Embed Size (px)
Citation preview
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
INSTITUTUL DE GENETICĂ ŞI FIZIOLOGIE A PLANTELOR
Cu titlu de manuscris
CZU 633.8:631.527
COTELEA LUDMILA
EVALUAREA ŞI UTILIZAREA MATERIALULUI INIŢIAL DE AMELIORARE ÎN CREAREA HIBRIZILOR, SOIURILOR DE
SALVIA SCLAREA L. CU PERIOADA DE VEGETAŢIE DIFERITĂ
06.01.05. AMELIORAREA ŞI PRODUCEREA SEMINŢELOR
Autoreferatul tezei de doctor în agricultură
CHIŞINĂU, 2010
2
Teza a fost elaborată în Centrul „Genetica şi Ameliorarea Plantelor Aromatice şi Medicinale” al Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Conducător ştiinţific:
Gonceariuc Maria, doctor habilitat în agricultură, conferenţiar cercetător.
Referenţi oficiali:
Bucarciuc Victor, doctor habilitat în agricultură, conferenţiar cercetător;
Chisnicean Lilia, doctor în agricultură.
Componenţa consiliului ştiinţific specializat:
Buiucli Petru, doctor habilitat în biologie, profesor universitar, preşedinte;
Cotenco Eugenia, doctor în biologie, conferenţiar cercetător, secretar ştiinţific;
Rotaru Tudor, doctor habilitat în agricultură, conferenţiar cercetător;
Rotari Alexandru, doctor habilitat în biologie, conferenţiar cercetător;
Ţîgănaş Domnica, doctor în agricultură, conferenţiar universitar.
Susţinerea tezei va avea loc la ”16 ”decembrie 2010, ora10.00, în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 06.01.05 –02* din cadrul Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, MD 2002, str. Pădurii 20, Chişinău, tel.: (+373 22) 770 447, fax: (+373 22) 556180.
Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM şi pe pagina web a CNAA (www.cnaa.md).
Autoreferatul a fost expediat la „09”noiembrie 2010
Secretar ştiinţific al consiliului ştiinţific specializat: doctor în biologie, conferenţiar cercetător __________ Cotenco Eugenia
Conducător ştiinţific, doctor habilitat în agricultură, conferenţiar cercetător __________ Gonceariuc Maria Autor
__________ Cotelea Ludmila
(© Cotelea, Ludmila, 2010)
3
REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Actualitatea temei. Salvia sclarea L. – şerlaiul este una din speciile medicinale şi
aromatice utilizate de milenii. Pentru Republica Moldova, precum şi pentru alte ţări din Europa,
Asia şi America de Nord este o specie importantă din punct de vedere economic.
În condiţii de cultivare şi procesare industrială a speciilor de plante aromatice şi
medicinale, munca de ameliorare, de creare a genotipurilor noi, care ar asigura o concentraţie
mai ridicată a acelor compuşi, pentru care sunt cultivate este indispensabilă. Fără astfel de lucrări
industrializarea plantelor aromatice şi medicinale, producerea uleiurilor esenţiale, a altor
compuşi organici necesari în farmaceutică, parfumerie, cosmetică, industria alimentară etc., este
imposibilă. Republica Moldova, graţie condiţiilor pedoclimatice, este o zonă favorabilă pentru
cultivarea plantelor aromatice şi medicinale, iar Salvia sclarea L. - şerlaiul, una din aceste
specii, ocupa până în 1990-1995 în ţara noastră cele mai însemnate suprafeţe din Europa.
Produsele obţinute prin procesarea inflorescenţelor de şerlai – uleiul esenţial şi concretul,
componenţii acestor produse sunt utilizate în multe domenii ale industriei, medicinii şi sunt
destinate pentru export [7]. În acest context ameliorarea speciei, crearea şi evaluarea materialului
iniţial de ameliorare, elaborarea hibrizilor, soiurilor de provenienţă hibridă care ar fi mai
productive, mai rezistente la secetă, ger, iernare şi boli, cu perioada de vegetaţie diferită, adaptate
la condiţiile de cultivare, are o importanţă indiscutabilă. Crearea genotipurilor noi, a soiurilor
performante este indispensabilă de crearea si evaluarea materialului iniţial de ameliorare. In acest
context, importanta cercetărilor efectuate si prezentate au o însemnătate deosebită.
Descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi identificarea problemelor de cercetare.
În ameliorarea speciei Salvia sclarea L. scopul de bază este sporirea producţiei de ulei
esenţial şi sclareol, precum şi obţinerea uleiului esenţial şi a concretului cu o concentraţie ridicată a
componenţilor principali şi cu o corelaţie anumită a acestora. O mare importanţă se acordă rezistenţei
soiurilor de şerlai la condiţiile de iarnă ale ţării noastre cu perioade lungi de moină urmate de scăderi
bruşte de temperatură. Pentru Republica Moldova e important ca soiurile să fie rezistente la secetă.
De asemenea, e nevoie de soiuri cu durata perioadei de vegetaţie diferită – precoce, timpurie, medie,
tardivă şi foarte tardivă care ar forma în perioada de recoltare un conveier. Aceasta permite
extinderea perioadei de recoltare şi recoltarea fiecărui soi în termeni optimi. La rândul său se exclud
pierderile de materie primă şi ulei esenţial, se permite majorarea suprafeţelor cultivate, majorarea
producţiei de materie primă, procesarea acestea în termeni optimi fără a majora capacitatea de
procesare a utilajului industrial.
4
Scopul cercetărilor efectuate:
Crearea materialului iniţial de ameliorare la Salvia sclarea L. şi elaborarea soiurilor noi
cu perioada de vegetaţie diferită şi productivitate sporită.
Obiectivele tezei:
Crearea şi evaluarea liniilor consangvinizate, hibrizilor simpli, tripli, dubli, în trepte şi
complecşi de Salvia sclarea L;
Selectarea surselor de gene, genotipurilor perspective în crearea diferitor tipuri de hibrizi;
Determinarea efectului heterozis;
Testarea în culturi comparative de concurs a hibrizilor şi soiurilor noi.
Metodologia cercetării ştiinţifice include utilizarea diferitor genotipuri de şerlai în
crearea şi evaluarea hibrizilor de diferite tipuri cu caractere şi însuşiri valoroase şi perioada de
maturizare diferită, de la timpurie până la tardivă.
Noutatea ştiinţifică: A fost îmbogăţit şi diversificat materialul iniţial de ameliorare la
Salvia sclarea L. În schemele de hibridări au fost incluşi hibrizi complecşi, dubli şi în trepte în
calitate de forme parentale. Au fost evidenţiate particularităţile creării hibrizilor din diferite tipuri
de încrucişări ca material iniţial de ameliorare prin evaluarea preliminară a formelor parentale
(genitori) după principalele caractere ameliorative, inclusiv conţinutul de ulei esenţial. S-a
demonstrat influenţa specifică a germoplasmei genitorilor la expresia efectului de heterozis la
caractere cantitative ce influenţează producţia de materie primă şi ulei esenţial.
Semnificaţia teoretică: Stabilirea unor legităţi ale expresiei heterozisului după caracterele
cantitative, ca elemente ale structurii productivităţii, permit crearea dirijată a hibrizilor cu destinaţie
specială ca material iniţial de ameliorare. Informaţia respectivă oferă posibilităţi de a prognoza
nivelul de heterozis la hibrizii simpli, tripli, dubli şi în trepte, care prezintă surse valoroase de gene
favorabile pentru crearea soiurilor noi.
Valoarea aplicativă a tezei constă în crearea hibrizilor de diferite tipuri de Salvia
sclarea L.: simpli, tripli, dubli şi în trepte complecşi cu perioada de vegetaţie diferită, ce
manifestă heterozis la un şir de caractere cantitative, efectul heterozisului fiind în unele cazuri
foarte înalt: 15-63%. A fost creat şi omologat un soi nou timpuriu, peren, de Salvia sclarea L.–
Ambra Plus [29], rezistent la ger, iernare şi boli. Randamentul soiului nou în trei ani de
exploatare a plantaţiei este de 30 t/ha de inflorescenţe şi 73.3kg/ha de ulei esenţial.
Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere:
1. Au fost creaţi 29 hibrizi de Salvia sclarea L. de diferite tipuri: simpli -5, tripli – 3, dubli – 1 în
trepte – 20. În 5 combinaţii hibride au fost utilizate forme materne androsterile, tipul I.
5
2. Hibrizii F1 de Salvia sclarea L. elaboraţi au perioada de vegetaţie diferită şi se împart în trei
grupe: timpurii, intermediari şi tardivi. Diferenţa între hibrizii timpurii şi cei tardivi constituie 17
zile, iar la cultivarea concomitentă perioada de recoltare a acestora va fi până la 27 zile.
3. Hibrizii creaţi posedă caractere cantitative valoroase, mulţi din aceştia formând inflorescenţe
lungi, compacte cu număr mare de ramificaţii, verticile şi flori, care rezultă şi producţii ridicate
de inflorescenţe, efectul heterozis înregistrat la unele caractere ajungând la +78,7%-129% în
raport cu una sau cu ambele forme parentale.
4. A fost creat şi omologat un soi nou timpuriu de Salvia sclarea L. de provenienţă hibridă care
garantează obţinerea celei mai ridicate producţii de inflorescenţe (30.0 t/ha) şi ulei esenţial (73.3
kg/ha) în trei ani de exploatare a plantaţiei.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele ştiinţifice obţinute sunt
implementate în programul de ameliorare a speciei Salvia sclarea L., iar din 2011 soiul nou
Ambra Plus va fi implementat în una din firmele specializate în cultivarea-procesarea şerlaiului.
Acesta este cel mai productiv soi creat până în prezent în Republica Moldova.
Aprobarea rezultatelor. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate, examinate şi
aprobate la şedinţele Centrului „Genetica şi Ameliorarea Plantelor Aromatice şi Medicinale”,
Consiliului ştiinţific al Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al ASM; prezentate în
cadrul a unui şir de foruri ştiinţifice: Simpozionul Internaţional „Plante medicinale – realizări şi
perspective”, România, Piatra Neamţ, 2000, 2003; Simpozionul Internaţional „Эниология,
экология и здоровье”, Simferopol, 2002; Conferinţa Internaţională ştiinţifico-practică
„Agricultura durabilă, inclusiv ecologică – realizări, probleme, perspective”, Bălţi, 2007;
Simpozionul Naţional „Agrobiodiversitatea vegetală în Republica Moldova: evaluarea,
conservarea şi utilizarea”, Chişinău, 2008; Conferinţa Naţională „Probleme Actuale ale
Geneticii, Fiziologiei şi Ameliorării Plantelor”, Chişinău, 2008; Международная Научно-
практическая Конференция, Интродукция нетрадиционных и редких растений. VII между-
народная научно-практическая конференция. Россия, Мичуринск, 2008; Международная
Научно-практическая Конференция «Интродукция и селекция ароматических и
лекарственных растений» (Ucraina, Yalta, 2009); Conferinţa 6th CMAPSEEC (6th Conference
on Medicinal and Aromatic Plants of Southeast Europe Countries), Turcia, Antalya, 2010.
