i c æ , c r e fl u ø c æ ,

b a s i l i c u m

L a p t e m a m a r

P u r i f i c æ s i s t e m u l

c r e fl i ø o a r æ , o v æ z ,

v e r b i n æ ( p a c e )

i n s u f i c i e n t l a

e n e r g e t i c

s u n æ t o a r e ( n e r v i )

G a r o a f æ , a b a n o s , g h i m b i r ,

m a m e l e c a r e

I n v o c æ s p i r i t e l e L w

a

A g n u s c a s t u s , f e n i c u l , m o l u r æ ,

s c o r u ø æ , g h i m b i r ( p u t e r e

a l æ p t e a z æ

s c h i n e l , u r z i c æ , f r u n z e d e

s p i r i t u a l æ )

z m e u r


208



B o n b o n y e n

A l o y s i a t r i p h y l l a

A s t m

A d u c e n o r o c

L Æ M Î I fi Æ

C u i ø o a r e , n a r c i s æ , f e r i g æ , a l u n e ,

R æ c e a l æ

v u i e t o a r e ( i a r b æ n e a g r æ ) , m u ø c h

i ,

F e b r æ

S o c , m e n t æ , i a r b a f e t e i ( r æ c e a l æ ) t r a n d a f i r , v i o l e t e ( p e n t r u n o r o c )

G a z e

T u l b u r æ r i g a s t r i c e

A g r i m o n i e ( T u r i fl æ m a r e ) , t r a i s t a

C r a m p

e l a s t o m a c

c i o b a n u l u i , s a l v i e ( t u l b u r æ r i

g a s t r i c e ø i d i a r e e )

B w a l e t

R a u w o l f i a

A n x i e t a t e

C e r t i t u d i n e s p i r i t u a

l æ

I A R B A Ø A R P E L U I

P o d b a l , ø o f r a n ,

d a m i a n æ

s e p r e n t i n a

H i p e r t e n s i u n e

V i n d e c a r e a s u f l e t u

l u i

( v e d e r e s p i r i t u a l æ )

F e b r æ

( î n l e g æ t u r æ c u

M u ø e fl e l , g u r a l u p u l u i , o v æ z ,

D e m e n fl æ ø i

ø a r p e l e : D a m b a l l a h ,

d a m i a n æ , v a l e r i a n æ

A n g e l i c æ , r o i n i fl æ , g a r d e n i e ,

h a m

e i ,

m e l a n c o l i e

z e u l ° ø a r p e e s t e

( s t æ r i d e a n x i e t a t e )

m æ c r i ø ( v i n d e c a r e )

I n s o m n i e ( p e n t r u a

c o n s i d e r a t c r e a t o r u l

i n d u c e

s o m n u l

v i e fl i i ø i u n m a r e

P a s i f l o r æ , v a l e r i a n æ , f l o r i d e t e i

l a c o p i i )

v i n d e c æ t o r î n H a i t i .

( i n s o m n i e )

E s t e c æ s æ t o r i t c u

N e c e s i t æ o u t i l i z a r e

A y i d a W e d o —

a t e n t æ

ø i p o a t e f i

ø a r p e l e ° c u r c u b e u .

i n t e r z i s æ î n u n e l e fl æ r i ) C e i d o i ø e r p i î n c o l æ c i fl i

a i c a d u c e u l u i . )

B w a m a j o r

P i p e r a d u n c u m

R æ c e a l æ

E x t i r p æ r i s p i r i t u a l e

P I P E R S Æ L B A T I C

A n g e l i c æ , b u s u i o c , t r i f o i , s o c ,

A f e c fl i u

n i a l e g i n g i i l o r

( î n c æ l z e ø t e c o r p u l

f e r i g æ , u s t u r o i , v î s c , u r z i c æ , p i p e

r ,

( a s e m

a s a g i n g i i l e

p e n t r u a s c o a t e

T æ t æ n e a s æ , s a l v i e , n u c i ( g i n g i i )

r o z m a r i n , r u t æ d e g r æ d i n æ ,

c u p r e p a r a t u l

e n e r g i i l e n e g a t i v e )

R o z m a r i n , g i n k o b i l o b a

l e m n d e s a n t a l ( f o l o s i t î n

c o r e s p

u n z æ t o r )

( p i e r d e r i d e m e m o r i e )

e x o r c i z æ r i )

I m p o t e

n fl æ ( a s e

c o n s u m a o d a t æ

p e z i 6

a r d e i i u fl i c u

4 m i g d

a l e î n l a p t e )



209



A m n e z

i e ( a s e p i s a

p i p e r u l î n m i e r e ø i

a s e l u

a o d a t æ p e z i )

D u r e r i m

u s c u l a r e

( a s e u

t i l i z a î n

u l e i u r i l e d e m a s a j )

F e y l e t p

a s e

S a n s e v i e r i a

A f e c fl i u

n i i n f l a m a t e ø i

„ P l a n t a n o r o c u l u i “

S A N S E V I E R I A

A l o e , z a m b i l e ,

i l i c e , s t e j a r , c æ p ø u

n i ,

t r i f a s c i a t a

d u r e r o

a s e a l e p i e l i i —

t r a n d a f i r ( n o r o c )

e c z e m e , u r t i c a r i e ,

T æ t æ n e a s æ + m u ø c h i i r l a n d e z +

z o n a z

o s t e r e t c .

u l e i d e m i g d a l e ( „ h r a n a p i e l i i “ )

G i n g e m b r e

Z i n g i b e r

G r e a fl æ

E x t i r p æ r i s p i r i t u a l e

G H I M B I R

A n g e l i c æ , b u s u i o c , u s t u r o i , u r z i c

æ ,

o f f i c i n a l e

I n t e s t i n

e i r i t a t e

( e x t r a g e n e g a t i v i t a

t e a )

a r d e i i u t e , r o z m a r i n , r u t æ d e

R æ c e a l æ ; L i p s a p o f t e i

E c h i l i b r e a z æ e n e r g

i i l e

A g r i m o n i e ( t u r i fl æ m a r e ) ,

g r æ d i n æ ( e x t i r p æ r i s p i r i t u a l e )

d e m î n

c a r e ;

h a m e i , c r e fl u ø c æ ( t u l b u r æ r i

T u l b u r æ r i g a s t r i c e

i n t e s t i n a l e )

A n g e l i c æ , r o i n i fl æ , o r z , s c o r u ø æ ,

u ø o a r e

G o t u k o l a , g i n s e n g ,

S e r e o n a

m æ c r i ø ( p e n t r u e c h i l i b r u )

L i b i d o

s c æ z u t

r a p e n s , ( d e b i l i t a t e s e x u a l æ )

P a r a z i fl i g a s t r i c i

K a n d e l o n

M i m o s a p u d i c a

I n f e c fl i i m i c r o b i e n e

C a l m e a z æ s p i r i t u l

M I M O Z A

M i r t , m æ s l i n e , b u s u i o c u l c e r b i l o r

I n f l a m a fl i i a l e p i e l i i

( p e n t r u p a c e )

G r e a fl æ

, I n s o m n i e ,

E c h i n a c e a ,

I r a s c i b i l i t a t e ,

C o n d u r u l ° d o a m n e i ( a n t i b i o t i c )

D i z e n t e r i e ,

I n f e c fl i i a l e s î n g e l u i

K a n e l

C i n n a m o m u m

T u l b u r æ r i d i g e s t i v e

Î n l æ t u r æ d e o c h i u l

S C O R fi I Ø O A R Æ

A r d e i i u t e , c i u m æ f a i e , c i u l i n , v e t i v e r t

z e y l a n i c u m

P i e r d e r e a p o f t e i d e

A d u c e d r a g o s t e

( p e n t r u î n l æ t u r a r e a d e o c h i u l u i )

m î n c a r e

A d u c e p u t e r e

S c h i n d u f , g e n fl i a n æ , a r m u r a r i u

,

A v o c a d o , r o i n i fl æ , b u s u i o c ,

R æ c e a l æ ø i g r i p æ

( a s u p r a a l t o r a

( p i e r d e r e a p o f t e i d e m î n c a r e )

c r e fl i ø o a r æ ( p e n t r u d r a g o s t e )


210



I n t e s t i n

e i r i t a t e

— ø

a r m e t c . )

D u r e r i î n

p i e p t

U l e i d e a r b o r e d e c e a i s a u

P æ d u c h i ( a s e f r e c a

u l e i d e r o z m a r i n + u l e i d e

p i e l e a

ø i p æ r u l )

a r a h i d e c u c a r e s e f r e a c æ p æ r u l

( p æ d u c h i )

