Cultura plantelor

8/8/2019 Cultura plantelor

http://slidepdf.com/reader/full/cultura-plantelor 1/117

CulturaCultura plantelor plantelor

PROF.DR. CORNELIU IAPROF.DR. CORNELIU IAŢŢUU

ACEST MATERIAL ESTE UNACEST MATERIAL ESTE UN

SUPORT DE CURSSUPORT DE CURSREZERVAT STUDENREZERVAT STUDENŢŢILORILOR

GEOGRAFIGEOGRAFI





Grâu, secGrâu, secara, or ara, or z,z, orzoaicăorzoaică, o, ovăzvăz, porumb,, porumb,

sorg, orez, mei, hrisorg, orez, mei, hrişşcă etccă etc.).)Dependentă de condiDependentă de condiţţiile climaticeiile climatice

excepexcepţţionale (seceteionale (secete şşi inundai inundaţţii)ii) şşi dei deagrotehnica utilizată de agricultoriagrotehnica utilizată de agricultori

(rudimenta(rudimentar ă de cele mai multe orir ă de cele mai multe ori))

FluctuaFluctuaţţii mari de producii mari de producţţie de la an la anie de la an la an

influeninfluenţţateate şşi de prei de preţţurile pieurile pieţţei (ei ( î î ndeosebindeosebi

la râu)la râu)Par Par ţţial, producial, producţţia de cereale esteia de cereale este

subzistensubzistenţţialăială



Producţia de cereale boabe

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t





GrâulGrâul ( ( genul genul Triticum Triticum aestivum aestivum L.)L.)

Este a doua cultur ă după suprafaEste a doua cultur ă după suprafaţţăă-- grâugrâu boabeboabe auau conconţţinutinut ridicatridicat î î nn hidrahidraţţii de carbonde carbon şşii

substansubstanţţee proteiceproteice-- f ăinaf ăina materiematerie primăprimă pentrupentru pâinepâine şşii produseproduse dedepanificatiepanificatie, aliment de, aliment de bazabaza pentrupentru 3535--40% din40% din populapopulaţţiaiaglobuluiglobului

-- sese utilizeazăutilizează şşii î î nn prelucr ăriprelucr ări industrialeindustriale ((alcoolalcool,, amidonamidon,,dextrinădextrină,, glucozăglucoză)) şşii furajfuraj î î nn hranahrana animalelor animalelor -- tărâtărâţţee nutrenutreţţ concentratconcentrat,, bogatbogat î î nn proteineproteine,, hidrahidraţţii dedecarboncarbon şşii substansubstanţţee mineraleminerale

-- paiepaie industriaindustria celulozeicelulozei,, hranahrana animaleanimale-- grâulgrâul are oare o deosebitădeosebită importanimportanţţăă fitotehnicăfitotehnică,, fiindfiind ooexcelentăexcelentă premergatoarepremergatoare pentrupentru rapirapiţţăă,, planteplante furajerefurajeredede toamnătoamnă;; creeazăcreează condicondiţţiiii pentrupentru administrareaadministrarea dede

î î gragraşşăminteăminte organiceorganice şşii mineraleminerale şşii pentrupentru lucrarilelucrarilesoluluisolului





SusSusţţinerea producinerea produc

ţţieiiei

-- sprijinsprijin dindin FondurileFondurile EuropeneEuropene cece sese vor vor

acordaacorda prinprin APIA:APIA:-- 60,560,5 € €/ha/ha plataplata unicaunica pepe suprafasuprafaţţăă((

SAPS)SAPS)

-- 47,147,1 € €/ha,/ha, plăplăţţii nanaţţionaleionale directedirecte

complementarecomplementare (PNDC)(PNDC)

-- 10% din10% din nivelulnivelul creditelor creditelor dede producproducţţieie..