Cercetările prezentate în teză au fost realizate în cadrul proiectului instituţional: „Evaluarea
de noi principii şi tehnologii ameliorative, crearea de soiuri şi hibrizi de plante cerealiere,
leguminoase şi aromatice cu potenţial înalt de productivitate, rezistenţă ecologică şi calitate”,
2006-2010, cod 06407.009, compartimentul: „Crearea soiurilor şi hibrizilor de plante aromatice
şi medicinale cu productivitate înaltă şi rezistenţă la factori biotici şi abiotici”.
6
Publicaţii la tema tezei. În cadrul temei au fost publicate 14 lucrări, inclusiv 4 articole în
reviste recenzate internaţionale şi naţionale, 6 în culegeri ştiinţifice, 4 materiale ale comunicărilor
ştiinţifice în cadrul conferinţelor naţionale şi internaţionale.
Volumul şi structura tezei. Rezultatele cercetărilor efectuate sunt expuse pe 124 pagini
de text. Teza constă din introducere, 4 capitole, concluzii generale şi recomandări practice,
bibliografie din 165 titluri, 2 anexe, 25 tabele si 40 figuri.
Cuvintele-cheie: Salvia sclarea L., genotip, ameliorare, soi, hibrid, caractere cantitative,
linie consangvinizată, heterozis, ulei esenţial, productivitate.
CONŢINUTUL TEZEI
1. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN CREAREA, EVALUAREA ŞI UTILIZAREA
MATERIALULUI INIŢIAL DE AMELIORARE ÎN ELABORAREA SOIURILOR DE
SALVIA SCLAREA L.
Cercetările efectuate, eforturile depuse în crearea genotipurilor, hibrizilor, soiurilor noi de
Salvia sclarea L. sunt justificate prin importanţa economică a speciei pentru Republica Moldova.
Ameliorarea este indispensabilă de crearea şi evaluarea materialului iniţial de ameliorare. Pentru
crearea materialului iniţial de ameliorare sunt utilizate forme, genotipuri de provenienţă genetică
şi geografică diferită, cum ar fi forme din regiunile montane ale Asiei Mijlocii colectate la
diferite altitudini şi expoziţii ale versanţilor, precum şi soiuri cultivate în Republica Moldova,
Rusia şi Ucraina, hibrizi şi linii consangvinizate în generaţii superioare create in Moldova.
Specia Salvia sclarea L. este relativ nouă pentru ţara noastră şi de aceea sunt prezentate date
despre biologia, genetica şi citogenetica, compoziţia chimică a acestei specii. Sunt, de asemenea
prezentate rezultatele obţinute în Republica Moldova în crearea materialului iniţial de ameliorare
şi a soiurilor de Salvia sclarea L.
2. MATERIALE, METODE ŞI CONDIŢII DE CERCETARE
2.1. Materialul biologic utilizat. Metode de evaluare, testare.
Materialul biologic utilizat în cercetare include linii consangvinizate S7-S11 de diferită
provenienţă, hibrizi simpli, tripli, dubli, backcross şi în trepte, soiuri create şi omologate în
Republica Moldova. Tot acest material ne-a fost pus la dispoziţie de Centrul „Genetica şi
Ameliorarea Plantelor Aromatice şi Medicinale”. Hibridările s-au efectuat conform metodelor în
vigoare cu efectuarea prealabilă a toaletei inflorescenţei. Evaluarea materialului iniţial, formelor
parentale, hibrizilor creaţi s-a efectuat la un şir de caractere cantitative ce influenţează direct
productivitatea. Efectul heterozis s-a determinat în raport cu formele parentale. Uleiul esenţial s-a
obţinut prin hidrodistilare în aparate Ginsberg. Compoziţia chimică a uleiului esenţial, concentraţia
componenţilor principali s-a determinat prin analiza gaz-cromatografică, cuplată cu spectrometrie
7
de masă (GC-MS) la un cromatograf cu gaze Agilent Technologies tip 7890 A GC system, MS
Agilent Technologies tip 5975 C Mass Selectide Detector. Coloana HP 5MS 30 m x 0.25 mm x
0.25 µm (5% Phenylmethylsiloxane). Temperatura injector: 2500C. Temperatura detector: 2800C.
Regim de temperatură: 350C (10 grade/min) până la 2800C (const. 5.5 min). Faza mobilă: heliu
1ml/min. Volum injectat: 0.1µl. Rata de splitare-1:100. În unele cazuri concentraţia componenţilor
principali în uleiul esenţial s-a determinat prin metoda cromatografiei HPLC. Datele despre
cantitatea depunerilor atmosferice, temperatura aerului în perioada anului agricol au fost oferite cu
amabilitate de Staţiunea Meteo Chişinău.
2.2. Tehnologia de cultivare utilizată în experienţele integrale
Premergător pentru şerlai a servit grâul, recoltat pentru boabe. Pregătirea solului a inclus
discuirea miriştii, aratul la adâncimea de 22 cm, cultivatul în agregat cu grape. Sub arătură s-a
introdus superfosfat. Înainte de semănat câmpul era din nou grăpat cu grape uşoare, tăvălugit cu
tăvăluge inelare şi marcat în rânduri distanţate la 70 cm. Semănatul s-a efectuat din toamnă, în a
doua jumătate a lunii octombrie, la adâncimea de 2-3 cm. Norma de seminţe pentru testarea în
culturi comparative de concurs a constituit 5 kg/ha seminţe cu germinaţia de 80-85 % (categoria
I). În pepinierele de hibrizi F1, norma de seminţe era micşorată până la 0.4g/m2 (100 seminţe/m2).
Întreţinerea experienţelor a fost tradiţională pentru această specie.
Producţia de materie primă (inflorescenţe) s-a determinat prin recoltare manuală, tăindu-se
fiecare inflorescenţă sub prima pereche de frunze sesile şi cântărindu-se. Concomitent se
prelevau mostre pentru determinarea umidităţii materiei prime recoltate. Producţia recoltată s-a
recalculat la umiditatea standard (70%). Interpretarea statistică s-a efectuat în conformitate cu
metodele în vigoare.
3. EVALUAREA MATERIALULUI INIŢIAL DE AMELIORARE LA
SALVIA SCLAREA L.
3.1. Selectarea şi evaluarea liniilor consangvinizate de Salvia sclarea L. în calitate de forme
parentale în hibridări
In schemele de hibridare au fost incluse in calitate de forme parentale linii consangvinizate
in generaţiile S 8 – S11 ne afectate de degenerarea prin consangvinizare de provenienţă diferită cu
capacitate combinativa generala si specifica ridicata, determinată în anii precedenţi [3, 14, 18,
22]. Astfel, 9 linii provin de la soiul Moldavschii-69. Alte linii provin de la soiul Voznesenskii-
24, creat in Rusia, de la soiul Crîmskii pozdnii creat la fostul Institut Unional de Cercetări pentru
Plante Eterooleaginoase din Simferopol (ВНИИЭМК) provin liniile Crîmskii pozdnii 11 S10 şi
Crîmskii pozdnii 160 S10. Din setul de linii consangvinizate ce provin de la soiul timpuriu
Crîmskii ranii (S-1122) a fost selectată linia S-1122 60 S10. Ca sursă de gene ce asigură
8
rezistenţa la ger şi iernare, dar şi la boli a fost utilizată în cercetare linia S.s. Turkmenia/N, alb,
alt.2000m S7 care provine de la genotipurile de Salvia sclarea L. din flora spontană a regiunilor
montane din Turkmenia [6, 11, 17, 23]. Evaluarea calităţii uleiului esenţial obţinut prin hidrodistilare la liniile consangvinizate în
generaţiile superioare a demonstrat, că concentraţia acetatului de linalilă este foarte ridicată – de
la 68.8 % la linia S.s. Turkmenia/N, alb, alt.2000m S7 pană la 78.9 % la linia Crîmskii pozdnii
160 S10. Conţinutul de sclareol în uleiul esenţial constituie de la 3.9 (linia M-69 44 S8) până la
11.0% (linia M-69 55+130 S10). Concentraţia sclareolului în concretul obţinut prin extracţie cu
solvenţi organici este de asemenea ridicată: de la 69.1% la linia consangvinizată S.s.
Turkmenia/N alb, alt.2000m S7 până la 76.7% la linia M-69 429 S10. Perioada de vegetaţie la
liniile evaluate este diferită: de la timpurie (M-69 655 S8) până la tardivă (S.s. Turkmenia/N, alb,
alt.2000m S7, Crîmskii pozdnii 160 S11 ).
În schemele de ameliorare au fost selectate pentru hibridările din 2007-2008 4 linii cu
perioada de vegetaţie diferită: 2 linii tardive S.s. Turkmenia/N, alb, alt.2000m S7, Crîmskii
pozdnii 160 S11; o linie timpurie: - M-69 655 S8 şi o linie cu perioada de vegetaţie intermediară
- Crîmskii pozdnii 11 S10. Liniile consangvinizate selectate au format tulpini florale cu talia de
la 77.4 (Crîmskii pozdnii 11 S10) până la 108.0 cm (Crîmskii pozdnii 160 S10). Lungimea
inflorescenţei la liniile consangvinizate este relativ mare şi constituie 41.6 – 47.8 % din talia
plantei. Conţinutul de ulei esenţial este foarte ridicat la liniile consangvinizate V-24 86 809 S9
(1.820 %), S.s. Turkmenia/N, alb, alt.2000m S7 (1,063 % ) şi M-69 655 S8 (1.026 %).
Rezultatele analizei gaz-cromatografice au demonstrat, că calitatea uleiului esenţial este
înaltă datorită concentraţiei ridicate, de peste 68% de acetat de linalilă (Fig.3.1.).
La acumularea unui conţinut ridicat de ulei esenţial a contribuit şi faptul, că
inflorescenţele liniilor consangvinizate sunt compacte, cu număr destul de mare de ramificaţii de
gradul I (10-14) şi II (10-19), precum şi număr mare (7.1-7.6) de verticile pe spicul central al
paniculului. Structura optimă a plantelor cu talia joasă şi inflorescenţe relativ lungi ce constituie
din talia plantei la liniile consangvinizate Crîmskii pozdnii 11 S11, Crîmskii pozdnii 160 S11 şi
M- 69 655 S9 55.0, 55.7 şi 57.2 % corespunzător, au facilitat sinteza şi acumularea în anul al
treilea de vegetaţie a unei cantităţi mai mari de ulei esenţial. Conţinutul în ulei esenţial s-a
majorat la trei linii consangvinizate: M-69 655 S9 (1,392 %), Crîmskii pozdnii 11 S11 (0,682 %)
şi Crîmskii pozdnii 160 S11 (0,801% ), iar la linia S.s.Turkmenia/N alb S7 a scăzut.