L a l w a

A l o e b a r b a d e n s i s

I n s o l a fl i e ø i a l t e a r s u r i


A L O E V E R A

M i g d a l e ,

b u s u i o c , p a r æ b e r g a m o t æ ,

A c n e e

ø i l a b a n i

s t î n j e n e l ( g l a d i o l æ a l b a s t r æ ) , m æ r a r ,

U r t i c a r

i e

P r o t e c fl i e ( p o a t e f i

O v æ z , u r z i c æ , s u n æ t o a r e

s p l i n u fl æ , i a s o m i e ,

b r e b e n o c , s u s a n

U l c e r , E c z e m e ,

a g æ fl a t æ d e a s u p r a u ø i i

( p e n t r u z o n a z o s t e r )

( p e n t r u n o r o c l a b a n i )

Z o n a z

o s t e r ,

p e n t r u a o p r i r æ u l )

G u r a ° l u p u l u i ( S c u t e l l a r i a

R e a c fl i i a

l e r g i c e ,

l a t e r i f l o r a ) ( p e n t r u m u ø c æ t u r i

A g r i m o n i e ( T u r i fl æ m a r e ) , f r a s i n ,

I n f e c fl i i b u c a l e

d e a n i m a l e )

c r e fl i ø o a r æ , c u c u r b æ fl e a ( B r y o n i a

( a s e f o l o s i c a a p æ

a l b a ) , g a r o a f æ , c e d r u ,

d e g u r æ )

d e g e fl e l ° r o ø u , a l u n e , p æ t r u n j e l ,

U l c e r g

a s t r i c

v a l e r i a n æ , s a l c i e , p e l i n ( p e n t r u

M u ø c æ t u r i d e

p r o t e c fl i e )

a n i m a l e ( a s e f o l o s i

c a t a p l a s m e )

L a y

A l l i u m s a t i v u m

T r o m b o z æ

P u r i f i c a r e a s î n g e l u i

U S T U R O I

U r z i c æ ( p e n t r u p u r i f i c a r e a

A r t e r i o

s c l e r o z æ

( d e i n t r u ø i e t c . )

s î n g e l u i )

C o l e s t e r o l r i d i c a t

P r o t e j a r e a s i s t e m u l u i

M æ c e ø , g i n k o ,

f r u n z e d e

B r o n ø i t æ

e n e r g e t i c

p o r t o c a l e ( p e n t r u

B a m b u s , m u r e , c a c t u s , c o r n ,

D u r e r e

î n p i e p t

a r t e r i o s c l e r o z æ )

e u c a l i p t , t æ m î i e , g r o z a m æ ( d r o b i fl æ ) ,

A f e c fl i u

n i a l e g î t u l u i

c a p r i f o i , l æ m î i , g æ l b e n e l e ( f i l i m i c æ ) ,

ø i a l e s

i n u s u r i l o r

B a c æ d e m æ c e ø ,

f l o r i d e l æ m î i

v i n a r i fl æ ( p e n t r u p r o t e c fl i e )

A l e r g i i d

e p r i m æ v a r æ

( p e n t r u s c æ d e r e a c o l e s t e r o l u l u

i )

I n f e c fl i i a u r i c u l a r e

V i e r m i i n

t e s t i n a l i

L i m b a ° m i e l u l u i , f r u n z e d e

p o r t o c a l , m e n t æ , u r z i c æ

( p e n t r u t r o m b o z æ )


211



M e l o n d l o

C i t r u l l u s l a n a t u s


E m p a t i e ,

i n t u i fl i e ,

P E P E N E V E R D E

S c l i p e fl i , i a s o m i e , g æ l b e n e l e ,

E d e m e

l a g l e z n e

a c c e s a r e a

m i m o z æ , p e l i n a r i fl æ ( p e l i n n e g r u ) ,

A f e c fl i u

n i h e p a t i c e

s u b c o n ø t i e n t u l u i ,

P æ p æ d i e , c o a d a ø o r i c e l u l u i

t r a n d a f i r ( p e n t r u v i s e l u c i d e

ø i i c t e r

e c h i l i b r a r e a e m o fl i i l o r

( p e n t r u e d e m )

ø i p r o f e t i c e )

B o l i c a

r d i a c e

A f e c fl i u

n i r e n a l e

P e p e n e l e v e r d e e s t e

F r u n z e d e b o l d o , p æ t l a g i n æ

F o i d e d a f i n ,

l i m b a ° m i e l u l u i ,

C o l a p s

s a u e p u i z a r e

o f e r i t l u i L a S i r e n ,

( p e n t r u i c t e r )

c a p r i f o i , m e n t æ , c i m b r u ,

l a c æ l d u r æ

s p i r i t u l m æ r i i ø i a l

c o a d a ø o r i c e l u l u i ( p e n t r u

C o n s t i p a fl i e ø i

s u b c o n ø t i e n t u l u i

A r d e i r o ø u , s c o a r fl æ a s p r æ d e

d e z v o l t a r e a c a p a c i t æ fl i l o r

i n d i g e s t i e

p r o f u n d ,

f r a s i n s a u r æ d æ c i n æ d e h r e a n

p a r a n o r m a l e )

D u r e r i d

e c a p

a l e m o fl i i l o r e t c .

î n m i e r e ( p e n t r u e p u i z a r e l a

G r e a fl æ

c æ l d u r æ )

C h i m e n ,

l æ c r æ m i o a r æ , m u ø t a r ,

n u c æ , l e v æ n fl i c æ , d r e fl e , p a s i f l o r æ ,

P e p e n e v e r d e ( c o n fl i n e m a i

g u r a ° l u p u l u i ( s c u t e l l a r i a l a t e r i f l o r a )

m u l t a n t i o x i d a n t l i c o p e i n æ

( p e n t r u e c h i l i b r u m i n t a l

d e c î t o r i c e a l t f r u c t s a u

ø i e m o fl i o n a l )

l e g u m æ , s c æ z î n d r i s c u l

c a n c e r u l u i u t e r i n s a u d e

p r o s t a t æ )

M u s c a t

M y r i s t i c a f r a g r a n s D i a r e e

C u r æ fl æ c o m p o n e n t e l e

N U C Ø O A R Æ

U r z i c æ ( p e n t r u p u r i f i c a r e a

D i z e n t e r i e

s p i r i t u a l e a l e s î n g e

l u i

s î n g e l u i )

C o l i c æ

M u ø e fl e l , m o l u r æ , l e u ø t e a n

G r e a fl æ

G a r a n t e a z æ f i d e l i t a

t e a

( p e n t r u c o l i c æ )

S t u d e n i fl æ , t r i f o i , m a g n o l i e ,

C a l c u l i b i l i a r i

î n c a d r u l c u p l u l u i

n a r d ( p e n t r u f i d e l i t a t e )

D u r e r i d

e c a p

F l o r i d e b o l d o , p æ t r u n j e l ,

T e n s i u n e m u s c u l a r æ

f l o r i d e c æ p ø u n i

l a c e a f æ

( p e n t r u c a l c u l i b i l i a r i )

P l a n t e n

P l a n t a g o m a j o r

B o l i d e

s î n g e

A t r a g e s p i r i t e l e

P Æ T L A G I N A

P e n t r u p r o t e c fl i e , v e z i l a y ( u s t u r o i )

E c z e m e

b i n e f æ c æ t o a r e ø i

D i a b e t

p r o t e j e a z æ î m p o t r i v a

U r z i c æ , l u c e r n æ , p æ p æ d i e , m e n

t æ


212



A f e c fl i u

n i r e n a l e

c e l o r m a l e f i c e .

( p e n t r u d i a b e t i c i )

ø i a l e v

e z i c i i

P r o t e j e a z æ î m p o t r i v a

u r i n a r e

m u ø c æ t u r i l o r d e

E c h i n a c e a ,

b r u s t u r e ( p e n t r u

F e b r æ

a n i m a l e d a c æ e s t e

p u r i f i c a r e a s î n g e l u i )

I n t e s t i n

e i r i t a t e

p u r t a t p e h a i n e .