Zone deZone de cultur ă

cultur ăCâmpiaCâmpia de Vest (Cde Vest (Cââmpiampia CriCrişşurilor urilor ,,

CCââmpiampia BanatuluiBanatului))

-- CâmpiaCâmpia DunăriiDunării ((sudulsudul OltenieiOlteniei,, teraseleteraseleDunăriiDunării din stg.din stg. OltuluiOltului, S, S CampieiCampiei

TeleormanuluiTeleormanului,, zonazona Buc.Buc.--Gr.Gr.--ClCl.. VestulVestulCCââmpieimpiei Bar ăganuluiBar ăganului))

-- CâmpiaCâmpia TransilvanieiTransilvaniei

-- NN--EE MoldoveiMoldovei



Suprafaţa cultivată cu grâu şi secar ă

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a



Producţia de grâu şi secar ă

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

9000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t





OrzulOrzul şşi orzoaica (i orzoaica (Hordeum Hordeum vulgare vulgare

L.L.))cuprindecuprinde treitrei convarietăconvarietăţţii,, î î ntrentre carecare suntsunt

importanteimportante::-- hexastichon hexastichon Alef Alef . (. (orzorz pentrupentru furajefuraje))-- distichon distichon Alef Alef .(.( orzorz pentrupentru berebere – –

orzoaicăorzoaică))OrzulOrzul pentrupentru boabeboabe sese î î ntrebuinntrebuinţţeazăează lalafurajareafurajarea animalelor animalelor şşii pentrupentru producereaproducerea

ber ber iiii..PaielePaiele dede orzorz şşii orzulorzul pentrupentru furajfuraj verdeverde

asociatasociat

cu ocu o

leguminoasăleguminoas

ă ((borceagborceag

) se) se

folosescfolosesc lala hranahrana animalelor animalelor





Zone favorabileZone favorabileorzorz şşii orzoaicorzoaicăă dede toamntoamnăă::-- CCâmpiaâmpia de Vest (de Vest ( CâmpiaCâmpia CriCrişşurilor urilor ,,

CâmpiaCâmpia BanatuluiBanatului))-- câmpiacâmpia dindin SudulSudul OltenieiOlteniei şşii SudulSudulMuntenieiMunteniei,, Băr ăganBăr ăgan,, SudulSudul DobrogeiDobrogei

-- NN--EE--ulul MoldoveiMoldoveiorzoaicăorzoaică dede primavar ăprimavar ă::-- CCâmpiaâmpia din vest,din vest, TransilvaniaTransilvania, N, N--EE

MoldoveiMoldovei,, ŢŢaraara BârseiBârsei,, depresiuniledepresiunileSomeSomeşşuluiului şşii MureMureşşuluiului,, CâmpiaCâmpia TimiTimişşuluiului

şşii PodiPodişşulul SuceveiSucevei..



SusSusţţinerea producinerea producţţieiiei

39,0 lei/ha (39,0 lei/ha (subvensubvenţţionareaionarea cu uncu un leu/litruleu/litru dedemotorin

ămotorină utilizat

ăutilizată pentrupentru lucr

ărilelucr ările mecanicemecanice dede

î î nfiinnfiinţţareare aa culturilor culturilor agricoleagricole dede primăvar ăprimăvar ă,,respectivrespectiv pentrupentru toamnatoamna anuluianului 2008,2008, pentrupentrucantitateacantitatea de 39,0de 39,0 litrilitri/ha)./ha).

PropuneriPropuneri pentrupentru anulanul 20082008 -- sprijinsprijin dindinFondurileFondurile EuropeneEuropene cece sese vor vor acordaacorda prinprin APIA:APIA:-- 60,560,5 € €/ha/ha plataplata unicăunică pepe suprafasuprafaţţăă( SAPS)( SAPS)

-- 47,147,1 € €/ha,/ha, plăplăţţii nanaţţionaleionale directedirectecomplementarecomplementare (PNDC)(PNDC)-- 10% din10% din nivelulnivelul creditelor creditelor dede producproducţţieie