Numărul de ramificaţii ale inflorescenţei la liniile consangvinizate evaluate în anul al treilea
de vegetaţie a fost mai mare de cât în anul al doilea de vegetaţie. Astfel, acest indice al productivităţii
a constituit de la 12.5 ramificaţii de gradul întâi la linia consangvinizată Crîmskii pozdnii 11 S11
9
până la 14.9 la linia Crîmskii pozdnii 160 S11. Inflorescenţele celor patru linii consangvinizate
incluse în schemele de hibridări au format în anul al treilea de vegetaţie un număr de ramificaţii de
gradul doi şi mai mare – 17.4 – 26.4. Numărul de verticile pe spicul central al paniculului este de
asemenea mai mare de cât în anul al doilea de vegetaţie: 7.1 – 7.6 verticile în anul al doilea de
vegetaţie şi de la 7.7 până la 9.7 la diferite linii în anul al treilea de vegetaţie.
1 2
Fig. 3.1. Gaz-cromatograma uleiului esenţial al liniei consangvinizate de Salvia sclarea L.
M-69 655 S9: 1- Linalool; 2- Acetat de linalilă
3.2. Selectarea şi evaluarea hibrizilor de Salvia sclarea L. în calitate de forme parentale
în hibridări de diferite tipuri
În calitate de forme parentale, surse de gene au fost luaţi şi hibrizi de diferite tipuri:
simpli, dubli, backcross şi în trepte. În anii precedenţi în diferite generaţii aceşti hibrizi au
demonstrat că pot realiza un şir de caractere valoroase [9, 12, 15] şi manifestă heterozis [16, 19,
21] nu numai în generaţia F1, dar şi în generaţiile următoare, astfel heterozisul labil a devenit
fixat, constant [14, 18]. Genotipuri cu perioada de înflorire de la foarte timpurie până la foarte
tardivă pot fi create, având material iniţial corespunzător. Din punct de vedere tehnic crearea
hibrizilor timpurii şi chiar precoci nu prezintă dificultăţi, deoarece perioada de vegetaţie mai
scurtă la Salvia sclarea L. este un caracter dominant [14, 18, 25]. Formele parentale timpurii
(linia M-69 655 S9) ajung la înflorirea deplină cu 15-20 zile mai devreme de cât cele tardive
(hibridul dublu [(Rubin x S1122 9S3)F1 x ( 0-56 x V-24)F1)]F7). Hibrizii incluşi în cercetare ca şi
liniile consangvinizate se deosebesc prin durata perioadei de vegetaţie diferită. Cei mai timpurii
hibrizi cum ar fi: [(K-36 x 0-41)F2 x 0-19)F1 x L-15)]F7, [(S-1122 528 S3 x (Rubin x S-786)F1 x
(0-33 S3 x L-15)F7)]F7, [(M-44S4 x L-15)F1 x L-15)] B7 parcurg perioada de la formarea rozetei
de frunze până la înflorire în 65-69 zile, iar cei tardivi: [(M-69 429-82 S3 x 0-40 S5)]F7; [(Rubin
10
x S1122 9S3)F1 x (0-56 x V-24)F1)]F7; [(K-36x0-41)F2x0-19)F1xL-15 )F1 x L-15]B5 – în 73-77
zile.
Dezvoltarea hibrizilor în anul al II-lea de vegetaţie în condiţii de secetă şi arşiţă ale anului
2007 a fost normală, adică, obişnuită pentru această specie. Plantele au format tulpini florale cu talia
de la 90.7 cm (hibridul simplu (V-24-86 809 S3 x 0-33 S6)F 7) pană la 110.8 cm (hibridul în trepte
[(M-55+130 S4 x(K-44 xL-15)F2 x 0-47)]F7).
Inflorescenţele formate în aceste condiţii ne favorabile au fost mari, compacte cu lungimea
de peste 40 cm, la unii fiind chiar de 50-55 cm şi cu număr mare de ramificaţii la marea
majoritate a hibrizilor. Cele mai lungi inflorescenţe s-au înregistrat la: hibridul backcross (M-
44S4xL-15)F1 x L-15) B7 (55.0 cm), hibridul în trepte [(K-36 x0-41)F2 x 0-19)F1 x0-22)B4 x L-
15)]F7 şi hibridul backcross [(K-36 x 0-41)F2 x 0-19)F1 x L-15 )]B5 – 51.4, 51.0 cm,
corespunzător, precum şi la hibridul în trepte [(M-55+130 S4x(K-44 x L-15)F2x0-47)]F7 – 50.3
cm. Cota parte, raportul lungimea inflorescenţei / talia plantei la unii hibrizi în trepte [(S-1122
528 S3 x K-50)F1 x 0-48)]F6 precum şi la cei backcross [(M-44S4xL-15)F1 x L-15)] B7 a fost de
51.7-51.8 %. Toate aceste caractere, precum şi numărul mare de ramificaţii de gradul I şi II, care
la unii hibrizi au constituit în sumă peste 32-33, au permis acumularea unui conţinut ridicat de
ulei esenţial. Astfel, hibridul simplu (V-24-86 809S3x0-33 S6)F7, precum şi hibrizii în trepte –
[(K-36x0-41)F2 x 0-19)F1x0-22)B4x L-15)]F7; [(S-1122 528S3x (Rubin x S-786S4)F1x(0-33S3xL-
15)F7)]F7 au acumulat 1.216 % şi corespunzător 1.403, 1.457% ulei esenţial. La hibrizii
backcross, de asemenea conţinutul în ulei esenţial este foarte înalt, de peste 1.000%. Rezultatele
analizei gaz-cromatografice au demonstrat, că calitatea uleiului esenţial este înaltă datorită
concentraţiei ridicate, de peste 68% de acetat de linalilă (Fig. 3.2.).
În anul al treilea de vegetaţie cu condiţii climatice mai favorabile toţi hibrizii selectaţi şi
testaţi au înregistraţi indici ai caracterelor cantitative evaluate mult mai mari. Talia plantelor a fost
mai înaltă la 4 hibrizi: simplu (M-69 429-82 S3 x 0-40 S5)F7 , 114.0 cm, în trepte: [(M -55+130 S4 x
(K-44 x L-15)F2 x 0-47)]F7, 114.0 cm, dublu [(Rubin x S1122 9S3)F1 x (0-56 x V-24)F1)]F7,
112.1cm, backcross (S1122 528S3 x S .s. Tianşan /sud F5)B5 , 101.2 cm. Lungimea inflorescenţei în
anul al treilea de vegetaţie la toţi hibrizii evaluaţi este mai mare (48.7 – 62.5cm) decât în al doilea an
de vegetaţie şi constituie 50.8-56.0% din talia plantei. Inflorescenţele în anul al treilea de vegetaţie
sunt nu numai mai lungi, dar şi mai compacte, cu număr mai mare de ramificaţii.
Deosebit de mare este numărul de ramificaţii de gradul al II-lea la hibrizii simpli – 30.5-33.2 în
comparaţie cu 15.8-18.7 în anul al doilea de vegetaţie. Numărul de verticile pe spicul central al
paniculului este de asemenea mai mare (7.6-10.0) la hibrizii din anul trei de vegetaţie, cu excepţia
hibridului simplu (V-24-86 809 S3 x 0-33 S6)F7. Conţinutul în ulei esenţial în al III-lea an de
11
vegetaţie este de peste 1.000%, cu excepţia hibridului dublu [(Rubin x S1122 9S3)F1 x (0-56 x V-
24)F1)]F7; hibridului backcross (S1122 528S3 x S.s. Tianşan/sud F5)B5 la care acest indice în anul al
doilea de vegetaţie a fost de numai 0.699 şi 0.488% corespunzător,iar în anul al treilea de vegetaţie
a constituit 0.971 şi 0.836%. Hibrizii selectaţi şi evaluaţi în calitate de forme parentale pentru
hibridări de diferite tipuri în primul an de vegetaţie formează tulpini florale cu talia de la 75.6 cm la
hibridul simplu (V-24-86 809 S3 x 0-33 S6 F8) creat cu concursul a două linii consangvinizate şi până
la 100.5 cm la hibridul în trepte [(K-36 x0 –41)F2 x 0-19)F1 x 0-22)B4 x L-15)]F8. În primul an de
vegetaţie inflorescenţa constituie 64.4 – 70.1% din talia plantei, iar în anul al doilea şi al treilea de
vegetaţie acest indice constituie 45-55%.
Fig. 3.2. Gaz-cromatografia uleiului esenţial al hibridului simplu de Salvia sclarea L.
(V-24-86 809 S3 x 0-33 S6)F 7: 1- Linalool; 2- Acetat de linalilă
Inflorescenţele hibrizilor de S. sclarea evaluaţi în calitate de forme parentale în
eventualele hibridări se deosebesc prin număr mare de ramificaţii atât de gradul întâi (12-16), cât
şi de gradul al doilea (21-45). Cei mai valoroşi la acest indice sunt hibrizii simpli – (V-24-86 809
S3 x 0-33 S6)F8, (M-69 429-82 S3 x 0-40 S5)F8 şi hibridul în trepte [(M-55+130S4x(K-44xL-
15)F2x0-47)]F8, la care suma ramificaţiilor de gradul întâi şi doi depăşeşte 40. Aceste
inflorescenţe compacte asigură întotdeauna acumularea unui conţinut ridicat de ulei esenţial, de
altfel, ca şi numărul mare de verticile pe spicul central al paniculului.
12
4. CREAREA HIBRIZILOR F1, SOIURILOR DE SALVIA SCLAREA L. ŞI
EVALUAREA LOR
4.1. Efectuarea hibridărilor de diferite tipuri
Utilizarea întregii game de hibridări intraspecifice cu utilizarea în calitate de forme
parentale a genotipurilor de provenienţă genetică şi geografică diferită, în special din regiunile
montane [1, 2, 9, 11], a liniilor consangvinizate şi androsterile au demonstrat rezultate
performante în ameliorarea speciei [3, 4, 13].
În scopul creării hibrizilor cu perioada de maturizare diferită în hibridări au fost utilizate
în calitate de forme parentale linii consangvinizate şi hibrizi de diferită complexitate cu perioada
de vegetaţie de la timpurie până la tardivă. Spre exemplu, forme parentale timpurii au servit
liniile consangvinizate: M-69 655 S9, Crîmskii pozdnii 11S11 (Cr.p.11S11), hibrizii: [(K-36 x 0-
41)F2 x 0-19)F1 x 0-22)B4 x L-15)]F8; [(K-36 x 0-41)F2 x 0-19)F1 x L-15)]F8; [S-1122 528 S3 x
(Rubin x S-786)F1]F1 x (0-33 S3 x L-15) F1] F7]; [(M-44S4 x L-15)F1 x L-15)]B7 etc.