D i z e n t e r i e

O p æ r i r i ø i a r s u r i

R æ n i

S a f r a n

C u r c u m a


P u r i f i c æ l o c u l d e o a

r e c e Ø O F R A N D E I N D I A

A n a s o n ,

f o i d e d a f i n ,

d o m e s t i c a

B o l i h e

p a t i c e ø i a l e

s p i r i t e l e s î n t a t r a s e

l a

( C U R C U M Æ )

m a c c a n a d i a n ( m a c c u s u c r o ø u

) ,

v e z i c i i b i l i a r e

c æ l d u r a p e c a r e o

m æ t u r æ , m u ø e fl e l , m o l u r æ , h r e a n

,

A r t r i t æ

r e u m a t i c æ

e m a n æ . P r i n u r m a r e ,


i r i s , v e r b i n æ , y u c c a ( p e n t r u

p o a t e f i f o l o s i t l a

f l o r i d e v u i e t o a r e ( r e u m a t i s m )

p u r i f i c a r e )

d i r i j a r e a ø i c o n t r o l a r e a

s p i r i t e l o r .

S h o u b l a k

H i b i s c u s

F e b r æ

F a r m e c e ( p e n t r u

H I B I S C U S

P e n t r u a a t r a g e d r a g o s t e a ,

r o s a ° s i n e s i s

D u r e r i d

e c a p

d r a g o s t e )

v e z i a m w a z ( t a l p a g î ø t e i )

A f e c fl i u

n i a l e p i e l i i

S t u d e n i fl æ , t æ t æ n e a s æ ,

B æ ø i c u fl e

n a l b æ m a r e ( p e n t r u b æ ø i c u fl e )

P e n t r u g h i c i t î n d r a g o s t e :

( î n c a t a p l a s m e )

l u m î n æ r i c æ , p a n s e l u fl æ , t r a n d a f i r ,

s a l c i e

P e n t r u a î n d e p æ r t a f a r m e c e l e

d e d r a g o s t e : c r i n ,

l o t u s

S i t w o n ( 1 )

T i l i a p l a t y p h y l l o s


O p r e ø t e v r æ j i l e

T E I ( F L O R I )

P i p e r , a f i n e , c i u l i n i ( p e n t r u a

Î n g r o ø a r e a a r t e r e l o r

î n l æ t u r a s a u d e s f a c e v r æ j i l e )

I s t e r i e

P a s i f l o r æ , r o z m a r i n , v a l e r i a n æ

I n s o m n i e

( p e n t r u i s t e r i e )

E p i l e p s i e


213



T e n s i u n e n e r v o a s æ

V î s c , i s o p ( p e n t r u e p i l e p s i e )

R æ c e a l æ ø i g r i p æ

S i t w o n ( 2 )

C i t r u s l i m o n u m

T u s e ø i r æ c e a l æ

R e f a c e e c h i l i b r u l

L Æ M Î I E

F o i d e d a f i n , g a r o a f æ ,

D i f t e r i e

( î n s p e c i a l d u p æ o

ø t e v i e d e m u n t e ,

b u s u i o c u l

M a l a r i e

a g r e s i u n e m a g i c æ

s a u

S c o a r fl æ p e r u v i a n æ , u r z i c æ ,

c e r b i l o r , s u n æ t o a r e , c i u l i n i

R e u m a

t i s m

d u p æ î n l æ t u r a r e a

c o a d a ø o r i c e l u l u i ( p e n t r u

( r e d æ p u t e r e a s p i r i t u a l æ )

u n u i s p i r i t )

m a l a r i e )

S i t w o n n e l

C y m b o p o g o n

I n f e c fl i i b a c t e r i e n e

C r e ø t e a p e t i t u l s e x u a l ; L Æ M Î I fi Æ

A v o c a d o , m o r c o v , p a p u r æ

c i t r a t u s

ø i f u n g

i c e

î i f a c e p e a l fl i i s æ t e

c u f r u n z æ l a t æ , d a m i a n æ ,


d o r e a s c æ

C i m i f u g a r a c e m o s a ,

l u m î n æ r i c

æ

c i c o a r e , l e m n ° d u l c e ,

D u r e r e

ø i r i g i d i t a t e

( p e n t r u d u r e r i m u s c u l a r e )

p a c i u l i , v a n i l i e , y o h i m b e

m u s c u

l a r æ

( C o r y n a n t e y o h i m b e )

R e t e n fl i e d e a p æ

( p e n t r u p a s i u n e )

T a b a k

N i c o t i a n a

A f e c fl i u

n i o c u l a r e

O f r a n d e s p i r i t e l o r

T U T U N

T i s a ( p e n t r u i n v o c a r e a s p i r i t e l o r

t a b a c u m

( a p æ c u p u fl i n t u t u n

P u r i f i c æ r i

m o r fl i l o r )

p e n t r u

c l æ t i r e a

Î n c u r a j e a z æ p r e z e n

fl a

P æ t l a g i n æ , G i n k o b i l o b a

o c h i l o r )

s p i r i t e l o r ø i

( p e n t r u o c h i )

P e l i n a r i fl æ ( p e l i n n e g r u ) ,

C o n g e

s t i i c e r e b r a l e

c o m u n i u n e a

p l o p ( p e n t r u p r o i e c fl i i a s t r a l e )

ø i n e v r a l g i i ( s p æ l a fl i

H r i ø c æ , g o t u k o l a , v î s c

z o n e l e

a f e c t a t e c u

( p e n t r u c o n g e s t i i )

a p æ ø i t u t u n )

T o x i n e

( a s e f o l o s i

I a r b æ m o a l e ( p e n t r u u r e c h i ) —

l a b a i e

)

a s e fl i n e u r e c h e a d e a s u p r a

D u r e r e

d e u r e c h i

u n e i c æ n i d e c e a i f i e r b i n t e

( a s e s u f l a f u m u l

î n u r e c

h e )

P æ d u c h i ( i n f u z i e

p u t e r n

i c æ î n a p æ

f i e r b i n t e c a r e s e


214



t o a r n æ

p e c a p )

P a r a z i fl i i n t e s t i n a l i

( î n c a z u l a n i m a l e l o r

— h r æ

n i fl i ° l e c u

p r e p a r

a t u l r e s p e c t i v )

I n s e c t i c i d ( a s e s t r o p i

ø i î n j u r u l p l a n t e l o r

p e n t r u

p r e v e n i r e a

l i m a x u l u i )

T e n

T h y m u s v u l g a r i s

B o l i r e s p i r a t o r i i

C u r a j ø i e n e r g i e

C I M B R I Ø O R

L i m b a ° m i e l u l u i , C i m i f u g a

I n t e s t i n

e i r i t a t e

r a c e m o s a ,

l u m î n æ r i c æ ,

I n c o n t i n e n fl æ u r i n a r æ

S t r u g u r i i u r s u l u i , n æ p r a z n i c

c o a d a ø o r i c e l u l u i ( p e n t r u c u r a j )

( l a c o p

i i )

( p e n t r u i n c o n t i n e n fl æ u r i n a r æ


l a c o p i i / a d u l fl i )

U l c e r e

b u c a l e

R o ø u î n g î t

R æ n i ø i t æ i e

t u r i

( c o m p r e s e )

V a n i l l e

V a n i l l a p l a n i f o l i a

D u r e r i r

e s p i r a t o r i i

V r æ j i d e d r a g o s t e

V A N I L I E

O c h i u l ° b o u l u i , c e r e n fl e l ,

C o n g e

s t i e

n u c ø o a r æ , c o r i a n d r u , z a m b i l æ

C i r c u l a

fl i e p r o a s t æ

A r d e i r o ø u , g h i m b i r

( p e n t r u a v æ f a c e

A f e c fl i u

n i c a r d i a c e

( p e n t r u p r o b l e m e c i r c u l a t o r i i )

i r e z i s t i b i l i î n f a fl a c e l o r l a l fl i )

m i n o r e

I s t e r i e

R e u m a

t i s m

I n s o m n i e

S t r e s

A n x i e t a t e

D e p r e s i e

A n e m i e


215



M u ø c æ t u r i d e

ø a r p e

( c a t a p l a s m e )

V e v e n

V e r b e n a o f f i c i n a l i s O b o s e

a l æ d u p æ

P a c e , c a l m ø i

V E R B I N Æ

A l g e d u l s e , z o r e l e , v i o l e t e

o i n f e c

fl i e v i r a l æ

p r o s p e r i t a t e

G i n s e n g , u s t u r o i , e c h i n a c e a

( p e n t r u p a c e )

O b o s e

a l æ c r o n i c æ

( p e n t r u s i n d r o m u l o b o s e l i i

S i n d r o m u l o b o s e l i i

c r o n i c e )

c r o n i c e ( S O C ) ;