Suprafaţa cultivată cu orz şi orzoaică

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a



Producţia de orz şi orzoaică

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t





Cultura hameiului (Cultura hameiului (Humulus Humulus

lupulus lupulus ))sese folosescfolosesc florileflorile femelefemele, care au forma, care au forma

unor unor micimici conuriconuri dede culoareculoare verdeverde, cu un, cu unmirosmiros specific,specific, usor usor amaruiamarui,, datdat dede uleiurileuleiurilevolatilevolatile pepe care lecare le contincontin

Este un ingredientEste un ingredient importantaimportanta alal beriiberiiDin 1995 auDin 1995 au fostfost eliminateeliminate subvensubven’’iileiile

pentrupentru cultivatoriicultivatorii dede hameihamei î î n 2002n 2002 a apărut legea hameiului prin carea apărut legea hameiului prin carese interzicea tse interzicea t î î iereaierea ţţevilor evilor î î nalte de 7nalte de 7--8 m8 m





Suprafaţa cultivată cu hamei

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a



Producţia de hamei

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t





Cultura ovăzuluiCultura ovăzului ((Avena Avena sativa sativa ))

Zone favorabile de cultur ăZone favorabile de cultur ă: Podi: Podişşulul

Transilvaniei, Câmpia de Vest, PodiTransilvaniei, Câmpia de Vest, PodişşululGetic si Câmpia MoldoveiGetic si Câmpia Moldovei

oovvăăzulzul esteeste unun furajfuraj concentratconcentrat importantimportant î î nn hranahrana animalelor animalelor ,, maimai alesales î î nn

alimentaalimentaţţiaia cabalinelor cabalinelor











Cultura porumbului (Cultura porumbului (ZeaZea maysmays LL.).)

BoabeleBoabele dede porumbporumb suntsunt utilizateutilizate î î nn industriaindustriaamidonuluiamidonului, a, a spirtuluispirtului,, glucozeiglucozei şşii dextrineidextrinei

germeniigermenii suntsunt utilizatiutilizati pentrupentru extragereaextragerea uleiuluiuleiului,,

utilizatutilizat î î nn alimentaalimentaţţiaia dieteticădieteticăPorumbulPorumbul esteeste utilizatutilizat inin hranahrana animalelor animalelor caca

nutretnutret concentrat(boabeconcentrat(boabe),), porumbporumb masamasa verdeverde

((insilozatinsilozat),), tulpinitulpini ((cocenicoceni) in) in amestecamestec cucu ureeuree sisi

melasamelasa,, insilozatiinsilozati ((nutretnutret suculentsuculent))





Zone favorabileZone favorabile

CCâmpiaâmpia dede VVestest şşii Câmpia Română Câmpia Română ((solurisoluri

bogatebogate î î nn cernoziomcernoziom,, solurisoluri aluvialealuviale),),LuncLuncileile MureMureşşuluiului,, OltuluiOltului,, DunăriiDunării ((solurisoluri

brunbrun--roroşşcatecate))



Suprafaţa cultivată cu porumb boabe

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a



Producţia de porumb boabe

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

16000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t





Sorgul (Sorgul (Sorghum Sorghum ))

fiindfiind dede origineorigine tropicalătropicală,, suportăsuportă maimai uuşşor or secetaseceta şşiiar ar şşiiţţaa,, motivmotiv pentrupentru carecare maimai esteeste numitănumită şşii „„cămilacămila

vegetalăvegetală““SorgulSorgul poatepoate valorificavalorifica terenurileterenurile nisipoasenisipoase şşiinisipolutoasenisipolutoase,, celecele supusesupuse eroziuniieroziunii,, celecele acideacide (pH 4,5)(pH 4,5)şşii alcalinealcaline (pH 8(pH 8--9)9)

SorgulSorgul zaharatzaharat sese recolteazărecoltează lala coacereacoacerea î î nn laptelapte,, cândcândtulpiniletulpinile conconţţinin maximum demaximum de zahăr zahăr

SorgulSorgul pentrupentru măturimături sese recolteazărecoltează lala coacereacoacerea î î nn laptelaptesausau î î nn pârgăpârgă