Pentru anul 2007 au fost planificate şi efectuate în condiţii de secetă şi temperaturi
ridicate extremale încrucişări simple, triple, duble, în trepte şi complexe în 15 combinaţii hibride
(Tab.4.1). La crearea hibrizilor F1 în 5 combinaţii hibride s-a utilizat forma maternă androsterilă,
tipul I (V-24-86 809 S3 x 0-33 S6)F7. Procentul de legarea seminţelor a fost relativ mare –
59.35%.
În celelalte 10 combinaţii hibride formele materne utilizate au fost fertile. Acestea, au
necesitat castrarea florilor. Legarea seminţelor în astfel de hibridări a demonstrat indici mai
inferiori de cât în cazul utilizării formelor materne androsterile şi au constituit în medie 51.01%.
Cea mai ridicată rată de legare a seminţelor în anul 2007 a fost atestată în următoarele
combinaţii hibride:
[M-69 655S9] x[(S-1122 528 S3x(Rubin x S-786)F1x(0-33 S3 x L-15)F7)F7] – 86.3%
[(V-24-86 809 S3 x 0-33 S6)F7] X [Crîmskii pozdnii 160 S11)] – 78.8 %
[S.s. Turkmenia /N S7 alb] x(K-36x0-41)F2x0-19)F1x0-22)B4xL-15)F8]– 76.6%
[(V-24-86 809S3x0-33S6)F7 ]x[(M-55 130S4 x(K-44 xL-15)F2x0-47)F7)] – 73.0%
În rezultatul hibridărilor efectuate în anul 2007 au fost obţinute seminţe hibride în 5 tipuri
de hibridări: simple - 2 combinaţii hibride (linie consangvinizată x linie consangvinizată); triple
(hibrid simplu x linie consangvinizată) - 2 combinaţii hibride; duble – 1 (hibrid simplu x hibrid
simplu); în trepte (linie consangvinizată x hibrid complex) – 8; complexe (hibrid simplu x hibrid
complex) - 2. În anul 2008 crearea hibrizilor de diferite tipuri a continuat şi la cele 15 combinaţii
13
hibride realizate în anul 2007 s-au adăugat încă 14. Dintre acestea: combinaţii hibride simple – 3;
combinaţii hibride triple – 1; combinaţii hibride în trepte – 8; combinaţii hibride complexe – 2.
Tabelul 4.1. Rezultatele hibridărilor la Salvia sclarea L. în anul 2007
Număr de flori
Formele parentale
Cas-trate
poleni-zate
Nr. seminţe
legate
Seminţe legate,
%
Combinaţii hibride simple între două linii consangvinizate [Crîmskii pozdnii 11 S11] x [S.s. Turkmenia /N alb )S7] 70 48 103 53.6 [ S.s. Turkmenia /N S7 alb] x [M-69 655 S9)] 42 19 6 8,0
Combinaţii hibride triple (hibrid simplu x linie consangvinizată) [(V-24-86 809 S3x0-33 S6)F7] x[Crîmskii pozdnii 160S11)] - 91 287 78.8 [ (V-24-86 809 S3 x 0-33 S6)F7] x [M-69 655 S9 ] - 34 30 22.0
Combinaţii hibride duble [(V-24-86 809 S3 x 0-33S6)F7] x [S1122 528S3 x S.s.Tianşan /S)F5)B5)]
- 75 164 54.6
Combinaţii hibride în trepte (linie consangvinizată x hibrid în trepte) [S.s.Turkmenia /N S7 alb] x
[(K-36x0-41)F2x0-9)F1x0-22)B4xL-15)F8] 84 31 95 76.6
[S.s.Turkmen./N S7alb] x [(S-1122 528S3xK-50)F1 x0-48 )F6]
44 15 36 60.0
[S.s.Turkmen./N S7alb] x [(Rubin x S1122 9S3)F1x(0-56 xV-24)F1)F7]
52 48 121 63.0
[S.s.Turkmenia/N S7 alb] x [(M-44S4xL-15)F1 x L-15)B7] 53 19 23 30.3 [M-69 655S9] x
[(S-1122 528 S3x(RubinxS-786)F1x(0-33 S3 xL-15)F7]F7] 26 20 69 86.3
[M-69 655 S9] x [(K-36x0-41)F2x0-19)F1x0-22)B4xL-15)F7]
46 46 46 25.00
[[M-69 655 S9] x [ M-69 429-82 S3 x 0-40 S5)F7] 42 25 42 42.0 [Crîmskii pozdnii 11 S11] x [(Rubin x S1122 9S3)F1 x 0-56 x V-24)F1)F7)]
54 25 63 63.0
Combinaţii hibride complexe (hibrid simplu x hibrid complex) [(V-24-86 809 S3x0-33 S6)F7] x [(Rubin x S1122 9S3)F1 x (0-56 xV-24)F1 )F7]
- 30 40 33.3
[(V-24-86 809S3x0-33S6)F7] x [(M-55+130S4 x(K-44 xL-15)F2x0-47) F7)]
- 40 120 73.0
total 513 566 1245 54.99 În toate tipurile de hibridări s-au utilizat forme materne fertile. Legarea seminţelor a
variat în diferite combinaţii hibride. Cea mai inferioară, precum şi cea mai superioară rată de
legare a seminţelor a fost înregistrată în combinaţiile hibride în trepte unde ca forme materne s-a
utilizat linia consangvinizată timpurie S-1122 60S10 şi a constituit de la 20.0 % în combinaţia
hibridă [(S-1122 60 S10 x (M-44S4xL-15)F1 x L-15) F7]F1 până la 74.2 % în combinaţia hibridă
14
[(M-69 655 S9 x (K-36 x0 –41)F2 x 0-19)B5)]. În medie legarea seminţelor a fost destul de înaltă
– 43.2 %. Nu au fost consemnate diferenţe substanţiale la acest indice între diferite tipuri de
hibridări.
4.2. Evaluarea caracterelor cantitative la hibrizii F1 de S. sclarea L.
O importanţă indiscutabilă au hibrizii, soiurile cu perioada de vegetaţie diferită, de la
foarte timpurie până la foarte tardivă. Cultivarea concomitentă a acestora permite procesarea în
stare proaspătă, în termeni optimi, a unei cantităţi mult mai mare de materie primă atunci, când
conţinutul de ulei esenţial, concentraţia componenţilor principali ai uleiului esenţial este cea mai
sporită. Pe de altă parte, hibrizii precoci, timpurii, având o perioadă de vegetaţie foarte scurtă,
sunt supuşi mult mai puţin acţiunii secetei, ploilor torenţiale, grindinei. Deosebirile între
genotipurile cu perioada de vegetaţie diferită apar după faza “rozeta de frunze”. Genotipurile
timpurii parcurg perioada de la această fază până la formarea butonului inflorescenţei în termeni
mult mai restrânşi. Deosebirile între hibrizi se observă atât în primul, cât şi în anul al doilea de
vegetaţie. Diferenţele între hibrizii timpurii, intermediari şi tardivi sunt mai evidente în anul al
II-lea de vegetaţie. Astfel, au fost creaţi hibrizi care înfloresc din primul an de vegetaţie. În anul
doi de vegetaţie, diferenţa dintre hibrizii timpurii şi cei tardivi constituie 17 zile. Având în
vedere, că faza de maturizare tehnică şi recoltarea în termeni optimi a oricărui soi sau hibrid se
efectuează în 10 zile, perioada de recoltare a acestor hibrizi va fi extinsă până la 27 zile.
Multe genotipuri de Salvia sclarea L. se deosebesc şi prin culoarea frunzelor. La 7 din
hibrizii F1 creaţi şi evaluaţi culoarea frunzei este verde-deschis cu o nuanţă gălbuie, la 6 hibrizi
frunzele au culoarea frunzei verde închis şi 2 hibrizi se deosebesc prin frunze de culoare verde-
pronunţat. La toţi hibrizii marginea frunzei este zimţata în diferită măsură: slab, mediu sau
adânc. La fel hibrizii F1 se deosebesc şi prin forma frunzei. Rezultatele evaluării biometrice a
formei şi dimensiunilor frunzelor au demonstrat, că hibrizii diferă între ei dar se deosebesc după
aceste caractere şi de formele parentale (Fig. 4.1.).
Hibrizii de Salvia sclarea L. creaţi, în generaţia F1 în condiţii de secetă s-au dezvoltat şi
au format plante cu talia de la 87.5 până la 112.2 cm şi inflorescenţe de 42 – 55 cm lungime. Cea
mai bună corelaţie dintre talia plantei şi lungimea inflorescenţei a fost atestată la hibrizii în trepte
[(S.s.Turkmenia/N )S7 alb x (S-1122 528 S3 x K-50)F1 x 0-48)F6]F1 şi [Crîmskii pozdnii 11 S11 x
[(Rubin xS1122 9S3)F1x( 0-56 xV-24)F1)]F7]F1). Inflorescenţele hibrizilor creaţi sunt lungi şi
compacte, cu număr mare de ramificaţii de gradul I-îi şi II, mai ales la hibridul triplu [(V-24-86
809 S3 x 0-33 S6)F 7 X Cr.p.160 S11]F1, la care suma ramificaţiilor de gradul unu şi doi constituie
43 şi la doi hibrizi în trepte: [(M-69 655 S9 X (S-1122 528 S3 x (Rubin x S-786)F1 x(0-33 S3L-
15
15)F7)]F1, [(M-69 655 S9 X (M-69 429-82 S3 x 0-40 S5)F7]F1. La aceşti hibrizi numărul total de
ramificaţii este de 40 şi 46.6, corespunzător.
0
5
10
15
20
1 2 3
cm
Hibridul F1 Forma maternă Forma paternă
Fig. 4.1. Dimensiunile frunzelor în anul întâi de vegetaţie a hibridului simplu [Crîmskii pozdnii
11 S11 x S.s. Turkmenia/nord, albS7]F1 şi a formelor parentale:
1- lungimea peţiolului; 2- lungimea frunzei; 3- lăţimea frunzei; forma maternă : Crîmskii pozdnii
11 S11, forma paternă: S.s. Turkmenia/nord,alb S7
4.3. Conţinutul şi calitatea uleiului esenţial la hibrizii creaţi de Salvia sclarea L. în
generaţia F1
Determinarea conţinutului de ulei esenţial în inflorescenţe, a demonstrat că unii hibrizi în
trepte din cauza secetei au sintezat şi acumulat o cantitate relativ scăzută de ulei – 0.366 - 0.561%
(s.u.). Majoritatea hibrizilor creaţi însă au acumulat conţinut ridicat de ulei esenţial, iar la 2 hibrizi
tripli din aceştia: [(M-69 655 S9 x (M-69 429-82 S3 x 0-40 S5)F7]F1, [(V-24-86 809 S3 x 0-33 S6)F 7
x Cr. pozd. 160 S11)]F1, acest important indice a fost foarte înalt: 1.033 şi 1.269 % (s.u.). Calitatea
uleiului esenţial la şerlai este determinată, în primul rând, de concentraţia acetatului de linalilă.