E p i l e p s i e

A l g e , v a l e r i a n æ

I c t e r

( p e n t r u p a r a n o i a )

D e p r e s i e

P a r a n o

i a

S a r s a p a r i l a , g o t u k o l a ,

A g o r a f o b i e

r o i n i fl æ ( p e n t r u a g o r a f o b i e )

V i l n e r e

S a l v i a o f f i c i n a l i s

A f e c fl i u

n i b u c a l e ø i

Î n fl e l e p c i u n e

S A L V I A

S t î n j e n e i ( i r i s ) , p i e r s i c i ,

a l e g î t u l u i

P r o t e c fl i e î m p o t r i v a

f l o a r e a ° s o a r e l u i

G l i c e m

i e r i d i c a t æ

g e l o z i e i ( p e n t r u

C r e fl i ø o a r æ , b r e b e n o c ,

( p e n t r u î n fl e l e p c i u n e )

P i e r d e r e a a p e t i t u l u i

î n l æ t u r a r e a

h a m e i ( p e n t r u a m e fl e a l æ )

A m e fl e a l æ

d e o c h i u l u i )

P l o p t r e m u r æ t o r , c h i m i o n , u s t u r

o i ,

C o n f u z i e

i e n u p æ r ( p r o t e c fl i e î m p o t r i v a

P i e r d e r i d e m e m o r i e

r æ p i r i i s u f l e t u l u i p r i n g e l o z i e )

W o u

R u t a g r a v e o l e n s

D u r e r i d

e c a p

P r o t e j e a z æ î m p o t r i v a

R U T A D E G R Æ D I N Æ

S a l c î m , v i o l e t e a f r i c a n e , C e l a s t r u

s

M e n s t r u a fl i e

b o l i l o r d a t o r a t e

o r b i c u l a t u s , c h i p a r o s , m æ t r æ g u n

æ

n e r e g u

l a t æ

e n e r g i e i n e g a t i v e

S u n æ t o a r e , a g n u s c a s t u s ,

( p e n t r u p r o t e c fl i e )

O c h i o

b o s i fl i

g u r a ° l u p u l u i , m u ø e fl e l ,

( a s e c l æ t i o c h i i )

p a s i f l o r æ ( p e n t r u d u r e r i

C o n t u z i i ø i l u x a fl i i

d e c a p )

( c o m p r e s e )

A r n i c æ , s t u d e n i fl æ , c î n e p æ ,


216



g æ l b e n e l e ,

t æ t æ n e a s æ

( p e n t r u c o n t u z i i — c

o m p r e s e )

W o w o l i

S e s a m u m i n i c u m

D e f i c i e

n fl e î n

R e v e l a r e a c u n o ø t i n

fl e l o r S U S A N ( S E M I N fi E D E S U S A N )

P o d b a l , b r î n d u ø æ , k a v a k a v a

a l i m e n

t a fl i e

p r o f u n d e s a u a s c u

n s e

( p e n t r u î n fl e l e p c i u n e )

S l æ b i c i u n e f i z i c æ

( d e u n d e ø i

A u t o v i n d e c a r e ( p e n t r u l i p s u r i

R o d i e , v i o l e t e , n u c i

ø i p s i h i c æ

„ S e s a m ,

d e s c h i d e ° t e ! “ )

î n a l i m e n t a fl i e )

( p e n t r u e x p r i m a r e a d o r i n fl e l o r

I n f e c fl i i g e n i t a l e

ø i a c a p a c i t æ fl i l o r

ø i a n e v æ z u t u l u i )

ø i u r i n a r e

p r o f e t i c e

S e r e o n a r a p e n s , d a m i a n æ

( p e n t r u a f e c fl i u n i

g e n i t o ° u r i n a r e )

Z a b o k a

P e r s e a a m e r i c a n a

U l c e r g

a s t r i c

C r e ø t e l i b i d o u l ø i

A V O C A D O

L i a t r i s o d o r a t i s s i m a , r i d i c h e ,


s p r i j i n æ v r æ j i l e d e

p e l i n , m e i m æ r u n t

A r s u r i ø i o p æ r i r i

d r a g o s t e

T æ t æ n e a s æ , c o a d a ø o r i c e l u l u i ,

( p e n t r u l i b i d o r i d i c a t )

I n s o l a fl i e

c r e fl u ø c æ ( p e n t r u u l c e r g a s t r i c )

D i s f u n c fl i i r e s p i r a t o r i i

M e n s t r u a fl i e

C r e fl i ø o a r æ , t a l p a g î ø t e i , p r i m u l æ

n e r e g u

l a t æ

( c i u b o fl i c a c u c u l u i ) ( p e n t r u

p r o b l e m e m e n s t r u a l e )

Z o r a n ’ y

C i t r u s a u r a n t i u m

D i g e s t i e s l a b æ

S p o r e ø t e f r u m u s e fl e a /

P O R T O C A L A

I n , g i n s e n g , p æ r u l f e t e i


i r e z i s t i b i l i t a t e a

( p e n t r u f r u m u s e fl e )


c e l u i c a r e o

A l o e , a r b o r e l e d e c e a i ,

I n f e c fl i i f u n g i c e

f o l o s e ø t e

m a r g a r e t e ,

i e d e r æ , g æ l b e n e l e ,

c î r m î z ( a n t i f u n g i c e )


217



Væ oferim în continuare o listæ a plantelor medicinale folosite frecvent în Peru, împreunæ cu echivalentul lor vestic exact sau, unde este necesar,o alternativæ mai uøor de procurat. De asemenea, væ oferim øi o listæ acalitæflilor medicinale øi a proprietæflilor magice ale acestor plante, astfel încîtsæ putefli continua sæ le cercetafli pe cont propriu.

Prima plantæ trecutæ în coloana cinci (cu majuscule) este echivalentulvestic exact (unde existæ unul) al plantei peruviene (din coloana întîi). Aceleacare nu sînt corespondente exacte, dar au efecte similare, sînt trecutededesubt, în font obiønuit.

În coloana trei sînt trecute afecfliunile medicale vizate de aceste plante.Plantele alternative utilizate în astfel de tratamente se gæsesc în coloanacinci. Proprietæflile magice sînt trecute în coloana patru, iar plantele cuproprietæfli magice specifice apar în coloana øase.

Totodatæ, întrucît aceleaøi plante sînt deseori benefice în mai multeafecfliuni, nu vor fi trecute la fiecare plantæ în parte toate proprietæflilemedicinale sau magice, pentru a evita repetiflia. În caz cæ nu gæsifli afecfliuneasau necesitatea dumneavoastræ în dreptul unei anumite plante, cæutafli øi încelelalte coloane øi, cu siguranflæ, o vefli gæsi.

218

IERBAR PERUVIAN

ANEXA 2



I E R B A R P

E

R U V I A N

D E N U M I R E

D E N U M I R E

P R O P R

I E T Æ fi I

P R O P R I E T Æ fi I



P O P U L A R Æ

Ø T I I N fi I F I C Æ

M E D I C

I N A L E

M A G I C E

A L T E R N A T I V E ( M E D I C I N A L E )

A L T E R N A T I V E ( M A G I C E )

A i r e s a c h

a

K a l a n c h o e

I n f e c fl i i b a c t e r i e n e

„ F r u n z a m i r a c u l o a s æ “

R O I N I fi Æ

V i o l e t æ a f r i c a n æ , g a r d e n i e ,

l e m n

p i n n a t a

V i r u ø i

— A

r t i d o r o

d e s a n t a l ( p e n t r u f o r fl æ s p i r i t u a l æ

)

T u s e ø i f e b r æ

H y p e r i c u m , e c h i n a c e a ,

S t r e s

A d u c e e c h i l i b r u

u s t u r o i ( p e n t r u v i r u ø i )


i n t e r i o r ø i e x t e r i o r

B æ ø i c u fl e

t r u p u l u i ø i s p i r i t u l u

i .