SorgulSorgul dulcedulce,, folositfolosit inin StateleStatele Unite in specialUnite in special pentrupentruhranahrana animalelor animalelor ,, poatepoate fifi transformattransformat inin etanoletanol(biocombustibil)(biocombustibil)



Dinamica suprafeţei cultivate cu sorg



0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

h

a

Producţia de sorg



Producţia de sorg

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t



L i l b bL i l t b b



Leguminoasele pentru boabeLeguminoasele pentru boabe

Fasolea boabeFasolea boabe şşi mazărea boabe sunti mazărea boabe sunt

principalele culturi din România (mai suntprincipalele culturi din România (mai suntşşi altele:i altele: lintelinte, b, bob, lob, lupin,upin, năut etcnăut etc.).)

Calită

Calităţţi proteice deosebitei proteice deosebite

Suprafaţa cultivatăm cu leguminoase pentru boabe



0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

h a

Producţia de leguminoase pentru boabe



0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

t



M ăM ă i f li f l



MazăreaMazărea şşi fasoleai fasolea

SuprafeSuprafeţţe cultivate tot mai mici datorită e cultivate tot mai mici datorită

restituirii terenurilor agricole din 1991restituirii terenurilor agricole din 1991

Suprafaţa cultivată cu mazăre boabe şi fasole boabe



0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

h a

Mazare boabe

Fasole boabe

Producţia de mazăre şi fasole boabe



0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Mazare boabe

Fasole boabe





Plantele textilePlantele textile



Plantele textilePlantele textile

In, cIn, cânepăânepă, b, bumbacumbac

Dezindustrializarea de după Dezindustrializarea de după 1990 a1990 adeterminatdeterminat şşi lipsa de interes a acestor i lipsa de interes a acestor

culturiculturi

Necesită o cantitate de muncă mareNecesită o cantitate de muncă mare

Suprafaţa cultivată cu plante textile



0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

h a



InulInul şşi cânepai cânepa



InulInul şşi cânepai cânepa









Plante uleioasePlante uleioase



Plante uleioasePlante uleioase

Mondializarea industriei uleiurilor dinMondializarea industriei uleiurilor din

România a determinat o creRomânia a determinat o creşştere atere asuprafesuprafeţţelor cultivate după elor cultivate după 19901990

Suprafaţa cultivată cu plante uleioase



0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

h a

Producţia plantelor uleioase



0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

t



Floarea soarelui (Floarea soarelui (Helianthusannuus Helianthusannuus



L.L. ) )zonelezonele din Cdin Cââmpiampia RomRomâânnăă,, sudulsudul

DobrogeiDobrogei şşi Ci Cââmpiampia OltenieiOlteniei sunt cele maisunt cele maifavorabilefavorabile

PrinPrin industrializareindustrializare,, dupadupa extragereaextragerea

uleiuluiuleiului,, ramanraman şşroturileroturile,, utilizateutilizate caca sursasursa

dede proteinaproteina inin hranahrana animalelor animalelor sisi matmateerierie

primaprima pentrupentru concentrate deconcentrate de proteineproteine ininindustriaindustria mezelurilor mezelurilor

SusSusţţinerea producinerea producţţieiiei



Susţţinerea producp ţţiei

39,0 lei/ha (39,0 lei/ha (subvensubvenţţionareaionarea cu uncu un leu/litruleu/litru dedemotorinămotorină utilizatăutilizată pentrupentru lucr ărilelucr ările mecanicemecanice dede

î î nfiinnfiinţţareare aa culturilor culturilor agricoleagricole dede primăvar ăprimăvar ă,,respectivrespectiv pentrupentru toamnatoamna anuluianului 2008,2008, pentrupentrucantitateacantitatea de 39,0de 39,0 litrilitri/ha)./ha).