Standardele europene prevăd în uleiul esenţial o concentraţie de acetat de linalilă nu mai joasă de
64.0 %. Analiza gaz-cromatografică a uleiului esenţial a demonstrat, că concentraţia acestui
component este de la 65.0 până la 71.3 %, cu excepţia a doi hibrizi, la care acest component
constituie 59.8 şi 60.4 %. Cea mai ridicată concentraţie de acetat de linalilă în uleiul esenţial (Fig.
4.2. ) a fost atestată la hibrizii în trepte:
[(S.s.Turkmenia/N )S7 alb x (K-36 x0-41)F2 x 0-19)F1 x 0-22) B4 x L-15)F8] F1–71.1 %,
[(M-69 655 S9 X(S-1122 528 S3 x (Rubin x S-786)F1 x (0-33 S3 x L-15)F7)]F1 – 71.3 %.
S-a demonstrat, că în rezultatul hibridărilor s-au obţinut hibrizi foarte valoroşi prin conţinut
ridicat de ulei esenţial – 0.895 – 1.269 %. De rând cu hibrizii ce sintezează şi acumulează ulei
esenţial în cantităţi ridicate au fost evaluaţi şi doi hibrizi la care conţinutul de ulei esenţial în
16
inflorescenţe este de – 0.366 – 0.380 %. Calitatea uleiului esenţial determinată de concentraţia
componenţilor principali – acetatul de linalilă şi linaloolul la toţi hibrizii creaţi este înaltă.
Concentraţia acetatului de linalilă, de care depinde nu numai calitatea uleiului esenţial, dar şi
preţul de realizare a acestuia la majoritatea hibrizilor creaţi şi evaluaţi este mai ridicată de cât
cerinţele standardelor europene: de la 65.8 până la 71.3 %.
Fig. 4.2. Cromatograma uleiului esenţial a hibridului în trepte de Salvia sclarea L.
[(S.s.Turkmenia/N )S7 alb x (K-36 x0-41)F2 x 0-19)F1 x 0-22) B4 x L-15)F8] F1:
1- picul Linalool; 2-picul Acetat de linalilă
Hibrizii F1 de Salvia sclarea L. creaţi se deosebesc nu numai prin forma şi culoarea
frunzelor, un şir de alte caractere cantitative, dar sunt distinctivi şi prin culoarea bracteelor,
corolei. Cercetările efectuate au demonstrat lipsa corelaţiei între culoarea corolei, a bracteelor,
altor caractere şi însuşiri. Astfel, conţinutul în ulei esenţial la hibridul triplu cu corola şi bracteele
liliachii [(V-24-86 809 S3 x 0-33 S6)F7 X Crîmskii pozdnii 160 S11]F1 este înalt – 1.269% (s.u.).
Determinarea conţinutului de ulei esenţial la hibridul în trepte cu corola albă [(S.s.Turkmen/N)S7
alb x (K-36 x0-41)F2 x0-19)F1 x 0-22) B4 xL-15)F8]F1 a demonstrat, că în paniculul acestui
hibrid de asemenea se acumulează un conţinut ridicat de peste 1 % (s.u.).
4.4. Efectul heterozis la hibrizii creaţi de Salvia sclarea L. în generaţia F1
Fenomenul heterosis este utilizat cu succes în ameliorarea multor specii de plante, inclusiv
specii de plante medicinale. În ameliorarea serlaiului (Salvia sclarea L.) heterozisul este de
asemenea folosit cu succes. Evaluarea hibrizilor F1 creaţi de noi a demonstrat, că aceştia sunt
valoroşi printr-un şir de caractere cantitative care asigură o productivitate sporită [27, 28],
conţinut ridicat de ulei esenţial cu concentraţie înaltă a componenţilor principali – acetatul de
linalilă şi linaloolul. La majoritatea din aceste caractere hibrizii manifestă heterozis. Astfel, la
caracterul “talia plantei”, şapte din hibrizii F1 evaluaţi în anul I-îi de vegetaţie, manifestă
heterozis în raport cu forma maternă, efectul heterozis fiind de la +1.5 până la +29,6%. În raport
17
cu forma paternă la trei din aceşti hibrizi efectul heterozis este de la +5.6% până la +15.1%. Cel
mai înalt efect al heterozisului (+37.8%) la numărul de ramificaţii de gradul doi în raport cu
forma maternă s-a înregistrat la hibridul triplu – [(M-69 655S9 x (M-69 429-82 S3 x 0-40
S5)F7]F1. În raport cu forma paternă la acest caracter cel mai înalt efect al heterozisului la
înregistrat hibridul dublu [(V-24-86 809S3 x0-33S6)F7 x (S1122 528S3 x S.s.Tianşani/
sud)F5)B5]F1 – 63.8%. În al doilea an de vegetaţie 8 dintre hibrizii F1 manifestă heterozis la
caracterul „talia plantei” în raport numai cu una din formele parentale, efectul heterozisului, fiind
de la +0.3 până la +18.4%. Cel mai înalt efect al heterozisului a fost înregistrat de hibridul în
trepte complex [(S-1122 528 S3 x(Rubin xS-786)F1 x (0-33 S3 xL-15)F7 x M-69 655 S9)]F1. Tot
acest hibrid a manifestat heterozis în raport cu forma paternă (+14.9%) la caracterul „lungimea
inflorescenţei”. Efectul heterozis la unul din hibrizii tripli - [(M-69 655S9 x (M-69 429-82 S3 x 0-
40 S5)F7]F1 la caracterul „ramificaţii ale inflorescenţei” de gradul întâi este +15.0% în raport cu
forma maternă şi de +9.7% în raport cu forma paternă. Cei mai înalţi indici ai heterozisului
înregistrat de hibridul dublu [(V-24-86 809S3 x0-33S6)F7 x(S1122 528S3 xS.s.Tianşani/
sud)F5)B5]F1 este de +34.8% în raport cu forma paternă şi +9.4% în raport cu forma maternă.
Şase dintre hibrizii F1 evaluaţi manifestă heterozis în raport cu ambele forme parentale la
caracterul „ramificaţii de gradul al II-lea ale inflorescenţei”. Cele mai ridicate valori ale
heterozisului le are de asemenea hibridul dublu [(V-24-86 809S3 x0-33S6)F7 x(S1122 528S3
xS.s.Tianşani/ sud)F5)B5]F1 +78.7% în raport cu forma maternă şi +90.2% în raport cu forma
paternă. Efectul heterozis la conţinutul de ulei esenţial în raport cu ambele forme parentale la 6
hibrizi constituie de la +0.3% până la 129.5% (Fig. 4.3.).
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%110%120%130%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14Forma maternă Forma paternă
Fig. 4.3. Efectul heterozis la conţinutul de ulei esenţial a hibridului F1 de Salvia sclarea L.: 1-14
hibrizi F1, forme materne şi paterne de Salvia sclarea L.,
anul II de vegetaţie.
18
4.5.Testarea caracterelor cantitative la soiurile de Salvia sclarea L.
În culturi comparative de concurs (TCCC) s-au testat soiuri de Salvia sclarea L. timpurii,
tardive şi cu perioada de maturizare medie, inclusiv soiul nou Ambra Plus [8, 31] . Provenienţa
soiurilor evaluate în TCCC este următoarea: Dacia-50 - hibrid simplu, Dacia-99 - hibrid
simplu, Victor - hibrid simplu , Nataly-Clary – hibrid în trepte, V-junior – hibrid simplu, Ambra
Plus, soi nou – hibrid backcross , M-404, soi-populaţie, creat prin selecţie individuală [14, 18,
20].
Evaluarea caracterelor cantitative care influenţează direct producţia de inflorescenţe şi ulei
esenţial a soiurilor (hibrizilor) de Salvia sclarea L. a demonstrat, că valorile acestor indici sunt
semnificativ ridicate. Talia plantelor este de peste 120 cm. Nu a fost atestată o diferenţă
esenţială între soiurile şi hibrizii testaţi, cu excepţia soiului tardiv Nataly-Clary la care acest
indice, ca şi în anii precedenţi, este cel mai mare -129.2cm. Lungimea inflorescenţei de
asemenea nu diferă semnificativ, dar cele mai lungi inflorescenţe le are soiul Nataly-Clary. La
soiurile Victor şi Nataly-Clary inflorescenţele sunt mai compacte, cu număr mai mare de
ramificaţii de gradul întâi şi doi (35.5; 35.7). Mai puţin ramificate sunt inflorescenţele soiului
nou Ambra Plus. Numărul de verticile pe spicul central al paniculului la diferite soiuri din
TCCC, ca şi lungimea inflorescenţei, nu diferă semnificativ. Determinarea indicilor caracterelor
cantitative ale soiurilor (hibrizilor) de Salvia sclarea L. în anul al treilea de vegetaţie au
demonstrat că caracterele cantitative au indici destul de înalţi. Plantele sunt bine dezvoltate, cu
talia de peste 100 cm şi au format inflorescenţe cu lungimea de la 55.9cm la soiul tardiv Victor
până la 70.8cm la soiul timpuriu Ambra Plus, astfel, raportul dintre talia plantei şi lungimea
inflorescenţei fiind foarte avantajos pentru obţinerea unei producţii de inflorescenţe de calitate
excelentă. Inflorescenţele sunt compacte, cu 14-15 ramificaţii de gradul întâi şi 16.2-21.1
ramificaţii de gradul al doilea. Cele mai compacte inflorescenţe au soiurile Dacia 50, Dacia 99 şi
V-junior. Numărul de verticile pe spicul central al paniculului, ca şi în anul al doilea de vegetaţie
nu diferă prea mult de la soi la soi.
La conţinutul de ulei esenţial în inflorescenţe în primul an de vegetaţie toate soiurile depăşesc
standardele corespunzătoare. Astfel, soiul timpuriu Ambra Plus acumulează cu 10.4% ulei esenţial
mai mult de cât soiul Dacia-50, soi standard. Soiul intermediar V-Junior în anul întâi de vegetaţie
sintezează şi acumulează în medie pe sezon 0.796 % ulei esenţial, depăşind standardul cu 8.4 %.
Soiurile tardive, de asemenea depăşesc soiul standard la acest caracter. În al doilea an de vegetaţie
conţinutul de ulei esenţial a fost înalt la soiurile timpurii şi tardive, dar toate soiurile au depăşit
standardele la acest indice cu excepţia soiului Ambra Plus. Conţinutul de ulei esenţial la acest soi este
foarte înalt şi constituie 0.938 %. În anul al treilea de vegetaţie conţinutul de ulei esenţial (media pe
19
trei ani de testare) la soiurile, hibrizii de Salvia sclarea L. a constituit de la 0.561 % la soiul V-Junior
până la 0.857% la soiul nou timpuriu Ambra Plus. La soiurile standarde conţinutul de ulei în anul trei
de vegetaţie, a fost mai ridicat.