V o r o n i c , p l æ m î n æ r i c æ

Î n fl e p æ t u r i d e i n s e c t e

P u r i f i c æ „ a e r u l r æ u “

( p u l m o n a r i a o f f i c i n a l i s )

( î n l æ t u r æ n e g a t i v i t a

t e a

( p e n t r u t u s e )

ø i r e v i t a l i z e a z æ )

U s t u r o i ( s c a d e c o l e s t e r o l u l )

S t u d e n i fl æ , t æ t æ n e a s æ , s t î n j e n e l

( g l a d i o l æ a l b a s t r æ )

( p e n t r u b æ ø i c u fl e — c

o m p r e s e

)

A r n i c æ , g æ l b e n e l e , s m i r n æ

( p e n t r u î n fl e p æ t u r i d e i n s e c t e )

A j o s a c h a

P s e u d o c a l y m m a

R e u m a

t i s m

P l a n t æ ° „ î n v æ fl æ t o r “

„ U S T U R O I S Æ L B A T I C “

P i e r s i c æ , s a l v i e ,

a l l i a c e u m

A l e r g i e

Î n c r e d e r e î n s i n e

f l o a r e a ° s o a r e l u i ( p e n t r u

A r t r i t æ

A u t o c u n o a ø t e r e

E c h i n a c e a ,

i n d i g o s æ l b a t i c ,

î n fl e l e p c i u n e )

( u r m æ r i r e a s i n e l u i )

s c h i n e l ( p e n t r u r e u m a t i s m )

P u r i f i c a r e

P r o t e c fl i e

M u ø e fl e l , fl i n t a u r æ , c o a r d a i e l e l o r

( r o t u n g i o a r æ ) ( p e n t r u a l e r g i i )


219



C i m i f u g a r a c e m o s a , g h e a r a

d i a v o l u l u i , f r u n z e d e y u c c a

( p e n t r u o s t e o ° a r t r i t æ )

A l b a h a c a

O c i m u m


D r a g o s t e

B U S U I O C

L æ m î i e , s î n g e l e v o i n i c u l u i

b a s i l i c u m

D u r e r i d

e s t o m a c

B o g æ fl i e

( p e n t r u p r i e t e n i e )

I n f e c fl i i s t a f i l o c o c i c e

Z b o r ( î n s p i r i t )

M e n t æ , n u c ø o a r æ , m o l u r æ

S a l m o n e l l a

( d i g e s t i v e )

N u c p e c a n ( p e n t r u a o b fl i n e


o s l u j b æ )

A l c o o l i s m

M u ø e fl e l , h y d r a s t i s c a n a d e n s i s

C i r c u l a

fl i e p r o a s t æ

( p e n t r u i n f e c fl i i s t a f i l o c o c i c e )

C a m e l i e , p o r t o c a l æ , o r e z

D e p r e s i e

( p e n t r u b o g æ fl i e )

S u r z e n

i e

H a m e i , a n g e l i c æ , g u r a ° l u p u l u i

( s c u t e l l a r i a l a t e r i f l o r a )

P e l i n a r i fl æ ( p e l i n n e g r u ) , p l o p

( p e n t r u a l c o o l i s m )

( p e n t r u c æ l æ t o r i i a s t r a l e )

A y a h u a s c a

B a n i s t e r i o p s i s

„ M e d i c

a m e n t s a c r u

P l a n t æ - „ î n v æ fl æ t o r “

F æ r æ e c h i v a l e n t

A n g e l i c æ , p o d b a l , b r î n d u ø æ ,

c a p i

— r e m

e d i u p e r f e c t

V i z i u n i

d a m i a n æ ( p e n t r u v i z i u n i )

p e n t r u

t o a t e b o l i l e . “

P u r g a t i v ( î n l æ t u r æ

— R a l

p h M e t z e r

e n e r g i i l e t o x i c e )

A l o e , n u c æ a l b æ a m e r i c a n æ ,

O r i c e b o a l æ ( s e

I p o m o e a j a l a p a , f o i d e s i m i n i c h i e ,

a m e s t e

c æ c u

d r a g a v e i ( ø t e v i e c r e a fl æ ) ( p u r g a t i v e

c h a c r u

n a ø i e s t e b æ u t

s p i r i t u a l e )

d e c æ t r e ø a m a n ,

i a r

u n e o r i ø i d e c æ t r e

A f i n e , h o r t e n s i e , s c h i n e l ,

p a c i e n

t î n c a d r u l

v e t i v e r t ( p u r i f i c æ r i s p i r i t u a l e )

r i t u a l u l u i ø a m a n i c

d e v i n d e c a r e )


220



B o b i n z a n a

C a l l a n d r a

R e u m a

t i s m


A r m u r a r i u ,

f r u n z e d e z m e u r

a n g u s t i f o l i a

( p e n t r u d e p r e s i e p o s t n a t a l æ )

D e p r e s i e p o s t n a t a l æ

E c h i l i b r u s p i r i t u a l

T u l b u r æ r i s a n g v i n e

S p i r i t d e o r i e n t a r e

M u ø e fl e l , c i u b o fl i c a c u c u l u i ,

R æ c e a l æ ø i f e b r æ

î n v i a fl æ

l æ p t u c æ s æ l b a t i c æ ( p e n t r u

S i g u r a n fl æ d e s i n e

î n c r e d e r e ø i e c h i l i b r u )

C a m e

P e p e r o m i a

L u x a fl i i

P u r g a t i v ( c u r æ fl æ

P E P E R O M I A

M æ c e ø ,

I p o m o e a j a l a p a ,

o b t u s i f o l i a

H e r n i e

e n e r g i i l e t o x i c e )

( p e p e r o m i a o b t u s i f o l i a )

m æ g h i r a n , g u t u i e ( p e n t r u f e r i c i r

e )

A r s u r i

E c h i l i b r u l e n e r g i i l o

r

S c h i n d u f , f e c i o r i c æ

I n f l a m a fl i i

î n c a s æ

( h e r n i a r i a g l a b r a )

P l o p t r e m u r æ t o r , c h i m i o n ,

( p e n t r u h e r n i e )

i e n u p æ r ( p e n t r u p r o t e c fl i e ø i

a r m o n i e î n c a s æ )

C a s t a n a

T e r m i n a l i a


Î n fl e l e p c i u n e

M I G D A L Æ T R O P I C A L Æ

G i n k o b i l o b a , g i n s e n g , m æ c e ø ,

c a t a p p a

n u c i k o l a , r o z m a r i n ( p e n t r u

P r o b l e m e c u d i n fl i i

C o a d a c a l u l u i , l o b e l i e ,

g r a d î n a l t d e i n t e l i g e n fl æ ø i

R e u m a

t i s m

c u i ø o a r e ( p e n t r u d u r e r i d e d i n

fl i ) m e m o r i e s p o r i t æ )

C h a c r u n

a

P s y c h o t r i a v i r i d i s

O r i c e b o a l æ


F æ r æ e c h i v a l e n t

V e z i a y a h u a s c a

( s e a m

e s t e c æ c u

a y a h u a s c a ø i e s t e

C a p a c i t a t e v i z i o n a r æ

b æ u t æ d e c æ t r e

ø a m a n

, i a r u n e o r i

ø i d e c æ t r e p a c i e n t ,

î n c a d r u l r i t u a l u l u i

ø a m a n

i c d e

v i n d e c

a r e )


221



C h a n c a p i e d r a

P h y l l a n t u s n i r u i

H e p a t i t æ

C o m u n i c a r e l a

C h e l o n e g l a b r a ,

d r æ c i l æ ,

I r i s ,

C o i x ( c o i x l a c r y m a j o b i ) , r o d i e ,

I n f e c fl i i u r i n a r e

d i s t a n fl æ ( p e r c e p fl i i

fl i n t a u r æ , p æ p æ d i e ,

fl æ r a n ,

f l o a r e a - s o a r e l u i , v i o l e t æ

C a l c u l i r e n a l i ø i b i l i a r i

e x t r a s e n z o r i a l e )

p e l i n ( p e n t r u f i c a t )

( d e z v o l t æ p e r c e p fl i i l e

e x t r a s e n z o r i a l e )

C h i r i c s a n a n g o

B r u n f e l s i a

D e p r e s i e


P a s i f l o r æ , fl e l i n æ , k o l a , p e l i n a r i fl æ

F o i d e d a f i n , m

æ t u r æ , g u m æ a r a b

i c æ ,

g r a n d i f l o r e

R æ c e a l æ

C u r æ fl æ c a s a

( p e l i n n e g r u ) , p r i m u l æ

h r e a n , m i m o z æ ( p e n t r u p u r i f i c a r e )

R e u m a

t i s m

A d u c e n o r o c

( c i u b o fl i c a c u c u l u i )

A r t r i t æ

D e z v o l t æ s i n e l e

( p e n t r u d e p r e s i e )

i n t e r i o r

C o c a

E r y t h r o x y l u m

I n f e c fl i i b u c a l e ø i

D i v i n a fl i e

S a l c i e , g h e a r a

C a m f o r , c i r e ø e , s t î n j e n e i ( i r i s

c o c a

d e g î t

D e s c h i d e r e a s i n e l u

i

d i a v o l u l u i , d i o s c o r e e

f l o r e n t i n a ) ( p e n t r u d i v i n a fl i e )