PropuneriPropuneri pentrupentru anulanul 20082008 -- sprijinsprijin dindinFondurileFondurile EuropeneEuropene cece sese vor vor acordaacorda prinprin APIA:APIA:-- 60,560,5 € €/ha/ha plataplata unicaunica pepe suprafasuprafaţţăă( SAPS)( SAPS)

-- 47,147,1 € €/ha,/ha, plăplăţţii nanaţţionaleionale directedirectecomplementarecomplementare (PNDC)(PNDC)-- 45,045,0 € €/ha,/ha, platiplati pentrupentru culturiculturi energeticeenergetice

-- 20% din20% din nivelulnivelul creditelor creditelor dede producproducţţieie..

Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui

1400000



0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

h a

Peoducţia de floarea soarelui



0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

t



SoiaSoia



PrinPrin prelucrareaprelucrarea boabelor boabelor dede soiasoia sese obtinobtin ::

-- fainafaina dede soiasoia,, utilizatautilizata inin industriaindustria alimentaraalimentara

((laptelapte,, branzabranza,, fulgifulgi,, cafeacafea,, ciocolataciocolata,,

macaroanemacaroane,, biscuitibiscuiti,, substituentsubstituent alal carniicarnii

-- uleiululeiul dede soiasoia ,, folositfolosit lala fabricareafabricarea margarineimargarinei,,

sapunurilor sapunurilor ,, lecitineilecitinei, etc., etc.

-- şşroturileroturile dede soiasoia,, rezultaterezultate dindin procesareaprocesarea

uleiuluiuleiului,, utilizateutilizate inin hranahrana animalelor animalelor SoiaSoia,, fiindfiind oo leguminoasaleguminoasa,, contribuiecontribuie substantialsubstantial

lala crecreşştereaterea graduluigradului dede fertilitatefertilitate alal soluluisolului

Suprafaţa cultivată cu soia boabe

250000



0

50000

100000

150000

200000

250000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

h a

Producţia de Soia boabe



0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

t



RapiRapiţţaa



ţ

Suprafaţa cultivată cu rapita

400000



0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

h a

Producţia de rapita

400000



0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

t



Sfeclă de zahăr Sfeclă de zahăr



Suprafaţa czltivată cu sfecla de zahar

250000



0

50000

100000

150000

200000

1 9

9 0

1 9

9 1

1 9

9 2

1 9

9 3

1 9

9 4

1 9

9 5

1 9

9 6

1 9

9 7

1 9

9 8

1 9

9 9

2 0

0 0

2 0

0 1

2 0

0 2

2 0

0 3

2 0

0 4

2 0

0 5

2 0

0 6

2 0

0 7

h a

Producţia de sfecla de zahar



0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000

5000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t



TutunulTutunul



Suprafaţa cultivată cu Tutun



0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a

Producţia de Tutun

20000



0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t





Suprafaţa cultivată cu cartofi

350000



0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Producţia de cartofi



0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t



LegumeleLegumele



Suprafaţa culitvată cu legume

350000



0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a

Producţia de Legume

6000000



0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t



Suprafaţa cultivată cu diverse legume

70000

Tomate

Vinete

Ceapa uscata

Usturoi uscat



0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a

Usturoi uscat

Varza alba

Ardei

Producţia diverselor legume

1400000

Tomate

Vi



0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Vinete

Ceapa uscata

Usturoi uscat

Varza alba

Ardei













Furajele verziFurajele verzi



Suprafaţa cultivată cu Furaje verzi din teren arabil

2500000



0

500000

1000000

1500000

2000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a

Suprafaţa cultivată cu plante furajere

800000

900000

Furaje pereneLucerna



0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a

Lucerna

Trifoi

Furaje verzi anuale

Plante pentru insilozare

Porumb verde furajer

Radacinoase furajere















CăpCăpşşunerii pe rodunerii pe rod











Suprafaţa ocupată cu Livezi pe rod

200000

250000



0

50000

100000

150000

200000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a



Suprafata serelor

1600

1800

2000



0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a

Teren arabil in repaus

1200000



0

200000

400000

600000

800000

1000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

h a

Documents

Cultura plantelor