Calitatea uleiului esenţial la soiurile testate este excelentă (Fig. 4.4). La toate soiurile,
hibrizii testaţi conţinutul de acetat de linalilă depăşeşte 64%. Rezultatele analizei HPLC a
uleiului esenţial a demonstrat, că şase soiuri şi doi hibrizi de Salvia sclarea L. conţin acetat de
linalilă în uleiul esenţial peste 65%, cea mai ridicată concentraţie fiind atestată la soiul cu
perioada de vegetaţie intermediară Dacia-99 [20, 24, 32] şi la soiul nou timpuriu Ambra Plus.
Conţinutul de sclareol în uleiul esenţial este ridicat la toate soiurile: 5- 13 % [5, 10, 26, 30].
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10LA L S
Fig. 4.4. Calitatea uleiului esenţial a soiurilor de Salvia sclarea L.: LA - acetat de linalilă, L -
linalool, S - sclareol; 1-M-404; 2-Dacia-50; 3-Victor; 4-Dacia-99;
5-Viorica; 6-Ambriela; 7-V-Junior; 8-Ambra Plus; 9- Nataly-Clary;10-Diana
4.6. Productivitatea soiurilor de Salvia sclarea L. în TCCC
Producţia medie de inflorescenţe pe anii 2005-2009, la toate soiurile şi hibrizii testaţi este
mai ridicată de cât la cele trei soiuri standard Dacia-50, Dacia 99 şi M-404 (Fig.4.5). Soiul nou
Ambra Plus formează cea mai înaltă producţie de inflorescenţe în primul an de vegetaţie - 94
q/ha, cu 62% mai mare de cât la soiul standard Dacia-50. În sumă pe 3 ani de vegetaţie toate
soiurile testate formează producţii ridicate de ulei esenţial (Fig. 4.5), dar cel mai productiv este
soiul nou Ambra Plus cu 73.3 kg/ha ulei esenţial. Soiurile tardive Victor şi Nataly-Clary
depăşesc soiul martor cu 8.9 şi 20.6 %, asigurând obţinerea de pe fiecare hectar câte 59.8 (soiul
Victor) – 66.2 (soiul Nataly-Clary) kg/ha de ulei esenţial. Ambele soiuri Dacia-99 şi V-Junior cu
perioada de vegetaţie intermediară, care înfloresc şi ajung în faza de maturizare tehnică
20
(recoltare) cu 5-6 zile mai târziu de cât soiurile timpurii şi cu 6-7 mai devreme de cât soiurile
tardive au o productivitate foarte ridicată, respectiv – 62.0 şi 61.7 kg/ha ulei esenţial.
Rezultatele obţinute în TCCC au permis prezentarea la Comisia de Stat pentru Testarea
Soiurilor de Plante a soiului de provenienţă hibridă Ambra Plus, care în anul 2009 a fost omologat
[29]. Soiul nou Ambra Plus reprezintă un hibrid complex backcross la crearea căruia au participat
hibridul simplu K-36, linia consangvinizată 0-41 şi linia consangvinizată 0-19. Bacrossarea s-a efectuat
cu linia consangvinizată 0-19. Cum s-a menţionat mai sus, soiul nou asigură obţinerea a 299.9 q/ha‚=
30 t/ha de inflorescenţe şi 73.3 kg/ha ulei esenţial în 3 ani de exploatare a plantaţiei. Este unicul soi care
înfloreşte în proporţie de 95% în primul an de vegetaţie, asigurând cea mai înaltă producţie de
inflorescenţe – 9.4 t/ha şi de ulei esenţial – 19.9 kg/ha în primul an de vegetaţie.
0
50
100
150
200
250
300
1 2 3 4 5 6 7Producţia de materie primă, q/ha
Producţia de ulei esenţial,kg/ha
Figura 4.5. Productivitatea soiurilor de Salvia sclarea L. în trei ani de exploatare a plantaţiei
(2005-2009): 1- Dacia -50, 2- Ambra Plus, 3- Dacia 99, 4- V-Junior, 5- M-404, 6- Victor,
7- Nataly - Clary.
Cultivarea concomitentă a soiurilor timpurii, intermediare şi tardive, care în timpul
recoltării formează un conveier, permite majorarea productivităţii plantaţiilor industriale cu 20%
numai datorită faptului, că fiecare soi se recoltează în termeni optimi, atunci când producţia de
inflorescenţe este cea mai înaltă şi conţinutul de ulei esenţial este cel mai ridicat.
Astfel, rezultatul a 30 de ani de lucrări de ameliorare este nu numai crearea soiurilor de
provenienţă hibridă cu caractere cantitative remarcabile, care asigură o productivitate şi calitate
excepţională a acesteia, dar şi soiuri cu perioada de exploatare de trei ani în loc de doi.
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI PRACTICE
Concluzii:
1. A fost selectat şi evaluat un vast material iniţial de ameliorare de Salvia sclarea L. ce
include linii consangvinizate de provenienţă genetică şi geografică diferită, capacitate
21
combinativă înaltă şi hibrizi de diferite tipuri – simpli, tripli, dubli, backcross şi în trepte de
diferită complexitate.
2. Liniile consangvinizate evaluate în calitate de forme parentale nu sunt afectate de
degenerarea prin consangvinizare în generaţiile superioare S7-S11, sunt rezistente la ger,
iernare şi secetă, înfloresc din primul an de vegetaţie.
3. Biodiversitatea liniilor consangvinizate selectate include: perioada de vegetaţie de la
timpurie până la tardivă; caractere cantitative ce influenţează direct productivitatea–
inflorescenţe lungi, compacte cu număr mare de ramificaţii, verticile, conţinut ridicat de ulei
esenţial cu concentraţie de acetat de linalilă de 65-70%; flori cu corola de diferite culori, de
la albă până la liliachiu închis.
4. Hibrizii selectaţi şi evaluaţi ca surse de genotipuri valoroase posedă proprietăţi excepţionale
pentru elaborarea de noi hibrizi complecşi, noi soiuri de origine hibridă: înflorire în primul an de
vegetaţie, rezistenţă la ger, iernare şi secetă, ce asigură exploatarea plantaţiei 3-4 ani;
inflorescenţe lungi, compacte cu număr mare de ramificaţii, conţinut ridicat de ulei esenţial, ce
garantează productivitate înaltă.
5. Au fost creaţi 29 hibrizi de Salvia sclarea L. de diferite tipuri: simpli -5, tripli – 3, dubli –
1 în trepte – 20. În 5 combinaţii hibride au fost utilizate forme materne androsterile, tipul I.
6. Evaluarea hibrizilor creaţi în generaţia F1 de diferite tipuri în primul şi al doilea an de
vegetaţie a demonstrat, că aceştia corespund cerinţelor UPOV prin distinctivitate la un şir de
caractere şi cerinţelor producătorilor, deoarece înfloresc din anul întâi de vegetaţie,
formează producţie de inflorescenţe şi ulei esenţial şi în primul an de vegetaţie, majorând
astfel rentabilitatea plantaţiei.
7. Distinctivitatea dimensiunilor, culorii, formei frunzelor, a culorii corolei hibrizilor creaţi
poate fi utilizată în procesul de recunoaştere a hibrizilor şi soiurilor de Salvia sclarea L.
8. Hibrizii F1 de Salvia sclarea L. elaboraţi au perioada de vegetaţie diferită şi se împart în trei
grupe: timpurii, intermediari şi tardivi. Diferenţa între hibrizii timpurii şi cei tardivi
constituie 17 zile, iar la cultivarea concomitentă perioada de recoltare a acestora va fi până
la 27 zile.
9. Hibrizii creaţi posedă caractere cantitative valoroase, mulţi din aceştia formând
inflorescenţe lungi, compacte, cu număr mare de ramificaţii, verticile şi flori, care rezultă şi
producţii ridicate de inflorescenţe.
10. Hibrizii F1 elaboraţi ce se deosebesc prin conţinut ridicat de ulei esenţial în inflorescenţe sunt:
hibridul simplu [(Cr.pozd.11 S11 x (S.s.Turkmen/N alb )S7 ]F1 şi hibridul în trepte complex
22
[(S.s.Turkmen/N alb)S7 x (Rubin x S1122 9S3)F1 x (0-56 x V-24)F1)F7]F1 la care acest indice
constituie 0.895 şi 1.269 % (s.u.) corespunzător.
11. Hibrizii creaţi de diferite tipuri în generaţia F1 manifestă heterozis la un şir de caractere
valoroase. Cel mai înalt efect al heterozisului a fost înregistrat la numărul de ramificaţii ale
inflorescenţei, gradul doi, în raport cu forma maternă (+78.7%) şi cu forma paternă (90.2%).
La caracterul „conţinutul de ulei esenţial” efectul heterozisului constituie de la + 0.3 %
până la +129.5% la diferiţi hibrizi.
12. Testarea în culturi comparative de concurs a soiurilor şi hibrizilor creaţi anterior a rezultat
omologarea soiului nou timpuriu Ambra Plus, care reprezintă un hibrid backcross. Soiul nou
garantează obţinerea celei mai ridicate producţii de inflorescenţe (94.0 q/ha) şi ulei esenţial
(19.9kg/ha) în anul întâi de vegetaţie, în trei ani de exploatare a plantaţiei 299.9 q/ha de
inflorescenţe şi 73.3 kg/ha de ulei esenţial.
Recomandări practice:
1. În calitate de forme parentale în hibridări se propun următoarele linii consangvinizate:
Cr.p.11S11; Cr.p.160 S11; S.s.Turkmen/N albS7; M-69 655 S9; S-1122 60 S10, precum şi 10
hibrizi de diferite tipuri: (V-24-86 809S3 x 0-33S6)F7, (S1122 528S3 x S.s.Tianşani/sud)B5 , (S-
1122 528S3 x K-50)F1 x 0-48)F6, [(K-36 x0-41)F2 x 0-19)F1 x 0-22)B4 xL-15)F8]F7, [(K-36 x0
-41)F2 x 0-19)F1 x L-15)F3]F7 , (Rubin x S-786)F1 x (0-33 S3 L-15)F7) F7, [(Rubin x S1122
9S3)F1 x (0-56 x V-24)F4]F7, (M-69 429-82 S3 x 0-40 S5)F7, [(S-1122 528 S3 x (Rubin x S-
786)F1 x (0-33 S3 L-15)]F7, [M-55+130 S4 x (K-44 xL-15)F2 x 0-47)]F7. 2. Se recomandă pentru a include în testarea în culturi comparative de concurs următorii hibrizi
tripli şi în trepte: [(V-24-86 809 S3 x 0-33 S6)F7 x Cr. p. 160 S11)]F1, [( M-69 655 S9 X (M-69
429-82 S3 x 0-40 S5)F7]F1, [(S-1122 528 S3 x (Rubin x S-786)F1 x (0-33 S3 L-15)F7 x M-69
655 S9 )]F1, [(V-24-86 809 S3 x 0-33 S6)F7 X (Rubin xS1122 9S3)F1 x(0-56 xV-24)F1)F7]F1.
3. Pentru implementare se recomandă soiul nou timpuriu de Salvia sclarea L. Ambra Plus, care asigură
o producţie de 73.3 kg/ha ulei esenţial în 3 ani de exploatare a plantaţiei.