O f r a n d e s p i r i t e l o r ø i

( c a r t o f ) , p æ t r u n j e l ,

D u r e r i m

u s c u l a r e

î n l æ t u r a r e a e n e r g i i l o r

( p e n t r u a l i n a r e a

S t r u g u r i , r o z m a r i n , n u c i

C o l i c æ

n e g a t i v e

d u r e r i l o r )

( p e n t r u d e z v o l t a r e a m i n fl i i ø i


p e n t r u i n t u i fl i e )

C o m p h r e y

S y m p h y t u m

F r a c t u r i

S u c c e s f i n a n c i a r

T Æ T Æ N E A S Æ

I a r b æ m o a l e , p e l i n a r i fl æ ( p e l i n

o f f i c i n a l e

I n f e c fl i i

( l a j o c u r i d e n o r o c

,

n e g r u ) ( p e n t r u s u c c e s f i n a n c i a r )

R æ n i

l a n s æ r i î n a f a c e r i e t c . )

T æ t æ n e a s æ , g æ l b e n e l e , s c h i n d u

f ,


E u p a t o r i u m p e r f o l i a t u m

M æ r ,

t e i ( p e n t r u p r o t e c fl i e î n

M a l n u t r i fl i e

P r o t e c fl i e î n c æ l æ t o r i i

( p e n t r u f r a c t u r i , l u x a fl i i e t c . )

c æ l æ t o r i i )

D e p r e s i e

G o t u k o l a , o v æ z , s p æ l æ c i o a s æ

( S e n e c i o a u r e u s ) ( p e n t r u

p r e v e n i r e a s l æ b i c i u n i i c r o n i c e )


222



H e r b a l u

i s a

C y m b o p o g o n

T u s e ø i d u r e r i î n p i e p t L i b i d o

L Æ M Î I fi Æ

A v o c a d o , c i c o a r e , m e n t æ ( p e n t r

u

c i t r a t u s

N e r v o z i t a t e

a c r e ø t e l i b i d o u l )

A n x i e t a t e

T r a i s t a c i o b a n u l u i , a f i n e

D i g e s t i e s l a b æ

( p e n t r u t u s e d i n p i e p t )

L æ p t u c æ , v e r b i n æ , h a m a m e l i s

( p e n t r u s c æ d e r e a l i b i d o u l u i )

G u a y u s a

P i p e r c a l l o s u m


V i s l u c i d ; u r m æ r i r e a

G o t u k o l a , g i n s e n g

F e r i g æ , b u c h u ,

i a s o m i e , g æ l b e n e l e ,

R e u m a

t i s m

s i n e l u i

( p e n t r u l i b i d o c r e s c u t )

t r a n d a f i r ( p e n t r u v i s l u c i d )

S c æ d e r

e a l i b i d o u l u i

S c æ d e r

e a a p e t i t u l u i

P æ p æ d i e , c o r n ( c o r n u s m a s ) ,

s e x u a l

m æ t r æ g u n æ ( p e n t r u î n d e p l i n i r e a

v i s e l o r î n c o t i d i a n )

J e r g o n s a c h a

D r a c o n t i u m

A b c e s e

I n v i z i b i l i t a t e ( f a fl æ d

e

F E R ° D E ° L A N C E

C i c o a r e , f l o a r e ° d e ° c o l fl , f e r i g æ ,

l o r e t e n s e

H e r n i e

ø e r p i )

( d r a c o n t i u m l o r e t e n s e )

m a c ( î n v r æ j i , p e n t r u i n v i z i b i l i t a t e )

M u ø c æ t u r i d e ø a r p e

P r o t e c fl i e s p i r i t u a l æ

ø i

f i z i c æ l a v î n æ t o a r e

G u r a ° l u p u l u i ( s c u t e l l a r i a

V î s c , p r i m u l æ ( c i u b o fl i c a c u c u l u i ) ,

l a t e r i f l o r a ) , d r a g a v e i

u s t u r o i ( p e n t r u s u c c e s l a v î n æ t o a r e )

( ø t e v i e c r e a fl æ ) , b r u s t u r e

( p e n t r u m u ø c æ t u r i d e ø a r p e )

M a l v a

M a l c h r a r u d e r a l i s

I n f e c fl i i a l e p i e l i i

A l i n æ t r i s t e fl e a ø i m î n i a

S i m i n i c h i e ( p e n t r u a t e n u a r e a

T r i f o i , r o i n i fl æ , t a l p a g î ø t e i ,

A r s u r i

c o n s t i p a fl i e i )

m u ø e fl e l ( p e n t r u a l i n a r e a t r i s t e fl i i )

I r i t a fl i i o c u l a r e

C o n s t i p a fl i e

M u ø e fl e l , r o i n i fl æ ( p e n t r u s c æ d e r e

a

m î n i e i )

M e n t a

M e n t h e p i p e r i t a

A n x i e t a t e

A m e l i o r e a z æ s o m n

u l ø i M E N T Æ ( I Z M Æ )



s p o r e ø t e v i s e l e

s o c , h a m e i , l e v æ n fl i c æ ( p e n t r u

D e p r e s i e

P u r i f i c a r e

M æ t u r æ , e f e d r a ( c î r c e l ) , g e n fl i a n æ s o m n o d i h n i t o r )


223



( p e n t r u h i p e r t e n s i u n e )

F e r i g æ , i a s o m i e , m i m o z æ

( p e n t r u a c r e ø t e p u t e r e a v i s e l o r )

M u c u r a h e m b r a P e t i v e r i a a l l i a c e a

R e u m a

t i s m

A l u n g æ g h i n i o n u l

G u r a ° l u p u l u i ( s c u t e l l a r i a

M u ø c h i , p o r t o c a l æ , c æ p ø u n i

P i e r d e r i d e m e m o r i e

Î n l æ t u r æ t e m e r i l e

l a t e r i f l o r a ) , g e n fl i a n æ ,

( p e n t r u a l u n g a r e a g h i n i o n u l u i )

D u r e r i d

e c a p

P i s c i d i a e r y t h r i n a / P i s c i d i a

L i p s æ d

e e n e r g i e

p i s c i p u l a ( p e n t r u l i p s æ d e

D r e fl e , m

i r t , v i o l e t e ( a l u n g æ t e m e

r i l e )

e n e r g i e ø i p e s i m i s m )

P a n d e l a r b o l

A r t o c a r p u s a l t i l i s

L u x a fl i i

C a r a c t e r i n v e t e r a t ,

A R B O R E L E D E P Î I N E

A n g e l i c æ , c h i m e n , u l e i d e r i c i n ,

H e r n i e

s t a b i l i t a t e

i l i c e , s c î n t e i u fl æ ( o c h i ø o r ) , s a l c i e

R æ n i s î n g e r î n d e

V i a fl æ l u n g æ

T æ t æ n e a s æ , a r n i c æ ( c a t a p l a s m e

( p e n t r u s t a b i l i t a t e )

P r o b l e m e c u d i n fl i i

p e n t r u l u x a fl i i )

C h i p a r o s , a r fl a r , c æ l æ p a r

( p e n t r u l o n g e v i t a t e )

P i n o n c o

l o r a d o

J a t r o p h a

D u r e r i d

e s t o m a c

C h e a m æ v î n t u r i l e

J a t r o p h a g o s s y p i f o l i a

M æ t u r æ ( c h e a m æ v î n t u l )

g o s s y p i f o l i a

C o n s t i p a fl i e

v i n d e c æ t o a r e

A r s u r i

L u x a fl i i

C h a p a r r a l , u s t u r o i ,


r u t æ d e g r æ d i n æ ( p e n t r u

p a r a z i fl i i n t e s t i n a l i )

R e t a m a

C a s s i a r e t i c u l a t a

T u l b u r æ r i h e p a t i c e

A p æ r a r e î m p o t r i v a

C a s s i a r e t i c u l a t a

P l o p t r e m u r æ t o r , u s t u r o i , i e n u p æ r


f u r t u r i l o r ø i p i e r d e r i l o r

( p e n t r u a p æ r a r e î m p o t r i v a

B o l i d e

p i e l e

T æ t æ n e a s æ , p æ t l a g i n æ

f u r t u r i l o r )

( p e n t r u a f e c fl i u n i a l e f i c a t u l u i )

R o s a s i s a

T a g e t e s e r e c t a

C o l i c æ

L i n i ø t e ø t e s u f l e t u l

G Æ L B E N E L E

G a r d e n i e , c r e fl u ø c æ ,


( f o l o s i t l a r e c u p e r a

r e a

p a s i f l o r æ ( p e n t r u a r m o n i e )


224



G r e a fl æ

s u f l e t e l o r e t c . )

V a l e r i a n æ , l e v æ n fl i c æ ,

C a l a m i n t h a g r a n d i f l o r a

( p e n t r u n e r v o z i t a t e )

„ S e m i n fl e l e d e c a l a m i n t h a

g r a n d i f l o r a c a l m e a z æ b o l i l e i n i m i i ,

e l i b e r î n d d e m e l a n c o l i e ø i

f æ c î n d u ° l p e o m v o i o s ø i

b u c u r o s . “ — J o

h n G e r a r d

R u d a

R u t a g r a v e o l e n t s

D u r e r i d

e c a p

N o r o c î n a f a c e r i ø i

B r u s t u r e ,

h y d r a s t i s c a n a d e n s i s

C r u ø i n ,

h i c o r i ( p e n t r u s u c c e s

B o l i d e

s î n g e

î m p r e j u r æ r i f i n a n c i a r e

( c u r æ fl æ s î n g e l e )

î n a f a c e r i ø i î n j u s t i fl i e )

C u r æ fl æ e n e r g i i l e ø i

N u c æ d e c o c o s ( c u r æ fl æ c a s a —

c a s a

G æ l b e n e l e ( a j u t æ l a r e c u p e r a r e

s e l o v e ø t e c u p i c i o r u l d i n c a m e r

æ

d u p æ t r a n s f u z i i d e s î n g e )

î n c a m e r æ , a p o i a f a r æ î n s t r a d æ )

S a n t a m a r i a

P i p e r p e l t a t u m

T u l b u r æ r i h e p a t i c e


P A T Æ D E V A C Æ

U r z i c æ , s t u d e n i fl æ , p æ p æ d i e ,

C o n j u n c t i v i t æ

p e n t r u c o p i i ø i

c o a d a c a l u l u i , fl i n t a u r æ ,

n e n æ s c u fl i )

F l o a r e ° d e ° o c h i ( s i l u r ) , n a l b æ

f r u n z e d e z m e u r æ , d r a g a v e i

m a r e , t r a n d a f i r ( s p æ l æ t u r i î n

( ø t e v i e c r e a fl æ )

c a z d e c o n j u n c t i v i t æ )

S h a p i l l o j a

Z a n t h o x y l u m

A n x i e t a t e

C a l m e a z æ ø i

M u ø e fl e l , r o i n i fl æ , c r e fl i ø o a r æ

R o i n i fl æ , s c o r fl i ø o a r æ , t r i f o i ,

f r a g a r a

S t r e s

e c h i l i b r e a z æ ( l a b a i e )

( r e d u c e s t r e s u l )

g h i m b i r ,

d r i m y s w i n t e r i

N e r v o z i t a t e

A r m o n i z e a z æ e n e r g i i l e

( p e n t r u e c h i l i b r u ø i n o r o c )

S h i m i p a

m p a n a

M o r a n t a

A f e c fl i u

n i u r i n a r e ø i

A r m o n i z e a z æ e n e r g i i l e

M O R A N T A

B u s u i o c d e c î m p

a r u n d i n a c a e

a l e v e z

i c i i u r i n a r e

A d u c e n o r o c î n

( M o r a n t a a r u n d i n a c a e )

( a r m o n i z e a z æ e n e r g i i l e )

A l c o o l i s m

d r a g o s t e


N æ p r a z n i c ,

t r a i s t a c i o b a n u l u i


225



( p e n t r u p r o b l e m e a l e v e z i c i i

u r i n a r e )

T a b a c o

N i c o t i a n a

M i g r e n

e


T U T U N

A n e m o n æ , f r a s i n ,

i e n u p æ r ,

t o b a c u m

G r e a fl æ


t r o s c o t , n e m fl i ø o r , r u t æ d e g r æ d i n æ ,


A u t o c u n o a ø t e r e

G h i m b i r ,

l e m n ° d u l c e

n a r d ( p e n t r u v i n d e c a r e a s u f l e t u

l u i

( fl i n e i n

s e c t e l e l a

A r m o n i z e a z æ e n e r g i a

( r e d u c e g r e a fl a ø i s t æ r i l e d e r æ u )

ø i p r o t e c fl i e )

d i s t a n fl æ )

T e î n v a fl æ c u m

s æ t e v i n d e c i

T o e ( p r o n u n fl a t

B r u g m a n s i a

U l c e r


T R O M P E T A Î N G E R I L O R

S m o c h i n æ , p o r t o c a l æ , r o d i e

„ t o e ° h a i )

s u a v e o l e n s

I n f e c fl i i


( p e n t r u d i v i n a fl i e )

C a n c e r

P r o f e fl i i

T u r i fl æ ( l i p i c i o a s æ ) , p æ t l a g i n æ

A b c e s e

T e î n v a fl æ c u m s æ t e

( p e n t r u c a l m a r e a u l c e r e l o r )

S c h i n e l , v e t i v e r t , p e r i ø o r

v i n d e c i

( p e n t r u î n l æ t u r a r e a b l e s t e m e l o r )

D e s f a c e v r æ j i l e

U c h o s a n a n g o

B o n a f o u s i a

R e u m a

t i s m


S b u r æ t o a r e ( e u p a t o r i u m

A l g a m a r i n æ b r u n æ ( f u c u s

u n d u l a t a

T u s e ø i r æ c e a l æ

V i z i u n i

p e r f o l i a t u m ) , i s o p

v e s i c u l o s u s ) , l i m b a ° m i e l u l u i ,

C a p a c i t æ fl i d e m e d i u m

( p e n t r u t u s e d i n p i e p t ø i

s i l u r , c a p r i f o i , a n a s o n s t e l a t ,

Î n v i n g e f r i c a

r æ c e a l æ )

c i m b r u ( p e n t r u d e z v o l t a r e a

Î n l æ t u r æ b l o c a j e l e

c a p a c i t æ fl i l o r d e m e d i u m )

i n t e r i o a r e

P r a g m a t i s m

U n a d e g a t o

U n c a r i a g u i a n e s i s D u r e r i a

l e a r t i c u l a fl i i l o r C r e ø t e p l æ c e r e a

G H E A R A M Î fi E I

C a m f o r , l æ p t u c æ ( c r e ø t e p l æ c e r e a

S i s t e m

i m u n i t a r s l æ b i t

s e x u a l æ ( î n s p e c i a l

s e x u a l æ )

l a f e m e i )

E c h i n a c e a ,

l a p a c h o , s a l v i e ,

b a p t i s i a a u s t r a l i s , c i u p e r c æ

B a n a n æ , c a p e r ( c a p p a r i s s p i n o s a ) ,

p a r f u m a t æ / d e c a s t a n / s h i i t a k e

c i m i f u g a r a c e m o s a , s t e j a r ,


226



( l e n t i n u l a e d o d e s ) ( p e n t r u b o l i

m æ s l i n ( c r e ø t e p o t e n fl a s e x u a l a æ

a u t o i m u n e )

l a b æ r b a fl i ø i f e m e i )

Y a c u p i r i p i r i

C y p e r u s

M u ø c æ t u r i d e ø a r p e


C y p e r u s s p h a e r o l e p i s

B r î n d u ø æ , i p o m o e a j a l a p a , l o b e l i e ,

s p h a c e l a t u s

l o t u s , l i m b a c u c u l u i , p a p a y a ,

C e a p æ — a

s e p u n e p e r a n æ

t a m a r i n d , s c o a r fl æ d e y o h i m b e

( r e m e d i u p o p u l a r i r l a n d e z

( c o r y n a n t h e y o h i m b e )

p e n t r u m u ø c æ t u r i l e d e ø a r p e )

( p e n t r u n o r o c î n d r a g o s t e )

Y a w a r p i r i p i r i

E l e u t h e r i n e

F u n g i c

i d

A d u c e b a n i

C a t e c h u , n æ p r a z n i c ,

d i o s c o r e e

C a j u ,

t r i f o i , m æ c r i ø ,

b u l b o s a

D i z e n t e r i e

( p e n t r u d i z e n t e r i e c a u z a t æ d e

p a n a ° z b u r æ t o r u l u i ( l o p æ fl e a ) ,

H e m o r a g i i

a m o e b a )

i a s o m i e ( p e n t r u n o r o c l a b a n i )

S c h i n d u f , b a p t i s i a a u s t r a l i s ,

d i o s c o r e e ( p e n t r u d i z e n t e r i e

b a c i l a r æ )


227



Iatæ cîteva pe care le putefli încerca:

PENTRU PACE, VINDECARE ØI FERICIRE

Uleiul „Casa fericitæ“

O modalitate de utilizare a acestui ulei este aceea de a°l aplica pe lumînæriøi a°l læsa sæ ardæ în casæ pentru a emana un parfum delicat care væ va protejaøi purifica spafliul. Toate uleiurile au la bazæ extracte de citrice. Aceasta înseamnæ cæ citricele precum læmîia sau limeta (læmîia verde) vor alunganegativitatea øi vræjile.