4. Cultivarea soiului timpuriu Ambra Plus concomitent cu soiurile intermediare – Dacia 99 şi tardive –
Victor, Nataly-Clary, care în timpul recoltării vor forma un conveier ce va exclude pierderile de
materie primă şi ulei esenţial, iar productivitatea plantaţiilor industriale se va majora cu 20%
datorită recoltării-procesării fiecărui soi în temeni optimi.
23
BIBLIOGRAFIE
1. Afzal Z. Etude comparée de Salvia verticilata L. en Iran et en France. In: Ann. Fac. Sci.,
Marseille, 1969, p. 223-233.
2. Afzal Z, Rafll Z. Contribution al l'etude cytotoxinomique des Salvia de Turque. In: Bull.
Soc. bot. Fr., 1971, bd. 119, nr. 2, p. 3-4.
3. Balmuş Z. Cercetări privind crearea şi utilizarea liniilor consangvinizate de Salvia sclarea L.
Autoref. tezei de dr. şt. agricole. Chişinău, 2003. 122 p.
4. Balmuş Z., Gonceariuc M., Cotelea L. ş a. Evaluarea hibrizilor simpli creaţi cu concursul liniilor
consangvinizate de Salvia sclarea L. În: Agrobiodiversitatea vegetală în Republica Moldova:
Evaluarea, conservarea şi utilizarea. Chişinău, 2008, p. 99-104.
5. Botnarenco P., Timciuc C., Cotelea L., ş. a. Soiuri de Salvia sclarea L. pentru producerea
concretului. În: Buletinul USAMV-CN, 2005, vol. 62, p. 12.
6. Balmuş Z., Gonceariuc M., Cotelea L., ş. a Caractere cantitative la linii consangvinizate şi
hibrizi de Salvia sclarea L. În: Probleme actuale ale geneticii, fiziologiei şi ameliorării
plantelor: Mater. conf. naţ. cu participare internaţ. (9-10 oct., 2008). Chişinău, 2008, p.14-
18.
7. Chevalier A. The Encyclopaedia of Medicinal Plants Dorling Kindersley. London, 1996,
336p.
8. Cotelea L. The results of the Salvia sclarea L. sorts testing. In: Acta Phytotherapica
Romanica, 2000, nr. 1-2, p. 20.
9. Cotelea L. Selectarea formelor parentale pentru crearea hibrizilor de perspectivă de Salvia
sclarea L. În: Buletinul ASM: Ştiinţele vieţii, 2009, nr. 3(309), p. 96-102.
10. Cotelea L., Botnarenco P., Timciuc C., ş. a. Varieties of the Salvia sclarea L. for concrete
production. În: Buletinul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-
Napoca. Seria Agricultură, Vol. 61. Cluj-Napoca, 2005, p. 416.
11. Cotelea L., Gonceariuc M., Balmuş Z. Utilizarea genotipurilor de provenienţă genetică şi
geografică diferită pentru obţinerea soiurilor timpurii de Salvia sclarea L. În:
Agrobiodiversitatea vegetală în Republica Moldova: Evaluarea, conservarea şi utilizarea.
Chişinău, 2008, p. 151-154.
12. Gonceariuc M. Forme hibride bianuale de Salvia sclarea L. perspective, florifere din primul an
de vegetaţie. In: Cercetările pentru plantele aromatice. Chişinău, 1992, p. 10-12.
13. Gonceariuc M. Heterozisul hibrizilor de Salvia sclarea L. În: Plante medicinale - realizări şi
perspective. Piatra Neamţ, 1994, p. 43-49.
24
14. Gonceariuc M. Ameliorarea la Salvia sclarea L. în Republica Moldova. Autoref. tezei de
doctor habilitat. Chişinău, 1994, 28 p.
15. Gonceariuc M. Particularităţile dezvoltării hibrizilor simpli de Salvia sclarea L. în generaţia
F1. In: J. Herba romanica, 1997, nr. 14, p. 69-77.
16. Gonceariuc M. Particularităţile expresiei heterozisului la hibrizii trei liniari şi dubli de Salvia
sclarea L. În: Cercetări de Genetică Vegetală şi Animală. Vol. VI. Fundulea, 2000, p. 87-97.
17. Gonceariuc M. Surse de gene valoroase la Salvia sclarea L. În: Cercetări de Genetică
Vegetală şi Animală. Vol. VII. Fundulea, 2002, p. 229-234.
18. Gonceariuc M. Salvia L. Chişinău: Centrul Edit. UASM, 2002. 218 p.
19. Gonceariuc M. Efectul heterozisului la hibrizii backcross de Salvia sclarea L. În: Cercetări de
Genetică Vegetală şi Animală Vol. VIII. Fundulea, 2004, p. 117-123.
20. Gonceariuc M. Genetics and breeding of Salvia sclarea L. species. In: J. Hop and
Medicinal Plants, 2008, bd. XVI, no. 1-2 (31-32), p. 132-139.
21. Gonceariuc M., Balmuş Z. Manfestarea heterozisului la hibrizii F1-F6 de Salvia sclarea. În:
Cercetări de Genetică Vegetală şi Animală. Vol. V. Fundulea, 1998, p. 301-306.
22. Gonceariuc M., Balmuş Z. Capacitatea combinativă a liniilor consangvinizate de Salvia
sclarea L. neafectate de depresiunea de consangvinizare. În: Cercetări de Genetică
Vegetală şi Animală Vol.VI. Fundulea, 1998, p. 293-300.
23. Gonceariuc M., Balmush Z. A valuable genes sources of Salvia sclarea L. In: Research of
Vegetal and Animal Genetics. Bucharest, 2002, bd. VII, p. 227-233.
24. Gonceariuc M., Balmuş Z. Studies of Genetics and Breeding of Aromatic and Medicinal
Plants carried out in the Republic of Moldova. In: Proceedings 4th Conference on MAP of
SEEC. Alma Mather Publ. House. Iassy, Romania, 2006, p. 112-116.
25. Gonceariuc M., Balmuş Z., Cotelea L. Salvia sclarea L. precocious stepwise and backcross
hybrids. In: Romanian biological sciences, 2007, vol. V, no. 1-2, p. 52-56.
26. Gonceariuc M., Balmush Z. Studies of Genetics and Breeding of Aromatic and Medicinal
Plants carried out in the Republic of Moldova. In: International Scientific Conference,
“Plant Genetic Stocks – the Basis of Agriculture of today”. Bulgaria, Sadovo, 2009, p.
141-145.
27. Gonceariuc M., Gille E., Cotelea L., et al. Heterosis effect in Salvia sclarea L. (Clary
Sage) perspective hybrids. In: Pharmacognosy Magazine, Vol.6, Abstract Book of 6th
CMAPSEEC, 2010, P.171, p. 104.
25
28. Gonceariuc M., Gille E., Cotelea L., et al. Heterosis effect in Salvia sclarea L. (Clary Sage)
perspective hybrids. In: Proceedings 6th Conference on Aromatic and Medicinal Plants of
Southeast European Countries, Antalya, 2010, p. 363-372.
29. **** Registrul Soiurilor de Plante al Republicii Moldova. Ediţie oficială, 2010, 30 p.
30. Timciuc C., Cotelea L., Dragalin I., et al. Varieties of Salvia sclarea L. testing by concrete
and sclareol content. In: Medicinal plants present and perspectives. Proceedings of the 8th
national symposium. Bacău, 2003, p. 95-96.
31. Балмуш З.К., Гончарюк М.М., Котеля Л.А. Новый сорт шалфея мускатного (Salvia
sclarea L.) Амбра Плюс. B: Интродукция и селекция ароматических и лекарственных
растений: Междун. науч.- практ. конф. Ялта, 2009, с. 20.
32. Тимчук К., Котеля Л., Драгалин И., и др. Исследования содержания конкрета и
склареола сортов и гибридов шалфея мускатного молдавской селекции. В:
Эниология и здоровье. Матер. XI Mеждун. симпоз. Симферополь, 2002, с. 620-621.
LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE LA TEMA TEZEI:
Articole ştiinţifice în reviste recenzate:
1. Cotelea L. The results of the Salvia sclarea L. sorts testing. In: Acta Phytotherapica
Romanica, 2000, nr. 1-2, p. 20.
2. Gonceariuc M., Balmuş Z., Cotelea L. Salvia sclarea L. Precocious stepwise and backcross
hybrids. In: J. Romanian Biological Sciences, 2007, vol. V, no.1-2, p. 54-55.
3. Cotelea L. Selectarea formelor parentale pentru crearea hibrizilor de perspectivă de Salvia
sclarea L. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii, 2009, nr. 3(309),
p. 96-102.
4. Gonceariuc Maria, Cotelea Ludmila, Balmuş Zinaida. Heterozisul înregistrat la hibrizii F1
de Salvia sclarea L. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii, 2010, nr.1
(310), p. 44-53.
Articole în culegeri ştiinţifice:
1. Тимчук К., Котеля Л., Драгалин И., и др. Исследования содержания конкрета и
склареола сортов и гибридов шалфея мускатного молдавской селекции. В:
Эниология и здоровье. Матер. XI Mеждун. симпоз. Симферополь, 2002, с. 620-621.
2. Timciuc C., Cotelea L., Dragalin I., et al. Varieties of Salvia sclarea L. tested on concrete
and sclareol content. In: Medicinal plants present and perspectives. Proceedings of the 8 th national symposium. Bacău, 2003, p. 95-96.
3. Cotelea L., Gonceariuc M., Balmuş Z. Utilizarea genotipurilor de provenienţă genetică şi
geografică diferită pentru obţinerea soiurilor timpurii de Salvia sclarea L. În:
26
Agrobiodiversitatea vegetală în Republica Moldova: Evaluarea, conservarea şi utilizarea.
Chişinau, 2008, p.151-154.
4. Balmuş Z., Gonceariuc M., Cotelea L., ş. a. Evaluarea hibrizilor simpli creaţi cu concursul
liniilor consangvinizate de Salvia sclarea L. În: Agrobiodiversitatea vegetală în Republica
Moldova: Evaluarea, conservarea şi utilizarea. Chişinău, 2008, p.99-103.
5. Balmuş Z., Gonceariuc M., Cotelea L., ş. a. Caractere cantitative la linii consangvinizate şi
hibrizi de Salvia sclarea L. În: Probleme actuale ale geneticii, fiziologiei şi ameliorării
plantelor: Mater. conf. naţ. cu participare internaţ. (9-10 oct., 2008). Chişinău, 2008,
p.14-18.
6. Gonceariuc M., Gille E., Cotelea L., et al. Heterosis effect in Salvia sclarea L. (Clary
Sage) perspective hybrids. Proceedings 6th Conference on Aromatic and Medicinal Plants
of Southeast European Countries. Antalya, 2010, p. 363-372.
Teze şi prezentări la forurile ştiinţifice naţionale şi internaţionale
1. Botnarenco P., Timciuc C., Cotelea L., ş. a. Soiuri de Salvia sclarea L. pentru producerea
concretului. În: Buletinul USAMV-CN, 2005, vol. 62. p. 12.
2. Cotelea L., Botnarenco P., Timciuc C., et al. Varieties of the Salvia sclarea L. for
concrete production. In: Buletinul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
Cluj-Napoca, Seria Agricultură, Vol. 61. Cluj-Napoca, 2005, p. 416.
3. Gonceariuc M., Gille E., Cotelea L., et al. Heterosis effect in Salvia sclarea L. (Clary
Sage) perspective hybrids. In: Pharmacognosy Magazine, Vol.6, Abstract Book of 6th
CMAPSEEC, 2010, PP.171, p. 104.
4. Балмуш З. К., Гончарюк М.М., Котеля Л.А. Новый сорт шалфея мускатного (Salvia
sclarea L.) Амбра Плюс. В: Интродукция и селекция ароматических и
лекарственных растений: Междун. науч.- практ. конф. Ялта, 2009, с. 20.
27
ADNOTARE
Cotelea Ludmila, „Evaluarea şi utilizarea materialului iniţial de ameliorare în
crearea hibrizilor şi soiurilor de Salvia sclarea L. cu perioada de vegetaţie diferită”, teză de
doctor în agricultură, Chişinău, 2010. Teza este compusă din introducere, 4 capitole, concluzii şi
recomandări practice, bibliografie din 165 titluri, 2 anexe. Volumul de 92 pagini de text de bază
include 25 tabele şi 40 figuri. Rezultatele obţinute sunt publicate în 14 lucrări ştiinţifice.
Cuvintele cheie: Salvia sclarea L, genotip, ameliorare, soi, hibrid, caractere cantitative,
linie consangvinizată, heterozis, ulei esenţial, productivitate.
Domeniul de studiu: 06.01.05 – ameliorarea şi producerea seminţelor.
Scopul lucrării: Crearea materialului iniţial de ameliorare la Salvia sclarea L. şi
elaborarea soiurilor noi cu perioada de vegetaţie diferită şi productivitate sporită.
Obiectivele: Crearea şi evaluarea liniilor consangvinizate, hibrizilor simpli, tripli, dubli,
în trepte şi complecşi de Salvia sclarea L; selectarea surselor genetice, genotipurilor perspective
în crearea diferitor tipuri de hibrizi. Evaluarea caracterelor cantitative, selectarea formelor
parentale cu capacitate de combinare înaltă. Determinarea efectului heterozis la hibrizii F1 creaţi.
Testarea în culturi comparative de concurs a hibrizilor, soiurilor noi.
Noutatea ştiinţifică: A fost îmbogăţit şi diversificat materialul iniţial de ameliorare la
Salvia sclarea L. În schemele de hibridări au fost incluşi hibrizi complecşi, dubli şi în trepte în
calitate de forme parentale. Au fost evidenţiate particularităţile creării hibrizilor din diferite tipuri
de încrucişări ca material iniţial de selecţie prin evaluarea preliminară a formelor parentale
(genitori) după principalele caractere ameliorative, inclusiv conţinutul de ulei esenţial şi concret.
S-a demonstrat influenţa specifică a germoplasmei genitorilor la expresia efectului de heterozis
la caractere cantitative ce influenţează producţia de materie primă şi ulei esenţial.
Semnificaţia teoretică: Stabilirea unor legităţi ale expresiei heterozisului după
caracterele cantitative, ca elemente ale structurii productivităţii, permit crearea dirijată a
hibrizilor cu destinaţie specială ca material iniţial de ameliorare. Informaţia respectivă oferă
posibilităţi de prognozare a nivelului de heterozis la hibrizii simpli, tripli, dubli şi în trepte, care
prezintă surse valoroase de gene favorabile pentru crearea soiurilor noi.
Valoarea aplicativă: Au fost creaţi hibrizi simpli, tripli, dubli şi în trepte complecşi cu
perioada de vegetaţie diferită, ce manifestă heterozis la un şir de caractere cantitative, efectul
heterozisului fiind în unele cazuri foarte înalt: 15-63%. A fost creat şi omologat un soi nou de
Salvia sclarea L.– Ambra Plus, peren, rezistent la ger, iernare şi boli. Randamentul soiului nou
în trei ani de exploatare a plantaţiei este de 30 t/ha de inflorescenţe şi 73.3 kg/ha de ulei esenţial.
28
АННОТАЦИЯ Котеля Людмила, „Оценка и использование исходного селекционного материала для
выведения гибридов и сортов Salvia sclarea L. с различным вегетационным периодом”,
диссертация на соискание степени доктора сельскохозяйственных наук, Кишинев, 2010. Диссертация
состоит из введения, 4 глав, выводов и практических рекомендаций, библиографии, включающей 165
источников, 2 приложения. 92 страниц основного текста включают 25 таблиц и 40 рисунков.
Полученные результаты опубликованы в 14 научных работах.
Ключевые слова: Salvia sclarea L, генотип, селекция, сорт, гибрид, количественные
признаки, инбредная линия, гетерозис, эфирное масло, продуктивность.
Область исследования: 06.01.05 – селекция и семеноводство.
Цель работы: Создание исходного селекционного материала Salvia sclarea L. и выведение
новых сортов с различным вегетационным периодом и повышенной продуктивностью.
Задачи: Создание и оценка инбредных линий, простых, тройных, двойных, ступенчатых и
сложных гибридов Salvia sclarea L; отбор генетических источников, перспективных генотипов
для выведении различных типов гибридов. Оценка количественных признаков, отбор
родительских форм с высокой комбинационной способностью. Определение эффекта гетерозиса у
гибридов F1. Испытание новых гибридов, сортов в конкурсном сортоиспытание.
Научная новизна: Обогащение и диверсификация исходного селекционного материала Salvia
sclarea L. В качестве родительских форм в схемы гибридизации были включены комплексные
двойные и ступенчатые гибриды. Определены особенности создания различных типов гибридов и их
использование в качестве исходного селекционного материала, при помощи предварительной оценки
родительских форм по основным количественным признакам, включая содержание эфирного масла.
Показано специфическое влияние зародышевой плазмы на экспрессию эффекта гетерозиса
количественных признаков, которые влияют на продуктивность сырья и эфирного масла.
Теоретическое значение: Установление закономерности экспрессии гетерозиса по
количественным признакам как структурных элементов продуктивности позволяет
целенаправленно регулировать создание гибридов, предназначенных для использования в
качестве исходного селекционного материала. Полученные данные дают возможность
прогнозировать уровень гетерозиса у простых, тройных, двойных и ступенчатых гибридов,
являющихся ценным источником генов, благоприятных для выведения новых сортов.
Практическая ценность: Созданы простые, тройные, двойные и ступенчатые сложные
гибриды с различным вегетационным периодом, проявляющие гетерозис по ряду количественных
признаков, причем эффект гетерозиса в некоторых случаях очень высок и составляет 15-63%.
Выведен и районирован новый, раннеспелый многолетний, морозо-, зимо- и устойчивый к
болезням сорт Salvia sclarea L. – Амбра плюс. Продуктивность нового сорта за три года
эксплуатации плантации составил 30 т/га соцветий и 73,3 кг/га эфирного масла.
29
ABSTRACT
Cotelea Ludmila, ”Evaluation and utilization of initial breeding material in
development of Salvia sclarea L. hybrids and varieties with different vegetation period”,
Doctor’s thesis in Agriculture, Chişinău, 2010. The thesis consists of Introduction, 4 Chapters,
Conclusion and Practical Recommendations, 165 references, 2 Attachment. A volume of 92 pages of the
basic text includes 25 Tables and 40 Figures. The results have been published in 14 scientific works.
Key words: Salvia sclarea L, genotype, breeding, variety, hybrid, quantitative characters, inbred
line, heterosis, essential oil, productivity.
Area of studies: 06.01.05 – Breeding and Seed Growing.
Goal of the work: Development of Salvia sclarea L. intial breeding material and new varieties
differing in vegetation period and enhanced productivity.
Objectives: Development and evaluation of inbred lines, simple, triple, double, stepped and
complex hybrids of Salvia sclarea L; selection of genetic resources, promising genotypes in the
development of different type hybrids. Assessment of quantitative characters, selection of parental forms
with a high combining capacity. Determination of the heterosis effect in the F1 hybrids produced. Testing
of new hybrids and varieties in comparative competitive cultures.
Scientific novelty: Initial breeding material has been extended and diversified for Salvia sclarea
L. Complex, double and stepwise hybrids have been included as parental forms in hybridization schemes.
Particular features of hybrid development from different crossing types used as initial selection material
have been identified through preliminary evaluation of the parental forms by the yielding components
including the content of essential oil. A specific influence of the genotypes in the effect of the heterosis in
quantitative characters that have an impact on the raw material and essential oil production has been
demonstrated.
Theoretic significance: Establishment of some regularities of the heterosis effect by the
quantitative characters, as elements of the productivity, allows regulated created hybrids specifically
designed as initial breeding material. This information offers a possibility to predict the heterosis level in
simple, triple, double, and stepped hybrids that present valuable sources of the genes favourable for the
development of new varieties.
Applied value: Simple, triple, double, and stepped hybrids with a different vegetation period
have been developed. They manifest heterosis in a number of quantitative characters, the effect of
heterosis being very high in some cases making 15-63%. A new Salvia sclarea L. variety, named Ambra
Plus has been developed and registered. It is perennial, frost, wintering, and disease resistant. The yields
of the new variety have reached 30 t/ha of inflorescences and 73.3 kg/ha of essential oil during three years
of plant exploitation.
30
COTELEA LUDMILA
EVALUAREA ŞI UTILIZAREA MATERIALULUI INIŢIAL DE AMELIORARE ÎN CREAREA HIBRIZILOR, SOIURILOR DE SALVIA SCLAREA L. CU PERIOADA DE
VEGETAŢIE DIFERITĂ
06.01.05. AMELIORAREA ŞI PRODUCEREA SEMINŢELOR
Aprobat spre tipar: 03.11.2010 Formatul hârtiei A5 Hârtie ofset. Tipar laser. Tirajul 70 ex. Coli de tipar: 2,0 Comanda Nr. 217
SRL “PRINT-CARO”
str. Astr. N. Donici, 14
tel. 93-16-53