Adæugafli uleiului de bazæ trei picæturi de ulei de portocale, douæ de uleide læmîiflæ øi læmîie øi una de ulei de limetæ.

Uleiul „Adu°mi pacea“

Acesta aduce armonie øi calm, øi este util mai ales în cazul în care sîntefliagitat sau supærat. Poate fi folosit oriunde pe suprafafla corpului.Adæugafli uleiului de bazæ cîte trei picæturi de ulei ylang°ylang øi ulei

de levænflicæ, douæ de ulei de muøeflel øi una de trandafir.

Uleiul „Vindecæ°te repede“Ajutæ la accelerarea procesului de vindecare, putînd fi aplicat øi pe lenjeria

de pat sau ars într°o lampæ sau un difuzor din camera bolnavului.Adæugafli uleiului de bazæ patru picæturi de ulei de rozmarin, douæ de

ulei de ienupær øi una de ulei de lemn de santal. Adæugafli picæturile pe rînd într°un arzætor cu apæ.

228

ULEIURI HOODOO

ANEXA 3



Uleiul „Protejeazæ°mæ“Oferæ protecflie împotriva energiilor negative øi a agresiunilor psihice

atunci cînd este aplicat pe corp. De asemenea, poate fi pus la uøi øi ferestre,pentru a pæzi casa.

Adæugafli uleiului de bazæ patru picæturi de ulei de busuioc, trei de uleide geranium (næpraznic), douæ de ulei de pin øi una de vertivert.

Uleiul „Energie rapidæ“Folosifli acest ulei pentru a væ reîmprospæta rezervele de energie sau

pentru a væ stimula cînd sîntefli epuizat.Adæugafli uleiului de bazæ patru picæturi de ulei de portocal, douæ de ulei

de limetæ øi una de ulei de nucøoaræ.

Uleiul „Somn uøor“Pentru a avea un somn natural øi odihnitor, aplicafli la tîmple, pe gît, la

încheieturile mîinilor, pe tælpile picioarelor sau punefli picæturile într°unarzætor din dormitor.

Adæugafli uleiului de bazæ douæ picæturi de ulei de trandafir, cîte una de

ulei de iasomie øi de muøeflel.

PENTRU SUCCES FINANCIAR,ÎN PROCESE ØI ÎN AFACERI

Uleiul „Cîøtigæ procesul“Acesta este utilizat în timpul proceselor din sælile de judecatæ pentru a

încurca adversarul øi pentru a aræta insuficienfla argumentærii øi a dovezilorprezentate. Urmærifli sæ putefli introduce parfumul în salæ øi sæ°l aplicafli pe

adversari, nu pe dumneavoastræ. De pildæ, afli putea sæ°l purtafli atunci cînddafli mîna cu avocatul celeilalte pærfli înainte de începerea procesului, iarapoi sæ væ spælafli imediat pe mîini înainte de a intra în salæ.

Adæugafli uleiului de bazæ cinci picæturi de ulei de nucæ de cocos, cîtetrei de ulei de levænflicæ øi de piper negru øi cîte douæ de ulei de violetæ øiginseng.

Uleiul „Dæ°mi bani repede“Aplicafli uleiul pe corp øi mai ales pe mîini pentru a væ asigura întoarcerea

rapidæ a banilor oricînd îi atingefli sau pentru a cîøtiga sprijinul partenerilorde afaceri sau al persoanelor influente atunci cînd dafli mîna cu ele. De


229



asemenea, putefli unge cu el lumînæri verzi, pe care le vefli arde cu intenflia

de a cîøtiga bani din nou.Adæugafli uleiului de bazæ øapte picæturi de ulei de paciuli, cinci de ulei

de cedru, patru de ulei de vertivert øi una de ulei de ghimbir.

Uleiul „Impresie bunæ“Væ ajutæ sæ facefli o impresie bunæ la interviuri øi probe, øi, de asemenea,

reduce emofliile la interviuri. Purtafli°l în loc de parfum.Adæugafli uleiului de bazæ patru picæturi de ulei de ylang°ylang, trei de

ulei de levænflicæ øi una de ulei de trandafir.

PENTRU NOROCUleiul „Noroc rapid“Purtafli°l pe post de parfum sau punefli°l pe orice lucru (o pozæ etc.) care

reprezintæ un aspect al vieflii dumneavoastræ în care dorifli mai mult noroc.Adæugafli uleiului de bazæ cantitæfli egale de ulei de scorfliøoaræ, vanilie

øi periøor.

Uleiul „Întoarce piaza rea“Punefli°l la încheieturile mîinilor pentru a væ proteja împotriva energiilor

negative øi a le returna celui care le°a trimis.Adæugafli uleiului de bazæ cantitæfli egale de ulei de scorfliøoaræ, trandafir

øi mentæ.


230



DESPRE AUTORI

Ross Heaven este fondatorul øi directorul Fundafliei The Four Gates,una dintre principalele organizaflii din Europa care se ocupæ cu predarea,promovarea øi aplicarea înflelepciunii spirituale øi a psihologiei libertæflii.Ross conduce ateliere de vindecare, øamanism øi înflelepciune indigenæ. Este,de asemenea, terapeut øi autor a opt cærfli de øamanism, vindecare øidezvolatare personalæ, între care The Journey to You, Spirit in the City,

Vodou Shaman, Darkness Visible, Spiritual Practices of the Ninja. Este øiautorul casetei Infinite Jouneys, o înregistrare a tobelor de transæ ce poatefi folositæ ca acompaniament în cælætoriile øamanice descrise în lucrareade faflæ. Ross a lucrat mult cu øamanii din Amazonia øi Anzi, America deNord øi Europa, øi a fost inifliat în tradifliile medicinale din Haiti, în practicile„Mîncatului de pæcate“ øi tradifliile vindecærii cu plante ale celflilor. Elcælætoreøte în mod frecvent pentru a lucra cu vindecætorii acestor tradifliiøi oferæ seminarii de øamanism cu plante în Marea Britanie, Irlanda, Franfla,Haiti, Statele Unite ale Americii øi bazinul amazonian, unde participanflii

pot sæ experimenteze efectele vindecætoare ale naturii øi sæ°øi explorezeviziunile øi creativitatea cu ayahuasca øi alte plante. Pentru detalii, veziwebsite°ul www.thefourgates.com.

Howard G. Charing este vindecætor, trainer øi director al Centrului pentru Øamanism Contemporan Eagle’s Wing. A scris numeroase articoledespre plantele medicinale amazoniene øi a lucrat cu importanfli øamani înaceastæ zonæ. Howard a produs, de asemenea, o colecflie de incantafliitradiflionale øi „icaros“, The Shamans of Peru. Timp de mulfli ani a organizat

cælætorii de vindecare cu plante medicinale în timpul cærora a lucrat cuindienii shipibo în bazinul amazonian din Peru, cu vindecætorii din Anzisau cu øamanii San Pedro din Peru. Howard a fost botezat de comunitateashipibo øi a fost inifliat ritualic ca descendent al maeøtrilor comunitæflii RioNapa. Howard øi colegul sæu Peter Cloudsley au organizat, de asemenea,retrageri în centrul lor din Mishana National Park. Ca rezervaflie naturalæprotejatæ înconjuratæ de mai bine de câteva mii de hectare de junglæperuvianæ, Mishana adæposteøte multe specii de plante øi animale care numai pot fi gæsite în nici un alt loc de pe planetæ. La Mishana, participanflii

pot lucra cu øamani locali øi sæ experimenteze vindecarea directæ a naturii.Pentru detalii, vezi website°ul www.shamanism.co.uk

231



Documents

Samanismul Plantelor